STRATEGII DE SPRIJIN IN

INVATAREA COPILULUI CU
AUTISM
CERC PEDAGOGIC
 Screening autism
https://www.helpautism.ro/images/doc/Screening%20Ministerul%20Sanatatii.pdf

Recunoaşterea si diagnosticarea târzie :

- neînţelegeri şi aprecieri greşite ale comportamentului evident, ceea ce prezintă un mare
pericol pentru preocesul de educaţie şi dezvoltare al copilului!
Diferenţa esenţială integrare - incluziune (Sebba, 1996)

Integrarea
-> procesul de asimilare a elevului în cadrul învăţământului normal, proces prin care elevul
se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne, în cea mai mare parte, neschimbată.
-> adaptarea copilului la cerinţele şcolilor, curriculei de masă

Incluziunea
-> şcolile şi sistemul educaţional, în general, se schimbă şi se adaptează nevoilor elevului
(M. Ainscow, 1998, Kisaji, 1999)
> adaptarea curriculei la nevoile copilului
dezvoltarea întregului sistem de învăţământ în vederea dezvoltării optime a tuturor
copiilor (Ainscow , 1996)
Înainte de încercarea integrării copilului într-o formă de învăţământ trebuie să ne
asigurăm că acesta a beneficiat de un program de recuperare individualizat care să-i
sporească receptivitatea faţă de intervenţiile educaţionale

Stilul educaţional folosit trebuie adaptat la nevoile de bază ale sindromului autist:
- formularea clară a cerinţelor
- structurarea cerinţelor
- structurarea spaţiului şi a timpului.
Copilul cu autism are nevoie să creeze legături de atașament cu persoanele importante
din viața sa.
- Afecțiunea pe care o simte din partea cadrului didactic
- înțelegerea și acceptarea,sunt elemente importante pentru starea sa de siguranță
pentru echilibrul său emoțional.
 In functie de gradul de afectare , copilul cu autism poate beneficia de Însoţitor – shadow ( umbra)
– poate fi terapeut comportamental sau student/masterand al unei facultăți de psihologie, asistență
socială, pedagogie sau psihopedagogie/parinte

Însoţitorul = un specialist care:

- asistă copilul pe parcursul activităţilor din cadrul grădiniţei (activitate, joacă)
- ajută copilul în situaţiile noi
-sprijină copilul în formarea independenţei şi a adaptabilităţii transferului de informaţii
-facilitează interacţiunea cu colegii şi cu educatoarea
OBSTACOLE IN PROCESUL EDUCATIONAL

Dificultăți în înțelegerea vorbirii și îndeplinirea instrucțiunilor verbale –

- Gabriela știe să răspundă la întrebarea ”Cum te cheamă?”, de fiecare dată când
cineva întreabă ea răspunde. Unul din noii ei colegi pentru a face cunoștință cu ea o
întreabă: ”Cum te numești?” și Gabriela nu răspunde. Gabriela cunoaște doar
sintaxa ”Cum te cheamă?” fiind însușită automat, modificarea acesteia prin utilizarea
altor cuvinte o face pentru ea necunoscută.
 
- Profesorul spune la începutul lecției: “Deschideți caietele și luați pixurile”, copilul cu
autism, mai mult ca probabil că nu va înțelege că mesajul îi este adresat și lui
inclusiv.
 Probleme de cooperare în timpul orelor și comportamentelor
nedorite (inadecvate)

Autostimulările sunt forma cea mai vizibilă a

dificultăților de procesare senzorială și
presupun executarea de mișcări repetitive și/sau
manipularea obiectelor în mod repetitiv

Copiii pot fi hiperactivi – pot

sări dintr-un loc în altul, să se
deplaseze prin clasă, să
manifeste agresivitate față de
profesori sau colegii săi cu
scopul de a evita sarcinile
Lipsa sau limitarea capacității de a imita
- Capacitatea de a imita spontan acțiunile altei persoane, imediat sau într-
o situație similară reprezintă bazele procesului de învățare
Lipsa inițiativei și dependența de prompt (ajutor) în procesul de comunicare și învățare

Promptul constituie „Instrucțiuni, gesturi, demonstrații, atingeri, sau alte lucruri pe care le faceți
pentru a aranja sau de a crește probabilitatea ca elevii să dea răspunsuri corecte” (definiție dată de
Lynn McClannahan și Patricia Krantz din Princeton Child Development Institute).

 Există mai multe tipuri de prompturi pe care le puteți utiliza în procesul de învățare:
Promptul gestual – punctarea sau mișcarea capului sau orice altă acțiune vizibilă pe care o
face profesorul.
Exemplu:
Profesorul întreabă: ”Cum se numește obiectul din care bei?” Și în același timp indică cu
degetul cana.
Promptul fizic total are loc atunci când profesorul ghidează elevul prin toată activitatea care i
s-a dat.
Exemplu:

Profesorul cere elevului să bată din palme. Apoi ia mâinile elevului cu mâinile sale și demonstrează

întreaga acțiune de a bate din palme.

Prompt fizic parțial. Profesorul acordă oarecare asistență ghidând parțial elevul prin activitatea propusă.

Exemplu:

Profesorul întreabă: ”Ce urmează după joi?” și tot profesorul promptează imediat, răspunzând: ”Vineri”.

Exemplu:

Profesorul întreabă: ”Ce urmează după joi?” și îl promptează spunând: ”Vi”.

Ce poate face educatoarea ?

- Să organizeze clasa şi spaţiile pentru fiecare activitate. Pozele sau imaginile cu specificul
fiecărei secţiuni sunt de ajutor.

- Să stabilească un set de reguli pentru spaţiul de joacă. Aceste reguli pot fi afişate la vedere cu
ajutorul imaginilor.
 
- Să realizeze un spaţiu în care copilul cu TSA poate sta să se liniştească sau să se recreeze
atunci când nu doreşte sau nu poate participa la activităţile de joc.

  - Să facă un suport vizual cu felul în care ar trebui să fie aranjate lucrurile pe masă (prosopul,
cutia cu alimente, farfuria astfel încât copilul să ştie ce are de făcut.
Discutii si intrebari