Activitate 3.3.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități (300 min)

Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice, deficitului de

atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc. Studiați următoarele
documente relevante pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă:

 Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-
134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-pentru
 Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în
vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a
copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau
CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-
metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-
in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1

Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în școala de
masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,  elevii, cadrele didactice,
comunitatea etc.

Caracteristici

 Probleme  comportamentale frecvente (iritabilitate crescută, conflicte cu copiii și adulții), agresivitate verbală și

fizică, dificultăţi legate de integrarea în colectivitate)

1.            IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA PROBLEMEI

Tabloul familiei:P-J  C. are 7 ani și  locuiește cu părinții adoptivi.

A fost adoptat la vârsta de patru ani și jumătate de la o familie de asistenți maternali. Specificăm faptul că băiatul a
fost dat în plasament încă de la naștere, astfel încât a fost crescut de mai multe familii de asistenți maternali. Ceea ce
este mai grav este faptul că acesta prezintă urme ale agresiunii fizice din trecut și numeroase traume emoționale.
Din istoricul său am aflat că în ultima familie în care a locuit se afla și un alt băiat , mai mare decât el, care îl agresa
constant. Mulțitudinea de traume trăite de băiat au influențat puternic comportamentul acestuia.

Părinții adoptivi au o situație financiară foarte bună și se preocupă de creșterea și educarea copilului în special
pentru echilibrarea lui socio-emoțională. Conștientizează nevoile copilului, colaborează cu școala , dar și cu un
psiholog.  Băiatul face terapie săptămânal și este consiliat la sediul Centrului Județean de Resurse și Asistență
Educațională din Constanța. Are preocupări extrașcolare fiind înscris la cursuri de înot.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
Tabloul copilului:Copilul C. a fost înscris la noi la şcoală din clasa pregătitoare. Încă de la început am desprins câteva
caracteristici ale acestui copil care-l diferenţiau de ceilalţi elevi din clasă, de aceeaşi vârstă cu el. Astfel, el era foarte
impulsiv, hiperactiv, cu tulburări de comportament. Se manifesta ca fiind foarte nerăbdător, întâmpina dificultăţi în a
aştepta sau a-şi amâna nevoile, iar uneori avea acţiuni bruşte şi fără premeditare.Din primele zile de școală a fost
remarcat de cadrele didactice , de personalul administrativ și de agenții de pază ca fiind un ,,copil  obraznic”.

Elevul înregistrează rezultate bune la învățătură,este activ la ore, chiar prea activ.

De cele mai multe ori răspunde înainte ca întrebarea să-i fie adresată, întrerupe şi îi deranjează pe alţii provocând
probleme în clasă sau în grupul de copii în timpul pauzelor. Îşi deranjează colegul de bancă, îi ia rechizitele, atinge
diverse lucruri  care nu îi aparțin . Datorită impulsivităţii produce mereu accidente de tipul: răstoarnă lucrurile
celorlaţi, se ciocneşte cu alţii, etc. Întâmpină de asemenea dificultăţi în a-şi amâna dorinţele şi în a-şi aştepta rândul
la joc sau lecții.     

În clasă îi este dificil să stea liniştit. El se ridică frecvent din bancă, alunecă de pe scaun sau atârnă pe marginea lui, se
joacă cu alte obiecte, îşi mişcă picioarele aproape tot timpul cât stă pe scaun, se ridică deseori din bancă în timpul
orei.

În ceea ce priveşte sarcinile şcolare acest copil reuşeşte să le ducă la bun sfârşit dar se comportă ca și cum ar fi singur
în clasă monopolizând discuția și atenția învățătoarei.

 Problemele apar în general în activităţile impuse de alţii, comparativ cu cele pe care le alege singur. El oscileză
frecvent între activităţi, pierzându-şi repede interesul faţă de activitatea în desfăşurare şi dedicându-se alteia. Face
deseori greşeli de neatenţie chiar şi în realizarea celor mai uşoare teme de lucru. Munca lui este dezordonată,
caietele și cărțile murdare și cu foile îndoite sau rupte .

Limbajul este bogat, se exprimă uneori ușor, are întotdeauna o coerenţă verbală. Comunică bine cu ceilalţi copii, dar
de multe aceștia îl evită din cauza inconsecventei în conduită. Dorește să se impună și de fiecare dată joaca sau
activitatea se sfârșește prin a brusca pe cineva și a-l face să plângă .

Aspectul fizic este dezordonat, cu cămașa ieșită din pantaloni,hainele prăfuite, șireturile desfăcute și nasul
permanent neșters.

2. STABILIREA ECHIPEI CARE PARTICIPĂ LA SOLUŢIONAREA PROBLEMEI

·         psihologul

·         învăţătoarea clasei

·         părinții copilului

3. STABILIREA OBIECTIVELOR

A. Obiective pe termen lung:

·         Diminuarea comportamentului hiperchinetic şi impulsiv în timpul orelor şi în familie;

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
·         Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi a vigilenţei;

·         Formarea unor deprinderi motorii elementare;

·         Îmbunătăţirea relaţiilor sociale, acceptarea lui de către colegii de clasă;

·         Îmbunătăţirea interacţiunii părinți-copil;

·         Îmbunătăţirea interacţiunii învăţătoare-elev în timpul orelor.

B. Obiective pe termen scurt:

·         Să îşi menţină atenţia concetrată pentru mai mult timp;

·         Să poată rezolva sarcinile trasate de învăţătoare, finalizându-le;

·         Să respecte „Regulile clasei”;

·         Să întrebe şi să răspundă la întrebări;

·         Să ia parte la activităţile de învăţare în grup;

·         Să participe la discuţii în mici grupuri informale;

·         Să respecte „Regulile familiei”;

·         Să scadă numărul comportamentelor impulsive la şcoală şi în familie.

4. STABILIREA LOCULUI DE DESFĂŞURARE

         - Sala de clasă

         - Cabinetul psihopedagogic

Orarul derulării programului:

LOCUL DE DESFĂŞURARE
Sala de clasă Cabinetul psiho- Psiholog

pedagogic (CJRAE)
zilnic Luni: 13-14 Marţi:16-17
 

5. ALEGEREA MODALITATILOR SPECIFICE:

Metode:

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
·        Observaţia copilului;

·        Analiza cazului;

·        Jocul de rol;

·        Jocul de masă şi cu reguli

·        Poveştile terapeutice;

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

   Programul de intervenţie personalizat are la bază metode şi strategii centrate pe copil, în funcţie de particularităţile
lui, pentru a crea un mediu care să favorizeze şi să sprijine învăţarea, dar şi centrate pe familie, prin intermediul
acestor demersuri dorindu-se modificarea acelor condiţii familiale care menţin simptomatologia copilului.

1. Terapia cognitiv-comportamentală

În intervenţia noastră am avut ca scop diminuarea tulburărilor de comportament ale copilului prin demersuri care
includ alături de terapia specifică tulburărilor hiperchinetice şi metode de auto-educaţie, intervenţii prin joc, precum
şi demersuri de management al comportamentului şi metode de întărire operantă.

Obiectivul central al trainingului de auto-educare este îmbunătăţirea capacităţilor de autoreglare şi a strategiilor

reflexive de rezolvare de probleme. Terapia trebuie să ajute copilul să îşi menţină atenţia concentrată, să îşi
controleze mai bine impulsurile şi să elaboreze planuri de acţiune, pentru a rezolva mai bine sarcinile.

Tehnicile de management al comportamentului sunt centrate pe respectarea anumitor reguli şi pe oferirea de

recompense. Astfel, au fost discutate cu copiii „Regulile clasei”, stabilind cu toţii, împreună anumite reguli de
comportament pentru anumite situaţii, urmând ca ei să se observe şi să se monitorizeze. Dacă regulile erau
respectate elevul C. era recompensat prin laudă, încurajare, dar şi prin oferirea de puncte, întărindu-se în acest fel
comportamentele pozitive.

Nu în ultimul rând am recurs la trainingul prin joc. Am utilizat diferite jocuri şi activităţi, de diferite grade de
familiaritate, şi diferit structurate prin care am urmărit îmbunătăţirea intensităţii şi duratei jocurilor şi activităţilor.
Am început cu jocuri şi activităţi simple, insistând pe regulile jocului şi pe finalitatea lui, asigurându-mă că jocul ales
poate fi dus la bun sfârşit de C., după care am crescut gradual complexitatea lui, crescând astfel gradual implicarea
copilului în sarcină şi prelungind durata concentrării atenţiei în sarcină. Dintre activităţile derulate amintim: jocuri de
rol, materiale de construcţii, jocuri de masă şi cu reguli, jocuri didactice pe calculator, materiale de pictat şi de
confecţionat. Nu uitam nici de metodele de întărire: întărirea socială a fiecărei activităţi de joc şi întărirea prin oferire
de puncte.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare

Scopul acestei acţiuni este şi activizarea vocabularului pe baza experienţelor imediate, cu cuvinte care denumesc
obiecte, fiinţe, fenomene observate, cunoscute, însuşiri caracteristice, acţiuni, poziţii spaţiale, relaţii interpersonale,
unele trăiri afective.

Obiectivele acţiunii sunt conturate raportat la particularităţile individuale şi de vârstă ale lui A.:

·         să transmită un mesaj simplu în cadrul activităţilor de învăţare;

·         să primească mesaje, să îndeplinească acţiuni simple;

·         să răspundă adecvat ( verbal sau comportamental) la ceea ce i se cere.

3. Consilierea familiei (Programul părinte-copil)

Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacţiunile părinte-copil, acestea constituind
o premisă a reducerii problemelor comportamentale ale copilului în familie.

Punctele centrale ale programului sunt modul în care caracteristicile copilului, cele ale părinţilor şi problemele
familiale influenţează:

Ø  comportamentul copilului,

Ø  percepţia comportamentului copilului de către părinţi şi

Ø  reacţiile părinţilor la comportamentul copilului.

Etapele terapeutice ale programului părinte-copil au urmărit:

Ø  îmbunătăţirea relaţiei părinte-copil;

Ø  modificarea comportamentului impulsiv în situaţii bine definite prin utilizarea consecventă a unor tehnici
pedagogice şi terapeutice;

Ø  utilizarea de către părinţi a întăririlor comportamentelor dezirabile;

Ø  folosirea unor întăriri verbale specifice (lauda sau dezaprobarea);

Ø  recurgerea la întăriri consistente;

Ø  utilizarea în primă fază a metodelor de recompensare şi abia apoi a tehnicilor de pedepsire;

Ø  acordarea unei atenţii deosebite la posibilele reacţii faţă de comportamentele indezirabile (nu certăm copilul, nu
stabilim reguli dacă nu reuşim să obţinem cooperarea lui);

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
Ø  observarea calităţilor copilului;

Ø  stabilirea de comun acord a Regulilor familiei;

Ø  formularea cerinţelor într-un mod eficient;

Ø  utilizarea Planului de puncte atunci când lauda nu este suficientă;

Plan de interventie :

Comportamentul tintă  :întrerupe ora/jocul, plimbându-se printre bănci în timpul lectiilor, este foarte agitat, nu
respectă regulile clasei vorbeste urât si îi lovește pe  cei din jur.

Analiza comportamentului :

·         Forma de manifestare a comportamentului : vorbeste tot timpul/ subiecte care nu au legatură cu tema lecției,
agitat, adresează cuvinte injurioase colegilor .

·         Frecvența: de 5-8 ori pe parcursul unei ore .

·         Latentă: indiferent dacă stie sau nu răspunsul la întrebarea învățătoarei, vorbeste imediat, fără a da
posibilitatea acesteia să termine de formulat întrebarea.

·         Contextul de aparitie a comportamentului: în orice moment al lectiei;

Scop:

·         diminuarea comportamentului impulsiv si opozitionist manifestat în cadrul școlii;

·         stimularea inclinațiilor elevului spre activitățile practice, plastice, sportive;

Obiective:

·         Formarea deprinderii de a vorbi numai în contextul temei abordate; de a răspunde  doar atunci când este
întrebat

·         Constientizarea de către elev a faptului că prin întrebarea formulată de învățător se vor evalua și cunostintele
celorlalti elevi;

Mijloace de realizare :

 Contractul -întocmit împreuna cu elevul , încurajeaza elevul sa-si monitorizeze comportamentul ,elevul
identifică și constientizează consecintele propriului comportament ,contractul cuprinde comportamentele
neadecvate; se descriu consecintele ,nerespectarii regulilor.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
  Metoda modelarii  - Modelarea se bazează pe puterea exemplului, pe învățarea socială. Esenta metodei
constă în îndepartarea conduitelor negative dobândite prin imitatie și plasarea copilului sub influența unor
modele pozitive (părinti, profesori, colegi)
 Metoda întăririlor  - Creste frecventa de aparitie a comportamentului adecvat; pentru fiecare comportament
adecvat am administrat acel tip de întarire potrivită elevului (ex: alegerea jocului în pauză). Pentru fiecare
dată când a ridicat mâna pentru a raspunde, a primit  un punct. La 10 puncte adunate pe parcursul unei zile
elevul beneficia de o recompensă (ex. primea creionul fermecat). Extinctia comportamentului dezadaptativ
-prin înlăturarea întăririlor unui comportament neadecvat, reducem frecvența acelui comportament; când
elevul răspundea neîntrebat, îl ignoram si repetam întrebarea. În cazul în care răspundea când era întrebat,
întăream acest comportament.( Observație: de cele mai multe ori elevul manifestă frustrare și reproșează
învățătoarei că nu îi acordă atenție și chiar că ,,nu o interesează”)
 „Time-out” (tehnica izolării)   - Prin izolarea temporară de activitatea aflată în desfășurare, elevul este
pedepsit pentru mentinerea comportamentului neadecvat; time-out-ul este redus temporal, iar elevul
cunoste durata acestuia; (Observație: elevul devine este agresiv când se adoptă această metodă).
 Regula premark  - Cresterea frecventei de aparitie a comportamentului adecvat prin manipularea unei
activităti preferate; ex. de aplicare: daca vorbesti cînd esti solicitat si pe tema discutata, ai dreptul să alegi în
pauza un joc, etc. (Obsevație : aceasta este metoda preferată de elev cu mențiunea că, durata menținerii
comportamentului așteptat este destul de scurtă, iar precizările referitoare la activitățile așteptate devin
obsedante, afectând buna desfășurare a lecției.)
 Terapii specifice în cadrul departamentului Servicii Educaţionale de Sprijin al CJRAE  ce sunt asigurate de
către profesorii psihopedagogi .

activităţi din domeniul „Formăii autonomiei personale”;

activităţi din domeniul „Socializării”;

activităţi din domeniul „Terapiei ocupaţionale”;

activităţi din domeniul „Stimulării cognitive”;

activităţi din doemniul „Ludoterapiei”.

 Activități extrașcolare – înot

REZULTATE OBTINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE INTERVENȚIE:

-S-a redus frecvența aparitiei comportamentului neadecvat;

-Se conformează satisfăcător regulilor de grup;

-Respectă persoanele din grup și la școală și acasă;

- Recompensele duc la cresterea încrederii în sine, stima de sine pozitivă ;

- Constientizează că întrebarea nu este numai pentru el, dar nu respectă de fiecare dată regula

- Stă în bancă, respectând regulile de comportament adecvate din timpul orei pe perioade mai mari de timp

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
 

4. REALIZAREA EVALUĂRILOR

Pentru cunoaşterea obiectivă a profilului psihologic al copilului şi mai ales pentru adoptarea unor măsuri pedagogice
adecvate particularităţilor individuale s-au folosit un set de probe psihologice care au permis identificarea unor
particularităţi ale dezvoltării.

Probe utilizate: teste proiective de personalitate Familia mea (anexa 1),  Copacul (anexa 2) şi Casa (anexa 3) şi un
chestionar pentru evaluarea tulburărilor hiperchinetice completat de părinţi (anexa 4) .

5. CONCLUZII:

Programul de intervenţie personalizat presupune colaborarea în echipă, formată din educatoare, psiholog, familie,
toţi cei implicaţi în activitatea desfăşurată de C. pe parcursul unei zile pentru a forma un cerc de susţinere,
echilibrare şi integrare a lui C. în comunitate.

În urma intervenţiei educative am reuşit să realizăm un progres favorabil prin ameliorarea tulburărilor hiperchinetice
şi de atenţie. Activitatea noastră în şcoală s-a axat pe urmărirea evoluţiei copilului implicat şi pe crearea de prilejuri
pentru a exersa suplimentar activităţi necesare urmărind totodată dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Acest fapt
l-am realizat prin aplicarea unor metode şi procedee eficiente pentru integrarea copilului în colectivul clasei,
relaţionarea sa cu ceilalţi copii şi cu adulţii, formarea deprinderilor comportamentale, motrice, socio-afective,
practice.

Bibliografie:

1.                       Puiu, E. ( 1999) Şcoala – abordare sociopedagogică.  Iaşi. Ed. Polirom

2.                       Salade, D., Dăscălescu, R.(2000). Învăţăm spre drumul spre mai bine. Cluj Napoca.  Ed. Napoca Star

3.                       Carantina, D., Totolan, D.M (2007), Psihopedagogie specială. Constanța  .  Ovidius University Press

4.                       Verza, E., Verza E. F. (coord.), (2011), Tratat de psihopedagogie specială, Bucureşti, Editura

Universităţii din Bucureşti

5.                       Vrasmas E.,Introducere în educaţia cerinţelor special.  (2004).Credis, Bucureşti,

6.                       Vrasmas, E., (2007), Dificultătile de învătare în școală – domeniu nou de studiu și

aplicație.  Bucuresti .Editura  V& Integral

7.                       Teste de personalitate (www.academia.edu/11614344/134661880-Casa-Copac-Persoana , accesat la

1.02.2018)

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
8.                       Atenția în ADHD. Testări (https://www.atentiainadhd.ro/testări, accesat la 1.02.2018)

  

Anexa 1

Interpretare  Testul Familia mea

-          persoanele desenate în zona superioară a paginii pot sugera fie că individul se simte fără o bază solidă de
ancorare în realitate, fie nevoia de putere sau de realizare.

-           desenul  plasat clar pe partea dreaptă a paginii  înseamnă o orientare spre lume sau spre viitor.

-          siluetele mici implică sentimente de insignifianţă sau de inadecvare.  

-          siluetele înclinate  - sugerează dezechilibru afectiv şi instabilitate

-          ochii goi pot sugera imaturitate afectivă sau blocaj emoţional

-          nasul desenat mare sau ascuţit  sugerează dorinţa de afişare a masculinităţii, de dominare sau de agresivitate.

-          gura desenată colţuroasă sau pătrată sugerează forţă şi fermitate, uneori încăpăţânare.

-          un trunchi subţire sau fragil sugerează sentimente de slăbiciune sau inferioritate.

-          umerii mici, fragili indică senzaţia de neputinţă în a controla lumea şiadesea sentimente de inferioritate.

-          umerii ridicați indică o persoană supradefensivă, ostilă față de alții

-          braţele subţiri, fragile indică sentimente de slăbiciune şi lipsa încrederii în propria capacitate de a manipula
mediul.

-          picioarele subţiri, scurte, fragile sau "montate" în mod stângaci pe trunchi indică nesiguranţă sau lipsa
autonomiei personale.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
  

Anexa 2

Interpretare  Testul Copacului

Se urmăresc aceste aspecte ale desenului :

1.Rădăcina
2.Trunchiul
3.Ramurile
4. Frunzele sau fructele

Modul cum a desenat rădăcina vorbește despre cât de conectata la realitate este persoana. Daca nu a desenat deloc
radacina copacului, aceasta poate să însemne că trece printr-o perioadă de anxietate, de insecuritate. 

Dacă trunchiul copacului  este frânt, înseamna că este o persoană foarte sensibilă, fragilă pe interior, care are nevoie
de protecție; poate să indice și că se află într-o perioadă destul de dificilă și că are nevoie de suport psihologic sau de
sprijinul familiei și al prietenilor.Copac compus din două linii pentru trunchi și un cerc pentru coroană indică
impulsivitate.Linia de bază fără rădăcini indică emoții reprimate.

Ramurile pe care le-a desenat simbolizează conexiunea ta cu lumea și oamenii din jur. A  desenat ramuri mici și
aceasta poate să indice faptul că îi este dificil să se exprime în public, să comunice cu cei din jur. Ramurile ascuțite
indică o anumită tendință către agresivitate. Când ramurile nu prea apar în desenul înseamna că este o persoană
foarte atentă în privința oamenilor, că e foarte selectivă în privința celor care pot sau nu să intre în cercul său.

Frunzele și/sau florile indică efortul de a atinge culmile succesului. Dacă nu le-a desenat deloc, înseamnă că s-ar
putea să fie o persoană care nu are deloc încredere în forțele proprii.

Anexa 3

Interpretare  Testul Casa

Ușa – deasupra liniei de bază , fără treptele scării, indică inaccesibilitate interpersonală

-          desenarea la baza hârtiei indică insecuritate în casă de origine sau intimitate

Acoperișul – unidimensional, indică blocaj emoțional

Ferestre – absența lor indică ostilitate sau închidere în sine 

10

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
  

Anexa 4

CHESTIONAR   :     Răspundeți  la fiecare întrebare acordând o nota  între 1 – 4:

1.      Nu este valabil pentru copilul meu

2.      Ocazional copilul meu poate fi descris în acest fel

3.      Adesea în acest fel se descrie comportamentul copilului meu

4.      Într-adevar în acest fel se poate descrie copilul meu

1.      Este tot timpul în miscare; se poartă de parcă ar fi ”motorizat”

1          2          3          4

2.      Dificil de controlat atunci când se află la cumpărături.

1          2          3          4

3.      Aleargă și se cațără peste tot în situații nepotrivite.

1          2          3          4

4.      Poate fi considerat nelinistit, agitat.

1          2          3          4

5.      Nu-și poate aștepta rândul la jocuri și în cadrul unor activități de grup.

1          2          3          4

6.      Are dificultăți de a se juca liniștit.

1          2          3          4

7.      Părăsește clasa sau locul în care se află când nu este de așteptat și ar trebui să stea așezat.

1          2          3          4

8.      Se simte repede frustat în situații care solicită efort susținut.

11

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
1          2          3          4

9.      Capacitate redusă de concentrare.

1          2          3          4

10.  Îndeplinește o sarcină doar dacă este foarte interesat.

1         2        3          4

Scor

20 si < 20—Copilul nu pare să prezinte deficit de atenție și tulburare hiperchinetică, dar dacă totuși, sunteti
îngrijorați, construiți o legatură strânsă cu profesorii copilului dvs.,consilieri sau alți membri de familie implicați în
educația lui pentru a crea un mediu care să ajute copilul d-voastră să dea cele mai bune rezultate.

21-25— Este într-o oarecare măsura posibil să prezinte deficit de atentie și tulburare hiperchinetică; o evaluare si
teste suplimentare vor aduce un plus de informații.

26-30— Este posibil să  prezinte  deficit de atentțe și tulburare hiperchinetică și în aceste condiții o evaluare și teste
suplimentare vor aduce un plus de informații.

30 si > 30— Posibilitate ridicată să prezinte  deficit de atenție și tulburare hiperchinetică. Necesită evaluare și testare
suplimentară.

Interpretare   punctaj 31

12

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020