Program de interventie personalizat

Nume si prenume:
Data nasterii:
Diagnostic: Sindrom Down
Domeniul de interventie: logopedic si cognitiv
Propunator:

Date familiale
Date despre părinţi: mama, asistent personal, tata muncitor
Structura şi componenţa familiei, locul copilului în ordinea naşterii: Familia este
formată din 4 membri, mama, tata şi doi copii.
Condiţii materiale şi de locuit ale familiei: Cei patru membri ai familiei locuiesc
împreună într-un apartament cu trei camere. Condiţiile de locuit sunt foarte bune, având apă
caldă, căldură, gaz şi tot ce este necesar pentru o viaţă sănătoasă şi normală.
Relaţii intrafamiliale şi climatul afectiv:
Mama o însoţeşte tot timpul pe participantă unde este nevoie, o ajută mereu să umble,
părinţii o tratează cu grijă şi afecţiune. Sunt interesaţi de ea şi de nevoile ei, o încurajează şi o
susţin în legătură cu şcoala.
Background:
Participanta a frecventat timp de 4 ani Grădiniţa ......... Ea s-a adaptat foarte repede la
mediul şcolar, fiind o fire deschisă şi comunicativă. S-a împrietenit mai degrabă cu adulţii din
şcoală decât cu copiii. A legat o relaţie de prietenie foarte strânsă cu colegii din clasa ei, în
special. Am observat în foarte multe contexte apropierea dintre ei şi faptul că se simt foarte
bine atunci când sunt împreună.
De obicei nu încearcă să iniţieze singură, să-şi creeze un joc de la sine, adesea declară
că „astăzi nu vreau să fac nimic", însă fiind dirijată şi motivată în mod corespunzător,
participă totuşi cu plăcere la activităţi. Îi plac jocurile comunicative, dialogurile,
interacţiunile sociale, îi place să ducă o conversaţie simplă cu copiii, mai puţin cu adulţii,
deşi are câţiva adulţi de care este extrem de ataşată.
Relatează activităţi cotidiene sau evenimente petrecute în cadrul familiei, care au
impresionat-o şi pe care le reproduce cu plăcere, dar adesea în momente şi contexte
necorespunzătoare, de exemplu, atunci când ar trebui să se concentreze asupra unor activităţi
cognitive, care-i displac; prin această manifestare ea încearcă să amâne şi să caute
scuze când nu vrea să facă ceva, sau dacă sarcina i se pare prea grea. Acest lucru denotă în
acel timp şi o putere de concentrare diminuată. Atitudinea ei este deranjatoare, o deconectează
de la sarcina începută, de aceea discuţia trebuie canalizată înapoi la lecţie, sau dacă se repetă,
se inhibă promt de către profesor.
R. este o persoană veselă, comunicativă, știe să-şi manifeste verbal sentimentele,
afecţiunea sau respingerea faţă de o persoană. Se opune schimbărilor şi are dificultăţi la
situaţii noi.
Prezintă o gândire concretă, rigidă, capacităţi de memorare şi imaginaţie reproductivă
deficitare.
Probleme în realizarea operaţiilor de seriere, secvenţialitate, sortare.
Se fereşte de efort intelectual şi fizic susţinut, are nevoie mereu de încurajare, de
întărire pentru a începe, a susţine şi a finaliza o activitate. De fiecare dată trebuie
susţinută pentru a putea trăi succesul, are nevoie de încurajări şi de feed-back pozitiv pentru
a-şi canaliza energia, spre a evita insuccesele şi a preveni comportamentul ei pasiv, absent.
 Se îmbracă cu dificultate dacă este lăsată să facă acest lucru singură, se poate descălţa
singură, nu îşi leagă şireturile.
Limbajul expresiv al lui R. este greu de înţeles, neclar, de multe ori părea că i-ar fi
greu să spună anumite cuvinte. Funcţia expresivă: producţie verbală uşor redusă şi încetinită,
cu incitaţie verbală diminuată, prezintă dificultăţi de realizare şi coordononare a mişcărilor
articulatorii, voce monotonă

Evaluarea psihologică iniţială a evidenţiat

- capacitate de înţelegere relativ bună, in acord cu vocabularul pasiv
- imaginaţie săracă, neproductivă
- memorie de scurta durata, mecanică
- capacitate de concentrare a atenţiei scăzuta
- instabilitate psihomotrică, agitaţie
- instabilitate afectivă, dependentă de adult

Obiective:
 Denumirea obiectelor familiare din mediul inconjurator
 Sa raspunda la intrebari simple, tematice
 Sa reproduca onomatopeele
 Sa efectueze corect exercitiile pentru respiratie
 Sa pronunte corect sunetele deficitare
 Dezvoltarea vocabularului
 Dezvoltarea motricitatii fine si a coordonarii oculo-motorii

Metode si mijloace: cartonase cu imagini, fise de lucru, jucarii, incastre, carti, spatule, etc.

Caracteristicile limbajului
 Abilităţile lingvistice sunt deficitare în raport cu abilităţile non- verbale;
 Comunicarea non - verbală este un avantaj;
 Vocabular sărac;
 Diferenţa dintre comunicarea expresivă şi cea receptivă;
 Dificultăţi de inteligibilitate a vorbirii;
 Imitatie vocala

Arii de interventie:
 Preachizite;
 Motricitatea aparatului fono-articulator;
 Auz fonematic;
 Vocabular scăzut;
 Ritm, fluență, intonație

Exercitii si activitati
1. ETAPA PREGĂTITOARE
Exerciții pentru respirație
Respirația non-verbală
 exerciții de mișcări ritmice pe dans
 exerciții de mișcări ale membrelor inferioare asociate cu controlul undelor respiratorii
 exerciții de control diafragmatic
 exerciții de mișcare a unei bărcuțe de hărtie pe apă, stingerea flăcării unei lumânări,
baloane de săpun, cântarea la diverse instrumente muzicale

Respirația verbală
 exerciții de pronunțare a vocalei ,,a” pe toată perioada unei expirații;
 exerciții de producere a onomatopeelor pe toată durata unei expirații;
 exerciții de producere a unor silabe, alternate pe lungimea unei unde expiratorii;
 exerciții de producere a unor cuvinte, prelungite la prima/ultima silabă pe durata
lungimii unei unde expiratorii;
 exerciții de pronunțare a cât mai multor cuvinte pe durata unei expirații, cu suport
imagistic;
 exerciții pentru dezvoltarea motricității a aparatului fono-articulator
 exerciții pentru antrenarea musculaturii feței: -masaj (Metoda Bawn);
 exerciții de umflare a obrajilor (ex. Balonajul, pestișorul)
 exerciții pentru buze (imitarea mamei când se dă cu ruj, pupici, botic de maimuță,
mișcări stânga-dreapta);
 exerciții pentru limbă (imitarea ceasului, mișcări stânga-dreapta, sus-jos, imitarea
pisicii când bea lapte, bombonica în obraz, ursul mănâncă miere, spălatul pe dinți);
 exerciții pentru vălul palatin (gargară, bolborosirea într-un vas cu apă, pronunția
sunetului ”a” întins pe spate, căscatul, oftatul);
 SpeechCompanion Speech Therapy şi SmallTalk Oral Motor Exercises (Talaș, 2013)

Exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic

 exerciții de indentificare de onomatopee -exerciții de identificare a unui sunet (ex.
când auzi sunetul ,, a” ridică mâna dreaptă, când auzi sunetul ,,r” bate din palme)
 exerciții cu serii de silabe paronimice (ex. Sari în două picioare când auzi sunete la fel,
și stai nemișcat când ele sunt diferite – pa-pa; pe-be; mu-mu; nu-ni etc.
  exerciții cu perechi de paronime monosilabice/bisilabice (ex. se prezintă copilului
două perechi de cuvinte paraonimice- dac și lac- i se ceră să bată din palme dacă
aceste sunt la fel sau să ridice mâinile dacă sunt diferite; apoi i arată și cartonașele
imagistice cu cuvintele date, ca apoi să pronunțe cuvintele;
 exerciții cu propoziții simple (terapeutul rostește o propoziție- Ana are un lac- copilul
are posibilitatea de a alege dintr-o serie de cartonașe imaginea corespunzătoare
cuvântului lac);

Exerciții pentru dezvoltarea vocabularului

 exerciții de denumire a obiectelor concrete, familiare copilului (fructe, legume, obiecte
de igienă personală, obiecte vestimantere, anotimpuri, animale; acțiuni);
 exerciții de formare de scurte propoziții (2 cuvinte-subiect și predicat)cu obiectele și
verbele familiare copilului, pornind de la situații concrete și imagini;
 exerciții de potrivire a unei imagini cu obiectul concret (imaginea unei mingi cu o
minge, imaginea unei căni cu o cană- se vor da mai multe serii de imagini și cuvinte,
dar și elemente distractoare, apoi se pronunță cuvântul.)
 exerciții de sortare și categorizare (ex. Pe fiecare categorie lexicală copilul trebuie să
sorteze obiectele date: să pună fructele la fructe și legumele la legume, numindu-le);
 exerciții de numărare (ex. Să numere mulțimi de maxim 5 obiecte; câte mere ai? Dar
roșii? etc .);
 exerciții de imitare a unor acținui ilustrate pe cartonașe (bate din palme, zâmbește,
scrie, desenează);
 exerciții de încadrare, grupare a unor imagini în categoria potrivită (roșu, verde la
culori; câine, șoarece la animale; scaun, masa la mobilier );
 exerciții de grupare în funcție de culoare și mărime.
 exerciții de potrivire a imaginilor cu propoziții scurte (băiatul aleargă);

Exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine si a coordonarii oculo-motorii

 Jocuri de construit;
 Exercitii de mototolire, insurubare/ desurubare;
 Exercitii de scriere, colorare, dactilopictura
 Exercitii privind dezvoltarea schemei corporala;
 Exercitii privind dezvoltaarea lateralitatii;
 Exercitii de imbarcat/ dezbracat papusa;
 Exercitii de grupare a obiectelor, jucariilor, dupa un criteriu dat;
 Auditii muzicale
 Exercitii de insirare a margelelor pe sfoara;

Exercitii de masaj orofacial

- inițial se realizează masarea frunții pornind de la mijlocul acesteia, înspre exterior,
acest procedeu finalizându-se prin aplicarea unui punct de presiune.
- in continuare se va masa zona de sub ochi în sens invers mișcării precedente
finalizându-se pri
- aplicarea acelorași puncte de presiune.
- urmează masarea nasului, mișcarea încheindu-se cu punctele de presiune de sub nas,
deasupra buzei superioare ( vezi punctele lui Morales).
- in continuare se va masa musculatura de la nivelul obrajilor și maxilarelor, se inițiază
mișcarea de masare de la nivelul joncțiunii temporo-mandibulare, mișcarea fiind
 descendentă spre cavitatea bucală. Această mișcare ajută la îmbunătățirea abilităților
articulatorii, de masticație și deglutiție.
- continuăm prin realizarea masajului de la nivelul gurii executat prin intermediul unor
mișcări circulare. Incheierea liniei de masare a gurii se realizează la nivelul zonei
mediane a buzei inferioare după care se continuă cu coborârea masajului unde se
realizează un punct de presiune.
- va urma masarea intrabucală, aceasta debutând cu masarea obrajilor prin mișcări de
coborâre. Musculatura gingiilor se stimulează prin mișcări repetate din față în spate și
din spate în față.
- stimularea mușchilor buccinatori - se plasează indexul în cavitatea bucală pe peretele
intern al obrazului, în timp ce degetul mare este poziționat pe față externă a obrazului,
se realizează o mișcare descendentă
- limba se stimulează prin lovirea ușoară a marginilor acesteia dinspre partea posterioară
înspre partea anterioară punctând vîrful limbii.
- palatul dur se stimulează printr-o mișcare dinspre partea anterioară înspre partea
centrală unde se realizează un punct de presiune.

Aceste tipuri de exerciții și activități pe care le propunem pot avea o rată mai mare de
succes, dacă programul terapeutic debutează și este susținut de un protocol evaluativ
continuu, în baza căruia actul terapeutic să poată fi adaptat permanent nevoilor și cerințelor
individuale ale persoanei cu deficiență de intelect în materie de limbaj și comunicare.