Sunteți pe pagina 1din 6

TULBURARI DE DEZVOLTARE A ABILITATILOR SCOLARE /

TULBURARI DE INVATARE
Acest capitol cuprinde definitiile si caracteristicile clinice ale
Tulburarilor de Invatare (TI) sau mai corect tulburari observate in procesul
acumularii cunostintelor scolare: scrisul, cititul, calculul matematic si
invatarea regulilor gramaticale.
Terminologia este usor diferita in cele doua manuale de diagnostic , DSM
(Learning Disorders ) iar in ID (Specific Developmental Disorders of
Sc!olastic S"ills # ). Manifestarile descrise in cadrul acestor entitati erau
denumite anterior ( disle$ii, disgrafii, discalculii) terminologie care asta%i se
considera ca defineste o simptomatologie bine circumscrisa cu debut brusc la o
persoana care a ac!i%itionat limba&ul scris, citit ' e$ista totusi autori care
continua sa utili%e%e acesti termeni considerindu#i adecvati si pentru copilul
aflat in procesul de%voltarii ariilor de limba&.
Acesti copii, in marea lor ma&oritate , au un (I intre )*#+, si -,. Aceste
dificultati se pot manifesta numai in ariile mentionate sau le po ./.f*)c t
cuprinde pe toate. 0volutia este in general satisfacatoare, defectul disparand in
timp, numai in formele severe in care e$ista si tulburari sen%oriale, copiii
necesita orientare catre scolile speciale.
1om pre%enta pe rand fiecare din (Tulburarile specifice de de%voltare a
deprinderilor scolare :
# Tulburarile de invatare a cititului ( Disle$ii)
# Tulburarile de invatare a scrisului( Disgrafii)
# Tulburari mi$te de invatare.
# Tulburarile de invatare a calculului matematic ( Discalculii)
Tulburari specifice de invatare a cititului/ Dislexii
# aceasta dificultate apare de obicei la copiii care pre%inta si alte tulburari'
# ma&oritatea acestor copii au si alte tulburari de invatare e$primate poate la un
nivel inferior'
# acesti copii au de obicei un nivel inferior al inteligentei, situat intre)* #+*' cei
cu un coeficient sub ), se diagnostic!ea%a si se codifica ca IM nu ca TI
# prevalenta pe se$e este egala'
# in general, acesti copii pot pre%enta si dificultati motorii de coordonare fina
# adesea dat fiind pre%enta acestui deficit copiii pot avea dificultati in dobindirea
si a altor deprinderi scolare
# presiunile familiei si competitia scolara pot agrava deficitul ducand la
aparitia si a altor manifestari , precum cele emotionale sau de comportament.
De%voltarea capacitatii de a citi necesita:
# discriminare perceptuala (capacitatea de a putea diferentia intre m, n si b,p)'
# capacitatea de discriminare intre secvente precum c!e, g!e'
# capacitatea de a transfera informatia de la un anali%ator la altul' sunetele
trebuie transformate in litere (anali%atorul auditiv transfera informatia la
anali%atorul vi%ual)'
# pronuntia satisfacatoare c!iar a cuvintelor cu .#2 consoane'
# capacitatea de intelegere a limba&ului scris corespun%atoare nivelului le$ical
al materialului scris'
# integrarea informatiilor ac!i%itionate intre cunostintele de&a asimilate.
riteriile de diagnostic
riterii DSM I1
o Invatarea cititului, se face sub asteptarile varstei cronologice si
gradului de inteligenta a copilului' aprecierea se face prin aplicarea
testelor standardi%ate de apreciere a acuratetii cititului si intelegerii
te$tului'
o Deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati
scolare care necesita cititul'
o Asocierea unui alt deficit sen%orial accentuea%a tulburarea de invatare
a cititului'
riteriile ID /,
o aracteristica este alterarea specifica si semificativa a procesului de
invatare a cititului copilul avand serioase dificultati in obtinerea acestei
deprinderi,
o opilul pre%inta un scor mai mic cu doua deviatii , la testele
standardi%ate , de evaluare a capacitatii de a citi si intelege scrisul ,
nivel sub cel asteptat conform virstei si gradului de inteligenta.
o Tulburarea determina dificultati in obtinerea si a altor ac!i%itii
scolare .
o Tulburarea nu este datorata Intar%ierii mintale, tulburarilor de acuitate
vi%uala sau scolari%arii neadecvate
o oeficientul de inteligenta sub ), este considerat criteiu de e$cludere.
o Sunt afectate posibilitatile de intelegere a limba&ului scris, copii avind
dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise.
o Aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea
regulilor ortografice.
o Acesti copii pre%inta in antecedente tulburari de vorbire si limba&.
o Adesea pre%inta si tulburari emotionale si perturbari de comportament.
Denumiri anterioare :
# Disle$ia de de%voltare'
# Lectura inversata'
# Intar%ierea specifica a lecturii

Epidemiologie
3revalenta tulburarilor de asimilare a cititului a fost gasita la 45 dintre
copiii aflati intre /, si // ani din Insula 6ig!t si la /,5 la copiii din Londra
(7erger, /-*)). Studii mai recente confirma 45 si raportul de 28/ pentru baieti
(Le9is, /--4
Etiologie
Date genetice
Dificultatile de citit au un pronuntat caracter familial, probabil datorita
factorilor sociali si genetici. 2*#4*5 dintre parintii unui baiat afectat au avut
e$periente similare, comparativ cu numai .,5 dintre parintii unei fete
afectate.6A:;<0 /--- considera ca e$ista evidente clare in literatura de
specialitate car9e dovedesc ca disle$iile sunt transmise AD'studii de segregare
si lin"age sustin ipote%a !eterogenitatii'studiile genetice au confirmat
particularitatile neurobiologice si neuropsi!ologice in ca%ul acestor copii.
1=>L0:(/-+*) sugerea%a posibilitatea unui efect de imprinting
genomic. Afectarea va fi mai severa cand tatal a fost afectat (6=L?? si
M0L;>AILIS, /--4) .
aracteristici neuropsi!ologice' acesti copii pot avea diferite deficite '
o Deficit perceptual # acesti copii pre%inta uneori o insuficienta
de%voltare a abilitatii vi%uo#spatiale. apacitatile de discriminare
fina auditiva si vi%uala sunt slab de%voltate.
Aceste probleme creea%a dificultati pentru identificarea corecta a
sunetelor sau literelor # proces necesar pentru asimilarea cititului.
o Deficit de limba& # copiii cu dificultati la citit sunt adesea usor
intar%iati si in de%voltarea vorbiri si limba&ului. Atat intelegerea cat
si e$presia sunt afectate.
o Deficit sen%orial # pierdere partiala de au% secundar unor otite
supurative poate creste dificultatea in asimilarea cititului.
Tulburarile de refractie necorectate pot fi de asemenea cau%e in
aparitia greutatii in invatarea cititului
o Tulburarile de comportament # apar frecvent la copiii cu tulburari
de invatare. Acesti copii au o vulnerabilitate crescuta pentru
tulburari emotionale, tulburari de atentie, comportament
!iper"inetic. Aparitia acestor modificari maresc dificultatea
asimilarii cititului.
o =portunitatile educationale # in situatiile in care e$ista de&a
tulburare !iper"inetica cu deficit de atentie sau tulburare
apo%itionala, copilul va avea o proasta relatie cu invatatorul, care
trebuie sa faca eforturi pentru a#l disciplina # si astfel dificultatea
de asimilare a cititului va fi mai mai mare
Tulburari specifice de invatare a scrisului (Disgrafii )
Definitie
Disgrafiile repre%inta o importanta tulburare in comunicarea prin scris si
care nu este atribuita intir%ierii mintale sau unor boli sen%oriale
,neurologice ,tulburarilor emotionale ,sau de%avanta&ului economic ,cultural sau
unei instructii neadecvate . Scrisul acestor copii este format din propo%itii scurte
,sarace in e$primare ' productiile grafice ale acestor copii sunt marcate de
de%ordine si eroare atat in desenarea literelor cat si in aspectele gramaticale ,
sintactice si morfologice.
Dificultatile in e$primarea grafica implica :
#dificultati in integrarea vi%uo#motorie ( copilul poate sa vorbeasca si sa
citeasca dar nu poate sa e$ecute operatiile motorii necesare pentru a desena
simbolurile grafice precum literele sau cifrele )
# copilul are dificultati in revi%uali%are ( poate sa citeasca si sa
recunoasca cuvintele dar nu poate sa revi%uali%e%e literele si sa scrie
corect dupa dictare )
#e$ista deficiente in formulare si sinta$a ( poate copia corect simbolurile grafice
dar nu poate sa le organi%e%e intr#o e$primare bogata cu valoare de
comunicare )
Epidemiologie
;u a fost studiata prevalenta acestei tulburari , dar se presupune ca
este similara cu tulburarea de citit ' 4 5 dintre scolari pot avea
disgrafie ' rata fiind de /#4 baieti
0tiologie
;u e$ista suficiente studii dedicate disgrafiilor 'se considera ca factorii
etiologici sunt in general similari cu cei implicati inetiologia disle$iilor
'Dificultatile de concentrare a atentiei , calitatea memoriei vi%uale ,si coo
rdonarea oc!i#mana, pot produce probleme ale scrisului .
Diagnostic si trasaturi clinice
Trasatura esentiala in aceasta tulburare consta in inabilitatea de a compune un
te$t scris ' copilul face greseli de e$primare , gramaticale ,de punctuatie si de
organi%are a fra%ei, de asemenea are o grafica defecuoasa cu litere prost
desenate

riterii DSM I1
o Invatarea scrisului , se face sub asteptarile varstei cronologice si
gradului de inteligenta a copilului' aprecierea se face prin aplicarea
testelor standardi%ate de apreciere a acuratetii scrisului (formularea
corecta a propo%itiilor si fra%elor ) si intelegerii te$tului'
o Deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati
scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic '
o Asocierea unui alt deficit sen%orial accentuea%a tulburarea de invatare
a scrisului'
#Aptitudinile grafice masurate prin teste standardi%ate ,sunt sub varsta
cronologica a persoanei