Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
33/5 (9)
57df6a0f34180006582f429068c6ac21_XL.jpg
Din perspectiva relatiei limbaj-gandire, textul scris evidentiaza cu mai multa forta
interdependenta celor doua procese psihice. Citirea este o activitate de descifrare
a textului grafic si reprezinta un nivel inferior fata de lectura, care necesita
capacitati de intelegere, de aprofundare si de interpretare. Scrisul nu se reduce la
o transpunere grafica a vorbirii, ci este un act complex, intelectualizat, care se
elaboreaza mai anevoios.
Multe din aceste metode si procedee se pot efectua sub forma de joc sau li se pot
imprima un caracter de distractie si relaxare pentru inlaturarea oboselii.
In acest caz se pot folosi dictarea si citirea de propozitii si fraze scurte, ca apoi sa
se treaca la corectarea acestora cu ajutorul subiectului. Prin antrenarea activa a
subiectului la corectarea propriului scris, se realizeaza o mai buna fixare a
greselilor tipice, si astfel invata sa le elimine, dar si sa aprecieze, din punct de
vedere valoric, corectitudinea si estetica scrisului. Cu bune rezultate in
dezvoltarea capacitatii de discriminare, se pot folosi comparatiile pentru
distingerea asemanarilor si deosebirilor dintre diferite grafeme si litere sau dintre
diferitele sunete din aceeasi categorie. Astfel, se va apela la grafeme si litere
asemanatoare, din punct de vedere vizual si kinestezic (p-b-d); (m-n); (s-s) sau
dupa componenta auditiva (z-j, s-s, f-v).
-Citirea pe roluri. Fiecare elev va indeplini un anumit rol in cadrul unei povestiri si
va citi numai acea parte care se refera la rolul cu care este investit. Pe langa
faptul ca invata sa fie atent, se obisnuieste cu situatia de asteptare. Aceasta
metoda faciliteaza introducerea intonatiei si a ritmului in citire.
Dictarea este mai dificila pentru logopat decat copierea. Pentru ca ea sa-si atinga
scopul in activitatea logopedica, trebuie alese texte scurte si organizate in functie
de posibilitatile logopatului. Este indicat ca textul sa nu contina cuvinte
necunoscute, iar acelea care sunt mai dificile de explicat in prealabil.
Tot pentru o fixare mai buna a caracteristicilor grafemelor si literelor, acestea pot
fi exersate intr-o lada cu nisip sau pe sticla. In acelasi scop, utilizarea testului
citirii pe sticla, elaborat de Hepp Raymond si Marie Claude, permite o analiza
mai amanuntita a intelegerii structurii pozitiei literelor si a raporturilor dintre ele.
A fost utilizata frecvent in cazul unui singur elev. Elevul copiaza litera nou
invatata. Apoi foloseste o bucata de plastilina pentru a o modela. Cand a
terminat, o va indica cu degetul aratator de la mana cu care scrie, pronuntand
numele literei cu voce tare. Apoi trasez cu degetul conturul literei pe spatele
copilului, intre omoplati. Repet fiecare litera de cinci, sase ori, pana cand copilul o
va recunoaste. Apoi copilul va scrie imediat litera pe caiet, pronuntand-o cu voce
tare.
Sistematizarea vocabularului
-Continut si forma
METODE DE INTERVENTIE
1. Metoda Stauffer
2. Metoda Graves
3. Metoda Cunningham
4. Metoda Lentin
Spuneti copilului o silaba, iar jocul consta in gasirea, de catre fiecare, pe rand, a
unui cuvant care sa inceapa cu aceasta silaba. Cuvantul trebuie gasit in cat mai
scurt timp. Primul care nu mai are idei, pierde.
Varianta: spuneti copilului o silaba si cautati cat mai multe cuvinte pe care le
numarati unul cate unul, interzicand repetitiile (se pot da betisoare pentru fiecare
cuvant). Cand nu mai are idei, el este cel care propune o silaba. Dumneavoastra
veti gasi cat mai multe cuvinte. Cuvintele pe care nu le cunoaste, vor fi explicate.
JOCUL LUI KIM
Asezati In fata copilului cateva obiecte (jetoane), fara nici o legatura intre ele.
Lasati copilului cateva secunde sa le priveasca cu atentie, apoi, in timp ce este
intors cu spatele, luati un obiect sau schimbati locul lor. Copilul trebuie sa
observe schimbarea, sa o verbalizeze si sa aseze obiectele cum au fost la
inceput. Jocul este cu atat mai dificil, cu cat sunt mai multe obiecte in fata lui
si/sau cu cat se produc mai multe schimbari.
Copilul propune punctul de plecare al unei povesti (sau dvs.), spunand prima
fraza. Dvs. continuati cu a doua si tot asa pana construiti in doi o poveste. In
functie de imaginatia copilului puteti sau nu sa precizati destul de repede
personajele si intamplarile.
LITERA INTERZISA
Un joc putin mai dificil, pentru dezvoltarea auzului si a auzului fonematic. Alegeti
un sunet, o vocala, care va fi considerat interzis. Fiecare trebuie sa spuna un
cuvant, oricare, cu conditia sa nu contina acel sunet interzis. Fiecare greseala se
considera un punct pentru adversar. Partida se joaca pana la 3 puncte. Cand
copilul va fi familiarizat cu jocul, se va putea trece la interzicerea unor consoane,
care sunt mai dificil de reperat. Pentru ca jocul sa fie mai dificil, trebuie interzise
sunete foarte frecvente. In limba romana, sunetele utilizate mai des sunt: E, I, A,
C, T, R, U, N, L, O.
JOC DE RIME
Bacus, A. Jocuri pentru copii de la o zi la sase ani, Ed. Teora, Bucuresti, 1998
Gagyi, E. Eu citesc mai bine!, Ed. Hoppa Kiado, Tg. Mures, 2005