Fise Suport PIP

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)
Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE MEDII
Caracteristici principale ale elevului Strategii şi intervenţii eficiente in predare
- are niveluri de performanţă semnificativ sub nivelul Elevii cu astfel de cerinţe au adesea dificultăţi mai mari în înţelegerea lumii din jur şi de aceea ei
aşteptat în majoritatea ariilor curriculare, în ciuda trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sfătui şi susinte, atât în
intervenţiilor corespunzătoare. probleme practice cât şi personale.
- se confruntă cu dificultăţi mult mai mari în:
Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii didactice, care sa
 dobândirea abilităţilor de scriere, citire, calcul vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
 înţelegerea conceptelor.
-mai poate avea: Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
 întârziere de vorbire şi limbaj asociate - reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele
 nivel scăzut de concentrare necesare, în ordine)
 abilităţi sociale insuficient dezvoltate - contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor în banci, lânga perete,
 respect de sine scăzut alaturi de copii mai voinici.
- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie
Obstacole în calea învăţării
fise, caiete, sa stearga tabla, etc.
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.
Are mari dificultati in :
- a intelege, recunoaştere cuvintelele, in fluenţa citirii Comunicare, intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
- a scrie corect (probleme de ortografie, punctuaţie, conceptele si informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii
lipsă de coerenţă in compoziţie) - oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse
- a-şi comunica ideile clar şi eficient (probleme de - oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple
sintaxă, articulare, vocabular etc) - sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca,
-a înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal va si arata cum sa faca)
Invatare si intelegere cognitiva -legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului
Are mari dificultati in : - folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor în activitatea de predare (pe tabla, in fisele de
-a înţelege şi aplica concepte matematice lucru, in materialele didactice) pentru a evidenţia informaţiile cheie sau pentru a facilita
-a înţelege şi aplica concepte generale comunicarea
Memorie - folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mânuiasca, si nu numai lucrul
Are mari dificultati in : cu creion si hârtie
-a-si elabora o strategie eficienta de memorare - prezentarea conceptelor matematice pe etape şi o varietate de posibilităţi de a le repeta şi
-a deprinde şi aplica noi abilităţi fără a avea în mod aplica
frecvent posibilitatea de a le repeta - oferirea de sarcini individuale, împărţite în etape mai mici, realizabile
-a reţine informaţii complexe fără posibilitatea Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor
repetării acestora mnezice
Atentia si hiperactivitatea -activitati ce ii creaza oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica abilităţile nou deprinse
Are mari dificultati in : -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi informaţiile cheie
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
perioade extinse Atentia si hiperactivitatea  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- a selecta si a se concentra pe aspectele relevante - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de
ale unei sarcinii. concentrare si a dificultatii sarcinii)
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Organizarea şi autoorganizarea activităţiiimbunatatirea abilităţilor sale
Are mari dificultati in : organizatorice
-a se autoorganiza  lucreaza ineficient fără - implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atentă supraveghere şi
supraveghere şi indicaţii îndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie
Aspecte psiho-sociale fise, caiete, sa stearga tabla, etc.)
Are mari dificultati in : Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în capacitatea de
-a lucra în grupuri (ptr ca are probleme de a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
comunicare şi işi asumă foarte greu diferite roluri) - ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru - oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci când se
ca ii lipseste motivatia) comporta corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.
-ajutor şi sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale
-activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra în colaborare, pe perechi sau în grupuri mici
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca odata
cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are nevoie
Strategii eficiente de evaluare
-timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)
-insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana
- oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse si
cu multe simboluri / imagini ajutatoare
-evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui
coleg/ alte persoane)

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISLEXIE
Dislexia este o dificultate de învăţare specifică, ce îngreunează procesul de învăţare în ceea ce priveşte cititul, scrisul şi ortografia. In corectarea dislexiei
trebuie să ne bazăm pe faptul că aceşti elevi pot avea bune abilităţi vizual-spaţiale, abilitatea de a gândi holistic , de a vedea o imagine de ansamblu şi o
gândire laterală foarte bună.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de telefon, Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii didactice, care sa
inversarea numerelor autobuzelor etc.) vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
-are dificultăţi de organizare (ex : rătăcirea lucrurilor personale),
inclusiv de organizare a timpului Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
- confunda datele, ratand întâlnirile / programările -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
- are dificultăţi de orientare (ex. cu hărţi, sau în oraşe străine), materialele prezentate
facand deseori confuzie intre stânga si dreapta
Bariere în calea învăţării Comunicare (citire,scriere, vorbire)  imbunatatirea abilitatilor de scriere si
Comunicare (citire,scriere, vorbire) citire
Are dificultati in : -oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni cheie (in vederea
-a identifica în cuvinte,literele asemănăt: b cu d / p cu q / m cu w studierii si familiarizarii cu acestea)
-a învaţa şi a-şi aminti legătura dintre forma literei şi sunet -oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa
-a întelege a ceea ce citeşte, mai ales daca notiunile sunt -recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora independent
noi(atunci când învaţă să citească, el recunoaşte mai uşor un cuvânt -imbunătăţirea fişelor de lucru, astfel încât să devină accesibile (formatul texului sa fie
după formă sau uitându-se la părţi ale cuvântului, grupuri de litere, silabe lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/ subliniate etc.)
sau la înţelesul propoziţiei.) - folosirea tehnologiei informaţiei, ca de ex: Word cu program de corectare a ortografiei
-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele scrise –de pentru lb romană, reportofon pentru notiţe
ex, "şut" este citit "tuş") -prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait)
-a pune literele si numerele în pozitii corecte in scris (ex: -citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si cu
inverseaza / omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect spatiile intonatie(dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)
dintre cuvinte, ca de exemplu: - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii
“Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate.” -incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor);
“Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele.” ) corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si
-a-si exprima judecatile in scris (îi trebuie m mult timp decât profesorul impreuna)
celorlalţi) Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea operarii cu semnele matematice
-a pronunţa corect cuvinte lungi - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul sa
Intelegere si invatare cognitiva se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
Are dificultati in : - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o parte -prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile
(Obs : De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel intelectual scazut de informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila.
inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte lucruri in afara de scris-citit. - incurajarea temelor ptr acasa; corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai
De fapt, statisticile arata ca inteligenta dislexicilor este peste medie.)
intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna)
- lucrul cu operatiile matematice
Memoria (memorarea succesiunilor)  eficientizarea strategiilor mnezice
Memoria (memorarea succesiunilor)
-includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare
Are dificultati in :
- supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
- a-şi aminti ceea ce a văzut / a auzit într-o succesiune corectă
-folosirea unui carneţel pentru a-şi ajuta memoria
- a pune literele si figurile în pozitii corecte (ex: inverseaza /
Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp
omite litere dintr-un cuvant)
oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
-a-si aminti tabla înmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor
- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
- a retine datele, confundandu-le si ratand întâlnirile /
Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea abilităţilor sale
programările
organizatorice
Orientare spatiala
-elaborarea unui plan de lectie / de invatare (care va fi scris pe tabla si apoi oferit elevului
pentru a a-si organiza mai bine invatarea)
- a intelege instrucţiunile de orientare
-recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si
-a utiliza hartile
calendare sa poata vizualiza timpul si sa-si organizeze activitatile.
-a spune cu exactitate care este stanga si care este dreapta
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
Organizarea şi autoorganizarea activităţii
achizitionare a cunostintelor
- oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
-a se organiza (ex : rătăcirea lucrurilor personale), inclusiv de
- valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului (ex: abilitati sportive, abilitati
organizare a timpului
muzicale, teatrale, diferite hobby-uri)
Aspecte psiho-sociale
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor când are nevoie
- implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi (ce il pot ajuta sa se simta util si special).
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are
incredere in fortele proprii)
-accent pe evaluari orale
- accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa
- accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care
ofera mai mult timp de elaborare (proiecte, eseuri, portofoliu etc.)
-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele scrise)
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
Categoria CES: DISCALCULIA
Discalculia este dificultatea de a înţelege şi rezolva sarcini matematice.
-are abilitaţi scăzute de a lucra cu numere sau cu noţiuni OBS : Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit
matematice ; nivelul si formele de manifestare ale discalculiei
-are dificultăţi de calcul matematic începând cu operaţiile
de baza (adunare, scădere, înmulţire, împarţire). Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-ii sunt afectate operaţiile de: selecţie, ordonare, grupare; -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
-nu se pot orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte, materialele prezentate
schiţa, sala de clasă, stradă). -interveniţi cu echipamente ajutătoare(suporturi şi instrumente de scris care să-i
Bariere în calea învăţării asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)
Comunicare (scriere)
-a citi si scrie o formula, schiţa, grafic, histograma; Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si
-a citi si scrie exerciţii şi formule matematice operarii cu notiunile matematice
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
Intelegere si invatare cognitiva sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
Are dificultati in : -stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea independentă
-a asocia cantitatea la număr şi in a-si forma conceptul de -supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
număr; - folosirea de materiale ajutătoare (planşe, tabele)
-a numara crescător/ descrescător /pe intervale ( reia sau - folosirea de fişe ajutătoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei
omite numere) - folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)
-a stăpâni reversibilitatea operaţiilor (adunare, scădere, - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev să
înmulţire, împărţire). stabilească semnificaţia operaţiilor matematice
-a înţelege semnificaţia operaţiilor (face confuzii între -formularea problemelor cu date concrete legate de secvenţe de viaţă cunoscute
adăugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate) ; -utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana
-a analiza si înţelege relaţiile dintre datele problemelor -ajutarea elevului să „vizualizeze” problemele ilustrându-le prin desene
(rezolvă lent cele mai simple probleme) -acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaţiei
-a înţelege şi aplica algoritmi şi formule de calcul ;
Memorie  imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea
Memorie strategiilor mnezice
Are dificultati in : - învăţarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule
-a memora cifrele şi semnificaţia lor numerică; - ajutarea elevului să „vizualizeze” formulele ilustrându-le prin desene
-a memora simbolurile matematice (adunare, scădere, - învăţarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora
înmulţire, împărţire). - automatizarea anumitor operaţii fie chiar şi prin memorarea mecanică
- a memora cu dificultate algoritmi şi formule de calcul ;
Atentie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
Atentie - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a
Are dificultati in : timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
perioade extinse Orientare spatiala  ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
Orientare spatiala - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
- a se orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte, schiţa, Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale
sala de clasă, stradă notitele sale depasesc pagina, de achizitionare a cunostintelor
sunt inegale; schitele sunt deformate - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca
Aspecte psiho-sociale odata cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
Are dificultati in : -Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are
- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are incredere in nevoie
fortele proprii) Strategii eficiente de evaluare
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
-permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice
- evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului
- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaţii accesibile, cu multe
simboluri / imagini ajutatoare )
- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu
sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Categoria CES: DISPRAXIA
Dispraxia este o dificultate specifică de învăţare care afectează deprinderile motorii şi conştiinţa propriului corp.
Consecinţele dispraxiei sunt diverse şi ţin de abilităţile elevului de Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si
a acţiona acasă, la şcoală sau în orice alt context social; depind stimulativ
de gradul de gravitate a acesteia şi se manifestă pe următoarele -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
paliere ale dezvoltării : profesorul si materialele prezentate
- are o coordonare deficitara a părţilor corpului şi a mişcărilor, -oferirea unui laptop pentru a-şi lua notiţe şi pentru teme (dacă scrisul
(stângăcie generalizată) : se împiedică sau se ciocneşte de reprezintă o problemă f grava)
obiecte, nu poate sa mearga pe bicicletă sau sa inoate etc. -interveniţi cu echipamente ajutătoare (suporturi şi instrumente de scris
-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor care să asigure cursivitatea)
adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca
viteza Comunicare (motricitatea fină a scrisului)  imbunatatirea
- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile (ex : se abilitatilor necesare activitatii de scriere
îmbrăca se organizeaza f greu dimineaţa ; are dificultăţi în a-şi -oferirea de fise de lucru cu foi liniate
găsi lucrurile sau în a-şi aminti ce obiecte îi sunt necesare pentru -monitorizarea scrisului (urmărirea poziţiei mâinii în timpul scrisului, traseul
o anumită activitate) şi presiunea literelor etc.)
- poate avea uneori si un deficit şi dezordine a capacităţilor de -scurte exercitii ajutătoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica şi relaxarea
vorbire si limbaj (dificultati de exprimare, de aşezare a cuvintelor degetelor).
în propoziţii, de articulare corectă a unor sunete)
Bariere în calea învăţării Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)  imbunatatirea
Comunicare (motricitatea fină a scrisului) coordonarii corporale
Are dificultati in : - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie/
- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strângerea şi actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa
apăsarea exagerata a creionului şi de incapacitatea de a controla poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica
traseul acestuia ) -in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea până la automa-tizarea
- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, lor; valorificarea acestor deprinderi în secvenţele noi de învăţare.
reducând volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le
realizeze într-un timp dat.) Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare
Cordonarea corporala (motricitatea grosieră) spatiala
Are dificultati in : -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului
Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea
- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal
abilităţilor sale organizatorice
Atentia
- oferirea de sarcini de invatare/ cerinţe pentru teme clare şi nu foarte
pretenţioase/ambiţioase
- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit dacă sunt
-stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea
dificultăţi de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor
independentă-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de
dificile)
idei, scheme de lucru)
Orientare spatiala
-cat mai putine teme pentru acasa
-sprijin in a-si organizeza activitatea: să facă liste şi programări,
A aprecia înălţimea şi distanţele
succesiuni de evenimente, să întocmească orare.
-face diferenta între stânga şi dreapta
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a
Are dificultati in : încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la
- a organiza logic şi cu sens informatiile pe care le detine (desi îndeplinire sarcinile
pare a avea multe informatii)  de aceea temele scrise sunt -evidenţierea şi recompensarea celor mai mai mici progrese
mult sub nivelul aparentei lui abilităţi verbale. -atragerea elevului în activităţi de grup şi în jocuri de învăţare
- a-si organiza invatarea -încurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)
Aspecte psiho-sociale Strategii eficiente de evaluare
Are dificultati in : - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate (pentru ca - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il
nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si poata urmari
demotivat) -de preferat evaluări orale dirijate (in raport cu cele scrise)
- a relationa cu profesorii şi colegii – o face cu stangacie, cu -evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica
imaturitate afectiva(datorita frustrarii şi stimei de sine scăzută), -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de
de multe ori izolandu-se sprijin şi paşii directori în activitatea independentă- planuri de idei,
scheme de lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: SINDROMUL DOWN
-prezinta trăsături fizice specifice: facies plat, fante oculare îngustate Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si
(ochi oblici), linii puţine, îngroşate şi adânci în palme, degete scurte, stimulativ
groase, depărtate la mâini şi la picioare. -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
-de cele mai multe ori are dificultăţi asociate : auditive, vizuale (strabism), profesorul si materialele prezentate
de motricitate şi tulburări cardio-vasculare şi respiratorii. Comunicare imbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)
-pronunţă neclar sunetele -redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea de sprijin in
-prezintă tulburări de fluenţă verbală (uneori apare bâlbâiala, logonevroză) acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii)
-are o voce cu tonalităţi alternante (vorbesc gros, răguşit) -redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin în ac. sens)
-are dificultăţi de interpretare a mesajelor verbale -comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil şi la obiect
-întâmpină dificultăţi de citit-scris -susţinerea mesajului transmis cu expresivitatea feţei si a corpului
-intampina dificultati de calcul (limbajul non-verbal).
-prezintă dificultăţi de înţelegere a informaţiilor abstracte Cognitie si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si operarii cu
-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor conceptele si informatiile cheie
are probleme de memorie (recunoaşteri şi reproduceri eronate, memorie -diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor în funcţie de problemele asociate
de scurta durata) pe care le prezintă: de auz, motorii,de vorbire,s.a.
-are dificultati de concentrare -oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple şi monitorizarea
-mişcările sale sunt lente, greoaie, sacadate frecventa a indeplinirii lor
-este mereu vesel, sociabil şi foarte afectuos. -realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii înţelelegerii
-se ataşează uşor de persoane, lucruri şi animale şi comunică uşor pe sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa)
cale afectivă -învăţarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor
Bariere în calea învăţării doar când e nevoie (prin oferirea de sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă
Procese senzorial-perceptive în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea insa dependenţă)
Poate avea dificultati de : -utilizarea de tehnici ajutătoare pentru a-i dezvolta capacităţile de învăţare
-auz si vaz  percepţie şi reprezentări sărace şi distorsionate şi a-i uşura comunicarea: materiale vizuale (imagini simple), vizuale si
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) tactile (obiecte concrete) şi chiar cu valenţe artistice:muzică, pictură, dans
Are mari dificultati in : -sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziţiile solide anterioare ale
-a asculta cerintele scolare elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor
- a se exprima (are un vocabular redus) cognitive ale sale)
-a scrie lizibil (scrie greu si neindemanatic) Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea
Coordonare corporala (motricitate grosiera) strategiilor mnezice
Are dificultati in : -activitati ce ii creaza oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica abilităţile
-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului; mişcările nou deprinse
sunt greoaie, grosiere; -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi
Intelegere si invatare cognitiva informaţiile cheie
Are mari dificultati in : Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei
-a intelege cerintele scolare - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea
-a înţelege şi rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple (le rezolva treptata a timpului de concentrare)
foarte lent, greoi) Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea abilităţilor
- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta) sale organizatorice
-a-şi însuşi cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida) -oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi
Memorie de viata cotidiana (să se orienteze, să meargă singur intr-un anumit spatiu
Are mari dificultati in : etc,) încurajarea independenţei si creşterea autonomiei personale
-a-şi aminti cerinţele şcolare memoria e de scurtă durată, procesarile -învăţarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar când e nevoie.
sunt greoaie si reproducerile de multe ori sărace şi distorsionate Aspecte psiho- sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii
Atentia în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
Are mari dificultati in : -relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are nevoie de
-a se concentrara pe o perioada optima siguranţă afectivă)
Orientare spatiala si temporala -folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări
Are mari dificultati in : -organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
-a se orienta în spaţiul caietului, cărţii cât şi în spaţiul larg interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
Organizarea şi autoorganizarea activităţii - organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive
Are mari dificultati in : şi roluri potrivite.
-a-şi însuşi deprinderi noi; Strategii eficiente de evaluare
-a-si organiza spaţiul şi obiectele învăţării: manualele, rechizitele (o face - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
cu mari eforturi ) -diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor de evaluare în funcţie de
-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai multe ori e problemele asociate pe care le prezintă: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a
dependent de adulţi) caracteristicilor sale psihice
Aspecte psiho-sociale - evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)
Are mari dificultati in : -evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol si o sarcina
-a crede in fortele proprii în sine în faţa dificultăţilor; infantilism  are pe masura posibilitatilor lui)
nevoie de încurajare şi sprijin; - evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte / fraze scurte)
-a-si mentine echilibrul afectiv e f sensibil si trece uşor de la râs la plâns
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: AUTISM – partea 1
Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv.
Autirtii pot avea mari dificultăţi de învăţare sau pot, dimpotrivă, avea o inteligenţă deasupra mediei; cei din urmă suferă de sindromul Asperger.
- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile şi articolele Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a II- senzorio-perceptive a elevului autist
a) Eliminarea distragerilor vizuale
- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate repeta la - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
nesfârsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fără semnificatii de cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
comunicare.) sfarseste fiecare arie fizica
- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evită să - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
privească partenerul de discutie, se abţine de la comunicare prin limbaj - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
sau sunete, refuză colaborarea) educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine vizuala”
- cand comunica, are dificultăţi în obţinerea unui sunet / grup de sunete, -utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele
folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorinţe din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- vorbeste foarte putin sau deloc - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu Eliminarea distragerilor auditive
schimba nimic rezistenţa la schimbare, activităţi repetate stereotip) - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
- este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin interesat de ele - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
adapteaza f greu la relaţiile celor cei din jur -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
Bariere în calea învăţării Eliminarea distragerilor temporale
Procese senzorial-perceptive -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
Are mari dificultati in : -respectarea cu strictete a orarului scolar
- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (acest lucru se Comunicare (verbala si nonverbala)  imbunatatirea comunicarii in toate
datoreaza unei organizari şi structurari senzorio-perceptive aparte, formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
diferita de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la Strategii centrate pe rutina si imitatie
lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la anumite intrebari
fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a
speria la atingerea texturii unei piersici etc.) reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).
- alegerea cu atenţie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin
Comunicare (verbala si nonverbala) tonalitate cuvintele cele mai importante)
Are mari dificultati in : -utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii
-a înţelege corect mesajele verbale (ex : nu sesizeaza nuantele / -utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;
metaforele din limbaj, nu înţelege regulile de baza ale unei conversaţii Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
normale / mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor) - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele.)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) -insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze
- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe nume pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa inteleaga semnificatia lor)
Strategii centrate pe comunicarea nonverbala
Intelegere si invatare cognitiva -însotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare s.a.) si
Are mari dificultati in : limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent
- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele - Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faţa prof. at. cand ii vorbeste)
- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii) - observarea si invatarea încercărilor non-verbale de raspuns ale elevului şi oferiea
- a învăţa (rezultate din structurarea diferita proceselor psihice in raport din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte
cu un copil normalel poate obtine performante in cate un domeniu, -jucarea de catre profesor a rolului de « translatorul » pentru alţii, pentru ca elevul
bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc.) sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-verbala
- a folosi achiziţiile anterioare în activităţi noi (Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat
copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila -in acest caz, contactul
Atentie corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
Are mari dificultati in : Cognitie si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e interesant sau “are procesare cognitiva
sens”, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de Strategii centrate pe rutina si imitatie
ascultare in grup) Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
-a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli obiectelor; a desenelor prin manipulare;
( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar Strategii cu suport vizual
putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei -folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu în stilul celor din benzile
indicatii verbale data de profes.) desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat corelare cu o -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
anumita hiperactivitate simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de mii e fotografii
bune pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci când un elev are o singura fotografie a
unui câine alb si este învatat ca acela este un câine, nu-i va fi usor sa recunoasca un
ciobanesc german sau un rottweiler ca fiind câine, atunci când îl vede )

Categoria CES: AUTISM – partea 1 Categoria CES: AUTISM – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in predare
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
Are mari dificultati in : -valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun în
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv şi domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vârsta frageda, si
repetitiv-leganare, rasucire a mainilor; devine anxios când nu se foarte slab în zone precum contactul social cu colegii lui
respectă rutina) Atentie  imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei
-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i provoaca frica, in -Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina
schimb se sperie de stimuli obisnuiti) -realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput perioadele trebuie sa
fie foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se
Aspecte psiho-sociale descurca nu trebuie rasplatit cu alte exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu
Are mari dificultati in : lasati-l sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul
- a relationa cu ceilalti ( este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin bine facut si rasplata.)
interesat de oameni sau recalcitrant la relationare –evita/ respinge Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
atingerile, imbratisarile sau cu manieră de a interacţiona nepotrivit de comportamentelor adaptative
pompoasă şi formală, chiar si cu persoanele foarte apropiate) Strategii centrate pe rutina si imitatie
- a juca roluri sociale (prefera sa se joace cu obiecte – să le înşiruie / -numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea
să le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un interes bizar şi folosirii lor;
uneori obsesiv faţă de date şi cifre, precum orarele, sistemele de drenare -verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;
sau reţelele de autostrăzi) -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in ordinea folosirii lor
- in a solicita sprijin şi ajutor (datorita comunicarii precare, dar si a (organizatori de sarcină);
pasivitatii / comportamentului social negativ - refuz de relaţionare) -folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
- a se implica in activitati sociale (el nu va căuta să intre în contact sau Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
să ia parte la activităţi, aşa cum fac majoritatea elevilor) - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si
indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in
ciuda initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos cand trebuie sa isi face niste
teme si este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul
mod de a scapa de teme este sa se enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei
astfel de atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o
atitudine mai intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect
este rasplatit)
-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi exersarea acestora
cu elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor explica
si arata actiunile; se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi
se vor face toate actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el.
(Efortul suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa
incredere in el.)
Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii
-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii (i se
permite sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca
despre interesele sale obsesive- programul TV / filmul preferat-, numai in prezenta
anumitor persoane: mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe
strada, i se spune durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul.
Trebuie sa fie invatat sa constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la
accesele lui verbale.)
Aspecte psiho- sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-stimularea exprimarii corecte a emoţiilor prin modelări, explicaţii şi întăriri ale
comportamentelor pozitive
-învăţarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerinţe sau
activităţi sociale;
-folosirea de poveşti sociale simple prin care să-l învăţaţi rutinele
-utilizarea unor modalităţi alternative de comunicare (ex: comunicarea cu ajutorul
semnelor si simbolurilor din imagini).
-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.
-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de timp;
-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii
concrete elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului
ceea ce sa faca)-recompensarea ( mancare, jocuri etc.) a oricarei initiative a copilului
de a se juca, vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi.
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte)
-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul
cu imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist

Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea 1
Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburărilor autiste.
-are o comunicare verbală bună dar ii place să vorbească doar el, fiindu-i Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
greu să asculte pe alţii (pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt) senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger
„conversatiile” lui sunt de fapt monologul despre subiectul / activitatea Eliminarea distragerilor vizuale
preferata (obsesiva uneori) - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
varstei sale sfarseste fiecare arie fizica
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam; - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
intelege limbajul scurt, clar si inteligibil; - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
-logica gândirii este diferită de cea a copilului normal educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine vizuala”
-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
schimba nimic rezistenţa la schimbare, activităţi repetate stereotip - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
face cu greu faţă schimbărilor) Eliminarea distragerilor auditive
-are nevoie de m. mult timp şi multă claritate ptr procesarea informaţiei - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
-nu înţelege abstractizările - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
-ii e greu să se adapteze sau să modifice ceva din programul lui  dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
rigiditate/rutină, -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
-nu e empatic(nu se poate pune în locul altora şi de aceea nu-i înţelege) Eliminarea distragerilor temporale
-intampina dificultati în iniţierea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur posibila -respectarea cu strictete a orarului scolar
sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jurreactie de izolare, Comunicare (verbala si nonverbala)  imbunatatirea comunicarii in toate
asociata cu depresie si anxietate formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
Bariere în calea învăţării Strategii centrate pe rutina si imitatie
Procese senzorial-perceptive -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la anumite
Are mari dificultati in : intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate
-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac. lucru se situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii
datoreaza unei organizari şi structurari senzorio-perceptive aparte, diferita neprevazute).
de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la lumini / sunete Strategii centrate pe comunicarea verbala
de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi - utilizarea unui stilul de predare verbal –expunere in cuvinte simple, clare fara
mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,
unei piersici etc.) -accentuarea verbala a cuvintelor cheie
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
Are mari dificultati in : - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal ( o Strategii centrate pe comunicarea non-verbala
ironie, o gluma etc.) -menţinerea distanţei corespunzatoare faţă de elev (faţă în faţă, la nivelul ochilor,
- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o conversatie / a evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen / neplacut);
astepta randul in cadrul conversatiei) însoţiţi comunicarea cu expresii faciale potrivite (zâmbet, dezaprobare) şi limbajul
- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine) trupului
Cognitie si invatare cognitiva  flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si
Coordonare corporala (motricitate grosiera) procesare cognitiva
Are dificultati in : Strategii centrate pe rutina si imitatie
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex : -Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.) obiectelor; a desenelor prin manipulare;
posibil un mers ciudat -verbalizarea acţiunilor în ordinea desfăşurării lor;
Intelegere si invatare cognitiva Strategii cu suport vizual
Are mari dificultati in : -folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu în stilul celor din benzile
-a învăţa echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
proceselor psihice in raport cu un copil normalel poate obtine -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, la o vârsta frageda, si foarte slab în zone precum contactul social cu colegii lui
proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg
peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata) -utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg
-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica aceasta
de activitati repetitive) strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de
ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)
Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f.
bun în domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau
anumite domenii stiintifice)

Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea a 2-a
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
Are mari dificultati in : comportamentelor adaptative
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv Strategii centrate pe rutina si imitatie
şi repetitiv; devine anxios când nu se respectă rutina) -verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;
-a se obişnui cu noile orare/săli de clasă şi în folosirea timpului -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in ordinea
neprogramat dintre lecţii (pauzele scolare). folosirii lor (organizatori de sarcină);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
Aspecte psiho-sociale Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
Are mari dificultati in : - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni
- a relationa cu ceilalti (manifesta f puţine comportamente social- precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate -pregătirea elevului pentru schimbări, cu mult înainte ca acestea să se producă
insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca
ciudat sau stangaci in relationarefrustrare si epuizare emotionala Aspecte psiho- sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
anxietate si depresie -oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur) comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea,
- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a evita reguli ce vor fi respectate cu strictete
anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege rolul el va tinde -oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta
sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste, fara sa inteleaga ca regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa
sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el. -oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate
adaptativ
-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l învăţa (prin
imitatie) abilităţile sociale si a stimula exprimarea corectă a
-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte/
metaforice/ figurative)
-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce
respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist acordaţi
timpul necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Este acea tulburare a elevului a cărui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vârstei lor cronologice, deşi dezvoltarea lui pe alte paliere psihice este normală.
-vocabularul lui este imatur Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si
-are dificultăţi de înţelegere a sensului cuvintelor, expresiilor şi stimulativ
propoziţiilor (nu disting diferenţa dintre o glumă, o afirmaţie, o -organizarea salii de clasă astfel încât să existe nişte zone liniştite, în care
cerinţă sau o întrebare) elevul să poată lucra linistit dacă doreste (Trebuie conştientizat faptul că
-construcţia sintactică e rudimentară şi structura logico- intensitatea zgomotului poate să-l pună în dificultate elev)
gramaticală e afectată (vorbire agramaticală) Comunicare (limbaj verbal si non-verbal)  imbunatatirea
-are exprimări ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste propoziţii comunicarii in toate formele sale
eliptice: fără subiect sau predicat) -utilizarea de propoziţii scurte şi clare, cuvinte uşor accesibile (uzuale)
-îi e dificil să folosească cuvinte într-un alt context decât le-au -întarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaţie adecvată
auzit şi să se exprime cu cuvinte proprii (să povestească un text, -însotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta să
o întâmplare trăită) inţeleagă
-deviază de la subiect -activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite de
-utilizeaza putin limbajului verbal în relaţiile sociale, punand feed-back pozitiv permanent ; încurajarea oricarei manifestari spontane ce il
accent pe comunicarea non- verbală ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)
Bariere în calea învăţării -corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin
Comunicare (citire,scriere, vorbire) metoda paşilor mici)
Are mari dificultati in : Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de
-a opera cu informaţia de tip verbal achizitionare si procesare cognititva
-a recepţiona corect cerinţele verbale/ scrise; -utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana  il ajuta
sa inteleaga mai bine
-a reda oral / scris unele conţinuturi, chiar dacă înţelege mesajul
-utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu  il ajuta sa inteleaga
-utilizează greu materialul scris (manuale, culegeri) mai bine
-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut
Intelegere si invatare cognitiva - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice,
Are mari dificultati in : demonstrative (demonstraţii mai multe decât descrieri)
-înţelegerea informaţiei - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic (ex:
-redactarea temelor (foarte multe greseli) şi realizarea sarcinilor un mic dicţionar cu imagini şi scheme pentru termenii tehnici folosiţi în meserie.)
şcolare independente -folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare
-însuşirea conţinuturilor curriculare (are un ritm lent) Atenţie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
-invatarea de pe manuale sau notite -convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita când e
necesar să asculte cu atenţie
Memorie - utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte
Are mari dificultati in : şi activitaţi pentru care elevul manifesta interes
- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal -oferirea de sarcini ce necesită o atenţie susţinută, când elevul emai
receptiv (de ex, la începutul zilei sau săptămânii)
Atenţie -organizarea muncii şi discuţiilor mai degrabă în grupuri mici  evitarea
Are uneori dificultati in : preaa multor discuţii cu întreaga clasă
-a-şi concentra atenţia asupra interlocutorului (poate fi uşor Memorie  imbunatatirea memoriei de ti verbal
distras şi pare a fi mai interesat de sunete şi de activităţi în afara - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor jocuri
clasei decât de ceea ce i se spune direct) de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditivă pentru că nu
pot lucra cu multă informaţie verbală)
Aspecte psiho-sociale - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze
Are mari dificultati in : continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic
-a lucra în grupuri (ptr ca are probleme de comunicare) Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la
incredere in fortele proprii) îndeplinire sarcini
-organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi
relaţionarea interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele
pozitive şi roluri potrivite.
-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare
-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine
precizata)
-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES:TULBURĂRI VIZUALE – AMBLIOPIA (VEDEREA PAŢIALĂ)
Amblopia e un termen folosit în general pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bună pentru a se achita de sarcinile şcolare, însă are
nevoie de sprijin sub forma metodelor de predare şi materialelor didactice speciale.
-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde sa Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
închida ochii când lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu dificultate senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
când lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se însereaza.) -aşezarea elevului în prima bancă (Obs: Nu trebuie asezat lânga fereastra!)
-poate prezenta o serie de tulburări de ordin somatic: expresie specifică a -îmbunăţirea calităţii iluminării (ex: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima; ea
feţei, o dezvoltare fizică m. puţin armonioasă (ex: atitudini rigide, uneori cu nu trebuie sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil.)
deformări ale coloanei vertebrale, mişcări imprecise, mers slab coordonat, - permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de lumina /
muşchii mâinilor şi degetelor adesea puţin dezvoltaţi) oferirea unui carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. când citeste / scrie.
-are o dezvoltare psihică relativ normala şi deci, se poate afirma ca -evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră pozitia optima: în
personaliate în diferite domenii de activitate dreptul unui fundal contrastant şi departe de sursele de lumină puternică.
-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare, uneori -luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasaGasirea unui grup de
fragmentate sau distorsionate. elevi de sprijin care sa-l conduca atunci când se deplaseaza, stând în spate si usor în
-are dificultăti în actualizarea, interpretarea si conştientizarea de lateral, tinându-l usor de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.
imagini( ce determină o scădere a randamentului mental / acţional) -pãstrarea salii de clasã în ordine, astfel încât elevul ambliop sã nu se loveascã de
-are dificultati in a învăţa mesajele limbajului corporal sau ale expresiilor obiecte sau de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se
faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să fie conştienţi (de aici si posibile famliarizeze in timp cu noua dispunere a acestuia)
dificultăţi în a avea relaţii sociale cu ceilalţi) Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii in
-are o imagine proastă despre corpul propriu. varianta scrisa sau a cea nonverbale
-are mai puţine posibilităţi de a se mişca şi de a-i imita pe ceilalţi -punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata
- operează cu scheme mentale în mod excesiv -punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si imprimanta)
-are o memorie foarte bună -utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele
-are o încredere în sine mai putin dezvoltată de completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e indicat sa se evite marcarea
- poate întâmpina de asemenea dificultăţi în a avea relaţii sociale cu ceilalţi cuvintelor cu rosu sau folosirea hartiei lucioase in realizarea fiselor de lucru)
elevi. (ptr că nu e capabil să înveţe mesajele limbajului corporal / ale -scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate sunt tablele
expresiilor faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să fie conştienţi) albe, pe care sa se scrie cu marker negru  un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa)
Bariere în calea învăţării -citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din manual
sau din materialele didactice utilizate in predare
Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal)
-incurajarea elevului de a urmari rândurile scrise folosind un indicator / cu degetul
Are mari dificultati in :
-rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza, pentru ca
-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi);
elevul ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul (Obs: Deficientul de
Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.
vedere nu-si dezvolta întotdeauna o acuitate auditivã buna! Din contrã, el are nevoie de
-a scrie (când scrie nu poate respecta rândul / scrie între spatii)
timp sã identifice, sã localizeze si sã interpreteze sunetele, ptr a întelege ce se întâmplã
- a a învăţa mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale  zgomotele din clasã treb. reduse la minimum si, explicate de îndatã ce sunt produse.)
Intelegere si invatare cognitiva Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare
Are mari dificultati in : si procesare cognitiva
-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelată cu existenta unor -utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual
întarzieri în planul gândirii şi al achizitiei operaţiilor instrumentale) (calculator, videoproiector etc.)
-a înţelege conceptele spaţiale (rotaţie, revoluţie, scheme spaţiale)  -folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbală clară a imaginilor sau a
opereaza excesiv cu scheme mentale demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol considerabil în compensarea deficien-
-a realizarea sarcinile scolare în clasa intr-un ritm optim ţelor de vedere şi e o formă principală de transmitere / îmbogaţire a experienţei cognitive.)
Memorie(vizuala si verbala) -valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel tactil-kinestezic
Are mari dificultati in : ex: oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)
- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentări (volumul şi forţa -alternarea activităţilor ce solicită vederea cu altele ce presupun repausul vizual.
acestora sunt m.mai scazute în raport cu cele verbale) -lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma
-a recunoaste obiecte / fenomene dupa caracteristici vizuale definitorii Orientare spatiala si coordonare motrica  imbunatatirea orientarii spatiale
Orientare spatiala si a coordonarii motrice
Are mari dificultati in : -activitati ce încurajeaza elevul sa se mişte prin clasă, ptr a primi materiale / informatii
-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un spatiu Organizare si autorganizare  imbunatatirea abilitatilor organizatorice
necunoscut / dinamic; dorinţa de explorare poate fi diminuată si de - incurajarea elevului de a-si aseza şi păstra obiectele în locuri bine delimitate, ptr. a
sentimentul de teamă) putea fi uşor găsite;
Organizare si autorganizare -de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa
Are mari dificultati in : -încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă
- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai înceata -, (deoarece Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor
elevii cu vedere slabă nu pot învăţa privindu-i pe alţii). sociale
Coordonare motrica - oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale / atingere tactila –
Are mari dificultati in : ex: o bataie usoara pe umar)
-a-si coordona mişcările (in a face mişcări fizice detaliate şi atente – -incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale şi a-l sprijini
ex: îi poate fi dificil să toarne lichide) Strategii eficiente de evaluare
Aspecte psiho-sociale -evaluari orale
Poate avea dificultati in : -evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic
- a avea relaţii sociale cu ceilalţi. (ptr că nu e capabil să înveţe/ sa -evaluari scrise care sa valorifice facilitatile calculatorului de marire a informatiei
recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale ) -evaluari mixte – orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari
sa fi devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare)
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi
materiale de studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)

Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea 1
-ii este dificil să-şi dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
fundal mare va înrăutăţi şi mai mult lucrurile. senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
-are dificultăţi medii de învăţare - iluminarea adecvata a clasei
-are un nivel de performanţă inferior nivelului aşteptat (mai ales în ariile -eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul hipoacuzic, ce
curriculare limba şi comunicare) folo-seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase /
-are dificultăţi m. mari de comunicare verbală şi deficienţe de pronunţie socante)
-vorbirea e deficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului şi a -evitarea pozitionarii elevului într-o zonã gãlãgioiasã a clasei eviatarea zonelor
calităţii articulariieste afectată inteligibilitatea vorbirii nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau înspre zone
Obs : în cazul unei demutizări corecte (drumul de la limbaj mimico-gestual la aglomerate.
cel verbal, de la gândire în imagini la cea noţional-verbală), evoluţia este bună -organizarea clasei în aşa fel încât fiecare elev să poată vedea, atât profesorul
-are dificultăţi în folosirea limbajului scris mai ales în conceperea unui cât şi pe ceilalţi colegi din clasa
material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendinţa să traduca din  un număr mai redus de elevi în clasă
limbaj mimico-gestual)
-poate avea tulburări comportamentale generate de dificultăţile de
comunicare
Bariere în calea învăţării  asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie să-i
Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) vadă pe ceilalţi membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta
Are mari dificultati in : pozitie faciliteaza citirea labiala (de pe buze)
- a localiza si a auzi discuţiile la o distantă mai maredificultăţi de identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate sta
ascultare în clasa cand preda si de unde elevul il poate vedea clar.
-a sesiza schimbarile temelor de discutie evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda
- a inţelege pe deplin informaţii transmise verbal (e posibil să nu evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră, deoarece chipul
înţeleagă întotdeauna sarcinile) sau va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia optima: în dreptul
-a se exprima verbal (nu poate mereu să-şi comunice clar şi eficient unui fundal contrastant şi departe de sursele de lumină puternică.
ideile) Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) imbunatatirea
-a inţelege informaţii complexe în scris comunicarii
-a elabora materiale de proporţii în scris -pãstrarea de catre profesor a chipului descoperit ( fãrã a-l ascunde de ex, cu
mâinile, pãrul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina)
Intelegere si invatare cognitiva -folosirea de gesturi şi expresii faciale pline de însufleţire
Are mari dificultati in : -folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor
-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din din aria dacã profesorul vorbeste prea încet / ţipă / isi miscã exagerat buzele, elevul va
curriculara “Limba si comnicare”) intelege mai greu.
-a înţelege şi să aplica concepte matematice complexe (odată însuşit -folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
algoritmul de calcul, el îl foloseşte cu uşurinţă) insa are tendinţa de a concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
învăţa mecanic -alocarea ptr discutii sau sesiunille de întrebãri si rãspunsuri, a unui timp
Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor) suplimentar pentru a da posibilitatea elevuli sã se întoarcã si sã vadã cine
Are mari dificultati in : vorbeste. E de ajutor si mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului
-a reţine informaţii verbale complexe (daca nu are ocazia de a repeta directia în care sã priveascã.
de multe ori) - repetarea comentariilor, întrebărilor sau răspunsurilor primite de la ceilalti copii
-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente, pentru ca si elevul hipoacuzic să beneficieze de ceea ce se comunică.
restul ramanand confuz) -realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de a-si
- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de gravidatea exprima parerile.
deficientei auditive) Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare
Atentie si procesare cognititva
Are mari dificultati in : -scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat/
-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. (Obs: A nu se
-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv vorbi în timp ce se scrie la tablã, deoarece elevul nu va putea citi pe buze /
Orientare spatiala si temporala vedea mimica fetei.)
Are mari dificultati in : -explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie
- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul şi intervalul de -scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor
timp al acestui ecou informează asupra distanţei faţă de obiectul ce -oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate
reflectă unda sonoră. Absorbţia acestor unde provoacă senzaţia de -oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe / vaste
profunzime. La elevul hipoacuzic, avand dificultatile specifice, (scheme, rezumate etc.)
perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanţele dintre -utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E foarte
obiecte, profunzimea spaţiilor, volumul locurilor) important, ca atunci când se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie sã gandita
-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor si în imagini explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)
Aspecte psiho-sociale Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si
Poate avea dificultati in : sa insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)
- a comunica cu colegii -imbinarea activităţilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa
-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultăţilor de a comunica) exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa
inteleaga continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) – aplicatii practice / cu
cele bazate pe limbajul mimico-gestual –jocuri de rol
-supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a
sarcinilor şi oferirea de explicatii si îndrumaţi suplimentare.
-impartirea sarcinilor în etape / secvenţe bine precizate si mici, cu grupări şi
reluări ale acestor secvenţe.
Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea a 2-a
Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor)  imbunatatirea
memoriei
-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii şi repetarii (secvenţe bine precizate
si mici, cu grupări şi reluări ale acestor secvenţe)
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Atentie  imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii
atentiei in receptarea limbajului verbal / nonverbal
- menţinerea contactului vizual, şi asigurarea ca s-a captat atenţia deplină a
elevului înainte de a vorbi
- evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
de concentrare
Orientare spatiala si temporala imbunatatirea orientarii spatiale si
temporare
- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in afara
campului visual / la distanta
-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca succesiunea
evenimentelor
-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail
ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a
obiectelor
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în
capacitatea de a învăţa si a abilitatilor sociale
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci
când a dus la bun sfarsit o sarcina
-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil
sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce îi poate explica înca odata
cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor când are nevoie
-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de tip grila
-evaluari mixte – orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare de
imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu
obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi
materiale de studiu adaptate – ex : scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc.
si de a i se solicita un produs final adaptat- ex : evitarea unor compuneri scrise
lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. )

Categoria CES: DEFICIENŢE FIZICE
Deficienţele fizice se constituie ca invalidităţi corporale ce slăbesc puterea şi mobilitatea organismului prin modificări patologice exterioare sau interioare,
localizate la nivelul întregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
-este normal din punct de vedere al capacităţilor intelectuale Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare adaptat
-într-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragilă, cu disfunctiilor fizice ale elevului
pronunţate note de frustrare şi anxietate, cu tensiuni şi conflicte Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
interioare, susceptibilitate şi sensibilizări excesive toate acestea pot achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si
îngreuna adaptarea şi relaţionarea cu cei din jur. deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste adaptari sunt urm:
Bariere în calea învăţării pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,
rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
Comunicare (scriere , vorbire)  pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
Obs1: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f. slab dezvoltate incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
pot avea un efect asupra activitatii de scriere trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi de vorbire, pentru că nu-şi pot - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter , rechizite
controla muşchii gurii. Pot apărea dificultăţi de vorbire şi comunicare. speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii spaţiate, dispozitive
de fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex: corespunzătoare din punct de
Intelegere si invatare cognitiva vedere a înalţimii-cu suporturi pentru picioare, cu înălţime reglabilă, corespunzătoare
Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in
vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex:
Atentie huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu
Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa singur picior, cu bărbia ), articole speciale pentru orele de educaţie fizică ( ex:
palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite, palete şi mingi din velcro)
Schema corporala si coordonare motrica Comunicare (scriere , vorbire)  imbunatatirea comunicarii
Are mari dificultati in : Obs1: Unii elevii cu dizabilităţi fizice pot avea dificultăţi de comunicare.
-a-si identifica schema corporala Pentru ei se pot face acitivitati ca:
-a avea o conduita motrice de bază normala (nu-si poate controla -oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite
permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului etc.) dezvoltarea limbajului scris
-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare personalizate şi
anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină dactilografiere
Orientarea spatiala si temporara
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată – vorbirea creată
Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc- de computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari, şi s-ar putea ca această
turarea spaţio-temporală care include şi noţiuni de mărime şi distanţă, evoluţie să permită accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
direcţie, situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în mai mică sau mai comunicare în şcolile normale.
mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar trebui să fie
Obs2: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f.slab dezvoltate furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o instituţie recunoscută
pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abiitatilor de achizitie si
general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special procesare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati
Organizare si autoorganizare fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi organiza materialele. evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
e necesar sa fie invatat
Aspecte psiho-sociale - supraveghere si sprijin continuu
Poate avea mari dificultati in : -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program « orar » adaptat
- a-si controla permanent starile emotionale datorită fragilităţii situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
emoţionale, pot apărea tulburări de comportament şi tulburări -activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual/auditiv/ tactil
emoţionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scăderea Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
randamentului şcolar
Coordonare motrica  imbunatatirea coordonarii motorii
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut
la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa
sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
- supraveghere si sprijin continuu
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în
capacitatea de a învăţa si de a duce la indeplinire sarcini
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine
-sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar
si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice

Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE
Paraliziile cerebrale reprezintă un grup de afecţiuni ale unor părţi ale creierului ce coordonează mişcările, ducand la alterarea mişcărilor şi posturii.
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
-poate apărea din primii ani de viaţă şi poate merge de la forme uşoare Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare
până la forme foarte severe adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
-Câteodata pot apărea şi leziuni asociate ce determină scăderea Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor /
văzului sau auzului, de aceea elevul poate avea şi tulburări de limbaj, claselor, achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala,
uşoare sau severe. pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt :
-poate duce la scăderea volumului tonusului şi forţei musculare (atonii, pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,
hipotonii) sau exagerarea tonusului ( contracturi, rigiditate) rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
-în funcţie de partea corpului care este afectată, paralizia poate să fie  pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
de tipul hemiplegii (e afectată o singură parte a corpului, stânga sau incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
dreapta ), paraplegii (e afectată partea superioară sau inferioară) sau trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
tetrapalgii (cănd este afectat intreg corpul). - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
Caracteristici principale ale elevului speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii spaţiate, dispozitive
- îi e foarte greu să-şi mişte membrele, avand probleme cu poziţia şi de fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex: corespunzătoare din punct de
mişcările de ansamblu (Spasticitate)/ are mişcări involuntare, precum vedere a înalţimii-cu suporturi pentru picioare, cu înălţime reglabilă etc.), laptop-uri,
scuturături şi spasme (Atetoză) / îi e dificil să-şi coordoneze grupurile acces special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare
de muşchi, astfel încât are probleme cu echilibrul, la mers (Ataxie)  a computerului -cu capul/cu singur picior, cu bărbia ) , articole speciale pentru orele
mergând până la dificultati de organizare, orientare şi structurare de educaţie fizică ( ex: palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite,)
spaţio-temporală Comunicare (scriere , vorbire)
Bariere în calea învăţării Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificultăţi de comunicare.
OBS: Există o diferenţă imensă de la un elev la altul. Dizabilitatea Pentru ei se pot face acitivitati ca:
poate să meargă de la o condiţie cât se poate de minoră, ce afectează -oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le
viaţa elevului numai într-o mică măsură, până la o dizabilitate majoră, permite dezvoltarea limbajului scris
ce afectează în totalitate atât viaţa personală a elevului, cât şi pe -oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare
aceea a familiei acestuia. personalizate şi anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină
Comunicare (scriere, vorbire) dactilografiere
Obs1: Unii elevi pot avea dificultăţi de comunicare, cu deficienţe de - oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată – vorbirea
vorbire datorită creată de computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari, şi s-ar putea
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi avea dificultăţi majore de scris ca această evoluţie să permită accesul la curriculum al elevilor care au
mergând până la imposibilitatea de a se exprima în scris probleme grave de comunicare în şcolile normale.
Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar trebui să fie
Orientarea spatiala si temporara furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o instituţie recunoscută
Obs: Conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc- Intelegere si invatare cognitiva
turarea spaţio-temporală care include şi noţiuni de mărime şi distanţă, Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie
direcţie, situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în mai mică sau mai cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor
mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei  se poate lovi de cognitive. O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar
ceilalti / de obiecte; pe terenul de joacã, e agitat si îi încurcã pe ceilalti; si ce si cum e necesar sa fie invatat
apar probleme de orientare cand se uitã la poze, cuvinte, hãrti si -pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni
diagrame. tuturor elevilor, si, în acelasi timp explicând detaliat sarcinile de lucru elevului cu
Coordonare motorie paralizie cerebala.
Poate avea dificultati in : - supraveghere si sprijin continuu
-a -si regla mişcările prin limbaj -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program « orar »
-a-si regla contractiile musculare intense aparute la zgomote bruste / a adaptat situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
oricare stimul neasteptat (el are o o hipersensibilitate accentuată la -activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual /
factorii de mediu ) auditiv / tactil
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
-a-si regla contractiile musculare intense declanşate de stimuli
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
emoţionali excesivi
Schema corporala si coordonare motrica
Organizare si autoorganizare -respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi organiza materialele. cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
Aspecte psiho-sociale -activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si
Poate avea dificultati in : sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
- a-si controla permanent starile emotionale datorită fragilităţii - supraveghere si sprijin continuu
emoţionale, pot apărea tulburări de comportament şi tulburări Aspecte psiho-sociale
emoţionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scăderea -feed-back pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata
randamentului şcolar -organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine pentru crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine
-sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar
si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea 1
Hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) – copii care sunt într-o permanentă mişcare, au tendinţa de a întrerupe vorbirea cuiva şi de a vorbi fără a fi întrebaţi;
Trăsăturile principale ale ADHD sunt : 1.lipsa atenţiei; 2.hiperactivitate; 3.impulsivitatea
ADHD este un diagnostic medical. Pentru a pune un astfel de diagnostic, dificultăţile de acest tip trebuie să fie evidente timp de peste 6 luni, şi trebuie să apară
înainte de împlinirea vârstei de şapte ani.
Unii elevi nu prezintă simptome de hiperactivitate, însă răspund descrierilor neatenţiei şi impulsivităţii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de atenţie.
are dificultăţi de concentrare a atenţiei : Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare
Reguli / instructiuni adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
-se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supravegheat Eliminarea distragerilor vizuale
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / nu - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
aude ce i se spune in mod direct) - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte, materiale educative
Sarcini / activitati scolare -mutarea materialelor / a echipamentului din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
-face greseli (din neatentie) in desfasurarea unei activitati scolare si nu - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
le poate duce pana la capat deloc / in timp util - aşezarea elevului cu ADHD în primele bănci a.i. ceilalti să nu ii distragă atenţia
-face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii externi Eliminarea distragerilor auditive
nesemnificativi pentru sarcina data - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
Organizare/ autoorganizare - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara)
-se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei - evitarea asezarii elevului cu ADHD în apropiere de uşi, ferestre
Eliminarea distragerilor temporale
-are dificultati in organizarea activitatilor scolare(nu are pregatite
-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
lucrurile pentru activitatile scolare planificate) -respectarea cu strictete a orarului scolar
-pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare Strategii bazate pe rutina
-uita de efecturarea temelor pentru acasa -pastrarea aceluiasi loc in clasă (eventual, aşezarea elevului cu ADHD în
prezinta hiperactivitate dezadaptativa apropierea elevilor ce sunt acceptaţi de colectiv ca modele pozitive)
Agitatie corporala -afisarea pe perete un regulament clar;
-prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului (se ridica in - afisarea pe perete a orarului
picioare in mod exagerat, se rasuceste in banca, se foieste pe scaun) Adaptarea mobilierului pentru reducerea hiperactivitatii
-manipuleaza obiecte fara un scop precis Dispunerea corectã a scaunelor :
Activitati agitate (sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe -scaunul trebuie sã fie stabil;
miscari suplimentare, inutile executarii sarcinilor) -elevul trebuie sã-si poatã sprijini spatele de scaun si sã-si tinã genunchii îndoiti
vorbeste neintrebat si zgomotos în unghiul potrivit.
Sunete agitate (vorbereste excesiv si zgomotos in timpul orelor, scoate -elevul trebuie sã poatã sã-si punã picioarele pe o suprafatã platã, fie pe
sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel dernajeaza) podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn.
prezinta impulsivitate dezadaptativa -Unii elevi vor avea nevoie de scaune cu mânere, pentru a-si fixa soldurile.
-ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet Obs: Elevii cu ADHD pot progresa bine dar pot întâmpina noi probleme în
formulate / face comentarii imprudente / intrerupe profesorul in timpul momentul în care trec printr-o perioadã de crestere rapidã. Chiar si în cazul unei
lectiei dezvoltãri normale, dispunerea scaunelor si a bãncilor ar trebui sã fie verificatã în
-nu-si asteapta randul la sarcinile de grup / la discutii fiecare semestru, pentru eventuale (re)adaptãri.
-se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a lua in calcul consecintele Comunicare  imbunatatirea comunicarii in toate formele sale
-are greutati in a-si amana o satisfactie / o actiune Principiul claritatii
Bariere în calea învăţării -adresare cu proprozitii clare, scurte şi consecvente
Comunicare (citire, scriere, vorbire) Principiul feed-back-ului imediat
Are mari dificultati in : -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
- a respecta regulile unei conversatii (divagheaza frecvent / intrerupe elevului ce incalca una din regulile dialogului / ale citirii / scrieii si recompensarea
discutia fiind atras de alti stimuli / nu asteapta randul interlocutorului, imediata a acelui comportament care arata dorinta de a respecta/ chiar respecta
nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat) regulile dialogului /citirii / scrierii
- a vorbi la subiect si pe un ton potrivit (vorbeste repede, agitat, Principiul consecventei
zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul) -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
pentru o vreme pare ineficient
Intelegere si invatare cognitiva Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de intelegere
Are mari dificultati in : si procesare cognitiva
-a intelege continutul cognitiv (pentru ca nu are răbdare sa-l asculte Principiul claritatii
pana la capat)  cunostinte disparate, fara o legatura logica rezistenta - asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare,
- a recepţiona corect cerinţele (pentru ca nu are răbdare sa le asculte termene limitã, note care sã-I reaminteascã ce au de fãcut.
pana la capat) -oferirea de instructiuni clare si simple
- a urmari instructiunile/ a efectua corect sarcinile scolare, temele -obtinerea de catre profesor a asigurarii că elevul a înţeles sarcina şi rolul sau
(pentru ca nu acordă atenţia necesară detaliilor) evită sarcinile care Principiul demonstratiei practice
necesită efort mintal susţinut -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / nu Principiul repetarii
aude ce i se spune in mod direct) -repetarea, dacă e cazul, a sarcinii, a explicatiei /a demonstratiei practice într-o
-a finaliza o sarcina scolara (fiind usor distras de stimulii externi manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles
nesemnificativi pentru sarcina data) Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente m mici şi efectuarea pe rand a lor
-trecerea treptata de la o activitate la alta (oferind mici perioade relaxare/ de joc)
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea a 2-a
Memorie Intelegere si invatare cognitiva (continuare)  imbunatatirea abilitatilor
Are mari dificultati in : de intelegere si procesare cognitiva
- a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort Principiul feed-back-ului imediat
voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara; -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
- a reactualiza multe cunostinte scolare (pentru ca ele s-au intiparit si elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui
pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente) comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinii
Principiul consecventei
Atentie -monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului;
Are mari dificultati in : -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
- a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate / asura unui pentru o vreme pare ineficient
obiect, persoana, conversatie etc.  ii afecteaza intreaga dezvolatare
psihica Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- menţinerea contactului vizual în timp ce este transmisa sarcina şi asigurarea ca
Orientare spatiala si coordonare motrica s-a captat atenţia deplină a elevului înainte de a vorbi
Are mari dificultati in : - evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
-a estima distantele dintre obiecte (impedicandu-se frecvent de ele) -pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
-a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
mai lenta de concentrare
Organizarea si autoorganizarea activitatii Organizare si autoorganizare  imbunatatirea abilitatilr de

Are mari dificultati in : autoorganizare si autonomie personala
-a pastra ordinea in lucrurile personale / necesare activitatilor scolare Principiul claritatii
-a nu pierde obiectele necesare efectuării sarcinilor -oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor / a
- a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei mediului sau ambiant
Principiul demonstratiei practice
Aspecte psiho-sociale -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a lucrurilor
Are mari dificultati in : scolare sau a mediului sau ambiant
- a avea incredere in fortele proprii Principiul repetarii
-a relationa cu ceilalti (fiind respins de cei din jur datorita -repetarea, dacă e cazul, a indicatiilor, a explicatiilori /a demonstratiei practice
comportamentului sau asocial ) într-o manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca elevul a
inteles
Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente mai mici şi efectuarea pe rand a
acestora
-derularea de activitati sub supraveghere permanenta si apoi, reducerea treptata
a asistenţei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte de timp
Principiul feed-back-ului imediat
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea
imediata a acelui comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinilor
Principiul consecventei
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice date
elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
pentru o vreme pare ineficient
Aspecte psiho-sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-acordarea de feed-back pozitiv si de recompense simbolice permanente
- derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi egale
(Obs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune pe elevul cu
ADHD in postura de respins, putand fi perceput de membrii grupului ca cel care
boicoteaza echipa)
Strategii de evaluare
-acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii
-evaluari orale/ scrise/ practice facute din secvente scurte, cu pauze de relaxare
intre ele
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale Individualizate (PEI )
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 1
Tulburarea de conduită se referă la un grup persistent de comportamente negative ce se manifestă la copii şi adolescenţi, afectandu-i dezvoltarea psihica,
sociala si scolara.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in educare
Conduite dezadaptative Etapele managementului comportamentului dificil:
Conduite impulsiv-agresive: A.FORMULARE
1. Definirea comportamentului dificil – descrierea în itemi operationali
- este nelinistit, agitat şi irascibil
2. Descrierea comportamentului dificil – pe baza monitorizarii : locului aparitiei,
- provoaca incidente în mediul sau, soldate cu distrugeri de frecventa şi intensitatea lui
bunuri 3. Analiza evenimentelor/ persoanelor contextuale ce faciliteaza aparitia comp :
- reactioneaza în relatiile cu ceilalti în baza impulsului de -contextul declansator al comportamentului dificil
moment -asteptarile pe care le are adolescentul vis-a-vis de beneficiile obtinute prin acest
-jicneste persoanele cu care relationeaza (porecleste, ironizeaza comportament
etc.) -cunostintele şi convingerile pe care le are adolescentul despre acest comportament
-cunostintele şi convingerile pe care le are clasa despre acest comportament
- provoaca stari conflictuale sau batai în mediul sau -cat de eficient considera adolescentul ca este în practicarea acestui comportament
Conduite opozante: şi obţinerea de beneficii
- nu se conformeaza instructiunilor / regulilor pe care le primeste, 4. Analiza evenimentelor ce apar dupa ce s-a manifestat comp. Dificil si care cresc
în special din partea adultilor sau scad frecventa aparitiei acelui comportament :
- are aversiune şi indispozitie pentru angajarea în activitati -cum reacţionează cei din jur la comportamentul adolescentului astfel incat sa-l
educationale intareasca pozitiv sau negativ?
-normele şi convingerile clasei joca rolul de intaritori ai comportamentului?
- este susceptibil la sfaturi şi laude (sufera desea de sindrom -pedepsele care i-au fost aplicate adolescentului pana acum i-au adus vre-un
persecutiei) beneficiu?
Conduite de dominare: 5. Realizarea unei sinteze obţinute despre comportamentul dificil
- intervine inoportun în conversatiile sau activitatile altora -care este comportamentul dificil?
- are dificultati în a-si astepta randul în comunicarea cu celalalt -ce il declanseaza si ce il mentine?
- are dificultati în a accepta pareri divergente cu ale sale (se -cu ce comportament alternativ doresc sa-l intalnesc ?
manifesta critic fata de ele) B.IMPLEMENTARE, MONITORIZARE,EVALAURE
- foloseste cuvintele / gesturile ca forma de intimidare în relatiile Modificarea comportamentului se poate face în 2 moduri:
cu ceilalti 1. schimbând mediul clasei ce îl favorizeaza plan comportamental la nivelul clasei
2. schimbând consecintele/efectele pe care le are şi care îl mentin. plan educa-
- are tendinta de a iesi în evidenta prin minimalizarea opiniilor şi
tional individualizat
realizarilor celorlalti
Plan comportamental la nivelul clasei
Dificultatile de integrare socio-afectiva Intrebari esentiale:
*Ce pot face ca profesor ptr a diminua / a preveni comportamentele dificile în clasa?
Deprinderi sociale dezadaptative: *Ce pot face ca profesor pentru a creste comportamentele pozitive în calsa ?
- are dificultati în a respecta regulile şi instructiunile în activitati Etape ale implementarii planului comportamental la nivelul clasei
de grup (sociale sau scolare) *Etapa de stabilire – armonizarea asteptarilor prof. şi ale clasei cu privire la
- ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai drepturile şi responsabilitatile partilor implicate în actul educational pe linie: de
grupului cu care interactioneaza organizare a mediului fizic al clasei, de disciplina, de activitatea de invatare
- isi pierde interesul ptr o activitate de grup în care nu e în Activitati:
1.Elaborarea prin negociere democratica a unui sistem de proceduri, reguli şi
centrul atentiei consecinte posibile privind: ambientul fizic al clasei (curatenie, aerisire etc.), organi-
- nu-si asteapta randul pentru a-si exprima ideile sau pentru zarea clasei (arnajarea in banci, responsabilitati în cadrul clasei (functii, sarcini etc.),
desfasura o sarcina în cadrul grupului proceduri ptr solicitarea unor drepturi/ rezolvarea unor situatii deosebite, pentru
- are greutati în a-si amana o satisfactie / o actiune aplicarea unor sanctiuni, aspecte legate de procesul de predare-invatare ( comp la
- prezinta dificultati în a organiza diferite activitati de grup fara a ora, modul de evaluare, aspecte legate de temele de casa, luarea notitelor etc.)
incalca drepturile celorlalti 2.Redactarea regulile într-un regulament de comportament al clasei la ora şi
afisarea
-e revendicativ (are impresia că nu are ce merită şi ceer mereu lui undeva la vedere. (Documentul „Regulamentul orei de.......” )
recompense) *Etapa de consolidare – consolidarea regulilor şi transformarea lor în norme
Reactii emotionale dezadaptative: Activitati:
- manifestarile expresiv-emotionale sunt excesive în raport cu 1.Implementarea programelor de intarire, monitorizare şi control al respectarii
situatia (ex: accese de furie/ plans, frustrari cu tendinte Regulilor (vezi Anexa 1 – Posibile tehnici de aplicare a consecintelor în
(auto)agresive manifestarile expresiv-emotionale nu corespund etapa de consolidare )
situatiei, fiind imprevizibile (ex: aparitia variabila a unor reactii de 2.includerea unor planuri educationale individualizate pentru situatii ce pot aparea
(de ex: elevi ce distrag atentia profesorului ptr ca vorbesc cu colegul de banca).
enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras la Obs: Comunicarea şi implementarea regulilor nu trebuie sa ia forma unui instrument prin
critici) care profesorul îsi exercita controlul asupra clasei, ci trebuie considerata un mijloc
pentru a atinge un scop: cooperarea profesor-elev într-o comunitate de învatare. Astfel,
Dificultati de adaptare scolara regulamentul stabilit face posibile predarea, învatarea şi managementul eficient.
-nivel scolar scazut sau foarte scazut 3.Intarirea comportamentelor pozitive prin managementul consecintelor (prin
recompense si pedepse)
-absenteism scolar ridicat *Etapa de coeziune- identificarea, discutarea şi satisfacerea armonioasa a nevoilor
şi preocuparilor individuale/de grup
Activitati: discutii / planuri individualizate de invatare
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale Individualizata (PEI )

Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in educare
Comunicare  dereglări ale limbajului, dificultati de respectare a Planul educational individualizat (PEI)
regulilor conversatiei, vocabular limitat (pe fondul respingerii scolii) Etape anterioare implementarii planului educational individualizat (FORMULARE )
Intelegere si invatare cognitivadiminuarea activităţii intelectuale, ca 1. Identificarea comportamentlui dificil
urmare a unui consum nervos rapid, oboseală; incapacitatea de a 2. Selectarea şi definirea comportamentului asupra caruia se va concentra
îndeplini sarcini complexe; e posibil sa aiba un potenţial intelectual ridicat, interventia
dar nu reuşesc să-l pună in valoare Obs: *Nu se recomanda abordarea a mai mult de 1-2 comportamente pentru reusita
Memoriediminuarea activităţii mnezice interventiei
Atentiescăderea capacităţii de concentrare *Se aleg acele comportamente dificile care are punctaj maxim ca frecventa,
Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii intensitate şi risc psiho-social
emotionale exagerate *Comportamantele se definesc în termeni observabili şi masurabili
Motivatie  Scăderea interesului pentru învăţare 3. Analiza functionala a comportamentelor dificile dupa modelul A-B-C
Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiţie motorie comportamental (axarea pe modificarea consecintelor)
Trasaturi psihice încăpăţânare, negativism, opozitionism, Etapele propriu-zise implementarii PEI (IMPLEMENTARE)
dominare, egocentrism 4. Modificarea efectiva a comportamentului dificil
Aspecte psiho-sociale dificultati de integrare in grupuri; respins / 4.1. stabilirea unor obiective educative de atins într-un anumit interval de timp
evitat de ceilalti; apropiere de grupuri deviante sau marginalizate 4.2. stabilirea strategiilor educative necesare pentru atingerea lor ( activitati, tehnci şi
social; poate deveni lider negativ metode, persoane responsabile, material/echipament necesar, termene )
4.3. aplicarea sistemului coerent de tehnici de manipulare a recompenselor şi
consecintelor pentru a încuraja frecventa comportamentului adaptativ alternativ şi
reducerea frecventei comportamentului dificil (Vezi Anexa 2 – Tehnici de
management al comportamentului elevului)
4.4. Evaluare şi revizuire partiala a strategiilor educative aplicate pentru modificarea
comportamantului dificil
Obs: Evaluarea şi verificarea se vor referi la urmatoarele aspecte:
_ analiza rezultatelor în raport cu obiectivele partiale;
_ analiza eficientei activitatilor şi tehncilor stabilite în plan;
_ evidentierea altor informatii utile culese pe parcursul implementarii planului;
_ punctele de vedere şi sentimentele participantilor;
_ actiuni viitoare.
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI )

Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA
ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE APLICARE A CONSECINTELOR ÎN ETAPA DE CONSOLIDARE A CLASEI
COMPORTAMENT TEHNICA SUGERATA
Vorbeste excesiv Stbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa vorbeasca şi cand sa nu
Vorbeste fara a ridica mana vorbeasca
Vorbeste în acelasi timp cu profesorul Recompensati-l cand asculta atent
Intarzierea la ora Intampiati elevul scurt şi pozitiv, în special în primele dati cand intarzie;
Remarcati verbal faptul ca a intarziat
Directionati-l spre locul lui
Acordati-i timp sa se conformeze
Reveniti la cursul lectiei
Daca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica cauza (poate fi lenea,
dezorganizare a timpului, probleme de familie etc.)si viitoarele strategii educative
Agitatia motorie (se foieste în banca, miscari Implicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa
excesive cu mainile şi picioarele) Divizati sarcina pe care o are în sarcini bucati mici şi recompensati finalizarea fiecarei bucati
Nu este atent (viseaza, pare ca nci nu este Atrageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat în clasa
prezent) Cereti-i sa repete instructiunile
Implicati-l activ în lectie (de la impartitul fiselor de lucru colegilor la exercitii în care ele este principalul
autor)
Intrerupe mereu activitatea Asezati-l în paropierea dumneavoastra
Recompensati-i comportamentul adecvat
Agitatie în situatie de stres şi competie Valorizati-i efortul şi implicarea sa în sarcina, fara a pune accent deosebit pe aspectul competitiv
Reduceti timpul alocat activitatilor
Structurati clasa şi activitatile punand accent pe munca în echipa şi cooperare
Comportament neadecvat în activitatile de Dati-i o responsabilitate în echipa
echipa sau competitionale Plasati-l în proximitatea dumneavoastra
Face lucruri periculoase fara a se gandi la Anticipati situatiile potential periciuloase şi faceti un plan în avans
consecinte posibile Plasati-l în pereche cu un elev responsabil şi monitorizati-ii atent
Recompensati comportamentul adecvat
Dificultati în activitatile nestructurate (ex: pauza, Incurajati jocurile de grup şi participarea la activitati de grup
asteptarea pe hol etc.) Ajutati-l sa identifice activitati adecvate
Pierde timpul necesar realizarii sarcinilor în clasa Ajutati-l sa se organizeze – fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca
(nu-si gaseste creionul, caietul etc.) Remarcati-l cand are ordine pe banca
Nu utilizeaza adecvat timpul pe care il are la Stabiliti de comun acord promptere (o atingere pe umar, un semn cu mana)
dispozitie Specificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina în mod clar
Recompensati finalizarile în timp util
Interactiuni agresive cu ceilalti Discutati cu elevul individual despre comportamentul sau (“Ceea ce faci este...”, “Poti obtine ceea ce
doresti şi în al t mod....”
Recompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat
Are stima de sine scazuta (Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati)
Impartiti sarcinile în pasi mici
Recompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina
Minimizati teama lui de esec
Reduceti confruntarile negative (ex: Esti un lenes”)
Acordati-i responsabilitati speciale
Creati conditiile în care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are şi pentru care poate fi
apreciat de ceilalti

ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI - partea 1
1. Ignorarea tactica – profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci când executa sarcinile date, ignorând comportamentele secundare.
2. Pauza tactica – profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci când da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor.
3. Semnalizare non-verbala – profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune.
4. Semnalare indirecta – profesorul directioneaza elevul fara a-i spune exact ce sa faca. ( De exemplu: „Sunt o gramada de hârtii sub banca ta.”)
5. Timp de conformare – profesorul stabileste contactul vizual cu elevul şi proximitatea spatiala, da instructiunea, dupa care îi lasa elevului un interval de timp
pentru a se conforma, interval în care nu îi acorda atentie.
6. Directionare comportamentala – profesorul directioneaza un grup sau un elev facând referire directa la comportamentul asteptat. (De exemplu: „Mihai,
întoarce-te spre mine! Multumesc!”)
7. Reamintirea regulii – profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii (De exemplu: „Avem o regula cu privire la întrebari.”)
8. Prefatarea – profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv înainte de a aplica tehnici de management comportamental.
9. Chestionarea directa – profesorul utilizeaza o forma imperativa directa şi nu auna deschisa(De exemplu: „Ce?”, „Când?”, „Ce faci?”, „Ce ar trebui sa faci
acum?”, „Care este regula noastra...?” în loc de „De ce?”)
Acest gen de întrebari directioneaza responsabilitatea catre elev în loc sa ceara justificari. Imperativele directe se centreaza pe responsabilitatea elevului în
momentul prezent şi nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui.
10. Oferirea de alternative – profesorul ofera o alternativa în cadrul regulamentului negociat: „Poti sa desenezi dupa ce termini exercitiul!”
11. Consecinte amânate – profesorul indica în mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune: „Daca nu poti lucra în liniste
aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.”
12. Tehnica „time out” - „Time out” înseamna scoaterea elevului din contextul care-i întareste comportamentele inadecvate şi mutarea acestuia într-un loc în
care sa fie lipsit de întariri
Comportamente care pot fi abordate prin time out :
• lovirea altora, a profesorului • maltratarea, ranirea, agresarea altora
• amenintarea altora • acte periculoase
• comportament ostil • vocabular vulgar, jignire, poreclire
• raspunsuri obraznice • întrerupere persistenta
• strigate agresive • plângeri, cereri ostentative
• aruncarea, distrugerea unor obiecte • nerespectarea comenzii de a opri un comportament
• aruncarea cu obiecte în altii
Etape ale tehnicii:
a. selectarea comportamentului tinta
Obs: “Time out” nu este tehnica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva îi scade eficienta!
b. Alegerea unui loc pentru “time out” - un loc de calmare şi recapatare a controlului.
Acesta trebuie sa fie un loc plictisitor, în care elevul sa nu primeasca atentie şi în care sa nu aiba acces la întariri (nu este recomandat un loc în care sa
palavrageasca şi sa râda cu alti elevi, scapând astfel şi de sarcinile date la ora).
Nu trebuie ales un spatiu strâmt sau orice loc care poate genera frica.
În scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supravegherea unui alt profesor eventual. Se poate stabili un loc chiar undeva în
clasa (intr-un colt)
c. Determinarea timpului necesar
Timpul se stabileste de obicei în functie de vârsta copilului (adica, 1 minut pentru fiecare an la copiii mici); timpul total pentru time out nu ar trebui sa depaseasca
insa 12 minute.
Obs: “Time out” nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a întâmplat şi de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la “time out” i se va înmâna o fisa
de genul celei de mai jos şi li se cere sa raspunda la întrebari. O copie a acestei fise se va întoarce la profesor, una la diriginte.
FISA “TIME OUT”
 Ce s-a intamplat ? De ce ai ajuns aici?
 Care-i versiunea ta despre ce s-a intamplat ? (dreptul la replica)
 Ce regula/ drept ai incalcat prin comportamentul tau ?
 Ce poti face pentru a repara situatia? Pentru a preveni astfel de situatii în viitor?
 Cum te poate ajuta profesorul/ dirigintele/ consilierul psihopedagog?
d. Masurarea timpului
In spatiul de “timeout” trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar când acesta suna. Astfel, responsabilitatea cu privire la durata
time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului.
e. ignorarea elevului când este în “time out”
Parintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului/ elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea acestei tehnici. Chiar daca
copilul/elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu exceptia cazului în care sunt probleme reale. Pentru orice
comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare.
f. Stabilirea legaturii cu elevul dupa time out
Este important sa se clarifice legatura între comportament şi “time out”, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul trebuie sa învete ce consecinte
vor avea anumite comportamente. Nu se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se ceara sa promita ca „nu va mai face niciodata ce a facut”.
Astfel de promisiuni nu duc la îmbunatatiri.
„De ce ai fost trimis la time out?”
Daca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. Daca raspunde incorect sau nu stie, i se explica.

ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI - partea a 2-a
13. Blocare - este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfârsit a elevului.
De exemplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra şi sa asculte. Elevii se plâng „Nu vorbeam doar noi...!”. Profesorul le blocheaza
tentativa de evitare cu un gest ferm al mâinii şi repeta instructiunea. Mesajul profesorului este : “Nu ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. Asculta
instructiunea şi fa ceea ce iti spun”.
14. Acord partial – redirectionare – Prof. poate exprima un acord partial cu elevul (daca e cazul) şi apoi îl redirectioneaza pe regula şi cerintele sarcinii.
De exemplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma şi îi reaminteste regula.
Elevul raspunde înapoi: „Dar, domnul Popescu ne lasa sa mestecam guma!” În loc sa intre în disputa, profesorul exprima un accord partial: „Poate ca domnul
Popescu va lasa”, apoi redirectioneaza: „În aceasta clasa regula este clara. Cosul este acolo. Multumesc!”. Elevului i se ofera timp sa se conformeze.
15. Comentariu asertiv – exista grade de asertivitate în limbajul şi vocea cuiva. Atunci când profesorul este asertiv, isi va sustin drepturile într-o maniera clara,
decisiva, ferma, non-agresiva ( De exmplu: „Acest gen de limbaj este inacceptabil aici. Avem o regula legata de respect. Ma astept sa o folositi.”)
16. Comenzi – când prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta şi ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul:
„Mihai (...)!” Primul cuvânt sa fie tare şi accentuat pentru a atrage atentia. Coborâti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual şi transmiteti comanda pe un ton
ferm, decisiv, asertiv: „Da-te jos de pe banca, acum!”
17. Limbajul special al incurajarii
a)Formulări care demonstrează acceptarea:
“Pare să-ţi placă activitatea aceasta”.
“E frumos că-ţi face plăcere să înveţi.”
“Se vede că-ţi place foarte mult să faci asta”.
“Dacă nu eşti mulţumit cu ceea ce a ieşit, ce crezi că ai putea face ca să te simţi mai bine în acest sens?”
“Cum te face asta să te simţi?”
b)Formulări ce exprimă încrederea:
“Cunoscându-te, sunt sigur( ă) că ai să reuşeşti.”
“Ai să reuşeşti!”
“Am încredere în tine că vei şti ce să faci.”
“Nu-i uşor deloc, dar cred că ai să reuşeşti.”
“Ai s-o scoţi la capăt.”
c)Formulări care subliniază contribuţiile şi aprecierile:
“Mulţumesc, a fost de mare ajutor ce ai făcut.”
“A fost o idee bună din partea ta să …”
“Mulţumesc, chiar apreciez ce ai făcut, pentru că mi-a uşurat mult munca.”
“Am nevoie de ajutorul tău pentru…”
Către toată clasa: “ Chiar am petrecut un timp bun astăzi! Mulţumesc.”
“ Ştiu că te pricepi la... Ai vrea să faci tu acest lucru pentru noi?”
d)Formulări prin care este recunoscut efortul şi progresul:
“Chiar că ai muncit mult pentru asta!”
“Mi se pare că ai petrecut mult timp gândindu-te la acest lucru.”
“Observ că progresezi.”
“Uită-te cât ai progresat!”
“E clar că ai devenit mai îndemânatic în…”
“Pari cam nemulţumit, dar uită-te cât de mult ai progresat…”
Obs1: Cuvintele de încurajare pot avea un efect invers asupra elevului, chiar de descurajare, dacă sunt motivate de dorinţa profesorului de a permanentiza un
comportament pe care îl consideră “bun” sau dacă exprimă o atitudine de genul: “Ţi-am spus eu!”. Trebui evitat, aşadar, comentariile moralizatoare sau care îl
„califică” pe elev, (ex.: “Pare că ai muncit, nu glumă…, “,… de ce nu poţi face asta tot timpul?”; “…era şi timpul!”; “…vezi ce poţi face dacă te străduieşti?” etc.).
Obs2: Efectul real al incurajarii depinde însă foarte mult de măsura în care elevul are încredere în adultul care îl laudă, dacă aşteaptă sau nu să fie lăudat şi dacă
are tendinţa de a deveni dependent de ea.
18. Administrarea de pedepse
Pedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. Aceasta procedura nu necesita un spatiu special,
se poate administra oriunde, oricând.
Aceasta tehnica numita „amorsare” va creste eficienta consecintelor şi ofera o legatura cognitiva între consecintele trecute şi controlul comportamentului în
prezent. Se va realiza şi o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. Se presupune ca, având posibilitatea de a alege, elevul va prefera
evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui comportament adecvat.
Principii generale:
a. Alcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utilizând alte tehnici (maximum trei).
b. Informati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa.
c. Faceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa.
d. Recapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum şi consecintele pentru comportamente adecvate.
e. Se recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare şi care sa-i permita copilului sa dezvolte
autocontrol.
În momentul în care i se arata semnul copilul poate decide:
– sa-si schimbe comportamentul curent;
– sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat.
f. Daca elevul îsi controleaza comportamentul, puteti sa-l încurajati: „Mihai, ma bucur ca ai încetat sa o jignesti pe colega ta!”
g. Fiti consecventi în aplicarea procedurii. Daca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le credeti cu adevarat sau nu le puneti
în practica şi va specula asta.

ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI - partea a 3-a
19.Economia de jetoane
Principiul general este utilizarea unei abordari pozitive în dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. Se identifica comportamentele dezirabile/indezirabile şi
se stabileste o regula de acordare a jetoanelor
Exemplu:
Se masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data când are o anumita ora (ex. matematica):
1. Punctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate
Sa fie la timp în clasa.
Sa fie gata pentru ora dupa 3 minute de la intrarea profesorului în clasa.\
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
2. Respect: elevul sa respecte demnitatea şi autoritatea profesorului şi demnitatea celorlalti elevi
Utilizarea unui ton adecvat când se adreseaza profesorului
Sa fie concentrat la activitate
Sa foloseasca cuvinte adecvate
Sa colaboreze cu ceilalti elevi
Elevul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste
3. Sarcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor în clasa fara întrerupere sau refuz
Sa prezinte temele la timp
Sa urmareasca instructiunile profesorului în clasa fara comentarii
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
Profesorul tine socoteala punctelor înregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor 3 criterii listate mai sus. Accentul cade pe faptul ca elevul
câstiga sau nu punctele. La finalul zilei/saptamânii se însumeaza punctele câstigate de elev şi se împart la totalul punctelor pe care le-ar fi putut câstiga.
Exemplu:
Elevul a câstigat 24 puncte. Totalul pe care le-ar fi putut câstiga este 28 puncte
24:28 = 0,86. Scorul elevului este deci 86%.
Comportamentele elevului se înregistreaza în fiecare zi pe o fisa de observatie. De câte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul pentru care punctul nu s-
a acordat. Acest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci când motivele sunt clar specificate. Înregistrarea
comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru a le modifica.
Acele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului.
Cu punctele colectionate elevul poate - „cumpara privilegii”.
PRIVILEGIU UNITATE DE TIMP IMPORTANTA PUNCTE/ JETOANE
Asistentul profesorului 1 saptamana 5 5
Audierea melodiei preferate în pauza 5 minute 3 3
Reguli de baza
_ Oferiti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat.
_ Când îi oferiti punctele spuneti exact ce v-a placut, cât sunteti de multumit ca s-a comportat asa.
_ Când apare un comportament inadecvat este important:
a) sa-l ignorati;
b) selectati un privilegiu pe care-l veti retrage;
c) retrageti un numar de puncte (cel mai putin dezirabila alternativa);
d) analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului; în acest caz revizuiti setul de expectante.
20. Contractul de contingenta
Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate în cazul adolescentilor. Consta în a stabili un contract între toate partile implicate (elev,
profesor, parinti) care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia şi consecintele realizarii/ nerealizarii lor în termeni precisi. Se va specifica data
încheierii acestui contract, termenul de valabilitate şi va fi semnat de toti cei implicati.
Ac. contract e un instrument în zona proximei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile între el şi celelalte persoane.
Ideea de baza este ca partile sa conlucreze şi sa ajunga la un acord cu privire la câteva obiective specifice, realiste, observabile şi masurabile.
Contractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare şi o fac în mod voluntar. În plus, printr-un
astfel de contract îi aratam elevului ca îl tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui şi capabil sa-si respecte cuvântul dat.
Continutul contractului trebuie negociat astfel încât fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus şi ca are reale beneficii de pe urma încheierii lui. E util sa se lase
loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti.
Formularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Fiecare parte primeste o copie, iar
datele şi conditiile de revizuire vor fi stabilite în avans.
21. Tehnica „shaping”
În cadrul procedurii denumite shaping, în cazul în care comportamentul pare sa se îmbunatateasca (adica este aproape de ce se asteapta
parintele/profesorul), dar nu este exact comportamentul dorit, din moment ce întotdeauna exista variatie în producerea comportamentului, parintele/profesorul
trebuie sa-l recompenseze şi apoi sa astepte o aproximare şi mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din nou. Aceasta
procedura este destul de utila în a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa întareasca un comportament dorit care exista, dar într-o forma imatura.
Cel mai simplu exemplu în acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste întariri pozitive pentru ca a spus ceva corect va produce
fraze din ce în ce mai corecte.
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI)

Categoria CES: ANXIETATEA
Anxietatea – tulburare emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emotionale şi acţionale.
Anxietatea excesivă a adolescentului poate fi generată de: Crearea unui climat educational pozitiv
-o educaţie inadecvată în copilăria timpurie (contactul cu stiluri - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive:
de viaţă şi gândire dăunătoare -vicii, agresivitate) bunăvoinţă, încurajare, susţinere
-relaţii tensionate cu adulţii, până la abuz asupra copilului -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor
-traume psihice metode active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri
-predispoziţii anxioase accentuate de atitudinea părinţilor educative, activitati practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal
Caracteristici principale ale elevului sonor)
-are frecvente stari de panică ce produc fie blocaje acţionale sau -promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor
verbale, fie o agitaţie excesivă Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o
-are un stil de gandire irational si negativist mentin
-relaţioneaza greu cu ceilalţi (profesori, colegi), tinzand sa se ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative
izoleze; etc.
-ii este teama de schimbare şi noutate, adoptand un comp. Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari
rutinier emotionale adaptative
-are dificultati de dificultăţi de învăţare (pe fondul concentrarii -reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin
scazute a atentiei, si a problemelor de memorare) alternarea lor cu ganduri realiste
-este hipersensibil la evaluari negative -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de
Bariere în calea învăţării control al respiratiei
Intelegere si invatare cognitiva : - autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea
Gândirea – rigidă ; transferă greu cunoştinţele la situaţii / de către elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
domenii noi, dar poate învăţa prin exersare şi repetiţie - formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi
Invăţarea si intelegerea -dezorganizate din cauza emoţiilor şi a mici, realizabili
fricii -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un
Abordarea sarcinilor -evită sarcinile noi, necunoscute, se tem de esec
eşec -oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe
Atentie cu sarcini simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
-Capacitatea de concentrare redusa -implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup (implicarea
Afectivitate receptivă a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este
-emotii intense si dezadaptative izolat datorită anxietăţii)
Energie psihica -ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate – programarea
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie de pauze intr-o anmita perioada aorei nişte scurte activităţi relaxante care să-l ajute
de relaxare mai lungi şi mai dese pe elev să se desfăşoare

Categoria CES: DEPRESIA
Depresia-perceperea extreme de negativă a propriei persoane, mediului şi a viitorului
Depresia este mai mult decât o „tristeţe zilnică”. Plan de acţiune zilnică – plănuirea fiecare zi cu elevul, astfel încât
Adesea este asociată cu : acesta să ştie unde se poate adresa în momentele de criză, mai ales cînd
*abuzul de anumite substanţe e liber; pastrare unei atitudine pozitivă, bunăvoinţă, încurajare
*tulburări de alimentaţie, sexuale şi de somn
*experienţa unei traume semnificative Discuţii libere despre problemele avute – petrecerea un timp cu elevii
*dispoziţie naturală spre emoţii şi stări negative, reînnoite de discutând despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar
diverse experienţe de viaţă (Obs:e indicat de observat abilităţile şi calităţile pe care le are, pentru a
Caracteristici principale ale elevului putea recurge la ele când este cazul)
-are o expresie a fetei permanent trista
-este frecvent nervos, iritabil, excesiv de emotive Grup de sprijin (confidenţi)– implicarea receptivă a prietenilor importanţi
-are crize de plans inexplicabil poate ajuta elevul să nu se simtă respins; Stabilirea unei legături regulate
-este apatic, lipsit de energie cu adultul preferat.
-traieste sentimentul de a fi “altfel”, diferit faţă de ceilalţi
-se evalueaza numai negativ si are o stimă de sine scăzută Gândire pozitivă – învăţarea elevul câteva afirmaţii pozitive pe care să
-are sentimente de vina nejustificate şi le repete atunci când se confruntă cu dificultăţi.
- prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectivă
-e dominat de ganduri negre, de idei de suicid (pesimism Resurse adaptative – găsirea unei anume abilitati pe care o posedă
exagerat) elevul / pe care ar putea s-o dobândească şi promovarea sa în clasă;
-ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea utilizarea de metode si materiale atractive
-are rezultate la învăţătură /in alte activitati neaşteptat de slabe
-tinde sa se izoleze de restul colegilor Evaluarea abilităţilor sociale – verificarea dacă elevul dispune de
-tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur abilităţile sociale necesare în grupul lui din clasă. Dacă nu, el trebuie
-are certuri si contradictii frecvente cu colegii invatat prin intermediul unor exerciţii de dezvoltare a abilităţilor sociale
-se îmbolnăveste frecvent
-are insomnii Planul de acasă/de la şcoală al elevului -implicarea elevului în
-poate avea scaderi/ cresteri in greutate activităţi care să ducă la creşterea respectului de sine :
-poate avea dureri inexplicabile, ca de ex, dureri de cap sau de -oferirea de sarcini şcolare accesibile /realizabile/realiste, cu dificultate
stomac gradată: se începe cu sarcini simple care să le asigure succesul şi
Bariere în calea învăţării încrederea în sine
Depresia afectează întreaga manifestare psihica: -implicare sporită în activităţi de grup
- lipsă de implicare / evitare / refuz de implicare in activitatea -implicare în activităţi extra-şcolare
şcolară
- rezistenţă scăzută la efort intelectual
- randament scăzut în activitate
- probleme de memorie şi atenţie
- motivaţie scăzută
- sensibilitate excesivă la evaluările negative şi la eşec
- capacitate de cooperare scăzută

Categoria CES: MUTISM SELECTIV
Mutism selectiv –copil/ adolescent care poate vorbi normal în anumite situaţii, de obicei acasă, în familie, dar refuză comunicarea verbală cu
persoane nefamiliare şi în medii resimţite nesigure afectiv sau ostile. În şcoli, e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de
1-2 semestre; mutismul poate fi efectul unei traume psihice anterioare.
- are un blocaj în comunicare generat de o teamă generalizată şi Identificarea stării lui emoţionale şi a factorilor de stres
anxietate socială
- înţelege limbajul şi poate vorbi, dar nu depăşeste “pragul de Crearea unui climat afectiv -pozitiv si securizant
frică”  işi asumă o “identitate non-verbală” (prefera sa se -Apropierea fizică atât cât este necesar pentru a le menţine securitatea şi
exprime si sa comunice predominant nonverbal : mişcări ale intimitatea
capului, arătat cu degetul, rămânâd impasibil până când cineva -Adoptarea unei atitudini de încredere şi bunăvoinţă
ghiceşte ce doreste) -Sensibilitate în acordare de sprijin (ton cald, prietenos)
- poate prezenta asociat şi tulburări de limbaj
- performanţa şcolară ii este afectată, dar progresul şcolar e Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura
posibil la acele activităţi ca nu necesită vorbire ei
prezintă probleme de relaţionare, -Verbalizarea de către profesor a mesajului transmis de elev gestual
- manifestă o sensibilitate excesivă la reacţiile celorlalţi -Includerea lui in toate activităţile chiar şi în cele care solicită limbajul oral
- e extrem de timid şi emotiv -Perseverenţa în adresarea verbală (profesorul nu va recurge în nici un
Bariere în calea învăţării caz la gesturi pentru a comunica)
Activitate scolara /invatare cognitiva
 capacitate de efort intelectual scăzută (tendinta de renunţare) Stimularea implicarii in activitati scolare
transmit feedback numai în activităţile preponderant practice -Planificare organizată si structurată a activităţii (evitarea abordărilor
dificultate de lucru in grupe în cadrul activităţilor şcolare; tematice fără finalitate clară)
Aspecte psiho-sociale -predare si prin modalitati alternative de comunicare (ex: comunicare prin
-stari de nesiguranţă inpropriile forte, semne si imagini), dar nu exclusiv prin acestea
-dificultati mari de comunicare cu persoane nefamiliare, -Încredintarea unor sarcini accesibile in paşi mici şi valorizarea lor în faţa
-comunicand eventual non-verbal clasei (lăudarea pentru orice succes cât de mic)
-Fragmentarea temelor în sarcini mici de atins pentru fiecare elev
-Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecărui elev
-Teme scrise limitate ca dimensiuni, număr şi complexitate
-Introducerea unui element practic în temă
Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii

si profesorii

Categoria CES: ATACUL DE PANICA
Atacul de panică reprezinta un sentiment coplesitor de frică care apare fară avertisment sau motiv obiectiv. El apare fară o cauza anume
sau chiar în situatii inofensive (de exemplu, în timpul somnului) şi durează câteva minute. Atacul de panică generează fobii, depresii, abuz de
medicamente, alcool chiar suicid.
Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte urmatoarele Crearea unui climat educational pozitiv
manifestari : - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive:
- ritm neregulat al bătăior inimii, dificultăţi în respiraţie, bunăvoinţă, încurajare, susţinere (acceptarea manifestările, si oferirea de
-sentimentul că nu mai are aer sprijin in momentul printr-un comportament calm, degajat
- senzaţii de ameteală, stare de confuzie -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor
- senzaţie de vomă metode active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri
- cârcei, tremurături, transpiraţii reci, frisoane, furnicaturi la mâini educative, activitati practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal
şi la picioare sonor)
- dureri de piept, fierbinţeală -promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor
- teama paralizantă că înnebuneşte sau ca moare (învăţarea colegilor cum să reacţioneze pozitiv, ca să nu agraveze starea
- ipohondrie de panică)
Bariere în calea învăţării
Procese senzoriale Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o
-Tulburări de perceptie şi reprezentare mentin
Activitate scolara /invatare cognitiva ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative
-Câmpul cunoaşterii şi învăţarea propriu zisă sunt dezorganizate etc.
din cauza emoţiilor şi a fricii Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari
-Scăderea receptivităţii la sarcini emotionale adaptative
-Teama în faţa sarcinilor noi, necunoscute (se teme de eşec, de -reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin
dificultăţi) alternarea lor cu ganduri realiste
-Evită situatiile şcolare care constituie pentru ei surse de panică -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de
(absenteism) control al respiratiei
Atentie - autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea
-Capacitatea de concentrare scăzuta de către elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
Afectivitate - formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi
-emotii intense si dezadaptative mici, realizabili
Energie psihica -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie de pauze esec
de relaxare mai lungi şi mai dese -oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe
cu sarcini simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
-implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup, (implicarea
receptivă a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este
izolat datorită anxietăţii)
-oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate :
programarea intr-o anmita perioada aorei nişte scurte activităţi
relaxante care să-l ajute pe elev să se desfăşoare;
activităţile zilnice trebuie să includă relaţionare şi concentrare

Categoria CES: TULBURARI DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburări de stres posttraumatic – schimbare persistenta a personalitatii dupa o trăire/experienţă traumatică/catastrofică. Schimbarea aparută
în personalitate nu poate fi atribuită vulnerabilităţii sale psihice ci situaţiei trăite.
Prezintă simptome grupate la nivel de : Identificarea schimbarilor de personalitate survenite ca urmare a
Organic traumei
-tensiune, încordare musculară, încleştarea pumnilor
-tremurături, înţepături, furnicături, transpiraţii reci Crearea unui climat educational pozitiv
-tulburări sexuale, ale poftei de mâncare şi ale somnului (coşmaruri, -Relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare
insomnii) -Manifestarea empatiei şi înţelegerei;
-oboseală permanentă -Crearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ (arenevoie de siguranţă
Cognitiv –proc. senzoriale, gandire, memorie afectivă)
- tulburări de percepţie şi reprezentare (revăd momente trăite în
-Adresarea cu o tonalitate caldă, prietenoasă, binevoitoare
timpul traumei)
-Formarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev
- încetineală în exprimarea gândurilor şi ideilor
- dominat de gânduri negative, prăpăstioase, sumbre
-diminuarea capacităţilor memoriei Stimularea interesului pentru activ. scolare
Reglatoriu (vointa, atentie) -Stimularea implicarea în activităţi scolare care-i valorifica interesele
-abulie (diminuarea / lipsa voinţei, nu perseverează, disparitia -Acordarea de timp mai mult pentru îndeplinirea sarcinilor
oricarei dorinte de afirmare sau realizare) -Manifestaţi răbdare şi calm in repetarea instructiunilor, explicatiilor /
-nelinişte, agitaţie demonstratiilor
-diminuarea capacităţilor atenţiei -Evaluarea frecventa a starii de spirit şi încredinţarea de sarcini pe
Comportament măsură (nici foarte dificile dar nici foarte uşoare);
-comportament evitant, pasivitate şi apatie
-ticuri verbale sau gestuale Stimularea increderii in sine
-consum de alcool si droguri -Folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări pentru
Emotional un progres oricât de mic
-dispoziţie tristă (o tristeţe apăsătoare întipărită pe faţă) -Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea (atat din partea
-instabilitate emoţională (trece uşor de la râs la plâns) profesorului, cat si di partea colegilor)
-iritabilitate, accese de furie
tristeţe, anxietate, nerăbdare Stimularea comunicarii si a relationarii pozitive
disperare, descurajare, idei suicidare -Încurajarea exprimarii, acordand sprijin elevilor în redarea ideilor
Psiho-social -crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunică
- stima de sine scazuta
- izolare sociala
Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii
- neîncredere şi ostilitate faţă de familie sau colegi
si profesorii
Procese senzoriale
- tulburări de percepţie şi reprezentare
Activitate scolara /invatare cognitiva
- randamentul sau ediminuat în orice gen de activitate
- are dificultăţi de adaptare scolarA (consideră că nu poate face faţă
sarcinilor)
- manifestă pasivitate - nu se implică sau nu finalizează o activitate
Memorie
- are memorie slabă, cu frecvente lapsusuri
Motivatie si vointa scolara
- nu mai gaseşte motivaţie şi voinţă pentru a învăţa
Atentia
- capacitatea de concentrare sau mobilitate a atenţiei este mult
diminuata
Afectivitate
-este labil afectiv (trece uşor de la râs la plâns)
Imaginatie
-are imaginaţie şi creativitate săracă
Aspecte psihosociale
- imaginii de sine este fluctuanta
-are tendinte de izolare sociala
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE - ANOREXIA
Anorexia / anorexia nervoasă e o perturbare a comportamen-
tului alimentar care se manifestă prin refuzul de a mânca, Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de
scăderea excesivă din greutate şi controlul foarte meticulos al către persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a
greutăţii corporale. tulburărilor de alimentaţie.
Refuzul de a menţine greutatea corporală peste greutatea
normală minimă pentru o anumită vârstă sau înălţime, persoa- În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi
nele afectate nu sunt doar slabe ci cântăresc cu minim 15% mai cu tact să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii
puţin faţă de greutatea normală. (colegii), părinţii despre obiceiurile alimentare a acestuia.
Debutul tulburării se situează de obicei în adolescenţă (cel mai
adesea între 16 şi 17 ani) si începe in general cu eforturile
.
obisnuite de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare
exces de greutate la acel moment;
Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a
perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli
au pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in
continuare supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult
prea mari.
Datorită scăderii în greutate şi a alimentaţiei sărace pot apărea
serioase daune corporale:
-din cauza dereglărilor hormonale, se întâmplă destul de des ca
menstruaţia să absenteze.
-prezintă bătăi mai uşoare ale inimii,
-tensiune scăzută,
-temperatura scăzută a corpului,
-diferite probleme ale pielii,
-slăbiciune musculara,
-căderea parului.
Caracteristici principale ale elevei
-e obsedata de ceea ce manancă (vorbeste tot timpul despre
aceasta şi studiază orice amănunt referitor la alimentele pe
care le consumă)
-se subapreciază în mod constant (consideră că are foarte
multe puncte vulnerabile şi e permanent ingrijorat să nu facă
greşeli )
- Încercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda
siguranţa greutatea devine astfel un factor important al
respectului faţa de sine;
-ii este mereu frica să nu fie criticata / respinsa.
-incearca continuu sa fie pe placul tuturor, în profunzime insa,
se simte pierduta şi incapabila să facă faţa mediului in care
trăieste - pe care il consideră prea competitiv şi agresiv;
-preferă să evite contactele sociale, situaţiile în care s-ar simţi
vulnerabila (ieşiri cu colegii, diverse discuţii);
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea
şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a
memoriei
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor
euforice cu momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE – BULIMIA NERVOASA SI SUPRA-ALIMENTAREA
Bulimia nervoasă: se manifestă printr-o poftă de mâncare
exagerată, aşa numita „foame de lup” după care, în majoritatea Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de
cazurilor, persoanele afectate îşi provoacă pentru a depăşi către persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a
sentimentul de vină, perfect conştienţi, isi provoaca greaţă tulburărilor de alimentaţie.
pentru a voma / folosesc laxative.
Două aspiraţii principale îi caracterizează, de a mânca oricât şi În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi
orice şi totuşi de a rămâne slab sau de a slabi. Bulimia este cu tact să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii
soluţia la care se apelează pentru a le îndeplini pe cele doua, (colegii), părinţii despre obiceiurile alimentare a acestuia.
folosind o singura cale;
Există o permanentă preocupare faţă de tot ceea ce are
legătură cu mâncarea, caloriile, greutatea corporală, diete;
Bulimicii nu sunt uşor de identificat deoarece ei pot avea o
greutate normală, subnormală sau excedentară, însa de obicei
idealul lor de greutate este foarte scăzut.
Persoanele ce prezintă bulimie încearca să ascundă (nege)
această tulburare, datorită puternicului sentiment de ruşine şi
culpabilitate;
Pe acest fond de învinovăţire pot dezvolta episoade depresive;
Consecinţe fizice:
-paloare datorită anemiei (administrarea excesivă de laxative şi
purgative)
-cicatrici sau răni pe podul palmei ( provocări repetate ale
vomei)
Supra-alimentarea: această tulburare nevrotică este foarte
asemănătoare cu bulimia, însa în acest caz, persoanele afectate
nu îşi provoacă vomă şi nu folosesc laxative pentru a elimina
ceea ce au consumat în mod abuziv.
Pierderea controlului poftei de mâncare şi sentimentele de
vinovaţie sau repulsie faţă de propriul corp sunt identice precum
în cazul bulimiei.
Aceasta pierdere de sub control a poftei de mâncare rezultă în
majoritatea cazurilor datorită stresului şi neputinţei de a face faţă
unor probleme de natura psihologică.
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea
şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a
memoriei
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor
euforice cu momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;

Fise Suport PIP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise Suport PIP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Fisa suport in elaborarea Planurilor de Invatare Personalizate (PIP)

Organizarea si autoorganizarea activitatii Organizare si autoorganizare  imbunatatirea abilitatilr de

Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale Individualizata (PEI )

Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI )

Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI )

Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI )

Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI )

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

S-ar putea să vă placă și