Fise Suport - CES

Fisa suport
Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DIFICULTI DE NVARE MEDII
Caracteristici principale ale elevului
Strategii i intervenii eficiente in predare
- are niveluri de performan semnificativ sub nivelul Elevii cu astfel de cerine au adesea dificulti mai mari n nelegerea lumii din jur i de aceea ei
ateptat n majoritatea ariilor curriculare, n ciuda
trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sftui i susinte, att n
interveniilor corespunztoare.
probleme practice ct i personale.
- se confrunt cu dificulti mult mai mari n:
Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care sa vizeze
dobndirea abilitilor de scriere, citire, calcul
diminuarea obstacolelor invatarii:
nelegerea conceptelor.
Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-mai poate avea:
- reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele
ntrziere de vorbire i limbaj asociate
necesare, n ordine)
nivel sczut de concentrare
- contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor n banci, lnga perete,
abiliti sociale insuficient dezvoltate
alaturi de copii mai voinici.
respect de sine sczut
- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie
Obstacole n calea nvrii
fise, caiete, sa stearga tabla, etc.
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.
Are mari dificultati in :
Comunicare, intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
- a intelege, recunoatere cuvintelele, in fluena citirii
conceptele si informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii
- a scrie corect (probleme de ortografie, punctuaie,
- oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse
lips de coeren in compoziie)
- oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple
- a-i comunica ideile clar i eficient (probleme de
- sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca,
sintax, articulare, vocabular etc)
va si arata cum sa faca)
-a nelege pe deplin informaiile transmise verbal
-legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului
Invatare si intelegere cognitiva
- folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor n activitatea de predare (pe tabla, in fisele de lucru,
in materialele didactice) pentru a evidenia informaiile cheie sau pentru a facilita comunicarea
-a nelege i aplica concepte matematice
- folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mnuiasca, si nu numai lucrul
-a nelege i aplica concepte generale
cu creion si hrtie
Memorie
- prezentarea conceptelor matematice pe etape i o varietate de posibiliti de a le repeta i
aplica
-a-si elabora o strategie eficienta de memorare
- oferirea de sarcini individuale, mprite n etape mai mici, realizabile
-a deprinde i aplica noi abiliti fr a avea n mod
Memorie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor mnezice
frecvent posibilitatea de a le repeta
-activitati ce ii creaza oportuniti frecvente de a repeta i aplica abilitile nou deprinse
-a reine informaii complexe fr posibilitatea
-activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile cheie
repetrii acestora
Atentia si hiperactivitatea
Atentia si hiperactivitatea imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
concentrare si a dificultatii sarcinii)
perioade extinse
Organizarea i autoorganizarea activitiiimbunatatirea abilitilor sale organizatorice
- a selecta si a se concentra pe aspectele relevante
- implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atent supraveghere i
ale unei sarcinii.
ndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie
Organizarea i autoorganizarea activitii
fise, caiete, sa stearga tabla, etc.)
-a se autoorganiza lucreaza ineficient fr
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a
supraveghere i indicaii
nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini
Aspecte psiho-sociale
- ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci cnd se
-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de
comporta corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.
comunicare i ii asum foarte greu diferite roluri)
-ajutor i sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru -activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra n colaborare, pe perechi sau n grupuri mici
ca ii lipseste motivatia)
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca odata cerinta
exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie
Strategii eficiente de evaluare
-timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)
-insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana
- oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse si
cu multe simboluri / imagini ajutatoare
-evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui
coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DISLEXIE
Dislexia este o dificultate de nvare specific, ce ngreuneaz procesul de nvare n ceea ce privete cititul, scrisul i ortografia. In corectarea
dislexiei trebuie s ne bazm pe faptul c aceti elevi pot avea bune abiliti vizual-spaiale, abilitatea de a gndi holistic, de a vedea o imagine de
ansamblu i o gndire lateral foarte bun.
Caracteristici principale
Strategii i intervenii utile in predare
-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de
Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care sa
telefon, inversarea numerelor autobuzelor etc.)
vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
-are dificulti de organizare (ex : rtcirea lucrurilor
personale), inclusiv de organizare a timpului
-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
- confunda datele, ratand ntlnirile / programrile
materialele prezentate
- are dificulti de orientare (ex. cu hri, sau n orae
Comunicare (citire,scriere, vorbire) imbunatatirea abilitatilor de scriere si citire
strine), facand deseori confuzie intre stnga si dreapta
-oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni cheie (in vederea
Bariere n calea nvrii
studierii si familiarizarii cu acestea)
-oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa
Are dificultati in :
-a identifica n cuvinte,literele asemnt: b cu d / p cu q / m -recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora independent
-imbuntirea fielor de lucru, astfel nct s devin accesibile (formatul texului sa fie
cu w
-a nvaa i a-i aminti legtura dintre forma literei i sunet lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/ subliniate etc.)
- folosirea tehnologiei informaiei, ca de ex: Word cu program de corectare a ortografiei
-a ntelege a ceea ce citete, mai ales daca notiunile sunt
pentru lb roman, reportofon pentru notie
noi(atunci cnd nva s citeasc, el recunoate mai uor un
-prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait)
cuvnt dup form sau uitndu-se la pri ale cuvntului, grupuri
-citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si
de litere, silabe sau la nelesul propoziiei.)
cu intonatie(dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)
-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele
- supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii
scrise de ex, "ut" este citit "tu")
-incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor);
-a pune literele si numerele n pozitii corecte in scris (ex:
corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si
inverseaza / omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect
profesorul impreuna)
spatiile dintre cuvinte, ca de exemplu:
Intelegere si invatare cognitiva facilitarea operarii cu semnele matematice
Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate.
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele. )
-a-si exprima judecatile in scris (i trebuie m mult timp dect sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
- supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
celorlali)
-prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile
-a pronuna corect cuvinte lungi
informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila.
Intelegere si invatare cognitiva
- incurajarea temelor ptr acasa; corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai
intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna)
-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o
Memoria (memorarea succesiunilor) eficientizarea strategiilor mnezice
parte (Obs : De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel
intelectual scazut de inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte
-includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare
lucruri in afara de scris-citit. De fapt, statisticile arata ca
- supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
inteligenta dislexicilor este peste medie.)
-folosirea unui carneel pentru a-i ajuta memoria
- lucrul cu operatiile matematice
Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp
Memoria (memorarea succesiunilor)
oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
- a-i aminti ceea ce a vzut / a auzit ntr-o succesiune
Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea abilitilor sale
corect
organizatorice
- a pune literele si figurile n pozitii corecte (ex: inverseaza /
-elaborarea unui plan de lectie / de invatare (care va fi scris pe tabla si apoi oferit elevului
omite litere dintr-un cuvant)
pentru a a-si organiza mai bine invatarea)
-a-si aminti tabla nmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor
-recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si
- a retine datele, confundandu-le si ratand ntlnirile /
calendare sa poata vizualiza timpul si sa-si organizeze activitatile.
programrile
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
Orientare spatiala
achizitionare a cunostintelor
- oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
- a intelege instruciunile de orientare
- valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului (ex: abilitati sportive, abilitati
-a utiliza hartile
muzicale, teatrale, diferite hobby-uri)
-a spune cu exactitate care este stanga si care este
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie
dreapta
- implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi (ce il pot ajuta sa se simta util si
special).
-a se organiza (ex : rtcirea lucrurilor personale), inclusiv
-accent
pe
evaluari
orale
de organizare a timpului
- accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa
- accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu ofera mai mult timp de elaborare (proiecte, eseuri, portofoliu etc.)
-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele scrise)
are incredere in fortele proprii)
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmar
Fisa suport

Categoria CES: DISCALCULIA
Discalculia este dificultatea de a nelege i rezolva sarcini matematice.
-are abilitai sczute de a lucra cu numere sau cu noiuni
OBS : Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit
matematice ;
nivelul si formele de manifestare ale discalculiei
-are dificulti de calcul matematic ncepnd cu operaiile
de baza (adunare, scdere, nmulire, mparire).
-ii sunt afectate operaiile de: selecie, ordonare, grupare;
-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
-nu se pot orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, materialele prezentate
schia, sala de clas, strad).
-intervenii cu echipamente ajuttoare(suporturi i instrumente de scris care s-i
asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)
Comunicare (scriere)
-a citi si scrie o formula, schia, grafic, histograma;
Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii
-a citi si scrie exerciii i formule matematice
cu notiunile matematice
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
-stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea independent
-a asocia cantitatea la numr i in a-si forma conceptul de
-supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
numr;
- folosirea de materiale ajuttoare (plane, tabele)
-a numara cresctor/ descresctor /pe intervale ( reia sau - folosirea de fie ajuttoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei
omite numere)
- folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)
-a stpni reversibilitatea operaiilor (adunare, scdere, - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev s
nmulire, mprire).
stabileasc semnificaia operaiilor matematice
-a nelege semnificaia operaiilor (face confuzii ntre -formularea problemelor cu date concrete legate de secvene de via cunoscute
adugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate) ;
-utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana
-a analiza si nelege relaiile dintre datele problemelor -ajutarea elevului s vizualizeze problemele ilustrndu-le prin desene
(rezolv lent cele mai simple probleme)
-acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaiei
-a nelege i aplica algoritmi i formule de calcul ;
Memorie imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea strategiilor
Memorie
mnezice
- nvarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule
-a memora cifrele i semnificaia lor numeric;
- ajutarea elevului s vizualizeze formulele ilustrndu-le prin desene
-a memora simbolurile matematice (adunare, scdere, - nvarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora
nmulire, mprire).
- automatizarea anumitor operaii fie chiar i prin memorarea mecanic
- a memora cu dificultate algoritmi i formule de calcul ;
Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
Atentie
- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a
timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
perioade extinse
Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
Orientare spatiala
- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
- a se orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, schia, Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
sala de clas, strad notitele sale depasesc pagina,
achizitionare a cunostintelor
sunt inegale; schitele sunt deformate
- oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are incredere in
fortele proprii)
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca

odata cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are
nevoie
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
-permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice
- evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului
- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaii accesibile, cu multe
simboluri / imagini ajutatoare )
- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu
sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Fisa suport

Categoria CES: DISPRAXIA
Dispraxia este o dificultate specific de nvare care afecteaz deprinderile motorii i contiina propriului corp.
Consecinele dispraxiei sunt diverse i in de abilitile elevului de Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
a aciona acas, la coal sau n orice alt context social; depind stimulativ
de gradul de gravitate a acesteia i se manifest pe urmtoarele -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
paliere ale dezvoltrii :
profesorul si materialele prezentate
- are o coordonare deficitara a prilor corpului i a micrilor, -oferirea unui laptop pentru a-i lua notie i pentru teme (dac scrisul
(stngcie generalizat) : se mpiedic sau se ciocnete de reprezint o problem f grava)
obiecte, nu poate sa mearga pe biciclet sau sa inoate etc.
-intervenii cu echipamente ajuttoare (suporturi i instrumente de scris
-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor care s asigure cursivitatea)
adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca
Comunicare (motricitatea fin a scrisului) imbunatatirea
viteza
- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile (ex : se abilitatilor necesare activitatii de scriere
mbrca se organizeaza f greu dimineaa ; are dificulti n a-i -oferirea de fise de lucru cu foi liniate
-monitorizarea scrisului (urmrirea poziiei minii n timpul scrisului, traseul
gsi lucrurile sau n a-i aminti ce obiecte i sunt necesare pentru
i presiunea literelor etc.)
o anumit activitate)
- poate avea uneori si un deficit i dezordine a capacitilor de -scurte exercitii ajuttoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica i relaxarea
vorbire si limbaj (dificultati de exprimare, de aezare a cuvintelor degetelor).
n propoziii, de articulare corect a unor sunete)
Cordonarea corporala (motricitatea grosier) imbunatatirea
coordonarii corporale
Comunicare (motricitatea fin a scrisului)
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie/
- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strngerea i actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa
apsarea exagerata a creionului i de incapacitatea de a controla poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica
traseul acestuia )
-in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea pn la automa-tizarea
- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, lor; valorificarea acestor deprinderi n secvenele noi de nvare.
reducnd volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le
Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
realizeze ntr-un timp dat.)
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga
Cordonarea corporala (motricitatea grosier)
Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea abilitilor
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului
sale organizatorice
- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal
- oferirea de sarcini de invatare/ cerine pentru teme clare i nu foarte
Atentia
pretenioase/ambiioase
-stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea
- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit dac sunt
independent-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de
dificulti de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor
idei, scheme de lucru)
dificile)
-cat mai putine teme pentru acasa
Orientare spatiala
-sprijin in a-si organizeza activitatea: s fac liste i programri,
succesiuni de evenimente, s ntocmeasc orare.
A aprecia nlimea i distanele
-face diferenta ntre stnga i dreapta
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii
n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcinile
- a organiza logic i cu sens informatiile pe care le detine (desi -evidenierea i recompensarea celor mai mai mici progrese
pare a avea multe informatii) de aceea temele scrise sunt -atragerea elevului n activiti de grup i n jocuri de nvare
-ncurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)
mult sub nivelul aparentei lui abiliti verbale.
- a-si organiza invatarea
timp
suplimentar
pentru
realizarea sarcinilor evaluarii
insotirea
evaluarilor
din
clasa
de prezenta unui ceas pe care elevul sa il
poata
urmari
- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate (pentru ca
-de preferat evaluri orale dirijate (in raport cu cele scrise)
nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si
-evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica
demotivat)
- a relationa cu profesorii i colegii o face cu stangacie, cu -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de
imaturitate afectiva(datorita frustrarii i stimei de sine sczut), sprijin i paii directori n activitatea independent- planuri de idei,
scheme de lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
de multe ori izolandu-se
Fisa suport
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: SINDROMUL DOWN

-prezinta trsturi fizice specifice: facies plat, fante oculare ngustate Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant
(ochi oblici), linii puine, ngroate i adnci n palme, degete scurte,
-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
groase, deprtate la mini i la picioare.
profesorul si materialele prezentate
-de cele mai multe ori are dificulti asociate : auditive, vizuale (strabism), Comunicareimbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)
de motricitate i tulburri cardio-vasculare i respiratorii.
-redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea de sprijin in
-pronun neclar sunetele
acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii)
-prezint tulburri de fluen verbal (uneori apare blbiala, logonevroz) -redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin n ac. sens)
-are o voce cu tonaliti alternante (vorbesc gros, rguit)
-comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil i la obiect
-are dificulti de interpretare a mesajelor verbale
-susinerea mesajului transmis cu expresivitatea feei si a corpului
-ntmpin dificulti de citit-scris
(limbajul non-verbal).
-intampina dificultati de calcul
Cognitie si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
-prezint dificulti de nelegere a informaiilor abstracte
conceptele si informatiile cheie
-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor
-diferenierea i accesibilizarea sarcinilor n funcie de problemele asociate
are probleme de memorie (recunoateri i reproduceri eronate, memorie
pe care le prezint: de auz, motorii,de vorbire,s.a.
de scurta durata)
-oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple i monitorizarea
-are dificultati de concentrare
frecventa a indeplinirii lor
-micrile sale sunt lente, greoaie, sacadate
-realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii nelelegerii
-este mereu vesel, sociabil i foarte afectuos.
sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa)
-se ataeaz uor de persoane, lucruri, animale i comunic uor afectiv
-nvarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor
doar cnd e nevoie (prin oferirea de sprijin, ncurajare i apreciere pozitiv
Procese senzorial-perceptive
n realizarea sarcinilor colare, fr a crea insa dependen)
Poate avea dificultati de :
-utilizarea de tehnici ajuttoare pentru a-i dezvolta capacitile de nvare
-auz si vaz percepie i reprezentri srace i distorsionate
i a-i uura comunicarea: materiale vizuale (imagini simple), vizuale si
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului)
tactile (obiecte concrete) i chiar cu valene artistice:muzic, pictur, dans
-sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziiile solide anterioare ale
-a asculta cerintele scolare
elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor
- a se exprima (are un vocabular redus)
cognitive ale sale)
-a scrie lizibil (scrie greu si neindemanatic)
Memorie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea
Coordonare corporala (motricitate grosiera)
strategiilor mnezice
-activitati ce ii creaza oportuniti de a repeta i aplica abilitile nou deprinse
-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului; micrile -activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i
sunt greoaie, grosiere;
informaiile cheie
Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei
- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea
-a intelege cerintele scolare
treptata a timpului de concentrare)
-a nelege i rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple (le rezolva
Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea abilitilor
foarte lent, greoi)
sale organizatorice
- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta)
-oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi
-a-i nsui cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida)
de viata cotidiana (s se orienteze, s mearg singur intr-un anumit spatiu
Memorie
etc,) ncurajarea independenei si creterea autonomiei personale
Are mari dificultati in : -a-i aminti cerinele colare memoria e de scurt
-nvarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar cnd e nevoie.
durat, procesarile sunt greoaie si reproducerile srace i distorsionate
Aspecte psiho- sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n
Atentia
capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini
Are mari dificultati in : -a se concentrara pe o perioada optima
-relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are nevoie de
Orientare spatiala si temporala
siguran afectiv)
Are mari dificultati in : -a se orienta n spaiul caietului, crii ct i n
-folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri
spaiul larg
-organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea
interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive
-a-i nsui deprinderi noi;
i roluri potrivite.
-a-si organiza spaiul i obiectele nvrii: manualele, rechizitele (o face
cu mari eforturi )
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai multe ori e
-diferenierea i accesibilizarea sarcinilor de evaluare n funcie de
dependent de aduli)
problemele asociate pe care le prezint: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a
caracteristicilor sale psihice
- evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)
-a crede in fortele proprii n sine n faa dificultilor; infantilism are
-evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol si o sarcina
nevoie de ncurajare i sprijin;
pe masura posibilitatilor lui)
-a-si mentine echilibrul afectiv e f sensibil si trece uor de la rs la plns
- evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte / fraze scurte)
Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Categoria CES: AUTISM partea 1
Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv.
Autirtii pot avea mari dificulti de nvare sau pot, dimpotriv, avea o inteligen deasupra mediei; cei din urm sufer de sindromul Asperger.
- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile i articolele
dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a IIa)
- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate repeta la
nesfrsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fr semnificatii de
comunicare.)
- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evit s
priveasc partenerul de discutie, se abine de la comunicare prin limbaj
sau sunete, refuz colaborarea)
- cand comunica, are dificulti n obinerea unui sunet / grup de sunete,
folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorine
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam
- vorbeste foarte putin sau deloc
- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu
schimba nimic rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip)
- este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de ele
- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se
adapteaza f greu la relaiile celor cei din jur
- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (acest lucru se
datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte,
diferita de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la
lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex:
fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate
speria la atingerea texturii unei piersici etc.)
Comunicare (verbala si nonverbala)
-a nelege corect mesajele verbale (ex : nu sesizeaza nuantele /
metaforele din limbaj, nu nelege regulile de baza ale unei conversaii
normale / mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor)
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex :
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.)
- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe nume
- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele
- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii)
- a nva (rezultate din structurarea diferita proceselor psihice in raport
cu un copil normalel poate obtine performante in cate un domeniu,
bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc.)
- a folosi achiziiile anterioare n activiti noi
Atentie
-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e interesant sau are
sens, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de
ascultare in grup)
-a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli
( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar
putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei
indicatii verbale data de profes.)
-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat corelare cu o
anumita hiperactivitate
Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii

senzorio-perceptive a elevului autist
Eliminarea distragerilor vizuale
- stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
sfarseste fiecare arie fizica
- vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala
-utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele
din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)
-mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
Eliminarea distragerilor auditive
- folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
-utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
Eliminarea distragerilor temporale
-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
-respectarea cu strictete a orarului scolar
Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
Strategii centrate pe rutina si imitatie
-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la anumite intrebari
(initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a
reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).
- alegerea cu atenie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin

tonalitate cuvintele cele mai importante)
-utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii
-utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;
Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
concretizeaza conceptele.)
-insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze

pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa inteleaga semnificatia lor)
Strategii centrate pe comunicarea nonverbala

-nsotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare s.a.) si
limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent
- Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faa prof. at. cand ii vorbeste)
- observarea si invatarea ncercrilor non-verbale de raspuns ale elevului i oferiea
din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte
-jucarea de catre profesor a rolului de translatorul pentru alii, pentru ca elevul
sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-verbala
(Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat
copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila -in acest caz, contactul
corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
Cognitie si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si

procesare cognitiva
Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
obiectelor; a desenelor prin manipulare;
Strategii cu suport vizual
-folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu n stilul celor din benzile
desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
-identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de mii de
fotografii pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci cnd un elev are o singura
fotografie a unui cine alb si e nvatat ca acela e un cine, nu-i va fi usor sa recunoasca un
ciobanesc german sau un rottweiler ca fiind cine, atunci cnd l vede )
Fisa suport

Categoria CES: AUTISM partea a 2-a

-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament
obsesiv i repetitiv-leganare, rasucire a mainilor; devine anxios
cnd nu se respect rutina)
-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i provoaca
frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti)
- a relationa cu ceilalti ( este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin
interesat de oameni sau recalcitrant la relationare evita/ respinge
atingerile, imbratisarile sau cu manier de a interaciona nepotrivit
de pompoas i formal, chiar si cu persoanele foarte apropiate)
- a juca roluri sociale (prefera sa se joace cu obiecte s le
niruie / s le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un
interes bizar i uneori obsesiv fa de date i cifre, precum orarele,
sistemele de drenare sau reelele de autostrzi)
- in a solicita sprijin i ajutor (datorita comunicarii precare, dar si a
pasivitatii / comportamentului social negativ - refuz de relaionare)
- a se implica in activitati sociale (el nu va cuta s intre n contact
sau s ia parte la activiti, aa cum fac majoritatea elevilor)
Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii

-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun n
domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vrsta frageda, si foarte
slab n zone precum contactul social cu colegii lui
Atentie imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei
-Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina
-realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput perioadele trebuie sa fie
foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se
descurca nu trebuie rasplatit cu alte exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu lasatil sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine facut si
rasplata.)
Organizarea i autoorganizarea activitii formarea si consolidarea
comportamentelor adaptative
-numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea
folosirii lor;
-verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;
-utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea folosirii lor
(organizatori de sarcin);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;
Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici
de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in ciuda
initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos cand trebuie sa isi face niste teme si
este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a
scapa de teme este sa se enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei astfel de
atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai
intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect este rasplatit)
-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi exersarea acestora cu
elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor explica si
arata actiunile; se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor
face toate actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el. (Efortul
suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa incredere in el.)
Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii
-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii (i se permite
sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca despre interesele
sale obsesive- programul TV / filmul preferat-, numai in prezenta anumitor persoane:
mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si
momentul zilei in care ii este permis comportamentul. Trebuie sa fie invatat sa
constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele lui verbale.)
Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-stimularea exprimarii corecte a emoiilor prin modelri, explicaii i ntriri ale
comportamentelor pozitive
-nvarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerine sau activiti
sociale;
-folosirea de poveti sociale simple prin care s-l nvai rutinele
-utilizarea unor modaliti alternative de comunicare (ex: comunicarea cu ajutorul
semnelor si simbolurilor din imagini).
-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.
-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de timp;
-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii concrete
elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului ceea ce sa
faca)-recompensarea ( mancare, jocuri etc.) a oricarei initiative a copilului de a se juca,
vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi.
-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte)
-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul cu
imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist
Fisa suport

Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea 1
Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburrilor autiste.
-are o comunicare verbal bun dar ii place s vorbeasc doar el, fiindu-i
greu s asculte pe alii (pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt)
conversatiile lui sunt de fapt monologul despre subiectul / activitatea
preferata (obsesiva uneori)
-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat
varstei sale
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam;
intelege limbajul scurt, clar si inteligibil;
-logica gndirii este diferit de cea a copilului normal
-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu
schimba nimic rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip
face cu greu fa schimbrilor)
-are nevoie de m. mult timp i mult claritate ptr procesarea informaiei
-nu nelege abstractizrile
-ii e greu s se adapteze sau s modifice ceva din programul lui
rigiditate/rutin,
-nu e empatic(nu se poate pune n locul altora i de aceea nu-i nelege)
-intampina dificultati n iniierea i meninerea relaiilor cu ceilali
-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur posibila
sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jurreactie de izolare,
asociata cu depresie si anxietate
-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac. lucru se
datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita
de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la lumini / sunete
de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi
mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii
unei piersici etc.)
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului)
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex :
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal ( o
ironie, o gluma etc.)
- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o conversatie / a
astepta randul in cadrul conversatiei)
- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine)
Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii

senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger
- stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
sfarseste fiecare arie fizica
- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala
-mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
-utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la anumite
intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate
situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii
neprevazute).
Strategii centrate pe comunicarea verbala
- utilizarea unui stilul de predare verbal expunere in cuvinte simple, clare fara
aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,
-accentuarea verbala a cuvintelor cheie
Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
concretizeaza conceptele)
Strategii centrate pe comunicarea non-verbala
-meninerea distanei corespunzatoare fa de elev (fa n fa, la nivelul ochilor,
evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen / neplacut);
nsoii comunicarea cu expresii faciale potrivite (zmbet, dezaprobare) i limbajul
trupului
Coordonare corporala (motricitate grosiera)

- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex :
utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.)
posibil un mers ciudat
-a nva echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a
proceselor psihice in raport cu un copil normalel poate obtine
performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care
solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri,
proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau
peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata)
-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si
de activitati repetitive)
Cognitie si invatare cognitiva flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si

procesare cognitiva
-Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
obiectelor; a desenelor prin manipulare;
-verbalizarea aciunilor n ordinea desfurrii lor;
Strategii cu suport vizual
-folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu n stilul celor din benzile
desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
-identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui
Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg
-utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg
si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica aceasta
strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de
ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)
Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii

-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f.
bun n domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau
anumite domenii stiintifice)
Fisa suport

Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea a 2-a
Organizarea i autoorganizarea activitii formarea si consolidarea
comportamentelor adaptative
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv Strategii centrate pe rutina si imitatie
i repetitiv; devine anxios cnd nu se respect rutina)
-verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;
-a se obinui cu noile orare/sli de clas i n folosirea timpului -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea
neprogramat dintre lecii (pauzele scolare).
folosirii lor (organizatori de sarcin);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;
Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni
- a relationa cu ceilalti (manifesta f puine comportamente socialprecisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate
-pregtirea elevului pentru schimbri, cu mult nainte ca acestea s se produc
insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca
ciudat sau stangaci in relationarefrustrare si epuizare emotionala
Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
anxietate si depresie
-oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur) comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea,
- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a evita
reguli ce vor fi respectate cu strictete
anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege rolul el va tinde -oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta
sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste, fara sa inteleaga ca
regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa
sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el.
-oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate
adaptativ
-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l nva (prin
imitatie) abilitile sociale si a stimula exprimarea corect a
-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine
-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte/
metaforice/ figurative)
-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce
respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist acordai
timpul necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
Fisa suport

Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Este acea tulburare a elevului a crui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vrstei lor cronologice, dei dezvoltarea lui pe alte paliere psihice este normal.
-vocabularul lui este imatur

Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
-are dificulti de nelegere a sensului cuvintelor, expresiilor i
stimulativ
propoziiilor (nu disting diferena dintre o glum, o afirmaie, o
-organizarea salii de clas astfel nct s existe nite zone linitite, n care
cerin sau o ntrebare)
elevul s poat lucra linistit dac doreste (Trebuie contientizat faptul c
-construcia sintactic e rudimentar i structura logicointensitatea zgomotului poate s-l pun n dificultate elev)
gramatical e afectat (vorbire agramatical)
Comunicare (limbaj verbal si non-verbal) imbunatatirea
-are exprimri ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste propoziii comunicarii in toate formele sale
eliptice: fr subiect sau predicat)
-utilizarea de propoziii scurte i clare, cuvinte uor accesibile (uzuale)
-i e dificil s foloseasc cuvinte ntr-un alt context dect le-au
-ntarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaie adecvat
auzit i s se exprime cu cuvinte proprii (s povesteasc un text, -nsotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta s
o ntmplare trit)
ineleag
-deviaz de la subiect
-activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite de
-utilizeaza putin limbajului verbal n relaiile sociale, punand
feed-back pozitiv permanent ; ncurajarea oricarei manifestari spontane ce il
ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)
accent pe comunicarea non- verbal
-corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin
metoda pailor mici)
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de
achizitionare si procesare cognititva
-a opera cu informaia de tip verbal
-utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana il ajuta
-a recepiona corect cerinele verbale/ scrise;
-a reda oral / scris unele coninuturi, chiar dac nelege mesajul sa inteleaga mai bine
-utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu il ajuta sa inteleaga
-utilizeaz greu materialul scris (manuale, culegeri)
mai bine
-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut

- insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice,
demonstrative (demonstraii mai multe dect descrieri)
-nelegerea informaiei
-redactarea temelor (foarte multe greseli) i realizarea sarcinilor - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic (ex:
un mic dicionar cu imagini i scheme pentru termenii tehnici folosii n meserie.)
colare independente
-folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare
-nsuirea coninuturilor curriculare (are un ritm lent)
Atenie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
-invatarea de pe manuale sau notite
-convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita cnd e
necesar s asculte cu atenie
Memorie
- utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte
i activitai pentru care elevul manifesta interes
- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal
-oferirea de sarcini ce necesit o atenie susinut, cnd elevul emai
receptiv (de ex, la nceputul zilei sau sptmnii)
Atenie
-organizarea muncii i discuiilor mai degrab n grupuri mici evitarea
Are uneori dificultati in :
-a-i concentra atenia asupra interlocutorului (poate fi uor preaa multor discuii cu ntreaga clas
distras i pare a fi mai interesat de sunete i de activiti n afara Memorie imbunatatirea memoriei de ti verbal
clasei dect de ceea ce i se spune direct)
- utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor jocuri
de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditiv pentru c nu
pot lucra cu mult informaie verbal)
- utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze
-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de comunicare)
continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii
incredere in fortele proprii)
n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini
-organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i
relaionarea interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele
pozitive i roluri potrivite.
-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare
-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine
precizata)
-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
Fisa suport
Aria CES : CERINE SENZORIALE I FIZICE
Categoria CES:TULBURRI VIZUALE AMBLIOPIA (VEDEREA PAIAL)
Amblopia e un termen folosit pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bun pentru a se achita de sarcinile colare, ns are nevoie de sprijin
sub forma metodelor de predare i materialelor didactice speciale.
-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde
sa nchida ochii cnd lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu
dificultate cnd lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se
nsereaza.)
-poate prezenta o serie de tulburri de ordin somatic: expresie
specific a feei, o dezvoltare fizic m. puin armonioas (ex:
atitudini rigide, uneori deformri ale coloanei vertebrale, micri
imprecise, mers slab coordonat, muchii minilor puin dezvoltai)
-are o dezvoltare psihic relativ normala i deci, se poate afirma
ca personaliate n diferite domenii de activitate
-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare,
uneori fragmentate sau distorsionate.
-are dificultti n actualizarea, interpretarea si contientizarea de
imagini( ce determin o scdere a randamentului mental /
acional)
-are dificultati in a nva mesajele limbajului corporal sau ale
expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni
(de aici si posibile dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali)
-are o imagine proast despre corpul propriu.
-are mai puine posibiliti de a se mica i de a-i imita pe ceilali
- opereaz cu scheme mentale n mod excesiv
-are o memorie foarte bun
-are o ncredere n sine mai putin dezvoltat
- poate ntmpina de asemenea dificulti n a avea relaii sociale
cu ceilali elevi. (ii vine greus nvee mesajele limbajului corporal /
expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni)
Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal)
-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi);
Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.
-a scrie (cnd scrie nu poate respecta rndul / scrie ntre spatii)
- a a nva mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale
-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelat cu
ntarzieri n planul gndirii i al achizitiei operaiilor instrumentale)
-a nelege conceptele spaiale (rotaie, revoluie, scheme spaiale)
opereaza excesiv cu scheme mentale
-a realizarea sarcinile scolare n clasa intr-un ritm optim
Memorie(vizuala si verbala)
- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentri (volumul i
fora acestora sunt m.mai scazute n raport cu cele verbale)
-a recunoaste obiecte dupa caracteristici vizuale definitorii
Orientare spatiala
-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un
spatiu necunoscut / dinamic; dorina de explorare poate fi
diminuat si de sentimentul de team)
Organizare si autorganizare
- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai nceata -,
(deoarece elevii cu vedere slab nu pot nva privindu-i pe alii).
Coordonare motrica
-a-si coordona micrile (in a face micri fizice detaliate i atente
ex: i poate fi dificil s toarne lichide)
Poate avea dificultati in :
- a avea relaii sociale cu ceilali. (ptr c nu e capabil s nvee/ sa
recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale )

Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorioperceptive a elevului cu ambliopie
-aezarea elevului n prima banc (Obs: Nu trebuie asezat lnga fereastra!)
-mbunirea calitii iluminrii (ex: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima; ea nu trebuie
sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil.)
- permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de lumina / oferirea unui
carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. cnd citeste / scrie.
-evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr pozitia optima: n dreptul unui
fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.
-luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasaGasirea unui grup de elevi de
sprijin care sa-l conduca atunci cnd se deplaseaza, stnd n spate si usor n lateral, tinndu-l usor
de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.
-pstrarea salii de clas n ordine, astfel nct elevul ambliop s nu se loveasc de obiecte sau
de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu
noua dispunere a acestuia)
Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii in varianta

scrisa sau a cea nonverbale
-punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata
-punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si imprimanta)
-utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele de
completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu
rosu sau folosirea hartiei lucioase in realizarea fiselor de lucru)
-scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate sunt tablele albe, pe care
sa se scrie cu marker negru un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa)
-citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din manual sau din
materialele didactice utilizate in predare
-incurajarea elevului de a urmari rndurile scrise folosind un indicator / cu degetul
-rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza, pentru ca elevul
ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul (Obs: Deficientul de vedere nu-si
dezvolta ntotdeauna o acuitate auditiv buna! Din contr, el are nevoie de timp s identifice, s
localizeze si s interpreteze sunetele, ptr a ntelege ce se ntmpl zgomotele din clas treb.
reduse la minimum si, explicate de ndat ce sunt produse.)
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare

cognitiva
-utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual (calculator,
videoproiector etc.)
-folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbal clar a imaginilor sau a
demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol considerabil n compensarea deficien-elor de
vedere i e o form principal de transmitere / mbogaire a experienei cognitive.)
-valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel tactil-kinestezic ex:
oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)
-alternarea activitilor ce solicit vederea cu altele ce presupun repausul vizual.

-lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma
Orientare spatiala si coordonare motrica imbunatatirea orientarii spatiale si a
coordonarii motrice
-activitati ce ncurajeaza elevul sa se mite prin clas, ptr a primi materiale / informatii
Organizare si autorganizare imbunatatirea abilitatilor organizatorice
- incurajarea elevului de a-si aseza obiectele n locuri bine delimitate, ptr. a fi uor gsite;
-de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa
-ncurajarea independenei i, n acelai timp, a muncii n echip
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor sociale
- oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale / atingere tactila ex: o
bataie usoara pe umar)
-incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale i a-l sprijini

-evaluari orale
-evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic / care sa valorifice facilitatile
calculatorului de marire a informatiei
-evaluari mixte orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari sa fi
devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare)
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi materiale de
studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)
Fisa suport
Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea 1
-ii este dificil s-i dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
fundal mare va nruti i mai mult lucrurile.
senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
-are dificulti medii de nvare
- iluminarea adecvata a clasei
-are un nivel de performan inferior nivelului ateptat (mai ales n
-eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul hipoacuzic, ce foloariile curriculare limba i comunicare)
seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase / socante)
-are dificulti m. mari de comunicare verbal i deficiene de
-evitarea pozitionarii elevului ntr-o zon glgioias a clasei eviatarea zonelor
pronunie
nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau nspre zone
-vorbirea e deficitar pe linia exprimrii, a intonaiei, a ritmului i a
aglomerate.
calitii articulariieste afectat inteligibilitatea vorbirii
-organizarea clasei n aa fel nct fiecare elev s poat vedea, att profesorul ct i
Obs : n cazul unei demutizri corecte (drumul de la limbaj mimico-gestual la
pe ceilali colegi din clasa
cel verbal, de la gndire n imagini la cea noional-verbal), evoluia e bun
un numr mai redus de elevi n clas
-are dificulti n folosirea limbajului scris mai ales n conceperea unui asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie s-i vad
material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendina s traduca din
pe ceilali membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta pozitie
limbaj mimico-gestual)
faciliteaza citirea labiala (de pe buze)
-poate avea tulburri comportamentale generate de dificultile de
identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate sta cand
comunicare
preda si de unde elevul il poate vedea clar.
evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda
Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire)
evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr, deoarece chipul sau
va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia optima: n dreptul unui
- a localiza si a auzi discuiile la o distant mai maredificulti de
fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.
ascultare n clasa
Comunicare
(ascultare, citire, scriere, vorbire) imbunatatirea comunicarii
-a sesiza schimbarile temelor de discutie
-pstrarea
de
catre profesor a chipului descoperit ( fr a-l ascunde de ex, cu
- a inelege pe deplin informaii transmise verbal (e posibil s nu
minile,
prul
sau
a-l pozitiona gresit fata de lumina)
neleag ntotdeauna sarcinile)
-folosirea
de
gesturi
i expresii faciale pline de nsufleire
-a se exprima verbal (nu poate mereu s comunice clar i eficient
-folosirea
unui
ritm
normal
in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor
ideile)
dac
profesorul
vorbeste
prea
ncet / ip / isi misc exagerat buzele, elevul va
-a inelege informaii complexe n scris
intelege
mai
greu.
-a elabora materiale de proporii n scris
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate concentra
foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din din aria -alocarea ptr discutii sau sesiunille de ntrebri si rspunsuri, a unui timp suplimentar
pentru a da posibilitatea elevuli s se ntoarc si s vad cine vorbeste. E de ajutor si
curriculara Limba si comnicare)
mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului directia n care s priveasc.
-a nelege i s aplica concepte matematice complexe (odat nsuit
algoritmul de calcul, el l folosete cu uurin) insa are tendina de - repetarea comentariilor, ntrebrilor sau rspunsurilor primite de la ceilalti copii
pentru ca si elevul hipoacuzic s beneficieze de ceea ce se comunic.
a nva mecanic
-realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de a-si
Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor)
exprima parerile.
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
-a reine informaii verbale complexe (daca nu are ocazia de a repeta
procesare cognititva
de multe ori)
-scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat/
-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente,
recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. (Obs: A nu se vorbi
restul ramanand confuz)
n timp ce se scrie la tabl, ptr.ca elevul nu va putea citi pe buze/ vedea mimica fetei)
- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de
-explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie
gravidatea deficientei auditive)
-scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor
Atentie
-oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate
-oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe / vaste
-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe
(scheme, rezumate etc.)
-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv
-utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E foarte
Orientare spatiala si temporala
important, ca atunci cnd se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie s gandita si n
- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul i intervalul de imagini explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)
Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si sa
timp al acestui ecou informeaz asupra distanei fa de obiectul ce
insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)
reflect unda sonor. Absorbia acestor unde provoac senzaia de
-imbinarea activitilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa
profunzime. La elevul hipoacuzic, avand dificultatile specifice,
exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa inteleaga
perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanele dintre
continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) aplicatii practice / cu cele bazate pe
obiecte, profunzimea spaiilor, volumul locurilor)
limbajul mimico-gestual jocuri de rol
-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor
-supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a sarcinilor i
oferirea de explicatii si ndrumai suplimentare.
-impartirea sarcinilor n etape / secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri
- a comunica cu colegii
ale acestor secvene.
-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultilor de a
comunica)
Fisa suport
Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea a 2-a
Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor) imbunatatirea memoriei
-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii i repetarii (secvene bine precizate
si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene)
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Atentie imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii atentiei
in receptarea limbajului verbal / nonverbal
- meninerea contactului vizual, i asigurarea ca s-a captat atenia deplin a
elevului nainte de a vorbi
- evitarea hainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
de concentrare
Orientare spatiala si temporalaimbunatatirea orientarii spatiale si
temporare
- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in afara
campului visual / la distanta
-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca succesiunea
evenimentelor
-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail
ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a
obiectelor
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n
capacitatea de a nva si a abilitatilor sociale
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci

cnd a dus la bun sfarsit o sarcina
-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil
sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce i poate explica nca odata
cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie
-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de tip grila
-evaluari mixte orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare de
imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu

obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi
materiale de studiu adaptate ex : scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc.

si de a i se solicita un produs final adaptat- ex : evitarea unor compuneri scrise
lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. )
Fisa suport
Categoria CES: DEFICIENE FIZICE
Deficienele fizice se constituie ca invaliditi corporale ce slbesc puterea i mobilitatea organismului prin modificri patologice exterioare sau interioare,
localizate la nivelul ntregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
-este normal din punct de vedere al capacitilor intelectuale

-ntr-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragil, cu
pronunate note de frustrare i anxietate, cu tensiuni i conflicte
interioare, susceptibilitate i sensibilizri excesive toate acestea pot
ngreuna adaptarea i relaionarea cu cei din jur.
Comunicare (scriere , vorbire)

Obs1: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f. slab dezvoltate
pot avea un efect asupra activitatii de scriere
Obs2: Unii elevi pot avea dificulti de vorbire, pentru c nu-i pot
controla muchii gurii. Pot aprea dificulti de vorbire i comunicare.
Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor
Atentie
Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa
Schema corporala si coordonare motrica
-a-si identifica schema corporala
-a avea o conduita motrice de baz normala (nu-si poate controla
permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului etc.)
Orientarea spatiala si temporara
Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si structurarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime i distan,
direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n mai mic sau mai
mare msur n fcie de gravitatea deficienei
Obs2: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f.slab dezvoltate
pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in
general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special
Organizare si autoorganizare
Obs: Unii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza materialele.
Poate avea mari dificultati in :
- a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii
emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri
emoionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scderea
randamentului colar
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine

Adaptari ale cladirilor si ale claseicrearea unui mediu de invatare adaptat
disfunctiilor fizice ale elevului
Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si
deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste adaptari sunt urm:
pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,
rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive
de fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de
vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil, corespunztoare
functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in
vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex:
huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu
singur picior, cu brbia ), articole speciale pentru orele de educaie fizic ( ex:
palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite, palete i mingi din velcro)
Comunicare (scriere , vorbire) imbunatatirea comunicarii
Obs1: Unii elevii cu dizabiliti fizice pot avea dificulti de comunicare.
Pentru ei se pot face acitivitati ca:
-oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite
dezvoltarea limbajului scris
-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate i
anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat
de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast
evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
comunicare n colile normale.
Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie
furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abiitatilor de achizitie si
procesare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati
fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O
evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
e necesar sa fie invatat
- supraveghere si sprijin continuu
-asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program orar adaptat
situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
-activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual/auditiv/ tactil
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
Coordonare motrica imbunatatirea coordonarii motorii
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut
la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa
sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n
capacitatea de a nva si de a duce la indeplinire sarcini
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine
-sprijin special la examene / lucrri, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar
si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
Fisa suport
Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE
Paraliziile cerebrale reprezint un grup de afeciuni ale unor pri ale creierului ce coordoneaz micrile, ducand la alterarea micrilor i posturii.
Caracteristici principale ale afectiunii
-poate aprea din primii ani de via i poate merge de la forme

uoare pn la forme foarte severe
-Cteodata pot aprea i leziuni asociate ce determin scderea
vzului sau auzului, de aceea elevul poate avea i tulburri de
limbaj, uoare sau severe.
-poate duce la scderea volumului tonusului i forei musculare
(atonii, hipotonii) sau exagerarea tonusului ( contracturi,
rigiditate)
-n funcie de partea corpului care este afectat, paralizia poate
s fie de tipul hemiplegii (e afectat o singur parte a corpului,
stnga sau dreapta ), paraplegii (e afectat partea superioar
sau inferioar) sau tetrapalgii (cnd este afectat intreg corpul).

Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a facilita
accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt : pentru
asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire, rampe de-a
lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
- i e foarte greu s-i mite membrele, avand probleme cu

poziia i micrile de ansamblu (Spasticitate)/ are micri
involuntare, precum scuturturi i spasme (Atetoz) / i e dificil
s-i coordoneze grupurile de muchi, astfel nct are probleme
cu echilibrul, la mers (Ataxie)
mergnd pn la dificultati de organizare, orientare i structurare
spaio-temporal
OBS: Exist o diferen imens de la un elev la altul.

Dizabilitatea poate s mearg de la o condiie ct se poate de
minor, ce afecteaz viaa elevului numai ntr-o mic msur,
pn la o dizabilitate major, ce afecteaz n totalitate att viaa
personal a elevului, ct i pe aceea a familiei acestuia.
Comunicare (scriere, vorbire)
Obs1: Unii elevi pot avea dificulti de comunicare, cu
deficiene de vorbire datorit
Obs2: Unii elevi pot avea dificulti avea dificulti majore de
scris mergnd pn la imposibilitatea de a se exprima n scris
Orientarea spatiala si temporara
Obs: Conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si
struc-turarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime
i distan, direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n
mai mic sau mai mare msur n fcie de gravitatea deficienei
se poate lovi de
ceilalti / de obiecte; pe terenul de joac, e agitat si i ncurc pe
ceilalti; apar probleme de orientare cand se uit la poze, cuvinte,
hrti si diagrame.
Coordonare motorie
-a -si regla micrile prin limbaj
-a-si regla contractiile musculare intense aparute la zgomote
bruste / a oricare stimul neasteptat (el are o o hipersensibilitate
accentuat la factorii de mediu )
-a-si regla contractiile musculare intense declanate de stimuli
emoionali excesivi
Organizare si autoorganizare
Obs: Unii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza
materialele.
- a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii
emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri
emoionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scderea
trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite

speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive de
fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de vedere a
nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil etc.), laptop-uri, acces
special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a
computerului -cu capul/cu singur picior, cu brbia ), articole speciale pentru orele de
educaie fizic ( ex: palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite,)
Comunicare (scriere , vorbire)
Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificulti de comunicare.
Pentru ei se pot face acitivitati ca:

-oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le
permite dezvoltarea limbajului scris
-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate
i anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat
de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast
evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
comunicare n colile normale.
Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie
furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut

Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie
cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive.
O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
e necesar sa fie invatat
-pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor

elevilor, si, n acelasi timp explicnd detaliat sarcinile de lucru elevului cu paralizie
cerebala.
-asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program orar adaptat
situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
-activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual /
auditiv / tactil
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
Schema corporala si coordonare motrica

-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la
cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si
sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
-feed-back pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine
-sprijin special la examene / lucrri, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar si
randamentului colar
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale

Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
Fisa suport
Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENIE (ADHD) partea 1
Hiperactivitate cu deficit de atenie (ADHD) copii care sunt ntr-o permanent micare, au tendina de a ntrerupe vorbirea cuiva i de a vorbi fr a fi ntrebai;
Trsturile principale ale ADHD sunt : 1.lipsa ateniei; 2.hiperactivitate; 3.impulsivitatea
ADHD e un diagnostic medical. dificultile de acest tip trebuie s fie evidente timp de peste 6 luni, i trebuie s apar nainte de mplinirea vrstei de apte ani.
Unii elevi nu prezint simptome de hiperactivitate, ns rspund descrierilor neateniei i impulsivitii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de atenie.
are dificulti de concentrare a ateniei :
Reguli / instructiuni
-se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supravegheat
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta /
nu aude ce i se spune in mod direct)
Sarcini / activitati scolare
-face greseli (din neatentie) in desfasurarea unei activitati scolare si
nu le poate duce pana la capat deloc / in timp util
-face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii
externi nesemnificativi pentru sarcina data
Organizare/ autoorganizare
-se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei
-are dificultati in organizarea activitatilor scolare(nu are pregatite
lucrurile pentru activitatile scolare planificate)
-pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare
-uita de efecturarea temelor pentru acasa
prezinta hiperactivitate dezadaptativa
Agitatie corporala
-prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului (se ridica
in picioare in mod exagerat, se rasuceste in banca, se foieste pe
scaun)
-manipuleaza obiecte fara un scop precis
Activitati agitate (sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe
miscari suplimentare, inutile executarii sarcinilor)
vorbeste neintrebat si zgomotos
Sunete agitate (vorbereste excesiv si zgomotos in timpul orelor,
scoate sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel
dernajeaza)
prezinta impulsivitate dezadaptativa
-ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet
formulate / face comentarii i intrerupe profesorul in timpul lectiei
-nu-si asteapta randul la sarcinile de grup / la discutii
-se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a analiza consecintele
-are greutati in a-si amana o satisfactie / o actiune

- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte, materiale educative
-mutarea materialelor / a echipamentului din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- aezarea elevului cu ADHD n primele bnci a.i. ceilalti s nu ii distrag atenia

- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara)
- evitarea asezarii elevului cu ADHD n apropiere de ui, ferestre

Strategii bazate pe rutina

-pastrarea aceluiasi loc in clas (eventual, aezarea elevului cu ADHD n apropierea
elevilor ce sunt acceptai de colectiv ca modele pozitive)
-afisarea pe perete un regulament clar;
- afisarea pe perete a orarului
Adaptarea mobilierului pentru reducerea hiperactivitatii
Dispunerea corect a scaunelor :
-scaunul trebuie s fie stabil iar elevul trebuie s-si poat sprijini spatele de scaun si
s-si tin genunchii ndoiti n unghiul potrivit.
-elevul trebuie s poat s-si pun picioarele pe o suprafat plat, fie pe
podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn.
-Unii elevi vor avea nevoie de scaune cu mnere, pentru a-si fixa soldurile.
Obs: Elevii cu ADHD pot progresa bine dar pot ntmpina noi probleme n momentul
n care trec printr-o perioad de crestere rapid. Chiar si n cazul unei dezvoltri
normale, dispunerea scaunelor si a bncilor ar trebui s fie verificat n fiecare
semestru, pentru eventuale (re)adaptri.
Comunicare imbunatatirea comunicarii in toate formele sale
Principiul claritatii
-adresare cu proprozitii clare, scurte i consecvente
Principiul feed-back-ului imediat
Comunicare (citire, scriere, vorbire)

- a respecta regulile unei conversatii (divagheaza frecvent /
intrerupe discutia fiind atras de alti stimuli / nu asteapta randul
interlocutorului, nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat)
- a vorbi la subiect si pe un ton potrivit (vorbeste repede, agitat,
zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul)
-a intelege continutul cognitiv (pentru ca nu are rbdare sa-l asculte
pana la capat) cunostinte disparate, fara o legatura logica clara
- a recepiona corect cerinele (pentru ca nu are rbdare sa le
asculte pana la capat)
- a urmari instructiunile/ a efectua corect sarcinile scolare, temele
(pentru ca nu acord atenia necesar detaliilor) evit sarcinile
care necesit efort mintal susinut
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta /
nu aude ce i se spune in mod direct)
-a finaliza o sarcina scolara (fiind usor distras de stimulii externi
nesemnificativi pentru sarcina data)
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al

elevului ce incalca una din regulile dialogului / ale citirii / scrieii si recompensarea
imediata a acelui comportament care arata dorinta de a respecta/ chiar respecta
regulile dialogului /citirii / scrierii
Principiul consecventei
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca pentru o
vreme pare ineficient
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de intelegere si
procesare cognitiva
- asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare,
termene limit, note care s-I reaminteasc ce au de fcut.
-oferirea de instructiuni clare si simple
-obtinerea de catre profesor a asigurarii c elevul a neles sarcina i rolul sau
Principiul demonstratiei practice
-insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice
Principiul repetarii
-repetarea, dac e cazul, a sarcinii, a explicatiei /a demonstratiei practice ntr-o
manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles
Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente m mici i efectuarea pe rand a lor
-trecerea treptata de la o activitate la alta (oferind mici perioade relaxare/ de joc)
Fisa suport
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENIE (ADHD) partea a 2-a

Memorie
Intelegere si invatare cognitiva (continuare) imbunatatirea abilitatilor de
intelegere si procesare cognitiva
- a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort
voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara;
- a reactualiza multe cunostinte scolare (pentru ca ele s-au intiparit si
elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui
pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente)
comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinii
Atentie
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
- a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate / asura unui
pentru o vreme pare ineficient
obiect, persoana, conversatie etc. ii afecteaza intreaga dezvolatare
Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
psihica
- meninerea contactului vizual n timp ce este transmisa sarcina i asigurarea ca
Orientare spatiala si coordonare motrica
s-a captat atenia deplin a elevului nainte de a vorbi
- evitarea hainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
-a estima distantele dintre obiecte (impedicandu-se frecvent de ele)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
-a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
mai lenta
de concentrare
Organizarea si autoorganizarea activitatii
-a pastra ordinea in lucrurile personale / necesare activitatilor scolare
-a nu pierde obiectele necesare efecturii sarcinilor
- a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei
- a avea incredere in fortele proprii
-a relationa cu ceilalti (fiind respins de cei din jur datorita
comportamentului sau asocial )
Organizare si autoorganizare imbunatatirea abilitatilr de autoorganizare

si autonomie personala
-oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor / a
mediului sau ambiant
Principiul demonstratiei practice
-insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a lucrurilor
scolare sau a mediului sau ambiant
Principiul repetarii
-repetarea, dac e cazul, a indicatiilor, a explicatiilori /a demonstratiei practice
ntr-o manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a
inteles
Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente mai mici i efectuarea pe rand a
acestora
-derularea de activitati sub supraveghere permanenta si apoi, reducerea treptata
a asistenei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte de timp
elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea
imediata a acelui comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinilor
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice date
elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
pentru o vreme pare ineficient
Aspecte psiho-sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-acordarea de feed-back pozitiv si de recompense simbolice permanente
- derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi egale
(Obs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune pe elevul cu
ADHD in postura de respins, putand fi perceput de membrii grupului ca cel care
boicoteaza echipa)
Strategii de evaluare
-acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii
-evaluari orale/ scrise/ practice facute din secvente scurte, cu pauze de relaxare
intre ele
Fisa suport

Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA partea 1
Tulburarea de conduit se refer la un grup persistent de comportamente negativece se manifest la copii, afectandu-i dezvoltarea psihica, sociala si scolara.
Conduite dezadaptative
Conduite impulsiv-agresive:
- este nelinistit, agitat i irascibil
- provoaca incidente n mediul sau, soldate cu distrugeri de bunuri
- reactioneaza n relatiile cu ceilalti n baza impulsului de moment
-jicneste persoanele cu care relationeaza (porecleste, ironizeaza etc.)
- provoaca stari conflictuale sau batai n mediul sau
Conduite opozante:
- nu se conformeaza instructiunilor / regulilor pe care le primeste, n special din partea adultilor
- are aversiune i indispozitie pentru angajarea n activitati educationale
- este susceptibil la sfaturi i laude (sufera desea de sindrom persecutiei)
Conduite de dominare:
- intervine inoportun n conversatiile sau activitatile altora
- are dificultati n a-si astepta randul n comunicarea cu celalalt
- are dificultati n a accepta pareri divergente cu ale sale (se manifesta critic fata de ele)
- foloseste cuvintele / gesturile ca forma de intimidare n relatiile cu ceilalti
- are tendinta de a iesi n evidenta prin minimalizarea opiniilor i realizarilor celorlalti
Dificultatile de integrare socio-afectiva
Deprinderi sociale dezadaptative:
- are dificultati n a respecta regulile i instructiunile n activitati de grup (sociale sau scolare)
- ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai grupului cu care interactioneaza
- isi pierde interesul ptr o activitate de grup n care nu e n centrul atentiei
- nu-si asteapta randul pentru a-si exprima ideile sau pentru desfasura o sarcina n cadrul grupului
- are greutati n a-si amana o satisfactie / o actiune
- prezinta dificultati n a organiza diferite activitati de grup fara a incalca drepturile celorlalti
-e revendicativ (are impresia c nu are ce merit i ceer mereu recompense)
Reactii emotionale dezadaptative:
- manifestarile expresiv-emotionale sunt excesive n raport cu situatia (ex: accese de furie/ plans, frustrari cu tendinte (auto)agresive manifestarile expresivemotionale nu corespund situatiei, fiind imprevizibile (ex: aparitia variabila a unor reactii de enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras la
critici)
Dificultati de adaptare scolara
-nivel scolar scazut sau foarte scazut
-absenteism scolar ridicat
Comunicare dereglri ale limbajului, dificultati de respectare a regulilor conversatiei, vocabular limitat (pe fondul respingerii scolii)
Intelegere si invatare cognitivadiminuarea activitii intelectuale, ca urmare a unui consum nervos rapid, oboseal; incapacitatea de a ndeplini sarcini complexe;
e posibil sa aiba un potenial intelectual ridicat, dar nu reuesc s-l pun in valoare
Memoriediminuarea activitii mnezice
Atentiescderea capacitii de concentrare
Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale exagerate

Motivatie Scderea interesului pentru nvare
Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiie motorie
Trasaturi psihice ncpnare, negativism, opozitionism, dominare, egocentrism
Aspecte psiho-sociale dificultati de integrare in grupuri; respins / evitat de ceilalti; apropiere de grupuri deviante sau marginalizate social; poate deveni
lider negativ
Fisa suport

COMPORTAMENT
TEHNICA SUGERATA
Vorbeste excesiv
Stbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa vorbeasca i cand sa
Vorbeste fara a ridica mana
nu vorbeasca
Vorbeste n acelasi timp cu profesorul
Recompensati-l cand asculta atent
Intarzierea la ora
Intampiati elevul scurt i pozitiv, n special n primele dati cand intarzie;
Remarcati verbal faptul ca a intarziat
Directionati-l spre locul lui
Acordati-i timp sa se conformeze
Reveniti la cursul lectiei
Daca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica cauza (poate fi
lenea, dezorganizare a timpului, probleme de familie etc.)si viitoarele strategii educative
Agitatia motorie (se foieste n banca,
Implicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa
miscari excesive cu mainile i picioarele)
Divizati sarcina pe care o are n sarcini bucati mici i recompensati finalizarea fiecarei bucati
Nu este atent (viseaza, pare ca nci nu
Atrageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat n clasa
este prezent)
Cereti-i sa repete instructiunile
Implicati-l activ n lectie (de la impartitul fiselor de lucru colegilor la exercitii n care ele este
principalul autor)
Intrerupe mereu activitatea
Asezati-l n paropierea dumneavoastra
Recompensati-i comportamentul adecvat
Agitatie n situatie de stres i competie
Valorizati-i efortul i implicarea sa n sarcina, fara a pune accent deosebit pe aspectul competitiv
Reduceti timpul alocat activitatilor
Structurati clasa i activitatile punand accent pe munca n echipa i cooperare
Comportament neadecvat n activitatile
Dati-i o responsabilitate n echipa
de echipa sau competitionale
Plasati-l n proximitatea dumneavoastra
Face lucruri periculoase fara a se gandi la Anticipati situatiile potential periciuloase i faceti un plan n avans
consecinte posibile
Plasati-l n pereche cu un elev responsabil i monitorizati-ii atent
Recompensati comportamentul adecvat
Dificultati n activitatile nestructurate (ex:
Incurajati jocurile de grup i participarea la activitati de grup
pauza, asteptarea pe hol etc.)
Ajutati-l sa identifice activitati adecvate
Pierde timpul necesar realizarii sarcinilor
Ajutati-l sa se organizeze fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca
n clasa (nu-si gaseste creionul, caietul
Remarcati-l cand are ordine pe banca
etc.)
Nu utilizeaza adecvat timpul pe care il are Stabiliti de comun acord promptere (o atingere pe umar, un semn cu mana)
la dispozitie
Specificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina n mod clar
Recompensati finalizarile n timp util
Interactiuni agresive cu ceilalti
Discutati cu elevul individual despre comportamentul sau (Ceea ce faci este..., Poti obtine ceea
ce doresti i n al t mod....
Recompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat
Are stima de sine scazuta
(Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati)
Impartiti sarcinile n pasi mici
Recompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina
Minimizati teama lui de esec
Reduceti confruntarile negative (ex: Esti un lenes)
Acordati-i responsabilitati speciale
Creati conditiile n care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are i pentru care poate fi
apreciat de ceilalti
Fisa suport

ALTE POSIBILE TEHNICI EDUCATIVE
1. Ignorarea tactica profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci cnd executa sarcinile date, ignornd comportamentele secundare.
2. Pauza tactica profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci cnd da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor.
3. Semnalizare non-verbala profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune.
4. Semnalare indirecta profesorul directioneaza elevul fara a-i spune exact ce sa faca. ( De exemplu: Sunt o gramada de hrtii sub banca ta.)
5. Timp de conformare profesorul stabileste contactul vizual cu elevul i proximitatea spatiala, da instructiunea, dupa care i lasa elevului un interval de timp
pentru a se conforma, interval n care nu i acorda atentie.
6. Directionare comportamentala profesorul directioneaza un grup sau un elev facnd referire directa la comportamentul asteptat. (De exemplu: Mihai,
ntoarce-te spre mine! Multumesc!)
7. Reamintirea regulii profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii (De exemplu: Avem o regula cu privire la ntrebari.)
8. Prefatarea profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv nainte de a aplica tehnici de management comportamental.
9. Chestionarea directa profesorul utilizeaza o forma imperativa directa i nu auna deschisa(De exemplu: Ce?, Cnd?, Ce faci?, Ce ar trebui sa faci
acum?, Care este regula noastra...? n loc de De ce?)
Acest gen de ntrebari directioneaza responsabilitatea catre elev n loc sa ceara justificari. Imperativele directe se centreaza pe responsabilitatea elevului n
momentul prezent i nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui.
10. Oferirea de alternative profesorul ofera o alternativa n cadrul regulamentului negociat: Poti sa desenezi dupa ce termini exercitiul!
11. Consecinte amnate profesorul indica n mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune: Daca nu poti lucra n liniste
aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.
12. Tehnica time out - Time out nseamna scoaterea elevului din contextul care-i ntareste comportamentele inadecvate i mutarea acestuia ntr-un loc n care
sa fie lipsit de ntariri
Comportamente care pot fi abordate prin time out :
lovirea altora, a profesorului
maltratarea, ranirea, agresarea altora
amenintarea altora
acte periculoase
comportament ostil
vocabular vulgar, jignire, poreclire
raspunsuri obraznice
ntrerupere persistenta
strigate agresive
plngeri, cereri ostentative
aruncarea, distrugerea unor obiecte
nerespectarea comenzii de a opri un comportament
aruncarea cu obiecte n altii
Etape ale tehnicii:
a. selectarea comportamentului tinta
Obs: Time out nu este tehnica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva i scade eficienta!
b. Alegerea unui loc pentru time out - un loc de calmare i recapatare a controlului.
Acesta trebuie sa fie un loc plictisitor, n care elevul sa nu primeasca atentie i n care sa nu aiba acces la ntariri (nu este recomandat un loc n care sa
palavrageasca i sa rda cu alti elevi, scapnd astfel i de sarcinile date la ora).
Nu trebuie ales un spatiu strmt sau orice loc care poate genera frica.
n scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supravegherea unui alt profesor eventual. Se poate stabili un loc chiar undeva n
clasa (intr-un colt)
c. Determinarea timpului necesar
Timpul se stabileste de obicei n functie de vrsta copilului (adica, 1 minut pentru fiecare an la copiii mici); timpul total pentru time out nu ar trebui sa depaseasca
insa 12 minute.
Obs: Time out nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a ntmplat i de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la time out i se va nmna o fisa
de genul celei de mai jos i li se cere sa raspunda la ntrebari. O copie a acestei fise se va ntoarce la profesor, una la diriginte.
FISA TIME OUT
Ce s-a intamplat ? De ce ai ajuns aici?
Care-i versiunea ta despre ce s-a intamplat ? (dreptul la replica)
Ce regula/ drept ai incalcat prin comportamentul tau ?
Ce poti face pentru a repara situatia? Pentru a preveni astfel de situatii n viitor?
Cum te poate ajuta profesorul/ dirigintele/ consilierul psihopedagog?
d. Masurarea timpului
In spatiul de timeout trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar cnd acesta suna. Astfel, responsabilitatea cu privire la durata
time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului.
e. ignorarea elevului cnd este n time out
Parintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului/ elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea acestei tehnici. Chiar daca
copilul/elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu exceptia cazului n care sunt probleme reale. Pentru orice
comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare.
f. Stabilirea legaturii cu elevul dupa time out
Este important sa se clarifice legatura ntre comportament i time out, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul trebuie sa nvete ce consecinte
vor avea anumite comportamente. Nu se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se ceara sa promita ca nu va mai face niciodata ce a facut.
Astfel de promisiuni nu duc la mbunatatiri.
De ce ai fost trimis la time out?
Daca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. Daca raspunde incorect sau nu stie, i se explica.
Fisa suport

13. Blocare - este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfrsit a elevului.
De exemplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra i sa asculte. Elevii se plng Nu vorbeam doar noi...!. Profesorul le blocheaza
tentativa de evitare cu un gest ferm al minii i repeta instructiunea. Mesajul profesorului este : Nu ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. Asculta
instructiunea i fa ceea ce iti spun.
14. Acord partial redirectionare Prof. poate exprima un acord partial cu elevul (daca e cazul) i apoi l redirectioneaza pe regula i cerintele sarcinii.
De exemplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma i i reaminteste regula.
Elevul raspunde napoi: Dar, domnul Popescu ne lasa sa mestecam guma! n loc sa intre n disputa, profesorul exprima un accord partial: Poate ca domnul
Popescu va lasa, apoi redirectioneaza: n aceasta clasa regula este clara. Cosul este acolo. Multumesc!. Elevului i se ofera timp sa se conformeze.
15. Comentariu asertiv exista grade de asertivitate n limbajul i vocea cuiva. Atunci cnd profesorul este asertiv, isi va sustin drepturile ntr-o maniera clara,
decisiva, ferma, non-agresiva ( De exmplu: Acest gen de limbaj este inacceptabil aici. Avem o regula legata de respect. Ma astept sa o folositi.)
16. Comenzi cnd prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta i ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul:
Mihai (...)! Primul cuvnt sa fie tare i accentuat pentru a atrage atentia. Coborti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual i transmiteti comanda pe un ton
ferm, decisiv, asertiv: Da-te jos de pe banca, acum!
17. Limbajul special al incurajarii
a)Formulri care demonstreaz acceptarea:
Pare s-i plac activitatea aceasta.
E frumos c-i face plcere s nvei.
Se vede c-i place foarte mult s faci asta.
Dac nu eti mulumit cu ceea ce a ieit, ce crezi c ai putea face ca s te simi mai bine n acest sens?
b)Formulri ce exprim ncrederea:
Cunoscndu-te, sunt sigur( ) c ai s reueti.
Ai s reueti!
Am ncredere n tine c vei ti ce s faci.
Nu-i uor deloc, dar cred c ai s reueti.
c)Formulri care subliniaz contribuiile i aprecierile:
Mulumesc, a fost de mare ajutor ce ai fcut.
A fost o idee bun din partea ta s
Mulumesc, chiar apreciez ce ai fcut, pentru c mi-a uurat mult munca.
Am nevoie de ajutorul tu pentru
Ctre toat clasa: Chiar am petrecut un timp bun astzi! Mulumesc.
tiu c te pricepi la... Ai vrea s faci tu acest lucru pentru noi?
d)Formulri prin care este recunoscut efortul i progresul:
Chiar c ai muncit mult pentru asta!
Mi se pare c ai petrecut mult timp gndindu-te la acest lucru.
Uit-te ct ai progresat!
E clar c ai devenit mai ndemnatic n
Pari cam nemulumit, dar uit-te ct de mult ai progresat
Obs1: Cuvintele de ncurajare pot avea un efect invers asupra elevului, chiar de descurajare, dac sunt motivate de dorina profesorului de a permanentiza un
comportament pe care l consider bun sau dac exprim o atitudine de genul: i-am spus eu!. Trebui evitat, aadar, comentariile moralizatoare sau care l
calific pe elev, (ex.: Pare c ai muncit, nu glum, , de ce nu poi face asta tot timpul?; era i timpul!; vezi ce poi face dac te strduieti? etc.).
Obs2: Efectul real al incurajarii depinde ns foarte mult de msura n care elevul are ncredere n adultul care l laud, dac ateapt sau nu s fie ludat i dac
are tendina de a deveni dependent de ea.
18. Administrarea de pedepse
Pedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. Aceasta procedura nu necesita un spatiu special,
se poate administra oriunde, oricnd.
Aceasta tehnica numita amorsare va creste eficienta consecintelor i ofera o legatura cognitiva ntre consecintele trecute i controlul comportamentului n
prezent. Se va realiza i o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. Se presupune ca, avnd posibilitatea de a alege, elevul va prefera
evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui comportament adecvat.
Principii generale:
a. Alcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utiliznd alte tehnici (maximum trei).
b. Informati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa.
c. Faceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa.
d. Recapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum i consecintele pentru comportamente adecvate.
e. Se recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare i care sa-i permita copilului sa dezvolte
autocontrol.
n momentul n care i se arata semnul copilul poate decide:
sa-si schimbe comportamentul curent;
sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat.
f. Daca elevul si controleaza comportamentul, puteti sa-l ncurajati: Mihai, ma bucur ca ai ncetat sa o jignesti pe colega ta!
g. Fiti consecventi n aplicarea procedurii. Daca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le credeti cu adevarat sau nu le puneti
n practica i va specula asta.
Fisa suport

19.Economia de jetoane
Principiul general este utilizarea unei abordari pozitive n dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. Se identifica comportamentele dezirabile/indezirabile i
se stabileste o regula de acordare a jetoanelor
Exemplu:
Se masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data cnd are o anumita ora (ex. matematica):
1. Punctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate
Sa fie la timp n clasa.
Sa fie gata pentru ora dupa 3 minute de la intrarea profesorului n clasa.\
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
2. Respect: elevul sa respecte demnitatea i autoritatea profesorului i demnitatea celorlalti elevi
Utilizarea unui ton adecvat cnd se adreseaza profesorului
Sa fie concentrat la activitate
Sa foloseasca cuvinte adecvate
Sa colaboreze cu ceilalti elevi
Elevul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste
3. Sarcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor n clasa fara ntrerupere sau refuz
Sa prezinte temele la timp
Sa urmareasca instructiunile profesorului n clasa fara comentarii
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
Profesorul tine socoteala punctelor nregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor 3 criterii listate mai sus. Accentul cade pe faptul ca elevul
cstiga sau nu punctele. La finalul zilei/saptamnii se nsumeaza punctele cstigate de elev i se mpart la totalul punctelor pe care le-ar fi putut cstiga.
Exemplu:
Elevul a cstigat 24 puncte. Totalul pe care le-ar fi putut cstiga este 28 puncte
24:28 = 0,86. Scorul elevului este deci 86%.
Comportamentele elevului se nregistreaza n fiecare zi pe o fisa de observatie. De cte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul pentru care punctul nu sa acordat. Acest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci cnd motivele sunt clar specificate. nregistrarea
comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru a le modifica.
Acele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului.
Cu punctele colectionate elevul poate - cumpara privilegii.
PRIVILEGIU
UNITATE DE TIMP
IMPORTANTA
PUNCTE/ JETOANE
Asistentul profesorului
1 saptamana
Audierea melodiei preferate n pauza

5 minute
3
3
Reguli de baza
_ Oferiti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat.
_ Cnd i oferiti punctele spuneti exact ce v-a placut, ct sunteti de multumit ca s-a comportat asa.
_ Cnd apare un comportament inadecvat este important:
a) sa-l ignorati;
b) selectati un privilegiu pe care-l veti retrage;
c) retrageti un numar de puncte (cel mai putin dezirabila alternativa);
d) analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului; n acest caz revizuiti setul de expectante.
20. Contractul de contingenta
Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate n cazul adolescentilor. Consta n a stabili un contract ntre toate partile implicate (elev,
profesor, parinti) care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia i consecintele realizarii/ nerealizarii lor n termeni precisi. Se va specifica data
ncheierii acestui contract, termenul de valabilitate i va fi semnat de toti cei implicati.
Ac. contract e un instrument n zona proximei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile ntre el i celelalte persoane.
Ideea de baza este ca partile sa conlucreze i sa ajunga la un acord cu privire la cteva obiective specifice, realiste, observabile i masurabile.
Contractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare i o fac n mod voluntar. n plus, printr-un
astfel de contract i aratam elevului ca l tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui i capabil sa-si respecte cuvntul dat.
Continutul contractului trebuie negociat astfel nct fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus i ca are reale beneficii de pe urma ncheierii lui. E util sa se lase
loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti.
Formularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Fiecare parte primeste o copie, iar
datele i conditiile de revizuire vor fi stabilite n avans.
21. Tehnica shaping
n cadrul procedurii denumite shaping, n cazul n care comportamentul pare sa se mbunatateasca (adica este aproape de ce se asteapta
parintele/profesorul), dar nu este exact comportamentul dorit, din moment ce ntotdeauna exista variatie n producerea comportamentului, parintele/profesorul
trebuie sa-l recompenseze i apoi sa astepte o aproximare i mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din nou. Aceasta
procedura este destul de utila n a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa ntareasca un comportament dorit care exista, dar ntr-o forma imatura.
Cel mai simplu exemplu n acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste ntariri pozitive pentru ca a spus ceva corect va produce
fraze din ce n ce mai corecte.
Fisa suport

Categoria CES: ANXIETATEA
Anxietatea tulburare emoinal manifestat prin stare de team, panic i/sau blocaje emotionale i acionale.
Anxietatea excesiv a adolescentului poate fi generat de:
Crearea unui climat educational pozitiv
-o educaie inadecvat n copilria timpurie (contactul cu stiluri de via - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin,
i gndire duntoare -vicii, agresivitate)
ncurajare, susinere
-relaii tensionate cu adulii, pn la abuz asupra copilului
-creare unei atmosfere de nvare destins, relaxant (prin aplicare unor metode
-traume psihice
active- participative care sa ofere placere si siguranta jocuri educative, activitati
-predispoziii anxioase accentuate de atitudinea prinilor
practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
-promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor
Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
-are frecvente stari de panic ce produc fie blocaje acionale sau
ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
verbale, fie o agitaie excesiv
Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii stari emotionale
-are un stil de gandire irational si negativist
adaptative
-relaioneaza greu cu ceilali (profesori, colegi), tinzand sa se izoleze;
-reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor
-ii este teama de schimbare i noutate, adoptand un comp. rutinier
-are dificultati de dificulti de nvare (pe fondul concentrarii scazute a cu ganduri realiste
-exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
atentiei, si a problemelor de memorare)
al respiratiei
-este hipersensibil la evaluari negative
- autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic (ex: prin folosirea de ctre
elev a devizei Eu pot repetat n faa oricrei dificulti)
Intelegere si invatare cognitiva :
- formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
Gndirea rigid ; transfer greu cunotinele la situaii / domenii noi,
realizabili
dar poate nva prin exersare i repetiie
-formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
Invarea si intelegerea -dezorganizate din cauza emoiilor i a fricii
-oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu
Abordarea sarcinilor -evit sarcinile noi, necunoscute, se tem de eec
sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine
Atentie
-implicarea elevului anxios preponderent n activiti de grup (implicarea
-Capacitatea de concentrare redusa
receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat
Afectivitate
datorit anxietii)
-emotii intense si dezadaptative
-ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate programarea intr-o
Energie psihica
anmita perioada aorei nite scurte activiti relaxante care s-l ajute pe elev s
-Rezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de
se desfoare
relaxare mai lungi i mai dese
Fisa suport
Categoria CES: DEPRESIA

Depresia-perceperea extreme de negativ a propriei persoane, mediului i a viitorului
Depresia este mai mult dect o tristee zilnic.
Plan de aciune zilnic plnuirea fiecare zi cu elevul, astfel nct acesta s
Adesea este asociat cu :
tie unde se poate adresa n momentele de criz, mai ales cnd e liber; pastrare
*abuzul de anumite substane
unei atitudine pozitiv, bunvoin, ncurajare
*tulburri de alimentaie, sexuale i de somn
*experiena unei traume semnificative
Discuii libere despre problemele avute petrecerea un timp cu elevii
*dispoziie natural spre emoii i stri negative, rennoite de
discutnd despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar (Obs:e
diverse experiene de via
indicat de observat abilitile i calitile pe care le are, pentru a putea recurge la
ele cnd este cazul)
-are o expresie a fetei permanent trista
Grup de sprijin (confideni) implicarea receptiv a prietenilor importani poate
-este frecvent nervos, iritabil, excesiv de emotive
ajuta elevul s nu se simt respins; Stabilirea unei legturi regulate cu adultul
-are crize de plans inexplicabil
preferat.
-este apatic, lipsit de energie
-traieste sentimentul de a fi altfel, diferit fa de ceilali
Gndire pozitiv nvarea elevul cteva afirmaii pozitive pe care s i le
-se evalueaza numai negativ si are o stim de sine sczut
repete atunci cnd se confrunt cu dificulti.
-are sentimente de vina nejustificate
- prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectiv
Resurse adaptative gsirea unei anume abilitati pe care o posed elevul / pe
-e dominat de ganduri negre, de idei de suicid (pesimism exagerat)
care ar putea s-o dobndeasc i promovarea sa n clas; utilizarea de metode
-ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea
si materiale atractive
-are rezultate la nvtur /in alte activitati neateptat de slabe
-tinde sa se izoleze de restul colegilor
Evaluarea abilitilor sociale verificarea dac elevul dispune de abilitile
-tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur
sociale necesare n grupul lui din clas. Dac nu, el trebuie invatat prin
-are certuri si contradictii frecvente cu colegii
intermediul unor exerciii de dezvoltare a abilitilor sociale
-se mbolnveste frecvent
-are insomnii
Planul de acas/de la coal al elevului -implicarea elevului n activiti care s
-poate avea scaderi/ cresteri in greutate
-poate avea dureri inexplicabile, ca de ex, dureri de cap sau de stomac duc la creterea respectului de sine :
-oferirea de sarcini colare accesibile /realizabile/realiste, cu dificultate gradat:
se ncepe cu sarcini simple care s le asigure succesul i ncrederea n sine
Depresia afecteaz ntreaga manifestare psihica:
- lips de implicare / evitare / refuz de implicare in activitatea colar -implicare sporit n activiti de grup
-implicare n activiti extra-colare
-rezisten sczut la efort intelectual
-randament sczut n activitate
-probleme de memorie i atenie
-motivaie sczut
-sensibilitate excesiv la evalurile negative i la eec
- capacitate de cooperare sczut
Fisa suport
Categoria CES: MUTISM SELECTIV

Mutism selectiv copil/ adolescent care poate vorbi normal n anumite situaii, de obicei acas, n familie, dar refuz comunicarea verbal cu persoane
nefamiliare i n medii resimite nesigure afectiv sau ostile. n coli, e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de 1-2 semestre;
mutismul poate fi efectul unei traume psihice anterioare.
- are un blocaj n comunicare generat de o team generalizat i
Identificarea strii lui emoionale i a factorilor de stres
anxietate social
- nelege limbajul i poate vorbi, dar nu depeste pragul de fric Crearea unui climat afectiv -pozitiv si securizant
-Apropierea fizic att ct este necesar pentru a le menine securitatea i
ii asum o identitate non-verbal (prefera sa se exprime si sa
intimitatea
comunice predominant nonverbal : micri ale capului, artat cu
-Adoptarea unei atitudini de ncredere i bunvoin
degetul, rmnd impasibil pn cnd cineva ghicete ce doreste)
-Sensibilitate n acordare de sprijin (ton cald, prietenos)
- poate prezenta asociat i tulburri de limbaj
- performana colar ii este afectat, dar progresul colar e posibil la
ncurajarea oricrei tentative de comunicare, indiferent de natura ei
acele activiti ca nu necesit vorbire
-Verbalizarea de ctre profesor a mesajului transmis de elev gestual
prezint probleme de relaionare,
-Includerea lui in toate activitile chiar i n cele care solicit limbajul oral
- manifest o sensibilitate excesiv la reaciile celorlali
-Perseverena n adresarea verbal (profesorul nu va recurge n nici un caz la
- e extrem de timid i emotiv
gesturi pentru a comunica)
Activitate scolara /invatare cognitiva
Stimularea implicarii in activitati scolare
capacitate de efort intelectual sczut (tendinta de renunare)
-Planificare organizat si structurat a activitii (evitarea abordrilor tematice
transmit feedback numai n activitile preponderant practice
fr finalitate clar)
dificultate de lucru in grupe n cadrul activitilor colare;
-predare si prin modalitati alternative de comunicare (ex: comunicare prin semne
si imagini), dar nu exclusiv prin acestea
-stari de nesiguran inpropriile forte,
-ncredintarea unor sarcini accesibile in pai mici i valorizarea lor n faa clasei
-dificultati mari de comunicare cu persoane nefamiliare, -comunicand
(ludarea pentru orice succes ct de mic)
eventual non-verbal
-Fragmentarea temelor n sarcini mici de atins pentru fiecare elev
-Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecrui elev
-Teme scrise limitate ca dimensiuni, numr i complexitate
-Introducerea unui element practic n tem
Crearea unui program de terapie n parteneriat cu prinii, dirigintii si
profesorii
Fisa suport
Categoria CES: ATACUL DE PANICA

Atacul de panic reprezinta un sentiment coplesitor de fric care apare far avertisment sau motiv obiectiv. El apare far o cauza anume sau chiar n
situatii inofensive (de exemplu, n timpul somnului) i dureaz cteva minute. Atacul de panic genereaz fobii, depresii, abuz de medicamente, alcool
chiar suicid.
Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte urmatoarele
manifestari :
- manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin,
- ritm neregulat al btior inimii, dificulti n respiraie,
ncurajare, susinere (acceptarea manifestrile, si oferirea de sprijin in momentul
-sentimentul c nu mai are aer
printr-un comportament calm, degajat
- senzaii de ameteal, stare de confuzie
-creare unei atmosfere de nvare destins, relaxant (prin aplicare unor metode
- senzaie de vom
active- participative care sa ofere placere si siguranta jocuri educative, activitati
- crcei, tremurturi, transpiraii reci, frisoane, furnicaturi la mini i la
practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
picioare
-promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor
- dureri de piept, fierbineal
(nvarea colegilor cum s reacioneze pozitiv, ca s nu agraveze starea de
- teama paralizant c nnebunete sau ca moare
panic)
- ipohondrie
Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
Procese senzoriale
Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii stari emotionale
-Tulburri de perceptie i reprezentare
adaptative
-reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor
-Cmpul cunoaterii i nvarea propriu zis sunt dezorganizate din
cu ganduri realiste
cauza emoiilor i a fricii
-exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
-Scderea receptivitii la sarcini
al respiratiei
-Teama n faa sarcinilor noi, necunoscute (se teme de eec, de
- autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic (ex: prin folosirea de ctre
dificulti)
elev a devizei Eu pot repetat n faa oricrei dificulti)
-Evit situatiile colare care constituie pentru ei surse de panic
- formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
(absenteism)
realizabili
Atentie
-formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
-Capacitatea de concentrare sczuta
-oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu
Afectivitate
sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine
-emotii intense si dezadaptative
-implicarea elevului anxios preponderent n activiti de grup, (implicarea
Energie psihica
receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat
-Rezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de
datorit anxietii)
relaxare mai lungi i mai dese
-oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate :
programarea intr-o anmita perioada aorei nite scurte activiti relaxante
care s-l ajute pe elev s se desfoare;
activitile zilnice trebuie s includ relaionare i concentrare
Fisa suport

Categoria CES: TULBURARI DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburri de stres posttraumatic schimbare persistenta a personalitatii dupa o trire/experien traumatic/catastrofic. Schimbarea aparut n
personalitate nu poate fi atribuit vulnerabilitii sale psihice ci situaiei trite.
Prezint simptome grupate la nivel de :
Identificarea schimbarilor de personalitate survenite ca urmare a traumei
Organic
-tensiune, ncordare muscular, ncletarea pumnilor
-tremurturi, nepturi, furnicturi, transpiraii reci
-Relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare
-tulburri sexuale, ale poftei de mncare i ale somnului (comaruri,
-Manifestarea empatiei i nelegerei;
insomnii)
-Crearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ (arenevoie de siguran
-oboseal permanent
afectiv)
Cognitiv proc. senzoriale, gandire, memorie
-Adresarea cu o tonalitate cald, prietenoas, binevoitoare
- tulburri de percepie i reprezentare (revd momente trite n
-Formarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev
timpul traumei)
- ncetineal n exprimarea gndurilor i ideilor
Stimularea interesului pentru activ. scolare
- dominat de gnduri negative, prpstioase, sumbre
-Stimularea implicarea n activiti scolare care-i valorifica interesele
-diminuarea capacitilor memoriei
-Acordarea de timp mai mult pentru ndeplinirea sarcinilor
Reglatoriu (vointa, atentie)
-Manifestai rbdare i calm in repetarea instructiunilor, explicatiilor /
-abulie (diminuarea / lipsa voinei, nu persevereaz, disparitia oricarei
demonstratiilor
dorinte de afirmare sau realizare)
-Evaluarea frecventa a starii de spirit i ncredinarea de sarcini pe msur (nici
-nelinite, agitaie
foarte dificile dar nici foarte uoare);
-diminuarea capacitilor ateniei
Comportament
Stimularea increderii in sine
-comportament evitant, pasivitate i apatie
-Folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri pentru un
-ticuri verbale sau gestuale
progres orict de mic
-consum de alcool si droguri
-Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea (atat din partea profesorului,
Emotional
cat si di partea colegilor)
-dispoziie trist (o tristee apstoare ntiprit pe fa)
-instabilitate emoional (trece uor de la rs la plns)
Stimularea comunicarii si a relationarii pozitive
-iritabilitate, accese de furie
-ncurajarea exprimarii, acordand sprijin elevilor n redarea ideilor
tristee, anxietate, nerbdare
-crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunic
disperare, descurajare, idei suicidare
Psiho-social
Crearea unui program de terapie n parteneriat cu prinii, dirigintii si
- stima de sine scazuta
profesorii
- izolare sociala
- nencredere i ostilitate fa de familie sau colegi
Procese senzoriale
- tulburri de percepie i reprezentare
- randamentul sau ediminuat n orice gen de activitate
- are dificulti de adaptare scolarA (consider c nu poate face fa
sarcinilor)
- manifest pasivitate - nu se implic sau nu finalizeaz o activitate
Memorie
- are memorie slab, cu frecvente lapsusuri
Motivatie si vointa scolara
- nu mai gasete motivaie i voin pentru a nva
Atentia
- capacitatea de concentrare sau mobilitate a ateniei este mult
diminuata
Afectivitate
-este labil afectiv (trece uor de la rs la plns)
Imaginatie
-are imaginaie i creativitate srac
Aspecte psihosociale
- imaginii de sine este fluctuanta
-are tendinte de izolare sociala
Fisa suport
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE - ANOREXIA

Anorexia / anorexia nervoas e o perturbare a comportamen-tului
alimentar care se manifest prin refuzul de a mnca, scderea
Absena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre
excesiv din greutate i controlul foarte meticulos al greutii corporale. persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de
alimentaie.
Refuzul de a menine greutatea corporal peste greutatea normal
minim pentru o anumit vrst sau nlime, persoa-nele afectate nu
n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact
sunt doar slabe ci cntresc cu minim 15% mai puin fa de
s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii (colegii), prinii
greutatea normal.
despre obiceiurile alimentare a acestuia.
Debutul tulburrii se situeaz de obicei n adolescen (cel mai
adesea ntre 16 i 17 ani) si ncepe in general cu eforturile obisnuite
de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare exces de greutate
la acel moment;
Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a

perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli au
pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in continuare
supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult prea mari.
Datorit scderii n greutate i a alimentaiei srace pot aprea
serioase daune corporale:
-din cauza dereglrilor hormonale, se ntmpl destul de des ca
menstruaia s absenteze.
-prezint bti mai uoare ale inimii,
-tensiune sczut,
-temperatura sczut a corpului,
-diferite probleme ale pielii,
-slbiciune musculara,
-cderea parului.
Caracteristici principale ale elevei
-e obsedata de ceea ce mananc (vorbeste tot timpul despre aceasta
i studiaz orice amnunt referitor la alimentele pe care le consum)
-se subapreciaz n mod constant (consider c are foarte multe
puncte vulnerabile i e permanent ingrijorat s nu fac greeli )
- ncercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda
sigurana greutatea devine astfel un factor important al respectului
faa de sine;
-ii este mereu frica s nu fie criticata / respinsa.
-incearca continuu sa fie pe placul tuturor, n profunzime insa, se
simte pierduta i incapabila s fac faa mediului in care trieste - pe
care il consider prea competitiv i agresiv;
-prefer s evite contactele sociale, situaiile n care s-ar simi
vulnerabila (ieiri cu colegii, diverse discuii);
-scderea performanelor colare;
-scderea interesului i a motivaiei pentru activitatea colar;
-prezint dificulti de concentrare i o scderea semnificativ a
memoriei
-episoade de labilitate afectiv (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere general a tonusului psihic;
Fisa suport
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE BULIMIA NERVOASA SI SUPRA-ALIMENTAREA

Bulimia nervoas: se manifest printr-o poft de mncare exagerat,
aa numita foame de lup dup care, n majoritatea cazurilor,
Absena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre
persoanele afectate i provoac pentru a depi sentimentul de vin,
persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de
perfect contieni, isi provoaca grea pentru a voma / folosesc
alimentaie.
laxative.
n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact
Dou aspiraii principale i caracterizeaz, de a mnca orict i orice s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii (colegii), prinii
i totui de a rmne slab sau de a slabi. Bulimia este soluia la care despre obiceiurile alimentare a acestuia.
se apeleaz pentru a le ndeplini pe cele doua, folosind o singura
cale;
Exist o permanent preocupare fa de tot ceea ce are legtur cu
mncarea, caloriile, greutatea corporal, diete;
Bulimicii nu sunt uor de identificat deoarece ei pot avea o greutate
normal, subnormal sau excedentar, nsa de obicei idealul lor de
greutate este foarte sczut.
Persoanele ce prezint bulimie ncearca s ascund (nege) aceast
tulburare, datorit puternicului sentiment de ruine i culpabilitate;
Pe acest fond de nvinovire pot dezvolta episoade depresive;
Consecine fizice:
-paloare datorit anemiei (administrarea excesiv de laxative i
purgative)
-cicatrici sau rni pe podul palmei ( provocri repetate ale vomei)
Supra-alimentarea: aceast tulburare nevrotic este foarte
asemntoare cu bulimia, nsa n acest caz, persoanele afectate nu i
provoac vom i nu folosesc laxative pentru a elimina ceea ce au
consumat n mod abuziv.
Pierderea controlului poftei de mncare i sentimentele de vinovaie
sau repulsie fa de propriul corp sunt identice precum n cazul
bulimiei.
Aceasta pierdere de sub control a poftei de mncare rezult n
majoritatea cazurilor datorit stresului i neputinei de a face fa unor
probleme de natura psihologic.
-scderea performanelor colare;
-scderea interesului i a motivaiei pentru activitatea colar;
-prezint dificulti de concentrare i o scderea semnificativ a
memoriei
-episoade de labilitate afectiv (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere general a tonusului psihic;

Fise Suport - CES

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise Suport - CES

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa suport

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: SINDROMUL DOWN

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii

- alegerea cu atenie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin

-insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze

Strategii centrate pe comunicarea nonverbala

Cognitie si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Bariere n calea nvrii

Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Strategii i intervenii utile in predare

Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii

Coordonare corporala (motricitate grosiera)

Cognitie si invatare cognitiva flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si

Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

-vocabularul lui este imatur

-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut

Strategii i intervenii utile in predare

Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii in varianta

Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare

-alternarea activitilor ce solicit vederea cu altele ce presupun repausul vizual.

-incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale i a-l sprijini

studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)

- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci

imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu

materiale de studiu adaptate ex : scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc.

-este normal din punct de vedere al capacitilor intelectuale

Comunicare (scriere , vorbire)

Strategii i intervenii utile in predare

Strategii i intervenii utile in predare

-poate aprea din primii ani de via i poate merge de la forme

Adaptari ale cladirilor si ale claseicrearea unui mediu de invatare adaptat

Caracteristici principale ale elevului

- i e foarte greu s-i mite membrele, avand probleme cu

OBS: Exist o diferen imens de la un elev la altul.

trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)

- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite

Pentru ei se pot face acitivitati ca:

Intelegere si invatare cognitiva

-pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor

Schema corporala si coordonare motrica

a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale

Strategii i intervenii utile in predare

- aezarea elevului cu ADHD n primele bnci a.i. ceilalti s nu ii distrag atenia

- evitarea asezarii elevului cu ADHD n apropiere de ui, ferestre

Strategii bazate pe rutina

Comunicare (citire, scriere, vorbire)

-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENIE (ADHD) partea a 2-a

Organizare si autoorganizare imbunatatirea abilitatilr de autoorganizare

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale exagerate

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE