Fise Suport - CES

Fisa suport
Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DIFICULTI DE NVARE MEDII
Caracteristici principale ale elevului Strategii i intervenii eficiente in predare
- are niveluri de performan semnificativ sub nivelul Elevii cu astfel de cerine au adesea dificulti mai mari n nelegerea lumii din jur i de aceea ei
ateptat n majoritatea ariilor curriculare, n ciuda trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sftui i susinte, att n
interveniilor corespunztoare. probleme practice ct i personale.
- se confrunt cu dificulti mult mai mari n:
Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care sa vizeze
dobndirea abilitilor de scriere, citire, calcul
diminuarea obstacolelor invatarii:
nelegerea conceptelor.
-mai poate avea: Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
ntrziere de vorbire i limbaj asociate - reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele
nivel sczut de concentrare necesare, n ordine)
abiliti sociale insuficient dezvoltate - contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor n banci, lnga perete,
respect de sine sczut alaturi de copii mai voinici.
- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie
Obstacole n calea nvrii
fise, caiete, sa stearga tabla, etc.
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.
Are mari dificultati in :
- a intelege, recunoatere cuvintelele, in fluena citirii Comunicare, intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
- a scrie corect (probleme de ortografie, punctuaie, conceptele si informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii
lips de coeren in compoziie) - oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse
- a-i comunica ideile clar i eficient (probleme de - oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple
sintax, articulare, vocabular etc) - sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca,
-a nelege pe deplin informaiile transmise verbal va si arata cum sa faca)
Invatare si intelegere cognitiva -legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului
Are mari dificultati in : - folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor n activitatea de predare (pe tabla, in fisele de lucru,
-a nelege i aplica concepte matematice in materialele didactice) pentru a evidenia informaiile cheie sau pentru a facilita comunicarea
-a nelege i aplica concepte generale - folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mnuiasca, si nu numai lucrul
Memorie cu creion si hrtie
Are mari dificultati in : - prezentarea conceptelor matematice pe etape i o varietate de posibiliti de a le repeta i
-a-si elabora o strategie eficienta de memorare aplica
-a deprinde i aplica noi abiliti fr a avea n mod - oferirea de sarcini individuale, mprite n etape mai mici, realizabile
frecvent posibilitatea de a le repeta Memorie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor
-a reine informaii complexe fr posibilitatea mnezice
repetrii acestora -activitati ce ii creaza oportuniti frecvente de a repeta i aplica abilitile nou deprinse
Atentia si hiperactivitatea -activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile cheie
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru Atentia si hiperactivitatea imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
perioade extinse - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de
- a selecta si a se concentra pe aspectele relevante concentrare si a dificultatii sarcinii)
ale unei sarcinii. Organizarea i autoorganizarea activitiiimbunatatirea abilitilor sale
Organizarea i autoorganizarea activitii organizatorice
Are mari dificultati in : - implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atent supraveghere i
-a se autoorganiza lucreaza ineficient fr ndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie
supraveghere i indicaii fise, caiete, sa stearga tabla, etc.)
Aspecte psiho-sociale Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de
Are mari dificultati in : a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini
-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de - ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.
comunicare i ii asum foarte greu diferite roluri) - oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci cnd se
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru comporta corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.
ca ii lipseste motivatia) -ajutor i sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale
-activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra n colaborare, pe perechi sau n grupuri mici
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca odata cerinta
exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie
Strategii eficiente de evaluare
-timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)
-insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana
- oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse si
cu multe simboluri / imagini ajutatoare
-evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui
coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISLEXIE
Dislexia este o dificultate de nvare specific, ce ngreuneaz procesul de nvare n ceea ce privete cititul, scrisul i ortografia. In corectarea
dislexiei trebuie s ne bazm pe faptul c aceti elevi pot avea bune abiliti vizual-spaiale, abilitatea de a gndi holistic, de a vedea o imagine de
ansamblu i o gndire lateral foarte bun.
Caracteristici principale Strategii i intervenii utile in predare
-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care
telefon, inversarea numerelor autobuzelor etc.) sa vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
-are dificulti de organizare (ex : rtcirea lucrurilor
personale), inclusiv de organizare a timpului Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
- confunda datele, ratand ntlnirile / programrile -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
- are dificulti de orientare (ex. cu hri, sau n orae materialele prezentate
strine), facand deseori confuzie intre stnga si dreapta Comunicare (citire,scriere, vorbire) imbunatatirea abilitatilor de scriere si
Bariere n calea nvrii citire
-oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni cheie (in vederea
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
studierii si familiarizarii cu acestea)
Are dificultati in :
-oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa
-a identifica n cuvinte,literele asemnt: b cu d / p cu q / m
-recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora independent
cu w
-imbuntirea fielor de lucru, astfel nct s devin accesibile (formatul texului sa fie
-a nvaa i a-i aminti legtura dintre forma literei i sunet
lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/ subliniate etc.)
-a ntelege a ceea ce citete, mai ales daca notiunile sunt
- folosirea tehnologiei informaiei, ca de ex: Word cu program de corectare a ortografiei
noi(atunci cnd nva s citeasc, el recunoate mai uor un
cuvnt dup form sau uitndu-se la pri ale cuvntului, grupuri
pentru lb roman, reportofon pentru notie
de litere, silabe sau la nelesul propoziiei.) -prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait)
-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele -citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si
scrise de ex, "ut" este citit "tu") cu intonatie(dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)
-a pune literele si numerele n pozitii corecte in scris (ex: - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii
inverseaza / omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect -incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor);
spatiile dintre cuvinte, ca de exemplu: corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si
Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate. profesorul impreuna)
Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele. ) Intelegere si invatare cognitiva facilitarea operarii cu semnele matematice
-a-si exprima judecatile in scris (i trebuie m mult timp dect - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
celorlali) sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
-a pronuna corect cuvinte lungi - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
Intelegere si invatare cognitiva -prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile
Are dificultati in : informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila.
-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o - incurajarea temelor ptr acasa; corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai
parte (Obs : De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna)
intelectual scazut de inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte Memoria (memorarea succesiunilor) eficientizarea strategiilor mnezice
lucruri in afara de scris-citit. De fapt, statisticile arata ca -includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare
inteligenta dislexicilor este peste medie.) - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
- lucrul cu operatiile matematice -folosirea unui carneel pentru a-i ajuta memoria
Memoria (memorarea succesiunilor) Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp
Are dificultati in : oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
- a-i aminti ceea ce a vzut / a auzit ntr-o succesiune - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
corect Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea abilitilor sale
- a pune literele si figurile n pozitii corecte (ex: inverseaza / organizatorice
omite litere dintr-un cuvant) -elaborarea unui plan de lectie / de invatare (care va fi scris pe tabla si apoi oferit
-a-si aminti tabla nmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor elevului pentru a a-si organiza mai bine invatarea)
- a retine datele, confundandu-le si ratand ntlnirile / -recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si
programrile calendare sa poata vizualiza timpul si sa-si organizeze activitatile.
Orientare spatiala Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
Are dificultati in : achizitionare a cunostintelor
- a intelege instruciunile de orientare - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
-a utiliza hartile - valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului (ex: abilitati sportive, abilitati
-a spune cu exactitate care este stanga si care este muzicale, teatrale, diferite hobby-uri)
dreapta -ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie
Organizarea i autoorganizarea activitii - implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi (ce il pot ajuta sa se simta util si
Are dificultati in : special).
-a se organiza (ex : rtcirea lucrurilor personale), inclusiv Strategii eficiente de evaluare
de organizare a timpului -accent pe evaluari orale
Aspecte psiho-sociale - accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa
Are dificultati in : - accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu ofera mai mult timp de elaborare (proiecte, eseuri, portofoliu etc.)
are incredere in fortele proprii)
-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele scrise)
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmar
Fisa suport
Categoria CES: DISCALCULIA
Discalculia este dificultatea de a nelege i rezolva sarcini matematice.
-are abilitai sczute de a lucra cu numere sau cu noiuni OBS : Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit
matematice ; nivelul si formele de manifestare ale discalculiei
-are dificulti de calcul matematic ncepnd cu operaiile
de baza (adunare, scdere, nmulire, mparire). Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-ii sunt afectate operaiile de: selecie, ordonare, grupare; -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
-nu se pot orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, materialele prezentate
schia, sala de clas, strad). -intervenii cu echipamente ajuttoare(suporturi i instrumente de scris care s-i
Bariere n calea nvrii asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)
Comunicare (scriere)
-a citi si scrie o formula, schia, grafic, histograma; Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si
-a citi si scrie exerciii i formule matematice operarii cu notiunile matematice
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
Intelegere si invatare cognitiva sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
Are dificultati in : -stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea independent
-a asocia cantitatea la numr i in a-si forma conceptul de -supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
numr; - folosirea de materiale ajuttoare (plane, tabele)
-a numara cresctor/ descresctor /pe intervale ( reia sau - folosirea de fie ajuttoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei
omite numere) - folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)
-a stpni reversibilitatea operaiilor (adunare, scdere, - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev s
nmulire, mprire). stabileasc semnificaia operaiilor matematice
-a nelege semnificaia operaiilor (face confuzii ntre -formularea problemelor cu date concrete legate de secvene de via cunoscute
adugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate) ; -utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana
-a analiza si nelege relaiile dintre datele problemelor -ajutarea elevului s vizualizeze problemele ilustrndu-le prin desene
(rezolv lent cele mai simple probleme) -acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaiei
-a nelege i aplica algoritmi i formule de calcul ;
Memorie imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea
Memorie strategiilor mnezice
Are dificultati in : - nvarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule
-a memora cifrele i semnificaia lor numeric; - ajutarea elevului s vizualizeze formulele ilustrndu-le prin desene
-a memora simbolurile matematice (adunare, scdere, - nvarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora
nmulire, mprire). - automatizarea anumitor operaii fie chiar i prin memorarea mecanic
- a memora cu dificultate algoritmi i formule de calcul ;
Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
Atentie - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a
Are dificultati in : timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
perioade extinse Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
Orientare spatiala - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
- a se orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, schia, Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale
sala de clas, strad notitele sale depasesc pagina, de achizitionare a cunostintelor
sunt inegale; schitele sunt deformate - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca
Aspecte psiho-sociale odata cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
Are dificultati in : -ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are
- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are incredere in nevoie
fortele proprii) Strategii eficiente de evaluare
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
-permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice
- evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului
- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaii accesibile, cu multe
simboluri / imagini ajutatoare )
- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu
sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Categoria CES: DISPRAXIA
Dispraxia este o dificultate specific de nvare care afecteaz deprinderile motorii i contiina propriului corp.
Consecinele dispraxiei sunt diverse i in de abilitile elevului de Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
a aciona acas, la coal sau n orice alt context social; depind stimulativ
de gradul de gravitate a acesteia i se manifest pe urmtoarele -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
paliere ale dezvoltrii : profesorul si materialele prezentate
- are o coordonare deficitara a prilor corpului i a micrilor, -oferirea unui laptop pentru a-i lua notie i pentru teme (dac scrisul
(stngcie generalizat) : se mpiedic sau se ciocnete de reprezint o problem f grava)
obiecte, nu poate sa mearga pe biciclet sau sa inoate etc. -intervenii cu echipamente ajuttoare (suporturi i instrumente de scris
-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor care s asigure cursivitatea)
adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca
viteza Comunicare (motricitatea fin a scrisului) imbunatatirea
- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile (ex : se abilitatilor necesare activitatii de scriere
mbrca se organizeaza f greu dimineaa ; are dificulti n a-i -oferirea de fise de lucru cu foi liniate
gsi lucrurile sau n a-i aminti ce obiecte i sunt necesare pentru -monitorizarea scrisului (urmrirea poziiei minii n timpul scrisului,
o anumit activitate) traseul i presiunea literelor etc.)
- poate avea uneori si un deficit i dezordine a capacitilor de -scurte exercitii ajuttoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica i relaxarea
vorbire si limbaj (dificultati de exprimare, de aezare a cuvintelor degetelor).
n propoziii, de articulare corect a unor sunete)
Bariere n calea nvrii Cordonarea corporala (motricitatea grosier) imbunatatirea
Comunicare (motricitatea fin a scrisului) coordonarii corporale
Are dificultati in : - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie/
- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strngerea i actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa
apsarea exagerata a creionului i de incapacitatea de a controla poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica
traseul acestuia ) -in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea pn la automa-tizarea
- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, lor; valorificarea acestor deprinderi n secvenele noi de nvare.
reducnd volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le
realizeze ntr-un timp dat.) Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare
Cordonarea corporala (motricitatea grosier) spatiala
Are dificultati in : -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului
Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea
- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal
abilitilor sale organizatorice
Atentia
- oferirea de sarcini de invatare/ cerine pentru teme clare i nu foarte
pretenioase/ambiioase
- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit dac sunt
-stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea
dificulti de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor
independent-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de
dificile)
idei, scheme de lucru)
Orientare spatiala
-cat mai putine teme pentru acasa
-sprijin in a-si organizeza activitatea: s fac liste i programri,
A aprecia nlimea i distanele
succesiuni de evenimente, s ntocmeasc orare.
-face diferenta ntre stnga i dreapta
Organizarea i autoorganizarea activitii Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a
Are dificultati in : ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la
- a organiza logic i cu sens informatiile pe care le detine (desi ndeplinire sarcinile
pare a avea multe informatii) de aceea temele scrise sunt -evidenierea i recompensarea celor mai mai mici progrese
mult sub nivelul aparentei lui abiliti verbale. -atragerea elevului n activiti de grup i n jocuri de nvare
- a-si organiza invatarea -ncurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)
Aspecte psiho-sociale Strategii eficiente de evaluare
Are dificultati in : - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate (pentru ca - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il
nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si poata urmari
demotivat) -de preferat evaluri orale dirijate (in raport cu cele scrise)
- a relationa cu profesorii i colegii o face cu stangacie, cu -evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica
imaturitate afectiva(datorita frustrarii i stimei de sine sczut), -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de
de multe ori izolandu-se sprijin i paii directori n activitatea independent- planuri de idei,
scheme de lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: SINDROMUL DOWN
-prezinta trsturi fizice specifice: facies plat, fante oculare ngustate Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant
(ochi oblici), linii puine, ngroate i adnci n palme, degete scurte, -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
groase, deprtate la mini i la picioare. profesorul si materialele prezentate
-de cele mai multe ori are dificulti asociate : auditive, vizuale (strabism), Comunicare imbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)
de motricitate i tulburri cardio-vasculare i respiratorii. -redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea de sprijin in
-pronun neclar sunetele acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii)
-prezint tulburri de fluen verbal (uneori apare blbiala, logonevroz) -redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin n ac. sens)
-are o voce cu tonaliti alternante (vorbesc gros, rguit) -comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil i la obiect
-are dificulti de interpretare a mesajelor verbale -susinerea mesajului transmis cu expresivitatea feei si a corpului
-ntmpin dificulti de citit-scris (limbajul non-verbal).
-intampina dificultati de calcul Cognitie si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
-prezint dificulti de nelegere a informaiilor abstracte conceptele si informatiile cheie
-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor -diferenierea i accesibilizarea sarcinilor n funcie de problemele
are probleme de memorie (recunoateri i reproduceri eronate, memorie asociate pe care le prezint: de auz, motorii,de vorbire,s.a.
de scurta durata) -oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple i monitorizarea
-are dificultati de concentrare frecventa a indeplinirii lor
-micrile sale sunt lente, greoaie, sacadate -realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii nelelegerii
-este mereu vesel, sociabil i foarte afectuos. sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa)
-se ataeaz uor de persoane, lucruri, animale i comunic uor afectiv -nvarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor
Bariere n calea nvrii doar cnd e nevoie (prin oferirea de sprijin, ncurajare i apreciere pozitiv
Procese senzorial-perceptive n realizarea sarcinilor colare, fr a crea insa dependen)
Poate avea dificultati de : -utilizarea de tehnici ajuttoare pentru a-i dezvolta capacitile de nvare
-auz si vaz percepie i reprezentri srace i distorsionate i a-i uura comunicarea: materiale vizuale (imagini simple), vizuale si
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) tactile (obiecte concrete) i chiar cu valene artistice:muzic, pictur, dans
Are mari dificultati in : -sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziiile solide anterioare ale
-a asculta cerintele scolare elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor
- a se exprima (are un vocabular redus) cognitive ale sale)
-a scrie lizibil (scrie greu si neindemanatic) Memorie imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea
Coordonare corporala (motricitate grosiera) strategiilor mnezice
Are dificultati in : -activitati ce ii creaza oportuniti de a repeta i aplica abilitile nou deprinse
-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului; micrile -activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i
sunt greoaie, grosiere; informaiile cheie
Intelegere si invatare cognitiva Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei
Are mari dificultati in : - activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea
-a intelege cerintele scolare treptata a timpului de concentrare)
-a nelege i rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple (le rezolva Organizarea i autoorganizarea activitii imbunatatirea
foarte lent, greoi) abilitilor sale organizatorice
- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta) -oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi
-a-i nsui cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida) de viata cotidiana (s se orienteze, s mearg singur intr-un anumit spatiu
Memorie etc,) ncurajarea independenei si creterea autonomiei personale
Are mari dificultati in : -a-i aminti cerinele colare memoria e de scurt -nvarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar cnd e nevoie.
durat, procesarile sunt greoaie si reproducerile srace i distorsionate Aspecte psiho- sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii
Atentia n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini
Are mari dificultati in : -a se concentrara pe o perioada optima -relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are nevoie de
Orientare spatiala si temporala siguran afectiv)
Are mari dificultati in : -a se orienta n spaiul caietului, crii ct i n -folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri
spaiul larg -organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea
Organizarea i autoorganizarea activitii interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
Are mari dificultati in : - organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive
-a-i nsui deprinderi noi; i roluri potrivite.
-a-si organiza spaiul i obiectele nvrii: manualele, rechizitele (o face Strategii eficiente de evaluare
cu mari eforturi ) - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai multe ori e -diferenierea i accesibilizarea sarcinilor de evaluare n funcie de
dependent de aduli) problemele asociate pe care le prezint: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a
Aspecte psiho-sociale caracteristicilor sale psihice
Are mari dificultati in : - evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)
-a crede in fortele proprii n sine n faa dificultilor; infantilism are -evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol si o sarcina
nevoie de ncurajare i sprijin; pe masura posibilitatilor lui)
-a-si mentine echilibrul afectiv e f sensibil si trece uor de la rs la plns - evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte / fraze scurte)
Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: AUTISM partea 1
Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv.
Autirtii pot avea mari dificulti de nvare sau pot, dimpotriv, avea o inteligen deasupra mediei; cei din urm sufer de sindromul Asperger.
- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile i articolele Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a II- senzorio-perceptive a elevului autist
a) Eliminarea distragerilor vizuale
- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate repeta la - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
nesfrsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fr semnificatii de cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
comunicare.) sfarseste fiecare arie fizica
- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evit s - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
priveasc partenerul de discutie, se abine de la comunicare prin limbaj - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
sau sunete, refuz colaborarea) educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala
- cand comunica, are dificulti n obinerea unui sunet / grup de sunete, -utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele
folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorine din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- vorbeste foarte putin sau deloc - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu Eliminarea distragerilor auditive
schimba nimic rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip) - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
- este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de ele - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
adapteaza f greu la relaiile celor cei din jur -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
Bariere n calea nvrii Eliminarea distragerilor temporale
Procese senzorial-perceptive -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
Are mari dificultati in : -respectarea cu strictete a orarului scolar
- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (acest lucru se Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
diferita de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la Strategii centrate pe rutina si imitatie
lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la anumite intrebari
fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a
speria la atingerea texturii unei piersici etc.) reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).
- alegerea cu atenie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin
Comunicare (verbala si nonverbala) tonalitate cuvintele cele mai importante)
Are mari dificultati in : -utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii
-a nelege corect mesajele verbale (ex : nu sesizeaza nuantele / -utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;
metaforele din limbaj, nu nelege regulile de baza ale unei conversaii Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
normale / mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor) - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele.)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) -insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze
- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe nume pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa inteleaga semnificatia lor)
Intelegere si invatare cognitiva Strategii centrate pe comunicarea nonverbala
Are mari dificultati in : -nsotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare s.a.) si
- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent
- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii) - Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faa prof. at. cand ii vorbeste)
- a nva (rezultate din structurarea diferita proceselor psihice in raport - observarea si invatarea ncercrilor non-verbale de raspuns ale elevului i oferiea
cu un copil normalel poate obtine performante in cate un domeniu, din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte
bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc.) -jucarea de catre profesor a rolului de translatorul pentru alii, pentru ca elevul
- a folosi achiziiile anterioare n activiti noi sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-verbala
(Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat
Atentie copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila -in acest caz, contactul
Are mari dificultati in : corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e interesant sau are Cognitie si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
sens, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de procesare cognitiva
ascultare in grup) Strategii centrate pe rutina si imitatie
-a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar obiectelor; a desenelor prin manipulare;
putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei Strategii cu suport vizual
indicatii verbale data de profes.) -folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu n stilul celor din benzile
-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat corelare cu o desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
anumita hiperactivitate -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de mii de
fotografii pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci cnd un elev are o singura
fotografie a unui cine alb si e nvatat ca acela e un cine, nu-i va fi usor sa recunoasca un
ciobanesc german sau un rottweiler ca fiind cine, atunci cnd l vede )
Fisa suport
Categoria CES: AUTISM partea a 2-a
Bariere n calea nvrii Strategii i intervenii utile in predare
Organizarea i autoorganizarea activitii Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
Are mari dificultati in : -valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun n
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vrsta frageda, si foarte
obsesiv i repetitiv-leganare, rasucire a mainilor; devine anxios slab n zone precum contactul social cu colegii lui
cnd nu se respect rutina) Atentie imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei
-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i provoaca -Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina
frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti) -realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput perioadele trebuie sa fie
foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se
Aspecte psiho-sociale
descurca nu trebuie rasplatit cu alte exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu
lasati-l sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine
- a relationa cu ceilalti ( este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin
facut si rasplata.)
interesat de oameni sau recalcitrant la relationare evita/ respinge
Organizarea i autoorganizarea activitii formarea si consolidarea
atingerile, imbratisarile sau cu manier de a interaciona nepotrivit
comportamentelor adaptative
de pompoas i formal, chiar si cu persoanele foarte apropiate)
Strategii centrate pe rutina si imitatie
- a juca roluri sociale (prefera sa se joace cu obiecte s le
-numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea
niruie / s le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un
folosirii lor;
interes bizar i uneori obsesiv fa de date i cifre, precum orarele,
-verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;
sistemele de drenare sau reelele de autostrzi)
-utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea folosirii lor
- in a solicita sprijin i ajutor (datorita comunicarii precare, dar si a
(organizatori de sarcin);
pasivitatii / comportamentului social negativ - refuz de relaionare)
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;
- a se implica in activitati sociale (el nu va cuta s intre n contact
Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
sau s ia parte la activiti, aa cum fac majoritatea elevilor)
- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici
de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in ciuda
initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos cand trebuie sa isi face niste teme si
este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a
scapa de teme este sa se enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei astfel de
atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai
intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect este rasplatit)
-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi exersarea acestora cu
elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor explica si
arata actiunile; se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor
face toate actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el. (Efortul
suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa incredere in el.)
Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii
-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii (i se permite
sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca despre interesele
sale obsesive- programul TV / filmul preferat-, numai in prezenta anumitor persoane:
mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si
momentul zilei in care ii este permis comportamentul. Trebuie sa fie invatat sa
constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele lui verbale.)
Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-stimularea exprimarii corecte a emoiilor prin modelri, explicaii i ntriri ale
comportamentelor pozitive
-nvarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerine sau activiti
sociale;
-folosirea de poveti sociale simple prin care s-l nvai rutinele
-utilizarea unor modaliti alternative de comunicare (ex: comunicarea cu ajutorul
semnelor si simbolurilor din imagini).
-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.
-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de timp;
-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii concrete
elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului ceea ce sa
faca)-recompensarea ( mancare, jocuri etc.) a oricarei initiative a copilului de a se juca,
vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi.
-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte)
-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul cu
imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist
Fisa suport
Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea 1
Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburrilor autiste.
-are o comunicare verbal bun dar ii place s vorbeasc doar el, fiindu-i Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
greu s asculte pe alii (pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt) senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger
conversatiile lui sunt de fapt monologul despre subiectul / activitatea Eliminarea distragerilor vizuale
preferata (obsesiva uneori) - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
varstei sale sfarseste fiecare arie fizica
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam; - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
intelege limbajul scurt, clar si inteligibil; - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
-logica gndirii este diferit de cea a copilului normal educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala
-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
schimba nimic rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
face cu greu fa schimbrilor) Eliminarea distragerilor auditive
-are nevoie de m. mult timp i mult claritate ptr procesarea informaiei - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
-nu nelege abstractizrile - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
-ii e greu s se adapteze sau s modifice ceva din programul lui dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
rigiditate/rutin, -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
-nu e empatic(nu se poate pune n locul altora i de aceea nu-i nelege) Eliminarea distragerilor temporale
-intampina dificultati n iniierea i meninerea relaiilor cu ceilali -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur posibila -respectarea cu strictete a orarului scolar
sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jurreactie de izolare, Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
asociata cu depresie si anxietate formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
Bariere n calea nvrii Strategii centrate pe rutina si imitatie
Procese senzorial-perceptive -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la anumite
Are mari dificultati in : intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate
-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac. lucru se situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii
datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita neprevazute).
de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la lumini / sunete Strategii centrate pe comunicarea verbala
de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi - utilizarea unui stilul de predare verbal expunere in cuvinte simple, clare fara
mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,
unei piersici etc.) -accentuarea verbala a cuvintelor cheie
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
Are mari dificultati in : - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal ( o Strategii centrate pe comunicarea non-verbala
ironie, o gluma etc.) -meninerea distanei corespunzatoare fa de elev (fa n fa, la nivelul ochilor,
- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o conversatie / a evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen / neplacut);
astepta randul in cadrul conversatiei) nsoii comunicarea cu expresii faciale potrivite (zmbet, dezaprobare) i limbajul
- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine) trupului
Coordonare corporala (motricitate grosiera) Cognitie si invatare cognitiva flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si
Are dificultati in : procesare cognitiva
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex : Strategii centrate pe rutina si imitatie
utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.) -Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
posibil un mers ciudat obiectelor; a desenelor prin manipulare;
Intelegere si invatare cognitiva -verbalizarea aciunilor n ordinea desfurrii lor;
Are mari dificultati in : Strategii cu suport vizual
-a nva echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a -folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu n stilul celor din benzile
proceselor psihice in raport cu un copil normalel poate obtine desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui
peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata) Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg
-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si -utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg
de activitati repetitive) si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica aceasta
strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de
ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)
Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f.
bun n domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau
anumite domenii stiintifice)
Fisa suport
Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea a 2-a
Organizarea i autoorganizarea activitii Organizarea i autoorganizarea activitii formarea si consolidarea
Are mari dificultati in : comportamentelor adaptative
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv Strategii centrate pe rutina si imitatie
i repetitiv; devine anxios cnd nu se respect rutina) -verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;
-a se obinui cu noile orare/sli de clas i n folosirea timpului -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea
neprogramat dintre lecii (pauzele scolare). folosirii lor (organizatori de sarcin);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;
Aspecte psiho-sociale Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
Are mari dificultati in : - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni
- a relationa cu ceilalti (manifesta f puine comportamente social- precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate -pregtirea elevului pentru schimbri, cu mult nainte ca acestea s se produc
insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca
ciudat sau stangaci in relationarefrustrare si epuizare emotionala Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
anxietate si depresie -oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur) comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea,
- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a evita reguli ce vor fi respectate cu strictete
anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege rolul el va tinde -oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta
sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste, fara sa inteleaga ca regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa
sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el. -oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate
adaptativ
-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l nva (prin
imitatie) abilitile sociale si a stimula exprimarea corect a
-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine
-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte/
metaforice/ figurative)
-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce
respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist acordai
timpul necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor
Fisa suport
Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Este acea tulburare a elevului a crui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vrstei lor cronologice, dei dezvoltarea lui pe alte paliere psihice este normal.
-vocabularul lui este imatur Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
-are dificulti de nelegere a sensului cuvintelor, expresiilor i stimulativ
propoziiilor (nu disting diferena dintre o glum, o afirmaie, o -organizarea salii de clas astfel nct s existe nite zone linitite, n
cerin sau o ntrebare) care elevul s poat lucra linistit dac doreste (Trebuie contientizat faptul
-construcia sintactic e rudimentar i structura logico- c intensitatea zgomotului poate s-l pun n dificultate elev)
gramatical e afectat (vorbire agramatical) Comunicare (limbaj verbal si non-verbal) imbunatatirea
-are exprimri ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste propoziii comunicarii in toate formele sale
eliptice: fr subiect sau predicat) -utilizarea de propoziii scurte i clare, cuvinte uor accesibile (uzuale)
-i e dificil s foloseasc cuvinte ntr-un alt context dect le-au -ntarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaie adecvat
auzit i s se exprime cu cuvinte proprii (s povesteasc un text, -nsotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta s
o ntmplare trit) ineleag
-deviaz de la subiect -activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite de
-utilizeaza putin limbajului verbal n relaiile sociale, punand feed-back pozitiv permanent ; ncurajarea oricarei manifestari spontane ce il
accent pe comunicarea non- verbal ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)
Bariere n calea nvrii -corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin
Comunicare (citire,scriere, vorbire) metoda pailor mici)
Are mari dificultati in : Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de
-a opera cu informaia de tip verbal achizitionare si procesare cognititva
-a recepiona corect cerinele verbale/ scrise; -utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana il ajuta
sa inteleaga mai bine
-a reda oral / scris unele coninuturi, chiar dac nelege mesajul
-utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu il ajuta sa inteleaga
-utilizeaz greu materialul scris (manuale, culegeri) mai bine
-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut
Intelegere si invatare cognitiva - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice,
Are mari dificultati in : demonstrative (demonstraii mai multe dect descrieri)
-nelegerea informaiei - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic (ex:
-redactarea temelor (foarte multe greseli) i realizarea sarcinilor un mic dicionar cu imagini i scheme pentru termenii tehnici folosii n meserie.)
colare independente -folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare
-nsuirea coninuturilor curriculare (are un ritm lent) Atenie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
-invatarea de pe manuale sau notite -convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita cnd e
necesar s asculte cu atenie
Memorie - utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte
Are mari dificultati in : i activitai pentru care elevul manifesta interes
- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal -oferirea de sarcini ce necesit o atenie susinut, cnd elevul emai
receptiv (de ex, la nceputul zilei sau sptmnii)
Atenie -organizarea muncii i discuiilor mai degrab n grupuri mici evitarea
Are uneori dificultati in : preaa multor discuii cu ntreaga clas
-a-i concentra atenia asupra interlocutorului (poate fi uor Memorie imbunatatirea memoriei de ti verbal
distras i pare a fi mai interesat de sunete i de activiti n afara - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor
clasei dect de ceea ce i se spune direct) jocuri de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditiv pentru
c nu pot lucra cu mult informaie verbal)
Aspecte psiho-sociale - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze
Are mari dificultati in : continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic
-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de comunicare) Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la
incredere in fortele proprii) ndeplinire sarcini
-organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i
relaionarea interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele
pozitive i roluri potrivite.
-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare
-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine
precizata)
-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
Fisa suport
Aria CES : CERINE SENZORIALE I FIZICE
Categoria CES:TULBURRI VIZUALE AMBLIOPIA (VEDEREA PAIAL)
Amblopia e un termen folosit pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bun pentru a se achita de sarcinile colare, ns are nevoie de sprijin
sub forma metodelor de predare i materialelor didactice speciale.
-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorio-
sa nchida ochii cnd lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu perceptive a elevului cu ambliopie
dificultate cnd lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se -aezarea elevului n prima banc (Obs: Nu trebuie asezat lnga fereastra!)
nsereaza.) -mbunirea calitii iluminrii (ex: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima; ea nu trebuie
-poate prezenta o serie de tulburri de ordin somatic: expresie sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil.)
specific a feei, o dezvoltare fizic m. puin armonioas (ex: - permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de lumina / oferirea unui
atitudini rigide, uneori deformri ale coloanei vertebrale, micri carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. cnd citeste / scrie.
imprecise, mers slab coordonat, muchii minilor puin dezvoltai) -evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr pozitia optima: n dreptul unui
-are o dezvoltare psihic relativ normala i deci, se poate afirma fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.
ca personaliate n diferite domenii de activitate -luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasaGasirea unui grup de elevi de
-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare, sprijin care sa-l conduca atunci cnd se deplaseaza, stnd n spate si usor n lateral, tinndu-l usor
uneori fragmentate sau distorsionate. de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.
-are dificultti n actualizarea, interpretarea si contientizarea de -pstrarea salii de clas n ordine, astfel nct elevul ambliop s nu se loveasc de obiecte sau
imagini( ce determin o scdere a randamentului mental / de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu
acional) noua dispunere a acestuia)
-are dificultati in a nva mesajele limbajului corporal sau ale Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii in varianta
expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni scrisa sau a cea nonverbale
(de aici si posibile dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali) -punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata
-are o imagine proast despre corpul propriu. -punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si imprimanta)
-are mai puine posibiliti de a se mica i de a-i imita pe ceilali -utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele de
- opereaz cu scheme mentale n mod excesiv completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu
-are o memorie foarte bun rosu sau folosirea hartiei lucioase in realizarea fiselor de lucru)
-are o ncredere n sine mai putin dezvoltat -scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate sunt tablele albe, pe care
- poate ntmpina de asemenea dificulti n a avea relaii sociale sa se scrie cu marker negru un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa)
cu ceilali elevi. (ii vine greus nvee mesajele limbajului -citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din manual sau din
corporal / expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie materialele didactice utilizate in predare
contieni) -incurajarea elevului de a urmari rndurile scrise folosind un indicator / cu degetul
Bariere n calea nvrii -rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza, pentru ca elevul
Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal) ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul (Obs: Deficientul de vedere nu-si
dezvolta ntotdeauna o acuitate auditiv buna! Din contr, el are nevoie de timp s identifice, s
localizeze si s interpreteze sunetele, ptr a ntelege ce se ntmpl zgomotele din clas treb.
-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi);
reduse la minimum si, explicate de ndat ce sunt produse.)
Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
-a scrie (cnd scrie nu poate respecta rndul / scrie ntre spatii)
procesare cognitiva
- a a nva mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale
-utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual (calculator,
Intelegere si invatare cognitiva videoproiector etc.)
Are mari dificultati in : -folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbal clar a imaginilor sau a
-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelat cu demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol considerabil n compensarea deficien-elor de
ntarzieri n planul gndirii i al achizitiei operaiilor instrumentale) vedere i e o form principal de transmitere / mbogaire a experienei cognitive.)
-a nelege conceptele spaiale (rotaie, revoluie, scheme -valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel tactil-kinestezic ex:
spaiale) opereaza excesiv cu scheme mentale oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)
-a realizarea sarcinile scolare n clasa intr-un ritm optim -alternarea activitilor ce solicit vederea cu altele ce presupun repausul vizual.
Memorie(vizuala si verbala) -lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma
Are mari dificultati in : Orientare spatiala si coordonare motrica imbunatatirea orientarii spatiale si a
- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentri (volumul i coordonarii motrice
fora acestora sunt m.mai scazute n raport cu cele verbale) -activitati ce ncurajeaza elevul sa se mite prin clas, ptr a primi materiale / informatii
-a recunoaste obiecte dupa caracteristici vizuale definitorii Organizare si autorganizare imbunatatirea abilitatilor organizatorice
Orientare spatiala - incurajarea elevului de a-si aseza obiectele n locuri bine delimitate, ptr. a fi uor gsite;
Are mari dificultati in : -de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa
-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un -ncurajarea independenei i, n acelai timp, a muncii n echip
spatiu necunoscut / dinamic; dorina de explorare poate fi Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor sociale
diminuat si de sentimentul de team) - oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale / atingere tactila ex: o
Organizare si autorganizare bataie usoara pe umar)
Are mari dificultati in : -incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale i a-l sprijini
- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai nceata -,
(deoarece elevii cu vedere slab nu pot nva privindu-i pe alii). Strategii eficiente de evaluare
Coordonare motrica -evaluari orale
Are mari dificultati in : -evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic / care sa valorifice facilitatile
-a-si coordona micrile (in a face micri fizice detaliate i atente calculatorului de marire a informatiei
ex: i poate fi dificil s toarne lichide) -evaluari mixte orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari sa fi
Aspecte psiho-sociale devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare)
Poate avea dificultati in : -evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
- a avea relaii sociale cu ceilali. (ptr c nu e capabil s nvee/ sa -evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi materiale de
studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)
recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale )
Fisa suport
Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea 1
-ii este dificil s-i dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
fundal mare va nruti i mai mult lucrurile. senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
-are dificulti medii de nvare - iluminarea adecvata a clasei
-are un nivel de performan inferior nivelului ateptat (mai ales n -eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul hipoacuzic, ce folo-
ariile curriculare limba i comunicare) seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase / socante)
-are dificulti m. mari de comunicare verbal i deficiene de -evitarea pozitionarii elevului ntr-o zon glgioias a clasei eviatarea zonelor
pronunie nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau nspre zone
-vorbirea e deficitar pe linia exprimrii, a intonaiei, a ritmului i a aglomerate.
calitii articulariieste afectat inteligibilitatea vorbirii -organizarea clasei n aa fel nct fiecare elev s poat vedea, att profesorul ct i
Obs : n cazul unei demutizri corecte (drumul de la limbaj mimico-gestual la pe ceilali colegi din clasa
cel verbal, de la gndire n imagini la cea noional-verbal), evoluia e bun un numr mai redus de elevi n clas
-are dificulti n folosirea limbajului scris mai ales n conceperea unui asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie s-i vad
material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendina s traduca din pe ceilali membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta pozitie
limbaj mimico-gestual) faciliteaza citirea labiala (de pe buze)
-poate avea tulburri comportamentale generate de dificultile de identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate sta cand
comunicare preda si de unde elevul il poate vedea clar.
Bariere n calea nvrii evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda
Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr, deoarece chipul sau
Are mari dificultati in : va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia optima: n dreptul unui
- a localiza si a auzi discuiile la o distant mai maredificulti de fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.
ascultare n clasa Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) imbunatatirea comunicarii
-a sesiza schimbarile temelor de discutie -pstrarea de catre profesor a chipului descoperit ( fr a-l ascunde de ex, cu
- a inelege pe deplin informaii transmise verbal (e posibil s nu minile, prul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina)
neleag ntotdeauna sarcinile) -folosirea de gesturi i expresii faciale pline de nsufleire
-a se exprima verbal (nu poate mereu s comunice clar i eficient -folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor
ideile) dac profesorul vorbeste prea ncet / ip / isi misc exagerat buzele, elevul va
-a inelege informaii complexe n scris intelege mai greu.
-a elabora materiale de proporii n scris -folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate concentra
Intelegere si invatare cognitiva foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Are mari dificultati in : -alocarea ptr discutii sau sesiunille de ntrebri si rspunsuri, a unui timp
-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din din aria suplimentar pentru a da posibilitatea elevuli s se ntoarc si s vad cine vorbeste.
curriculara Limba si comnicare) E de ajutor si mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului directia n care
-a nelege i s aplica concepte matematice complexe (odat nsuit s priveasc.
algoritmul de calcul, el l folosete cu uurin) insa are tendina de - repetarea comentariilor, ntrebrilor sau rspunsurilor primite de la ceilalti copii
a nva mecanic pentru ca si elevul hipoacuzic s beneficieze de ceea ce se comunic.
Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor) -realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de a-si
Are mari dificultati in : exprima parerile.
-a reine informaii verbale complexe (daca nu are ocazia de a repeta Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
de multe ori) procesare cognititva
-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente, -scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat/
restul ramanand confuz) recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. (Obs: A nu se vorbi
- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de n timp ce se scrie la tabl, ptr.ca elevul nu va putea citi pe buze/ vedea mimica fetei)
gravidatea deficientei auditive) -explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie
Atentie -scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor
Are mari dificultati in : -oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate
-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe -oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe / vaste
-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv (scheme, rezumate etc.)
Orientare spatiala si temporala -utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E foarte
Are mari dificultati in : important, ca atunci cnd se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie s gandita si n
- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul i intervalul de imagini explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)
timp al acestui ecou informeaz asupra distanei fa de obiectul ce Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si sa
reflect unda sonor. Absorbia acestor unde provoac senzaia de insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)
profunzime. La elevul hipoacuzic, avand dificultatile specifice, -imbinarea activitilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa
perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanele dintre exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa inteleaga
obiecte, profunzimea spaiilor, volumul locurilor) continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) aplicatii practice / cu cele bazate pe
-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor limbajul mimico-gestual jocuri de rol
Aspecte psiho-sociale -supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a sarcinilor i
Poate avea dificultati in : oferirea de explicatii si ndrumai suplimentare.
- a comunica cu colegii -impartirea sarcinilor n etape / secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri
-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultilor de a ale acestor secvene.
comunica)
Fisa suport

Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea a 2-a
Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor) imbunatatirea
memoriei
-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii i repetarii (secvene bine precizate
si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene)
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Atentie imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii
atentiei in receptarea limbajului verbal / nonverbal
- meninerea contactului vizual, i asigurarea ca s-a captat atenia deplin a
elevului nainte de a vorbi
- evitarea hainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
de concentrare
Orientare spatiala si temporala imbunatatirea orientarii spatiale si
temporare
- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in afara
campului visual / la distanta
-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca succesiunea
evenimentelor
-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail
ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a
obiectelor
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n
capacitatea de a nva si a abilitatilor sociale
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
atunci cnd a dus la bun sfarsit o sarcina
-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil
sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce i poate explica nca odata
cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)
-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie
-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de tip grila
-evaluari mixte orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare
de imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu
obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi
materiale de studiu adaptate ex : scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc.
si de a i se solicita un produs final adaptat- ex : evitarea unor compuneri
scrise lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. )
Fisa suport
Categoria CES: DEFICIENE FIZICE
Deficienele fizice se constituie ca invaliditi corporale ce slbesc puterea i mobilitatea organismului prin modificri patologice exterioare sau interioare,
localizate la nivelul ntregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
-este normal din punct de vedere al capacitilor intelectuale Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare adaptat
-ntr-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragil, cu disfunctiilor fizice ale elevului
pronunate note de frustrare i anxietate, cu tensiuni i conflicte Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
interioare, susceptibilitate i sensibilizri excesive toate acestea pot achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si
ngreuna adaptarea i relaionarea cu cei din jur. deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste adaptari sunt urm:
Bariere n calea nvrii pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,
rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
Comunicare (scriere , vorbire) pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
Obs1: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f. slab dezvoltate incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
pot avea un efect asupra activitatii de scriere trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
Obs2: Unii elevi pot avea dificulti de vorbire, pentru c nu-i pot - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
controla muchii gurii. Pot aprea dificulti de vorbire i comunicare. speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive
de fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de
Intelegere si invatare cognitiva vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil, corespunztoare
Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in
vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex:
Atentie huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu
Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa singur picior, cu brbia ), articole speciale pentru orele de educaie fizic ( ex:
palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite, palete i mingi din velcro)
Schema corporala si coordonare motrica Comunicare (scriere , vorbire) imbunatatirea comunicarii
Are mari dificultati in : Obs1: Unii elevii cu dizabiliti fizice pot avea dificulti de comunicare.
-a-si identifica schema corporala Pentru ei se pot face acitivitati ca:
-a avea o conduita motrice de baz normala (nu-si poate controla -oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite
permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului etc.) dezvoltarea limbajului scris
-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate i
anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere
Orientarea spatiala si temporara
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat
Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc- de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast
turarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime i distan, evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n mai mic sau mai comunicare n colile normale.
mare msur n fcie de gravitatea deficienei Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie
Obs2: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f.slab dezvoltate furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut
pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abiitatilor de achizitie si
general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special procesare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati
Organizare si autoorganizare fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O
Obs: Unii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza materialele. evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
e necesar sa fie invatat
Aspecte psiho-sociale - supraveghere si sprijin continuu
Poate avea mari dificultati in : -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program orar adaptat
- a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri -activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual/auditiv/ tactil
emoionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scderea Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
randamentului colar
Coordonare motrica imbunatatirea coordonarii motorii
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut
la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa
sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
- supraveghere si sprijin continuu
Aspecte psiho-sociale dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n
capacitatea de a nva si de a duce la indeplinire sarcini
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine
-sprijin special la examene / lucrri, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar
si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
Fisa suport
Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE
Paraliziile cerebrale reprezint un grup de afeciuni ale unor pri ale creierului ce coordoneaz micrile, ducand la alterarea micrilor i posturii.
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii i intervenii utile in predare
-poate aprea din primii ani de via i poate merge de la forme Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare
uoare pn la forme foarte severe adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
-Cteodata pot aprea i leziuni asociate ce determin scderea Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
vzului sau auzului, de aceea elevul poate avea i tulburri de achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a
limbaj, uoare sau severe. facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt : pentru
-poate duce la scderea volumului tonusului i forei musculare asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire, rampe de-a
(atonii, hipotonii) sau exagerarea tonusului ( contracturi, lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
rigiditate) pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
-n funcie de partea corpului care este afectat, paralizia poate incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
s fie de tipul hemiplegii (e afectat o singur parte a corpului, trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
stnga sau dreapta ), paraplegii (e afectat partea superioar - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
sau inferioar) sau tetrapalgii (cnd este afectat intreg corpul). speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive de
Caracteristici principale ale elevului fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de vedere a
- i e foarte greu s-i mite membrele, avand probleme cu nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil etc.), laptop-uri, acces
poziia i micrile de ansamblu (Spasticitate)/ are micri special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a
involuntare, precum scuturturi i spasme (Atetoz) / i e dificil computerului -cu capul/cu singur picior, cu brbia ) , articole speciale pentru orele de
s-i coordoneze grupurile de muchi, astfel nct are probleme educaie fizic ( ex: palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite,)
cu echilibrul, la mers (Ataxie) Comunicare (scriere , vorbire)
mergnd pn la dificultati de organizare, orientare i structurare Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificulti de comunicare.
spaio-temporal Pentru ei se pot face acitivitati ca:
Bariere n calea nvrii -oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le
OBS: Exist o diferen imens de la un elev la altul. permite dezvoltarea limbajului scris
Dizabilitatea poate s mearg de la o condiie ct se poate de -oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate
minor, ce afecteaz viaa elevului numai ntr-o mic msur, i anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere
pn la o dizabilitate major, ce afecteaz n totalitate att viaa - oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat
personal a elevului, ct i pe aceea a familiei acestuia. de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca
Comunicare (scriere, vorbire) aceast evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme
Obs1: Unii elevi pot avea dificulti de comunicare, cu grave de comunicare n colile normale.
deficiene de vorbire datorit Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie
Obs2: Unii elevi pot avea dificulti avea dificulti majore de furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscut
scris mergnd pn la imposibilitatea de a se exprima n scris Intelegere si invatare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie
Orientarea spatiala si temporara cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive.
Obs: Conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
struc-turarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime e necesar sa fie invatat
i distan, direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n -pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor
mai mic sau mai mare msur n fcie de gravitatea deficienei elevilor, si, n acelasi timp explicnd detaliat sarcinile de lucru elevului cu paralizie
se poate lovi de cerebala.
ceilalti / de obiecte; pe terenul de joac, e agitat si i ncurc pe - supraveghere si sprijin continuu
ceilalti; apar probleme de orientare cand se uit la poze, cuvinte, -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program orar adaptat
hrti si diagrame. situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
Coordonare motorie -activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual /
Poate avea dificultati in : auditiv / tactil
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
-a -si regla micrile prin limbaj
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
-a-si regla contractiile musculare intense aparute la zgomote
Schema corporala si coordonare motrica
bruste / a oricare stimul neasteptat (el are o o hipersensibilitate
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la
accentuat la factorii de mediu )
cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-a-si regla contractiile musculare intense declanate de stimuli
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si
emoionali excesivi
sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
Organizare si autoorganizare - supraveghere si sprijin continuu
Obs: Unii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza Aspecte psiho-sociale
materialele. -feed-back pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata
Aspecte psiho-sociale -organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
Poate avea dificultati in : crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
- a-si controla permanent starile emotionale datorit fragilitii -activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine
emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri Strategii eficiente de evaluare
emoionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scderea -sprijin special la examene / lucrri, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar si
a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
randamentului colar Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
Fisa suport
Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENIE (ADHD) partea 1
Hiperactivitate cu deficit de atenie (ADHD) copii care sunt ntr-o permanent micare, au tendina de a ntrerupe vorbirea cuiva i de a vorbi fr a fi ntrebai;
Trsturile principale ale ADHD sunt : 1.lipsa ateniei; 2.hiperactivitate; 3.impulsivitatea
ADHD e un diagnostic medical. dificultile de acest tip trebuie s fie evidente timp de peste 6 luni, i trebuie s apar nainte de mplinirea vrstei de apte ani.
Unii elevi nu prezint simptome de hiperactivitate, ns rspund descrierilor neateniei i impulsivitii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de atenie.
are dificulti de concentrare a ateniei : Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare adaptat
Reguli / instructiuni disfunctiilor fizice ale elevului
-se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supravegheat Eliminarea distragerilor vizuale
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
nu aude ce i se spune in mod direct) - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte, materiale educative
Sarcini / activitati scolare -mutarea materialelor / a echipamentului din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
-face greseli (din neatentie) in desfasurarea unei activitati scolare si - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
nu le poate duce pana la capat deloc / in timp util - aezarea elevului cu ADHD n primele bnci a.i. ceilalti s nu ii distrag atenia
-face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii Eliminarea distragerilor auditive
externi nesemnificativi pentru sarcina data - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
Organizare/ autoorganizare - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara)
-se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei - evitarea asezarii elevului cu ADHD n apropiere de ui, ferestre
Eliminarea distragerilor temporale
-are dificultati in organizarea activitatilor scolare(nu are pregatite
-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
lucrurile pentru activitatile scolare planificate)
-respectarea cu strictete a orarului scolar
-pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare Strategii bazate pe rutina
-uita de efecturarea temelor pentru acasa -pastrarea aceluiasi loc in clas (eventual, aezarea elevului cu ADHD n apropierea
prezinta hiperactivitate dezadaptativa elevilor ce sunt acceptai de colectiv ca modele pozitive)
Agitatie corporala -afisarea pe perete un regulament clar;
-prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului (se ridica - afisarea pe perete a orarului
in picioare in mod exagerat, se rasuceste in banca, se foieste pe Adaptarea mobilierului pentru reducerea hiperactivitatii
scaun) Dispunerea corect a scaunelor :
-manipuleaza obiecte fara un scop precis -scaunul trebuie s fie stabil iar elevul trebuie s-si poat sprijini spatele de scaun si
Activitati agitate (sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe s-si tin genunchii ndoiti n unghiul potrivit.
miscari suplimentare, inutile executarii sarcinilor) -elevul trebuie s poat s-si pun picioarele pe o suprafat plat, fie pe
vorbeste neintrebat si zgomotos podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn.
Sunete agitate (vorbereste excesiv si zgomotos in timpul orelor, -Unii elevi vor avea nevoie de scaune cu mnere, pentru a-si fixa soldurile.
scoate sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel Obs: Elevii cu ADHD pot progresa bine dar pot ntmpina noi probleme n momentul
dernajeaza) n care trec printr-o perioad de crestere rapid. Chiar si n cazul unei dezvoltri
prezinta impulsivitate dezadaptativa normale, dispunerea scaunelor si a bncilor ar trebui s fie verificat n fiecare
-ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet semestru, pentru eventuale (re)adaptri.
formulate / face comentarii i intrerupe profesorul in timpul lectiei Comunicare imbunatatirea comunicarii in toate formele sale
-nu-si asteapta randul la sarcinile de grup / la discutii Principiul claritatii
-se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a analiza consecintele -adresare cu proprozitii clare, scurte i consecvente
-are greutati in a-si amana o satisfactie / o actiune Principiul feed-back-ului imediat
Bariere n calea nvrii
Comunicare (citire, scriere, vorbire) -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
Are mari dificultati in : elevului ce incalca una din regulile dialogului / ale citirii / scrieii si recompensarea
- a respecta regulile unei conversatii (divagheaza frecvent / imediata a acelui comportament care arata dorinta de a respecta/ chiar respecta
intrerupe discutia fiind atras de alti stimuli / nu asteapta randul regulile dialogului /citirii / scrierii
interlocutorului, nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat) Principiul consecventei
- a vorbi la subiect si pe un ton potrivit (vorbeste repede, agitat, -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca pentru o
zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul) vreme pare ineficient
Intelegere si invatare cognitiva Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de intelegere si
Are mari dificultati in : procesare cognitiva
-a intelege continutul cognitiv (pentru ca nu are rbdare sa-l asculte Principiul claritatii
pana la capat) cunostinte disparate, fara o legatura logica clara - asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare,
- a recepiona corect cerinele (pentru ca nu are rbdare sa le termene limit, note care s-I reaminteasc ce au de fcut.
asculte pana la capat) -oferirea de instructiuni clare si simple
- a urmari instructiunile/ a efectua corect sarcinile scolare, temele -obtinerea de catre profesor a asigurarii c elevul a neles sarcina i rolul sau
(pentru ca nu acord atenia necesar detaliilor) evit sarcinile Principiul demonstratiei practice
care necesit efort mintal susinut -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / Principiul repetarii
nu aude ce i se spune in mod direct) -repetarea, dac e cazul, a sarcinii, a explicatiei /a demonstratiei practice ntr-o
-a finaliza o sarcina scolara (fiind usor distras de stimulii externi manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles
nesemnificativi pentru sarcina data) Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente m mici i efectuarea pe rand a lor
-trecerea treptata de la o activitate la alta (oferind mici perioade relaxare/ de joc)
Fisa suport

Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENIE (ADHD) partea a 2-a
Memorie Intelegere si invatare cognitiva (continuare) imbunatatirea abilitatilor
Are mari dificultati in : de intelegere si procesare cognitiva
- a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort Principiul feed-back-ului imediat
voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara; -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
- a reactualiza multe cunostinte scolare (pentru ca ele s-au intiparit si elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui
pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente) comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinii
Principiul consecventei
Atentie -monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului;
Are mari dificultati in : -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
- a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate / asura unui pentru o vreme pare ineficient
obiect, persoana, conversatie etc. ii afecteaza intreaga dezvolatare
psihica Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- meninerea contactului vizual n timp ce este transmisa sarcina i asigurarea
Orientare spatiala si coordonare motrica ca s-a captat atenia deplin a elevului nainte de a vorbi
Are mari dificultati in : - evitarea hainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
-a estima distantele dintre obiecte (impedicandu-se frecvent de ele) -pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
-a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
mai lenta de concentrare
Organizarea si autoorganizarea activitatii Organizare si autoorganizare imbunatatirea abilitatilr de

Are mari dificultati in : autoorganizare si autonomie personala
-a pastra ordinea in lucrurile personale / necesare activitatilor scolare Principiul claritatii
-a nu pierde obiectele necesare efecturii sarcinilor -oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor / a
- a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei mediului sau ambiant
Principiul demonstratiei practice
Aspecte psiho-sociale -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a lucrurilor
Are mari dificultati in : scolare sau a mediului sau ambiant
- a avea incredere in fortele proprii Principiul repetarii
-a relationa cu ceilalti (fiind respins de cei din jur datorita -repetarea, dac e cazul, a indicatiilor, a explicatiilori /a demonstratiei practice
comportamentului sau asocial ) ntr-o manier calm i pozitiv pana cand profesorul sa asigura ca elevul a
inteles
Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente mai mici i efectuarea pe rand a
acestora
-derularea de activitati sub supraveghere permanenta si apoi, reducerea treptata
a asistenei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte de timp
Principiul feed-back-ului imediat
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea
imediata a acelui comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinilor
Principiul consecventei
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice date
elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
pentru o vreme pare ineficient
Aspecte psiho-sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-acordarea de feed-back pozitiv si de recompense simbolice permanente
- derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi egale
(Obs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune pe elevul
cu ADHD in postura de respins, putand fi perceput de membrii grupului ca cel
care boicoteaza echipa)
Strategii de evaluare
-acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii
-evaluari orale/ scrise/ practice facute din secvente scurte, cu pauze de relaxare
intre ele
Fisa suport
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA partea 1
Tulburarea de conduit se refer la un grup persistent de comportamente negativece se manifest la copii, afectandu-i dezvoltarea psihica, sociala si scolara.
Caracteristici principale
Conduite dezadaptative
Conduite impulsiv-agresive:
- este nelinistit, agitat i irascibil
- provoaca incidente n mediul sau, soldate cu distrugeri de bunuri
- reactioneaza n relatiile cu ceilalti n baza impulsului de moment
-jicneste persoanele cu care relationeaza (porecleste, ironizeaza etc.)
- provoaca stari conflictuale sau batai n mediul sau
Conduite opozante:
- nu se conformeaza instructiunilor / regulilor pe care le primeste, n special din partea adultilor
- are aversiune i indispozitie pentru angajarea n activitati educationale
- este susceptibil la sfaturi i laude (sufera desea de sindrom persecutiei)
Conduite de dominare:
- intervine inoportun n conversatiile sau activitatile altora
- are dificultati n a-si astepta randul n comunicarea cu celalalt
- are dificultati n a accepta pareri divergente cu ale sale (se manifesta critic fata de ele)
- foloseste cuvintele / gesturile ca forma de intimidare n relatiile cu ceilalti
- are tendinta de a iesi n evidenta prin minimalizarea opiniilor i realizarilor celorlalti
Dificultatile de integrare socio-afectiva

Deprinderi sociale dezadaptative:
- are dificultati n a respecta regulile i instructiunile n activitati de grup (sociale sau scolare)
- ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai grupului cu care interactioneaza
- isi pierde interesul ptr o activitate de grup n care nu e n centrul atentiei
- nu-si asteapta randul pentru a-si exprima ideile sau pentru desfasura o sarcina n cadrul grupului
- are greutati n a-si amana o satisfactie / o actiune
- prezinta dificultati n a organiza diferite activitati de grup fara a incalca drepturile celorlalti
-e revendicativ (are impresia c nu are ce merit i ceer mereu recompense)
Reactii emotionale dezadaptative:
- manifestarile expresiv-emotionale sunt excesive n raport cu situatia (ex: accese de furie/ plans, frustrari cu tendinte (auto)agresive manifestarile expresiv-
emotionale nu corespund situatiei, fiind imprevizibile (ex: aparitia variabila a unor reactii de enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras la
critici)
Dificultati de adaptare scolara

-nivel scolar scazut sau foarte scazut
-absenteism scolar ridicat
Comunicare dereglri ale limbajului, dificultati de respectare a regulilor conversatiei, vocabular limitat (pe fondul respingerii scolii)
Intelegere si invatare cognitivadiminuarea activitii intelectuale, ca urmare a unui consum nervos rapid, oboseal; incapacitatea de a ndeplini sarcini
complexe; e posibil sa aiba un potenial intelectual ridicat, dar nu reuesc s-l pun in valoare
Memoriediminuarea activitii mnezice
Atentiescderea capacitii de concentrare
Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale exagerate
Motivatie Scderea interesului pentru nvare
Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiie motorie
Trasaturi psihice ncpnare, negativism, opozitionism, dominare, egocentrism
Aspecte psiho-sociale dificultati de integrare in grupuri; respins / evitat de ceilalti; apropiere de grupuri deviante sau marginalizate social; poate deveni
lider negativ
Fisa suport
COMPORTAMENT TEHNICA SUGERATA
Vorbeste excesiv Stbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa vorbeasca i cand sa
Vorbeste fara a ridica mana nu vorbeasca
Vorbeste n acelasi timp cu profesorul Recompensati-l cand asculta atent
Intarzierea la ora Intampiati elevul scurt i pozitiv, n special n primele dati cand intarzie;
Remarcati verbal faptul ca a intarziat
Directionati-l spre locul lui
Acordati-i timp sa se conformeze
Reveniti la cursul lectiei
Daca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica cauza (poate fi
lenea, dezorganizare a timpului, probleme de familie etc.)si viitoarele strategii educative
Agitatia motorie (se foieste n banca, Implicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa
miscari excesive cu mainile i picioarele) Divizati sarcina pe care o are n sarcini bucati mici i recompensati finalizarea fiecarei bucati
Nu este atent (viseaza, pare ca nci nu Atrageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat n clasa
este prezent) Cereti-i sa repete instructiunile
Implicati-l activ n lectie (de la impartitul fiselor de lucru colegilor la exercitii n care ele este
principalul autor)
Intrerupe mereu activitatea Asezati-l n paropierea dumneavoastra
Recompensati-i comportamentul adecvat
Agitatie n situatie de stres i competie Valorizati-i efortul i implicarea sa n sarcina, fara a pune accent deosebit pe aspectul competitiv
Reduceti timpul alocat activitatilor
Structurati clasa i activitatile punand accent pe munca n echipa i cooperare
Comportament neadecvat n activitatile Dati-i o responsabilitate n echipa
de echipa sau competitionale Plasati-l n proximitatea dumneavoastra
Face lucruri periculoase fara a se gandi la Anticipati situatiile potential periciuloase i faceti un plan n avans
consecinte posibile Plasati-l n pereche cu un elev responsabil i monitorizati-ii atent
Recompensati comportamentul adecvat
Dificultati n activitatile nestructurate (ex: Incurajati jocurile de grup i participarea la activitati de grup
pauza, asteptarea pe hol etc.) Ajutati-l sa identifice activitati adecvate
Pierde timpul necesar realizarii sarcinilor Ajutati-l sa se organizeze fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca
n clasa (nu-si gaseste creionul, caietul Remarcati-l cand are ordine pe banca
etc.)
Nu utilizeaza adecvat timpul pe care il are Stabiliti de comun acord promptere (o atingere pe umar, un semn cu mana)
la dispozitie Specificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina n mod clar
Recompensati finalizarile n timp util
Interactiuni agresive cu ceilalti Discutati cu elevul individual despre comportamentul sau (Ceea ce faci este..., Poti obtine ceea
ce doresti i n al t mod....
Recompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat
Are stima de sine scazuta (Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati)
Impartiti sarcinile n pasi mici
Recompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina
Minimizati teama lui de esec
Reduceti confruntarile negative (ex: Esti un lenes)
Acordati-i responsabilitati speciale
Creati conditiile n care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are i pentru care poate fi
apreciat de ceilalti
Fisa suport
ALTE POSIBILE TEHNICI EDUCATIVE
1. Ignorarea tactica profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci cnd executa sarcinile date, ignornd comportamentele secundare.
2. Pauza tactica profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci cnd da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor.
3. Semnalizare non-verbala profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune.
4. Semnalare indirecta profesorul directioneaza elevul fara a-i spune exact ce sa faca. ( De exemplu: Sunt o gramada de hrtii sub banca ta.)
5. Timp de conformare profesorul stabileste contactul vizual cu elevul i proximitatea spatiala, da instructiunea, dupa care i lasa elevului un interval de timp
pentru a se conforma, interval n care nu i acorda atentie.
6. Directionare comportamentala profesorul directioneaza un grup sau un elev facnd referire directa la comportamentul asteptat. (De exemplu: Mihai,
ntoarce-te spre mine! Multumesc!)
7. Reamintirea regulii profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii (De exemplu: Avem o regula cu privire la ntrebari.)
8. Prefatarea profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv nainte de a aplica tehnici de management comportamental.
9. Chestionarea directa profesorul utilizeaza o forma imperativa directa i nu auna deschisa(De exemplu: Ce?, Cnd?, Ce faci?, Ce ar trebui sa faci
acum?, Care este regula noastra...? n loc de De ce?)
Acest gen de ntrebari directioneaza responsabilitatea catre elev n loc sa ceara justificari. Imperativele directe se centreaza pe responsabilitatea elevului n
momentul prezent i nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui.
10. Oferirea de alternative profesorul ofera o alternativa n cadrul regulamentului negociat: Poti sa desenezi dupa ce termini exercitiul!
11. Consecinte amnate profesorul indica n mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune: Daca nu poti lucra n liniste
aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.
12. Tehnica time out - Time out nseamna scoaterea elevului din contextul care-i ntareste comportamentele inadecvate i mutarea acestuia ntr-un loc n
care sa fie lipsit de ntariri
Comportamente care pot fi abordate prin time out :
lovirea altora, a profesorului maltratarea, ranirea, agresarea altora
amenintarea altora acte periculoase
comportament ostil vocabular vulgar, jignire, poreclire
raspunsuri obraznice ntrerupere persistenta
strigate agresive plngeri, cereri ostentative
aruncarea, distrugerea unor obiecte nerespectarea comenzii de a opri un comportament
aruncarea cu obiecte n altii
Etape ale tehnicii:
a. selectarea comportamentului tinta
Obs: Time out nu este tehnica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva i scade eficienta!
b. Alegerea unui loc pentru time out - un loc de calmare i recapatare a controlului.
Acesta trebuie sa fie un loc plictisitor, n care elevul sa nu primeasca atentie i n care sa nu aiba acces la ntariri (nu este recomandat un loc n care sa
palavrageasca i sa rda cu alti elevi, scapnd astfel i de sarcinile date la ora).
Nu trebuie ales un spatiu strmt sau orice loc care poate genera frica.
n scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supravegherea unui alt profesor eventual. Se poate stabili un loc chiar undeva n
clasa (intr-un colt)
c. Determinarea timpului necesar
Timpul se stabileste de obicei n functie de vrsta copilului (adica, 1 minut pentru fiecare an la copiii mici); timpul total pentru time out nu ar trebui sa depaseasca
insa 12 minute.
Obs: Time out nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a ntmplat i de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la time out i se va nmna o fisa
de genul celei de mai jos i li se cere sa raspunda la ntrebari. O copie a acestei fise se va ntoarce la profesor, una la diriginte.
FISA TIME OUT
Ce s-a intamplat ? De ce ai ajuns aici?
Care-i versiunea ta despre ce s-a intamplat ? (dreptul la replica)
Ce regula/ drept ai incalcat prin comportamentul tau ?
Ce poti face pentru a repara situatia? Pentru a preveni astfel de situatii n viitor?
Cum te poate ajuta profesorul/ dirigintele/ consilierul psihopedagog?
d. Masurarea timpului
In spatiul de timeout trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar cnd acesta suna. Astfel, responsabilitatea cu privire la durata
time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului.
e. ignorarea elevului cnd este n time out
Parintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului/ elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea acestei tehnici. Chiar daca
copilul/elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu exceptia cazului n care sunt probleme reale. Pentru orice
comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare.
f. Stabilirea legaturii cu elevul dupa time out
Este important sa se clarifice legatura ntre comportament i time out, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul trebuie sa nvete ce consecinte
vor avea anumite comportamente. Nu se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se ceara sa promita ca nu va mai face niciodata ce a facut.
Astfel de promisiuni nu duc la mbunatatiri.
De ce ai fost trimis la time out?
Daca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. Daca raspunde incorect sau nu stie, i se explica.
Fisa suport
13. Blocare - este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfrsit a elevului.
De exemplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra i sa asculte. Elevii se plng Nu vorbeam doar noi...!. Profesorul le blocheaza
tentativa de evitare cu un gest ferm al minii i repeta instructiunea. Mesajul profesorului este : Nu ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. Asculta
instructiunea i fa ceea ce iti spun.
14. Acord partial redirectionare Prof. poate exprima un acord partial cu elevul (daca e cazul) i apoi l redirectioneaza pe regula i cerintele sarcinii.
De exemplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma i i reaminteste regula.
Elevul raspunde napoi: Dar, domnul Popescu ne lasa sa mestecam guma! n loc sa intre n disputa, profesorul exprima un accord partial: Poate ca domnul
Popescu va lasa, apoi redirectioneaza: n aceasta clasa regula este clara. Cosul este acolo. Multumesc!. Elevului i se ofera timp sa se conformeze.
15. Comentariu asertiv exista grade de asertivitate n limbajul i vocea cuiva. Atunci cnd profesorul este asertiv, isi va sustin drepturile ntr-o maniera clara,
decisiva, ferma, non-agresiva ( De exmplu: Acest gen de limbaj este inacceptabil aici. Avem o regula legata de respect. Ma astept sa o folositi.)
16. Comenzi cnd prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta i ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul:
Mihai (...)! Primul cuvnt sa fie tare i accentuat pentru a atrage atentia. Coborti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual i transmiteti comanda pe un ton
ferm, decisiv, asertiv: Da-te jos de pe banca, acum!
17. Limbajul special al incurajarii
a)Formulri care demonstreaz acceptarea:
Pare s-i plac activitatea aceasta.
E frumos c-i face plcere s nvei.
Se vede c-i place foarte mult s faci asta.
Dac nu eti mulumit cu ceea ce a ieit, ce crezi c ai putea face ca s te simi mai bine n acest sens?
b)Formulri ce exprim ncrederea:
Cunoscndu-te, sunt sigur( ) c ai s reueti.
Ai s reueti!
Am ncredere n tine c vei ti ce s faci.
Nu-i uor deloc, dar cred c ai s reueti.
c)Formulri care subliniaz contribuiile i aprecierile:
Mulumesc, a fost de mare ajutor ce ai fcut.
A fost o idee bun din partea ta s
Mulumesc, chiar apreciez ce ai fcut, pentru c mi-a uurat mult munca.
Am nevoie de ajutorul tu pentru
Ctre toat clasa: Chiar am petrecut un timp bun astzi! Mulumesc.
tiu c te pricepi la... Ai vrea s faci tu acest lucru pentru noi?
d)Formulri prin care este recunoscut efortul i progresul:
Chiar c ai muncit mult pentru asta!
Mi se pare c ai petrecut mult timp gndindu-te la acest lucru.
Uit-te ct ai progresat!
E clar c ai devenit mai ndemnatic n
Pari cam nemulumit, dar uit-te ct de mult ai progresat
Obs1: Cuvintele de ncurajare pot avea un efect invers asupra elevului, chiar de descurajare, dac sunt motivate de dorina profesorului de a permanentiza un
comportament pe care l consider bun sau dac exprim o atitudine de genul: i-am spus eu!. Trebui evitat, aadar, comentariile moralizatoare sau care l
calific pe elev, (ex.: Pare c ai muncit, nu glum, , de ce nu poi face asta tot timpul?; era i timpul!; vezi ce poi face dac te strduieti? etc.).
Obs2: Efectul real al incurajarii depinde ns foarte mult de msura n care elevul are ncredere n adultul care l laud, dac ateapt sau nu s fie ludat i dac
are tendina de a deveni dependent de ea.
18. Administrarea de pedepse
Pedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. Aceasta procedura nu necesita un spatiu special,
se poate administra oriunde, oricnd.
Aceasta tehnica numita amorsare va creste eficienta consecintelor i ofera o legatura cognitiva ntre consecintele trecute i controlul comportamentului n
prezent. Se va realiza i o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. Se presupune ca, avnd posibilitatea de a alege, elevul va prefera
evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui comportament adecvat.
Principii generale:
a. Alcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utiliznd alte tehnici (maximum trei).
b. Informati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa.
c. Faceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa.
d. Recapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum i consecintele pentru comportamente adecvate.
e. Se recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare i care sa-i permita copilului sa dezvolte
autocontrol.
n momentul n care i se arata semnul copilul poate decide:
sa-si schimbe comportamentul curent;
sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat.
f. Daca elevul si controleaza comportamentul, puteti sa-l ncurajati: Mihai, ma bucur ca ai ncetat sa o jignesti pe colega ta!
g. Fiti consecventi n aplicarea procedurii. Daca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le credeti cu adevarat sau nu le puneti
n practica i va specula asta.
Fisa suport
19.Economia de jetoane
Principiul general este utilizarea unei abordari pozitive n dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. Se identifica comportamentele dezirabile/indezirabile
i se stabileste o regula de acordare a jetoanelor
Exemplu:
Se masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data cnd are o anumita ora (ex. matematica):
1. Punctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate
Sa fie la timp n clasa.
Sa fie gata pentru ora dupa 3 minute de la intrarea profesorului n clasa.\
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
2. Respect: elevul sa respecte demnitatea i autoritatea profesorului i demnitatea celorlalti elevi
Utilizarea unui ton adecvat cnd se adreseaza profesorului
Sa fie concentrat la activitate
Sa foloseasca cuvinte adecvate
Sa colaboreze cu ceilalti elevi
Elevul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste
3. Sarcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor n clasa fara ntrerupere sau refuz
Sa prezinte temele la timp
Sa urmareasca instructiunile profesorului n clasa fara comentarii
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
Profesorul tine socoteala punctelor nregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor 3 criterii listate mai sus. Accentul cade pe faptul ca elevul
cstiga sau nu punctele. La finalul zilei/saptamnii se nsumeaza punctele cstigate de elev i se mpart la totalul punctelor pe care le-ar fi putut cstiga.
Exemplu:
Elevul a cstigat 24 puncte. Totalul pe care le-ar fi putut cstiga este 28 puncte
24:28 = 0,86. Scorul elevului este deci 86%.
Comportamentele elevului se nregistreaza n fiecare zi pe o fisa de observatie. De cte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul pentru care punctul nu s-
a acordat. Acest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci cnd motivele sunt clar specificate. nregistrarea
comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru a le modifica.
Acele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului.
Cu punctele colectionate elevul poate - cumpara privilegii.
PRIVILEGIU UNITATE DE TIMP IMPORTANTA PUNCTE/ JETOANE
Asistentul profesorului 1 saptamana 5 5
Audierea melodiei preferate n pauza 5 minute 3 3
Reguli de baza
_ Oferiti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat.
_ Cnd i oferiti punctele spuneti exact ce v-a placut, ct sunteti de multumit ca s-a comportat asa.
_ Cnd apare un comportament inadecvat este important:
a) sa-l ignorati;
b) selectati un privilegiu pe care-l veti retrage;
c) retrageti un numar de puncte (cel mai putin dezirabila alternativa);
d) analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului; n acest caz revizuiti setul de expectante.
20. Contractul de contingenta
Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate n cazul adolescentilor. Consta n a stabili un contract ntre toate partile implicate (elev,
profesor, parinti) care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia i consecintele realizarii/ nerealizarii lor n termeni precisi. Se va specifica data
ncheierii acestui contract, termenul de valabilitate i va fi semnat de toti cei implicati.
Ac. contract e un instrument n zona proximei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile ntre el i celelalte persoane.
Ideea de baza este ca partile sa conlucreze i sa ajunga la un acord cu privire la cteva obiective specifice, realiste, observabile i masurabile.
Contractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare i o fac n mod voluntar. n plus, printr-un
astfel de contract i aratam elevului ca l tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui i capabil sa-si respecte cuvntul dat.
Continutul contractului trebuie negociat astfel nct fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus i ca are reale beneficii de pe urma ncheierii lui. E util sa se lase
loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti.
Formularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Fiecare parte primeste o copie, iar
datele i conditiile de revizuire vor fi stabilite n avans.
21. Tehnica shaping
n cadrul procedurii denumite shaping, n cazul n care comportamentul pare sa se mbunatateasca (adica este aproape de ce se asteapta
parintele/profesorul), dar nu este exact comportamentul dorit, din moment ce ntotdeauna exista variatie n producerea comportamentului, parintele/profesorul
trebuie sa-l recompenseze i apoi sa astepte o aproximare i mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din nou. Aceasta
procedura este destul de utila n a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa ntareasca un comportament dorit care exista, dar ntr-o forma imatura.
Cel mai simplu exemplu n acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste ntariri pozitive pentru ca a spus ceva corect va produce
fraze din ce n ce mai corecte.
Fisa suport
Categoria CES: ANXIETATEA
Anxietatea tulburare emoinal manifestat prin stare de team, panic i/sau blocaje emotionale i acionale.
Anxietatea excesiv a adolescentului poate fi generat de: Crearea unui climat educational pozitiv
-o educaie inadecvat n copilria timpurie (contactul cu stiluri de via - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin,
i gndire duntoare -vicii, agresivitate) ncurajare, susinere
-relaii tensionate cu adulii, pn la abuz asupra copilului -creare unei atmosfere de nvare destins, relaxant (prin aplicare unor
-traume psihice metode active- participative care sa ofere placere si siguranta jocuri educative,
-predispoziii anxioase accentuate de atitudinea prinilor activitati practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
Caracteristici principale ale elevului -promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor
-are frecvente stari de panic ce produc fie blocaje acionale sau Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
verbale, fie o agitaie excesiv ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
-are un stil de gandire irational si negativist Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii stari emotionale
-relaioneaza greu cu ceilali (profesori, colegi), tinzand sa se izoleze; adaptative
-ii este teama de schimbare i noutate, adoptand un comp. rutinier -reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor
-are dificultati de dificulti de nvare (pe fondul concentrarii scazute a cu ganduri realiste
atentiei, si a problemelor de memorare) -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
-este hipersensibil la evaluari negative al respiratiei
Bariere n calea nvrii - autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic (ex: prin folosirea de ctre
Intelegere si invatare cognitiva : elev a devizei Eu pot repetat n faa oricrei dificulti)
Gndirea rigid ; transfer greu cunotinele la situaii / domenii noi, - formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
dar poate nva prin exersare i repetiie realizabili
Invarea si intelegerea -dezorganizate din cauza emoiilor i a fricii -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
Abordarea sarcinilor -evit sarcinile noi, necunoscute, se tem de eec -oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu
Atentie sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine
-Capacitatea de concentrare redusa -implicarea elevului anxios preponderent n activiti de grup (implicarea
Afectivitate receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat
-emotii intense si dezadaptative datorit anxietii)
Energie psihica -ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate programarea intr-o
-Rezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de anmita perioada aorei nite scurte activiti relaxante care s-l ajute pe elev s
relaxare mai lungi i mai dese se desfoare
Fisa suport
Categoria CES: DEPRESIA
Depresia-perceperea extreme de negativ a propriei persoane, mediului i a viitorului
Depresia este mai mult dect o tristee zilnic. Plan de aciune zilnic plnuirea fiecare zi cu elevul, astfel nct acesta s
Adesea este asociat cu : tie unde se poate adresa n momentele de criz, mai ales cnd e liber; pastrare
*abuzul de anumite substane unei atitudine pozitiv, bunvoin, ncurajare
*tulburri de alimentaie, sexuale i de somn
*experiena unei traume semnificative Discuii libere despre problemele avute petrecerea un timp cu elevii
*dispoziie natural spre emoii i stri negative, rennoite de discutnd despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar (Obs:e
diverse experiene de via indicat de observat abilitile i calitile pe care le are, pentru a putea recurge la
Caracteristici principale ale elevului ele cnd este cazul)
-are o expresie a fetei permanent trista
-este frecvent nervos, iritabil, excesiv de emotive Grup de sprijin (confideni) implicarea receptiv a prietenilor importani poate
-are crize de plans inexplicabil ajuta elevul s nu se simt respins; Stabilirea unei legturi regulate cu adultul
-este apatic, lipsit de energie preferat.
-traieste sentimentul de a fi altfel, diferit fa de ceilali
-se evalueaza numai negativ si are o stim de sine sczut Gndire pozitiv nvarea elevul cteva afirmaii pozitive pe care s i le
-are sentimente de vina nejustificate repete atunci cnd se confrunt cu dificulti.
- prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectiv
-e dominat de ganduri negre, de idei de suicid (pesimism exagerat) Resurse adaptative gsirea unei anume abilitati pe care o posed elevul / pe
-ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea care ar putea s-o dobndeasc i promovarea sa n clas; utilizarea de metode
-are rezultate la nvtur /in alte activitati neateptat de slabe si materiale atractive
-tinde sa se izoleze de restul colegilor
-tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur Evaluarea abilitilor sociale verificarea dac elevul dispune de abilitile
-are certuri si contradictii frecvente cu colegii sociale necesare n grupul lui din clas. Dac nu, el trebuie invatat prin
-se mbolnveste frecvent intermediul unor exerciii de dezvoltare a abilitilor sociale
-are insomnii
-poate avea scaderi/ cresteri in greutate Planul de acas/de la coal al elevului -implicarea elevului n activiti care
-poate avea dureri inexplicabile, ca de ex, dureri de cap sau de stomac s duc la creterea respectului de sine :
Bariere n calea nvrii -oferirea de sarcini colare accesibile /realizabile/realiste, cu dificultate gradat:
Depresia afecteaz ntreaga manifestare psihica: se ncepe cu sarcini simple care s le asigure succesul i ncrederea n sine
- lips de implicare / evitare / refuz de implicare in activitatea -implicare sporit n activiti de grup
colar -implicare n activiti extra-colare
-rezisten sczut la efort intelectual
-randament sczut n activitate
-probleme de memorie i atenie
-motivaie sczut
-sensibilitate excesiv la evalurile negative i la eec
- capacitate de cooperare sczut
Fisa suport
Categoria CES: MUTISM SELECTIV
Mutism selectiv copil/ adolescent care poate vorbi normal n anumite situaii, de obicei acas, n familie, dar refuz comunicarea verbal cu persoane
nefamiliare i n medii resimite nesigure afectiv sau ostile. n coli, e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de 1-2 semestre; mutismul
poate fi efectul unei traume psihice anterioare.
- are un blocaj n comunicare generat de o team generalizat i Identificarea strii lui emoionale i a factorilor de stres
anxietate social
- nelege limbajul i poate vorbi, dar nu depeste pragul de fric Crearea unui climat afectiv -pozitiv si securizant
ii asum o identitate non-verbal (prefera sa se exprime si sa -Apropierea fizic att ct este necesar pentru a le menine securitatea i
comunice predominant nonverbal : micri ale capului, artat cu intimitatea
degetul, rmnd impasibil pn cnd cineva ghicete ce doreste) -Adoptarea unei atitudini de ncredere i bunvoin
- poate prezenta asociat i tulburri de limbaj -Sensibilitate n acordare de sprijin (ton cald, prietenos)
- performana colar ii este afectat, dar progresul colar e posibil la
acele activiti ca nu necesit vorbire ncurajarea oricrei tentative de comunicare, indiferent de natura ei
prezint probleme de relaionare, -Verbalizarea de ctre profesor a mesajului transmis de elev gestual
- manifest o sensibilitate excesiv la reaciile celorlali -Includerea lui in toate activitile chiar i n cele care solicit limbajul oral
- e extrem de timid i emotiv -Perseverena n adresarea verbal (profesorul nu va recurge n nici un caz la
Bariere n calea nvrii gesturi pentru a comunica)
Activitate scolara /invatare cognitiva
capacitate de efort intelectual sczut (tendinta de renunare) Stimularea implicarii in activitati scolare
transmit feedback numai n activitile preponderant practice -Planificare organizat si structurat a activitii (evitarea abordrilor tematice
dificultate de lucru in grupe n cadrul activitilor colare; fr finalitate clar)
Aspecte psiho-sociale -predare si prin modalitati alternative de comunicare (ex: comunicare prin semne
-stari de nesiguran inpropriile forte, si imagini), dar nu exclusiv prin acestea
-dificultati mari de comunicare cu persoane nefamiliare, -comunicand -ncredintarea unor sarcini accesibile in pai mici i valorizarea lor n faa clasei
eventual non-verbal (ludarea pentru orice succes ct de mic)
-Fragmentarea temelor n sarcini mici de atins pentru fiecare elev
-Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecrui elev
-Teme scrise limitate ca dimensiuni, numr i complexitate
-Introducerea unui element practic n tem
Crearea unui program de terapie n parteneriat cu prinii, dirigintii si

profesorii
Fisa suport

Categoria CES: ATACUL DE PANICA
Atacul de panic reprezinta un sentiment coplesitor de fric care apare far avertisment sau motiv obiectiv. El apare far o cauza anume sau chiar n
situatii inofensive (de exemplu, n timpul somnului) i dureaz cteva minute. Atacul de panic genereaz fobii, depresii, abuz de medicamente, alcool
chiar suicid.
Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte urmatoarele Crearea unui climat educational pozitiv
manifestari : - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunvoin,
- ritm neregulat al btior inimii, dificulti n respiraie, ncurajare, susinere (acceptarea manifestrile, si oferirea de sprijin in momentul
-sentimentul c nu mai are aer printr-un comportament calm, degajat
- senzaii de ameteal, stare de confuzie -creare unei atmosfere de nvare destins, relaxant (prin aplicare unor
- senzaie de vom metode active- participative care sa ofere placere si siguranta jocuri educative,
- crcei, tremurturi, transpiraii reci, frisoane, furnicaturi la mini i la activitati practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
picioare -promovarea unei atitudini prietenoase i cooperante din partea colegilor
- dureri de piept, fierbineal (nvarea colegilor cum s reacioneze pozitiv, ca s nu agraveze starea de
- teama paralizant c nnebunete sau ca moare panic)
- ipohondrie
Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
Bariere n calea nvrii ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
Procese senzoriale Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii stari emotionale
-Tulburri de perceptie i reprezentare adaptative
Activitate scolara /invatare cognitiva -reducerea efectului gndurilor negative, generatoare de fric prin alternarea lor
-Cmpul cunoaterii i nvarea propriu zis sunt dezorganizate din cu ganduri realiste
cauza emoiilor i a fricii -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
-Scderea receptivitii la sarcini al respiratiei
-Teama n faa sarcinilor noi, necunoscute (se teme de eec, de - autosugestiei pozitive n situaia atacurilor de panic (ex: prin folosirea de ctre
dificulti) elev a devizei Eu pot repetat n faa oricrei dificulti)
-Evit situatiile colare care constituie pentru ei surse de panic - formarea obinuinei de a-i propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
(absenteism) realizabili
Atentie -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
-Capacitatea de concentrare sczuta -oferirea de catre profesor a unor cerine cu dificultate gradat- se ncepe cu
Afectivitate sarcini simple care s ii asigure succesul i ncrederea n sine
-emotii intense si dezadaptative -implicarea elevului anxios preponderent n activiti de grup, (implicarea
Energie psihica receptiv a unor prieteni importani poate ajuta elevul s simt c nu este izolat
-Rezistena la efort intelectual sczuta are nevoie de pauze de datorit anxietii)
relaxare mai lungi i mai dese -oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate :
programarea intr-o anmita perioada aorei nite scurte activiti relaxante
care s-l ajute pe elev s se desfoare;
activitile zilnice trebuie s includ relaionare i concentrare
Fisa suport
Categoria CES: TULBURARI DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburri de stres posttraumatic schimbare persistenta a personalitatii dupa o trire/experien traumatic/catastrofic. Schimbarea aparut n
personalitate nu poate fi atribuit vulnerabilitii sale psihice ci situaiei trite.
Prezint simptome grupate la nivel de : Identificarea schimbarilor de personalitate survenite ca urmare a traumei
Organic
-tensiune, ncordare muscular, ncletarea pumnilor Crearea unui climat educational pozitiv
-tremurturi, nepturi, furnicturi, transpiraii reci -Relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare
-tulburri sexuale, ale poftei de mncare i ale somnului (comaruri, -Manifestarea empatiei i nelegerei;
insomnii) -Crearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ (arenevoie de siguran
-oboseal permanent afectiv)
Cognitiv proc. senzoriale, gandire, memorie -Adresarea cu o tonalitate cald, prietenoas, binevoitoare
- tulburri de percepie i reprezentare (revd momente trite n -Formarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev
timpul traumei)
- ncetineal n exprimarea gndurilor i ideilor Stimularea interesului pentru activ. scolare
- dominat de gnduri negative, prpstioase, sumbre -Stimularea implicarea n activiti scolare care-i valorifica interesele
-diminuarea capacitilor memoriei -Acordarea de timp mai mult pentru ndeplinirea sarcinilor
Reglatoriu (vointa, atentie) -Manifestai rbdare i calm in repetarea instructiunilor, explicatiilor /
-abulie (diminuarea / lipsa voinei, nu persevereaz, disparitia oricarei demonstratiilor
dorinte de afirmare sau realizare) -Evaluarea frecventa a starii de spirit i ncredinarea de sarcini pe msur (nici
-nelinite, agitaie foarte dificile dar nici foarte uoare);
-diminuarea capacitilor ateniei
Comportament Stimularea increderii in sine
-comportament evitant, pasivitate i apatie -Folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri pentru un
-ticuri verbale sau gestuale progres orict de mic
-consum de alcool si droguri -Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea (atat din partea profesorului,
Emotional cat si di partea colegilor)
-dispoziie trist (o tristee apstoare ntiprit pe fa)
-instabilitate emoional (trece uor de la rs la plns) Stimularea comunicarii si a relationarii pozitive
-iritabilitate, accese de furie -ncurajarea exprimarii, acordand sprijin elevilor n redarea ideilor
tristee, anxietate, nerbdare -crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunic
disperare, descurajare, idei suicidare
Psiho-social Crearea unui program de terapie n parteneriat cu prinii, dirigintii si
- stima de sine scazuta profesorii
- izolare sociala
- nencredere i ostilitate fa de familie sau colegi
Procese senzoriale
- tulburri de percepie i reprezentare
Activitate scolara /invatare cognitiva
- randamentul sau ediminuat n orice gen de activitate
- are dificulti de adaptare scolarA (consider c nu poate face fa
sarcinilor)
- manifest pasivitate - nu se implic sau nu finalizeaz o activitate
Memorie
- are memorie slab, cu frecvente lapsusuri
Motivatie si vointa scolara
- nu mai gasete motivaie i voin pentru a nva
Atentia
- capacitatea de concentrare sau mobilitate a ateniei este mult
diminuata
Afectivitate
-este labil afectiv (trece uor de la rs la plns)
Imaginatie
-are imaginaie i creativitate srac
Aspecte psihosociale
- imaginii de sine este fluctuanta
-are tendinte de izolare sociala
Fisa suport

Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE - ANOREXIA
Anorexia / anorexia nervoas e o perturbare a comportamen-tului
alimentar care se manifest prin refuzul de a mnca, scderea Absena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre
excesiv din greutate i controlul foarte meticulos al greutii corporale. persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de
alimentaie.
Refuzul de a menine greutatea corporal peste greutatea normal
minim pentru o anumit vrst sau nlime, persoa-nele afectate nu n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact
sunt doar slabe ci cntresc cu minim 15% mai puin fa de s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii (colegii), prinii
greutatea normal. despre obiceiurile alimentare a acestuia.
Debutul tulburrii se situeaz de obicei n adolescen (cel mai .

adesea ntre 16 i 17 ani) si ncepe in general cu eforturile obisnuite
de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare exces de greutate
la acel moment;
Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a

perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli au
pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in continuare
supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult prea mari.
Datorit scderii n greutate i a alimentaiei srace pot aprea

serioase daune corporale:
-din cauza dereglrilor hormonale, se ntmpl destul de des ca
menstruaia s absenteze.
-prezint bti mai uoare ale inimii,
-tensiune sczut,
-temperatura sczut a corpului,
-diferite probleme ale pielii,
-slbiciune musculara,
-cderea parului.
Caracteristici principale ale elevei
-e obsedata de ceea ce mananc (vorbeste tot timpul despre aceasta
i studiaz orice amnunt referitor la alimentele pe care le consum)
-se subapreciaz n mod constant (consider c are foarte multe
puncte vulnerabile i e permanent ingrijorat s nu fac greeli )
- ncercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda
sigurana greutatea devine astfel un factor important al respectului
faa de sine;
-ii este mereu frica s nu fie criticata / respinsa.

-incearca continuu sa fie pe placul tuturor, n profunzime insa, se
simte pierduta i incapabila s fac faa mediului in care trieste - pe
care il consider prea competitiv i agresiv;
-prefer s evite contactele sociale, situaiile n care s-ar simi
vulnerabila (ieiri cu colegii, diverse discuii);
-scderea performanelor colare;
-scderea interesului i a motivaiei pentru activitatea colar;
-prezint dificulti de concentrare i o scderea semnificativ a
memoriei
-episoade de labilitate afectiv (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere general a tonusului psihic;
Fisa suport

Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE BULIMIA NERVOASA SI SUPRA-ALIMENTAREA
Bulimia nervoas: se manifest printr-o poft de mncare
exagerat, aa numita foame de lup dup care, n majoritatea Absena unor semne clare, precum i mascarea simptomelor de ctre
cazurilor, persoanele afectate i provoac pentru a depi persoanele afectate, fac dificil identificarea timpurie a tulburrilor de
sentimentul de vin, perfect contieni, isi provoaca grea pentru a alimentaie.
voma / folosesc laxative.
n situaiile n care bnuii c un elev prezint aceast tulburare, ncercai cu tact
Dou aspiraii principale i caracterizeaz, de a mnca orict i orice s aflai mai multe informaii, discutnd cu acesta, cu prietenii (colegii), prinii
i totui de a rmne slab sau de a slabi. Bulimia este soluia la care despre obiceiurile alimentare a acestuia.
se apeleaz pentru a le ndeplini pe cele doua, folosind o singura
cale;
Exist o permanent preocupare fa de tot ceea ce are legtur cu
mncarea, caloriile, greutatea corporal, diete;
Bulimicii nu sunt uor de identificat deoarece ei pot avea o greutate

normal, subnormal sau excedentar, nsa de obicei idealul lor de
greutate este foarte sczut.
Persoanele ce prezint bulimie ncearca s ascund (nege) aceast
tulburare, datorit puternicului sentiment de ruine i culpabilitate;
Pe acest fond de nvinovire pot dezvolta episoade depresive;
Consecine fizice:
-paloare datorit anemiei (administrarea excesiv de laxative i
purgative)
-cicatrici sau rni pe podul palmei ( provocri repetate ale vomei)
Supra-alimentarea: aceast tulburare nevrotic este foarte

asemntoare cu bulimia, nsa n acest caz, persoanele afectate nu i
provoac vom i nu folosesc laxative pentru a elimina ceea ce au
consumat n mod abuziv.
Pierderea controlului poftei de mncare i sentimentele de vinovaie
sau repulsie fa de propriul corp sunt identice precum n cazul
bulimiei.
Aceasta pierdere de sub control a poftei de mncare rezult n
majoritatea cazurilor datorit stresului i neputinei de a face fa unor
probleme de natura psihologic.
-scderea performanelor colare;
-scderea interesului i a motivaiei pentru activitatea colar;
-prezint dificulti de concentrare i o scderea semnificativ a
memoriei
-episoade de labilitate afectiv (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere general a tonusului psihic;

Fise Suport - CES

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise Suport - CES

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa suport

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Aria CES : CERINE SENZORIALE I FIZICE

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Organizarea si autoorganizarea activitatii Organizare si autoorganizare imbunatatirea abilitatilr de

Dificultatile de integrare socio-afectiva

Dificultati de adaptare scolara

Memoriediminuarea activitii mnezice

Atentiescderea capacitii de concentrare

Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale exagerate

Motivatie Scderea interesului pentru nvare

Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiie motorie

Trasaturi psihice ncpnare, negativism, opozitionism, dominare, egocentrism

Crearea unui program de terapie n parteneriat cu prinii, dirigintii si

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Debutul tulburrii se situeaz de obicei n adolescen (cel mai .

Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a

Datorit scderii n greutate i a alimentaiei srace pot aprea

-ii este mereu frica s nu fie criticata / respinsa.

Aria CES : CERINE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE

Bulimicii nu sunt uor de identificat deoarece ei pot avea o greutate

Supra-alimentarea: aceast tulburare nevrotic este foarte

S-ar putea să vă placă și