Terapia Educationala

Prof. Cristina Farzikhosroushahi Înv.
Maria Condrea
Iaºi - 2005
COLABORATORI
prof. Dănilă Sorin Gabriel - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"

prof. Talpanu Anca - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Afloare Luminiţa - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Axinia Alina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Boutiuc Maria-Elena - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Climatiano Alina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Creţu Graţiela - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Enache Ecaterina - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Popa Laura - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Serea Adela - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
prof. Strugaru Irina - Şcoala Specială " Constantin
Păunescu" înv. Timofte Mihaela - Şcoala Specială "
Constantin Păunescu"
prof. Vasiliu Coca Marilena - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"
ISBN 973-702-256-4
CUVÂNT ÎNAINTE
Pentru început vom încerca să răspundem la o întrebare posibilă a lectorilor: ”De ce un ghid
de lucru pentru învăţătorii şi profesorii educatori?”
Pentru cine a lucrat sau lucrează într-o şcoala specială pentru copii cu cerinţe educative
speciale (deficienţă mintală) pe postul de învăţător / profesor educator ştie că aceştia se confruntă cu
lipsa unui material structurat necesar în activitatea de proiectare a demersului didactic şi a unor
materiale didactice necesare în desfăşurarea activităţilor educative cu copiii.
De aceea, ne-am gândit să concepem această lucrare ca pe un instrument de lucru util atât
cadrelor didactice cu experienţă cât şi tinerilor absolvenţi ai Facultăţii de Pedagogie şi Ştiinţe ale
Educaţiei care-şi desfăşoară activitatea în Şcoala Specială " Constantin Păunescu", ea urmărind să
răspundă nevoii de informare a acestor categorii de persoane.
Întrucât Şcoala Specială oferă servicii de sprijin educaţional elevilor cu cerinţe speciale
(deficienţă mintală) integraţi în învăţământul public, considerăm că lucrarea va interesa şi pe cadrele
didactice din şcolile integratoare, întrucât conţinutul lucrării oferă strategii de lucru specifice acestei
categorii de elevi.
Scopul acestei lucrări este de a valoriza experienţa la catedră a mai multor cadre didactice
din şcoala noastră, care să conducă la formarea unor deprinderi şi competenţe necesare în activitatea
educativă a cadrelelor didactice debutante. Le mulţumim tuturor colegilor care ne-au sprijinit cu
sugestii, materiale informaţionale, materiale auxiliare ce au făcut posibilă apariţia acestei lucrări.
Lucrarea am structurat-o astfel:

- descrierea programului terapeutic-recuperator necesar copiilor cu deficienţă mintală conform
Programei de terapie educaţională complexă şi integrată, cu prezentarea detaliată a ariilor de
conţinut pentru formarea autonomiei personale, socializării, activităţilor ludice, stimulării cognitive
şi terapiei ocupaţionale;
- modele de proiectare calendaristică (planul săptămânal de recuperare al clasei);
- modele de proiecte de activitate pentru toate tipurile de activităţi prevăzute în programă;
- exemple de strategii educaţionale menite să eficientizeze programul terapeutic-recuperator
(parteneriatul la clasă, activităţi extracurriculare, proiecte de intervenţie personalizate, exemple de
activităţi ludice).
Sperăm ca materialele prezentate să constituie un material suport util în activitatea cadrelor

didactice, care să conducă la îmbunătăţirea calităţii procesului terapeutic-recuperator al copiilor cu
deficienţă mintală.
Autorii
3
I. STRUCTURA PROGRAMULUI TERAPEUTIC-RECUPERATOR
AL COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE
(DEFICIENŢĂ MINTALĂ)
Programul terapeutic-recuperator urmăreşte adaptarea şi integrarea copiilor cu cerinţe

educative speciale la cerinţele vieţii sociale, vizând în primul rând formarea deprinderilor practice
necesare în activitatea curentă, cât şi dezvoltarea însuşirilor de personalitate şi formarea unor
comportamente adaptative la diferite situaţii sociale.
Întrucât în ultimii ani s-a înregistrat, în şcolile speciale cu deficienţă mintală, un număr din
ce în ce mai mare de elevi cu deficienţe mintale severe, grave şi asociate, de vârstă şcolară mică,
acest fapt a condus la modificarea planului de învăţământ al şcolilor speciale pentru deficienţă
mintală şi elaborarea:
- Planului-cadru pentru clasele/grupele/unităţile de îmvăţământ special sau de
masă care şcolarizează elevi cu deficienţe moderate;
- Planului-cadru pentru clasele/grupele/unităţile de învăţământ special care
şcolarizează copii/elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
aplicabile din anul şcolar 2005-2006.
În ambele planuri de învăţământ, recuperarea şi adaptarea elevilor se realizează în cadrul
activităţilor de “Terapie educaţională complexă şi integrată”. Programul de terapie educaţională
cuprinde următoarele tipuri de activităţi educaţionale:
 FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

 STIMULARE COGNITIVĂ
 LUDOTERAPIE
 TERAPIA OCUPAŢIONALĂ
 SOCIALIZAREA
Învăţătorul/profesorul educator este cel care stabileşte orarul săptămânal al programului

terapeutic- recuperator, acesta fiind centrat pe nevoile copiilor din clasă putând fi modificat de la o
săptămână la alta în funcţie de obiectivele şi activităţile de recuperare propuse.
Repere orare orientative:
Activitatea terapeutică Deficienţe mintale moderate/uşoare Deficienţe mintale

grave,
clasele I-IV clasele V-VIII asociate
Stimulare cognitivă 5 4 3
Formarea autonomiei personale 5 5 5
Socializare 1 2 3
Ludoterapia 4 4 5
Terapia ocupaţională 5 5 4
Activităţile educaţional-terapeutice au un caracter integrativ, adică toate categoriile/tipurile

de terapie nu pot fi abordate izolat, ele se găsesc într-o relaţie de interdependenţă reciprocă, toate
fiind centrate pe elev, având ca scop principal creşterea gradului de autonomie personală şi socială a
acestor categorii de copii.
4
A. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE (FAP)
Aceste activităţi vizează formarea comportamentelor legate de autoservire, autoîngrijire, de adaptare la

viaţa cotidiană şi a conduitelor sociale.
Aria de conţinut cuprinde:
 Autoservire:
a. Corpul omenesc:
- Identificare şi numirea corectă a segmentelor propriului corp şi ale partenerului;
- Identificare, localizarea şi numirea corectă a părţilor dureroase ale corpului şi a senzaţiilor
proprii (foame, sete, frig, căldură, etc.);
- Cunoaşterea şi denumirea corectă a funcţiilor de bază ale segmentelor şi organelor corpului
omenesc (vedere, auz, mişcare,etc.);
- Activităţi practic-aplicative de recunoaştere şi asamblare pe marionete, păpuşi a diferitelor
segmente ale corpului omenesc.
b. Igiena personală-sănătate:
Autoîngrijire:
- Obiecte de toaletă: cunoaştere, denumire corectă, metode de utilizare şi păstrare;
- Sala de baie: descriere, elemente componente, modul de folosire;
- Spălatul pe dinţi, identificarea obiectelor necesare, păstrarea şi întreţinerea lor, ordinea operaţiilor;
- Îngrijirea părului: spălatul, clătitul, pieptănatul, folosirea aparatelor de uscat;
- Spălatul unghiilor cu peria, tăiatul lor;
- Baia generală: pregătirea băii, operaţiile premergătoare spălării, potrivirea temperaturii apei,
folosirea duşului;
- Bărbieritul: instrumente necesare, ordinea operaţiilor;
- Igiena intimă în adolescenţă (fete, băieţi);
- Toaleta şi folosirea grupului sanitar;
- Grija pentru propria sănătate. Regimul de viaţă zilnic, îngrijirea zilnică. Reguli de igienă,
îmbrăcăminte, adaptare la anotimp. Cabinet medical, control medical al stării de sănătate, durere de
cap, gât, stomac, febră etc.
c. Îmbrăcăminte:
- Recunoaşterea şi denumirea obiectelor de îmbrăcăminte;
- Identificarea, ordonarea obiectelor de îmbrăcăminte după modul de folosire, sex, vârstă, anotimp;
- Exerciţii practice de îmbrăcat şi dezbrăcat, înşiretat, înnodat, încheiat, descheiat;
- Ordonarea şi aranjarea îmbrăcămintei în raport de ordinea îmbrăcare-dezbrăcare;
-Formarea abilităţilor de a cunoaşte şi a opera corect cu măsurile, forma, grosimea, culoarea
corespunzătoare obiectelor de îmbrăcăminte;
-Întreţinerea şi păstrarea îmbrăcăminţii în funcţie de felul şi anotimpul de folosire;
- Exerciţii aplicative de curăţat, spălat, călcat a diferitelor obiecte de îmbrăcămite;
- Alegerea şi schimbarea propriei îmbrăcăminţi în raport de măsură, starea de igienă precum şi
adecvarea ei diferitelor ocazii;
- Moda, tradiţia, specificul naţional în alegerea îmbrăcăminţii;
- Activităţi de formare a gustului în modul de a se îmbrăca îmbinând utilul cu frumosul.
d. Încălţămintea:
- Operarea corectă cu termenii corespunzători noţiunii de încălţăminte;
- Identificare, denumirea, sortarea încălţămintei după anotimp, funcţionalitate, sex, vârstă;
5
- Activităţi practice de curăţire, văcsuire, păstrarea încălţămintei;
- Exerciţii practice de înşirare, încălţare-descălţare.
e. Hrana:
- Cunoaşterea şi folosirea corectă a denumirii principalelor produse alimentare: carne, lactate,
mezeluri, brânzeturi, conserve, legume, fructe etc.;
- Identificarea, sortarea, gruparea principalelor produse alimentare;
- Identificarea şi discriminarea gusturilor alimentare, ale diferitelor alimente şi mirosurilor specifice;
- Cunoştinţe generale de igienă alimentară. Activităţi practice demonstrative de manipulare,
păstrare a diverselor alimente;
- Prezentarea şi însuşirea unor reţete, de pregătire a unor meniuri, mâncăruri simple, folosind
corect diferite alimente.
f. Bucătăria:
- Descrierea, denumirea corectă a mobilierului şi a obiectelor principale de bucătărie;
- Activităţi practice de folosire a unor aparate de uz casnic: aragaz, fierbător, frigider, maşina de tocat;
g. Veselă şi tacâmuri:
- Însuşirea corectă a noţiunilor de veselă, tacâmuri;
- Identificarea, denumirea corectă a obiectelor de veselă, tacâmuri;
- Cunoaşterea modului de folosire, curăţare, păstrare;
- Exerciţii practice de manevrare a tacâmurilor la servirea mesei;
- Activităţi practice de aşezare a veselei şi tacâmurilor pentru servirea mesei (dimineaţa, prânz,
seara) şi de strângerea lor;
h. Locuinţa
- Identificarea şi denumirea principalelor tipuri de locuinţe (casă în curte, bloc, vilă, cabană, hotel,
palat);
- Denumirea şi descrierea spaţiilor, dependinţelor din locuinţe, funcţiile acestora (acoperiş, podea, horn,
scară, balcon, baie, cămară etc.);
- Cunoaşterea şi denumirea corectă a încăperilor şi mobilierului specific;
- Activităţi de gospodărire în interiorul şi exteriorul locuinţei (măturat, spălat pe jos, şters praful,
bătut covoarele, folosirea aspiratorului);
 Autonomia personală – în mediul ambiant

a. Familia:
- Cunoaşterea şi identificarea membrilor propriei familii; relaţii de rudenie; poziţia copilului în
familie (mama, tata, părinţi, bunici, fiu, fiică, fraţi, nepot, mătuşă, unchi);
- Cunoaşterea numelui membrilor familiei, adresa familiei, mijloacele de transport, numărul de
telefon, locul de muncă al părinţilor;
- Ocupaţia membrilor familiei: profesia, ocupaţii zilnice în familie, autogospodărire;
b. Relaţii de familie, norme de convieţuire şi comportament: respect, ajutor, dragoste, ataşament:

- Comportamente pozitive: exemplul părinţilor, preluarea de modele comportamentale în familie,
pe stradă, în vizite, la aniversări, sărbători, relaţii cu vecinii etc.;
c. Pregătirea pentru viaţa de familie prin activităţi gospodăreşti în interirul şi exteriorul locuinţei:
- Aranjarea şi ordinea zilnică în camerele care alcătuiesc lociunţa (dormitor, camera de zi,
bucătărie, baie);
- Aranjarea patului, ordinea obiectelor în dulapuri şi sertare;
6
- Măturatul şi spălatul podelelor;
7
- Ştergerea prafului de pe obiecte;
- Spălarea geamurilor;
- Masa, aranjarea mesei, folosirea corectă a tacâmurilor, ordinea servirii alimentelor într-un meniu;
- Spălarea obiectelor de uz personal;
- Folosirea aparatelor de uz casnic: uscător de păr, maşina de călcat, maşina de spălat, aspirator,
radiator, mixer;
- Cunoaşterea mijloacelor de transport;
 Autonomia socială – adaptarea la mediul social

a. Cunoaşterea mediului social:
- Strada: ambianţa stradală (cartier, deplasări în diferite locuri);
- Magazinul: identificare, denumire, organizare, rol, sistem de funcţionare, denumirea produselor prezente
în magazin;
- Piaţa: aşezare spaţială, denumire, organizare, sistem de funcţionare;
- Instituţii: uzine, fabrici, spitale, şcoli, universităţi (denumire, aşezare, rol);
- Instituţii religioase, de artă şi cultură: teatru, cinematografe, muzee, expoziţii, parcuri, stadioane
etc. (denumire, aşezare, rol, sistem de funcţionare);
- Acţiuni practice cu asumare de rol şi comportamente sociale corespunzătoare;
- Oraşul/satul, denumirea oraşului/satului unde locuieşte;
- Peisajul natural (câmpie, dealuri, munţi, păduri, ape, climă);
- Cunoaşterea, identificarea peisajului urban: blocuri, bulevarde, metrou, fabrici, parcuri, grădini,
stadioane, instituţii publice;
- Cunoaşterea, identificarea peisajului rural: case, livezi, grădini, câmpuri, animale;
- Patria: denumirea ţării, capitalei, judeţe, localităţi (aspecte din viaţa socială a capitalei, a
diferitelor localităţi din ţară, tradiţii, cultură, istorie);
b. Autonomia şcolară:
- Identificarea componentelor unei grădiniţe/şcoli (clădiri, curtea de joacă, teren sportiv, clase,
cabinet medical, grup alimentar, ateliere etc.);
- Orientarea în spaţiul şcolar; deplasarea în interiorul şi exteriorul clădirilor, diferitelor spaţii, încăperi;
- Topografia spaţiilor şcolare (clasa este sus la etajul 1, sufrageria este jos lângă...);
- Cunoaşterea şi identificarea elementelor componente ale unei clase; mobilier, rechizite, obiecte
şcolare;
- Participarea la activităţi de curăţenie, înfrumuseţare a şcolii, clasei;
c. Autonomia în afara clasei şi a şcolii:

- Deplasarea în împrejurimile locuinţei (adresa, localizare în stradă, cartier, staţie, mijloc de transport);
- Deplasarea independentă în spaţiul şcolii: culoare, scări, clase, cabinete, dormitoare, grup
alimentar şi sanitar;
- Deplasarea în curtea şcolii şi împrejurimi;
- Cunoaşterea adresei şcolii şi localizarea ei într-un spaţiu determinat având ca repere magazin,
piaţă, poştă, etc. ;
- Deplasarea de acasă la şcoală şi invers, alegerea mijloacelor de transport corespunzătoare;
d. Mijloace de transport:
- Cunoaşterea mijloacelor de transport (pentru persoane, mărfuri);
- Identificarea şi gruparea acestora după diferite criterii;
- Cunoaşterea profesiilor persoanelor care lucrează în domeniul transporturilor;
- Comportarea în mijloacele de trasport în comun;
- Cunoaşterea traseelor principale: casă-şcoală, complex alimentar, piaţă, poştă, farmacie
(individualizat);
8
- Cunoaşterea traseelor de autobuz, troleibuz, tramvaie, maşini la nivelul cartierului, sectorului,
oraşului;
- Harta rutieră a localităţii;
9
- Cunoaşterea regulilor de circulaţie;
- Activităţi practice de folosire şi respectarea acestora în diferite situaţii;
e. Forme sociale ale timpului

- Zilele săptămânii; intervalele unei zile, regimul zilei;
- Orientarea în timp: astăzi, ieri, mâine, mai de mult;
- Tipuri de zile în viaţa comunităţii: zile de muncă, de odihnă, zile festive, zile de sărbătoare;
- Sărbători religioase (Crăciun, Paşte, etc.);
- Sărbători naţionale şi internaţionale (1 Decembrie, 8 martie-Ziua Internaţională a femeii, 1 iunie-
Ziua Internaţională a copilului);
- Structura anului calendaristic: anotimpuri, succesiunea lor, caracteristici, acţiuni pentru îngrijirea
sănătăţii corespunzătoare fiecărui anotimp;
B. STIMULAREA COGNITIVĂ (ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE CUNOAŞTERE)
Are ca obiectiv central formarea abilităţilor cognitive (logico–matematice, formarea conceptelor,

înţelegerea situaţiilor, formarea proceselor cognitive), precum şi a comunicării (receptivă sau expresivă).
 cunoaşterea senzorială: vizuală, gustativă, olfactivă, tactilă ,auditivă;
 formarea abilităţilor vizual-perceptive: coordonarea vizuo-motorie, percepţia formă-fond, constanţa
percepţiei, poziţia şi spaţiul, relaţii spaţiale;
 învăţarea conceptelor fundamentale (după Programul Mary Baratta-Lorton): grupări, asociaţii,
corespondenţa unu la unu, ordinea numerică, relaţii, percepţie, sunete şi litere;
 învăţarea structurilor cunoaşterii: conservarea de mici mulţimi discrete de elemente (conservarea
şi compunerea cantităţilor de lichide, conservarea cantităţii de materie, conservarea greutăţii,
conservarea lungimii, cuantificarea incluziunii claselor, schimbarea de criteriu);
 exerciţii perceptive şi senzorio-motorii ce concură la formarea şi dezvoltarea proceselor psihice
(reprezentarea mentală, atenţia, memoria, etc.);
 activităţi de organizare, consolidare, sistematizare a cunoştinţelor implicate în desfăşurarea procesului
de învăţare.
C. LUDOTERAPIA (ACTIVITĂŢI LUDICE ŞI DE LOISIR)
Activităţile ludice se prezintă sub o diversitate de forme. În funcţie de obiectivele urmărite, ele se pot
clasifica astfel:
 Jocuri funcţionale:
1. Perceptive: - vizual
- auditiv
- stabilirea diferenţelor şi asemănărilor
2. Senzorio-motorii: - pipăit
- statice
- dinamice: kinestezice, ritmice, precizie
3. Verbale: - repetiţii
- fredonări
- verbo-motor: a executa comenzi date, a descrie acţiuni;
4. Imitaţie: - verbale
- nonverbale: imitarea acţiunii unui model;
 Jocuri simbolice:
1. Afective
10
2. Identificarea cu un model: familie, profesie, familiale;
11
3. De socializare (reprezentarea unei situaţii) şcolare, sociale;
 Jocuri simbolice:
1. Cognitive (pe date manipulative): serieri, incluziuni, cauzalitate, spaţio-temporale, conservare;
2. Cognitive (pe date verbale): înregistrare, deducţie, implicaţie;
3. Sociale: - priza de rol
- comunicarea
- influenţa altuia
- cooperare/competiţie
 Jocuri de construcţie:
1. Cu model: - cu reproducerea operaţională a mecanismelor de funcţionare
- cu reproducerea mai mult sau mai puţin fidelă a mecanismelor de funcţionare
- cu stimularea mecanismelor de funcţionare;
2. Fără model: - creaţie
 Jocuri de expresie:
1. muzicale: cu cântec, jocuri de mişcare pe fond muzical, dans;
2. verbale: jocuri de comunicare, teatru, dramatizări, jocuri de rol;
3. plastice: formă şi culoare, desene decorative, naturi statice şi dinamice;
 Jocuri de divertisment, societate (de genul “Cine este mai tare?”; “Cine este mai iute?”
“Cursa cangurilor”; “Lingurile”; “Mingea şi masca” etc.).
Precizăm că, indiferent de tipul de activitate terapeutică ales, componenta ludică trebuie să
predomine, deoarece prin joc copilul cu deficienţă mintală învaţă, îşi dezvoltă capacităţile
intelectuale, îşi exersează atenţia, îşi dezvoltă stima de sine scăzută.
D. TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ACTIVITĂŢI PRACTICE DE PREGĂTIRE PENTRU

MUNCĂ ŞI VIAŢĂ)
Principalele forme ale terapiei ocupaţionale se referă la activităţile de muncă şi cele legate de viaţa
cotidiană:
 activităţi de expresie plastică (desene, pictură, desene decorative, pictură pe sticlă);
 exerciţii de tăiere , decupare, lipire, colaje din materiale naturale (seminţe, frunze, etc.), din hârtie,
etc.;
 exerciţii/ jocuri pentru exersarea capacităţilor de organizare şi orientare spaţio – temporală;
 activităţi pe ateliere de lucru: cusături, împletituri, confecţionări păpuşi;
 activităţi gospodăreşti de întreţinere a spaţiilor şcolare.
E. SOCIALIZAREA (ACTIVITĂŢI DE SOCIALIZARE)
Are ca obiectiv central formarea deprinderilor de comportare civilizată şi de relaţionare socială.

 Norme de comportare civilizată:

- Salutul în raport de: momentele zilei, persoane, diferite situaţii şi ocazii;
- Forma de salut: modalităţi de folosire, activităţi practice;
- Exersarea deprinderilor de comportare civilizată în instituţii publice, activităţi culturale,
artistice, sportive etc.;
- Formarea unor comportamente adecvate, civilizate în ocazii speciale (vizite, aniversări, onomastici,
sărbători);
- Cunoaşterea şi folosirea corectă a formelor de aprobare/dezaprobare verbală;
12
- Cunoaşterea şi respectarea emoţiilor proprii şi ale altora (vesel, trist, timid);
13
 Relaţii de adaptare, integrare în micro şi macro-grupurile sociale:
a. Relaţii de familie:
- Cunoaşterea numelui, vârsta, data naşterii (proprii şi ale părinţilor);
- Cunoaşterea relaţiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră şi a rudelor
apropiate, mătuşă, unchi, văr);
- Cunoaşterea profesiei şi locului de muncă al părinţilor, fraţilor, surorilor;
- Activităţi gospodăreşti în familie: autoservire, curăţenia încăperilor, pregătirea dejunului,
îngrijirea copiilor mici, a plantelor, animalelor mici;
b. Relaţii în grupul şcolar:

- Identificarea şi cunoaşterea numelui colegului de bancă şi a colegilor de clasă;
- Relaţii de colaborare cu colegii;
- Prietenia şi rolul ei;
c. Relaţii în microgrupul social:

- Deplasarea liberă spre diferite obiective;
- Alegerea şi participarea la diferite spectacole, competiţii sportive;
- Rezolvarea de comisioane şi efectuarea de diverse cumpărături;
d. Relaţii interumane:
- Cunoaşterea principalelor tipuri de relaţii interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie, etc.);
- Formarea şi cultivarea relaţiilor pozitive: colaborare, cooperare, întrajutorare, bunătate,
respect, competiţie, toleranţă;
e. Relaţii între sexe. Educaţia sexuală:

- Cunoaşterea propriului corp, a funcţiilor biofiziologice ale organelor genitale;
- Comportamentul sexual. Instinctul sexual;
- Responsabilitatea vieţii sexuale. Igiena şi sănătatea sexuală;
- Boli cu transmitere sexuală;
- Comportarea psiho-afectivă a relaţiilor dintre sexe: dragoste, respect, consideraţie reciprocă
în viaţa sexuală, responsabilitate şi opţiune sexuală,comportamente complexe în viaţa socială;
f. Viaţa de familie:
- Informarea şi cunoaşterea familiei, locul şi rolul familiei în societate;
- Legislaţia şi familia;
- Pregătirea pentru viaţa de familie;
- Respectarea deprinderilor de autoservire şi autonomie personală;
- Gospodărirea spaţiului de locuit;
- Activităţi de autoservire şi deservire;
- Activităţi utilitar-gospodăreşti din cadrul cercurilor (gospodărie, cusături, croitorie, mecanică-
întreţinere);
- Maturizarea socio-afectivă. Cultivarea relaţiilor sociale în integrarea socio-familială;
- Activităţi de dezvoltare afectiv emoţională pozitivă, cultivarea emoţiilor şi sentimentelor motivate
pozitiv;
- Dezvoltarea perseverenţei, stăpânirii de sine, voinţei;
- Înlăturarea unor fenomene negative, instabilitate, anxietate, brutalitate, tensiune internă;
- Responsabilităţi în relaţiile cu membrii familiei;
- Cultivarea relaţiilor de întrajutorare, cooperare, toleranţă, acceptare;
- Organizarea timpului liber în funcţie de interesele individuale;
- Căsătoria-rolul ei în organizarea familiei;
- Statusuri şi roluri în familie;
- Baza materială şi financiară a familiei.
14
g. Activităţi de socializare:
- Vizite în parcuri, instituţii publice, magazine, pieţe, muzee, expoziţii;
- Excursii pe teme ecologice sau cuprinse în programele şcolare;
- Vizionări: filme, spectacole muzicale, sportive;
- Competiţii inter-clase, inter-şcoli cu conţinut cultural artistic, sportiv;
- Programe distractive:
- Audiţii poveşti, concerte, muzică, spectacole;
- Vizionări: programe TV, video, diafilme;
- Şezători, serbări, teatru de păpuşi, dramatizări;
- Acţiuni proprii de proiectare şi organizare a timpului liber.
II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL – TERAPEUTICE
În vederea stabilirii programului terapeutic la clasă, învăţătorul/profesorul educator trebuie să

realizeze activităţi de evaluare iniţială (la începutul fiecărui an şcolar) pentru a putea stabili tipurile
de strategii educaţionale de intervenţie în funcţie de nevoile şi de particularităţile de vârstă ale
copiilor .
Rezultatele evaluării iniţiale vor fi consemnate în grila globală de evaluare-observare şi pot
impune elaborarea programelor de intervenţie educaţional-terapeutice personalizate pentru fiecare
caz în parte. Programul de intervenţie educaţional-terapeutic personalizat este un instrument de
lucru elaborat de o echipă pluridisciplinară, care va cuprinde, de la caz la caz:
- învăţătorul/profesorul de educaţie specială
- psihologul şcolar
- logoped / profesorul psihopepagog
- învăţătorul/profesorul educator
- asistentul social
- părinţii copilului.
În calitate de partener în echipa de caz, învăţătorul/profesorul educator va avea următoarele
sarcini specifice:
- stabileşte obiectivele terapeutice pentru o perioadă medie de timp (3 luni) şi pe termen scurt (1 lună);
- planifică întreaga intervenţie terapeutică în ordinea priorităţilor impuse de fiecare caz;
- evaluează periodic nivelul de dezvoltare al copilului în urma aplicării intervenţiei;
- readaptează programul terapeutic în funcţie de răspunsurile copilului la sarcini, de abilităţile şi
deprinderile acestuia de a lucra independent;
- menţine legătura cu părinţii/tutorele copilului pentru a susţine şi continua în familie programul
terapeutic.
15
Grila globală de evaluare – observare
1. AUTONOMIA FUNCŢIILOR FUNDAMENTALE
PROBE DE EVALUARE UŞOR PRIN NU

ÎNCERCARE
ŞI EROARE
(UNEORI)
a) ALIMENTAŢIE
Se serveşte singur şi mănâncă fără ajutor
Toarnă lichide şi bea fără să verse
Foloseşta lingura şi furculiţa
Foloseşte cuţitul pentru a tăia pâinea
Ştie să pună şi să stângă masa
Îşi spală corect vesela folosită
b) IGIENA CORPORALĂ
Îşi spală mâinile cu săpun
Foloseşte prosopul ca să se şteargă
Îşi şterge nasul
Ştie să folosească singur grupul sanitar şi să se curăţe
Îşi piaptănă părul şi îl aranjează în momentele potrivite
Se spală pe dinţi, faţă, urechi, gât
Se îmbăiază singur, foloseşte duşul fără să fie ajutat
Îşi taie singur unghiile
Se duce din proprie iniţiativă la frizer
Se bărbiereşte singur (băieţi), se ocupă singură şi corect de
igiena intimă (fete)
c) ÎMBRĂCĂMINTEA
Îşi pune singur pe el hainele obişnuite (chiloţi, maioul,
cămaşa, pantalonii)
Încheie şi descheie nasturi la cămaşă
Înnoadă şireturile şi panglicile
Îşi pune singur ciorapii
Se încalţă corect
Are grijă de haine şi le curăţă
Alege îmbrăcămintea adecvată funcţie de anotimp, starea
vremii, ocazii festive
d) MIŞCAREA ŞI SECURITATEA PERSONALĂ
Se poate deplasa singur pe scări şi în interiorul lociunţei,
şcolii
Traversează singur străzile
Se deplasează singur de la şcoală spre casă şi invers
Foloseşte mijloacele de transport
16
Este capabil să se orienteze faţă de repere cunoscute (şcoală,
magazin, piaţă, etc.)
Ştie să se ferească de obiectele periculoase
Conştientizează situaţiile periculoase
]
17
2. COMPORTAMENTUL RELAŢIONAL ŞI EMOTIVITATEA
Se adaptează sau refuză regimul şcolii

Se adaptează la ritmul folosit în activitate şi capacitatea de
efort,
oboseală
Este plângăcios, emotiv, timid
Este obraznic, impulsiv, agresiv
Stabileşte relaţii interpersonale la nivelul clasei
Stabileşte relaţii cu copii din alte clase sau de altă vârstă
Se antrenează uşor în activităţile de joc şi respectă regulile
implicate
Respectă profesorii şi personalul şcolii
Se comportă corect faţă de colegi
Stabileşte şi menţine relaţii de întrajutorare cu cei din jur
Apreciază activitatea şcolară (nivel de rezolvare a sarcinilor)
3. PSIHOMOTRICITATEA
a) MOTRICITATEA GLOBALĂ
Este capabil să meargă pe un traseu
Este capabil să sară, să ţopăie
Este capabil să urce scările cu paşi alternativi
Este capabil să alerge
Poate să prindă obiecte mici
Poate să înşireze şi să deşireze încălţămintea
Este capabil să ţină corect un creion, un pix
Este capabil să apuce obiectele în mână
Este capabil să poziţioneze corect caietul pe bancă
b) ABILITĂŢI MOTORII
Poate tăia şi decupa cu precizie
Poate folosi corect unelte simple:pilă, foarfece, cleşte,
perforator
Face diferite reparaţii simple: cârpit, lipit, cusut, pilit
Execută independent munci simple: spălat, greblat, bătut cuie
etc.
Execută munci mai complexe: plantat, gătit, manevrări de
maşini (cusut, perforat)
Poate înşira pe aţă mărgele mari
Poate învârti un buton, deşuruba un capac
Poate tăia hârtia cu foarfecele
Poate să folosească constructiv plastilina, cuburi, lut, sârmâ
etc.
Poate decupa corect imagini
18
Poate înnoda, răsuci,desface fire de diferite dimensiuni
Poate depăna aţa pe mosor, poate face un ghem
Poate construi un obiect din elemente date
Poate tăia pânza cu foarfecele
Poate tăia precis după contururi date folosind diferite unelte
19
c) SCHEMA CORPORALĂ
Ştie care sunt mâinile şi câte sunt
Ştie care sunt picioarele şi câte sunt
Ştie care sunt degetele şi câte sunt
Cunoaşte părţile componente ale corpului (cap, gât, trunchi,
membre)
Poate localiza părţile dureroase ale corpului
d) ORIENTAREA SPAŢIALĂ
Arată membrul (mâna, piciorul) stâng/drept
Se orientează în interiorul clasei folosind cuvintele: în faţă-în
spate, înăutru-înafară, înapoi-înainte
Identifică poziţia unor obiecte în spaţiul cunoscut (stânga-
dreapta,sus-jos, mijloc, centru)
Execută comenzi mai complexe:stânga-jos, dreapta-sus, mijloc-
jos etc.
Face distincţiile:scurt-lung, mare-mic, gros-subţire
Se orientează după punctele cardinale
e) STRUCTURAREA TEMPORALĂ
Recunoaşte momentele zilei
Foloseşte cuvintele astăzi, ieri, mâine
Numeşte zilele săptămânii
Ştie anotimpurile
Ştie lunile anului
Cunoaşte ceasul şi citeşte orele şi minutele
Calculează corect timpul folosind calendarul
Asociază timpul indicat de ceas cu diferite acţiuni,
evenimente
f) ORGANIZAREA SENZORIO-PERCEPTIVĂ
Reuşeşte să recunoască şi să discrimineze:
- formele
- culorile
- mărimile
- sunetele
- modele ritmice
- mărimea obiectelor
- calitatea obiectelor
4. COMPETENŢELE LOGICO-MATEMETICE ŞI FUNCŢIA SIMBOLURILOR
a) PRELIMINARII
Observă şi discriminează
Face clasificări
Individualizează relaţiile între clasificări
Individualizează relaţiile de ordine
20
b) DEZVOLTAREA NUMĂRULUI
Este capabil să formeze o mulţime:
- prin relaţie (exemplu: flori, albine)
- pe baza unui criteriu (exemplu: separă florile de albine)
21
Stabileşte corespondenţe între mulţimi şi cardinalele
mulţimii
Poate număra obiectele
Cunoaşte termeni şi convenţii matematice
Recunoaşte situaţiile în care se aplică cele patru operaţii
aritmetice
Creează şi rezolvă probleme, după model dat
Operează calcule numerice de adunare, scădere, înmulţire,
împărţire
Cunoaşte unităţile de măsură şi simbolurile corespunzătoare
c) RELAŢII GEOMETRICE
Numeşte şi identifică principalele forme geometrice
Posedă noţiunea de simetrie
5. EDUCAŢIA LINGVISTICĂ
a) COMUNICAREA VERBALĂ
Articulează corect fonemele, silabele, cuvintele
Foloseşte gesturi şi mimica în comunicare
Foloseşte cuvinte şi propoziţii adecvate
Poate transmite informaţii orale
Poate transmite informaţii scrise (scurte notiţe, scrisori
personale, numele şi adresa, liste de cumpărături)
Foloseşte informaţii orale (reacţionează la auzul numelui şi
la interdicţii, transmite mesaje de la şcoală, de acasă ,
urmează
indicaţiile care comportă o succesiune de mai multe acţiuni etc.)
Foloseşte informaţiile scrise (recunoaşte etichetele de pe
produsele din magazin, urmăreşte indicaţiile primite pe
stradă
etc.)
Vorbeşte la telefon şi poartă o conversaţie simplă
Foloseşte telefonul cu cartele
b) COMPETENŢE LINGVISTICE
Înţelege mesaje diferite
Scrie corect propoziţii după autodictare şi dictare
Poate copia un text
Citeşte corect şi coerent
Citeşte expresiv
* Probele de evaluare nu sunt obligatorii pentru toţi elevii. Pentru elevii cu deficienţe
moderate, severe, grave sau asociate, se vor selecta acele probe care pot fi îndeplinite de către
aceşti copii, ce vizează, în principal, comportamentele de autonomie personală, deprinderile
de comunicare şi socializare.
22
II.1 PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI
Toate informaţiile privind particularităţile psihoindividuale şi capacităţile de învăţare ale fiecărui

copil ajută la realizarea unei planificări realiste a intervenţiei educativ-recuperatorii. În cadrul
fiecărei clase se găsesc copii cu vârste cronologice apropiate dar cu nivele de dezvoltare diferite.
Acest lucru face ca atât proiectarea cât şi desfăşurarea activităţilor de terapie educaţională să fie dificilă.
Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, învăţătorul/profesorul educator ar trebui să identifice acele achiziţii
şi comportamente pe care ar trebui să le dovedească toţi elevii clasei la sfârşitul anului şcolar, cu
excepţia acelor cazuri care necesită intervenţie personalizată.
Pentru ca intervenţia terapeutică să fie eficientă, învăţătorul/profesorul educator va realiza o
planificare săptămânală a activităţilor terapeutice, ceea ce presupune o evaluare periodică a
achiziţiilor şi comportamentelor elevilor şi reproiectarea programului de interveţie dacă rezultatele
obţinute în urma evaluării nu au fost mulţumitoare.
Planul săptămânal de recuperare al clasei este structurat pe următoarele rubrici: număr
curent; obiective operaţionale; activităţi educaţional-terapeutice; resurse; scheme orare; evaluarea.
Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional- Resurse Scheme Evaluare

crt. terapeutice orare
Obiectivele operaţionale se formulează în termeni de acţiune şi vizează comportamente observabile

sau care pot fi demonstrate de elevi. De exemplu:
- să relateze o întâmplare din experienţa proprie respectând ordinea cronologică a evenimentelor;
- să prezinte date personale (numele şi prenumele, data naşterii, vârsta, ardesa unde locuieşte,
numele membrilor propriei familii);
- să enumere regulile de igienă personală realizate zilnic (dimineaţa, la prânz, seara);
- să denumească obiectele de toaletă necesare în efectuarea igienei personale;
- să recunoască unităţile monetare (monede şi bancnote);
- să realizeze mici cumpărături primind corect restul;
- să rezolve exerciţii simple de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire cu numere naturale în
concentrul 0- 100 ( 0-1000, 0-10000, 0-100000, 0-1000000);
- să traseze corect conturul după şablon;
- să decupeze corect după conturul trasat; etc.
În formularea obiectivelor operaţionale nu se vor folosi verbele: a şti, a cunoaşte, a înţelege.
La rubrica “Activităţi educaţional-terapeutice” se trec activităţile cu conţinut tematic conform

terapiilor stabilite pentru nivelul mediu al clasei, cu adăugarea unor specificaţii pentru grupele mai
avansate sau cu un nivel de achiziţii scăzut.
La rubrica “Resurse” se trec materialele necesare şi resursele umane (toţi elevii, pe grupe, diferenţiat).
La rubrica “Scheme orare” se trece orarul săptămânal al terapiilor ( număr flexibil de terapii)
întocmit de fiecare cadru didactic.
La rubrica “Evaluare” se trec metode specifice de evaluare (orală, scrisă), instrumente de evaluare
(fişe de lucru, chestionare, concurs). La finalul fiecărei teme se aplică o evaluare pentru a şti dacă
ne–am atins obiectivele propuse, s–au format comportamentele dorite, dacă nu , se reiau temele în
planul de recuperare al săptămânii următoare.
23
Pentru realizarea evaluării se recomandă:
- nu se va urmări ierarhizarea copiilor, prin notare, ci monitotizarea progresului elevului pe o
perioadă determinată;
- individualizarea evaluării: de unde s–a plecat cu acel copil şi unde s–a ajuns;
- accentul în evaluare se pune pe formarea de comportamente şi atitudini şi mai puţin pe achiziţii
cognitive;
- diversificarea instrumentelor de evaluare în funcţie de particularităţile elevului.
Rezultatele evaluărilor periodice vor fi trecute în FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI
ELEVULUI care ar putea avea structura prezentată mai jos.
Completarea fişei se realizează prin notarea cu un X pentru calificativul corespunzător
comportamentelor urmărite pe parcursul unei luni.
24
PROFESOR-EDUCATOR: FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI ELEVULUI
AN ŞCOLAR: NUME ELEV: CLASA:
ITEMIDE CALIFI- EVALUA OCTOM NOIEM DECEM IANU EVALUARE FEBRU MAR APRI MAI IUNIE EVA
EVALUAR CATIVE RE BRIE BRIE BRIE ARIE SUMATIVĂ ARIE TIE LIE LUARE
E INIŢIA FINALĂ
LĂ
1.EXPRIM FB
A RE B
ORALĂ/
CITIT S
INS
2.EXPRIMA FB
REÎN B
SCRIS
S
INS
3.CALCUL FB
MATEMA B
TIC
S
INS
4.AUTONO FB
MIE PERSO B
NALĂ
S
INS
5.AUTONO FB
MIE SOCIA B
LĂ/
RELAŢIO S
NARE INS
6.DEPRIN FB
DERI PRAC B
TICE
S
INS
18
PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a (deficienţă mintală uşoară)

Perioada: 26. 09 – 30.09 2005
Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

crt. orare
1 să respecte regulile jocului; Jocuri sportive-tenis palete, mingi Luni 26.09
2 să măsoare cu metrul/rigla/ruleta Măsurăm şi transformăm metru,rigle, ALL concurs pe grupuri
dimensiunile unor obiecte; să utilizeze ruletă, obiecte ACC mici
multipli şi submultiplii metrului (cm, Activităţi gospodăreşti în grădină din clasă, APPMV activităţi practice
mm, km); greble, sape, FAP
3
săefectuezeindependentactivităţi simple: roabă, mături,
săpat, greblat; Ce este bine, ce este rău? – grija
să recunoască substanţele/produsele care pentru sănătate
4
pot cauza deteriorarea stării de sănătate;
să identifice acţiunile umane care pot
cauza îmbolnăviri;
5 să plaseze mingea coechipierului; Jocuri sportive cu mingea mingi, Marţi 27.09
6 să efectueze independent activităţi Activităţi gospodăreşti în grădină greble, sape, ALL concurs pe echipe
simple: săpat, greblat, curăţenie; mături, APPMV activităţi practice
7 să cântărească masa unor corpuri cu Cât este de uşor/greu? cântare, ACC exerciţii practice
cântarul; să utilizeze multiplii şi obiectedin FAP joc cu reguli:”Aşa
submultiplii kilogramului (g, t); clasă da!”-„Aşa nu!”
8
să recunoască efectele nerespectării
regulilor de igienă personală; Ce se întâmplă dacă nu repectăm
9 să efectueze activităţi simple de săpat, regulile
Activităţidepractice
igienă? în grădină greble, sape, Miercuri 28. 09
greblat, stângerea gunoiului; APPMV aprecierea
10 să identifice vasele în care este mai Unde este mai mult? – compunerea vase de sticlă ACC deprinderilor
multă/mai puţină/aceeaşi cantitate de de cantităţi de lichide dediferite ALL gospodăreşti
lichide; să cântărească cu cilindrul dimensiuni, FAP exerciţii practice
gradat cantităţi de lichide: un sfert, o apă, cilindru
jumătate, trei sferturi; gradat,
11 să continue desenul început de un coleg; Desenecolectivecuforme geometrice aprecierea
foi, creioane, desenelor(creativitate)
să identifice sursele şi căile de pliante
12
19
transmitere a tuberculozei; să recunoască Ce este tuberculoza? medicale
mijloacele de intervenţie în caz de
îmbolnăvire;
13 să efectueze activităţi simple Activităţi practice în grădină Joi 29.
gospodăreşti; sticlepet, 09
14 să compună cantităţi de lichide după Câtîncape?–compunereade cantităţi cilindru APPMV
indicaţiile date; să citească volumul de de lichide gradat,apă, ACC activităţi practice
apă cu ajutorul cilindrului gradat; puzzle-uri, ALL
15 FAP
să asambleze corect piesele jocului
pentru a obţine imaginea finală; Jocuri puzzle
dezbatere
să identifice sursele şi căile de pliante
16 transmitere a bolii; Ce ştiu despre SIDA?
medicale
17 să efectueze activităţi de igienizare a Activitate de gospodărire în clasă materiale Vineri 30.09 aprecierea
clasei; pentru FAP deprinderilorde
18 să alcătuiască corect, oral şi în scris, Despre toamnă curăţenie, ACC exprimare orală şi de
propoziţii dezvoltate pe tema dată; Comportamentul în locuri publice AS utilizareaunui
să exprime opinia personală pentru biletecu AS vocabular bogat
19 situaţia dată; situaţii date
să se deplaseze civilizat pe stradă; Plimbare în parc
20
PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a

Perioada: 03.10 - 07.10 2005

crt. orare
1 să recunoască cât mai multe diferenţe ale Care sunt diferenţele?-exerciţii de planşe Luni 03.10
formelor şi figurilor din imagini; atenţie ALL scris, aprecierea
2 să precizeze corect unitatea de măsură Completează ce lipseşte- exerciţii cu fişe de lucru ACC deprinderilor de
pentru situaţia dată; să transforme m-cm- unităţi de măsură pentru lungime, individuale APPMV utilizarea
mm; m-km; kg-g; kg-t; masă, volum diferenţiat în FAP
3
să realizeze cusături în urma acului; să Cusături şi împletituri funcţiede unităţilorde
20
execute noduri prin tehnica împletirii; abilităţile măsură
4 să recunoască simptomele unor boli Bolitransmisibile:exerciţiide copilului,
cunoscute; să identifice căile de recunoaştere resturi textile,
transmitere a acestor boli; ac, pânză
5 să respecte regulile jocului; Jocuri de divertisment rumy, Marţi 04.10
6 să recunoască instrumentele necesare în Apreciem corect – exerciţii practice cu metru, ALL exerciţii practice
efectuarea de măsurători; să folosească instrumente de măsură cilindru ACC individuale
unităţile de măsură corespunzătoare gradat, APPMV exerciţii de
situaţiei date; cântare, bilete FAP recunoaştere
7
să execute corect punctele de cusături şi Cusături şi împletituri cu sarcini de
nodurile; lucru
să recunoască noile bancnote şi monede; Unităţi monetare individuale,
8 afiş
9 să nimerească monedele în cutia Jocuri distractive: „Ţinta” monede, cutii, Miercuri 05.10
corespunzătoare; cărţicu ALL concurs pe echipe
10 să citească corect, în ritm propriu, un text Citim cu atenţie poveşti poveşti, ACC aprecierea
narativ necunoscut de mică întindere; să APPMV deprinderilor de a
explice cuvintele noi cu ajutorul etichetecu cele FAP citi
cuvintelor cunoscute; Cusături şi împletituri 2 preţuri
11 să execute corect puncte de cusătură şi
noduri;
să identifice pe etichete preţul corect în lei Care este preţul corect?- unităţi
12 noi şi lei vechi; monetare
13 să arunce mingea la coş; Jocuri sportive: „Ţinta” mingi Joi 06.10
14 să repovestească cu cuvinte proprii Povestea mea ALL aprecierea
conţinutul povestirii respectând ordinea resturi textile ACC capacităţiide
15 cronologică a evenimentelor; Cusături şi împletituri APPMV exprimare orală
să execute corect puncte de cusătură şi FAP
noduri; obiecte din
16 să recunoască unităţile monetare necesare La cumpărături – unităţi monetare clasă, etichete joc de rol
în situaţii concrete; să primească restul cupreţul
corect; obiectelor
17 să găsească un final logic povestirii Continuă povestirea – început dat Vineri 07.10 aprecierea
18 începute, argumentând alegerea făcută; Pregătirea pentru viaţa de familie materiale AC deprinderilor
să identifice responsabilităţile fiecărui pentru C practic
21
19 membru al familiei; Activitate de gospodărire curăţenie, APPMV gospodăreşti
20 să execute activităţi de igienizare a sălii de activitatepe AS
clasă; să realizeze mici cumpărături; La cumpărături în piaţă-socializare grupuri mici
PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I (deficienţă mintală severă)

Perioada: 03.10 - 07.10 2005

crt. orare
1 - să identifice sursa sunetului; Cine te-a strigat? fişe de lucru Luni 03.10
2 - să discrimineze intensitatea cântecului Cum am cântat? (tare-încet) creioane ALL Aprecieri
(tare - încet); creioane colorate, FAP verbale
3 - să realizeze prin imitaţie mişcări ale Desenează ce ai văzut! lipici, hârtie Stimulare cognitivă
creionului; Activitate practică: „Strugurele” creponată Terapie
- să realizeze bile de hârtie prin mototolire; ocupaţională
4
5 - să se îmbrace fără ajutor; Ne îmbrăcăm singuri! CD audio Marţi 04.10
6 - să traseze linii curbe închise; Meloterapie fişe de lucru FAP Aprecieri
7 - să coloreze fără să depăşească linia Exerciţiu grafic – „Buline” creioane, Terapie verbale
conturului; Colorare în contur creioane colorate ocupaţională
Stimulare cognitivă
Terapie
ocupaţională
8 - să numească obiectele găsite; Ce ai găsit? frunze uscate Miercuri 05.10
9 - să execute gesturi de bază utile (a lua, a Fă şi tu! foi de desen AL Aprecieri
pune, a deschide, a închide, a încheia, a acuarele L verbale
10 descheia); Activitate practică – „Covor cu pensoane FAP
- să realizeze covorul prin tehnica pictării şi frunze” jucării Terapie
presării frunzelor pe hârtie, prin imitaţie; ocupaţională
să restabilească ordinea în şirul de 4 Care este ordinea? Stimulare cognitivă
11
-
22
obiecte dat;
12 - să traseze linii curbe deschise; Exerciţiu grafic – „Ghemul pisicii” fişe de lucru Joi 06.10
13 - să coloreze fără să depăşească linia Desenăm în contur fructe de toamnă creioane colorate Stimulare cognitivă Aprecieri
conturului; Terapie verbale
14 - să-şi lege singur şireturile; Ne legăm singuri şireturile! frunze uscate Ocupaţională
15 - să realizeze copaci prin tehnica pictării şi Activitate practică – „Copaci de acuarele FAP
presării unor frunze pe foaia de hârtie, toamnă” pensoane Terapie
prin imitaţie; ocupaţională
16 - să se spele singur înainte şi după masă; Ne spălăm pe mâini înainte şi după Fişe de lucru Vineri 07.10 Aprecieri
masă! Creioane, sâmburi FAP verbale
17 - să realizeze puncte în spaţiul grafic dat; „Plaja cu nisip” – punctul de dovleac, aracet, Stimulare cognitivă
- să lipească seminţele de dovlecei prin Activitate practică – „Crizantema” carioci, pensoane, Terapie
imitaţie; acuarele, minge Ocupaţională
18
- să arunce şi să prindă mingea Ne jucăm împreună! AS
PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU
PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I

Perioada: 10.10 - 14.10 2005

crt. orare
1 - să se îmbrace singur fără ajutor; „La magazin probăm haine” – joc de obiecte de Luni 10.10
2 - să lipească seminţele de dovlecei, prin rol îmbrăcăminte FAP Aprecieri verbale
imitaţie; Activitate practică – „Crizantema” seminţe, Terapie
3 - să execute exerciţii fizice prin imitaţie Sportivii aracet, Ocupaţională
(mers, alergare, sărituri); carioci, ALL
- să traseze linii drepte orizontale şi Exerciţiu grafic: „Şina de tren” pensoane, Stimulare
4 verticale; cognitivă
acuarele
5 - să folosească corect săpunul şi prosopul; „La spălător” – joc de rol săpun, prosop, Marţi 11.10
6 - să lipească frunze pe foaia de desen; „Copac de toamnă” – colaj frunze, lipici, FAP
23
7 - să traseze linii curbe deschise; Exerciţiu grafic – „Căsuţa melcului” caiete, Terapie Aprecieri verbale
8 - să colaboreze cu colegii în timpul jocului; pixuri,căciulă ocupaţională
- să participe activ la activităţi; „Căciula” Stimulare
9 cognitivă
ALL
10 - să se încalţe singur corect; Ne încălţăm fără ajutor! fişe de lucru Miercuri 12.10 Aprecieri verbale
11 - să coloreze fără să depăşească linia Desenăm în contur creioane FAP
conturului; colorate Terapie
12 -să traseze linii drepte verticale; Exerciţiu grafic – „Pieptenele” ocupaţională
13 - să comunice cu colegii în timpul jocului; „Şi mie” Stimulare
cognitivă
ALL
14 - să se spele singur înainte şi după masă; De ce facem aşa? (spălatul mâinilor) hârtie Joi 13.10
15 - să lipească hârtia şi restul de lemn; Activitate practică – „Vaza cu flori” colorată, rest FAP Aprecieri verbale
16 - să traseze linii curbe închise; Exerciţiu grafic – „ Şirag de mărgele” de creion de Terapie
17 - să discrimineze sunetele; „Scaunelemuzicale”(intensitatea la ascuţit, ocupaţională
sunetelor tare-încet) caiete, pixuri, Stimulare
scaune, cognitivă
casetofon ALL
18 - să denumească activităţile imitate de Recunoaşte ce fac eu! hârtie colorată Vineri 14.10
profesor (încălţarea, spălarea mâinilor, ); lipici, FAP Aprecieri verbale
19 - să plieze hârtia după indicaţiile date, prin Activitate practică – „Fluturaşul” acuarele, Terapie
20 imitaţie; Activitateîngrup–„Copacul prieteniei” pensoane, ocupaţională
21 - să imite mişcări simple; Batista batista, AS
22 - să lucreze în echipă; ALL
- să fie atent la activitate;
24
II.2 Proiecte de activitate
PROIECT DE ACTIVITATE
Clasa: a II a
Propunător: prof. educator Luminiţa Afloare
Denumirea activităţii: activitate ludică
Subiectul activităţii:”Ne jucăm cu baloane colorate”
Tipul activităţii: consolidare
Scopul activităţii: fixarea cunoştinţelor despre culori prin exerciţii de asociere a culorilor cu diferite
obiecte.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
cognitive: O1 – să denumească corect culoarea corespunzătoare balonului:
O2 – să aleagă obiecte de aceeaşi culoare cu cea a balonului;
O3 – să formeze mulţimi de obiecte de aceeaşi culoare.
psihomotorii: O4 – să coloreze cu aceeaşi culoare mulţimea ce redă obiecte
asemănătoare; afective: O5 – să participe cu interes la activitate.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare.

MATERIAL DIDACTIC: jetoane cu baloane colorate, baloane colorate, figuri geometrice, jucării
colorate, jetoane ce redau obiecte colorate.
BIBLIOGRAFIE:”Terapia educaţională integrată”- I. Muşu, A. Taflan, Ed. Pro Humanitate, 1997
DEMERSUL ACTIVITĂŢII
Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

activităţii op. procedee
1.Moment Pregătirea materialelor şi asigurarea
organizatoric climatului psiho-pedagogic necesar
Captarea atenţiei desfăşurării activităţii.Se descoperă măsuţa
pe care sunt aşezate multe baloane
colorate.
2.Anunţarea temei -“Astăzi ne vom juca cu baloanele conversaţia
şi a obiectivelor colorate, iar la sfârşitul activităţii cine va
recunoaşte şi va răspunde corect va fi
premiat cu câte un balon colorat ”. Jocul
se numeşte “Ne
jucăm cu baloanele”.
3.Reactualizarea - Se denumeşte culoarea fiecărui balon. conversaţia aprecierea
cunoştinţelor - Se intuieşte materialul individual capacităţii de
distribuit fiecărui copil pe masă (coş cu recunoaştere a
baloane, jetoane). culorilor
25
4.Prezentarea - Explic copiilor regulile jocului: copiii explicaţia
conţinutului şi care au jetoane de culoare
dirijarea învăţării corespunzătoare balonului prezentat le
vor ridica şi vor preciza culoarea
O1
balonului cu care se joacă.
demonstraţia apreciez
- Voi prezenta balonul de culoare
roşie(galben, albastru, verde, alb, negru) capacitatea de
solicitând elevii să precizeze culoarea a folosi
balonului cu care mă joc. Elevii sunt corect
invitaţi să caute în coşuleţe lor jetoane ce singularul şi
redau baloane de aceeaşi culoare cu pluralul(pentru
exerciţiul
balonul meu. Ei vor ridica baloanele fiecare
găsite precizând culoarea lor. culoare) şi
- Jocul continuă până sunt epuizate toate genul corect
culorile. între
- Voi solicita câte un copil să aleagă un substantiv şi
jeton din coşuleţul său şi să-i precizeze adjectiv
culoarea. Acesta îi solicită şi pe colegii
săi să se joace cu jetoane ce redau
baloane de aceeaşi culoare.
- Elevii sunt invitaţi să descopere
farfuriuţele cu figuri geometrice colorate şi apreciez
solicitaţi să formeze mulţimi de obiecte capacitatea de
O3 de o culoare cerută de mine. a denumi
- Elevii denumesc culoarea şi figurile forma şi
(forma) găsite cu aceeaşi culoare. culoarea şi
de a forma
mulţimea
5.Retenţia şi O2 - Elevii sunt împărţiţi în 2 grupuri în jurul conversaţia apreciez
transferul câte unei mese amenajată cu jetoane ce capacitatea de
redau alte obiecte colorate. Cele 2 grupe cooperare a
sunt solicitate să sorteze pe culori membrilor
jetoanele
primite. Grupa câştigătoare va primi câte grupului şi
un balon în piept şi o jucărie colorată. viteza de lucru
- Fiecare membru al fiecărei grupe
denumeşte obiectele din mulţimea de
culoarea cerută.
- Se stabileşte grupa câştigătoare şi se
premiază. Fiecare copil va alege de pe
masa de premii o jucărie pe care o va
denumi şi-i va spune şi culoarea.
6.Evaluarea O5 - Copiilor li se distribuie fişe de lucru şi conversaţia apreciez

sunt solicitaţi să coloreze figurile explicaţia capacitatea de
geometrice cu culoarea dată. Ei urmează a folosi
să
formeze mulţimi de aceeaşi culoare şi culoarea
formă. corectă
- Se evaluează fişele.
26
- Sunt apreciaţi elevii pentru modul de
participare la activitate. Ei vor primi câte
un balon.
27
Clasa: a II a
Propunător: prof. educator Luminiţa Afloare
Denumirea activităţii: activitate practică de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii: ”Crenguţa înmugurită”
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: formarea priceperilor şi deprinderilor de rupere şi mototolire prin utilizarea gestului
rectiliniu şi a gestului rotativ.
cognitive: O1 – să denumească caracteristici ale anotimpului de
primăvară; O2 – să precizeze flori caracteristice anotimpului
de primăvară; O3 – să descrie planşa demonstrativă;
O4 – să denumească materialele de
lucru; O5 – să intoneze cântece de
primăvară;
psihomotorii: O6 – să rupă hârtia glace în fâşii de diferite grosimi;
O7 – să mototolească hârtia creponată pentru a forma frunzele(muguraşii);
O8 – să picteze cu maro crenguţa;
O9 – să lipească mugurii;
afective: O10 – să participe cu interes la activitate;
O11 – să aprecieze corect activitate proprie şi pe a colegilor;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
MATERIAL DIDACTIC: planşă cu etapele de lucru, planşă cu primăvara, hârtie glace şi creponată
de culoare maro şi mov, coli de desen, acuarele pensoane, culori.
BIBLIOGRAFIE: Serdean T., Diţuleasa F.-“Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV”,EDP;
Bucureşti

1.Moment O4 Pregătirea materialelor şi asigurarea
desfăşurării activităţii.
2.Anunţarea temei - “Astăzi vom realize o activitate conversaţia
şi a obiectivelor practică cu titlul”Crenguţa
înmugurită.”Pentru aceasta va trebui
să învăţaţi să rupeţi şi să mototoliţi
hârtia, după care să o lipiţi pe planşă”.
3.Reactualizarea O1 - Voi realiza o discuţie cu copiii, prin conversaţia aprecierea
cunoştinţelor care urmăresc actualizarea unor problematizarea capacităţii de
cunoştinţe despre anotimpul de a descrie
primăvară:”În ce anotimp suntem? Cum caracteristicile
este vremea? Ce face soarele? Care sunt anotimpului în
primii vestitori ai primăverii? Ce fac propoziţii
păsările primăvara? Dar oamenii? Ce se corecte din
întâmplă cu copacii? Care sunt lunile punct de
28
de primăvară?” vedere
- “Spunem că primăvara e anotimpul
29
florilor. Vă voi spune o scurtă poveste: povestirea gramatical
A fost odată un bătrân-Moş An- care
avea 4 fete. Toate erau care mai de care apreciez
mai frumoase şi mai bogate. Priviţi conversaţia capacitatea de
această planşă şi spuneţi-mi vă rog, pe a recunoaşte
care dintre cele 4 fete credeţi voi că am florile de
desenat-o eu şi prin ce se laudă ea?” primăvară,
- Arăt copiilor planşa şi o voi descrie culorile
O2 menţionând florile, culoarea lor, a (planşă cu flori
specifice
copacilor, a mugurilor etc. de primăvară) acestui
- Intonarea cântecului “Vine, vine anotimp
O5 primăvara!”
4.Explicaţia şi - Voi prezenta planşa model şi se explicaţia apreciez
demonstraţia intuiesc cu ajutorul elevilor etapele de capacitatea de
modelului lucru. a analiza
- “Din ce material e confecţionată planşa
O3
planşa? (Avem nevoie de hârtie glace
de culoare verde din care vom rupe
bucăţi pentru a reda iarba, vom picta cu
negru sau maro crenguţa, vom mototoli
hârtia creponată pentru a face mugurii,
vom lipi mugurii, iar la urmă vom apreciez
colora cu culoare albastră cerul).” capacitatea de
- Voi demonstra fiecare etapă: demonstraţia a denumi
I etapă – vom contura cu albastru cerul forma şi
sau câţiva norişori; culoarea şi
a II a etapă – vom picta cu maro sau arată
negru creanga de copac; mulţimea
O4 formată
a III a etapă – vom lipi iarba, după ce
am rupt-o în bucăţi de diferite grosimi;
a IV a etapă– vom rupe şi vom
mototoli hârtie creponată pentru e reda
mugurii şi-i vom lipi de o parte şi de
alta a crenguţei. Pentru elevii care
termină repede acestă etapă va fi urmată
de a V a etapă – lipirea florilor de
primăvară după ce s-a realizat apreciez
mototolirea hârtiei creponate mov. capacitatea de
instructajul a reda
- Se vor repeta etapele de lucru de 1-2
elevi, ajutându-se de planşa etapele de
demonstrativă lucru
5.Etapa de creaţie O6 - Elevii realizează individual lucrarea exerciţiul apreciez
şi de formare a O7 după modelul propus, respectând capacitatea de
priceperilor şi etapele de lucru. a realiza cât
deprinderilor O8 - Voi acorda sprijin în execuţia mai
O9 lucrărilor. independent
O10 - După finalizarea lucrării vom intona lucrarea
cântecul ”Înfloresc grădinile”.
6.Evaluarea O11 - Sunt prezentate şi evaluate lucrările. conversaţia apreciez
Elevii sunt solicitaţi spre evaluare şi capacitatea de
interevaluare. analiză critică
şi autocritică
30
31
Clasa: a III a
Propunător: înv. educator Maria Condrea
Denumirea activităţii: activităţi practice de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii:”Păpuşa fermecată”
Scopul activităţii: consolidarea priceperilor şi deprinderilor de a confecţiona lucrări din materiale flexibile
prin conturare, decupare, desenare şi coasere
cognitive: O1 – să intuiască materialul prezentat individual şi demonstrativ;
O2 – să precizeze etapele de lucru după analiza planşei;
O3 – să respecte etapele de lucru în realizarea
planşei; O4 – să respecte normele de protecţie a
muncii;
O5 – să aprecieze critic lucrările realizate;
psihomotorii: O6 – să îşi păstreze poziţia corectă în bancă;
O7 – să lucreze îngrijit şi corect;
O8 – să păstreze curăţenia la locul de muncă;
afective: O9 – să participe cu interes şi curiozitate la
activitate;
O10 – să coopereze pentru realizarea lucrării;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

MATERIAL DIDACTIC:
- Intuitive: lucrarea model;
- Demonstrative: planşa cu etapele de lucru;
- Materiale specifice de lucru: carton colorat, creion, şablon, foarfece, ac, aţă,
creioane colorate, material textile.
BIBLIOGRAFIE: I. Şerdean, F. Diţuleasa – Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV, Editura
didactică şi Pedagogică, 1971;
U. Barff, I. Burkhardt, J. Maier – Carte de construit pentru copii, vol. II, Editura Vox.

organizatoric O1 climatului psiho-pedagogic necesar
desfăşurării activităţii. Distribuirea şi conversaţia
prezentarea materialelor şi ustensilelor
necesare.
2.Anunţarea “Pentru că ştiu că vă place să vă jucaţi, conversaţia
subiectului astăzi vom confecţiona o păpuşă, dar nu
activităţii una oarecare, ci o păpuşă fermecată.”
3.Prezentarea şi O2 Se prezintă lucrarea model:”Acesta este apreciez
intuirea lucrării păpuşica! Eu sunt un mare magician şi capacitatea de
model ştiu să fac această păpuşică din mâna conversaţia a analiza
mea să râdă şi să plângă, simplu, doar lucrarea
ascunzând-o model,
la spate! Acum râde! Acum plânge! precizând
32
Secretul este că, în spatele unei rochiţe următoarele
creţe se pot ascunde două feţe diferite aspecte: felul,
ale păpuşii (una surâzătoare, alta mărimea,
plângăreaţă)”. culoarea
Se analizează păpuşa model: materialului,
- Din ce material este confecţionată tehnicile de
O9
păpuşa? lucru:conturare,
- Cum credeţi că am obţinut elementele decupare,
componente ale păpuşii? coasere
4. Explicarea şi Se prezintă elevilor planşa demonstrativă
demonstrarea O2 cu etapele de lucru: observarea
tehnicilor de lucru  Etapa I : conturarea
corpului păpuşii după
şablon;
explicaţia
 Etapa a II a: decuparea
după conturul trasat;
 Etapa a III a : desenarea celor
două chipuri ale păpuşii:pe o demonstraţia
parte o faţă veselă, pe cealaltă o
faţă tristă;
 Etapa a IV a: coaserea pe
marginea materialului, punct apreciez
înaitea acului şi încreţirea conversaţia capacitatea de
rochiţei; a identifica
 Etapa a V a: fixarea rochiţei etapele de
în jurul păpuşii; lucru
 Etapa a VI a: pictarea unui
imprimeu pe materialul rochiţei.
O4 Fiecare etapă de lucru se indică pe
planşă şi se demonstreză în faţa elevilor.
Se repetă cu elevii etapele de lucru cu
ajutorul planşei model.
Elevilor li se atrage atenţia asupra
modului de utilizare a foarfecelui şi
acului în vederea prevenirii
accidentelor.
5. Realizarea Elevii vor trece să lucreze independent, exerciţiul apreciez
lucrării O3 fiind supravegheaţi dacă respectă etapele capacitatea de
de lucru. Se acordă sprijin elevilor care a lucra
O6 întâmpină greutăţi în realizarea păpuşii, independent şi
O7 încurajându-i permanent. ordonat
O10
6. Încetarea O8 După finalizarea lucrării, elevii vor face conversaţia apreciez
activităţii curăţenie la locul de muncă. deprinderile
Elevii vor prezenta lucrările realizate în practice de
faţa clasei. a
face curăţenie
7.Evaluarea O5 Se analizează lucrările realizate apreciez
împreună cu elevii având în vedere capacitatea de
următoarele criterii: conversaţia a analiza
- stadiul de finalizare a păpuşii; obiectiv
33
- modul în care s-a lucrat:decuparea, produsele
lipirea; realizate
- elemente de originalitate: imprimeul
rochiţei, culorile folosite;
34
- aspectul general al păpuşii.
Se apreciază fiecare păpuşă şi vor
fi nominalizate cele mai reuşite.
Copiii se vor juca cu păpuşile realizate.
Clasa: a III a
Denumirea activităţii: formarea autonomiei personale
Subiectul activităţii:”Corpul meu”
Scopul activităţii: consolidarea cunoştinţelor despre corpul uman şi părţile lui componente;
cognitive: O1 – să descrie colegul de bancă sub aspectul înfăţişării;
O2 – să descopere asemănări şi deosebiri între corpul său şi al
celuilalt; O3 – să indice părţile componente ale propriului corp;
O4 – să denumească organele de simţ şi simţurile
corespunzătoare; O5 – să stabilească reguli de igienă şi apărare
a organelor de simţ;
psihomotorii: O6 – să mimeze acţiuni realizate cu ajutorul simţurilor;
O7 – să asambleze corect părţile corpului;
afective: O8 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic.

MATERIAL DIDACTIC:planşă, fişe.
BIBLIOGRAFIE: M. Peneş, E. Nicoară, L. Stan – “Îndrumător pentru predarea ştiinţei la clasa a III
a”,Editura Aramis.

2. Captarea O1 - Se solicită elevii să-şi privească colegul conversaţia apreciez elevii
atenţiei de bancă şi să-l descrie. care
O2 - “Ce asemănări sunt între tine şi el?” precizează
asemănări şi
deosebiri
3.Anunţarea temei Astăzi ne vom aduce aminte ce am
şi a obiectivelor discutat noi despre corpul nostru.Voi va conversaţia
trebui să fiţi atenţi şi să răspundeţi
cerinţelor.
4.Reactualizarea - “Din ce e format corpul nostru?” apreciez elevii
cunoştinţelor - “Prin ce se leagă corpul de trunchi?” conversaţia care denumesc
anterioare O3 - “Ce se găseşte la cap? Cu ce e acoperit corect părţile
corpul nostru?” corpului
35
- “De ce sunt prinse braţele de trunchi?
Cu
36
ce se termină braţele? Câte degete avem
la o mână?”
- Pentru a denumi degetele vom cânta
“Cântecul degetelor”
explicaţia apreciez
- “Cu ce se termină picioarele?”
joc didactic capacitatea de
Joc de atenţie: ”Mâinile pe ochi! nas!
concentrare şi
gură! Mâna dreaptă sus! o ducem la
atenţia
piciorul stâng!” Copiii care nu sunt
atenţi vor face o tumbă.
- “Care sunt organele de simţ?”
- “La ce ne ajută ele?” apreciez elevii
Joc:”Ghici ce e?” care au folosit
O4 - Un copil legat la ochi va fi solicitat să organul de
pipăie o parte a corpului colegului. Cel simţ
care pipăie va trebui să precizeze despre corespunzător
joc didactic
ce parte a corpului este vorba şi cu pentru a
ajutorul cărui organ de simţ a descoperit- cunoaşte
o? La fel se va face pentru toate partea
simţurile: văz, auz, miros, gust. componentă
- “Ce trebuie să facem pentru a ne păstra
sănătatea?”
O5 - “Ce trebuie să facem pentru a vedea
bine, gusta, mirosi, auzi bine?” apreciez elevii
(poziţia corectă în bancă, lumină, să nu care emit
ne frigem, să nu bem orice din sticle reguli de
(otravă), să suflăm nasul, să ne spălăm igienă şi
pe urechi). apărare a
- “Ce importanţă au simţurile în viaţa organelor de
noastră?” simţ
Joc:”Mim”
- Câte un copil va mima o acţiune
O6 realizată cu ajutorul unui organ de simţ,
apreciez elevii
iar ceilalţi vor ghici ce organ foloseşte.
exerciţiul care cunosc
- “Care sunt organele interne şi ce rol
organele
au?”
interne
4.Evaluarea O7 Fiecare elev primeşte o fişă cu sarcina să exerciţiul apreciez elevii
O8 asambleze şi să lipească părţile corpului. care au
Se face evaluarea fişelor şi a participării asamblat
la activitate a elevilor.” corect corpul
omului
37
Clasa: a III a
Propunător: înv. educator Mihaela Timofte
Denumirea activităţii: activitate culturală şi de cunoaştere
Subiectul activităţii: ”Uite, vine poştaşul!”- activitate concurs
Tipul activităţii: consolidarea cunoştinţelor de gramatică a limbii române
Scopul activităţii: exersarea capacităţii de exprimare corectă, orală şi scrisă, în contexte variate
cognitive: O1 – să recite expresiv o poezie;
O2 – să formuleze răspunsuri corecte la întrebări;
O3 – să găsească pluralul, diminutivul şi antonimul cuvintelor date;
O4 – să ordoneze cuvintele date, după înţeles, pentru a obţine şi scrie o propoziţie
corectă; O5 – să alcătuiască o propoziţie dezvoltată cu un cuvânt dat;
O6 – să identifice conţinutul unei imagini, exprimându-l în
scris; O7 – să completeze cuvinte cu grupurile de litere lipsă;
O8 – să interpreteze corect un cântec cunoscut;
afective: O9 – să colaboreze cu membrii echipei din care face parte pentru succesul
acesteia; O10 – să aprecieze corect răspunsurile proprii şi pe ale colegilor.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare, lucrul în

echipă.
MATERIAL DIDACTIC: plicuri cu fişe-scrisori, panou-suport pentru afişarea răspunsurilor şi a
punctajului, fluturi şi flori din carton
BIBLIOGRAFIE: - D. Badea, E. Brânză – Metode şi procedee, tipuri de exerciţii folosite în
predarea limbii române la ciclul primar, 1991
- E. Creţu,C. Iliescu, S. Nichita – Îndrumător pentru dezvoltarea vorbirii la clasele I-
IV,
1981

1.Moment Pregătirea materialului necesar activităţii conversaţia
organizatoric şi
asigurarea unui climat psihopedagogic
propice desfăşurării activităţii.
2.Verificarea O2 - Cum se numeşte ţara noastră? conversaţia apreciez
cunoştinţelor - Cum se numesc locuitorii României? capacitatea
O1 - Ce nume de ţări mai cunoaşteţi? de exprimare
- Cum se numesc locuitorii din aceste orală
ţări?
- Ce limbă vorbim noi?
- Cum se numeşte limba vorbită de
englezi, italieni, chinezi?
Un elev va recita poezia “Limba
românească” de George Sion.
- Ce spune poetul despre limba
38
românească?
- De ce trebuie să învăţăm să vorbim şi
să scriem corect româneşte?
39
3. - Anunţarea “Pentru că vouă vă place să vă “jucaţi”
temei şi a cu cuvintele, astăzi vom organiza un explicaţia
obiectivelor concurs în care voi veţi demonstra cât de
bine ştiţi să citiţi şi să scrieţi româneşte.”
Copiii vor fi organizaţi pe două grupe:
cea a fluturilor şi cea a florilor.
- Captarea atenţiei Învăţătorul recită
versurile: “Chiar acu
trecu pe-aci Nea
poştaşul-un arici
Şi-a adus, pe cât se
pare, Scrisori pentru
fiecare. Să vedem
acum, de ştiţi Bine să
citiţi.”
4.Prezentarea Învăţătorul distribuie scrisorile fiecărei explicaţia apreciez
conţinutului şi O3 echipe şi explică modul de lucru cu exerciţiul capacitatea
dirijarea învăţării fişele. După ce fiecare echipă şi-a citit lucrul în de a folosi
O7 scrisoarea din plicul său, se va trece la echipă corect
O5 elaborarea răspunsurilor (anexa). pluralul,
O4 Fiecare fişă cu răspunsul dat va fi afişată diminutivele,
O6 pe un panou în faţa clasei, pe două antonimele,
O9 coloane. scrierea
Pentru fiecare răspuns corect echipele corectă a
vor primi câte o floare, respectiv un grupurilor de
fluture. litere,de
Echipa care va aduna mai multe flori, formulare
O10 mulţi fluturi va fi declarată câştigătoare. corectă a
Fişele sunt corectate pe loc, iar elevii se propoziţiei
autoevaluează în funcţie de baremul primit.
Pe tot parcursul activităţii se va stimula
comunicarea şi cooperarea între membrii
fiecărei echipe pentru succesul acesteia.
5.Evaluarea O8 Sunt apreciaţi elevii care au dat cele mai conversaţia aprecieri
multe răspunsuri corecte. verbale
Se fac aprecieri generale asupra modului
de desfăşurare a activităţii.
Elevii sunt invitaţi să cânte cântecul
“Limba românească” compus de
D.G.Kiriac.
40
ANEXA
FIŞA 1
“Eu scriu una, tu scrii multe!”
exemplu: deget – degete

papuc
– gâscă
– raţă
–
41
FIŞA 2
“Şi cuvintele vor să fie alintate!”
exemplu: papuci – papucei

pui –
coadă –
picior –
FIŞA 3
“Dacă nu e aşa, cum e?”
exemplu: mare – mic

supărat –
curat –
gros −
FIŞA 4
“Completaţi cuvintele cu grupurile de litere potrivite”
Paras va
Costa
în ţată
veci
FIŞA 5
„Alcătuiţi o propoziţie cu cuvântul primăvara!”
FIŞA 6
“Ordonaţi cuvintele şi scrieţi propoziţia!”
întorc călătoare calde se ţările păsările din
42
FIŞA 7
“Scrie ce reprezintă fiecare obiect”
Clasa: a III a
Denumirea activităţii: activităţi practice de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii: ”Jucărie din legume”
Scopul activităţii: consolidarea priceperilor şi deprinderilor de a decupa, de a lipi, şi de a asambla
diferite materiale în vederea realizării unor jucării şi obiecte practice
cognitive: O1 – să răspundă corect la ghicitori despre legume;
O2 – să recunoască materialele şi ustensilele utilizate la realizarea lucrării;
O3 – să observe proprietăţile elementare ale unor legume;
O4 – să enumere corect etapele de lucru pentru realizarea
lucrării; O5 – să precizeze întrebuinţările legumelor;
O6 – să evalueze corect lucrările realizate prin comparaţie cu
modelul; psihomotorii: O7 – să mânuiască corect materialele în funcţie de
sarcina propusă;
O8 – să lucreze îngrijit respectând etapele de lucru prezentate pe planşa
demonstrativă; afective: O9 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
O10 – să coopereze pentru realizarea lucrării;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, elemente de problematizare, demonstraţia, observaţia,

exerciţiul
MATERIAL DIDACTIC:
- Intuitive: lucrarea model; planşa cu legume
- Demonstrative: planşa cu etapele de lucru;
- Materiale specifice de lucru: legume pentru fiecare elev (un cartof, rondele de
morcov, scobitori, fire de lână), casetofon;
BIBLIOGRAFIE: I. Şerdean, F. Diţuleasa – Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV, Editura
didactică şi Pedagogică, 1977;
I. Muşu, A. Taflan – Terapia educaţională integrată, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 1997
43

desfăşurării activităţii. conversaţia
Distribuirea şi prezentarea materialelor
şi ustensilelor necesare.
2.Discuţii Joc: “Recunoaşte alimentele” conversaţia
pregătitoare Elevii vor gusta pe rând alimentele
prezentate şi le vor denumi, le vor aprecieri
O3 preciza culoarea şi forma. verbale asupra
- Ce legume mai cunoaşteţi? observaţia capacităţii de
Se prezintă o planşă cu a identifica
legume. Elevii vor răspunde la legumele în
ghicitori: “Am unul şi-am diferite situaţii
găsit nouă; (gust, aspect,
O1 Am pus nouă şi-am găsit nouăzeci ghicitori)
şi Nouă! ”
(cartoful) elemente de
“Ţăruş galben ascuţit, problematizare
În pământ şade înfipt.
Cine este? L-aţi ghicit!”
O5 (morcovul)
- De ce trebuie să consumăm cât mai
multe fructe şi legume? (pentru că ele conversaţia
conţin multe vitamine).
Un elev va fi solicitat să recite poezia explicaţia
“Nu uitaţi” din care se află importanţa
fructelor şi legumelor.
3.Anunţarea - “În afară de faptul că legumele şi
subiectului fructele stau la baza unei alimentaţii
activităţii sănătoase a omului, ele mai pot fi conversaţia
folosite şi la altceva. Noi astăzi vom
realiza o jucărie şi ne vom juca cu ea,
jucărie realizată din cartof şi
morcov.”
4. Explicarea şi Se prezintă elevilor jucăria model şi li se
demonstrarea O2 cere să recunoască materialele din care observaţia aprecieri
tehnicilor de lucru este confecţionată. asupra
O4 Se prezintă elevilor planşa capacităţii de
demonstrativă cu etapele de lucru: a identifica
explicaţia
 Etapa I : Aplicarea ochilor; materialele
 Etapa a II a: Aplicare gurii folosite
şi nasului; demonstraţia
44
 Etapa a III a : Aplicarea firelor apreciez
de lână; capacitatea de
 Etapa a IV a identifica
a:Asamblarea etapele de
conversaţia
picioruşelor; lucru
 Etapa a V a:
Asamblarea mânuţelor;
 Etapa a VI a: Aplicarea coifului.
45
Fiecare etapă de lucru se indică pe
planşă şi se demonstreză în faţa elevilor.
O4 ajutorul
planşei model.
5. Realizarea Elevii vor trece să lucreze independent, exerciţiul apreciez
lucrării O7 fiind supravegheaţi dacă respectă etapele capacitatea de
O8 de lucru. Se acordă sprijin elevilor care a lucra
O9 întâmpină greutăţi în realizarea jucăriei, independent şi
O10 încurajându-i permanent. ordonat
6. Încetarea După finalizarea lucrării, elevii vor face conversaţia apreciez

activităţii curăţenie la locul de muncă. deprinderile
Elevii vor prezenta lucrările realizate în practice de a
faţa clasei. face curăţenie
7.Evaluarea O6 Se analizează lucrările realizate apreciez
împreună cu elevii având în vedere capacitatea de
următoarele criterii: conversaţia a analiza
- stadiul de finalizare al jucăriei; obiectiv
-modul în care s-a lucrat: lipirea şi jucăriile
ataşarea scobitorilor; realizate
- aspectul general al jucăriei.
Se apreciază fiecare jucărie şi vor
fi nominalizate cele mai reuşite.
Copiii se pot juca cu jucăriile realizate
şi le vor da nume.
46
Clasa: a IV a
Propunător: înv. educator Alina Climatiano
Denumirea activităţii: activitate ludică şi de loisir
Subiectul activităţii: ”Noi iubim animalele”
Scopul activităţii: formarea şi exersarea deprinderilor corecte de relaţionare şi comunicare prin joc
cognitive: O1 –să numească animalele de pe planşe;

O2 – să se prezinte asociind numele cu animalul
preferat; O3 – să formuleze corect întrebări;
O4 – să identifice animalul după indicaţiile descoperite;
psihomotorii: O5 – să asambleze corect bucăţile jocului puzzle;
O6 – să completeze imaginea dată;
O7 – să sorteze planşele cu animale după criteriul
dat; afective: O8 – să respecte regulile jocului;
O9 – să participe cu interes şi curiozitate la
activitate; O10 – să colaboreze cu colegii în timpul
activităţii.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, munca independentă, lucrul în echipă .
MATERIAL DIDACTIC: planşe cu animale sălbatice şi domestice, animale de pluş, jocuri puzzle cu
animale, fişe cu animale desenate, creioane.

1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă.
organizatoric Verificarea materialelor necesare pentru
activitate.
„Ne prezentăm”- începe profesorul care
Captarea atenţiei demonstreză ceea ce au de făcut elevii:
O2 îşi spun numele şi apoi numesc animalul
preferat: ”Mă numesc....şi-mi place conversaţia
(numeşte un animal)”. Următorul va
spune
„El/ea se numeşte (numele colegului) şi-
i place...(animalul numit de coleg)”;apoi
îşi spune numele şi numeşte animalul
care îi place. Jocul se termină când toţi
participanţii au spus numele şi au numit
animalul preferat.
2.Anunţarea temei Se anunţă titlul activităţii:”Noi iubim
şi a obiectivelor animalele”şi le precizează faptul că vor
participa la o activitate de joc care la va conversaţia
testa cunoştinţele despre animalele
domestice şi sălbatice.
47
3.Desfăşurarea O1 Profesorul propune jocul:”Sortează
activităţii propriu- planşele”: elevii sunt împărţiţi pe 2
zise grupe de lucru şi li se cere să sorteze explicaţia aprecierea
animalele reprezentate pe planşe după lucrul în modului în
criteriile date: echipă care au
O7
- animale domestice/ animale sălbatice grupat
O10
- animale care trăiesc la noi în ţară/ animalele
animale care nu trăiesc la noi în ţară
Un elev din fiecare grupă numeşte
animalele selectate de către grupa sa individuală
apoi animalele selectate de cealaltă prin
grupă. “Recunoaşte ce lipseşte şi completarea
completează”: elevilor li se împarte fişe fişei
O1 pe care sunt desenate 2 animale (unul explicaţia
sălbatic şi unul domestic) şi li se cere să munca
observe cu atenţie desenul, să descopere independentă
ce anume s-a omis la reprezentare şi să
O6 completeze elementul lipsă. Fiecare elev
va numi animalele desenate pe fişa aprecierea
proprie şi apoi va preciza ce anume s-a corectitudinii
omis în reprezentarea iniţială. “Ghiceşte formulării
animalul”: unul dintre elevi va merge la întrebărilor şi
catedră şi va alege o planşă cu un animal identificarea
pe care o va ascunde într-un bloc. Restul explicaţia corectă a
O3 jocul didactic
O4 elevilor trebuie să-i adreseze întrebări animalului
pentru a ghici animalul ascuns, întrebări
la care se răspunde cu da sau nu. Elevul
O8 care a ghicit animalul ascuns va continua individuală
O10 jocul alegând un alt animal şi răspunzând prin obţinerea
la întrebările colegilor. Jocul se continuă imaginii
până ce majoritatea elevilor au reuşit să corecte a
recunoască un animal. “Reconstruieşte animalului
O1 imaginea”: se împarte elevilor jocuri
puzzle cu imagini explicaţia
reprezentând animale. Jocul se
O5 desfăşoară sub formă de concurs,
câştigând elevul care va îndeplini primul
sarcina.
Fiecare elev va numi animalul
descoperit în puzzle-ul dat.
5.Evaluarea Joc de evaluare: “Spune un lucru care ţi- conversaţia aprecieri
a plăcut la activitatea de astăzi şi de ce”. verbale
Profesorul apreciază elevii care au
participat activ. Se strâng materialele
folosite în desfăşurarea activităţii.
48
Clasa: a V a
Propunător: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
Subiectul activităţii:”Să ne orientăm în spaţiu!”
Tipul activităţii: consolidare / sistematizare a noţiunilor spaţiale
Scopul activităţii: exersarea capacităţilor de orientare spaţială prin exerciţii perceptiv-motrice
cognitive: O1 –să verbalizeze poziţiile unor obiecte prezentate în imagini / sala de clasă;
O4 – să verbalizeze corect comenzile de orientare spaţială: înainte-înapoi, la dreapta-la stânga,
întoarcere spre…, etc;
O6 – să aprecieze corect activitatea colegilor;
psihomotorii: O2 – să grupeze jetoanele după criteriul poziţiei;
O3 – să manipuleze corect materialul didactic cu sau fără sprijinul profesorului;
O5 – să execute mişcări la comandă verbală, cu ochii legaţi;
afective: O7 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
METODE ŞI PROCEDEE: jocul didactic, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol;

MATERIAL DIDACTIC: obiecte din clasă, ilustraţii, coli de hârtie, jetoane ilustrate, plicuri, lipici, pix
roşu;
FORME DE DESFĂŞURARE: frontal, pe grupe;
RESURSE UMANE: nivel 1: 6 elevi cu dezvoltare psihomotrică generală
bună nivel 2: 3 elevi cu tulburări uşoare de orientare
spaţială;
DURATA ACTIVITĂŢII: 45 minute;
BIBLIOGRAFIE: A. Taflan, I. Muşu (colaboratori) – Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, 1997;
A. D. Ciubotaru, E. Mihailovici – Valenţe formative şi cognitive ale teatrului de
păpuşi, suport de curs. Editura Spiru Haret, 2002

activităţii Op. procedee
1.Moment Amenajarea spaţiului de lucru. Observarea
organizatoric Pregătirea materialului didactic. curentă a
Formarea echipelor de lucru(2). comportamen-
tului elevilor
2.Captarea atenţiei Profesorul prezintă un peisaj şi cere
şi anunţarea temei O1 elevilor să precizeze locul fiecărui obiect
şi a obiectivelor observat: “Spuneţi-mi în ce parte este explicaţia
Soarele? (sus)Dar stâlpul? (dreapta-jos)
Dar copacul? (stânga-jos)”
Profesorul anunţă titlul activităţii.”Să ne
orientăm în spaţiu!”
Motivarea elevilor prin prezentarea
O7 obiectivelor: “În activitatea de azi vom
preciza poziţia obiectelor din imagini,
vom
da comenzi pentru a putea să ne
49
orientăm, vom executa mişcări la
comenzile date.”
50
3.Desfăşurarea Exerciţii pregătitoare:
activităţii propriu- O1 - Ce este pe peretele din faţa clasei? conversaţia aprecierea
zise - Ce este pe peretele din spatele clasei? capacităţilor
- Unde stă scaunul tău? Dar haina ta? de a folosi
Dar catalogul? Dar stiloul? noţiunile
Profesorul propune jocul: “Unde se află?” spaţiale: în
Se vor împărţi plicurile ce conţin 4 fişe jocul didactic
faţă, în
pe care sunt scrise cuvintele PE, SUB, explicaţia
spate, pe,
ÎN, LÂNGĂ şi jetoane ilustrate cu exerciţiul
sub, în,
obiecte în diferite poziţii. lângă
“Scoateţi din plicuri jetoanele şi aşezaţi-
O2 le/ grupaţi-le după poziţia obiectelor.
Puneţi întrebarea:”Unde se află
obiectul?”
de exemplu: mingea – lângă ghete
Răspunsurile la această întrebare sunt
scrise pe fişe: PE, SUB, ÎN, LÂNGĂ.”
Fiecare elev va lua o foaie. După ce au
O3 selectat jetoanele, fiecare elev va lipi pe
foaia lui jetoanele.
Evaluarea se va realiza cu ajutorul
elevilor: se vor schimba foile între elevii interevaluare
celor două echipe. Se explică elevilor
cum să noteze activitatea colegilor din
cealaltă echipă: fiecare jeton lipit corect
pe fişa corespunzătoare primeşte două
puncte.
aprecierea
Profesorul propune jocul:”Raliul”
deprinderilor
“Imaginaţi-vă că sunteţi la o cursă cu
explicaţia de exprimare
maşini şi că trebuie să străbateţi un drum
joc de rol orală şi de
cu obstacole. Nu veţi fi singuri în
deplasare în
O4 maşină, vă dirijează un coleg. Acesta
condiţiile date
O5 este drumul cu obstacole”. Se
delimitează drumul cu creta şi se pun
obstacole-obiecte din sala de clasă.
Câte un elev din fiecare echipă va juca
rolul şoferului maşinii – cu ochii legaţi –
şi al copilotului.
Ceilalţi elevi vor aprecia activitatea
colegilor: au străbătut drumul până la
capăt, copilotul a dat comenzi corecte,
şoferul nu a răsturnat / a răsturnat multe
O7 obstacole şi s-a deplasat corect după
comenzi.
Se reia jocul cu o altă pereche de elevi şi
de fiecare dată se modifică poziţia
obstacolelor.
4.Încheierea O6 - Cum s-a numit activitatea pe care am conversaţia aprecieri
activităţii desfăşurat-o? verbale
- De ce trebuie să ştim să ne orientăm?
- Se fac aprecieri globale cu privire la
modul de participare a elevilor la
51
activitate.
52
FIŞE DE LUCRU
53
Clasa: a VI a
Propunător: prof. educator Alina Axinia
Denumirea activităţii: activitate ludică şi de
loisir Subiectul activităţii: ”Să fim prieteni
prin joc”
Scopul activităţii: formarea şi exersarea deprinderilor corecte de relaţionare, în diverse situaţii, cu
persoane cunoscute şi necunoscute
cognitive: O1 – să repovestească cu cuvinte proprii, cât mai exact, un text narativ de mică
întindere; O2 – să reprezinte grafic imaginea de pe fişe după indicaţiile verbale ale
colegului;
O3 – să verbalizeze corect poziţia formelor şi figurilor de pe fişe;
psihomotorii: O4 – să execute gesturi şi mişcări corecte cu mâinile sau
picioarele;
O5 – să imite întocmai gesturile şi mişcările colegilor de
grup; O6 – să respecte regulile jocului;
activitate; O8 – să colaboreze cu colegii în timpul
activităţii.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, repovestirea liberă, observaţia

comportamentului, jocul cu reguli .
MATERIAL DIDACTIC: fişe cu forme şi figuri, textul suport ”Furtuna din Valea Lupului”,
creioane, hârtie albă, zar, căciulă, mănuşi, ciocolată, furculiţă, cuţit.

1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă:
organizatoric aranjarea scaunelor în cerc. Verificarea
materialelor necesare pentru activitate.
2.Anunţarea temei Se anunţă titlul activităţii: ”Să fim
şi a obiectivelor prieteni prin joc”. “Vom face jocuri de
imitaţie şi de mişcare, vom spune conversaţia
poveşti după întâmplări citite, vom
realiza desene. Toate jocurile sunt
distractive şi vă cer să fiţi cât mai
atenţi
şi să participaţi cu plăcere”.
54
3.Dirijarea O4 Profesorul propune jocul:”Fă şi tu ca
învăţării noi”:primul copil îşi spune numele şi
execută gesturi/mişcări cu mâinile, explicaţia
braţele sau picioarele şi spune “Mă jocul cu autoaprecierea
numesc (numele) şi-mi place să fac reguli
aşa (mişcarea). Următorul va spune
O5 “Se numeşte (numele colegului) şi-i
place să facă aşa (mişcarea/gestul
colegului). Apoi îşi spune numele şi
O7 face mişcarea
care-i place.” Jocul se termină când toţi
55
participanţii la joc au spus numele şi au
imitat mişcările colegilor.
Profesorul propune jocul:”Povestitorii”
care verifică cât de atenţi suntem, 3
dintre voi vor povesti o întâmplare, iar
O1 ceilalţi vor decide, la sfârşit, cine a inter-evaluare
spus povestea cât mai exact. Sunt aleşi lectura
3 voluntari (a, b, c) din care b şi c repovestirea
liberă
părăsesc sala. “Veţi asculta
O7
cu atenţie o întâmplare
scurtă pe care “a” va trebui să o
povestească lui “b” cu cât mai multe
amănunte. Întâmplarea se numeşte
“Furtuna din Valea Lupului”. Profesorul
citeşte textul suport pentru restul
grupului (anexa). Este chemat”b” iar
“a” îi repetă povestea. Este chemat “c”
şi i se cere lui “b”să-i spună povestea.
Apoi i se cere lui “c” să spună
povestea întregului grup. Profesorul
reciteşte povestea pentru “c”.
Profesorul adresează elevilor
spectatori întrebări: conversaţia
-“Cine a povestit cel mai bine?”
-“De ce crezi acest lucru?”
-“Care poveste vi s-a părut cea mai apreciez gradul de
hazlie? De ce ?” explicaţia corespondenţă
O2 Profesorul introduce jocul :”Spate în jocul cu între figurile din
O3 spate”: se împart elevii în două grupe reguli fişa model şi cele
egale, A şi B, prin tragere la sorţi. realizate
Membrii echipei A primesc fişe cu
forme şi figuri. Cele două echipe vor
sta pe scaune spate în spate. Membrii
echipei B vor primi câte un creion şi o
foaie albă, fără să vadă fişa colegului.
Fiecare elev din grupa A trebuie să
O8 dicteze colegului din grupa B figurile
şi formele de pe fişă astfel încât să
obţină un desen asemănător cu al lui.
Elevii au la dispoziţie 5 minute. La
expirarea timpului, se afişează
desenele obţinute de elevii din grupa
B şi se compară cu fişa iniţială. Elevii
din grupa B pot adresa întrebări cu
referire la poziţia figurilor.
Profesorul adresează întrebări celor două
echipe: dacă cei din grupul A
consideră că a fost uşor/greu să dea
instrucţiuni; dacă cei din grupul B
O6 consideră că instrucţiunile primate au
fost corecte.
O7 Profesorul propune un joc de explicaţia observarea
56
relaxare:”Zarul şi ciocolata”: fiecare
poate mânca oricâtă ciocolată doreşte
57
dacă nimereşte cifra 6 la aruncarea joc cu reguli comportamentelor
zarului, îşi pune căciula, mănuşile şi
va tăia ciocolata cu cuţitul şi o va
mânca cu furculiţa, până când face
schimb cu alt elev.
Jocul se încheie când se termină

ciocolata.
4.Evaluarea Joc de evaluare: “Spune un lucru care conversaţia aprecieri verbale
ţi- a plăcut la activitatea de astăzi şi de
ce . Profesorul apreciază elevii care
au
participat activ.
ANEXA
TEXTUL SUPORT
Furtuna din Valea Lupului
Într-o duminică senină de vară s-a stârnit, dintr-o dată, o furtună cumplită. Gospodăria lui nea
Ion,
ţăran din Valea Lupului era aşezată pe vârful dealului.
Vântul i-a spulberat 8 coale de tablă de pe acoperişul magaziei. Coalele au zburat pe un
câmp vecin. Din fericire nu au fost lovite cele trei vaci aflate pe cîmp. Nici tractorul din magazie nu
a suferit vreo stricăciune în urma furtunii. În afară de faptul că a spulberat coalele de tablă, furtuna
nu a produs alte pagube.
Nea Ion s-a interesat şi a aflat că există o fabrică în Leţcani, localitate aflată la 5 kilometri,
care ar fi interesată să cumpere coalele de tablă de la el. Fabrica urma să facă din coalele de tablă
dulapuri pentru magazii. Nea Ion urma să primească 180.000 de lei pentru fiecare coală de tablă.
Mulţumit de afacerea încheiată, nea Ion s-a întors acasă gândindu-se pe drum cu ce să repare
acoperişul magaziei.
FIŞA CU FORME ŞI FIGURI
58
Clasa: a VI a
Propunător: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
Denumirea activităţii: activitate de socializare
Subiectul activităţii: ”Să ne ajutăm unii pe alţii!”
Scopul activităţii: formarea şi cultivarea relaţiilor pozitive de colaborare, întrajutorare
cognitive: O1 –să analizeze acţiunile fiecărui personaj;

O2 – să identifice corect comportamentele pozitive şi negatice ale personajelor;
O3 – să exprime atitudinea faţă de personajele dragi;
O4 – să formuleze opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut
civic; O5 – să desprindă mesajul activităţii;
psihomotorii: O6 – să interpreteze expresiv un rol din poveste;
activitate;
METODE ŞI PROCEDEE: jocul de rol în treanspunere scenică, dezbaterea, conversaţia, explicaţia,

elemente de problematizare, textul suport “Povestea cocoşelului”;
MATERIAL DIDACTIC: păpuşi din carton, paravan, coală de hârtie, carioci;
FORME DE DESFĂŞURARE: frontal, pe grupe de 4 elevi;
RESURSE UMANE: nivel 1:5 elevi –capacitate de exprimare bună
nivel 2: 3 elevi cu dificultăţi de exprimare orală şi ritm de lucru
lent; DURATA ACTIVITĂŢII: 45 minute;
BIBLIOGRAFIE: A. Taflan, I. Muşu (colaboratori) – Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, 1997;
V. Bunescu – Ghid practic pentru educaţia moral-civică, Editura Coresi, 1994;
A. D. Ciubotaru, E. Mihailovici – Teatrul şi comunicarea didactică, Editura Spiru
Haret, 2002;
Secvenţele Ob Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

activităţii . procedee
op.
1.Moment Amenajarea spaţiului de joacă.
organizatoric Aşezarea paravanului şi a păpuşilor.
2.Anunţarea -Motivarea elevilor pentru activitate: “Noi oamenii

titlului nu putem să ne simţim bine, să trăim dacă suntem
activităţii şi a O7 singuri. Deseori avem probleme şi, ca să le explicaţia
obiectivelor rezolvăm, avem nevoie de sprijinul părinţilor,
prietenilor, cunoştinţelor etc. De aceea astăzi eu
mi-am propus să discutăm despre relaţiile de
colaborare şi întrajutorare între oameni.Titlul
activităţii este: “Să ne ajutăm unii pe alţii! ”Ne
vom reaminti prin teatru “Povestea cocoşelului”
59
şi
vom încerca să descoperim împreună cum trebuie
să ne comportăm pentru a dovedi că suntem
buni.”
60
3.Desfăşurarea O6 - Ce piesă de teatru vă reamintesc aceste păpuşi? conversaţia observarea
activităţii - Ce personaj interpretezi în piesă? comportamen
propriu-zise O1 Profesorul propune copiilor să interpreteze rolurile tului elevilor
din piesă pentru reamintirea conţinutului jocul de rol în timpul
povestirii. Elevii empatizează şi transpun cu păpuşi transpunerii
scenic. Pentru că aţi dovedit că ştiţi bine
povestirea, să analizăm câteva aspecte:
- Care sunt personajele din poveste?
- Ce fel de personaje sunt: bune sau rele?
- Care sunt personajele bune? Dar cele rele? De
ce?
- Să le luăm pe rând şi să răspundem la două dezbaterea
O2 întrebări:
“Ce a făcut bine?”;
“Ce a făcut greşit?” De exemplu:
are prieteni;
Cocoşel aprecierea
nu a ascultat de sfatul prietenilor; capacităţii de
a sesiza
trăsăturile
pozitive şi
l-a sfătuit pe cocoşel să negative ale
se Motan ferească de vulpe; personajelor
-
-
Vulpea
l-a prins pe cocoşel cu gând
să-l mănânce;
Profesorul notează pe 2 coli comportamentele
O3 pozitive şi negative.
aprecierea
O4 Cocoşel Căţel Barza Vulpea explicaţia atitudinilor
joc de rol corecte faţă
+ − + − + − + − de
persoane
- Ce concluzie tragem din această poveste?

Deci suntem buni când ne înţelegem unul cu
altul, ascultăm sfatul prietenilor, îi ajutăm pe
cei aflaţi în necaz şi suntem răi când păcălim,
vrem să facem rău! elemente
Profesorul propune jocul: “Fântâna de
O5 miraculoasă”: problema
“Imaginaţi-vă că există o fântână fermecată şi tizare
că voi sunteţi apa ei. Închipuiţi-vă că puteţi face
minuni. Ce aţi face pentru părinţii
voştri/colegul la care ţineţi cel mai mult? ”
(Le-aş dărui părinţilor mei sănătate pentru ca ei
să trăiască mult;
Le-aş dărui “minte” pentru a lua note bune)
61
- Cum trebuie să vă purtaţi voi pentru a dovedi
că sunteţi buni unii cu alţii?
(Să facem temele împreună , să ne împrumutăm
din lucrurile personale, să ne ajutăm pe părinţi
la treburile gospodăreşti, să ne jucăm
împreună.)
4.Evaluarea Se desprinde mesajul acestei activităţi: conversaţia aprecieri
“Ce proverbe cunoaşteţi legate de bunătate, verbale
întrajutorare, prietenie?”
Se fac aprecieri globale asupra modului de
desfăşurare al activităţii şi de participare al
elevilor.
Povestea cocoşelului
Dramatizare după o poveste populară de Doina Popa

Personaje: - doi povestitori (P1, P2)
- motanul (M)
- barza (B)
- vulpea (V)
- cocoşelul (C)
P1: A fost odată ca
niciodată
P2: Că de n-ar fi nu s-ar povesti.
P1: Trăiau odată un motan, o barză şi un cocoşel pintenat cu creastă de
matostat. P2: Căsuţa în care trăiau ei se afla în mijlocul pădurii.
P1: Deseori, când motanul şi barza plecau în pădure ca să taie lemne, cocoşelul rămânea singur
acasă. P2: Şi de fiecare dată, la plecare îi dădeau poruncă şi-ndrumare.
M: Bagă de seamă că plecăm departe în pădurea deasă, tu să ai grijă de casă şi să nu dai glas, de
cumva vulpea va veni încoa`….
B: Capul de-l scoţi pe fereastră, te-nhaţă de creastă! (cei doi pleacă
cântând) Căte unul pe cărare
Mergem în pădurea
mare Uite sus şi uite jos
Totu-i verde şi frumos (bis).
P1: Într-o zi, mirosi vulpea că motanul şi barza nu sunt
acasă. P2: Veni fuguţa, se aşeză sub fereastră şi începu a
cânta.
V: Cocoşel pintenat
Cu creastă de matostat
Cu ochi de mărgele
Ca două stele,
De scoţi capul afară
Ţi-oi da bob de secară.
P1 şi P2: Atunci cocoşelul – hup! – scoase capul pe
fereastră. V: Haţ! Ha, ha, ha!
C: Săi, motanule şi tu barză,
Că vulpea cea rea mă duse cu ea.
Peste munţi şi stânci, prin codrii fără soare peste ape
adânci Ca să mă omoare!....
62
M şi B: Stai, cumătră, că-ţi venim noi de hac! (o bat şi-l scapă pe cocoşel).
63
P1: Peste câteva zile motanul şi barza se pregăteau din nou de
plecare. P2: La plecare i-au spus din nou cocoşelului:
M: Bagă de seamă, cocoşelule, capul să nu-l scoţi pe
fereastră. B: Că vom fi departe de căsuţa noastră şi nu-ţi
vom auzi glasul.
P1 şi P2: Abia plecară cei doi, că vulpea se ivi iar sub fereastră şi prinse a-i
cânta. V: Cocoşel pintenat
Cu ochi de mărgele/ Ca două
stele, De scoţi capul afară
P1 şi P2: Dar cocoşelul nici nu vede, nici n-aude, tace
chitic. V: Fugeau nişte copii pe drum
Din traistă-n colb curgeau
mereu Tot boabe de secară.
Găinile au venit buluc
Şi-au prins să se îndoape,
Iar pe cocoşi nici că-i lăsau să vină pe
aproape… C: Cucurigu! Cum aşa să nu-i lase?
V: Haţ! Ha, ha, ha!
C: Săi, motanule şi tu barză,
Că vulpea cea rea mă duse cu ea.
Peste munţi şi stânci, prin codrii fără soare peste ape
adânci Ca să mă omoare!....
M: Stai cumătră că-ţi scurm cojocul.
B: Iar eu ţi-oi trage papara! (o bat şi-l salvează pe
cocoşel). P1: Şi iarăşi peste o lună
P2: Sau peste o zi…
P1 şi P2: De, n-avem de unde şti, iar se pregătesc cei doi de
drum. M: Să n-asculţi de cumătra vicleană şi să nu priveşti la
fereastră.
B: Că mergem şi mai departe într-o poiană şi nu-ţi vom auzi
glasul. C: Promit că aşa voi face….(cei doi pleacă)
Cântec: Căte unul pe cărare
Mergem în pădurea
mare Uite sus şi uite jos
Totu-i verde şi frumos (bis).
P1 şi P2: Vulpea nu se lăsă aşteptată şi veni sub fereastră
îndată: V: Cocoşel pintenat
Cu ochi de mărgele
Ca două stele,
De scoţi capul afară
P1 şi P2: Dar cocoşelul nici nu vede, nici n-aude, tace
chitic. V: Treceau nişte copii pe drum
Din traistă-n colb curgeau
mereu Tot boabe de secară.
Găinile au venit buluc
Şi-au prins să se îndoape,
Iar pe cocoşi nici că-i lăsau să vină pe aproape…
P1 şi P2: Dar cocoşelul parcă luase apă-n cioc – nici
64
pâs! C: Cucurigu! Cum aşa să nu-i lase?
65
V: Haţ! Ha, ha, ha!
P1 şi P2: Degeaba strigă cocoşelul că nimeni nu-l
auzi…. P1: Când s-au întors cei doi, cocoşelul ia-l de
unde nu-i!
P2: Şi-au pornit spre vizuina vulpii. Motanul îşi luă cobzişoara şi prinse a
cânta: M: Zdrâng, zdrâng cobzişoară,/
Strună subţirică,
Ia ieşi vulpe surioară,
Să nu-ţi fie frică!.....
V: Ia să văd cine-mi cântă din cobză aşa de frumos, cu glas duios!
P1 şi P2: Atâta aşteptau motanul şi barza, o luară pe vulpe şi dăi chelfăneală! (cei doi o bat, cumătra
fuge… )
C: Vă mulţumesc din inimă prieteni buni că m-aţi scăpat din necaz şi vă făgăduiesc că n-am să
mai ies din cuvântul vostru niciodată…..
P1 şi P2: De atunci trăiră fără griji şi necaz
Şi poate mai trăiesc şi azi….
Clasa: a VI a
Propunător: prof.educator Alina Axinia
Denumirea activităţii: activitate practică de pregătire pentru muncă şi viaţă
Subiectul activităţii:”Felicitare în floare cu buburuză”
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: exersarea priceperilor şi deprinderilor de a confecţiona lucrări din materiale
flexibile prin conturare, decupare, pliere
cognitive: O1 –să numească lunile anotimpului de primăvară;

O2 – să descrie principalele schimbări care au loc în natură;
O3 – să denumească cât mai multe flori ale anotimpului de primăvară de pe
planşă; psihomotorii: O4 – să deseneze după şablon floarea , frunzele, conturul oval al
buburuzei;
O5 – să decupeze după conturul trasat floarea, frunzele, buburuza;
O6 – să plieze hârtia pentru a obţine floarea şi buburuza, respectând indicaţiile
profesorului; O7 – să lipească frunzele pe partea posterioară a florii şi buburuza;
O8 – să păstreze curăţenia la masa de lucru;
activitate; O10 – să aprecieze lucrările efectuate
de colegi;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul;

MATERIAL DIDACTIC: planşă cu flori, hârtie colorată, carton, creion negru, foarfece, lipici,
lucrare demonstrativă.
66

1.Moment Amenajarea spaţiului de lucru.
organizatoric Pregătirea materialului didactic.
Distribuirea materialelor necesare realizării
felicitării fiecărui elev.
2.Captarea atenţiei Discuţii despre primăvară:
şi anunţarea temei O1 - În ce anotimp suntem acum?
şi a obiectivelor - Care sunt lunile anotimpului de aprecieri
O2 primăvară? verbale asupra
conversaţia
- Ce schimbări aţi observat voi în natură răspunsurilor
O3 de la începutul primăverii? primite de la
explicaţia
- Ce flori de primăvară recunoaşteţi pe elevi
această planşă?
“Pentru că aţi vorbit atât de frumos
despre anotimpul de primăvară, astăzi vom
realiza o felicitare în formă de floare pe
care să o dăm unei persoane dragi.”
3.Desfăşurarea Se prezintă lucrarea model şi se intuiesc
activităţii propriu- materialele necesare. conversaţia
zise Se prezintă elevilor planşa demonstrativă
cu etapele de lucru:
- Explicarea şi  Etapa I : conturarea florii pe
demonstrarea hârtia galbenă şi a frunzelor pe
tehnicilor de lucru hârtia verde după şabloane; explicaţia
 Etapa a II a: decuparea după
conturul trasat a florii şi
frunzelor; observaţia
O9  Etapa a III a : plierea
hârtiei pentru obţinerea apreciez
florii; capacitatea de
 Etapa a IV a: împăturirea a identifica
petalelor florii pentru a obţine etapele de
floarea; lucru
 Etapa a V a: plierea hârtiei
roşii pentru obţinerea
buburuzei; demonstraţia
 Etapa a VI a: conturarea
corpului buburuzei;
 Etapa a VII a: decuparea
corpului buburuzei şi desenarea
capului, ochilor şi a puctelor de
pe aripi;
 Etapa a VIII a: lipirea frunzelor
pe spatele florii şi a buburuzei pe
o petală a florii.
- Realizarea O4 Fiecare etapă de lucru se indică pe exerciţiul apreciez
lucrării planşă şi se demonstreză în faţa elevilor. capacitatea de
67
ajutorul planşei model.
Elevii vor trece să lucreze independent
primele 2 etape.
Instructaj pentru realizarea etapei a III a:
68
- se îndoaie floarea de trei ori de-a a lucra după
lungul mijlocului petalelor; indicaţiile
- se desfac la loc îndoiturile; demonstraţia date
- se împăturesc în interior petalele două
O5
câte două şi se deschid din nou; exerciţiul
- se obţine ca formă de bază un hexagon.
Instructaj pentru realizarea etapei a IV a:

- se ia câte o petală pe îndoitura ei
se aşează vertical;
- se îndoie la stânga petala;
- se procedează la fel cu toate petalele; demonstraţia
- se obţine floarea închisă.
Se sprijină elevii care întâmpină greutăţi exerciţiul
în realizarea sarcinilor.
Instructaj pentru a realiza etapa a V a:
O6 - se împătureşte pătratul de hârtie în
două, de două ori;
- se desdoaie îndoiturile făcute revenind
la forma iniţială;
- se îndoaie după cele două diagonale
ale pătratului; demonstraţia
- se desfac îndoiturile făcute fiind
obţinute 4 pătrate mici;
- se introduc în interior diagonalele a
două pătrate opuse ca poziţie şi se exerciţiul
presează cu degetele noul pătrat format.
Nu se trece la o altă etapă de lucru până apreciez
ce nu toţi elevii o finalizează pe deprinderile
precedenta. După finalizarea acestor trei de a lucra
etape, elevii vor lucra independent independent şi
celelalte trei etape având ca sprijin corect
O7 planşa cu etapele de lucru. Se strâng
materialele şi se aduc lucrările realizate
în faţa clasei.
O8
4.Încheierea O10 Elevii vor alege cele mai reuşite conversaţia aprecieri
activităţii felicitări. Vor fi nominalizate şi lucrările verbale
mai puţin reuşite încurajând elevii ce le-
au realizat.
- Cărei persoane aţi vrea voi să-i daţi
felicitarea?
- Cu ce ocazie?
Se indică locul unde poate fi scris textul
felicitării (în interiorul florii, după ce o
deschidem).
69
54
Clasa: a VII a
Propunător: prof. educator Creţu Graţiela
Denumirea activităţii: activitate ludică şi de
loisir Subiectul activităţii:”Jocul figurilor
geometrice”
Scopul activităţii: dezvoltarea interesului elevilor pentru rezolvarea problemelor de logic, antrenarea
memoriei vizuale
cognitive: O1 – să recunoască figurile geometrice;
O2 – să transforme imagini formate din figuri
geometrice; O3 – să argumenteze modalitatea de
rezolvare a jocului; O4 – să compare imaginile cu figuri
geometrice cunoscute; O5 – să descopere diferenţele
dintre imagini date;
O6 – să identifice criteriul general al unui rând;
psihomotorii: O8 – să aranjeze figurile geometrice (cercul şi triunghiul) utilizând simţul tactil;
O9 – să construiască figuri geometrice dintr-un anumit număr de beţişoare;
O10 – să construiască noi figuri geometrice prin alăturarea unor elemente
date; afective: O11 – să participe cu interes şi curiozitate la activitate;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, elemente de problematizare, exerciţiul, jocul didactic.

MATERIAL DIDACTIC: figuri geometrice din plastic, foi, creioane, beţişoare, hârtie glace, bolduri, fişe
de lucru, pix.
BIBLIOGRAFIE: Probleme şi jocuri matematice pentru preşcolari, Editura Lumina,
Chişinău,1993 Jocuri cu folos – revista nr. 4, Nicolae Oprişu
Culegere de jocuri didactice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti Jocuri didactice, Bănică Tatiana, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti

2. Captarea O8 Se aşează la tablă o planşă ce reprezintă conversaţia notarea
atenţiei un cap de om, la care lipsesc ochii şi explicaţia planşelor
nasul. jocul didactic obţinute
-“Cu ce figuri geometrice le putem
înlocui?”
Se propune jocul “Figuri hazlii”: un
elev legat la ochi va trebui să
potrivească cercurile şi triunghiul în
locul ochilor şi nasului lipsă. Se vor
nota cele mai hazlii figuri obţinute.
55
3.Anunţarea temei Astăzi ne vom aduce aminte despre
şi a obiectivelor figurile geometrice şi vom face construcţii explicaţia
cu beţişoare.
56
4.Reactualizarea Sunt prezentate jetoane figuri
cunoştinţelor geometrice şi elevii trebuie să le conversaţia
anterioare O1 denumească, argumentând răspunsul.
-“Cum se numeşte această figură aprecierea
geometrică?” capacităţii de a
-“Câte laturi are?” recunoaşte
-“Cum sunt ele?” figurile
Se propune jocul “Recunoaşte figura geometrice
geometrică”: un elev legat la ochi va fi explicaţia
invitat să extragă un jeton din cutie şi joc didactic
să denumească figura geometrică
O9 Se propune jocul ”Construieşte
O10 figura” care cere să construiască figuri exerciţiul
O3 geometrice din beţişoare: elemente de
- un triunghi; problematizare
- un pătrat;
- un dreptunghi;
O4 - Cu ajutorul a 5 beţişoare construieşte
2 triunghiuri egale. aprecierea
- Adaugă alte 2 beţişoare pentru a construcţiilor
obţine 3 triunghiuri egale. după cerinţele
-Din 9 beţişoare câte triunghiuri obţii? date
- Construieşte din 7 beţişoare 2 pătrate
egale.
- Construieşte un pătrat şi 2 triunghiuri
din 8 beţişoare.
Se prezintă rezolvarea corectă(anexă).
Se propune jocul “Transformă imaginea
dată”: se arată o planşă cu un steag
O2 construit din 11 beţişoare şi li se cere să aprecierea
O3 mute 4 beţişoare încât să obţină o casă
elemente de capacităţii de a
(rezolvare anexă). descoperi
problematizare
Propune elevilor să mute un băţ astfel soluţia
încât căsuţa să fie orientată altfel. exerciţiul
Se prezintă rezolvarea corectă.
Se arată următoarea figură formată din
9 pătrate. Se propune elevilor să mute 4
beţe astfel încât să obţină 5 pătrate.
Se prezintă imaginea corectă (anexă).
O4 -“Cu ce se aseamănă imaginea
obţinută?” (seamănă cu o floare).
5.Retenţia şi O5 Joc:”Găseşte diferenţa dintre explicaţia autoapreciere
trasferul imagini?”: pe fişa de lucru1 elevii exerciţiul
trebuie să descopere diferenţele dintre
cele 2 imagini date. Pentru fiecare
diferenţă găsită se acordă 1 punct.
Joc:”Ce figură lipseşte?”: pe fişa de
lucru 2, în locul semnului de întrebare
se va desena casa având un anumit explicaţia interevaluare
O6 elemente de
acoperiş, aerisire şi fereastră. Se
57
intuiesc desenele problematizare
58
de pe cele 2 rânduri, iar elevii vor
descoperi ce formă va avea acoperişul,
aerisirea şi fereastra din figura
existentă. Fiecare elev schimbă foaia cu
a colegului şi o va nota după baremul
cunoscut (câte
3 puncte pentru fiecare element lipsă).
6. Evaluarea Se discută fişele de lucru şi se numesc conversaţia aprecieri
activităţii elevii care au întrunit punctajul cel mai verbale
mare.
FIŞA DE LUCRU 1
Numele elevului:
59
FIŞA DE LUCRU 2
“Ce figură lipseşte?”
Numele elevului:
Anexă
Rezolvări:
1.
2.
3.
60
4.
5.
6.
7.
8.
1 3
59
I. SUGESTII DE ACTIVITĂŢI PENTRU OPTIMIZAREA PROGRAMULUI
TERAPEUTIC - RECUPERATOR
I.1 Activităţi extraşcolare
În vederea utilizării informaţiilor existente în structura cognitivă a copilului cu cerinţe

educative speciale, în contexte variate, învăţătorul/profesorul-educator are libertatea de a propune şi
realiza activităţi care nu sunt prevăzute în Programa de terapie complexă şi integrată.
Acest tip de demers educaţional favorizează valorificarea resurselor de învăţare oferite copiilor
cu dizabilităţi de către familie, şcoală şi mediul social (alte instituţii educative din comunitate).
Organizarea şi derularea periodică a acestor activităţi oferă oportunitatea de interacţiune a acestor copiii
cu “persoanele normale”, toate activităţile având ca obiective principale “socializarea” şi
“normalizarea” elevilor cu CES în vederea integrării în comunitate.Totodată se modifică şi
percepţia şi atitudinea comunităţii faţă de copiii cu nevoi speciale.
Implicarea elevilor noştri, indiferent de vârstă, în astfel de activităţi răspunde nevoilor acestor
copii
de:
 atingere a unui nivel cât mai ridicat al autonomiei personale, în limitele impuse de gradul
de handicap;
 dobândirea unui comportament adecvat diferitelor situaţii sociale prin oferirea
permanentă de modele pozitive de urmat, care să conducă la diminuarea/înlăturarea
tulburărilor de comportament;
 cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, a vieţii social-economice din mediul în
care trăieşte;
 comunicarea în diferite forme, în funcţie de vârstă şi de abilităţile copilului (teatru, joc,
desen, pictură, modelaj, dans, etc.);
 relaţionare cu comunitatea: participarea la spectacole, evenimente/sărbători sociale şi
religioase ( 1 Decembrie, Crăciunul, 8 martie, Paştele, 1 iunie, etc.).
Activităţile extraşcolare sunt aduse la cunoştinţa consilierului educativ din şcoală, care le va
include în programul activităţilor şcolii.
Cum puteţi pune în practică astfel de activităţi?
Pentru a organiza o activitate în parteneriat se vor avea în vedere următoarele aspecte:

 populaţia ţintă→ cui se adresează, cine beneficiază de activitate;
 obiective→ ce se urmăreşte a se realiza;
 resurse→ cine mă ajută (parteneri), de ce am nevoie;
 planificarea acţiunilor→ cum fac ca să-mi ating obiectivele;
 locul de desfăşurare şi perioada→ locaţia şi durata activităţii;
 bugetul de cheltuieli→ costul acţiunii.
Cu adevărat eficiente sunt acele activităţi desfăşurate în parteneriat:

 cu elevi şi cadre didactice din şcoală;
 cu elevi şi cadre didactice din alte instituţii de învăţământ;
 cu alte instituţii de cultură din oraş.
60
Pentru a realiza un parteneriat cu alte instituţii (şcoli, biblioteci, muzee, poliţie, organizaţii şi
asociaţii nonguvernamentale) în vederea derulării unui program de activităţi este necesar încheierea
unui protocol de colaborare între instituţii, protocol care va fi semnat şi parafat de directorii
ambelor instituţii. Protocolul de colaborare va cuprinde obligaţiile şi drepturile părţilor semnatare,
perioada pentru care se încheie şi, în funcţie de obiectivele fixate, calendarul activităţilor de desfăşurat şi
persoanele care răspund.
Clasele: a VII a (2)

Coordonator activitate: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Cum se caută un loc de muncă?”
COMPONENTA EDUCAŢIONALĂ: EDUCAŢIA PENTRU VIAŢĂ ŞI SOCIETATE
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – recunoaşterea diferitelor modalităţi de căutare unui loc de muncă: anunţ la mica publicitate,
interviu etc.
2. – identificarea cerinţelor de prezentare la un interviu: vestimentaţie, punctualitate, capacitate de
comunicare, reguli ce trebuiesc respectate în comunicare etc.
3. – realizarea unui dialog cu o persoană necunoscută în vederea obţinerii unui loc de muncă.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, 14 – 16 februarie 2005
RESURSE IMPLICATE: colectivele de elevi de la 2 clase de acelaşi nivel, cadre didactice din
şcoală, coli hârtie, markere, extrase din ziare, “Consiliere pentru viitorul tău” – ghidul profesorului
şi manualul elevului, Asociaţia Alternative Sociale, 2004
STRATEGII DIDACTICE: brainstorming, conversaţia, activitatea pe grupuri mici (2-3 elevi), jocul de
rol, explicaţia, demonstraţia.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
 Listarea expresiilor plecând de la cuvintele cheie:”loc de muncă”;”soluţii de angajare”;
 Lucrul cu manualul în vederea familiarizării cu diferite tipuri de anunţuri;
 Elevii vor fi împărţiţi pe grupuri mici şi vor primi fişe cu 3 anunţuri publicitare. Li se cere să
aleagă un anunţ care le suscită interes motivând alegerea făcută. Se dezbat alegerile făcute
punându-se accent pe criteriile de identificare a anunţurilor corecte şi legale (vezi anexa);
 Se explică cu ajutorul elevilor cuvântul “interviu”;
 Se identifică ţinuta necesară pentru prezentarea la interviu;
 Se listează pe o coală mare întrebările ce se pun la interviu;
 Se imaginează un dialog, profesorul având rolul de angajator;
 Se exersează, în perechi de 2 elevi, dialogul angajator – solicitant de loc de muncă.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: observarea şi analizarea fiecărui “interviu” simulat, identificând

punctele tari şi puctele slabe.
CONSILIER EDUCATIV:
61
ANEXA
OFERTE DE LOCURI DE MUNCĂ
1. S.C oferă locuri de muncă în diverse domenii de activitate; se oferă câştiguri
între 5-8 milioane pe lună, angajarea se face cu carte de muncă.Relaţii la
0232/465234.
2. Firmă serioasă oferă locuri de muncă legale în străinătate, salariu de 600 euro
pe lună, plecări lunare. Telefon 0232/269564.
3. S.C “Moldova Tricotaje” angajează confecţionere; se oferă salariu avantajos
şi tichete de masă. Telefon 0232/415674.
4. Magazinul “Inter Snack” angajează tineri între 20-25 ani pentru o muncă
uşoară şi plăcută; oferim salariu foarte avantajos. Telefon 0232/697423.
Clasa: a VII a
Coordonator activitate: prof. educator Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Cum să-i ajutăm pe cei necăjiţi?”
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – cunoaşterea problemelor lumii contemporane ;

2. – cultivarea relaţiilor pozitive pentru dezvoltare şi pace;
3. – pregătirea elevilor pentru viaţă şi înţelegere socială.
Locul şi perioada de desfăşurara: sala de clasă, 120 minute.
62
RESURSE IMPLICATE: markere, coli albe, scotch, postere cu fotografii din ţări dezvoltate şi din
ţări din lumea a III a, “Predarea drepturilor omului-activităţi practice pentru şcolile primare şi
secundare”, L.A.D.O.,1995
STRATEGII DIDACTICE: brainstorming, conversaţia, activitatea pe grupuri mici, jocul de rol,
1. Listarea cuvintelor pornind de la cuvintele-cheie: “sărăcie”; “bogăţie”;
2. Prezentarea posterelor şi descrierea
lor: “A fi sărac înseamnă…….”
“A fi bogat înseamnă.......”
3. Jocul deciziilor
Elevii vor fi împărţiţi pe 2 grupuri de lucru.
Sarcina de lucru: “Imaginaţi-vă că lucraţi într-o funcţie înaltă, în guvernul ţării Ce aţi
face ca să-i ajutaţi pe cei necăjiţi, aflaţi în dificultate?”
4. Prezentarea rezultatelor şi discutarea activităţilor de grup.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII:
Formularea concluziilor activităţii:
 Foametea, războaiele sunt probleme ale lumii contemporane care privesc toate ţările lumii;
 Resursele materiale şi dezvoltarea economică sunt “cheile” bunăstării umane;
 Între oameni, indiferent de clasa socială de apartenenţă şi ţară, trebuie să existe
sentimentul de solidaritate şi de responsabilitate umană.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
Coordonator activitate: prof. Maria-Elena Boutiuc
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Uniunea Europeană - o casă comună a europenilor”
COMPONENTA EDUCAŢIONALĂ: EDUCAŢIA BUNULUI CETĂŢEAN
SCOPUL ACTIVITĂŢII: înţelegerea noţiunii de cetăţean european şi cunoaşterea principalelor drepturi
ale acestora;
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe hartă ţările Europei;

2. – să definească U.E ca Europa unită în faţa lumii transformată într-o “casă comună”;
3. – să enumere principalele drepturi pe care le are un cetăţean european;
4. - să realizeze un desen comun intitulat “Casa Europeană” folosind tehnica picturii sau colajului.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, martie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
 umane: elevii clasei a VII a;
63
 materiale: “Uniunea europeană-atlas geografic pentru şcolari”, harta fizică a
Europei, steagul Uniunii Europene, hârtie autocolantă, acuarele, planşe.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, activitatea pe grupuri mici, exerciţiul, jocuri de orientare;
1) Se realizează o scurtă prezentare a Europei prin jocuri de orientare pe hartă;
2) Se va preciza că cetăţenii din Europa doresc aceleaşi lucruri: să trăiască în pace, să
sporească bunăstarea cetăţenilor, să îmbunătăţească mediul înconjurător şi traiul tuturor.
Se ajunge la concluzia, că dacă sunt unite ţările pot să rezolve mai bine multe din
problemele lor şi să obţină avantaje, să ducă o viaţă mai bună. Astfel ei şi-au deschis
frontierele şi au început să construiască o “casă comună”: Uniunea Europeană. Alte ţări
au dorit să facă parte din acestă mică familie unită care numără 25 de membri. Şi acestă
poveste nu s-a sfârşit: 3 state sunt pe cale să intre în “casa europeană ” până în 2007.
3) Se va sublinia că a fi european înseamnă:
 a circula liber;
 a învăţa şi a lucra în orice stat al U.E;
 a folosi o monedă valabilă oriunde: euro;
 a primi îngrijiri medicale;
 a locui pentru un timp în orice stat al U.E(6 luni);
 a vota şi a fi ales.
4) Se vor dezbate pe larg aceste drepturi.
5) Se va prezenta steagul U.E.
6) Se realizează desenul colectiv ”Casa Europeană” plecând de la steagul U.E.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Se vor face aprecieri generale cu privire la activitate şi vor fi

nominalizaţi elevii care au dat răspunsuri deosebite şi au participat activ.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
Coordonatori activitate: prof. Ecaterina Enache, prof. Cristina Farzikhosroushahi
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Valori europene”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: cunoaşterea şi înţelegerea valorilor europene.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să enumere valorile europene;

2. – să explice cu cuvinte proprii înţelesul valorilor europene;
3. – să alcătuiască propoziţii legate prin înţeles;
4. - să respecte părţile unei compuneri;
5. – să participe cu interes la activitate;
6. – să colaboreze cu coechipierii în activităţile de grup.
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, aprilie
2005;
64
RESURSE IMPLICATE:
 materiale: atlase geografice, “Le petit Larousse-dictionnaire enciclopedique”,
Dicţionarul explicativ al limbii române,
STRATEGII DIDACTICE:conversaţia, explicaţia, demonstraţia, elemente de problematizare,

activitatea pe grupuri mici;
1. Se enumeră valorile europene şi se discută despre fiecare în parte;
2. Se exemplifică cu situaţii când se regăsesc sau nu valorile europene;
3. Elevilor li se cere să exemplifice cu situaţii în care ei au simţit că sunt liberi, toleraţi;
4. Se propune jocul de imaginaţie”Ce ar fi dacă ?”(nu ar fi pace, democraţie, libertate de
exprimare,
de religie, între sexe, toleranţă);
5. Se scriu pe tablă ideile mai interesante emise de elevi şi se stabileşte planul compunerii;
6. Redactarea colectivă a compunerii, cu sprijinul profesorului.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Prezentarea şi aprecierea compunerii, trimiterea spre publicare

la revista şcolii.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Să ştim mai multe despre. ”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice ale Italiei.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe hartă oraşele mai importante ale Italiei;

2. – să descrie obiceiuri, mâncăruri specifice, monumente de artă;
3. – să enumere nume cunoscute ale vieţii culturale şi sportive;
4. - să recunoască câteva din obiectivele turistice(Columna lui Traian, Colosseumul, etc.);
5. – să salute în limba italiană;
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, aprilie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
 materiale: atlase geografice, albume de pictură, material audio, materiale de pe
Internet.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, expunerea, brainstorming, exerciţii de orientare;
65
1. Lucrul cu harta pentru identificarea oraşelor mai importante;
66
2. Prezentarea albumelor de pictură (Leonardo da Vinci şi Michelangelo) şi recunoşterea
monumentelor istorice din Italia;
3. Prezentare unor sportivi cunoscuţi la cluburile italiene;
4. Descrierea obiceiurilor, mâncărurilor tradiţionale;
5. Audiţie muzică uşoară italiană;
6. Învăţarea unor expresii de salut în limba italiană.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: realizarea unui poster cu materialele informaţionale şi prezentarea

lui într-o activitate comună cu elevi din şcoală pe tema “Ziua Europei”.
CONSILIER EDUCATIV:
Clasa: a VII a
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Într-o Europă sigură”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: antrenarea elevilor să descopere valorile umane ce trebuiesc respectate pentru
integrarea în marea Uniune Europeană.
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – să localizeze pe harta administrativă a lumii ţările din Europa;

2. – să recunoască ţările Uniunii Europene prin confecţionarea de steguleţe;
3. – să enumere personalităţi cunoscute ale vieţii culturale şi sportive (cântăreţi, fotbalişti);
4. - să recunoască câteva din obiectivele turistice (Columna lui Traian, Colosseumul, etc.);
5. – să salute în limba italiană;
Locul şi perioada de desfăşurare: sala de clasă, martie 2005;
RESURSE IMPLICATE:
 materiale: atlase geografice, “Le petit Larousse-dictionnaire enciclopedique”, foi
desen, carioci, creioane colorate, coli hârtie, hârtie colorată, markere, lipici, scotch.
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, expunerea, brainstorming, exerciţii de

orientare, activitatea pe grupuri mici;
1. Se lucrează cu atlasele geografice pentru a localiza România, ţările vecine ei şi ţările ce
aparţin Europei;
2. Se explică semnificaţia conceptului de “Uniune Europeană”;
3. Se prezintă o listă cu ţările ce aparţin U.E şi cu viitoarele ţări ce vor adera la U.E;
4. Lucru pe ateliere: - se realizează un desen-hartă a Europei pe o coală de carton;
- se confecţionează steguleţe pentru fiecare ţară;
- se identifică pe harta desenată fiecare ţară şi se anexează
steguleţul corespunzător;
5. Se listează valorile umane pentru o societate liniştită prin jocuri gen “Spunem da!”-
“Spunem nu!”;
67
6. Se realizează desene care să ilustreze valorile identificate;
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: realizarea unui poster cu produsele activităţilor şi prezentarea lui în

cadrul unei expoziţii tematice.
CONSILIER EDUCATIV:
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “Femeia – un univers aparte”

PARTENERI: - biblioteca “Gheorghe Asachi”-secţia de carte împrumut pentru copii
Şcoala Carol
Coordonatori activitate: prof. Cristina Farzikhosroushahi-Şcoala Specială”Constantin Păunescu”
înv. Ionescu Rodica-Şcoala Carol
instit. Aparaschivei Valeria-Şcoala Carol
OBIECTIVE PROPUSE:
1. – valorizarea lucrărilor realizate de copiii cu cerinţe educative speciale pe tema Zilei

Internaţionale a femeii ;
2. – îmbunătăţirea comunicării elevilor cu cerinţe educative speciale în vederea integrării sociale a
acestora;
3. – stabilirea şi menţinerea unor relaţii de cooperare cu elevi din învăţământul public.
Locul şi perioada de desfăşurare: biblioteca “Gheorghe Asachi”, secţia împrumut pentru copii, martie
2005;
RESURSE IMPLICATE:
 umane: - 22 elevi din clasele a II a, a V a, a VII a, a VIII a din Şcoala
Specială”Constantin Păunescu” îndrumaţi de prof.Elena Mihailovici, prof. Viorica
Bârsan, prof. Cristina Farzikhosroushahi;
- 30 de elevi din clasele I şi a IV a din Şcoala Carol îndrumaţi de înv.
Ionescu Rodica, instit. Aparaschivei Valeria;
- lect. univ. Anca Ciubotaru-Universitatea “George Enescu” Iaşi;
- bibliotecar Lăcrămioara Frenţ;
- părinţi.
 materiale: păpuşi, paravan teatru, picturi pe sticlă, figurine din ipsos, felicitări, aranjamente
din hârtie;
STRATEGII DIDACTICE: conversaţia, jocul de rol, activitatea pe grupuri mici;
1. Prezentarea unui moment dramatic susţinut de elevii clasei a IV a de la Şcoala Carol sub
îndrumarea d-nelor lect. Univ. Anca Ciubotaru şi înv. Rodica Ionescu, cu titlul:”Întâmplări
de primăvară”;
2. “Gânduri închinate mamei”- program artistic susţinut de elevi din cele două şcoli sub
îndrumarea d-nelor instit. Valeria Aparaschivei şi prof. Elena Mihailovici;
68
3. Realizarea unei expoziţii cu lucrări de pictură pe sticlă, felicitări, figurine din ipsos
realizate de elevii cu cerinţe educative speciale sub îndrumarea d-nelor prof. Viorica Bârsan
şi prof Cristina Farzikhosroushahi;
4. Oferirea de aranjamente florale realizate de elevii şcolii speciale tuturor participantelor la
manifestare.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: aprecieri verbale cu privire la momentele artistice vizionate

şi a lucrărilor expuse sau oferite.
CONSILIER EDUCATIV:
I.2 Parteneriatul la clasă
Procesul de recuperare la clasele care au în efectiv copii cu deficienţe severe, asociate sau
sunt omogene din punct de vedere al componenţei impune parteneriatul la clasă, adică colaborarea
cu un specialist, de regulă logopedul de la clasă, care îşi diversifică gama de servicii pe care o
acordă copiilor cu nevoi speciale. Succesul unui astfel de parteneriat depinde de modul de
organizare al activităţilor, de stabilirea sarcinilor pentru fiecare cadru didactic, de selectarea
materialelor necesare pentru desfăşurarea activităţii, de planificarea riguroasă a secvenţelor activităţii.
Activităţile în parteneriat prezintă următoarele avantaje:

 Permit o evaluare complexă şi globală a elevilor din colectivul clasei, care se constituie într-un
punct de plecare pentru stabilirea unei strategii comune de intervenţie;
 Permit autocunoaşterea şi cunoaşterea interpersonală, ceea ce crează oportunităţi pentru
dezvoltarea profesională (partenerii învaţă unul de la celălalt);
 Permit valorificarea şi valorizarea resurselor implicate, atât sub aspect informaţional, cât şi
practic, în stabilirea tipurilor de activităţi, metodelor şi instrumentelor de lucru;
 Implicarea tuturor elevilor clasei şi stimularea lor permanentă prin antrenarea în exerciţii-joc
participativ active;
 Eficientizarea activităţilor şi a procesului de recuperare a elevilor printr-o planificare riguroasă a
activităţilor,implicit a responsabilităţilor fiecărui partener şi a modalităţilor de interacţiune;
 Se primeşte un feed-back imediat asupra activităţii derulate şi posibilitatea unei evaluări
obiective a acesteia.
Această modalitate de lucru poate presupune şi modificarea design-ului clasei, oricum

mobilierul clasei trebuie aranjat astfel încât să permită contactul vizual cu toţi participanţii pe toată
durata activităţii, iar informaţiile să se vehiculeze rapid între participanţi (elevi şi cadre didactice).
Metoda de lucru în grup are un caracter periodic la clasele cu deficienţe severe sau asociate fiind
impusă de problemele cu care se confruntă aceste categorii de copii (hiperactivitate sau lipsa atenţiei,
lipsa autocontrolului, adaptare dificilă la activitatea şcolară, socializare dificilă, tulburări de vorbire
mergând până la scoaterea unor sunete neinteligibile, stări de anxietate etc.). În acest context,
partenerii au rolul de a facilita implicarea copiilor cu deficienţe severe alături de ceilalţi copii din
clasă în jocuri care să conducă la formarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare.
În susţinerea activităţilor recuperatorii cu copii din primele clase primare, este foarte
important de câştigat, ca parteneri, părinţii, întrucât aceştia sunt persoanele cele mai importante din
viaţa copilului, care le oferă o stare de confort afectiv-emoţională, până la adaptarea la programul
şcolar.
69
Stabilirea parteneriatelor şi realizarea unui program de colaborare învăţător/profesor de educaţie specială-
logoped sau cu învăţătorul/profesorul educator este un mod avantajos de sprijin atât pentru copiii cu
deficienţe severe/asociate dar şi pentru ceilalţi elevi din clasă.
În cazul elevilor cu deficienţă mintală, spre deosebire de alţi copii cu alte tipuri de
handicap, o metodă de lucru care s-a dovedit eficientă este implicarea lor în activităţi care presupun
cooperare pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. Pentru aceasta, copiii trebuie învăţaţi să se
asculte reciproc, să respecte opinia sau părerea unui coleg de clasă, indiferent de statutul şi de rolul
pe care îl deţine în grupul şcolar, ştiut fiind faptul că deficientul mintal are o slabă abilitare în planul
relaţiilor sociale.
PROIECT DE ACTIVITATE DE PARTENERIAT
Clasa: a III a
Propunători: psihopedagog Coca Vasiliu şi înv. educator Maria Condrea
Subiectul activităţii: “Ce auzim? Ce vedem? Ce înţelegem? Cum povestim?”
Scopul activităţii: formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin joc
Obiective afective:
1. să participe cu interes la activitate;
2. să se implice activ în rezolvarea sarcinilor;
Obiective psihomotorii:
3. să adopte poziţii corecte la solicitare;
4. să execute corect mişcările la comanda sau după modelul moderatorului;
5. să redea starea emoţională reprezentată pe biletul colegului;
6. să execute comenzile verbale de realizare a sarcinilor, respectând regulile jocului;
Obiective cognitive:
7. să se prezinte singuri asociind numele cu o calitate;
8. să identifice corect stările emoţionale reprezentate;
9. să-şi exprime punctul de vedere personal despre modul de realizare a sarcinilor de către
ceilalţi copii;
10. să redea cât mai exact colegilor cuvinte;
11. să descrie o serie de animale pe baza caracteristicilor lor;
12. să redea elementele principale din conţinutul poveştii celorlalţi colegi;
Obiective comportamentale:
13. să asculte cu atenţie comenzile şi sarcinile;
14. să colaboreze în grup;
Strategii didactice: descoperirea dirijată, conversaţia, explicaţia, exerciţiul oral şi motric,
demonstraţia, jocul didactic
Material didactic: fişe individuale, bolduri, foi hârtie, combină muzicală, CD, animale de pluş,
text suport “Povestea fermierului”
Forme de organizare: frontal şi pe grupuri mici
Locul de desfăşurare:sala de clasă
70
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Momentele Ob. Moderator Conţinut instructiv - educativ Strategii Material

activităţii op. principal didactice didactic
Moment Crearea unui climat ambiental aperceptiv pozitiv; acordă
organiza- O7 Vasiliu ☺”Clovnul se prezintă”Fiecare participant, la primirea sprijin conversaţia clovnul
toric mascotei, spune un lucru bun despre el, după modelul unuia din copilului cu
moderatori (“Eu sunt Alexandra şi sunt cuminte.”) deficienţe
asociate
Captarea O1 ☺Jocul “Doamna spune să….” – joc de relaxare şi de conversaţia combina
atenţiei concentrare a atenţiei – Doamna şi copiii se vor aşeza în cerc. acordă muzicală
O2 Copiii trebuie să execute comanda însoţită de formula “Doamna sprijin CD
spune să…”.Cine va executa şi comenzile neînsoţite de formula copiilorîn
O3 magică va fi eliminat. Doamna va alterna derutant comenzi cu şi executarea
Condrea observaţia
fără formula magică astfel încât să deruteze grupul şi să poată corectăa
O4 exerciţiul
elimina pe cei neatenţi. comenzilor motric
“Doamna spune să ducem mâinile la urechi, Doamna spune să
O1 lăsăm mâna dreaptă jos, mâna stângă jos.”Cine va lăsa mâna
stângă jos a greşit şi va ieşi din joc.
3 “Ridicaţi mâna stângă, mişcaţi degetele, …Doamna spune să
batem din palme, să râdem,…”
☻Se fac aprecieri stimulative şi încurajatoare privind

participarea la joc, capacitatea de concentrare a atenţiei şi
modul de executare a comenzilor.
☺Exerciţiu-joc de intercunoaştere şi coeziune a grupului

Vasiliu
“Ghiceşte ce vede cel din spatele tău!”:
Elevii sunt împărţiţi în două grupe. Fiecare grup se aşează în şir
indian, unul în spatele celuilalt. Elevii vor avea prins pe spate descoperirea
câte un cartonaş ce reprezintă o anumită stare emoţională. coordonează dirijată fişeşi
bolduri
O6 Fiecare elev trebuie să demonstreze colegului din faţa sa starea activitatea
reprezentată pe cartonaş astfel încât acesta să o ghicească. (fişe) explicaţia
copiilor din
70 imitaţia
La sfârşit,elevii trebuie să numească toate stările emoţionale grupulal exerciţiul
Condrea reprezentate. doilea motric
☻Aţi fost atenţi şi aţi executat corect sarcina jocului. Deci toţi
suntem bucuroşi.
Consolidarea O1 Condrea ☻Ştim că a comunica este foarte important pentru fiecare dintre împarte conversaţia
cunoştinţelor noi. Că în funcţie de o multitudine de factori, ceea ce am vrut să foile albe
spunem sau să facem nu este înţeles de către toţi ceilalţi la fel. descoperirea
sprijină dirijată foi hârtie
O13 ☺Joc “Fulgii de zăpadă”- exerciţiu de prezentare a punctelor copilulcu explicaţia
O6 Vasiliu de vedere diferite, a diferitelor perspective şi moduri de deficienţe conversaţia
O9 interpretare, personală a unor sarcini. Copiii se vor aşeza în cerc asociateîn
cu faţa în exteriorul cercului, executând comenzile date de cadrul realizarea
didactic. La finalul exerciţiului vor fi solicitaţi să desfacă foile şi sarcinii
să se uite la ceilalţi colegi.
O2 “Există diferenţe între foi? Este hârtia cuiva îndoită greşit? Cine
O13 a executat corect sarcina şi cine nu?
O14
☻Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii.
O9 Condrea ☺Pentru a vedea dacă înţelegem toţi acelaşi lucru haideţi să

jucăm jocul : “Telefonul fără fir”. Jocul se repetă de 2-3 ori. acordă
Ce cuvânt a ieşit la final? Care a fost cuvântul spus la începutul sprijin acolo
jocului? Vi s-a mai întâmplat şi în alte situaţii să păţiţi acest undeeste conversaţia
lucru? necesar explicaţia
jocul
didactic
☻ Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii.
☺Jocul:”Animăluţele” – copiii aşezaţi în cerc, trebuie pe rând sprijină

O1 Vasiliu să identifice corect animalul şi apoi să spună o caracteristică a copilulcu explicaţia
O11 acestuia ( exemplu: iepuraş: urechi mari, 4 picioare, coada deficienţe observaţia
O13 exerciţiul animăluţe
Condrea scurtă, blăniţă etc.) asociateîn
oral din pluş
☻ Se fac aprecieri asupra modului de realizare a sarcinii. realizarea
O13 sarcinii conversaţia
O1 Vasiliu ☺Acum o să încercăm să vedem ce se întâmplă cu o poveste-
71
O6 voluntari- A şi B- din grup, care părăsesc sala. Doamna va spune
O12 o poveste copiilor rămaşi în grup. Este chemat A în sală şi un spune Povestea
membru al gupului îi redă povestea. Apoi este chemat B în sală copiilor fermierului
şi A îi spune povestea. B trebuie să spună povestea întregului povestea
grup. Se mai reia o dată povestea iniţială.
A fost greu să povestiţi?
Evaluare O Vasiliu ☻Acum vă rog să-i spuneţi clovnului ce părere aveţi fiecare sprijină conversaţia clovnul
2 despre modul cum v-aţi descurcat astăzi. copiii atunci
O Şi acum vă rog să-i spuneţi cum vă simţiţi voi sau să-i spuneţi cândeste
9 ceva drăguţ. cazul
O
FIŞE - STĂRI SUFLETEŞTI
mirat trist plictisit nervos
72
vesel somnoros
ANEXĂ
Povestea fermierului
“ Într- un sat, trăia un ţăran bogat. Ca în fiecare dimineaţă, ţăranul s-a trezit, s-a spălat, s-a
îmbrăcat, a mâncat, şi-a băut cafeaua şi a ieşit în curte.
În curtea casei era calul său care avea urechi mari, o coamă bogată, un păr mătăsos şi-o
coadă stufoasă. Ţăranul şi-a mângâiat calul care avea urechi mari, o coamă bogată, un păr mătăsos
şi-o coadă stufoasă.
Apoi ţăranul se urcă pe cal şi pleacă la târg. Şi calul merge întâi uşor, apoi mai repede, la
trap, apoi şi mai repede, şi mai repede la galop. Şi merge şi merge…. trece prin trei sate…. şi ajunge
la târg de unde trebuie să cumpere oi.”
73
FULGII DE ZĂPADĂ
1. Fiecare persoană primeşte câte o foaie de hârtie ( de mărimea unei foi de caiet).
2. “Nu este un exerciţiu de abilitare manuală. Este foarte important ca pe durata

exerciţiului să nu vă uitaţi unul la altul. Nu este permis nimănui să pună întrebări
despre desfăşurarea activităţii. ( În cazul în care cineva întreabă răspunsul va fi: Fă
aşa cum crezi tu că ar trebui să faci.)
3. Instructaj:
a) Luaţi în mână foaia de hârtie;

b) Împăturiţi foaia în două;
c) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
d) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
e) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
f) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
g) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
h) Împăturiţi din nou foaia de hârtie în două;
i) Rupeţi colţul din dreapta sus a hârtiei;
Dacă cineva spune că este prea greu – opriţi jocul şi
j) Desfaceţi hârtia.
4. Uitaţi-vă în jur la fiecare coleg. Există diferenţe între foi?
5. Este hârtia cuiva îndoită greşit? De ce nu? Cine a lucrat cel mai corect?
74
I.3 Programe de intervenţie personalizate
Proiect de intervenţie
I. Date despre copil

Numele şi prenumele: M.
M. Data naşterii:
26.03.1991 Clasa: a-V-a
Diagnostic:
 epilepsie cu crize de grand mall;
deficienţă mintală moderată cu tulburări grave de comportament ( vârsta mentală de 4 ani şi cu un
Q.I. de 40);
 sindrom de instituţionalizare;
 tulburări de afectivitate, cu crize de auto şi heteroagresivitate;
 tulburări de atenţie în sfera distributivităţii şi concentrării;
 tulburări de limbaj;
 hiperactivism;
 dezordine cognitivă şi afectivă;
 tulburare de psihomotricitate cu mişcări stereotipe.
II. Date despre familie:

M.M este o fetiţă în vârstă de 14 ani cu vârsta mentală de 4 ani şi cu un Q.I. de 40. S-a
născut într- o familie cu mai mulţi copii, părinţii cu o situaţie materială critică, având şi ei deficienţă
mintală uşoară, dependenţi de alcool, părăsesc copilul în centrul de plasament când acesta avea 3
ani, fără să se mai intereseze de el. De-a lungul timpului, singurele persoane care s-au interesat de
soarta copilului au fost bunica paternă care şi ea suferă de deficienţă mintală şi o soră cu trei ani mai
mare care are deficienţe de limbaj, fiind instituţionalizată în cadrul Şcolii Vasile Pavelcu. Această
soră constituie de fapt singura legătură cu familia şi între ele s-a creat o legătură afectivă destul de
puternică.
Copilul este instituţionalizat în Centrul de Plasament „C.A.Rosetti” şi urmează cursurile
Şcolii Speciale „Constantin Păunescu”, fiind în clasa a V-a (an şcolar 2004/2005). Are o
personalitate complet destructurată, copil cu mari probleme de adaptare la disciplina de viaţă şi la
cea şcolară, cu un puternic sindrom de instituţionalizare.
Atitudinea de lider pe care a câştigat-o în urma comportamentului ieşit din comun, de multe
ori iresponsabil şi inexplicabil, precum şi datorită bolii de care suferă, a crizelor imprevizibile şi
„spectaculoase”, dar şi de lipsa unor temeri- de multe ori elevii mai mari folosind-o pentru a
provoca mici conflicte . Modelele pe care le preia sunt în general cele ale copiiilor problemă din
şcoală.
III. Starea actuală a elevului:
1. Sectoare de referinţă
1. Citire/ Scriere:
Cunoaşte în special literele de tipar, mai puţin pe cele de mână. Recunoaste puţine litere. Nu
desparte corect în silabe.
75
Nu poate să scrie toate literele. Disgrafie.. Nu respectă spaţiul caietului; nu scrie cu iniţiale
76
2. Matematică:
Cunoaşte cifrele din concentrul 1-10, reuşeşte să realizeze adunări, mai greu scăderi;
realizează operaţii cu mulţimi.
3. Dezvoltarea proceselor psihice:
Percepţii si reprezentări vizuale destul de bune. Nivelul memoriei este scăzut, predominant
mecanică, gândirea situativă,vocabularul sărac,atenţia de scurtă durată.
4. Motricitatea:
Tulburări de coordonare motrică.
5. Autonomie personală:
Se îmbracă singură, dar de multe ori hainele nu sunt conforme cu vârsta sau cu anotimpul.
Dezordine vestimentară, hainele sunt în general viu colorate, nespecifice pentru anotimp: nasturii,
fermoarele nu sunt încheiate, părul nepieptănat, hainele rupte intenţionat, murdărite, distruse .Se
hrăneşte singură.
6. Comportamentul social:
Interacţionează cu cei din jur, comunicarea socială este foarte bine dezvoltat, atât verbal
cât şi non-verbal.Prezintă comportamente antisociale: agresivitate verbală şi fizică, fugă,
vagabondaj.
2. Caracterizarea psihologică:
 Dezordine vestimentară; hainele sunt în general viu colorate, nespecifice pentru anotimp,
dezordonate (nasturii, fermoarele nu sunt încheiate, părul nepieptănat, hainele rupte
intenţionat, murdărite, distruse)
 Merge târâind din picior, cu un mers sărit, atingând sau răsturnând obiectele din jur:
perdele, scaune, ghivece cu flori;
 Are plăcerea de a căuta în containerul de gunoi, de a mânca de pe jos, de a ţine
degetele sau diferite obiecte în gură,de a păstra în buzunare resturi de jucării, de mâncare,
cutii de conserve sau de parfum („pentru că miroase frumos”).
 Aruncă cu obiecte, pietre în persoane nu neapărat pentru a le lovi ,ci pentru a atrage
atenţia
 Îi place să deseneze foarte mult, foloseşte culori vii,chiar stridente, dar nu
finalizează lucrarea, ci o distruge, aruncă creioanele sau le rupe.
 Îi plac animalele: să le coloreze, să se joace cu ele, dar de multe ori sfârşeşte prin a
le chinui, chiar le ucide.
 Îi place să se joace cu diferite obiecte din plastic care pot deveni elemente de
descărcare a energiei, fiind folosite drept proiectile.
 Completează cu multă plăcere puzzleruri, răspunde la ghicitori, completează rebusuri, în
general îi place competiţia doar în cazul în care este cea care câştigă, în caz contrar devine
auto şi hetero agresivă, distrugând obiecte sau lovindu-i pe ceilalţi participanţi.
 În ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă, dezordinea interioară este profundă, poate
răspunde la întrebări, dar operaţiile gândirii sunt grav afectate. Totuşi are o memorie destul
de bună, mai ales dacă se pune pe primul plan aspectul afectiv; poate învăţa cu uşurinţă
poezii despre animale, plante, elemente concrete şi care îi fac plăcere.
 Îi plac cărţile viu colorate, pe care le decupează, lipeşte imaginile, dar nu păstrează
prea mult rezultatul final.
 Este destul de reactivă la schimbări, la elementele noi, în prima fază refuză să joace
un joc nou sau să participe la o nouă activitate.
 Când i se prezintă persoane noi fie le priveşte cu curiozitate, fie devine brusc,
nemotivat agresivă.
77
 Are tendinţa de a vagabonda, de a fugi de la şcoală cu scopul cerşitului, de a nu
participa la activitate, de a coaliza cu ceilalţi copii problemă, pentru a realiza diferite acţiuni
antisociale.
 Atunci când este contrariată, nu i se permite o anumită acţiune sau pur şi simplu i se
spune „nu” devine hetero si auto agresivă:sparge, aruncă, distruge obiectele din jurul ei.
Analiza resurselor
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Elemente de compensare

Audiţia muzicală liniştitoare
Îi place să utilizeze culori tari, După ce realizează o lucrare sau dinamizantă.
stridente, culori vii; o distruge; Utilizarea diferitelor jucării din
pluş şi din alte materiale care
nu provoacă răni pentru a fi
Îi plac cărţile viu colorate,
folosite în momentele de
imaginile pe care le decupează
descărcare a tensiunii. Aceste
şi le lipeşte.
jucării sunt confecţionate
împreună cu ceilalţi colegi, sunt
Îi place să deseneze/coloreze dăruite persoanelor dragi.
diferite animale. Culoarea exprimată prin desen,
colorare pe diferite suprafeţe,
Îi face plăcere să se joace cu desenarea unor elemente plăcute:
diferite obiecte din plastic, lemn. inimioare, fluturaşi, floricele.
Dezvoltarea musculaturii fine
Completează cu multă plăcere Acestea pot deveni elemente prin diferite exerciţii şi jocuri,
şi fără sprijin puzzeluri chiar de descărcarea energiei decupaj, lipire, realizarea unor
şi cu mai mult de 40 de piese. - lucrări care să îi facă plăcere:
felicitări, mărţişoare, mici obiecte
„proiectile”
cu mesaj pentru persoanele
Ascultă cu atenţie poveşti Nu se poate concentra mai
speciale.
mult
de 15 minute. Diferite jocuri de mişcare care
implică atât acţiune fizică şi
descărcarea energiei, cât şi
Participă la completarea În cazul în care greşeşte sau competiţia: cursa cu obstacole,
rebusurilor şi îi place alt copil răspunde înaintea ei Marşul soldaţilor etc.
competiţia. devine auto şi hetero agresivă. Organizarea de expoziţii cu
lucrările realizate, admirarea
Se implică în joc, dar doreşte acestora, invitarea vizitatorilor
să aibă rolul principal, cel al pentru a o motiva.
unui personaj pozitiv. Organizarea de concursuri de
Se antrenează greu în ghicitori, poezii, rebusuri,
Memorează cu uşurinţă poezii activitate. pentru a stimula participarea la
despre plante şi animale. activităţile de cunoaştere.
Nu respectă contururile, Pregătirea serbărilor în
Îi place să decupeze, să coasă. deteriorează materialele şi parteneriat cu alte clase,
trebuie permanent evidenţierea rolului ei în reuşita
supravegheată pentru a nu se acţiunii (a fost surprinzătoare
lovi, înţepa, etc. prin timiditate, prin trac şi mai
78
Interacţionează cu ceilalţi copii. De mute ori declanşează ales prin imposibilitatea de a
conflicte. accepta că face ceva bine.)
79
Procesul terapeutic a avut la bază activităţile compensatorii:
 Desenul
 Coloratul
 Pictura
 Utilizarea imaginilor pline de afecţiune, a culorilor vii, muzica liniştitoare
 Modelajul din diferite materiale, colajul cu materiale din natură, dar şi cu diferite materiale
textile.
 Puzzelurile
 Lucrările din hârtie: decupaj, lipire
 Cusături simple, dar utile: să coasem tivul, să cârpim hainele.
3. Nevoi imediate :
 Mediu protectiv şi stimulativ;
 Stimulare cognitivă;
 Climat afectiv securizant;
 Consolidarea deprinderilor de autonomie;
 Formarea deprinderilor de autoîngrijire;
IV. Plan de intervenţie:
In urma analizei cazului s-a desprins necesitatea realizării unui proiect de intervenţie pe latura
socio-afectivă.
Astfel s-au utilizat:
Terapia ocupaţionala si psihoterapia de expresie;
Terapia psihomotricităţii
1. Obiective pe termen mediu-6 luni:

- să îşi dezvolte capacităţile de interacţionare;
- să cunoască elemente legate de igiena personala;
- să-şi dezvolte mişcările neuromusculare;
- să stabilească utilitatea obiectelor din jur;
- să-şi formeze abilităţi practice;
- să-şi dezvolte capacităţile de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor.
- să-şi formeze schema corporală.
2. Obiective pe termen scurt- 1 lună:

- să efectueze diferite activităţi practice;
- să-şi dezvolte abilităţile de tăiere, lipire, decupare;
- să-şi formeze spiritul critic pentru a analiza diferite lucrări realizate;
- să-şi însuşească abilitatea de a lucra în echipă;
- să despartă în silabe diferite cuvinte;
- să recunoască şi să denumească elementele întâlnite în lumea exterioară;
- să participe activ la diferitele activităţi realizate împreună cu ceilalţi copii;
- să-şi însuşească elementele de schemă corporală.
3. Echipa de lucru:
Psiholog şcolar, logoped, profesor de specialitate, învăţător-educator.
4. Data începerii programului:
5. Intervenţie pentru o lună:
80
Program de recuperare individualizat al profesorului-educator
Activităţi:
1. Abiliăţi practice: „Grădina mea, primăvara!” – colaj (APPMV)
2. Joc exerciţiu:”Ce fac dimineaţa?”- joc de rol, cântec (ALL)
3. Abilităţi practice: „Să pregătim masa”- modelaj
(APPMV) 4.Povestire după imagini: „Cum ne
îmbrăcăm?”(ACC)
5. Abilităţi practice: „Instrumente muzicale”- construcţie. (ALL)
6.Comunicare: „Eu si ceilalţi”- joc de rol; (AS)
7. Abilităţi practice:”Cadouri surpriză”- tehnica origami (ALL)
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR:
ACTIVITATEA NR. 1
Denumirea activităţii: Abilităţi practice Tehnica colajului
 Subiectul: „Grădina mea, primăvara!”
 Scopul activităţii: Să dezvolte abilităţile practice de tăiere, lipire, asamblare.
 Obiective operaţionale:
-să identifice elementele specifice anotimpului de primăvară;
- să decupeze după modelul dat;
- să lipească îngrijit elementele decupate;
- să lucreze în echipă;
- să utilizeze cât mai diversificat materialele necesare;
- să analizeze critic lucrările realizate;
 Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul.
 Materiale necesare: o coala mare de carton, foarfece, lipici, hârtie colorată, boabe de fasole,
făina, flori si frunze presate, bucăţi din material textil, casetofon „Primavăra” de Antonio
Vivaldi.
 Desfăşurarea activităţii:
Se lucrează pe grupe de 2-3 copii (M.M.este integrată într-una din grupe) cărora li se
dă o coală de carton , materiale necesare şi li se explică ceea ce au de realizat: cum arată
grădina primăvara.
Li se va explica faptul că vor folosi diferite materiale pentru a realiza elementele
lucrării: soarele îl vom face din făina, florile din boabe de fasole, trunchiurile copacilor din
bucăţi textile.Fiecare copil va fi lăsat să îşi aleagă materialele cu care vrea să lucreze precum
şi locul unde să le aşeze pe planşă.
Se va stimula interacţiunea şi cooperarea. În acelaşi timp, li se va cere să rostească
corect numele florilor şi să le despartă în silabe.
Ex: Zambilă, narcisă, ghiocel, etc.
La final vor fi analizate lucrările identificându-se criterii de selecţie.
ACTIVITATEA NR. 2
 Denumirea activităţii: 2. Joc exerciţiu
 Subiectul: :”Ce fac dimineaţa?”
 Modalitatea de realizare: joc de rol, cântec
 Scopul activităţii: însuşirea abilităţilor de igienă personală
81
- să identifice acţiunile pe care trebuie să le realizeze dimineaţa: spălat pe mâini, pe
faţă, spălatul dinţilor;
82
- să execute gesturile necesare realizării unor acţiuni;
- să utilizeze corect diferitele obiecte de toaletă: săpunul, periuţa de dinţi, prosopul;
- să stabilească ordinea în care se realizează acţiunile;
- să mimeze diferite actiuni;
- să participe cu interes la activitate;
 Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul de rol, conversaţia;
 Materiale necesare: periuţa de dinţi, pasta de dinţi, săpun, prosop
Se prezintă un joc muzical ce cuprinde acţiunile pe care trebuie să le facă un copil dimineaţa.
După o primă audiţie, cântecul este analizat şi sunt învăţate mişcările ce trebuiesc realizate.
Copilul identifică acţiunile pe care trebuie să le realizeze dimineaţa:
- se trezeşte din pat;
- deschide fereastra pentru a aerisi încăperea;
- face câteva exerciţii de înviorare;
- se spală pe faţă şi pe dinţi;
- îşi aşează ghiozdanul;
- se îmbracă pentru şcoală;
- ia micul dejun;
- pleacă în pas vioi spre şcoală.
Se realizează o comparaţie între acţiunile pe care le realizează copilul şi cele prezentate,
identificându-se necesitatea fiecărei acţiuni.
Copilul mimează acţiunile şi învaţă cântecelul. De asemenea desparte în silabe diferiţi
termeni: dimineaţa, ghiozdan, dinţi,etc.
ACTIVITATEA NR. 3
Denumirea activităţii: Abilităţi practice
Subiectul: : „Să pregătim masa”- modelaj
Scopul activităţii: dezvoltarea musculaturii mici a mâinii şi a abilităţilor de modelaj
- să identifice materialele utilizate;
- să stabilească elementele necesare pentru pregătirea mesei;
- să modeleze diferite obiecte din plastilină şi lut;
- să execute corect mişcările necesare activităţii de modelare;
- să identifice culorile şi dimensiunile prin comparaţie;
 Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, jocul;
 Materiale necesare: plastilina, lut, planşa pentru modelat, culori, vase pentru bucătărie, furculiţe,
linguri, casetofon şi caseta cu –Brahms „Dansuri Maghiare”, Ciprian Porumbescu „Balada
pentru vioara.”
Se va începe cu o scurtă discuţie despre cum se pregăteşte masa, elevii identificând elementele
necesare : vesela, tacâmuri, pahare, ceşcuţe,etc.
Se vor observa o parte dintre aceste obiecte şi se va stabili care vor fi modelate din plastilină
şi care din lut. Se poate lucra în echipe : unii copii vor modela pahare, alţii farfurii, alţii vor realiza
tacâmurile.
Se va cere şi identificarea materialelor, a culorilor :
- Ce culoare are plastilina?
- Ce culoare va avea ceşcuţa? Dar farfuria?
De asemenea se va urmări şi stabilirea diferenţelor mare-mijlociu- mic.
Li se va cere să despartă în silabe diferite cuvinte: furculiţa, tacâmuri, ceaşca,etc.
83
ACTIVITATEA NR. 4
Denumirea activităţii: Joc didactic
 Subiectul: : „Cum ne îmbrăcăm?”
 Scopul activităţii: formarea si dezvoltarea abilităţilor de îmbrăcare, a schemei corporale
- să identifice părţile corpului;
- să stabilească hainele necesare pentru fiecare anotimp;
- să denumească fiecare obiect de îmbrăcăminte;
- să identifice modul de utilizare a diferitelor obiecte de îmbrăcăminte;
- să diferenţieze culorile si texturile;
- să asorteze corect hainele.
 Metode si procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul
 Materiale necesare: jetoane cu diferite tipuri de haine; şabloane cu corpul uman, jetoane cu
diferite materiale- texturi.
Se prezintă jetoane cu diferite tipuri de haine pe care copilul trebuie să le identifice: bluză, fustă,
pantaloni, pijamale, palton, pălărie, tricou, maiou, fular,etc.
Trebuie să identifice cum se utilizează fiecare element:
- Pălăria se aşează pe cap;
- Sandalele se pun în picioare în anotimpul de vară.etc
I se cere să potrivească pe mulajul corpului uman diferite jetoane cu îmbrăcăminte: pentru vară,
iarnă, toamnă,;
 Pentru adulţi, copii;
 Pentru femei- bărbaţi;
 Pentru zi- pentru seara;
 Pentru joacă –pentru şcoală:
I se pot prezenta diferite combinaţii pe care copilul trebuie să le identifice ca fiind corecte sau
incorecte. De asemenea, trebuie să identifice diferite texturi: moale, gros, subţire etc precum şi
culorile : roşu, roz,albastru, gri, etc.
Copilului i se cere să identifice părţile corpului şi să stabilească cum se vor îmbrăca diferite haine.
Activitatea se repetă în vederea consolidării şi sistematizării cunoştinţelor, evaluarea achiziţiilor
realizându-se prin exerciţii practice.
ACTIVITATEA NR. 5
Denumirea activităţii: 5. Abilităţi practice: construcţie din carton
 Subiectul: „Instrumente muzicale”-
 Scopul activităţii: dezvoltarea abilităţilor practice
- să identifice mişcările necesare realizării diferitelor construcţii;
- să utilizeze materialele cât mai original;
- să exerseze diferite mişcări de tăiere, lipire, asamblare,etc;
- să rezolve sarcinile în echipă;
- să descopere diferite modalităţi de utilizare a instrumentelor realizate.
 Materiale necesare: hârtie, cutii de carton, foarfece, lipici, boabe de fasole, mărgeluţe, casetofon,
caseta cu Valsurile lui Johann Strauss
Se vor realiza instrumente muzicale din diferite materiale: tobiţe, ţiuitori, pocnitori, fluierători, etc.
84
Se va experimenta capacitatea copilului de a descoperi diferite sunete şi de a le discrimina: sunete
groase, sunete subţiri, sunete joase, sunete înalte etc.
Se vor realiza diferite cutii de rezonanţă din materialele pe care copilul le are la dispoziţie. Va exista
şi o planşă cu instrumente muzicale, instrumente muzicale în miniatură: muzicuţă, pianină, orgă,
trompetă, fluier, etc. Jucăriile realizate vor fi folosite în activităţi de exersare a sensibilităţii auditive
sub formă de jocuri de tipul : „De unde se aude?”; „Cum sunt sunetele?”.
ACTIVITATEA NR. 6
Denumirea activităţii: 6.Comunicare: joc de rol
 Subiectul: „Eu şi ceilalţi”-
 Scopul activităţii: Cunoaşterea propriei persoane şi diferenţierea de ceilalţi.
- să identifice caracteristicile proprii ale unui individ;
- să stabilească criteriile de identificare între propria persoană şi ceilalţi;
- să reproducă propriul nume, vârsta, locul unde stă, adresa.
- să relateze numele celorlaltor colegi, pe al învăţătoarei precum şi criteriile de
personalizare
- să diferenţieze oamenii în funcţie de diferite criterii (sex, vârstă, ocupaţie).
 Metode si procedee: conversaţia, jocul, exerciţiul, demonstraţia, audiţia.
 Materiale necesare: jetoane cu diferite persoane şi personaje, un filmuleţ în care sunt
prezentate diferite persoane.
După ce va viziona filmul, copilul va fi întrebat despre personajele ce apăreau precum şi
despre modalităţile de identificare:
Cum se numeau
copiii?
Unde mergeau ei?
Cum erau îmbrăcaţi?
De unde ştii dacă erau băieţi sau fetiţe?
Apoi i se cere să se prezinte, pentru a-şi însuşi propriul nume precum şi vârsta şi locul unde se
găseşte. I se cere să utilizeze formulele: Mă numesc...; Am ...ani. Locuiesc în oraşul..., etc.
I se vor prezenta mai multe jetoane şi i se va cere să identifice sexul persoanei, să aproximeze
vârsta: tânăr, bătrân, precum şi alte modalităţi de recunoaştere a lor.
ACTIVITATEA NR. 7
Denumirea activităţii: 7. Abilităţi practice
 Subiectul: :”Cadouri surpriză”: „Broscuţa”, “Iepuraşul” - tehnica origami
 Scopul activitatii: să-şi formeze şi să exerseze abilităţile de pliere şi îmbinare a hârtiei
- să enumere etapele realizării unei jucării prin tehnica origami;
- să execute mişcările necesare realizării diferitelor jucării;
- să-şi coordoneze corect mişcările.
 Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, creioane colorate, planşă.
Se vor explica modalităţile de realizare a diferitelor operaţiuni: plierea hârtiei, îndoirea ei,
muchierea etc. Se va insista pe realizarea practică a acţiunii precum şi pe cooperarea dintre copii.
Vor fi identificate diferite carateristici ale broscuţei, precum şi ce alte cunoştinţe are copilul despre
acest animal: cântece, poezii, etc.
85
V. Evaluarea proiectului:
1. Rezultate obţinute:
- interactionează şi cooperează eficient cu ceilalţi copii;
- identifică diferite elemente din mediu şi recunoaşte funcţionalitatea lor: periuţa de dinţi,
săpunul, diferite haine;
- demonstrează însuşirea unor deprinderi practice: decupat, tăiat, îndoit după o muchie, colorat,
lipit, modelat;
- reuşeşte să se concentreze o perioadă mai îndelungată în activitate;
- se diminuează starea de reactivitate motorie şi psihică prin realizarea unei atmosfere liniştitoare.
2. Dificultăţi întâlnite:
- nu reuşeşte să se integreze in grup;
- refuză să participe la activităţi;
- devine agresivă;
- se plictiseşte repede.
3. Metode:
- jocul de rol;
- modelajul
- colajul;
- problematizarea;
4. Propuneri de optimizare a strategiei:

- activităţi-jocuri de grup;
- activităţi pentru consolidarea deprinderilor de viaţă cotidiană;
- activităţi de socializare şi relaţionare cu diferite persoane, copii sau adulţi;
- activităţi de art-terapie;
Proiect de intervenţie
I. Date despre copil:

Numele şi prenumele: M.
C. Data naşterii:
14.09.1994
Domiciliul: strada Nicolau, nr.10, bloc 577, ap.2, Iaşi
II. Evaluăre globală:

 Sindrom Langdon – Down;
 Întârziere severă în dezvoltarea psihomotricităţii;
 Malformaţii congenitale de cord;
 Labilitate accentuată a atenţiei;
 Dislalie polimorfă, ecolalie, comunică prin cuvinte simple;
 Nu are achiziţii cognitive de tip şcolar;
 Hipotomia;
 Nu are lateralitate fixată.
86
III. Problemele cu care se confruntă copilul rezultate în urma evaluării (nevoi de
recuperare ierarhizate):
 Nu are lateralitate fixată;
 Nu recunoaşte culori, forme mărimi;
 Nu are deprinderi de orientare spaţio-temporală;
 Nu comunică ce face sau când i se cere;
 Instabilitate psihomotrică;
 Nu are deprinderi de scris, colorat.
IV. Obiective pe termen lung (un an şcolar):

 să recunoască diferitele părţi ale corpului propriu şi ale unui coleg;
 să denumească părţile propriului corp;
 să poziţioneze obiecte în raport cu diferite repere (sus-jos, lângă, în faţă, în spate);
 să-şi exerseze mâna dominantă;
 să recunoască în diferite contexte trei culori de bază (roşu, alb, negru);
 să denumească culorile: roşu, alb, negru;7
 să recunoască două forme geometrice (cercul şi pătratul);
 să diferenţieze obiectele mari de obiectele mici, prin comparaţie;
V. Obiective pe termen mediu (pentru perioada octombrie-decembrie):

o să recunoască diferite segmente ale corpului propriu ,prin imitaţie şi la comandă verbală;
o să poziţioneze obiectele sus-jos, lângă, în faţă-în spate ;
o să execute mişcări corecte cu diferite segmente ale corpului;
o să recunoască culoarea “roşu” şi forma “cerc”;
o să denumească culoarea “roşu” şi forma “cerc”;
o să execute gesturi rectilinii şi rotative cu ambele mâini;
o să-şi spună numele şi prenumele în întregime;
o să denumească obiecte din clasă.
VI. Obiective specifice pentru luna octombrie:

- să recunoască segmentele propriului corp;
- să denumească culoarea “roşu”;
- să redea motric şi grafic gestul rectiliniu cu ambele mâini;
- să-şi spună numele în întregime;
- să sorteze obiecte din mulţime după un anumit criteriu.
Activităţi:
a) “Arată capul” “Ferăstrăul şi rândeaua”
“Acesta este…” “Urmăreşte maşina”
“Ce arăt eu?” “Tăiem pâinea”
“Cu ce face?” “Desenează drumul spre casă”
b) “Ce culoare are d) “Spune cum te
obiectul?” “Alege cheamă” “Trenul
obiectele roşii” numelor” “Deschide
“Ne jucăm cu baloanele roşii” urechea bine”
c) “Fă ca mine (gesturi
simple)”
VII. Obiective specifice pentru luna noiembrie:

87
- să denumească segmentele corpului colegului;
- să recunoască forma de cerc;
88
- să recunoască obiecte cu forma de cerc;
- să redea motric şi grafic gestul rotativ cu ambele mâini;
- să aranjeze obiecte în poziţiile sus-jos, lângă;
Activităţi:
a) “Arată ce desenez” “Numeşte obiecte cu formă
“Care sunt mâinile? Dar rotundă”
picioarele?” c) “Depănăm aţa pe mosorel”
“Numeşte părţile corpului păpuşii” “Desenăm iarba”
“Câţi ochi ai? Dar mâini, picioare?” “Desenăm melcul”
b) “Ce formă este?” “Deal - vale”
“Alege cercul” d) “Punem jucăria..(sus, jos, lângă)”
“Ghici ce formă “Unde se află?”
e?”
VIII. Obiective specifice pentru luna decembrie:
- să aranjeze obiecte în poziţiile în faţă-în spate, lângă, sus-jos;

- să deseneze cercul ;
- să coloreze în contur obiecte de culoarea “roşu”;
Activităţi:
a) “Punem jucăria..(în faţă-în spate, sus, jos, lângă)”
“Unde l-am aşezat?”
“Aşează cum îţi spun”
“Trasează cu dreapta-stânga”
b) “Desenează cercul”
“Colorăm cercul cu roşu”
Evaluare etapială:
 Rezultate obţinute:
- numeşte şi arată segmentele propriului corp;
- recunoaşte culoarea roşie doar pe obiectele cu care a lucrat;
- îşi spune prenumele corect;
- reacţionează când îşi aude numele întreg.
 Dificultăţi întâmpinate:
- se motivează greu pentru activitate, trebuie încurajată mereu şi lăudată;
- execută gesturi şi activităţi doar pe bază de imitaţie;
- nu se exprimă în propoziţii;
- nu diferenţiază stânga şi dreapta.
 Recomandări:
- activităţi compensatorii pentru cunoaşterea schemei corporale a colegului, a păpuşii;
- exerciţii-jocuri pentru formarea structurilor perceptiv-motrice de formă, culoare, mărime;
- trasarea de linii şi cercuri cu creta pe tablă, asfalt, creionul pe hârtie;
- descrierea unor ilustraţii folosind propoziţii simple;
- exerciţii de prindere şi aruncare a mingii, a jucăriilor;
89
- utilizarea recompensei ca formă de motivare şi încurajare în forţele proprii.
90
III. 4 Exemple de activităţi ludice
Pentru copilul deficient mintal, jocul reprezintă principala formă de recuperare, deoarece
structura învăţare-joc-terapie se bazează pe relaţia stimul-întărire-răspuns-modificare a
comportamentului. Dacă copilul normal se poate juca singur cu obiectele, poate asambla, poate
stabili relaţii de asemănare şi deosebire între obiecte, organizarea mintală a copilului deficient necesită
un sistem de antrenament pentru formarea unor reprezentări clare a realităţii. După J. Piaget, fiecărei
etape de dezvoltare a copilului îi corespunde un tip de joc: jocul-exerciţiu, jocul-simbolic, jocul cu
reguli. Jocul-exerciţiu face apel la activităţi plăcute, jocul-simbolic implică reprezentări a unor
obiecte absente, iar jocul cu reguli - învăţarea comportamentelor sociale.
Practica educaţională a demonstrat că, în ceea ce priveşte procesul de dezvoltare şi învăţare
al copiilor cu cerinţe educative speciale, teatrul reprezintă o modalitate eficientă prin care elevii îşi
pot remodela personalitatea. Pentru abordarea reprezentaţiei teatrale, elevii trebuie să dobândească
comportamentele necesare pentru a exprima emoţiile, să înveţe să empatizeze cu personajele, să
reflecte alegerile, acţiunile personajelor, precum şi consecinţele acestora prin propria lor
personalitate.
Folosirea jocului de rol şi a exerciţiilor de teatru ca metode de lucru se dovedeşte a fi
plăcută, copiii reacţionând pozitiv la ele, unii dintre ei îşi pot învinge astfel timiditatea, alţii îşi
modifică comportamentele nedorite. Prin încurajare permanentă, copiii ajung să capete încredere în
forţele proprii, unii dintre ei descoperindu-şi calităţi de actori, ceea ce va da un sentiment de
satisfacţie pentru activitatea depusă, atât copiilor cât şi cadrelor didactice.
Jocurile de rol se vor referi la situaţii concrete din viaţa cotidiană: de exemplu imitarea
rolurilor unor profesiuni, a rolurilor unor personaje din poveşti, desene animate sau filme, a
rolurilor ce vizează viaţa de familie.
În pregătirea jocurilor de rol se va ţine seama de următoarele cerinţe:
 copiii trebuie învăţaţi să susţină rolul în faţa unui public:
- să vorbească tare, clar şi rar;
- să exagereze puţin toate mişcările şi acţiunile;
- să empatizeze cu personajele, să intre în pielea lor şi să joace cât mai bine;
 nu se permite utilizarea limbajului dur şi a criticilor în timpul exerciţiului;
 folosirea discuţiilor constructive după fiecare exerciţiu în parte pentru reliefarea aspectelor
pozitive şi negative;
 încurajarea copiilor care se blochează în timpul exerciţiului prin intervenţia educatorului;
 elevii trebuie să fie relaxaţi şi lăsaţi să se exprime liber, fără constrângeri.
Mima este un joc de deducţie, în care jucătorii trebuie să ghicească o temă mimată de un
elev sau un grup de elevi. De regulă, acesta se joacă individual, fiecare copil primind o anumită
sarcină, pe care o pregăteşte în 1-3 minute după care o prezintă în faţa colegilor care trebuie să
ghicească despre ce este vorba. Dacă un elev întâmpină dificultăţi în îndeplinirea sarcinii, este
indicat să-i arătăm cum se mimează. Jocul trebuie să fie alert, competitiv, amuzant pentru că
obiectivul său este tocmai de a-i ajuta pe copii să- şi învingă timiditatea şi să-şi înfrâneze
comportamentele tulburente. Puteţi anunţa că vor fi recompensaţi cei a căror interpretare va fi
ghicită cel mai repede.
Exerciţiile de teatru au ca scop pregătirea elevilor pentru înţelegerea şi abordarea unei
piese de teatru sau pregătirea unui spectacol. Cea mai mare parte a acestora sunt relaxante şi plăcute
iar pe măsură ce se trece la exerciţiu de transpunere, se transformă treptat în „teatru” . Atunci când
doriţi să abordaţi transpunerea scenică, aveţi nevoie de un scenariu iar, în literatura noastră, există
numeroase creaţii literare care se pretează la teatru ( „Amintiri din copilărie”; schiţele lui
I.L.Caragiale; povestirile moralizatoare). Existenţa unui scenariu nu înseamnă în mod necesar ca
elevii să reproducă textul cu stricteţe, el putînd fi schimbat în timpul repetiţiilor cu grupul. Având
un scenariu, se poate trece la distribuirea rolurilor şi sarcinilor ce revin fiecăruia (actori, responsabil
91
cu organizarea spectacolului, cu pregătirea recuzitei, cu muzica de fond etc.). Este important ca
elevii să decidă rolurile care urmează să le îndeplinească în funcţie
92
de abilităţile fiecăruia. Rolul educatorului este de a negocia şi clarifica sarcinile fiecăruia, astfel
încât toţi elevii să-şi asume un rol în pregătirea spectacolului.
Prezentarea piesei în faţa unui public reprezintă un prilej de valorizare a fiecărui copil, cu
consecinţe pozitive asupra „imaginii de sine”. Elevii vor înţelege astfel că succesul spectacolului
este rezultatul muncii întregului grup.
O variantă a activităţilor de expresie artistică o reprezintă elaborarea unor scenarii plecând
de la o imagine, personaje cunoscute care pot fi puse în contexte diferite de cele ale poveştilor
cunoscute, pe o anumită temă. Educatorul va începe povestirea utilizând formule de adresare ca:
”Într-o zi, doi prieteni.....”, „deodată”; „la un moment dat”, care-l vor ajuta pe copilul care urmează
să continue povestirea, după propria imaginaţie. Copiii vor avea libertatea de a emite propoziţii
chiar bizare, care vor fi consemnate de cadrul didactic. La final, când toţi copiii şi-au enunţat
propoziţiile şi au dat un sfârşit povestirii, se va citi povestirea elaborată de grup, spre amuzamentul
tuturor. Când este posibil, povestirea poate fi transpusă scenic.
Vă prezentăm câteva din jocurile îndrăgite de copii.
„Scaunele muzicale”
Joc adresat tuturor copiilor

Obiectiv: relaxarea neuro-psihică;
Materiale necesare: casetofon, CD player cu diferite genuri muzicale, scaune;
Regulile jocului: scaunele se aliniază în mijlocul sălii pe două rânduri, puse spate în spate, cu unul
mai puţin decât numărul de copii. Educatorul va da drumul la muzică, copiii vor dansa în jurul
scaunelor, iar când muzica se opreşte, toţi vor încerca să se aşeze. Cel care rămâne în picioare va
ieşi din joc. În continuare, este scos un scaun, muzica începe, toţi copiii se învârt în jurul scaunelor,
până când rămâne un singur copil.
„Statuile muzicale”
Joc pentru toate vârstele

Obiectiv: exersarea capacităţii de inhibiţie voluntară;
Materiale necesare: casetofon, CD player cu diferite genuri muzicale;
Regulile jocului: copiii dansează, se învârt în mijlocul clasei, până când muzica se întrerupe, toţi se
opresc şi rămân nemişcaţi în poziţia în care se aflau. Educatorul va urmări ca nici un copil să nu
mişte, să nu râdă, să nu clipească după întreruperea muzicii. Cei care fac o mişcare ies afară din joc
şi jocul se continuă până când rămâne un singur copil, care va fi câştigător.
„Personajul simbol”
Joc adresat celor între 14 – 18 ani.

Obiectiv: desenarea unui personaj având caracteristicile tuturor membrilor echipei de lucru şi
recunoşterea acestora de către membrii echipei adverse;
Materiale necesare: coli de desen, creioane colorate pentru fiecare echipă.
Regulile jocului: Conducătorul jocului împarte grupul în echipe de 4-6 persoane. Fiecare echipă urmează
să realizeze un personaj simbolic care să prezinte o caracteristică a fiecărei persoane aparţinând
echipei respective ( exemplu: ochi albaştri ca...., pieptănătura ca...., faţa ca...., statura ca.....,cercei
ca. ). După 15
minute, fiecare echipă îşi va prezenta desenul urmând ca ceilalţi participanţi să ghicească cui aparţin
caracteristicile personajului respectiv.
93
„Stări şi sentimente”
Joc pentru cei cu vârsta între 11 – 18 ani.

Obiectiv: comunicarea prin gesturi şi expresia figurii a diferitelor stări emoţionale şi a cauzei acestora.
Materiale necesare: bilete pe care sunt notate diverse situaţii.
Regulile jocului: Conducătorul jocului împarte participanţilor bilete pe care sunt notate diferite
situaţii, alese în funcţie de vârsta grupului.
De exemplu:
- de ziua ta primeşti un cadou frumos ambalat, îl deschizi şi găseşti înăuntru o carte de colorat;
- este noapte, eşti singur şi trebuie să traversezi o străduţă pustie;
- ai spart cu mingea fereastra de la clasă;
- ai luat creioanele colegului tău fără să-i ceri voie;
- ai cumpărat un buchet de flori pentru doamna profesoară din banii tăi;
- colegul tău cel mai bun nu vine la filmul la care l-ai invitat;
- notele tale sunt cam mici şi trebuie să le spui şi părinţilor tăi.
Pe rând, fiecare participant urmează să transmită, numai prin gesturi şi expresia figurii, diferite
stări emoţionale şi cauza acestora.
„Prima impresie”
Joc adresat celor între 14 – 18 ani.

Obiectiv: identificarea diferitelor sentimente şi stări sufleteşti ale unor personaje necunoscute.
Materiale necesare: 2 coli mari de hârtie, 8-10 imagini decupate din ziare, reviste, lipici, markere.
Regulile jocului: Conducătorul jocului pregăteşte un număr de 8-10 imagini decupate din ziare,
reviste, care reprezintă persoane exprimând diferite sentimente, stări sufleteşti, atitudini, pe care le
lipeşte pe două coli mari de hârtie. Fiecare participant primeşte 8-10 fâşii de hârtie, câte imagini
sunt, pe care va nota prima impresie despre personajele din imagini. După 10 minute, fiecare va lipi
în dreptul personajului respectiv fâşia de hârtie pe care este notată părerea acestuia. Conducătorul
grupului va acorda timpul necesar pentru ca toate impresiile să poată fi citite şi se vor compara
părerile diferite. Se va discuta dacă comportamentul nostru faţă de persoanele pe care nu le
cunoaştem încă a fost influenţat de prima impresie şi dacă ne-am schimbat părerea pe parcurs.
„Numărătoarea”
Joc adresat tuturor copiilor

Obiectiv: exersarea capacităţii de a număra corect şi a calculului oral;
Regulile jocului: unul dintre elevi începe să numere, numărătoarea continuă în sensul acelor de
ceasornic. Cînd numărătoarea ajunge la copilul care trebuie să spună şapte sau un multiplu întreg de
şapte, el va spune ŞAPCĂ în locul numărului respectiv. Cine greşeşte iese din joc. Pentru elevii mai
mari se pot introduce calcule simple orale de înmulţire (de exemplu: „Numărăm din doi în
doi”,etc.).
„Vampiri”
Joc pentru cei mijlocii şi mari

Obiectiv: relaxarea neuro-psihică;
Regulile jocului: copiii se plimbă prin clasă cu ochii închişi. Educatorul numeşte copiii
„vampir”.Atunci când „vampirii” ating pe ceilalţi pe ceafă, aceştia mor scoţând sunete
94
înfricoşătoare, devenind ei înşişi
95
vampiri. Dacă se ating doi vampiri, cel care atinge devine uman scoţând ţipete de bucurie (dar stă
tot cu ochii închişi).
„Cine sunt?”
Joc adresat copiilor de toate vârstele

Obiectiv: recunoaşterea şi denumirea persoanei căreia îi corespund atributele fizice şi pasiunile;
Materiale necesare: foi albe, creioane;
Regulile jocului: fiecare copil primeşte câte o foaie şi un creion, în partea stângă a foii va scrie date
privind trăsăturile fizice proprii (vârstă, înălţime, greutate, culoarea ochilor, părului, semne
caracteristice), iar în dreapta – o listă cu preferinţe, hoby-urile pe care le are. Fiecare va citi ce a scris
pe foaie şi o va rupe în două astfel încât să obţină două foi. Se adună toate foile într-un teanc, iar
fiecare elev va extrage o foaie, o va citi cu voce tare şi va recunoaşte despre ce coleg este vorba.
Dacă ghiceşte primeşte drept recompensă o jucărie (balon), dacă nu foaia se pune la loc, ultima în
teanc şi jocul continuă. Câştigă cel care a adunat mai multe jucării.
„Câţi ani ai?”
Joc pentru elevi de toate vârstele

Obiectiv: formarea şi exersarea capacităţilor de comunicare nonverbală.
Regulile jocului: elevii se vor alinia unul în spatele celuilalt în ordinea vârstei (ziua, luna) într-un
anumit interval de timp, dar fără să comunice între ei. După ce s-au aranjat, conducătorul jocului
verifică vârsta fiecărui participant, modificând ordinea în care sunt aşezaţi.
„Coşul cu fructe”
Joc pentru toţi copiii

Obiectiv: exersarea atenţiei pe date verbale;
Regulile jocului: elevii stau în cerc pe scaune (cu un scaun mai puţin); profesorul atribuie fiecăruia
numele unui fruct; de exemplu: primul elev-pară, al doilea elev-măr, al treilea elev-strugure, cu
următorul elev se reîncepe seria fructelor alese până se termină şirul elevilor. Când conducătorul
jocului spune numele unui fruct, copii cu acel nume îşi schimbă locurile. Cine rămâne în picioare
trece în mijloc şi continuă jocul în ritm cât mai rapid. Se poate folosi drept comandă „Toate fructele
în coş” când toţi copiii îşi vor schimba locurile. După trei repetări se poate schimba seria de fructe.
„Să facem cunoştinţă”
Joc pentru elevi de vârstă şcolară mare (11 – 18

ani) Obiectiv: exersarea memoriei
Regulile jocului: elevii stau în cerc, conducătorul jocului îşi spune numele şi o calitate a sa,
următorul participant va spune numele şi calitatea celui dinaintea sa, după care le va spune pe ale
sale. Jocul se continuă până când se revine la conducătorul jocului.
„X – O cu scaune”
Joc pentru elevi mari

Obiectiv: joc de
96
relaxare;
97
Materiale necesare: 9 scaune, cartonaşe cu X şi O;
Regulile jocului: scaunele se aşează pe trei rânduri, câte trei; elevii vor fi împărţiţi în două echipe
care vor primi cartonaşe cu X şi O; câte un elev din fiecare echipă se va aşeza pe scaun încât să fie
trei colegi de la aceeaşi echipă fie pe orizontală, fie pe verticală, fie pe diagonală. Câştigă echipa
care a reuşit să se aşeze prima în formaţie. Se repetă jocul de mai multe ori.
„Ce s-a schimbat?”

Obiectiv: exersarea atenţiei pe date vizuale;
Materiale necesare: obiecte de îmbrăcăminte, bijuterii, accesorii;
Regulile jocului: toţi elevii stau în cerc, un copil va trece în mijloc şi un voluntar va trebui să-l
privească cu atenţie timp de un minut după care va ieşi afară. Copilul rămas va face 3-6 schimbări
în aspectul vestimentaţiei, cel care a ieşit va trebui să recunoască cât mai multe schimbări. Cel care
identifică toate modificările va trece în mijloc şi jocul se repetă de 3-4 ori.
„Cine este şeful?”
Joc pentru toţi elevii

Obiectiv: imitarea gesturilor şi mişcărilor realizate de conducător
Regulile jocului: toţi copiii stau în cerc, un voluntar va ieşi afară, conducătorul jocului va executa
diferite mişcări cu mâinile sau picioarele, iar ceilalţi elevi trebuie să-l imite întocmai (batem din
palme, rotim braţele deasupra capului, tropăim, sărim ca mingea, etc.). Când revine în clasă, copilul
va trebui să identifice cine comandă mişcările în timp de 2 minute. Dacă ghiceşte liderul, devine el
conducătorul jocului. Jocul se repetă de 3-4 ori.
„Construcţia din paste”
Joc pentru elevii mari

Obiectiv: formarea deprinderilor de organizare şi identificarea rolurilor într-un grup de lucru;
Materiale necesare: paste (macaroane), plastilină, bilete cu roluri în grup (lider, cârcotaş, muncitor,
leneş);
Regulile jocului: se împart elevii în două grupe, fiecare grupă va prima paste, plastilină şi va avea
de realizat o construcţie din ele încât să fie şi înaltă, dar să şi dureze un minut. Sarcina va fi
realizată în timp de 20 minute. Profesorul va da fiecăruia un bilet cu un rol în echipă: lider,
muncitor, cârcotaş, leneş, fără ca ceilalţi elevi din grup să vadă. Fiecare grupă se va organiza după
rolurile primite. La finalul timpului se premiază echipa care a reuşit construcţia cea mai originală şi
elevii sunt întrebaţi dacă i-au recunoscut pe liderii, muncitorii, cârcotaşii şi leneşii din fiecare grupă.
„Sacul cu surprize”
Joc pentru cei mici şi mijlocii

Obiectiv: recunoaşterea obiectelor după pipăit, fără contact vizual;
Materiale necesare: un săculeţ, obiecte, jucării, hârtii, creioane;
Regulile jocului: conducătorul jocului introduce în săculeţ diferite jucării şi obiecte din clasă în
aşa fel încât să nu fie văzut conţinutul acestuia. Fiecare copil va băga mâna în sac, pipăie
obiectele timp de un minut, se întoarce în bancă şi notează pe o hârtie ce a descoperit. Se
compară răspunsurile şi se notează fiecare obiect corect cu un punct.
98
„Spate în spate”
Joc pentru cei mijlocii

Obiectiv: formarea unei reprezentări mentale corecte asupra realităţii;
Materiale necesare: hârtie, creioane, jetoane/obiecte din mediul familiar copilului (ceas, cană,
lingură, ochelari, nasture etc.);
Regulile jocului: elevii sunt împărţiţi în două echipe, A şi B care se aşează spate în spate, formând
două şiruri. Fiecare membru al echipei A primeşte o foaie şi un creion, iar cei din B câte un
obiect/jeton, fără ca cei din A să-l vadă. Cei din A vor trebui să descrie obiectele în detaliu, dar fără
să le denumească, iar partenerii lor le vor desena. Se compară desenele cu obiectele, apoi se
schimbă rolurile.
„Cald - rece”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: joc de divertisment;
Materiale necesare: obiecte din sala de clasă;
Regulile jocului: un voluntar va părăsi sala de clasă, iar conducătorul jocului va ascunde un obiect;
când revine, copilul trebuie să găsească obiectul, ceilalţi îl vor ghida strigând „foarte rece” dacă este
departe de locul unde este ascuns, „călduţ” dacă se apropie de loc, „fierbinte” dacă este în acel loc.
Jocul se repetă de 3- 4 ori.
„Batista”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: mimarea emoţiilor umane;
Materiale necesare: batistă sau un balon;
Regulile jocului: copiii stau în cerc, în mijlocul lor stă conducătorul jocului, care aruncă batista în
aer, mimând râsul în hohote; cât batista se află în aer, copiii îl vor imita pe învăţător, când batista a
ajuns pe podea toţi râmân nemişcaţi şi muţi.
„Instrucţiuni bizare”

Obiectiv: exersarea capacităţilor motrice generale;
Regulile jocului: elevii se plimbă prin clasă iar educatorul, din când în când, dă comenzi simple cum ar
fi
„Săriţi cu braţele sus!”; „Săriţi într-un picior!”; „Ridicaţi braţele în spate!”; „Săriţi ca broasca!”;
„Staţi jos!” etc., comenzile se pot complica pe parcursul jocului. Educatorul poate să numească un
copil care să dea instrucţiunile, astfel încât cât mai mulţi copiii să îndeplinească rolul de conducător
al jocului.
„Cântece cu prenume”

Obiectiv: compunerea unui cântec;
99
Regulile jocului: elevii vor fi împărţiţi în echipe de 3-4 persoane care vor avea ca sarcină să creeze o
melodie disco sau rap, folosindu-şi numele. Echipele îşi vor prezenta creaţiile în faţa celorlalţi.
10
0
„Fă şi tu la fel!”

Obiectiv: reproducerea întocmai a sunetelor produse prin lovirea unor obiecte (bastoane, capace metalice,
etc.)
Materiale necesare: obiecte de percuţie;
Regulile jocului: un elev este pus să stea în mijlocul clasei şi să producă sunete cu obiectele date,
de intensitate şi ritmuri diferite. Educatorul va invita pe rând alţi elevi care să i se alăture primului,
care vor încerca să menţină ritmul. Este important ca toţi elevii să facă totul împreună până când
primul elev decide să se întrerupă jocul.
„Tablouri vii”

Obiectiv: imitarea mişcărilor
;
Regulile jocului: elevii sunt organizaţi pe perechi. Prima jumătate a perechilor vor executa mişcări
lente care se pot referi la activităţi gospodăreşti, iar cealaltă jumătate va reproduce imaginea lor în
oglindă. La sfârşit, se va realiza un schimb de păreri despre ce cred că au văzut, ce au încercat să
transmită perechile.
„De la poveste la scenariu”

Obiectiv: exersarea capacităţilor verbale şi nonverbale;
Regulile jocului: elevii sunt împărţiţi în perechi. Educatorul va spune o poveste scurtă din trei
propoziţii/fraze despre un copil leneş (harnic, obraznic, neascultător, etc.). Povestea trebuie să aibă
început, cuprins şi încheiere. Primul elev spune din nou povestea adăugând noi cuvinte acolo unde
este posibil. Al doilea va spune povestea păstrând cuvintele spuse de primul şi adăugând altele noi.
Ei continuă să-şi spună povestea de 3-4 ori, adăugând treptat gesturi, mişcări ,efecte sonore.
Povestea se poate transpune scenic: un povestitor şi unul-doi actori.
„Să respirăm împreună”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: controlul respiraţiei;
Regulile jocului: copiii stau în cerc, astfel încât să se poată vedea unul pe altul. Fără să vorbească,
ei vor face exerciţii de inspiraţie şi expiraţie asfel încât să se sincronizeze ritmul respiraţiei.
„Pisicuţa supărată”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: cultivarea emţiilor şi sentimentelor pozitive;
Regulile jocului: copiii stau în cerc pe jos; unul dintre ei este ales „pisicuţă”şi va merge în patru
labe pe la fiecare copil miorlăind înduioşător, în căutarea unui stăpân. Copilul în dreptul căruia a
ajuns pisicuţa trebuie să o mângâie pe cap şi să spună fără să zâmbească „Biata mea pisicuţă este
supărată!”. Dacă zâmbeşte sau râde devine pisicuţă şi-şi va căuta un stăpân.
10
1
„Animalele din pădure” (adaptare după jocul „Iepuraşii din pădure”)
Joc pentru copii de toate vârstele

Obiectiv: exersarea reversibilităţii mentale în asociaţie cu vorbirea;
Regulile jocului: copiii stau în cerc. Primul va spune numele unui animal, iar cei care urmează
trebuie să spună o însuşire fizică a acestuia (are 4 picioare, are 2 urechi, este acoperit cu blană, are
coadă, mănâncă iarbă, are copite, etc.). Cine nu găseşte o însuşire, iese din joc şi se continuă cu alt
animal până când rămâne un singur copil. Pentru elevii mai mari li se poate cere să identifice calităţi
sau defecte: fricos, leneş, vicleană, somnoros, etc.
„Mersul pisicii”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: exersarea capacităţii de inhibiţie voluntară;
Regulile jocului: se trasează cu creta traseele, întâi mai simple şi apoi mai întortocheate, pe care se
vor deplasa copiii. „Pisicuţele” vor parcurge traseul dus-întors fără să se audă mersul. Cele care cad
sau încalcă regula jocului vor fi scoase din joc. Copiii care străbat traseul în linişte vor fi
recompensaţi la sosire cu o jucărie sau un cartonaş pe care scrie „învingător”.
„Să stingem lumânările”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: exersarea respiraţiei;
Materiale necesare: 2 machete cu lumânări;
Regulile jocului: copiii trebuie să stingă dintr-o singură suflare lumânările. Numărul lumânărilor poate fi
modificat în funcţie de capacitatea respiratorie a copiilor. În loc de lumânări se pot folosi pene mici,
baloane, confete de hârtie.
„Jocurile mute”
Joc pentru cei mici

Obiectiv: controlul inhibiţiei voluntare;
Regulile jocului: copiii sunt aşezaţi în cerc, stând în picioare. Conducătorul jocului va arăta cu
degetul spre un copil care îi va lua locul. Copilul care scoate un sunet iese din joc. Jocul se poate
complica, de exemplu, conducătorul jocului ia o jucărie şi o pune pe catedră, arată spre alt copil
careîi ia locul să ducă jucăria în alt loc. Dacă respectă regulile jocului, copilul primeşte recompensă
jucăria.
10
2
BIBLIOGRAFIE
1. Badea, D., Brânză, E., 1991, Metode şi procedee, tipuri de exerciţii folosite în predarea
limbii române la ciclul primar.
2. Barff,U., Burkhardt, I., Maier , J., Carte de construit pentru copii, vol. II, Editura Vox.
3. Boca, I., (coord.), 2003, Vreau să mă joc, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca.
4. Bunescu, V., 1994, Ghid practic pentru educaţia moral-civică, Editura Coresi.
5. Cătrună, L., Dan, N, Jocul cuvintelor – Culegere de exerciţii de limba română clasa a III a,
6. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2002, Teatrul şi comunicarea didactică, Editura Spiru
Haret,Iaşi.
7. Ciubotaru, A., D., Mihailovici , E., 2002, Valenţe formative şi cognitive ale teatrului de
păpuşi, suport de curs, Editura Spiru Haret, Iaşi.
8. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2004, Tehnicile teatrale şi rezolvarea conflictelor-suport
de curs, C.C.D., Iaşi.
9. Ciubotaru, A., D., Mihailovici, E., 2005, Alternative şi parteneriate în educaţia prin artă-
suport de curs, C.C.D., Iaşi.
10. Coman, S. (coord.), 2001, Parteneriat în educaţia integrată a copiilor cu cerinţe educative
speciale, Ed. Spiru Haret, Iaşi.
11. Creţu, E., Iliescu,C., Nichita, S., 1981, Îndrumător pentru dezvoltarea vorbirii la clasele I-IV.
12. Dafinoiu, I, 2000, Psihoterapia educaţională complexă şi integrată, Ed. Polirom, Iaşi.
13. Gherguţ, A., Neamţu, C., 2000, Psihopedagogia specială, Ed. Polirom, Iaşi.
14. Gherguţ, A., 2001, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Ed. Polirom, Iaşi.
15. Gulei, M., E., 2004, Consiliere pentru viitorul tău – ghidul profesorului, Asociaţia
Alternative Sociale, Iaşi.
16. Gulei, M., E., 2004, Consiliere pentru viitorul tău – manualul elevului, Asociaţia
Alternative Sociale, Iaşi.
17. Iordache, S (coord.)., 2001, Provocări ludice-ghid metodic-Jocuri didactice centrate pe
obiectivele curriculare ale învăţământului primar, Ed. Spiru Haret.
18. M.E.C., 2005, Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul special ce şcolarizează elevi
cu deficienţă mintală, Bucureşti.
19. Muşu, I. (coord.), 1991, Programa de terapie educaţională complexă şi integrată, Institutul
Naţional pentru Recuperarea Persoanelor cu Handicap, Bucureşti.
20. Muşu, I., Taflan, A., (coord.), 1997, Terapia educaţională integrată, Ed. Pro Humanitate,
Bucureşti.
21. Muşu, I., (coord.), 2000, Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale,
Ed. Marlink, Bucureşti
22. Serdean ,T., Diţuleasa, F., 1977, Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV,E.D.P.,
Bucureşti.
23. 1993, Probleme şi jocuri matematice pentru preşcolari, Editura Lumina, Chişinău.
24. Oprişu, N., Jocuri cu folos – revista nr. 4.
25. Tatiana, B., Jocuri didactice, E.D.P., Bucureşti.
26. Pânişoară, O, 2003, Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iaşi.
27. Organizaţia Internaţională a Muncii, Proiectul SCREAM, 2005, Apărarea drepturilor
copilului prin educaţie, artă şi mass media, Bucureşti.
28. *** , 1999, Mic almanah şcolar, Casa editorială Regina, Iaşi.
29. Peneş, M., Molan, V., Educaţie civică – manual pentru clasa a III a, Ed. Aramis.
30. Shapiro, D., 1998, Conflictele şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faţă
conflictelor, Editura ARC.
31. Zlate, M., Verza, E., Psihologia copilului – manual pentru Şcolile Normale, E.D.P., Bucureşti.
10
3
CUPRINS
Cuvânt înainte..................................................................................................................3
I. Structura programului terapeutic-recuperator al copiiilor cu cerinţe educative speciale

(deficienţă mintală)…………………………………………………………………… 4
II. Proiectarea activităţilor educaţional-terapeutice…................................................................11

II.1 Planul lunar de recuperare al clasei...............................................................................16
II.2 Proiecte de activitate.....................................................................................................25
III. Sugestii de activităţi pentru optimizarea programului terapeutic-recuperator…...................60

III.1 Activităţi extraşcolare….....................................................................................................60
III.2 Parteneriatul la clasă.....................................................................................................68
III.3 Programe de intervenţie personalizate….............................................................................75
III.4 Exemple de activităţi ludice…......................................................................................86
Bibliografie.......................................................................................................................94
10
4

Terapia Educationala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Educationala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. Cristina Farzikhosroushahi Înv.

prof. Dănilă Sorin Gabriel - Şcoala Specială " Constantin Păunescu"

Lucrarea am structurat-o astfel:

Sperăm ca materialele prezentate să constituie un material suport util în activitatea cadrelor

Programul terapeutic-recuperator urmăreşte adaptarea şi integrarea copiilor cu cerinţe

 FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

Învăţătorul/profesorul educator este cel care stabileşte orarul săptămânal al programului

Activitatea terapeutică Deficienţe mintale moderate/uşoare Deficienţe mintale

Activităţile educaţional-terapeutice au un caracter integrativ, adică toate categoriile/tipurile

Aceste activităţi vizează formarea comportamentelor legate de autoservire, autoîngrijire, de adaptare la

 Autonomia personală – în mediul ambiant

b. Relaţii de familie, norme de convieţuire şi comportament: respect, ajutor, dragoste, ataşament:

 Autonomia socială – adaptarea la mediul social

c. Autonomia în afara clasei şi a şcolii:

e. Forme sociale ale timpului

B. STIMULAREA COGNITIVĂ (ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE CUNOAŞTERE)

Are ca obiectiv central formarea abilităţilor cognitive (logico–matematice, formarea conceptelor,

C. LUDOTERAPIA (ACTIVITĂŢI LUDICE ŞI DE LOISIR)

D. TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ACTIVITĂŢI PRACTICE DE PREGĂTIRE PENTRU

E. SOCIALIZAREA (ACTIVITĂŢI DE SOCIALIZARE)

Are ca obiectiv central formarea deprinderilor de comportare civilizată şi de relaţionare socială.

 Norme de comportare civilizată:

b. Relaţii în grupul şcolar:

c. Relaţii în microgrupul social:

e. Relaţii între sexe. Educaţia sexuală:

II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL – TERAPEUTICE

În vederea stabilirii programului terapeutic la clasă, învăţătorul/profesorul educator trebuie să

1. AUTONOMIA FUNCŢIILOR FUNDAMENTALE

PROBE DE EVALUARE UŞOR PRIN NU

Se adaptează sau refuză regimul şcolii

4. COMPETENŢELE LOGICO-MATEMETICE ŞI FUNCŢIA SIMBOLURILOR

Toate informaţiile privind particularităţile psihoindividuale şi capacităţile de învăţare ale fiecărui

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional- Resurse Scheme Evaluare

Obiectivele operaţionale se formulează în termeni de acţiune şi vizează comportamente observabile

La rubrica “Activităţi educaţional-terapeutice” se trec activităţile cu conţinut tematic conform

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a (deficienţă mintală uşoară)

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: CRISTINA FARZIKHOSROUSHAHI

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI a VIII a

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I (deficienţă mintală severă)

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

PROFESOR-EDUCATOR: IRINA STRUGARU

PLANUL SĂPTĂMÂNAL DE RECUPERARE AL CLASEI I

Nr. Obiective operaţionale Activităţi educaţional-terapeutice Resurse Scheme Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare.

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

6.Evaluarea O5 - Copiilor li se distribuie fişe de lucru şi conversaţia apreciez

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic.

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, elemente de problematizare, lucrul în

Secvenţele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode şi Evaluare

“Eu scriu una, tu scrii multe!”

exemplu: deget – degete

“Şi cuvintele vor să fie alintate!”

exemplu: papuci – papucei

“Dacă nu e aşa, cum e?”

exemplu: mare – mic

“Completaţi cuvintele cu grupurile de litere potrivite”