Structura Plan de Interventie - CES

Fișă suport în elaborarea Planurilor de Învățare Personalizate (PIP)
Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE MEDII
Caracteristici principale ale Strategii şi intervenţii eficiente in predare

elevului
- are niveluri de performanţă Elevii cu astfel de cerinţe au adesea dificultăţi mai mari în înţelegerea lumii din jur şi de aceea ei
semnificativ sub nivelul aşteptat în trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sfătui şi susinte, atât în
majoritatea ariilor curriculare, în probleme practice cât şi personale.
ciuda intervenţiilor corespunzătoare.
- se confruntă cu dificultăţi mult mai

mari în: Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii didactice, care sa vizeze diminuarea
obstacolelor invatarii:
dobândirea abilităţilor de scriere,
324
citire, calcul
înţelegerea conceptelor. Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-mai poate avea: - reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele
necesare, în ordine)
întârziere de vorbire şi limbaj
asociate - contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor în banci, lânga perete,
alaturi de copii mai voinici.
nivel scăzut de concentrare
- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie fise,
abilităţi sociale insuficient caiete, sa stearga tabla, etc.
dezvoltate
-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.
respect de sine scăzut
Obstacole în calea învăţării
325
Comunicare (citire,scriere, vorbire) Comunicare, intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu conceptele si
informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii
Are mari dificultati in :
- oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse
- a intelege, recunoaştere cuvintelele,
in fluenţa citirii - oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple
- a scrie corect (probleme de - sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca, va si
ortografie, punctuaţie, lipsă de arata cum sa faca)
coerenţă in compoziţie)
-legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului
- a-şi comunica ideile clar şi eficient
(probleme de sintaxă, articulare, - folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor în activitatea de predare (pe tabla, in fisele de lucru,
vocabular etc) in materialele didactice) pentru a evidenţia informaţiile cheie sau pentru a facilita comunicarea
-a înţelege pe deplin informaţiile - folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mânuiasca, si nu numai lucrul cu
transmise verbal creion si hârtie
Invatare si intelegere cognitiva - prezentarea conceptelor matematice pe etape şi o varietate de posibilităţi de a le repeta şi aplica
Are mari dificultati in : - oferirea de sarcini individuale, împărţite în etape mai mici, realizabile
326
-a înţelege şi aplica concepte
matematice
Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor mnezice
-a înţelege şi aplica concepte
generale -activitati ce ii creaza oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica abilităţile nou deprinse
Memorie -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi informaţiile cheie
-a-si elabora o strategie eficienta de Atentia si hiperactivitatea  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
memorare
- activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de
-a deprinde şi aplica noi abilităţi fără concentrare si a dificultatii sarcinii)
a avea în mod
frecvent posibilitatea de a le repeta

Organizarea şi autoorganizarea activităţiiimbunatatirea abilităţilor sale organizatorice
-a reţine informaţii complexe fără
- implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atentă supraveghere şi
posibilitatea
îndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie fise,
caiete, sa stearga tabla, etc.)
327
repetării acestora
Atentia si hiperactivitatea Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a
iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
- ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.
-a se concentra asupra unor sarcini /
teme pentru - oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci când se comporta
corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.
perioade extinse
-ajutor şi sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale
- a selecta si a se concentra pe
aspectele relevante ale unei sarcinii. -activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra în colaborare, pe perechi sau în grupuri mici
Organizarea şi autoorganizarea - activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca odata cerinta
activităţii exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
Are mari dificultati in : -Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are nevoie
-a se autoorganiza  lucreaza
ineficient fără
328
supraveghere şi indicaţii Strategii eficiente de evaluare
Aspecte psiho-sociale -timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
Are mari dificultati in : - evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)
-a lucra în grupuri (ptr ca are -insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana
probleme de comunicare şi işi asumă
foarte greu diferite roluri) - oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse si cu
multe simboluri / imagini ajutatoare
- a se angaja in activitati de invatare
/ sociale (pentru ca ii lipseste -evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui coleg/
motivatia) alte persoane)
329
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISLEXIE
Dislexia este o dificultate de învăţare specifică, ce îngreunează procesul de învăţare în ceea ce priveşte cititul, scrisul şi ortografia. In
corectarea dislexiei trebuie să ne bazăm pe faptul că aceşti elevi pot avea bune abilităţi vizual-spaţiale, abilitatea de a gândi holistic , de a
vedea o imagine de ansamblu şi o gândire laterală foarte bună.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de telefon,

inversarea numerelor autobuzelor etc.)
Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii
-are dificultăţi de organizare (ex : rătăcirea lucrurilor personale), didactice, care sa vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
inclusiv de organizare a timpului
- confunda datele, ratand întâlnirile / programările
330
- are dificultăţi de orientare (ex. cu hărţi, sau în oraşe străine), facand Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
deseori confuzie intre stânga si dreapta stimulativ
Bariere în calea învăţării -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai
331
bine profesorul si materialele prezentate
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
Comunicare (citire,scriere, vorbire)  imbunatatirea
Are dificultati in : abilitatilor de scriere si citire
-a identifica în cuvinte,literele asemănăt: b cu d / p cu q / m cu w -oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu
notiuni cheie (in vederea studierii si familiarizarii cu acestea)
-a învaţa şi a-şi aminti legătura dintre forma literei şi sunet
-oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce
-a întelege a ceea ce citeşte, mai ales daca notiunile sunt noi(atunci când
pot fi reascultate acasa
învaţă să citească, el recunoaşte mai uşor un cuvânt după formă sau
uitându-se la părţi ale cuvântului, grupuri de litere, silabe sau la -recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora
înţelesul propoziţiei.) independent
-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele scrise –de ex, -imbunătăţirea fişelor de lucru, astfel încât să devină accesibile
"şut" este citit "tuş") (formatul texului sa fie lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/
subliniate etc.)
-a pune literele si numerele în pozitii corecte in scris (ex: inverseaza /
omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect spatiile dintre cuvinte, ca - folosirea tehnologiei informaţiei, ca de ex: Word cu program
de exemplu: de corectare a ortografiei pentru lb romană, reportofon pentru
notiţe
“Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate.”
“Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele.” ) -prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit,
pronuntat, vazut si pipait)
-a-si exprima judecatile in scris (îi trebuie m mult timp decât celorlalţi)
-citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor
-a pronunţa corect cuvinte lungi
didactice cu cu voce tare, rar si cu intonatie(dand posibilit
Intelegere si invatare cognitiva elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)
Are dificultati in : - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a

noilor informatii
-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o parte (Obs :
De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel intelectual scazut de -incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa
332
inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte lucruri in afara de scris-citit. devina un tiran al temelor); corectarea temelor se va face intr-o
De fapt, statisticile arata ca inteligenta dislexicilor este peste medie.) varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si profesorul
impreuna)
- lucrul cu operatiile matematice
Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea operarii cu
Memoria (memorarea succesiunilor) semnele matematice
Are dificultati in : - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de
Strategii eficiente de evaluare
-accent pe evaluari orale
- accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa
- accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi

efectuate acasa si care ofera mai mult timp de elaborare
(proiecte, eseuri, portofoliu etc.)
-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele

scrise)
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care

elevul sa il poata urmari
333
Categoria CES: DISCALCULIA
Discalculia este dificultatea de a înţelege şi rezolva sarcini matematice.
-are abilitaţi scăzute de a lucra cu numere sau cu OBS : Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit nivelul
noţiuni matematice ; si formele de manifestare ale discalculiei
-are dificultăţi de calcul matematic începând cu

operaţiile de baza (adunare, scădere, înmulţire,
împarţire). Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-ii sunt afectate operaţiile de: selecţie, ordonare, -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
grupare; materialele prezentate
-nu se pot orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, -interveniţi cu echipamente ajutătoare(suporturi şi instrumente de scris care să-i
334
carte, schiţa, sala de clasă, stradă). asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)
Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si operarii cu

notiunile matematice
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat
elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin,
materialul
Bariere în calea învăţării
335
Comunicare (scriere) -stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea independentă
-a citi si scrie o formula, schiţa, grafic, histograma; -supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
-a citi si scrie exerciţii şi formule matematice - folosirea de materiale ajutătoare (planşe, tabele)
- folosirea de fişe ajutătoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei
Intelegere si invatare cognitiva - folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)
Are dificultati in : - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev să
stabilească semnificaţia operaţiilor matematice
-a asocia cantitatea la număr şi in a-si forma
conceptul de număr; -formularea problemelor cu date concrete legate de secvenţe de viaţă cunoscute
-a numara crescător/ descrescător /pe intervale ( -utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana
reia sau omite numere)
-ajutarea elevului să „vizualizeze” problemele ilustrându-le prin desene
-a stăpâni reversibilitatea operaţiilor (adunare,
scădere, înmulţire, împărţire). -acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaţiei
336
-a înţelege semnificaţia operaţiilor (face confuzii Memorie  imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea strategiilor
între adăugare, diminuare, multiplicare, divizare de mnezice
cantitate) ;
- învăţarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule
-a analiza si înţelege relaţiile dintre datele
problemelor (rezolvă lent cele mai simple - ajutarea elevului să „vizualizeze” formulele ilustrându-le prin desene
probleme)
- învăţarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora
-a înţelege şi aplica algoritmi şi formule de calcul ;
- automatizarea anumitor operaţii fie chiar şi prin memorarea mecanică
Memorie
Atentie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
Are dificultati in :
- activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a
-a memora cifrele şi semnificaţia lor numerică; timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)
-a memora simbolurile matematice (adunare,

scădere, înmulţire, împărţire).
Orientare spatiala  ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
337
- a memora cu dificultate algoritmi şi formule de -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
calcul ;
- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
Atentie
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
Are dificultati in : achizitionare a cunostintelor
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
perioade extinse - activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca
odata cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are nevoie
Orientare spatiala
- a se orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte,

schiţa, sala de clasă, stradă notitele sale depasesc
pagina, sunt inegale; schitele sunt deformate Strategii eficiente de evaluare
338
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
Aspecte psiho-sociale - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
Are dificultati in : -permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice
- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are - evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului
incredere in fortele proprii)
- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaţii accesibile, cu multe
simboluri / imagini ajutatoare )
- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu

sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
339
Categoria CES: DISPRAXIA
Dispraxia este o dificultate specifică de învăţare care afectează deprinderile motorii şi conştiinţa propriului corp.
Consecinţele dispraxiei sunt diverse şi ţin de abilităţile Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
elevului de a acţiona acasă, la şcoală sau în orice alt
context social; depind de gradul de gravitate a acesteia şi -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
se manifestă pe următoarele paliere ale dezvoltării : profesorul si materialele prezentate
- are o coordonare deficitara a părţilor corpului şi a -oferirea unui laptop pentru a-şi lua notiţe şi pentru teme (dacă scrisul
mişcărilor, (stângăcie generalizată) : se împiedică sau se reprezintă o problemă f grava)
ciocneşte de obiecte, nu poate sa mearga pe bicicletă sau
-interveniţi cu echipamente ajutătoare (suporturi şi instrumente de scris
sa inoate etc.
care să asigure cursivitatea)
-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale
340
mainilor adeseori scrisul de mana e afectat atat ca
estetica, cat si ca viteza
- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile Comunicare (motricitatea fină a scrisului)  imbunatatirea abilitatilor
(ex : se îmbrăca se organizeaza f greu dimineaţa ; are necesare activitatii de scriere
dificultăţi în a-şi găsi lucrurile sau în a-şi aminti ce obiecte
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate
îi sunt necesare pentru o anumită activitate)
-monitorizarea scrisului (urmărirea poziţiei mâinii în timpul scrisului,
- poate avea uneori si un deficit şi dezordine a
traseul şi presiunea literelor etc.)
capacităţilor de vorbire si limbaj (dificultati de exprimare,
de aşezare a cuvintelor în propoziţii, de articulare corectă -scurte exercitii ajutătoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica şi relaxarea
a unor sunete) degetelor).
341
Comunicare (motricitatea fină a scrisului)
Are dificultati in : Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)  imbunatatirea coordonarii

corporale
- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strângerea
şi apăsarea exagerata a creionului şi de incapacitatea de a - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de
controla traseul acestuia ) informatie/ actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si
astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica
- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent,
reducând volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le -in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea până la automa-tizarea
realizeze într-un timp dat.) lor; valorificarea acestor deprinderi în secvenţele noi de învăţare.
Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)
Are dificultati in : Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga
corpului
- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal

Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea abilităţilor sale
Atentia organizatorice
342
Are dificultati in : - oferirea de sarcini de invatare/ cerinţe pentru teme clare şi nu foarte
pretenţioase/ambiţioase
- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit
dacă sunt dificultăţi de concentrare sau este vorba de -stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea
evitarea sarcinilor dificile) independentă-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de idei,
scheme de lucru)
Orientare spatiala
-cat mai putine teme pentru acasa
-sprijin in a-si organizeza activitatea: să facă liste şi programări,
A aprecia înălţimea şi distanţele succesiuni de evenimente, să întocmească orare.
-face diferenta între stânga şi dreapta
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în

capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcinile
-evidenţierea şi recompensarea celor mai mai mici progrese
- a organiza logic şi cu sens informatiile pe care le detine
(desi pare a avea multe informatii)  de aceea temele -atragerea elevului în activităţi de grup şi în jocuri de învăţare
scrise sunt mult sub nivelul aparentei lui abilităţi verbale.
-încurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)
343
- a-si organiza invatarea Strategii eficiente de evaluare
Aspecte psiho-sociale - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
Are dificultati in : - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il
poata urmari
- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate
(pentru ca nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se -de preferat evaluări orale dirijate (in raport cu cele scrise)
frustrat si demotivat)
-evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica
- a relationa cu profesorii şi colegii – o face cu stangacie,
cu imaturitate afectiva(datorita frustrarii şi stimei de sine -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de sprijin
scăzută), de multe ori izolandu-se şi paşii directori în activitatea independentă- planuri de idei, scheme de
lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
344
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: SINDROMUL DOWN
-prezinta trăsături fizice specifice: facies plat, fante oculare Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
îngustate (ochi oblici), linii puţine, îngroşate şi adânci în stimulativ
palme, degete scurte, groase, depărtate la mâini şi la picioare.
-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai
-de cele mai multe ori are dificultăţi asociate : auditive, vizuale bine profesorul si materialele prezentate
(strabism), de motricitate şi tulburări cardio-vasculare şi
respiratorii. Comunicareimbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)
-pronunţă neclar sunetele -redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea
de sprijin in acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului
-prezintă tulburări de fluenţă verbală (uneori apare bâlbâiala, de intelegere a sarcinii)
logonevroză)
-redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin în ac.
-are o voce cu tonalităţi alternante (vorbesc gros, răguşit) sens)
345
-are dificultăţi de interpretare a mesajelor verbale -comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil şi
la obiect
-întâmpină dificultăţi de citit-scris
-susţinerea mesajului transmis cu expresivitatea feţei si a
-intampina dificultati de calcul corpului (limbajul non-verbal).
-prezintă dificultăţi de înţelegere a informaţiilor abstracte Cognitie si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si operarii
cu conceptele si informatiile cheie
-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor
-diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor în funcţie de
are probleme de memorie (recunoaşteri şi reproduceri eronate,
problemele asociate pe care le prezintă: de auz, motorii,de
memorie de scurta durata)
vorbire,s.a.
-are dificultati de concentrare
-oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple şi
-mişcările sale sunt lente, greoaie, sacadate monitorizarea frecventa a indeplinirii lor
-este mereu vesel, sociabil şi foarte afectuos. -realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii
înţelelegerii sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de
-se ataşează uşor de persoane, lucruri şi animale şi comunică lucru scrisa)
uşor pe cale afectivă
346
Bariere în calea învăţării -învăţarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi
347
ajutor doar când e nevoie (prin oferirea de sprijin, încurajare şi
Procese senzorial-perceptive apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea
insa dependenţă)
Poate avea dificultati de :
-utilizarea de tehnici ajutătoare pentru a-i dezvolta capacităţile
-auz si vaz  percepţie şi reprezentări sărace şi distorsionate
de învăţare şi a-i uşura comunicarea: materiale vizuale (imagini
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) simple), vizuale si tactile (obiecte concrete) şi chiar cu valenţe
artistice:muzică, pictură, dans
-sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziţiile solide anterioare
-a asculta cerintele scolare ale elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a
progreselor cognitive ale sale)
- a se exprima (are un vocabular redus)
Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata;
-a scrie lizibil (scrie greu si neindemanatic) eficientizarea strategiilor mnezice
Coordonare corporala (motricitate grosiera) -activitati ce ii creaza oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica
abilităţile nou deprinse
-activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida
-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului;
conceptele şi informaţiile cheie
mişcările sunt greoaie, grosiere;
348
Intelegere si invatare cognitiva Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei
Are mari dificultati in : - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu
crestrea treptata a timpului de concentrare)
-a intelege cerintele scolare
Organizarea şi autoorganizarea activităţii imbunatatirea
-a înţelege şi rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple abilităţilor sale organizatorice
(le rezolva foarte lent, greoi)
-oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite
- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta) deprinderi de viata cotidiana (să se orienteze, să meargă singur
intr-un anumit spatiu etc,) încurajarea independenţei si
-a-şi însuşi cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida)
creşterea autonomiei personale
Memorie
-învăţarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar când e
Are mari dificultati in : nevoie.
-a-şi aminti cerinţele şcolare memoria e de scurtă durată, Aspecte psiho- sociale  dezvoltarea increderii de sine, a
procesarile sunt greoaie si reproducerile de multe ori sărace şi încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la
distorsionate îndeplinire sarcini
Atentia -relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are
349
nevoie de siguranţă afectivă)
-folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări
-a se concentrara pe o perioada optima
-organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi
Orientare spatiala si temporala relaţionarea interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate
etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba
-a se orienta în spaţiul caietului, cărţii cât şi în spaţiul larg
modele pozitive şi roluri potrivite.
Organizarea şi autoorganizarea activităţii
-a-şi însuşi deprinderi noi;
-a-si organiza spaţiul şi obiectele învăţării: manualele,

rechizitele (o face cu mari eforturi )
-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai

multe ori e dependent de adulţi)
350
Aspecte psiho-sociale Strategii eficiente de evaluare
Are mari dificultati in : - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
-a crede in fortele proprii în sine în faţa dificultăţilor; -diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor de evaluare în funcţie
infantilism  are nevoie de încurajare şi sprijin; de problemele asociate pe care le prezintă: de auz, motorii, de
vorbire,s.a., si a caracteristicilor sale psihice
-a-si mentine echilibrul afectiv e f sensibil si trece uşor de la
râs la plâns - evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)
-evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol
si o sarcina pe masura posibilitatilor lui)
- evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte /

fraze scurte)
351
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: AUTISM – partea 1
Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica,
comportament repetitiv. Autirtii pot avea mari dificultăţi de învăţare sau pot, dimpotrivă, avea o inteligenţă deasupra mediei; cei din
urmă suferă de sindromul Asperger.
352
- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
şi articolele dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I senzorio-perceptive a elevului autist
foloseste persoana a II-a)
Eliminarea distragerilor vizuale
- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate
repeta la nesfârsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori ,
fără semnificatii de comunicare.) biblioteca, rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa
inteleaga unde incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica
- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare
(evită să privească partenerul de discutie, se abţine de la - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex.
comunicare prin limbaj sau sunete, refuză colaborarea) alburiu)
- cand comunica, are dificultăţi în obţinerea unui sunet / - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice,
grup de sunete, folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a materiale educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine
unei dorinţe vizuala”
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale -utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele
ad-literam
din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)
- vorbeste foarte putin sau deloc
353
- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a
acuta de a nu schimba nimic rezistenţa la schimbare, elevului.
activităţi repetate stereotip)
- iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
- este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin interesat de
ele Eliminarea distragerilor auditive
- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
de aceea se adapteaza f greu la relaţiile celor cei din jur
- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de
Bariere în calea învăţării afara) si dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
354
Procese senzorial-perceptive -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul /
casetofonul.
Eliminarea distragerilor temporale
- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali
(acest lucru se datoreaza unei organizari şi structurari -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
senzorio-perceptive aparte, diferita de cea a unui copil
normal poate reactiona exagerat la lumini / sunete de -respectarea cu strictete a orarului scolar
intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente),
Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate
formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
speria la atingerea texturii unei piersici etc.)
Strategii centrate pe rutina si imitatie
-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la

Comunicare (verbala si nonverbala)
anumite intrebari (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate
Are mari dificultati in : situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata
unei situatii neprevazute).
-a înţelege corect mesajele verbale (ex : nu sesizeaza
nuantele / metaforele din limbaj, nu înţelege regulile de - alegerea cu atenţie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple,
baza ale unei conversaţii normale / mai grav, nu intelege accentuand prin tonalitate cuvintele cele mai importante)
355
semnificatia cuvintelor)
-utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat situatii
conversatiei
-utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul
nonverbal (ex : semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
grimasa etc.)
- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu
- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe mesaje de un suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin
nume atentia, reduc anxietatea, concretizeaza conceptele.)
-insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul

sa asocieze pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa
Intelegere si invatare cognitiva inteleaga semnificatia lor)
Are mari dificultati in : Strategii centrate pe comunicarea nonverbala
- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele -însotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare
s.a.) si limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent
- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv
de detalii) - Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faţa prof. at.
cand ii vorbeste)
356
- a învăţa (rezultate din structurarea diferita proceselor - observarea si invatarea încercărilor non-verbale de raspuns ale elevului şi
psihice in raport cu un copil normalel poate obtine oferiea din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte
performante in cate un domeniu, bazate pe o memorie
remarcabila in special in cifre, melodii etc.) -jucarea de catre profesor a rolului de « translatorul » pentru alţii, pentru
ca elevul sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-
- a folosi achiziţiile anterioare în activităţi noi verbala
(Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un

beneficiu imediat copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate
Atentie tactila -in acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
Are mari dificultati in : Cognitie si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare

si procesare cognitiva
-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e
interesant sau “are sens”, cum ar fi computer, video, puzzle, Strategii centrate pe rutina si imitatie
dar e f putin atent la activit.de ascultare in grup)
Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a
-a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu actiunilor asupra obiectelor; a desenelor prin manipulare;
stimuli multipli ( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala -
de a face un puzzle, s-ar putea sa nu poata sa-si mute atentia Strategii cu suport vizual
ptr a se concentra asupra unei indicatii verbale data de
-folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu în stilul celor din
357
profes.) benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile
ce vor fi facute
-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat
corelare cu o anumita hiperactivitate -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu
cuvinte simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de

mii e fotografii bune pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci când un
elev are o singura fotografie a unui câine alb si este învatat ca acela este
un câine, nu-i va fi usor sa recunoasca un ciobanesc german sau un
rottweiler ca fiind câine, atunci când îl vede )
358
Categoria CES: AUTISM – partea 1 Categoria CES: AUTISM – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in predare
359
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
Are mari dificultati in : -valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex,
poate fi f. bun în domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un cititul la o vârsta frageda, si foarte slab în zone precum contactul social cu
comportament obsesiv şi repetitiv-leganare, rasucire a colegii lui
mainilor; devine anxios când nu se respectă rutina)
Atentie  imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei
-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i
provoaca frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti) -Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina
-realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput

perioadele trebuie sa fie foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce
Aspecte psiho-sociale in ce mai mult, iar un copil care se descurca nu trebuie rasplatit cu alte
exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu lasati-l sa ia o pauza in
care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine facut si
- a relationa cu ceilalti ( este pasiv în relaţiile sociale sau rasplata.)
foarte puţin interesat de oameni sau recalcitrant la
Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
relationare –evita/ respinge atingerile, imbratisarile sau
comportamentelor adaptative
cu manieră de a interacţiona nepotrivit de pompoasă şi
formală, chiar si cu persoanele foarte apropiate)
360
- a juca roluri sociale (prefera sa se joace cu obiecte – Strategii centrate pe rutina si imitatie
să le înşiruie / să le ordoneze; poate de asemenea sa
manifeste un interes bizar şi uneori obsesiv faţă de date -numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte
şi cifre, precum orarele, sistemele de drenare sau reţelele in ordinea folosirii lor;
de autostrăzi)
-verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;
- in a solicita sprijin şi ajutor (datorita comunicarii
-utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in
precare, dar si a pasivitatii / comportamentului social
ordinea folosirii lor (organizatori de sarcină);
negativ - refuz de relaţionare)
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
- a se implica in activitati sociale (el nu va căuta să intre
în contact sau să ia parte la activităţi, aşa cum fac Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
majoritatea elevilor)
- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in
termeni precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite
ptr succes)
- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente

adaptative, in ciuda initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos
cand trebuie sa isi face niste teme si este lasat sa plece de la masa de lucru
cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a scapa de teme este sa se
361
enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei astfel de atitudini, si poate
fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai
intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect este
rasplatit)
-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi

exersarea acestora cu elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare
autonom: la inceput i se vor explica si arata actiunile; se v face ac. lucru
un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor face toate
actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el.
(Efortul suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m.
multa incredere in el.)
Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii
-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor

propii (i se permite sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-,
sau sa vorbeasca despre interesele sale obsesive- programul TV / filmul
preferat-, numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea,
numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si
momentul zilei in care ii este permis comportamentul. Trebuie sa fie
362
invatat sa constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele
lui verbale.)
Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-stimularea exprimarii corecte a emoţiilor prin modelări, explicaţii şi

întăriri ale comportamentelor pozitive
-învăţarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge

cerinţe sau activităţi sociale;
-folosirea de poveşti sociale simple prin care să-l învăţaţi rutinele
-utilizarea unor modalităţi alternative de comunicare (ex: comunicarea cu

ajutorul semnelor si simbolurilor din imagini).
-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.
-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de

timp;
-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da

indicatii concrete elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i
363
spuna exact colegului ceea ce sa faca)-recompensarea ( mancare, jocuri
etc.) a oricarei initiative a copilului de a se juca, vorbi sau a se aseza langa
ceilalti colegi.
364
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin

abstracte)
-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple,

sprijinite de lucrul cu imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in
timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist
365
Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea 1
Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburărilor autiste.
366
-are o comunicare verbală bună dar ii place să vorbească doar Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
el, fiindu-i greu să asculte pe alţii (pentru ca-i este f greu sa e senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger
puna in pielea celuilalt) „conversatiile” lui sunt de fapt
monologul despre subiectul / activitatea preferata (obsesiva Eliminarea distragerilor vizuale
uneori)
- stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca,
-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde
avansat varstei sale incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad- - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
literam; intelege limbajul scurt, clar si inteligibil;
- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice,
-logica gândirii este diferită de cea a copilului normal materiale educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine vizuala”
-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
acuta de a nu schimba nimic rezistenţa la schimbare,
- iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
activităţi repetate stereotip face cu greu faţă schimbărilor)
Eliminarea distragerilor auditive
-are nevoie de m. mult timp şi multă claritate ptr procesarea
informaţiei - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
367
-nu înţelege abstractizările - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de
afara) si dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
-ii e greu să se adapteze sau să modifice ceva din programul lui
 rigiditate/rutină, -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
-nu e empatic(nu se poate pune în locul altora şi de aceea nu-i Eliminarea distragerilor temporale
înţelege)
-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
-intampina dificultati în iniţierea şi menţinerea relaţiilor cu
ceilalţi -respectarea cu strictete a orarului scolar
-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur

posibila sursa de cicalire si batjocura de catre cei din
Comunicare (verbala si nonverbala) imbunatatirea comunicarii in toate
jurreactie de izolare, asociata cu depresie si anxietate
formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la

anumite intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice,
oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea
elevului in fata unei situatii neprevazute).
368
Bariere în calea învăţării Strategii centrate pe comunicarea verbala
369
- utilizarea unui stilul de predare verbal –expunere in cuvinte simple, clare
fara aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,
Procese senzorial-perceptive
-accentuarea verbala a cuvintelor cheie
Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac.
lucru se datoreaza unei organizari şi structurari senzorio- - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje
perceptive aparte, diferita de cea a unui copil normal poate de un suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc
reactiona exagerat la lumini / sunete de intesitate mai mare, la anxietatea, concretizeaza conceptele)
lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi mai intense, la
texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii unei Strategii centrate pe comunicarea non-verbala
piersici etc.)
-menţinerea distanţei corespunzatoare faţă de elev (faţă în faţă, la nivelul
ochilor, evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen /
neplacut);
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului)
însoţiţi comunicarea cu expresii faciale potrivite (zâmbet, dezaprobare) şi
Are mari dificultati in : limbajul trupului
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei
370
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul Cognitie si invatare cognitiva flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si
nonverbal (ex : semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o procesare cognitiva
grimasa etc.) sau verbal ( o ironie, o gluma etc.)
- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o
conversatie / a astepta randul in cadrul conversatiei) -Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor
asupra obiectelor; a desenelor prin manipulare;
- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine)
-verbalizarea acţiunilor în ordinea desfăşurării lor;
Strategii cu suport vizual

Coordonare corporala (motricitate grosiera)
-folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu în stilul celor din
Are dificultati in : benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce
vor fi facute
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului
(ex : utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu
mingi etc.) posibil un mers ciudat cuvinte simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
la o vârsta frageda, si foarte slab în zone precum contactul social cu colegii lui
Intelegere si invatare cognitiva Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg
371
Are mari dificultati in : -utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui
intreg si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica
-a învăţa echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari aceasta strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat
diferite a proceselor psihice in raport cu un copil normalel de imaginea de ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)
poate obtine performante in cate un domeniu preferat, cu
predilectie acelea care solicita abilitati matematice- Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case etc.;
nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau peste normal; -valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate
si memoria poate fi f. dezvoltata) fi f. bun în domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri
sau anumite domenii stiintifice)
-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de
detalii si de activitati repetitive)
372
Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea a 2-a
373
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
comportamentelor adaptative
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament
obsesiv şi repetitiv; devine anxios când nu se respectă rutina) -verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;
-a se obişnui cu noile orare/săli de clasă şi în folosirea -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in ordinea
timpului neprogramat dintre lecţii (pauzele scolare). folosirii lor (organizatori de sarcină);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
Aspecte psiho-sociale Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
Are mari dificultati in : - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni
precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
- a relationa cu ceilalti (manifesta f puţine comportamente
social-minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu -pregătirea elevului pentru schimbări, cu mult înainte ca acestea să se
are si nu-si poate insusi instrumentele sociale ale producă
integrarii,astfel ca poate fi perceput ca ciudat sau stangaci in
relationarefrustrare si epuizare emotionala anxietate si
depresie
374
- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile Aspecte psiho- sociale imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
celor din jur)
-oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea,
evita anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege reguli ce vor fi respectate cu strictete
rolul el va tinde sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste,
fara sa inteleaga ca sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel -oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta
de langa el. regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa
-oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate

adaptativ
-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l învăţa

(prin imitatie) abilităţile sociale si a stimula exprimarea corectă a
-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine
375
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin

abstracte/ metaforice/ figurative)
-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile ,

ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist

acordaţi timpul necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
376
Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Este acea tulburare a elevului a cărui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vârstei lor cronologice, deşi dezvoltarea lui pe alte paliere psihice
este normală.
-vocabularul lui este imatur Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare securizant si
stimulativ
-are dificultăţi de înţelegere a sensului cuvintelor, expresiilor şi
propoziţiilor (nu disting diferenţa dintre o glumă, o afirmaţie, o -organizarea salii de clasă astfel încât să existe nişte zone liniştite, în
cerinţă sau o întrebare) care elevul să poată lucra linistit dacă doreste (Trebuie conştientizat
faptul că intensitatea zgomotului poate să-l pună în dificultate elev)
-construcţia sintactică e rudimentară şi structura logico-
gramaticală e afectată (vorbire agramaticală) Comunicare (limbaj verbal si non-verbal)  imbunatatirea comunicarii
in toate formele sale
-are exprimări ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste
propoziţii eliptice: fără subiect sau predicat) -utilizarea de propoziţii scurte şi clare, cuvinte uşor accesibile (uzuale)
377
-îi e dificil să folosească cuvinte într-un alt context decât le-au -întarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaţie adecvată
auzit şi să se exprime cu cuvinte proprii (să povestească un text,
o întâmplare trăită) -însotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta să
inţeleagă
-deviază de la subiect
-activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite
-utilizeaza putin limbajului verbal în relaţiile sociale, punand de feed-back pozitiv permanent ; încurajarea oricarei manifestari
accent pe comunicarea non- verbală spontane ce il ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)
-corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin

metoda paşilor mici)
378
Comunicare (citire,scriere, vorbire) Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de
achizitionare si procesare cognititva
-utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana  il ajuta
-a opera cu informaţia de tip verbal sa inteleaga mai bine
-a recepţiona corect cerinţele verbale/ scrise; -utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu  il ajuta sa inteleaga
mai bine
-a reda oral / scris unele conţinuturi, chiar dacă înţelege
mesajul -punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut
-utilizează greu materialul scris (manuale, culegeri) - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice,
demonstrative (demonstraţii mai multe decât descrieri)
- insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic

Intelegere si invatare cognitiva
(ex: un mic dicţionar cu imagini şi scheme pentru termenii tehnici
Are mari dificultati in : folosiţi în meserie.)
-înţelegerea informaţiei -folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare
Atenţie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
379
-redactarea temelor (foarte multe greseli) şi realizarea sarcinilor -convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita când e
şcolare independente necesar să asculte cu atenţie
-însuşirea conţinuturilor curriculare (are un ritm lent) - utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte şi
activitaţi pentru care elevul manifesta interes
-invatarea de pe manuale sau notite
-oferirea de sarcini ce necesită o atenţie susţinută, când elevul emai
receptiv (de ex, la începutul zilei sau săptămânii)
Memorie -organizarea muncii şi discuţiilor mai degrabă în grupuri mici 

evitarea preaa multor discuţii cu întreaga clasă
Memorie  imbunatatirea memoriei de ti verbal
- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal
- utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor jocuri
de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditivă pentru că
Atenţie nu pot lucra cu multă informaţie verbală)
Are uneori dificultati in : - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze
continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic
-a-şi concentra atenţia asupra interlocutorului (poate fi uşor
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în
380
distras şi pare a fi mai interesat de sunete şi de activităţi în afara capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
clasei decât de ceea ce i se spune direct)
-organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi
relaţionarea interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
Aspecte psiho-sociale - organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele
pozitive şi roluri potrivite.
-a lucra în grupuri (ptr ca are probleme de comunicare)
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are

incredere in fortele proprii)
-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare
-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine

precizata)
-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
381
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES:TULBURĂRI VIZUALE – AMBLIOPIA (VEDEREA PAŢIALĂ)
Amblopia e un termen folosit în general pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bună pentru a se achita de sarcinile
şcolare, însă are nevoie de sprijin sub forma metodelor de predare şi materialelor didactice speciale.
382
-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
sa închida ochii când lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
dificultate când lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se
însereaza.) -aşezarea elevului în prima bancă (Obs: Nu trebuie asezat lânga fereastra!)
-poate prezenta o serie de tulburări de ordin somatic: expresie -îmbunăţirea calităţii iluminării (ex: lumina sa fie naturala si de o
specifică a feţei, o dezvoltare fizică m. puţin armonioasă (ex: intenistate optima; ea nu trebuie sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu
atitudini rigide, uneori cu deformări ale coloanei vertebrale, creta trebuie sa fie f. vizibil.)
mişcări imprecise, mers slab coordonat, muşchii mâinilor şi
- permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de
degetelor adesea puţin dezvoltaţi)
lumina / oferirea unui carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. când
-are o dezvoltare psihică relativ normala şi deci, se poate afirma citeste / scrie.
ca personaliate în diferite domenii de activitate
-evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră pozitia
-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare, optima: în dreptul unui fundal contrastant şi departe de sursele de lumină
uneori fragmentate sau distorsionate. puternică.
-are dificultăti în actualizarea, interpretarea si conştientizarea de -luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasaGasirea unui
imagini( ce determină o scădere a randamentului mental / grup de elevi de sprijin care sa-l conduca atunci când se deplaseaza, stând
acţional) în spate si usor în lateral, tinându-l usor de cot. Elevul va fi avertizat
383
asupra obstacolelor, treptelor etc.
-are dificultati in a învăţa mesajele limbajului corporal sau ale
expresiilor faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să fie conştienţi -pãstrarea salii de clasã în ordine, astfel încât elevul ambliop sã nu se
(de aici si posibile dificultăţi în a avea relaţii sociale cu ceilalţi) loveascã de obiecte sau de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie
anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu noua dispunere a
-are o imagine proastă despre corpul propriu. acestuia)
-are mai puţine posibilităţi de a se mişca şi de a-i imita pe ceilalţi Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii
in varianta scrisa sau a cea nonverbale
- operează cu scheme mentale în mod excesiv
-punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata
-are o memorie foarte bună
-punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si
-are o încredere în sine mai putin dezvoltată
imprimanta)
- poate întâmpina de asemenea dificultăţi în a avea relaţii sociale
-utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit,
cu ceilalţi elevi. (ptr că nu e capabil să înveţe mesajele limbajului
iar zonele de completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e
corporal / ale expresiilor faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să
indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu rosu sau folosirea hartiei
fie conştienţi)
lucioase in realizarea fiselor de lucru)
-scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate
384
sunt tablele albe, pe care sa se scrie cu marker negru  un contrast mai
385
bun ptr elev si pentru clasa)
Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal)
-citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din
Are mari dificultati in : manual sau din materialele didactice utilizate in predare
-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi); -incurajarea elevului de a urmari rândurile scrise folosind un indicator / cu
degetul
Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.
-rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza,
-a scrie (când scrie nu poate respecta rândul / scrie între spatii)
pentru ca elevul ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment
- a a învăţa mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale profesorul (Obs: Deficientul de vedere nu-si dezvolta întotdeauna o
acuitate auditivã buna! Din contrã, el are nevoie de timp sã identifice, sã
Intelegere si invatare cognitiva localizeze si sã interpreteze sunetele, ptr a întelege ce se întâmplã 
zgomotele din clasã treb. reduse la minimum si, explicate de îndatã ce sunt
Are mari dificultati in : produse.)
-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelată cu Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de
existenta unor întarzieri în planul gândirii şi al achizitiei achizitionare si procesare cognitiva
operaţiilor instrumentale)
-utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic
-a înţelege conceptele spaţiale (rotaţie, revoluţie, scheme spaţiale) vizual (calculator, videoproiector etc.)
 opereaza excesiv cu scheme mentale
386
-a realizarea sarcinile scolare în clasa intr-un ritm optim -folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbală clară a
imaginilor sau a demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol
Memorie(vizuala si verbala) considerabil în compensarea deficien-ţelor de vedere şi e o formă
principală de transmitere / îmbogaţire a experienţei cognitive.)
-valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel
- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentări (volumul şi
tactil-kinestezic ex: oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)
forţa acestora sunt m.mai scazute în raport cu cele verbale)
-alternarea activităţilor ce solicită vederea cu altele ce presupun repausul
-a recunoaste obiecte / fenomene dupa caracteristici vizuale
vizual.
definitorii
-lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma
Orientare spatiala
Orientare spatiala si coordonare motrica  imbunatatirea orientarii
spatiale si a coordonarii motrice
-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un
-activitati ce încurajeaza elevul sa se mişte prin clasă, ptr a primi materiale
spatiu necunoscut / dinamic; dorinţa de explorare poate fi
/ informatii
diminuată si de sentimentul de teamă)
Organizare si autorganizare  imbunatatirea abilitatilor organizatorice
Organizare si autorganizare
- incurajarea elevului de a-si aseza şi păstra obiectele în locuri bine
387
delimitate, ptr. a putea fi uşor găsite;
-de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor
- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai înceata -, in clasa
(deoarece elevii cu vedere slabă nu pot învăţa privindu-i pe alţii).
-încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă
Coordonare motrica
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor
Are mari dificultati in : sociale
-a-si coordona mişcările (in a face mişcări fizice detaliate şi - oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale /
atente – atingere tactila – ex: o bataie usoara pe umar)
ex: îi poate fi dificil să toarne lichide) -incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale şi a-l sprijini
Aspecte psiho-sociale
Poate avea dificultati in :
- a avea relaţii sociale cu ceilalţi. (ptr că nu e capabil să înveţe/ sa

recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale )
388
-evaluari orale
-evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic
-evaluari scrise care sa valorifice facilitatile calculatorului de marire a

informatiei
-evaluari mixte – orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in

aceste evaluari sa fi devenit familiare elevului in perioada de predare-
invatare)
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se

oferi materiale de studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un
produs final adaptat)
389
Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea 1
-ii este dificil să-şi dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot Adaptari la clasa crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
de fundal mare va înrăutăţi şi mai mult lucrurile. senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
-are dificultăţi medii de învăţare - iluminarea adecvata a clasei
-are un nivel de performanţă inferior nivelului aşteptat (mai ales -eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul
în ariile curriculare limba şi comunicare) hipoacuzic, ce folo-seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate
pot fi dureroase / socante)
-are dificultăţi m. mari de comunicare verbală şi deficienţe de
pronunţie -evitarea pozitionarii elevului într-o zonã gãlãgioiasã a clasei eviatarea
zonelor nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau
-vorbirea e deficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului şi înspre zone aglomerate.
a calităţii articulariieste afectată inteligibilitatea vorbirii
-organizarea clasei în aşa fel încât fiecare elev să poată vedea, atât
Obs : în cazul unei demutizări corecte (drumul de la limbaj
390
mimico-gestual la cel verbal, de la gândire în imagini la cea profesorul cât şi pe ceilalţi colegi din clasa
noţional-verbală), evoluţia este bună
 un număr mai redus de elevi în clasă
-are dificultăţi în folosirea limbajului scris mai ales în conceperea
unui material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendinţa să  asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie să-
traduca din limbaj mimico-gestual) i vadă pe ceilalţi membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta
pozitie faciliteaza citirea labiala (de pe buze)
-poate avea tulburări comportamentale generate de dificultăţile de
comunicare identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate
sta cand preda si de unde elevul il poate vedea clar.
Bariere în calea învăţării evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda
391
Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră, deoarece
chipul sau va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia
Are mari dificultati in : optima: în dreptul unui fundal contrastant şi departe de sursele de lumină
puternică.
- a localiza si a auzi discuţiile la o distantă mai maredificultăţi
de ascultare în clasa Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) imbunatatirea comunicarii
-a sesiza schimbarile temelor de discutie -pãstrarea de catre profesor a chipului descoperit ( fãrã a-l ascunde de ex,
cu mâinile, pãrul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina)
- a inţelege pe deplin informaţii transmise verbal (e posibil să nu
înţeleagă întotdeauna sarcinile) -folosirea de gesturi şi expresii faciale pline de însufleţire
-a se exprima verbal (nu poate mereu să-şi comunice clar şi -folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea
eficient ideile) cuvintelor dacã profesorul vorbeste prea încet / ţipă / isi miscã exagerat
buzele, elevul va intelege mai greu.
-a inţelege informaţii complexe în scris
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
-a elabora materiale de proporţii în scris
concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
-alocarea ptr discutii sau sesiunille de întrebãri si rãspunsuri, a unui timp

Intelegere si invatare cognitiva suplimentar pentru a da posibilitatea elevuli sã se întoarcã si sã vadã cine
392
vorbeste. E de ajutor si mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica
Are mari dificultati in : elevului directia în care sã priveascã.
-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din - repetarea comentariilor, întrebărilor sau răspunsurilor primite de la ceilalti
din aria curriculara “Limba si comnicare”) copii pentru ca si elevul hipoacuzic să beneficieze de ceea ce se comunică.
-a înţelege şi să aplica concepte matematice complexe (odată -realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de
însuşit algoritmul de calcul, el îl foloseşte cu uşurinţă) insa are a-si exprima parerile.
tendinţa de a învăţa mecanic
Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de
Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor) achizitionare si procesare cognititva
Are mari dificultati in : -scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de
predat/ recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee.
-a reţine informaţii verbale complexe (daca nu are ocazia de a
(Obs: A nu se vorbi în timp ce se scrie la tablã, deoarece elevul nu va
repeta de multe ori)
putea citi pe buze / vedea mimica fetei.)
-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente,
-explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie
restul ramanand confuz)
-scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor
- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de
gravidatea deficientei auditive) -oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate
393
Atentie -oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe /
vaste (scheme, rezumate etc.)
-utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E
-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe foarte important, ca atunci când se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie
sã gandita si în imagini explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)
-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv
Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau
Orientare spatiala si temporala
detalii si sa insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)
-imbinarea activităţilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului
- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul şi sa exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta
intervalul de timp al acestui ecou informează asupra distanţei faţă sa inteleaga continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) – aplicatii
de obiectul ce reflectă unda sonoră. Absorbţia acestor unde practice / cu cele bazate pe limbajul mimico-gestual –jocuri de rol
provoacă senzaţia de profunzime. La elevul hipoacuzic, avand
-supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a
dificultatile specifice, perceperea spatiului si a timpului sufera
sarcinilor şi oferirea de explicatii si îndrumaţi suplimentare.
alterari - distanţele dintre obiecte, profunzimea spaţiilor, volumul
locurilor) -impartirea sarcinilor în etape / secvenţe bine precizate si mici, cu grupări
şi reluări ale acestor secvenţe.
-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor
394
- a comunica cu colegii
-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultăţilor de a

comunica)
395
Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea a 2-a
396
Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor) imbunatatirea
memoriei
-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii şi repetarii (secvenţe bine

precizate si mici, cu grupări şi reluări ale acestor secvenţe)
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se

poate concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Atentie  imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii

atentiei in receptarea limbajului verbal / nonverbal
- menţinerea contactului vizual, şi asigurarea ca s-a captat atenţia

deplină a elevului înainte de a vorbi
- evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si

bijuteriile stridente
pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile

prelungite, miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev,
397
pierzandu-si capacitatea de concentrare
Orientare spatiala si temporalaimbunatatirea orientarii spatiale si

temporare
- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in

afara campului visual / la distanta
-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca

succesiunea evenimentelor
-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice

care s ail ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile
spatili si a obiectelor

capacitatea de a învăţa si a abilitatilor sociale
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice

etc.) atunci când a dus la bun sfarsit o sarcina
-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a
398
fi capabil sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce îi poate
explica înca odata cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea
problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor când are
nevoie
-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de

tip grila
-evaluari mixte – orale si practice- manipulari de obiecte si imagini,
399
desenare de imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost
familiarizat cu obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i

se oferi materiale de studiu adaptate – ex : scheme, rezumate, imagini,
mini-filme etc. si de a i se solicita un produs final adaptat- ex : evitarea
unor compuneri scrise lungi, produse cu componenta verbala,
imagisitica si practica etc. )
400
Categoria CES: DEFICIENŢE FIZICE
Deficienţele fizice se constituie ca invalidităţi corporale ce slăbesc puterea şi mobilitatea organismului prin modificări patologice exterioare
sau interioare, localizate la nivelul întregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
-este normal din punct de vedere al capacităţilor intelectuale Adaptari ale cladirilor si ale claseicrearea unui mediu de invatare
adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
-într-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni
fragilă, cu pronunţate note de frustrare şi anxietate, cu tensiuni şi Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor /
conflicte interioare, susceptibilitate şi sensibilizări excesive claselor, achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice,
toate acestea pot îngreuna adaptarea şi relaţionarea cu cei din jur. pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste
adaptari sunt urm:
401
Comunicare (scriere , vorbire) pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in
cladire, rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de
Obs1: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f. slab inaltime
dezvoltate pot avea un efect asupra activitatii de scriere
 pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers,
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi de vorbire, pentru că nu-şi orteze, incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de
pot controla muşchii gurii. Pot apărea dificultăţi de vorbire şi specialist dar scoala trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
comunicare.
- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter,
rechizite speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii
spaţiate, dispozitive de fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex:
corespunzătoare din punct de vedere a înalţimii-cu suporturi pentru
Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor picioare, cu înălţime reglabilă, corespunzătoare functionaitatii picioarelor
- un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in vreme ce
altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer
(ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -
Atentie cu capul/cu singur picior, cu bărbia ), articole speciale pentru orele de
educaţie fizică ( ex: palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite,
Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa
palete şi mingi din velcro)
Comunicare (scriere , vorbire)  imbunatatirea comunicarii
402
Schema corporala si coordonare motrica Obs1: Unii elevii cu dizabilităţi fizice pot avea dificultăţi de comunicare.
Are mari dificultati in : Pentru ei se pot face acitivitati ca:
-a-si identifica schema corporala -oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le
permite dezvoltarea limbajului scris
-a avea o conduita motrice de bază normala (nu-si poate controla
permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului -oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare
etc.) personalizate şi anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină
dactilografiere
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată –

Orientarea spatiala si temporara vorbirea creată de computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari,
şi s-ar putea ca această evoluţie să permită accesul la curriculum al
Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si
elevilor care au probleme grave de comunicare în şcolile normale.
struc-turarea spaţio-temporală care include şi noţiuni de mărime
şi distanţă, direcţie, situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar
mai mică sau mai mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei trebui să fie furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o
instituţie recunoscută
Obs2: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f.slab
dezvoltate pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abiitatilor de achizitie si
ale lectiilor, in general, si a celor de la obiectul de educatie
403
fizica, in special procesare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului

cu dizabitati fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si
Organizare si autoorganizare dificultatilor cognitive. O evaluare eficienta va permite profesorului sa
stie cum invata elevului dar si ce si cum e necesar sa fie invatat
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi organiza
materialele. - supraveghere si sprijin continuu
-asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program

« orar » adaptat situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
-activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului -
Poate avea mari dificultati in :
vizual/auditiv/ tactil
- a-si controla permanent starile emotionale datorită fragilităţii
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o
emoţionale, pot apărea tulburări de comportament şi tulburări
cantitate mai mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de
emoţionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scăderea
timp.
randamentului şcolar
Coordonare motrica  imbunatatirea coordonarii motorii
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de
404
la cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa
delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de
acestea si sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
- supraveghere si sprijin continuu

capacitatea de a învăţa si de a duce la indeplinire sarcini
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea,

si pentru crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea

stimei de sine
405
-sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile

deficientei fizice . dar si a caracteristicior sale cognitive si psiho-
emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
406
Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE
Paraliziile cerebrale reprezintă un grup de afecţiuni ale unor părţi ale creierului ce coordonează mişcările, ducand la alterarea mişcărilor şi
posturii.
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
-poate apărea din primii ani de viaţă şi poate merge Adaptari ale cladirilor si ale claseicrearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor
de la forme uşoare până la forme foarte severe fizice ale elevului
-Câteodata pot apărea şi leziuni asociate ce determină Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
scăderea văzului sau auzului, de aceea elevul poate achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a facilita
avea şi tulburări de limbaj, uşoare sau severe. accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt : pentru asigurarea
accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire, rampe de-a lungul scarilor,
-poate duce la scăderea volumului tonusului şi forţei lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
musculare (atonii, hipotonii) sau exagerarea tonusului
( contracturi, rigiditate)  pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala trebuie
-în funcţie de partea corpului care este afectată,
407
paralizia poate să fie de tipul hemiplegii (e afectată o sa cunoasca folosirea corecta a lor)
singură parte a corpului, stânga sau dreapta ),
paraplegii (e afectată partea superioară sau inferioară) - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
sau tetrapalgii (cănd este afectat intreg corpul). speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii spaţiate, dispozitive de
fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex: corespunzătoare din punct de vedere a
înalţimii-cu suporturi pentru picioare, cu înălţime reglabilă etc.), laptop-uri, acces
special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a
computerului -cu capul/cu singur picior, cu bărbia ), articole speciale pentru orele de
educaţie fizică ( ex: palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite,)
Caracteristici principale ale elevului
Comunicare (scriere , vorbire)
- îi e foarte greu să-şi mişte membrele, avand
probleme cu poziţia şi mişcările de ansamblu Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificultăţi de comunicare.
(Spasticitate)/ are mişcări involuntare, precum
scuturături şi spasme (Atetoză) / îi e dificil să-şi Pentru ei se pot face acitivitati ca:
coordoneze grupurile de muşchi, astfel încât are
-oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite
probleme cu echilibrul, la mers (Ataxie) 
dezvoltarea limbajului scris
mergând până la dificultati de organizare, orientare şi -oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare personalizate şi
structurare spaţio-temporală anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină dactilografiere
408
OBS: Există o diferenţă imensă de la un elev la altul. - oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată – vorbirea creată de
Dizabilitatea poate să meargă de la o condiţie cât se computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari, şi s-ar putea ca această evoluţie
poate de minoră, ce afectează viaţa elevului numai să permită accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de comunicare în
într-o mică măsură, până la o dizabilitate majoră, ce şcolile normale.
afectează în totalitate atât viaţa personală a elevului,
cât şi pe aceea a familiei acestuia. Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar trebui să fie
furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o instituţie recunoscută

Comunicare (scriere, vorbire)
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie
Obs1: Unii elevi pot avea dificultăţi de comunicare, cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor
cu deficienţe de vorbire datorită cognitive. O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si
ce si cum e necesar sa fie invatat
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi avea dificultăţi
majore de scris mergând până la imposibilitatea de a -pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor
se exprima în scris elevilor, si, în acelasi timp explicând detaliat sarcinile de lucru elevului cu paralizie
cerebala.
- supraveghere si sprijin continuu

Orientarea spatiala si temporara
409
Obs: Conduitele perceptiv-motrice, organizarea, -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program « orar » adaptat
orientarea si struc-turarea spaţio-temporală care situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
include şi noţiuni de mărime şi distanţă, direcţie,
situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în mai mică -activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual / auditiv /
sau mai mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei tactil
 se poate lovi de
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
ceilalti / de obiecte; pe terenul de joacã, e agitat si îi mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
încurcã pe ceilalti; apar probleme de orientare cand se
Schema corporala si coordonare motrica
uitã la poze, cuvinte, hãrti si diagrame.
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut la
necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
Coordonare motorie
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa sa
Poate avea dificultati in : devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
-a -si regla mişcările prin limbaj - supraveghere si sprijin continuu
-a-si regla contractiile musculare intense aparute la Aspecte psiho-sociale

zgomote bruste / a oricare stimul neasteptat (el are o
-feed-back pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata
410
o hipersensibilitate accentuată la factorii de mediu )
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
-a-si regla contractiile musculare intense declanşate crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
de stimuli emoţionali excesivi
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine
Organizare si autoorganizare
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi

organiza materialele.
- a-si controla permanent starile emotionale

datorită fragilităţii emoţionale, pot apărea tulburări
de comportament şi tulburări emoţionale (depresie,
anxietate) ce pot duce la scăderea randamentului
şcolar
411
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre Strategii eficiente de evaluare
sine
-sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar

si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
412
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea 1
Hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) – copii care sunt într-o permanentă mişcare, au tendinţa de a întrerupe vorbirea cuiva şi de a vorbi
fără a fi întrebaţi; Trăsăturile principale ale ADHD sunt : 1.lipsa atenţiei; 2.hiperactivitate; 3.impulsivitatea
ADHD este un diagnostic medical. Pentru a pune un astfel de diagnostic, dificultăţile de acest tip trebuie să fie evidente timp de peste 6 luni, şi
trebuie să apară înainte de împlinirea vârstei de şapte ani.
Unii elevi nu prezintă simptome de hiperactivitate, însă răspund descrierilor neatenţiei şi impulsivităţii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de
atenţie.
413
are dificultăţi de concentrare a atenţiei : Adaptari ale cladirilor si ale claseicrearea unui mediu de invatare adaptat
disfunctiilor fizice ale elevului
Reguli / instructiuni
Eliminarea distragerilor vizuale
-se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supravegheat
- vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex.
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / alburiu)
nu aude ce i se spune in mod direct)
- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte, materiale
Sarcini / activitati scolare educative
-face greseli (din neatentie) in desfasurarea unei activitati scolare -mutarea materialelor / a echipamentului din clasa in afara ariei vizuale a
si nu le poate duce pana la capat deloc / in timp util elevului.
-face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
externi nesemnificativi pentru sarcina data
- aşezarea elevului cu ADHD în primele bănci a.i. ceilalti să nu ii distragă
Organizare/ autoorganizare atenţia
-se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei Eliminarea distragerilor auditive
-are dificultati in organizarea activitatilor scolare(nu are pregatite
414
lucrurile pentru activitatile scolare planificate)
- folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
-pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare
- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de
-uita de efecturarea temelor pentru acasa afara)
prezinta hiperactivitate dezadaptativa - evitarea asezarii elevului cu ADHD în apropiere de uşi, ferestre
Agitatie corporala Eliminarea distragerilor temporale
-prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului (se -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
ridica in picioare in mod exagerat, se rasuceste in banca, se
foieste pe scaun) -respectarea cu strictete a orarului scolar
-manipuleaza obiecte fara un scop precis Strategii bazate pe rutina
Activitati agitate (sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe -pastrarea aceluiasi loc in clasă (eventual, aşezarea elevului cu ADHD în
miscari suplimentare, inutile executarii sarcinilor) apropierea elevilor ce sunt acceptaţi de colectiv ca modele pozitive)
vorbeste neintrebat si zgomotos -afisarea pe perete un regulament clar;
Sunete agitate (vorbereste excesiv si zgomotos in timpul orelor, - afisarea pe perete a orarului
scoate sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel
415
dernajeaza)
Adaptarea mobilierului pentru reducerea hiperactivitatii
prezinta impulsivitate dezadaptativa
Dispunerea corectã a scaunelor :
-ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet
formulate / face comentarii imprudente / intrerupe profesorul in -scaunul trebuie sã fie stabil;
timpul lectiei
-elevul trebuie sã-si poatã sprijini spatele de scaun si sã-si tinã genunchii
-nu-si asteapta randul la sarcinile de grup / la discutii îndoiti în unghiul potrivit.
-se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a lua in calcul -elevul trebuie sã poatã sã-si punã picioarele pe o suprafatã platã, fie pe
consecintele
podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn.
-are greutati in a-si amana o satisfactie / o actiune
-Unii elevi vor avea nevoie de scaune cu mânere, pentru a-si fixa soldurile.
Obs: Elevii cu ADHD pot progresa bine dar pot întâmpina noi probleme în
Bariere în calea învăţării momentul în care trec printr-o perioadã de crestere rapidã. Chiar si în cazul
416
unei dezvoltãri normale, dispunerea scaunelor si a bãncilor ar trebui sã fie
Comunicare (citire, scriere, vorbire) verificatã în fiecare semestru, pentru eventuale (re)adaptãri.
Are mari dificultati in : Comunicare imbunatatirea comunicarii in toate formele sale
- a respecta regulile unei conversatii (divagheaza frecvent / Principiul claritatii

intrerupe discutia fiind atras de alti stimuli / nu asteapta randul
interlocutorului, nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat) -adresare cu proprozitii clare, scurte şi consecvente
- a vorbi la subiect si pe un ton potrivit (vorbeste repede, agitat, Principiul feed-back-ului imediat
zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul)
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui
comportament al elevului ce incalca una din regulile dialogului / ale citirii /
scrieii si recompensarea imediata a acelui comportament care arata dorinta
Intelegere si invatare cognitiva de a respecta/ chiar respecta regulile dialogului /citirii / scrierii
Are mari dificultati in : Principiul consecventei
-a intelege continutul cognitiv (pentru ca nu are răbdare sa-l -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
asculte pana la capat)  cunostinte disparate, fara o legatura pentru o vreme pare ineficient
logica rezistenta
Intelegere si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de intelegere si
- a recepţiona corect cerinţele (pentru ca nu are răbdare sa le procesare cognitiva
417
asculte pana la capat)
Principiul claritatii
- a urmari instructiunile/ a efectua corect sarcinile scolare, temele
(pentru ca nu acordă atenţia necesară detaliilor) evită sarcinile - asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare,
care necesită efort mintal susţinut
termene limitã, note care sã-I reaminteascã ce au de fãcut.
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta /
-oferirea de instructiuni clare si simple
nu aude ce i se spune in mod direct)
-obtinerea de catre profesor a asigurarii că elevul a înţeles sarcina şi rolul
-a finaliza o sarcina scolara (fiind usor distras de stimulii externi
sau
nesemnificativi pentru sarcina data)
Principiul demonstratiei practice
-insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice
Principiul repetarii
-repetarea, dacă e cazul, a sarcinii, a explicatiei /a demonstratiei practice

într-o manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca elevul
a inteles
Principiul pasilor marunti
418
-impartirea sarcinilor complexe in secvente m mici şi efectuarea pe rand a
lor
-trecerea treptata de la o activitate la alta (oferind mici perioade relaxare/

de joc)
419
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea a 2-a
420
Memorie Intelegere si invatare cognitiva (continuare) imbunatatirea abilitatilor de
intelegere si procesare cognitiva
Principiul feed-back-ului imediat
- a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort
voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara; -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament
al elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui
- a reactualiza multe cunostinte scolare (pentru ca ele s-au intiparit comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinii
si pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente)
Principiul consecventei
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului;

Atentie
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
Are mari dificultati in : pentru o vreme pare ineficient
- a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate / asura unui

obiect, persoana, conversatie etc.  ii afecteaza intreaga
dezvolatare psihica Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- menţinerea contactului vizual în timp ce este transmisa sarcina şi

asigurarea ca s-a captat atenţia deplină a elevului înainte de a vorbi
421
Orientare spatiala si coordonare motrica - evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile
stridente
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile
-a estima distantele dintre obiecte (impedicandu-se frecvent de ele) prelungite, miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-
si capacitatea de concentrare
-a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si
mai lenta
Organizare si autoorganizare  imbunatatirea abilitatilr de autoorganizare si

autonomie personala
Organizarea si autoorganizarea activitatii
Principiul claritatii
-oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor / a
-a pastra ordinea in lucrurile personale / necesare activitatilor
mediului sau ambiant
scolare
Principiul demonstratiei practice
-a nu pierde obiectele necesare efectuării sarcinilor
-insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a
- a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei
lucrurilor scolare sau a mediului sau ambiant
422
Principiul repetarii
Aspecte psiho-sociale -repetarea, dacă e cazul, a indicatiilor, a explicatiilori /a demonstratiei

practice într-o manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca
Are mari dificultati in : elevul a inteles
- a avea incredere in fortele proprii Principiul pasilor marunti
-a relationa cu ceilalti (fiind respins de cei din jur datorita -impartirea sarcinilor complexe in secvente mai mici şi efectuarea pe rand a
comportamentului sau asocial ) acestora
-derularea de activitati sub supraveghere permanenta si apoi, reducerea

treptata a asistenţei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte
de timp
Principiul feed-back-ului imediat
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament

al elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea
imediata a acelui comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinilor
Principiul consecventei
423
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice
date elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca

pentru o vreme pare ineficient
Aspecte psiho-sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-acordarea de feed-back pozitiv si de recompense simbolice permanente
- derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi

egale (Obs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune
pe elevul cu ADHD in postura de respins, putand fi perceput de membrii
grupului ca cel care boicoteaza echipa)
424
Strategii de evaluare
-acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii
-evaluari orale/ scrise/ practice facute din secvente scurte, cu pauze de

relaxare intre ele
425
Cap. 7.3. Fișă suport în elaborarea Planurilor Educationale Individualizate (PEI)
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 1
Tulburarea de conduită se referă la un grup persistent de comportamente negative ce se manifestă la copii şi adolescenţi, afectandu-i
dezvoltarea psihica, sociala si scolara.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in educare
426
Conduite dezadaptative Etapele managementului comportamentului dificil:
Conduite impulsiv-agresive: A.FORMULARE
- este nelinistit, agitat şi irascibil 1. Definirea comportamentului dificil – descrierea în itemi operationali
- provoaca incidente în mediul sau, soldate cu distrugeri de 2. Descrierea comportamentului dificil – pe baza monitorizarii : locului
bunuri aparitiei, frecventa şi intensitatea lui
- reactioneaza în relatiile cu ceilalti în baza impulsului de 3. Analiza evenimentelor/ persoanelor contextuale ce faciliteaza aparitia
moment comp :
-jicneste persoanele cu care relationeaza (porecleste, ironizeaza -contextul declansator al comportamentului dificil
etc.)
-asteptarile pe care le are adolescentul vis-a-vis de beneficiile obtinute
- provoaca stari conflictuale sau batai în mediul sau prin acest comportament
Conduite opozante: -cunostintele şi convingerile pe care le are adolescentul despre acest

comportament
- nu se conformeaza instructiunilor / regulilor pe care le
primeste, în special din partea adultilor -cunostintele şi convingerile pe care le are clasa despre acest
comportament
427
- are aversiune şi indispozitie pentru angajarea în activitati -cat de eficient considera adolescentul ca este în practicarea acestui
educationale comportament şi obţinerea de beneficii
- este susceptibil la sfaturi şi laude (sufera desea de sindrom 4. Analiza evenimentelor ce apar dupa ce s-a manifestat comp. Dificil si
persecutiei) care cresc sau scad frecventa aparitiei acelui comportament :
Conduite de dominare: -cum reacţionează cei din jur la comportamentul adolescentului astfel
incat sa-l intareasca pozitiv sau negativ?
- intervine inoportun în conversatiile sau activitatile altora
-normele şi convingerile clasei joca rolul de intaritori ai
- are dificultati în a-si astepta randul în comunicarea cu celalalt comportamentului?
- are dificultati în a accepta pareri divergente cu ale sale (se -pedepsele care i-au fost aplicate adolescentului pana acum i-au adus vre-
manifesta critic fata de ele) un beneficiu?
- foloseste cuvintele / gesturile ca forma de intimidare în relatiile 5. Realizarea unei sinteze obţinute despre comportamentul dificil
cu ceilalti
-care este comportamentul dificil?
- are tendinta de a iesi în evidenta prin minimalizarea opiniilor şi
realizarilor celorlalti -ce il declanseaza si ce il mentine?
-cu ce comportament alternativ doresc sa-l intalnesc ?
428
Dificultatile de integrare socio-afectiva
Deprinderi sociale dezadaptative: B.IMPLEMENTARE, MONITORIZARE,EVALAURE
- are dificultati în a respecta regulile şi instructiunile în activitati Modificarea comportamentului se poate face în 2 moduri:
de grup (sociale sau scolare)
1. schimbând mediul clasei ce îl favorizeaza plan comportamental la
- ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai nivelul clasei
grupului cu care interactioneaza
2. schimbând consecintele/efectele pe care le are şi care îl mentin. plan
- isi pierde interesul ptr o activitate de grup în care nu e în educa-tional individualizat
centrul atentiei
- nu-si asteapta randul pentru a-si exprima ideile sau pentru

desfasura o sarcina în cadrul grupului Plan comportamental la nivelul clasei
- are greutati în a-si amana o satisfactie / o actiune Intrebari esentiale:
- prezinta dificultati în a organiza diferite activitati de grup fara a *Ce pot face ca profesor ptr a diminua / a preveni comportamentele
incalca drepturile celorlalti dificile în clasa?
-e revendicativ (are impresia că nu are ce merită şi ceer mereu *Ce pot face ca profesor pentru a creste comportamentele pozitive în
429
recompense) calsa ?
Reactii emotionale dezadaptative: Etape ale implementarii planului comportamental la nivelul clasei
- manifestarile expresiv-emotionale sunt excesive în raport cu *Etapa de stabilire – armonizarea asteptarilor prof. şi ale clasei cu privire
situatia (ex: accese de furie/ plans, frustrari cu tendinte la drepturile şi responsabilitatile partilor implicate în actul educational pe
(auto)agresive manifestarile expresiv-emotionale nu corespund linie: de organizare a mediului fizic al clasei, de disciplina, de activitatea
situatiei, fiind imprevizibile (ex: aparitia variabila a unor reactii de invatare
de enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras
la critici) Activitati:
1.Elaborarea prin negociere democratica a unui sistem de proceduri,

reguli şi
Dificultati de adaptare scolara
consecinte posibile privind: ambientul fizic al clasei (curatenie, aerisire
-nivel scolar scazut sau foarte scazut etc.), organi-
-absenteism scolar ridicat zarea clasei (arnajarea in banci, responsabilitati în cadrul clasei (functii,
sarcini etc.),
proceduri ptr solicitarea unor drepturi/ rezolvarea unor situatii deosebite,

pentru
430
aplicarea unor sanctiuni, aspecte legate de procesul de predare-invatare
( comp la
ora, modul de evaluare, aspecte legate de temele de casa, luarea notitelor

etc.)
2.Redactarea regulile într-un regulament de comportament al clasei la ora

şi afisarea
lui undeva la vedere. (Documentul „Regulamentul orei de.......” )
*Etapa de consolidare – consolidarea regulilor şi transformarea lor în

norme
Activitati:
1.Implementarea programelor de intarire, monitorizare şi control al

respectarii
Regulilor (vezi Anexa 1 – Posibile tehnici de aplicare a consecintelor

în
431
etapa de consolidare )
2.includerea unor planuri educationale individualizate pentru situatii ce

pot aparea
(de ex: elevi ce distrag atentia profesorului ptr ca vorbesc cu colegul de

banca).
Obs: Comunicarea şi implementarea regulilor nu trebuie sa ia forma unui

instrument prin
care profesorul îsi exercita controlul asupra clasei, ci trebuie considerata

un mijloc
pentru a atinge un scop: cooperarea profesor-elev într-o comunitate de

învatare. Astfel,
regulamentul stabilit face posibile predarea, învatarea şi managementul

eficient.
3.Intarirea comportamentelor pozitive prin managementul consecintelor

(prin
432
recompense si pedepse)
*Etapa de coeziune- identificarea, discutarea şi satisfacerea armonioasa a

nevoilor
şi preocuparilor individuale/de grup
Activitati: discutii / planuri individualizate de invatare
433
Fișă suport în elaborarea Planurilor Educationale Individualizate (PEI)
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in educare
Comunicare  dereglări ale limbajului, dificultati de Planul educational individualizat (PEI)

respectare a regulilor conversatiei, vocabular limitat
(pe fondul respingerii scolii) Etape anterioare implementarii planului educational individualizat (FORMULARE)
Intelegere si invatare cognitivadiminuarea 1. Identificarea comportamentlui dificil

activităţii intelectuale, ca urmare a unui consum
2. Selectarea şi definirea comportamentului asupra caruia se va concentra interventia
nervos rapid, oboseală; incapacitatea de a îndeplini
sarcini complexe; e posibil sa aiba un potenţial Obs: *Nu se recomanda abordarea a mai mult de 1-2 comportamente pentru reusita
intelectual ridicat, dar nu reuşesc să-l pună in valoare interventiei
Memoriediminuarea activităţii mnezice *Se aleg acele comportamente dificile care are punctaj maxim ca frecventa, intensitate
şi risc psiho-social
Atentiescăderea capacităţii de concentrare
*Comportamantele se definesc în termeni observabili şi masurabili
Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate,
434
frustrare, reactii emotionale exagerate
3. Analiza functionala a comportamentelor dificile dupa modelul A-B-C
Motivatie  Scăderea interesului pentru învăţare comportamental (axarea pe modificarea consecintelor)
Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiţie

motorie
Etapele propriu-zise implementarii PEI (IMPLEMENTARE)
Trasaturi psihice încăpăţânare, negativism,
opozitionism, dominare, egocentrism 4. Modificarea efectiva a comportamentului dificil
Aspecte psiho-sociale dificultati de integrare in 4.1. stabilirea unor obiective educative de atins într-un anumit interval de timp
grupuri; respins / evitat de ceilalti; apropiere de
4.2. stabilirea strategiilor educative necesare pentru atingerea lor ( activitati, tehnci şi
grupuri deviante sau marginalizate social; poate
metode, persoane responsabile, material/echipament necesar, termene )
deveni lider negativ
4.3. aplicarea sistemului coerent de tehnici de manipulare a recompenselor şi
consecintelor pentru a încuraja frecventa comportamentului adaptativ alternativ şi
reducerea frecventei comportamentului dificil (Vezi Anexa 2 – Tehnici de
management al comportamentului elevului)
4.4. Evaluare şi revizuire partiala a strategiilor educative aplicate pentru modificarea

comportamantului dificil
435
Obs: Evaluarea şi verificarea se vor referi la urmatoarele aspecte:
_ analiza rezultatelor în raport cu obiectivele partiale;
_ analiza eficientei activitatilor şi tehncilor stabilite în plan;
_ evidentierea altor informatii utile culese pe parcursul implementarii planului;
_ punctele de vedere şi sentimentele participantilor;
_ actiuni viitoare.
436
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA
ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE APLICARE A CONSECINTELOR ÎN ETAPA DE CONSOLIDARE A CLASEI
COMPORTAMENT TEHNICA SUGERATA
Vorbeste excesiv Stbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa
vorbeasca şi cand sa nu vorbeasca
Vorbeste fara a ridica mana
Recompensati-l cand asculta atent
Vorbeste în acelasi timp cu profesorul
Intarzierea la ora Intampiati elevul scurt şi pozitiv, în special în primele dati cand intarzie;
Remarcati verbal faptul ca a intarziat
Directionati-l spre locul lui
Acordati-i timp sa se conformeze
437
Reveniti la cursul lectiei
Daca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica
cauza (poate fi lenea, dezorganizare a timpului, probleme de familie etc.)si
viitoarele strategii educative
Agitatia motorie (se foieste în banca, miscari Implicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa
excesive cu mainile şi picioarele)
Divizati sarcina pe care o are în sarcini bucati mici şi recompensati finalizarea
fiecarei bucati
Nu este atent (viseaza, pare ca nci nu este Atrageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat în
prezent) clasa
Cereti-i sa repete instructiunile
Implicati-l activ în lectie (de la impartitul fiselor de lucru colegilor la exercitii în

care ele este principalul autor)
Intrerupe mereu activitatea Asezati-l în paropierea dumneavoastra
Recompensati-i comportamentul adecvat
438
Agitatie în situatie de stres şi competie Valorizati-i efortul şi implicarea sa în sarcina, fara a pune accent deosebit pe
aspectul competitiv
Reduceti timpul alocat activitatilor
Structurati clasa şi activitatile punand accent pe munca în echipa şi cooperare
Comportament neadecvat în activitatile de Dati-i o responsabilitate în echipa

echipa sau competitionale
Plasati-l în proximitatea dumneavoastra
Face lucruri periculoase fara a se gandi la Anticipati situatiile potential periciuloase şi faceti un plan în avans
consecinte posibile
Plasati-l în pereche cu un elev responsabil şi monitorizati-ii atent
Recompensati comportamentul adecvat
Dificultati în activitatile nestructurate (ex: Incurajati jocurile de grup şi participarea la activitati de grup
pauza, asteptarea pe hol etc.)
Ajutati-l sa identifice activitati adecvate
Pierde timpul necesar realizarii sarcinilor în Ajutati-l sa se organizeze – fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca
439
clasa (nu-si gaseste creionul, caietul etc.)
Remarcati-l cand are ordine pe banca
Nu utilizeaza adecvat timpul pe care il are la Stabiliti de comun acord promptere (o atingere pe umar, un semn cu mana)
dispozitie
Specificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina în mod
clar
Recompensati finalizarile în timp util
Interactiuni agresive cu ceilalti Discutati cu elevul individual despre comportamentul sau (“Ceea ce faci este...”,
“Poti obtine ceea ce doresti şi în al t mod....”
Recompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat
Are stima de sine scazuta (Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati)
Impartiti sarcinile în pasi mici
Recompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina
Minimizati teama lui de esec
440
Reduceti confruntarile negative (ex: Esti un lenes”)
Acordati-i responsabilitati speciale
Creati conditiile în care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are şi pentru
care poate fi apreciat de ceilalti
441
ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI - partea 1
1. Ignorarea tactica – profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci când executa sarcinile date, ignorând comportamentele
secundare.
2. Pauza tactica – profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci când da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor.
3. Semnalizare non-verbala – profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune.
4. Semnalare indirecta – profesorul directioneaza elevul fara a-i spune exact ce sa faca. ( De exemplu: „Sunt o gramada de hârtii sub
banca ta.”)
5. Timp de conformare – profesorul stabileste contactul vizual cu elevul şi proximitatea spatiala, da instructiunea, dupa care îi lasa
elevului un interval de timp pentru a se conforma, interval în care nu îi acorda atentie.
6. Directionare comportamentala – profesorul directioneaza un grup sau un elev facând referire directa la comportamentul asteptat.
(De exemplu: „Mihai, întoarce-te spre mine! Multumesc!”)
442
7. Reamintirea regulii – profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii (De exemplu: „Avem o regula cu privire la
întrebari.”)
8. Prefatarea – profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv înainte de a aplica tehnici de management comportamental.
9. Chestionarea directa – profesorul utilizeaza o forma imperativa directa şi nu auna deschisa(De exemplu: „Ce?”, „Când?”, „Ce
faci?”, „Ce ar trebui sa faci acum?”, „Care este regula noastra...?” în loc de „De ce?”)
Acest gen de întrebari directioneaza responsabilitatea catre elev în loc sa ceara justificari. Imperativele directe se centreaza pe
responsabilitatea elevului în momentul prezent şi nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui.
10. Oferirea de alternative – profesorul ofera o alternativa în cadrul regulamentului negociat: „Poti sa desenezi dupa ce termini
exercitiul!”
11. Consecinte amânate – profesorul indica în mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune:
„Daca nu poti lucra în liniste aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.”
12. Tehnica „time out” - „Time out” înseamna scoaterea elevului din contextul care-i întareste comportamentele inadecvate şi mutarea
acestuia într-un loc în care sa fie lipsit de întariri
Comportamente care pot fi abordate prin time out :
443
• lovirea altora, a profesorului • maltratarea, ranirea, agresarea altora
• amenintarea altora • acte periculoase
• comportament ostil • vocabular vulgar, jignire, poreclire
• raspunsuri obraznice • întrerupere persistenta
• strigate agresive • plângeri, cereri ostentative
• aruncarea, distrugerea unor obiecte • nerespectarea comenzii de a opri un comportament
• aruncarea cu obiecte în altii
Etape ale tehnicii:
a. selectarea comportamentului tinta
Obs: “Time out” nu este tehnica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva îi scade eficienta!
b. Alegerea unui loc pentru “time out” - un loc de calmare şi recapatare a controlului.
Acesta trebuie sa fie un loc plictisitor, în care elevul sa nu primeasca atentie şi în care sa nu aiba acces la întariri (nu este recomandat
444
un loc în care sa palavrageasca şi sa râda cu alti elevi, scapând astfel şi de sarcinile date la ora).
Nu trebuie ales un spatiu strâmt sau orice loc care poate genera frica.
În scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supravegherea unui alt profesor eventual. Se poate stabili
un loc chiar undeva în clasa (intr-un colt)
c. Determinarea timpului necesar
Timpul se stabileste de obicei în functie de vârsta copilului (adica, 1 minut pentru fiecare an la copiii mici); timpul total pentru time
out nu ar trebui sa depaseasca insa 12 minute.
Obs: “Time out” nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a întâmplat şi de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la
“time out” i se va înmâna o fisa de genul celei de mai jos şi li se cere sa raspunda la întrebari. O copie a acestei fise se va întoarce la
profesor, una la diriginte.
445
FIȘA “TIME OUT”
Ce s-a intamplat ? De ce ai ajuns aici?
Care-i versiunea ta despre ce s-a intamplat ? (dreptul la replica)
Ce regula/ drept ai incalcat prin comportamentul tau ?
Ce poti face pentru a repara situatia? Pentru a preveni astfel de situatii în viitor?
Cum te poate ajuta profesorul/ dirigintele/ consilierul psihopedagog?
d. Masurarea timpului
In spatiul de “timeout” trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar când acesta suna. Astfel,
responsabilitatea cu privire la durata time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului.
e. ignorarea elevului când este în “time out”
Parintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului/ elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea
acestei tehnici. Chiar daca copilul/elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu exceptia
cazului în care sunt probleme reale. Pentru orice comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare.
446
f. Stabilirea legaturii cu elevul dupa time out
Este important sa se clarifice legatura între comportament şi “time out”, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul
trebuie sa învete ce consecinte vor avea anumite comportamente. Nu se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se
ceara sa promita ca „nu va mai face niciodata ce a facut”. Astfel de promisiuni nu duc la îmbunatatiri.
„De ce ai fost trimis la time out?”
Daca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. Daca raspunde incorect sau nu stie, i se explica.
447
ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI -

partea a 2-a
448
13. Blocare - este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfârsit a elevului.
De exemplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra şi sa asculte. Elevii se plâng „Nu vorbeam doar
noi...!”. Profesorul le blocheaza tentativa de evitare cu un gest ferm al mâinii şi repeta instructiunea. Mesajul profesorului este :
“Nu ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. Asculta instructiunea şi fa ceea ce iti spun”.
14. Acord partial – redirectionare – Prof. poate exprima un acord partial cu elevul (daca e cazul) şi apoi îl redirectioneaza pe
regula şi cerintele sarcinii.
De exemplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma şi îi reaminteste regula.
Elevul raspunde înapoi: „Dar, domnul Popescu ne lasa sa mestecam guma!” În loc sa intre în disputa, profesorul exprima un
accord partial: „Poate ca domnul Popescu va lasa”, apoi redirectioneaza: „În aceasta clasa regula este clara. Cosul este acolo.
Multumesc!”. Elevului i se ofera timp sa se conformeze.
15. Comentariu asertiv – exista grade de asertivitate în limbajul şi vocea cuiva. Atunci când profesorul este asertiv, isi va sustin
drepturile într-o maniera clara, decisiva, ferma, non-agresiva ( De exmplu: „Acest gen de limbaj este inacceptabil aici. Avem o
regula legata de respect. Ma astept sa o folositi.”)
16. Comenzi – când prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta şi ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul:
„Mihai (...)!” Primul cuvânt sa fie tare şi accentuat pentru a atrage atentia. Coborâti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual şi
449
transmiteti comanda pe un ton ferm, decisiv, asertiv: „Da-te jos de pe banca, acum!”
17. Limbajul special al incurajarii
a)Formulări care demonstrează acceptarea:

“Pare să-ţi placă activitatea aceasta”.
“E frumos că-ţi face plăcere să înveţi.”
“Se vede că-ţi place foarte mult să faci asta”.
“Dacă nu eşti mulţumit cu ceea ce a ieşit, ce crezi că ai putea face ca să te simţi mai bine în acest sens?”
“Cum te face asta să te simţi?”
b)Formulări ce exprimă încrederea:

“Cunoscându-te, sunt sigur( ă) că ai să reuşeşti.”
“Ai să reuşeşti!”
“Am încredere în tine că vei şti ce să faci.”
“Nu-i uşor deloc, dar cred că ai să reuşeşti.”
“Ai s-o scoţi la capăt.”
c)Formulări care subliniază contribuţiile şi aprecierile:

“Mulţumesc, a fost de mare ajutor ce ai făcut.”
“A fost o idee bună din partea ta să …”
“Mulţumesc, chiar apreciez ce ai făcut, pentru că mi-a uşurat mult munca.”
450
“Am nevoie de ajutorul tău pentru…”
Către toată clasa: “ Chiar am petrecut un timp bun astăzi! Mulţumesc.”
“ Ştiu că te pricepi la... Ai vrea să faci tu acest lucru pentru noi?”
d)Formulări prin care este recunoscut efortul şi progresul:

“Chiar că ai muncit mult pentru asta!”
“Mi se pare că ai petrecut mult timp gândindu-te la acest lucru.”
“Observ că progresezi.”
“Uită-te cât ai progresat!”
“E clar că ai devenit mai îndemânatic în…”
“Pari cam nemulţumit, dar uită-te cât de mult ai progresat…”
Obs1: Cuvintele de încurajare pot avea un efect invers asupra elevului, chiar de descurajare, dacă sunt motivate de dorinţa
profesorului de a permanentiza un comportament pe care îl consideră “bun” sau dacă exprimă o atitudine de genul: “Ţi-am spus
eu!”. Trebui evitat, aşadar, comentariile moralizatoare sau care îl „califică” pe elev, (ex.: “Pare că ai muncit, nu glumă…, “,… de
ce nu poţi face asta tot timpul?”; “…era şi timpul!”; “…vezi ce poţi face dacă te străduieşti?” etc.). Obs2: Efectul real al
incurajarii depinde însă foarte mult de măsura în care elevul are încredere în adultul care îl laudă, dacă aşteaptă sau nu să fie
lăudat şi dacă are tendinţa de a deveni dependent de ea.
18. Administrarea de pedepse
Pedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. Aceasta
451
procedura nu necesita un spatiu special, se poate administra oriunde, oricând.
Aceasta tehnica numita „amorsare” va creste eficienta consecintelor şi ofera o legatura cognitiva între consecintele trecute şi
controlul comportamentului în prezent. Se va realiza şi o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. Se
presupune ca, având posibilitatea de a alege, elevul va prefera evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui
comportament adecvat.
Principii generale:
a. Alcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utilizând alte tehnici (maximum trei).
b. Informati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa.
c. Faceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa.
d. Recapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum şi consecintele pentru comportamente adecvate.
e. Se recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare şi care sa-i
permita copilului sa dezvolte autocontrol.
În momentul în care i se arata semnul copilul poate decide:
– sa-si schimbe comportamentul curent;
452
– sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat.
f. Daca elevul îsi controleaza comportamentul, puteti sa-l încurajati: „Mihai, ma bucur ca ai încetat sa o jignesti pe colega ta!”
g. Fiti consecventi în aplicarea procedurii. Daca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le
credeti cu adevarat sau nu le puneti în practica şi va specula asta.
453
ANEXA 1 - POSIBILE TEHNICI DE MANAGEMENT AL COMPORTAMENTULUI DIFICIL AL ELEVULUI - partea a 3-a
454
19.Economia de jetoane
Principiul general este utilizarea unei abordari pozitive în dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. Se identifica comportamentele
dezirabile/indezirabile şi se stabileste o regula de acordare a jetoanelor
Exemplu:
Se masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data când are o anumita ora (ex. matematica):
1. Punctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate
Sa fie la timp în clasa.
Sa fie gata pentru ora dupa 3 minute de la intrarea profesorului în clasa.\
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
2. Respect: elevul sa respecte demnitatea şi autoritatea profesorului şi demnitatea celorlalti elevi
Utilizarea unui ton adecvat când se adreseaza profesorului
Sa fie concentrat la activitate
455
Sa foloseasca cuvinte adecvate
Sa colaboreze cu ceilalti elevi
Elevul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste
3. Sarcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor în clasa fara întrerupere sau refuz
Sa prezinte temele la timp
Sa urmareasca instructiunile profesorului în clasa fara comentarii
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
Profesorul tine socoteala punctelor înregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor 3 criterii listate mai sus. Accentul cade pe
faptul ca elevul câstiga sau nu punctele. La finalul zilei/saptamânii se însumeaza punctele câstigate de elev şi se împart la totalul punctelor pe
care le-ar fi putut câstiga.
Exemplu:
Elevul a câstigat 24 puncte. Totalul pe care le-ar fi putut câstiga este 28 puncte
456
24:28 = 0,86. Scorul elevului este deci 86%.
Comportamentele elevului se înregistreaza în fiecare zi pe o fisa de observatie. De câte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul
pentru care punctul nu s-a acordat. Acest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci când motivele sunt
clar specificate. Înregistrarea comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru
a le modifica.
Acele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului.
Cu punctele colectionate elevul poate - „cumpara privilegii”.
PRIVILEGIU UNITATE DE TIMP IMPORTANTA PUNCTE/ JETOANE
Asistentul profesorului 1 saptamana 5 5
Audierea melodiei preferate în 5 minute 3 3

pauza
Reguli de baza
_ Oferiti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat.
457
_ Când îi oferiti punctele spuneti exact ce v-a placut, cât sunteti de multumit ca s-a comportat asa.
_ Când apare un comportament inadecvat este important:
a) sa-l ignorati;
b) selectati un privilegiu pe care-l veti retrage;
c) retrageti un numar de puncte (cel mai putin dezirabila alternativa);
d) analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului; în acest caz revizuiti setul de expectante.
20. Contractul de contingenta
Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate în cazul adolescentilor. Consta în a stabili un contract între toate
partile implicate (elev, profesor, parinti) care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia şi consecintele realizarii/ nerealizarii
lor în termeni precisi. Se va specifica data încheierii acestui contract, termenul de valabilitate şi va fi semnat de toti cei implicati.
Ac. contract e un instrument în zona proximei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile între el şi celelalte persoane.
Ideea de baza este ca partile sa conlucreze şi sa ajunga la un acord cu privire la câteva obiective specifice, realiste, observabile şi masurabile.
458
Contractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare şi o fac în mod
voluntar. În plus, printr-un astfel de contract îi aratam elevului ca îl tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui şi capabil sa-si
respecte cuvântul dat.
Continutul contractului trebuie negociat astfel încât fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus şi ca are reale beneficii de pe urma încheierii
lui. E util sa se lase loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti.
Formularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Fiecare parte
primeste o copie, iar datele şi conditiile de revizuire vor fi stabilite în avans.
21. Tehnica „shaping”
În cadrul procedurii denumite shaping, în cazul în care comportamentul pare sa se îmbunatateasca (adica este aproape de ce se asteapta
parintele/profesorul), dar nu este exact comportamentul dorit, din moment ce întotdeauna exista variatie în producerea comportamentului,
parintele/profesorul trebuie sa-l recompenseze şi apoi sa astepte o aproximare şi mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din
nou. Aceasta
procedura este destul de utila în a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa întareasca un comportament dorit care exista, dar într-
o forma imatura. Cel mai simplu exemplu în acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste întariri pozitive
pentru ca a spus ceva corect va produce fraze din ce în ce mai corecte.
459
Categoria CES: ANXIETATEA
Anxietatea – tulburare emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emotionale şi acţionale.
Anxietatea excesivă a adolescentului poate fi Crearea unui climat educational pozitiv

generată de:
- manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă,
-o educaţie inadecvată în copilăria timpurie încurajare, susţinere
(contactul cu stiluri de viaţă şi gândire dăunătoare -
vicii, agresivitate) -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor metode
active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri educative, activitati
-relaţii tensionate cu adulţii, până la abuz asupra practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
copilului
-promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor
-traume psihice
Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
-predispoziţii anxioase accentuate de atitudinea
460
părinţilor
ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari emotionale adaptative
-reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin alternarea lor cu

ganduri realiste
-are frecvente stari de panică ce produc fie blocaje
-exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control al
acţionale sau verbale, fie o agitaţie excesivă
respiratiei
-are un stil de gandire irational si negativist
- autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea de către elev
-relaţioneaza greu cu ceilalţi (profesori, colegi), a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
tinzand sa se izoleze;
- formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi mici, realizabili
-ii este teama de schimbare şi noutate, adoptand un
-formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
comp. rutinier
-oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe cu sarcini
-are dificultati de dificultăţi de învăţare (pe fondul
simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
concentrarii scazute a atentiei, si a problemelor de
memorare)
461
-este hipersensibil la evaluari negative -implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup (implicarea receptivă a
unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat datorită anxietăţii)
-ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate – programarea intr-o anmita
perioada aorei nişte scurte activităţi relaxante care să-l ajute pe elev să se desfăşoare
Intelegere si invatare cognitiva :
Gândirea – rigidă ; transferă greu cunoştinţele la

situaţii / domenii noi, dar poate învăţa prin exersare şi
repetiţie
Invăţarea si intelegerea -dezorganizate din cauza

emoţiilor şi a fricii
Abordarea sarcinilor -evită sarcinile noi,

necunoscute, se tem de eşec
Atentie
462
-Capacitatea de concentrare redusa
Afectivitate
-emotii intense si dezadaptative
Energie psihica
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie

de pauze de relaxare mai lungi şi mai dese
463
Categoria CES: DEPRESIA
Depresia-perceperea extreme de negativă a propriei persoane, mediului şi a viitorului
Depresia este mai mult decât o „tristeţe zilnică”. Plan de acţiune zilnică – plănuirea fiecare zi cu elevul, astfel încât acesta să ştie
unde se poate adresa în momentele de criză, mai ales cînd e liber; pastrare unei
Adesea este asociată cu : atitudine pozitivă, bunăvoinţă, încurajare
*abuzul de anumite substanţe
*tulburări de alimentaţie, sexuale şi de somn Discuţii libere despre problemele avute – petrecerea un timp cu elevii discutând
despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar (Obs:e indicat de
*experienţa unei traume semnificative
observat abilităţile şi calităţile pe care le are, pentru a putea recurge la ele când este
*dispoziţie naturală spre emoţii şi stări negative, cazul)
reînnoite de
464
diverse experienţe de viaţă
Grup de sprijin (confidenţi)– implicarea receptivă a prietenilor importanţi poate

ajuta elevul să nu se simtă respins; Stabilirea unei legături regulate cu adultul
preferat.
-are o expresie a fetei permanent trista Gândire pozitivă – învăţarea elevul câteva afirmaţii pozitive pe care să şi le repete
atunci când se confruntă cu dificultăţi.
-este frecvent nervos, iritabil, excesiv de emotive
-are crize de plans inexplicabil

Resurse adaptative – găsirea unei anume abilitati pe care o posedă elevul / pe care
-este apatic, lipsit de energie
ar putea s-o dobândească şi promovarea sa în clasă; utilizarea de metode si
-traieste sentimentul de a fi “altfel”, diferit faţă de materiale atractive
ceilalţi
-se evalueaza numai negativ si are o stimă de sine

Evaluarea abilităţilor sociale – verificarea dacă elevul dispune de abilităţile sociale
scăzută
necesare în grupul lui din clasă. Dacă nu, el trebuie invatat prin intermediul unor
-are sentimente de vina nejustificate exerciţii de dezvoltare a abilităţilor sociale
465
- prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectivă
-e dominat de ganduri negre, de idei de suicid Planul de acasă/de la şcoală al elevului -implicarea elevului în activităţi care să
(pesimism exagerat) ducă la creşterea respectului de sine :
-ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea -oferirea de sarcini şcolare accesibile /realizabile/realiste, cu dificultate gradată: se
începe cu sarcini simple care să le asigure succesul şi încrederea în sine
-are rezultate la învăţătură /in alte activitati neaşteptat
de slabe -implicare sporită în activităţi de grup
-tinde sa se izoleze de restul colegilor -implicare în activităţi extra-şcolare
-tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur
-are certuri si contradictii frecvente cu colegii
-se îmbolnăveste frecvent
-are insomnii
-poate avea scaderi/ cresteri in greutate
466
-poate avea dureri inexplicabile, ca de ex, dureri de
cap sau de stomac
Depresia afectează întreaga manifestare psihica:
lipsă de implicare / evitare / refuz de implicare in

activitatea şcolară
rezistenţă scăzută la efort intelectual
randament scăzut în activitate
467
probleme de memorie şi atenţie
motivaţie scăzută
sensibilitate excesivă la evaluările negative şi la eşec
capacitate de cooperare scăzută
468
Categoria CES: MUTISM SELECTIV
Mutism selectiv –copil/ adolescent care poate vorbi normal în anumite situaţii, de obicei acasă, în familie, dar refuză comunicarea verbală cu
persoane nefamiliare şi în medii resimţite nesigure afectiv sau ostile. În şcoli, e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de 1-2
semestre; mutismul poate fi efectul unei traume psihice anterioare.
- are un blocaj în comunicare generat de o teamă Identificarea stării lui emoţionale şi a factorilor de stres
generalizată şi anxietate socială
- înţelege limbajul şi poate vorbi, dar nu depăşeste

“pragul de frică”  işi asumă o “identitate non- Crearea unui climat afectiv -pozitiv si securizant
verbală” (prefera sa se exprime si sa comunice
-Apropierea fizică atât cât este necesar pentru a le menţine securitatea şi intimitatea
predominant nonverbal : mişcări ale capului, arătat cu
degetul, rămânâd impasibil până când cineva ghiceşte -Adoptarea unei atitudini de încredere şi bunăvoinţă
ce doreste)
469
- poate prezenta asociat şi tulburări de limbaj -Sensibilitate în acordare de sprijin (ton cald, prietenos)
- performanţa şcolară ii este afectată, dar progresul

şcolar e posibil la acele activităţi ca nu necesită
vorbire Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei
prezintă probleme de relaţionare, -Verbalizarea de către profesor a mesajului transmis de elev gestual
- manifestă o sensibilitate excesivă la reacţiile -Includerea lui in toate activităţile chiar şi în cele care solicită limbajul oral
celorlalţi
-Perseverenţa în adresarea verbală (profesorul nu va recurge în nici un caz la gesturi
- e extrem de timid şi emotiv pentru a comunica)
470
Activitate scolara /invatare cognitiva Stimularea implicarii in activitati scolare
 capacitate de efort intelectual scăzută (tendinta de -Planificare organizată si structurată a activităţii (evitarea abordărilor tematice fără
renunţare) finalitate clară)
transmit feedback numai în activităţile -predare si prin modalitati alternative de comunicare (ex: comunicare prin semne si
preponderant practice imagini), dar nu exclusiv prin acestea
dificultate de lucru in grupe în cadrul activităţilor -Încredintarea unor sarcini accesibile in paşi mici şi valorizarea lor în faţa clasei
şcolare; (lăudarea pentru orice succes cât de mic)
Aspecte psiho-sociale -Fragmentarea temelor în sarcini mici de atins pentru fiecare elev
-stari de nesiguranţă inpropriile forte, -Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecărui elev
-dificultati mari de comunicare cu persoane -Teme scrise limitate ca dimensiuni, număr şi complexitate
nefamiliare, -comunicand eventual non-verbal
-Introducerea unui element practic în temă
Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii si profesorii
471
Categoria CES: ATACUL DE PANICA
Atacul de panică reprezinta un sentiment coplesitor de frică care apare fară avertisment sau motiv obiectiv. El apare fară o cauza anume
sau chiar în situatii inofensive (de exemplu, în timpul somnului) şi durează câteva minute. Atacul de panică generează fobii, depresii, abuz
de medicamente, alcool chiar suicid.
Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte Crearea unui climat educational pozitiv
urmatoarele manifestari :
- manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă,
- ritm neregulat al bătăior inimii, dificultăţi în încurajare, susţinere (acceptarea manifestările, si oferirea de sprijin in momentul
respiraţie, printr-un comportament calm, degajat
-sentimentul că nu mai are aer -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor metode
active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri educative, activitati
- senzaţii de ameteală, stare de confuzie
472
practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
- senzaţie de vomă
-promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor (învăţarea
- cârcei, tremurături, transpiraţii reci, frisoane, colegilor cum să reacţioneze pozitiv, ca să nu agraveze starea de panică)
furnicaturi la mâini şi la picioare
- dureri de piept, fierbinţeală

Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
- teama paralizantă că înnebuneşte sau ca moare
ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
- ipohondrie
Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari emotionale
473
adaptative
Procese senzoriale
-reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin alternarea lor cu
-Tulburări de perceptie şi reprezentare ganduri realiste
Activitate scolara /invatare cognitiva -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control al
respiratiei
-Câmpul cunoaşterii şi învăţarea propriu zisă sunt
dezorganizate din cauza emoţiilor şi a fricii - autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea de către
elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
-Scăderea receptivităţii la sarcini
- formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
-Teama în faţa sarcinilor noi, necunoscute (se teme
realizabili
de eşec, de dificultăţi)
-formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
-Evită situatiile şcolare care constituie pentru ei surse
de panică (absenteism) -oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe cu sarcini
simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
Atentie
-implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup, (implicarea receptivă
-Capacitatea de concentrare scăzuta
a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat datorită
Afectivitate anxietăţii)
474
-emotii intense si dezadaptative -oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate :
Energie psihica programarea intr-o anmita perioada aorei nişte scurte activităţi relaxante care să-l
ajute pe elev să se desfăşoare;
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie
de pauze de relaxare mai lungi şi mai dese activităţile zilnice trebuie să includă relaţionare şi concentrare
475
Categoria CES: TULBURARI DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburări de stres posttraumatic – schimbare persistenta a personalitatii dupa o trăire/experienţă traumatică/catastrofică. Schimbarea aparută
în personalitate nu poate fi atribuită vulnerabilităţii sale psihice ci situaţiei trăite.
Prezintă simptome grupate la nivel de : Identificarea schimbarilor de personalitate survenite ca urmare a traumei
Organic
-tensiune, încordare musculară, încleştarea pumnilor Crearea unui climat educational pozitiv
-tremurături, înţepături, furnicături, transpiraţii reci -Relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare
-tulburări sexuale, ale poftei de mâncare şi ale -Manifestarea empatiei şi înţelegerei;

somnului (coşmaruri, insomnii)
-Crearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ (arenevoie de siguranţă afectivă)
-oboseală permanentă
476
Cognitiv –proc. senzoriale, gandire, memorie -Adresarea cu o tonalitate caldă, prietenoasă, binevoitoare
- tulburări de percepţie şi reprezentare (revăd -Formarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev
momente trăite în timpul traumei)
- încetineală în exprimarea gândurilor şi ideilor

Stimularea interesului pentru activ. scolare
- dominat de gânduri negative, prăpăstioase, sumbre
-Stimularea implicarea în activităţi scolare care-i valorifica interesele
-diminuarea capacităţilor memoriei
-Acordarea de timp mai mult pentru îndeplinirea sarcinilor
Reglatoriu (vointa, atentie)
-Manifestaţi răbdare şi calm in repetarea instructiunilor, explicatiilor /
-abulie (diminuarea / lipsa voinţei, nu perseverează, demonstratiilor
disparitia oricarei dorinte de afirmare sau realizare)
-Evaluarea frecventa a starii de spirit şi încredinţarea de sarcini pe măsură (nici
-nelinişte, agitaţie foarte dificile dar nici foarte uşoare);
-diminuarea capacităţilor atenţiei
Comportament Stimularea increderii in sine
477
-comportament evitant, pasivitate şi apatie -Folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări pentru un progres
oricât de mic
-ticuri verbale sau gestuale
-Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea (atat din partea profesorului, cat
-consum de alcool si droguri si di partea colegilor)
Emotional
-dispoziţie tristă (o tristeţe apăsătoare întipărită pe Stimularea comunicarii si a relationarii pozitive

faţă)
-Încurajarea exprimarii, acordand sprijin elevilor în redarea ideilor
-instabilitate emoţională (trece uşor de la râs la plâns)
-crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunică
-iritabilitate, accese de furie
tristeţe, anxietate, nerăbdare

Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii si profesorii
disperare, descurajare, idei suicidare
Psiho-social
- stima de sine scazuta
478
- izolare sociala
- neîncredere şi ostilitate faţă de familie sau colegi
479
Procese senzoriale
- tulburări de percepţie şi reprezentare
Activitate scolara /invatare cognitiva
- randamentul sau ediminuat în orice gen de

activitate
- are dificultăţi de adaptare scolarA (consideră că nu

poate face faţă sarcinilor)
- manifestă pasivitate - nu se implică sau nu

finalizează o activitate
Memorie
- are memorie slabă, cu frecvente lapsusuri
Motivatie si vointa scolara
- nu mai gaseşte motivaţie şi voinţă pentru a învăţa
480
Atentia
- capacitatea de concentrare sau mobilitate a atenţiei

este mult diminuata
Afectivitate
-este labil afectiv (trece uşor de la râs la plâns)
Imaginatie
-are imaginaţie şi creativitate săracă
Aspecte psihosociale
- imaginii de sine este fluctuanta
-are tendinte de izolare sociala
481
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI)
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE - ANOREXIA
482
Anorexia / anorexia nervoasă e o perturbare a comportamen-
tului alimentar care se manifestă prin refuzul de a mânca,
scăderea excesivă din greutate şi controlul foarte meticulos al Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de către
greutăţii corporale. persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a tulburărilor de
alimentaţie.
Refuzul de a menţine greutatea corporală peste greutatea

normală minimă pentru o anumită vârstă sau înălţime, persoa- În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi
nele afectate nu sunt doar slabe ci cântăresc cu minim 15% mai cu tact să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii
puţin faţă de greutatea normală. (colegii), părinţii despre obiceiurile alimentare a acestuia.
Debutul tulburării se situează de obicei în adolescenţă (cel mai .

adesea între 16 şi 17 ani) si începe in general cu eforturile
obisnuite de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare
exces de greutate la acel moment;
483
Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a
perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli
au pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in
continuare supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult
prea mari.
Datorită scăderii în greutate şi a alimentaţiei sărace pot apărea

serioase daune corporale:
-din cauza dereglărilor hormonale, se întâmplă destul de des ca

menstruaţia să absenteze.
-prezintă bătăi mai uşoare ale inimii,
-tensiune scăzută,
-temperatura scăzută a corpului,
-diferite probleme ale pielii,
484
-slăbiciune musculara,
-căderea parului.
485
Caracteristici principale ale elevei
-e obsedata de ceea ce manancă (vorbeste tot timpul despre

aceasta şi studiază orice amănunt referitor la alimentele pe care
le consumă)
-se subapreciază în mod constant (consideră că are foarte multe

puncte vulnerabile şi e permanent ingrijorat să nu facă greşeli )
- Încercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda

siguranţa greutatea devine astfel un factor important al
respectului faţa de sine;
-ii este mereu frica să nu fie criticata / respinsa.
-incearca continuu sa fie pe placul tuturor, în profunzime insa,

se simte pierduta şi incapabila să facă faţa mediului in care
trăieste - pe care il consideră prea competitiv şi agresiv;
-preferă să evite contactele sociale, situaţiile în care s-ar simţi
486
vulnerabila (ieşiri cu colegii, diverse discuţii);
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a

memoriei
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor euforice

cu momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;
487
Fisa suport in elaborarea Planurilor Educationale individualizate (PEI)
Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE – BULIMIA NERVOASA SI SUPRA-ALIMENTAREA
488
Bulimia nervoasă: se manifestă printr-o poftă de mâncare
exagerată, aşa numita „foame de lup” după care, în majoritatea
cazurilor, persoanele afectate îşi provoacă pentru a depăşi Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de către
sentimentul de vină, perfect conştienţi, isi provoaca greaţă persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a tulburărilor de
pentru a voma / folosesc laxative. alimentaţie.
Două aspiraţii principale îi caracterizează, de a mânca oricât şi În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi
orice şi totuşi de a rămâne slab sau de a slabi. Bulimia este cu tact să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii
soluţia la care se apelează pentru a le îndeplini pe cele doua, (colegii), părinţii despre obiceiurile alimentare a acestuia.
folosind o singura cale;
Există o permanentă preocupare faţă de tot ceea ce are legătură

cu mâncarea, caloriile, greutatea corporală, diete;
Bulimicii nu sunt uşor de identificat deoarece ei pot avea o

greutate normală, subnormală sau excedentară, însa de obicei
idealul lor de greutate este foarte scăzut.
489
Persoanele ce prezintă bulimie încearca să ascundă (nege)
această tulburare, datorită puternicului sentiment de ruşine şi
culpabilitate;
Pe acest fond de învinovăţire pot dezvolta episoade depresive;
Consecinţe fizice:
-paloare datorită anemiei (administrarea excesivă de laxative şi

purgative)
-cicatrici sau răni pe podul palmei ( provocări repetate ale

vomei)
490
Supra-alimentarea: această tulburare nevrotică este foarte
asemănătoare cu bulimia, însa în acest caz, persoanele afectate
nu îşi provoacă vomă şi nu folosesc laxative pentru a elimina
ceea ce au consumat în mod abuziv.
Pierderea controlului poftei de mâncare şi sentimentele de

vinovaţie sau repulsie faţă de propriul corp sunt identice precum
în cazul bulimiei.
Aceasta pierdere de sub control a poftei de mâncare rezultă în

majoritatea cazurilor datorită stresului şi neputinţei de a face
faţă unor probleme de natura psihologică.
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a

memoriei
491
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor euforice
cu momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;
492
7.4 PEP
Activitate Practică: Realizați un plan educațional individualizat după modelul de mai jos,
respectând structura obligatorie:
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT
SCOLARIZARE LA DOMICILIU
Perioada de realizare: An școlar 2018-2019
Date generale despre elev
Numele elevului : Mihalache
Prenumele elevului: Andrei Mihai
Data nașterii: 2.04.2000
Clasa: a IX-a
Profesor diriginte-responsabil de caz: Diana Rosu
Domiciliu: Tmisoaea , Str. Mihaileni , Nr 2, Bloc 03, Scara 1, Apt 1
Recomandarea Serviciului de asistență psihopedagogică privind formele de incluziune a elevului:
X totală parțială ocazională
Particularități individuale de dezvoltare a elevului
Domeniu de Descriere succintă a Puncte forte Necesități

dezvoltare nivelului actual
Fizic Malformatie congenitala - Adaptare curriculum

si materiale didactice
493
care sa nu solicite
Handicap grav cu asistent motricitate decat
personal sporadic
Limbaj și Vocabular bogat, vorbire Are un vocabular De preferat resurse in

comunicare clara, corecta, se exprima cu bogat, ii place sa format electronic
usurinta. citeasca, sa fie
documentat
Cognitiv QI 100- nivel mediu Intelege si opereaza Adaptare materiale

cu notiuni didactice tinand cont
Memorie de tip logic, de complexe, intelege de invatarea
lunga durata, mixta relatii cauza- efect individuala, ritmul
propriu si strategii
Achizitii scolare de nivel
bazate pe teoria
foarte bun
inteligentelor multiple
Este pasionat de jocurile de
tip logic, pe computer
Este receptiv la nou
Oprereaza cu notiuni
complexe
Socio- Introvertit, disconfort Stie si ii place sa Incurajare, adaptare

emoţional emotional, stima de sine opereze pe contiluturi, strategii si
scazuta computer, studiaza materiale didactice
materiale in format care sa nu ii creeze un
Raporturi armonioase, de electronic, disconfort emotional
intelegere, cu parintii comunicare online sau fizic.
494
Nu prezinta tulburari de Este motivat
atentie intrinsec
Comportament Neadaptare la mediul scolar Deschidere pentru Adaptare curriculum

adaptativ liceal-disconfort emotional platforme IT cu si materiale didactice
si locomotor teme didactico- care sa nu solicite
stiintifice motricitate decat
sporadic
Servicii de suport ce urmează a fi prestate
Denumirea Specialistul care va Data încadrării Perioada

serviciului presta elevului în serviciu
/frecvența
Limba si literatura Secu Cristina 01.11.2018 03h/saptamana

romana
Limba engleza Neamtu Emma 01h/saptamana

Madalina
Limba franceza Grecu Ana- Maria 02h/saptamana
Istorie Tudosie Daniela 02h/saptamana
Geografie Partenie Adelina 02h/saptamana
Logica Salapa Daniel 02h/saptamana
TIC Manescu Lucsita 01h/saptamana

Elena
495
Matematica si stiinte Cilibia Simona 01h/sapatamana
Consiliere Nicolae Veronica 01h/saptamana

psihopedagogica Simona
Tip curriculum la discipline de studiu
CURRICULUM ADAPTAT:
 excludere prin eliminarea unor continuturi

 comasare prin integrarea unor continuturi/ discipline
 extensiune prin aplicarea unor tehnici suplimentare de insusire a materiei prin utilizarea
computerului
 diversificare prin diversificarea tehnologiilor educationale
Este scutit de studierea unor discipline școlare sau unele discipline sunt excluse/comasate
a) Nu
b) Da (a indica disciplina/disciplinele)
Matematica si stiinte- discipline comasate
Adaptări
Adaptări psihopedagogice Adaptări în materie de Adaptări ambientale

evaluare
Timp suplimentar Alte arii de lucru
Tutelare din partea colegilor Transcripţii cuvânt în cuvânt Poziționarea strategică a

de clasă locului copilului în locul de
Răspunsuri orale invatare
496
Parteneriat Înregistrări pe bande sonore Proximitatea cadrului
didactic
Sisteme de comunicare Mediu diferit şi stimulativ
auxiliare şi de suplinire Reducerea/amplificarea
Pauze mai frecvente stimulenților vizuali sau
Tehnologii auxiliare auditivi
Aparataj funcţional sau
Scheme grafice echipament adaptat Excluderea materialelor care
discociază atenția
Sprijin în gestionarea Reamintirea condiţiilor
timpului sarcinii Utilizarea căștilor pentru
ascultare
Arbore conceptual Sisteme de comunicare
auxiliare şi de suplinire Iluminarea specială
Pauze mai frecvente
Tehnologii auxiliare Incapere adecvata invatarii
Material concret
Materiale didactice
Material de manipulare stimulative şi sugestive
Indicatori gestuali Semne fondate pe diferite

culori
Repere vizuale
Format simplificat, format cu
Algoritmi/paşi de urmat
indicarea spaţiilor pentru
Format simplificat, format cu scriere
indicarea spaţiilor pentru
Opţiuni informaţionale
scriere
Reducerea numărului de
Repere color
sarcini utilizate pentru
Reformularea materiei de evaluarea unui concept sau a
învăţare unei competenţe
497
Texte înregistrate
Necesită echipament specializat:
a) Nu
b) Da (a indica disciplina/disciplinele)
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
498
Evaluări
Domeniul de evaluare Perioada/data Note privind evaluarea
Limba engleză sfarsitul fiecarei ore sfarsitul formativa

semestrului
sumativa
Activitatea planificată Periodicitatea / data Responsabil Parteneri Rezultate scontate
Unitatea 1 There is no place like 2 ore/ sapt Grecu Ana-Maria desprinderea sensului global al
home unui mesaj clar articulat
exercitii de listening desprinderea informaţiilor

particulare dintr-un scurt mesaj
audiat, articulat clar şi rar
Unitatea 3- Remember Days Gone by 2 ore/ sapt articularea corectă, în cuvinte,

sunete şi grupuri sonore
499
exercitii de repetare reusirea comunicării unor
informatii despre sine, despre
exercitii de speaking persoane, despre activităţi din
universul imediat
Unitatea 5 2 ore/ sapt -recunoasterea mesajul global al

unui text
Be Clean, Be Green
-recunoasterea informaţiilor
dintr-un text citit
exercitii de reading
Completare de formulare 2 ore/ sapt - oferirea în scris a unor detalii

personale
500
Finalități educaționale Conținuturi Strategii/tehnologii didactice Strategii de evaluareNote privind
monitorizarea
(Activități de învățare (se vor indica (nivelul de atingere
conforme cerințelor strategiile specifice de a finalităților)
educaționale speciale ale evaluare pentru
elevului) fiecare finalitate
proiectată)
1. Dezvoltarea capacităţii de Universul personal/ Conversatie Consemnarea temelor

receptare a mesajului oral viata de zi cu zi abordate in discutie si
Jocuri concurs dezvoltarea lor.
-Open source
1.1 să desprindă
sensul global al
unui mesaj clar
articulat
501
1.2 să desprindă activităţi de confirmare a
informaţii răspunsului corect (bifare,
particulare dintr- completare de tabel);
un scurt mesaj
audiat, articulat
clar şi rar
completare de text
lacunar.
2. Dezvoltarea capacităţii de Oferirea si solicitarea exerciţii de repetare după fișe Dezvoltarea temelor
exprimare orală informatiilor de ordin model; si subiectelor
personal computer preferate, utilizarea
unui vocabular
adecvat situatiei date.
2.1 să articuleze descrieri simple cu suport
corect, în verbal (întrebări, cuvinte
cuvinte, sunete de sprijin) şi/ sau imagini;
şi grupuri sonore
502
2.2 să vorbească
despre sine,
despre persoane,
despre activităţi
din universul
imediat
3. Dezvoltarea capacităţii de Mediul inconjurator. exerciţii de tipul fișe Consemnarea

receptare a mesajului scris “adevărat" / "fals” evolutiei si a
computer dificultatilor
intampinate si
open source
corectarea lor.
3.1 să recunoască exerciţii cu alegere
Incurajarea lucrului
mesajul global al multiplă; răspunsuri la
pe text in limba
unui text întrebări de tipul
engleză.
"adevărat"/ "fals";
3.2 să recunoască
informaţiile
dintr-un text citit
503
Dezvoltarea capacităţii de Oferirea de informatii completare de formulare Evaluare cu ajutorul
exprimare scrisă cu caracter personal cu date personale. computerului
4.1 - să ofere în
scris detalii
personale
504
Evaluări
Limbă şi comunicare- limba franceză 2018-2019(1ora/ săptămână) Formativa si sumativa
505
Activități de pregătire a tranziției elevului
Evaluare iniţială prin fişe de lucru pe calculator
1.Domeniul personal: Vineri Neamţu Emma- Familia

Mădălina
- familia Citit
- a se prezenta Inţelegerea textului
- lexic adecvat Folosirea lexicului specific

temei
- substantivul şi articolul nehotărât
Identificarea şi utilizarea
părţii de vorbire în contexte
variate
2.Domeniul personal:
506
- membrii familiei Citit
- a situa in spaţiu Inţelegerea textului

temei
- articolul partitiv
variate
3.Domeniul personal
-cumpărături Citit
- a da/ a cere informaţii Inţelegerea textului

temei
- adjectivul calificativ
507
variate
4.Domeniul personal
-alimentaţie Citit
- a relata Inţelegerea textului

temei
- adjectivul posesiv şi demonstrativ
variate
5.Domeniul personal
- locuinţă Citit
- a exprima acordul/ dezacordul Inţelegerea textului

temei
508
- adjectivul nehotărât Identificarea şi utilizarea
variate
6. Domeniul personal:
- Stiluri de viaţă Citit
- lexic adecvat Inţelegerea textului
- adjectivul numeral cardinal Folosirea lexicului specific

temei
variate
7. Domeniul personal: Citit
-activităţi de timp liber Inţelegerea textului
509
temei
-pronumele personal
variate
8. Domeniul personal: Citit
- sentimente Inţelegerea textului

temei
-pronumele demonstrativ
variate
9.Domeniul public : Citit
510
-Ţări, regiuni, oraşe – obiective Inţelegerea textului
turistice şi culturale
Folosirea lexicului specific
- lexic adecvat temei
-pronumele relativ simplu Identificarea şi utilizarea

variate
10. Domeniul public Ţări, regiuni, Citit

oraşe – obiective turistice şi culturale
Inţelegerea textului
- lexic adecvat
- verbul temei
variate

511
-verbul Folosirea lexicului specific

temei
variate

- lexic adecvat
-verbul temei
variate
13. Domeniul public � Aspecte din Citit

viaţa socială (locuri şi servicii publice)
512
-verbul Folosirea lexicului specific

temei
variate

- lexic adecvat
- adverbul temei
variate

513
- adverbul Folosirea lexicului specific

temei
variate

- lexic adecvat
- prepoziţii şi conjuncţii temei
variate
514
Finalități educaționale Conținuturi Strategii/tehnologii didactice Strategii de evaluareNote privind
rezultatele
(Activități de învățare (se vor indica monitorizării
conforme cerințelor strategiile specifice de (nivelul de atingere
educaționale speciale ale evaluare pentru a finalităților)
proiectată)
515
1.Receptarea mesajelor TEME: - exerciţii de identificare Evaluare continuă
transmise oral sau în
scris în diferite situaţii - DOMENIUL - exerciţii de discriminare Consemnarea
de comunicare
PERSONAL - exerciţii de confirmare a Fişe de lucru pe progreselor elevului
1.1 Extragerea ideilor înţelegerii sensului dintr-un calculator
a)Familia: membrii text oral sau scris în privinţa înţelegerii
esenţiale dintr-un text,
familiei textelor suport
pe baza unor întrebări
- exerciţii de desprindere/
de sprijin; b)Viaţa personală înţelegere a ideilor dintr-un Texte suport audio
(locuinţă, cumpărături, text oral sau scris (dialog
1.2. Selectarea unor
alimentaţie, sănătate , sport structurat, conversaţie,
informaţii relevante din
)
fragmente de texte descriere)
c)Universul adolescenţei
pentru a îndeplini o
(stiluri de viaţă), activităţi
sarcină de lucru
de timp liber
1.3 Identificarea unor
- DOMENIUL PUBLIC
informaţii specifice
dintr-un � Ţări, regiuni, oraşe –
obiective turistice şi
516
culturale
text ascultat pe subiecte
familiare, articulat clar � Aspecte din viaţa socială
şi (locuri şi servicii publice)
cu viteză normală
2. Producerea de mesaje FUNCŢII

orale sau scrise adecvate COMUNICATIVE ALE
unor contexte variate de LIMBII
comunicare
1.a se prezenta
2.1.Elaborarea – oral – a
unor descrieri 2. a situa în spaţiu persoane
/ obiecte
simple, cu referire la
evenimente sau 3. a da / a cere informaţii - exerciţii de formulare de
experienţe practice despre persoane, întrebări şi răspunsuri
obiecte, locuri, acţiuni
personale, pe bază de - exerciţii de completare de
suport vizual 4. a relata la prezent propoziţii, texte lacunare
5. a exprima
517
acordul/dezacordul
3. Realizarea de - exerciţii de relatare cu
interacţiuni în întrebări de sprijin şi plan a
comunicarea orală sau unor activităţi.
scrisă ELEMENTE DE
CONSTRUCŢIE A
3.1.Comunicarea COMUNICĂRII:
interactivă într-un
schimb de I. LEXIC
Aprecierea
capacităţii elevului
informaţii simplu şi - cuvinte, sintagme
corespunzând funcţiilor de a se descrie pe
direct
comunicative şi domeniilor sine şi mediul în
3.2.Exprimarea tematice care trăieşte
acordului/ dezacordului Evaluare continuă
faţă - relaţii semantice
(sinonime, antonime) Fişe de lucru pe
de opiniile exprimate în calculator
cadrul unui schimb de II. GRAMATICĂ
idei pe teme de interes
• Articolul şi substantivul
4. Transferul şi Texte suport audio
- articolul hotărât şi
518
medierea mesajelor nehotărât
orale sau scrise în Construirea de dialoguri pe
situaţii variate de - articolul partitiv teme date
comunicare
• Adjectivul
Consemnarea de
4.1 Reducerea unui
- adjectivul calificativ comun acord a unor
paragraf la ideea
teme de interes
esenţială - adjectivul posesiv şi pentru argumentarea
demonstrativ pro/ contra a ideilor
- adjectivul nehotărât
(formele frecvente)
- adjectivul numeral
cardinal
• Pronumele
- pronumele personal
subiect (forme accentuate
şi neaccentuate)
(consolidare)
519
- pronumele demonstrativ Aprecierea
capacităţii elevului
- pronumele relativ simplu de a sesiza esenţialul
(consolidare) dintr-un text.
- exerciţii de traducere
• Verbul (pornind de la paragrafe / texte
simple)
- modul indicativ: prezent, Consemnarea
imperfect, perfect compus, progreselor în
mai mult ca perfect, viitor privinţa folosirii
(consolidare) lexicului adecvat
Evaluare continuă temelor abordate
- modul imperativ
(consolidare) Fişe de lucru pe
calculator
- modul condiţional:
condiţionalul prezent;
Operarea corectă cu
• Adverbul Texte suport audio noţiunile de
gramatică predate
- adverbe de mod, de
cantitate, de timp, de loc,
520
dde afirmaţie şi de negaţie
• Prepoziţii şi conjuncţii
(elemente cu mare Evaluare continuă Stabilirea prin
frecvenţă în comunicare) discuţii a punctelor
Fişe de lucru pe tari şi a celor slabe şi
calculator remedierea acestora
din urmă
Texte suport audio
521
Evaluări – 4 ore
Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC)
522
Evaluare inițială și adaptare curriculară
1.Componentele calculatorului personal
1.1.Rolul şi funcţiile componentelor unui

calculator Realizarea unor scheme cu
Mănescu Lucsița componentele
Luni
Personal Elena calculatorului, antiviruși și
tipuri de rețele
1.2 Viruşi informatici şi antiviruşi
1.3. Tipuri de reţele
(LAN, MAN, WAN, Internet)
523
2. Utilizarea unor medii informatice de
lucru
2.1 Interfața sistemului de operare
2.2. Organizarea informaţiilor în discuri Personalizarea interfeței

logice, directoare, fişiere sistemului de operare și
crearea unei structuri
2.3 Accesorii ale sistemului arborescente.
Mănescu Lucsița
de operare Windows Luni
Elena
2.4 Utilizarea tastaturii și a mausului Realizarea unor calcule
matematice simple,
2.5 Operații de procesare și formatare a introducerea unui text cu
textului în Word aplicațiile sistemului
2.6 Formatarea finală și tipărirea unui

document
524
3. Utilizarea serviciilor Internet Enumerarea serviciilor
Internet
Căutarea unor informații

3.1 Serviciul de adresare dintr-o pagină web.
3.2 Serviciul e căutare a Trimiterea/primirea unor

mesaje.
Informaţiilor Mănescu Lucsița
Luni Realizarea unei pagini web
Elena
simple
3.3 Serviciul e-mail
3.4. Operaţii de bază necesare
realizării unei pagini HTML
525
Finalități Conținuturi Strategii/tehnologii didactice Strategii de evaluare Note privind
educaționale rezultatele
(Activități de învățare conforme (se vor indica strategiile monitorizării
cerințelor educaționale speciale specifice de evaluare (nivelul de atingere a
ale elevului) pentru fiecare finalitate finalităților)
proiectată)
Discuţii asupra necesităţii Conversație

validării datelor
Componentele Consemnarea temelor

Dezvoltarea Capacitatea de a
predilectice abordate
deprinderilor moderne calculatorului personal Formularea întrebărilor de tipul transpune într-o schemă
în discuție și
de utilizator “Ce s-ar întâmpla dacă…?” informațiile dobândite.
dezvoltarea lor
Teste grilă
Cunoaşterea modului Formularea unor probleme după Interpretarea creativă a

Utilizarea unor medii Dezvoltarea temelor și
de utilizare a unor discuţii preliminare şi analiza informaţiilor
informatice de lucru subiectelor preferate
medii informatice de acestei
526
lucru
Prezentarea şi dezbaterea Capacitatea de a

aplicaţiilor realizate
rezolva o situaţie-
problemă cu ajutorul
calculatorului.
Teste grilă
Formularea unor probleme după Interpretarea creativă a Consemnarea evoluției

discuţii preliminare şi analiza informaţiilor sau a dificultăților de
Elaborarea unor acestei asimilare. Stimularea
utilizabile Utilizarea serviciilor Capacitatea de a sau corectarea acestor
produse
care să dezvolte Internet constatări
rezolva o situaţie-
spiritul inventiv şi Prezentarea şi dezbaterea problemă cu ajutorul
creativitatea aplicaţiilor realizate calculatorului.
Teste grilă
527
Evaluări
Domeniul de evaluare Perioada/data Note privind evaluărea
Logică, argumentare şi comunicare Formativă şi Sumativă
Activităîi de pregătire a tranziției elevului
- Evaluare iniţială şi adaptare curriculară
SEMESTRUL I 6-7 nov Şalapa D. Capacitate de comunicare,

socializare comunicaţională,
Testare iniţială limbaj folosit.
528
Situaţii de comunicare – conţinut, 13-14 nov. Şalapa D. Relaţionare publică,
relaţie, context disponibilitate pentru adaptare
comunicaţională,
Logica şi principiile ei. 20-21 nov Şalapa D. Asimilarea principiilor de

organizare logică a
comunicării şi raţionării
corecte
Argumentarea şi structura 27 nov 2018 – Şalapa D. Acomodarea şi înţelegerea

argumentării; analiza logică a mecanismelor logice, ale
argumentelor 30 ian 2019 raţionamentelor ca procese
logice cognitive, dezvoltarea
Termeni; propoziţii categorice, capacităţii de relaţionare şi
Raţionamente, Definire şi clasificare argumentare.
Exerciţii, aplicaţii adaptate, teste,

jocuri de argumentare
529
Evaluare scrisă - teza
Evaluarea semestrială Şalapa D.
530
SEMESTRUL II 2019 12 -27 feb Şalapa D. Dezvoltarea capacităţii de
înţelegere şi aprofundare a
Tipuri de argumentare Deductivă: argumentarii prin structuri
logice propoziţionale.
- argumente/raţionamente imediate cu
propoziţii categorice
(conversiunea şi obversiunea)
531
- silogismul (caracterizare generală, 5-27 mart Şalapa D. Continuarea dezvoltării
figuri şi moduri silogistice, legile capacităţilor de raţionare şi
soluţionare a diverselor situaţii
generale ale silogismului, diagramele concrete care presupun
Euler, Venn) folosirea capacităţii de gândire
structurată, îmbinată cu
- demonstraţia
reprezentări grafice şi
simbolice
532
� 02 apr.-12 iunie Şalapa D. Înţelegerea aplicabilităţii
(validitatea argumentelor); erori de principiilor logice în relaţiile
argumentare publice, folosirea teoriei în
practica socială, aprofundarea
� modalităţilor de relaţionare şi
conversaţie, dezbatere, discurs public, argumentare în situaţii dificile,
eseu şi în mass-media conflicte. negocieri etc.
�
negociere şi în rezolvarea de conflicte
- Evaluare scrisă semestrială
- Evaluarea semestrială
- Evaluarea anuală
533
Finalităţi Conţinuturi Strategii/tehnologii didactice Strategii de evaluare
Note privind
educaţionale monitorizarea
(Activităţi de învăţare (se vor indica (nivelul de atingere a
conforme cerinţelor strategiile specifice finalităţilor)
educaţionale speciale ale de evaluare pentru
proiectată)
Îmbunătăţirea Situaţii de comunicare – conţinut, Predare, aprofundare, discuţii Jocuri, Teste- grilă Consemnarea temelor
capacităţilor de relaţie, context predilecte abordate în
comunicare, discuţie şi dezvoltarea
dezvoltarea limbaj lor.
folosit atât de
specialitate cât şi
cotidian
Acomodarea şi Argumentarea şi structura Predare, aprofundare, discuţii Jocuri, Teste-grilă Dezvoltarea temelor şi
înţelegerea argumentării; analiza logică a subiectelor preferate,
mecanismelor logice, argumentelor stimularea pentru
534
ale raţionamentelor ca aprofundarea acestora,
procese logice Termeni; propoziţii categorice, găsirea coumnă elev-
cognitive, dezvoltarea Raţionamente, Definire şi profesor a unor noi
capacităţii de clasificare soluţii de argumentare
relaţionare şi
argumentare.
Dezvoltarea Tipuri de argumentare Deductivă: Predare, aprofundare, discuţii Jocuri, Teste-grilă, Consemnarea evoluţiei
capacităţii de grafice sau a dificultăţilor de
argumentare cu argumente/raţionamente imediate asimilare a logicii
ajutorul structurilor cu propoziţii categorice propoziţionale şi
logice propoziţionale stimularea sau
(conversiunea şi obversiunea)
corectarea acestor
constatări
Continuarea - silogismul (caracterizare Predare, aprofundare, discuţii Jocuri, Teste-grilă, Consemnarea evoluţiei
535
dezvoltării generală, figuri şi moduri grafice şi a dificultăţilor şi
capacităţilor de silogistice, legile stimularea respectiv
raţionare şi corectarea acestora,de
soluţionare a generale ale silogismului, la caz la caz.
diverselor situaţii diagramele Euler, Venn)
concrete care
- demonstraţia
presupun folosirea
capacităţii de gândire
structurată, îmbinată
cu reprezentări grafice
şi simbolice.
Înţelegerea � umentelor Predare, aprofundare, discuţii Jocuri, Teste-grilă, Evaluare şi

aplicabilităţii (validitatea argumentelor); erori grafice autoevaluare prin
principiilor logice în de argumentare discuţii elev-profesor,
relaţiile publice, stabilirea neclarităţilor
folosirea teoriei în � sau a dificultăţilor, tip
practica socială, contraargumente în conversaţie, SMART, şi stabilirea
aprofundarea dezbatere, discurs public, eseu şi de comun acord a unui
536
modalităţilor de în mass-media plan de recapitulare şi
relaţionare şi recuparare a punctelor
argumentare în situaţii � slabe
dificile, conflicte. contraargumente în negociere şi
în rezolvarea de conflicte
537
Evaluări
Limba și literatura română 2018-2019 Formativa si sumativa
Receptarea mesajului oral în diferite 2018-2019 Secu Cristina Consilierul Înțelegerea și aplicarea
situații de comunicare corectă a informațiilor despre
speciile literare studiate.
Receptarea mesajului scris din texte 2018-2019 Secu Cristina Identificarea modurilor de
literare și nonliterare, în scopuri diverse expunere într-un text epic și
a procedeelor de
expresivitate artistică într-un
text liric .
538
educaționale monitorizarea
(Activități de învățare (se vor indica strategiile (nivelul de atingere a
conforme cerințelor specifice de evaluare finalităților)
educaționale speciale ale pentru fiecare finalitate
elevului) proiectată)
Identificarea Să identifice tema, Conversația Evaluarea prin probe Povestirea

elementelor specifice motivul, viziunea despre scrise conținutului înțeles
din structura unor lume Descrierea narativă prin propriile cuvinte
tipuri textuale studiate Teste grilă
Exerciţii de reproducere a
conţinutului textelor
Exprimarea orală sau Să exprime oral, scris, Conversația Evaluarea prin probe Comunicarea
în scris a propriilor reacții și opinii față de orale
reacții și opinii textele literare, Fișe pentru realizarea
privind textele nonliterare, filmele Aprecieri stimulative scopului propus
Soft educațional
receptate vizionate
539
Redactarea unor texte Să relateze o experiență Fișe Portofoliu elevului Povestirea textelor cu
diverse personală, să descrie, să volum mic
argumenteze, să facă Conversația Teste grilă
rezumatul, să
Jocul
caracterizeze un personaj
Compararea ideilor și Să compare ideile în Caiet de lucru Fișe de înregistrare a Consemnarea

atitudinilor diferite în operele literare progresului evoluției, dificultăților
dezvoltarea temelor Conversația și corectarea acestora
literare
540
Aplicarea conceptelor Să identifice structurile Conversația Caiete de lucru Evaluare și
de specialitate argumentative într-un text autoevaluare prin
dat Caiet de lucru discuția elev-profesor
Argumentarea unui Să dea argumentele Caiet de lucru Fișe Argumentarea propriei

punct de vedere necesare opinii prin răspunsuri
privind textele Conversația complete și propoziții
studiate dezvoltate
541
Evaluări
Matematică și științe Formativa si sumativa
___evaluare inițială - adaptare curriculară___________________________________
Mulțimi și elemente de logică luni Cilibia Simona - Transcrierea unui enunț în

matematică limbajul logicii matematice
sau al teoriei mulțimilor
mulțimea numerelor reale
Redactarea rezolvării unei
542
probleme, corelând limbajul
operații logice elementare uzual cu cel al logicii
matematice și al teoriei
Funcții
mulțimilor
Șiruri
Identificarea valorilor unei
Funcția de gradul I funcții folosind reprezentarea
grafică a acesteia
Funcția de gradul al II-lea
Vectori în plan
Celula - unitatea structurală și Identificarea structurilor

funcțională a vieții biologice în vederea
caracterizării lor
Tipuri fundamentale de celule
Clasificarea indivizilor
Structura, ultrastructura și rolul biologici pe baza caracterelor
componentelor celulei generale
Diviziune celulară Aplicarea unor algoritmi de

identificare și rezolvare de
543
probleme
Ereditatea și variabilitatea lumii vii
Concepte:ereditate, variabilitate
Mecanismele transmiterii caracterelor

ereditare
Influența mediului asupra eredității
Genetica umană – boli ereditare, sfaturi

genetice
Diversitatea lumii vii
Atomul, componentă a materiei
Legătura ionică.
Reţele ionice
Legătura ionică.
544
Reţele ionice
Soluţii apoase
Principiile și legile în mecanica clasică
Optica geometrică
545
educaționale monitorizarea (nivelul de
(Activități de învățare (se vor indica atingere a finalităților)
conforme cerințelor strategiile specifice de
educaționale speciale ale evaluare pentru
proiectată)
Identificarea unor date Mulțimea numerelor reale Utilizarea unor repere standar Evaluare orală Consemnarea
și relații matematice și sau a unor formule standard în temelor predilecte
corelarea lor în funcție Operații logice elementare rezolvarea de probleme Evaluare scrisă abordate în discuție
de contextul în care au și dezvoltarea lor.
Șiruri Exprimarea prin simboluri
fost definite
specifice a relațiilor
-progresii aritmetice,
Analiza și matematice dintr-o problemă
interpretarea Dezvoltarea temelor
- progresii geometrice
caracteristicilor Adnotarea corectã a unor și subiectelor
matematice ale unei Funcția de gradul I desene care ilustreazã noțiuni preferate, stimularea
situații-problemă specifice științelor pentru aprofundarea
546
acestora
Receptarea Funcția de gradul al II-lea Observații privind organizarea
informațiilor despre unei celule, fazele diviziunii
lumea vie Vectori în plan celulare
Consemnarea
Utilizarea și Tipuri fundamentale de Realizarea transferului de evoluției
construirea de modele celule informație prin conexiuni
și algoritmi în scopul interdisciplinare pentru
Structura, ultrastructura și
demonstrării studierea fenomenelor și
rolul componentelor celulei
principiilor lumii vii proceselor biologice
Diviziune celulară
Înțelegerea și Descoperirea și analizarea
explicarea unor Concepte:ereditate, relațiilor cauzale:structură- Evaluarea și
fenomene fizice, a variabilitate funcție, organism mediu autoevaluarea prin
unor procese discuții elev-
tehnologice, a Mecanismele transmiterii Indicarea unor metode pentru
profesor, stabilirea
funcționării și prevenirea și reducerea unor
neclarităților
utilizării unor produse caracterelor ereditare îmbolnăviri la om
ale tehnicii întâlnite în
Influența mediului asupra Exerciții de identificare și de
viața de zi cuzi.
eredității încadrare sistematică a unor
reprezentanți din lumea vie
547
Genetica umană – boli Construirea și folosirea unor
ereditare, sfaturi genetice modele pentru ilustrarea,
clarificarea, argumentarea
Diversitatea lumii vii fenomenelor și proceselor
fizice,chimice, biologice
Atomul, componentă a
materiei Activități practice de utilizare a
unor surse diverse de
Legătura ionică.
informare: albume, atlase,
Reţele ionice reviste, filme documentare,
internet, etc.;
Legătura ionică.
Reţele ionice
Soluţii apoase
Principiile și legile în
mecanica clasică
548
Optica geometrică
-Reflexia și refracția
Lentile
Ochiul
Instrumente optice
549
Evaluări
Domeniul de evaluare Perioada/data Note privind evaluarae
Istorie Formativă+ sumativă
___________Evaluarea inițială- adaptare curriculară_______________
Finalități educaționale Conținuturi Strategii/tehnologii Strategii de Note privind

didactice evaluare monitorizarea
(nivelul de
(Activități de învățare (se vor indica atingere a
conforme cerințelor strategiile specifice finalităților)
educaționale speciale ale de evaluare pentru
proiectată)
Capitolul I. Introducere in
550
sudiul istoriei
Predare , aprofundare, Fișe de lucru. Consemnarea
Capitolul II. Antichitatea. discuții. temelor predilecte
Jocuri abordate în discuție
în dezvoltarea lor.
Subcapitolul 1 Exerciții de realizare a unor

propoziții care să conțină Teste grilă
Popoare și spații termeni istorici.
Să localizeze în timp și
spaţiu evenimentele; Formarea
Caiet
popoarelor Orientului Predare , aprofundare, Dezvoltarea
Antic. discuții. temelor și
Activitate subiectelor
Constituirea primelor
personalizată preferate,
popoare europene
stimularea pentru
Activitate cu harta sau
aprofundarea
atlasul istoric.
acestora, găsirea
Să ordoneze Subcapitolul 2 Chestionare comună elev-
evenimentele istorice profesor a unor
Forme de organizare politică Jocuri
soluții de
551
în Antichitate argumentare .
Observarea unor imagini Teste grilă, grafice
sau ilustrații.
Evaluare prin proba
1. Egiptul – un simbol al scrisă
despotismului oriental.
Predare, aprofundare,
Să recunoască şi să 2. Democraţia ateniană. discuții
utilizeze informaţii dintr- Observarea Consemnarea
o sursă istorică. 3. Republica şi Imperiul sistematică evoluției sau a
Roman. dificultăților de
Exerciții de lectură a unui asimilare a logicii
4. Regatul dac. text istoric. propoziționale și
stimularea sau
Realizarea unor enunțuri
corectarea acestor
scurte folosind termenii
constatări.
istorici în mod corect.
Predare, aprofundare,
Să selecteze surse Evaluarea prin probe
discuții
necesare pentru orale
prezentarea unor
evenimente / Subcapitolul 3 Moștenirea
552
personalităţi culturală a antichității
Să localizeze pe hartă state,
1. Arta evenimente.
Fișe de lucru.
2. Educaţie şi ştiinţă în
lumea greacă.
Jocuri
Să compare fapte Predare, aprofundare,
istorice, punând în Subcapitolul 4 discuții
evidenţă schimbările
survenite Mari religii
Să localizeze în timp și Să se obișnuiască să Teste grilă

spaţiu evenimentele; găsească răspunsul la
1. Iudaismul şi creştinismul. intrebarea ,, de ce?”
Islamismul şi budismul.
Caiet
2. Evaluare
Cap III. Evul Mediu.

Predare , aprofundare,
discuții Activitate
553
personalizată
Să ordoneze Subcapitolul 1
evenimentele istorice
Formarea popoarelor Exerciții de realizare a unor Consemnarea
medievale propoziții care să conțină evoluției și
termeni istorici. adificultăților și
Chestionare stimularea
respectiv corectarea
1. Europa – spaţiul de
acestora, de la caz
formare a popoarelor Predare , aprofundare,
Să recunoască şi să la caz.
germanice, romanice şi discuții
utilizeze informaţii dintr- slave. Asia – vatră de
o sursă istorică. origine a arabilor , fino- Activitate cu harta sau Jocuri
ugricilor şi turcilor. atlasul istoric.
3. Etnogeneza românească.
Subcapitolul 2
Civilizația medievală
Să selecteze surse
554
necesare pentru
prezentarea unor Realizarea unor enunțuri Teste grilă, grafice
evenimente / scurte folosind termenii
1. Economie şi societate în istorici în mod corect.
personalităţi
Evul Mediu.
2. Europa romanică şi
Europa gotică.
Subcapitolul 3 Evaluare prin proba

Să compare fapte
scrisă
istorice, punând în
Statul medieval
evidenţă schimbările Observarea
survenite sistematică
1. Imperiul Bizantin. Evaluarea prin probe

orale
Să localizeze în timp și 2. Modele statale medievale: Consemnarea
spaţiu evenimentele; Franţa şi Imperiul Romano - evoluției sau a
German. dificultăților de
asimilare a logicii
555
propoziționale și
stimularea sau
corectarea acestor
constatări.
Subcapitolul 4
Să ordoneze evenimentele
Spaţiul românesc în Evul Evaluare și
istorice
Mediu. autoevaluare prin
discuții elev-
1. Constituirea statelor profesor, stabilirea
medievale în spaţiul neclarităților sau a
românesc. dificultăților, tip
SMART.
2. Organizarea politico-
instituţională a
Transilvaniei, Ţării
Să recunoască şi să utilizeze
Româneşti şi Moldovei.
informaţii dintr-o sursă
istorică. 3. Islamul şi Europa.
4. Ţările Române în
556
secolele al XIV-lea – al
XVI-lea. Ştefan cel Mare –
apărător al creştinătăţii.
Mihai Viteazul –
“Restitutor Daciae”.
7. Statul politico juridic al

Ţărilor Române.
Să compare fapte istorice,

punând în evidenţă Capitolul IV. Începutul
schimbările survenite Epocii Moderne.
Subcapitolul 1 Umanismul
și Renașterea artistică
1. Umanismul.
557
2. Renaşterea artistică.
Subcapitolul 2
Reforma religioasă și
urmările sale
1. Reforma.
2.Contrareforma. Războaiele
religioase.
Subcapitolul 3
Expansiunea europeană și
558
confruntările militare
1. Expansiunea europeană.
2. Absolutismul.
3. Războiul de 30 de ani.
4. Europa după pacea

westfalică.
5. Evaluare
6. Evaluare finală
559
Servicii de suport ce urmează a fi prestate
Denumirea serviciului Specialistul care va presta Data încadrării elevului în Perioada

serviciu
/frecvența
Geografie Partenie Adelina 01.11.2018 2018/2019
Pamantul- o entitate a Universului Luni, 16-16 Partenie A. Citirea si interpretarea informatiei

cartografice si grafice;
Masurarea si reprezentarea Marti, 9-10
spatiului terestru
Relieful terestru Operarea cu simboluri, semne si

conventii;
Atmosfera terestra
Apele Terrei
560
Utilizarea terminologiei stiintifice si
disciplinare specifice;
Sesizarea unor succesiuni de procese

naturale.
Finalități Conținuturi Strategii/ Strategii de Note privind

educaționale evaluare monitorizarea
tehnologii didactice (nivelul de atingere a
(se vor indica finalităților)
(Activități de strategiile specifice
învățare conforme de evaluare pentru
cerințelor fiecare finalitate
educaționale proiectată)
speciale ale
elevului)
561
Utilizarea corecta a PAMANTUL-O ENTITATE A Discutarea unor Evaluare orala Consemnarea
terminologiei UNIVERSULUI imagini ale evolutiei si a
specifice pentru corpurilor cosmice Evaluare scrisa dificultatilor si
explicarea mediului Universul si sistemul solar stimularea respectiv
geografic utilizand corectarea acestora, de
Miscarile Pamantului
limbaje diferite la caz la caz
Raportarea MASURAREA SI REPREZENTAREA Analiza unui glob Evaluare orala Evaluare si

elementelor SUPRAFETEI PAMANTULUI fizic si a imaginii autoevaluare prin
semnificative din acestuia; Evaluare scrisa discutii elev-profesor,
societate si stiinta la Coordonatele geografice stabilirea neclaritatilor
mediul inconjurator Analiza miscarii de sau a dificultatilor
Reprezentarile cartografice rotatie;
ca intreg
Analiza unor harti

diferite;
Relationarea RELIEFUL TERESTRU Descrierea si Evaluare orala Consemnarea temelor

elementelor si explicarea reliefului; predilecte abordate in
fenomenelor din Unitatile majore ale reliefului teresstru Evaluare scrisa discutie si dezvoltarea
562
realitate cu lor
reprezentarile lor Tipuri si unitati de relief Analiza unor imagini
cartografice diferite de forme de
relief;
Integrarea ATMOSFERA TERESTRA Descrierea Evaluare orala Consemnarea

aspectelor din caracteristicilor evolutiei si a
natura si societate Alcatuirea si structura atmosferei atmosferei Evaluare scrisa dificultatilor si
intr-o structura stimularea respectiv
Factorii genetici ai climei Denumirea si
obiectiva corectarea acestora, de
localizarea zonelor la caz la caz
Climatele Terrei
de clima ale globului
Dobandirea unor APELE TERREI Identificarea Evaluare orala Evaluare si

competente sociale, oceanelor pe harta autoevaluare prin
civice si Componentele hidrosferei Evaluare scrisa discutii elev-profesor,
antreprenoriale pe stabilirea neclaritatilor
Apele continentale si oceanice
baza studierii sau a dificultatilor
geografiei
563
Nr. Etapa Problema Operaţii
educaţională care
se rezolvă
1 Identificarea De ce voi face? 1. De ce este valoros pentru elevi acest subiect?
competenţelor/ 2. Cum se corelează cu cunoştinţele anterioare ale elevilor?
obiectivelor 3. Cum se corelează cu experienţa lor personală şi cu interesele lor?
4. Stabilirea cat mai clar şi corect posibil:
− ce va şti,
− ce va şti să facă,
− cum se va comporta, ce atitudine va avea elevul la
sfarşitul activităţii didactice (lecţiei).
564
5. Corelarea celor stabilite cu curriculumul pentru nivelul liceal de
învăţămînt.
6. Determinarea posibilităţilor de realizare a celor preconizate în
intervalul de timp avut la dispoziţie.
2 Selectarea Ce voi face ? 7. Selectarea şi prelucrarea conţinuturilor adecvate obiectivelor

precizate.
conţinuturilor
8. Analiza condiţiilor concrete de muncă la domiciliul elevului
(particularităţi şi condiţiile materiale).
9. Folosirea experienţelor zilnice ale elevului.
3 Analiza Cu ce voi face ? 10. Cu ce unităţi de conţinut să completez
resurselor tema?
11. Cum poate fi examinată tema la alte discipline?
565
4 Elaborarea Cum voi face? 12. Determinarea tipului de lecţie adecvat obiectivelor
strategiei stabilite şi duratei lecţiei.
13. Raportarea învăţării la alte discipline.
14. Alegerea formelor de organizare.
15. Selectarea metodelor de predare – învăţare.
Acordarea de funcţionalitate învăţării.
16. Alegerea mijloacelor necesare de învăţămant.
17. Combinarea conţinuturilor, formelor, metodelor şi
mijloacelor în strategii didactice centrate pe obiectivele preconizate.
18. Imaginarea scenariului activităţii didactice în ansamblu.
5 Elaborarea Cum voi şti dacă 19. Alegerea tipului de evaluare corespunzător obiectivelor
precizate.
566
sistemului s-au realizat obiectivele 20. Alegerea metodelor şi procedeelor respective de evaluare.
de evaluare preconizate? 21. Alegerea mijloacelor (sarcinilor didactice) pentru
realizarea evaluării procesului de desfăşurare a lecţiei şi evaluării
nivelului de atingere a obiectivelor stabilite.
6 Evaluarea Ce mai trebuie să 22. Concluzii privind precizarea obiectivelor formulate.
(autoevaluarea) precizez? 23. Concluzii privind metodologia aleasă.
în ansamblu 24. Concluzii privind sistemul de evaluare propus.
a activităţii 25. Precizarea, în ansamblu, a strategiei de predare – învăţare –

evaluare
didactice
în cadrul activităţii didactice (lecţiei) proiectate.
proiectate.
567
Etape în elaborarea unui proiect de activitate
model
CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICA
Profesor consilier scolar - Diana Cazacu
I. Identificarea cazului
DATE BIOGRAFICE SI SOCIALE SEMNIFICATIVE:

Nume si prenume: M.M.
Data si locul nasterii: 22.05.2000
Varsta: 18 ani
Sex: masculin
Clasa a IX a
Certificat nr.301 din 09.10.2018
DATE SEMNIFICATIVE DESPRE COMPONENTA FAMILIEI:
M. este singur la parinti. Parintii sunt casatoriti. Mama este asistent personal iar tatal este sofer.
Climatul familial: relatiile interfamiliale sunt armonioase, organizate, bazate pe dragoste si

intelegere, sunt favorabile cresterii si dezvoltarii echilibrate a copilului, exista o atmosfera
destinsa si o preocupare deosebita a parintilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de
vedere.Parintii sunt interesati in mod deosebit de instruirea si educarea copilului.
Atitudinea familiei fata de copil: parinti protectivi; copilul este atent ingrijit si ocrotit.
Conditii socioeconomice si culturale in familie: conditiile materiale si igienico-sanitare sunt

normale; bugetul familiei este unul mediu, conditiile de locuit fiind foarte bune Mama se ocupa
de educatia copilului, iar tataeste sofer. Parintii sunt interesati in mod deosebit de instruirea si
568
educarea copilului, prin urmare M. are la dispozitie mijloace de invatare cat si de recreere
moderne (computer cu acces la internet, televizor, etc.).
Evenimente importante din biografia subiectului:
DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:
Stare actuala de sanatate: handicap grav cu AP
DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE:
Temperament: are un temperament predominant flegmatic cu unele accente melancolice. Este o

fire calma, controlata, retinuta, lenta, uneori nepasatoare, mai greu adaptabila, rezistenta la
solicitari repetitive, interiorizata.
Coeficient de inteligenta: M. prezinta un nivel mediu de inteligenta(QI 100)
Procese si fenomene psihice: Subiectul prezinta o perceptie complexa (spirit de observatie), o

memorie buna, avand o capacitate buna de stocare a informatiilor. Poate sa se concentreze si sa
fie atent pentru un timp mai indelungat. In ceea ce priveste limbajul, subiectul are un vocabular
bogat, o exprimare frumoasa si corecta. Are o motivatie intrinseca.
Aptitudini: IT
Comportament: M. este un copil in general echilibrat. Este putin rezistent la frustrari, dar nu se
manifesta impulsiv. Trece relativ usor de la o stare la alta. De asemenea, M. este un copil retras
in ultimul timp, preferand sa-si petreaca timpul mai mult singur, in fata calculatorului. Prietenii
lui sunt virtuali. Se constata o lipsa acuta de motivatie in privinta relationarii cu alte persoane,
din cauza handicapului grav si a infatisarii. Se retrage destul de repede din activitati sociale si in
majoritatea timpului, devenind agitat la sfarsitul sarcinilor, existand si un disconfort de ordin
medical.
Imagine de sine: M. si-a dezvoltat o imagine de sine negativa.
569
Comunicare si relationare cu cei din jur: M. este o fire introvertita, putin comunicativa si
sociabila; raspunde la intrebari mai mult monosilabic, atat timp cat subiectul de discutie nu
prezinta interes. Prefera sa-i asculte pe cei din jur decat sa vorbeasca despre el. La capitolul
afectivitate, emotiile subiectului sunt profunde si indelungate; manifesta sentimente de iubire fata
de cei apropiati (parinti, alti membri ai familiei), insa nu si-a gasit prieteni adevarati pana in
prezent. Nu are incredere in colegi, vecini de varsta lui, fiind dezamagit de unele rautati ale celor
din jur referitoare la aspectul lui. Petrece mai mult timp singur sau in compania mamei. De
asemenea, comunicarea dintre M. Este buna.
Interesele si aspiratiile subiectului:Din cauza problemelor motrice prefera open source pentru a
prelua informatii si carti in format electronic. Este pasionat de jocuri logice pe calculator de tip
competitiv
DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE:
A frecventat cursurile Gradinitei Centrului si invatamantul de masa din cadrul Scolii Th

Costescu. A obtinut cea mai mare nota din clasa in care este inscris (IX G) la Colegiul National
Pedagogic ,,Stefan Odobleja” cu profil socio-uman, la examenul de capacitate.
II. Particularitatile cazului
PARTICULARITATILE DE VARSTA ALE SUBIECTULUI:
Modul de manifestare al subiectului in activitatea cotidiana: M. provine dintr-o familie

organizata, functionala.Mama este asistent personal intrucat el nu se poate deplasa singur. Este
major, dar este interesat de activitatile specifice varstei de 15-16 ani
Aspecte particulare ale cazului: M. s-a nascut cu o malformatie congenitala aflandu-se intr-o
situatie medicala grea, avand un handicap grav.
570
III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului
STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE ALE SUBIECTULUI IN CAUZA
Nevoi psihopedagogice:
 Nevoia de a gasi intelegere din partea celor din jurul sau, rabdare si indulgenta;
 Nevoia de a-si constientiza resursele personale, in ciuda deficientei sale fizice;
 Nevoia de a-si forma o atitudine pozitiva legata de viitorul sau;
 Nevoie de consiliere psihologica si consiliere de suport;
 Nevoia de a fi ascultat, de a-si exterioriza trairile si sentimentele;
 Nevoia de a-si imbunatati imaginea de sine, de a-si invinge retinerea de orice activitate,
de a obtine incredere in fortele proprii si a participa, astfel, activ la activitati realizate in
familie si la cele oferite de scoala la domiciliul acestuia, in limita posibilitatilor sale,
avand in vedere disponibilitatea minima din cauza problemelor medicale.
 Nevoia de a-i creste stima de sine si de a se putea integra cel putin partial in mediul scolar
in anul scolar urmator.
Nevoi sociale:
 Nevoia de a fi privit la fel ca si ceilalti copii, de a nu fi considerat „altfel”;

 Nevoia de comunicare si afectiune din partea celor din jur
 Nevoia de a obtine incredere in ceilalti;
 Nevoia de acomodare cu noii profesori si depasirea temerilor de respingere;
 Nevoia de a stabili relatii de prietenie adevarate;
 Nevoia de toleranta din partea societatii si de respect fata de diferentele interpersonale.
 Nevoia de afectiune; copilul are nevoie sa fie iubit, in ciuda deficientei sale fizice.
Nevoi educationale:
 Nevoia de a-si continua studiile, de a primi sprijin si sustinere din partea sistemului
educativ;
571
 Nevoia de a beneficia de cursuri la domiciliu, prin deplasarea profesorilor la subiect
acasa, o data sau de doua ori pe saptamana;
 Nevoia intensificarii colaborarii scolii cu familia astfel incat M. sa tina pasul cu ceilalti
colegi, sa se poata adapta in noul mediu educational;
 Nevoia de eliminare a decalajului dintre cunostintele elevului si cele dobandite de
colectivul clasei, conform programelor de studiu;
 Nevoia unei atitudini suportive din partea profesorilor, incurajarea M. si intarirea
comportamentelor asteptate prin recompense de tip scolar, determinand astfel motivatia
lui de a-si continua studiile si de a evita astfel abandonul scolar;
 Nevoia de a fi inclus in diverse activitati extrascolare potrivite starii fizice a M., in cadrul
carora isi poate pune in valoare aptitudile, de exemplu concursuri online
 Nevoia de adaptare la noile metode de invatare la domiciliu
MODALITATI DE A RASPUNDE ACESTOR NEVOI SPECIFICE:
Interventie psihopedagogica
PROGRAME DE INTERVENTIE DEJA APLICATE:
Consiliere suportiva (in scoala gimnaziala)
Problemele cu care se confrunta copilul
Conduita de evitare: prefera sa ocoleasca situatiile sociale, sa evite anturajul, sa faca totul singur.
Toate acestea pot conduce la o izolare totala.
Conduita de autoagresivitate: neincrederea in sine, ideea ca nu isi va face prieteni, ca nimeni nu

il va vrea in preajma sa, neincrederea in puterea de a reusi sa depaseasca starea in care se afla
(deprimare, lipsa optimismului, durere fizica, psihica, renuntare, stress, delasare).
Conduita meditativa, interiorizarea: in situatiile sociale create subiectul are numeroase momente
de asa-zisa „cadere pe ganduri”, dincolo de care se poate observa un gol afectiv deosebit. Totusi
afirma ca „nu se gandeste la nimic”.
572
Stima de sine scazuta ( manifesta un nivel ridicat de pesimism si lipsa sperantei in ceea ce il
priveste).
Cognitii negative precum ideea ca va fi nevoit sa abandoneze scoala din cauza problemelor
medicale
STABILIREA OBIECTIVELOR
Obiectivul 1: ameliorarea starii actuale
Continuturi: elevul necesita constientizarea resurselor personale, formarea unei atitudini pozitive
in ceea ce priveste viitorul sau.
Metode si mijloace de realizare: metode ca rationalizarea conduc la reducerea gradului de

suferinta. Alte metode utilizate: evaluarea situatiei problematice, convorbirea, lectura unor
povesti-metafore (regasirea intr-unul din personaje, identificarea cu un erou care a reusit sa
depaseasca necazurile si sa fie fericit). Stimularea comportamentul pozitiv al copilului (pofta de
mancare, un suras, optimismul in ceea ce o priveste) prin laude, aprecieri, felicitari, sentimente
de mandrie.
Instrumente de evaluare: Teste de tip A(chestionare) si teste de tip B
Obiectivul 2: Autocunoastere, intercunoastere (sa-si cunoasca punctele tari si slabe) si cresterea

stimei de sine
Continuturi: Recomandari de a comunica online si chiar sa primeasca vizite ale colegilor sai, sa
ii cunoasca mai bine, pentru a le putea acorda incredere, expunerea propriilor opinii cu curaj, fara
teama ca ceilalti il vor judeca sau il vor evita mai tarziu. Ii voi explica ce important este sa-ti
impartasesti lucrurile care-ti fac placere ca in felul acesta sa descoperi si alte persoane care au
aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un grup de prieteni. Intrucat elevul
petrece foarte mult timp cu mama si nu are grupuri extrafamiliale, ii voi recomanda sa petreaca
mai mult timp in compania colegilor sau a unor persoane de apropiate ca varsta.
573
Metode si mijloace de realizare: matricile progresive Raven, Test de temperament Woodworth –
Mathews, metoda biografica, chestionarul, convorbirea, joc de rol, prescriptii comportamentale,
observarea sistematica, problematizarea.
Criterii minimale de apreciere a progreselor: initierea discutiilor, gasirea unor activitati placute in
limita posibilitatilor sale fizice
Metode si instrumente de evaluare: observatia sistematica, capacitatea de a numi ce ii place si ce

ii displace, de a sti cum s-ar comporta intr-o situatie ipotetica data (jocuri de rol,
problematizarea), comportamentul direct
Obiectivul 3: reintegrarea in sistemul scolar, imbunatatirea relationarii cu ceilalti copii

integrandu-se mai bine in mediul social.
Continuturi: Discutii cu ceilalti colegi ai lui pentru a-i face sa il inteleaga pe M. si sa nu il evite;
sa comunice cu toti cei din jurul sau, sa discute cat mai des cu el pe grupul online al clasei sau in
timpul unor vizite, sa il integreze in grup, sa il inveseleasca si sa il incurajeze, , fara a-i crea
disconfort afectiv.
Metode si mijloace de realizare: convorbirea, dezbaterea, discutiile libere, jocuri-exercitiu,

prescriptii comportamentale
Criterii minimale de apreciere a progreselor: comportamentul social al elevului sa dovedeasca

mai multa deschidere si relationare cu ceilalti, interactiunea cu ceilalti copii/colegi
Metode si instrumente de evaluare: observatia sistematica, interviul, testul asociativ verbal.
Obiectivul4: adaptarea la noile conditii de invatare scolara si optimizarea relatiei profesor-elev
Continuturi: Discutii pentru a il convinge sa se exprime liber, sa se manifeste firesc si sa fie

increzator in sine; Convorbiri cu M. pentru a il convinge sa nu-i fie frica sa vorbeasca si sa
comunice ce doreste, sa ceara ajutorul atunci cand are nevoie si sa aiba incredere in profesori si
in colegi; Discutii cu familia pentru a le controla stresul, supararea, pentru a-i incuraja sa
manifeste speranta si optimism de fata cu fiul lor; parintii lui M. trebuie sa manifeste incredere in
574
capacitatile lui pentru a il putea ajuta si pentru a-i da incredere in sine. De asemenea, parintii
trebuie invatati sa acorde neconditionat afectiune, indiferent de ce face copilul, mai ales in
aceasta perioada dificila.
Metode si mijloace de realizare: joc de rol, reflectie, invatare prin cooperare, convorbirea,
evaluarea situatiei problematice, interviul.
Criterii minimale de apreciere a progreselor: M. se deschide fata de profesori si colegii de clasa,

reuseste sa aiba incredere in cei ce colaboreaza cu el si cere ajutorul in diferite situatii.
Metode si instrumente de evaluare: interviuri cu profesorii de specialitate, colegii de clasa si

profesorul diriginte, observatia sistematica.
TEME PLANIFICATE
1. Anamneza. Stabilirea obiectivelor (sedinta impreuna cu elevul si mama);

2. Realizarea unei genograme.
3. Evaluarea situatiei problematice. Identificarea cauzelor problemelor prezente care au dus
la stima de sine scazuta si nevoia de izolare.
4. Aplicarea unor teste si chestionare
5. Activitate cu mama pentru constientizarea importantei prezentei tatalui in viata elevului
si importanta pe care o are incurajarea M. de catre parintii sai (sedinta doar cu mama).
6. Discutii pe baza optiunilor sale privind viitorul( aplicare chestionare)
7. Autocunoastere
8. Analiza SWOT
9. Lectura de povesti-metafore. Schimbarea gandiri negative a copilului.
10. Discutii pe teme sociale pentru incurajarea integrarii sociale
11. Discutarea planurilor de viitor, posibilitatilor elevului (sedinta cu elevul si
mama). Formarea unei atitudini pozitive in ceea ce priveste viitorul sau raportanadu-se la
situatia existenta.
12. Ancorarea in resurse.
13. Exercitii de sugestionare cu „bagheta magica”.
14. Povesti-metafora
15. Acceptarea de sine
575
16. Discutii libere pe teme initiate de elev.
17. Jocul-exercitiu: „Daca as fi”
18. Jocuri de rol.
19. Plan de cariera
20. Activitati de grup online si face to face cu colegii pentru integrarea sociala
PERIOADA DE IMPLEMENTARE: AN SCOLAR 2018-2019
576
BIBLIOGRAFIE
 Agabrian M. Parteneriate în educaţie: familie-școală-comunitate. Iaşi: Institutul

European, 2005. 172 p. 2.
 Albu, A.; Albu, C. (1999) „Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare”,
Iaşi, Editura Spiru Haret;
 Albu, C.; Albu, A.; Vlad, T.L.; Iacob, I. (2006) „Psihomotricitatea.Metodologia
educării şi reeducării psihomotrice”, Iaşi, Institutul European;
 American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mintal
disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
 Apley, J. The child with abdominal pains. Oxford, England: Blackwell Scientific
Publications, 1959.
 ASHA (2016, a). Childhood apraxia of speech. Overview,
http://www.asha.org/PracticePortal/Clinical-Topics/Childhood-Apraxia-ofSpeech/.
 ASHA (2016, b). Apraxia of speech in adults, de
http://www.asha.org/public/speech/disorders/ ApraxiaAdults/.
 Atanasiu, Gh., Purcaru, M.A.P.: Metodica predării matematicii la clasele I-IV ,
Editura
 Barkley R. A. (2000) Taking charge of ADHD: The complete, authoritative guide for
parents (rev ed), New York: Guilford
 Barkley,R. A. (2002) Psychosocial treatments for attention deficit/hyperactivity
disorder, Journal of Clinical Psychiatry, 63, 36-43
 Băran-Pescaru A. Parteneriat în educaţie: familie-școală-comunitate. Bucureşti:
Aramis, 2004. 80 p. 3.
 Bâlbâie,V., O interesantă cazuistică logopedică și terapia ei ed.Pim Iași 2008
 Bâlbâie,V., Semiologia dislexiei și terapia ei Editura PIM Iași 2010
 Bâlbâie,V.,şi Pricop.M., Culegere de material metodic pentru corectarea dislaliilor
Ed. Did. şi pedagogică, Bucureşti, 1979.
 Berntsson LT, Köhler L. Long-term illness and psychosomatic complaints in children
aged 2–17 years in the five Nordic countries. Eur J Public Health 2001; 11:35–42.
577
 Bodea Haţegan, C. (2015). Tulburările de limbaj şi comunicare, în Roşan, A. (coord.).
Psihopedagogie specială. Modele de Evaluare şi intervenţie, Editura Polirom, Iaşi p.
212-243.
 Flipsen, P., Gildersleeve-Neumann, C. (2009). Childhood apraxia of speech: some
basics of assessment and treatment,ASHA Invited Presentation, ASHA Convention,
New Oleans, LA, file:///D:/My%20Documents/Downloads/1372
_Flipsen_Jr_Peter.pdf
 Bodorin C., Botnaru V., Bulat G. ș.a. Educație incluzivă. Unitate de curs. Chișinău:
Cetatea de Sus, 2012. 100 p. 4.
 Boşcaiu, E. „Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii”,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
 Braghiş M. Parteneriatul şcoală-familie-comunitate în treapta învăţământului primar:
Ghid metodologic. Chișinău: Tip. Centrul Ed.-Poligrafic al USM, 2013.187 p. 5.
 Brown T.E. (2005) Attention Deficit Disorder: The Unfocused mind in children and
adult, New heaven, CT:Yale University Press
 Bulboacă, M., Alecu, M.: Metodica activităților matematice în grădiniță și clasa I.
Editura
 Burlea, G. (2007) „Tulburările limbajului scris-citit”, Iaşi, Editura Polirom;
 Burlea, G.; Burlea M. (2004) „Dicţionar explicativ de logopedie”, Iaşi, Editura
Sedcom Libris;
 Campo JV, Fritsch SL. Somatization in children and adolescents. J Am Acad Child
Adolesc Psychiatry 1994; 33:1223–35.
 Caraman , L.M. „Metodologia procesului demutizării”, E.D.P., București, 1983
 Carauș D.; Lungu V. Ședințe cu părinții. Eficiente și antrenante. Chișinău: ARC,
2008. 136 p. 6.
 Chomscky, Noam, (1996) Cunoaşterea limbajului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
 Ciobanu L. Pedagogizarea părinţilor copiilor care opun rezistenţă la satisfacerea
judicioasă a necesităţilor materiale. În:Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice
„Rezistenţa educaţiei: delimitări conceptuale şi sugestii practice”. Bălţi: SRL
„Tipografia din Bălţi”, 2012.p. 39-45. 7.
578
 CONFERINŢA ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ INTERNAŢIONALĂ EDUCAŢIA
INCLUZIVĂ: DIMENSIUNI, PROVOCĂRI, SOLUŢII. EDIŢIA A II-A 07.10.2016
 Constantin Păunescu, Limbaj și intelect Editura Științifică, 1973
 Cornelia Stănică, Ecaterina Vrasmas, Terapia tulburărilor de limbaj Editura
Didactică și Pedagogică, 1997
 Costello EJ, Angold A, Burns B et al. The Great Smoky Mountain Study of youth:
goals, design, methods, and the prevalence of DSM-III-R disorders. Arch Gen
Psychiatry 1996; 53:1129–36.
 Cuzneţov L. Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei. Chişinău: CEP.
USM, 2008. 624 p. 8.
 Dobrescu I, Manual de Psihiatrie a copilului și adolescentului, Infomedica 2010,
București.
 Domènech-Llaberia E, Jané C, Canals J, Ballespí S, Esparó G, Garralda E. Parental
reports of somatic symptoms in preschool children: prevalence and association in a
Spanish sample. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 2004; 43:598–604.
 Drăgan, L. Văcărescu, A. “Elemente de surdodidactică”, Ed. Orizonturi universitare,
Timişoara, 2002
 Educatia incluziva, UNICEF, Chisinau 2016 (volumele I,II,III)
 Fombonne E. The epidemiology of autism: a review. Psychol Med 1999;29:769-86.
 Fritz GK, Fritsch S, Hagino O. Somatoform disorders in children and adolescents: a
review of the past 10 years. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 1997; 36:1329–
1337.
 Guţu, M. (1974). Logopedia. U.B.B., Cluj-Napoca.
 Guţu, M. (1993). Note de curs. U.B.B., Cluj-Napoca.
 Ioan Dorin Radu/Gheorghe Ulici Evaluarea și educarea psihomotricității Ed.
Fundației Humanitas /București 2003
 Ionescu M., Negreanu E. Educația în familie: Repere și practici actuale. București:
Cartea universitară, 2006. P.197
 J.DE Ajuriaguerra-Scrisul copilului volumul 1 Editura Didactică și pedagogică
București 1980
579
 J.DE Ajuriaguerra-Scrisul copilului volumul 2 Editura Didactică și pedagogică
București 1980
 Jellesma FC, Somatic Complaints in Childhood: How they are related to children’s
emotional and social functioning, p. 12-40, 2008.
 Jurcău, E., Jurcău, N. (1989). Cum vorbesc copiii noştri. Editura Dacia, Cluj-Napoca.
 Jurcău, E., Jurcău, N. (1999). Să învăţăm să vorbim corect. Cluj Napoca: Editura
Printek
 Lehmkuhl G1, Blanz B, Lehmkuhl U, Braun-Scharm H. Conversion disorder (DSM-
III 300.11): Symptomatology and course in childhood and adolescence. Eur Arch
Psychiatry Neurol Sci. 1989; 238(3):155-60.
 Lupu, C., Săvulescu, D.: Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XI-a.
Licee
 Mare , V. „Date cu privire la funcția auditivă la elevii surzi”, Probleme de
defectologie, vol. IV, E.D.P., București 1970
 Milea S, Meila P, Tratat de pediatrie, vol.6, Ed. Medicală, 1988, București.
 Monica Ana Paraschiva Purcaru-Metodica activităților matematice și aritmeticii
pentru institutori/profesori din învătământul primar și preșcolar
 Neacșu, I. (coordonator): Metodica predării matematicii la clasele I-IV. Editura
Didactică și
 Neagu, M., Beraru, G.: Activități matematice în grădiniță. Editura AS’S, 1995.
 Oster J. Recurrent abdominal pain, headache, and limb pain in children and
adolescents. Pediatrics 1972; 50:429-36.
 Păunescu, C. (1976) Introducere în logopedie. E.D.P., Bucureşti
 Popa M. „Comunicarea și personalitatea la deficientul de auz”, Ed. Fundației
Humanitas, București, 2001
 Popovici, D.V.; Matei, R.S. (2005) „Terapie ocupaţională pentru persoane cu
deficienţe”, Constanţa, Editura Muntenia;
 Preda, V. (1995) „Elemente de psihopedagogia intervenţiei precoce”, Cluj-Napoca,
Universitatea Babeş-Bolyai, Colecţia Psihoped-info;
 Programe școlare pentru învățământul primar, revizuite.
București,2003(I,II),2004(III), 2005(IV).
580
 Rad. F. ADHD - Attention Deficit/Hyperactivity Disorder,
http://www.bellanima.ro/a-d-h-d/
 Radu, Gheorghe . (2002). Psihologie şcolară pentru învăţământul special. Bucureşti,
Editura Fundaţiei HUMANITAS
 Radu, Gheorghe. (1999). Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap.
Bucureşti, Editura Didactică Şi Pedagogică
 Rosu, M.: Didactica matematicii în învatamântul primar, MEC, Unitatea de
Management a Proiectului pentru Învățământul Rural, 2007.
 Roşca, Mariana. (1967). Psihologia deficienţilor mintali. Bucureşti, Editura Didactică
și Pedagogică
 Rutter M, Silberg J, O'Connor T, Simonoff E. Genetics and child psychiatry: II
empirical research findings. J Child Psychol Psychiatry 1999;40:19-55.
 Shapiro EG, Rosenfeld AA, The Somatizing Child. Conversion and Somatization
Disorders in Children: Review of the Literature, Springer New York, 1987, p 29-51.
 Sigma, București, 1996.
 Silber TJ, Pao M. Somatization disorder in childhood. Pediatr Rev 2003; 24:255–64.
 Solovei R. Educaţie incluzivă. Ghid metodologic pentru instituţiile de învăţămînt
primar şi secundar general. Chișinău: 2013. 172 p. 10.
 Stănică, I/Popa, M/ Popovici , D.V. „Psihopedagogie specială-deficienţă de auz” , Ed.
Pro Humanitate, București, 2001
 Szatmari P. The causes of autism spectrum disorders. BMJ 2003;326:173-4.
 Universității „Transilvania” din Brașov, 2002.
 Verza, E Conduita Verbala a Scolarilor E.D.P., Bucureşti 1973
 Verza, E Disgrafia şi terapia ei, E.D.P., Bucureşti.1983
 Verza, E TRATAT de logopedie volumul 1 Editura fundației Humanitas,București
 Verza, E TRATAT de logopedie volumul 2 Editura fundației Humanitas,București
 Verza, E. (1997) Dislalia şi terapia ei, E.D.P., Bucureşti.
 Verza, E. „Metodologii contemporane în domeniul defectologiei și logopediei”,
Univer-sitatea București, 1987
 Verza, E./ Verza, F. „Tratat de psihopedagogie specială”, Ed. Universităţii din
Bucureşti, București, 2011
581
 Verza, Emil. (2002). Introducere în psihopedagogie specială şi în asistenţă socială.
Bucureşti, Editura Fundaţiei HUMANITAS
 Vrăsmaș E. Consilierea și educația părinților. București: Aramis, 2002. 125 p. 11.
 Vrăsmaş, E., Stănică, C. (1997) Terapia tulburărilor de limbaj – intervenţii
logopedice, E.D.P., Bucureşti.
 Vrăşmaş, E. (1998) „Învăţarea scrisului”, Bucureşti, Editura Pro Humanitate;
 Wakefield AJ, Murch SM, Anthony A, Linnell J, Casson DM, Malik M, et al. Ileal-
lymphoid-nodular hyperplasia, non-specific colitis, and pervasive developmental
disorder in children. Lancet 1998;351:637-41.
 Wallon, H. „Evoluția psihologică a copilului”, E.D.P., București, 1975
 Withlock, PA. The aetiology of hysteria, Acta Psycjiatrica Scandinavica, 1967: 43,
144-162.
 Wolraich ML, Felice ME, Drotar D. The classification of child and adolescent mental
diagnosis in primary care. Diagnostic and Statistical Manual for Primary Care (DSM-
PC) Child and Adolescent Versions. Elk Grove Village, American Academy of
Pediatrics; 1996.
 ***Manualele școlare (în vigoare) de matematică pentru clasele I-IV.
 ***Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul Național pentru
Curriculum.
 ***SNEE, CNC, Descriptori de performanță pentru învățământul primar, Editura
Legislație
 Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului naţional pentru elevi cu

deficienţe de vedere - 2019
 Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului naţional pentru elevi cu
deficienţe de auz - 2019
 ORDIN
6552_2011evaluarea_asist_psihoeducationala_orientare_scolara_profesionala_CES.p
df
 ORDIN_5575_2011_scolarizare_la_domiciliu_si_infiintare_grupe_in_spital.pdf
 ORDIN_5575_2011 Metodologie-cadru_scolarizarea la domiciliu.pdf
582
 ORDIN_5575_Anexa_Metodologie-cadru_scolarizarea la domiciliu.pdf
 ORDIN
5574_2011_Ordin_si_Metodologie_servicii_sprijin_educaţional_tinerii_CES_integraț
i_în_înv_de_masă.pdf
Webografie
 http://articole.famouswhy.ro/despre_integrarea_scolara_a_copilului_deficient_de_auz
/
 https://www.google.ro/search?q=urechea
 https://dexonline.ro/definitie/
 https://www.google.ro/webhp?sourceid=chromeinstant&ion=1&espv=2&ie=UTF-
8#q=prenatal
 http://www.helpautism.ro/autism/simptomele-sindromului-asperger
 https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-
aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-
incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-
profe/1?fbclid=IwAR2CvAuNhfvYqtlJ-
spSlBiNt7fgIp14RATDPWh2OZGsRixT22OJE6kYMXY
583

Structura Plan de Interventie - CES

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura Plan de Interventie - CES

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fișă suport în elaborarea Planurilor de Învățare Personalizate (PIP)

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE MEDII

Caracteristici principale ale Strategii şi intervenţii eficiente in predare

- se confruntă cu dificultăţi mult mai

Obstacole în calea învăţării

Memorie -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi informaţiile cheie

Are mari dificultati in :

frecvent posibilitatea de a le repeta

Aspecte psiho-sociale -timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DISLEXIE

Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare

-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de telefon,

- confunda datele, ratand întâlnirile / programările

Are dificultati in : - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a

-accent pe evaluari orale

- accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa

- accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi

-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele

- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DISCALCULIA

Discalculia este dificultatea de a înţelege şi rezolva sarcini matematice.

Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare

-are dificultăţi de calcul matematic începând cu

Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si operarii cu

- folosirea de fişe ajutătoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei

Intelegere si invatare cognitiva - folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)

-a memora simbolurile matematice (adunare,

- a se orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte,

Are dificultati in : -permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice

- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu

Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DISPRAXIA

Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare

Bariere în calea învăţării

Are dificultati in : Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)  imbunatatirea coordonarii

Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)

Are dificultati in : Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala

- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal

-face diferenta între stânga şi dreapta

Organizarea şi autoorganizarea activităţii Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în

Aspecte psiho-sociale - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii

Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: SINDROMUL DOWN

Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare

Atentia -relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are

Are mari dificultati in :

-a-şi însuşi deprinderi noi;

-a-si organiza spaţiul şi obiectele învăţării: manualele,

-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai

Are mari dificultati in : - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii

- evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte /

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Categoria CES: AUTISM – partea 1

Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare

-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la

-insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul

Are mari dificultati in : Strategii centrate pe comunicarea nonverbala

(Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un

Are mari dificultati in : Cognitie si invatare cognitiva imbunatatirea abilitatilor de achizitionare

- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de