Sunteți pe pagina 1din 32

Fisa suport

Aria CES: CUNOASTERE SI INVATARE


Categoria CES: DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE MEDII
Caracteristici principale ale elevului Strategii şi intervenţii eficiente in predare
- are niveluri de performanţă semnificativ sub nivelul Elevii cu astfel de cerinţe au adesea dificultăţi mai mari în înţelegerea lumii din jur şi de aceea ei
aşteptat în majoritatea ariilor curriculare, în ciuda trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sfătui şi susinte, atât în
intervenţiilor corespunzătoare. probleme practice cât şi personale.
- se confruntă cu dificultăţi mult mai mari în:
Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii didactice, care sa vizeze
 dobândirea abilităţilor de scriere, citire, calcul diminuarea obstacolelor invatarii:
 înţelegerea conceptelor.
-mai poate avea: Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
 întârziere de vorbire şi limbaj asociate - reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele
 nivel scăzut de concentrare necesare, în ordine)
 abilităţi sociale insuficient dezvoltate - contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor în banci, lânga perete,
 respect de sine scăzut alaturi de copii mai voinici.
- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie
Obstacole în calea învăţării
fise, caiete, sa stearga tabla, etc.
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.
Are mari dificultati in :
- a intelege, recunoaştere cuvintelele, in fluenţa citirii Comunicare, intelegere si invatare cognitiva facilitarea intelegerii si operarii cu
- a scrie corect (probleme de ortografie, punctuaţie, conceptele si informatiile cheie ; imbunatatirea comunicarii
lipsă de coerenţă in compoziţie) - oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse
- a-şi comunica ideile clar şi eficient (probleme de - oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple
sintaxă, articulare, vocabular etc) - sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca,
-a înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal va si arata cum sa faca)
Invatare si intelegere cognitiva -legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului
Are mari dificultati in : - folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor în activitatea de predare (pe tabla, in fisele de lucru,
-a înţelege şi aplica concepte matematice in materialele didactice) pentru a evidenţia informaţiile cheie sau pentru a facilita comunicarea
-a înţelege şi aplica concepte generale - folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mânuiasca, si nu numai lucrul
Memorie cu creion si hârtie
Are mari dificultati in : - prezentarea conceptelor matematice pe etape şi o varietate de posibilităţi de a le repeta şi
-a-si elabora o strategie eficienta de memorare aplica
-a deprinde şi aplica noi abilităţi fără a avea în mod - oferirea de sarcini individuale, împărţite în etape mai mici, realizabile
frecvent posibilitatea de a le repeta Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor
-a reţine informaţii complexe fără posibilitatea mnezice
repetării acestora -activitati ce ii creaza oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica abilităţile nou deprinse
Atentia si hiperactivitatea -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi informaţiile cheie
Are mari dificultati in :
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru Atentia si hiperactivitatea  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
perioade extinse - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de
- a selecta si a se concentra pe aspectele relevante concentrare si a dificultatii sarcinii)
ale unei sarcinii. Organizarea şi autoorganizarea activităţiiimbunatatirea abilităţilor sale
Organizarea şi autoorganizarea activităţii organizatorice
Are mari dificultati in : - implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atentă supraveghere şi
-a se autoorganiza  lucreaza ineficient fără îndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie
supraveghere şi indicaţii fise, caiete, sa stearga tabla, etc.)
Aspecte psiho-sociale Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în capacitatea de
Are mari dificultati in : a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
-a lucra în grupuri (ptr ca are probleme de - ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.
comunicare şi işi asumă foarte greu diferite roluri) - oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci când se
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru comporta corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.
ca ii lipseste motivatia) -ajutor şi sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale
-activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra în colaborare, pe perechi sau în grupuri mici
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca odata cerinta
exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are nevoie
Strategii eficiente de evaluare
-timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)
-insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana
- oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaţii în scris, ce nu sunt complexe sau extinse si
cu multe simboluri / imagini ajutatoare
-evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui
coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISLEXIE
Dislexia este o dificultate de învăţare specifică, ce îngreunează procesul de învăţare în ceea ce priveşte cititul, scrisul şi ortografia. In corectarea
dislexiei trebuie să ne bazăm pe faptul că aceşti elevi pot avea bune abilităţi vizual-spaţiale, abilitatea de a gândi holistic, de a vedea o imagine de
ansamblu şi o gândire laterală foarte bună.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii didactice, care
telefon, inversarea numerelor autobuzelor etc.) sa vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:
-are dificultăţi de organizare (ex : rătăcirea lucrurilor
personale), inclusiv de organizare a timpului Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
- confunda datele, ratand întâlnirile / programările -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
- are dificultăţi de orientare (ex. cu hărţi, sau în oraşe materialele prezentate
străine), facand deseori confuzie intre stânga si dreapta Comunicare (citire,scriere, vorbire)  imbunatatirea abilitatilor de scriere si
Bariere în calea învăţării citire
-oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni cheie (in vederea
Comunicare (citire,scriere, vorbire)
studierii si familiarizarii cu acestea)
Are dificultati in :
-oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa
-a identifica în cuvinte,literele asemănăt: b cu d / p cu q / m
-recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora independent
cu w
-imbunătăţirea fişelor de lucru, astfel încât să devină accesibile (formatul texului sa fie
-a învaţa şi a-şi aminti legătura dintre forma literei şi sunet
lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/ subliniate etc.)
-a întelege a ceea ce citeşte, mai ales daca notiunile sunt
- folosirea tehnologiei informaţiei, ca de ex: Word cu program de corectare a ortografiei
noi(atunci când învaţă să citească, el recunoaşte mai uşor un
cuvânt după formă sau uitându-se la părţi ale cuvântului, grupuri
pentru lb romană, reportofon pentru notiţe
de litere, silabe sau la înţelesul propoziţiei.) -prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait)
-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele -citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si
scrise –de ex, "şut" este citit "tuş") cu intonatie(dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)
-a pune literele si numerele în pozitii corecte in scris (ex: - supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii
inverseaza / omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect -incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor);
spatiile dintre cuvinte, ca de exemplu: corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si
“Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate.” profesorul impreuna)
“Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele.” ) Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea operarii cu semnele matematice
-a-si exprima judecatile in scris (îi trebuie m mult timp decât - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
celorlalţi) sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
-a pronunţa corect cuvinte lungi - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
Intelegere si invatare cognitiva -prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile
Are dificultati in : informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila.
-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o - incurajarea temelor ptr acasa; corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai
parte (Obs : De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna)
intelectual scazut de inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte Memoria (memorarea succesiunilor)  eficientizarea strategiilor mnezice
lucruri in afara de scris-citit. De fapt, statisticile arata ca -includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare
inteligenta dislexicilor este peste medie.) - supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
- lucrul cu operatiile matematice -folosirea unui carneţel pentru a-şi ajuta memoria
Memoria (memorarea succesiunilor) Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp
Are dificultati in : oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
- a-şi aminti ceea ce a văzut / a auzit într-o succesiune - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
corectă Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea abilităţilor sale
- a pune literele si figurile în pozitii corecte (ex: inverseaza / organizatorice
omite litere dintr-un cuvant) -elaborarea unui plan de lectie / de invatare (care va fi scris pe tabla si apoi oferit elevului
-a-si aminti tabla înmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor pentru a a-si organiza mai bine invatarea)
- a retine datele, confundandu-le si ratand întâlnirile / -recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si
programările calendare sa poata vizualiza timpul si sa-si organizeze activitatile.
Orientare spatiala Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de
Are dificultati in : achizitionare a cunostintelor
- a intelege instrucţiunile de orientare - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
-a utiliza hartile - valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului (ex: abilitati sportive, abilitati
-a spune cu exactitate care este stanga si care este muzicale, teatrale, diferite hobby-uri)
dreapta -Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor când are nevoie
Organizarea şi autoorganizarea activităţii - implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi (ce il pot ajuta sa se simta util si
Are dificultati in : special).
-a se organiza (ex : rătăcirea lucrurilor personale), inclusiv Strategii eficiente de evaluare
de organizare a timpului -accent pe evaluari orale
Aspecte psiho-sociale - accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa
Are dificultati in : - accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu ofera mai mult timp de elaborare (proiecte, eseuri, portofoliu etc.)
are incredere in fortele proprii) -oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele scrise)
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmar
Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISCALCULIA
Discalculia este dificultatea de a înţelege şi rezolva sarcini matematice.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-are abilitaţi scăzute de a lucra cu numere sau cu noţiuni OBS : Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit
matematice ; nivelul si formele de manifestare ale discalculiei
-are dificultăţi de calcul matematic începând cu operaţiile
de baza (adunare, scădere, înmulţire, împarţire). Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ
-ii sunt afectate operaţiile de: selecţie, ordonare, grupare; -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si
-nu se pot orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte, materialele prezentate
schiţa, sala de clasă, stradă). -interveniţi cu echipamente ajutătoare(suporturi şi instrumente de scris care să-i
Bariere în calea învăţării asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)
Comunicare (scriere)
-a citi si scrie o formula, schiţa, grafic, histograma; Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si
-a citi si scrie exerciţii şi formule matematice operarii cu notiunile matematice
- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul
Intelegere si invatare cognitiva sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul
Are dificultati in : -stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea independentă
-a asocia cantitatea la număr şi in a-si forma conceptul de -supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii
număr; - folosirea de materiale ajutătoare (planşe, tabele)
-a numara crescător/ descrescător /pe intervale ( reia sau - folosirea de fişe ajutătoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei
omite numere) - folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)
-a stăpâni reversibilitatea operaţiilor (adunare, scădere, - folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev să
înmulţire, împărţire). stabilească semnificaţia operaţiilor matematice
-a înţelege semnificaţia operaţiilor (face confuzii între -formularea problemelor cu date concrete legate de secvenţe de viaţă cunoscute
adăugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate) ; -utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana
-a analiza si înţelege relaţiile dintre datele problemelor -ajutarea elevului să „vizualizeze” problemele ilustrându-le prin desene
(rezolvă lent cele mai simple probleme) -acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaţiei
-a înţelege şi aplica algoritmi şi formule de calcul ;
Memorie  imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea
Memorie strategiilor mnezice
Are dificultati in : - învăţarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule
-a memora cifrele şi semnificaţia lor numerică; - ajutarea elevului să „vizualizeze” formulele ilustrându-le prin desene
-a memora simbolurile matematice (adunare, scădere, - învăţarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora
înmulţire, împărţire). - automatizarea anumitor operaţii fie chiar şi prin memorarea mecanică
- a memora cu dificultate algoritmi şi formule de calcul ;
Atentie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
Atentie - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a
Are dificultati in : timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)
-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru
perioade extinse Orientare spatiala  ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala
-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga
Orientare spatiala - oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa
Are dificultati in :
- a se orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte, schiţa, Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale
sala de clasă, stradă notitele sale depasesc pagina, de achizitionare a cunostintelor
sunt inegale; schitele sunt deformate - oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)
- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce îi poate explica înca
Aspecte psiho-sociale odata cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
Are dificultati in : -Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor atunci când are
- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are incredere in nevoie
fortele proprii) Strategii eficiente de evaluare
- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari
-permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice
- evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului
- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaţii accesibile, cu multe
simboluri / imagini ajutatoare )
- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu
sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)
Fisa suport
Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: DISPRAXIA
Dispraxia este o dificultate specifică de învăţare care afectează deprinderile motorii şi conştiinţa propriului corp.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
Consecinţele dispraxiei sunt diverse şi ţin de abilităţile elevului de Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si
a acţiona acasă, la şcoală sau în orice alt context social; depind stimulativ
de gradul de gravitate a acesteia şi se manifestă pe următoarele -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
paliere ale dezvoltării : profesorul si materialele prezentate
- are o coordonare deficitara a părţilor corpului şi a mişcărilor, -oferirea unui laptop pentru a-şi lua notiţe şi pentru teme (dacă scrisul
(stângăcie generalizată) : se împiedică sau se ciocneşte de reprezintă o problemă f grava)
obiecte, nu poate sa mearga pe bicicletă sau sa inoate etc. -interveniţi cu echipamente ajutătoare (suporturi şi instrumente de scris
-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor care să asigure cursivitatea)
adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca
viteza Comunicare (motricitatea fină a scrisului)  imbunatatirea
- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile (ex : se abilitatilor necesare activitatii de scriere
îmbrăca se organizeaza f greu dimineaţa ; are dificultăţi în a-şi -oferirea de fise de lucru cu foi liniate
găsi lucrurile sau în a-şi aminti ce obiecte îi sunt necesare pentru -monitorizarea scrisului (urmărirea poziţiei mâinii în timpul scrisului, traseul
o anumită activitate) şi presiunea literelor etc.)
- poate avea uneori si un deficit şi dezordine a capacităţilor de -scurte exercitii ajutătoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica şi relaxarea
vorbire si limbaj (dificultati de exprimare, de aşezare a cuvintelor degetelor).
în propoziţii, de articulare corectă a unor sunete)
Bariere în calea învăţării Cordonarea corporala (motricitatea grosieră)  imbunatatirea
Comunicare (motricitatea fină a scrisului) coordonarii corporale
Are dificultati in : - invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie/
- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strângerea şi actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa
apăsarea exagerata a creionului şi de incapacitatea de a controla poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica
traseul acestuia ) -in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea până la automa-tizarea
- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, lor; valorificarea acestor deprinderi în secvenţele noi de învăţare.
reducând volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le
realizeze într-un timp dat.) Orientare spatiala ameliorarea dificultatilor de orientare
Cordonarea corporala (motricitatea grosieră) spatiala
Are dificultati in : -oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului
Organizarea şi autoorganizarea activităţii  imbunatatirea
- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal
abilităţilor sale organizatorice
Atentia
- oferirea de sarcini de invatare/ cerinţe pentru teme clare şi nu foarte
Are dificultati in :
pretenţioase/ambiţioase
- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit dacă sunt
-stabilirea de puncte de sprijin şi paşi directori în activitatea
dificultăţi de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor
independentă-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de
dificile)
idei, scheme de lucru)
Orientare spatiala
-cat mai putine teme pentru acasa
Are dificultati in :
-sprijin in a-si organizeza activitatea: să facă liste şi programări,
A aprecia înălţimea şi distanţele
succesiuni de evenimente, să întocmească orare.
-face diferenta între stânga şi dreapta
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a
Are dificultati in : încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la
- a organiza logic şi cu sens informatiile pe care le detine (desi îndeplinire sarcinile
pare a avea multe informatii)  de aceea temele scrise sunt -evidenţierea şi recompensarea celor mai mai mici progrese
mult sub nivelul aparentei lui abilităţi verbale. -atragerea elevului în activităţi de grup şi în jocuri de învăţare
- a-si organiza invatarea -încurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)
Aspecte psiho-sociale Strategii eficiente de evaluare
Are dificultati in : - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate (pentru ca - insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il
nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si poata urmari
demotivat) -de preferat evaluări orale dirijate (in raport cu cele scrise)
- a relationa cu profesorii şi colegii – o face cu stangacie, cu -evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica
imaturitate afectiva(datorita frustrarii şi stimei de sine scăzută), -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de
de multe ori izolandu-se sprijin şi paşii directori în activitatea independentă- planuri de idei,
scheme de lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)

Fisa suport
Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE
Categoria CES: SINDROMUL DOWN
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-prezinta trăsături fizice specifice: facies plat, fante oculare îngustate Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant
(ochi oblici), linii puţine, îngroşate şi adânci în palme, degete scurte, -pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine
groase, depărtate la mâini şi la picioare. profesorul si materialele prezentate
-de cele mai multe ori are dificultăţi asociate : auditive, vizuale (strabism), Comunicare imbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)
de motricitate şi tulburări cardio-vasculare şi respiratorii. -redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea de sprijin in
-pronunţă neclar sunetele acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii)
-prezintă tulburări de fluenţă verbală (uneori apare bâlbâiala, logonevroză) -redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin în ac. sens)
-are o voce cu tonalităţi alternante (vorbesc gros, răguşit) -comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil şi la obiect
-are dificultăţi de interpretare a mesajelor verbale -susţinerea mesajului transmis cu expresivitatea feţei si a corpului
-întâmpină dificultăţi de citit-scris (limbajul non-verbal).
-intampina dificultati de calcul Cognitie si invatare cognitiva  facilitarea intelegerii si operarii cu
-prezintă dificultăţi de înţelegere a informaţiilor abstracte conceptele si informatiile cheie
-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor -diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor în funcţie de problemele asociate
are probleme de memorie (recunoaşteri şi reproduceri eronate, memorie pe care le prezintă: de auz, motorii,de vorbire,s.a.
de scurta durata) -oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple şi monitorizarea
-are dificultati de concentrare frecventa a indeplinirii lor
-mişcările sale sunt lente, greoaie, sacadate -realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii înţelelegerii
-este mereu vesel, sociabil şi foarte afectuos. sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa)
-se ataşează uşor de persoane, lucruri, animale şi comunică uşor afectiv -învăţarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor
Bariere în calea învăţării doar când e nevoie (prin oferirea de sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă
Procese senzorial-perceptive în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea insa dependenţă)
Poate avea dificultati de : -utilizarea de tehnici ajutătoare pentru a-i dezvolta capacităţile de învăţare
-auz si vaz  percepţie şi reprezentări sărace şi distorsionate şi a-i uşura comunicarea: materiale vizuale (imagini simple), vizuale si
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) tactile (obiecte concrete) şi chiar cu valenţe artistice:muzică, pictură, dans
Are mari dificultati in : -sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziţiile solide anterioare ale
-a asculta cerintele scolare elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor
- a se exprima (are un vocabular redus) cognitive ale sale)
-a scrie lizibil (scrie greu si neindemanatic) Memorie  imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea
Coordonare corporala (motricitate grosiera) strategiilor mnezice
Are dificultati in : -activitati ce ii creaza oportunităţi de a repeta şi aplica abilităţile nou deprinse
-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului; mişcările -activitati ce ii creeaza oportunităţi de a repeta şi consolida conceptele şi
sunt greoaie, grosiere; informaţiile cheie
Intelegere si invatare cognitiva Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei
Are mari dificultati in : - activităţi care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea
-a intelege cerintele scolare treptata a timpului de concentrare)
-a înţelege şi rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple (le rezolva Organizarea şi autoorganizarea activităţii imbunatatirea abilităţilor
foarte lent, greoi) sale organizatorice
- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta) -oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi
-a-şi însuşi cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida) de viata cotidiana (să se orienteze, să meargă singur intr-un anumit spatiu
Memorie etc,) încurajarea independenţei si creşterea autonomiei personale
Are mari dificultati in : -a-şi aminti cerinţele şcolare memoria e de scurtă -învăţarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar când e nevoie.
durată, procesarile sunt greoaie si reproducerile sărace şi distorsionate Aspecte psiho- sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii
Atentia în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la îndeplinire sarcini
Are mari dificultati in : -a se concentrara pe o perioada optima -relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are nevoie de
Orientare spatiala si temporala siguranţă afectivă)
Are mari dificultati in : -a se orienta în spaţiul caietului, cărţii cât şi în -folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări
spaţiul larg -organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
Organizarea şi autoorganizarea activităţii interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
Are mari dificultati in : - organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive
-a-şi însuşi deprinderi noi; şi roluri potrivite.
-a-si organiza spaţiul şi obiectele învăţării: manualele, rechizitele (o face Strategii eficiente de evaluare
cu mari eforturi ) - timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii
-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai multe ori e -diferenţierea şi accesibilizarea sarcinilor de evaluare în funcţie de
dependent de adulţi) problemele asociate pe care le prezintă: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a
Aspecte psiho-sociale caracteristicilor sale psihice
Are mari dificultati in : - evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)
-a crede in fortele proprii în sine în faţa dificultăţilor; infantilism  are -evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol si o sarcina
nevoie de încurajare şi sprijin; pe masura posibilitatilor lui)
-a-si mentine echilibrul afectiv e f sensibil si trece uşor de la râs la plâns - evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte / fraze scurte)

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: AUTISM – partea 1
Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv.
Autirtii pot avea mari dificultăţi de învăţare sau pot, dimpotrivă, avea o inteligenţă deasupra mediei; cei din urmă suferă de sindromul Asperger.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile şi articolele Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a II- senzorio-perceptive a elevului autist
a) Eliminarea distragerilor vizuale
- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate repeta la - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
nesfârsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fără semnificatii de cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
comunicare.) sfarseste fiecare arie fizica
- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evită să - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
privească partenerul de discutie, se abţine de la comunicare prin limbaj - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
sau sunete, refuză colaborarea) educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine vizuala”
- cand comunica, are dificultăţi în obţinerea unui sunet / grup de sunete, -utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele
folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorinţe din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
- vorbeste foarte putin sau deloc - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu Eliminarea distragerilor auditive
schimba nimic rezistenţa la schimbare, activităţi repetate stereotip) - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
- este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin interesat de ele - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
adapteaza f greu la relaţiile celor cei din jur -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
Bariere în calea învăţării Eliminarea distragerilor temporale
Procese senzorial-perceptive -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
Are mari dificultati in : -respectarea cu strictete a orarului scolar
- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (acest lucru se Comunicare (verbala si nonverbala)  imbunatatirea comunicarii in toate
datoreaza unei organizari şi structurari senzorio-perceptive aparte, formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
diferita de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la Strategii centrate pe rutina si imitatie
lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la anumite intrebari
fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a
speria la atingerea texturii unei piersici etc.) reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).
- alegerea cu atenţie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin
Comunicare (verbala si nonverbala) tonalitate cuvintele cele mai importante)
Are mari dificultati in : -utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii
-a înţelege corect mesajele verbale (ex : nu sesizeaza nuantele / -utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;
metaforele din limbaj, nu înţelege regulile de baza ale unei conversaţii Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
normale / mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor) - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele.)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) -insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze
- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe nume pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa inteleaga semnificatia lor)
Strategii centrate pe comunicarea nonverbala
Intelegere si invatare cognitiva -însotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare s.a.) si
Are mari dificultati in : limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent
- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele - Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faţa prof. at. cand ii vorbeste)
- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii) - observarea si invatarea încercărilor non-verbale de raspuns ale elevului şi oferiea
- a învăţa (rezultate din structurarea diferita proceselor psihice in raport din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte
cu un copil normalel poate obtine performante in cate un domeniu, -jucarea de catre profesor a rolului de « translatorul » pentru alţii, pentru ca elevul
bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc.) sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-verbala
- a folosi achiziţiile anterioare în activităţi noi (Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat
copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila -in acest caz, contactul
Atentie corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
Are mari dificultati in : Cognitie si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e interesant sau “are procesare cognitiva
sens”, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de Strategii centrate pe rutina si imitatie
ascultare in grup) Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
-a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli obiectelor; a desenelor prin manipulare;
( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar Strategii cu suport vizual
putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei -folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu în stilul celor din benzile
indicatii verbale data de profes.) desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat corelare cu o -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
anumita hiperactivitate simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de mii de
fotografii pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci când un elev are o singura
fotografie a unui câine alb si e învatat ca acela e un câine, nu-i va fi usor sa recunoasca un
ciobanesc german sau un rottweiler ca fiind câine, atunci când îl vede )
Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: AUTISM – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in predare
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
Are mari dificultati in : -valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun în
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vârsta frageda, si foarte
obsesiv şi repetitiv-leganare, rasucire a mainilor; devine anxios slab în zone precum contactul social cu colegii lui
când nu se respectă rutina) Atentie  imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei
-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i provoaca -Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina
frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti) -realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput perioadele trebuie sa fie
foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se
Aspecte psiho-sociale descurca nu trebuie rasplatit cu alte exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu lasati-
Are mari dificultati in : l sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine facut si
- a relationa cu ceilalti ( este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin rasplata.)
interesat de oameni sau recalcitrant la relationare –evita/ respinge Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
atingerile, imbratisarile sau cu manieră de a interacţiona nepotrivit comportamentelor adaptative
de pompoasă şi formală, chiar si cu persoanele foarte apropiate ) Strategii centrate pe rutina si imitatie
- a juca roluri sociale (prefera sa se joace cu obiecte – să le -numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea
înşiruie / să le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un folosirii lor;
interes bizar şi uneori obsesiv faţă de date şi cifre, precum orarele, -verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;
sistemele de drenare sau reţelele de autostrăzi) -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in ordinea folosirii lor
- in a solicita sprijin şi ajutor (datorita comunicarii precare, dar si a (organizatori de sarcină);
pasivitatii / comportamentului social negativ - refuz de relaţionare) -folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
- a se implica in activitati sociale (el nu va căuta să intre în contact Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
sau să ia parte la activităţi, aşa cum fac majoritatea elevilor) - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici
de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in ciuda
initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos cand trebuie sa isi face niste teme si
este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a
scapa de teme este sa se enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei astfel de
atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai
intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect este rasplatit)
-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi exersarea acestora cu
elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor explica si
arata actiunile; se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor
face toate actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el. (Efortul
suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa incredere in el.)
Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii
-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii (i se permite
sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca despre interesele
sale obsesive- programul TV / filmul preferat-, numai in prezenta anumitor persoane:
mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si
momentul zilei in care ii este permis comportamentul. Trebuie sa fie invatat sa
constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele lui verbale.)
Aspecte psiho- sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-stimularea exprimarii corecte a emoţiilor prin modelări, explicaţii şi întăriri ale
comportamentelor pozitive
-învăţarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerinţe sau activităţi
sociale;
-folosirea de poveşti sociale simple prin care să-l învăţaţi rutinele
-utilizarea unor modalităţi alternative de comunicare (ex: comunicarea cu ajutorul
semnelor si simbolurilor din imagini).
-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.
-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de timp;
-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii concrete
elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului ceea ce sa
faca)-recompensarea ( mancare, jocuri etc.) a oricarei initiative a copilului de a se juca,
vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi.
Strategii eficiente de evaluare
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte)
-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul cu
imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea 1
Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburărilor autiste.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-are o comunicare verbală bună dar ii place să vorbească doar el, fiindu-i Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii
greu să asculte pe alţii (pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt) senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger
„conversatiile” lui sunt de fapt monologul despre subiectul / activitatea Eliminarea distragerilor vizuale
preferata (obsesiva uneori) - stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi,
-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se
varstei sale sfarseste fiecare arie fizica
-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam; - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
intelege limbajul scurt, clar si inteligibil; - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale
-logica gândirii este diferită de cea a copilului normal educative), ele constiuind pentru elevul autist “dezordine vizuala”
-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu -mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
schimba nimic rezistenţa la schimbare, activităţi repetate stereotip - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
face cu greu faţă schimbărilor) Eliminarea distragerilor auditive
-are nevoie de m. mult timp şi multă claritate ptr procesarea informaţiei - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
-nu înţelege abstractizările - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si
-ii e greu să se adapteze sau să modifice ceva din programul lui  dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora
rigiditate/rutină, -utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.
-nu e empatic(nu se poate pune în locul altora şi de aceea nu-i înţelege) Eliminarea distragerilor temporale
-intampina dificultati în iniţierea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi -respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur posibila -respectarea cu strictete a orarului scolar
sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jurreactie de izolare, Comunicare (verbala si nonverbala)  imbunatatirea comunicarii in toate
asociata cu depresie si anxietate formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)
Bariere în calea învăţării Strategii centrate pe rutina si imitatie
Procese senzorial-perceptive -Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la anumite
Are mari dificultati in : intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate
-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac. lucru se situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii
datoreaza unei organizari şi structurari senzorio-perceptive aparte, diferita neprevazute).
de cea a unui copil normal poate reactiona exagerat la lumini / sunete Strategii centrate pe comunicarea verbala
de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi - utilizarea unui stilul de predare verbal –expunere in cuvinte simple, clare fara
mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,
unei piersici etc.) -accentuarea verbala a cuvintelor cheie
Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului) Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual
Are mari dificultati in : - prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un
-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea,
-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex : concretizeaza conceptele)
semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal ( o Strategii centrate pe comunicarea non-verbala
ironie, o gluma etc.) -menţinerea distanţei corespunzatoare faţă de elev (faţă în faţă, la nivelul ochilor,
- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o conversatie / a evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen / neplacut);
astepta randul in cadrul conversatiei) însoţiţi comunicarea cu expresii faciale potrivite (zâmbet, dezaprobare) şi limbajul
- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine) trupului
Cognitie si invatare cognitiva  flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si
Coordonare corporala (motricitate grosiera) procesare cognitiva
Are dificultati in : Strategii centrate pe rutina si imitatie
- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex : -Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra
utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.) obiectelor; a desenelor prin manipulare;
posibil un mers ciudat -verbalizarea acţiunilor în ordinea desfăşurării lor;
Intelegere si invatare cognitiva Strategii cu suport vizual
Are mari dificultati in : -folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu în stilul celor din benzile
-a învăţa echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute
proceselor psihice in raport cu un copil normalel poate obtine -identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte
performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)
solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, la o vârsta frageda, si foarte slab în zone precum contactul social cu colegii lui
proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg
peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata) -utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg
-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica aceasta
de activitati repetitive) strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de
ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)
Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii
-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f.
bun în domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau
anumite domenii stiintifice)

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: SINDROM ASPERGER –partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in predare
Organizarea şi autoorganizarea activităţii Organizarea şi autoorganizarea activităţii formarea si consolidarea
Are mari dificultati in : comportamentelor adaptative
-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv Strategii centrate pe rutina si imitatie
şi repetitiv; devine anxios când nu se respectă rutina) -verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;
-a se obişnui cu noile orare/săli de clasă şi în folosirea timpului -utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) şi structurarea lor in ordinea
neprogramat dintre lecţii (pauzele scolare). folosirii lor (organizatori de sarcină);
-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/săptămânal, lunar;
Aspecte psiho-sociale Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ
Are mari dificultati in : - specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni
- a relationa cu ceilalti (manifesta f puţine comportamente social- precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)
minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate -pregătirea elevului pentru schimbări, cu mult înainte ca acestea să se producă
insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca
ciudat sau stangaci in relationarefrustrare si epuizare emotionala Aspecte psiho- sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
anxietate si depresie -oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur) comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea,
- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a evita reguli ce vor fi respectate cu strictete
anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege rolul el va tinde -oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta
sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste, fara sa inteleaga ca regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa
sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el. -oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate
adaptativ
-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l învăţa (prin
imitatie) abilităţile sociale si a stimula exprimarea corectă a
-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine
Strategii eficiente de evaluare
-acordarea timpului necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor
-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte/
metaforice/ figurative)
-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce
respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)
- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist acordaţi
timpul necesar răspunsurilor şi procesării informaţiilor

Fisa suport
Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE
Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Este acea tulburare a elevului a cărui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vârstei lor cronologice, deşi dezvoltarea lui pe alte paliere psihice este normală.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-vocabularul lui este imatur Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare securizant si
-are dificultăţi de înţelegere a sensului cuvintelor, expresiilor şi stimulativ
propoziţiilor (nu disting diferenţa dintre o glumă, o afirmaţie, o -organizarea salii de clasă astfel încât să existe nişte zone liniştite, în care
cerinţă sau o întrebare) elevul să poată lucra linistit dacă doreste (Trebuie conştientizat faptul că
-construcţia sintactică e rudimentară şi structura logico- intensitatea zgomotului poate să-l pună în dificultate elev)
gramaticală e afectată (vorbire agramaticală) Comunicare (limbaj verbal si non-verbal)  imbunatatirea
-are exprimări ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste propoziţii comunicarii in toate formele sale
eliptice: fără subiect sau predicat) -utilizarea de propoziţii scurte şi clare, cuvinte uşor accesibile (uzuale)
-îi e dificil să folosească cuvinte într-un alt context decât le-au -întarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaţie adecvată
auzit şi să se exprime cu cuvinte proprii (să povestească un text, -însotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata il ajuta să
o întâmplare trăită) inţeleagă
-deviază de la subiect -activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite de
-utilizeaza putin limbajului verbal în relaţiile sociale, punand feed-back pozitiv permanent ; încurajarea oricarei manifestari spontane ce il
accent pe comunicarea non- verbală ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)
Bariere în calea învăţării -corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin
Comunicare (citire,scriere, vorbire) metoda paşilor mici)
Are mari dificultati in : Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de
-a opera cu informaţia de tip verbal achizitionare si procesare cognititva
-a recepţiona corect cerinţele verbale/ scrise; -utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana  il ajuta
sa inteleaga mai bine
-a reda oral / scris unele conţinuturi, chiar dacă înţelege mesajul
-utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu  il ajuta sa inteleaga
-utilizează greu materialul scris (manuale, culegeri) mai bine
-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut
Intelegere si invatare cognitiva - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice,
Are mari dificultati in : demonstrative (demonstraţii mai multe decât descrieri)
-înţelegerea informaţiei - insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic (ex:
-redactarea temelor (foarte multe greseli) şi realizarea sarcinilor un mic dicţionar cu imagini şi scheme pentru termenii tehnici folosiţi în meserie.)
şcolare independente -folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatare
-însuşirea conţinuturilor curriculare (are un ritm lent) Atenţie  imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
-invatarea de pe manuale sau notite -convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita când e
necesar să asculte cu atenţie
Memorie - utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte
Are mari dificultati in : şi activitaţi pentru care elevul manifesta interes
- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbal -oferirea de sarcini ce necesită o atenţie susţinută, când elevul emai
receptiv (de ex, la începutul zilei sau săptămânii)
Atenţie -organizarea muncii şi discuţiilor mai degrabă în grupuri mici  evitarea
Are uneori dificultati in : preaa multor discuţii cu întreaga clasă
-a-şi concentra atenţia asupra interlocutorului (poate fi uşor Memorie  imbunatatirea memoriei de ti verbal
distras şi pare a fi mai interesat de sunete şi de activităţi în afara - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor jocuri
clasei decât de ceea ce i se spune direct) de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditivă pentru că nu
pot lucra cu multă informaţie verbală)
Aspecte psiho-sociale - utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze
Are mari dificultati in : continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic
-a lucra în grupuri (ptr ca are probleme de comunicare) Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a
- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are încrederii în capacitatea de a învăţa şi de a iniţia şi duce la
incredere in fortele proprii) îndeplinire sarcini
-organizarea activităţi în grup, care să stimuleze comunicarea şi
relaţionarea interpersonală (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)
- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele
pozitive şi roluri potrivite.
Strategii eficiente de evaluare
-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare
-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine
precizata)
-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor
Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES:TULBURĂRI VIZUALE – AMBLIOPIA (VEDEREA PAŢIALĂ)
Amblopia e un termen folosit pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bună pentru a se achita de sarcinile şcolare, însă are nevoie de sprijin
sub forma metodelor de predare şi materialelor didactice speciale.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorio-
sa închida ochii când lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu perceptive a elevului cu ambliopie
dificultate când lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se -aşezarea elevului în prima bancă (Obs: Nu trebuie asezat lânga fereastra!)
însereaza.) -îmbunăţirea calităţii iluminării (ex: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima; ea nu trebuie
-poate prezenta o serie de tulburări de ordin somatic: expresie sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil.)
specifică a feţei, o dezvoltare fizică m. puţin armonioasă (ex: - permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de lumina / oferirea unui
atitudini rigide, uneori deformări ale coloanei vertebrale, mişcări carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. când citeste / scrie.
imprecise, mers slab coordonat, muşchii mâinilor puţin dezvoltaţi) -evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră pozitia optima: în dreptul unui
-are o dezvoltare psihică relativ normala şi deci, se poate afirma fundal contrastant şi departe de sursele de lumină puternică.
ca personaliate în diferite domenii de activitate -luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasaGasirea unui grup de elevi de
-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare, sprijin care sa-l conduca atunci când se deplaseaza, stând în spate si usor în lateral, tinându-l usor
uneori fragmentate sau distorsionate. de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.
-are dificultăti în actualizarea, interpretarea si conştientizarea de -pãstrarea salii de clasã în ordine, astfel încât elevul ambliop sã nu se loveascã de obiecte sau
imagini( ce determină o scădere a randamentului mental / de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu
acţional) noua dispunere a acestuia)
-are dificultati in a învăţa mesajele limbajului corporal sau ale Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal) imbunatatirea comunicarii in varianta
expresiilor faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să fie conştienţi scrisa sau a cea nonverbale
(de aici si posibile dificultăţi în a avea relaţii sociale cu ceilalţi) -punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata
-are o imagine proastă despre corpul propriu. -punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si imprimanta)
-are mai puţine posibilităţi de a se mişca şi de a-i imita pe ceilalţi -utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele de
- operează cu scheme mentale în mod excesiv completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu
-are o memorie foarte bună rosu sau folosirea hartiei lucioase in realizarea fiselor de lucru)
-are o încredere în sine mai putin dezvoltată -scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate sunt tablele albe, pe care
- poate întâmpina de asemenea dificultăţi în a avea relaţii sociale sa se scrie cu marker negru  un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa)
cu ceilalţi elevi. (ii vine greusă înveţe mesajele limbajului corporal / -citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din manual sau din
expresiilor faciale pe care alţi elevi le învaţă fără să fie conştienţi) materialele didactice utilizate in predare
Bariere în calea învăţării -incurajarea elevului de a urmari rândurile scrise folosind un indicator / cu degetul
Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal) -rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza, pentru ca elevul
Are mari dificultati in : ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul (Obs: Deficientul de vedere nu-si
dezvolta întotdeauna o acuitate auditivã buna! Din contrã, el are nevoie de timp sã identifice, sã
-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi);
localizeze si sã interpreteze sunetele, ptr a întelege ce se întâmplã  zgomotele din clasã treb.
Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.
reduse la minimum si, explicate de îndatã ce sunt produse.)
-a scrie (când scrie nu poate respecta rândul / scrie între spatii)
Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
- a a învăţa mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale
procesare cognitiva
Intelegere si invatare cognitiva
-utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual (calculator,
Are mari dificultati in : videoproiector etc.)
-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelată cu -folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbală clară a imaginilor sau a
întarzieri în planul gândirii şi al achizitiei operaţiilor instrumentale) demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol considerabil în compensarea deficien-ţelor de
-a înţelege conceptele spaţiale (rotaţie, revoluţie, scheme spaţiale) vedere şi e o formă principală de transmitere / îmbogaţire a experienţei cognitive.)
 opereaza excesiv cu scheme mentale -valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel tactil-kinestezic ex:
-a realizarea sarcinile scolare în clasa intr-un ritm optim oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)
Memorie(vizuala si verbala) -alternarea activităţilor ce solicită vederea cu altele ce presupun repausul vizual.
Are mari dificultati in : -lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma
- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentări (volumul şi Orientare spatiala si coordonare motrica  imbunatatirea orientarii spatiale si a
forţa acestora sunt m.mai scazute în raport cu cele verbale) coordonarii motrice
-a recunoaste obiecte dupa caracteristici vizuale definitorii -activitati ce încurajeaza elevul sa se mişte prin clasă, ptr a primi materiale / informatii
Orientare spatiala Organizare si autorganizare  imbunatatirea abilitatilor organizatorice
Are mari dificultati in : - incurajarea elevului de a-si aseza obiectele în locuri bine delimitate, ptr. a fi uşor găsite;
-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un -de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa
spatiu necunoscut / dinamic; dorinţa de explorare poate fi -încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă
diminuată si de sentimentul de teamă) Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor sociale
Organizare si autorganizare - oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale / atingere tactila – ex: o
Are mari dificultati in : bataie usoara pe umar)
- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai înceata -, -incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale şi a-l sprijini
(deoarece elevii cu vedere slabă nu pot învăţa privindu-i pe alţii). Strategii eficiente de evaluare
Coordonare motrica -evaluari orale
Are mari dificultati in : -evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic / care sa valorifice facilitatile
-a-si coordona mişcările (in a face mişcări fizice detaliate şi atente calculatorului de marire a informatiei
ex: îi poate fi dificil să toarne lichide) -evaluari mixte – orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari sa fi
Aspecte psiho-sociale devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare)
Poate avea dificultati in : -evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
- a avea relaţii sociale cu ceilalţi. (ptr că nu e capabil să înveţe/ sa -evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi materiale de
recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale ) studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)
Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea 1
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-ii este dificil să-şi dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de Adaptari la clasa  crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor
fundal mare va înrăutăţi şi mai mult lucrurile. senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie
-are dificultăţi medii de învăţare - iluminarea adecvata a clasei
-are un nivel de performanţă inferior nivelului aşteptat (mai ales în -eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul hipoacuzic, ce folo-
ariile curriculare limba şi comunicare) seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase / socante)
-are dificultăţi m. mari de comunicare verbală şi deficienţe de -evitarea pozitionarii elevului într-o zonã gãlãgioiasã a clasei eviatarea zonelor
pronunţie nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau înspre zone
-vorbirea e deficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului şi a aglomerate.
calităţii articulariieste afectată inteligibilitatea vorbirii -organizarea clasei în aşa fel încât fiecare elev să poată vedea, atât profesorul cât şi
Obs : în cazul unei demutizări corecte (drumul de la limbaj mimico-gestual la pe ceilalţi colegi din clasa
cel verbal, de la gândire în imagini la cea noţional-verbală), evoluţia e bună  un număr mai redus de elevi în clasă
-are dificultăţi în folosirea limbajului scris mai ales în conceperea unui  asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie să-i vadă
material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendinţa să traduca din pe ceilalţi membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta pozitie
limbaj mimico-gestual) faciliteaza citirea labiala (de pe buze)
-poate avea tulburări comportamentale generate de dificultăţile de identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate sta cand
comunicare preda si de unde elevul il poate vedea clar.
Bariere în calea învăţării evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda
Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastră, deoarece chipul sau
Are mari dificultati in : va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil pozitia optima: în dreptul unui
- a localiza si a auzi discuţiile la o distantă mai maredificultăţi de fundal contrastant şi departe de sursele de lumină puternică.
ascultare în clasa Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire) imbunatatirea comunicarii
-a sesiza schimbarile temelor de discutie -pãstrarea de catre profesor a chipului descoperit ( fãrã a-l ascunde de ex, cu
- a inţelege pe deplin informaţii transmise verbal (e posibil să nu mâinile, pãrul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina)
înţeleagă întotdeauna sarcinile) -folosirea de gesturi şi expresii faciale pline de însufleţire
-a se exprima verbal (nu poate mereu să comunice clar şi eficient -folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor
ideile) dacã profesorul vorbeste prea încet / ţipă / isi miscã exagerat buzele, elevul va
-a inţelege informaţii complexe în scris intelege mai greu.
-a elabora materiale de proporţii în scris -folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate concentra
Intelegere si invatare cognitiva foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Are mari dificultati in : -alocarea ptr discutii sau sesiunille de întrebãri si rãspunsuri, a unui timp suplimentar
-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din din aria pentru a da posibilitatea elevuli sã se întoarcã si sã vadã cine vorbeste. E de ajutor si
curriculara “Limba si comnicare”) mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului directia în care sã priveascã.
-a înţelege şi să aplica concepte matematice complexe (odată însuşit - repetarea comentariilor, întrebărilor sau răspunsurilor primite de la ceilalti copii
algoritmul de calcul, el îl foloseşte cu uşurinţă) insa are tendinţa de pentru ca si elevul hipoacuzic să beneficieze de ceea ce se comunică.
a învăţa mecanic -realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de a-si
Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor) exprima parerile.
Are mari dificultati in : Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si
-a reţine informaţii verbale complexe (daca nu are ocazia de a repeta procesare cognititva
de multe ori) -scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat/
-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente, recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. (Obs: A nu se vorbi
restul ramanand confuz) în timp ce se scrie la tablã, ptr.ca elevul nu va putea citi pe buze/ vedea mimica fetei)
- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de -explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie
gravidatea deficientei auditive) -scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor
Atentie -oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate
Are mari dificultati in : -oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe / vaste
-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe (scheme, rezumate etc.)
-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv -utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E foarte
Orientare spatiala si temporala important, ca atunci când se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie sã gandita si în
Are mari dificultati in : imagini explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)
- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul şi intervalul de Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si sa
timp al acestui ecou informează asupra distanţei faţă de obiectul ce insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)
reflectă unda sonoră. Absorbţia acestor unde provoacă senzaţia de -imbinarea activităţilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa
profunzime. La elevul hipoacuzic, avand dificultatile specifice, exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa inteleaga
perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanţele dintre continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) – aplicatii practice / cu cele bazate pe
obiecte, profunzimea spaţiilor, volumul locurilor) limbajul mimico-gestual –jocuri de rol
-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor -supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a sarcinilor şi
Aspecte psiho-sociale oferirea de explicatii si îndrumaţi suplimentare.
Poate avea dificultati in : -impartirea sarcinilor în etape / secvenţe bine precizate si mici, cu grupări şi reluări
- a comunica cu colegii ale acestor secvenţe.
-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultăţilor de a
comunica)
Fisa suport

Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE


Categoria CES:TULBURĂRI AUDITIVE – DEFICIENŢĂ AUDITIVĂ UŞOARĂ – partea a 2-a
Bariere în calea învăţării Strategii şi intervenţii utile in predare
Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor)  imbunatatirea
memoriei
-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii şi repetarii (secvenţe bine precizate
si mici, cu grupări şi reluări ale acestor secvenţe)
-folosirea in predare a propozitiilor scurte pentru ca elevul nu se poate
concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi
Atentie  imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii
atentiei in receptarea limbajului verbal / nonverbal
- menţinerea contactului vizual, şi asigurarea ca s-a captat atenţia deplină a
elevului înainte de a vorbi
- evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)
-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
de concentrare
Orientare spatiala si temporala imbunatatirea orientarii spatiale si
temporare
- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in afara
campului visual / la distanta
-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca succesiunea
evenimentelor
-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail
ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a
obiectelor
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în
capacitatea de a învăţa si a abilitatilor sociale
- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci
când a dus la bun sfarsit o sarcina
-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil
sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce îi poate explica înca odata
cerinta exercitiului si îl poate ajuta în rezolvarea problemelor mai dificile)
-Încurajare şi sprijin pentru a-l convinge pe elev să ceară ajutor când are nevoie
Strategii eficiente de evaluare
-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de tip grila
-evaluari mixte – orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare de
imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu
obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )
-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)
-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi
materiale de studiu adaptate – ex : scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc.
si de a i se solicita un produs final adaptat- ex : evitarea unor compuneri scrise
lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. )
Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES: DEFICIENŢE FIZICE
Deficienţele fizice se constituie ca invalidităţi corporale ce slăbesc puterea şi mobilitatea organismului prin modificări patologice exterioare sau interioare,
localizate la nivelul întregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
-este normal din punct de vedere al capacităţilor intelectuale Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare adaptat
-într-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragilă, cu disfunctiilor fizice ale elevului
pronunţate note de frustrare şi anxietate, cu tensiuni şi conflicte Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
interioare, susceptibilitate şi sensibilizări excesive toate acestea pot achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si
îngreuna adaptarea şi relaţionarea cu cei din jur. deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste adaptari sunt urm:
Bariere în calea învăţării pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire,
rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
Comunicare (scriere , vorbire)  pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
Obs1: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f. slab dezvoltate incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
pot avea un efect asupra activitatii de scriere trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi de vorbire, pentru că nu-şi pot - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
controla muşchii gurii. Pot apărea dificultăţi de vorbire şi comunicare. speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii spaţiate, dispozitive
de fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex: corespunzătoare din punct de
Intelegere si invatare cognitiva vedere a înalţimii-cu suporturi pentru picioare, cu înălţime reglabilă, corespunzătoare
Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in
vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex:
Atentie huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu
Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa singur picior, cu bărbia ), articole speciale pentru orele de educaţie fizică ( ex:
palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite, palete şi mingi din velcro)
Schema corporala si coordonare motrica Comunicare (scriere , vorbire)  imbunatatirea comunicarii
Are mari dificultati in : Obs1: Unii elevii cu dizabilităţi fizice pot avea dificultăţi de comunicare.
-a-si identifica schema corporala Pentru ei se pot face acitivitati ca:
-a avea o conduita motrice de bază normala (nu-si poate controla -oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite
permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului etc.) dezvoltarea limbajului scris
-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare personalizate şi
anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină dactilografiere
Orientarea spatiala si temporara
- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată – vorbirea creată
Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc- de computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari, şi s-ar putea ca această
turarea spaţio-temporală care include şi noţiuni de mărime şi distanţă, evoluţie să permită accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
direcţie, situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în mai mică sau mai comunicare în şcolile normale.
mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar trebui să fie
Obs2: Unii elevi au abilităţi motrice fine şi grosiere f.slab dezvoltate furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o instituţie recunoscută
pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abiitatilor de achizitie si
general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special procesare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati
Organizare si autoorganizare fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi organiza materialele. evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
e necesar sa fie invatat
Aspecte psiho-sociale - supraveghere si sprijin continuu
Poate avea mari dificultati in : -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program « orar » adaptat
- a-si controla permanent starile emotionale datorită fragilităţii situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
emoţionale, pot apărea tulburări de comportament şi tulburări -activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual/auditiv/ tactil
emoţionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scăderea Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
randamentului şcolar
Coordonare motrica  imbunatatirea coordonarii motorii
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut
la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa
sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
- supraveghere si sprijin continuu
Aspecte psiho-sociale  dezvoltarea increderii de sine, a încrederii în
capacitatea de a învăţa si de a duce la indeplinire sarcini
-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine
Strategii eficiente de evaluare
-sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar
si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SENZORIALE ŞI FIZICE
Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE
Paraliziile cerebrale reprezintă un grup de afecţiuni ale unor părţi ale creierului ce coordonează mişcările, ducand la alterarea mişcărilor şi posturii.
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
-poate apărea din primii ani de viaţă şi poate merge de la forme Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare
uşoare până la forme foarte severe adaptat disfunctiilor fizice ale elevului
-Câteodata pot apărea şi leziuni asociate ce determină scăderea Obs : Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor,
văzului sau auzului, de aceea elevul poate avea şi tulburări de achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a facilita
limbaj, uşoare sau severe. accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt : pentru
-poate duce la scăderea volumului tonusului şi forţei musculare asigurarea accesului si mobiltatii in cladire : rampe de acces in cladire, rampe de-a
(atonii, hipotonii) sau exagerarea tonusului ( contracturi, lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime
rigiditate)  pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze,
-în funcţie de partea corpului care este afectată, paralizia poate incaltaminte speciala (Obs : aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala
să fie de tipul hemiplegii (e afectată o singură parte a corpului, trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)
stânga sau dreapta ), paraplegii (e afectată partea superioară - pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite
sau inferioară) sau tetrapalgii (cănd este afectat intreg corpul). speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hîrtie cu linii spaţiate, dispozitive de
Caracteristici principale ale elevului fixare a hârtiei), bănci si scaune speciale (ex: corespunzătoare din punct de vedere a
- îi e foarte greu să-şi mişte membrele, avand probleme cu înalţimii-cu suporturi pentru picioare, cu înălţime reglabilă etc.), laptop-uri, acces
poziţia şi mişcările de ansamblu (Spasticitate)/ are mişcări special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a
involuntare, precum scuturături şi spasme (Atetoză) / îi e dificil computerului -cu capul/cu singur picior, cu bărbia ), articole speciale pentru orele de
să-şi coordoneze grupurile de muşchi, astfel încât are probleme educaţie fizică ( ex: palete/mingi mai uşoare, mingi de forme diferite,)
cu echilibrul, la mers (Ataxie)  Comunicare (scriere , vorbire)
mergând până la dificultati de organizare, orientare şi structurare Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificultăţi de comunicare.
spaţio-temporală Pentru ei se pot face acitivitati ca:
Bariere în calea învăţării -oferirea de materiale care să sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le
OBS: Există o diferenţă imensă de la un elev la altul. permite dezvoltarea limbajului scris
Dizabilitatea poate să meargă de la o condiţie cât se poate de -oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicţionare personalizate
minoră, ce afectează viaţa elevului numai într-o mică măsură, şi anticipează cuvinte şi expresii, necesitând mai puţină dactilografiere
până la o dizabilitate majoră, ce afectează în totalitate atât viaţa - oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizată – vorbirea creată
personală a elevului, cât şi pe aceea a familiei acestuia. de computer înregistrează progrese din ce în ce mai mari, şi s-ar putea ca această
Comunicare (scriere, vorbire) evoluţie să permită accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de
Obs1: Unii elevi pot avea dificultăţi de comunicare, cu comunicare în şcolile normale.
deficienţe de vorbire datorită Obs2: În general, produsul care se potriveşte cel mai bine elevului ar trebui să fie
Obs2: Unii elevi pot avea dificultăţi avea dificultăţi majore de furnizat în urma unei evaluări individuale, întreprinse de o instituţie recunoscută
scris mergând până la imposibilitatea de a se exprima în scris Intelegere si invatare cognitiva
Obs1 : Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie
Orientarea spatiala si temporara cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive.
Obs: Conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum
struc-turarea spaţio-temporală care include şi noţiuni de mărime e necesar sa fie invatat
şi distanţă, direcţie, situaţie, orientare, relaţie, sunt afectate în -pozitionarea stfel profesorului in spatele copilului si oferirea de instructiuni tuturor
mai mică sau mai mare măsură în fcţie de gravitatea deficienţei elevilor, si, în acelasi timp explicând detaliat sarcinile de lucru elevului cu paralizie
 se poate lovi de cerebala.
ceilalti / de obiecte; pe terenul de joacã, e agitat si îi încurcã pe - supraveghere si sprijin continuu
ceilalti; apar probleme de orientare cand se uitã la poze, cuvinte, -asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program « orar » adaptat
hãrti si diagrame. situatiei (pentru elevii nedeplasabili)
Coordonare motorie -activitati atractive, care sa valorifice stilurile de invatare ale elevului - vizual /
Poate avea dificultati in : auditiv / tactil
Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai
-a -si regla mişcările prin limbaj
mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.
-a-si regla contractiile musculare intense aparute la zgomote
Schema corporala si coordonare motrica
bruste / a oricare stimul neasteptat (el are o o hipersensibilitate
-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la
accentuată la factorii de mediu )
cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)
-a-si regla contractiile musculare intense declanşate de stimuli
-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si
emoţionali excesivi
sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.
Organizare si autoorganizare - supraveghere si sprijin continuu
Obs: Unii elevi dificultăţi în a pune în ordine şi organiza Aspecte psiho-sociale
materialele. -feed-back pozitiv pentru fiecare secventa de invatare realizata
Aspecte psiho-sociale -organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru
Poate avea dificultati in : crearea sentimentului de apartenenta la comunitate
-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, ptr cresterea stimei de sine
Strategii eficiente de evaluare
- a-si controla permanent starile emotionale datorită fragilităţii -sprijin special la examene / lucrări, in functie de caractersticile tipului de paralizie dar si
emoţionale, pot apărea tulburări de comportament şi tulburări a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale
emoţionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scăderea Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice
randamentului şcolar
- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine
Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea 1
Hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) – copii care sunt într-o permanentă mişcare, au tendinţa de a întrerupe vorbirea cuiva şi de a vorbi fără a fi întrebaţi;
Trăsăturile principale ale ADHD sunt : 1.lipsa atenţiei; 2.hiperactivitate; 3.impulsivitatea
ADHD e un diagnostic medical. dificultăţile de acest tip trebuie să fie evidente timp de peste 6 luni, şi trebuie să apară înainte de împlinirea vârstei de şapte ani.
Unii elevi nu prezintă simptome de hiperactivitate, însă răspund descrierilor neatenţiei şi impulsivităţii. Ei sufera doar de tulburare de deficit de atenţie.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
are dificultăţi de concentrare a atenţiei : Adaptari ale cladirilor si ale clasei crearea unui mediu de invatare adaptat
Reguli / instructiuni disfunctiilor fizice ale elevului
-se abate de la reguli si instructiuni cand nu e supravegheat Eliminarea distragerilor vizuale
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / - vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)
nu aude ce i se spune in mod direct) - eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte, materiale educative
Sarcini / activitati scolare -mutarea materialelor / a echipamentului din clasa in afara ariei vizuale a elevului.
-face greseli (din neatentie) in desfasurarea unei activitati scolare si - iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)
nu le poate duce pana la capat deloc / in timp util - aşezarea elevului cu ADHD în primele bănci a.i. ceilalti să nu ii distragă atenţia
-face salturi de la o activitate la alta, fiind usor distras de stimulii Eliminarea distragerilor auditive
externi nesemnificativi pentru sarcina data - folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul
Organizare/ autoorganizare - inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara)
-se plictiseste rapid la sarcinile rutiniere ale lectiei - evitarea asezarii elevului cu ADHD în apropiere de uşi, ferestre
Eliminarea distragerilor temporale
-are dificultati in organizarea activitatilor scolare(nu are pregatite
-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs
lucrurile pentru activitatile scolare planificate)
-respectarea cu strictete a orarului scolar
-pierde cu usurinta diversele instrumente si obiecte scolare Strategii bazate pe rutina
-uita de efecturarea temelor pentru acasa -pastrarea aceluiasi loc in clasă (eventual, aşezarea elevului cu ADHD în apropierea
prezinta hiperactivitate dezadaptativa elevilor ce sunt acceptaţi de colectiv ca modele pozitive)
Agitatie corporala -afisarea pe perete un regulament clar;
-prezinta neastampar al mainilor si picioarelor, al corpului (se ridica - afisarea pe perete a orarului
in picioare in mod exagerat, se rasuceste in banca, se foieste pe Adaptarea mobilierului pentru reducerea hiperactivitatii
scaun) Dispunerea corectã a scaunelor :
-manipuleaza obiecte fara un scop precis -scaunul trebuie sã fie stabil iar elevul trebuie sã-si poatã sprijini spatele de scaun si
Activitati agitate (sare, topaie, alearga in sala de clasa, face multe sã-si tinã genunchii îndoiti în unghiul potrivit.
miscari suplimentare, inutile executarii sarcinilor) -elevul trebuie sã poatã sã-si punã picioarele pe o suprafatã platã, fie pe
vorbeste neintrebat si zgomotos podea, fie pe un obiect solid si stabil, cum ar fi o cutie de lemn.
Sunete agitate (vorbereste excesiv si zgomotos in timpul orelor, -Unii elevi vor avea nevoie de scaune cu mânere, pentru a-si fixa soldurile.
scoate sunete neotrivite, doar pentru a intrerupe linistea carel Obs: Elevii cu ADHD pot progresa bine dar pot întâmpina noi probleme în momentul
dernajeaza) în care trec printr-o perioadã de crestere rapidã. Chiar si în cazul unei dezvoltãri
prezinta impulsivitate dezadaptativa normale, dispunerea scaunelor si a bãncilor ar trebui sã fie verificatã în fiecare
-ofera raspunsuri precipitate inainte ca intrebarile sa fie complet semestru, pentru eventuale (re)adaptãri.
formulate / face comentarii şi intrerupe profesorul in timpul lectiei Comunicare  imbunatatirea comunicarii in toate formele sale
-nu-si asteapta randul la sarcinile de grup / la discutii Principiul claritatii
-se angajeaza in acitivitati periculoase, fara a analiza consecintele -adresare cu proprozitii clare, scurte şi consecvente
-are greutati in a-si amana o satisfactie / o actiune Principiul feed-back-ului imediat
Bariere în calea învăţării
Comunicare (citire, scriere, vorbire) -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
Are mari dificultati in : elevului ce incalca una din regulile dialogului / ale citirii / scrieii si recompensarea
- a respecta regulile unei conversatii (divagheaza frecvent / imediata a acelui comportament care arata dorinta de a respecta/ chiar respecta
intrerupe discutia fiind atras de alti stimuli / nu asteapta randul regulile dialogului /citirii / scrierii
interlocutorului, nu-l poate asculta pe celalalt pana la capat) Principiul consecventei
- a vorbi la subiect si pe un ton potrivit (vorbeste repede, agitat, -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca pentru o
zgomotos, deseori trecand de la un subiect la altul) vreme pare ineficient
Intelegere si invatare cognitiva Intelegere si invatare cognitiva  imbunatatirea abilitatilor de intelegere si
Are mari dificultati in : procesare cognitiva
-a intelege continutul cognitiv (pentru ca nu are răbdare sa-l asculte Principiul claritatii
pana la capat)  cunostinte disparate, fara o legatura logica clara - asigurarea unei o structuri a demersului didactic folosind liste, orare,
- a recepţiona corect cerinţele (pentru ca nu are răbdare sa le termene limitã, note care sã-I reaminteascã ce au de fãcut.
asculte pana la capat) -oferirea de instructiuni clare si simple
- a urmari instructiunile/ a efectua corect sarcinile scolare, temele -obtinerea de catre profesor a asigurarii că elevul a înţeles sarcina şi rolul sau
(pentru ca nu acordă atenţia necesară detaliilor) evită sarcinile Principiul demonstratiei practice
care necesită efort mintal susţinut -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice
-nu poate urmari pana la capat instructiunile (pare ca nu asculta / Principiul repetarii
nu aude ce i se spune in mod direct) -repetarea, dacă e cazul, a sarcinii, a explicatiei /a demonstratiei practice într-o
-a finaliza o sarcina scolara (fiind usor distras de stimulii externi manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca elevul a inteles
nesemnificativi pentru sarcina data) Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente m mici şi efectuarea pe rand a lor
-trecerea treptata de la o activitate la alta (oferind mici perioade relaxare/ de joc)

Fisa suport

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE


Categoria CES: HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE (ADHD) – partea a 2-a
Memorie Intelegere si invatare cognitiva (continuare)  imbunatatirea abilitatilor
Are mari dificultati in : de intelegere si procesare cognitiva
- a recepta pastra si reactualiza informatiile care-i solicita un efort Principiul feed-back-ului imediat
voluntar memorie voluntarasi de lunga durata deficitara; -explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
- a reactualiza multe cunostinte scolare (pentru ca ele s-au intiparit si elevului ce se abate de la sarcina si recompensarea imediata a acelui
pastrat deficitar, datorita neatentiei sale frecvente) comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinii
Principiul consecventei
Atentie -monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor date elevului;
Are mari dificultati in : -aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
- a se concentra sau a-si pastra atentia intr-o activitate / asura unui pentru o vreme pare ineficient
obiect, persoana, conversatie etc.  ii afecteaza intreaga dezvolatare
psihica Atentie imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei
- menţinerea contactului vizual în timp ce este transmisa sarcina şi asigurarea ca
Orientare spatiala si coordonare motrica s-a captat atenţia deplină a elevului înainte de a vorbi
Are mari dificultati in : - evitarea hainelor în culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente
-a estima distantele dintre obiecte (impedicandu-se frecvent de ele) -pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal discutiile prelungite,
-a desfasura activitati ce solicita o cordonare motorie mai precisa si miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea
mai lenta de concentrare

Organizarea si autoorganizarea activitatii Organizare si autoorganizare  imbunatatirea abilitatilr de


Are mari dificultati in : autoorganizare si autonomie personala
-a pastra ordinea in lucrurile personale / necesare activitatilor scolare Principiul claritatii
-a nu pierde obiectele necesare efectuării sarcinilor -oferirea de instructiuni clare si simple cu privire la organizarea lucrurilor / a
- a respecta sarcinile rutiniere ale lectiei mediului sau ambiant
Principiul demonstratiei practice
Aspecte psiho-sociale -insotirea explicatilor verbale cu demonstratii practice, de aranjare a lucrurilor
Are mari dificultati in : scolare sau a mediului sau ambiant
- a avea incredere in fortele proprii Principiul repetarii
-a relationa cu ceilalti (fiind respins de cei din jur datorita -repetarea, dacă e cazul, a indicatiilor, a explicatiilori /a demonstratiei practice
comportamentului sau asocial ) într-o manieră calmă şi pozitivă pana cand profesorul sa asigura ca elevul a
inteles
Principiul pasilor marunti
-impartirea sarcinilor complexe in secvente mai mici şi efectuarea pe rand a
acestora
-derularea de activitati sub supraveghere permanenta si apoi, reducerea treptata
a asistenţei si ajutorul acordat acestuia la perioade din ce mai scurte de timp
Principiul feed-back-ului imediat
-explicarea in termeni pozitivi si corectarea imediata a acelui comportament al
elevului ce se abate de la sarcinile de organizare stabilite si recompensarea
imediata a acelui comportament ce duce / a dus la indeplinirea sarcinilor
Principiul consecventei
-monitorizarea cu consecventa si calm efectuarea sarcinilor organizatorice date
elevului;
-aplicarea sistemului de recompense si pedepse cu regularitate, chiar daca
pentru o vreme pare ineficient
Aspecte psiho-sociale  imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala
-acordarea de feed-back pozitiv si de recompense simbolice permanente
- derularea de activitati de grup in care sa fie inclus ca membru cu drepturi egale
(Obs: evitarea caracterului competitiv al grupelor, pentru ca l-ar pune pe elevul cu
ADHD in postura de respins, putand fi perceput de membrii grupului ca cel care
boicoteaza echipa)
Strategii de evaluare
-acordarea de timp suplimentar realizarii sarcinilor evaluarii
-evaluari orale/ scrise/ practice facute din secvente scurte, cu pauze de relaxare
intre ele

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 1
Tulburarea de conduită se referă la un grup persistent de comportamente negativece se manifestă la copii, afectandu-i dezvoltarea psihica, sociala si scolara.
Caracteristici principale
Conduite dezadaptative
Conduite impulsiv-agresive:
- este nelinistit, agitat şi irascibil
- provoaca incidente în mediul sau, soldate cu distrugeri de bunuri
- reactioneaza în relatiile cu ceilalti în baza impulsului de moment
-jicneste persoanele cu care relationeaza (porecleste, ironizeaza etc.)
- provoaca stari conflictuale sau batai în mediul sau
Conduite opozante:
- nu se conformeaza instructiunilor / regulilor pe care le primeste, în special din partea adultilor
- are aversiune şi indispozitie pentru angajarea în activitati educationale
- este susceptibil la sfaturi şi laude (sufera desea de sindrom persecutiei)
Conduite de dominare:
- intervine inoportun în conversatiile sau activitatile altora
- are dificultati în a-si astepta randul în comunicarea cu celalalt
- are dificultati în a accepta pareri divergente cu ale sale (se manifesta critic fata de ele)
- foloseste cuvintele / gesturile ca forma de intimidare în relatiile cu ceilalti
- are tendinta de a iesi în evidenta prin minimalizarea opiniilor şi realizarilor celorlalti

Dificultatile de integrare socio-afectiva


Deprinderi sociale dezadaptative:
- are dificultati în a respecta regulile şi instructiunile în activitati de grup (sociale sau scolare)
- ii vine greu sa asculte pana la capat pe ceilalti membri ai grupului cu care interactioneaza
- isi pierde interesul ptr o activitate de grup în care nu e în centrul atentiei
- nu-si asteapta randul pentru a-si exprima ideile sau pentru desfasura o sarcina în cadrul grupului
- are greutati în a-si amana o satisfactie / o actiune
- prezinta dificultati în a organiza diferite activitati de grup fara a incalca drepturile celorlalti
-e revendicativ (are impresia că nu are ce merită şi ceer mereu recompense)
Reactii emotionale dezadaptative:
- manifestarile expresiv-emotionale sunt excesive în raport cu situatia (ex: accese de furie/ plans, frustrari cu tendinte (auto)agresive manifestarile expresiv-
emotionale nu corespund situatiei, fiind imprevizibile (ex: aparitia variabila a unor reactii de enervare la laude sau incurjari sau dimpotriva de reactii de ras la
critici)

Dificultati de adaptare scolara


-nivel scolar scazut sau foarte scazut
-absenteism scolar ridicat

Comunicare  dereglări ale limbajului, dificultati de respectare a regulilor conversatiei, vocabular limitat (pe fondul respingerii scolii)

Intelegere si invatare cognitivadiminuarea activităţii intelectuale, ca urmare a unui consum nervos rapid, oboseală; incapacitatea de a îndeplini sarcini
complexe; e posibil sa aiba un potenţial intelectual ridicat, dar nu reuşesc să-l pună in valoare

Memoriediminuarea activităţii mnezice

Atentiescăderea capacităţii de concentrare

Afectivitate anxietate, irascibilitate, impulsivitate, frustrare, reactii emotionale exagerate

Motivatie  Scăderea interesului pentru învăţare

Energie pshica insomnii, excitabilitate sau inhibiţie motorie

Trasaturi psihice încăpăţânare, negativism, opozitionism, dominare, egocentrism

Aspecte psiho-sociale dificultati de integrare in grupuri; respins / evitat de ceilalti; apropiere de grupuri deviante sau marginalizate social; poate deveni
lider negativ

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA– partea 2
COMPORTAMENT TEHNICA SUGERATA
Vorbeste excesiv Stbiliti de comun acord cu elevul un semn prin care sa-l atentionati cand sa vorbeasca şi cand sa
Vorbeste fara a ridica mana nu vorbeasca
Vorbeste în acelasi timp cu profesorul Recompensati-l cand asculta atent
Intarzierea la ora Intampiati elevul scurt şi pozitiv, în special în primele dati cand intarzie;
Remarcati verbal faptul ca a intarziat
Directionati-l spre locul lui
Acordati-i timp sa se conformeze
Reveniti la cursul lectiei
Daca intarzierile sunt frecvente, discutati cu elevul dupa ora pentru a identifica cauza (poate fi
lenea, dezorganizare a timpului, probleme de familie etc.)si viitoarele strategii educative
Agitatia motorie (se foieste în banca, Implicati-l intr-o activitate care sa integreze miscarea intr-o forma educativa
miscari excesive cu mainile şi picioarele) Divizati sarcina pe care o are în sarcini bucati mici şi recompensati finalizarea fiecarei bucati
Nu este atent (viseaza, pare ca nci nu Atrageti-i pozitiv atentia inainte de a da instructiunile pentru sarcina de rezolvat în clasa
este prezent) Cereti-i sa repete instructiunile
Implicati-l activ în lectie (de la impartitul fiselor de lucru colegilor la exercitii în care ele este
principalul autor)
Intrerupe mereu activitatea Asezati-l în paropierea dumneavoastra
Recompensati-i comportamentul adecvat
Agitatie în situatie de stres şi competie Valorizati-i efortul şi implicarea sa în sarcina, fara a pune accent deosebit pe aspectul competitiv
Reduceti timpul alocat activitatilor
Structurati clasa şi activitatile punand accent pe munca în echipa şi cooperare
Comportament neadecvat în activitatile Dati-i o responsabilitate în echipa
de echipa sau competitionale Plasati-l în proximitatea dumneavoastra
Face lucruri periculoase fara a se gandi la Anticipati situatiile potential periciuloase şi faceti un plan în avans
consecinte posibile Plasati-l în pereche cu un elev responsabil şi monitorizati-ii atent
Recompensati comportamentul adecvat
Dificultati în activitatile nestructurate (ex: Incurajati jocurile de grup şi participarea la activitati de grup
pauza, asteptarea pe hol etc.) Ajutati-l sa identifice activitati adecvate
Pierde timpul necesar realizarii sarcinilor Ajutati-l sa se organizeze – fiecare lucru sa aiba o pozitie pe banca
în clasa (nu-si gaseste creionul, caietul Remarcati-l cand are ordine pe banca
etc.)
Nu utilizeaza adecvat timpul pe care il are Stabiliti de comun acord promptere (o atingere pe umar, un semn cu mana)
la dispozitie Specificati asteptarile privind timpul de indeplinire a unei unitati de sarcina în mod clar
Recompensati finalizarile în timp util
Interactiuni agresive cu ceilalti Discutati cu elevul individual despre comportamentul sau (“Ceea ce faci este...”, “Poti obtine ceea
ce doresti şi în al t mod....”
Recompensati-l cand realizeaza comportamentul adecvat
Are stima de sine scazuta (Elevul care: se infurie usor, accepta cu dificultate lauda, nu participa la activitati)
Impartiti sarcinile în pasi mici
Recompensati-l pentru finalizarea oricare unitati de sarcina
Minimizati teama lui de esec
Reduceti confruntarile negative (ex: Esti un lenes”)
Acordati-i responsabilitati speciale
Creati conditiile în care elevul isi poate manifesta o abilitate pe care o are şi pentru care poate fi
apreciat de ceilalti

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 3
ALTE POSIBILE TEHNICI EDUCATIVE
1. Ignorarea tactica – profesorul acorda selectiv atentie elevilor atunci când executa sarcinile date, ignorând comportamentele secundare.
2. Pauza tactica – profesorul utilizeaza o pauza intentionata atunci când da o instructiune pentru a atrage atentia elevilor.
3. Semnalizare non-verbala – profesorul utilizeaza un semnal non-verbal care se refera la un anumit mesaj, instructiune.
4. Semnalare indirecta – profesorul directioneaza elevul fara a-i spune exact ce sa faca. ( De exemplu: „Sunt o gramada de hârtii sub banca ta.”)
5. Timp de conformare – profesorul stabileste contactul vizual cu elevul şi proximitatea spatiala, da instructiunea, dupa care îi lasa elevului un interval de timp
pentru a se conforma, interval în care nu îi acorda atentie.
6. Directionare comportamentala – profesorul directioneaza un grup sau un elev facând referire directa la comportamentul asteptat. (De exemplu: „Mihai,
întoarce-te spre mine! Multumesc!”)
7. Reamintirea regulii – profesorul face referire la setul de reguli negociate cu elevii (De exemplu: „Avem o regula cu privire la întrebari.”)
8. Prefatarea – profesorul se focalizeaza pe ceva pozitiv înainte de a aplica tehnici de management comportamental.
9. Chestionarea directa – profesorul utilizeaza o forma imperativa directa şi nu auna deschisa(De exemplu: „Ce?”, „Când?”, „Ce faci?”, „Ce ar trebui sa faci
acum?”, „Care este regula noastra...?” în loc de „De ce?”)
Acest gen de întrebari directioneaza responsabilitatea catre elev în loc sa ceara justificari. Imperativele directe se centreaza pe responsabilitatea elevului în
momentul prezent şi nu pe motivele pentru care nu se comporta cum trebui.
10. Oferirea de alternative – profesorul ofera o alternativa în cadrul regulamentului negociat: „Poti sa desenezi dupa ce termini exercitiul!”
11. Consecinte amânate – profesorul indica în mod clar consecintele care vor urma unui comportament inadecvat, oferind o optiune: „Daca nu poti lucra în liniste
aici... trebuie sa te rog sa lucrezi singur.”
12. Tehnica „time out” - „Time out” înseamna scoaterea elevului din contextul care-i întareste comportamentele inadecvate şi mutarea acestuia într-un loc în
care sa fie lipsit de întariri
Comportamente care pot fi abordate prin time out :
• lovirea altora, a profesorului • maltratarea, ranirea, agresarea altora
• amenintarea altora • acte periculoase
• comportament ostil • vocabular vulgar, jignire, poreclire
• raspunsuri obraznice • întrerupere persistenta
• strigate agresive • plângeri, cereri ostentative
• aruncarea, distrugerea unor obiecte • nerespectarea comenzii de a opri un comportament
• aruncarea cu obiecte în altii
Etape ale tehnicii:
a. selectarea comportamentului tinta
Obs: “Time out” nu este tehnica eficienta pentru orice comportament, iar utilizarea sa abuziva îi scade eficienta!
b. Alegerea unui loc pentru “time out” - un loc de calmare şi recapatare a controlului.
Acesta trebuie sa fie un loc plictisitor, în care elevul sa nu primeasca atentie şi în care sa nu aiba acces la întariri (nu este recomandat un loc în care sa
palavrageasca şi sa râda cu alti elevi, scapând astfel şi de sarcinile date la ora).
Nu trebuie ales un spatiu strâmt sau orice loc care poate genera frica.
În scoala, locul ideal este probabil un colt sau o salita apropiata de clasa sub supravegherea unui alt profesor eventual. Se poate stabili un loc chiar undeva în
clasa (intr-un colt)
c. Determinarea timpului necesar
Timpul se stabileste de obicei în functie de vârsta copilului (adica, 1 minut pentru fiecare an la copiii mici); timpul total pentru time out nu ar trebui sa depaseasca
insa 12 minute.
Obs: “Time out” nu este doar o pedeapsa, ci un mijloc de a evalua ce s-a întâmplat şi de a cauta solutii pe viitor. Elevului trimis la “time out” i se va înmâna o fisa
de genul celei de mai jos şi li se cere sa raspunda la întrebari. O copie a acestei fise se va întoarce la profesor, una la diriginte.
FISA “TIME OUT”
 Ce s-a intamplat ? De ce ai ajuns aici?
 Care-i versiunea ta despre ce s-a intamplat ? (dreptul la replica)
 Ce regula/ drept ai incalcat prin comportamentul tau ?
 Ce poti face pentru a repara situatia? Pentru a preveni astfel de situatii în viitor?
 Cum te poate ajuta profesorul/ dirigintele/ consilierul psihopedagog?
d. Masurarea timpului
In spatiul de “timeout” trebuie pus un ceas cu alarma, elevul fiind informat ca poate sa iasa doar când acesta suna. Astfel, responsabilitatea cu privire la durata
time out-ului nu este nici a profesorului nici a elevului.
e. ignorarea elevului când este în “time out”
Parintii sau profesorii fac adesea greseala de a continua sa-i tina predica copilului/ elevului, ceea ce practic anuleaza eficacitatea acestei tehnici. Chiar daca
copilul/elevul striga sau acuza dureri sau cere sa foloseasca toaleta, acestea trebuie ignorate, cu exceptia cazului în care sunt probleme reale. Pentru orice
comportamente distructive se pot impune pedepse suplimentare.
f. Stabilirea legaturii cu elevul dupa time out
Este important sa se clarifice legatura între comportament şi “time out”, pentru ca elevul sa sesizeze secventa cauza-efect. Elevul trebuie sa învete ce consecinte
vor avea anumite comportamente. Nu se recomanda sa i se tina o predica dupa time out, nici sa i se ceara sa promita ca „nu va mai face niciodata ce a facut”.
Astfel de promisiuni nu duc la îmbunatatiri.
„De ce ai fost trimis la time out?”
Daca raspunde corect i se permite sa-si reia activitatea anterioara. Daca raspunde incorect sau nu stie, i se explica.

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 4
ALTE POSIBILE TEHNICI EDUCATIVE
13. Blocare - este o strategie prin care profesorul opreste argumentarea fara sfârsit a elevului.
De exemplu, profesorul atrage atentia unor elevi sa se orienteze spre catedra şi sa asculte. Elevii se plâng „Nu vorbeam doar noi...!”. Profesorul le blocheaza
tentativa de evitare cu un gest ferm al mâinii şi repeta instructiunea. Mesajul profesorului este : “Nu ma intereseaza de ce vorbiti sau cine mai vorbeste. Asculta
instructiunea şi fa ceea ce iti spun”.
14. Acord partial – redirectionare – Prof. poate exprima un acord partial cu elevul (daca e cazul) şi apoi îl redirectioneaza pe regula şi cerintele sarcinii.
De exemplu, profesorul face observatie unui elev care mesteca guma şi îi reaminteste regula.
Elevul raspunde înapoi: „Dar, domnul Popescu ne lasa sa mestecam guma!” În loc sa intre în disputa, profesorul exprima un accord partial: „Poate ca domnul
Popescu va lasa”, apoi redirectioneaza: „În aceasta clasa regula este clara. Cosul este acolo. Multumesc!”. Elevului i se ofera timp sa se conformeze.
15. Comentariu asertiv – exista grade de asertivitate în limbajul şi vocea cuiva. Atunci când profesorul este asertiv, isi va sustin drepturile într-o maniera clara,
decisiva, ferma, non-agresiva ( De exmplu: „Acest gen de limbaj este inacceptabil aici. Avem o regula legata de respect. Ma astept sa o folositi.”)
16. Comenzi – când prof. da o comanda, treb. sa se asigure ca va fi scurta şi ca s-a stabilit un contact vizual direct cu elevul:
„Mihai (...)!” Primul cuvânt sa fie tare şi accentuat pentru a atrage atentia. Coborâti vocea odata ce ati stabilit contactul vizual şi transmiteti comanda pe un ton
ferm, decisiv, asertiv: „Da-te jos de pe banca, acum!”
17. Limbajul special al incurajarii
a)Formulări care demonstrează acceptarea:
“Pare să-ţi placă activitatea aceasta”.
“E frumos că-ţi face plăcere să înveţi.”
“Se vede că-ţi place foarte mult să faci asta”.
“Dacă nu eşti mulţumit cu ceea ce a ieşit, ce crezi că ai putea face ca să te simţi mai bine în acest sens?”
b)Formulări ce exprimă încrederea:
“Cunoscându-te, sunt sigur( ă) că ai să reuşeşti.”
“Ai să reuşeşti!”
“Am încredere în tine că vei şti ce să faci.”
“Nu-i uşor deloc, dar cred că ai să reuşeşti.”
c)Formulări care subliniază contribuţiile şi aprecierile:
“Mulţumesc, a fost de mare ajutor ce ai făcut.”
“A fost o idee bună din partea ta să …”
“Mulţumesc, chiar apreciez ce ai făcut, pentru că mi-a uşurat mult munca.”
“Am nevoie de ajutorul tău pentru…”
Către toată clasa: “ Chiar am petrecut un timp bun astăzi! Mulţumesc.”
“ Ştiu că te pricepi la... Ai vrea să faci tu acest lucru pentru noi?”
d)Formulări prin care este recunoscut efortul şi progresul:
“Chiar că ai muncit mult pentru asta!”
“Mi se pare că ai petrecut mult timp gândindu-te la acest lucru.”
“Uită-te cât ai progresat!”
“E clar că ai devenit mai îndemânatic în…”
“Pari cam nemulţumit, dar uită-te cât de mult ai progresat…”
Obs1: Cuvintele de încurajare pot avea un efect invers asupra elevului, chiar de descurajare, dacă sunt motivate de dorinţa profesorului de a permanentiza un
comportament pe care îl consideră “bun” sau dacă exprimă o atitudine de genul: “Ţi-am spus eu!”. Trebui evitat, aşadar, comentariile moralizatoare sau care îl
„califică” pe elev, (ex.: “Pare că ai muncit, nu glumă…, “,… de ce nu poţi face asta tot timpul?”; “…era şi timpul!”; “…vezi ce poţi face dacă te străduieşti?” etc.).
Obs2: Efectul real al incurajarii depinde însă foarte mult de măsura în care elevul are încredere în adultul care îl laudă, dacă aşteaptă sau nu să fie lăudat şi dacă
are tendinţa de a deveni dependent de ea.
18. Administrarea de pedepse
Pedepsirea comportamentului sau costul raspunsului implica retragerea unor privilegii pentru o perioada de timp. Aceasta procedura nu necesita un spatiu special,
se poate administra oriunde, oricând.
Aceasta tehnica numita „amorsare” va creste eficienta consecintelor şi ofera o legatura cognitiva între consecintele trecute şi controlul comportamentului în
prezent. Se va realiza şi o internalizare a consecintelor ce urmeaza un anumit comportament. Se presupune ca, având posibilitatea de a alege, elevul va prefera
evitarea unei consecinte negative prin promovarea unui comportament adecvat.
Principii generale:
a. Alcatuiti o lista cu comportamentele care sunt dificil de abordat utilizând alte tehnici (maximum trei).
b. Informati elevul ce comportamente vor avea drept consecinta o pedeapsa.
c. Faceti o lista de privilegii care pot fi retrase ca pedeapsa.
d. Recapitulati cu elevul consecintele pentru comportamente neadecvate, precum şi consecintele pentru comportamente adecvate.
e. Se recomanda sa se stabileasca un semnal non-verbal de comun acord cu elevul, care sa serveasca drept avertizare şi care sa-i permita copilului sa dezvolte
autocontrol.
În momentul în care i se arata semnul copilul poate decide:
– sa-si schimbe comportamentul curent;
– sa accepte consecintele asociate cu comportamentul neadecvat.
f. Daca elevul îsi controleaza comportamentul, puteti sa-l încurajati: „Mihai, ma bucur ca ai încetat sa o jignesti pe colega ta!”
g. Fiti consecventi în aplicarea procedurii. Daca nu faceti acest lucru elevul va observa ca adesea spuneti lucruri pe care nu le credeti cu adevarat sau nu le puneti
în practica şi va specula asta.

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE CONDUITA – partea 5
ALTE POSIBILE TEHNICI EDUCATIVE
19.Economia de jetoane
Principiul general este utilizarea unei abordari pozitive în dezvoltarea de comportamente noi, mai adecvate. Se identifica comportamentele dezirabile/indezirabile şi
se stabileste o regula de acordare a jetoanelor
Exemplu:
Se masoara urmatoarele trei aspecte ale comportamentului unui elev de fiecare data când are o anumita ora (ex. matematica):
1. Punctualitate: elevul sa fie responsabil cu privire la punctualitate
Sa fie la timp în clasa.
Sa fie gata pentru ora dupa 3 minute de la intrarea profesorului în clasa.\
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
2. Respect: elevul sa respecte demnitatea şi autoritatea profesorului şi demnitatea celorlalti elevi
Utilizarea unui ton adecvat când se adreseaza profesorului
Sa fie concentrat la activitate
Sa foloseasca cuvinte adecvate
Sa colaboreze cu ceilalti elevi
Elevul primeste 3 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde cate 1 punct daca nu le indeplineste
3. Sarcini: elevul sa finalizeze sarcinile date de profesor în clasa fara întrerupere sau refuz
Sa prezinte temele la timp
Sa urmareasca instructiunile profesorului în clasa fara comentarii
Elevul primeste 2 puncte daca indeplineste aceste cerinte sau pierde 2 puncte daca nu le indeplineste
Profesorul tine socoteala punctelor înregistrate de elev. Elevul obtine puncte pentru respectarea celor 3 criterii listate mai sus. Accentul cade pe faptul ca elevul
câstiga sau nu punctele. La finalul zilei/saptamânii se însumeaza punctele câstigate de elev şi se împart la totalul punctelor pe care le-ar fi putut câstiga.
Exemplu:
Elevul a câstigat 24 puncte. Totalul pe care le-ar fi putut câstiga este 28 puncte
24:28 = 0,86. Scorul elevului este deci 86%.
Comportamentele elevului se înregistreaza în fiecare zi pe o fisa de observatie. De câte ori elevul nu obtine un punct se specifica motivul pentru care punctul nu s-
a acordat. Acest lucru este util pentru ca elevul nu mai poate contesta neacordarea punctului atunci când motivele sunt clar specificate. Înregistrarea
comportamentelor este necesara pentruidentificarea acelor comportamente la care elevul mai are de lucrat pentru a le modifica.
Acele comportamente problema care se repeta frecvent vor constitui tinta viitoare a programului.
Cu punctele colectionate elevul poate - „cumpara privilegii”.
PRIVILEGIU UNITATE DE TIMP IMPORTANTA PUNCTE/ JETOANE
Asistentul profesorului 1 saptamana 5 5
Audierea melodiei preferate în pauza 5 minute 3 3
Reguli de baza
_ Oferiti-i punctele imediat ce elevul realizeaza comportamentul adecvat.
_ Când îi oferiti punctele spuneti exact ce v-a placut, cât sunteti de multumit ca s-a comportat asa.
_ Când apare un comportament inadecvat este important:
a) sa-l ignorati;
b) selectati un privilegiu pe care-l veti retrage;
c) retrageti un numar de puncte (cel mai putin dezirabila alternativa);
d) analizati comportamentul pentru a vedea daca nu cumva i-ati cerut prea mult copilului; în acest caz revizuiti setul de expectante.
20. Contractul de contingenta
Este o modalitate de stimulare a comportamentelor adecvate cu rezultate în cazul adolescentilor. Consta în a stabili un contract între toate partile implicate (elev,
profesor, parinti) care specifica comportamentele pe care trebuie sa le aiba acestia şi consecintele realizarii/ nerealizarii lor în termeni precisi. Se va specifica data
încheierii acestui contract, termenul de valabilitate şi va fi semnat de toti cei implicati.
Ac. contract e un instrument în zona proximei dezvoltari a adolescentului care regleaza relatiile între el şi celelalte persoane.
Ideea de baza este ca partile sa conlucreze şi sa ajunga la un acord cu privire la câteva obiective specifice, realiste, observabile şi masurabile.
Contractele de contingenta functioneaza pentru ca sunt o declaratie publica prin care partile se obliga la actiuni viitoare şi o fac în mod voluntar. În plus, printr-un
astfel de contract îi aratam elevului ca îl tratam ca pe un adult responsabil de comportamentul lui şi capabil sa-si respecte cuvântul dat.
Continutul contractului trebuie negociat astfel încât fiecare parte sa simta ca a avut ceva de spus şi ca are reale beneficii de pe urma încheierii lui. E util sa se lase
loc de renegociere daca nu se pot onora obligatiile contractuale de catre una dintre parti.
Formularea generala trebuie sa fie una pozitiva, cu accent pe consecintele pozitive ale respectarii obligatiilor contractuale. Fiecare parte primeste o copie, iar
datele şi conditiile de revizuire vor fi stabilite în avans.
21. Tehnica „shaping”
În cadrul procedurii denumite shaping, în cazul în care comportamentul pare sa se îmbunatateasca (adica este aproape de ce se asteapta
parintele/profesorul), dar nu este exact comportamentul dorit, din moment ce întotdeauna exista variatie în producerea comportamentului, parintele/profesorul
trebuie sa-l recompenseze şi apoi sa astepte o aproximare şi mai buna a comportamentului dorit pentru a-l recompensa din nou. Aceasta
procedura este destul de utila în a-i ajuta pe elevi sa dezvolte noi comportamente sau sa întareasca un comportament dorit care exista, dar într-o forma imatura.
Cel mai simplu exemplu în acest sens este dezvoltarea limbajului la copii: pe masura ce copilul primeste întariri pozitive pentru ca a spus ceva corect va produce
fraze din ce în ce mai corecte.

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: ANXIETATEA
Anxietatea – tulburare emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emotionale şi acţionale.
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
Anxietatea excesivă a adolescentului poate fi generată de: Crearea unui climat educational pozitiv
-o educaţie inadecvată în copilăria timpurie (contactul cu stiluri de viaţă - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă,
şi gândire dăunătoare -vicii, agresivitate) încurajare, susţinere
-relaţii tensionate cu adulţii, până la abuz asupra copilului -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor metode
-traume psihice active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri educative, activitati
-predispoziţii anxioase accentuate de atitudinea părinţilor practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
Caracteristici principale ale elevului -promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor
-are frecvente stari de panică ce produc fie blocaje acţionale sau Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
verbale, fie o agitaţie excesivă ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
-are un stil de gandire irational si negativist Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari emotionale
-relaţioneaza greu cu ceilalţi (profesori, colegi), tinzand sa se izoleze; adaptative
-ii este teama de schimbare şi noutate, adoptand un comp. rutinier -reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin alternarea lor
-are dificultati de dificultăţi de învăţare (pe fondul concentrarii scazute a cu ganduri realiste
atentiei, si a problemelor de memorare) -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
-este hipersensibil la evaluari negative al respiratiei
Bariere în calea învăţării - autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea de către
Intelegere si invatare cognitiva : elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
Gândirea – rigidă ; transferă greu cunoştinţele la situaţii / domenii noi, - formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
dar poate învăţa prin exersare şi repetiţie realizabili
Invăţarea si intelegerea -dezorganizate din cauza emoţiilor şi a fricii -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
Abordarea sarcinilor -evită sarcinile noi, necunoscute, se tem de eşec -oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe cu
Atentie sarcini simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
-Capacitatea de concentrare redusa -implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup (implicarea
Afectivitate receptivă a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat
-emotii intense si dezadaptative datorită anxietăţii)
Energie psihica -ofeirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate – programarea intr-o
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie de pauze de anmita perioada aorei nişte scurte activităţi relaxante care să-l ajute pe elev să
relaxare mai lungi şi mai dese se desfăşoare

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: DEPRESIA
Depresia-perceperea extreme de negativă a propriei persoane, mediului şi a viitorului
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
Depresia este mai mult decât o „tristeţe zilnică”. Plan de acţiune zilnică – plănuirea fiecare zi cu elevul, astfel încât acesta să
Adesea este asociată cu : ştie unde se poate adresa în momentele de criză, mai ales cînd e liber; pastrare
*abuzul de anumite substanţe unei atitudine pozitivă, bunăvoinţă, încurajare
*tulburări de alimentaţie, sexuale şi de somn
*experienţa unei traume semnificative Discuţii libere despre problemele avute – petrecerea un timp cu elevii
*dispoziţie naturală spre emoţii şi stări negative, reînnoite de discutând despre pasiunile lor si oferirea sprijinului emotional necesar (Obs:e
diverse experienţe de viaţă indicat de observat abilităţile şi calităţile pe care le are, pentru a putea recurge la
Caracteristici principale ale elevului ele când este cazul)
-are o expresie a fetei permanent trista
-este frecvent nervos, iritabil, excesiv de emotive Grup de sprijin (confidenţi)– implicarea receptivă a prietenilor importanţi poate
-are crize de plans inexplicabil ajuta elevul să nu se simtă respins; Stabilirea unei legături regulate cu adultul
-este apatic, lipsit de energie preferat.
-traieste sentimentul de a fi “altfel”, diferit faţă de ceilalţi
-se evalueaza numai negativ si are o stimă de sine scăzută Gândire pozitivă – învăţarea elevul câteva afirmaţii pozitive pe care să şi le
-are sentimente de vina nejustificate repete atunci când se confruntă cu dificultăţi.
- prezentul si viitorul ii pare lispit de perspectivă
-e dominat de ganduri negre, de idei de suicid (pesimism exagerat) Resurse adaptative – găsirea unei anume abilitati pe care o posedă elevul / pe
-ia greu o decizie, oricat de simpla ar fi ea care ar putea s-o dobândească şi promovarea sa în clasă; utilizarea de metode
-are rezultate la învăţătură /in alte activitati neaşteptat de slabe si materiale atractive
-tinde sa se izoleze de restul colegilor
-tinde sa refuze comunicarea cu cei din jur Evaluarea abilităţilor sociale – verificarea dacă elevul dispune de abilităţile
-are certuri si contradictii frecvente cu colegii sociale necesare în grupul lui din clasă. Dacă nu, el trebuie invatat prin
-se îmbolnăveste frecvent intermediul unor exerciţii de dezvoltare a abilităţilor sociale
-are insomnii
-poate avea scaderi/ cresteri in greutate Planul de acasă/de la şcoală al elevului -implicarea elevului în activităţi care
-poate avea dureri inexplicabile, ca de ex, dureri de cap sau de stomac să ducă la creşterea respectului de sine :
Bariere în calea învăţării -oferirea de sarcini şcolare accesibile /realizabile/realiste, cu dificultate gradată:
Depresia afectează întreaga manifestare psihica: se începe cu sarcini simple care să le asigure succesul şi încrederea în sine
- lipsă de implicare / evitare / refuz de implicare in activitatea -implicare sporită în activităţi de grup
şcolară -implicare în activităţi extra-şcolare
-rezistenţă scăzută la efort intelectual
-randament scăzut în activitate
-probleme de memorie şi atenţie
-motivaţie scăzută
-sensibilitate excesivă la evaluările negative şi la eşec
- capacitate de cooperare scăzută

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: MUTISM SELECTIV
Mutism selectiv –copil/ adolescent care poate vorbi normal în anumite situaţii, de obicei acasă, în familie, dar refuză comunicarea verbală cu persoane
nefamiliare şi în medii resimţite nesigure afectiv sau ostile. În şcoli, e considerat cu mutism acel copil care nu vorbeste timp de 1-2 semestre;
mutismul poate fi efectul unei traume psihice anterioare.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
- are un blocaj în comunicare generat de o teamă generalizată şi Identificarea stării lui emoţionale şi a factorilor de stres
anxietate socială
- înţelege limbajul şi poate vorbi, dar nu depăşeste “pragul de frică”  Crearea unui climat afectiv -pozitiv si securizant
işi asumă o “identitate non-verbală” (prefera sa se exprime si sa -Apropierea fizică atât cât este necesar pentru a le menţine securitatea şi
comunice predominant nonverbal : mişcări ale capului, arătat cu intimitatea
degetul, rămânâd impasibil până când cineva ghiceşte ce doreste) -Adoptarea unei atitudini de încredere şi bunăvoinţă
- poate prezenta asociat şi tulburări de limbaj -Sensibilitate în acordare de sprijin (ton cald, prietenos)
- performanţa şcolară ii este afectată, dar progresul şcolar e posibil la
acele activităţi ca nu necesită vorbire Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei
prezintă probleme de relaţionare, -Verbalizarea de către profesor a mesajului transmis de elev gestual
- manifestă o sensibilitate excesivă la reacţiile celorlalţi -Includerea lui in toate activităţile chiar şi în cele care solicită limbajul oral
- e extrem de timid şi emotiv -Perseverenţa în adresarea verbală (profesorul nu va recurge în nici un caz la
Bariere în calea învăţării gesturi pentru a comunica)
Activitate scolara /invatare cognitiva
 capacitate de efort intelectual scăzută (tendinta de renunţare) Stimularea implicarii in activitati scolare
transmit feedback numai în activităţile preponderant practice -Planificare organizată si structurată a activităţii (evitarea abordărilor tematice
dificultate de lucru in grupe în cadrul activităţilor şcolare; fără finalitate clară)
Aspecte psiho-sociale -predare si prin modalitati alternative de comunicare (ex: comunicare prin semne
-stari de nesiguranţă inpropriile forte, si imagini), dar nu exclusiv prin acestea
-dificultati mari de comunicare cu persoane nefamiliare, -comunicand -Încredintarea unor sarcini accesibile in paşi mici şi valorizarea lor în faţa clasei
eventual non-verbal (lăudarea pentru orice succes cât de mic)
-Fragmentarea temelor în sarcini mici de atins pentru fiecare elev
-Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecărui elev
-Teme scrise limitate ca dimensiuni, număr şi complexitate
-Introducerea unui element practic în temă

Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii si


profesorii

Fisa suport

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE


Categoria CES: ATACUL DE PANICA
Atacul de panică reprezinta un sentiment coplesitor de frică care apare fară avertisment sau motiv obiectiv. El apare fară o cauza anume sau chiar în
situatii inofensive (de exemplu, în timpul somnului) şi durează câteva minute. Atacul de panică generează fobii, depresii, abuz de medicamente, alcool
chiar suicid.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
Elevul, in perioadele de atac de panica prezinte urmatoarele Crearea unui climat educational pozitiv
manifestari : - manifestarea de catre profesor a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă,
- ritm neregulat al bătăior inimii, dificultăţi în respiraţie, încurajare, susţinere (acceptarea manifestările, si oferirea de sprijin in momentul
-sentimentul că nu mai are aer printr-un comportament calm, degajat
- senzaţii de ameteală, stare de confuzie -creare unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicare unor metode
- senzaţie de vomă active- participative care sa ofere placere si siguranta – jocuri educative, activitati
- cârcei, tremurături, transpiraţii reci, frisoane, furnicaturi la mâini şi la practice necompetitive, scenete, activitati pe fundal sonor)
picioare -promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor
- dureri de piept, fierbinţeală (învăţarea colegilor cum să reacţioneze pozitiv, ca să nu agraveze starea de
- teama paralizantă că înnebuneşte sau ca moare panică)
- ipohondrie
Identificarea sursei starilor de anxietate si a factorilor care o mentin
Bariere în calea învăţării ex: stil de gandire irational, catastrofic, reactii emotionale dezadaptative etc.
Procese senzoriale Diminuarea / elimiarea surselor si factorilor anxietatii  stari emotionale
-Tulburări de perceptie şi reprezentare adaptative
Activitate scolara /invatare cognitiva -reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin alternarea lor
-Câmpul cunoaşterii şi învăţarea propriu zisă sunt dezorganizate din cu ganduri realiste
cauza emoţiilor şi a fricii -exersarea autocontrolului emotional prin tehnici de relaxare zilnica si de control
-Scăderea receptivităţii la sarcini al respiratiei
-Teama în faţa sarcinilor noi, necunoscute (se teme de eşec, de - autosugestiei pozitive în situaţia atacurilor de panică (ex: prin folosirea de către
dificultăţi) elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi)
-Evită situatiile şcolare care constituie pentru ei surse de panică - formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste si de a face pasi mici,
(absenteism) realizabili
Atentie -formarea obisnuintei de a interpreta greseala ca un feed-back si nu ca un esec
-Capacitatea de concentrare scăzuta -oferirea de catre profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată- se începe cu
Afectivitate sarcini simple care să ii asigure succesul şi încrederea în sine
-emotii intense si dezadaptative -implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup, (implicarea
Energie psihica receptivă a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat
-Rezistenţa la efort intelectual scăzuta are nevoie de pauze de datorită anxietăţii)
relaxare mai lungi şi mai dese -oferirea in cadrul sructurii orei a unei zone de stabilitate :
programarea intr-o anmita perioada aorei nişte scurte activităţi relaxante
care să-l ajute pe elev să se desfăşoare;
activităţile zilnice trebuie să includă relaţionare şi concentrare

Fisa suport
Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE
Categoria CES: TULBURARI DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburări de stres posttraumatic – schimbare persistenta a personalitatii dupa o trăire/experienţă traumatică/catastrofică. Schimbarea aparută în
personalitate nu poate fi atribuită vulnerabilităţii sale psihice ci situaţiei trăite.
Caracteristici principale Strategii şi intervenţii utile in predare
Prezintă simptome grupate la nivel de : Identificarea schimbarilor de personalitate survenite ca urmare a traumei
Organic
-tensiune, încordare musculară, încleştarea pumnilor Crearea unui climat educational pozitiv
-tremurături, înţepături, furnicături, transpiraţii reci -Relaţionare pozitiva, destinsa, binevoitoare
-tulburări sexuale, ale poftei de mâncare şi ale somnului (coşmaruri, -Manifestarea empatiei şi înţelegerei;
insomnii) -Crearea unui climat afectiv confortabil, stimulativ (arenevoie de siguranţă
-oboseală permanentă afectivă)
Cognitiv –proc. senzoriale, gandire, memorie -Adresarea cu o tonalitate caldă, prietenoasă, binevoitoare
- tulburări de percepţie şi reprezentare (revăd momente trăite în -Formarea unei atitudine pozitive a colegilor fata de elev
timpul traumei)
- încetineală în exprimarea gândurilor şi ideilor Stimularea interesului pentru activ. scolare
- dominat de gânduri negative, prăpăstioase, sumbre -Stimularea implicarea în activităţi scolare care-i valorifica interesele
-diminuarea capacităţilor memoriei -Acordarea de timp mai mult pentru îndeplinirea sarcinilor
Reglatoriu (vointa, atentie) -Manifestaţi răbdare şi calm in repetarea instructiunilor, explicatiilor /
-abulie (diminuarea / lipsa voinţei, nu perseverează, disparitia oricarei demonstratiilor
dorinte de afirmare sau realizare) -Evaluarea frecventa a starii de spirit şi încredinţarea de sarcini pe măsură (nici
-nelinişte, agitaţie foarte dificile dar nici foarte uşoare);
-diminuarea capacităţilor atenţiei
Comportament Stimularea increderii in sine
-comportament evitant, pasivitate şi apatie -Folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, încurajări pentru un
-ticuri verbale sau gestuale progres oricât de mic
-consum de alcool si droguri -Evitarea pedepselor, criticilor distructive, ignorarea (atat din partea profesorului,
Emotional cat si di partea colegilor)
-dispoziţie tristă (o tristeţe apăsătoare întipărită pe faţă)
-instabilitate emoţională (trece uşor de la râs la plâns) Stimularea comunicarii si a relationarii pozitive
-iritabilitate, accese de furie -Încurajarea exprimarii, acordand sprijin elevilor în redarea ideilor
tristeţe, anxietate, nerăbdare -crearea unui mediu confortabil si securizant cand comunică
disperare, descurajare, idei suicidare
Psiho-social Crearea unui program de terapie în parteneriat cu părinţii, dirigintii si
- stima de sine scazuta profesorii
- izolare sociala
- neîncredere şi ostilitate faţă de familie sau colegi
Bariere în calea învăţării
Procese senzoriale
- tulburări de percepţie şi reprezentare
Activitate scolara /invatare cognitiva
- randamentul sau ediminuat în orice gen de activitate
- are dificultăţi de adaptare scolarA (consideră că nu poate face faţă
sarcinilor)
- manifestă pasivitate - nu se implică sau nu finalizează o activitate
Memorie
- are memorie slabă, cu frecvente lapsusuri
Motivatie si vointa scolara
- nu mai gaseşte motivaţie şi voinţă pentru a învăţa
Atentia
- capacitatea de concentrare sau mobilitate a atenţiei este mult
diminuata
Afectivitate
-este labil afectiv (trece uşor de la râs la plâns)
Imaginatie
-are imaginaţie şi creativitate săracă
Aspecte psihosociale
- imaginii de sine este fluctuanta
-are tendinte de izolare sociala

Fisa suport

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE


Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE - ANOREXIA
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
Anorexia / anorexia nervoasă e o perturbare a comportamen-tului
alimentar care se manifestă prin refuzul de a mânca, scăderea Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de către
excesivă din greutate şi controlul foarte meticulos al greutăţii corporale. persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a tulburărilor de
alimentaţie.
Refuzul de a menţine greutatea corporală peste greutatea normală
minimă pentru o anumită vârstă sau înălţime, persoa-nele afectate nu În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi cu tact
sunt doar slabe ci cântăresc cu minim 15% mai puţin faţă de să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii (colegii), părinţii
greutatea normală. despre obiceiurile alimentare a acestuia.

Debutul tulburării se situează de obicei în adolescenţă (cel mai .


adesea între 16 şi 17 ani) si începe in general cu eforturile obisnuite
de a mentine o dieta pentru a elimina un oarecare exces de greutate
la acel moment;

Persoanele cu un comportament anorexic sufera o dereglare a


perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli au
pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in continuare
supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult prea mari.

Datorită scăderii în greutate şi a alimentaţiei sărace pot apărea


serioase daune corporale:
-din cauza dereglărilor hormonale, se întâmplă destul de des ca
menstruaţia să absenteze.
-prezintă bătăi mai uşoare ale inimii,
-tensiune scăzută,
-temperatura scăzută a corpului,
-diferite probleme ale pielii,
-slăbiciune musculara,
-căderea parului.
Caracteristici principale ale elevei
-e obsedata de ceea ce manancă (vorbeste tot timpul despre aceasta
şi studiază orice amănunt referitor la alimentele pe care le consumă)
-se subapreciază în mod constant (consideră că are foarte multe
puncte vulnerabile şi e permanent ingrijorat să nu facă greşeli )
- Încercarea de a-si controla greutatea corporala pare a-i reda
siguranţa greutatea devine astfel un factor important al respectului
faţa de sine;

-ii este mereu frica să nu fie criticata / respinsa.


-incearca continuu sa fie pe placul tuturor, în profunzime insa, se
simte pierduta şi incapabila să facă faţa mediului in care trăieste - pe
care il consideră prea competitiv şi agresiv;
-preferă să evite contactele sociale, situaţiile în care s-ar simţi
vulnerabila (ieşiri cu colegii, diverse discuţii);
Bariere în calea învăţării
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a
memoriei
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;

Fisa suport

Aria CES : CERINŢE SOCIALE, EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE


Categoria CES: TULBURARI DE ALIMENTATIE – BULIMIA NERVOASA SI SUPRA-ALIMENTAREA
Caracteristici principale ale afectiunii Strategii şi intervenţii utile in predare
Bulimia nervoasă: se manifestă printr-o poftă de mâncare
exagerată, aşa numita „foame de lup” după care, în majoritatea Absenţa unor semne clare, precum şi mascarea simptomelor de către
cazurilor, persoanele afectate îşi provoacă pentru a depăşi persoanele afectate, fac dificilă identificarea timpurie a tulburărilor de
sentimentul de vină, perfect conştienţi, isi provoaca greaţă pentru a alimentaţie.
voma / folosesc laxative.
În situaţiile în care bănuiţi că un elev prezintă această tulburare, încercaţi cu tact
Două aspiraţii principale îi caracterizează, de a mânca oricât şi orice să aflaţi mai multe informaţii, discutând cu acesta, cu prietenii (colegii), părinţii
şi totuşi de a rămâne slab sau de a slabi. Bulimia este soluţia la care despre obiceiurile alimentare a acestuia.
se apelează pentru a le îndeplini pe cele doua, folosind o singura
cale;
Există o permanentă preocupare faţă de tot ceea ce are legătură cu
mâncarea, caloriile, greutatea corporală, diete;

Bulimicii nu sunt uşor de identificat deoarece ei pot avea o greutate


normală, subnormală sau excedentară, însa de obicei idealul lor de
greutate este foarte scăzut.
Persoanele ce prezintă bulimie încearca să ascundă (nege) această
tulburare, datorită puternicului sentiment de ruşine şi culpabilitate;
Pe acest fond de învinovăţire pot dezvolta episoade depresive;

Consecinţe fizice:
-paloare datorită anemiei (administrarea excesivă de laxative şi
purgative)
-cicatrici sau răni pe podul palmei ( provocări repetate ale vomei)

Supra-alimentarea: această tulburare nevrotică este foarte


asemănătoare cu bulimia, însa în acest caz, persoanele afectate nu îşi
provoacă vomă şi nu folosesc laxative pentru a elimina ceea ce au
consumat în mod abuziv.
Pierderea controlului poftei de mâncare şi sentimentele de vinovaţie
sau repulsie faţă de propriul corp sunt identice precum în cazul
bulimiei.
Aceasta pierdere de sub control a poftei de mâncare rezultă în
majoritatea cazurilor datorită stresului şi neputinţei de a face faţă unor
probleme de natura psihologică.
Bariere în calea învăţării
-scăderea performanţelor şcolare;
-scăderea interesului şi a motivaţiei pentru activitatea şcolară;
-prezintă dificultăţi de concentrare şi o scăderea semnificativă a
memoriei
-episoade de labilitate afectivă (alternare a momentelor euforice cu
momente depresive);
-reducere generală a tonusului psihic;