Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Studii de Master, anul I/ sem. II
Specializarea: DIPCS

METODE ȘI TEHNICI DE DIAGNOZĂ ȘI INTERVENȚIE PENTRU PERSOANELE CU

DEFICIENȚE INTELECTUALE

PORTOFOLIU

COORDONATOR:
PROFESOR PREUNIVERSITAR ,
MARIANA POP

MASTERAND:
OCHEANÃ CONSUELA (cãs. COBZARU)
CAZ 1
FIŞA LOGOPEDICĂ

Numele examinatorului: Ocheana (cas.Cobzaru) Consuela

I. Date personale:

1. Numele şi prenumele: M.C. R.

2. Data şi locul naşterii: 24.08.2012, loc.Barlad, jud. Vaslui
3. Şcoala: Scoala”Mihai Eminescu” Vaslui

II. Anamneza familială şi socială:

1. Fraţi/surori: o soră mai mică, A., în vârsta de 3 ani si un frate mai mare, M. 14 ani
2. Al câtelea copil: al doilea
3. Alţi membri ai familiei care locuiesc împreună cu copilul: mama, tata, sora, fratele
4. Condiţii de locuit:
- condiţii igienico-sanitare salubre;
- Locuieste la curte, are propria camera.
5. Relaţiile în familie:
a) între părinţi: bune, armonioase
b) faţă de copil: se preocupă de el în permanenţă, de activitatea sa şcolară, discută cu copilul, manifestă
afecţiune, îl încurajează în multe activităţi
c) între fraţi: bune, presarate cu mici altercatii copilaresti
6. Atitudinea părinţilor faţă de problema copilului: au incercat să-l ajute, dar fără rezultate; sunt dispuşi să colaboreze cu
logopedul, să înveţe exerciţiile necesare şi să-l ajute pe copil să repete acasă; doresc foarte mult ca acesta să vorbească
corect
7. Relaţiile dintre părinţi şi şcoală: bune, participă la şedinţele cu părinţii, la serbări, se implică în problemele şcolii
8. Antecedente hetero-colaterale ale familiei: nu au existat cazuri în familie de boli genetice, psihice, surditate, deficienţe
vizuale, malformaţii congenitale sau retard intelectual.
III. Anamneza personală:
1. Date despre sarcină: sarcina a fost fără probleme, mama nu a suferit boli infecţioase, nu a consumat cafea sau ţigări, în timpul
sarcinii, nu a luat medicamente; copilul s-a nascut la termen, nu a existat hipoxie la naştere; scor Apgar 9, greutate 2500g.
2. Antecedentele patologice ale copilului: rujeloă la 3 ani, oreion la 5 ani..
3. Dezvoltarea psihomotorie:
a) Ridicarea capului: la 3 luni (şi-l ţine singur);
b) Şezutul individual: la 4 luni jumătate;
c) Mers: sprijinit la 10 luni, independent la 11 luni;
d) Control sfincterian: 5 ani jumătate.

4. Dezvoltarea limbajului:
 Lalaţia: 5 luni;
 Primele silabe: 6 luni;
 Primele cuvinte: 7 luni ( „Tata” – primul cuvânt);
 Primele propoziţii: 21 luni („vrea papa”);

5. Limbajul impresiv: s-a verificat prin citirea unor fragmente din unele povestiri, relatarea unor întâmplări scurte de către logoped,
apoi i s-a cerut să povestească ce a înţeles. Înţelegerea sa a fost bună, relatând corect în majoritatea cazurilor; au existat unele confuzii
legate de cuvintele paronime care aveau înţelesuri diferite, în funcţie de prezenţa lui „S” sau a lui „Ş”.
6. Nivelul autonomiei personale: mănâncă singur de la 3 ani, deprinderi igienico-sanitare bune (se spală pe mâini, pe dinţi, se
îmbracă, foloseşte singur toaleta).
7. Boli suferite: rujeolă la 3 ani, oreion la 5 ani, răceli.

IV. Diagnosticul medical: parasigmatism, cu probleme de scris şi citit, care însă nu satisfac diagnosticul de dislexie sau disgrafie
(conform DSM IV TR).

V. Starea Aparatului fono-articulator:

1. Cavitatea bucală: normal conformată, bună din punct de vedere funcţional;
2. Buzele: normal conformate, normal funcţionale;
3. Limba: dimensiuni normale, motricitate bună;
4. Forma palatului: normală;
5. Funcţionalitatea sfincterului palato-faringian: bună;
6. Dentiţie şi muşcătură: prezenţa unor anomalii la nivelul conformaţiei dinţilor (dinţii din faţă foarte mici).
VI. Tipul respiraţiei: superficială, toracică, ştie să controleze şi să dozeze destul de bine unda respiratorie orală în exprimarea ideilor,
în propoziţii sau fraze.

VII. Văzul: bun, nu au fost depistate probleme (a fost supus unui examen oftalmologic).

VIII. Auzul:
1. Tonal: bun, nu există probleme;
2. Fonematic: greşeli în distingerea „S”, „Ş”, mai ales în cuvinte paronime, când acestea se află la mijlocul cuvântului.

IX. Emiterea sunetelor:

1. Izolate: probleme cu pronunţia lui „S” (pronunţie defectuoasă);
2. Coarticulare vocalică: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S (înlocuiri);
3. Co-articulare vocală-consoană: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S”;
4. Co-articulare consonantică: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S” (înlocuiri);
5. Co-articulare în cuvinte în diferite poziţii: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S” (în poziţia iniţială, mediană şi finală; mai
ales în poziţia mediană; înlocuiri).

X. Nivelul de dezvoltare a vocabularului:

1. Limbajul impresiv: înţelege aproape tot ce i se spune, distinge între diferitele înţelesuri ale cuvintelor, apar confuzii şi erori
când sunt cuvinte care îşi schimbă înţelesul, în funcţie de prezenţa lui „S” sau a lui „Ş”, mai ales în poziţie mediană.
2. Limbajul expresiv:
 Ritmul vorbirii: bun, în unele situaţii vorbeşte destul de lent (citit cu voce tare);
 Fluenţa vorbirii: în general bună, excepţii făcând unele lecturi mai dificile, pe care trebuie să le citească tare în clasă;
 Volumul vocabularului activ: mediu pentru vârsta lui;
 Agramatisme: scrie-citeşte „S” în loc de „Ş” în unele situaţii.

XI. Lexie:
1. Cititul este însuşit;
2. Citeşte lent, cu poticneli, greşeşte mai ales la cuvintele care încep cu „S” sau „Ş”;
3. Are probleme de ritm şi fluenţă la unele lecturi mai lungi sau care conţin cuvinte mai dificile.
XII. Grafie:
1. Scrisul este însuşit;
2. Apar probleme la scrisul după dictare, scrie destul de urât şi face greşeli mai ales la cuvintele care conţin „S” sau „Ş”;
3. Apar probleme şi la redactarea unor compuneri: dă dovadă de imaginaţie şi creativitate, dar scrie destul de urât şi face
greşeli la fel ca la dictare.

XIII. Motricitatea:
1. Generală: bună
2. Motricitatea şi dexteritatea manuală: unele probleme (dificultăţi) cu coordonarea manuală, mai ales în mişcări fine (la scris,
la desen, lucru manual);
3. Expresivitatea feţei: bună, flexibilă, se adaptează adecvat trăirilor emoţionale;
4. Motricitatea buzelor: bună;
5. Motricitatea limbii: bună, bună coordonare a mişcărilor limbii.

XIV. Conduite şi structuri perceptiv-motrice:

1. Lateralitate:
 Manuală-dreaptă;
 Aurală-dreaptă;
 Oculară-dreaptă;
 Pedestrală-dreaptă.
2. Schema corporală: are formată atât schema propriului corp, cât şi a unei alte persoane,
recunoaşte şi poate numi părţile corpului, are cunoştinţe despre cele mai importante organe interne.
3. Identificarea unor forme şi figuri geometrice: poate identifica (atât pe cale vizuală, cât şi tactil-kinestezic) şi numi toate
figurile geometrice simple (cerc, triunghi, pătrat, romb etc.).
4. Identificarea şi cunoaşterea culorilor şi nuanţelor: cunoaşte foarte bine toate culorile,
discriminează bine nuanţele, percepţia şi discriminarea cromatică e foarte bună.
5. Orientarea spaţio-temporală:
 Poziţiile spaţiale: face diferenţele aproape-departe;
 Relaţiile spaţiale: discriminează în faţă-în spate, stânga-dreapta;
 Orientarea temporală: cunoaşte şi poate numi corect anotimpurile; poate numi/ grupa lunile anului în anotimpuri; poate
numi zilele săptămânii; operează cu conceptul de succesiune temporală (la nivel de zile, săptămâni, ani); ştie să citească
ceasul.
XV. Evaluare psihologică:
1. Nivel de inteligenţă: peste nivelul mediu; s-a aplicat Proba Matrici Progresive Raven Color (scor 23, situat în percentilul 75,
adică performanţă foarte bună).
2. Funcţia perceptiv-motrică: s-a aplicat Proba Bender B, la care s-a obţinut un scor de 8, ceea ce indică o performanţă medie
spre slabă pentru vârsta copilului, acest lucru putând fi corelat cu dificultăţi la nivelul musculaturii fine (scris urât).
3. Dezvoltarea socială şi emoţională: este bună; este bine integrat în clasă, are mulţi prieteni, se implică în activităţile şcolare şi
extraşcolare, participă la serbări. Nu prezintă probleme emoţionale severe legate de tulburarea sa, dar este puţin îngrijorat să nu
fie luat drept „un copil mic” şi ar dori foarte mult să se corecteze. Are o motivaţie puternică pentru schimbare, acest lucru
urmând să fie utilizat în terapie.

XVI. Diagnostic final:

1. PARASIGMATISM: (înlocuieşte „S” cu „Ş”, atât în pronunţia izolată, cât şi în co-articularea în silabe sau cuvinte). Cauzele
tulburării sunt cel mai probabil senzoriale (o uşoară anomalie a dentiţiei), dar şi funcţionale (la nivelul discriminării fonematice
între sunetele „S” şi „Ş”). S-ar putea ca problema să fi fost întreţinută şi de unele atitudini excesiv de protective ale părinţilor,
(care nu l-au corectat la timp) şi dorinţa copilului de a atrage atenţia asupra sa în unele ocazii. A fost gelos la început pe sora
sa mai mică şi s-ar putea să fi început să vorbească distorsionat tocmai pentru a obţine atenţie şi îngrijire şi a fi considerat încă
copil micuţ.
2. Există şi unele probleme la nivelul scrisului (scris urât, greşeli datorită confuziei de sunete) şi al cititului (citit cu poticneli,
uneori prea lent sau cu o fluenţă inadecvată), determinate, probabil, tot de dificultăţile de pronunţie şi articulare şi de
deficienţele în discriminarea fonematică, mai ales între sunetele „S” şi „Ş”.

XVII. Recomandări: programul de intervenţie vizează atât cauzele senzoriale ale parasigmatismului, prin dezvoltarea unor
mecanisme compensatorii, cât şi pe cele funcţionale, prin dezvoltarea discriminării fonematice. Se axează şi pe îmbunătăţirea scris-
cititului prin sarcini specifice.
 PROGRAM TERAPEUTIC COMPLEX DE INTERVENŢIE
Etapele Obiective Conţinuturi Resurse procedurale Resurse materiale
terapeutice
1. -evaluarea Stabilirea nivelului -exerciţii pentru denumirea şi identificarea -creioane
Etapa nivelului preachiziţiilor. culorilor colorate;
pregătitoare preachiziţiilor şi formelor
(structuri geometrice;
senzorio- -obiecte colorate diferit
perceptive; -activităţi de diferenţiere a structurilor şi de mărimi diferite;
schemă corporală, antonimice
lateralitate, (mic-mare, sus-jos, tare-moale
orientare spaţio- -forme
etc.); geometrice;
temporală);

-exerciţii de diferenţiere a simetricului de -planşe cu părţi

-stimularea identic;
structurării ale
preachiziţiilor corpului
; -activităţi de denumire a părţilor corpului, ;
a acţiunilor care pot fi realizate cu acele părţi ale
corpului; -fişe pentru evaluarea şi
stimularea achiziţiilor
-exerciţii de identificare a părţilor corpului privind culorile, părţile
denumite mai întâi pe propria persoană, pe o altă corpului, formele
persoană sau pe păpuşă, iar apoi într-o geometrice etc.;
reprezentare imagistică bidimensională;
-imagini aferente
-exerciţii de completare de imagini lacunare cu structurilor lingvistice
părţi antrenate;
 -exerciţii de identificare a poziţiilor -testul
spaţiale: Omuleţul
„stânga-dreapta”, „în faţă- în spate”, „lângă”, (Goodenough)
„pe”, ;
„sub”, „în”;
-teste pentru evaluarea
-exerciţii de identificare a mâinii stângi, urechii lateralităţii (Piaget-Head)
drepte etc.; pe propria persoană, pe partenerul (Vrăşmaş, Stănică,
cu care se află faţă în faţă (în oglindă); 1997);

-exerciţii de efectuare de sarcini complexe prin -proba de evaluare a

care se demonstrează capacitatea integratoare de vârstei psihologice a
utilizare în context a preachiziţiilor (de ex. Cu limbajului (adaptată după
mâna stângă ridică cana verde de pe masă.). Alice Descoeudres)
(Vrăşmaş, Stănică,
1997);
-testul Matrici Progresive
- Exerciții de motricitate -exerciţii pentru educarea mersului (tipuri de colorate Raven;
-muzică;
dezvoltarea generală. mers-
conduitelor Dezvoltarea abilităţilor mersul soldăţelului, mersul piticului, mersul -cântecele pentru copii;
motorii fono-articulatorii prin ritmul ursului, mersul iepuraşului etc.);
de bază corporal. -jetoane colorate;
(mersul, -exerciţii pentru antrenarea motricităţii
generale -fişe de lucru;
prehensiunea
, (picioare, braţe, trunchi);
pensa
digitală,
-exerciţii pentru antrenarea grupelor musculare
mişcările de ale mâinilor;
pronaţie şi
supinaţie);
 -exerciţii pentru antrenarea mişcărilor pasivă
complexe ale ;
braţului şi
antebraţului; -coardă
elastică;
-exerciţii pentru educarea ritmului
corporal; -
mingi;
-exerciţii de relaţionare a ritmului corporal,
cu emisii verbale corespunzătoare; -instrumente de
scris;
-exerciţii de reproducere şi generare de structuri
ritmate prin: mişcări ale corpului, utilizarea -instrumente
diverselor jetoane, reprezentări grafice etc; pentru
pictură şi
dactilopictură;
-exerciţii de antrenare în vederea achiziţiei
scrisului (formarea pensei digitale, redare -bazine cu
-antrenarea Antrenarea grupelor reprezentări
-exerciţii grafice
pentru după musculaturii
antrenarea model, desen, -planşe,
apă; imagini;
musculaturii musculare implicate în buzelor,
buzelor, procesul articulator şi feţei, limbii, mandibulei; -profile articulatorii;
feţei, limbii, fonator.Creşterea tonusului
-câtecele şi poezioare;
mandibulei. muscular, creşterii elasticităţii -demonstraţia în faţa oglinzii logopedice;
şi flexibilităţii grupelor -problematizarea exerciţiilor în -aplicaţii iOS/android
musculare, în vederea vederea îmbunătăţirii autocontrolului.
asigurării unei baze -softuri educaţionale;
articulatorii funcţionale.
-fişa logopedică;
-oglinda logopedică.
-antrenarea Antrenarea capacității de -exerciţii de identificare a sursei sonore; -stimuli auditivi;
atenţiei a identifica sursa sonoră, de a
auditive; diferenţia stimulii auditivi şi de -exerciţii de localizare a sunetelor; -obiecte care
a-i identifica. produc sunete;
-exerciţii de diferenţiere a stimulilor auditivi
(din
 game de frecvenţe foarte diferite şi din game -înregistrări audio;
de
frecvenţe apropiate); -instrumente muzicale.

-jocul „Cine te-a strigat pe nume?”

-jocul „Baba oarba!”
-antrenarea Antrenarea capacității de -exerciţii de reprodus serii de sunete, direct -liste de sunete,
memoriei verbale; receptare şi stocare a şi silabe,
stimulilor verbali. indirect; cuvinte propoziţii;
-exerciţii de reprodus serii de silabe, direct -texte;
şi
indirect; -cărţi de poveşti;

-exerciţii de reprodus cuvinte cu şi fără -poveşti în imagini;

semnificaţie;
-cărţi cu cântecele
-exerciţii de reprodus sintagme şi propoziţii şi
audiate; poezii;

-exerciţii de repovestire a unei poveşti; -înregistrări audio-video.

-jocuri de ordonare a imaginilor prin care se

- Antrenarea abilităţilor - exerciţii de detecţie, discriminare, -proba GASP
antrenarea auditiv- identificare şi (Anca,
abilităţilo verbale şi a abilităţilor de comprehensiune cu foneme, cuvinte, sintagme 2003)
r procesare fonologică şi propoziţii; ;
perceptiv- (conştiinţă
auditive (a fonologică, conştiinţă -activităţi de denumire a animalului -softuri educaţionale
procesării fonematică, auz fonematic) corespunzător (Evalogos, Tara,
fonologice, a asigură pregătirea structurii onomatopeice Logopedix);
auzului componentei senzoriale a audiate;
limbajului. -cântecele şi
fonematic); poezioare;
-exerciţii de diferenţiere a sunetelor din
natură;
-fişe de
 -exerciţii de diferenţiere şi identificare a -liste cu
diferitelor structuri
instrumente muzicale (tobă, clopoţei, onomatopeic
xilofon, e;
trianglu, fluier, pian,
acordeon); -liste cu structuri
-exerciţii de diferenţiere fonematică lingvistice construite pe
structuri paronimice; principiul perechilor
-jocul „Deschide urechea minimale;
bine”;
-jocul „Telefonul fără -instrumente
fir”; muzicale;
-metode de antrenament auditiv adaptat
(metoda abordării naturale a conversaţiei,
metoda stimul- răspuns);
-tehnici specifice terapiei auditiv-
-diferenţierea verbale. de dirijare a scurgerii undei de aer
C o n ș t i e n t i z a r e a caracterulu -exerciţii -reportofon (sau
respiraţiei orale i nazal al pronunţie. prin alte
de cea nazală; Diferenţierea respiraţiei orale cavitatea orală şi cea nazală; mijloace de
de cea nazală. înregistrare
-demonstraţia; audio-video);
-comparaţii pe baza înregistrărilor audio, bazat -planşe, imagini, mulaje.
pe
tehnica biofeed-back-ului;
-problematizarea.
-creşterea Creşterea volumului respirator -exerciţii de inspir şi expir în poziţie culcat pe -înregistrări
volumulu şi a materializării respiraţiei spate; audio
i costo-abdominale (o respiraţie exerciţiul se complică prin aşezarea pe (muzică, poezii);
respirator puternică). abdomenul persoanei mici greutăţi, în
; vederea asigurării creşterii volumului -instrumente muzicale
respirator şi a asigurării respiraţiei profunde; de
 -exerciţii de inspir şi expir în poziţie şezândă;
-baloane;
-exerciţii de inspir şi expir nonverbal, în
poziţie verticală; -jocuri cu moriști etc.
-exerciţii de suflat în diferite instrumente
muzicale;
-exerciţii de gimnastică respiratorie.
-creşterea Antrenarea capacității de -exerciţii de suflat pentru stingerea unei -lumânare, chibrit;
preciziei dozare corespunzătoare a lumânări,
respiratorii; inspirului şi expirului, în raport unui chibrit şi de menţinere a flăcării -balonaşe de săpun;
cu lumânării;
un context anume. -recipient cu apă;
-exerciţii de suflat pentru a face balonaşe de
săpun, de a menţine balonaşele în aer, de a face -bărcuţă sau alte
valuri mai mari sau mai mici într-un obiecte confecţionate
recipient cu apă, de a orienta o bărcuţă de din hârtie;
hârtie pe apă etc.;
-metronomul.
-prelungirea Diferenţierea respiraţiei non- - rostirea prelungită a sunetului vocalic „a” pe o -oglinda logopedică;
expirului verbale, de cea singură respiraţie;
în respiraţia verbală. -exerciţii de articulare prelungită a sunetului - fişe de lucru;
verbală; Prelungirea expirului în „a” şi articulare scurtă, o singură dată, fie pe
timpul respiraţiei verbale. o singură respiraţie, fie pe mai multe; -liste cu material
imagistic
-exerciţiile ce utilizează silabele, cuvintele, şi verbal;
sintagmele şi propoziţiile;
-colecţii de texte
literare- nonliterare;
-poezioare;
-cântecele;
-alfabetar magnetic.
2. Etapa -formarea bazei - emiterea spontană a - onomatopee: pentru „s” (imităm cum - profilele de pronunţie,
de de sunetelor facem linişte), pentru „ş” (imităm şarpele),
emitere articulare pentru vizate pentru - oglinda logopedică,
a noului sunetele (s, ş, j, z, ; „j” (imităm vântul), pentru „z” (imităm albina),
sunet pentru „ş” (imităm mersul trenului), pentru - spatulele logopedice,
ţ, ğ, č);
„ţ” - softuri educaţionale,
(imităm sunetul scos de telefon ţîrrrr), pentru
„ğ, č” - aplicaţii iOS/android.
(imităm strănutul- hapciu)
etc.
- emiterea prin demonstraţie
şi - exerciţii de demonstraţie a articulării
imitare a sunetelor sunetelor în
vizate; mod
corect;

- derivarea sunetelor vizate de

la alte sunete, - problematizarea articulării sunetelor prin
descrierea mecanismului articulator şi
compararea acestora;

- descrierea mecanismului
articulator ortofonic. - exrerciţii de emitere a sunetului ţintă pornind
de la un sunet deja automatizat în vorbire.
Sunetul„ş” se poate deriva din „s” prin rostirea
unui „s” prelungit în timp ce buzele se
rotunjesc.
Sunetul „j” se derivă din sunetul „ş” prelungit
şi retragerea limbii spre partea mediană a
palatului. Sunetul „z” se obţine prin pronunţia
prelungită a sunetului „s” în timp ce se
palpează laringele terapeutului care începe să
vibreze, ceea ce duce la apariţia lui „z”.
 Sunetul „ţ”se derivă din pronunţia separată a
sunetului „s” şi a sunetului „ţ”, distanţa dintre
cele două sunete este la început mai mare, apoi
se reduce treptat până pare spontan sunetul
„ţ”.
Sunetele „ğ” şi „č” sunt derivate de la
sunete „j” şi „ş” prin rostirea prelungită a
acestora în timp ce vârful limbii este retras
înspre porţiunea mediană a palatului.
3. Etapa -diferenţierea Diferenţierea sunetele izolate -exerciţii de diferenţiere auditivă a sunetelor -oglinda
de sunetelor cu loc pe următoarele criterii: ţintă . logopedică;
diferenţiere de articulare surde vs.sonore; sunete cu loc Se diferenţiază sunetul ţintă de sunete foarte
izolată comun; de articulare comun vs. sunete diferite ( de ex. „s” de „a”), de sunete -liste cu sunete cu mod
a cu loc de articulare diferit, asemănătoare ca sonoritate ( de ex. „s” de „p”), de
noului sunet -diferenţierea sunete cu mecanism articulator de sunete asemănătoare ca loc de articulare (de articulare comun şi
sunetelor sonore fricativ vs. exploziv vs. sunete diferit;
ex. „s” de „n”), asemănătoare ca mecanism
de cele surde; africate.
de producere (de ex. „s” de „j”), de sunetul -liste cu sunete surde
-diferenţierea pereche (pentru „s” sunetul pereche este „z”). şi
sunetelor în sonore
funcţie de ;
mecanismul de
producere. -liste cu sunete cu loc de
articulare comun şi loc
-diferenţierea de articulare diferit;
sunetului ţintă
de sunetul
pereche (dacă
este cazul).
Perechile de
sunete sunt: s-z,
4. Etapa ş-j, č-ğ. Sunetul
-formarea Consolidarea sunetelor emise -exerciţii de consolidare a sunetelor emise în -oglinda logopedică;
de abilităţilor şi dezvoltarea abilităţilor silabe
consolidare co- (se lucrează mai întâi silabele închise-de ex. -softuri educaţionale;
a sunetului „us”,
 coarticulatorii; articulatorii „cia”, silabele alcătuite din trei membri-de -liste cu silabe,
. ex. cuvinte,
„eze”, „işe”, logatomi selectaţi în
„uţe”); baza
criteriului fonematic;
-exerciţii de consolidare a sunetelor în cuvinte;
imediat ce se coarticulează corect o -album logopedic;
anumită structură silabică aceasta va fi
poziţionată apoi într- un cuvânt şi antrenată; -profile articulatorii;

-exerciţii de consolidare a sunetelor la nivelul -discul logopedic.

logatomilor (prin eliminarea semnificaţiei se
5. Etapa -diferenţierea Identificărea fonemelor; -exerciţii de diferenţiere a sunetelor ţintă în -jocuri;
de silabelor pereche
diferenţiere la şi cuvintelor Dezvoltarea abilităţilor de cu alte sunete din inventarul sunetelor limbii -softuri educaţionale;
nivel de structurate pe procesare fonologică, cu române la nivelul silabelor, cuvintelor şi
impact direct asupra logatomilor; -oglinda logopedică;
silabă şi baza principiului
cuvânt a perechilor structurării abilităţilor -discul logopedic;
-jocul „Deschide urechea
noului sunet minimale; lingvistice orale şi a scris-
bine”;
cititului. -albumul logopedic;
-exerciţii de analiză şi sinteză
-liste cu
fonematică; material lingvistic.
-jocul „Telefonul fără
fir”;
-exerciţii de identificare şi asociere a
cuvântului rostit cu imaginea corespunzătoare;
-exerciţii cu paronime (sare-zare, cine-ţine,
sine-
şine
etc.);
6. Etapa -dezvoltarea Creşterea nivelului -exerciţii de antrenare a sunetelor emise -albumul logopedic;
de abilităţilor inteligibilităţii vorbirii; în
automatizare de Dezvoltarea abilităţilor sociale; propoziţii şi texte (discurs); -fişe de lucru;
comunicare Generalizarea articulării
prin automatizarea sunetelor ţintă în contexte -jocuri de rol, în vederea dezvoltării -liste cu
sunetelor coarticulatorii specifice limbii abilităţilor conversaţionale şi sociale; material lingvistic;
în vorbirea române, în mod spontan, -probe de evaluare
-jocuri cu frământări de limbă;
spontană, naturală. natural, fără efort voluntar şi a
energie consumată în vederea -recitare şi reproducere după model a unor abilităţilor
- generalizarea autocontrolului. poezii, cântecele; comunicaţionale orale
abilităţilor de şi
articulare a -repovestirea unor întâmplări, a unui film, a scrise;
sunetelor ţintă în unei poveşti citite;
structuri -cărţi de poveşti;
lingvistice -continuarea unei poveşti prin găsirea celui
specifice limbii mai -jocuri;
române. potrivit final;
-poveşti în imagini;
-exerciţii de antrenare a abilităţilor verbale
prin citirea şi găsirea soluţiei ghicitorilor; -cărţi cu poezii
şi cântecele.
-exerciţii de construcţie de propoziţii şi texte,
pe baza unor indicaţii;
-povestirea după imagini;
CAZ 2
Studiu de caz
Rinolalie
(cauzată de palato-schizis)

ANAMNEZA

Nume şi prenume C.J.E.

Vârsta:6 ani
Sex:feminin
Naţionalitatea :română
Clasa :grupa mare pregătitoare
Numele şi prenumele părinţilor:
-tata -mama-
Ocupaţia părinţilor
-tata :sofer
-mama: confectioner
Vârsta părinţilor:
-tata:38 ani
-mama:36 ani

Bugetul familiei:mediu

Condiţii de locuit:apartament cu doua camere

Structura familiei: organizată

Relaţii familiale :armonioase

Atitudinea familiei faţă de copil:indulgentă

Starea de sănătate a familiei copilului :buna

EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat normal. Nasterea a fost la termen si fara complicatii.

Copilul s- a nascut cu o malformatie a boltii si a valului palatin.Pana la varsta de 6 ani a avut multe intervenţii chirurgicale
pentru remedierea şi suturarea malformatiei.
Evolutia limbajului si a vorbirii a fost marcata de tulburarea organica a copilului.Ganguritul a aparut cu intarziere si s-a
manifestat prin sunete fara rezonanta orala.
Emisiile consonantice erau inexistente ,putand pronunta numai vocale. Primele greutati au aparut odata cu emisia consoanelor
labiale, linguo-palatale si linguo-velare.
Primele cuvinte au fost pronuntate defectuos datorita imposibilitatii articularii majoritatii sunetelor. Vocabularul pasiv a crescut
mai rapid decat cel folosit, mijloacele de comunicare verbala fiind inlocuite cu gesturi, mimica si emisii verbale greu de codificat.
Din punct de vedere somatic si psihic, copilul este dezvoltat normal.Din punct de vedere al dezvoltarii limbajului, prezinta o
intarziere in dezvoltarea limbajului oral sub aspectul achizitiei si folosirii vocabularului si sub aspectul executarii fono-
articulatorii.Intelegerea este bine conservata .
Se observa o discrepanţă intre posibilitatile intelectuale si insuficienţa verbalizarii.
Este un copil timid, retras, cu complexe de inferioritate fata de colegii de clasa.

EXAMEN LOGOPEDIC

Dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. Malformatiile boltii si
valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor.
Copilul nu poate pronunta consoanele: l, r, t, ţ, n, d, s, x., in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele.
Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal.Auzul fonematic nu este afectat.Atentia auditiva este foarte
buna. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. Vocabularul activ este redus, capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa, fiind
preferate mimica si gesturile.

DIAGNOSTIC LOGOPEDIC

Dislalie polimorfa datorata despicaturii velo-palatine.

TERAPIA LOGOPEDICA

Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono-articulator, urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor
necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor.
Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase .S-au realizat exercitii
de gimnastica pentru buze, limba si valul palatin , administrandu-se probe sub forma de joc. De asemenea s-au efectuat exercitii
pentru educarea respiratiei,pentru formarea inspirului si expirului profund, diafragmatic, intens, pentru formarea suflului bucal si
educarea expirului bucal in functie de sunet.
In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii.
In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii, administrate sub forma de joc.
La inceputul fiecarei ore, s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor.

Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice, gradul de dificultate marindu-se treptat marindu-se in functie de ritmul
de insusire corecta a acestora de catre copil. Pe tot parcursul sedintelor, copilul a fost incurajat permanent