FUNDAMENTELE

PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE

Conf. univ. dr. Anca Luştrea

 Cursul 11

Dificultăţile de învăţare

Concepte cheie: dislexie, disgrafie, discalculie, dispraxie

 Structura prezentării
• 1. Dislexia
• 2.Disgrafia
• 3. Discalculia
• 4. Dispraxia
 Dificultăţile de învăţare

• Un termen umbrelă pentru o varietate de

tulburări de învăţare
• Includ mai multe arii de funcţionare în care
copilul are dificultăţi de a învăţa într-o
manieră tipică
• Diferenţă între capacitatea de învăţare a
copilului şi nivelul de performanţă în
învăţare

4
 Definitia dislexiei
• Dislexia reprezinta tulburarea de învăţare
întâlnită în achiziţia şi realizarea citirii.
• Este caracterizată prin dificultăţi în
recunoaşterea cuvintelor, fluenţa redusă în
citire, dificultăţi în decodarea cuvintelor.
• Uneori este asociată cu disgrafia
Caracteristici ale dislexiei la varsta
preşcolară

• Pronuntia deficitara a cuvintelor,

persitenta vorbirii infantile
• Dificultati in recunoasterea si
producerea cuvintelor cu rima
• Dificultati in invatarea sau reamintirea
literelor, numelor de persoane
• Dificultati in memorarea reamintirea si
urmarea instructiunilor

•
Caracteristici ale dislexiei la varsta scolara
mica
• Incapacitatea de a asocia fonemele cu grafemele
• Confundarea literelor asemanatoare vizual (b/d/p, w/m, h/n, f/t)
• Confundarea literelor asemanatoare auditiv (d/t, b/p, f/v)
• Dificultati in reamintirea cuvintelor uzuale
• Probleme la despartirea in silabe la analiza componentei cunui cuvant
sau la sinteza cuvantului din sunete sau litere
• Dificultati de citire si scriere dupa dictarea, de transcriere a unui text, de
copiere cum ar fi: inversarea sunetelor, omisiunea, adaugarea,
substituirea sau transpozitia sunetelor/literelor (stop/pots)
• Omisiunea sunetelor finale din cuvant (unul sau mai multe)
• Dificultati in reamintirea formei corecte de sciere a cuvintelor si in
aplicarea regulilor gramaticale
• Incapacitatea de citire a cuvintelor uzuale monosilabice sau de analiza
pe sunete a celor mai simple cuvinte
Caracteristici ale dislexiei la varsta scolara medie

• Dificultate in citirea si scrierea cuvintelor plurisilabice,

deseori omiterea unor silabe intregi in citire, mai frecvent
omiterea doar a unui sunet
• Nu cunosc componenta fonetica a cuvintelor sau a
componentei gramaticale (articole, prefixe, sufixe)
• Adeseori citesc defectuos notiunile spatiale si
temporale(cand, unde, acolo, aici, etc)
• Dificultati in intelegerea citirii si in insusirea informatiilor
noi dintr-un text scris
• Dificultati asociate cu scrierea si organizarea ideilor
 Caracteristici ale dislexiei la varsta
adulta

• Existenta in continuare a dificultatilor in recunoasterea

cuvintelor ceea ce afecteaza achizitia informatiilor noi si
analiza textelor scrise
• ritm foarte scazut in citire
• dificultati in scriere, compunere sau realizarea de eseuri
• dificultatea de a lua notite in clasa
• probleme in invatarea unei limbi straine
 Punerea diagnosticului de dislexie
• 1. Evaluarea vazului si auzului pentru excluderea unor
deficiente senzoriale
• Excluderea unei afectiuni organice care poate sa influenteze
învatarea, ca de exemplu epilepsia.
• 3. Calitatea educatiei scolare.
• 4. Existenta unui mediu familial favorabil.
• 5. Inteligenta normala.
• 6. Capacitate de lectura cu cel putin doi ani mai redusa decât
cea care este prevazuta de coeficientul sau de inteligenta.
 Dislexicii:
• Gândesc mai mult prin imagini decât prin cuvinte.
• Au o excelentă memorie de lungă durată în ceea ce priveşte experienţele
trăite.
• Pot face mai uşor legătura între un cuvânt scris care trimite la o experienţă
trăită sau la o imagine (de exemplu scrumieră, vacanţă).
• Faptul că ştiu ceva astăzi oricât de bine credeţi că ştiu, nu îi obligă să o ştie
şi să o folosească şi mâine, mai ales atunci când se află sub presiune.
• Pot reuşi in viata in conditiile unui invatamant adecvat si a urmarii
aptitudinilor
 Metode didactice
• Metodele didactice care se aplică pentru combaterea dislexiei
utilizează:
• a) material didactic special (cărţi speciale);
• b) învăţământ pe calculator;
• c) predare cu ajutorul aparaturii acustice (casetofoane etc.).
 Adaptari ale procesului didactic
• Folosiţi o cariocă galbenă sau portocalie pentru a marca pasajele importante dintr-o carte.
• Încurajaţi crearea unor mici forme geometrice pe cărţi pentru a le putea permite să ajungă mai uşor la
anumite pasaje din carte.
• Folosiţi separatoare autocolante pe care să le lipiţi la lecţia la care s-a ajuns.
• Când citesc sau scriu daţi-le o mică minge pe care să o ţină în mâna care nu le este ocupată în acel
moment.
• Folosiţi caiete colorate, având pentru fiecare materie altă culoare. Lăsaţi-i să îşi aleagă singuri culoarea
pentru fiecare materie şi coloraţi cartea care îi corespunde cu aceeaşi culoare undeva pe copertă, sau chiar
pe partea de sus a paginilor pentru a le permite să o vadă în ghiozdan.
• Saturaţia intervine neobişnuit de repede, în aproape tot ceea ce fac. Împărţiţi activităţile în unităţi
independente şi variate, având grijă să existe posibilitatea (atunci când este cazul) încheierii acestora sau
cel puţin să se ofere această senzaţie.
• Faceţi tot ceea ce aţi dori să facă, exemplul şi repetiţia fiind o extraordinară motivaţie. Creaţi-le nevoia,
nu prin cuvinte ci prin ceea ce vă văd că faceţi.
• Nu vor învăţa să scrie cu un creion şi o foaie de hârtie. Scrieţi-le literele în aer, sculptaţi-le în lemn,
decupaţi-le din carton, pictaţi-le, desenaţi-le în cadă cu spumă etc.
• Lucrurile dificile legate de limbile străine, cuvintele grele, lucrurile care se uită scrieţi-le pe hârtiuţe cu
care umpleţi uşa: pe frigider, pe masă, lângă video sau calculator, pe cuier, pe oglinzi, pe dulap şi, dacă
puteţi, chiar şi pe tavan ...
 Adaptari ale procesului didactic
• Evaluarea orala
• Timp prelungit sau nelimitat in rezolvarea sarcinilor scolare
• Eliminarea sau reducerea evaluarilor gramaticale
• Minimalizarea citirii cu voce tare
• Acceptarea temelor de casa dictate
• Reducerea volumului temelor de casa
• Evaluarea continutului sarcinilor si nu a corectitudinii scrisului
• Evitarea sau reducerea sarcinilor tip eseu
• Oferirea suportului auditiv pentru textele scrise
• Folosirea unor dimensiuni adecvate ale textului si fonturilor de scriere.
Sassoon and Comic Sans sunt cele mai usor de citit, Times New Roman
poate fi dintre cele mai dificile.
• * Pentru cresterea motivatiei oferirea de texte in relatie cu interesele
elevilor
Disgrafia
 Ce este disgrafia
• Disgrafiile reprezinta o importanta tulburare in comunicarea prin scris si care nu este
atribuita intirzierii mintale sau unor boli senzoriale ,neurologice ,tulburarilor emotionale ,sau
dezavantajului economic ,cultural sau unei instructii neadecvate . Scrisul acestor copii este
format din propozitii scurte ,sarace in exprimare ; productiile grafice ale acestor copii sunt
marcate de dezordine si eroare atat in desenarea literelor cat si in aspectele gramaticale ,
sintactice si morfologice.
• Dificultatile in exprimarea grafica implica :
• dificultati in integrarea vizuo-motorie ( copilul poate sa vorbeasca si sa citeasca dar nu poate
sa execute operatiile motorii necesare pentru a desena simbolurile grafice precum literele sau
cifrele )
• copilul are dificultati in revizualizare ( poate sa citeasca si sa recunoasca cuvintele dar nu
poate sa revizualizeze literele si sa scrie corect dupa dictare )
• exista deficiente in formulare si sintaxa ( poate copia corect simbolurile grafice dar nu poate sa
le organizeze intr-o exprimare bogata cu valoare de comunicare )

16
 Criterii diagnostic disgrafie
• Trasatura esentiala in aceasta tulburare consta in inabilitatea de a
compune un text scris ; copilul face greseli de exprimare , gramaticale
,de punctuatie si de organizare a frazei, de asemenea are o grafica
defecuoasa cu litere prost desenate
• Criterii DSM IV
• Invatarea scrisului , se face sub asteptarile varstei cronologice si
gradului de inteligenta a copilului; aprecierea se face prin aplicarea
testelor standardizate de apreciere a acuratetii scrisului (formularea
corecta a propozitiilor si frazelor si intelegerii textului;
• Deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati
scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic ;
• Asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare
a scrisului;
• Aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate ,sunt sub varsta
cronologica a persoanei
 Simptomatologie disgrafie
• Trasatura esentiala în aceasta tulburare consta în inabilitatea de a compune un text scris.
• Erorile de gramatica includ omisiunile literelor, ordonarea incorecta a literelor în
interiorul cuvântului sau al cuvântului în interiorul frazei, folosirea incorecta a verbelor
si pronumelor; propozitiile sunt incorecte, incomplete, prescurtate.
• Analiza sintactica a acestor fraze releva o sintaxa simplificata, primitiva, lipsita de
nuantari sofisticate.
• Greselile de punctuatie sunt frecvente.
• Scrisul urât îi caracterizeaza pe acesti copii; literele sunt greu lizibile, deformate, rasucite
, inversate, uneori deseneaza litere de tipar urmate de litere cursive sau o mixtura de
litere mari si mici.
• Compozitia relatarii este saraca, la fel si organizarea paragrafelor; când fac o compunere,
aceasta este scurta, fara descrierea personajelor, a conflicului sau a împrejurarilor
;coeziunea compozitiei este deficitara, fara introducere, cu referiri neclare, fara etape de
tranzitie si cu sfârsit brusc.
Metode si procedee pentru corectarea disgrafei si dislexiei

• A. METODE SI PROCEDEE CU CARACTER GENERAL

• 1. Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si mâinii
• 2. Educarea şi dezvoltarea auzului fonematic
• 3. Dezvoltarea şi structurarea capacităţii de orientare şi structurare
spaţială
• Înlăturarea atitudinii negative faţă de scris-citit
 B. METODE SI PROCEDEE CU CARACTER SPECIFIC
LOGOPEDIC
• 1. Obişnuirea elevului să-şi
concentreze gândirea asupra
procesului de analiză şi sinteză a
vorbirii
• 2. Formarea capacităţii de
recunoaştere a erorilor tipice în
dislexo-disgrafie
• 3. Dezvoltarea capacităţii de sesizare
a relaţiei fonem-grafem
• 4. Dezvoltarea capacităţii de
discriminare auditivă, vizuală şi
kinestezică
 Dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de scris-citit

• 1. Citirea imaginilor izolate şi în suită

• 2. Citit scrisul selectiv
• 3. Citirea simultană şi scrisul sub control
• 4. Citirea şi scrierea în pereche
• 5. Citirea şi scrierea în ştafetă
• 6. Citirea şi scrierea în ştafeta greşelilor
• 7. Citirea şi scrierea cu caracter ortoepic
• 8. Citirea şi scrierea pe roluri
• 9. Citirea şi scrierea pe sintagme
• 10. Exerciţii de copiere, dictare şi compunere
Discalculia
 Definitie
• Suzanne Borel-Maisony spune ca discalculia “inglobeaza toate
dificultatile care se refera la achizitia conceptului de numar, a
calculului matematic, precum si a rationamentului matematic”
• Beslay o considera “o tulburarea provenita din dificultatea
specifica de invatare a calculului, in stadiul elementar,
independenta de nivelul mintal, de metodele pedagogice
folosite, de frecventa scolara si de tulburarile afective”
 Simptome
• Dificultati în învatarea denumirii numerelor, scrierea lor, întelegerea conceptelor de combinare
si separare, în folosirea semnelor si operarea cu ele
• Dificultati în întelegerea conceptului de valoare, au dificultati in alinierea numeralelor, în
mentinerea ordonarii lor,
• Fac mereu greseli, au un anume patern pentru eroare, au o inacuratete a calculului, socotesc cu
multa greutate în minte,

• Au probleme cu reprezentarea grafica a informatiei

• Dificultati în efectuarea operatiilor aritmetice de baza - adunarea si scaderea- memorarea
numeralelor, urmarirea pasilor specifici în calcul, numararea obiectelor, înmultirea etc.
• Simptome de neatentie, ce includ: neatentie în copierea numerelor, omiterea semnelor de
calcul, a zecimalelor, sau a simbolurilor când scriu raspunsul.
 Criterii de diagnostic DSM IV
• A. Capacitatea de calcul matematic, masurata prin teste standard, este
semnificativ mai mica în raport cu vârsta cronologica a pacientului, în
raport cu inteligenta si educatia coespunzatoare

• B. Perturbarea de la criteriul A interfereaza semnificativ cu performanta

scolara sau cu activitatile cotidiene care necesita aptitudini matematice

• C.Daca este prezent un deficit senzorial, dificultatile sunt în exces.

 Indici de depistare
• Dificultati in:
• - a-si aminti numere, citirea si scrierea numerelor
• - a efectua operatii matematice cu numere
• - inverseaza cifrele sau numerle (ex: 15 cu 51)
• - a intelege sensul problemelor, de reamintire a simbolurilor operatiilor matematice
• - de operare cu unitati de masura, a rezolva probleme.
• - notiuni fundamentale (cum ar fi departe-aproape, mic-mare, sus-jos) si notiuni despre marimi
dimensionale, de forma sau de timp;
• - scrierea cifrelor 3, 5, 7, 9 si a simbolurilor operatiilor matematice;
• - cunoaterea simbolurilor numerice si a semnelor ce reprezinta operatiile matematice (cum ar fi
semnele pentru mai mare si mai mic);
• - ordonarea numerelor pentru efectuarea unei operatii si etapele rezolvarii unei probleme;
• - notiuni ca: mai mult, mai putin, cat, ce lungime, ce distanta, ce grosime. Elevii ce nu stapanesc
aceste notiuni nu vor stii ce operatie trebuie sa aplice intr-o problema;
• - legatura matematicii cu obiecte reale;
• - reprezentarea mentala a ideiilor si a relatiilor matematice;
• Refuzul de a invata matematica.
 Modalitati de interventie
• A)modul concret, care implica efectuarea de operatii concrete
si participarea activa a elevului.
• b)modul imagistic, care utilizeaza pictograme, grafica si alte
procedee vizuale.
• c)modul simbolic, care recurge la simboluri matematice.
 Principii de predare-învăţare la orele de
matematica

• a) Clarificarea si folosirea practica ( de catre scolari, a terminologiei

matematice, evitând limbajul încarcat cu structuri sintactice complicate;
• b) Promovarea, la elevi, a folosirii si dezvoltarii de strategii de:
• -memorare (întiparire) si
• -recuperare (reactualizare) a informatiilor utile.
• c) Reconsiderarea temelor anterioare si înlocuirea lor în activitatea pentru
acasa a elevului;
• d) Folosirea, în clasa, a demersului algoritmizat, pe pasi marunti (principiul
„pasilor mici" din învatarea programata), al fiecarei teme prezentate;
 Principii de predare-învăţare la orele
de matematica
• e) Utilizarea de „chei vizuale" (casete, diagrame, scheme etc.) sau cel
putin sublinieri pentru a atentiona si ajuta scolarii în: captarea;
întelegerea (decodificarea); aplicarea si generalizarea informatiilor
predate.
• f) Utilizarea unei game cât mai variate de metode, procedee, tehnici,
activitati etc. de predare a: problemelor si sarcinilor matematice.
• g) Apelarea la experienta anterioara a elevilor , la reprezentarile si
ilustratiile din viata lor;
• h) Diferentierea clara de catre cadrul didactic între:
• -stilul sau de predare si standardele normativizate în acest sens.
• i) Manifestarea unei atitudini flexibile de catre cadrele didactice pentru
a facilita întelegerea si generalizarea din partea elevului.
 Principii de predare-învăţare la orele
de matematica
• Folosirea frecventa a probelor de evaluare deoarece astfel se evita
acumularea greselilor si lacunelor si se înlatura teama de evaluare a
elevilor.
• k) Apelarea la instructiuni si eventuale ajutoare de evaluare clare,
gradate, oportune si sugestive, doar atât cât este cazul, nu mai mult;
• I) Utilizarea tablei (ecranului de retroproiectie este de preferat unor
indicatii verbale consemnate în caietele elevilor).
DISPRAXIA
 DEFINITIE
• Dispraxia este o dificultate specifica de învăţare care consta
în afectarea capacitatii creierului de a planifica si urma
secvente ale miscarilor se considera ca este legata de modul în
care se dezvolta creierul
 Consecinte
• Consecintele dispraxiei sunt diverse si tin de abilitile elevului de a actiona
acasa, la scoala sau în orice alt context social ; depind de gradul de
gravitate a acesteia si se manifesta pe urmatoarele paliere ale dezvoltarii :
• motricitatea grosiera( (generala) : abilitati sportive foarte reduse, stângacie
generalizata, echilibru precar, coordonare deficitara a partilor corpului si a
miscarilor, împiedicând astfel formarea unor deprinderi ca mersul pe
bicicleta, înotul.
• motricitatea fina : scrisul de mâna este afectat adesea din cauza strângerii si
apasarii exagerate a creionului si de incapacitatea de a controla traseul
acestuia; uneori scrisul este ordonat, dar extrem de lent, reducând volumul
sarcinilor pe care pot sa-l realizeze într-un timp dat.
• organizarea si autoorganizarea activitatii: elevul dispraxic are nevoie de
mult timp pentru a se îmbraca si a se organiza dimineata. Are dificultati în
a-si gasi lucrurile sau în a-si aminti ce obiecte îi sunt necesare pentru o
anumita activitate.
• vorbirea si limbajul : dispraxia poate fi asociata cu deficit si dezordine a
capacitatilor de vorbire expresiva, de asezare a cuvintelor în propozitii, de
articulare corecta a unor sunete
 Dificultati specifice
• Abilitati motorii de baza: slabe performante la sport, stângacie generala, echilibru precar, dificultati
în a dobândi abilitati care implica coordonarea unor parti ale trupului, de ex. mersul pe bicicleta sau
înotul.
• Activitati manuale si practice: probleme în utilizarea tastaturii si a mouse-ului computerului,
rasturnarea frecventa a lucrurilor din laborator sau din alta parte, dificultati în a masura corect, o
scriere înceata, precara sau neeligibila, activitate dezordonata si probleme cu munca manuala,
gatitul etc.
• Zona memoriei si a atentiei: intervalul redus de atentie, memorie redusa pe termen scurt, sunt usor
de distras în clasa în special de zgomot si lumina stra(lucitoare, dificultate în urmarirea lectiei, slaba
perceptie a informatiei în special când este în stare de stres; pot fi dezorientati, de ex. se pierd într-o
cladire si în mediu înconjurator nou.
• Exprimarea scrisa: o punctuatie si scriere dezordonate, o structura a frazei ciudata si confuza, o citire
precara, includerea unor materiale nerelevante în eseuri si foarte înceti în a termina o lucrare.
• Abilitati vizuale si orale: au problema în a sta linistiti în timp ce citesc sau scriu în a urmari o
problema, o localizare precara – nu pot privi cu usurinta de la tabla la notite, au dificultate în gasirea
cuvântului si o pronuntie defectuoasa a cuvintelor nou-introduse, vorbesc nedeslusit, tare, repede sau
încet, întrerup când nu trebuie si prezinta dificultate în învatarea limbilor straine.
• Abilităţi în domeniul matematicii si a numerelor: au tendinta de a inversa si scrie gresit numerele,
semnele sau zecimalele, greseli frecvente si aparent neglijente, o dificultate în special la geometrie –
atât la desen cât si la utilizarea instrumentelor cum ar fi compasul sau raportorul si dificultate în ceea
ce priveste spatiul, cum ar fi figurile desenate, graficele, tabelele etc.
• Dificultati sociale, de comunicare si emotionale: probleme cu interactiunea si comunicarea orala, un
auto-respect precar si lipsa de încredere, frustrare, defensiva sau agresivitate, foarte vorbareti si
comportare nervoasa, retrasi si rezervati sau nelinistiti, stresati si depresivi.
 Bariere in calea invatarii
• Dispraxia afecteaza progresul scolar al elevilor, la diferite niveluri:
• deficientele scrisului influenteaza atât ritmul cât si calitatea temelor scrise;
• dificultatile de organizare si autoorganizare se extind si asupra gândirii si
planificarii si dezorganizeaza învatarea; elevul dispraxic pare a avea multe
informatii,dar nu le poate organiza logic si cu sens, de aceea temele scrise
sunt mult sub nivelul aparentei lui abilitati verbale.
• atentia deficitara este adeseori asociata cu dispraxia dar este greu de
stabilit daca sunt dificultati de concentrare sau este vorba de evitarea
sarcinilor dificile.
• frustrarea si stima de sine scazuta genereaza izolare si diminuarea
motivatiei si interesului pentru învatare.
• imaturitatea afectiva însoteste de multe ori dispraxia si se manifesta prin
stângacie si infantilism în abordarea sarcinilor scolare, dar si în relatiile cu
profesorii si colegii.
 Strategii de interventie
• încurajarea eforturilor
• stimularea încrederii în sine si a motivatiei pentru învatare
• adaptarea metodelor si mijloacelor de predare-învatare, evaluare:
• asigurati-va ca cerintele temelor sunt întelese si nu sunt foarte pretentioase/ambitioase
• stabiliti-le puncte de sprijin si pasi directori în activitatea independenta(idei principale, planuri
de idei, scheme de lucru).
• monitorizati-le scrisul; urmariti pozitia mâinii în timpul scrisului ,traseul si presiunea literelor
si interveniti cu exercitii si echipamente ajutatoare( gimnastica si relaxarea degetelor,suporturi
si instrumente de scris care sa asigure cursivitatea).
• ajutati-i sa-si organizeze activitatea: sa faca liste si programari, succesiuni de evenimente, sa
întocmeasca orare.
• evidentiati si recompensati cel mai mic progres, atrageti-i în activitati de grup si în jocuri de
învatare.
• încurajati sprijinul si aprecierea din partea colegilor, gasiti cele mai potrivite modalitati de
evaluare; evaluarile orale dirijate sunt de preferat celor scrise.
• exersati miscari, operatii, actiuni , pâna la automatizarea lor; formati deprinderi si utilizati-le
în secventele noi de învatare.