București, 19 nov 2022

Adina Mihaela Codreș, ANPDCA

1. Context internațional:

’’PARTENERIATUL GLOBAL - OPRIȚI VIOLENȚA ÎMPOTRIVA

COPIILOR’’
 !! Scopul INSPIRE:
creșterea gradului de conștientizare cu privire la protecția copiilor împotriva oricăror
forme de violență la nivel mondial
și
creșterea angajamentului țărilor lumii de a acționa prin Parteneriatul Global pentru
încetarea violenței asupra copiilor, în implementarea prevederilor Agendei 2030 pentru
Dezvoltare Durabilă.

➢ Pentru a ajuta țările membre ale Parteneriatului Global pentru încetarea violenței
asupra copiilor, cât și comunitățile să-și intensifice concentrarea acțiunilor asupra
programelor și serviciilor de prevenire cu cel mai mare potențial de reducere a violenței
împotriva copiilor, au fost elaborate și diseminate Strategiile INSPIRE (se bazează pe
cele mai bune dovezi disponibile):

 Implementarea și ranforsarea reglementărilor legale la nivelul fiecărei țări și

transfrontalier;
 Norme și valori;
 Medii sigure;
 Sprijin pentru părinți și îngrijitori;
 Investiții și consolidarea economică;
 Responsabilitate și servicii de asistență;
 Educație și abilități de viață.

INSPIRE include suplimentar două activități transversale:

 cooperarea multisectorială;
 monitorizarea și evaluarea progresului în realizarea celor 7 strategii.
2. Context european:

➢ Strategia Consiliului Europei privind drepturile copilului 2021- 2024

„
Avem nevoie de o strategie care să îi includă pe toți copiii și care să îi sprijine pe
copiii aflați în situații vulnerabile, așa cum avem nevoie de o strategie care să ne
promoveze și să ne sprijine dreptul de a participa la deciziile care ne afectează.
Pentru că nimic din ceea ce se decide pentru copii nu ar trebui să se decidă
fără copii. Este momentul să normalizăm participarea copiilor.
(Concluziile copiilor la cel de al 13-lea Forum european privind drepturile
copilului, 2020)

Strategia a fost elaborată pentru copii și împreună cu copiii. Opiniile și sugestiile a peste 10 000
de copii au fost luate în considerare în pregătirea acestei strategii. Copiii au fost, de asemenea,
implicați în pregătirea versiunii adaptate pentru copii.
  Principalul obiectiv ambițios al strategiei privind drepturile copiilor 2021-
2024 este de a le oferi copiilor din Uniunea Europeană cea mai bună viață
posibilă și de a stimula în societate asumarea responsabilității comune de a
ne uni forțele pentru a respecta, a proteja și a pune în aplicare drepturile
fiecărui copil și de a construi împreună cu copiii societăți mai sănătoase,
mai reziliente, mai echitabile și mai egale pentru toți.

 Strategia reafirmă drepturile și rolul copiilor în societatea noastră!

 Copiii ne inspiră și se află în prima linie în ceea ce privește sensibilizarea

cu privire la crizele legate de natură și schimbările climatice, discriminare
și nedreptate;
 Copiii sunt atât cetățenii și liderii de astăzi, cât și liderii de mâine!
OBIECTIVE GENERALE:

1. Participarea la viața politică și democratică: o Uniune care le oferă copiilor

mijloacele de a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice

2. Incluziunea socioeconomică, sănătatea și educația: o Uniune care combate

sărăcia în rândul copiilor și promovează societăți, sisteme de sănătate și sisteme
de educație favorabile incluziunii și adaptate copiilor.

3. Combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor: o Uniune

Europeană care îi ajută pe copii să se dezvolte fără a fi expuși la violență

4. Justiția în interesul copilului: o Uniune Europeană în care sistemul judiciar

apără drepturile și nevoile copiilor

5. Sectorul digital și societatea informațională: o Uniune Europeană în care copiii să

poată naviga în condiții de siguranță în mediul digital și să poată profita de
oportunitățile pe care le oferă acest mediu

6. Dimensiunea mondială: o Uniune care sprijină, protejează și stimulează

implicarea copiilor la nivel mondial, inclusiv în timpul crizelor și al conflictelor.

7. Integrarea perspectivei copilului în toate acțiunile UE

 ’’Violența este una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă
copiii și care le pune în pericol sănătatea lor fizică și cea mentală, iar o
mare parte din cazurile de violență se întâmplă în mediul școlar.’’

3. Context național:

➢ Art. 89. – ’’(1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului,

neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței,
pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență,
indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de
învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor și
de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii
sportive, comunitate etc.’’
(Legea nr.272/2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu
modificările și completările ulterioare).
Legislația privind bullying-ul și cyberbullying-ul:
Inițiator: Ministerul Educației cu sprijinul unui grup de lucru format din experți din
ANPDCA, IGPR, Colegiul Psihologilor, Organizația Salvați Copiii, Asociația Părinților
Isteți, Radio Itsy Bitsy, experți din sectorul public și privat;

- Modificarea și completarea prevederilor art. 7 alin(1^1) din Legea Educației

Naționale nr. 1/2011, prin Legea nr. 221/2019 privind violența psihologică –
bullying.
- Promovarea Ordinului nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct.
61 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența
psihologică – bullying.
- Ghidul pentru prevenirea, intervenția și combaterea bullying-ului din
unitățile de învățământ preuniversitar – document în finalizare.
Reglementările de mai sus au fost corelate cu alte acte normative,
respectiv:
- Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare,
- Hotărârea de Guvern nr. 49/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru
privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în
situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei
de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi
aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului
de persoane, precum şi copiii români migranţi, victime ale altor forme de
violenţă pe teritoriul altor state.
- Ordinul ministrului educației naționale nr. 1409/2007, privind aprobarea
Strategiei pentru reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ
preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare,
- Ordinul ministrului educației naționale și cercetării nr 5079/2016, privind
aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare,
- Ordinul ministrului educației naționale și cercetării nr. 4742/2016 pentru
aprobarea Statutului elevului;
Prevenirea și reducerea efectivă a nivelului de violenţă în școală, a bullying-lui și
cyberbullying-ului în mod special, prin implementarea și consolidarea în unitățile
școlare a măsurilor/ activităților specifice impuse de Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 privind violenţa
psihologică – bullying:

1. Abordarea coerentă şi globală bazată pe convingeri şi principii comune a

conceptului de violență psihologică de către profesioniștii implicați în prevenirea și
intervenția în situațiile de bullying și cyberbullying;

2. Organizarea unităților școlare astfel încât să se dezvolte continuu un climat

de convieţuire armonioasă între copii și între copii și adulți, bazată pe
valorizare, conlucrare și respect;

3. Stabilirea de către fiecare școală a unui ansamblu de măsuri pentru

conectarea unității de învățământ la nevoile comunității și implicarea
elevilor în acțiuni în comunitate, cu scopul de a produce ameliorări pe
termen scurt, mediu și lung în prevenirea situațiilor de violență
psihologică;
4. Promovarea prin programa școlară a învăţării și exersării
competenţelor sociale, afective şi comportamentale a copiilor, începând
de la grădiniță;

5. Formarea continuă a cadrelor didactice cu privire la

interacțiunea cu copiii, prin asimilarea de noțiuni
privind psihologia dezvoltării copilului, a psihologiei
copilului victimă a violenței și a psihologiei copilului cu
comportament agresiv, prin studii de caz pentru
cunoașterea și consolidarea procedurilor de
identificare, semnalare și intervenție interinstituțională
în situațiile de bullying și cyberbullying și prin exerciții
pentru obținerea de reacţii adecvate și eficace la
manifestările de violenţă;
Cel mai eficient mod de prevenire a bullying-ului se face prin:

 implicarea tuturor actorilor din școală – personal didactic și nedidactic, personal

auxiliar, părinți, copii și alți membri importanți ai comunității;

 învățarea și manifestarea respectului reciproc între toți actorii școlii (cadre

didactice, personal auxiliar, elevi);

 luarea unor măsuri țintite pe următoarele obiective:

o prevenirea situațiilor de bullying prin – dezvoltarea unui climat armonios în
școală;
o monitorizarea și evaluarea climatului școlar prin - identificarea din timp a
situațiilor de bullying;
o informare și conștientizare permanentă asupra fenomenului de bullying;
!!!!! Împuternicirea copiilor și înființarea unor echipe anti-
bullying la nivelul claselor de elevi, cu rol de informare privind:

● creşterea gradului de conştientizare în rândul elevilor;

● identificarea situaţiilor de bullying și cyberbullying;
● importanţa medierii conflictelor lipsite de pericol, care pot agrava relaţiile între
elevi şi care pot conduce la acte grave de violenţă;
● încurajarea elevilor, în special a martorilor, de a adopta strategii de susţinere a
victimelor actelor de bullying sau cyberbullying;
● responsabilizarea elevilor de a raporta actele de violenţă psihologică către orice
cadru didactic ori către grupul de acţiune antibullying;
● promovarea activităţilor grupului de acţiune antibullying din şcoală.

(studiile realizate în domeniul educației au relevat importanța promovării învățării

de la co-vârstnici - peer-education-)
În relație/ interacțiune cu elevul este de dorit ca adulții să:

! arate căldură și interes și să se implice în cunoașterea vieții

acestuia;
! stabilească limite ferme pentru comportamentul inacceptabil;
! promoveze consecințele neostile atunci când sunt încălcate
regulile;
! acționeze ca autorități și modele pozitive.

Principiile cheie
care trebuie respectate de către toți adulții pentru dezvoltarea și
menținerea unui mediu optim pentru educație:
căldura, empatia, interesul, înțelegerea, fermitatea, consecvența și
modelul pozitiv
Prevenirea situațiilor de bullying, prin:

 ! identificarea și promovarea valorilor - valorile care sunt promovate de

şcoală şi definesc climatul şcolar îi transmit copilului mult mai multe informaţii
decât modelele dezirabile de comportament despre care vorbesc cadrele
didactice.
 ! promovarea valorilor - prin ceea ce adulţii expun şi încurajează, uneori
implicit. Contează mai mult ceea ce fac cadrele didactice şi de altfel întreg
personalul din şcoală, decât ceea ce spun!
 ! stabilirea valorilor pentru fiecare şcoală şi a modului în care şcoala le face
cunoscute trebuie să fie un !proces participativ (care să cuprindă deopotrivă
personalul şcolii, dar şi copiii și părinţii) şi !autentic (să fie ilustrate în toate
mesajele pe care şcoala le transmite şi în toate comportamentele membrilor
comunităţii şcolare).
Promovarea unor valori sănătoase și crearea unui climat educațional
pozitiv în școală, prin:
 Organizarea de întâlniri „altfel” cu părinții: axate pe teme diferite menite să
contribuie la crearea unui climat social pozitiv: cunoaşterea copilului, aşteptările
părinţilor de la copil şi de la viitorul adult, valorile familiei, ’’profesor pentru copilul
meu’’, ore pregătite de părinţi cu sprijinul cadrelor didactice, în cadrul cărora:
- să organizeze cu copiii activităţi ilustrative pentru valorile prioritare ale şcolii;
- să ofere sprijin copiilor în cadrul unor seri de lectură (care pot fi punct de plecare
în iniţierea unor valori şi norme morale);
- să susţină ore dedicate meseriilor şi hobby-urilor;
 Organizarea de întâlniri informale cu colegii care să reprezinte un moment interactiv şi
distractiv de inter-cunoaştere şi îmbunătăţire a relaţiei cu aceştia și să ofere
oportunitatea de a colabora în vederea identificării unor soluţii inedite (outside the box)
la problemele din şcoală, luând în considerare o viziune pe termen lung;
 Managementul clasei - modul în care acesta este înțeles și realizat de către personalul
didactic. În acest sens, fiecare profesor își canalizează în mod conştient eforturile în
direcţia găsirii unor soluţii eficiente de a obţine o participare activă şi autentică a
elevilor, fără comportamente disruptive care să perturbe lecţiile.
➢ În sala de clasă, faţă în faţă cu elevii, cadrele didactice trebuie să gestioneze
grupul prin dezvoltarea unei relaţii pozitive cu aceştia şi prin formularea de
reguli susţinute de consecinţe, care asigură copilului predictibilitatea de
care are nevoie pentru a învăţa comportamente prosociale şi orientate în
sprijinul învăţării.

➢ Un rol deosebit de important în prevenirea situațiilor de bullying în școli îl are

dezvoltarea abilităților socio-emoționale la copii.

➢ Pe termen scurt, s-a demonstrat că acei copii care iniţiază şi menţin cel
puţin o relaţie de prietenie apropiată cu un coleg au şansa de a dezvolta o
atitudine pozitivă faţă de grădiniţă şi şcoală, ceea ce duce la performanţe
academice superioare.

➢ Pe termen lung, abilitatea copiilor de a stabili relaţii sănătoase cu cei din

jur, abilitatea de a face faţă eşecurilor, abilitatea de a explora mediul sunt
factori care îi asigură progresul, creşterea şi dezvoltarea, inclusiv în viaţa
adultă.
Abilități socio-emoționale

 Identificarea emoţiilor pe care copiii le resimt în diverse situaţii;

 Dezvoltarea abilităţilor sociale de a-şi aştepta rândul şi de a lucra împreună;
 Dezvoltarea abilităţii de a asculta şi de a se exprima asertiv;
 Conştientizarea impactului pe care propriile emoţii şi comportamente îl au
asupra celorlalţi – creşterea empatiei;
 Identificarea şi folosirea unor strategii potrivite de exprimare a emoţiilor
neplăcute (zone sigure etc.) – emoţiile puternice resimţite de victime pot fi
greu de controlat, de aceea, uneori, e mai adecvat să se pună accent pe
modalităţi pozitive prin care aceste emoţii puternice pot fi exprimate,
protejându-le de alte abuzuri;
 Dezvoltarea abilităţii de a rezolva probleme /conflicte;
 Dezvoltarea abilităţii de a primi şi de a oferi feedback constructiv;
 Dezvoltarea capacităţii de a reflecta la consecinţele comportamentelor lor;
 Acceptarea validităţii opiniilor diferite de ale lor;
 Îmbunătăţirea cunoaşterii de sine;
 Dezvoltarea abilităţii de a recunoaşte calităţile personale, dar şi pe cele ale
altor persoane.
Activitățile de prevenire trebuie să fie corelate cu activitățile de
monitorizare și evaluare ale climatului școlar realizate prin:
 Evaluarea periodică a mediului școlar - accent pe perspectiva și percepția
elevilor asupra climatului școlar și a relațiilor din școală (focus grupuri,
chestionare).
 Identificarea cazurilor punctuale de bullying - rolul important revine adulților
implicați în procesul instructiv- educativ.
!! Lipsa de intervenţie a cadrelor didactice reprezintă pentru elevi un mesaj
implicit că astfel de comportamente sunt acceptate în mediul şcolar.

Modalități de realizare:
 Dezvoltarea unui sistem de raportare care să asigure caracterul anonim al
sesizării prin punerea la dispoziţia copiilor a unei căsuţe poştale reale sau a unei
adrese de email unde aceştia pot să lase un mesaj despre incidente ce implică
orice formă de comportament nepotrivit;
 Încurajarea raportării prin prezentarea şi promovarea acestui sistem cu ajutorul
unor indicatoare vizuale, dar şi prin referinţe frecvente ale cadrelor didactice la
incidentele semnalate pe această cale. În acest fel, elevii află că sesizările lor
sunt tratate cu seriozitate şi îi preocupă pe adulţi, fiind luate măsuri imediate
pentru stoparea unor astfel de comportamente.
 18 noiembrie 2022,
Ziua Europeană pentru Protecția Copilului împotriva
exploatării sexuale și abuzului sexual
 Consiliul Europei marchează astăzi cea de-a 8-a ediție a Zilei europene pentru protecția copiilor
împotriva exploatării și abuzului sexual.

! La această ediție, obiectivul este promovarea unei justiții prietenoase pentru copiii din Europa.

 Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a

abuzului sexual, respectiv Convenția de la Lanzarote lansată în 2007 și ratificată de România
prin Legea nr 221/2010, urmărește, printre altele, să creeze un mediu sigur și protejat pentru
copiii care au fost abuzați sau exploatați sexual.
 În acest sens, anumite articole ale Convenției Lanzarote acordă o atenție deosebită coordonării
măsurilor naționale (art. 10), stabilirii măsurilor de protecție și asistenței copiilor victime pe
parcursul întregului proces (art. 11, 14 și 31), în special în timpul anchetei (art. 30, 31 și 34) și
cu privire la interviurile cu copilul (art. 35).

!! Consiliul Europei încurajează statele europene să înființeze structuri după modelul Barnahus,
deoarece este o modalitate eficientă de a contribui la punerea în aplicare a Convenției Lanzarote;
!!! Consiliul Europei aplaudă eforturile statelor membre pentru a crea structuri naționale după
modelul Barnahuse și pentru împărtășirea cunoștințelor și bunelor practici pentru a îmbunătăți și
standardiza modelul Barnahuse (România a contribuit prin derularea celor două proiecte PROMISE
de către ANPDCA ȘI Organizația Salvați Copiii), precum și inițiativele și activitățile de prevenire,
protecție, reabilitare și conștientizare a abuzului asupra copiilor și dorința de a colabora în
continuare cu toate părțile interesate pentru a contribui la împlinirea acestui scop.
Modelul Barnahus:
 Modelul Barnahus s-a dovedit a fi un mecanism de răspuns eficient al serviciilor publice în
situația copiilor victime ale abuzului sexual asupra copiilor în special și la violența împotriva
copiilor în general.
 Conceptul lui Barnahus este de a crea un mediu sigur, prietenos pentru copii, pentru ca
procesele de justiție să aibă loc și de a coordona aceste procese cu profesioniști în asistență
socială, pentru a oferi un sprijin holistic copiilor victime și martori ai violenței.
 Barnahus („Casa Copiilor” în limba islandeză) este un model inter-instituțional multidisciplinar
de servicii specifice pentru copiii victime ale exploatării sexuale și abuzului sexual, cu o
abordare puternică a justiției prietenoase copiilor.
 Investigațiile penale și de bunăstare a copilului sunt coordonate, pentru a reduce impactul
negativ al unor astfel de proceduri asupra copiilor victime și martori. Producerea de dovezi
valide este însoțită de sprijinul și asistența copiilor victime și martori, inclusiv evaluare și
tratament medical și terapeutic, pentru a evita revictimizarea și pentru a oferi copiilor o cale
de recuperare cât mai devreme posibil.Salutăm inițiativele Consiliului Europei de a promova
modelul Barnahus din 2015, mai întâi prin recunoașterea modelului ca practică promițătoare și
apoi prin dezvoltarea de proiecte de cooperare tehnică pentru a ajuta statele membre în
crearea de structuri bazate pe acest model, ca în Slovenia, unde Barnahus a fost inaugurat în
mai 2022 și în Finlanda, Irlanda și Spania, unde sunt în derulare proiecte.
 Ne vom continua eforturile de combatere a exploatării sexuale și a abuzului sexual dincolo de
ratificarea Convenției de la Lanzarote și vom aștepta cu nerăbdare o implementare eficientă a
prevederilor acesteia și, în acest sens, pledăm pentru promovarea structurilor inspirate de
modelul Barnahus. , ca exemplu de răspuns prietenos copiilor, multidisciplinar și interagenții.