Program : Remedierea

comportamentului dificil al
copilului

Psiholog Costețchi Livia

Edineț, 2014
Scopul general: Remedierea comportamentului dificil al copilului

Obiectivele generale :

- scaderea agresivitatii,
- cresterea capacitatilor de relationare si integrare sociala;
- constientizarea si valorizarea de sine;
- exprimarea nevoilor pe fondul crearii unui mediu care sa ofere suport afectiv.

   Desfasurarea programului terapeutic

  Copiii aparțin grupei de vîrstă 8 – 14 ani(4 băieți)

   Fregvența: întîlniri de grup saptamanale,

Durata: 60 minut

    
Scop :

- deblocarea si motivarea copiilor pentru experienta de grup,

- Crearea unui climat securizant prin asigurarea cunoasterii si intercunoasterii.

„Exercitiul numelui” – prin joc, s-a realizat detensionarea, eliminarea inhibitiilor si familiarizarea cu
ceilalti.

„Salutul” – experimentarea diferitelor forme de salut intre copii, a dus la relationarea stransa cu ceilalti,
constientizarea propriilor trairi, observarea reactiilor celorlalti, exersarea capacitatilor cognitiv-
comunicationale empatice.

„Reporterul” - incercand sa afle informatii unii despre altii, copiii au creat un climat securizant si
deschis, constatand ca sunt acceptati de catre grup in mod neconditionat, acest lucru generand cresterea
increderii in fortele proprii si a imaginii de sine.

Scop:

- Aplicare unor tehnici centrate pe exprimarea „aici si acum” a trairilor, emotiilor si sentimentelor,
- Descoperirea unor noi modalitati de raspuns prin observarea celorlalti

„Dans” – terapia prin dans si miscare a dat prilejul copiilor de a se misca si dansa liber, realizand
comunicarea senzoriala, descarcarea tensiunilor, reenergizarea organismului, stimularea expresivitatii
corporale si armonizarea miscarile lor si ale partenerului.

„Ariciul” – jocul de rol a facilitat exersarea empatiei, copii reusind sa identifice trairile partenerului si
sa vina in intampinarea lor in mod adecvat. Totodata, si-au constientizat propriile trairi afective si reactii
comportamentale in situatiile provocative.

„Confruntarea cu o situatie dificila” – prin punerea intr-o situatie frustranta, determinata de excluderea
din grup, copii au proiectat propriul mod de a actiona – stari afectiv-motivationale, trasaturi caracteriale,
iar prin constientizarea propriilor comportamente, apare un proces de evaluare, de invatare si
descoperire de noi modalitati de actiune.

„Controlul furiei” – pe baza unei povesti spuse de terapeut, prin jocul de rol, copiii reusesc
recunoasterea formelor de manifestare a furiei – verbala, fizica – si descoperirea cauzelor furiei si
agresivitatii. In urma discutiilor pe marginea povestii dramatizate, copiii invata abordarea adecvata a
furiei si agresivitatii si propun manifestari comportamentale non-agresive.

„Conflictul” – copiii pusi intr-o situatie conflictuala, au invatat sa gaseasca solutii alternative adecvate,
pe care le-au exersat prin joc de rol.

„Cursa cu obstacole” – a pus copii in situatia de a-si utiliza resursele interne pentru a face fata
obstacolelor externe. Au fost constientizate diferite strategii si metode de actiune a copiilor cand se
confrunta cu obstacolul. In acelasi timp, exercitiul le-a permis invatarea directa si indirecta din propriile
actiuni si reflectii, precum si din observarea manifestarilor celorlalti.

„Revolta copiilor” - copiii au dramatizat o poveste prin care cer directorului adapostului o audienta
pentru a-si spune nemultumirile, fiecare asumandu-si un rol. Terapeutul a stimulat comportamentele
cooperante si a descurajat comportamentele agresive.

    
Scopul :

- Întarirea resurselor descoperite pe durata desfasurarii programului terapeutic,

   „Cutia magica” – copiii au avut posibilitatea de a lua dintr-o cutie magica orice calitate pe care si-o doresc si
de care au nevoie. De asemenea, fiecare copil a avut posibilitatea de a depune in cutia magica orice trasatura pe
care considera ca o are si de care vrea sa scape. Copiii au fost pusi in situatia de a-si imagina si verbaliza ce
simte si ce gandeste o persoana care a primit tot ce si-a dorit si a aruncat tot ce era rau si de prisos. S-a creat o
stare generalizata de optimism, de aspiratii spre o existenta mai buna, benefica gratificarii propriei persoane.

     Concluzii

 Validarea rezultatelor s-a facut prin realizarea, la inceputul si sfarsitul programului terapeutic, a doua
desene de grup reprezentand „afisul grupului”. Este vorba despre un desen realizat de catre toti copii care
contribuie la realizarea desenului colectiv cu tema „grupul nostru”. Terapeutul descurajeaza orice
interventie critica sau acuzatoare, incurajand cooperarea si intrajutorarea.
 Analiza comparativa a celor doua desene este relevanta pentru confirmarea efectelor pozitive pe care
programul psihoterapeutic de tip experiential l-a avut asupra copiilor. Aparitia unui numar mai mare de
elemente in al doilea desen fata de primul, demonstreaza dezvoltarea resurselor creative ale copiilor, ca
rezultat al cooperarii si al unei bune relationari intre membrii grupului. Numarul mare de desene
intrepatrunse ne arata cresterea capacitatii copiilor de a realiza contacte umane ce le vor permite o mai
buna integrare sociala (toleranta, deschidere, flexibilitate). Este semnificativa in cel de al doilea desen
reducerea numarului elementelor cu tematica agresiva.
 Din analiza comparativa a fiselor de observatie a comportamentului copiilor, realizate saptamanal de catre
instructorii de educatie, s-a observat reducerea relatiilor disfunctionale implicand agresivitate si violenta,
o mai buna relationare si comunicare (prin initierea contactelor verbale si nonverbale, oferirea si primirea
de ajutor, comunicare expresiva), empatie, autocunoastere si asertivitate.
 Grupul de optimizare psihocomportamentala bazat pe metode apartinand psihoterapiei experientiale si-a
dovedit eficienta in ceea ce priveste scaderea agresivitatii, imbunatatirea starii afective prin crearea unui
mediu securizant, cresterea capacitatii de autocunoastere si verbalizare a nevoilor afective si relationale.