Recomandari

Ne aflăm într-o perioadă stresantă și tulburătoare.
Ca părinte, vă puteți simți stresat,

îngrijorat, frustrat, confuz și deconectat de la sursele dvs. obișnuite de sprijin. Copiii
dvs., cel mai probabil, simt la fel în timpul pandemiei COVID-19, deși pot să manifeste
diferit aceste emoții. Este important să rețineți că copiii vor privi cum se comportă adulții
ca să afle cum să reacționeze la evenimentele stresante. Pentru a le reduce nivelul de
anxietate, poate fi util să discutați cu ei despre fricile pe care le au, să faceți exerciții de
relaxare împreună, să-i învățați strategii utile de a face față stresului și să le oferiți un
sentiment de confort. Următoarele sfaturi simple pentru părinți, împreună cu activități și
jocuri specifice, vă pot ajuta să vă calmați copiii, să le gestionați sentimentele și să-i
ajutați să se simtă mai în siguranță.

Majoritatea activităților pot fi făcute cu copii de la 2 la 6 ani, deși unele sunt mai potrivite
pentru copiii mai mari din această grupă de vârstă – le-am indicat. Sperăm ca aceste
activități să fie utile atât pentru dvs., cât și pentru copiii dvs. Copiii vor avea la dispoziție
modalități de a primi confort, de a-și exprima sentimentele, de a-și consolida relațiile cu
dvs. și cu alte persoane care nu sunt alături acum. Ei vor învăța, în funcție de vârstă,
modalități de a face față sentimentelor provocate, de exemplu, de o situație care îi
copleșește. Implicarea în unele dintre activitățile sugerate îi va ajuta să continue
învățarea și dezvoltarea unor adaptări sănătoase la lumea din jurul lor.
1. Sfat pentru părinți
În perioade confuze și stresante, incredibil de calmant poate fi să aveți un spațiu privat.
Creați unul pentru copilul dvs. și găsiți altul pentru dvs., chiar și pentru câteva minute.
Activitate/joc specific care îi poate ajuta pe copiii dvs. (poate și pe dvs.!)
Un loc liniștit, calmant
Aici nu este nevoie de multe detalii. Chiar și o plapumă peste câteva scaune poate
funcționa pentru a bloca pentru puțin imaginile și sunetele hiperstimulante. Lăsați-vă
copilul să vă ajute. Adunați câteva perne confortabile, niște animăluțe de pluș preferate,
poate o carte preferată și alte jucării calmante pentru a transforma acest spațiu în locul
final de relaxare. Poate adăugați o melodie calmantă?
Pentru mai multe informații, linkuri și resurse
https://www.youtube.com/watch?v=cNSxx-5bju0
Majoritatea copiilor iubesc apa! Băile zilnice pot deveni o activitate calmantă, cu câteva
jucării și un adult iubitor.
Băile și jocul cu apa
Indiferent dacă copilul dvs. stropește sau se apleacă pe spate și aruncă încet apă în diferite
jucării de baie, senzația apei, sunetul umplerii căzii și, posibil, mirosul spumei de baie
sau câteva picături de ulei esențial – toate acestea pot calma un copil! Alteori, chiar și
joaca cu jucării plutitoare într-un vas mare cu apă caldă poate avea un efect relaxant.
Puteți apoi petrece timpul confortabil povestind istorioare – binevenite în fiecare zi!
Toți copiii se „energizează” uneori, provocând stres atât pentru ei, cât și pentru dvs.
Preșcolarii mai mari și copiii din clasele mici pot face această activitate împreună cu dvs.

Steluță de mare și tornade
Desenați un termometru. Desenați o steluță de mare [sau o altă creatură liniștită, cunoscută
copilului) în partea de jos și o tornadă în partea de sus. Întrebați-vă copilul dacă se simte
calm și liniștit ca o steluță de mare sau energizat ca o tornadă. Când copilul dvs. se simte
supra-energizat, gândiți-vă împreună la modalități prin care să-l faceți să se simtă mai
mult ca o steluță de mare. De exemplu, puteți să bateți o minge pentru a elibera o parte
din acea energie.
Încercați să faceți acest joc la diferite ore în timpul zilei și ajutați-vă copilul să-și descrie
nivelurile de energie. De exemplu, dacă vă jucați dimineața devreme, puteți spune: „Poți
să stai ghemuit și să privești desene animate”. Sau: „Pun pariu că ai putea să urci și să
cobori scările de cinci ori până termin de făcut micul dejun!”
Organizați acest joc distractiv împreună cu copilul dvs. În el se pot juca copiii de la 3 ani.
Ajută, într-un mod creativ, la dezvoltarea autocontrolului la copii.
Dansul de-a înghețatul
Redați niște muzică plină de viață, la telefon sau calculator. Încurajați-vă copiii să compună
orice fel de mișcări de dans pentru muzica auzită (arătați-le la început). După câteva
minute, opriți muzica și spuneți „ÎNGHEȚAȚI!” Copiii „îngheață” în poziția
caraghioasă luată în momentul în care muzica s-a oprit. Redați muzica din nou și
continuați de câte ori doriți.
Melodia „Freeze Song” deja publicată pe YouTube (în engleză)
Copilul dvs. are un animăluț de pluș preferat? Acest joc este unul dintre cele mai bune
metode de a-i ajuta pe copii să-și reducă nivelul de stres. Încercați-l împreună!
Respirăm cu animăluțe de pluș pe burtică
Spuneți-le copiilor să se culce pe spate și puneți-le pe burtică un animăluț de pluș. Ei trebuie
să inspire și să ridice jucăria în sus, apoi să expire și să readucă jucăria la poziția inițială.
Acest joc îi ajută pe copii să învețe să-și folosească burtica pentru a inspira adânc.
O altă activitate distractivă și relaxantă, pe care o puteți face cu copiii, poate în aer liber.
Baloane de săpun
Copiii trebuie să sufle atent și încet pentru a face baloane de săpun, ceea ce îi va ajuta să
inspire adânc.
Suflarea baloanelor folosind propria mână ca baghetă este, de asemenea, o activitate
minunată pentru tactilitate și liniștire. Copiii pot face acest lucru înmuindu-și mâna în
soluția cu săpun și fie suflând prin pumn, fie făcând un cerc cu degetul mare și arătător și
suflând prin acest cerc. Experimentați!
Pregătiți acasă soluția pentru baloanele de săpun, amestecând 6 părți de apă la 1 parte de
săpun lichid pentru vase!
Respirația domoală este de mare ajutor atunci când copiii (sau dvs.) sunt îngrijorați, supărați
sau stresați.
Mirosim flori și suflăm lumânări
O activitate simplă este de a le spune copiilor să inspire ca și cum ar mirosi o floare și să
expire ca și cum ar sufla lumânările de pe un tort. Arătați-le cum să facă acest lucru
(poate fi greu pentru copiii mai mici – puteți încerca o altă activitate)
Există multe modalități de a discuta cu copiii dvs. despre respirația profundă. Mai multe
exemple găsiți aici
https://copingskillsforkids.com/deep-breathing-exercises-for-kids/
Încercați yoga ca un exercițiu prin care să vă hrăniți și să vă relaxați mintea și corpul dvs. și
al copiilor dvs.
Relaxarea cu ajutorul exercițiilor de yoga
Dacă știți poziții simple de yoga, rugați-i și pe copii să le facă. Încercați poziții simple,
prietenoase copiilor, pentru a le calma emoțiile și a vedea cum se simt.

Pisica leneșă se trezește.
Prefaceți-vă că sunteți o pisică leneșă care tocmai s-a trezit dintr-un pui de somn lung și
minunat. Căscați larg. Apoi mieunați o dată. După care, întindeți-vă brațele, picioarele și
spatele – încet ca o pisică – și relaxați-vă.
https://childhood101.com/wp-content/uploads/2018/01/Calm-Down-Yoga-for-Kids-
Printable-Poster.pdf
https://www.savethechildren.org/us/what-we-do/emergency-response/coronavirus-outbreak/
resources/easy-at-home-relaxation-activities-to-help-calm-kids
Există poziții de yoga pentru copii; priviți și aplicația pentru copiii pe YouTube
Uneori ajută doar să faceți ceva caraghios împreună, ca familie. Este doar o idee. Copiilor le
va plăcea să dețină controlul ȘI să lucreze împreună cu părinții și alți membri ai familiei.
Alcătuiți o istorioară hazlie
Copiilor de 4 ani și mai mari le poate plăcea această activitate. O persoană din familie
începe o istorioară, după care ceilalți membri ai familiei, pe rând, o completează. De
exemplu: „Într-o zi, David merse la o plimbare. Primul lucru pe care l-a văzut a fost
o...” Apoi se întoarce spre următoarea persoană (celălalt părinte ar putea spune „o girafă
mov!”, făcând acest lucru simplu, dar distractiv și interesant pentru copii). După care, ați
putea să desenați istorioara compusă de familie sau să o povestiți și altora prin Zoom sau
FaceTime.
Aici puteți găsi câteva resurse dacă veți dori să completați părțile lipsă dintr-o istorioară cu
copilul dvs.
https://www.education.com/slideshow/fill-funny-story/
Sau sfaturi despre cum să vă ajutați copilul să inventeze o istorioară hazlie
https://writeshop.com/help-child-plan-funny-story-homeschool/
Atunci când sunt exprimate prin cuvinte sau lucrări artistice și creative, sentimentele sunt
mai ușor de gestionat. Iată o activitate care să vă ajute copilul, fiind, totodată, una pe
care o puteți face împreună. Folosiți cuvinte care exprimă sentimente atunci când vorbiți
cu copilul dvs.
Scrieți o scrisoare sau o istorioară pentru cineva
În funcție de vârstă, sugerați-i copilului: „Hai să-i scriem bunicii o scrisoare și să-i spunem
ce am făcut în această dimineață. Apoi putem să i-o trimitem (sau să i-o citim la
telefon).” Copilul poate să dicteze, iar dvs. să scrieți.
Dacă copiii sunt mai mari și știu cum să scrie, i-ați putea întreba: „Nu ați vrea să scrieți o
istorioară despre cele întâmplate astăzi?” (cu copiii mai mici, scrieți ce vă spun și ați
putea să-i ajutați să deseneze o imagine)
Păstrați legăturile! Ajutați-vă copiii să păstreze legăturile, dar nu uitați nici dvs. să faceți la
fel, relaxându-vă cu prietenii și familia.
Păstrați legăturile prin apeluri telefonice sau video
Apelați adulții: Înainte de apel, discutați cu adultul (cum ar fi bunicul) despre ce le-ar plăcea
copiilor să vorbească. Copiii foarte mici ar putea să nu vorbească mult, dar să-i arate
adultului lucruri de-ale lor sau să asculte o istorioară citită de adult. Copiii mai mari pot
să răspundă bine la întrebări, de exemplu, ce au făcut azi, ce mâncare sau joc le-a plăcut
etc.
Apelați alți copii:
La început, copiilor mici ar putea să le fie greu să apeleze cu video. Îi puteți ajuta fiind
prezenți împreună cu un alt părinte, începând cu un subiect sau o temă despre care să
vorbiți sau rugându-i pe copii să-și arate unul altuia o jucărie.
În cazul copiilor mai mari, ați putea să conveniți cu alți părinți, de exemplu, dacă copiii ar
putea vedea același film în același timp (cel mai bine e să fie unul cunoscut), iar apoi să
se apeleze.
Aici puteți găsi idei pentru apeluri video între copii și bunicii lor sau alți adulți
https://www.romper.com/p/20-video-chatting-activities-for-grandparents-kids-during-the-
coronavirus-pandemic-22629324
Dvs., împreună cu copiii dvs., vă puteți elibera un pic de stres răsfoind nițel prin amintirile
trăite altădată, în alte locuri. Scoateți-vă albumele foto sau telefonul și începeți!
Amintirile din poze și video
Relaxați-vă împreună cu familia, uitându-vă la poze și video din trecut. Vorbiți despre
persoanele pe care le vedeți în ele, despre ce făcea fiecare și despre orice alte lucruri care
vă vor face să zâmbiți. Chiar și copiii de 2 ani pot arăta cu degetul și numi persoanele!
Unele poze sau video le puteți transmite, prin instrumentele digitale (Viber, WhatsApp,
Skype, Duo, Zoom etc.), membrilor de familie sau prietenilor care se află în alte parte.
Acest joc de-a prefăcutul va ajuta, simultan, la dezvoltarea abilităților de auto-control,
relaxare și imaginație. Jucați-l împreună cu copilul dvs., pentru a profita ambii.
Pene și statui
Prefaceți-vă că sunteți o pană care plutește prin aer timp de aproximativ 10 secunde.
Brusc, înghețați și transformați-vă într-o statuie. Nu vă mișcați!
Apoi, relaxați-vă încet pe măsură ce vă transformați din nou în pana plutitoare.
Repetați, asigurându-vă că încheiați jocul într-o stare relaxată de pană plutitoare. (Părintele
va încheia jocul cu o îmbrățișare!)
O zi grea? Încercați această activitate pentru eliberarea tensiunii și masarea mâinilor. Și
copiilor mai mari le-ar putea plăcea.
Strângeți o bilă-stres
Luați bila sau bilele într-o mână sau ambele mâini, strângeți-le și eliberați-le.
Experimentați cu strânsul bilei. Găsiți modalitatea potrivită pentru dvs., ajustând viteza,
presiunea și intervalul de strângere a bilei după bunul plac.
Confecționați propria bilă sau bile-stres, umplând niște baloane cu linte uscată, orez, amidon
de porumb sau făină.
https://www.youtube.com/watch?v=Fz5iEBdJM84
Dacă copiii sunt încordați sau supărați, folosiți această activitate de-a prefăcutul pentru a-i
ajuta să se relaxeze.
De-a țestoasa!
Prefaceți-vă că sunteți o broască țestoasă care s-a pornit încet și relaxat la o plimbare.
O, nu! A început să ploaie!
Îndoiți-vă bine sub carapace timp de aproximativ 10 secunde. După ce soarele a revenit, ieșiți
de sub carapace și continuați să vă plimbați relaxat. Repetați de câteva ori, asigurându-vă
că încheiați cu o plimbare, astfel încât corpul dvs. să fie relaxat.
Planul personalizat al copilului dumneavoastră ar trebui să fie adaptat în funcție de nevoile
sale individuale. Îți cunoști cel mai bine copilul, așa că depinde de tine să te asiguri că
aceste nevoi sunt îndeplinite. Puteți face acest lucru punându-vă următoarele întrebări:
~Care sunt punctele forte și punctele slabe ale copilului meu?
~Ce comportamente cauzează cele mai multe probleme? Ce abilități importante îi lipsesc
copilului meu?
~Cum învață cel mai bine copilul meu – văzând, ascultând sau făcând?
~De ce se bucură copilul meu – și cum pot fi utilizate aceste activități în tratament și pentru a
spori învățarea?
Necesități:
1. Comunicare:
 a. Nu are contact vizual
 b. Pare a fi surd
 c. Posturi neobisnuite ale corpului
 d. Ecolalie
 e. Incepe sa foloseasca unele cuvinte, apoi nu le mai foloseste
 f. Nu are joc simbolic
2. Relatii sociale:
 a. Nu arata ca observa cand intra sau pleaca persoanele din aceeasi camera
 b. Nu isi manifesta bucuria sau tristetea
 c. Nu initiaza jocul
3. Explorarea mediului:
 a. Ramane fixat asupra unei singure activitati sau obiect
 b. Pare ca nu-l doare atunci cand se loveste; nu arata locul lovit.
 c. Se sperie de anumite sunete, zgomote: aspirator, mixer.
 d. Se autostimuleaza: leganatul, flutura mainile, bate din palme.
 e. Se joaca in acelasi fel: invarte o rotita, deplaseaza o masinuta.
 f. Insista sa mearga pe acelasi drum.
 g. Vrea ca lucrurile din incapere sa ramana in aceeasi ordine.
 Iau lucrurile la propriu
 Nu inteleg conceptele abstracte (glume, ironiile celorlalti, exprimarea metaforica)
 Nu initiaza si nu pot sustine o conversatie
 Au nevoie de timp suplimentar pentru a procesa informatiile sau pentru a raspunde la
intrebari
 Repeta intrebarea sau cuvintele auzite anterior (ecolalie)
 Repeta cuvinte sau fraze intr-un mod care pare scos din context
 Vorbesc folosind un ton sau un ritm anormal si pot folosi o voce cantata sau vorbesc
asemanator unui robot
 Folosesc sunete, semne, gesturi sau imagini pentru a comunica in locul cuvintelor rostite
 Nu folosesc sau nu inteleg gesturi cum ar fi aratarea catre un obiect (ca de exemplu, nu
arata catre un avion care zboara deasupra capului)
 Nu se uita la obiecte cand altcineva arata catre ele
 Par ca nu inteleg intrebari sau indicatii simple
 Interactiune sociala
 Persoanele cu autism au adesea dificultate in a-i „citi” pe ceilalti - in recunoasterea sau
intelegerea sentimentelor si intentiilor celorlalti - si in exprimarea propriilor emotii. Acest
lucru poate face foarte dificila prezenta lor in viata sociala. Persoanele cu autism:
 Nu privesc in ochi interlocutorul si vor sa fie singuri
 Nu inteleg expresiile faciale, posturile corpului sau tonul vocii
 Par ca nu aud daca sunt strigati, dar raspund la alte sunete
 Nu observa daca intra sau iese cineva din camera
 Par indiferenti la tot ce este in jur, insensibili, reci, distanti
 Par ca vor sa se joace singuri sau langa ceilalti copii, decat cu acestia
 Simt disconfort in situatii complexe sociale aglomerate, vor sa se retraga departe de
ceilalti
 Nu cauta confort din partea altor persoane, nu simt nevoia sa fie mangaiati si alintati (sau
accepta asta doar cand vor ei)
 Par sa se comporte „ciudat” sau intr-un mod considerat a fi inadecvat din punct de vedere
social
 Le este greu sa isi faca prieteni
 Nu raspunde cu un zambet sau cu o expresie faciala fericita pana la 6 luni
 Nu gangureste pana la 12 luni
 Nu raspunde la numele sau pana la varsta de 12 luni
 Nu arata spre obiecte pentru a-si arata interesul pana la varsta de 14 luni
 Nu se joaca „sa ne imaginam ca” (sau jocul „de-a”) pana la varsta de 18 luni. Exemple de
astfel de jocuri sunt: de-a supereroul, de-a mama si de-a tata, sa ne imaginam ca mergem
la cumparaturi, ca zburam pe luna, ca hranim papusa, etc.
 Nu spune o propozitie din doua cuvinte pana la varsta de 24 de luni
 Evita contactul vizual sau prefera sa stea singur
 Se supara la schimbari minore in rutina
 Bate sau flutura din maini, isi leagana corpul sau se invarte in cerc
 Reactioneaza neobisnuit si uneori intens la felul in care lucrurile miros, au gust, se simt
si/sau arata
 Pierde abilitati lingvistice sau sociale dupa ce deja le dobandise
Recomandări în relația cu cel mic
Atunci când copilul știe ce are de făcut se simte sigur pe el, încrezător, curios și vrea să învețe.
Iată câteva recomandări pentru a transforma o situație nouă în una predictibilă.
 Prezintă-i copilului grădinița/școala – ce se întâmplă acolo, cine va fi lângă el, unde
este baia și cum va fi nevoit să se descurce;
 Modifică-i din timp ora de culcare și menționează-i care sunt obiceiurile matinale pe
care trebuie să le facă (îl poate ajuta să vadă derularea cronologică a activităților).
 Stabilește și comunică-i obiectivele pentru anul școlar – în funcție de situație le puteți
face împreună. Folosește pictogramele pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță și a-i da
controlul situației.
 Implică copilul în activitățile de pregătire (mergeți împreună la cumpărături, pregătiți
împreună hainele, ghiozdanul, ș.a.)
 Luați-vă rămas bun de la vacanță într-un mod plăcut printr-un desen despre activitățile pe
care le-am facut în vacanță sau printr-o scrisoare în care menționeză ce a fost frumos și
cum s-a simțit.
 Discutați despre temerile pe care le-ar putea avea și normalizați îngrijorările (Este ceva
ce te deranjează? Cum crezi că va fi la școală?). Împărtășește-i experiențe personale în
care te-ai simțit la fel și ce ai făcut în acea situație.
 Discutați despre calitățile pe care le are și despre cum ar putea să facă față în situațiile
mai puțin plăcute (dacă se va plictisi, dacă va fi furios, dacă va fi trist, dacă se va certa cu
colegii).
 Acordă atenție la ceea ce întelege copilul. În funcție de dezvoltarea lui, îl poți pune să
repete sau să răspundă la întrebarea ”Ce ai înțeles? Ce ai de făcut? Cum procedăm atunci
când..?” Folosește contactul vizual cât mai des și mai ales în situațiile în care este un
lucru mai dificil de înțeles sau de respectat.
 Încurajează copilul în exprimarea emoțiilor și a gândurilor pe care le are în diverse
situații
 Vorbește deschis cu cadrul didactic despre dificultățile pe care le întâmpină copilul
pentru a ști ce trebuie să facă în situațiile critice;
 Oferă-i sprijin cadrului didactic prin a-i face cunoscute atât abilitățile, cât și
comportamentele nedezvoltate încă, pentru a putea anticipa nevoile copilului.
 Cel mai bun si mai simplu sfat pentru oricine care are un copil cu autism este sa
vorbeasca incontinuu cu copilul, sa ii spuna ce face, ce se intampla si ce se va intampla.
Copiilor cu autism le place rutina si puteti folosi aceasta in avantajul lor.
 Folositi termeni simpli pentru ca copilul sa ii inteleaga si desigur vorbiti cu o viteza care
poate fi absorbita de catre copil.
 Este bine sa lasati copilul sa se joace cu copii normali de varsta lui sau un pic mai mari.
Avand aceasta posibilitate, incurajati copilul sa interactioneze vocal, sa fie mai activ si nu
mai retras, stimulati-l sa vorbeasca mai mult.
 Copii de regula raspund mai bine la reactia celor de varsta lui decat la cea a parintilor sau
a terapeutilor. Uitati-va la ei cum se joaca impreuna. Cei care il introduc in joc vor fi
foarte benefici pentru el.
 Organizarea de intalniri cu copii pentru joaca cu alti copii este o idee excelenta.
 Insista intotdeauna pentru un raspuns Odata ce copilul incepe sa-ti raspunda in orice fel,
fie verbal, fie cu o imagine, simbol sau altceva, trebuie, intotdeauna, absolut intotdeauna
sa insisti asupra unui raspuns la ceea ce il intrebi sau la ce ii spui.
 Sa nu va mintiti niciodata copilul, Este de foarte multe ori foarte tentant sa va mintiti
copilul ex. « daca plecam in liniste am sa te duc la magazinul de jucarii » si dupa aceea sa
il duceti acasa. Evitati sa faceti aceasta pentru ca nu veti face decat sa incurcati perceptia
copiului. Copii cu autism au foarte des perobleme in a intelege conceptul deceptiei. Daca
il mintiti veti provoca numai frustrare si neincredere.
 Inca de la o varsta frageda trebuie sa il implicati in ceea ce se intampla cu rudele si cu
semenii sai. Nu este un mod mai bun de a-l invata. Un copil cu autism are de multe ori
ceea ce se cheama supraincarcatura senzoriala. El are nevoie de timp, spatiu si de un
mediu linistit cel putin la cateva ore pentru a face ceea ce doreste
 Invita acasa prieteni care au copii si organizeaza intalniri de joaca.
 Iesiti in parc si in locuri de joaca nu foarte aglomerate; ajuta-ti copilul sa relationeze cu
alti copii.
 Si copilul cu autism poate merge la teatru, film, spectacole de muzica. La inceput e
posibil sa se concentreze doar pentru o perioada scurta de timp. Dar daca il duci treptat si
mai ales la spectacole care stii ca ii fac placere sau daca ii lasi in mana jucaria preferata,
il ajuti mult.
 Inscrie-ti copilul cat mai devreme la gradinita, pe cat posibil cu un insotitor, daca stii ca
are rabdare si raspunde la instructiuni de grup. Integrarea in gradinita este primul pas,
absolut necesar pentru integrarea lui ulterioara in scoala si pentru dezvoltarea abilitatilor
de socializare.
Recomandari
- Comunicarea trebuie sa fie rara, clara, concreta, constanta
- Folosirea cuvintelor pe care copilul le intelege; utilizarea aceluiasi cuvant pentru descrierea
aceleiasi situatii
- Folosirea propozitiilor scurte si simple
- Exagerarea mimicii, gesturilor si intonatiei.
- Utilizarea suportului vizual in comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage si mentine
atentia, reduce anxietatea, concretizeaza conceptele.
- Ignorare, in cazul ecolaliei sau repetarea de catre adult a ecolaliei copilului.
- Folosirea de catre adult a pronumelui inversat pana copilul invata corect pronumele
- Precizarea corecta a denumirii obiectelor si actiunilor folosite idiosincratic de catre copil
- In cazul intrebarilor obsesive – la inceput raspuns identic, apoi ignorarea intrebarii
- Ignorare la accent si intonatie anormala.
Modalitati de diminuare a stereotipiilor:
- Oferirea unei alternative asemanatoare ca efect
- Limitarea spatiului (i se permite sa faca miscarea stereotipa numai intr-un anumit loc: acasa, nu
si pe strada), a timpului (durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul) si a
persoanelor (numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea).
- Implicarea intr-o alta activitate.
- Folosirea stereotipiilor pentru invatarea unor deprinderi noi.
- In cazul autoagresivitatii se recomanda ignorarea (cand comportamentul nu presupune o
vatamare corporala grava) atunci cand aceasta are scop manipulant. Daca are rol de
autostimulare, agresivitatea va fi canalizata spre o alta actiune sau obiect (lovirea unei tobe,
alergat).
- Mediul copilului autist poate suferi modificari minore, doar daca acestea vor fi introduse treptat
si reprezinta o necesitate pentru copil. Fixatiile pe obiecte pot fi reduse prin acelesi metode ca si
in cazul stereotipiilor.
- Imaginatia poate fi stimulata prin joc de rol, copilul fiind invatat initial sa execute mecanic o
activitate. Aceasta va fi descompusa in mai multe actiuni ce vor fi insusite treptat de catre copil.
Pe masura ce acesta se obisnuiste cu sarcina, cadrul va fi schimbat (vor fi folosite situatii diverse,
activitatea ramanand aceeaiasi).

Recomandari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Recomandari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ne aflăm într-o perioadă stresantă și tulburătoare.

Ca părinte, vă puteți simți stresat,

S-ar putea să vă placă și