Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
https://www.youtube.com/watch?v=Fz5iEBdJM84
https://www.savethechildren.org/us/what-we-do/emergency-response/coronavirus-outbreak/
resources/easy-at-home-relaxation-activities-to-help-calm-kids
15. Sfat pentru părinți
Dacă copiii sunt încordați sau supărați, folosiți această activitate de-a prefăcutul pentru a-i
ajuta să se relaxeze.
Activitate/joc specific care îi poate ajuta pe copiii dvs. (poate și pe dvs.!)
De-a țestoasa!
Prefaceți-vă că sunteți o broască țestoasă care s-a pornit încet și relaxat la o plimbare.
O, nu! A început să ploaie!
Îndoiți-vă bine sub carapace timp de aproximativ 10 secunde. După ce soarele a revenit, ieșiți
de sub carapace și continuați să vă plimbați relaxat. Repetați de câteva ori, asigurându-vă
că încheiați cu o plimbare, astfel încât corpul dvs. să fie relaxat.
Pentru mai multe informații, linkuri și resurse
https://www.savethechildren.org/us/what-we-do/emergency-response/coronavirus-outbreak/
resources/easy-at-home-relaxation-activities-to-help-calm-kids
Planul personalizat al copilului dumneavoastră ar trebui să fie adaptat în funcție de nevoile
sale individuale. Îți cunoști cel mai bine copilul, așa că depinde de tine să te asiguri că
aceste nevoi sunt îndeplinite. Puteți face acest lucru punându-vă următoarele întrebări:
~Care sunt punctele forte și punctele slabe ale copilului meu?
~Ce comportamente cauzează cele mai multe probleme? Ce abilități importante îi lipsesc
copilului meu?
~Cum învață cel mai bine copilul meu – văzând, ascultând sau făcând?
~De ce se bucură copilul meu – și cum pot fi utilizate aceste activități în tratament și pentru a
spori învățarea?
Necesități:
1. Comunicare:
a. Nu are contact vizual
b. Pare a fi surd
c. Posturi neobisnuite ale corpului
d. Ecolalie
e. Incepe sa foloseasca unele cuvinte, apoi nu le mai foloseste
f. Nu are joc simbolic
2. Relatii sociale:
a. Nu arata ca observa cand intra sau pleaca persoanele din aceeasi camera
b. Nu isi manifesta bucuria sau tristetea
c. Nu initiaza jocul
3. Explorarea mediului:
a. Ramane fixat asupra unei singure activitati sau obiect
b. Pare ca nu-l doare atunci cand se loveste; nu arata locul lovit.
c. Se sperie de anumite sunete, zgomote: aspirator, mixer.
d. Se autostimuleaza: leganatul, flutura mainile, bate din palme.
e. Se joaca in acelasi fel: invarte o rotita, deplaseaza o masinuta.
f. Insista sa mearga pe acelasi drum.
g. Vrea ca lucrurile din incapere sa ramana in aceeasi ordine.
Iau lucrurile la propriu
Nu inteleg conceptele abstracte (glume, ironiile celorlalti, exprimarea metaforica)
Nu initiaza si nu pot sustine o conversatie
Au nevoie de timp suplimentar pentru a procesa informatiile sau pentru a raspunde la
intrebari
Repeta intrebarea sau cuvintele auzite anterior (ecolalie)
Repeta cuvinte sau fraze intr-un mod care pare scos din context
Vorbesc folosind un ton sau un ritm anormal si pot folosi o voce cantata sau vorbesc
asemanator unui robot
Folosesc sunete, semne, gesturi sau imagini pentru a comunica in locul cuvintelor rostite
Nu folosesc sau nu inteleg gesturi cum ar fi aratarea catre un obiect (ca de exemplu, nu
arata catre un avion care zboara deasupra capului)
Nu se uita la obiecte cand altcineva arata catre ele
Par ca nu inteleg intrebari sau indicatii simple
Interactiune sociala
Persoanele cu autism au adesea dificultate in a-i „citi” pe ceilalti - in recunoasterea sau
intelegerea sentimentelor si intentiilor celorlalti - si in exprimarea propriilor emotii. Acest
lucru poate face foarte dificila prezenta lor in viata sociala. Persoanele cu autism:
Nu privesc in ochi interlocutorul si vor sa fie singuri
Nu inteleg expresiile faciale, posturile corpului sau tonul vocii
Par ca nu aud daca sunt strigati, dar raspund la alte sunete
Nu observa daca intra sau iese cineva din camera
Par indiferenti la tot ce este in jur, insensibili, reci, distanti
Par ca vor sa se joace singuri sau langa ceilalti copii, decat cu acestia
Simt disconfort in situatii complexe sociale aglomerate, vor sa se retraga departe de
ceilalti
Nu cauta confort din partea altor persoane, nu simt nevoia sa fie mangaiati si alintati (sau
accepta asta doar cand vor ei)
Par sa se comporte „ciudat” sau intr-un mod considerat a fi inadecvat din punct de vedere
social
Le este greu sa isi faca prieteni
Nu raspunde cu un zambet sau cu o expresie faciala fericita pana la 6 luni
Nu gangureste pana la 12 luni
Nu raspunde la numele sau pana la varsta de 12 luni
Nu arata spre obiecte pentru a-si arata interesul pana la varsta de 14 luni
Nu se joaca „sa ne imaginam ca” (sau jocul „de-a”) pana la varsta de 18 luni. Exemple de
astfel de jocuri sunt: de-a supereroul, de-a mama si de-a tata, sa ne imaginam ca mergem
la cumparaturi, ca zburam pe luna, ca hranim papusa, etc.
Nu spune o propozitie din doua cuvinte pana la varsta de 24 de luni
Evita contactul vizual sau prefera sa stea singur
Se supara la schimbari minore in rutina
Bate sau flutura din maini, isi leagana corpul sau se invarte in cerc
Reactioneaza neobisnuit si uneori intens la felul in care lucrurile miros, au gust, se simt
si/sau arata
Pierde abilitati lingvistice sau sociale dupa ce deja le dobandise
Recomandări în relația cu cel mic
Atunci când copilul știe ce are de făcut se simte sigur pe el, încrezător, curios și vrea să învețe.
Iată câteva recomandări pentru a transforma o situație nouă în una predictibilă.
Prezintă-i copilului grădinița/școala – ce se întâmplă acolo, cine va fi lângă el, unde
este baia și cum va fi nevoit să se descurce;
Modifică-i din timp ora de culcare și menționează-i care sunt obiceiurile matinale pe
care trebuie să le facă (îl poate ajuta să vadă derularea cronologică a activităților).
Stabilește și comunică-i obiectivele pentru anul școlar – în funcție de situație le puteți
face împreună. Folosește pictogramele pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță și a-i da
controlul situației.
Implică copilul în activitățile de pregătire (mergeți împreună la cumpărături, pregătiți
împreună hainele, ghiozdanul, ș.a.)
Luați-vă rămas bun de la vacanță într-un mod plăcut printr-un desen despre activitățile pe
care le-am facut în vacanță sau printr-o scrisoare în care menționeză ce a fost frumos și
cum s-a simțit.
Discutați despre temerile pe care le-ar putea avea și normalizați îngrijorările (Este ceva
ce te deranjează? Cum crezi că va fi la școală?). Împărtășește-i experiențe personale în
care te-ai simțit la fel și ce ai făcut în acea situație.
Discutați despre calitățile pe care le are și despre cum ar putea să facă față în situațiile
mai puțin plăcute (dacă se va plictisi, dacă va fi furios, dacă va fi trist, dacă se va certa cu
colegii).
Acordă atenție la ceea ce întelege copilul. În funcție de dezvoltarea lui, îl poți pune să
repete sau să răspundă la întrebarea ”Ce ai înțeles? Ce ai de făcut? Cum procedăm atunci
când..?” Folosește contactul vizual cât mai des și mai ales în situațiile în care este un
lucru mai dificil de înțeles sau de respectat.
Încurajează copilul în exprimarea emoțiilor și a gândurilor pe care le are în diverse
situații
Vorbește deschis cu cadrul didactic despre dificultățile pe care le întâmpină copilul
pentru a ști ce trebuie să facă în situațiile critice;
Oferă-i sprijin cadrului didactic prin a-i face cunoscute atât abilitățile, cât și
comportamentele nedezvoltate încă, pentru a putea anticipa nevoile copilului.
Cel mai bun si mai simplu sfat pentru oricine care are un copil cu autism este sa
vorbeasca incontinuu cu copilul, sa ii spuna ce face, ce se intampla si ce se va intampla.
Copiilor cu autism le place rutina si puteti folosi aceasta in avantajul lor.
Folositi termeni simpli pentru ca copilul sa ii inteleaga si desigur vorbiti cu o viteza care
poate fi absorbita de catre copil.
Este bine sa lasati copilul sa se joace cu copii normali de varsta lui sau un pic mai mari.
Avand aceasta posibilitate, incurajati copilul sa interactioneze vocal, sa fie mai activ si nu
mai retras, stimulati-l sa vorbeasca mai mult.
Copii de regula raspund mai bine la reactia celor de varsta lui decat la cea a parintilor sau
a terapeutilor. Uitati-va la ei cum se joaca impreuna. Cei care il introduc in joc vor fi
foarte benefici pentru el.
Organizarea de intalniri cu copii pentru joaca cu alti copii este o idee excelenta.
Insista intotdeauna pentru un raspuns Odata ce copilul incepe sa-ti raspunda in orice fel,
fie verbal, fie cu o imagine, simbol sau altceva, trebuie, intotdeauna, absolut intotdeauna
sa insisti asupra unui raspuns la ceea ce il intrebi sau la ce ii spui.
Sa nu va mintiti niciodata copilul, Este de foarte multe ori foarte tentant sa va mintiti
copilul ex. « daca plecam in liniste am sa te duc la magazinul de jucarii » si dupa aceea sa
il duceti acasa. Evitati sa faceti aceasta pentru ca nu veti face decat sa incurcati perceptia
copiului. Copii cu autism au foarte des perobleme in a intelege conceptul deceptiei. Daca
il mintiti veti provoca numai frustrare si neincredere.
Inca de la o varsta frageda trebuie sa il implicati in ceea ce se intampla cu rudele si cu
semenii sai. Nu este un mod mai bun de a-l invata. Un copil cu autism are de multe ori
ceea ce se cheama supraincarcatura senzoriala. El are nevoie de timp, spatiu si de un
mediu linistit cel putin la cateva ore pentru a face ceea ce doreste
Invita acasa prieteni care au copii si organizeaza intalniri de joaca.
Iesiti in parc si in locuri de joaca nu foarte aglomerate; ajuta-ti copilul sa relationeze cu
alti copii.
Si copilul cu autism poate merge la teatru, film, spectacole de muzica. La inceput e
posibil sa se concentreze doar pentru o perioada scurta de timp. Dar daca il duci treptat si
mai ales la spectacole care stii ca ii fac placere sau daca ii lasi in mana jucaria preferata,
il ajuti mult.
Inscrie-ti copilul cat mai devreme la gradinita, pe cat posibil cu un insotitor, daca stii ca
are rabdare si raspunde la instructiuni de grup. Integrarea in gradinita este primul pas,
absolut necesar pentru integrarea lui ulterioara in scoala si pentru dezvoltarea abilitatilor
de socializare.
Recomandari
- Comunicarea trebuie sa fie rara, clara, concreta, constanta
- Folosirea cuvintelor pe care copilul le intelege; utilizarea aceluiasi cuvant pentru descrierea
aceleiasi situatii
- Folosirea propozitiilor scurte si simple
- Exagerarea mimicii, gesturilor si intonatiei.
- Utilizarea suportului vizual in comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage si mentine
atentia, reduce anxietatea, concretizeaza conceptele.
- Ignorare, in cazul ecolaliei sau repetarea de catre adult a ecolaliei copilului.
- Folosirea de catre adult a pronumelui inversat pana copilul invata corect pronumele
- Precizarea corecta a denumirii obiectelor si actiunilor folosite idiosincratic de catre copil
- In cazul intrebarilor obsesive – la inceput raspuns identic, apoi ignorarea intrebarii
- Ignorare la accent si intonatie anormala.
Modalitati de diminuare a stereotipiilor:
- Oferirea unei alternative asemanatoare ca efect
- Limitarea spatiului (i se permite sa faca miscarea stereotipa numai intr-un anumit loc: acasa, nu
si pe strada), a timpului (durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul) si a
persoanelor (numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea).
- Implicarea intr-o alta activitate.
- Folosirea stereotipiilor pentru invatarea unor deprinderi noi.
- In cazul autoagresivitatii se recomanda ignorarea (cand comportamentul nu presupune o
vatamare corporala grava) atunci cand aceasta are scop manipulant. Daca are rol de
autostimulare, agresivitatea va fi canalizata spre o alta actiune sau obiect (lovirea unei tobe,
alergat).
- Mediul copilului autist poate suferi modificari minore, doar daca acestea vor fi introduse treptat
si reprezinta o necesitate pentru copil. Fixatiile pe obiecte pot fi reduse prin acelesi metode ca si
in cazul stereotipiilor.
- Imaginatia poate fi stimulata prin joc de rol, copilul fiind invatat initial sa execute mecanic o
activitate. Aceasta va fi descompusa in mai multe actiuni ce vor fi insusite treptat de catre copil.
Pe masura ce acesta se obisnuiste cu sarcina, cadrul va fi schimbat (vor fi folosite situatii diverse,
activitatea ramanand aceeaiasi).