Sunteți pe pagina 1din 3

Ecolalia reprezintă repetarea anumitor cuvinte ori fraze spuse de către alte persoane, fie imediat fie după

o anumită perioadă de timp. De exemplu, atunci când i se adresează o întrebare unui copil cu ecolalie,
acesta va răspunde cu aceeși întrebare care i-a fost adresată. De exemplu, la întrebarea ”vrei suc” copilul
va răspunde cu ”vrei suc”.

Într-un anumit moment al dezvoltării copilului mic, între 6 și 9 luni, ecolalia este considerată a fi normlă.
Copiii cu autism se pot folosi adesea de ecolalie iar aceasta poate fi prezentă până la vârsta adolescentă
sau chiar până la viața adultă.

În continuare sunt descrise câteva modalități de intervenție în ecolalie:

1. Exersarea scenarilor

Copii cu autism pot depinde de practicarea unor scenarii pentru a le fi mai ușoară comunicarea. Mulți
copii cu autism repetă cuvinte sau fraze ca modalitate de a spune ”am înțeles ceea ce ai spus și mă
gândesc la un răspuns”.

Menținete calm atunci când interacționezi cu un copil. Dacă consideri că ecolalia reprezintă o modalitate
prin care copilul se exprimă și nu reprezintă o modalitate prin care vrea să-i provoace pe ceilalți, poate fi
util să încerci să-i înțelegi perspectiva.

Exersarea răspunsului ”nu știu” în situațiile în care suntem siguri de faptul că nu ar avea de unde să
cunoască răspunsul la întrebare. Încearcă prin a-i adresa întrebări la care deja ști că nu ar avea de unde
să cunoască răspunsul. De exemplu, întreabă-l ”Unde sunt prietenii tăi” și ajută-l să-ți răspundă prin ”Nu
știu”. Apoi, îl poți întreba ”Care este capital Franței?” urmată de răspunsul ”Nu știu”. Îți pot nota o serie de
întrebări anticipatorii pentru a practica acest scenariu.

Altă formă de a-l învăța să răspundă cu ”nu știu” este utilizând o a treia persoana care să-l ajute
direct să răspundă la întrebări folosind fraza adecvată.

Încurajarea răspunsului corect. Copii pot răspunde prin ecolalie atunci când nu știu să răspundă ori când
nu știu să-și exprime gândurile prin cuvinte adecvate. De exemplu, întreabă-l ”Care este numele tău?” și
prompt-eazăl să dea răspunsul correct (numele său). Repetă acest exercițiu până în momentul în care
copilul învață acest scenariu. Încearcă să faci acest lucru cu toate întrebările care au același răspuns de
fiecare dată când i le adresezi. Este important să îl ajuți cu răspunsurile până ce acesta dobândește
abiliatatea de a realiza scenariul fără ajutor. Această metodă poate fi folosită în cazurile în care întrebările
au același răspuns. De exemplu, nu ar funcționa pentru următoarea întrebare ”Ce culoare are bluza ta?”
dat fiind faptul că de la o zi la alta, sau chiar în momente diferite ale aceleași zi răspunsul ar fi diferit.

Practicarea diverselor scenarii. Astfel, el va putea comunica chiar dacă se simte copleșit de situație. Este
important ca scenariile să fie centrate pe propriile lui nevoi. Dacă un copil cu tulburare de spectru autist
nu reușește să-și comunice nevoile, se poate frustra sau anxieta iar ca urmare a acestor stări poate suferi
o criză.

Scenariile îl vor ajuta să-și exprime nevoile/sentimentele, permițându-i să aibă soluții la problemă înainte
ca el să ajungă în acel punct critic care să-i provoace criza. Scenarii de bază ar putea fi:
 Am nevoie de timp liber
 Îmi este foame
 Este prea zgomotos
 Te rog, oprește-te etc.
2. Tehnica modelării.

Folosește cuvintele exacte pe care îți dorești să le folosească copilul. Modelarea trebuie să includă cuvinte și
fraze pe care copilul poate să le înțeleagă și să le reproducă.

De exemplu, copiilor nu le place să se joace cu anumite jucării însă le putem folosi pentru a-i învăța să
utilizeze fraze de genul ”Nu, mulțumesc”, ”Nu, nu vreau”. Este în regulă ca în primă fază, până
dobândește abilitățile necesare să-i încurajăm cererile și răspunsurile răspunzând pozitiv la ceea ce își
dorește. De exemplu, dacă zice ”Te rog, mai vreau” atunci dă-i mai mult.

Dacă repeți de mai multe ori și copilul nu răspunde, realizează acțiunea dorită. El va începe să asocieze
fraza cu acțiunea încercând din nou mai târziu. În timp, copilul va începe să folosească fraza.

Lasă o pauză în frazele tale și indică răspunsul. Daca vrei sa-i dai un sandwich copilului sau e momentul să
bea lapte, ai putea să modelezi spunând ”Vreau să beau _____” (arată-I laptele și spune ”lapte”) sau ”Aș
vrea _____” (indică sandwich-ul și spune ”sandwich”). În timp, copilul va ajunge să completeze singur
fraza.

Evită folosirea numelui copilului la sfârșitul frazei. Copilul va începe să repete după tine iar fraza nu va
avea sens. Folosește ”Buna” sau ”pa” în loc de ”Bună Ionut” sau ”Pa Ionut”. Eventual, poți să comunici
prin utilizarea numelui la începutul frazei, făcând o pauză între nume și ceea ce vrei să mai spui. În cazul
laudelor sociale pe care le utilizâm atunci când comportamentele copilului sunt dezirabile procedăm la fel.
Menține procesul de învățare distractiv, și fi plin de entuziasm. Alege un moment în care ambii participanți
sunt relaxați și dispuși să transforme procesul într-un joc. Acest lucru îl va ajuta pe copil să-și dorească
să învețe iar relația dintre ambii se va consolida și mai mult. Învățarea nu trebuie să fie un proces dureros
și nici să nu devină o bătălie. În cazul în care ambii sau unul dintre voi se frustrează e mai bine să vă
opriți și să continuați mai târziu.
Identifică scopul utilizării ecolaliei la copilul cu autism. Copii cu autsim pot folosi ecolalia în următoarele
cazuri:
 Daca nu știu însemnătatea cuvintelor, scopul ori utilizarea întrebărilor. În aceste cazuri, copii vor
repeta fraza pe care au auzit-o pentru a se putea exprima.
 Dacă sunt stresați. Ecolalia este mult mai ușor de folosit decât un discurs spontan; De exemplu, unui
copil autist într-o cameră plină de oameni îi va fi dificil să formeze propoziții complete.
 Ecolalia poate comunica sentimente. De exemplu, copilul ar putea să spună ”Piscina este închisă astăzi
pentru a-și exprima decepția pentru că s-a întâmplat o dată ca piscina să fie închisă iar el a fost
dezamăgit.
 Dacă au nevoie de timp ca să se gândească. De exemplu, dacă un copil este întrebat ”Ce vrei să
mânânci la cina?” și raspunde cu aceeași întrebare înseamnă că a auzit întrebarea și are nevoie de timp
să se gândească.
 Dacă încearcă să relaționeze, ecolalia poate avea rol de joc sau poate fi o metodă de amuzament.
Utilizarea ecolaliei întârziate în afara unui context de relaționare. În aceste cazuri, ecolalia are ca scop:
 Amintirea anumitor lucruri. Copii cu autism ar putea avea probleme să rețină o serie de pași. Pe
măsură ce repetă secvențele, acestea vor fi mai memorate și mai bine realizate. De exemplu, ”Ia o
cană, toarnă suc, mai încet, pune capacul la stică. Perfect”.
 Autoliniștirea. Repetând o frază liniștitoare, ajută copilul să-și controleze emoțiile și să se relaxeze.
 Realizarea unei acțiuni repetitive. Repetarea verbală ajută copilul să se autocontroleze, să se
concentreze și să realizeze mai bine lucrurile. Dacă copilul deranjează alte persoane, îi poți cere să
scadă volumul vocii.

Observă în ce contexte are ecolalie copilul. Acest lucru te va ajuta să înțelegi scopul ecolaliei.

 Ecolalia înaintea unei crize indică cel mai probabil o teamă intensă sau o hiperstimulare senzorială.
 Repetarea întrebării adresate poate implica neînțelegerea semnificației acesteia.
 Ecolalia cu tonalități diferite cel mai probabil implică distracție.
 Uneori poate fi frustrant să asculți un copil că repetă toate frazele sau întrebările spuse de către tine.
Nu uita însă că el încearcă să comunice doar că încă insuficienta dezvoltare a abilităților lingvistice îl
impiedică să o facă.

Ce poți face în astfel de situații?

 Respiră profund. Dacă este necesar retrage-te câteva minute până ce reușești să te autoreglezi
emoțional.
 Amintește-ți că cel mai probabil și copilul este frustrat.
 Ai grijă de tine. Relaxează-te, practică yoga, relaționează, participă la grupuri de suport.

Fii tolerant și dă-i timpul copilului. Dacă un copil cu autism nu se simte presat să răspundă imediat se
poate simți mult mai relaxat și poate folosi mai bine limajul. Permite-i copilului să folosească pauza în
conversație pentru a avea

timp de gândire. Formare unor răspunsuri coerente implică consumul unei cantități considerabile de
energie pozitivă.

S-ar putea să vă placă și