Rolul profesorului in formarea

strategiilor de comunicare
la nivelul elevilor

Conferintele cjap
- iunie 2008 -

Psiholog scolar Cornelia Bocaneala

Psiholog scolar Carmen Marin

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

Exercitiu 1: Constientizarea importantei feed-backului in comunicare

Obiective:
Constientizarea rolului intrebarilor in comunicare
Identificarea importantei formularii clare a mesajului transmis de vorbitor
Identificarea rolului feed-backului
Constientizarea dificultatilor de comunicare in absenta contactului vizual, tactil, etc.

Mijloace: fise cu diferite desene

Activitatea:
1. se grupeaza participantii in perechi de cate doi, spate in spate fara posibilitatea de a avea
contact vizual. Se asigura distanta suficienta intre perechi pentru a nu se stanjeni reciproc.

2. a. in pereche, o persoana primeste un desen pe care va trebui sa il explice partenerului doar

prin cuvinte in asa fel incat acesta sa il poata reproduce prin desen.
b. cel care deseneaza nu are voie sa adreseze nici o intrebare. Se confrunta desenul realizat
cu originalul, urmarindu-se greselile.

3. se schimba rolurile. Se ofera alta figura. Cel care deseneaza are voie sa adreseze intrebari
pentru a obtine detalii cu privire la sarcina de realizat. Se contorizeaza greselile.

Se compara cele 2 situatii pentru a se constata cat de important este:

sa se emita mesajul corect, clar
sa fie posibil feed-back-ul
sa ai contact vizual, tactil cu interlocutorul
sa folosesti aceleasi repere

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

Figura 1
Figura 2

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

Exercitiul 2: Comunic asa cum comunica … mama, tata, etc.

Scop: constientizarea modelului familial pe care l-au prelaut si detasarea de model pentru a-si insusi
unul personal mai bine adaptat

Obiective:
identificarea comportamentelor preluate de la parinti
intelegerea modului in care exercitarea acestor comportamente ii influenteaza in ceea ce fac

Activitate:
1. li se da elevilor fisa “Cand ma comporta asa, eu de fapt ma comport ca
...mama/tata/bunica/bunicul/unchiu/etc”
2. elevii vor avea 10 min. sa completeze fisa
3. se discuta cu elevii pe baza a ceea ce au completat insistandu-se pe faptul ca de fapt ei se pot
comporta si altfel decat comportamentul preluat de la parinti

1. Cand “ma lupt cu ceilalti” eu mai degraba ma comport ca.....................

2. cand sunt “vorbaret” mai degraba sunt ca ................................
3. cand “ma cred superior” mai degraba sunt ca …………………
4. cand sunt “ironic si rautacios” mai degraba sunt ca ................................
5. cand « ii vorbesc de rau pe cailalti » sunt ca…………………….
6. cand « ii critic pe ceilati » sunt ca …………………..
7. cand sunt “imprastiat” ma comport ca si …………………….
8. cand sunt “tacut si timid” sunt ca ……………………..
9. cand “incep lucrurile si nu le termin” ma comport ca si……………….
10. cand “nu ma simt bine” sunt mai degraba ca .............................
11. cand “ma vait si ma plang” ma comport ca si ................................
12. cand “intru in panica si imi este frica” sunt mai degraba ca .............................
13. atunci cand “mint” fac ceea ce face si .........................
14. atunci cand sunt « simpatic si amuzant » ma comport asa cum se comporta si…………
15. cand “reusesc sa ii conving pe ceilalti » fac ceea ce face cel mai des …………………
16. cand « caut aliati ca eu sa reusesc » fac ceea ce face si ……………………

Intrebari clarificatoare:

cu care dintre parinti se identifica/ este cel mai des scris

cu cine credeau ei ca seamana
ce le place si ce nu din ceea ce au prelaut de la parinti

Exercitiul 3: Lista sentimentelor

Scop:
sa cunoasca modalitatile de exprimare in comportament a emotiilor
Obiective:
sa faca diferenta intre emotie si comportament
sa descrie cai de exprimare a emotiilor
sa recunoasca faptul ca exista o varietate de feluri prin care oamenii pot sa isi exprime
aceeasi emotie

Activitate:
1. se scrie in mijlocul tablei sau pe coala de flipchart “cuvinte care exprima emotii”
2. li se cere elevilor sa gaseasca cat mai multe astfel de cuvinte. Aveti in vedere emotii si
sentimente cum ar fi: groaza, bucuria, veselia, mania ,dragostea, neajutorarea, ura,
Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii
 confuzia, fericirea, tristetea, exaltarea, ingrijorarea, jena, gelozia, invidia, rusinea,
vinovatia, etc.
3. li se explica elevilor ca atunci cand traim o emotie ne comportam intr-un anumit fel (de
exemplu: cand suntem maniosi spunem lucruri urate, ridicam tonul, trantim lucrurile, etc)
4. var. 1: cuvinte de pe tabla se scriu pe biletele. Elevii care se ofera voluntari vin si trag un
biletel si interpreteaza sentimentul respectiv iar clasa trebuie sa-l ghiceasca. Colegii pot veni
si adauga si alte modalitati prin care se poate exterioriza sentimentul, asa cum il vad ei.
5. var. 2.: cuvinte de pe tabla se scriu pe biletele. Elevii sunt impartiti pe grupe de cate 4-5
elevi. Fiecare elev va trage cate un biletel si in cadrul grupului vor trebui sa gaseasca si sa
noteze pe o fisa felul in care ei s-au comportat cand au trait emotia respectiva. Se face
brainstorming in cadrul grupului mic. Cand grupurile au terminat se face o centralizare la
nivelul intregii clase.
Exemplu:
A. Emotia........Mania............ B. Comportamente: - am vorbit urat
- m-am certat si am tipat
- am trantit usa la camera
-am lovit-o pe sora mea mai mica

Intrebari pentru discutii:

ati putut identifica comportamente pentru toate emotiile?
De obicei aveti mai multe comportamente pentru emotiiile pozitive sau pentru cele
negative?
Se poate intampla ca doi oameni sa aiba expresii/comportamente complet diferite pentru
aceeasi emotie? Da-ti un exemplu.
Daca doi oameni se cearta si doar unul pare furios, inseamna ca cealalta persoana nu este
deloc furioasa?
De ce credeti ca este important sa facem diferenta intre emotie si comportament?
Credeti ca, doar pentru ca a aveti o emotie anume trebuie sa va si comportati intr-un
anume fel? Puteti da un exemplu de moment in care ati avut o anumita emotie si ati ales
sa va comportati altfel? Care au fost beneficiile?
Exista comportamente pe care ati vrea sa le schimbati si sa nu le mai manifestati atunci
cand traiti o anumita emotie?

Exercitiul 4: Cel mai des ma comportament… pasiv, agresiv, manipulator

Scop: Identificarea tipurilor de comportamente pe care le adoptam in situatiile dificile

Obiective:
 să descopere modul in care reactionam in situatiile dificile
 să cunoască consecintele diferitelor tipuri de comportamente pe care le adoptam pentru a
iesi din diferite situatii

Mijloace: studii de caz, joc de rol

Activitate:
1. Exista mai multe tipuri de comportamente pe care noi le utilizam in relatie cu ceilalti, in
diferite situatii. Pentru a identifica care sunt tipurile majore de comportamente care se
utilizeaza in relatiile cu ceilalti se fac 4-5 grupe de elevi dintre care 3 grupe vor juca un joc
de rol, iar celelalte vor fi observatorii
2. li se da elevilor o situatie dificila din viata lor (o disputa cu parintii sau profesorii, o
nenitelegere cu unul dintre colegi, etc) si li se cere celor 3 grupe sa interpreteze in trei
maniere: AGRESIVA, PASIVA SI MANIPULATOARE.
3. elevii observatori vor trebui sa:
Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii
 - noteze aspectele importante din fiacer joc de rol legate de: reactiile personajelor
(expresia fetei, pozitia corpului, atitudinea), cand si cum se genereaza/influenteaza
unele pe altele
- sa identifice care e punctul de maxima incarcatura emotionala (momentul cel mai
tensionant), cand a fost atins si ce l-a determinat pentru a constientiza ca modul
in care ceilalti reactioneaza depinde in mare masura si de tipul de
comportament pe care noi il adoptam fata de o situatie
4. pentru ca echipele sa inteleaga mai bine ce inseamna fiecare tip de comportament si pentru a
putea fi dramatizat cat mai clar li se da o scurta descrie a ceea ce inseamna PASIV,
AGRESIV, MANIPULATOR
5. la final se fixeaza semnele care apar la nivel comportamental si ne semnaleaza cu ce tip de
comportament avem de-a face

FUGA/EVTARE/PASIVITATE
 roaderea unghiilor
 contractarea muschilor fetei
 scarsnitul din dinti
 batutul cu degetul in masa
 rasul nervos
 miscarea continua a picioarelor

AGRESIVITATEA/ATACUL/INFRUNTAREA
 vorbeste tare, precipitat
 intrerupe
 aduce in discutie problemele sale in timp ce altul vorbeste
 afiseaza un zambet ironic
 isi manifesta dispretul sau dezaprobarea prin mimica
 recurge la gesturi socante sau brutale

MANIPULAREA
 intervine in discutii pe care doar le intrerupe
 iti da impresia ca e un personaj din teatru, ca joaca un rol (falsitate)
 incepre frazele cu “sincer vorbind”, “sa nu ne invartim in jurul cozii”, “sa spunem tot ce ne
deranjeaza...” pentru a-i face pe ceilalti sa lase garda jos
 cauta mereu interpretari prin spate si evita confruntarea/informarea directa
folosirea expresiilor de genul “fac asta pentru binele tau”, “cand ai avut nevoie nu te-am ajutat” cu
scopul de a-i invinovati pe ceilalti

Cauze:
PASIV
 O falsa imagine despre ceilalti- considerandu-i mai puternici, mai valorosi, crezand ca il
poate domina
 O devalorizare a situatiei, a gravitatii problemei, a existentei unei probleme, a capacitatilor
sale de rezolvare a problemei (de genul nu exista sau e prea putin importanta)
 Nevoia de a fi apreciat te face sa nu iei atitudine pentru a nu intra in conflicte si a nu-i
supara pe ceilalti

AGRESIV
 Teama de a se confrunta cu propriile slabiciuni si in general o teama care-l face sa fie
permanent in garda; singura solutie in a rezolva problema intr-o situatie ce implica teama
este atacul
 Un nivel ridicat de frustrare si nemultumire

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

  Dorinta de a fi apreciat, remarcat

MANIPULATOR
 Educatia oferita de parintilor care foloseau sintagme de genul: “e prea mic... nu poate sa...,
nu intelege....”; “daca nu esti cuminte...”, “ daca nu esti cuminte, te spun lui tata”, etc-
mesaje care nu presupun minciuna, dar care sunt folosite pentru a detine controlul si din care
copilul invata ca autoritatea se castiga prin manipulare.

Exercitiul 5: Ce este comportamentul asertiv- sau despre cum se pot exprima

emotiile
Scop: sa exerseze si alte modalitati de exprimare a emotiilor, fara a-i leza pe ceilalti

Obiective:
 Definirea comportamentului asertiv
 Sa invete noi raspunsuri
 Sa creasca avantajele si sa diminueze inconvenientele actelor lor

Mijloace: povesti, fise de lucru, joc de rol

Activitate:
1. li se explica elevilor ce inseamna sa fii asertiv- inseamna că ceilalţi cunosc ce gândim şi
simţim şi că putem să exprimam aceste lucruri fără ca interlocutorul nostru să se simtă
lezat.

2. pentru a intelege elevii mai bine acest lucru se foloseste o poveste metaforica si anume
cea a ursului KOALA.

“A fi asertiv înseamnă a te comporta un pic ca şi Koala: koala nu sunt agresivi. Dar nu sunt nici
pasivi : ei nu mănâncă decât eucalipt pe care îl transformă în otravă, toate fiinţele sau animale
care l-ar mânca ar muri imediat şi el ştie lucrul acesta. El trăieşte alături de alte animale, în
societate, fără să fie atacat de prădători. Astfel mesajul pe care îl transmite acest animal
echivalează cu a spune: „Sunt cum sunt, mai degrabă agreabil şi drăguţ, ştiu să-mi găsesc locul
în societate şi ştiu să-mi apăr drepturile. Sunt respectuos cu drepturile altora, aşadar respectaţi-
le pe ale mele”

4. pentru a deveni koala(asertivi) si a fi dezobisnuiti de alte comportamente pe care le

utilizau pentru a iesi din situatiile dificile elevii vor invata sa foloseasca o noua
modalitate de adresare:

MA SIMT/SUNT emotie CAND actiunea DEOARECE motivele

5. Li se dau elevilor fise cu propozitii pe care sa le tranforme dupa modelul de mai sus:

Exemplu:
1. esti un prieten ingrozitor ca nu ma asculti niciodata.
Sunt TRIST cand NU MA ASCULTI, deoarece CRED CA NU ITI PASA
DE MINE

2. sunteti un profesor atat de nesuferit.

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

 Sunt FURIOS pe dumneavoastra pentru ca ATI TIPAT LA MINE de fata cu
TOTI PRIETENII MEI.

3. de ce vorbiti cu toata lumea in afara de mine

Sunt NEFERICIT/DEZAMAGIT cand VORBITI CU ALTE PERSOANE
pentru ca MA EXCLUDETI DIN CONVERSATIE

INFORMATII PENTRU ELEVI

EU/ MIE, SENTIMENT, ACTIUNE, SINCERITATE(MOTIVELE)

EU/ MIE – o frază care începe cu aceste cuvinte arată implicarea voastră în ceea ce veţi spune,
permite celulilalt să vă cunoască mai bine, să ştie ce gândiţi sau simţiţi, să nu se simtă agresat
eventual de opinia voastră

SENTIMENTE=EMOŢII exprimarea emoţiilor este fundamentală. Ele permit celuilalt să ştie

ceea ce simţiţi. Ceea ce vă place este astfel cunoscut şi anturajul vostru va şti ce vă face plăcere.
Să spuneţi ceea ce nu vă place vă va evita de enervări şi de ranchiună, precum şi de interpretările
greşite ale anturajului. (exemple de situaţii)

SINCERITATEA – scopul asertivităţii este de a vă face cunoscut aşa cum sunteţi.personalitatea

voastră va fi credibilă doar dacă sunteţi sinceri. Veţi fi înconjuraţi de persoane care vă apreciază
pentru calităţile voastre dar şi pentru sinceritatea voastră.

6. var 1.: Elevii pot fi provocati sa puna in scena o situatie intalnita in viata lor si sa foloseasca
noua modalitate de comunicare dupa schema de mai sus
SAU
var 2.: pot fi grupati in echipe si li se da urmatoare povestire pe care sa o completeze

fisa de lucru a elevilor

Se va folosi in completarea propozitiilor urmatoarea structura:

MA SIMT/SUNT emotie CAND actiunea DEOARECE motivele

Indicatii: In timp ce cititi urmatoarea povestire, schimbati fiecare propozitie ingrosata cu o

propozitie despre voi (care incepe cu “eu”). Prima propozitie este data ca exemplu.

Exemplu:
Violeta si Sanda sunt afara. Este o zi insorita.
“Hai sa mergem la lac” spune Violeta.

1. “Dar mergem tot mereu acolo si lacul e murdar! Nu-mi place deloc” spune Sanda
(Ma simt FRUSTRATA cand IMI SPUI UNDE SA MERGEM, deoarece uneori AS VREA CA EU SA ALEG
LOCUL”)

2. “Nu trebuie sa fii atat de rautacioasa. Cred ca pur si simplu esti geloasa, pentru ca eu
ma distrez de minune la lac » spune Violeta
(Ma simt _______________________cand________________________ deoarece___________________”)

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii

 3. “Singurul motiv pentru care te distrezi atat de bine la lac este ca-ti plac baietii care vin
acolo ! nu-mi place deloc ca-ti zambesc numai tie si vorbesc mai mult cu tine. Nimeni nu-mi
arunca nici o privire» spune Sanda
(Ma simt _______________________cand________________________ deoarece___________________”)

4. “Te urasc ca spui asta ! Nu-i deloc adevarat! Am vazut eu cativa baieti uitandu-se dupa
tine. De fapt cred ca toti se uita dupa tine» spune Violeta
(Ma simt _______________________cand________________________ deoarece___________________”)

5. “ma urasti cand iti marturisesc ce simt cu adevarat? Am crezut ca suntem prietene,
Violeta, dar cred ca m-am inselat! La revedere! » striga Sanda
(Ma simt _______________________cand________________________ deoarece___________________”)

Minighid de bune practici in lucrul cu preadolescentii