Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
. Consilierul trebuie sG respecte abilitatea copilului de a rezolva problemele dacG clientul are
oportunitatea Ii resursele necesare. , parte din proces este sG-Ii aminteascG cG, copilul
trebuie sG fie responsabil de deciziile pe care ar trebui sG le ia atunci cFnd doreIte sG facG o
sc"imbare.
%. Consilierul trebuie sG-i permitG copilului sG aibG rolul principal En cadrul procesului
terapeutic.
'. Consilierul trebuie sG aibG rGbdare En consiliere Ii sG nu o grGbeascG.
). Consilierul trebuie sG stabileascG limitele esenHiale pentru a stabili legGtura dintre IedinHG Ii
realitate.
Practicienii au descoperit cG comportamentul copilului En terapia prin $oc trece prin cinci faze
distincte4
1. Copiii folosesc $ocul pentru a-Ii e&prima sentimentele negative, disfuncHionale.
2. Copiii folosesc $ocul pentru a-Ii e&prima sentimentele ambivalente, an&ietate sau ostilitate
3. Copiii EIi e&primG EncG o datG sentimentele negative dar concentrarea este orientatG spre Hinte
specifice (pGrinHi, consilier, rude).
4. *entimentele ambivalente (pozitive Ii negative) sunt aduse la suprafaHG dar acum sunt
redirecHionate spre pGrinHi, fraHi, consilier.
. *entimentele pozitive sunt predominante, dar copiii e&primG atitudini negative reale En
anumite situaHii potrivite.
Consilierul care practicG terapia prin $oc centratG pe client e convins cG prin acceptarea
necondiHionatG Ii increderea En copil, poate active capacitGHi EnnGscute ale copilului de a rezolva
singur probleme Ii de a trGi o stare optimG care sG Ei asigure creIterea calitGHii vieHii.
Tera)ia )rin 3&c A$*eriana
Cand se foloseste terapia prin $oc adleriana, consilierii combina principiile si strategiile
psi"ologiei individuale cu conceptele de baza si deprinderile ale terapiei prin $oc.
9erapia prin $oc cuprinde 4 faze4
1. Consilierul stabileste o relatie egala cu copilul folosind descoperirea, reformularea, reflectarea
sentimentelor, atribuirea responsabilitatii copilului, incura$are, limitare si curatirea camerei de
sedinta.
2. Consilierul foloseste interactiunea prin $oc, metafore si arta pentru a intelege stilul de viata al
copilului si cum se vede pe sine,pe altii si lumea.
3. Consilierul il a$uta pe client, pe baza ipotezelor formulate din informatiile primite in a doua faza,
sa vada mai bine stilul propriu de viata, folosind metafore, povestiri, arta, $ocul de rol.
4. Consilierul asigura reorientatarea si reeducarea copilului, a$utandu-l sa invete noi abilitati.
(n terapia prin $oc adleriana, consultatiile cu parintii si profesorii sunt esentiale.Procesul merge
in paralel cu procesul terapiei prin $oc.(n prima faza, consilierul stabileste o relatie importanta cu
persoanele importante din viata copilului.1e-a lungul celei de-a doua faze consilierii e&ploreaza
viata adultilor si perceptia in care copiii interactioneaza cu alte persoane. Cazandu-se pe intelegerea
copiilor si a adultilor, pe perioada celei de-a treia si a patra sedinte, consilierul a$uta parintii si
profesorii sa vada ce semnifica anumite paternuri si stilul lor de viata si ii invata atitudini parentale.
Tera)ia )rin 3&c c&+niti%- c&#)&rta#enta*a
9erapia prin $oc cognitiv comportamentala, descoperita de *usan Nnell, este o abordare a
terapiei prin $oc care combina strategiile cognitive cu strategiile comportamentale .8olosind
%
interventii care sunt derivate din terapia cognitiva si cea comportamentala, terapeutii cognitiv-
comportamentalisti integreaza activitatile de $oc cu comunicarea verbala si cea nonverbala.
Nnell stabileste % principii esentiale in terapia prin $oc cognitiv-comportamentala4
1. Consilierul implica copilul in terapia prin $oc.Copilul este un partener activ in procesul terapeutic.
2. Consilierul analizeaza gandurile, sentimentele,fanteziile si mediul clinetului.
3. Consilierul a$uta copilul sa-si dezvolte ganduri si comportamente de adaptare si strategii de
rezolvare a problemelor.
4. !ceasta terapie este structurata , directionata, si orientat sper scopuri.
.Consilierul foloseste comportament specific si interventii cognitive pentru a a$uta in anumite
probleme.
%. Consilierul stabileste interventii, folosind evaluari ale comportamentului pentru un tratament
eficient.
9erapia prin $oc cognitiv comportamentala cuprinde 4 stadii4
1. 5valuare
2. (ntroducerea
3. ;n stadiu de mi$loc
4. 9erminarea.
1e-a lungul procesului de evaluare, consilierii utilizeaza instrumente formale si informale
pentru a culege date, informatii despre nivelul curent de functionare si de dezvoltare a copilului,
despre problema lui curenta, atitudinea parintilor si a copilului fata de problema prezentata si modul
lor de percepere a problemei. Ca si parte a procesului, consilierii ar putea folosi inventarul
raporturilor parintesti,interviuri clinice, observatia $ocului, scale cognitive si metode de evaluare.
(n urmatoarea faza, introducerea/orientarea in terapia $ocului, consilierii ofera parintilor
evaluarea initiala a copilului, bazate pe datele stranse pe parcursul etapei de evaluare si colaboreaza
pentru stabilirea unui plan de tratament care include scopurile finale si strategiile de tratament.
(n stadiul de mi$loc, consilierii combina activitatile de $oc si utilizeaza te"nici cognitive si
comportamentale ( incluzand modelarea, $ocul de rol) pentru a invata copiii mai multe
comportamente adaptative pentru a rezolva situatii specifice, probleme, stresori. (n plus consilierii
utilizeaza strategii care ii vor a$uta pe copii sa generalizeze noile lor abilitati in situatii si activitati
din lumea reala.;na din principalele functii ale consilierii pe perioada acestei faze este sa compare
functionarea curenta a copilului, cu functionarea de inceput si sa verifice progresul copilului spre
telurile terapeutice.
Pe parcursul ultimei etape, consilierul a$uta copilul sa-si dezvolte anumite strategii de coping
pentru diferite situatii dupa finalizarea consilierii.Consilierul foloseste te"nicile comportamentale
pentru a intari sc"imbarile din gandirea copilului, din sentimentele lui si comportament, si
incura$eaza copilul sa foloseasca strategii pentru generalizarea progresului care l-a avut in camera de
$oaca la alte relatii.
Tera)ie )rin 3&c
!ceasa este o metoda pe termen scurt, intensiva, care implica parintii in mod activ- in prima
faza ca observatori, si mai apoi ca si coterapueti. *copul terapiei este de a spori atasamentul,
ridicarea stimei de sine, increderii, si de a le da parintilor puterea pe mai departe sa promoveze
interactiuni ale sesiunilor de tratament pe cont propriu.
'
1imensiunile structurale ale terapiei prin $oc, cum ar fi provocarea, invaziunea in spatiul
personal/anga$area in anumite actiuni si siguranta au ca model interactiunile constructive dintre
parinte si copil.
(n primele sedinte cu copilul, consilierul comunica direct dimensiunile si e&plica regulile
terapiei4
1.Consilierul conduce sedinta.
2.*edintele sunt distractive.
3.*edintele sunt active.
4.*edintele sunt previzibile si structurate.
.*edintele nu implica dureri fizice.
Su#ar
9erapia prin $oc foloseste ca si metoda $ocul pentru a stabili comunicarea la copii.Copiilor le
plac $ucariile si $ocul si sunt atrasi de ele. *ala de consiliere trebuie sa permita copiilor sa se e&prime
pe baza $ocurilor, $ucariilor. =iteratura de specialitate ofera atat suport empiric cat si un suport gen 4
povestioara cu talc, pentru a putea folosi $ocul terapeutic sub forma de interventie pentru o scara
larga de probleme de comportament si emtionale dar si in situatiile vietii de zi cu zi. Cand se decide
daca clientul este potrivit pentru terapia prin $oc, consilierul trebuie sa tina seama de situatia
familiala a copilului precum si de un numar de factori care sunt in legatura cu abilitatile,
problemele.
Camera de $oaca ideala cuprinde diferite diferite $ucarii si materiale pentru $oaca, dar cel mai
important factor cand utilizam terapia prin $oc este aceea ca, consilierul sa creeze clientului starea de
confort si de apropiere
CAPITOLUL 2
C&n"i*ierea "curt6 a c&)ii*&r "i a$&*e"centi*&rG interacti%a, "en"ibi*a cu*tura* "i ba'ata )e
actiune
!dolescentii si copiii cu care lucreaza consilierii au rani la intrare si la iesire P parinti divortati, abuz
fizic, sinuciderea prietenilor, familie faramitata, disfunctii alimentare etc....
5i se lupta de obicei cu probleme tipice de dezvoltare ca si cum ar fi relatia cu colegii, probleme de
initiativa si de aspiratii.*lu$ba noastra ca si consilieri este ca sa asistam copiii si adolescentii in
crearea unor tipare noi si functionale, din fragmentele distruse ale intelesului. 2eprezentarea lui 9om
a adus doua perspective pe care consilierii le-ar gasi folositoare in consilierea copiilor si
adolescentilor.
1. Consilierii pot vedea materialul pe care il aduc din nou ca si fragmente a tiparelor
semnificative anterior deseori tiparele micicare odata au functionat dar care nu mai
functioneaza. 9iparele semnificative au e&plodat in vietile clientilor. ;tilizarea tiparelor a
fost distrusa, oameni tineri cer asistenta in a$utorarea lor de a pune impreuna ceea ce curentul
a distrus peste abilitatile lor de a repara de a face un intreg inca odata. Clientii initial nu sunt
constienti ca curentul a facut imposibila o intoarcere la felul de viata imposibila si parte din
provocarea noastra de a a$uta tineretul ca sa inceapa un proces de creere de noi tipare.
2. 9iparele vietii pot fi puse in mai multe feluri 9om a inceput prin focalizarea la intamplare a
abordarii distructive. 5l a presupus ca audienta asculta la povestile lui, noi vom fi capabili sa
remodelam o povestire mai coerenta.
)
Ce*e A caracteri"tici a*e c&n"i*ierii "curte
Caza consilierii este timpul limitat, solutii focalizate actiuni bazate, interactiune sociala, ordinea
detaliilor, umor dezvoltat, dezvoltarea atentiei si relatie bazata intre client si terapeut. !ceste )
caracteristici definesc scurt consilierea si unic. Cand consiliem istoria integrata a acestor )
caracteristicisi le punem in practica, ele nu pot a$uta clientii mult
si repede pentru a alina disconfortul si ranile dorintelor lor.
Consilierea scurta are un timp limitat
Consilierea scolara are intotdeauna constrangeri si avand limitat timpul cand trebuie consiliere, dar
modelele consiliate prezinta un atuu in scoala, program dupa care nu reflecta cu realitatea sau cu
scoala in care consilierii vor lucra.
Consilierea scurta este concentrat pe solutie
9oate solutiile sunt temporare pt. ca viata continua in prezent o noua sc"imbare. (nca scurte
consiliere este tot focalizata pe solutii , sunt mai productive stau sa se apropie distribuirea acestea
este casa cu probleme. Cautarea solutiilor generale si mobilizeaza oamenii, resursele si inspira
sperante.
Scurta consiliere este bazata pe actiune
*curta consiliere crede in Mclienti vorbaretiM care nu este tot una cu Oclienti actiuneM si aceasta
actiune are nevoie de clienti care cred ca viata lor se va sc"imba. (naintea lor, scurta consiliere
provenea de la clientii cu o noua e&perienta care este usor posibila.
Scurta consiliere este o socializare interactiva
Clientii in $urul acestei puteri influienteaza intr-un fel directia. *curta consiliere utilizeaza reciproc
interactiunile sau tipurile de nevoi, satisfaceri ,calitatea societatii suportata de grupurile de
relatie.*c"imbarile ca si cum ai avea multe realitati cand alti oameni ii suporta pe alti.
Scurta consiliere este orientata spre detalii
Puterea partilor adesea mint in detaliile lor.7ai bine intrebi pt. detalii sau nu muncesti pe viu cu
clientul, scurtele consilieri intreaba pt. detalii care sunt lucrate, care clientul le vrea si pt. care
clientul este gata sa umple golul sau.*curta consiliere este intrigata de detalii despre clienti, resurse,
abilitati si talente sau care cred ei ca creeaza noi talente.
Scurta consiliere strneste umorul
(nde&sii pt. consiliere sunt carti ce contin cuvintele MdistractieM OumorM OrasM.!ceste notiuni care
consilieaza intotdeauna dar trebuie sa fim mereu seriosi, sa credem. consilierii focalizeaza mai putin
aceasta durere si mai mult viata in /si a spori mai mult elementele.!tentia si mai tarziu concentratia
forte pe forta umorului cu puternice indicatii ale clientilor.
Scurta consiliere duce la dezvoltarea atentiei
;n numar mare de fulgere ataca clientii cu descoperirea dezvoltarii.9ranzitia are drum pt. $ubileu si
cazaturi pt. clienti scurta consiliere trebuie data in spate pas cu pas pt. clientii care se lupta sa asculte
descoperirea temelor si sc"imbarilor. *curta consiliere reorganizeaza clientilor solutiile, lucreaza
bine vei descoperi perspectivele de care ai nevoie.
Scurta consiliere este bazata pe relatie
;n consilier facil contribuie la o relatie bazata considerata mai mult un succces de consiliere decat o
te"nica de consiliere pe care o folosim. *curta consiliere, desigur, poseda si lucruri specifice, dar cel
mai important este sa ne asiguram ca nu omitem relatia cu clientul.
+
Sumarizare
,pinia clinica mereu intra in alegerea apropierii la consiliere, si consilierea scurta este una dintre
cele multe unelte care se afla in repertoarul consilierului. !cesta poate fi cel mai apropiat uneori, iar
altadata este cel mai greu.
Cand folosim metoda de consiliere scurta consilierul accentueaza punctele tari ale copiilor si
adolescentilor si nu punctele lor slabe. Consilierea se concentreaza pe ceea ce functioneaza si nu pe
ceea ce nu functioneaza. *ugereaza clientilor sa se concentreze pe viitor si nu pe trecutul imposibil
de modifica.
Consilierea scurta este o solutie posibila la intrebarea4 Cum pot sa a$ut atitea oameni fara a
manifesta burnoutB Consilierii care folosesc metoda de consiliere scurta energizeaza precum se
apropie, si focuseaza pe ceea ce functioneaza. Clientii simt o sc"imbare, precum invata sa-si
foloseasca propriile resurse. Copii si adolescentii pot fi insultati in multe feluri. Consilierea scurta se
focuseaza pe crearea unor metode noi, cand cele vec"i nu mai functioneaza. *i ca bonus, consilierea
scurta pare ca a$uta in mai putin timp decat alti te"nici.
CAPITOLUL K
A)*icarea tera)iei rati&na* e#&ti%e "i c&#)&rta#eta*e cu a$&*e"centi "i c&)ii
(deile ma$ore ale 25C9 sunt4
1. 25C9 a creat un model care sG prezinte natura tulburGrilor emoHionale. ,amenii EncearcG sG
EIi atingG scopurile dar apare un eveniment activator (!) care Ei EmpiedicG sG-Ii realizeze
scopul. ,amenii au anumite credinHe cu privire la acel eveniment care le influenHeazG modul
En care se simt Ii acHioneazG (C). 5venimentul nu creeazG consecinHe emoHionale sau
comportamentale (C), ci credinHele (C) legate de eveniment duc la consecinHele emoHionale.
!ceste credinHe pot fi raHionale sau iraHionale.
2. CredinHele iraHionale apar datoritG unui ^trebuieM de bazG. 5le reprezintG perceperi ale
modului cum ar trebui sG fie lucrurile, afirmaHii acuzatoare asupra sinelui sau a altora care
duce la incapacitatea de a tolera frustrarea.
3. 25C9 este o terapie a a$utorului educativ, auto a$utorGrii. Primul scop este a-i a$uta pe
oameni sG se vindece Ii nu doar sG se simtG bine.
4. 25C9 este o formG de terapie compre"ensivG. 1oreIte sG sc"imbe credinHele iraHionale
pentru a dobFndi o sc"imbare care sG dureze.
A)*icarea REBT *a c&)ii Fi a$&*e"cen=i
Aagner a enumerat unele avanta$e ale 25C94
1. 25C9 face posibilG intervenHia imediatG asupra problemei
2. Principiile de bazG sunt uIor de EnHeles, de aplicat la orice nivel de dezvoltare al copilului
3. 25C9 cere mai puHin timp decFt celelalte terapii.
4. 25C9 Ei a$utG pe copii sG EnveHe sG trGiascG En mediul lor, sG facG faHG problemelor pe care nu
pot sc"imba En viaHa lor
@ernon are cFteva motive En plus pentru 25C94
. 25C9 Ei a$utG pe copii sG se facG bine nu doar sG se simtG bine lucrFnd cu credinHele
iraHionale care cauzeazG tulburGrile emoHionale
%. 25C9 are multe te"nici Ii concepte care Ei a$utG pe copii sG treacG peste tendinHele de gFndire
problematice
%.
'. 25C9 EnvaHG auto controlul comportamental Ii emoHional prin EnvGHarea legGturilor dintre
gFnduri, sentimente Ii comportament.
). 25C9 foloseIte te"nici cognitive, emoHionale Ii comportamentale pentru a EnvGHa principiile
de bazG
+. 25C9 este eficient deoarece se adreseazG direct problemei.
1.. 25C9 poate fi folosit En cadrul cursurilor Icolare.
Re*a=ia $e c&n"i*iere
1r?den Encura$eazG consilierii sG fie fle&ibili. 5ste important En primul rFnd sG fie determinat stilul
terapeutic cel mai eficient pentru un anumit client.
=a consilierea copiilor, consilierul trebuie sG foloseascG e&emple concrete precum Ii umorul,
prietenia Ii Encura$area. 9rebuie sG fie evitate EntrebGrile ^de bombardareM.
E%a*uarea )r&b*e#ei
Cre$in=e*e ira=i&na*e
Cele trei credinHe iraHionale de bazG sunt4 cerinHele prea mari, deprimarea Ii toleranHa scGzutG la
frustrare. Aaters a identificat Ii alte credinHe iraHionale4
1. 5ste Engrozitor dacG alte persoane nu mG plac.
2. *unt rGu dacG fac greIeli.
3. 9otul trebuie sG fie aIa cum zic eu, eu trebuie sG am ce vreau.
4. =ucrurile ar trebui sG fie uIoare pentru mine.
. =umea trebuie sG fie dreaptG iar oamenii rGi trebuie sG fie pedepsiHi.
%. 3u ar trebui sG Emi arat sentimentele.
'. !dulHii ar trebui sG fie perfecHi.
). 5&istG doar un singur rGspuns corect.
+. 9rebuie sG Enving.
1.. 3u ar trebui sG aItept pentru nimic.
Aaters a enumerat credinHele iraHionale ale adolescenHilor4
1. !r fi teribil dacG unii colegi nu mG plac. 5ste rGu sG fii un ratat social.
2. 3u ar trebui sG fac greIeli, mai ales greIeli sociale.
3. 5 vina pGrinHilor cG eu mG simt atFt de rGu.
4. 3u pot face nimic. !Ia sunt eu Ii aIa voi fi mereu.
. =umea ar trebui sG fie dreaptG.
%. 5 Engrozitor cFnd lucrurile nu sunt aIa cum vreau eu.
'. 5 mai bine sG eviHi provocGrile decFt sG riIti sG a$ungi la eIec.
). 9rebuie sG mG conformez colegilor mei.
+. 3u suport sG fiu criticat.
1.. !lHii trebuie sG fie responsabili.
1oar pentru cG e&istG o problemG nu EnseamnG neaparat cG unele credinHe iraHionale cauzeazG
sentimente Ii comportamente negative. 9rebuie sG fie observate intensitatea emoHiilor Ii reacHiile
comportamentale.
Dn evaluarea credinHelor iraHionale e important sG distingem Entre tristeHe, dezamGgire, regret Ii
depresie, vinovGHie, mFnie.
*copul 25C9 nu este eliminarea emoHiei, ci mai degrabG sc"imbarea lor cu emoHii mai moderate
care sG permitG rezolvarea problemelor.
%1
Pentru a descoperi credinHele iraHionale consilierul trebuie sG asculte cu atenHie tot ce spune clientul.
5 important de asemenea distincHia Entre problemele practice Ii emoHionale.
E%a*uarea )r&b*e#e*&r e#&=i&na*e c&#une
M5nia
7Fnia este des EntFlnitG la adolescenHi. Consilierii trebuie sG Ei a$ute pe clienHi sG realizeze cG mFnia
care duce la agresiune Ii urG nu este o mFnie sGnGtoasG. 7Fnia sGnGtoasG duce la dezamGgire sau
iritare Ii adesea la un comportament asertiv.
CredinHele iraHionale care duc la o mFnie nesGnGtoasG sunt cerinHele prea mari4 =ucrurile trebuie sG
fie cum vreau eu.
Crica Fi an<ietatea
!n&ietatea apare la copii deoarece nu EnHeleg Entotdeauna prea multe despre evenimentele care apar.
5llis Ii Cernard au discutat despre douG feluri de fricG. Prima este frica e&ternG, frica de Entuneric, de
animale, de fantome. 8rica internG este cea de-a doua Ii este numitG Ii an&ietate. Copiii an&ioIi se
Engri$oreazG cu privire la viitor, se tem cG nu vor reuIi En ceea ce vor sG facG.
De)re"ia
=ipsa de speranHG, nea$utorarea, lipsa de control sunt adesea asociate cu depresia. *eligman a afirmat
cG gFndirea iraHionalG este cea care duce la depresie iar copiii depresivi vGd evenimentele rele ca
fiind permanente, se auto EnvinovGHesc. Ailde a identificat credinHe iraHionale car duc la depresie4
3; sunt bun, 3u pot face nimic bine, 3imeni nu mG poate iubi deoarece sunt fGrG valoare.
Copiii EIi manifestG depresia adesea prin acHiuni, nu o masc"eazG.
INTERVENTII IN CONSILIEREA
INDIVIDUALA
1upa construirea relatiei terapeutice si cunoasterea problemei ,consilierul(25C9) incepe sa-si
a$ute clientii sa isi resolve problemele emotionale si de comportament.
Aaters precizeaza urmatoarele scopuri ale 25C9 pentru copii4 1.(dentificarea corecta a
emotiilor.
2.1ezvoltarea unui vocabular emotional.
3.! face distinctia intre emotii fuctionale si disfunctionale.
4.! face diferenta intre emotii si ganduri.
.!rmonie in gandire.
%.! face legatura intre gandurile interioare si emotii.
'.! invata regulile copingului emotional.
EDUCATIA RATIONAL-EMOTIVA
1atorita naturii educationale a terapiei rational-emotive si comportamentale, principiile sale
pot fi incorporate usor si sistematic intr-o clasa sau un grup mic pentru a facilita sc"imbarile
atitudinale si de comportament. ;tilizata in aceasta maniera, prima etapa este cea de preventie.
*copul principal al educatiei rational-emotiv comportamentale este de a-i a$uta pe copii si
adolescenti sa inteleaga, la o varsta timpurie, principiile sanatatii emotionale si cum sa le aplice
pentru a intelege mai bine sc"imbarile cu care se confrunta de-a lungul procesului de crestere
SUMAR
%2
25C9 poate fi utilizata eficient cu copiii si adolescentii concomitent, fiind terapeutica si
preventiva. (n zilele noastre asupra copilului actioneaza o serie de factori stresori ai societatii
contemporane iar a$utorul profesionist trebuie sa se concentreze asupra dezvoltarii socio-emotionale
ale copiilor si sa asigure metode terapeutice prin care copiii sa dezvolte abilitati de coping cu
a$utorul carora sa isi rezolve individual problemele.
;na dintre cele mai bune sumarizari ale scopului 25C9 a fost facuta acum 2 de ani de catre
Nnaus (1+'4). 5l spunea ca a-i permite unui copil sa se c"inuie cu probleme de an&ietate, depresie,
vina , ostilitate si lipsa de disciplina pentru ca mai apoi sa le i-a cu el pe parcursul vietii, incercarea
de a face terapie OintensivaM cu el este una dintre cele mai devastatoare, tragice si ineficiente
proceduri. 7ai bine, daca se poate, este sa il a$uti pe acel tanar sa inteleaga , de la o varsta timpurie,
cateva dintre principiile generale ale sanatatii emotionale si sa-l inveti cum sa aplice aceste principii
pentru el si in legatura cu ceilalti. !cesta este unul dintre principalele scopuri ale 25C9.
%3