CONSILIEREA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR

CURS ANN VERNON

CAPITOLUL 2
PROCESUL DE CONSILIERE INDIVIDULALA
O fetita de 4 anu vine in consiliere pt. ce tatal ei, care sepsrst de mama ei, a afirmat ca mama fetitei
a abuzat-o emotional.
Un baiat de 8 ani ajunge la consilier pt. ca invatatoarea este ingrijorata de comportamentul sau
agresiv.
O fetita de 10 ani doreste sa vada un consilire scolar din cauza tensiunii resimtite in familie pe
parcursul procesului de divort.
Un baiat de 12 ani este recomanadat spre consiliere de catre autoritati datorita consumului de
droguri si furtului.
O adolescenta de 15 ani este trimisa la consiliere de catre parinti datorita perfectionismului,
anxietatii si insomniei.
O adolescenta de 16 ani dezvaluie intr-un eseu scris pt. ora de engleza ca a trait experienta unui
viol. Profesoara, care deasemenea a observat un comportament alimentar perturbat o recomanda
consilierului scolii.
Un baiat de 17 ani care este depresiv si cu ganduri suicidare discuta aceste probleme cu un
consilier.
Clienti si probleme asemeni acestora amintite anterior fac parte din munca zilnica a unui
consilier. Unii din acesti profesionisti au specializari in interventii speciale pt. copii si adolescenti, ca
atare si-au insusit un repertoriu de strategii specifice (eficace, folositoare), si deasemenea le face
placere sa lucreze cu problemele specifice acestei grupe de varsta.
Multi alti consilieri, lucrand cu clienti tineri resimt un discomfort in acele situatii ; ei au
putina sau deloc pegatire ori supervizare in consilierea copiilor/adolescentilor. Se simt frustrati
datorita acestora, lipsiti de autoritate sau nu inteleg schimbarile care au loc in copilarie sau
adolescenta. Se simt inapti in timpul sedintelor de consiliere, iar copiii/adolescentii pe care ii
consiliaza se simt inconfortabil si nu ofere feedback. Acesti consilieri folosesc strategii care sunt
utilizate in munca cu adultii. Sarcinile specifice adultilor probabil nu vor fi folositoare pt,
copii/adolescenti, iar relatia terapeutica nu este stabilita in asemenea cazuri sau este deficitara.
Acest capitol detaliaza de ce anume au nevoie consilierii sa stie efectiv in munca cu
adolescentii/ copiii. Tinta principala este formarea(construirea) relatiei terapeutice intre consiliertinerii clienti si adaptare consilierii pt. acesti clienti.
GHIDUL DE BAZA IN MUNCA CU TINERII CLIENTI
1. Pt. ca tinerii (copii/adolescenti) au o conceptie gresita despre consiliere, acesta ar trebui sa
includa si informatii despre procesul de consiliere.
2. Copii sunt incorporati social, ca urmare, consilierii trebuie sa se consulte cu cateva persoane
importante (semnificative) din viata copiilor.
3. Consilierii trebuie sa constientizeze stadiul de dezvoltare al clientilor lor si sa foloseasca
interventii specifice (potrivite) pt. nivelul lor de dezv.
2

4. Copiii/adolescentii trebuie acceptati asa cum sunt.

5. Aversiunea (opozitia) si rezistenta sunt comune, chiar i la tinerr clienti ; respectarea acestor
comportamente protective ajuta la construirea increderii si a unei bune reletii terap.
6. Ascultarea activa este mai importanta decat inrtebarile experte.
7. In munca cu adolescentii/copiii, rabdarea este importanta ; construirea si castigarea increderii
in cazul unui copil poate fi un proces indelungat.
8. Strategiile specifice de interventie sunt necesare pt. schimbare.
9. O puternica relatie consilier- client este necesara, dar nu este o conditie suficienta.
10. Punctarea pe aici si acum este mai puternica si mai emotionanata pt. client dar si mai
amenintatoare decat acolo si atunci , care ignora prezentul.
11. Acordarea atentiei puterii si in cele din urma ajutatarea clientului sa foloseasca propria forta
pt. a face schimbari este o strategie eficace in consiliere.
12. Consilierii care lucreaza in scoala ar trebui sa fie sensibili (atenti) la constrangerile
profesorilor, pt. a le folosi in sedintele de consiliere.
13. Durata sedintelor ar trebui adaptata problemelor si nevoilor clientului.
Consilierii care lucreaza cu copiii/ adolescentii ar terbui sa constientizeze cat de repede (usor)
pot cadea in cursa sau pot fi supraimplicati in viata tinerilor clienti. Este foarte usor a vrei sa
salvezi copiii/adolescentii, sa substitui parintii si sa pierzi obiectivitatea, mai ales in cazul in care
consilierul este implicat emotional in problemele clientului, incluzand vulnerabilitatea si lipsa de
autonomie a clientului. In special cu tinerii clienti, consilierii trebuie sa mentina obiectivitatea si o
limita stricta, nu doar pt. a fi de mare ajutor dar si pt. a asigura durabilitatea sedintelor de consiliere.
Consilierii pot fi deasemenea tentati de a da atentii (jucarii, daruri) copiilor. Asemenea atentii
(jucarii, prajiturele, dulciuri) pot deteriora relatia terapeutiuca, pot crea expectante, pot manipula
clientul sau consilierul sau chiar distorsiona ideea de consiliere.
REZISTENTA
Deoarece copiii/adolescentii sunt recomandati (adusi) involuntar in consiliere, se simt
nesiguri si sovaiesc in timpul sedintelor.Consilierii ar trebui sa se astepte la o anumita rezistenta si sa
considere aceasta ca o reactie rezonabila.
Rezistenta este un raspuns comun pt.miscarile prea rapide sau pt. interpretarile premature.
Adolescentii/copiii pot afisa rezistenta prin crize , tacere, fantezie, povestiri scurte, facand zgomot
sau prin comportamente evitante- incluzand aici absenta de la sedinte. Pot sa opuna rezistenta pt. ca
nu doresc schimbarea sau pt. ca simt nevoia de control ca raspuns la actiunile adultilor. Unii tineri
clienti opun rezistenta in ceea ce priveste interpretarile consilierului, datorita nivelului lor de
abstractizare sau ca reactie la sentimentele inconfortabile pe care consilierul le scoate la iveala.
Aceste reactii de aparare nu sunt neapaart maladaptative. Potrivit lui SemrudClikeman(1995), aceste reactii pot ajuta copiii/adolescentii sa faca fata vietii de zi cu zi. Inlaturarea
acestor reactii defensive nu sunt neaparat necesare pt. a reda starea de bine. Consilierii trebuie sa
identifice care mecanisme sunt adaptative si care inhiba cresterea si dezvoltarea
copiilor/adolescentilor, si trebuie sasa-l stimuleze pe acesta din urma(dezvoltarea). Numerosi autori
au oferit sugestii in combaterea rezistentei si pt. a o transforma intr-un mecanism terapeutic.
3

Orton (1997) incurajeaza consilierul sa respecte refuzul tinerilor clienti in scopul de a avea
aces la gandurea lor interna si la sentimentele lor, subliniind ca acest respect aratat ajuta la
construirea unei relatii terapeutice bazata pe incredere si care reduce anxietatea.
Rezistenta in consiliere prezinta o oportunitate pt. consilier de a realize paralele intre
posibilele rezistente pe care clientii le-ar putea manifesta in alte situatii.
Strategiile care ar putea da rezultate in cazul rezistentei afisate de tanara clientele sunt jocul de rol,
jocul terapeutic, propriile declaratii ale consilierului despre rezistenta, parerile (comentariile)
consilierului despre posibilele caize ale rezistentei si nu in ultimul rand confruntarea. Si exercitiile
structurate pot fi foloitoare pt. a redirectiona relatia de consiliere.
In cazul unui adolescent care opune rezistenta o alta strategie eficace este de a recunoaste, de
a confirma si de a merge impreuna cu acea opozitie, danad posibilitatea alegerii. Aceasta
posibilitate este prezentata in cele ce urmeaza de catre un vetera in consilierea adolescentilor : Stiu
ca nu ai chef sa stam de vorba azi. Putem sa stam doar impreuna. Nu voi pleca. Poti sa alegi sa
vorbesti sau poti sa nu spui nimic, Daca alegi sa nu vorbesti, s-ar putea sa stau aici cu tine sau
s-ar putea sa te las aici singur si sa lucrez linistit la biroul meu de acolo daca tu preferi asta. O
sa decid mai tarziu. Poti sa decizi asupra a ce vrei sa discutam. Este timpul tau si poti sa-l
folosesti cum iti place .
Thompson-Rudolph (2000) afirma ca uneori copiii pur si simplu nu au nimic de discutat. Ei
incurajeaza consilierul sa vina la sedinta cu un plan tentant pe care il pot pune in aplicare in
perioadele de tacere. In general consilierul trebuie sa evalueze ce se intampla cand sedintele sunt
blocate sau cand o lipsa de intrebari sau absenta planurilor contribuie la acest blocaj.
Parintii deasemenea pot demonstra rezistenta. Ei pot afisa rezistenta prin simlul fapt ca refuza
sa asiste la sedinte impreuna cu copiii ; revoltati pe propria lor implicare in procesul de consiliere,
neaga legatura dintre propriile lor probleme si problemele copiilor, si chiar saboteaza terapia condusi
de invidie, gelozie, competitie si narcisism.
Espectantele parintilor pt. copiii lor joaca un rol importanat in consiliere. Aceste expectante
pot fi mici in situatii economice precare, in cazul minoritatilor, a disfunctiilor severe ale copilului, in
cazul varstei copilului si nivelul de stres si depresie al parintilor.
Semrud-Clikeman(1995) recomanda consilierului sa stabileasca un contact cu parintii in faza
initianla a consilierii pt. a reduce anxietetea acestora.
PROCESUL DE CONSILIERE

1.
2.
3.
4.
5.

De obicei procesul de consiliere implica parcurgerea urmatoarelor stagii :

Aportul
Intalnirea pt. prima sedinta
Stabilirea unei relatii si dezvoltare unui obiectiv
Munca impreuna pt. schimbare
Finalizarea

APORTUL
Procesul de stabilire a legaturii (de cunoastere) poate implica un interviu prin telefon cu unul
dintre parinti, o intalnire fata in fata cu tanrul client si unul sau mai multi membrii ai familiei, o
intalnire doar cu clientul, sau o combinatie intre acestea si alte posibile scenarii. Ce si cat de multe se
discuta in privinta consimtamantului si confidentialitatii depinde de cine este prezent.
Orton a subliniat ca incadrul acestui proces pot fi implicate una sau mai multe sedinte, in
functie de orientarea consilierului si daca alti membrii ai familiei copilului urmeaza a fi intervievati.
Ea subliniaza importanta nejudecarii expresiilor verbale si nonverbale prezente in timpul interviukui.
Potrivit ei, acest proces (aportul) este o parte importanat a procesului de consiliere pt. ca ajuta
consilierul in stabilirea unei relatii cu copilul si familia, care va forma o baza pt. consiliere si
terapie in viitor. Un asemenea interviu ofera posibilitatea de a arunca o privire in lumea
interpersonala a copilului si furnizeaza unvaloros insight in dinamica familiei. Multi
practicanti, netinanad seama de orientarea lor terapeutica, folosesc acest interviu pt. a culege
informatii care il vor ajuta sa conceptualizeze cazul si sa proiecteze un plan terapeutic.
In cadrul acestui interviu se culeg de obicei informatii de genul : varsta
copilului/adolescentului, motivul sesizarii, data nasterii copilului, numele si varsta fratilor cu un
parinte comun, ocupatia parintilor, istoricul medical, medicamentatia, evolutia, punctele slabe si
punctele forte ale clientului, relatia de familie si relatia din cadrul scolii, activitatile si alte informatii
pertinente pt. motivul sesizarii. In cazul in care copilul este de varsta scolara, consilierul poate cere
parintilor sa solicite informatii pertinente despre performantele scolare pt. a il/o revizui, sau poate
cere parintilor sa semneze o imputernicire pt. consilier, ca acesta sa faca aceste solicitari. Daca
tanarul client este institutionalizat in centre de plasament sau in alte locatii acest tip de interviu
prezentat anterior poate nu este folositor.
Potrivit lui Semrud-Clikeman(1995), dupa adunare unor date pertinente, consilierul poate
cere parintilor sa-si expune expectantele lor de la consiliere sau dac au avut ei insisi asemenea
experiente (de consiliere). Terapeutul trebuie sasa explice parintilor ca tinerii clienti pot sa nu
experimenteze consilierea in acelasi mod ca si adultii. In cazul in care copilui nu este prezent,
terapeutul poate invata parintii cum acestia trebuie sa le explice copiilor la ce sa se astepte de la
sedintele de consiliere. Pt. copiii de 3-5 ani este indicat sa ne referim la joaca , dar in cazul altor
copii, cel mai potrivit este sa spunem ca ei vor vedea de exemplu un adult care lucreaza cu copiii
care au probleme la scoala . Spunandu-le copiilor/adolescentilor despre sedintele de consiliere cu o
seara inainte sau in dimineata interviului le dam ocazia de a sa ingrijora mai putin.
Informarea clientilor si a celorlalti despre consiliere
Consilierul ar trebui sa vorbeasca despre seintele de consiliere, despre cum se desfasoara nu
doar cu copiii/ adolescentii, dar si cu parintii lor care sunt anxiosi in privinta acstui proces. Tinerii
clienti pot fi confuzi in ceea ce priveste experienta ce o vor trai. Adultii pot deasemenea sa nu stie la
ce sa se astepte de la consiliere, sau pot avea conceptii gresite despre acestia cum ar fi consilierii
dau sfaturi .
Atat cu copiii cat si cu adultii descrierea consilierii, a obiectivelor sale trebuie sa fie in acord
cu cultura si perspectiva de viata a clientului.
5

Cuvintele care sunt folosite si care sunt utilizate in toate ariile consilierii ar trebui dezvoltate
in toate cazurile.
Consilierea este pt. personae normale care au ceva de lucrat asupra vietii lor.
Consilierea poate ajuta persoanele sa se simta mai bine si sa traiasca mai eficient.
Consilierea poate ajuta oamenii sa nu se mai simta blocat de ceva anume .
Consilierea poate ajuta oamenii sa faca schimbari.
Consilierii pot ajuta oamenii sa-si descopere rezistentele (punctele slabe).
Consilierea poate ajuta la prevenirea problemelor de viata.
Consolierii asculta atenti oamenii pt. a afla ce simt, ce gandesc despre o anumita situatie,
ceea ce agreaza sau dezagreaza si in ce privinte sunt confuzi.
Consilierii pot ajuta oamenii sa dea sens lucrurilor care li se par confuze si complicate.
Consilierii sprijina si cauta lucrurile bune ale clientului, in locul judecarii acestuia sau
cautarii lucrurilor sau situatiilor care sunt in neregula cu el.
Consilierii cred ca, cu potin ajutor, oamenii pot invata sa depaseasca singuri
diferite situatii.
Mai degraba decat a da sfaturi, consilierii de obicei incearca sa ajute oamenii sa-si rezolva
singuri propriile probleme.
CONSIDERENTE DE DEZVOLTARE
Majoritatea schimbarilor indezvoltare care apar in cazul copiilor/adolescentilor in timpul perioadei
prescolare si scolare sau chiar in perioada mica a copilarieie se pot transforma in diferente
semnificative de dezvoltare a comportamentului. In acest sens conslierul trebuie sa ia in considerare
dezvoltare psihica, cognitiva, sociala si emotionala a tanarului client inainte de prima sedinta, si apoi
sa continue sa ia in considerare aspectele devvoltarii care apar in timpul procesului de consiliere. In
acelasi timp, consilierul trebuie sa fie atent la dezvoltare asincrona, unde dezvoltarea psihica,
intelectuala, sociala si emotionala sunt la nivele diferite si sunt prezente si in alte anomalii. In plus,
potentiala diversitate in dezvoltare traiectoriilor (directiilor) printre copiii/adolescentii
nonheterosexuali trebuie recunoscute, impreuna cu diferentele lor fata de tineretul heterosexual.
PROCEDURA ETICA SI LEGALA
Sumarizand principalee implicatii ale Conventiei Natiunilor Unite in Drepturile Copilului
pentru sanatate minatla, Melton (1991) a enumerat urmatoarele :
- servicii de inalta calitate pt. copii
- copiii ca si parteneri activi in terapie
- consiliere si support familial+ integritate familiala pt. copii
- prevederea alternativelor pt. centrele de plasament
- protectie impotriva raului
- centralizarea prevederilor
Luand in considerare varsta si maturitate clientului, consilierul ar trebui sa priveasca
adolescentul/copilul ca si parteneri in formarea relatiei terapeutice, cu drepturi in stabilirea
6

obiectivelor si planificarea tratamentului, dreptul de a astepta feedback si de a cere confidentialitate

sau de a opri procesul terapeutic.
Orton, deasemenea a enumerat o serie de dificultati (piedici) inerente in ceea ce priveste
parteneriatul ca fiind egal :
- in primul rand, copiii in general nu au sufice\ienta intelegere si abilitate (capacitate) de a
lua singuri decizii asupra lor, de a accepta sau refuza interventiile terapeutice
- in al doilea rand, nu sunt considerati legal competenti pt. ca nu au atins varta maturitatii
(nu sunt majori)
- in al treilea rand, copiii foarte rar vin in consiliere voluntary
Mai mult, pe langa obigatiile profesionale fata de copii, consilierul are obigatii si fata de
parinti. Consilierul in aceasta situatie trebuie sa fie pregatit sa faca fata dificultatilor acestei relatii.
Pe parcursul interviului initial si ulterior in sedintele urmatoare parintii pot opune rezistenta
obiectivelor copilului, metodelor terapeutice ale consilierului in general.
Conform expresiei lui Semrud- Clikeman responsabilitatea primara a terapeutului este de a
proteja drepturile copilului in timp ce-si mentine obligatiile profesionale si legale fata de parinti.
Acestea nu sunt pe departe sarcini usoare.
Varsta la care copilul este considerat a fi competent pt. a furniza informatii consistenet
variaza de la o tara la alta, iar consilierul trebuie sa cunoasca legile si statutul tarii in care profeseaza.
Dorintele parintilor pot fi suprascise daca statul decide ca parintii nu raspund in mod adecvat
nevoilor psihice si psihosociale ale copiilor. In aceasta privinta, vonsilierul trebuie sa se asigure ca
atat copiii cat si parintii inteleg tipul de servicii disponibile, taxele si deasemenea petentialele riscuri
dar si beneficiile.
Deoarece adultii devin implicatii atunci cand un copil/adolescent este implicat intr-un proces
de consiliere, este foarte important de a clarifica confidentialitate problemelor lor inainte de
inceperea consilierii. Implicare parintilor poate lua forme diferite. De exemplu, consilierul poate
contacta parintii pt. a obtine informatii despre sistemul familiar si despre cum percepe parintele
copilul. Sau parintii contacteaza consilierul pt. a obtine informatii despre copiii lor- informatii pe
care au dreptul legal de a le afla. Profesorii, dirigintii si persoanele specializate (asistenti sociali) pot
solicita consilierului scolii sa dezvaluie informatii despre copii, iar agentii personali pot solicita
informatii despre scoala. De multe ori, profesorii si consilierii considera ca acesti clienti sunt doar
copii si regulile confidentialitatii nu se aplica. In tr-un sondaj condus de Wagner, consilierii
prescolari au fost gasiti ca fiind cei mai putini stricti in mentinerea confidentialitatii.
Consilierii ar trebui sa fie constienti ca codurille etice pertinente evidentiaza dreptul la
congidentialitate pt. toti clientii si toate alegerile clientului asupra informatiilor care trebuie sa le
primeasca cu cateva exceptii :
- cand aceasta este o datorie pt. a avertiza ori a proteja
- cand avem consimtamantul clientului de a le dezvalui
- cand regulile legale sau de rambursare o solicita
- cand este o urganta
- cand clientul renunta la confidentialitate in cazul unui proces
Chiar daca parintii au derptul legal da a fi informati, consilierul trebuie sa respecte
urmatoarele puncte :
7

orice ancheta pt. obtinerea informatiilor de catre parinti trebuie discutate in primul rand
cu clientul, care trebuie sa fie de acord
- nu este in interesul clientului ca terapeutul sa impartaseasca informatiile, exceptie facand
cazurile im care consilierul considera ca impartasirea este necesare pt. protejarea
bunastarii copilului/adolescentului sau a celorlalti
- o relatie de incredere este bazata pe eficacitate consilierii si insista asupra faptului ca
informatiile impartasite altora trebuie sa submineze atat relatia de consiliere cat si
procesul in sine
- clientii de varsta scolara adesea doresc ca parintii lor sa stie ce spun in timpul sedintelor
si nu trebuie facuta nici o presupunere pt. a contrazice acest lucru, oricum clientul are
posibilitatea de a alega ceea ce sa fie impartasit cu altii
- procesul de consiliere promoveaza imputernicirea asupra alegerii, iar copiii/adolescentii
vor explora problemele lor si deciziile
- consilierul va incerca sa-l ajute pe tenarul client, spunandu-le parintilor ceea ce au
nevoie sa stie, dar parintii trebiue sa stie ca este alegerea clientului
- o sesiune comuna, incluzand consilierul, clientul si parintii este o optiune daca este o
probleme care trebuie discutata
- daca parintii obiecteaza in careva din aceste situatii, acestia pot decide daca procesul de
consiliere nu este mandatat sau daca se continua sau intrerupe consilierea
Majoritate parintilor sunt sensibili la derptul la conmfidentialitate a copilului lor si accepta ca
specificul sedintelor nu va fi impartasit cu ei, atat timp cat este informat despre progresele
terapeutice inregistrate.
In alta ordine de idei, in ceea ce priveste confidentialitate, Salo+Shumate subliniaza faptul ca
terapeutii ar trebui sa obtina permisiunea de la parintii care-l au pe cpoil in custodie, inainte de a
dezvalui informatia celorlalti parinti.
In ceea ce priveste confidentialitatea copiilor/adolescentilor trebuie subliniat faptul ca chiar
daca terapeutul nu divulga informatia parintilor sau profesorilor, ceea ce spune clientul in sedintele
de consiliere, terapeutul trebuie sa gandeasca ca este cazul sa impartaseasca sentimentele despre
anumite situatii, mai ales in cazul in care clientul pare a avea o nelamurire, sau in cazul in care
adultii par sa nu fie constienti de impactul unui eveniment.
In general, consilierul trebuie sa recunoasca faptul ca explicatiile lui/ei asupra
confidentialitatii vor fi procesate diferit la fiecare nivel de dezvoltare cognitiva si in functie de
vocabular. Adolescentii pot avea o neincredere activata automat in privinta confidelitatii. Tinerii
copii pot fi ingrijorati de un fapt care este prezentat atat de serios.
Urmatoarele expresii/propozitii nu vor induce frica si sunt de obicei eficiente :
Ceea ce vorbim noi aici nu voi spune nimanui. Tot ceea ce spui este confidential. Asta inseamna ca
nu vorbesc despre asta cu nimeni. Daca imi cere cineva sa-i povestescdespre ce discut cu copiii, ma
sfatuiesc cu copiii-daca ei doresc sa nu spun nimic. Si tin cont de ceea ce spun. In cazul in care
trebuie sa spun cuiva, daca eu consider ca esti in pericol, eu trebuie sa spun cuiva care poate face
ceva in privinta asta. Legea spune ca trebuie sa fac asta. In alte cazuri, ceea ce discutam este
confidential. Deci ce parere ai despre aceste reguli pe care trebuie sa le respect ?

CONCEPTUALIZAREA CLIENTULUI CA PARTE A UNUI SISTEM

Toata lumea este componenta a unui sistem variat, cum este familia, colectivul de munca,
scoala, grupurile sociale si grupurile etnice.
Toata lumea este inclusa in relatie Consideratiile sistemului sunt importante in
consilierea oricarui client, dar sunt mult mai importante in cazul consilierii copiilor/adolescentilor pt.
ca multe din probleme se datoreazaz sistemului.
Inaintea intalnirii cu tinerii clienti, consilierul ar trebui sa obtina informatii despre sistemul in
care este implicat copilul. Adultii sunt cei mai indicati (cea mai buna sursa) pt. a obtine aceasta
informatie importanta. Consilierul scolar ar putea intreba profesorii pt. a obtine aceste informatii sau
pt. verificarea performantelor scolare. Toti consilierii pot intervieva parintii prin telefon sau chiar
personal sau pot obtine aceste informatii in timpul primului contact telefonic daca parintele este cel
care suna.
Orton subliniaza importanta construirii unui parteneriat cu parintii pe parcursul acestui
contact, de ai valida si ai valoriza. Pt. a exemplifica sa luam in considerare urmatorul scenariu :
Ben, un copil de 7 ani, care a fost recomandat spre consiliere pt. ca are dificultati de concentrare la
scoala.
Pt. inceputul consilierii, terapeutul trebuie sa stie ca Ben este singurul copil la parinti si ca 3
zile locuieste cu mama si 4 zile locuieste cu tatal. Fiecare parinte s-a recasatorit, iar Ben are acum
frati vitregi, cate 2 in fiecare casa. Bunica vitrega are grija de Ben si de fratii lui vitregi inainte si
dupa scoala. Tatal vitreg a lui Ben are un service care este la 2 ore distanta de casa, Ben foarte rara
interactioneaza cu ceilalti colegi si recent a devenit agitat si plange incontrolabil cand un coleg vrea
sa se uite la vreo jucarie pe care Ben a adus-o la scoala. In ulimul rand scrierea lui Ben este
incomplete si intampina dificultati in a sta in banca.
nainte de se ntlni cu un copil, consilierul ar trebui s ia n considerare unele ipoteze. Ar
putea ca problema pusa in discutie patea sa aiba o functie(de exemplu, pentru a scpa, de a fi atent la
o situaie, de a provoca adulii sa comunice, de a evita sentimentul de suferinta)? Avnd n vedere
circumstantele,ceea ce ar putea o problem sa protejeze sau sa reflecteze (de exemplu, alte
preocupari, sentimentele neplcute) sau exprima (de exemplu, durere, agitaie)? Care ar putea fi
factorii care ar putea contribui la o problem?La Ben, de exemplu, ar putea fi pierderi asociate cu
regimul su de via nou, care pot include fie puin timp singur, fie cu schimbul de mam i de spaiu
cu un printe comun. Poate c este ngrijorat de faptul c dac i mama lui vitreg muta, timp cu tatal
lui va fi mai dificil de programat. El ar putea fi suprat despre toate schimbrile n viaa sa, i s-ar
putea sa nu fi dormit bine la noapte, din cauza a tot ce a aprut n familia lui . Ambele familii ar
putea avea tensiuni maritale. Ben s-ar putea simti tulburat in ambele familii, dac el i exprim
sentimente puternice.
Chiar si forma unei ipoteze ar putea fi de ajutor,o evaluare cuprinzatoare e necesara, nainte
de a lua n considerare directia cu privire la ceea ce este la scoala . Este dificil de a izola anumiti
factori familiari fara importanta pentru problemele copiilor date fiin conditiile,complexul structurilor
familiare si schimbarile simultane de tranzitie individuala si familiare (Minuchin, 2001). Pe scurt,
consilierii ar trebui s reziste tentaiei de a "eticheta" un copil sau adolescent bazandu-se doar pe
9

situatia deschisa de sursa aferenta . n cazul lui Ben, de exemplu,factorii sistematici de la scoala de
asemenea ar putea fi implicati in lipsa lui de concentrare.
Printre factorii de multe pertinente sistemice, consilieri trebuie s aib n vedere contextul
cultural, atunci cnd analizeaza o familie. Aceasta ar include, de exemplu, statutul aculturatiei,
compozitia etnica a cartierului, preferinele de limb i de facilitatea, educaie, religie, culturale i de
Mediul socio-cultural afecteaz perceptiile culturale despre idealul functional al familiei (Peralbo &
Garcia, 2000). Papilia, Olds, i Feldman (1998) au observat c rolul anumitor arbori genealogici ar
putea reflecta valorile culturale,comportamentale si prototipurile medii. De asemenea,ei au observat
ca in general ,metodele disciplinare par s ofere n funcie de localizarea geografic, circumstane
socio-economice, religioase i de afiliere.
ntlnirea pentru prima edin
Cu privire la vrsta unui copil sau adolescent, consilierul ar trebui s creeze un mediu
confortabil fizic si psihologic pentru consiliere. (Erdman & Lampe. 1996). Sala de edin ar trebui
s fie vesel i ar trebui s conin mobila, jucrii, i activiti adecvate pentru copiii i adolesceni
precum i pentru prinii lor (orton, 1997). De jucriile din camer ar trebui s ndeplineasc o
varietate de interese i de a promova explorarea creativa.( Landreth,1991).Erdman si Lampe(1996)
au recomandat ca consilierii sa stea la celasi nivel cu ochii clientilor cerute pt confortul lor si sa
foloseasca garnitura din incapere cre nu contribuie la intimidare.
Construirea raportului si Definirea problemei
Atunci cnd se lucreaz cu clienii tineri, de multe ori consilierii aloca primele intalniri pt a
fi cunoscuti. Dezvoltarea unei relaii de lucru tinde s fie mai indelungata cu copii decat cu aduli,
din moment ce copiii au nevoie de mai mult timp pentru a-l accepta pe consilier ca fiind o persoana
care ii poate ajuta (orton, 1997). Myrick (1997) recomanda ca, consilierii s urmeasca problemele
clientului este deschis fata de consilier acesta l-ar putea intrebacum ai vrea sa ma vezi? n cazul n
care clientul a fost menionat de ctre altcineva,altul decat consilierul ar trebui s clarifice motivele
aceste mentionari sa verifice perceptiile copilului, sa nu ncerce s vorbeasca in favoarea altuia, i
sa-si indrepte atentia la poblema copilului. Scmrud-Clikeman (1995) a sugerat un mini-interviu
pentru a pune in balanta si a intelege experientele personale ale copilului sau adolescentului,
imaginile generale i mediul familiar.Informaia obinuta, ar putea fi utila n sesiunile de mai trziu,
cnd se vor explora sentimente i situaii din prezent. /
Atenie la relaia consilier-client este importanta, atunci cnd se lucreaz cu copii i
adolescenii. Este deosebit de important s se concentreze asupra relailor, mai ales la nceput,
atunci cnd se lucreaz cu copiii mici, care sunt lipsiti de aprare (Erdman & Lampe, 1996) sau care
au putine cunostinte despre procesul de consiliere i de ce sunt ei implicati in aceasta (Myrick,
1997). Iniial copilul ar putea sa-l vada pe consilier ca fiind o figura, autoritar-disciplinar, n
special dac un adult l-a trimis la consilier (Kottman, 1990). Cnd un copil este tulburat i opune
rezistenta , a-i castiga increderea poate fi o provocare dificil (Kranz & Lund, 1993).
Procesulbucuriei poate fi lung. Mai multe sesiuni s-ar putea sa nu aib alte rezultate imediate
dect pentru a-i castiga ncrederea, relatia necondiionata cu un copil n a crui lume, aduli sunt
probabil
irascibili,
imprevizibili,
critici,
abuzivi.
Pentru copil, pentru a afla c o relaie de ncredere este posibila si de ajutor, poate fi rezultatul
10

procesului de consiliere,o experien emotionala. Ajutarea unui copil de a nva i ncrederea in

sine ar putea ajuta copilul sa participe mai afectiv in sala, si oriunde alt undeva,Vernon (1993) a
oferit o serie de sugestii pentru construirea unui raport, n aceste i alte situaii de exemplu, a
povesti despre hobby-uri, activiti, i despre trecut; date personale, dar nu o "prietene"; aratand un
veritabil interes i ngrijorare; i asigurandu-i clientului confortul. Vemon (2002) de asemenea,a
recomandat
utilizarea
unor
jocuri.
Ascultarea activa e importanta in construirea raporturilor, i definirea problemei. De la nceput,
consilieri ar trebui s asculte o problem pentru a fi rezolvat, sentimente asociate, si ateptril
despre ceea ce trebuie s faca un consilier in privinta problemei (Thompson & Rudolph, 2000).
Dand tnrului client un raspuns ntr-o form clara va ajuta de consilieulr, sa confirme
nenelegerele problemei. Consilierii ar trebui s tie, totui, c, uneori un copil sau adolescent are
nevoie de timp pentru a scoate in evidenta ce a fost spus.In acest timp, tcerea poate fi utila i
productiva. Clientii pot folosi timpul pt a lua in cosiderare raspunsurile lor. (Orton, 1997; Thompson
& Rudolph, 2000), sau motivati prin anxietate, mutandu-se "la niveluri mai profunde de gndire,
sentimente.
(Gumaer,
1984).
Atunci cnd se lucreaz cu copiii i adolescenii, ca i n cazul adulilor, consilierul trebuie s fie
contien atunci cand exista diferenele culturale, anumite preferinel rspunsunsuri la stres,
circumstante socio-economice i socioculturale (Semrud-Clikeman, 1995), i chiar i chiar cum sunt
interpretate circumstanele (Garbarino & Stott, 1989). Peterson (1999) a oferit o imagine unica a
comportamentelor pentru oamenii de culturi diferite, care ar putea ajuta consilierii sa se decide ct
mai bine pentru a afirma un nonmaterialism de tineret al culturii. n ceea ce privete persoanele
fizice, de exemplu, Howard Mosley-i Burgan Evans (2000) au accentuat calitatile culturale
conectate la anumita familii n mndria patrimoniului, de negociere ntre dou culturi, i de
spiritualitate i de implicare cu biserica. Relatia cosilierilor hispanici cu cei nonhispanici vor fi
probabil stranse fi dac consilierii respecta preferintele interpersonaleale clientilor ,dezvoltand o
reletie placuta, i s nu exploateze pe clientul in relatia respectiva.Valoarea culturala a
familialismului de asemenea poate fi importanata daca motivele reletete de familie pot fi conectate la
modificarile comportamentale dorite(Hering 1997) Semrud-Clikeman(199)mentionat ca consilierii
sa caute aceleasi tipuri care sunt singulare cu cele ale clientului dintr-o cultura necunoscuta si sa
intrebe despre comportamentele variate si valori.Potrivirilr etnice si ajutorul profesional al clientului
de asemenea pot rezulta dintr-o reletie imbunatatita Chapman, 2000).Consilierul in situatia data a
aprobat ceea ce a stiut despre cultura nativa a americanilor, in special contrastul dominant-culturi
practice au inconjurat moartea: a FOST O moarte IN FAMILIE, dar consilierul nu a inteles de ce
Sidney nu aputut sa treaca de aceasta,de vreme ce afost doar bunica lui. Consilierul a recunoscut in
privirea lui Sidney respectul si preocuparea, si a notat afectivitatea ei ininte ca aceasta sa i spuna. Pt
ca cosilierul sa nu fie inconfortabil pt client in consiliere , ea a facut cateva comentarii dragute si
apoi si-a cerut scuze pt ca nu a fost atenta decat cu o ora mai devreme e moartea bunicii. Ea a invitato pe Sidney sa-i spuna despre bunica lui, i el a inceput sa-i explice ca ea a fost esentiala in cresterea
lui si perderea dupa mama lui au dezvoltat o inchidere in sine.
Sarah a recunoscut tristetea lui Sidney si a ascultat atent pe masura ce acesta a raspuns la
intrebarile ei deschise.El a explicat reletii de famillie variate si a spus despre recentele zile ale
comunitatii. Aproape de sfarsitul sedintei consilierul l-a intrebat pe Sidney daca ea ar putea sa
vorbeasca cu matusa lui care acum pare sa fie capul familiei.Cu permisunea lui Sarah(consiliera) a
11

contactat-o pe matusa lui si a facut o importanta conexiune intre scoala si familie, invatand in acelasi
timp ca familia a fost ingrijorata de starea lui Sidney.
Evaluarea
Cateva forme de valoare sunt necesare pentru o conceptualizare cat mai corecta a clientului si
pentru un plan strategic.Vernon (1993) a recomandat utilizarea unei evaluari cat mai creative si
practice, descriind-o ca si calitativa, interactive cu procesul de cosiliere bazat pe dezvoltarea teoriei
si implicarea copilului, si alti adulti semnificativi. Pentru ca, copii si adolescentii sufera de
schimbari semnificative, o evaluare care ofera un progres cat mai cuprinzator in dezvoltarea
copilului si anumite interventii este mai folositoare decat o gramada de teste singuratice.
Deoarece anumite compotamente sunt asteptate la anumite varste (Semrud-Likeman,
1995, p 10), Evaluarea trebuie sa arate ca o dezvoltare cognitiva, emotionala si sociala, (Orton,
1997). Procedurile de evaluare formale si informale pot fi folosite. Myrick (1997) a considerat
evaluarea informala potrivita pt concentrarea pe arii de dezvoltare psihica (incluzand maniera,
postura, nivelul de energie, ingrijire), dezvoltarea sociala (incluzand figurile de stil, atitudinile si
prieteniile), dezvoltarea cognitiva (incuzand logica, sensul realitatii, cosecintele, si valorile),
dezvoltarea culturala, (incluzand influente religioase si de mediu, si sensul fricii), istoria (incluzand
evenimente relevante) perspective de viitor(incluzand obiective, responsabilitatea si controlul), si
problema prezentata avand in vedere ca, niste profesori de consiliere au dezvoltat propriile lor norme
in aceste zone. Alte elemente folositoare in evaluarea informala sunt arta, jocurile, marionetele,
povestirile, activitati neterminate, activitati in desfasurare, aplicarea strategiilor de terapie (Gitli
Weiner, Sangrund si Schaefer, 2000), cehestionare de viata si activitati scrise (Oton, 1997; Schmidt
1996). Descrierile narative ale sistemelor de familie ca raspuns la povestea initiala poate oferi
informatii valoroase referitoare la conflictele familiare acceptul parental si controlul d.p.d.v al
comportamentului in raport cu problemele prezentate ( Shamir, DuRocher Schudlich, si Cummings,
2001). Conturarea obiectivului incurajeaza clientii tineri sa fie implicit active in procesul terapeutic
si
poate
descoperii
autointlegerea
Moran
2001.
O multime de cadre pot fi folositoare in abordarea talentelor calitatilor variate in timpul
evaluarii cu copiii mici (O brien si Burnett, 2000). Multimodelul, multiinformarea lui Achenbach
(1990) pt diagnosticuri este o procedura de evaluare informala in care consilierul aduna informatii de
la un numar de surse pt a face comparatii intre client si alte personae de aceasi varsta in aceleasi
situatii.O abodare informala care poate fi utila in conturarea dezvoltarii interventiei este modelul
Lazarus (1976) Basic Id, a datat pt copii (Keat !979) Orton 1997, a discutat observatiile nefolositoare
de catre profesori si consilieri , in mai multe case si scoli, care s-au concentrat pe stilul de invatare
atentie, miscare si efect, expresia emotilor si interactiunii cu profesorii, parintii. Clickman si Semrud
au sugerat sa se observe pe langa client si apropiatii clientului pt a putea face comparatii d.p.d.v al
comportamentului. Clickeman si Semrud de asemenea au recomandat observarea interactiunii
parinte-copil, care poate fi de ajutor in atingerea obiectivelor si stabilirea strategiilor si de asemenea
in observarea comportamentelor variate care pot afecta relatia parinte-copil Schimidt (1996) a
avertizat ca, concluziile bazate pe procedurile informale, ca si cele bazate pe procedurile formale ar
trebui vazute in raport cu alt stil de valoare. Formal, evaluarea structurata poate implica teste
psihologice si educationale, inclusive inteligenta, aptitudinea, si instrumente achizitionate
12

( Thompson si Rudolph, 2000), personalitatea

conceptiile personale si dezvoltarea creativitatii
(Vernon 1993). De asemenea foarte utilizate sunt comportamentele de verificare sau nivelele de
rating, cu atentie asupra prezentului, frecventivitate, durata si comportamente de o severitate
specifica. Clinicienii implicati a treia parte din plata trebuie sa se refere la manualul de diagnostic si
statistica al celor afectati mental (asociatia Americana de psihiatrie,!994). Pt a organiza si a
comunica informatii acest volum prezinta un format standardizat bazat pe un sistem de evalure
multiaxial. Intradevar toti consilierii ar trebui sa fie familiarizati cu DSM IV si cu diagnosticurile
commune asupra copiilor si adolescentilor (Geroski, Rodgers si Bren,1997), incluzand deficitul/
hipeactivitatea atentiei dezorganizate, dezorganizarea stresului post traumatic, dezordinea
transmiterii deprimarea si anorexia nervoasa. Cand clientii tineri prezinta simptome de deprsie,
cosilerii cu cunostinte solide asupra acestui diagnostic pot, de ex, sa administreze un instrument
specific conturat pt a evalua depresia ( Beck,1987, Reynolds 1987, 1989 ) sau sa adopte cerinte
informale cu simptome specifice. Evaluarea ei vitala nu doar pt a diagnostica dar si pt dezvoltarea
interventilor( Semrud- Clickeman 1995). Cosilierul ar trebui sa fie pregatit sa ofere informatii,
bazate pe evaluarea lui, altor consilieri cand este necesar (Schmidt, 1996).
Colectarea mai multor informatii
O relatie de incredere intre consilier si client, cu privire le varsta clientului, este marca a
consilierii efective alteori abordarile teoretice difera cand problema si informatia despre ea devin
concentrarea in aceata relatie. Carlson (1990) a recomandat o abordare directa pt obtinerea
informatiei de la client cand lucreaza cu alti copii. Thompson si Rudolph (2000) au ajuns la cocluzia
ca, consilieul poate acumula orice informatie pe care clientul a oferit-o si sa indice bunavointa de a
discuta situatia.
Cand consiliezi copii, ascultarea e o calitate mai importanta decat intrebarile (Huges si Bake
1990). Unul dintre obiectivele de la prima sedinta este de a-i arata copilului ca el sau ea este intr-un
mediu de siguranta si va fi ascultat, pentru a se putea dezvolta obligtoriu. Anumiti copii formeza
usor legaturi si vobesc destul pt a-si impartasi aspecte personale (Herlihy, 1993) Semrud-Clickeman
1995.Consilierii pot intampina rezistenta daca incearca sa impinga un copil de la spate fortandu-l la
atentie la problemele terapeutice .Consilieii incepatori se pot simti defensivi si frustati cand un
copil nu vrea sa vorbeasca (Herlihy,1993,p.66 ). Cand un copil raspunde la intrebare, multi
cosilieri tind sa urmeze raspunsul cu alta intrebare. Mai eficient este de a parafraza , pt ca aceste
strategii incurajeaza expansiunea raspunsului anterior (Thompson si Rudolph, 2000). Cu cat
consilieii insista mai putin cu atat mai mult copii le vor spune ( Greenspan, 1981). Intuitiv copii au
incredere si se deschid in fata acelora care-i plac si-i inteleg ( Thompson si Rudolph, 2000, p.149).
Erman si Lampe(1996) au avertizat asupra impacientaii atunci cand raportul este intarziat. Copiii
abuzati, de ex., pot fi alerti la posibilitatea de deceptie (Bugental Shennum, Franck Elecman,2001) si
de aceea e mai greu de a crede un cosilier. In general cosilierul trebuie sa fie deschis in fata nevoilor
si preocuparilor clientilor tineri, acordand atentia al ceea ce copilul simpte si sa gaseasca modalitatea
de-al ajuta fara a avea o sedinta rigida si fara a-l judeca (aceasta nu este deloc cu ceea ce consilierul
trebuie sa se confrunte). Cand un consilier reflecta asupra sentimentelor (pari fericita in legatura
cu aceasta;pari trist azi: am simtit ca esti ingrijorat in legatura cu tatal tau), clientii tineri se simt
auziti. Cand un copil crede in mod incorect ca problema ar trebui sa fie evidenta pt consilier, ca in
13

situtiile cere de la scoala de consilier, cosilierul poate spune, Banuiesc ca este ceva ce ti-ar placea
sa-mi spui. A-i putea sa ma ajuti? . Valoare rabdarii consilierului in a strange informatii si a unei
abordari care nu urmareste o anumita directie poate fi vazuta in urmatoarea relatare.
Matthew, zece ani, a fost terorizat la scoala. El a venit sa vada scoala consilierului pt ca
profesoara lui a remarcat ca el,nu-si facea temele si nu era activ in clasa. Nici unul dintre parintii lui
Matthew nu a obsevat nimic care sa duca la aceasta cauza. In intalnirea cu consilierul Metthew a
parut timid si serios poate chiar sperit in timp ce el si cosilierul au fomat un tablou in preuna, ei au
vb despre oameni cu care el a trait, respectiv de profesoara lui, cainele lui si ceea ce a facut el cand
ar fi putut sa faca orice ar fi vrut. El a lucrat apoi cu grija. In timp ce el face asa, consilierul l-a
intrebat daca se intreba ce fac consilierii. Rspunzandu-I lui Matthew care a dat afirmativ din cap,
consilierul a spus, copiii pot sa povesteasca consilierilor despre orice doresc ei, sau gandesc, sau
despre ceea ce sunt suparati. Cosilierii sunt buni ascultatori. Dar aceea ce spun copiii depinde de ei.
Apoi Matthew a ales cateva markere si a inceput sa deseneze pe o hartie. In timp ce el desena
consilierul a facut afirmatii nonevaluative desre culori si umbre. Cand cosilieul se pregatea sa-l
trimita inapoi pe Matthew ea ia spus ca i-a facut placere sa vorbeasca cu el si ar mai vrea sa mai
faca asta. Matthew a parut fara dorinta de a pleca, si a luat o alta foaie pe care sa deseneze. Dintr-o
data cu lacrimi in ochi el ia spus despre terorizare. suna infricosator a spus consilierul. Mattehw i-a
spus ca s-a temut ca tatal si fratele mai mare l-ar fi numit plangacios si ia spus ca stia ca parintii lui
se vor certa pt ceea ce ar fi trebuie sa faca. El a spus ca fratele lui mai mare l-a lovit cu regularitate pt
a ma invata sa nu fiu plangacios. Nu te simti foarte bine in legatura cu aceasta, a replicat
consilierul, raspunzand cu simpatie la expresia lui suparata. Matthew a admis ca s-a simtit nervos si
ranit. In urmatoarea sedinta. Ei au interactionat mai depatre intotdeauna cu consilierul pe urma lui
Matthew, aprobandu-i sentimentele si punand intrebari deschise, pt a deveni informata in legatura cu
secventele si situatiile referitoare la terorizare.
Urmatoarea relatare a muncii unui consilier la scoala cu Maya ilustreaza valoarea eficientei
ascultarii si folosirea unei activitati structurata. Profesoara Mayei a recomandat ca fetita lor in varsta
de 10 ani sa fie dusa la scoala de consiliere pt ca profesoara a observat cearcane in jurul ochilor
Mayei si era fara viata. Maya si consilierul au inceput prin a explora jucariile in salonul de consiliere
si conversa calitatiile Mayei prietenii ei si interesele ei. In timpul activitatii care a implicat opozitii
complete cand a fost mica. acum. Maya a spus cand am fost mica m-am temut de monstrii;
acum ma tem de intuneric.Ea a adaugat, Chiar ma tem de intuneric Pe masura ce conversatia
inainta s-a desvaluit probleme de somn temeri in legatura cu accidentul, temeri in legatura cu
moartea si neluarea in seama a fricii ei de catre parinti. Consilierul a normalizat fricile Mayei
spunand, multi copii se tem de intuneric sau de ceva. Este in ordine. Nu este nimic in neregula cu
tine. Ma intreb ce putem face pt a te putea ajuta in legatura cu frica de intuneric. Ei au decis ca Maya
sa-i intrebe pe parinti despre o amintire si sa-I citeasca o poveste inainte de a adormi. Consilierul si-a
exprimat increderea ca, prin munca Maya va fi deveni din ce in ce mai buna in a-si stapani fricile, Ei
au convenit ca Maya se va intoarce intr-o saptamana pt a-i spune consilierului cum merge practica.
Cu cunostiintele si promisiunea Mayei consilierul s-a intanit cateva zile mai tarziu cu mama
Mayei. In timpul intalnirii el a normalizat fricile implicand-o pe mama in explorarea unor strategii pt
Maya si au explorat alte suse posibile de anxietate. Mma a spus ca ea a stat la telefon pana tarziu
vorbind despre recentul accident si spitalizarea verisorului Mayei. Consilierul a observat limbajul
infricosator al ei si usor a exporat cu ea posibilitatea ca pesimismul si exagerarea intamplarii intr-o
14

familie infricosatoare poate avea un impact asupra Mayei. Mama Mayei a spus ca a fost exagerat de
protectiva cu Maya de la accident si ar fi putut fi chiar ea nervoasa inainte de a adormi. In concluzie
consilierul ia trimis mamei un mesaj de incredere, sunt sigur ca vei descoperi cum sa o faci pe
Maya sa se relaxeze inainte de a adormi si cum sa o faci sa stie ca vei fi acolo ca s-o protejezi cand
noi devenim din ce in ce mai destepti in legatura cu acest lucru. Ca rezultat al acestei discutii
consilierul a fost mai informat, planificand sa nu discute de accidentul verisorului la sedinta viitoare
pana cand Maya nu v-a aduce vorba despre asta.
Profesorii si administratorii adesea astepta de la scoala de conilieri sa indrepte repede
problema comportamentului unei clase, poate doar in 15. Cand o solutie rapida pare posibila si cea
mai buna, consilierul poate aproba un model de consiliere instructiv( vezi cap5). Consilierul poate
decide oricum ca cel mai bun curs este de a lucra pentru stabilirea unei relatii. Interactiunea pasnica,
chiar si pt cateva minute de cateva ori pe saptamana poate fi cheia altor progrese. O aparenta
abordare, incuzand datele problemei prezentate, poate atrage atentia unui copil incapatanat. Aeasta
abordare a fost folosita in scenariul urmator in care un copil tocmai a fost inlaturat dintr-o clasa de
educatie fizica pt ca avea probleme de comportament: pari un copil interesant iar mie imi plac copii
interesanti . De obicei este placut sa-i cunosti. Cateodata sunt plini de surprize iar asta face munca
mea interesanta si asta e bine. Suna ca si cum ai fi plin de curaj. Crezi ca am dreptate? Poate putem
sa pierdem timpul pe aici si sa incepem sa ne cunoastem.
Clark (1993) a oferit un ex ajutatator a unei situatii in care interventiile consilieruluiau fost
premature in intentia de a presa parintii si profesorii. Chiar daca discursul consilierului a parut sa fie
prea intim pt ca o reletie nu a fost suficient de stransa . Aici ca la multi alti clienti a fost importanta
increderea in procesul de consiliere si concentrarea solida asupra relatiei (p.25 ).
Utilizarea intrebarilor
Garbarino si Stott (1999) au recomandat in munca cu prescolarii ca, consilierii sa foloseasca
numele copilului si temerile copilului in temerile lor; sa rezume, nu sa repete intrebari pe care
copilul nu le intelege; sa evite intrebarile successive; sa nu puna o intrebare care urmareste fiecare
raspuns pe care copilul il da; si sa foloseasca intrebari care sunt doar putin mai lungi decat
propozitiile pe care copilul le utilizeaza. Park(2001) a aflat ca in timpul interviurilor in care studia
slabiciunile copilului, dezvoltarea intrebarilor potrivite ofera raspunsuri clare intrebari care se afla
spatele capacitatiilor cognitive ale copiilor au creat dificulti in mod regulat. Thompson si
Rudolph(2000) au scos in evidenta ca intrebarile adultilor adesea refleta curiozitate mai degraba
decat dorinta de a ajuta. Aceste intrebari au fost utilizate la analiaza, ori critica. Tipurile de intrebari
gen de ce? sunt adesea asociate cu vina.si acesti copii adesea cad intr-un anumit fel de a raspunde
si apoi astaptand intrebarea urmatoare. Thompson si Rudolph la fel ca si Lamb, Sterrmberg ,
Orbach, Esplin si Mitchell(2001) , a observat ca intrebarile directe pot fi nepotrivite pt obtinerea
informtiei sau a clarificarii dar au mentionat ca intrebarile deschise de asemenea pot genera mai
multe informatii si de a promova expresii spontane. Intrebarile deschise de asemenea dau raspunsuri
mai clare ale copiilor in timpul si dupa interviuri(Fiuvsh Petterson si Schwarzmueller,2002) si careva
contradictii in timpul interviurilor ample care includ intrebarile, in special intrebarile care ofera
optiuni si sugestii (Lanmb si Fauchier,2001). Claritatea de asemenea poate fi compromisa in timp de
catre presiunea parintilor sau intrebari intelese in mod gresit (Henderso, 2001). Conform unui studiu
15

(Waterman, Bladesth si Stancer,2001 copiii pot raspunde intrebarilor inchise: este cerut un raspuns
da/nu) chiar si atunci cand intrebarile nu au raspuns, in timp ce ei sunt constienti ca ei nu stiu
raspunsurile la intrebari, la detalile specifice cerute. In ex lor de ancheta deschisa Ewans Hearn,
Uhleman si Ivey (1998) au oferit urmatoarele urmatoarele tipuri de intrebari: poti sa-mi spui mai
multe despre;cum te simti in legatura cu;ce ai face;ce fel de lucruri(pp39-50).
Stabilirea unei relatii si dezvoltarea concentrarii utilizand media
Multi copii si chiar si unii adolescenti beneficiaza prin a avea ceva cu care sa se potriveasca in
oficiul consilierului. Fiecare consilier care lucreaza cu clienti trebuie sa aiba mai multe jucarii
potrivite, materiale pt expresii careative hartie de desenat si markere de calitate si puzzle-uri pt
clientii care simpt nevoia de a se indeparta de la intensitatea situatiei nevoia de a-si diminua
constiintele, sau au nevoie de a fi ajutati prin expresii sau vorbe(vezi cap 4, pt o discuti pt
terapie).Aaron, 13 ani, a parut nervos cand a sosit de la prima sedinta a lui de consiliere. El nu a
avut nici un contacy visual Cu consilierul si a raspuns dar cu monosilabe cand a incercat sa-l implice
in conversatie. Consilierul a stiut ca familia lui Aaron a fost traumatizata recent de catre tatal lui
violent. Pt a-l ajuta pe Aaron sa se simta in siguranta ea a mutat superficial mai multe lego-uri
superficiale intre ei si a inceput sa construiasca ceva invitandu-l pe Aaron sa faca la fel. In curand
doar Aaron avea sa fie implicat in joc. Dupa o mica discutie, consilierul a spus: Am inteles ca viata
ta a fost dificila in ultima vreme .Dar nu stiu multe despre asta. Ce ar trebui sa inteleg ca sa-mi fac o
ide despre cum este ?Aaron a continuat sa-si tina mainile ocupate cu jocul in timp ce devenea
implicat in dialog, discutand despre temerile lui de copil mai matur care incearca sa-si protejeze
fratii. Comentariile lui au fost incisive. De altfel el nu a avut contact vizual cu consilierii, el a parut
mult mai constincios si mai mult capabil sa se concentreze pe sentimentele si gandurile lui cand
mainile lui erau ocupate.Vorbitul a fost esential timpul primei sesiuni cu Sonja,9 ani care a fost
diagnonsticata atentie-deficit/hiperactivitate si a fost descrisa ca fiind zgomotoasa in clasa.
Consilierul a intrebat-o pe Sonja daca i-ar placea sa stea cu ea pe podea si sa se joace cu papusi in
miniatura.In timp ce Sonja se juca ele au vorbit incet despre interesele ei si despre ce i-ar placea sa
faca cu parintii ei, care sunt divortati de 2 ani. Consilierul a spusam inteles ca tu si cu parintii tai vati inteles asa ca poti fi cu amandoi in fiecare saptamana. Cum iti place tie? Sonja a fost calma in
timp ce discuta despre divort dar a fost agitata si trista cand a vorbit despre noul copil al mamei ei.
Discutand a parut sa o ajute sa se concentreze in a-si exprime sentimentele in loc sa fie coplesita de
ei.Ea s-a pierdut pentru moment in discutia cu copilul(bebelusul) dar a ramas concentrata la
problemele copilului si la relatia cu mama ei. Consilierul Sonjei nu a facut nicio referire cu privire la
varta ei in timpul sesiunii cu privire la discutie, este important sa nu se faca evaluari despre calitatea
constructiilor, desene sau dialog. Adolescentii in mod special sunt adesea ingrijorati in legatura cu
evaluarile deespre ceea ce fac si procesul inceteaza sa fie expresiv sau distractive. Comportamentul
copiilor ar trebui sa fie vazut in raport cu alte comportamente ale lor desi a desenat poate usura
procesul ei de asemenea pot sa fie creativi doar de dragul de a fi creativi.In adaugare, a avea un
moment creative si a avea ceva sa fie ocupat poate ajuta la construirea reletiei de consiliere cu un
copil sau adolescent (Orton1997).Cateodata desigur continutul desenelor poate oferi informatii de
baza despre membrii familiei portretul relatiilor de scoala sau transmiterea cerintelor,de ex, un copil
de 6 ani nesolicitat, deseneaza portretul preferat in timpul unei sedinte de consiliere.
16

Transmiterea feed-back-ului despre ei insisi

De Iong si Berg(1998) au discutat beneficul potentialului terapeutic de a reda complimente
bazte pe realitate in interesul de a construi increderea si de a reda speranta in particular cand
consilierul este direct fata de gasirea de solutii mentionand ca puterea trecutului si succesele sunt
importanteex perientele din trecut utile sunt acelea in care clientul a crezut sau a facut ceva care ar
fi putut duce le dezvoltare curenta a dificultatilor .Aceste experiente sunt sccesele trecute ale
clientului(p.31). Copiii au nevoie sa primeasca informatii si feed-back-uri despre ei insisi. Afirmarea
copiilor nu este niciodata de neluat in seama si cu timpul, discursurile credibile ajuta la construirea
relatiei dintre client si consilier. Valoarea claritatii Feed-back-ul pozitiv este clar prezent in
urmatorul episod impartasit de un consilier mai in varsta.
Talia, de 15 ani, a fost abuzat sexual de un biat mai mare timp de mai muli ani nainte s
vin la mine. Pn n acel moment nu se fcuse nimic. Prinii Taliei erau ruinai i au nvinovito. Mesajul primit de ea era: E vina ta. E ceva n neregul cu tine. Aceast informaie era greit. Iam spus Taliei ce trebuia s se fi ntmplat, c nu era rea i c nu fcuse nimic nepotrivit. Familia ei
nu tiace s fac n legtur cu ce se ntmplase. Le era fric, astfel c au reac ionat ntr-un mod
nepotrivit. Era normal ca ea s fie suprat. i era normal ca ei s-o fi neles greit.
Apoi am descris scena ipotetic n care mama Taliei s-ar fi comportat potrivit. n acea scen,
Talia i-ar fi spus mamei ce s-a ntmplat, iar mama ar fi ascultat-o i ar fi fcut-o s se simt n
largule i, apoi i-ar fi spus c nu e vina ei, i-ar fi promis c o va proteja i ar fi ajutat-o s cear ajutor.
n acea scen, mama Taliei ar fi sunat la poliie, care ar fi vorbit cu amndou ulterior pentru a afla
mai multe informaii. Poliia ar fi arestat biatul, iar mama Taliei ar fi dus-o la medicul de familie.
n fiecare zi, mama Taliei i-ar fi spus c nu a fost vina ei i c ea nu a fost o persoana rea.
Am ncurajat-o pe Talia s-i imagineze acea scena n fiecare zi i s se auto-incurajeze, de
vreme ce ea a fost prea mare pentru a fi zguduita de mama ei acum. Dar ea ar putea obine
imbratisari de la mama ei, adevarate-imbratisari. Sptmna urmtoare, a povestit c ea i mama ei
au avut prima lor conversaie susinuta vreodat despre incident. Ele au plans i s-au mbriat i ea
a simtit ca ar putea fi eventual capabila s o neleag i s ierte pe mama ei.
Prin furnizarea de feedback exact al Taliei i afirmarea acestuia, consilierul a ajutat-o sa-si
inteleaga sentimentele si de a merge mai departe.
Afirmarea neconditionata
Oferirea unei perspective necondiionat pozitive, congruenta si empatia sunt eseniale pentru
toate relatiile de consiliere (Orton, 1997). Consilierii folosind o abordare nondirectiva, cel mai
probabil, utilizeaza perspectiva pozitiv necondiionat, impus de Rogers (1957) i trebuie s se
abin de la morala, de luare a hotrrilor judectoreti, diagnosticarea, sau concentrarea pe soluii.
Conform Thompson i Rudolph (2000), copiii sunt mult mai sensibili dect adulii in
relatiecu ceilalti. n exemplul cu Talia, ea a beneficiat in consiliere de afirmare i necondiionata
acceptare .In aplicarea lui Rogers "persoan cu abordare centrat de lucru cu copiii, Thompson i
Rudolph au remarcat faptul c, dei unele situaii cere consilierilor de a lua un rol activ", chiar i
copiii mici pot distinge ntre comportamente pozitive i negative i sunt n msur de a alege pozitiv
17

o dat ce consilierul a stabilit un dialog deschis, n care sentimentele i emoiile pot fi difuzate i de
conflicte de rezolvat "(p. 149).
Aceast abordare este cea mai eficient atunci cnd clienii lor consilieri predau despre
problemele lor situaii, consiliere cu practica i de a asculta activ, folosind rezumat de stat i de
reflecie. n acest fel, consilierul comunic ca clientul este n valoare si inelegere si intelege ise
intampla.
De multe ori, copii i adolesceni au nevoie de cineva alaturi cand trec printr-o perioada
grea.. Un tiner, care a fost agresat sexual ca un copil nu ar putea fi gata de a vorbi pe larg despre
asta, dar poate fi nevoie de cineva care s ofere acceptare. Un copil care se confrunt cu parintii lui
"divor poate fi nevoie de asigurrea c sentimentele lui sunt normale i c el este un om demn. Un
adolescent cu depresie poate fi n imposibilitatea de a numi problema, dar un consilier poate oferi
unele incurajari de stabilitate i de afirmare. Consilierii care sunt gestionati de ngrijire limitat au
mai puin posibilitatea de a "sta" cu clientii cu distres mare ,
n ciuda acestor constrngeri, consilierii, pot oferi sprijin important. Am, observat
numeroase cazuri, n afar de coal i de setrile de la copii i adolesceni, care a supravietuit
perioade de timp de ideaie suicidar n timp.

Spune adevrul
Rudolph i Thompson (2000) au discutat dilema faa deconsilieri c atunci cnd copii par s
fie exagerati in a ctiga atenia sau simpatia. o declaraie sau un text poate interfera cu meninerea
unui raport de ncredere nav, n special dac toate sau o parte din poveste este adevrat. ntr-o
strategie este de a utiliza, spunnd, de exemplu, "povestea asta ma deranjeaza, Se pare ciudat ca un
lucru s se ntmple. Va trebui s se gndeasc la asta." Un rspuns ca acesta ofer copilului o ans
de a modifica un text, evitnd n acelai timp o provocare. Alte rspunsuri eficiente a include aceste:
"Care pri din text care crezi c ar trebui s cred despre cele mai?" "Trebuie s am s-mi spui mai
multe despre faptul c"; "Pun pariu unii oameni ar putea crede c a fost ciudat pentru cineva de
vrsta ta," toate de care s ofere posibilitatea pentru copil pentru a extinde sau retrage.
Consilierii trebuie s fie judiciosi n utilizarea lor de auto-dezvluire, cu copii i adolesceni,
atingerea unui echilibru ntre terapii eficiente rigide de griji, nechibzuit, inutile i de auto-dezvluiri
(Renik, 1999). Consilierea ar trebui s rmn concentrata pe tinerii nu client i s fie deplasate spre
consilier. Acesta poate fi tentant de a spune, "Cnd eram de vrsta ta", sau "o dat am avut o
experien similar", dar, mai ales cu adolesceni, de nalt calitii aerului este de mai bine de
ascultare activ (Nichols, 1995). Puini adolesceni cred c oricine altcineva, mai ales pe cineva mai
n vrst dect sunt, ar putea fi avut o experienta similara de a lor (Elkind, 1981). Tinerii au nevoie
de, un obiectiv care valideaz experiena lor ca unicat i important. La risc, copii i adolesceni, n
special, aprecieza stabilitatea ascultarea care nu este auto-absorbit.
O pozitie "One-Down"
Prin a lua o poziie n jos, consilierii pot obine informaii de la clienii tineri n timp ceiincurajam. Consilierii nu tiu lumea copilului sau adolescentului, i ei nu vor afla despre el prin o
pozitie de superioritate. Mai eficient este aceasta: "Invata-mi despre ... [viata ta; dvs. de tristee;
18

fiind 13; dvs. de probleme de somn]." Clienti apoi poate "spune ca stiu mai multe despre viata lor
decat consilierul face ,, (Thompson & Rudolph, 2000, p. 134). Consilierii sunt instruii pentru a
explora lumea de toate felurile a clientil, inclusiv copii i adolesceni. n aceste explorari, fiind "mai
puine indicii " poate fi extrem de util. Comentarii, cum ar fi urmtoarele pot fi eficiente informaii
despre lumea clienilor:
"Nu mi pot imagina cum e sa fi de 9 ani si mama ta avea s v spun c ea i tatl tu o
sdivoram."
"Ajutai-m s neleg cum e sa iti vizitezi tatal la spital spital pentru a vizita tatl tu ".
"Nu sunt n lumea ta, asa ca nu stiu ce tipuri de droguri sunt acolo. Ce ar trebui s neleaga
despre droguri adulii,in aceste zile?"
"Poate ai putea s m iei n jos pn la auto-mecanica i sa imi arati i
mprejurimile.
Sunt cu adevrat nu foarte priceput la maini."
Cnd spui despre lumea lor, copii i adolesceni e nevoie de ajutor pentru a putea gsi cuvinte
pentru a descrie sentimentele lor. Comentarii, cum ar fi urmtoarele ar putea ajuta:
"Dac a fi n pantofii ti, mi-ar fi, probabil, senzaie de un pic de frica." "Asta sun foarte
confuz".
"Cred c dac cineva s-ar destrma asa, as putea ajunge foarte furios," Unii copii care l-am
cunoscut s-au simit tristi c atunci cnd s-a ntmplat cu ei.
Utilizand procesul ntrebrii
Procesul de orientate spre comentarii i ntrebri, care se refera la procesele interne i
externe, sunt importante n relaiile cu momente incomode, decizii si sentimente intense, momente
de nelegere.
Exemplele includ aceste:
"Spune-mi cum a simit c- s fie linite."
"La ce te gndeai doar acum?"
"Ce sentimente avei acum, dup tot ce- fost greu de lucru a trecut?"
"Ce a fost asta ca provocare pentru a-mi place asta?"
"Cum afost sa faci o astfel de observare matura"
"Spune-mi despre ce sa ntmplat aici. Am invadat spaiul dumneavoastr un pic?"
"Eu n-am spus c foarte bine. Ce a fcut asta suna ca la tine?".
Prelucrarea v ajut s punctati momente n relaia de consiliere . De asemenea, poate oferi
clientului posibilitatea de a explora sentimentele lui sau ei, i-l poate opri sa-l restabileasc sa se
concentreze pe sentimente sau o problem care prezint, ca i n acest exemplu:
"A dori s spune-ti o perioada de la sfritul a ceea ce v-ai mi-a spus pn acum.
Nu pot vedea ca a fost dis turbing s vorbesc despre ceea ce sa ntmplat.
Ce consideri despre faptul ca mi-a fost spuse astea?

19

Utilizand exerciii structurate

Folosind aceste exerciii (Peterso, 1993, 1995; Vernon, 1998a, b, c) poate fi eficient cu toati
copii i adolesceni, este util mai ales c clienti reticenti. Consilierii pot structura i folosi pix i
hrtie de activiti sau orale, cum ar fi urmtoarele au mare potenial pentru construirea ncrederii,
ajutnd timizii copii i adolescentii " i asi gsi cuvinte pentru a spune, "i oferirea de informaii
despre
capacitatea
de
dezvoltare
i
de:
Tez provine (de exemplu, "Sunt eu cel mai probabil atunci cnd am....")
(Peterson,1993,p.19)
Liste de verificare (pentru mam sau copil, inclusiv declaraii, cum ar fi, "coilul meu pare odihnit n
fiecare diminea, atunci cnd el / ea ncepe a doua zi";"Ma simt adesea inconfortabil la scoala.")
Contributia de exerciii (de exemplu, "Pe o scara de la 1 la 10,ct de mult nu suntei de acord
cu urmtoarele afirmaii?")(Peterson,1995) Stres-sorters (Peterson, 1993, p. 158) Joc de rol (de
exemplu, "tu fi tu, si am sa pretind ca sunt un tiran, n sala de clas. Se practic cu cteva din
strategiile pe care le-am vorbit despre"). Scenarii scrise care prezint situaii problematice, cum ar
fi data de viol, comportament agresiv, sau nu adecvat, fiind hotrt(Peterson, 1995, p. 146) De autoevaluare foi (e / 4., "Mama mea crede c eu sunt ......;" Tatal meu crede ca eu sunt ......; "meu de
profesori cred c eu sunt ... *"; "meu prieteni cred c sunt... cred ca eu sunt ......)
(Peterson,1993,p.119) Exerciii de auto-monitorizar (Vernon, 1993, p. 30) Rolul-exerciii de
explorare (Peterson, 1995, p. 94) Jurnale; auto-compunere cntece, poezii si
povestiri(Vernon,1993,pp..27-28). Developmentally este cazul activitilor care furnizeaza un bun
nceput pentru auto-exploraie i, de asemenea, pot fi utilizate n ntreaga relaie de consiliere clienti
pentru a ridica contientizarea de sine i de alii i s i sprijine n rezolvarea problemelor.
Consideratii speciale atunci cnd se lucreaz cu adolesceni
Adolescenii necesit abordri diferite de cele utilizate cu copii mai mici. ncrederea este
adesea greu de a se atinge cu adolesceni dect cu copiii. Raportul poate
fi mai subtil. "Ce este de unghi?" acestea de mirare. Unii adolesceni, pot fi suspiciousi in
conversaie, ele au intrat ovielnic ntr-o discuie de motociclete, despre care ambele au avut
considerabil de cunotine, i adolescentului a devenitinteresat. Cteva minute mai trziu succesul
consilierului prinfolosirea metaforei pentru a accesa o problem important, i-a mbuntit
rapoartele de comportament i de rspuns la adolescent.
Agenia coal i consilieri indic faptul c este important pentru consilieri de a fi interesat de
adolesceni personal, dar nu pentru a fi fortata. Cnd au venit la consiliere, muli adolesceni simt pe
care le-au fost "amortizate" de familie, profesori, administratori, i probabil chiar i colegii de
breasl. Prin urmare, ei trebuie s simta c sunt luati n serios, respectati, i nu judecai de ctre
consilier. Vor fi acceptati necondiionat indiferent ct de ciudate, sunt ncercarile de a fi. Ei de
asemenea, nu trbuiesc "mpinsi". este mult mai uor acceptat atunci cnd ei cred c este ideea lor,
nu de consilier impinsi.
n timpul sedintelor, adolescentul sa se simta ca fiind respectat. n plus, ei au nevoie de spaiu
i de exprimare. Aceste comportamente ar putea fi noi pentru adolesceni, care pot fi folosite cu
adutii.Urmtoarele exemple de rspunsuri ilustreaza reactivitate sczut i respect:"Am furat o
20

Toyota o dat." (Consilier: "Deci, ce se ntmpla n viaa ta cnd ai furat Toyota?")"Ca i cnd a
venit la clasa noastr i a vorbit despre violenta, despre un tipcu care am iesit? Asta s-a ntmplat cu
mine."(Consilier:"Imi pare asa de rau ca ai avut experienta asta.Este posibil s fi fost greu s-mi spui
asta, dar m bucur c ai fcut.) "Uneori, m simt aa de ru c m-am speriat ru de la cum ma simt."
(Consilier: "Sun nfricotor s te simti aa de ru. Spune-mi mai multe despre asta. Ce crezi
despre? Ce este nfricotor?")
Raspunsurile bomba , cum ar fi cele din exemplele anterioare, pot fi teste pentru consilieri .
Pentru consilier, sa fie bun de ascultat i de munc necesit mici reactii emotionale (Nichols, 1995).
Echilibrul si atentiiile, mici de reacie de rspunsuri poate ajuta clienii tineri,deoarece problemele
pot fi dificil de abordat.
Poate c, spre deosebire de experienele de acas, echilibrul, atentie, afirmare, de validare
exista i va conduce la ncredere. Poise"Wow! Asta sun ca o situaie foarte dificil." n fapt, o
astfel de declaraie poate servi ca puternic de validare. Poise nseamn, de asemenea, amintind de a
verifica posibilitatea de a exista ideaie suicidara. Adolesceni, pentru c, uneori, sunt utilizate
pentru a le judeca aduli i prsirea ei, de asemenea, nevoie de consilieri care s demonstreze c
sunt acolo "pentru drum lung." Autoritatea la Adolescenti putea s fi modelat strmutate mnie,
stare de instabilitate,. adolesceni sunt n teritoriu incert, din care o parte este procesul de
difereniate de la prini.
Client: "Am fcut ceea ce ai spus. I-am spus tatalui meu am vrut sa vorbesc prietenul meu [in afara
de scoala]. El m-a pedepsit pt. o luna
Consilier: "Tatl tu poate fi speriat pentru tine, i s-ar putea sa nu tiu cum s v protejai Dar a
fost un lucru bun sa vorbesti cu el. Sunt bucuros s crezi c ce vorbesc poate fi de ajutor. Sper c
vei putea s vorbiti despre lucruri de genul asta cndva. Imi pare rau ca ai fost pedepsit. "
Lucreaz mpreun spre dezvoltarea de intervenii
Interveniile n curs de dezvoltare, nu ar trebui s fie o ntreprindere
ntmpltoare.Reynolds(1993) a accentuat nevoia de planificare atent, proiectare, implementare i
evaluare. Dup explorare se prezint problema cu clientul, de catre consilier ncepe la planul de
intervenii, proiectare pe baza obiectivelor curente, de contientizare de intervenii nereuite
anterioare, abiliti ale consilierului, i s-i dezvolte nivelul capacitatii mentale la client,stil de
nvare, precum i de constrngerile de timp.Punerea n aplicare ar putea s conduc misiuni de
teme pentru acas.La momentul de punere n aplicarecu toate acestea, poate fi necesar pentru a
aduce modificri de intervenie, ca rezultat al lipsei de pregtire al clientului.
Mai trziu, ar trebui s implice o evaluare sistematic, evaluare deliberat de intervenie.
Myrick (1997) a sugerat punere de ntrebri, cum ar fi: "Ce-ai dori cel mai bine despre ce-ai fcut?"
"Dac ai putea sa schimbii lucrurile, ce-ai face diferit?" (p. 154).
Scoala de consilieri, n special, de multe ori este chemata de a rezolva cazurile studenilor.
Myrick (1997) a prezentat sistematic model de rezolvare a problemelor, constnd din patru ntrebri
care poate fi ntrebat ntr-un interviu:
Care este problema?
Ce-ai ncercat?
Ce altceva ai putea s faci?
21

Care este pasul urmtor?Myrick a recunoscut c o problem nu poate fi adevarata problema,

dar este, totui, este un loc pentru a ncepe. Cnd un copil prezint mai multe probleme Myrick
atenioneaza mpotriva "persoana de inundaii concentrndu-se pe toate" (p. 172). n schimb, el a
sugerat ncurajarea copilului de a selecta cteva din proble,me de a lucra i de a lua pe civa pai cu
ei. Osborn (1991) de asemenea, a avertizat c fiind gnditori pot avea nevoie de ajutor, prin roluljoc, metodele de Gestalt, ilustraii i exemple i, atunci cnd se lupt cu concepte, contradicii, i
alternative.
Rudolph i Thompson (2009) recomand urmtoarea definiie de a clarifica problema
tinerilor asteptarile clientului. n cele din urm, nu conteaz ce problema model de rezolvare este
urmat, ci de consilier pune de a folosi ceea ce el sau ea a nvat anterior, n timp ce de lucru cu
clientul (Clark, 1993), modele de aplicare a auzit i de teme i observat, (orton, 1997), i, n funcie
de abordare teoretic, axndu-se pe obiective i "pasul urmtor." Conform Myrick (1997), "Se
presupune c un prim i urmtorul pas va determina alte comportamente pozitive, n cazul n care
un urmtor pas este planificat cu atenie" (pp. 152-153). Rudolph i Thompson (2000) a observat c
acele comportamente ulterioare, sunt mult mai probabil ca n cazul n care clientul a fcut un
angajament de a ncerca o rezolvare a problemelor idee.
Unii autori au pledat pentru scurt-abordri de consiliere pentru utilizarea n coli (Bruce &
Hopper, 1997; Littrell, Malia, & Vander-lemn, 1995; Myrick, 1997). ntr-adevr, un studiu de
Littrell, Malia, i Vanderwood (1995) a constatat c o singur sesiune de scurt-consiliere a fost
model de eficiente. Scurt terapie este discutat n detaliu n capitolul 5. Vernon (vezi Capitolul 6)
discut despre eficiena ed.rational emotive si comportamentala cu copii i adolesceni. Ambele
abordri cele de bine cu clientii tineri, deoarece, printre alte motive, acestea sunt scurte i se
potrivesc cu clientii In functie de conceptualizarea de timp.Pentru clienii tineri, ceea ce este astzi
o problem nu poate fi o problem de mine.
Aplicate n timpul interveniilor de acest stadiu de consiliere poate trece o mare varietate de
caz, inclusiv a juca terapie, bibliotherapy, terapeutic scris, muzica, arta, structurat i experiene,
dintre care unele au fost menionate anterior n acest capitol.
Capitolul 3 ofer o discuie mai detaliat a interveniilor adecvate pentru lucrul cu
copiiiadolesceni.

Oferirea de sfaturi
n general se consider c consilierii sunt cei care dau sfaturi, iar n consilierea tinerilor este
ntr-adevr tentant. Rudolph i Thompson (2000) a cerut consilierilor de a rezista la aceast ispit:
Consilierii care cred n unicitatea, n valoare de, demnitate, responsabilitate i de a
individuale i care cred c, avnd n condiii corespunztoare, persoanele fizice pot face alegerile
corecte pentru ei sunt reticente n a oferi consiliere n rezolvarea problemelor de via. n schimb,
acestea au utilizare a cunotinelor lor de consiliere i de calificare, pentru a ajuta clienii in a face
alegeri responsabile i, n efect, nvai cum s devin propriul lor consilier.(p.44)
Aceti autori au subliniat pericolul de a crea dependen clientilor tineri, ca urmare
ncurajndu-i s se bazeze pe aduli s fac decizii pentru ei. Conform Erdman i Lampe (1996),
22

"consiliere oferind soluii sau mai transmite o lips de ncredere n capacitatea copilului de a rezolva
probleme"(p.376).
Cnd clienii, chiar i copiii mici, simt responsabiliatytea, ele sunt mai multe anse de a
continua s creasc, sustinerea lor de explorare independent, i gsi propriile lor forte i strategii n
viitor. n caz de 9 ani Sonja, al crui caz a fost introdus mai devreme n acest capitol, de consilier ar
putea spune asta:
Sunt foarte impresionat de ceea ce ai fcut. Ai spus ceva care a fost foarte, foarte important,
i tu ai spus-o n limba matura. Tu mi-ai spus cum te-ai simit foarte bine despre noul copil. Asta a
fost frumos. Sunt surprins, pentru c nu tiam c ai putea face. Nu ai tnguit. Tocmai ai spus-o! Am
pus o ntrebare pe care ai putea avea orice fel a rspuns ai ales. i tu ai tiut cum s o fac. Asta e
aa de important pentru a fi capabil de a spune oamenilor exact ceea ce simt. Cnd ai nevoie pentru
a face asta din nou, vei fi gata. Cum te-ai simtit sa imi spui?
Concentrarea pe aici si acum
Myrick (1997) distinge ntre-aici i-acum, i apoi i-acolo n timpul procesului de consiliere.
El se refer la ceea ce se ntmpl n prezent ntre consilier i client; acesta din urm se refer la
sentimentele i evenimente din trecut. Aici-i-acum declaraiile consilierului il ajuta pe client s
exploreze n profunzime chestiuni i sunt susceptibile de a fi intens, intim, i personale. Ele sunt un
potenial pericol, dar sunt de asemenea puternice i emoionante.Declaratiile consilierului apoi, iacolo pot fi folosite pentru a fi difuze, de intensitate de la momentul prezent i, de asemenea, poate
fi adecvat la nceput de consiliere, n care sunt mai puine sanse de pericol. Declaratiile Aici-iacum pot fi eficiente n a face cu rezisten: "Spune-mi ce v simii acum. Sunt sensibil o reacie la
ceea ce am spus."
Afirmarea de rezilien
Consilierii de asemeneapot incuraja clientii tineri prin afirmarea lor de rezilien, descrisa de
Higgins (1994) ca un "proces activ de auto-incurajare i de cretere," a fi "capabil s negocieze
provocri semnificative pentru dezvoltare, dar constant, de completare snap napoi", pentru a
completa important de dezvoltare a sarcinilor cu care se confrunt n care acestea le cresc "(p. XII).
Reziliena poate media efectele din dificile circumstante. Nimeni nu poate fi observat un copil de
forte n acest sens, nc aceste forte ar putea fi cruciale de a lui sau ei de zi cu zi de supravieuire.
Un consilier care vorbeste despre aceste anunuri de punctele forte i vorbete cu ncredere de la
locul lor n "un viitor mai bun" ofera optimism ntr-un moment critic n timpul de dezvoltare. Dup
ce sa remarcat forte la client, un consilier spune "Stiu ca ne vom descurca" se poate afirma cu
putere, pe lng care i exprim convingerea despre potenialul uman, n general. Factori de
rezilien includ urmtoarele, n funcie de reprezentanta literara (Beardslee & Podorefsky, 1988;
Cesarone, 1999; Farrell, Barnes, & Banerjee, 1995; Garmezy, Masten, & Tellegen, 1984;
Herrenkohl, 1994; Higgins, 1994; Katz, 1997; Taur & Patterson, 1996; Smith, 1995; Tschann,
Kaiser, Chesney, & Alkon, 1996; Werner, 1995):
Caliti de temperament
Caracteristici personale
23

Condiii de familie
Legturile afective care s ncurajeze ncrederea, autonomie i iniiativa
Auto-nelegerea
ncrederea c aciunile pot face o diferen pozitiv n viaa unei persoane
Suportul celor din jur, sub form de mentori, prini surogati i rolul modelelor de urmat
Talentele excepionale i inteligena
Dorina de a fi diferiti de prini.
Un consilier poate avea un impact pe termen lung la copii sau adolesceni SIM fiind un
strat de stabil, care recunoate n ngrijirea cifra lor de circumstane dificile condiiile i a
ncrederii n acestea. n general, consilieri vor avea credibilitate dac comentariile sunt bazate pe
informaii i observaii de la sesiuni, la fel ca n aceast situaie:
n ceea ce mi-a spus azi, am observat multe lucruri care-ma face foarte plin de speran
pentru tine. Ai o bunica pe care poti conta . Ai gsit moduri de a primi ali aduli s acorde atenie
i pentru a v ajuta. Crezi bine. Esti un supravieuitor. "faci sens"situatiilor complicate. Si mama ta
a avut grija de tine, nainte de a muri, atunci cnd erau foarte tineri. Toate aceste lucruri sunt de bun
n viaa ta, i ei v ajuta s v fac puternic.De aceea sunt foarte plin de speran pentru tine.
n acelai timp, consilierii pot sublinia c, dei anumite "abilit de supravieuire" ar putea s
fi fost eseniale n trecut, ei acum ar putea interfera cu relatiile.Dar aceste comportamente ar putea
acum s contribuie la problemele de acas, la coal, cu prietenii, n relaii, sau la locul de munc..
Atunci, ajutandu-va clienii s neleag comportamentele lor,ca nu mai sunt eficiente ,ar putea
genera deschidere la strategii pentru a face schimbri pozitive.
ncheierea
Referirea
Dup atenia la domeniul de aplicare a problemei, pentru a da rspunsuri la interventia
curenta , i la ceea ce ar fi cel mai bine pentru copil sau adolescent (Semrud Clikeman, 1995), un
consilier poate stabili c lui sau ei, sedintele de consiliere au resurse instituionale nu sunt
suficiente pentru a satisface un copil sau adolescent de nevoile necesare. n astfel de cazuri, de
trimitere la alte servicii, cum ar fi abuzul de substan sau de sntate mintal, facilitati, rezidential
centrele de tratament, sau de servicii sociale, este n ordine. De consilier este responsabil pentru
organizarea de informaii s asigure o tranziie armonioas i de a oferi prinilor i tutorilor cu
informaii exacte despre site de trimitere, i de serviciile oferite (Schmidt, 1996).
Terminarea
Consilierea se termina din mai multe motive. coala termen ar putea fi de peste, sau copii de
coal ar putea trece la un nou nivel de scoala, raion, ora sau. Parintii sau copilul pot face apel la
halta de consiliere pentru o varietate de motive. Un consilier poate face o trimitere la un alt
profesionist.

24

Unii copii i adolesceni pur i simplu, nu se ntorc dup aportul, sau au discontinuu
tratamentul cu nici o explicaie. Christy (2001) a constatat c veniturile familiei chiulul sau de
fugar a fost asociat cu comportamente de auto-excludere.
De multe ori, relaia de consiliere este o prezen puternic n viaa clientilor tineri, i au
devenit nerbdtori ca procesul de consiliere pentru a atrage o strns legatura. Pentru copii, pentru
care schimbarea a nsemnat revoltele sfrituri sau pentru care au nsemnat abandon, de terminare
de consiliere poate fi deosebit de dificil. De aceea, consilierul ar trebui s pregteasc tineri pentru
client la sfritul anului consultant ING in avans, inainte de final de sesiune, ori de cte ori este
posibil. Consilierul ar trebui s ajute clientul in procesul lui sau ei, sentimentele asociate cu care se
ncheie, poate aranja un fel de ritual, pentru a marca-o, i ar trebui s reasigura c el sau ea va
rmne n gndurile lui cu o parere buna. Fcnd acest lucru, consilierul comunic un mesaj
important: procesul de consiliere a fost o experien semnificativ, i n care clientul a fost demn de
ea. Semrud-Clikeman (1995) a observat c agitarea, mnie, anxietate i reacii sunt normale la
terminare. Cu toate acestea, ele ar trebui explorate pentru a determina dac este prematur sau de
terminare a apelurilor pentru mai multe proCESE, n special atunci cnd rezilierea este initiata de
consilier.
Ca de terminare , diverse aspecte pot fi abordate. Cnd ambii client i consilierul vor rmne
n proximitate i consilierul va fi disponibil, clientul poate fi fcut contient de faptul c viitorul
poate fi aranjatat de consiliere, dac este necesar. Pe baza clientului progrese n consiliere,
consilierul poate face previziuni despre el sau ea, a continuat succesul potenial de dezvoltare i
provocri-acesta Progresul fcut n timpul sesiunilor poate fi observat i a srbtorit, cu accent
consilier client ce a fcut pentru el sau ea auto. Relaia dintre consilier i client poate fi afirmata i
validata. De consilier poate depinde modelul original de exprimare a sentimentelor despre
terminarea unei relaii i, de asemenea, modelul poate spune la revedere. Semrud-Clikeman (1995)
a folosit "absolvire" tnr metafora, cu clientii, care explic faptul c reflect sfrituri "de succes,
nu doar pierderea" (p. 144). La sfritul ntlnirii de final cu un preadolescent, consilierul ar putea
spune ceva de genul:
Chiar m-am bucurat sa am de lucru cu tine. Ai fcut o mulime de munc peste
"n ultimele sptmni, i respect asta foarte mult. Am sa imi amintesc de tine, ca avnd o mulime
de piese interesante care merg mpreun, pentru a face pe cineva foarte frumos ca-buci de pnz
care face o coase la main. Unele piese sunt catifelat-moale, dur i unele , unele de bumbac, nite
ln, nite pantaloni de catifea cord. Am vzut o mulime de piese diferite n tine. Eu v mulumesc
pentru schimbul facut cu mine.
Ce crezi c v vei aminti de la conversaiile noastre mpreun? Ce a fost de ajutor?
mi imaginez atunci cnd iti vei face griji c lucrurile vor reveni la modul n care au fost atunci cnd
lucrurile au fost rele . Asta va fi normal pentru a-ti face griji. Dar ai muncit din greu aici, i tiu c
iti vei aminti de unele lucruri pe care le-ai nvat despre tine. i iti vei aminti de toate lucrurile pe
care le-ai fcut pentru a supravieui ultima mutare . [ consilierul apoi le insira .] Dac te simi
vreodat, trebuie s discutai cu un consilier din nou, nu eziti s fii n legtur cu mine, sau cu un alt
consilier.
Care ar fi cel mai bun mod de a spune la revedere chiar acum? Putei alege. Sunt deschis la o
strngere de mn, o mbriare, un zmbet, un "la revedere", sau orice altceva.
25

La ncheierea de consiliere cu clientii de orice vrst, ar putea s fi gndurile i sentimentele,

inclusiv gndurile despre sfrituri i pierdere. Acest lucru poate fi adevrat n special atunci cnd
clienii sunt copii i adolesceni. Sentimente apar pentru c a fost o relaia de consiliere i productiva
i, de asemenea, din partea consilierului care stie ca pot reapare din nou problemele ,pot continua s
fie vulnerabili, ntr-un mediu complex i anevoios. n consecin, consilierul n ngrijire pot avea
anxietate despre pierderea de consiliere de suport pentru copil. Camere de profesionalism era nevoie
de ele pentru a monitoriza n cursul acestor tranziii, validarea lor de propriile sentimente i are
nevoie de atenie i probleme de dependen. Atunci cnd se lucreaz cu copii i adolesceni,
consilieri de asemenea, pot considera c nu este o terminare pasul final, ca tinerii lor clieni i-au
considerat problemele lor special, doar la stadiul de dezvoltare (Oaklander, 1997).
n unele cazuri, mai bine de consiliere este eliminat treptat, crescnd durata de timp ntre
mai multe sesiuni de mult sa ncheiat brusc. De consilier de asemenea, posibilitatea s programai
ocazionale "check-up" de vizite pentru monitorizarea progresului, n special n setrile de coal.
Sumar
Atunci cnd se lucreaz cu copii i adolesceni, ca i n cazul adulilor, consilieri trebuie s
acorde atenie preocuprile etice i legale. n plus, acestea au nevoie pentru a evalua, fizice,
emoionale, sociale, cognitive i de dezvoltare, precum i a sistemului de familie, coal context,
sociale i de milieu. Ca de consiliere continu, care au nevoie pentru a-i construi raport, se
concentreze dezvolta, planifica, implementa i evalua strategii de intervenie gies, i pregtirea
clientului pentru terminare. Construirea unei relaii cu copiii i adolesceni dren este un proces n
curs de dezvoltare diferite de la o relaie cu aduli. Jucarii, manipulatives, i n alte medii pot fi
utilizate
ca
"limba"
sau
la
atenuare emotionala intensitate. Structurat de asemenea exerciii pot fi utilizate n mod eficient i n
construirea unei relaii i, de asemenea, n eliciting de informaii i explorarea probleme.
Procesul de a construi o relaie poate, n sine, rezultat terapeutic n ctig. De a asculta activ,
oferindu-feedback-ul, furnizarea de informaii de corecie, i de gen erating experiene emoionale
corective, consilieri poate de important model real tionship abilitile i punctele forte afirma client
i rezistena. Consilierii trebuie s presupunem c adulii semnificativ n viaa lor de tineri clientii
vor fi implicate n procesul de consiliere la un moment dat.

26

CAPITOLUL 3
UTILIZAREA TEHNICILOR INOVATIVE
N CONSILIEREA COPIILOR I A ADOLESCENILOR
Maria vine la consiliere i doar st. n ciuda multiplelor ncercri ale consilierului, ea rmne
tcut. Jose vine la consiliere i i spune repede consilierului: Nu-mi place consilierea!. Martha
vine la consiliere i i spune consilierului c nu are nici o problem. De fapt, Martha spune c
adevrata ei problem este familia ei. John vine la consiliere i spune F-m bine dac poi!
Ce anume au n comun aceti acestor patru clieni? Faptul c nu vor s participe la consiliere.
n ciuda tehnicilor verbale folosite de consilier, n aceste cazuri este nevoie de ceva mai mult dect
acestea. n esen, clienii au venit la consiliere cu atitudinea c nu vor s fie prezen i acolo i c nu
au de gnd s-l ajute pe consilier s reueasc. Maria, Jose, Martha i John nu sunt cazuri unice.
Majoritatea consilierilor au avut de consiliat copii i adolesceni care nu-i doreau consiliere. Chiar
dac tehnicile verbale sunt importante, muli copii i adolesceni au nevoie de alte tipuri de
intervenie. Acest capitol se refer la tehnicile inovative, creative din consiliere.
Profesiile care aveau drept obiectiv ajutorarea persoanelor au utilizat tehnici ce implicau
muzica, desenul i literatura timp de mai multe secole (Frostig&Essex, 1998; Pardeck, 1995).
Romanii au folosit poezia ca mijloc de a calma persoanele cu probleme, iar egiptenii antici au cntat
i au ascultat muzic pentru a trata tulburrile mentale (Gladding, 1999). Consilierii din zilele
noastre au devenit din ce n ce mai interesai de tehnicile inovative, expresive care includ arta i
muzica deoarece aceste metode faciliteaz nelegerea i comunicarea din procesul de consiliere.
Tehnicile expresive ncurajeaz originalitatea i permite libertatea de expresie, care, n schimb,
faciliteaz identificarea sentimentelor i ncurajeaz auto-contientizarea (Jensen, 2001). Muzica,
desenul, povestirea i dramatizarea face clientul capabil s i exprime sentimentele i gndurile
care n alte condiii ar rmne neidentificate.
Referitor la metoda de abordare a consilierii sau teoria utilizat, consilierii se ntmpin
dificulti atunci cnd lucreaz cu tinerii, parial deoarece nivelele de dezvoltare a copiilor i
adolescenilor limiteaz capacitatea lor de a se exprima verbal. Frecvent cnd vin la consiliere, copiii
nu au atins nivelul de dezvoltare cognitiv care s le permit introspecia spontan sau capacitatea
de a se exprima. Mai mult, atenia lor este limitat, astfel nct se plictisesc uor sau sunt distra i.
Din aceste motive, este critic utilizarea unor metode de intervenie corespunztoare nivelului de
dezvoltare.
Acest capitol descrie interveniile de consiliere aplicabile la copii i adolesceni: arta,
biblioterapia, imageria ghidat, jocurile, muzica, ppuile, jocul de rol i dramatizarea, naraiunea,
metaforele, scrierea terapeutic. n plus, sunt sugerate interveniile pentru probleme specifice
comune la copii i adolesceni, precum stima de sine, furia i agresivitatea, durerea i pierderea,
stresul i anxietatea.

27

ARTA

Copiii au dificulti de a-i comunica verbal nevoile, deoarece nu i-au dezvoltat nc

ndemnarea i mecanismele de coping ale adulilor (Webb, 1999). Tehnicile de terapie prin art
faciliteaz exprimarea copiilor i adolescenilor, permite clienilor s exprime furia i ostilitatea cu
mai puin vin i s se perceap pe ei nii i pe cei din jur mai bine (Kwiatkowska, 2001).
Tehnicile de terapie prin art permit de asemenea consilierului s examineze limbajul interior al
clientului, astfel terapeutul i clientul ajungnd mai uor la insight (Lev-Wiesel & Daphna-Tekoha,
2000).
Gladding (1995) a descris tehnicile de terapie prin art care au fost utilizate pe diverse
populaii i a ajuns la concluzia c aceste tehnici pot trece peste graniele culturale. Tehnicile de
terapie prin art sunt n mod special utile n tratarea unei varieti de probleme ale
copiilor/adolescenilor inclusiv traume, durere, depresie, stres i stim de sine sczut (Chapman,
Morabito, Ladakakos, Schreier & Knudson, 2001; Webb, 1999). Arta este relaxant i calmant.
Mai mult, arta faciliteaz manipularea diferitelor mijloace i poate uura comunicarea verbal a
gndurilor i sentimentelor (Rubin, 1988). Rubin a afirmat c arta, la fel ca i vorbirea, este pur i
simplu o modalitate de cunoatere a celuilalt, o alt mod de comunicare (p.181). n utilizarea artei,
consilierii ar trebui s permit clienilor s selecteze mijloacele pe care doresc s le foloseasc i
sugestiile consilierilor ar trebui s se limiteze la tehnicile utilizate.
Mijloacele artistice ar trebui s nu fie limitate la desen. Alte metode eficiente implic sculptura
utiliznd argil, spun etc. Colajele ce folosesc hrtia sau imaginile din reviste sunt de asemenea
eficiente. La sfritul fiecrei edine n care sunt folosite tehnicile de terapie prin art, consilierii ar
trebui s asigure timpul necesar clienilor de a descrie i de a discuta despre opera lor (Sontag,
2001). Deoarece unii copii sunt ngrijorai sc produselor lor artistice nu vor fi suficient de bune,
consilierii ar trebui s acorde importan progresului i nu produsului sau talentului artistic (Dalley,
1990).
Consilierii trebuie s fie contieni de importana etic unic a utilizrii tehnicilor de terapie
prin art. Opera de art a unui client trebuie s fie privit ca un limbaj simbolic i trebuie s i se
acorde aceeai importan ca i oricrei alte forme de limbaj (Hammond & Gantt, 1998). n
consecin, operei de art produse de ctre client ar trebui s i se acorde aceeai protecie i
importan ca i oricrei alte modaliti de comunicare. Aa cum se ntmpl n orice relaie
terapeutic, drepturile clientului la intimitate i confidenialitate ar trebui s fie observate i
protejate.
n continuare vor fi descrise cteva intervenii prin art specifice. n funcie de vrsta clientului
i a nivelului de dezvoltare, trebuie realizate anumite adaptri.
Coloreaz-i viaa (O Connor, 1983)
Obiectiv: identificarea sentimentelor asociate vieii
Materiale: o coal mare de hrtie alb i orice tip de instrumente de colorat (acuarele,
creioane, cret, carioci); culorile disponibile ar trebui s includ: galben, verde, albastru, negru,
rou, violet, maro i gri.
28

Procedur:
1. Cere clientului s dea fiecrei emoii sau sentiment o culoare. Dac clientul pare c are
dificulti, consilierul trebuie s i ofere un ajutor: Care sentiment s-ar potrivi culorii
rou?
2. Las-l pe client s asocieze emoiilor culori. Cele mai des ntlnite asocieri sunt:
rou/suprare, violet/furie, albastru/tristee, negru/tristee foarte mare, verde/gelozie,
maro/plictiseal, gri/singurtate, galben/veselie. Copilul poate s asocieze portocaliul cu
entuziasmul, roz cu feminitatea, albastru-verzui cu masculinitatea. Combinaiile sunt
limitate doar de cunotinele i sentimentele clientului, culori, imaginaie i originalitate.
De obicei, tutui, consilierul ar trebui s limiteze asocierile la un numr de 8-9 perechi.
3. Odat stabilite perechile, d-i clientului o coal de hrtie alb. Cere-i s umple hrtia cu
culori pentru a arta sentimentele pe care le-a avut pe parcursul vieii. Consilierul ar putea
s-l ntrebe: Ct din viaa ta a fost vesel? Coloreaz tot att de mult cu culoarea galben
pe hrtie!
4. Explic-i c poate colora hrtia n orice model dorete pn este complet acoperit de
culori. ncurajeaz-l s verbalize gndurile i sentimentele din timpul activitii.
Liniile sentimentelor (Gladding, 1995)
Obiectiv: ctigarea insightului legat de afect, prin reprezentarea nonverbal a emoiilor
Materiale: hrtie alb i creioane colorate
Procedur:
1. Intruiete clientul s identifice cteva sentimente pe care le-a avut n legtur cu un
eveniment sau pe parcursul unei anumite perioade importante. Apoi, cere-i s utilizeze linii
colorate pe o bucat de hrtie pentru a descrie aceste emoii. De pild, o linie subire
albastr ar putea reprezenta calm, iar o linie n zig-zag roie ar putea fi un sentiment de
furie.
2. Discut cu clientul ce reprezint liniile n relaie cu emoiile sale i ce alte linii ar putea
desena pentru a reprezenta diferite emoii.
Ferestrele (Gladding, 1995)
Obiectiv: sprijinirea clientului n examinarea lucrurilor asupra crora se concentreaz
Materiale: hrtie alb i creion
Procedur:
1. Instruiete clientul s deseneze o fereastr pe o coal de hrtie alb
2. Explic-i c aceasta este o fereastr spre viaa sa. Cere-i s priveasc pe aceasta i s
deseneze ce vede. (Unii clieni vor privi nafar, alii nuntru; aceasta nu e important)
3. Dup ce desenul este gata, exploreaz lucrurile asupra crora este concentrat n prezent i
ceea ce el dorete s vad n viitor.

Tehnica desenului serial (Allan, 1988)

29

Obiectiv: discutarea i prelucrarea sentimentelor legate de anumite probleme

Materiale: o coal de hrtie alb i creion fr radier
Procedur:
Aceast tehnic poate s fie: nondirectiv, directiv sau parial directiv, n funcie de
capacitatea clientului de a se angaja n proces.
1. Cere-i clientului s deseneze pe o coal de hrtie alb un desen legat de ceea ce l
deranjeaz (nondirectiv). Dac clientul pare incapabil s aib iniiativ, sugereaz-i un
subiect bazat pe evaluarea ta asupra problemei sale (directiv).
2. Dup ce clientul a terminat desenul, ntreab-l dac desenul spune o poveste. ntreab-l de
asemenea despre orice remarc fcut de el n timpul desenrii.
3. Dac clientul demonstreaz c un anumit simbol are o importan deosebit pentru el, cerei s redeseneze acelai lucru la fiecare 4-6 edine, permind s treac un timp suficient
pentru client pentru a experimenta schimbri n atitudine sau relaionri.
Jocul de desenat bucle (Nickerson, 1983)
Obiectiv: ncurajarea creativitii i exprimrii de sine
Materiale: o coal de hrtie alb i creion
Procedur:
1. Deseneaz o bucl pe o bucat de hrtie alb cu un stilou cu vrf i d hrtia clientului.
2. Cere-i s includ bucla ntr-o imagine.
3. Cnd desenul este gata, cere-i clientului s spun o poveste legat de desen. Aceast
tehnic este adesea utilizat cu copiii ezitani i opozani.

BIBLIOTERAPIA
Literatura a fost integrat n cadrul consilierii de muli ani i ntr-o multitudine de modalit i.
A fost utilizat pentru a stabili relaia cu clienii, pentru a le explora stilurile de via, pentru a le
promova insight-ul i pentru a-i educa i reorienta (Jackson, 2000). Biblioterapia a fost creat pentru
a ajuta indivizii s-i rezolve problemele i pentru a se nelege mai bine prin intermediul lecturii
(Pardeck, 1995). Tehnicile de biblioterapie pot ajuta copiii i adolescenii ntr-o multitudine de
modaliti (Gladding, 1999, Pardeck, 1995). De exemplu, chiar dac clienii mai tineri nu sunt
capabili s verbalizeze gndurile i sentimentele, adesea ei reuesc s ajung la un insight odat ce
se identific cu anumite personaje sau teme prezentate n literatur. Tehnicile de biblioterapie pot fi
de asemenea utilizate pentru a explora relaiile, pentru a face fa unor lucruri neterminate, pentru a
uura depresia i pentru a crete performanele colare (Nugent, 2000, Quackenbush, 1991).
Tehnicile de biblioterapie sunt utilizate foarte bine pentru a promova interaciunea i
explorarea unor probleme importante atta timp ct furnizeaz oportuniti ample de feed-back
(Schumacher, Wantz & Taricone, 1995). Clienii tineri pot s se accepte aa cum accept personaje
fictive. Sau ar putea fi invers: ficiunea ar putea produce anxietate, caz n care copiii condamn i
resping personajele. Prin urmare, consilierul ar trebui s fie precaut atunci cnd pune n aplicare
30

aceste tehnici, folosind interveniile potrivite care vor facilita comunicarea pozitiv i interveniile
terapeutice.
Consilierii colari ar putea s doreasc s se consulte cu bibliotecarul colii pentru a selecta
crile i s pstreze alturi noile cri disponibile care trateaz problemele elevilor. Lanurile de
librrii au, de asemenea, selecii de cri utile pentru biblioterapie.
Utilizarea crilor de poveti
Obiectiv: ncurajarea clientului s discute i s fac legtura cu temele povetilor
Materiale: cri potrivite i poveti legate de problema clientului (de exemplu, Cea mai rea zi
din viaa mea, de Bill Cosby)
Procedur:
1. Permite-i clientului s aleag o carte sau poveste dintr-o list de cri pregtit dinainte sau
f-i disponbilie crile sau povetile pentru a le vedea.
2. D-i clientului suficient timp s citeasc cartea sau povestea pe care a ales-o sau citete-i-o,
n funcie de vrsta sa sau de mrimea seleciei.
3. Concentreaz-te pe literatur. Cere-i clientului s spun o poveste, acordnd o atenie
special personajelor i aciunii.
4. ntreab despre modul n care clientul percepe comportamentul i sentimentele personajelor.
Ajut clientul s identifice alternative ale povetii, precum i consecine.
5. Concentreaz-te pe realitatea clientului. ncurajeaz-l s personalizeze i s se raporteze la
temele povetii.
6. mpreun cu clientul, evalueaz eficacitatea comportamentelor personajelor i discutai
despre modul n care clientul ar putea aplica comportamente eficiente n situaia sa.
Eroi de superaciune
Eroi de superaciune este adaptat dup lucrarea lui Jackson (2000).
Instruciuni:
Utiliznd crile comice preferate ale clientului, facei o list de eroi de aciune (de exemplu
Superman, Omul Pianjen, Batman, Wonderwoman). Cere-i clientului s scrie cel puin 3
caracteristici care ar descrie aceti supereroi. Dup ce clientul a identificat aceste caracteristici,
pune-i urmtoarele ntrebri:
1. Spune o persoan care n viaa ta te-a influenat n mod pozitiv! De ce?
2. Numete cteva persoane pe care le admiri i spune-mi de ce!
3. Ce anume l face pe cineva s fie supererou?
4. Pe cine ai considera ca fiind un erou al vieii reale?
5. Ct de greu este s spui ce trsturi pozitive are cineva?
6. Ce este un model de rol?
7. Ce impact au modelele de rol asupra vieilor noastre?
8. Cum ar trebui s alegi modelele de rol?
9. Ai putea fi eroul cuiva? De ce sau de ce nu?
31

Brian, un copil de 11 ani a venit s o vad de dna Peary, consilierul colar, deoarece e gata s
rmn corigent la 2 discipline. Brian este de obicei un elev bun, dar n ultimul timp nu i mai
ndeplinete sarcinile. Cnd Brian ajunge n cabinet, se aeaz pe scaunul de partea cealalt a slii i
pare nchis n sine. Dup ce Brian s-a aezat, dna Peary l ntreab ce dore te s discute cu ea, dar el
nu-i rspunde. Dup cteva minute, l ntreab dac i place s citeasc cri amuzante. i spune lui
Brian c ine cteva cri comice n cabinet, inclusiv Superman, Wonderwoman i Omul pianjen.
Brian rspundec i place s citeasc cri amuzante, mai ales Superman. Superman este tare
spune el.
Dna Peary i arat lui Brian o carte comic cu Superman i i spune c pot citi cartea mpreun
pe parcursul edinei de consiliere. n timp ce citete, dna Peary i atrage atenia c Superman
ntotdeauna ajut oamenii i face mult bine pentru ceilali. Brian e de acord i spune c Superman
face ce e bine pentru c are kriptonit, un material special care l face capabil s fac lucruri
supranaturale. Dna Peary e de acord i l ntreab pe Brian ce ar face dac ar dispune de kriptonit.
El spune c ar ajuta-o pe bunica sa care e mai bolnav n ultimul timp. A folosi materialul pentru a
o ajuta pe bunica s se simt mai bine ca s ias din spital.
Brian continu spunnd c a fost foarte ngrijorat de bunica sa i din cauza acestei ngrijorri
nu a reuit s nvee pentru coal. Dna Peary sugereaz faptul c, chiar dac kriptonita nu este la
ndemn, Brian tot poate s-i ajute bunica n timp ce e n spital. Ea l invit pe Brian s se
gndeasc la ce lucruri poate face i el identific cteva, inclusiv s-i trimit felicitri pentru a ti c
el se gndete la ea, s o sune la spital, s o viziteze dup coal. Brian se decide c ar vrea s-i scrie
felicitarea mai nti, astfel c dna Peary i spune c poate lucra la ea n timpul edin ei de consiliere.
Dup ce Brian pleac din cabinet, spune c deja se simte mai bine doar tiind c poate s fac ceva
pentru a o veseli pe bunic ct e bolnav.
Dup ce Brian pleac, dna Peary reflecteaz asupra edinei i i d seama c cartea comic a
reprezentat un catalizator important pentru a-l ajuta pe Brian s mprteasc ngrijorarea pe care o
are fa de bunic. n schimb, ea nelege acum de ce notele lui Brian au sczut. Dup ce ea
prelucreaz ce s-a ntmplat n timpul edinei, ajunge la concluzia c dac nu ar fi adus vorba de
cartea comic, Brian probabil c nu ar fi mprtit ngrijorarea pe care o are pentru bunic.

IMAGERIA GHIDAT
Imageria ghidat este o activitate structurat, direcionat creat pentru a crete exprimarea,
contientizarea de sine i concentrarea prin inducerea i prelucrarea imaginilor familiare (Myrick &
Myrick, 1993). Myrick i Myrick au observat c clienii sunt familiarizai cu imageria deoarece o
folosesc n viaa de zi cu zi. De exemplu, fiecare poate visa cu ochii deschi i i vizualiza rezultate
care pot fi pozitive sau negative. Atunci cnd sunt consiliai adolescenii, imageria ghidat poate fi
utilizat pentru a clarifica problemele emoionale i blocajele, poate reduce anxietatea i frica, poate
produce schimbri comportamentale i poate intensifica conceptul de sine (Omizo, Omizo &
Kitaoka, 1998). Imageria ghidat permite copiilor s experimenteze evenimente din via ntr-un
cadru terapeutic. Imageria poate fi folosit n rezolvarea de probleme, reexperimentarea i
rezolvarea situaiilor trecute sau n fantazarea referitoare la posibiliti viitoare (Withmer & Young,
32

1987). Prin intermediul imaginilor mintale, indivizii pot explora situaii i exersa deprinderi
necesare pentru a soluiona problemele din viaa real.
Imageria ghidat, numit uneori fantezie ghidat, implic inducerea relaxrii, imaginarea sau
experimentarea fanteziei actuale, precum i prelucrarea fanteziei (Skovholt, Morgan & NegronCunningham, 1989). Cnd este utilizat imageria ghidat, consilierul evoc trei tipuri de imagini
(Witmer & Young, 1985):
1.
Imagini spontane cum sunt visarea cu ochii deschii, fanteziile, gndirea creativ i
contemplarea, n care consilierul d indicaii privind coninutul.
2.
Imagini direcionate, n care consilierul d clientului imaginea specific ctre care s
se concentreze clientul sau la care s reacioneze.
3.
Imageria ghidat, care combin imaginile spontane cu cele direcionate dndu-i
clientului un punct de start i permindu-i s completeze aciunile sau situaiile ambigui.
Consilierul ar trebui s fie precaut atunci cnd utilizeaz tehnicile imageriei ghidate. Chiar
dac imageria este o tehnic important, unele coli i legi ale statului interzic utilizarea acesteia de
ctre consilieri. Prin urmare, consilierii sunt ncurajai s verifice legile i procedurile care se refer
la aceast tehnic.
Myrick i Myrick (1993) sugereaz o procedur pentru utilizarea imageriei ghidate. Primul pas
pe care trebuie s-l fac consilierul este s creeze un scenariu. n creerea unui scenariu, consilierul
selecteaz cuvintele care evoc o anumit dispoziie. De exemplu, el ar putea s-l ntrebe pe client
care loc i se pare lui a fi linititor i calm. Obinnd aceast informaie, consilierul scrie un
scenariu evocnd locul i descriind scenele relaionate cu ceea ce clientul a descris anterior.
Scenariile nu trebuie s fie lungi sau extrem de detaliate, dei trebuie s fie descriptive.
Scenariul este scris nainte de sosirea clientului la edin. n timpul acesteia, consilierul
stabilete starea sufleteasc a clientului prin introducerea activitii i ajutnd clientul s se
relaxeze. Dup ce clientul se relaxeaz, consilierul vorbete rar, fr poticniri, cu pauzele
corespunztoare, permindu-i clientului s creeze imaginile mentale. Dup ce acesta a creeat
imaginile mentale, consilierul i cere clientului s observe detaliile imaginilor create astfel nct
acesta s i le poat reaminti mai trziu. Consilierul nchide experiena prin gsirea unui loc de
oprire care nu modific starea sufleteasc. La sfritul edinei, consilierul discut cu clientul
experiena i i cere s descrie att imaginile ct i sentimentele care i le-a trezit. Tehnica pas cu pas
este urmtoarea:
1. Consilierul asigur linitea din ncpere i scaunul confortabil sau o carpet moale pe care
se poate ntinde clientul. Consilierul ar trebui s utilizeze o voce calm, linititoare tot
timpul, accentund faptul c clientul este cel care controleaz procesul.
2. Consilierul ncepe tehnica de imagerie ghidat de baz ajutnd clientul s se relaxeze, poate
sugerndu-i s nchid ochii i s respire ncet i profund. Consilierul ar putea spune:
Concentreaz-te pe respiraia ta ... nuntru ... afar ... nuntru ... afar ... Simte cum
tensiunea zboar afar din corp. Dac clientul ntmpin dificulti n a se relaxa,
consilierul ar putea ncerca cteva exerciii de tensionare/relaxare.
3. Cnd clientul s-a relaxat, consilierul ncepe imageria ghidat. Exerciiile ar trebui s fie
simple la nceput. Consilierul poate sugera ca clientul s permit minii sale s se goleasc,
ca un ecran gol.
33

n pasul al treilea, consilierul ar putea s cear clientului s-i imagineze un singur obiect
ceva familiar, cum e portocala. Clientul ar putea s i imagineze cum arat, cum se simte, sum
miroase, cum curge sucul atunci cnd e tiat. Obiectul nu trebuie s fie periculos clientului.
Imaginile unor animale neamenintoare sunt adesea utile n procesul imageriei. Henderson (1999) a
sugerat o tehnic n care clientul utilizeaz imageria animal asociat cu fotografiile unor animale
slbatice. n aceast tehnic, consilierul i cere clientului s priveasc imaginile unor animale i apoi
s nchid ochii i s-i imagineze sentimentele asociate cu aceste animale. Dup ce clientul
identific sentimentele asociate fotografiilor cu animale slbatice, consilierul l ntreab cum s-a
simit n timpul exerciiului i cum a fost pentru el aceast experien.
JOCURILE
Jocurile au o varietate de funcii n consiliere. Friedberg (1986) a observat faptul c jocurile
sunt intervenii potrivite ntr-o varietate de probleme ale copiilor (p.12) i c sunt utile n
confruntarea cu tulburri externalizatoare (agresiune, impulsivitate, tulburri ale ateniei) i cu
tulburri internalizatoare (depresie, anxietate) Dup Friedberg, jocurile sunt utile n mod special la
copiii care au rezistene, cei cu tulburri de limbaj, copiii care neag problemele i cei anxioi i
inhibai. Jocurile pot fi utilizate pentru a-i nva noi comportamente, faciliteaz verbalizarea i
caut s rezolve preocuprile pe care copilul sau adolescentul ncearc s le rezolve. De exemplu, un
client care are dificulti n a rezolva probleme va avea un ctig dac se joac Cine a tiut c
rezolvarea de probleme poate fi att de distractiv? (Childswork, Childsplay, 1998) i un tnr
adolescent care are conflicte n relaionare i n probleme legate de sexualitate ar putea avea un
ctig jucnd Crossroads: A game on Teenage Sexuality and Relationship (Childswork, Childsplay,
1998).
Consilierii sunt ncurajai s fie creativi i s inventeze propriile lor jocuri. Un simplu joc
pentru a ajuta clienii tineri s-i exprime sentimentele poate fi dezvoltat capsnd 4 buci de hrtie
la mijlocul unei coli mari de hrtie. Pe o hrtie deseneaz o fa vesel i pune un punct galben
lng ea. Pe o alt hrtie deseneaz o fa furioas i pune un punct rou lng ea. Pe a treia hrtie
o fa trist i pune un punct albastru lng ea. Pe ultima hrtie deseneaz o fa ngrijorat i pune
un punct verde lng ea. n continuare, pune un rnd de 20-25 puncte colorate (rou, albastru, verde
i galben, ntr-o ordine aleatoare) n jurul chenarului colii. Clientul i consilierul fac cu schimbul n
a arunca zarul i mut un semn un numr de puncte corespunztor. Cnd un juctor ajunge la un
punct, el vorbete despre momentul n care a experimentat sentimentul corespunztor culorii
punctului (de exemplu rou/furios) (Vernon, 2002).
Friedberg (1986) a sugerat faptul c jocurile sunt mai eficiente atunci cnd sunt incorporate n
edinele de consiliere mai degrab dect atunci cnd sunt prezentate la nceputul sau la sfritul
edinei. Friedberg a observat de asemenea faptul c jocurile sunt mai eficiente atunci cnd sunt
ajustate dup problemele particulare. Nickerson i O Laughlin (1983) au identificat urmtoarele
repere pentru selectarea jocurilor care s fie utilizate n consiliere:
1. Jocul trebuie s fie familiar sau uor de nvat.
2. Jocul trebuie s fie potrivit vrstei i nivelului de dezvoltare a clientului.
3. Jocul trebuie s aib proprieti clare, relaionate cu obiectivele terapeutice.
Frey (1986) a discutat despre trei categorii de jocuri:
34

1. Jocuri de comunicare interpersonal

2. Jocuri pentru populaii specifice
3. Jocuri cu orientare teoretic specific
Jocurile au i avantaje i dezavantaje n procesul consilierii. Jocurile reprezint ceva familiar
i sunt neamenintoare, prin urmare ele sunt eficienten stabilirea relaiei cu copiii i adolescenii.
Mai mult chiar, jocurile au o valoare diagnostic deoarece consilierul poate observa o varietate de
comportamente, gnduri i sentimente pe parcursul acestora. n plus, jocurile pot intensifica egourile clienilor permindu-le s primeasc feedback pozitiv, s ctige simul controlului i s i se
fac pe plac printr-o experien plcut. Jocurile permit de asemenea clienilor s testeze realitatea
jucnd diferite roluri i selectnd soluii ntr-un mediu sigur. n sfrit, jocurile permit clienilor s
ajung la o nelegere cu obiectele i oamenii i s nvee s lucreze ntr-un sistem de reguli i
limite (Frey, 1986; Friedberg, 1996; Nickerson & O Laughlin, 1983).
Friedberg (1986) a identificat unele dezavantaje ale utilizrii jocurilor n consiliere. Dac
jocurile sunt folosite ntr-o manier artificial i pretenioas, ele nu intensific procesul consilierii.
De asemenea, jocurile inflexibile deconectate de problemele clientului sunt ineficiente i pot reflecta
evitarea dificultilor i a temelor dureroase. Jocurile complicate cu prea multe reguli pot s fie
contraproductive deoarece pot creea confuzie. Copiii mai mari i adolescenii pot gsi jocurile prea
puerile. Prin urmare, consilierii trebuie s fie ateni s potriveasc jocul la nivelul de dezvoltare
astfel nct s fie util.
Aa cum s-a menionat, consilierii pot creea propriile lor jocuri. Pot fi utilizate afiiere ca i
table de joc i cartonae i jucrii mici ca i semne. Jocurile create pentru comer pot fi gsite n
cataloage speciale precum Childwork/Childsplay. n plus, jocuri sunt disponibile la conferine
profesionale. Urmtoarele jocuri i Eu i Borcanele pot fi jucate cu elemente care pot fi
obinute uor i ieftin.
I EU
Acest joc poate fi folosit ca i tehnic individual sau de grup. Individual, consilierul scrie
afirmaii pe cartonae separate care sunt legate de problemele identificate. De exemplu, dac un
copil are probleme cu prinii si, subiectele pentru cartonae pot include afirmaii ca i: Uneori
m simt trist cnd l vd pe tata. Uneori m simt furios cnd o vd pe mama. Dac clientul e de
acord cu fiecare afirmaie de pe cartonae, el trebuie s spun: i eu. Apoi, consilierul l ajut pe
client s judece i s prelucreze aceste afirmaii.
O variaie a acestui joc poate fi utilizat n grup. Consilierul explic jocul spunnd: Cnd auzi
pe cineva spunnd ceva cu care te identifici, spune i eu! De exemplu, un membru al grupului ar
putea spune: Numele meu este Amanda i disciplina mea preferat este matematica! Oricare din
grup care este de acord cu preferina pentru disciplin se ridic i spune i eu! Acest joc este un
bun exerciiu de spargere a gheii, mai ales pentru noii membrii ai grupului.

Borcanele
Pentru aceast activitate vei avea nevoie de mai multe borcane curate fr etichete. n locul
etichetelor, consilierul va pune o imagine reprezentnd un membru al familiei. Imaginea poate fi
35

desenat sau poate fi decupat dintr-o revist. De exemplu, dac clientul vine dintr-o familie format
din mam, tat i frate, sunt necesare 3 borcane pentru a reprezenta fiecare membru al familiei.
Consilierul explic clientului c vor juca un joc care implic borcane, jetoane i cteva
ntrebri. Consilierul formuleaz aproximativ 10-12 ntrebri individualizate care se refer la
problema clientului. De exemplu, dac copilul se simte neglijat, consilierul poate pune ntrebri
legate de a aparine sau de a fi inclus ntr-un grup, ca i: Cu cine i-ar place s petreci mai mult
timp? Dac ai putea merge la filmul tu preferat, cu care membru al familiei ai alege s mergi?
Dac clientul rspunde: A vrea s petrec mai mult timp cu mama, clientul este instruit s pun un
jeton nuntrul borcanului cu figura mamei pe el. Acest joc continu pn cnd toate ntrebrile au
fost puse i toate jetoanele au fost puse n borcane.
Consilierul trebuie s aib ntrebrile scrise n prealabil edinei i fiecare jeton trebuie s fie
notat cu numrul corespunztor ntrebrii. Astfel, dup ce ntrebrile au fost puse, consilierul poate
potrivi numrul jetonului cu ntrebarea respectiv. Acest joc poate fi revelator prin evidenierea
membrilor familiei cu care clientul vrea s petreac timpul i de asemenea membrii pe care clientul
vrea s-i evite.
Dac, de exemplu, copilul se simte izolat de prietenii de la coal, imaginile de pe borcane pot
reprezenta colegii. ntrebrile pot fi puse pentru a stabili de ce copilul se simte izolat la activit ile
pe perechi.

Cri cu activiti si fie de lucru

Notele de lucru preluate sunt o resurs valoroas pentru consilieri datorit faptului c acestea
ofer un format care este adaptabil, flexibil i nu reprezint nici o ameninare. Crile cu activiti
sunt uor de gsit i uor de obinut. In plus tehnicile din crile cu activiti pot fii adaptate in
folosul copiilor ce prezint o varietate a nivelurilor de dezvoltare si o varitate de vrste (Schumacher,
Wantz,Tariacone, 1995). Scopul crilor de activitate este de a oferii consilierilor tabele terapeutice
pe care clienii le pot completa n timpul unei edine de consiliere sau in afara acesteia ca o tem de
cas. Aceste tabele, fie de lucru ofer copilului sau adolescentului o mai bun nelegere a
problemelor i subiectelor ntlnite n timpul consilierii.
Unele cri de activiti, cum ar fii Students Workbook for Exploring the Spritual Journey
(Atkinson, 2001), dezbate domenii specifice cum ar fii spiritualitatea. Alte cri de activitate ofer
subiecte mai largi de dezbatere. De exemplu: The passport Series: A Journey through Emotional,
Social, Cognitive, and Selef-Development (Vernon, 1998a, d, c), const n tabele de lucru cu multe
subiecte incluznd mangentul furiei, afectivitate, stima de sine, abiliti sociale, dezvoltarea
cognitiv. Alte cri de activitate pe care consilierii le consider folositoare sunt: Getting Along With
Others (Jakson, Jakson and Monroe, 2002) i Thinking, Feeling and Beleving for Children (Vernon,
1989). Un exemplu de tabel de activitate din Passport Series: A Journey through Emotional (O
cltorie printre emoii), Social, Cognitive, and Selef-Development (Auto-dezvoltarea social i
cognitiv), (Vernon, 1998a, pp.217-219) este oferit mai jos.
Soluii pentru sentimentele negative
36

Soluiile pentru sentimentele negative sunt des folosite in lucrul cu copii din clasa a I a pn
in clasa a IV a i este fcute pentru a ajuta copiii s gseasc soluii mai bune de a trata cu
sentimentele negative sau triste. Primul pas in aceasta activitate de grup este de a divide participanii
in doua perechi. Consilierul urmeaz sa dea fiecrei perechi de copii cte o fi de lucru. Consilierul
le explic copiilor c in fiecare fi de lucru este cineva care se afl ntr-o situaie trist iar rolul lor
este de a incerca s gaseasc o solutie prin care copiii sa nu mai fie triti. Dup citirea primei
situaii, consilierul le permite perechilor sa se gndeasc la soluii care sa-i ajute pe copii s
depeasc situaiile triste. Copii pot s scrie ideile pe fiele de lucru sau pot pur i simplu s le
discute. Perchile participante sunt rugate apoi s mparteasc ideiile lor cu ntregul grup. Cteva
exemple de situaii descrise in aceste fie de lucru sunt:
cinele lui Carlos de 8 ani, tocmai a fost clcat de o main. Ce ai sugera pentru a-l ajuta
pe Carlos sa se simt mai puin trist?
bunica lui Annie a picat i i-a rupt un picior. Bunica este in spital. Ce ai sugera s o ajutai
pe Annie s nu mai fie att de trist?
cea mai bun prieten a Teresei se mut intr-un alt ora. Ce credei c ar putea s o fac te
Teresa sa se simt mai puin trist?
Crile de activiti de asemenea conin i intrebri generale care pot fii folosite n discuii i
ntrebri personalizate care faciliteaz participanii s auto-contientizeze i s ncurajeze aplicaiile
personale in activiti. Exemple de ntrebri generale (legate de o fi de lucru) sunt: Crezi c toat
lumea se simte trist din cauza acelorai lucruri? Ai fost surprins de numrul de idei diferite la care
te-ai gndit pentru a soluiona problemele? Crezi c este posibil s te simi mai puin trist fa de
situaii triste dac gseti nite soluii bune care sa te ajute s le faci fa?.
Exemple de intrebri personalizate sunt: Ai incercat vreo idee din cele propuse azi? Dac
da, care din ele crezi ca a funcionat la tine? Din ideile prezentate de tine azi, pe care ai vrea sa le
ncerci data viitoare cnd te vei simii trist?
Muzica
Adolescenii petrec apoximativ 3 ore pe zi ascultnd muzic (Glading 1999; Jensen, 2001).
Muzica accelereaz sentimentele depresive, anxioase, de singurtate i de durere i ajut la
clarificarea problemelor de dezvoltare i de identitate. Muzica joac un rol important n cultivarea i
vindecarae problemelor i este considerat un realmente ajutor n consilierea copiilor i a
adolescenilor (Newcomb, 1994). De exemplu muzica este folosit in consiliere pentru a crete
contiina afectivitii, intensific nelegerea, reduce anxietatea i crete aptitudinile verbale (Jensen,
2001). Glading (1992) descrie muzica ca fiind terapia prin abordri verbale in consiliere(p.14), i
Newcomb (1994) sugereaz c muzica este o abordare ideal pentru clienii care au dificulti in
exprimarea verbal.
Consilierii pot folosii exerciii prin ascultatrea-muzicii acestea ajutnd la reducerea depresiei
i ajut la creterea ncrederii n sine (Hendricks, 2000). Muzica este des folosit in conjucie cu alte
tehnici de smulgere a amintirilor, fanteziilor i a imaginilor vizuale. Cntecele i ajut pe copii s
nvee despre sentimente, s fac fa temerilor lor i s dobndeasc auto-nelegere. Deii multe
tehnici care implic muzica sunt fcute pentru terapia n grup acestea pot fii adaptate i pentru
37

terapia individual (Hendrics, 2000; Hendrics, Bradley , Robinson, Davis, 1997). n plus consilierii
au descoperit c muzica, ca fundal in consiliere induce o stare de spirit pozitiv, ajut la autodezvluire i la scaderea vorbirii auto-negative (la scderea vorbirii despre sine intr-un mod negativ),
(Jensen, 2001). Aadar muzica este considerat de consilieri ca fiind terapeutic. Sugestii pentru
folosirea muzicii n consiliere sunt oferite n urmtoarele paragrafe.

Ascultarea muzicii
In ascultarea muzicii consilierul roag clientul s-i aleag un cntec care are o puternic
semnificaie pentru acesta. mpreun consilierul i clientul ascult muzica. Dup care consilierul i
pune clientului ntrebri cu privire la sentimentele i gndurile pe care cntecul le provoac acestuia
i modurile prin care sentimentele i gndurile contribuie n funcionarea vieii clientului. De
exemplu un cntec n care se vorbete despre prietenie ar pute provoca clientului sentiment de
confort i plcere. Clientul va urma s identifice modaliti prin care aceste sentimente s fie
folositoare n combaterea stresului i anxietii, n ceea ce privete prietenia sau orice alt situaie.
Aceast tehnic ofer o perspectiv att clientului ct i consilierului despre viaa clientului situatia,
trecutul i funcionarea vieii acestuia.
Reformularea
Prin reformulare, terapeutul si pacientul genereaz noi perspective pozitive si cognitive. De
exemplu, un client care are dificulti s ineleag o situatie ce-i genereaz o stare tensionata, ar
putea reformula aceasta sub forma ingrijorrii printeti pentru siguranta copiilor.
Urmnd indicatiile, clientul este rugat sa gseasc o bucaic de cantec scris sau nregistrat
care sa descrie cateva din sentimentele care au fost identificate in procesul reformulrii. Dupa care,
clientul impreun cu consilierul asculta melodia. Urmtorul pas este al clientului de a exprima de ce
a ales aceasta muzic i ce sentimente a evocat aceasta.
Cantecul meu propriu
Pentru tehnica cantecul meu clienii tineri pot inventa un cntec scurt despre ceea ce-i
deranjeaz sau despre ceea ce se ntmpl n vieile lor. Prin crearea cntecelor crete autocunoaterea i eliberarea emoional i de asemenea faciliteaz rezolvarea de probleme i aptitudinile
de scriere.
Cntecele ca i lecie
n folosirea cntecelor ca i lecie consilierul selecteaz un cntec cu un mesaj pozitiv.
Cntecul poate s fie unul foarte popular prin rndurile tinerilor sau poate s fie unul scris special
pentru copii, cum ar fii: Am o multime de sentimente i sunt bune (Bowman1985). Dup ce copiii
au nvaat cntecul, consilierul invit copii sa stea i s cnte cntecul. Micrile i gesturile sunt
incorporate s mearg cu versurile. De exemplu
n cntecul lui Bowman copiii pot srii cnd n cntec se spune sarisau ridic degetul mare in
sus i arata semnul ok atunci cand in cantec ei sunt ok. Dup ce copii cnt cntecul, consilierul
duce discuia inspre sentimentele identificate in cntec.
38

Colaj muzical
n colajul muzical consilierul ofer clientului acces la un reportofon i i cere acestuia s
nregistreze segmente de cntece (5-20 de secunde) care s aib o semnificaie personal pentru a
crea un colaj muzical de 3-5 minute. Cnd colajul este terminat, consilierul ncepe o discuie despre
ct de bine sunt evocate sentimentele n muzic. Aceast activitate este foaret eficient la
adolesceni.
Muzica i culorile
n activitatea terapeutic muzica i culorile clientului i se cere s asculte o bucat dintr-o
melodie care s aib semnificaie personal pentru acesta. Apoi clientului i se cere s vizualizeze
culori pe care s le asocieze cu muzica. Dup ce acesta a identificat culorile clientului i se cere sa
discute depre culori i despre ce ar putea reprezenta aceste culori.
Melinda este o fat de 15 ani in clasa a IX a. Pn de curnd aceasta a fost o elev eminent. n
prezent aceasta a rmas corigent la dou materii, iar domnul Jonson, consilierul colii este
ngrijorat. Acesta i cere Melidei s se ntalneasc pentru consilere iar ea accept fr tragere de
inim. n timpul sedinei Melinda este retras si tcut. Pentru ca s ntocmeasc raportul domnul
Jonson o ntreab pe Melida dac i place muzica. Melinda spune c i place s asculte muzic i
descrie melodia ei preferat iar domnul Jonson o roag sa aduc acea melodie la urmtoarea edin.
La urmtoarea edin Melinda aduce o nregistrare a melodiei O schimbare i va face bine ( A
Change Wold Do You Good Sheryl Crow). Melinda pune melodia intr-un CD-player i ascult
melodia mpreun cu domnul Jonson. Dup ce s-a terminat melodia domnul Jonson o roag pe
Melinda s-i descrie ce nseamn acest cntec pentru ea. Curnd Melinda i descrie versurile
animat. Versurile se refer la aspectele pozitive ale schimbrii i la modurile n care rutina poate s
fie stopat. Melinda ncepe s vorbeasc despre rutina ei i despre ct este de plictist majoritatea
timpului. Ea susine c o schimbare i-ar face bine. Cnd domnul Jonson o ntreab despre coal
aceasta i spune c coala este plictisitoare i c profesorii ar trebuii sa-i schimbe metodele de
predare. In mod special spune c la ora de biologie nu se distreaz deloc i c profesorul ar trebuii s
fac ora mai interesant.
Domnul Jonson o ntreab pe Melinda ce crede ea c ar face ora de biologie mai interesant
pentru ea, iar ea rspunde ca i-ar face plcere s studieze fluturii sau moliile. Domniul Jonson o
ncurajeaz pe Melinda s vorbeasc cu domnul Teeter, dar nainte o roag pe Melinda sa incerce un
joc de rol despre cum s fac asta n mod efectiv.
n acest moment Melinda incepe s vorbeasc emoionat despre despre modurile n care ar
putea aduna informaii pentru proiect i s-si prezinte proiectul n clas. Cu mndrie spune ca ar
putea s fie experta in insecte din clasa ei. Domnul Jonson o vede pentru prima dat pe Melinda
emoionat cu privire la coal i entuziast in ceea ce privete realizarea unui proiect. La
urmtoarea edin Melinda i spune consilerului c a vorbit cu domnul Teeter care a afirmat un
proiect cu fluturi ar fii exact lucrul de care ar avea clasa nevoie i c Melinda ar putea s fie liderul
acestui proiect care va implica ntreaga clas.
Pe msur ce domnul Jonson i Melinda au nceput s stabileasc noi obiective entuziasmul
Melindei pentru coal ncepea s creasc. Pentru siguran, domnul Jonson o roag pe Melinda s
39

mai asculte odat melodia pe care aceasta a adus-o la inceputul edinelor de consiliere. Pe msur
ce ascult cntecul pentru a doua oar Melinda spune cu mndrie c, acest cantec a devenit al ei i
este convins ca o schimbare iti poate face bine.
Marionetele
Marionetele sunt eficiente n consilierea copiilor i sunt deosebit de importante in stabilirea
ncrederii i raportului (Carter, 1998). Jocul cu marionetelele ofer tinerilor clieni posibilitatea de a
transpune sentimentele lor cu privire la alii n ppui (Brofield, 1995). Prin aceast transpunere
marionetele ofer o siguran att fizic ct i psihic care faciliteaz autoexprimarea cu privire la
situaii i evenimente problematice. Asadar copiii pot proiecta asupra marionetelor sentimentele pe
care le consider inacceptabile pentru ei nii, sau pot folosii pentru a obine miestrie pentru
situaiile unde ei consider c nu au control.
Consilierii care foslosesc marionetele trebuie s aib aptitudini in manipularea si operarea
acestora. Indiferent dac consilierul foloseste marionete de material sau designuri mai elaborate,
operarea cu marionete cere o anumit dexteritate fizic si mult practic. Aadar este nevoie de o
oarecare pregtire. Selecia marionetelor depinde de ct de uor pot fii mnuite i de nevoile
clientului (carter, 1998).
In timpul jocului cu marionetele, consilierul trebuie s evalueze anxietetatea clientului si s
observe semnificia a ceea ce se ntmpl (Bromfield, 1995). Clientului trebuie ii se dea voie s
stabileasc pacea n jocul cu marionetele i la fel de important, este i faptul c jocul cu marionetele
trebuie s fie adaptat la nivelul de dezvoltare al clientului (Jonson, 1997). Teatrul de ppui
ilustreaz modul de folosire al marionetelor.
Teatrul de ppui (Irwin, 1991)
Materiale: 15-20 de marionete (fcute de mn sau achiziionate) pentru a stimula interesul
copiilor i pentru a oferii o ans real, etapa marionete
Categorii: familia realist (tat, mam,sor, frate-negru i alb), regaliti (rege, regina,
cavaler, domni, prin, prines), ocupaii ( poliist, asistent, invtor, pompier, cowboy, pota),
animale ( de cas si slbatice), montrii (diavol, vrjitoare, cpcun, schelet).
Proceduri:
1. Introducere: intrebai copilul dac dorete sa spun o poveste folosind marionetele ca i
personaje. A se evidenia faptul ca fiecare copil ar trebuii s decid dac acesta vrea sa se
joace si ca povestea poate sa fie oricare ii dorete acesta.
2. Selecia: invitai copilul sa-si aleag marioneta pe care vrea sa o foloseasc.
3. Inclzirea: invitai copilul s ia marioneta pe care acesta a ales-o in zona din spatele
scenei si introducei personajele pentru show. Introducnd marionetele copilul este ajutat
sa se pregteasc pentru poveste. Dac, copilul pare sa aiba probleme s inceap
povestea, punei copilului intrebri deschise si inchise despre personaje, cum ar fii: i
aceasta este, sau acesta pare s fie un cowboi, povestete-mi despre el.
4. Jocul: dup introducere spunei: i acum povestea, majoritatea copiilor vor fii suficient
de intrigai pentru a incepe propria lor poveste. Observai complotul si aciunea. Dac
40

copilul pare sa se fii blocat la un moment dat, comentai cu cele 5 intrebari constructive
(cine, ce, unde, cand, de ce).
5. Post-joaca, interviu cu personajele: vorbii direct cu ppuile. Acest interviu va va ajuta
sa clarificai complotul si temele povestirii ce s-a intamplat sau ce nu s-a inatamplat,
sensurile sau motivaiile. Concentrarea asupra marionetelor este de a extinde jocul.
6. Interviul post-joac: invitai copilul sa vorbeasc direct despre experien. Despre ce a
stimulat alegerea ei sau a lui a marionetelor sau a povetii si dac ceva similar s-a
intamplat in viata real. Acest interviu ii ofer consilierului posibilitatea de a evalua
capacitatea de auto-observaie, aprare, putere, slbiciune i mecanismelor de copiere.
Jocul de rol
Folositul dramei in consiliere implic spontanietate si o improvizare personalizat ridicat.
Clienii pot alege un rol care sa-i reprezinte pe ei inii, viaa altora, sau caractere simbolice.
Consilierul adun informaii din modul in care clientul ii joac rolul. Drama incurajeaz exprimarea
sigur, sentimentele puternice, att cele pozitive ct i cele negative i i ofer clientului posibiltatea
de a nvaa din experientele externe. In plus jocul de rol incurajeaz interaciunea social, invaarea,
contientizarea, creativitatea si spontaneitatea (Edwards & Springate, 1995). In acelai timp aceste
tehnici functioneaz ca un mediu pentru dialog si naraiune (Chesner & Hahn, 2002). La grupuri,
drama este folositoare in facilitarea interaciunii intre membrii grupului i are multe utiliti in
stabilirea si meninerea raportului. (Cattanach, 1997). Consilierii pot folosii costume pentru a facilita
jocul de rol si pentru a ajuta copii in schimbarea rolurilor (de la pasiv la agresiv, de la puternic la
slab, de la bun la rau).
Jocul de rol ofer clienilor odat cu posibiltatea e a repeta noile abilti si de a exersa situatii
stresante far prezena stresului (Thompson, 1996). Jocul de rol poate fii iniiat in mai multe feluri.
Consilierul poate sa-i ofere clientului o problem i s-i cear acestuia s o rezolve. Situaia poate sa
fie una pe care clientul a experimentat-o sau nu, sau o situaie fa de care clientul s prezinte
anxietate. De exemplu, consilierul ar putea sugera o situaie in care un adolescent are un conflict cu
unul dintre prini. In aceasta situaie, adolescentul poate juca un rol in care sa inceap o conversaie
conflictual cu printele. Adolescentul poate sa joace ambele roluri att al sau cat si al printelui ca
mijloace de perspicacitate. Acest tip de joc de rol i ofer clientului oportunitatea de a practica
strategii i de a-i crete abilitile de imitare (Akande, Akande, & Odewale, 1994).
O alta form de joc de rol este inversarea rolurilor. Copilul sau adolescentul poate sa fie rugat
sa joace rolul unei persoane semnificante din viaa acestuia (printe, rud, profesor ) cu care clientul
are dificultati. In mod similar, Hackney si Cormier (1996) au sugerat un joc de rol in care tnarul
client sa joace doua roluri: cel de sinele public si cel de sine interior. Acest tip de joc de rol
incurajeaza clienii s se confrunte cu diferite aspecte ale personalitii lor si ale comportamentului
acestora.
Dialogarea cu scaunul gol
Dialogarea cu scaunul gol, inflenat de constructele terapiei Gestalt, este un exemplu al
modului in care drama si jocul de rol pot fi integrate intr-o relaie de consiliere. Acest tip de joc de
rol este foarte valoros in ajutarea copiilor si adolescentilor in confruntrea cu situatii conflictuale.
41

Materiale: doua scaune

Procedura: clientul vorbeste cu un scaun gol ca si cum ar fii cineva din viata lui (printe, rud,
prieten, profesor). Daca un copil are dificulti in vorbirea cu un scaun gol consilierul poate sa-i cera
clientuli s incerce s vorbeasc cu un animal impiat.
Antonio este este un copil de clasa a VIII a, care este nou in coal. Civa din profesorii si au
observat ca Antonio nu ii face prieteni si evit s se implice in activiti colare. Consilierul colii,
domnul DeBrito, este ingrijorat ca Antonio se simte strin fa de ceilali elevi i i cere acestuia s
vin in biroul su. Dupa ce a vorbit cu Antonio depre coala in care fusese inainte, domnul DeBrito a
observat c Antonio a fost i in cealalt coal la fel de timid. Il intreaba pe Antonio dac lucrurile
in aceast coal ar putea sa fie diferite, ce ai schimba?Antonio se gndeste puin dup care
rspunde a fii unul dintre bieii. implicai in sport si alte activitati colare. Ce crezi c te
oprete s fii aa?intreab domnul DeBrito. Antonio se uita in jos spre podea i spune, nu tiu ce sa
spun sau ce s fac. Mi se leag limba i ma fac de rs. Aa ca este mai uor s nu zic nimic.
Domnul DeBrito ii asigur clientul ca muli adolesceni sunt sfiosi i mai adaug faptul ca
timiditatea lui Antonio ii st in cale. Consilierul ia o bucat de hrtie i o imparte in trei coloane. La
inceputul primei coloane scrie: activitate. La cea de a doua coloana scrie: rezultate pozitive iar
la cea de a treia coloana scrie rezultate negative. i d hrtia lui Antonio i i spune: a vrea s
scrii in rubrica de activiti cel putin cinci lucruri pe care ti-ar place sa le faci. Apoi in urmatoarea
coloana sa scrii cel putin trei rezultate pozitive posibile din fiecare activitate si trei rezultate negative
posibile. Sa aduci inapoi acesat hrtie la urmatoarea noastra ntlnire.
La urmatoarea edin, Antonio ii arat consilierului lista. Lista lui de activitati include
alaturarea lui la un club de calculatoare i vorbirea cu un alt student. Domnul DeBrito intreab,
Antonio dac ar fii s vorbeti cu un alt student pe care l-ai alege, si ce i-ar place sa-i spui?.
Antonio se gndete pentru o cateva secunde dup care spune ca i-ar place sa vorbesc cu Tom care
este in clasa de istorie i in echipa de fotbal.
Antonio poti s pretinzi ca Tom st in acest scaun gol si s-i imaginezi ca-i spui
ceva?intreab domnul DeBrito. Continu i i explic, ca uneori cand oamenii au dificulti in a
vorbii cu cineva, pot sa o fac mai uor in realiatate dac inainte au exersat. Antonio pare putin
suspect dar accept pn la urma s incerce. Se uit la scaunul gol i spune, Bun Tom, numele
meu este Antonio si tocmai m-am mutat aici. Am fost ieri la meci i cred ca ai jucat foarte bine.
Cand a terminat de vorbit, Domnul DeBrito i spune ca e un bun inceput i l incurajeaz sa
continue sa vorbeasc. Antonio se uita la scaunul gol din nou si incepe sa vorbeasc iar despre joc.
Urmatoarele cateva edinte au repetat aceste dialoguri cu scaunul gol, indreptnduse si ctre ali
elevi despre care Antonio spunea ca ar vrea sa-i cunoasc i stabilesc obiective pentru el care s le
practice in viaa real. Cteva sptmni mai trziu, domnul DeBrito observ c Antonio ii petrece
timpul in cantin cu un mic grup de elevi. La putin timp dup aceasta Antonio se oprete in biroul
domnului DeBrito i i spune acestuia ca se inelege bine cu colegii si de coal i c s-a i alturat
clubului de calculatoare.
Povestirile
42

Povestirile sunt folosite ca mijloc de comunicare de secole, ofer o modalitate indivizilor de

a-i exprima identitatea (Miles, 1993). Povestirile sunt un puternic mijloc de explorare a
experienelor dureroase i pot fii folosite in mod eficient cu copiii si tinerii adolescenti pentru ai
ajuta sa ctige nelegere personal i auto-acceptare. Povetile pot fii despre nenumarate subiecte:
clientul, familia clientului, caractere fictive din cri, desene animate, televiziune sau filme, sau alte
personaje pe care copilul s le inventeze. Singura limita in tematica povetii este imaginaia
clientului sau a consilierului.
Tehnica povestirilor mutuale -reciproce
Tehnica povestirilor reciproce, descris de Gardner (1979), a fost folosit efectiv la copii
depresivi i suicidali i este foarte potrivit pentru copii cu vrste cuprinse intre 9 si 14 ani (Kottman
& Skyles, 1990).
Materiale: reportofon
Procedura:
1. ntrebai copilul dac vrea s lucreze cu dumneavoastr s facei o caset cu o poveste la
tv sau la radio in care copilul s fie oaspetele de onoare.
2. Porniti reportofonul i facei cteva scurte afirmaiide introducere. Pentru a-l ajuta pe
copil s-i intre mai bine in rol, cereii copilului s-i spun numele, vrsta, coala i
clasa.
3. Apoi cereti copilului s spun o poveste. Majoritatea copiilor vor incepe ct de repede,
dar unii au nevoie de puin timp de gndire sau au nevoie de ajutor s inceap. Dac
copilul are nevoie de ajutor intrebai-l despre pasiunile lui, hobby, familie, .a.
4. Ct timp copilul spune povestea luai notie cu continutul povetii i posibilele sensuri.
5. Dup ce copilul a terminat povestea intrebai dac povestea are o moral. De asemenea
cerei mai multe detalii si intrebai i dac exsist itemi specifici.
6. Comentai povestea, ct de bun a fost (emoionant, interesant, neobisnuit, etc).
7. Oprii reportofonul i comentai povestea copilului impreun cu el pentru a obine
informaiile de care avei nevoie pentru a v pregtii varianta dumneavoastra de poveste.
Punei copilul sa decid care personaje din poveste l-au reprezentat pe el i care au
reprezentat personaje importante din viaa lui, ce simboluri folosete copilul i ce crede in
general despre atmosfera din poveste. S luai in considerare si reaciile emoionale pe
care le-a avut copilul in timpul povestirii. Foslositi moralitatea povetii pe care copilul a
ales-o, gsii solutii mai bune decat cele din poveste.
8. Pornii reportofonul si spunei povestea voastr, care ar trebuii s conin aceleai
personaje i situaii ca i in povestea initial dar s avei o rezolvare mai bun la conflict.
In poveste identificai alternative la probleme si indicai faptul c, comportamentul se
poate schimba. Povestea ar trebuii s accentueze adaptri mai snatoase.
9. Oprii reportofonul si intrebai clientul dac ar vrea sa asculte povestea intreag.
Metaforele

43

Consilierii folosesc in mod frecvent la copii i adolesceni metaforele adaug bogie la

descriere si ofer simboluri memeorabile pentru copil (Bowman, 1995). Metaforele sunt des folosite
pentru descrierea caracteristicilor induviduale sau de grup, procesate si realizate in termeni familiari
copilului. In plus metaforele ajut clientul s inteleag experiene care nu sunt uor de descris.
Metaforele sunt abundente in literatura copiilor, in povestile cu zne, desenele animate si emisiunile
televizate pentru copii care conin lectii (invminte) sociale si emoionale. Metaforele sunt de mare
ajutor in nelegerea empatic a unei probleme (cum ar fii timiditatea), prezentarea unui feedback
(folosirea unui obiect pentru a complimenta aspectele pozitive ale comportamentului i de a
confrunta aspectele negative ale comportamenului ), i oferind afirmaii accentuand puterea mai
degrab dect comportamentele specifice) (Bowman, 1995).
1. Determinarea preferinelor clientului (desenele preferate, jocuri, hobby-uri, animale, etc.)
2. Din consilierile anterioare, se determin aria de probleme a clientului provocrile i
puterea personal. Evaluarea primelor simuri nvaate (vizuale, auditive, kinestezice).
3. Construii o poveste care intevine in informaie. Pstrai povestea scurt i la obiect.
4. Nu interpretai sau explicati povestea clientului. Ajutati clientul s exploreze noi
posibilitati (finaluri diferite, etc.) prin aducerea povetii la realitate.

Filmele i metaforele
Filmele ofer o bogaie de ilustratii metaforice. Multe filme care sunt familiare copiilor si
adolescenilor pot fi selectate. Datorita povetii Vrajitorul din Oz care este familiar pentru
majoritatea adolescenilor, poate ilustra metafore cu privire la abuzul de droguri. Dac Vrajitorul din
Oz, Dorothy are trei prieteni Leul, Sperietoarea de Ciori i Omul de Tinichea. Aceti prieteni pot
reprezenta Rugaciunea Seninatatii. In Rugaciunea Seninatatii participantii pot cere seninatatea de a
accepta lucrurile care nu pot fii schimbate (Omul de Tinichea), curajul de a schimba lucrurile care
pot fii schimbate(Leul) i puterea inelepciunii de a cunoaste diferena (Sperietoarea de Ciori)
dup ce inelesul metaforic este iduntificat, consilerul poate cere clienilor dac ei pot accepta
lucrurile care nu pot fii schimbate. Cum ar fii de exemplu faptul ca printii divoreaz sau ca unul
dintre bunici a murit. Consilierul poate intreba clientul i dac acesta poate accepta sau nu
schimbarea.
Un alt exemplu de metafor are loc cand Toto o muc pe Elmira Gulch, care mai trziu
devine Vrajitoarea cea Rea. Acest incident o conduce pe Dorothy la probleme cu legea. Consilierul
poate folosii acest exemplu (muctura cinelui) pentru a spune c lucrurile mrunte pot duce la
problemem mari. Clientul ar putea fii intrebat dac au existat probleme mici care au dus la probleme
mai mari in viaa clientului. Consilierul poate intreba de asemenea clientul dac acesta sau ali
membrii ai familiei au avut probleme cu legea. Mai trziu in poveste, Vrajitoarea cea Rea o
urmarete pe Dorothy neobosit. Acesta poate simboliza modul in care dependena poate urmarii pe
cineva. n timpul urmririi maimuele zburatoare se ataeaz de Dorothy ilustrnd proverbul
Alcoliciilor Anonimi de a avea o maimuta in spate. Consilierul l poate intreba pe client dac a
44

avut vreodat o maimu in spate. Dac clientul spune da, consilierul poate s exploreze mai
departe.
Cu privire la rolurile in familie, fam Munchkins poate exemplifica organizatia care credea
greit c Dorothy are puteri speciale. Ca i multe alte organizatii fam. Munchkins spune nu face
asta si nu face aia dar nu vin niciodat cu un exemplu specific i concret. In plus Vrjitorul poate
ilustra rolul sponsorului care ajut, dnd un sens Rugaciunii Seninatii prin gsirea calitilor
pozitive existente n prietenii lui Dorothy i prin incurajarea lor ca aceste caliti s poat fi vazute.
Vrjitoarea cea bun de asemenea ilustreaz rolul sponsorului artndu-i lui Dorothy c rspunsul la
ntrebrile pe care le are sunt in ea insi, i c in final nu este nici un loc, ca i acas. Sponsorul
poate sa ajute dependenii sa vad c rspunsurile la intrebrile lor se afla desigur acas ceea ce
reprezint o stare de spirit, in ceea ce privete a te simii bine cu tine insui. In sfrit consilierul
poate intreba clientul unde se regsete mai mult, in Sperietoarea de Ciori, in Leu, sau in Omult de
Tinichea (Alison, comunicare personala, Februarie7, 2002).
Vrjitorul din Oz nu este singurul film care are mesaje sub forma de metafore. Alte exemple
de filme bogate in metafore sunt: Rzboiul Stelelor, Omul Pianjen, Lilo i Stich, i Mulan. Aceste
filme i altele pot fii folosite efectiv de consilieri pentru a ilustra multe puncte de vedere i in
asistarea clientilor la clarifiacrea problemelor.
Terapiile scrise
Scrisul a fost folosit de decenii pentru a ajuta individualitile s-i dezvolte perspectivele. n
consiliere scrisul sporete contientizarea, ajutnd clienii n organizarea gndurilor i sentimentelor
furniznd eliberare catartic emoional i contribuind la integrarea personal i a siguranei
personale.
Scrisul este n particular benefic pentru aduli i ceilali copii mai mari. De asemenea
consilierii adesea gsesc , c scrisul poate fi folosit cu copii tineri ntre 3 -5 ani, consilierul putnd
folosi aceasta ca o nregistrare.
Exemplele scrisului terapeutic includ:
- corespondena: este folosit cnd clientul nu este capabil s susin un dialog
verbal cu o alt persoan
- jurnalul scris: poate fi o tendin a consilierii structurat n oarecare fel
- scrisul creativ, proz sau poezie. este folosit pentru a clarifica proieciile ,
pentru a cerceta problemele i soluiile sau pentru imaginaie
- scrisul structurat: include alctuirea de liste, scrierea de ilustraii , rspunsuri la
ntrebri nchise / deschise sau sentimente n afara ntrebrilor sau interveniilor
n orice tehnic a scrisului clientul ar trebui s spun care gramatic , stil, pronunie, punctuaie
nu sunt importante.

Autobiografia

45

Autobiografiile pot s descrie un aspect specific al vieii cuiva sau pot s acopere ntreaga
durat a vieii. Autobiografiile ajut clienii s-i exprime sentimentele , s-i clarifice preocuprile
i s lucreze pentru rezolvarea problemelor.
n dezvoltarea unei autobiografii consilierul poate s sugereze c tnrul client ncearc s-i
organizeze propria via n interval de 2 ani i s scrie despre asta. Pentru ali copii intervalul poate fi
ntre 3-4 ani. De asemenea consilierul nu trebuie s ntrerup activitatea cu copii tineri pentru c
orice demers de consiliere poate fi util. Consilierul poate ncepe sugernd clienilor s spun unde i
cnd s-au nscut i orice pot s-i aminteasc din primii 2 ani din viaa lor.
Linia vieii
Pentru tehnica liniei vieii , consilierul i cere clientului s deseneze o linie lung de-a lungul
unei coli ntinse de hrtie i s pun un simbol de copil la unul dintre capetele liniei pentru a indica
naterea. Clientul este rugat s pun simboluri deasupra (evenimente bune) sau dedesupt
(evenimente probleme) liniei .Clientul este rugat s scrie/ descrie aceste evenimente dedesupt cu
ajutorul unor simboluri. Consilierul discut cu clientul evenimentele variate care s-au ntmplat n
propria via.
Exerciiile exterioare/interioare
Pentru acest tip de exerciii consilierul l roag pe client s deseneze o linie n josul mijlocului
unei coli de hrtie fcnd 2 coloane , apoi etichete pentru coloane cu exterior i interior.
Coloana exterioar reprezint evenimentele memorabile care s-au ntmplat la un mement dat n
timp.
Coloana interioar reprezint sentimentele clientului n relaie cu aceste evenimente. Clientul
trebuie s completeze coloanele care servesc ca stimul pentru discuie. De exemplu dac clientul
spune c el/ea s-a schimbat , a progresat la un moment dat nseamn c trebuie s mearg n coloana
exteroar. Sentimentele pe care clientul le asociaz cu schimbarea ar trebui s fie n coloana
interioar. Consilierul ar trebui s-l ajute pe client s prelucreze sentimentele asociate cu cuvinte n
coloane.
Scrierea nentrerupt, susinut i silenioas (tcut)
Pentru aceast tehnic de scriere consilierul ar trebui s i cear clientului s scrie jos orice ncepe
s-i treac prin minte pn cnd consilierul i spune s se opreasc. O perioad tipic este ntre 3 i 5
minute. La sfritul acestui exerciiu consilierul i clientul discut despre ce s-a scris. De exemplu
dac clientul scrie cuvinte care redau sentimente negative ( tristee, suprare , fric,) consilierul
poate s analizeze cu clientul de ce el sau ea au aceste sentimente i s ncerce s fixeze intele
(scopurile) permind clientului s scrie aceste sentimente. Dac clientul descrie sentimente pozitive
consilierul poate vorbi cu clientul de unde vin aceste sentimente i creaz strategii pentru a le
susine.
Tehnici multiculturale
46

Copiii i adolescenii care sunt contieni de originile multiculturale sunt mai tolerani i mai
puini critici la adresa altora . Ei mai puin probabil vor crea o stereotipie negativ i vor fi mai mult
capabili s tolereze diferenele dintre persoane. Tehnicile urmtoare pot fi folosite pentru a crea i
pentru a spori contiia multicultural la copiii i adolesceni.
Ce este un nume?
Ce este un nume? poate fi folosit n fiecare grup individual sau de consiliere. Este un exerciiu
simplu n care clienii spun cum au primit primul lor nume. De exmplu un client poate s spun Eu
sunt David i am fost numit David pentru c personajul biblic favorit al tatlui meu a fost David.
Un alt client poate s spun c ea a fost numit Maria pentru c familia are o tradiie din a numi cea
mai mare fat Maria. Acest exerciiu poate fi folositor pentru a identifica dinamici importante n
cadrul familiei precum : religia , valorile, tradiiile, istoriile de familie i contiine culturale.
Diversity Bingo
Obiective: s ncurajm clienii s devin mai contieni de diversitate
Tipuri de activitate: grupul
Instrumente: creion , hrtie i cri bingo cu 25 de ptrate
Instruciuni de lucru: n jocul bingo prima persoan care completeaz toate ptratele ctig.
Jucnd Diversity Bingoconsilierul i cere clientului s gseasc pe cineva n grup care ndeplinete
una dintre urmtoarele criterii i scrie numele acelei persoane n csu. Astfel cu orice joc bingo
primul client care completeaz toate ptratele ctig jocul.
Primul ptrat este un ptrat gol , deci clientul potrivete cele 24 ptrele bingo rmase care au
ntrebri precum:
Cine din grupul acesta:1. A fost nscut nainte de 1995?
2. Are prini sau bunici care triesc n afara SUA?
3. A ntlnit pe cineva care este american nativ?
4. A ntlnit pe cineva care este american -african?
5. A ntlnit pe cineva care este american- spaniol?
6. A ntlnit pe cineva care este american- asiatic?
7. Cunoate pe cineva care a fost nscut n afara SUA?
8. tie pe cineva care este mai nvrst de 75 de ani?
9. A vizitat o ar din afara SUA?
10. tie pe cineva care are o tulburare psihic?
Aceste ntrebri nsoesc sau susin exemplele. Consilierul trebuie s alctuiasc
ntrebrile pentru a satisface nevoile clienilor.

Visul Catcher
47

Visurile fac parte integrant din lumea copiilor i a adolescenilor.Tehnica Dream Catcher
este mprumutat din cultura american nativ, care subliniaz c visele pot fi bune sau
rele.Americanii nativi au o tradiie a pstrrii unui vis catcher n propria cas, de obicei n
dormitor astfel c n timpul nopii visul Catcher poate cuprinde att vise bune, ct i vise
rele.Urmnd tradiia, visele bune tiu cum s doarm n afara plase i visului catcher i s ias pe un
plan secundar fr a se ataa de visul catcher.n contrast, visele rele nu tiu cum s ias n afara
plasei, deci ele rmn prinse n plas, pn dimineaa urmtoare cnd dispar la prima lumin a
zorilor.
Tehnica visului catcher ofer o oportunitate pentru clienti pentru a discuta despre visele
lor.Consilierii pot folosi aceasta tehnica pentru a extrage atat sentimentele bune ct i cele rele i pe
deasupra linitesc temerile asociate cu visele.Pe deasupra, aceast tehnic ofer o bun oportunitate
pentru a implica i prinii n procesul de consiliete.
Obiectiv: s identifice sentimentele asociate cu visele
Materiale: pipete de curat (de obicei dou), destul de largi pentru a face un cerc cu un
diametru de 2-4 inch.Sfoar sau a destul de lung ntre 1-3 inch pentru a face o plas (estur)
nuntrul pipei de curat.Sfori (ae colorate), pipe de curat i pene care s atrag copii.
Clientul s descrie un vis pe care l-a avut.Consilierul i cere clientului s asocieze o emoie
sau un sentiment cu un vis.Consilierul vorbete cu clientul despre rolul visului catcher n prinderea
viselor rele sau n eliberarea viselor bune i totodat fixeaz realitatea visului.
Cu clientul vorbete despre cum s aib un vis catcher n propria camer, care ar putea fi
folositor.Urmrete rolul visului catcher n urmtoarele edine de consiliere.
Cercul multicultural
Cercuriele multiculturale pot fi folosite n oricare consiliere individual sau de grup.
Consilierul d nume de anumite subiecte / pribleme iar clientul se mut n centrul cercului
dac se identific cu subiectul sau problema respectiv.De exemplu consilierul poate s spun: Te
rog mut n centrul cercului dac:
1.Esti american nativ.
2.Ai un membru al familiei care este spaniol.
3.Ai locuit ntr-o alt ar dect S.U.A.
4.Ai prini cu tulburri psihice.
5.Eti mai mic de 10 ani.
6.Eti mai mare de 10 ani.
7.Ai prini divorai.
Dup fiecare item, consilierul spune Dac eti un american nativ, te rog mut n centrul
cercului.Consilierul acord suficient timp cnd cere fiecrei persoane s pun n afara centrului
nainte de a continua cu itemul 2.
Procedura continu pn la itemul 7.Cnd consilierul ajut participanii nelege gndurile i
sentimentele evocate din propria lui experien.
De obicei acest exerciiu este dirijat cel mai adesea n cadrul grupului, dar poate fi folosit i
individual cu clienii.De asemenea schimbrile pot fi conduse ctre subiecte variate.De exemplu,
dac consilierul lucreaz suprat pe management, ntrebrile ar trebui s se centreze pe
48

furie.Consilierul poate spune: Dac ncerci s loveti pe cineva cnd eti suprat, te rog pune n
centrul cercului.Itemul 2 poate fi Dac numeri pn la 10 cnd eti suprat, te rog mut n centrul
cercului.Indiferent de subiect, aceast tehnic este eficace n ajutarea clienilor pentru a vedea cu ce
i pe cine identific ei i asociaz.
Tu eti cel care mparte influena n via
Obiectiv: pentru a spori cunotinele despre diversitate i despre tulburrile stereotipe pe care
clienii le pot avea.
Materiale:2 puni de cri mprite mpreun, o punte roie i una albastr
Procedura: aceast tehnic poate fi folosit individual sau cu grupurile i este efectiv
specializat cu adolescenii.Consilierul mparte 4 cri la ntmplare fiecrui client i le cere s
pstreze crile cu faa n jos.Fiecare dintre cri are o conotaie multicultural, oricum clientul nu
spune interpretarea pn cnd crile nu au fost mprite.
Dup ce clienii primesc crile, consilierul explic c acele cri creaz un profil al clientului
bazat pe combinarea crilor mprite.Cartea mprit prima dat, se refer la gen.De exemplu dac
prima carte mprit clientului este roie, clientul este o femeie, iar dac cartea este albastr, clientul
este brbat.A doua carte se refer la nlime.Dac a doua carte mprit este o trefl, clientul este
mai nalt de 66.Dac a doua carte este inim, clientul este nalt de 6.Un diamant indic nlimea
clientului de 52 i o sap ne spune despre client c este mai mic de 52.A treia carte indic
vrsta.Aceasta este determinat de totalitatea valorilor de pe faa crilor.De exemplu 1 as=1 punct, 1
rege=10p., 1 regin=10 p., 1 valet=10 p.Dac cartea este de 2, 3, 4-10, valoarea este dat de valoarea
de pe faa crii (2=2p.,9=9p.).Dac totalul de puncte este un nr. impar, clientul are 39 de ani sau mai
tnr.Dac totalul este un nr.par, clientul este de 40 de ani sau mai btrn.
A patra categorie n alctuirea profilului este aceea a tulburrilor psihice.Dac cea de-a patra
carte mprit clientului este un as, rege sau regin, persoana are o boal de debilitate foarte serioas
pe termen lung, cauzat de o slbire psihic, de scleroze multiple sau paralizie cerebral.Dac
valoarea crii este valet sau 10, clientul are o origine important.Dac valoarea crilor este 9,8 sau
7, clientul are o nfiare psihic cu probleme.Dac valoare crilor este 6, 5 sau 4, clientul are o
problem de comportament.
Consilierul discut profilele.De exemplu, dup ce profilul este obinut din crile care au fost
mprite, consilierul poate cere clientului s urmeze ntrebrile.Dac clientului i se potrivete
profilul:
1.Ce crezi despre profilul pe care l-ai obinut?
2.Bazndu-te pe profil care crezi c este cel mai pozitiv aspect din viaa ta?
3.Care este cel mai puin pozitiv aspect din viaa ta?
4.Care este marea ta speran pentru lume?
5.Dac ai putea s schimbi una dintre crile care au fost mprite, care carte ar fi aceea?
Explic.

Intervenii n probleme specifice

49

 Stima de sine
Stima de sine sczut este o problem rspndit la copii i adolesceni. n mediul copiilor stima de
sine sczut poate fi debilitant, fiindc contribuie la violen, performane academice sczute, abuz
de substane i sarcini nedorite n rndul fetelor adolescente. n plus, stima de sine sczut este un
factor de risc pentru suicid, care este al doilea n lista cauzelor mortalitii n adolescen (dup
accidente). (Bracken, 1996)
Prinii i ceilali aduli deseori greesc neintenionat ajutnd la scderea stimei de sine prin
exagerarea importanei performanelor colare sau a relaiilor cu covrstnici. Sunt muli tehnici, ca
urmtorii, care ajut la construirea stimei de sine .
Realizri -Accomplishments
Consilierul cere clientului s fac o list cu realizrile proprii din ziua respectiv. n primul rnd
trece pe list itemii importani, apoi pe cei cu o importan medie i la urm itemii cei mai
nensemnai. Consilierul trebuie s ajute clientul, aratndu-i ce a realizat, i ntiinnd clientul c
aceste realizri sunt succese. (Carter-Scott, 1989)
Cum s fii, cum s nu fii-How To Be, How Not To Be
Consilierul cere clientului s completeze o hrtie cu titlul Cum s fim i una cu titlul Cum s nu
fim. Clientul are 10 minute s scrie pe hrtie tot de ce se amintete c adulii semnificativi din viaa
lui (prini, profesori) i-au spus despre reguli comportamentale. Cnd clientul a terminat lista,
consilierul discut cu el / ea despre ceea ce a nvat, s determine dac copilul este axat pe greeli i
pe negativ. Consilierul discut prile pozitive i succesele de pe list i subliniaz c trebuie s
punem mai mult energie pe succese i nu pe eecuri. (Frey & Carlock, 1989).
Cutia magic-Magic box
n acest joc consilierul cere clientului s pun o oglind ntr-o cutie, astfel cine se uit n cutie este
reflectat n oglind. Consilierul spune clientului: Am o cutie magic! Cine se uit n cutie, poate s
vad cea mai important persoan din viaa lui. Apoi ntreab clientul cine poate s fie cea mai
important persoan n lume pentru el/ea. Clientul se uit n cutie . Reacia clientului va fi comentat
de consilier. Clientul spune ce a gndit cnd s-a vzut n oglind. Consilierul explic valoarea cutiei,
care const n faptul c arat clientului c este o persoan special (Canfield & Wells, 1976).
USA-USA
Pentru aceast tehnic consilierul aduce un sac de hrtie cu inscripia USA, i las n sac 5 buci
de hrtie, pe fiecare scrie unul dintre urmtorii termeni: performana colar,
relaii cu covrstnici, sporturi, muzic/dram, loc de munc sau munc acas, fiu sau fiic.Cnd
clientul discut despre problemele sale cu consilier, primete acest sac de hrtie. Consilierul
introduce noiunea de acceptarea de sine necondiionat, care nseamn acceptarea de sine ca o
persoan util, fr a se eticheta ca bun n toate sau n totalite ru. Clientul este invitat s
deschide sacul, s ia pe rnd fiecare bucat de hrtie, i s i acorde puncte n fiecare domeniu (de la
1 la 5 , 1 = sczut, 5 = ridicat). Consilierul ncurajeaz clientul s se gndeasc la aceste domenii, n
loc s se concentreze doar pe unele incidente izolate. Clientul mparte cu consilier evalurile fcute,
50

care subliniaz c fiecare dintre aceste dimensiuni face parte din persoan, i dac ntr-un domeniu
nu este att de bun, asta nu nseamn c este o persoan rea. Fiecare om are prile sale bune i rele,
este important doar faptul s ne acceptm cu punctele noastre tari i punctele slabe (Vernon, 2002).
Mantra pozitiv-Positive Mantra
Clientul nchide ochii i repet urmtoarea tez: Orice ai zice sau ai face, sunt o persoan util.
Chiar dac acest exerciiu se pare simplu, poate avea efecte profunde dac l repetm. De fiecare dat
cnd clientul ncepe exerciiul, consilierul i cere s se aminteasc de o persoan din trecut care vroia
s-l ( s o) blameze. Clientul este instructat s repete cu brbia n afar, cu voce tare i convingtoare
propoziia nvat. Cnd clientul s-a obinuit cu metoda i se simte comfortabil, consilierul intervine
cu enunuri ca Eti prost...urt...lene... (ce a zis clientul este direcionat spre el/ea), la care
clientul rspunde Orice ai zice sau ai face, sunt o persoan util. (Canfield & Wells, 1976).
Barc de salvare-Lifeboat
Jocul se poate utiliza att n consiliere individual, ct i n consiliere de grup. Clientul i
imagineaz c este pe o barc de salvare, care nu poate fi manipulat dac se afl multe persoane n
ea. Pentru a evita scufundarea cineva trebuie s prseasc barca. Consilierul cere clientului s
justifice prin talentele sale unice de ce ar trebui ca el / ea s rmne pe barc. Exerciiul are valoarea
n a ajuta clientul s recunoasc contribuiile sale unice i n a ridica stima de sine, n special la copii
mai mari i la adolesceni.
Linia mndriei- Pride Line
n aceast activitate consilierul face o afirmaie pozitiv despre o arie specific a comportamentului
clientului. De exemplu poate s spun Mi-ar place s-mi povesteti despre timpul tu liber, de care
eti mndru. Dup asta consilierul nva clientul s spun Sunt mndru/ de... Pot fi evideniate
domenii ca: teme de cas, munca n coal, sport, muzic, ceva specific clientului, un obicei bun, o
realizare, sau ceva ce a fcut clientul pentru altcineva. De exemplu: clientul povestete c merge n
fiecare zi la antrenament de baschet. Consilierul subliniaz c asta este un succes, deci trebuie s fie
mndru/ pentru asta.
Ce ar fi-What If
Consilierul pune clientului ntrebri de tip ce ar fi.... Exemplu: Ce ar fi dac bicicleta ta ar tie s
vorbeasc? Ce ar spune despre tine? Itemul vorbitor poate s fie o periu de dini, un pat, un
cine, un televizor, o banc din coal, o hain, sau orice ce poate fi cunoscut pentru un copil. O
tehnic alternativ este nlocuirea persoanelor din viaa clientului cu obiecte. Aceast alternativ
poate fi folosit doar dac clientul are ncredere n consilier, este deschis, i relaia terapeutic este
bun.

Furie i agresiune

51

Copii i adolescenii au foarte des probleme cu modul de exprimare a emoiilor negative.

Exprimarea nepotrivit a furiei deseori rezult probleme disciplinare i dificulti n relaii
interpersonale. Urmtoarele tehnici v ajut n munca cu copiii i adolescenii care au probleme cu
furia i agresivitatea.
Rupe-l-Tear It Up
Consilierul d clientului lucruri pe care poate s le rupe, cum ar fi o agend veche, reviste, ziare.
Clientul este ncurajat s-i verbalizeze furia, emoiile i gndurile n timp ce rupe obiectele. De
exemplu verbalizeaz furia cauzat de conflictul cu o persoan important din viaa lui /ei, n timp ce
rupe agenda.
Bile Nerf1-Nerf Balls
Consilierul d clientului cteva bile s le arunce prin camer. Poate fi substituit cu obiecte mici
( figurine din plastic, sculee cu fasole, bile de cauciuc), care nu fac daune. Exerciiul permite
clientului s-i externalizeze furia ncondiii sigure, i n aceeai timp ataeaz o aciune fizic la
emoie. Clientul poate s se gndeasc la mai multe lucruri care l/ o supr i apoi arunc bila n
camer sau n curte.
D-i un pumn-Punch It Out
Clientul i canalizeaz furia i agresiunea prin apsarea, lovirea unei perne, sau unei saci de box.
Metoda prevede un mod acceptabil de eliberare de furia autostpnirii. Ajut s subliniem clienilor
c fiind furioi, deseori avem gnduri fierbini(gnduri care declaneaz furia). Dup ce se
calmeaz, consilierul le ajut s identifice gndurile reci (care nu duc la furie). Consilierul trebuie
s nvee clientul s gndeasc rece n situaiile n care ncepe s devin furios.
Paralel cu animale-Parallels with Animals
Aceast activitate este folositoare la copii mici care nu-i pot exprima furia. Consilierul poate
ntreba de exemplu: Cum face un cinie furios? Apoi consilierul ncepe s morie i s latre ca un
cine i cere copilului s participe i el la joc. Alte animale care pot fi amintite: ursul, tigrul, leul i
pisica. Aceast tehnic poate fi folosit i la alte emoii, cum ar fi fericirea, tristeea, singurtatea.
Reformulare-Reframing
Cnd un client spune Ursc mama mea, fiindc nu m las s fac lucruri care mi plac, cerei
clientului s reformuleze propoziia n mi place, cum ar fi mi place mama mea, fiindc are
grij de mine s nu trec peste limite. Reformularea poate fi aplicat i la afirmaiile despre sine. De
exemplu: Sunt prea lene s-mi fac temele de cas. se poate transforma n Sunt aa de implicat n
chestii interesante, nct uneori uit de temele de cas.

Stres i anxietate

Este o nume de marc pentru jucrii care sunt concepute pentru joaca n camer.

52

Stresul este declanat de surse variate, cele mai frecvente fiind probleme de coal, probleme n
familie, probleme personale. Pentru a ajuta clientul n reducerea stresului, consilierul trebuie s
identifice ariile care cauzeaz anxietatea. Odat ce stresorii sunt identificate, exerciiile de relaxare i
tehnicile paradoxale pot ajuta n reducerea stresului i anxietii. Iat cteva din tehnicile de relaxare
i paradoxale.
Relaxarea de baz-Basic Relaxation
Consilierul spune clientului s-i nchid ochii. Apoi spune: ncepi s te relaxezi prin a respire
adnc i lent. Gndete-te la picioarele tale. Simte cum picioarele tale sunt relaxate. Ignor orice
suprare, fric sau orice gnd care ncearc s i vine n minte. Concentreaz-te pe respiraie, s fie
adnc i lent. Acuma gndete-te la corpul tu. Este relaxat. Exerciiul se continu cu spatele,
minii, gtul i capul. Dup 10 minute de relaxare consilierul l/o aduce pe client napoi la realitate
cu urmtoarea propoziie: Acum te-ai relaxat, stai n linite un minut. Acum deschide-i
ochii.Aceast tehnic poate fi folosit n inducerea meditaiei prin repetarea unui cuvnt fr sens
de ctre client (Thompson, 1996).
Relaxare ntr-un loc special-Special Place Relaxation
Consilierul cere clientului s-i imagineze un loc special, care aparine numai lui/ei. Consilierul
spune: Imagineaz-i c eti n locul tu special. Uit-te prin jur. Ce vezi? Clientul descrie locul
imaginat, dup care este ntrebat ce simte fa de acest loc. Apoi consilierul explic cum acest loc
imaginar poate ajuta clientul n relaxare, i c acest loc poate fi folosit n situaiile n care stresul
ajunge s fie insuportabil pentru client. Dac clientului i este greu s-i imagineze un loc special,
consilierul poate sugera un lac linitit, munii sau plutirea pe nori (St. Denis, Orlick, McCaffrey,
1996).
Intervenie paradoxal (adaptat de Thompson, 1996)-Paradoxical Intervention
Consilierul poate utiliza tehnica exagerrii cu clienii care sunt excesiv de ngrijorai. Consilierul
cere clientului s exagereze un gnd sau un comportament dezorganizat i l/o instruiete s ia din
fiecare zi o perioad specific de timp n care se ngrijoreaz pentru toate problemele. De exemplu
consilierul poate s dea clientului sarcina de a scrie n fiecare zi n jurnal ngrijorrile, suprrile
zilnice, care vor fi revizuite i reapar la ora 5:00 dup mas n fiecare zi. Deseori la ora 5:00 dup
mas deja aceste probleme i pierd importana. La clienii crora le este fric s vorbeasc n clas,
cerei s stea n fundul camerei i s nu spun nimic. Prin exagerarea comportamentului clienii sunt
confruntai cu reaciile lor n situaiile respective i cu consecinele propriilor comportamente.
Durere i pierdere
Cnd o persoan important din viaa noastr moare sau trim experiena de a o pierde, ca i n cazul
divorului, mutrii, copii i adolescenii se pot simi abandonai, furioi, triti, sau vinovai. Pentru
cei mai muli aceste sentimente sunt confuze i disturbante. Pentru a ajuta clienii care au aceste
sentimente, consilierul le ajut s-i identifice sentimentele i s ncerce s le confrunte cu acestea.
Interveniile care sunt cele mai folositoare conin biblioterapie, muzic, art, scris de poezii, i
53

identificarea i rezolvarea problemelor neterminate cu ajutorul jurnalului. Tehnicile suplimentare

includ urmtoarele:
A lua rmas bun-Saying Good-Bye
Consilierul ntreab pe client dac vrea s mai zic ceva persoanei care a plecat. Dac clientul nu-i
amintete de nimic ceea ce ar vrea s spun, putem s acceptm i o povestire scurt despre cel
decedat (divorat, mutat). Dac clientul nu poate verbaliza ce simte, putem folosi tehnica scaunului
gol, care va fi descris n acest capitol ( Thompson, 1996).
Scrisoare-Letter Writing
Clientul este invitat s scrie o scrisoare ctre persoana decedat sau plecat, descriind de ce i este
dor de persoana respectiv i cum este viaa fr el/ea. Clientul decide dac vrea s arate scrisoarea
consilierului sau altor persoane sau nu (Thompson, 1996).
Creare de caset-Creating a Tape
Consilierul ofer clientului s concepe o caset cu cntece care au o semnificaie deosebit pentru
persoana plecat sau decedat, sau cu piese care dup opinia clientului
i-ar fi plcut persoanei respective. Dac de exemplu moare bunica unui copil, copilul poate s creeze
o caset cu muzic din vremea bunicii. Consilierul discut cu clientul ce a nsemnat sau ce ar
nsemna aceste cntece pentru bunica. Clientul are alegerea de a arta sau de a nu arta caseta
(Schoen, comunicare personal, 18. martie, 1998).
Realizarea unui colaj-Making a Collage
Consilierul ncurajeaz pe client s colecteze poze sau mici suveniruri care reprezint persoana
plecat sau decedat, folosind materialele pentru realizarea unui colaj (Vernon, 1997). De exemplu,
dac un copil se amintete c a fost dus de unchiul la circ, copilul poate s fac un colaj de poze care
descriu circul. Consilierul discut cu client cum vizita la circ i-a fcut fericit, i cum aceste amintiri
i d un sentiment de comfort pentru el/ea.
SUMAR
Consilierul poate folosi cu referire la spectrul larg al tehnicilor terapeutice i al interveniilor
n domenii precum: arta, biblioterapia, imagini cluzitoare, muzic, ppui, joc de rol, dram,
poveti i scrisul terapeutic.Pe deasupra interveniile pot fi folosite n aria problemelor specifice,
incluznd stima de sine sczut, furia i agresivitatea, stresul i anxietatea, suprarea i pierderile.De
asemenea tehnicile i interveniile discutate aici se adreseaz direct copiilor i adolescenilor n
consilierea individual, multe putnd fi adaptate pentru folosirea n cadrul grupului.
Familiarizarea cu o varietate a interveniilor i tehnicilor, i permite consilierului s selecteze
cea mai apropiat metod pentru nivelul copiilor sau a adolescenilor.n munca lor cu copiii,
consilierii trebuie s in seama de interveniile sau tehnicile care sunt prea dificile sau prea
complexe pentru grupul cu care lucreaz.Invers, folosind tehnici prea apropiate pentru vrsta
copiilor, adolescenii se vor plictisi.Interveniile sau tehnicile care depind de scris sau de abilitile
54

verbale pot fi prea complexe pentru copiii tineri i totodat confuze.Pe de alt parte, jocurile pot s
nu fie apropiate pentru unii dintre adolesceni.
Consilierii trebuie s recunoasc c unii copii rspund edintelor de consiliere, iar alii sunt
ostili i necpnat.Unele tehnici inovative cerute, care aduc un neles adnc, i sporesc
cunotinele afective i ctig interiorul clientului, cuvntul personal al consilierului.

55

CAPITOLUL 4
TERAPIA PRIN JOC
Terry Hottman

Terapia prin joc este o modalitate de a consilia copiii, n care consilierul folosete jucrii, iar
jocul este principalul mijloc de comunicare. Raiunea pentru care se utilizeaz jucriile i jocul este
pentru c aceast modalitate de comunicare reflect sau se trage din credinele (gndurile) pe care le
au copiii.(nainte de 12 ani)
Copiii au o abilitate relativ limitat de a-i verbaliza sentimentele i gndurile i de a purta
discuii abstracte. Muli dintre cei care avem nevoie de consiliere, mergem i ne aezm pe scaun i
folosim cuvintele pentru a-i spune terapeutului problema pe care o avem. Copiii pot s vin la
consiliere i s foloseasc jucrii, arta, povetile, sau alte activiti (instrumente) ludice pentru a
comunica cu terapeutul (Kottman, 2001, p.4).
Pentru c jocul este un limbaj natural pentru copiii mici, poate fi folosit ca o modalitate de a
rezolva problemele i a comunica cu cei din jur. Acest aspect face ca terapia prin joc s fie o metod
esenial n consilierea copiilor mai mici de 12 ani (Thompson & Rudolph, 2000). Acest capitol
prezint diferii parametrii pentru a determina dac terapia prin joc este un gen de terapie specific
copiilor , scopul terapiei prin joc ca proces, i descrie cum putem pregti locul ideal pentru terapia
prin joc i cum putem alege jucriile i materialele care pot avea rol terapeutic asupra copiilor. Studii
teoretice variate cu privire la terapia prin joc ne ajut s nelegem modalitile variate de consiliere
care au la baz jocul.
Clienii terapiei prin joc:
Dei unii terapeui au lucrat cu aduli, majoritatea clienilor din terapia prin joc sunt copii cu
vrste cuprinse ntre 3 i 12 ani. Cnd se lucreaz cu copii mai mari de 12 ani, cu preadolesceni sau
tineri, consilierul este bine s ntrebe dac clientului i este mai confortabil s stea i s discute
despre situaia sa sau s foloseasc jucriile. Consilierul poate extinde intervalul de vrst uzual la
care se preteaz terapia prin joc, procurnd jucrii preferate de copii mai mari, cum ar fi: jucrii
artizanale, din lemn, accesorii i echipament de birou, alte jocuri complexe sau jocuri folosite pentru
intervenii terapeutice specifice.
Mai multe sinteze ale cercetrilor despre terapia prin joc, au dovedit eficiena terapiei prin
joc in intervenia terapeutic pentru ameliorarea diferitelor probleme. Literatura de specialitate
include numeroase rapoarte cu privire la aceste beneficii terapeutice. Aceste rapoarte susin eficiena
terapiei prin joc n consilierea copiilor i a adolescenilor care manifestau urmtorul comportament
sau dificulti emoionale: agresivitate, comportament acting-aut, probleme de ataament, ADHD,
probleme de conduit i tulburri severe de comportament, depresie, enurezis i encoprezis, frici
specifice sau fobii, cum ar fi frica de spital sau anxietatea de separare, i mutismul electiv.
Literatura de specialitate conine de asemenea, suport empiric i teoretic pentru ideea c
terapia prin joc poate fi folositoare n cazul copiilor care lupt cu diferite circumstane de via: abuz
sau neglijare, adopie, divorul prinilor, situaii care te mhnesc, spitalizare, boli cronice sau n faz
terminal, i traume severe, cum ar fi cele cauzate de rzboi, cutremure, viituri, rpiri.
56

Cnd decide dac clientul este potrivit pentru terapia prin joc, terapeutul trebuie s ia n
considerare urmtoarele aspecte sau factori cu privire la copil sau terapie:
1. Poate acest copil tolera, forma i utiliza o relaie cu un adult?
2. Poate acest copil s tolereze i s accepte un mediu protectiv?
3. Are acest copil capacitatea de a nva metode noi n rezolvarea problemei prezente?
4. Are acest copil capacitatea de a-i nelege comportamentul i motivaia?
5. Are acest copil capacitatea de a nelege comportamentul i motivaia altora?
6. Beneficiaz acest copil de capacitatea de a fi suficient de atent i de dezvoltarea cognitiv
necesar pentru a se angaja n activitile terapeutice?
7. Este terapia prin joc cea mai eficient i mai efectiv cale pentru a aborda problemele
acestui copil?
n plus, Anderson i Richards (1995) recomand ca terapeutul s ia n considerare i s
rspund la urmtoarele ntrebri cu privire la propria lui situaie i la propriile lui deprinderi:
1. Am eu deprinderile necesare pentru a lucra cu acest copil? Dac am nevoie pot apela la
consultarea sau la supervizare?
2. Este practima mea lipsit de obstacole (e.g. spaiu insuficient, durat inadecvatpentru a
urma tratamentul ales) care pot interfera cu eficina tratamentului n cazul acestui copil?
3. Dac pentru ca terapia pentru acest copil s fie efectiv, eu trebuie s colaborez cu ali
profesioniti, pot eu lucra n echip?
4. mi permite nivelul meu de stres i energia mea s m angajez total n munca cu acest
copil?
Dac rspunsul la toate aceste ntrebri este da, i dac terapeutul nu are probleme personale
nerezolvate, care pot avea un impact negativ asupra abilitii sale de a lucra cu acest copil sau cu
familia lui, acesta poate decide s lucreze cu copilul. n acest caz, consilierul trebuie s le explice
prinilor copilului i/sau profesorului su ce este terapia prin loc i cum poate ea s-l ajute pe copil.
Ca parte a acestui proces, consilierul trebuie s colaboreze cu prinii i cu profesorii n vederea
realizrii obiectivelor specifice ale terapiei prin joc ca proces.
Consilierul trebuie s fie capabil s lucreze cu copii care provin din diverse medii culturale
(Coleman, Parmer, &Barker, 1993; Glover, 2001, Kao &Landreth, 2001; Kottman, 2001; Schaefer,
1998). Atunci cnd se lucreaz cu o populaie multicultural n terapia prin joc, consilierul trebuie
(a) s includ materiale i jucrii prin care s se respecte i s se in cont de varietatea cultural i
de grupurile etnice; (b) s neleag rolul jocului, al artei i al povestirilor n variatele culturi i
grupuri etnice; (c) s fie informat cu privire la valori, obiceiuri ( datini), credine i tradiii din
cultura copilului; (d) s ncerce s fie bine informat despre alte culturi i grupuri etnice; i (e) s fac
astfel nct background-ul cultural al copilului s se potriveasc cu tehnicile utilizate cu acest copil
n procesul terapiei prin joc.
Scopurile terapiei prin joc
Muli copii care urmeaz o terapie prin joc au stim de sine sczut i ncredere sczut n
propriile lor abiliti. Frecvent ei cred c nu sunt buni de nimic. Pot cred c nu se pot avea o
contribuie pozitiv ntr-o relaie i c sunt incapabili s-i realizeze propriile nevoi. Unul dintre
scopurile terapiei prin joc este construirea autoeficacitii i a competenei prin ncurajarea copiilor
s fac diferite lucruri singuri i s ia decizii singuri n sala de joac. Demonstrnd real interes,
57

nelegere empatic, atenie sporit, terapeutul poate contracara imaginea negativ despre sine i alii
pe care copilul le-a ncorporat n universul lui.
Muli dintre copiii care vin la terapie prin joc, posed deprinderi sczute de rezolvare de
probleme i decizie. Un alt scop important al terapiei prin joc este dezvoltarea abilitilor din aceste
arii i de a-i ajuta pe copii s nvee s-i asume responsabilitatea pentru propriile comportamente i
decizii.
Scopurile caracteristice terapiei prin joc sunt urmtoarele:
1. Sporirea acceptrii de sine, ncrederii n sine, siguranei de sine a copilului.
2. A-i ajuta pe clieni s neleag mai multe lucruri despre ei nii i despre alii.
3. A-i ajuta pe clieni s-i exploreze i s-i exprime sentimentele.
4. Dezvoltarea abilitii clientului de a lua decizii individuale, el nsui.
5. S furnizeze situaii n care clientul s poat practica autocontrolul i auto responsabilitatea.
6. A ajuta clientul s exploreze alternativele situaiilor problem i ale relaiilor dificile cu
ceilali.
7. A ajuta clientul s nvee s practice deprinderile de rezolvare de probleme i deprinderile
de construire a relaiilor cu ceilali (interaciunea cu ceilali).
8. Dezvoltarea vocabularului sentimentelor i formarea conceptelor cu privire la emoii.
n plus pe lng aceste obiective generale consilierii trebuie s aib un set de obiective
specifice pentru fiecare client care depind de orientarea teoretic a consilierului i de problema
prezentat de client. (Kottman, 2001).
Decorarea spaiului n care se desfoar terapia prin joc (pregtirea cadrului n care se
va realiza terapia prin joc)
Consilierul care dorete s foloseasc terapia prin joc ca metod de intervenie cu copiii,
poate s fac acest lucru indiferent de spaiul disponibil. Landreth (1991) a descris spaiul ideal
pentru terapia prin joc, dar chiar i un mic col din sala de mese de la coal cu condiia ca acest
spaiu s nu fie folosit de alii n acelai timp, pentru a respecta confidenialitatea clientului. Cel mai
important aspect cu privire la spaiul n care se desfoar terapia prin joc este ca terapeutul s aib
sentimentul personal c este confortabil (James, 1997; Kottman, 2001, 2003). Dac consilierul se
simte n siguran, fericit, i bine primit n spaiul respectiv, aa se va simi i copilul cu care el
lucreaz.
Anumii factori, totui, pot contribui la optimizarea spaiului n care se desfoar terapia
prin joc. Landreth (1991) descrie o sal de joac ideal astfel:
1. Msurnd aproximativ 12 metri pe 15 metri, cu o arie ntre 150 i 200 metrii ptrai.
Aceast mrime a suprafeei permite copiilor s se mite liberi prin ncpere dar este totui ndeajuns
de mic pentru ca copiii s nu simt c se pot rtci sau c sunt departe de terapeut.
2. S exprime confidenialitate, astfel nct copiii s se simt confortabil atunci cnd
comunic informaii i exprim sentimente, fr s le fie fric c cineva din exterior i aude.
3. S aib pereii lavabili i podeaua din vinyl astfel nct copiii s poat murdri fr grij i
fr s se simt vinovai.
4. S aib multe rafturi pentru jucrii i materialele folosite la jocuri la care copiii s aib uor
acces.
58

5. Rafturile s fie bine fixate n perete ca s nu cad i s-i accidenteze pe copii.

6. S conin o mic chiuvet cu ap rece curent.
7. S aib mese potrivite ca dimensiune pentru copii i un spaiu de depozitare pentru
activitile de art.
8. S aib un cabinet pentru materialele de rezerv cum ar fi: culori, argil (lut) i hrtie.
9. S aib tabl neagr (ataat fie pe un perete fie pe un evalet) i marchere pentru a scrie pe
tabl.
10. S aib o baie mic ataat la camera principal.
11. S fie prevzut cu filtre acustice pe tavan ca s reduc zgomotul.
12. S aib mobilier din lemn sau plastic cu un design adaptat copiilor. De asemenea este bine
s existe i mobilier destinat consilierului, prinilor sau profesorilor.
13. S aib o oglind simpl i echipament pentru observarea i nregistrarea video a sesiunilor
de terapie.
14. S fie poziionat astfel nct sesiunile s nu fie deranjate de zgomotul produs de alte
persoane care-i desfoar activitatea n cldire.
Selectarea jucriilor i aranjarea lor
Landreth (1991) sugereaz c jucriile i celelalte materiale selectate pentru terapia prin joc
trebuie s:
- s permit copilului s-i exprime creativitatea i emoiile
- s capteze interesul copiilor
- s faciliteze exprimarea nonverbal i verbal a copilului
- s ncurajeze experiena supervizat a copiilor
De asemenea, jucriile trebuie s fie rezistente i n stare bun. Jucriile i materialele de joac
trebuie s ajute copiii la:
- stabilirea unei relaii pozitive cu consilierul (i cu ali copii din grup)
- s exprime o gam variat de emoii
- explorarea i /sau reinterpretarea experienei actuale i a relaiei cu ceilali
- testarea limitelor
- creterea autocontrolului
- sporirea capacitii de autonelegere i a capacitii de a-i nelege pe alii
- mbuntirea imaginii de sine
Exist numeroase diferene n selectarea jucriilor, bazate pe diferitele orientri teoretice.
Kottman (2001, 2003) a propus o list generic relativ a jucriilor i a materialelor de joc pe care
consilierul poate s le foloseasc pentru a nzestra pentru a amenaja camera de joac ideal. Ea a
sugerat c aceast camer de joc trebuie s conin jucrii cdare s reprezinte fiecare dintre
urmtoarele cinci categorii distincte:
1. jucrii care s reprezinte domeniul familie i hran
2. jucrii care te sperie, nfiortoare
3. jucrii agresive
4. jucrii expresive
59

5. jucrii fantastice/ireale
Copiii pot folosi jucriile care reprezint domeniul familie i hran pentru a construi relaia cu
consilierul i pentru a explora relaia cu familia. De asemenea ei pot folosi aceste jucrii pentru a
reprezenta experienele reale de via. Jucriile care reprezint familia i hrana includ , printre altele,
ppuile de toate felurile ( la care li se pot schimba hainele, al cror corp poate fi ndoit), haine de
bebelu, leagne, animale, un perete alb, marionete, jucrii din materiale textile, nisip ntr-o cutie de
nisip, mai multe vase, vesel, cutii de alimente goale, aparate de buctrie de jucrie (cum ar fi
chiuveta sau soba).
Jucriile care te sperie sunt incluse n camera de joac pentru a le permite copiilor s-i
exprime fricile i s nvee s le fac fa. Aceste jucrii pot fi de exemplu: erpi din plastic sau din
cauciuc, obolani, montrii, dinozauri, rechini, insecte, dragoni, aligatori i marionete fioroase (cum
ar fi marionetele lup, urs sau aligator).
Scopul pentru care se folosesc jucriile agresive este acela de a ncuraja copiii s-i exprime
furia i agresivitatea n mod simbolic, acest lucru ajutndu-i pe ei nii s se opun fricii, i s-i
exploreze propriile nevoi de control n situaii variate. Aceste jucrii pot fi: rucsac de lupt, arme de
jucrie (cum ar fi puti, sbii), soldai de jucrie i autovehicule militare, perne mici pentru btaia cu
perne, bastoane, scuturi.
n timp ce se joac cu jucriile expresive copiii pot s-i exprime cu voce tare sentimentele,
emoiile, simul rspunderii, s practice deprinderile de rezolvare de probleme, i s-i exprime
creativitatea. Aceste materiale pot include: evalete, vopsele, culori aquarela, creioane, markere,
lipici, lut, culori pentru pictura cu degetul, foarfece, carton, panglic, pene, materiale din care se
confecioneaz mti.
Scopul jucriilor fantastice este de a-i ajuta pe copii s-i exprime emoiile, s exploreze o
gam variat de roluri, s experimenteze astfel comportamente i atitudini variate, care sunt altele
dect cele impuse de situaiile i relaiile din viaa real. Aceste jucrii includ: mti, costume,
bagheta magic, plrii, bijuterii, bani, trus medical, telefoane, materiale de construcii, siluete de
oameni, animale slbatice i domestice, marionete i teatru de ppui, lada cu nisip, vagoane i
echipament pentru construcii, aparatur de buctrie, electrocasnice, vase, vesel, i cutii de
mncare goale.
Bineneles camera de joac nu va putea cuprinde toate aceste jucrii diferite. Consilierul va
folosi una sau dou jucrii din fiecare categorie , ca vehicule efective pentru comunicare. Copiii sunt
foarte creativi i ei i vor construi jucriile pe care i le doresc dac nu le vd n camera de joac
vor pretinde c una dintre jucriile care este n camera de joac reprezint orice alt jucrie (de
exemplu: un creion poate deveni foarte repede o baghet magic, o puc sau un tacm pentru luat
masa), sau i vor construi jucrii din diferite materiale de joac ( de exemplu: vor face o ppu sau
un vas din hrtie).
Unii autori au sugerat c jucriile i materialele de joac trebuie s fie reaezate n aproximativ
acelai loc dup fiecare sesiune de terapie prin joc. (e.g. James, 1997; Kottman, 2001, 2003;
Landreth, 1991). Aceast structurare a spaiului dovedete c spaiul pentru terapia prin joc este un
spaiu n care copilul poate conta c exist consisten i predictibilitate. n aranjarea jucriilor i a
materialelor de joac, consilierul va face repede curat i i va ajuta pe copii s-i aminteasc locul
specific pe care l are fiecare jucrie. Consilierul care nu are o camer pentru depozitarea jucriilor
60

separat, poate aranja jucriile ntr-o ordine specific pe podea sau pe o mas n spaiul de joac.
Unii terapeui care folosesc terapia prin joc adun de jos jucriile dup ce copilul prsete sala de
joac. Alii fac curenie cu copilul nainte de sfritul sesiunii, folosind timpul destinat cureniei ca
un timp pentru construirea relaiei de colaborare cu copilul. (Kottman, 2003).
Deprinderile de baz vizate de terapia prin joc
Muli dintre terapeuii care folosesc terapia prin joc, n funcie de orientarea lor teoretic,
folosesc anumite deprinderi generice, de baz. Aceste deprinderi, care vor fi descrise n cele ce
urmeaz, se refer la: direcionare, parafrazare, reflectarea emoiilor, direcionarea responsabilitii
asupra copilului, utilizarea metaforelor i tolerana. (Kottman, 2001).
Direcionarea
Direcionarea presupune descrierea comportamentului copilului n faa copilului pentru a-i
arta c ceea ce face el este important. Scopul final este acela de construire a relaiei cu copilul prin
manifestarea interesului pentru el i a legturii emoionale. (Kottman, 2001).
Cnd folosete direcionarea, consilierul va evita etichetarea obiectelor. Un obiect care arat
ca un arpe din punctul de vedere al consilierului poate fi o funie, o pratie sau un numr mare de
alte lucruri pentru copil. Consilierul trebuie s aib n vedere o descriere relativ vag a
comportamentului. Un comportament care pentru consilier nseamn a sri de pe scaun, n
imaginaia copilului poate nsemna a sri dintr-o cldire n flcri, a sri cu parauta din avion, a sri
peste un ru cu erpi veninoi, sau alte multe astfel de aciuni. Prin folosirea pronumelor precum
acesta, aceasta, acetia, el, aceia, acelea, mai degrab dect nume (substantive)
specifice, i prin folosirea unor descrieri vagi cum ar fi s-a deplasat nspre acolo sau s-a lsat n
jos apoi s-a ridicat n loc de verbe specifice cum ar fi a sri, a zbura, consilierul d
posibilitatea copilului de a da el nsui semnificaie jucriilor i aciunilor desfurate n sala de joc.
Unii copii i vor impune propria viziune cu privire la lucrurile care se ntmpl sala de joc n
ciuda descrierii oferite de consilier. Muli alii sunt de acord cu orice ar spune consilierul mai
degrab dect s-i susin propria lor versiune cu privire la acele lucruri, sau nu sunt de acord cu
consilierul mai degrab dect a se conforma viziunii pe care consilierul o are asupra lucrurilor. n
orice situaie, copilul are nevoie de a-i consolida libertatea de a se auto-exprima.
Urmtoarea secven de interaciune va ilustra deprinderea de direcionare:
Leonard:

(ridic de jos oarecele care srind ajunge jos pe capul pisicii).

Mr. Hawkins:

Unul se mic n sus i n jos fa de cellalt.

Leonard:

(Mic un arpe prin nisip).

Mr. Hawkins:

Pui arpele acolo dedesubt.

Leonard:

(leagn ppua).

Mr. Hawkins:

O miti n fa i n spate.
61

Leonard:

(Aranjeaz cu grij figurinele reprezentnd animale pe podea).

Mr. Hawkins:

Tu tii exact cum s le aezi.

Reformularea coninutului
Aceasta implic parafrazarea cuvintelor copilului. La fel ca i asistarea (observarea,
urmrirea, tracking-ul descris anterior) are scopul stabilirii relaiei cu copilul. Prin faptul c i arat
copilului c ceea ce a spus este important, consilierul i exprim preocuparea i nelegerea fa de
problemele acestuia.
Pentru a evita s repete exact cuvintele clientului (adic, s sune ca un papagal), consilierul
trebuie s i foloseasc propriile cuvinte i intonaii. Totui consilierul e obligat s foloseasc un
vocabular specific copilului, pe care acesta l nelege; altfel, aceast strategie nu l va ajuta pe copil
s se simt neles.
Urmtorul dialog ilustreaz abilitatea unei formulri satisfctoare:
Steve: (ncepnd s loveasc o jucrie bop bag-ul pe care o poi lovi ca s-i
descarci furia)
Am s-l lovesc i am s-i trag o btaie.
Mrs. Barry: Tu vrei cu adevrat asta.
Steve: Pari o persoan simpatic. Pot s vin aici n fiecare zi?
Mrs. Barry: Crezi c sunt o persoan pe care ai putea s o simpatizezi i i doreti s vii aici n
fiecare zi.
Steve: Am luat un A la testul la matematic, sar i un F la gramatic (ortografie).
Mrs. Barry: Ai rezolvat foarte bine testul la matematic, dar nu prea bine pe cel de la
gramatic.
Steve: Nu am vizitat-o pe bunica n acest weekend deoarece e bolnav.
Mrs. Barry: Bunica ta nu se simte bine, deci nu ai vizitat-o.

Reflectarea sentimentelor i emoiilor

Prin reflectarea emoiilor copilului i a sentimentelor acestuia proiectate asupra jucriilor sau
obiectelor, consilierul poate adnci relaia cu clientul i totodat l poate ajuta s-i exprime
sentimentele, s i le neleag, s nvee despre interaciunile cu alte persoane i s nvee mai multe
cuvinte legate de emoii, (s i lrgeasc vocabularul emoional) .
Cu cuvinte de genul Pari trist azi., consilierul poate reflecta direct sentimentele copilului.
Spunnd, Pari dezamgit, Miss Kitty sau Pisicua pare tare dezamgit de data asta.,
consilierul reflect sentimentele asupra jucriilor sau altor obiecte din camera de joac. Pentru a
ajuta copii s i asume responsabilitatea propriilor sentimente, consilierul ar fi bine s evite fraze de
tipul te face s te simi i n schimb s i sugereze sentimentul spunnndu-i tu simi....
Consilierul trebuie s fie atent att la sentimentele evidente (de la suprafa), ct i la
sentimentele mai adnci, profunde. n terapia prin joc, sentimentele adnci sunt exprimate cu
ajutorul jucriilor sau altor obiecte din camera de joac. De exemplu, privind un copil care se joac
cu un oarece i o pisisc, consilierul poate observa c la nceput pisica pare fericit c l poate
62

prinde pe oarece, dar apoi aproape c e dezamgit din cauz c oarecele fuge tot mai repede.
Consilierul trebuie de asemenea s caute patternurile i interaciunile ntre comportamentul copilului
n camera de joac i informaiile pe care le are m afara camerei de joc. De exemplu, cnd Sam intr
n camer i lovete jucriile, aparent e pur i simplu nervos ns consilierul trebuie s fac trimitere
la informaia pe care o are din afara camerei de joac, i anume faptul c n weekend a murit celul
lui Sam, eveniment care l-ar putea determina pe copil s se simt singur i trist. Dup ce reflecteaz
mai amnunit chiar i cele mai clare sentimente, consilierul ar putea folosi o tentativ de
reformulare a problemei. Dac nu i va impune propriul punct de vedere, consilierul va reduce
posibilitatea apariiei unei reacii defensive din partea copilului.
Analiznd sentimentele, ca i de fiecare dat, consilierul trebuie s i adapteze vocabularul,
s-l accesibilizeze n funcie de dezvoltarea mental a copilului. Majoritatea precolarilor i a celor
de clasa I, par s cunoasc patru sentimente principale: bucuros, trist, nervos, speriat. Pentru nceput,
consilierul trebuie s utilizeze doar aceste cuvinte cu copiii, sau/i simple sinonime pentru ele atunci
cnd reflecteaz sentimentele.
Copiii din clasele a II-a a III-a, n general au un vocabular mai bogat n ceea ce privete
exprimarea sentimentelor, ns nici acetia nu pot nelege sau exprima sentimente mai profunde,
mai subtile. Uneori, copiii din aceste clase au vocabular receptiv mai bogat dect cel expresiv, n
ceea ce privete reflectarea sentimentelor. (neleg mai multe cuvinte care exprim sentimente, dar
nu le pot exprima.) Ei pot nelege cuvinte ca frustrarea, dezamgirea sau gelozia chair dac ei nu le
folosesc cu regularitate. Consilierul poate lucra la mbogirea vocabularului afectiv al acestor copii,
utiliznd o varietate de cuvinte care s descrie stri afective mai subtile.
Copiii din clasele a IV-a, a V-a i a VI-a au un vocabular relativ sofisticat de termeni care
exprim sentimente. Cu aceti copii, consilierul poate opta pentru o terapie prin discuie, sau
folosirea unor activiti sau jocuri mai structurate dect terapia prin joc.
Urmtorul dialog ilustreaz abilitatea exprimrii sentimentelor:
Max: ( cu voce nervoas) Iar am intrat ntr-o problem i nu pot merge la joac cu
ceilali din clasa mea.
Ms. Lilja: Se pare c eti nervos pentru c ai o problem. Cu siguran te simi oarecum dezamgit
c nu ai putut merge la teatru cu ceilali copii.
Max: (micnd un avion de sus n jos i bombardnd un grup de soldei)
Hahaha... V-am prins! Nu m putei rni din nou.
Ms. Lilja: E ncntat c i-a prins pe toi. Se pare c simte c va fi n siguran de acum nainte.
Max: (Folosind ppuile din casa de ppui, el are ppui-prini care se ceart, strig
unul la altul i la copii. El mic cea mai mic ppu care plnge, fiind ascuns
sub pat.)
Ms. Lilja: Se pare c e nspimntat cnd ceilali mai mari strig i se ceart.
Max: A fost chiar amuzant. Pot s m mai ntorc i mine? mi place aici mult mai
mult
dect n clas.
Ms. Lilja:Pari chiar fericit. Te-ai simit n siguran i i-a plcut n camera de joac i i doreti s
vii i mine, n loc s mergi n clasa ta.

63

Responsabilizarea copilului
Responsabilizarea copilului este o strategie de terapie prin joac, creat pentru a spori copilului
ncrederea n sine. De asemenea, i ajut n luarea deciziilor, le ofer ideea desvririi i sporete
sentimentele de stpnire i control. Consilierul poate atribui responsabilitatea n comportamentul
executiv (ex. Cred c poi deschide singur capacul de la.....) sau n luarea deciziilor (ex. Tu decizi ce
vrei s pictezi.)
n camera de joac, copiii sunt capabili s ia mai multe decizii n situaiile care se ivesc, deci
consilierul va trebui deseori s atribuie copilului responsabilitatea unei decizii. Atunci cnd
responsabilizeaz un copil, consilierul trebuie s ia n considerare msura n care acesta e capabil s
ndeplineasc sarcina, cerina. Copiii pot fi descurajai dac un adult le spune c pot face un lucru pe
care n realitate chiar nu l pot face. Dac consilierul nu este sigur c, copilul poate ndeplini cerina,
atunci el poate sugera posibilitatea muncii n echip, astfel nct consilierul sprijin copilul n
realizarea sarcinii iar acesta l poate ntreba pe consilier cum se face?. Oricum, n ambele cazuri,
strategii, consilierul i d copilului libertatea de a controla executarea unui comportament i nu i ia
acestuia responsabilitatea pentru realizarea unui comportament sau altul.
Exist diferite tehnici folosite pentru a responsabiliza copilul. Consilierul poate utiliza o
abordare direct- spunnd direct copilului c este capabil s execute comportamentul adaptativ i s
fac alegerea. Se poate de asemenea folosi o abordare mai puin direct pentru responsabilizarea
copilului. Astfel, se pot folosi tehnici ca: (a) asistarea (observarea, urmrirea, tracking),
reformularea coninutului, reflectarea sentimentelor; (b) metafora copilului; (c) ncurajri minimale,
ignorarea cerereii copilului; (d) Tehnica oaptei.
Urmtorul dialog ilustreaz aceste tehnici:
Martina: Vei pune aceast mobil n casa de ppui? (cernd ajutor n ndeplinirea
comportamentului i n luarea unei decizii)
Mr. Chuppi: Eu cred c poi face asta singur. (rspuns direct)
Vrei ca eu s pun aceast mobil n casa de ppui n locul tu. (rspuns
indirect, parafrazare)
Pari ngrijorat c poate nu vei putea pune mobil acolo unde trebuie s fie pus.
(rspuns indirect, reflectarea emoiilor)
Hmm... (rspuns indirect, ncurajare minimal, ignorarea cererii copilului)
(n oapt:)Unde te-ai gndit c ar trebui pus aceast pies de mobil?(rspuns
indirect, Tehnica oaptei).
Martina: Ce este aceasta? (cernd ajutorul n luarea unei decizii)
Mr. Chuppi: Aici poate fi orice vrei tu s fie. (rspuns direct)
Sunt sigur c i poi imagina ce poate fi. (rspuns direct)
Mmmmmm..... Ce ar putea s fie? (rspuns indirect, ncurajare minimal)
Eti curioas despre ce poate s fie. (rspuns indirect, reflectarea sentimentelor)
Vrei s-mi spui ce este acesta? (rspuns indirect, reformularea coninutului)
Martina: (Folosind oricelul marionet, duce la consilier foarfece i a, i i spune
cu voce
chiit) Mi-ai putea face un pr frumos rou. (cere ajutor n executa
rea comportamentului)
64

Mr. Chuppi: Martina, sunt convins c i poi face oricelului pr, fr ajutorul meu.
(rspuns direct)
Domnioar oricel, eu cred c i poi imagina cum i-ai face singur un pr frumos
rou. (rspuns indirect, folosirea metaforei copilului)
Hai s lucrm mpreun pentru a-i face un pr frumos rou Domnioarei oricel
(optit) . Ce va trebui s facem prima oar? (rspuns indirect Tehnica oaptei)
(Fr s ating foarfeca i aa) Tu vrei s-mi nmnezi acestea ca s i fac pr
oricelului. (rspuns indirect, urmrire- Tracking?)
Folosind metafora copilului
O mare parte din comunicare n terapia prin joc e sub form de metafor, att n exprimarea
emoiilor i atitudinilor copiilor, ct i indirect, cnd se relateaz povestea situaiei copilului sau de
realizeaz legtura ntre cuvintele i aciunile diferitelor jucrii pe care copilul le manipuleaz.
Uneori consilierul poate discerne nelesul ascuns al evenimentelor din cadrul unui joc, alteori
acesta va rmne un mister. Disponibilitatea consilierului de a utiliza aceste metafore este mult mai
important dect abilitatea de a le interpreta. Folosirea metaforei l determin pe consilier s
urmreasc, s reformuleze coninutul, s reflecte empiile i s responsabilizeze copilul prin
povestea sa, fr a-i impune propria interpretare despre nelesul povetii. Consilierul trebuie s
exerseze propria reinere i s evite rupereametaforei prin ieirea din poveste n lumea real.
Pe parcursul dialogului urmtor consilierul folosete metafora copilului:
Jake: (aduce un cel de jucrie i l pune n brae la consilier)
Woof, woof! Numele meu este Celu.
Ms. Rohlf: Se pare c vrei s mi spui cine eti, Celuule!
Jake: (aduce un dinozaur mare de plastic i l pune lng celu. Micnd dinozaurul, Jake scoate
sunete zgomotoase, care s nspimnte. Apoi ia mna doamnei Rohlf i o pune asupra
celuului.)
Ms. Rohlf: Dinozaurul pare fioros, Celuule, i tu parc te simi speriat i doreti s
gseti un loc sigur.
Jake: (Mic capul celuului n faa labelor de dinainte mainii consilierului.
Celuul a prins curaj i a nceput s latre la dinozaur nct acesta s-a speriat i a luat-o la
fug. Jake a rs bucuros)
Ms. Rohlf: Chiar dac ai fost puin speriat, Celuule, ai ieit afar i ai ltrat la
dinozaur
ca s i arai ca tu vrei ca el s plece. i...a funcionat! Ai avut singur grij de tine.
Limitarea
Limitarea sau stabilirea unor limite n sala de joac, protejeaz att copilul ct i consilierul
de a se rni., sporint nelesul copilului despre autocontrol i autoresponsabilitate. Limitele
convenabile n terapia prin joac sunt cele care intenioneaz s protejeze copilul de:
a. propria rnire fizic a lui i a altor copii;
b. distrugerea deliberat a facilitilor terapiei sau a materialelor de joac;
c. schimbarea locului jucriilor sau a materialelor din aranjarea potrivit a lor pentru terapie;
65

d. prsirea edinei nainte de timpul planificat;

e. prelungirea edinei dup ce limita de timp a expirat;
Se pot impune i alte limite n funcie de context. (de ex s nu ndrepte pistolul ctre terapeut,
s nu toarne ap n cutia cu nisip)
De precizat este faptul c, consilierul rareori vine la prima edin cu o list ntreag de reguli
care s interzic comportamentul necorespunzator pentru sala de joac. Consilierul ateapt ca un
copil s ncalce una din regulile slii de joac, i abia apoi stabilete regulile i limitele. n acest caz,
consilierul poate evita inhibarea copilului timid, a copilului necomunicativ sau provocarea copilului
cruia i place s dein puterea n lupt. Numeroase strategii se pot aplica pentru a stabili limitele n
terapia prin joc.
Ginott vorbete de urmtorii pai n limitare:
1. Reflectarea dorinelor copilului, a sentimentelor lui. (Eti foarte furios i ai dori s m
mputi cu o arm neagr)
2. Afirmnd c limita nu este o pedeaps (Nu sunt pentru mpucatul oamenilor)
3. Artnd copilului un comportament mai bun, redirecionndu-l spre un comportament
adaptativ
4. S ajute copilul s-i exprime sentimentele de mnie sau resentiment
O alt metod de stabilire a limitelor este descris de Kottman care vorbete despre ndreptarea
comportamentului copilului, preocuparea pentru transformarea comportamentelor dezadaptative ale
acestuia. Acest process const n patru pai:
1. Stabilind limita fr s fie o pedeaps ca s reflecte realitatea social a locului edinei.
2. S reflecte sentimentele copilului i s descopere motivul comportamentului.
3. Redirecionarea comportamentului copilului prin alegerea altui comportament.
4. Stabilirea consecinelor logice ale unor aciuni ale copilului.

Abordri teoretice ale terapiei prin joc

Terapia prin joc centrat pe copil
Axline sublinieaz principalele principii pentru practicarea terapiei prin joc centrate pe client:
1. Terapeutul trebuie s construiasc o relaie de prietenie, adevrat cu clientul facilitnd o
realaie terapeutic puternic.
2. Consilierul trebuie s fie tolerant cu copilul, s l accepte necondiionat fr s doreasc s l
schimbe.
3. Consilierul trebuie s dezvolte i s menin un mediu permisiv care s-l ncurajeze pe copil
s-i exploreze sentimentele, gndurile i s l fac s se simt liber n exprimarea emoiilor.
4. Consilierul trebuie s fie n mod constant atent la sentimentele copilului i s le reflecte, n
aa fel nct s-l ncurajeze s se descopere pe sine, s dezvolte o mai bun nelege a sinelui.
5. Consilierul trebuie s respecte abilitatea copilului de a rezolva problemele dac clientul are
oportunitatea i resursele necesare. O parte din proces este s-i aminteasc c, copilul
66

trebuie s fie responsabil de deciziile pe care ar trebui s le ia atunci cnd dorete s fac o
schimbare.
6. Consilierul trebuie s-i permit copilului s aib rolul principal n cadrul procesului
terapeutic.
7. Consilierul trebuie s aib rbdare n consiliere i s nu o grbeasc.
8. Consilierul trebuie s stabileasc limitele eseniale pentru a stabili legtura dintre edin i
realitate.
Landreth i Sweeney au afirmat c o terapia prin joc este o filosofie care cuprinde atitudini i
comportamente ale unei persoane n relaie cu alte persoane. Este o filosofie a capacitii copilului de
a crete i a se maturiza i de a-i descoperi direcia.
Practicienii au descoperit c comportamentul copilului n terapia prin joc trece prin cinci faze
distincte:
1. Copiii folosesc jocul pentru a-i exprima sentimentele negative, disfuncionale.
2. Copiii folosesc jocul pentru a-i exprima sentimentele ambivalente, anxietate sau ostilitate
3. Copiii i exprim nc o dat sentimentele negative dar concentrarea este orientat spre inte
specifice (prini, consilier, rude).
4. Sentimentele ambivalente (pozitive i negative) sunt aduse la suprafa dar acum sunt
redirecionate spre prini, frai, consilier.
5. Sentimentele pozitive sunt predominante, dar copiii exprim atitudini negative reale n
anumite situaii potrivite.
n terapia prin joc centrat pe copil, consilierul i pstreaz un rol active n procesul terapeutic,
nu n sensul de a direciona sau de a conduce procesul ci de a fi n mod direct implicat i interesat de
toate emoiile, sentimentele, aciunile i deciziile copilului. Rolul principal al consilierului este de a-i
drui copilului o consideraie pozitiv, acceptare necondiionat, nelegere empatic i autenticitate
i sinceritate.
Consilierul care practic terapia prin joc centrat pe client e convins c prin acceptarea
necondiionat i increderea n copil, poate active capaciti nnscute ale copilului de a rezolva
singur probleme i de a tri o stare optim care s i asigure creterea calitii vieii.
Terapia prin joc Adleriana
Cand se foloseste terapia prin joc adleriana, consilierii combina principiile si strategiile
psihologiei individuale cu conceptele de baza si deprinderile ale terapiei prin joc.
Terapia prin joc cuprinde 4 faze:
1. Consilierul stabileste o relatie egala cu copilul folosind descoperirea, reformularea, reflectarea
sentimentelor, atribuirea responsabilitatii copilului, incurajare, limitare si curatirea camerei de
sedinta.
2. Consilierul foloseste interactiunea prin joc, metafore si arta pentru a intelege stilul de viata al
copilului si cum se vede pe sine,pe altii si lumea.
67

3. Consilierul il ajuta pe client, pe baza ipotezelor formulate din informatiile primite in a doua faza,
sa vada mai bine stilul propriu de viata, folosind metafore, povestiri, arta, jocul de rol.
4. Consilierul asigura reorientatarea si reeducarea copilului, ajutandu-l sa invete noi abilitati.
In terapia prin joc adleriana, consultatiile cu parintii si profesorii sunt esentiale.Procesul merge
in paralel cu procesul terapiei prin joc.In prima faza, consilierul stabileste o relatie importanta cu
persoanele importante din viata copilului.De-a lungul celei de-a doua faze consilierii exploreaza
viata adultilor si perceptia in care copiii interactioneaza cu alte persoane. Bazandu-se pe intelegerea
copiilor si a adultilor, pe perioada celei de-a treia si a patra sedinte, consilierul ajuta parintii si
profesorii sa vada ce semnifica anumite paternuri si stilul lor de viata si ii invata atitudini parentale.

Terapia prin joc cognitiv- comportamentala

Terapia prin joc cognitiv comportamentala, descoperita de Susan Knell, este o abordare a
terapiei prin joc care combina strategiile cognitive cu strategiile comportamentale .Folosind
interventii care sunt derivate din terapia cognitiva si cea comportamentala, terapeutii cognitivcomportamentalisti integreaza activitatile de joc cu comunicarea verbala si cea nonverbala.
Knell stabileste 6 principii esentiale in terapia prin joc cognitiv-comportamentala:
1. Consilierul implica copilul in terapia prin joc.Copilul este un partener activ in procesul terapeutic.
2. Consilierul analizeaza gandurile, sentimentele,fanteziile si mediul clinetului.
3. Consilierul ajuta copilul sa-si dezvolte ganduri si comportamente de adaptare si strategii de
rezolvare a problemelor.
4. Aceasta terapie este structurata , directionata, si orientat sper scopuri.
5.Consilierul foloseste comportament specific si interventii cognitive pentru a ajuta in anumite
probleme.
6. Consilierul stabileste interventii, folosind evaluari ale comportamentului pentru un tratament
eficient.
Terapia prin joc cognitiv comportamentala cuprinde 4 stadii:
Evaluare
Introducerea
Un stadiu de mijloc
Terminarea.

1.
2.
3.
4.

De-a lungul procesului de evaluare, consilierii utilizeaza instrumente formale si informale

pentru a culege date, informatii despre nivelul curent de functionare si de dezvoltare a copilului,
despre problema lui curenta, atitudinea parintilor si a copilului fata de problema prezentata si modul
lor de percepere a problemei. Ca si parte a procesului, consilierii ar putea folosi inventarul
raporturilor parintesti,interviuri clinice, observatia jocului, scale cognitive si metode de evaluare.
In urmatoarea faza, introducerea/orientarea in terapia jocului, consilierii ofera parintilor
evaluarea initiala a copilului, bazate pe datele stranse pe parcursul etapei de evaluare si colaboreaza
pentru stabilirea unui plan de tratament care include scopurile finale si strategiile de tratament.
68

In stadiul de mijloc, consilierii combina activitatile de joc si utilizeaza tehnici cognitive si

comportamentale ( incluzand modelarea, jocul de rol) pentru a invata copiii mai multe
comportamente adaptative pentru a rezolva situatii specifice, probleme, stresori. In plus consilierii
utilizeaza strategii care ii vor ajuta pe copii sa generalizeze noile lor abilitati in situatii si activitati
din lumea reala.Una din principalele functii ale consilierii pe perioada acestei faze este sa compare
functionarea curenta a copilului, cu functionarea de inceput si sa verifice progresul copilului spre
telurile terapeutice.
Pe parcursul ultimei etape, consilierul ajuta copilul sa-si dezvolte anumite strategii de coping
pentru diferite situatii dupa finalizarea consilierii.Consilierul foloseste tehnicile comportamentale
pentru a intari schimbarile din gandirea copilului, din sentimentele lui si comportament, si
incurajeaza copilul sa foloseasca strategii pentru generalizarea progresului care l-a avut in camera de
joaca la alte relatii.

Terapie prin joc

Asa cum este definita de Koller si Booth ( 1997), terapia prin joc este o metodea tratament
jucausa si antrenanta. Koller si Booth afirma ca aceasta terapie este folosita pentru a stabili
interactiuni intra parinti si copii. Aceasa este o metoda pe termen scurt, intensiva, care implica
parintii in mod activ- in prima faza ca observatori, si mai apoi ca si coterapueti. Scopul terapiei este
de a spori atasamentul, ridicarea stimei de sine, increderii, si de a le da parintilor puterea pe mai
departe sa promoveze interactiuni ale sesiunilor de tratament pe cont propriu.
Dimensiunile structurale ale terapiei prin joc, cum ar fi provocarea, invaziunea in spatiul
personal/angajarea in anumite actiuni si siguranta au ca model interactiunile constructive dintre
parinte si copil.
Specialistii terapiei prin joc care folosesc aceasta abordare se folosesc de activitati si
materiale ce faciliteaza aceste dimensiuni pentru a remedia problemele din procesul de atasare - ce
creeaza tensiuni intra si interpersonale pentru copii.Consilierii releva structura terapiei prin joc prin
fixarea unor limitari si reguli clare de siguranta si prin implicarea experientelor ce au inceput, mijloc
si sfarsit ( jocuri pe baza de cantece) si activitati menite sa defineasca limitele spatiului personal.
Provocarea se obtine prin- spre exemplu- ajutarea copilului sa-si asume un risc adecvat varstei
pentru a fortifia simtul de incredere in sine si control al copilului. Consilierii scot la iveala
dimensiunea invaziunea in spatiul personal/angajarea in anumite actiuni cand spre exemplu implica
copilul intr-o interactiune spontana si jucausa pentru a arata copilului ca lumea este distractiva si
stimulanta si ca alti oameni pot fi in acelasi timp incitanti si demni de incredere. Pentru a facilita
dimensiunea sigurantei, consilierii initiaza actiuni menite sa aline, calmeze, linisteasca si sa
reasigure copilul prin asigurarea timpurie a nevoilor sale emotionale nesatisfacute. Asemenea
interactiuni includ hranirea, realizarea de dactilopicturi, leganarea copilului intr-o patura si multe
altele.
Terapia prin joc este directa, intensa si de scurta durata. De obicei, consilierii se intalnesc intr-o
prima faza cu parintii copiilor, pentru a realiza interviul si evaluarea initiala a relatiei parinte/copil,
folosind metoda de interactiune Marschak (MIM). Apoi ei se intalnesc din nou cu parintii pentru a le
explica acestora filozofia terapiei prin joc, incepand sa construiasca un raport/o relatie cu acestia,
69

oferindu-le un feeback de la evaluarea initiala, iar apoi colaboreaza cu acestia in realizarea unui plan
de tratament. Aceasta sedinta este urmata apoi de 8-12 sedinte de terapie prin joc in care sunt
implicati copiii si parintii- sedinta fiind de jumate de ora.
Pentru structura standard a activitatii de terapie prin joc, este nevoie de doi consilieri diferiti
pentru fiecare sesiune.Consilierii terapiei prin joc lucreaza direct cu copilul, iar consilierul care
interpreteaza lucreaza direct cu parintii. In primele 4 sedinte si primele 15 minute ale sesiunilor
urmatoare parintii si consilierul observa interactiunile copilului si al consilierului pe terapiei prin
joaca din spatele unui perete cu oglinda sau dintr-un colt al camerei de joaca. Consilierul care
interpreteaza explica parintilor ceea ce se intampla intre consilierul terapiei prin joc si copil, si
sugereaza modalitati prin care parintii pot folosi dimesiunile demonstrate ale terapiei prin joc in
interactiunile lor zilnice cu copiii. Incepand cu a cincea sedinta de terapie prin joc, parintii si
consilierul care interpreteaza se alatura copilului si consilierul de terapie prin joc si participa in
ultimele 15 minute a fiecarei sedinte astfel incat parintii sa poata pune in practica dimensiunile
terapiei prin joc, sub supravegherea consilierilor.
In primele sedinte cu copilul, consilierul comunica direct dimensiunile si explica regulile
terapiei:
1.Consilierul conduce sedinta.
2.Sedintele sunt distractive.
3.Sedintele sunt active.
4.Sedintele sunt previzibile si structurate.
5.Sedintele nu implica dureri fizice.
Consilierii sunt constant activi si ofera indicatii.Consilierul nu vorbeste multci se concentreaza
asupra terapiei prin joc. Consilierii in terapie prin joc panifica activitati si pregatesc materiale
menite sa faciliteze diferitele dimensiuni pentru fiecare sesiune si sunt atenti la nevoile specifice
fiecarui copil. Consilierul decide cat timp se aloca in timpul sedintei dimensiunii respective, avand in
vedere problemele si modul in care copilul interactioneaza cu familia lui. In timpul sedintei
consilierul poate schimba sau adapta unele activitati reactiei/raspunsul copilului fata de procesul
terapeutic.
De-a lungul fiecarei sedinte de terapie prin joc, consilierul explica parintilor interactiunile
dintre copil si consilierul pe terapiei prin joc, ofera sugestii parintilor referitor la activitatile care pot
ajuta copilul acasa, comenteaza asupra modului in care dimesiuni specfice terapiei prin joc pot
imbogati relatia parinte copil arbitreaza parintele cand acesta participa la activitati si ofera sprijin si
incurajare cand parintii incep sa incorporeze dimesiuni ale terapiei prin joc in comportamentul lor de
parinti.
Pedro un baietel de 7 ani de origine sud africana, a fost adus sa inceapa terapia alaturi de
parintii lui, intrucat parintii acestuia, familia Rodriguez au avut ingrijorari cu privire la
comportamentul sau. Parintii lui Pedro au sustinut ca acesta mereu se astepta sa obtina ceea ce-si
doreste,prin crize de isterie de cateva ore inca zul in care dorintele lui nu erau satisfacute. Familia
acestuia, a recunoscut ca l-au rasfatat pe Pedro inaintea nasterii sorei sale in vartsa de un an. Au fost
mereu tentati sa cedeze in fata solicitarilor lui Pedro in special cand acesta facea crize in public.
In primele cateva sedinte ale terapiei prin joaca, Pedro si-a manifestat comportamentul tipic a
unui copil care a fost proaspat introdus in camera de joc. El s-a jucat scurt timp cu multe dintre
jucarii, explorand camera precum si jocurile si materialele de creatie. In timp ce facea astea
70

terapeuta lui, Carol i-a urmarit comportamentul ( i-a spus ceea ce face), a refacut continutul actiunii
si a relevat sentimentele/emotiile lui. A fost necesar ca terapeuta sa il opreasca/limiteze de cateva ori
cand el a vrut sa toarne nisip pe podea sau a incercat sa arunce cu vopsea spre sevalet. El s-a certat
cu Carol vis a vis de nevoia de a face ceea ce-si dorea, insa ea a fost ferma, relevand sentimentele
lui pana ce in cele din urma el s-a impacat cu limitarile sale.
In cea de-a treia sedinta, Carol a observat teme din cadrul interactiunilor ei cu el, si in
metaforele sale ce reflectau nevoia lui de a fi puternic si de a avea control asupra jocului sau.
Deseori el a utilizat o jucarie leu pentru a se autoreprezenta. Leul, pe care el l-a numit Leo era
dominator cu celelate papusi cu care se juca Carol. Pe masura ce Carol a utilizat tehnica Whisper
pentru a-l lasa pe Pedro sa controleze jocul, acesta ii indica mereu ca papusile cu care ea se juca sa
faca ceea ce Leo dorea. Cand Carol a ales sa nu foloseasca o soapta pentru a afla care era pasul
urmator si o papusa pisica a ignorat ordinele lui Leo, Pedro a folosit pentru prima data papusa pentru
a certa pisica si apoi ia reprosat lui Carol, spunandu-i ca ea trebuie in permanenta sa se consulte cu
el. Cand a reflectat emotiile sale de furie si nevoia sa de a fi stapan in spatiul de joaca , el a raspuns
sigur am fost nervos, eu trebuie sa fiu mereu stapan peste tot si ma enerveaza cand oamenii nu aduc
aminte de asta.De mai multe ori in sesiunile urmatoare, Pedro a avut crize de isterie in camera de
joaca, cand Carol i-a impus limitari comportamentului sau.Intrucat comportamentul in timpul acestor
crize nu a constituit o amenintare pentru siguranta cuiva sau pentru obiectele ce se aflau in camera
de joaca, Carol a ales pur si simplu sa ii reflecte sentimentele in speranta ca el se va simti ascultat si
inteles.Intrucat ea nu a dorit sa reitereze acest comportament a ramas ferma , pe pozitii fara sa isi
manifeste dezaprobarea pentru acest comportament.
In sesiunile 4-20, Carol a continuat sa lucreze cu Pedro vis a vis de sentimentele sale de
indreptatire prin metaforele sale si in relatia sa cu ea. In mod consecvent ea a limitat
comportamentul sau inadecvat, a urmarit, a intors responsabilitatea catre el si a facut interpretari
asupra nevoii de control resimtite de catre copil.Uneori a ales sa foloseasca Tehnica soaptelor si
uneori a ales sa ia propriile ei decizii despre cum sa joace.Scopul ei a fost ca Pedro sa se acomodeze
cu ideea de a imparti puterea cu altii, sa descopere ca poate gasi siguranta si cand nu are controlul, sa
invete abilitati de comunicare a emotiilor si dorintelor sale folosind cuvintele in locul crizelor.Ea a
realizat cateva povesti terapeutice despre dificultatile pe care Leo le-a intampinat cu comportamentul
sau asupritor si a folosit metafore probemelor sale pentru a sugera alte metode de interactionare cu
ceilati.Lui Pedro i-au placut atat de mult aceste povesti, incat el si Carol au colaborat la o carte de
ilustrate ce povesteau viaat si intamplarile lui Leo.Pedro a inceput gradual sa faca sugestii, privind
modalitatea in care Leo ar putea obtine ceea ce-si doreste fara sa-si piarda prietenii sau sa faca alte
animale sa sufere. Carol s-a consultat de asemenea cu parintii lui Pedro, invatandu-i sa foloseasca
limite mai clar definite si sa reziste tentatiei de a lasa pe fiul lor sa obtina ceea ce doreste cu o criza.
La cea de-a 20- sesiune Carol a recunoscut
-bazandu-se pe feedbackul primit de la domnul, doamna Rodriguez, profesoara lui Pedro si propriile
sale observatii vis a vis de comportamentul lui Pedro in sedintele de terapie prin joaca ca Pedro era
pregatit de finalizare.Comportamentul sau se imbunatatise semnificativ,Crizele sale de isterie au fost
reduse de la 1-2 pe saptamana la 1 la cate saptamani.ea si Pedro un tabel cu numaratoarea inversa,
astfel incat ei au putut marca ultimele 2 saptamani ale sedintelor finale.Asa cum e tipic cu
majoritatea copiilor, Pedro a rejucat multe din temele din intregul sau curs de terapie prin joc,
71

finalizand ultima sesiune prin a se uita la Carol, a-i zambi si a-i spune ce ti-ar place sa faci pentru
ultimele noastre minute? poti sa fii sefa aici pentru moment.
Training si experienta
Consilierii nu pot invata cum sa ghideze eficient terapia prin joc prin citirea de carti sau
participarea la un workshop sau doua. Aceasta metoda de consiliere a copiilor necesita o stare
mentala total diferita fata de terapia prin vorbire.Pentru a face trecerea de la a gandi sau a te gandi la
cuvinte si interactiuni verbale, ca modalitate primara de comunicare la a te gandi despre joc si jucarii
ca prima modalitate pentru comunicare, necesita concentrare, antrenament si practica. Asociatia
pentru terapie prin joaca si asociatia canadiana pentru copii si terapie prin joaca/ asociatia
internationala pentru examinarea consilierilor de terapiei prin joaca certificati ofera repere pentru
inregistrarea sau certificarea ca si consilier profesionist in terapia prin joaca ce include cerintele
educationale si experienta clinica.
Sumar
Terapia prin joc foloseste ca si metoda jocul pentru a stabili comunicarea la copii.Copiilor le
plac jucariile si jocul si sunt atrasi de ele. Sala de consiliere trebuie sa permita copiilor sa se exprime
pe baza jocurilor, jucariilor. Literatura de specialitate ofera atat suport empiric cat si un suport gen :
povestioara cu talc, pentru a putea folosi jocul terapeutic sub forma de interventie pentru o scara
larga de probleme de comportament si emtionale dar si in situatiile vietii de zi cu zi. Cand se decide
daca clientul este potrivit pentru terapia prin joc, consilierul trebuie sa tina seama de situatia
familiala a copilului precum si de un numar de factori care sunt in legatura cu abilitatile,
problemele.
Camera de joaca ideala cuprinde diferite diferite jucarii si materiale pentru joaca, dar cel mai
important factor cand utilizam terapia prin joc este aceea ca, consilierul sa creeze clientului starea de
confort si de apropiere.

72

CAPITOLUL 5
Consilierea scurt a copiilor si adolescentilor: interactiva, sensibila cultural si bazata pe
actiune

Acum cativa ani, am participat la un eveniment distractiv tinut de umoristul Tom B. , el ne-a
spus despre peripetiile lui personale care au inceput dupa ce el a plecat de la colegiu.Tom ne-a oferit
pe langa distractii, perspective folositoare pentru consilierea conceptualizata cu copiii si
adolescentiii; Tom a inceput printr-un act umoristic in care a aratat si ne-a facut o demonstratie cu o
cutie de lemn pe care a pus-o pe masa si prin scoaterea unui pachet de carti de joc,12 carti roz,
fiecare etichetat fiind cu un cuvant cheie sau fraza.
In timp ce ne explica experienta lui in care un curent electric a trecut prin corpul lui cand s-a
catarat pe o cabina telefonica si el a aruncat cartile in aer.
Niste fulgi de zapada mari si roz au coborat pe scena,Tom le-a cerut audientei sa vina pe scena
si sa arate cu degetul anumite carti. In timp ce faceau, persoana arata spre o carte, Tom o lua de jos,
reflecte pt. momentsi spunea povestea cu care era asociate cuvintele de pe carte. Pana la sfarsitul
serii nici o carte roz nu a mai ramas pe podea. Tom a spus 12 povesti, una pt. fiecare carte.El a
explicat cum un curent ne loveste deseori, curentul produce rani la iesire si la intrare. Intre intrare si
iesire curentul le anuleaza toate functiile pt. Tom, aruncarea cartilor in aer a reprezentat un curent
care creeaza haos. Rearanjand cartile intr-un mod a fost un act creat posibil cu audienta lui Tom.
Partile din marea povestire a lui Tom a fost reasamblata, aranjata in acest caz la intamplare. Fiecare
dintre noi, dintre auditori, au auzit scurtele povestiri fragmentate si noi le-am reusit sa le punem intro povestire coerenta si larga. Tom si audienta lui au experimentat impreuna ruperea unui tipar si apoi
au lucrat, cooperat ca sa creeze tipare noi.
Exact ca si cartile imprastiate pe podea, ordinea sisemnificatia vietii, imprastiate ca si cand
loveste un curent. Adolescentii si copiii cu care lucreaza consilierii au rani la intrare si la iesire
parinti divortati, abuz fizic, sinuciderea prietenilor, familie faramitata, disfunctii alimentare etc....
Ei se lupta de obicei cu probleme tipice de dezvoltare ca si cum ar fi relatia cu colegii, probleme de
initiativa si de aspiratii.Astea fiind numai cateva, cand intrebam copiii- adolescentii sa ne spuna
povestile lor ei ne spun in fragmente rasfirate la fel ca si povestea lui Tom. Spre deosebire de
cioburile unui vas spart care poate fi pus ca piesele unui puzzel, fragmentele pe care Tom le-a
impartasit , sunt fragmente de inteles care pot fi puse la loc intr-un anumit fel.
Copiii si adolescentii pe care ii vedem se lupta cu tiparurile familiale care au fost distruse,
aceste3 curente de criza creaza haos. Slujba noastra ca si consilieri este ca sa asistam copiii si
adolescentii in crearea unor tipare noi si functionale, din fragmentele distruse ale intelesului.
Reprezentarea lui Tom a adus doua perspective pe care consilierii le-ar gasi folositoare in consilierea
copiilor si adolescentilor.
1. Consilierii pot vedea materialul pe care il aduc din nou ca si fragmente a tiparelor
semnificative anterior deseori tiparele micicare odata au functionat dar care nu mai
functioneaza. Tiparele semnificative au explodat in vietile clientilor. Utilizarea tiparelor a
fost distrusa, oameni tineri cer asistenta in ajutorarea lor de a pune impreuna ceea ce curentul
a distrus peste abilitatile lor de a repara de a face un intreg inca odata. Clientii initial nu sunt
73

constienti ca curentul a facut imposibila o intoarcere la felul de viata imposibila si parte din
provocarea noastra de a ajuta tineretul ca sa inceapa un proces de creere de noi tipare.
2. Tiparele vietii pot fi puse in mai multe feluri Tom a inceput prin focalizarea la intamplare a
abordarii distructive. El a presupus ca audienta asculta la povestile lui, noi vom fi capabili sa
remodelam o povestire mai coerenta. Actul lui Tom de a arunca cartile in aer prezenta ,
povestilor intr-un mod intamplator a garantat ca povestirea cea mare a fost reconstituita din
nou. Consilierea prin scrisori evita aruncarea la intamplare a cartilor dar face apel la povestea
lui Tom, in sensul ca se despart de vechile obiceiuri
de a aborda clienti care deseori
sunt lineare si cronologice. In acest capitol noi continuam explorarea felurilor de a aborda ,
ajuta copiii, adolescentii prin focalizarea pe 8 caracteristici definitorii prin consilierea prin
scrisori.
Cele 8 caracteristici ale consilierii scurte
Baza consilierii este timpul limitat, solutii focalizate actiuni bazate, interactiune sociala, ordinea
detaliilor, umor dezvoltat, dezvoltarea atentiei si relatie bazata intre client si terapeut. Aceste 8
caracteristici definesc scurt consilierea si unic. Cand consiliem istoria integrata a acestor 8
caracteristicisi le punem in practica, ele nu pot ajuta clientii mult
si repede pentru a alina disconfortul si ranile dorintelor lor.
Consilierea scurta are un timp limitat
Consilierea scolara are intotdeauna constrangeri si avand limitat timpul cand trebuie consiliere, dar
modelele consiliate prezinta un atuu in scoala, program dupa care nu reflecta cu realitatea sau cu
scoala in care consilierii vor lucra. Astazi conducatorul care are afectata mentalitatea trebuie
consiliat la sfarsitul fiecarei saptamani, in scurta consiliere noi ne referim la aranjarea pt. 10 minute,
dintr-o sesiune in 5 sesiuni. Scurta consiliere este dezaprobata si produce efecte care sant limitaste in
timp.
Consilierea scurta este concentrat pe solutie
Toate solutiile sunt temporare pt. ca viata continua in prezent o noua schimbare. Inca scurte
consiliere este tot focalizata pe solutii , sunt mai productive stau sa se apropie distribuirea acestea
este casa cu probleme. Cautarea solutiilor generale si mobilizeaza oamenii, resursele si inspira
sperante. Asadar scurte consilieri pune accentul cand lucram in viu cu clientii. In scurta consiliere,
consilierii asista clientii si focalizeaza in urmatoarele trei domenii: probleme;
resurse;
goluri.
Pentru mai degraba cand clientii vor sa lucreze noi insistam, cand clientii nu vor, scurte consiliere
ajuta clientii sa descopere intotdeauna ce este exceptie in problemele lor. Efectele interventiei pun
accentul pe succesul exceptional pentru incurajarea clientilor si de a le da mai mult de lucru.
Pentru ca exceptiile problemelor au o sursa de informatii scurte consilierii intreaba si repeta cu
intrebarea:
Cand nu este aceasta o problema pentru tine?
Cativa clienti sunt amuzati cand ei cred ca timpul lor , problemele lor nu exista ori sunt diminuate.
74

Cativa clienti se amuzeaza cand se gandesc la timpul si problemele lor care nu exista sau sant
diminuate.Realmente ei au locuinta exclusiva cu problema parte a lor si au cazut notitele, cand
problemele nu sunt ocupatie. Scurta consiliere singurul ghid al clientului, va fi in viitor.Consilierii si
clientii fixeaza concret golurile care trebuie clarificate pentru clienti, dorintele cazute. Concret
procesul se centreaza pe client in viitor ii fluid si tot in viitor este posibil de rezolvat. Un nou lucru
este evident, clientul va primi experienta, vointa de la punctele acestea. Pentru cativa clienti, aceste
locuri goale au libera experienta si ei stiu ce au nevoie pt. a umple acele goluri.Pentru alti clienti,
golurile sunt experiente infricosatoare pentru ca ei nu stiu sa umple golurile si au nevoie de ajutor.
Clientii acstia sunt luati prin surprindere de o multime de factori externi si interni, ei
poseseaza acastea dar nu stiu sa le foloseasca, mute in prezent situate in viitor. Identificate resursele
asistate de clienti, ei incep sa creada in golurile lor. Scurta consiliere este experta in salvarea
clientilor cu asemenea probleme.
Scurta consiliere este bazata pe actiune
Scurta consiliere crede in clienti vorbareti care nu este tot una cu clienti actiune si aceasta
actiune are nevoie de clienti care cred ca viata lor se va schimba. Inaintea lor, scurta consiliere
provenea de la clientii cu o noua experienta care este usor posibila.
Aceasta noua experienta lasa clientii sa cunoasca ce este noua apartenenta la purtare este posibila si
ajuta la iesirea la lumina.28 de eficiente ale metodelor provine de la clienti cu noua experienta este
data directiilor si asimileaza cuvintele.
Scurta consiliere este o socializare interactiva
Clientii in jurul acestei puteri influienteaza intr-un fel directia. Scurta consiliere utilizeaza reciproc
interactiunile sau tipurile de nevoi, satisfaceri ,calitatea societatii suportata de grupurile de
relatie.Schimbarile ca si cum ai avea multe realitati cand alti oameni ii suporta pe alti.Scurta
consiliere ajuta clientii sa utilizeze alti oameni in schimbarea procedurilor.
Scurta consiliere este orientata spre detalii
Puterea partilor adesea mint in detaliile lor.Mai bine intrebi pt. detalii sau nu muncesti pe viu cu
clientul, scurtele consilieri intreaba pt. detalii care sunt lucrate, care clientul le vrea si pt. care
clientul este gata sa umple golul sau.Scurta consiliere este intrigata de detalii despre clienti, resurse,
abilitati si talente sau care cred ei ca creeaza noi talente.In fine scurta consiliere exploreaza in detaliu
tot ce e gata sa fie lucrat de clienti de dorintele lor si metodele alese.
Scurta consiliere strneste umorul
Indexsii pt. consiliere sunt carti ce contin cuvintele distractie umor ras.Aceste notiuni care
consilieaza intotdeauna dar trebuie sa fim mereu seriosi, sa credem. Pentru ca aceasta durere este
raspunderea comuna la probleme, consilierii si clientii inainte isi asuma aceasta durere care continua,
dureaza pe tot parcursul de solutionare a problemei.
75

In scurta consiliere, consilierii focalizeaza mai putin aceasta durere si mai mult viata in /si a spori
mai mult elementele.Atentia si mai tarziu concentratia forte pe forta umorului cu puternice indicatii
ale clientilor.
Scurta consiliere duce la dezvoltarea atentiei
Un numar mare de fulgere ataca clientii cu descoperirea dezvoltarii.Tranzitia are drum pt. jubileu si
cazaturi pt. clienti scurta consiliere trebuie data in spate pas cu pas pt. clientii care se lupta sa asculte
descoperirea temelor si schimbarilor.
Aceasta larga perspectiva asistata de consilieri in ajutarea clientilor se construieste o noua
solutionare pentru clientii in descoperire.Scurta consiliere ajuta clientii a-i imparti la psihologi care
au nevoie de dragoste putere distractie.Ei ajuta clientii sa imparta nevoile lor pt. dragoste, sau
empatie sociala, interactiune naturala si consiliere; Ei ajuta clientii sa-si imparta nevoile pt. putere pe
resurse interne sau externe. Ei sunt eliberati de stres si clientii continua sa faca alegerile lor mai
degraba sa locuiasca in maximele lor usoare sau sa continue sa raspandeasca unaservitate altor. In
final ei ajuta clientii sa imparta nevoile lor pt. distractie, umor si sa solutioneze problemele si sa
gaseasca solutii. Scurta consiliere reorganizeaza clientilor solutiile, lucreaza bine vei descoperi
perspectivele de care ai nevoie.
Scurta consiliere este bazata pe relatie
Un consilier facil contribuie la o relatie bazata considerata mai mult un succces de consiliere decat o
tehnica de consiliere pe care o folosim. Scurta consiliere, desigur, poseda si lucruri specifice, dar cel
mai important este sa ne asiguram ca nu omitem relatia cu clientul. Dragut pt. clienti, consilierii
empatizeaza cu scurta consiliere. Ei formeaza fundatia si efectele scurtei consilieri.

Studii de caz
Cele 8 caracteristici ale scurtei consilieri intervine pt. o unica consiliere apropiata si ilustrata cu
studii de caz cu titlul: Fricosul Reviziteaza. In acest caz J. Littrell, foloseste o scurta consiliere
fragmentata pt. a ajuta parinti a-si ajuta tinerii scapati de sub control.
Fricosul Reviziteaza
Mult timp, consilierea nu a avut oportunitatea sa imparta cu clientul foarte multe sesiuni. Scurta
consiliere este precisa si are o provenienta dintr-un ajutor mult in munca cu limite de timp
fragmentate. Cazul descris este o sesiune de telefoane date: timpul total de o ora. Conversatia
telefonica indica golurile din aceasta consiliere scurta, interventia a fost facuta.Cazul ilustrat cu 8
caracteristici a scurtei copnsiliei.
Scurta consiliere pe fragmente utilizeaza in acest caz descoperire de la Institutul de Descoperire
Mentala, modelul in 4 pasi:
1. O definitie clara a problemei in termeni concreti
2. O investigatie a solutiilor clientului
3. O definitie clara a schimbarilor dorintelor
4. O formare implementara pt. a produce aceasta schimbare
76

Definirea problemei
La telefon Melody a intrebat daca ea va consulta cu mine despre copilul ei de 4 ani. Dureaza
deschiderea momentului sesiunea de consiliere.I-am explicat Melody cei 4 pasi ai M.R.I consilierea
fragmentata. Am itrebat-o intrebari elicite despre informatii despre ea si problemele ei. Munca cu
intrebarile, cand ai cele mai importante aspecte sau situatii despre care vrei sa vorbesti? sau te-ai
deliberat cautam solutii(atentie la client fara sa-mi spuna detalii).Intrebarea prompta Melody a fost
adevarul, intelegand si providenta informatiilor esentiale, astfel am putut extrage detalii. Eu recunosc
adevarurile ei si simturile despre aceasta situatie dar ocolesc sa vorbesc prea mult despre asta.
Melody mi-a spus ca Randy intotdeauna este singur parintii lui in mod regular, problema, sora lui de
9 ani care nu face niciodata ordine. Aceasta harababura, nu a fost concentrata asupra lui Randy, dar
daca a fost sursa jignirilor si grija pt. mama. In memoria lui Melody era Randy nu ea, care avea
probleme. O intrebare, intreaba M. R. I, fragmentele muncii sunt: Cine este clientul? Alta munca
poate fi: Cine este dispus sa munceasca in grup? Asa Melody pierde persoana cu probleme, daca ea
va munci in grup. De aceea o tratez pe Melody, parintele o persoana care poate fi dispusa sa lucreze
aceasta problema, ea este clientul meu.
Incercand solutii, exceptii si strategii
Noi intram in al noualea stagiu la M.R.I. Care sunt clientii care incearca solutiile? Eu am solutia
focalizata, intrebarea care puncte excepteaza: Cand aceasta nu este o problema? eu am invatat-o pe
Melody ca a fi un expert in desenarea incercarilor, solutiilor, dar nu aceasta este inca munca. Trebuie
sa fie ingenioasa cu metodele care au inventat joculPatty Jeopardy. Cand Randy a privit daca ea
era acolo singura Melody imediat a vorbit cu el in baie si el era la toaleta. Daca as proceda sa plece,
ea ofera pretul propus. A sters ideea, Patty jeopardy, a zis ca nu in practica e schimbarea lui Randy.
Daca Melody nu zice notitele despre Randy cand o priveste, atunci el va fi in baie,facand sa plece
din baie sa vorbeasca cu parintii ca este singura.
Eu am intrebat-o pe Melody despre exceptia lui Randy cu parintii. Melody s-a gandit doar de doua
ori. In aceste examinari in detaliu, noi descoperim ocazia ca Randy realizeaza cateva lucruri nu-i la
fel aranjate si pleaca in baie. Melody are in bataie aceasta exceptie si il intreaba pe Randy despre
cum va pleca in baie unde se simte inconfortabil Melody incearca din nou aceasta exceptie dar
esueaza. Scurta consiliere este continuata privita de clientii strategici. De doua ori Melody tihnita sia inchis promisiunea. Prima data era incapatanata si persistenta, Treptat frustrarea la probleme, era
peristenta. Ea continua sa primeasca solutii la probleme, ilustrari de la mine care sa o ajute.
A doua oara Melody a ras fara umor, a evidentiat jocul Jeopardy Patty
Stabilirea scopului
Asteptand 10 min. sa inceapa sesiunea, Melody si cu mine am facut concrete dorintele rezultate. Noi
recunoastem ca Randy nu este interesat in schimbarea comportamentului. Dupa aceea am
conceptualizat rolul meu de consilier care o voi asista pe Melody in descrierea mai multor optiuni de
ai schimba comportamentul lui Randy. De la cum Melody spune, umorul ma face sa simt efectele
comunicarii cu Randy dar aparentele Patty J nu au aparut.

77

Interventia
Scurta consiliere nu are limitat timpul cand gandim despre ce ne creeaza sau, parintii ajuta copiii sa
umple golurile. Cu Melody vorbind mi- am reamintit facilitatea descrierii, eu am citit in Michael
White si D .Epstan ca terapeutul a ajutat copii cu encopresis. Terapeutul..a existat un copil de 6 ani;
Nick, care traia intr-un acccident si incident.
Nu-mi amintesc bine detaliile din cazul Fricosul Poo, dar imi reamintesc cum copii au reorganizat pe
Fricosul Poo ce si cum ar experimenta din nou. Terapeutul trebuie sa reorganizeze cand Fricosul
Poo, a venit defensiv a de a pleca la baie. O baza in recolectarea in Fricosul Poo, cum am vorbit cu
Melody despre o actiune bazata, interventie pentru a umple golul sau. I-amk sugerat sa descopere,
cand Fricosul Poo, va veni. Cu cateva reguli il va prinde pe misterios.
In completare, eu sugerez ca a detecta va stii Fricosul Poo privind ii va placea inainte
frunza ......baloanele si galben apa, doreste Randy. Voi cu voi puteti colora o pictura pt. Fricosul Poo,
privindu-i ii va placea . Pt. ca lui ii lipseste umorul ca si surorii lui, Melody crede ca ii va placea
ideea.Lucrand impreuna Melody si cu mine planificam detaliile.Discutam detaliile care crede ea ca
va rezolva sarcina cu Randy, ziua urmatoare am vorbit la telefon cu Melody care imi relateaza
urmatoarele:
Am vorbit cu Randy seara trecuta si avea habar despre existenta detectarii. L-am intrebat ce
concluzii ar avea daca Fricosul Poo se reintoarce. Aceasta l-a surprins pe Randy. Va trebui sa-l
salvez pe Randy cand se smte presat, cand va fi un mesaj in baie. Randy m,i-a spus concluzia cum ca
se simte o mancarime. Acesta m-a lovit. Voi utiliza sa vorbesc dar nu pot face sa nu simta el.
Acum sant gata sa folosesc limbajul lui pt. mancarimiceea ce face sa simta mai mult el. Melody si
fratele ei sau intors din urma. Eu vreau o carte cu povesti si avand ani apropiati ai copilariei, cartea
despre multe acte care detecteaza privind-o concluzii.Am trimis cartea la Melody si i-am scris o
tema de casa asigurandu-ma. I-am notat spunandu-i ca ti-as sugera ca tu sa citesti aceasta carte
impreuna cu fratele tau si sa luati cele mai bune concluzii despre lumi.Melody scriindu-i inapoi,
spunandu-mi ca, cartea este o idee geniala.
O saptamana mai tarziu Melody si cu mine vorbeam la telefon de 15 min. Pe durata convorbirii ea
spunea:
Dupa ce am primit cartea pe care tu mi-ai trimis-o , m-am decis sa lucrez cu Randy sa
coloreze o pictura despre Fricosul Poo. Sora mea Sarah, Randy si cu mine am facut un picnic in parc
si am luat si creioane si Sarah vroia sa faca un desen, si sa-l termine cu Randy. Toti trei am colorat
pe Fricosul Poo si amj votat care desen ii va placea Fricosului Poo. I-am facut fata bruna cu mainile
infricosatoare. Dupa noaptea aceea i-am citit lui Randy despre copii din carte pe care tu mi-ai dat-o.
Lui chiar i-a placut. Noi cand ne apropiam sa citim, Randy ma privea, spunandu-mi. Eu cred ca
Fricosul Poo este pe ..... A mers singur la baie. Pt. mine a fost o placere cand s-a intors in camera a
spus: sant gata sa merg sa fiu un bun detectiv. A zambit cu gura mare. Am dat un telefon dupa o luna
sa confirm ca Randy e un bun detector. Melody spune cat de mult s-a linistit Randy. Eu am gasit in
desenul Fricosului Poo, ceea ce mai tarziu era o poveste simpla.
Discutii
In sfarsit cele 8 caracteristici ale consilierii scurte au fost expresive in cazul Fricosului Poo.Cele 8
caracteristici nu pot fi separate dar instant o parte este coerenta si sistematizeaza munca pe
fragmente.
78

1. Timpul limitatnoi am avut o singura ............de convorbiri la telefon in total 1h

2. Solutia focalizataMelody si cu mine o singura exceptie problema cu Randy fiind
extrbitionista .Melody resursele de umor persista si golurile ei.
3. Actiuni bazateinitiativa mea de a citi o carte dea a cauta concluzii.
4. Interactivitateaunul pe altul sau ajutat.
5. Orientare detaliilorcolorare Fricosului Poo.
6. Umorul elicitMelody descrie in familie o poveste.
7. Descoperirea alternativelorcitirea cartii concluzii
8. Baza relatiilorMelody si-a folosit relatiile in familie pt. a-l asista pe Randy.
Expert in automodificarea comportamentului
Scott este un copil de 15 ani, la o scoala inalta, vine pt. prima data la consiliere. El are o problema cu
comportamentul in cominitate, vandalizeaza si nu mai merge la scoala. Acasa familia ii spun ca
persista o gramada de probleme. Terapeutul sune ca este turbulent si distructiv si va avea nevoie de
consil;iere individuala si se refera la o practica privata. Inaintea consultatiei in care terapeutul se
refera la tatal lui Scott care locuieste cu sora de 14 ani. Mama a abandonat familia cand copii erau
foarte mici. D-l Randall, i-a placut rolul de parinte singur, a folosit multe schimbari pt. copii. Ei au
identificat competenta pt. atentia parintelui si accesul la resursele fasmiliei. Problemele lui Scott
vorbeau jenant de comunitate. Ofiterul de politie a vorbit cu familia dupa ce activitatea lui Scott
rezulta di probleme minore legale. Atentia jenata asupra acestui nou profesor care lucra cu copii din
comunitatea care intreba el.
Tipic adolescentilor care se refera la consilierea Scottt este un client fixat. In primele 20
de min. de la inceperea sesiunii, care il includea pe Scott si pe tatal lui si cand a mai ramas un minut,
am vorbit cu Scott singur; In a doua parte a sesiunii, D-l Randall discuta multe probleme, era
interesat de scoala. El crede in rezolvarea relatiilor de la scoala care este cheia altor probleme.Mai
tarziu in sedinta am descoperit ca Scott rezolva o parte din probleme. Am notat ura lui Scott pt. tatal
lui, umorul si temperamentul tatalui sau este dezagreabil. Mi-am dorit sa descopar problemele si
golurile problemei lui. Fiind blamat si identificat cu aceasta problema; Arde trecutul.
Asistat Scott de un client voluntar, am descoperit preferintele si interesele lui. Cine
defineste problemele in aceasta viata ? Ce-mi doresc sa fac?
In special pe problemele exceptie-timp cand problemele nu mai exista . Noi descoperim nonproblemele lui si descoperim ca existe dferente despre timpul lor. Concentratia mea, exceptiile
problemei imi reamintesc ca Scott are probleme cu locul lor in existenta. Mai mult timpul lui Scott
este o problema libera.
Scott este sensibil si interesat de problemele tatalui care este matur sa si le descopere si
descrie. Povestind, Scott doreste sa fie student; El face numere care disturba scoala si comunitatea.
In familie, a fost autoritate, iar acum nu se mai refuleaza. Scott colaboreaza cu terapeutul. Golurile
lui sunt /are nevoie sa fie acceptat; si preferat; raportul cu trecutul nu poate sa se schimbe fara
putere, libertate, distractie.
Gasirea solutiilor, exceptiilor si strategiilor
Scott descrie dificultatea de a-si face temele, lipsa concentrarii cand are ceva de facut. Cand vrea sa
studieze, sora lui ii cauta, deranjeaza. Ea spune totul la fata, sora lui il critica pe Scott. Scott a creat o
rezistenta si refuza sa faca temele, ca si consecinta tatal lui, ii interzice sa iasa din casa. Am
79

descoperit ca adolescentii au nevoie de putere, control in orice situatie; tayal si sora lui sunt
insuportabili. Problema lui este intensificata de aparitia comportamentului si de rutina de a face
teme.
Dupa discutii pt. gasirea solutiilor, am vorbit cu Scott despre exceptii la comportamentul sau. In
exploarare nu sunt probleme in timp ce releva performantele la scoala cand sora lui nu-l reclama la
tata. Cea mai mare descoperire ca fiind problema a fost temele de casa. Doua saptamani sora lui nu a
fost acasa, iar el si-a rezolvat temele.
Scott descrie viata familiei sale, ca un grup de valori si strategii, asa am desoperit ca are multe
talente. M-am amuzat pe seama lui si a resurselor pe care le detine. Scott a descoperit succesul de
student si vrea sa umple golurile mari.
Stabilirea scopurilor
In definirea problemei, Scott a surprins la scoala ca fiind puternic si interesat. In gasirea scurtei
solutii focalizate, aprofundata , eu am gasit un loc sa vorbesc cu referinta la terapeut si D-l Randall
si......... ca Scott sa faca temele a fost rezolvata.
In experienta clinica si resursele care sustine ideea, privesc complexitatea problemei
zambetul schimbarii comportamentului; este suficient sa fii rapid, profund si dispus la schimbari
individuale sau in familie. Astept o simpla schimbare de la Scott sa se schimbe sa faca temele si sa
elimine procesul care ii face probleme comportamentale.
Eu si Scott am vorbit in continuare despre problemele care se petrec acasa/ sau legate de temele
pentru acasa.
Inca un loc gol- conflictele de acasa l-am rugat sa noteze tot timpul problemele de la scoala care
crede ca s-au schimbat. In concluzie a doua sesiune a durat 20-min.
Interventii
Am empatizat competenta, inteligenta si umorul lui Scott. Cu permisiunea lui Scott in prezenta
tatalui sau am vorbit despre notitele ce trebuie sa le faca. De exemplu: dupa o saptamana sa remarce
abilitatyea lui Scott de a se concentra si de a raspunde. Afirmatia parintelui este foarte importanta pt.
copil/adolescent. Interventia indirecta seamana cu strategii de schimbare.
In a treia consiliere Scott si cu mine faceam brainstormed pt. rezolvarea temelor, solutia era
complicata. Experienta arata cand termina Scott temele, tatal lui voia sa-l ajute, apoi trebuia sa aiba
teme scurte, simple ca sa le accepte Scott sa decida sa-si faca temele.
Dar si in acest caz sora lui intervenea dar cu motivatie.Scott fara umor a fost la a treia strategie.
Tatal lui era linistit si se uita la tv. in fiecare seara. Scott decide ca ar fi distractiv ca tatal lui
sa-l ajute la teme.
I-am sugerat o tema de casa despre care a spus ca o va realiza.(de Shazer,1988). I-am spus lui
Scott, data viitoare cnd i faci tema, f ceva diferent de ceea ce obinuieti sa faci de obicei. Fa-o
distractiv sau creativ. Distreaza-te in timp ce o faci. Scrie schimbarile ce apar, si mi le vei putea
descrie data viitoare cand ne vom intalni. (Littrell,1998). Acesta tema i-a permis lui Scott sa-si
determine actiunile.Umorul si creativitatea lui Scott a iesit la iveala, si a generat niste posibilitati
interesante, care ne-a dat motiv pentru a rade, care este o forma de repetitie mentala. De exemplu,
Scott s-a gandit la efectul disruptiv ce a oferit faptul ca si-a facut tema dimineata devreme, in timpul
rutinei de seara a sorei sale.
Scott s-a bucurat de atenia si asistenta totala a tatalui sau in tot parcursul temelor,s-a gandit
la reactia familiei . Cum i-a crescut entuziasmul si posibilitatile, Scott sa gandit la niste activitati
80

amuzante, impractice. Cum am terminat sedinta, l-am incurajat pe Scott sa coninue brainstorming-ul
pana gaseste cea mai buna idee. I-am spus sa creeze un plan, dar sa aiba grija sa nu-si faca rau lui, si
nimanui din jurul sau.
Cum am inceput a patra sedinta, Scott a povestit, ca s-a mirat de situatia ca tatal sau a asteptat
sa-si faca temele. In fiecare zi a inceput dimineata devreme, si si-a rugat tatal sau sa il ajute.
Rugamintea lui Scott a introrerupt tatal, cand s-a uitat la televizor, si se odihnea. Scott a inchis
televizorul, si i-a spus: Tata ai spus ca ma vei ajuta cand am sa-mi fac temele. Relatia dintre tata si
fiu a fost cum Sctt si-a dorit, si aceasta actiune nu la facut pe Mr. Randall sau sa fie furios. Tata a
inteles importanta temelor, si a observat ca acesta este important pentru Scott. Relatiile familiare au
luat o schimbare pozitiva. Succesul l-a motivat pe Scott sa-si continue tema cu entuziasm.
Dupa 4 zile de efort si ajutor, tata a terminat sa il ajute pe Scott la teme. Un lucru amuzant
era, cand sora a spus tatalui despre tema lui Scott, acesta i-a raspuns: Ocupa-te de treaba ta. Cand
Scott a cerut ajutorul tatalui sau, acesta i-a spus sa-si faca treaba, si sa-i arate cand a terminat.
Scott si eu am ras cand am observat ce schimbari au aparut in familie cu ajutorul temelor. Lam incurajat pe Scott sa-si continue temele, sa nu reapara obiceiurile vechi, cum ar fi agresivitatea
in familie.Temele au fost constructive, iar Scott a reportat usurare. Scott si-a gasit propria pace, si-a
facut temele, cand a avut timp liber, si nu a fost deranjat de nimeni. Scott a simtit libertate si putere.
Fara cuvinte s-a inteles ca sedintele de consilierea au luat sfarsit.
Dupa o sesiune de 4 saptamani, consilierea s-a terminat cu sugestia ca daca Scott oricand ar
simti o perioada de recadere poate sa se reantoarca oricand. Termenul de recadere este folosit cand
un client simte ca vechile obiceiuri pot sa reapara, si are nevoie sa gaseasca cai noi pentru invatare.
Ca in cazul unei masini, dupa acesta v-a merge iarasi bine. Adolescentii folosesc de multe ori aceasta
metafora.
Dupa 6 saptamini de la prima noastra intilnire Scott m-a sunat sa-mi povesteasca, ca
continua sa-si faca temele noaptea. Scott a spus ca nu se mai cearta cu sora sa, si tatal lui il intelege.
Dupa examene Scott a obtinut note bune, iar acesta era pe placul tatalui sau. In timpul sedintei cu
parintii, trei profesori au remarcat schimbarea pozitiva a lui Scott, in privinta notelor si a
comportamentului. Aceste comentarii l-au determinat pe Mr. Randall sa se simte un parinte
competent. Era mandru de fiul sau. Acesta a facut relatia tata- fiu sa fie din ce in ce mai stransa, si
mai buna.
Discuie
Cand am terminat consilierea cu Scott s-a terminat relatia mea cu el si cu familia lui. Am auzit
despre Scott ca si-a gasit un loc de munca dupa scoala, care era foarte interesant, si nu mai avea
probleme. Scott a graduat cu B+ . Familia acesta l-a considerat o realizare importanta.
Interventia in aceasta cauza a adus sucess, si efecte pozitive pentru Scott si familia sa. Familia s-a
reorganizat, si a aparut o balanta de care au avut nevoie toti membri familiei. Scott si sora sa au
trecut cu succes din copilarie in adolescenta. Cand au aparut probleme in familie ei au avut o metoda
de confruntare cu acesta. Scott si sora sa, au restabilit aproprierea si suportul reciproc, ce le-a ajutat
sa se confrunte cu durerea pe care l-a cauzat reintrarea mamei in viata lor.
Cum va fi sumarizat in lista de mai jos, toate cele opt caracteristici ale consilierei scurte au
fost evidente in aceasta cauza.
81

1. Limitat de timp. Ne-am intalnit de patru ori pe care l-a urmat un telefon.
2. Focusat pe solutie. Scott si eu am focusat pe a) componentele cheie a problemei, b) pe sursele sale
de umor, c) pe atingerea scopului propus de el.
3. Bazat pe actiune. Interventia a inclus realizarea temelor.
4. Social interactiv. In centrul interventiei era problema lui Scott, dar si relatiile din familie s-au
restucturat si s-au inbunatatit. Focusarea pe solutionare a fost incuajat.
5. Orientat pe detalii. Punctele tari lui Scott au fost explorate in detalii. Interventia a fost planificata
cu mare atentie cu scopul de a implica pe tatal sau mai mult, dar paradoxal acesta a devenit mai putin
implicat. Un alt scop era de a reduce implicarea negativa a sorei.
6. Orientat pe umor. Sensul umorului clientului a fost uilizat in planificarea paradoxala a
interventiei.
7. Dezvoltarea atentiei. Ca consecinta a interventiei, Scott a parcurs dezoltare si schimbare in
balanta relatiei copil-parinte. Foarte important era in acest caz faptul ca Scott era intr-o criza de
adolescenta si personalitate impreuna cu confuzia rolurilor in familie.
8. Bazata pe relatie. Mai devreme un baiat tanar care era clientul meu si-a schimbat parerea despre
relatia noastra. Am sperat ca ascultarea activa si respectul demonstrat fata de sentimentele lui, ne va
ajuta sa avem o relatie pozitiva de lucru, si ca relatia noastra il va ajuta pe Scott sa aiba incredere in
noile sale posibilitati.
A sculpta o masca.
In ultima noastra cauza Kirk Zinck iara-si a lucrat cu un adolescent, care a luptat cu faptul de a creste
intr-un anturaj cultural defavorabil. Ca si in celelalte doua cauze toate cele opt caracteristici a
consilierei scurte au fost prezente impeuna cu modelul MRI.
Diferente culturale.
Cultra este un concept complex. Definitia de baza este oferit de Moris & Robinson(1996). Ei au
definit cultura ca o rama de referinta in care se intalneste persoana proprie, lumea si viata.(p.51)
Practicile predominante de consiliere isi au originea din valorile Europene-Americane (Lee,2001).
Normele din care comportamentele si atitudinile sunt interpretate provin din valorile EuropeanAmericane, cu putina toleranta referitoare la diferenta de la paradigma dominanta. Limitele impuse
din acest punct de vedere pot introduce diferente culturale in relatia de consiliere. Diferentele
culturale rezulta din practicile comune, ca si ignorarea influentelor culturale asupra clientului, acesta
facand parte dintr-un grup cultural bazat pe aparenta sau comportament si convingeri, care apar la
toti membri grupului, apartinand de aceeasi cultura, cu putina diferenta si variatii individuale si la
subgrupe ( Garrett ,1999; Lee, 2001; Thomason ,1991). In scurt intr-o lume confirma
comportamente si atitudinile negative la o cultura specifica, acesta ignora variatiile in context, istoria
personala, nivelul de cultura, si experienta de viata intre persoanele din aceeasi grup (Garrett,1999).
Altii considera ca gasim variatii intre persoane care apartin de aceeasi grup.
In paradigma Americana-Europeana putem gasi presupuneri referitoare la cea ce este normal si cea
ce este social de dorit. Daca acceptam aceste presupuneri impiedicam sensitivitatea unora la normele
culturale, traditii, increderi la altii. Morris si Robinson (1996)include la aceste presupuneri
82

individualism, structuri familiare mari si independente, comunicatie verbala deschisa, bunuri

materiale ca simbolul puterii si a statusului. La acestea mai adaugam manifestarea emotiilor,
dezvaluirea de sine si increderea.
Lee (2001), sugereaza ca oamenii care cerceteaza diferentele culturale si incep cu examinarea
personala, nu pot fi total obiectivi. Mai multe culturi stau in opozitie cu cea European-Americana.
Diferente tipice includ: independenta sau conectarea la membrii grupului, conceptul despre familie.
Modelitatea de expresivitate a emotiilor variaza in culturile Europen-Americane.
Expresivitatea in consiliere este catarctica si promoveaza dezvaluirea personala. In culturi mai putin
dominante nu folosesc cuvinte care descriu emotii tari, si expresivitatea trebuie sa respecte
norma(Constantin si Gainor 2001).
Sensibilitate culturala
Consilierea sensitiva cultural include interventii care se refera la orientarea culturala a
clientului. Cercetari au demonstrat ca trei aspecte in procesul de consiliere sunt mai importante decat
cele culturale.(Constantine, 2001a, 2001b, Garrett, 1999, Duncan and Miller, 2000): (a) relatia
consilier- client, (b) desfasurarea apropiata a interventiilor, (c) flexibilitatea consilierului in definirea
problemei, si prezentarea solutiilor.
Interventiile care se adapteaza diferentelor culturale presupun cunoasterea asteptarilor
clientului despre consiliere, si cunoasterea parerii lui in legatura cu conditiile necesare pentru
schimbarea situatiei. Armonizarea include planificarea apropiata a sesiunilor, invatarea si
observarea normelor si taboo- ilor, din cultura data. Un consilier trebuie sa-si faca timp sa invete ce
practici si increderi sunt cu privinta la problema, vindecare si schimbari sunt importante clientului.
Clientii din culturile minore au tendinta de a-si rezolva problemele in modul in care se rezolva in
cultura lor, dar si in modul de rezolvare a culturii dominante( Garrett, 1999) Pentru rezolvarea
optimala a problemelor, cllientii din culturile minore trebuie sa-si dezvolte competente biculturale
Schimbarea se bazeaza pe relatia dintre consilier si client. Duncan & Miller (2000), afirma ca
ajuta cu 30% in rezolvarea optima a problemei. CLS (sistemul limbajului colaborativ) alcatuit de
Anderson(1997) este efectiv in cele mai multe culturi. In CLS relatia interpersonala este cea mai
importanta , in care consilierul si clientul recreeaza intelese noi in conversatia terapeutica, ce
provoaca schimbari. Constantine (2001a) considera ca inafara orientatiei teoretice, un consilier pe
care clientii sai il considera empatic e mai usor sa ai o relatie interpersonala cu aceste persoane, si
care poate sa ridice beneficiile consilierei.(p.313) Empatia este comunicarea de interes si de
intelegere fata de trairile persoanei. (Constantine, 2001b).
Interventia tine seama de nivelul de dezvoltare a persoanei, functionarea intelectuala si
capacitatea de atentie( Vernon, 2002). Aceste interventii sunt colaborative si involva persoanele
importante cum sunt parintii, profesorii, membri familiei sau prietenii. Acesta este caracterul
independent de cultura. Garrett(1999) a stabilit importanta interventiei bazate pe dezvoltare. Munca
lui cu tineri americani native, a aratat ca potrivirea adaptata dezvoltarii este mult mai importanta
decat potrivirea culturala.
Flexibilitatea consilierului se refera la abilitatea lui sa incorporeze o varietate de
conceptualizari si strategii la clientii din populatii diferite. Constantine (2001b) a constatat ca
flexibilatatea este un aspect foarte important in efectivitatea conilierii cu oamenii din culturi diferite.
83

Ultimul aspect despre sensibilitatea culturala este competenta multiculturala, care necesita
multe traininguri referitoare (Constantine, 2001a. 2001b) si abilitatea consilierului sa inteleaga
normalitatea si independenta significanta , si conectarea ecologica intre grupurile culturale, care este
diferit de paradigma European- Americana.
Sa facem consilierea scurta sensibila cultural
Eficacitatea consta in abilitatea consilierului de a se uita in spatele presupunerilor culturale(Lee,
2001), sa dezvolte o relatie stabila cu clientul.( Duncan si Miller, 2000, Garrett, 1999, Thomason ,
1991), si sa fie flexibil (Constantine, 2001a, 2001b, Constantine and Gainor, 2001, Thomason,
1991). Empatia(Constantine, 2001a, 2001b.,Duncan si Miller, 2000,) si trainingul cultural
(Constantine, 2001a, 2001b), sunt la fel de importante. Aceste atrbutii sunt baza, la care consilierul
se poate modifica si adapta , sa se apropie de cultura data. Consilierea scurta se adapteaza cerintelor
clientilor din diferite culturi. Patru dintre cele opt caracteristici ale consilierei scurte(Littrell, 1998),
sunt, potrivite sa creeze apropierea culturala: este social interactiv, atent la dezvoltare, orientat pe
detalii, bazat pe relatie interpersonala.
Aspectul de interactiv social ii da posibilitatea consilierului sa potriveasca la oameni din
culturi diferite. Consilierul de multe ori intreaba: Cine va fi primul cine va nota o schimbare, si o va
comenta? Ce solutii potentiale ti-au sugerat altii? Aceste intrebari acorda posibilitatea de
dezvoltare si de involvare in comunitate a persoanelor interesate in rezolvarea problemelor.
( Freedman si Combs, 1996)
Interventie atenta pe dezvoltare consilierea scurta se adapteaza la nivelul de intelegere a
clientului. Flexibilitatea este in atentia la detalii. Clientul are resursele sale proprii de confruntare cu
o anumita problema. O metoda nu este adaptabil pentru toti clientii. In sfarsit, pentru ca relatia
client- consilier este fundatia consilierei efective , consilierea scurta pune un accent significant pe
relatia pozitiva intre client si consilier.

Definirea Problemei
Myron era foarte influentat de moartea recenta a bunicului sau. Acest elev de 14 ani, nascut in
Alasca a fost in custodie in oras. Cum a inceput sa faca fata moartei bunicului sau, Myron a cerut
suport si asistenta sa determine cum sa faca fata reintalnirii cu familia, bunicul, si cu satul. In cele
mai multe comunitati native au reguli si traditii proprii. Myron venit din acest sat, era izolat de
Ca si consilier scolar l-am inrolat pe Myron cand a sosit in oras. Intimidat , el a ajuns intr-o scoala
care avea membrii de trei ori mai multi decat populatia satului. Parintii lui ingrijitori m-au rugat sa
ma uit dupa el, si l-am facut destul de des. Din pacate locul unde statea era izolat de lume si de
oamenii pe care ii cunostea. Satul lui era un sat mic, unde 95% dintre locuitori erau nativi, si cei mai
multi erau legati de sange sau prin casatorie. Departe de drumurile accesabile, satul putea fi accesat
doar sezonal, cu barca, avion mic sau cu masina de zapada. In circumstantele prezente, cineva cu
cine se putea conecta- chiar un necunoscut dintr-o cultura diferita- era important. Myron si eu am
realizat legatura si peste 3 luni relatia noastra s-a dezvoltat.
Dupa sesiunea de 4 consiliere, Myron si eu i-am adresat distresul si necazurile. Am cautat o
expresie care sa fie pentru el apropiat cultural.In lumea acesta, unde satenii mor, oamenii ii cer
84

ajutorul familiei apropiate. Ca si grup, oamenii lui Myron au perzentat lucruri comune, satenii sunt
in proximitate stransa. Limba, traditiile, religiile variaza considerabil. Sensibilitatea mea culturala ca
si consilier nu a ecvalat cunostintele si practicile specifice satului. In aceasta parte am rechemat
memoriile despre traditiile satene, si sa identifice cunostinte in contextul prezent care l-ar putea ajuta
in situatia prezenta.
Myron si eu am definit problemele care au aparut cu moartea buniculi sau: sa ia parte la
inmormantare, sa evite problemele, sa-si onoreze bunicul. Cele mai multe comunitati functioneaza
ca o familie mare. Moartea unui om mai invarsta si mai important reface regurile , si obligatiile.
Incercarea solutiilor
Cand am ajuns dimineata la oficiu, Myron nu a explicat ce vrea. Era stresat din cauza moartei
bunicului, si de modalitatea cum sa raspunda la acesta. I-sa parut problematic sa se intoarca in sat la
inmormantare, dar nu a cerut asistenta. A indicat ca nu are multa speranta ca se va intoarce in sat.
Consilierul a incercat ca Myron sa-si verbalizeze stresul pe care il simte in prezent. Incercarea a lui
Myron era minimala, si nu a discutat aceasta problema cu parintii sai ingrijitori. El a considerat ca o
cerere directa pentru asistenta nu este necesara. Satenii raspund simplu la necesitatiile lui Myron.
Raspunsul initial al lui Myron constand in faptul ca nu a avut cerinte speciale era congruent
cultural, dar acesta nu functiona in contextul cultural European- American. Acesta a avut impact
asupra procesului de rezolutie.Myron si eu trebuia sa cautam o solutie cu ajutorul brainstormingului
si cu tinerea de legatura cu alte persoane. Mai aveam 2 zile pana la intoarcerea lui la inmormantare.

Definirea scopului si asteptarilor legate de problema

Am facilitate punerea posibilelor tinte. Avand in vedere experientele si memoriile similare ale lui
Myron din trecut, am ales tintele in 3 arii de probleme. Myron si eu am identificat pe cine trebuie sa
il conectam in legatura cu calatoria , si sa determinam cum va cere permisie , si cum va calatori.
Daca primeste permisie, va pleca la inmormantare. Prima problema era consumul lui de
alcool. Cand se va reantoarce in sat, in aceeasi context el va fi facilitat pentru consum de alcool sau
alte activitati ilegale. Focusat pe probabilitatea ca el va reusi sa reziste tentatiei, m-am interesat
despre cazurile cand Myron a reusit sa evite sa se implice in probleme in sat. A descris diferite ocazii
cand era influentat pozitiv de catre altii si a identificat persoane care l-au ajutat sa evite problemele,
si oamenii pe care le-a vizitat erau abstinenti la alcool, ori au consumat alcool, ori norma lor a fost ca
un minor sa nu consume alcool.
La sfarsit am cautat posibile cai cum Myron ar putea primi ajutor si indrumare, cum sa-si
exprime pierderea, iubirea ce a simtit fata de bunicul sau, si cai de conectii spirituale. In sat el va
primi aceasta indrumare automatic. In acest context, unde traieste cu parintii ajutatori, aceasta
indrumare pornita din sensibilitate culturala nu este valabila. Pentru ca Myron va fii doar cateva zile
in sat, va trebui sa gasim support sensibil cultural dupa inmormantare, si dupa reintoarcere.

85

Interventii
Pasul nostru urmator era sa efectuam un plan de actiune. Myron si-a cerut permis sa calatoreasca
acasa si sa participle la inmormantare. Am listat persoanele apropiate pentru contact: parintii
ingrijitori, ofiter. Am recapitulat ce le va spune Myron acestor persoane. Ca o parte de interventie eu
si Myron am stabilit in colaborare, cum va evita problemele in sat. Am stiut ca se vor interesa despre
acesta. La sfarsit am rezolvat motivarea absentelor de la ore.
Timpul a fost scurt, si a trebuit sa ne grabim, sa punem planul in actiune. Myron si-a sunat
mama ingrijitoare din oficiul meu, si a explicat dorinta de a fi lasat la inmormantare. A cerut
asistenta ei imediata de a-l conecta pe ofiter. Mama l-a ajutat. Am terminat sedinta si am stabilit ca
ne vom intalni dimineata viitoare.
Ziua urmatoare Myron si mama lui ingrijitoare au facut pasii de securitate pentru calatoria de
3 zile a lui Myron. In sedinta de 30 de minute am recapitulat ca Myron cum va evita problemele. Am
vorbit despre nelinistea lui ca va rata lectiile de la scoala, iar eu l-am informat ca profesoara il va
ajuta sa recapituleze lectiile cand se va intoarce. Am facut un plan in care am vorbit despre o situatie
care o poate cauza consumul de alcool necontrolat sau alta problema in timpul cand va fi in sat.
Myron, mama ingrijitoare( prin telefon) si eu am dezvoltat un plan de comportamnet. Sa
solidam si sa interiorizam intentia de a face probleme in public (Anderson, 1997) Myron a descris
cum va lua contactul cu un unchi de incredere, si cu doua personae in care poata sa aiba incredere in
timpul calatorie in sat. Avand suport comunal, persoana va simti nevoie mai mare sa se comporte
cum i-se asteapta.(Freedman and Combs, 1996) . Myron a pornit in sat dupa amiaza.
Dupa reantoarcerea lui de la inmormantare , Myron si eu ne-am intalnit pentru o sesiune de
20 de minute. A povestit sentimentele sale si bucuria ca a fost lasat sa se reantoarca in sat. In timpul
vizitei, Myron a evitat problemele cu ajutorul suporturilor pe care le-a cerut de la persoanele cheie.
Nu este necesar sa evite locurile unde ar putea avea probleme, fiindca el a constient si-a ales
activitatile. Am sarbatorit succesul lui Myke cu o strangere de mana.
Cand Myron s-a reantors in sat, el a vrut sa-si ia ramas bun de la bunicul sau in felul lui
personal. Myron a cerut sfat de la profesoara de arta. Profesoara s-a nascut intr-o cultura din Alaska
care diferea de cea a lui Myron. I-a sfatuit sa sculpteze o masca din lemn. Profesoara i-a dat
indrumari si sfaturi, mastile traditionale sunt expresiile conectiunii spirituale.
In ultimele 20 de minute, cu 2 saptamani mai tarziu, Myron era linistit si multumit de
procesul purtarii mastii. Pentru ca eu am vizitat camera de arta, sa admir munca elevilor, am
observat masca lui Myron. Myron a povestit ca profesoara l-a ajutat sa recapituleze lectiile.
In ultimul an, l-am vazut informal pe Myron in timp ce manca, sau cand era in clasa in pauza, sau
cand a plecat langa oficiul meu si a mai povestit cate o gluma. Dupa ce a terminat rehabilitarea
Myron s-a reantors in sat cu masca in mana.
Discutie
Cultura este o modalitate de a cunoaste lumea. Este o perspective temporala, contextuala, si
determinata de interactiuni. ( H.Anderson, comunicare personala, Aprilie 12, 2001, Gergen,
2000).Consilierea scurta se adapteaza nevoilor personale pentru ca perceptiile clientilor definesc
problema, interventia si actiunea. Aspectul nostru de sensibilitate culturala este de a adopta
86

atitudinea de nu stiu si pentru aceste consilierul este mereu intr-un proces de informare (Anderson,
1997)
Acesta permite clientului sa educe consilierul cu privire la problemele sale unice, si ideile si teoriile
care ajuta la o schimbare pozitiva. Aceasta atitudine plina de respect faciliteaza solutionarea
generalizata de client, si prezinta eficacitatea consilierelor de scurta durata in toate culturile.
Sensibilitatea culturala se manifesta si in modul de vorbire a lui Myron, acesta tipic pentru
persoanele care previn din mediul rural, care m-a facut sa vorbesc mai putin si mai incet. Cum un
prieten mi-a explicat: Noi ne facem timp sa ne gandim inainte de a vorbi(M.Malchoff, comunicare
personala, 22 may, 2002) Cuvintele trebuie ingrijite inainte de a le scoate, ele apartin cosmosului.
Un alt aspect in interventie, am observat ca modul de a exprima tristetea difera la culture.
Urmatorarea adaptare ce a fost necesara era planificarea influentei satului asupra lui Myron.
Consilierele traditionale se centreaza pe persoana sau pe unitati de familie , la cele mai multe
societati din Alaska comunitatea este involvat , copii sunt obligati sa urmeze modelul adultului . In
cazul lui Myron la aceste influente ne-am adresat in doua forme: prima, interactiunile potentiale
problematice au fost identificate , si un plan se adresa la parasirea acestora, in al doilea rand, Myron
a trebuit sa interactioneze cu persoanele care ii ofera support in evitarea problemelor, si l-au
indrumat spre sanatate.
Acesasta cauza este un model specific pentru consilierea in diferente culturi. Consilierea de scurta
durata poate fi adaptat si pe clientii care nu apartin de cultura de vest. Sensibilitatea culturala are
influenta asupra relatiei consilier- client. (Duncan and Miller, 2000, Littrell,1998)
Cum este prezentat in lista de mai jos toate cele 8 caracteristici ale consilierei de scurta durata se
gasesc in cazul prezentat mai sus. Caracteristicile nu apar separate, ce sunt parti coerente a unei
rame sistematice.
1.Limitat in timp: Ne-am intalnit 4 sedinte, timpul petrecut impreuna era mai putin de 2,5 ore.
2.Focusat pe solutie: In locul de a ne uita in spate, sedintele s-au focalizat pe ceea ce se intampla cu
Myron acuma, si ce are de facut sa-si atinga tintele.Am focusta pe: a) credintele sale si asteptarile
legate in stransa legatura cu cultura, b) sa identificam persoanele care pot asista de atingerea
scopurilor, sa fie prezent la inmormantare, sa prezinte tristete intr-o forma acceptata cultural c.) a
actiona pentru atingerea scopurilor
3.Bazat pe actiune: Interventia include definire de problema, tinta rapida, si imediata creare a unui
plan. Ca sa-si atinga scopurile Myron era activ. I-a convins pe altii sa-l lase sa calatoreasca, a ramas
treaz (fara alcool) dupa inmormantare, a sculptat o masca, a eliberat masca pentru bunicul sau
4.Interactiv social: Pe tot parcursul atentia era pe interdependenta. Myron a fost nevoit sa involve
alti oameni in multe contexte (ex. Personajele cheie din sat), sa-si realizeze scopurile.
5.Orientat pe detalii Cat am lucrat impreuna, Myron si eu am dezvoltat un plan de actiune care se
adaptau cerintelor speciale ale culturii sale. Atentia la detalii arata flexibilitatea consilierei scurte,
fiecare interventie este legat de persoana, si in cauza aceasta de asteptarile culturale.
6.Foloseste umorul :Umorul nu era folosit in aceasta cauza. In relatia noastra se putea gasi umorul
pe parcursul primelor noastre interactiuni.
7. Atent la dezvoltare : Interventia a fost atent la necesitatile unui baiat tanar, aflat in varsta de
adolescenta. A fost atent la cultura, pentru ca i-a permis lui Myron sa ia parte dintr-un ritual
important din viata satului, prezentandu-se ca si un barbat in viata satului . Myron era implicat activ
in procesul de rezolutie, deci era o interactiune in urma caruia si-a dezvoltat competente noi.
87

8.Bazat pe relatia interpersonala: Cheia succesului intr-o relatie de consiliere este dezvoltarea unei
relatii pozitive dintre consilier si client. Am vorbit de la inceput cu Myron intr-un mod informal, lam asistat sa negocieze intr-un context nefamiliar . Aceasta construire de relatie pozitiva la condus
pe Myron sa i-mi ceara asistenta si suportul in timpul confuziei.
Sumarizare
Opinia clinica mereu intra in alegerea apropierii la consiliere, si consilierea scurta este una dintre
cele multe unelte care se afla in repertoarul consilierului. Acesta poate fi cel mai apropiat uneori, iar
altadata este cel mai greu.
Cand folosim metoda de consiliere scurta consilierul accentueaza punctele tari ale copiilor si
adolescentilor si nu punctele lor slabe. Consilierea se concentreaza pe ceea ce functioneaza si nu pe
ceea ce nu functioneaza. Sugereaza clientilor sa se concentreze pe viitor si nu pe trecutul imposibil
de modifica.
Consilierea scurta este o solutie posibila la intrebarea: Cum pot sa ajut atitea oameni fara a
manifesta burnout? Consilierii care folosesc metoda de consiliere scurta energizeaza precum se
apropie, si focuseaza pe ceea ce functioneaza. Clientii simt o schimbare, precum invata sa-si
foloseasca propriile resurse. Copii si adolescentii pot fi insultati in multe feluri. Consilierea scurta se
focuseaza pe crearea unor metode noi, cand cele vechi nu mai functioneaza. Si ca bonus, consilierea
scurta pare ca ajuta in mai putin timp decat alti tehnici.

88

CAPITOLUL 6
Aplicarea terapiei rational emotive si comportametale cu adolescenti si copii
Zilnic , specialistii lucreaza cu acesti copii cu probleme copii care uneori au nevoie de mai mult
ajutor di n partea adultilor . REBT, terapia creat de Albert Ellis combin tehnici cognitive,
emoionale i comportamentale n cadrul unui proces terapeutic activ-direcional. Dei cea mai mare
parte a cercetrilor legate de REBT fac referire la aduli exist i cazuri n care a fost folosit la
copii.
Potrivit REBT cogniia este cel mai important determinant al emoiei. Primul scop al REBT este s
ajute clienii s gndeasc mai bine i s se simt mai bine cutnd metode de a aciona n vederea
atingerii scopurilor propuse.
Ideile majore ale REBT sunt:
1. REBT a creat un model care s prezinte natura tulburrilor emoionale. Oamenii ncearc s
i ating scopurile dar apare un eveniment activator (A) care i mpiedic s-i realizeze
scopul. Oamenii au anumite credine cu privire la acel eveniment care le influeneaz modul
n care se simt i acioneaz (C). Evenimentul nu creeaz consecine emoionale sau
comportamentale (C), ci credinele (B) legate de eveniment duc la consecinele emoionale.
Aceste credine pot fi raionale sau iraionale.
2. Credinele iraionale apar datorit unui trebuie de baz. Ele reprezint perceperi ale
modului cum ar trebui s fie lucrurile, afirmaii acuzatoare asupra sinelui sau a altora care
duce la incapacitatea de a tolera frustrarea.
3. REBT este o terapie a ajutorului educativ, auto ajutorrii. Primul scop este a-i ajuta pe
oameni s se vindece i nu doar s se simt bine.
4. REBT este o form de terapie comprehensiv. Dorete s schimbe credinele iraionale
pentru a dobndi o schimbare care s dureze.
Aplicarea REBT la copii i adolesceni
Consilierii lucreaz cu copiii pentru a-i nva conceptele de sntate mintal i abilitile pentru a
folosi aceste concepte.
REBT poate fi folosit n dou moduri la copii i adolesceni. La copiii colari care nu particip la
consiliere REBT este nvat la cursuri pentru a preveni apariia credinelor iraionale. La copiii care
au apelat la un consilier, asistent social sau psiholog REBT este folosit pentru a rezolva problemele
acestora.
Wagner a enumerat unele avantaje ale REBT:
1. REBT face posibil intervenia imediat asupra problemei
2. Principiile de baz sunt uor de neles, de aplicat la orice nivel de dezvoltare al copilului
3. REBT cere mai puin timp dect celelalte terapii.
4. REBT i ajut pe copii s nvee s triasc n mediul lor, s fac fa problemelor pe care nu
pot schimba n viaa lor
Vernon are cteva motive n plus pentru REBT:
89

5. REBT i ajut pe copii s se fac bine nu doar s se simt bine lucrnd cu credinele
iraionale care cauzeaz tulburrile emoionale
6. REBT are multe tehnici i concepte care i ajut pe copii s treac peste tendinele de gndire
problematice
7. REBT nva auto controlul comportamental i emoional prin nvarea legturilor dintre
gnduri, sentimente i comportament.
8. REBT folosete tehnici cognitive, emoionale i comportamentale pentru a nva principiile
de baz
9. REBT este eficient deoarece se adreseaz direct problemei.
10. REBT poate fi folosit n cadrul cursurilor colare.

Relaia de consiliere
Dryden ncurajeaz consilierii s fie flexibili. Este important n primul rnd s fie determinat stilul
terapeutic cel mai eficient pentru un anumit client.
La consilierea copiilor, consilierul trebuie s foloseasc exemple concrete precum i umorul,
prietenia i ncurajarea. Trebuie s fie evitate ntrebrile de bombardare.
Evaluarea problemei
Credinele iraionale
Cele trei credine iraionale de baz sunt: cerinele prea mari, deprimarea i tolerana sczut la
frustrare. Waters a identificat i alte credine iraionale:
1. Este ngrozitor dac alte persoane nu m plac.
2. Sunt ru dac fac greeli.
3. Totul trebuie s fie aa cum zic eu, eu trebuie s am ce vreau.
4. Lucrurile ar trebui s fie uoare pentru mine.
5. Lumea trebuie s fie dreapt iar oamenii ri trebuie s fie pedepsii.
6. Nu ar trebui s mi arat sentimentele.
7. Adulii ar trebui s fie perfeci.
8. Exist doar un singur rspuns corect.
9. Trebuie s nving.
10. Nu ar trebui s atept pentru nimic.
Waters a enumerat credinele iraionale ale adolescenilor:
1. Ar fi teribil dac unii colegi nu m plac. Este ru s fii un ratat social.
2. Nu ar trebui s fac greeli, mai ales greeli sociale.
3. E vina prinilor c eu m simt att de ru.
4. Nu pot face nimic. Aa sunt eu i aa voi fi mereu.
5. Lumea ar trebui s fie dreapt.
6. E ngrozitor cnd lucrurile nu sunt aa cum vreau eu.
7. E mai bine s evii provocrile dect s riti s ajungi la eec.
90

8. Trebuie s m conformez colegilor mei.

9. Nu suport s fiu criticat.
10. Alii trebuie s fie responsabili.
Doar pentru c exist o problem nu nseamn neaparat c unele credine iraionale cauzeaz
sentimente i comportamente negative. Trebuie s fie observate intensitatea emoiilor i reaciile
comportamentale.
n evaluarea credinelor iraionale e important s distingem ntre tristee, dezamgire, regret i
depresie, vinovie, mnie.
Scopul REBT nu este eliminarea emoiei, ci mai degrab schimbarea lor cu emoii mai moderate
care s permit rezolvarea problemelor.
Pentru a descoperi credinele iraionale consilierul trebuie s asculte cu atenie tot ce spune clientul.
E important de asemenea distincia ntre problemele practice i emoionale. Adesea consilierul caut
s rezolve problemele practice uitnd de emoiile care stau n spatele acestor probleme. Consilierul
d clientului soluii pe care acesta nu le poate aplica deoarece nu i-a rezolvat problemele emoionale
legate de acele probleme.
Evaluarea problemelor emoionale comune
Mnia
Mnia este des ntlnit la adolesceni. Consilierii trebuie s i ajute pe clieni s realizeze c mnia
care duce la agresiune i ur nu este o mnie sntoas. Mnia sntoas duce la dezamgire sau
iritare i adesea la un comportament asertiv.
Credinele iraionale care duc la o mnie nesntoas sunt cerinele prea mari: Lucrurile trebuie s
fie cum vreau eu.
Frica i anxietatea
Anxietatea apare la copii deoarece nu neleg ntotdeauna prea multe despre evenimentele care apar.
Ellis i Bernard au discutat despre dou feluri de fric. Prima este frica extern, frica de ntuneric, de
animale, de fantome. Frica intern este cea de-a doua i este numit i anxietate. Copiii anxioi se
ngrijoreaz cu privire la viitor, se tem c nu vor reui n ceea ce vor s fac.
Depresia
Lipsa de speran, neajutorarea, lipsa de control sunt adesea asociate cu depresia. Seligman a afirmat
c gndirea iraional este cea care duce la depresie iar copiii depresivi vd evenimentele rele ca
fiind permanente, se auto nvinovesc. Wilde a identificat credine iraionale car duc la depresie:
NU sunt bun, Nu pot face nimic bine, Nimeni nu m poate iubi deoarece sunt fr valoare.
Copiii i manifest depresia adesea prin aciuni, nu o mascheaz.

91

INTERVENTII IN CONSILIEREA
INDIVIDUALA
Dupa construirea relatiei terapeutice si cunoasterea problemei ,consilierul(REBT) incepe sa-si
ajute clientii sa isi resolve problemele emotionale si de comportament.
Scopul REBT este ca fiecare client sa aiba puterea de a schimba modul de a gandi care in
schimb va influenta ce simt si cum se comporta.
Waters precizeaza urmatoarele scopuri ale REBT pentru copii: 1.Identificarea corecta a
emotiilor.
2.Dezvoltarea unui vocabular emotional.
3.A face distinctia intre emotii fuctionale si disfunctionale.
4.A face diferenta intre emotii si ganduri.
5.Armonie in gandire.
6.A face legatura intre gandurile interioare si emotii.
7.A invata regulile copingului emotional.
Copiii mai inaintati in varsta si adolescentii pot fi indrumati sa foloseasca modelele ABC si
REBT la fel de bine ca alte forme sofisticate de disputare ale groazei ,cererilor si gandurilor
interioare negative.
Extinderea a ceea ce in mod direct consilierul invata ca scopuri depinde de consiliere ,de copil
si de problema.Preferinta mea este de a integra scopurile in sedinta intr-o maniera indirecta mai
degraba decat sedinta cu metode de a invata conceptele REBT.
Caz 1
In timp ce era intrebata asupra a ce problema doreste sa lucreze in timpul sedintei ,Keisha de 14
ani a spus ca uraste scoala ,ca tot ce ii ofera profesoara este groznic si ca in mod sigur nu va mai face
nimic la scoala pentru ca toate subiectele sunt plictisitoare.Pentru a o ajuta pe Keisha sa puna
problema in perspectiva ,consilierul a desenat o linie continua gradata de la 1 la 10(unde 1 inseamna
groaznic ,insuportabil si 10 minunat) si a rugat-o pe Keisha sa puna subiectele pe cate o
treapta.Astfel Keisha a identificat doar un subiect ca fiind intr-adevar groaznic ,doua fiind cam pe la
mijloc si unul aproape la 10.Cand consilierul i-a aratat /prezentat acestea Keishei, ea s-a aratat
surprinsa iar consilierul a trecut apoi la discutarea conceptelor de ingrozitor si la suprageneralizari.
Consilierul a rugat-o pe Keisha sa se gandeasca la anii anteriori.Cand toate cursurile ei au fost
minunate incitante?Daca nu au fost ,cum a reusit ea sa le tolereze?Impreuna au reusit sa identifice
cateva ganduri ,interioare pe care Keisha ar putea sa si le spuna ,cum ar fi:Profesoara asta e asa
plictisitoare ,dar mai bine as incerca sa inteleg ce spune ,altfel as rata/pierde cursul si n-as vrea sa se
intample.
Inainte ca sedinta sa se incheie ,consilierul a rugat-o pe Keisha sa spuna ce a invatat in aceasta
sedinta iar ca tema de casa identificarea a doua lucruri tolerabile la fiecare curs in acea
saptamana .Aditional Keisha trebuia sa incerce sa discute tendintele ei de a ridiculiza subiectele prin
recurgerea/apelarea la gandurile ei interioare pe care ea si consilierul le-au identificat.
Acest caz ilustreaza o serie de tehnici frecvent utilizate in sedintele de REBT.Mai intai
consilierul incepe sedinta prin a o lasa pe adolescenta sa spuna o problema pe care vrea sa o
discute.Intrebarile ajuta la directionarea sendintei dar mai ales calificarea notiunilor pentru a ilustra
92

efectiv problema suprageneralizarii si ridicularizarii? In pasul trei tema de casa a fost data pentru a
intari conceptele invatate in timpul sedintei.
Unii copii si adolescenti referindu-se la parintii si profesorii lor nu vor specifica o problema
anume asupra carora vor sa lucreze.In aceste circumstante consilierul va incerca sa-i implice in
activitati care sa-i ajute indirect sa dezvaluie problemele.
Caz 2
Matt s-a referit la profesoara sa pentru ca are tendinta de a interpreta gresit si reactiona la
comentariile altora.Reactiile sale sunt uneori insotite de comportamente agresive.Daca este
confrunatat cu comportamente agresive Matt devine defensiv.In urma obtinerii acestor informatii
referitoare la profesoara ,consilierul decide sa il implice pe Matt intr-un joc similar Concentrarii de
a introduce o idee a faptelor versus credintele si apoi sa ilustreze importanta verificarii faptelor
inainte de a reactiona la comentariile altora.Au facut aceste lucruri in prima sedinta.
In a doua sedinta au jucat un joc asemanator lui tic-tac-tac ,numit Fapte si credinte care au
intarit si mai tare ideile prezentate in prima si il ajut pe Matt sa inteleaga cum interpretarile gresite
sunt credinte nu fapte.Avand acum un suport informational Matt s-a dovedit a fi mai receptiv pentru
a lucra direct asupra problemei.
Tehnicile utilizate in acest caz au ajutat la construirea unui raport si la introducerea si explicarea
conceptelor cheie ale REBT folosite in rezolvarea problemelor la copii.
Aceste tehnici pot fi initial utilizate pt a introduce concepte.De asemenea pot fi utilizate strategic
in sedinte pentru a face o idee mai explicita pt copil si adolescent.
Caz 3
Antonio si Dave doi elevi din clasa a 4 a au fost trimisi la consiliere pt ca Dave l-a
necajit/ironizat pe Antonio iar acesta a vrut sa-i raspunda lovindu-l cu pumnul .Toate incercarile de a
inceta aceasta disputa au fost in zadar.Dave a continuat sa-l batjocoreasca pe Antonio si cu cat acesta
reactiona mai tare la ironii ,cu atat Dave se simtea mai victorios.Consilierul intentioneaza sa lucreze
cu cei doi impreuna insa Dave nu este suficient de motivat pt a se schimba.In aceasta situatie
consilierul i-a sugerat lui Antonio ca poate Dave i-a facut pana la urma o favoare pt ca desi nu i-au
placut ironiile/batjocoreala a reusit sa supravietuiasa ,sa o depaseasca si ca probabil nu va mai intra
pe viitor intr-o situatie asemanatoare.Defapt consilierul a spus ca Antonio a invatat niste lectii
importante pe care le va povesti si altor copii in situatii asemanatoare.
Antonio a inceput apoi sa lucreze la o carte :Cum sa te intelegi cu prietenii.El si consilierul au
identificat modalitati de a tolera tachinarile ,de a te intelege cu o persoana dificila si cum sa fii un om
fericit ,chiar daca nu poti schimba alte persoane .In elaborarea cartii ,Antonio a fost capabil sa redea
situatii in care el ar putea tolera situatii pe care le considera intolerabile.
Cu copiii foarte mici sunt utile 2 tehnici:
a).- de invatare a regulilor de coping rational
b).-de schimbare a credintelor si comportamentelor prin intrebari empirice : de exemplu un copil
caruia ii este frica de apa poate fi invatat sa repete o declaratie /modalitate de coping rational cum ar
fi :Desi mi-e frica de apa nu are ca sa mi se intample.Apa nu este atat de adanca si sunt oameni care
ma privesc :Copilul poate fi de asemenea ajutat sa inteleaga unele frici sunt naturale si ca el/ea va
pierde multe datorita faptului ca nu incerca lucruri noi.Acestea pot fi intrebari provocatoare:
Copilul: Dar mi-e frica sa inot.Apa este rece.
Consilierul:De unde stii ca apa este rece daca nu ai intrat in ea?
93

Copilul:Pai m-am gandit ca este.

Consilierul: Dar poate nu este asa de rece pe cat crezi tu .Ti se pare ca si alti copii se gandesc ca este
rece pt a se distra in ea .
Copil: Cred ca nu.
Consilier: Pai se pare ca nu este chiar asa de rece daca ceilalti copii nu tremura in ea ,nu-i asa?Ce
altceva te deranjeaza cand mergi sa inoti?
Copil: Daca intru in apa prea adanca si ma gandesc ca ma inec si nu va fi nimeni acolo sa ma
salveze?
Consilier: Hai sa ne uitam in jur ..Cati profesori si supraveghetori se plimba imprejur
supravegheand?
Copil: Sunt 4 profesori sau ajutoare.
Consilier: Asa este.Vezi franghia unde stau alti copii.Franghia arata copiilor pana unde pot merge
pentru a nu deveni periculos.Vezi pe cineva mergand dincolo de franghie?
Copil: Acum nu.Dar daca unii copii se duc dincolo de franghie?
Consilier: Pariez ca daca vor trece de franghie ,profesorul va fluiera si ii va face sa se intoarca .Ce
crezi?
Copil: Nu stiu.Poate ca profesorul va incerca sa-i faca sa se intoarca .Eu insa sunt speriat ,cred.
Consilier: Este normal sa fii speriat ,dar care este cel mai rau lucru care ti s-ar putea intampla daca ai
intra in apa pt cateva minute?
Copil: Ma voi ineca.
Consilier: Sincer de cand ii privesti pe ceilalti copii inotand ,s-a inecat cineva?
Copil: Nu.
Consilier: Si tu ai spus ca acolo sunt o gramada de adulti care sa-i ajute.Asa ca daca copiii par sa se
distreze ,iar tu stii cat de departe poti sa mergi si ai fi in siguranta ,pt ca franghia este acolo ,crezi ca
ai putea intra in apa pt cateva minute sa vezi cum este?
Copil: Cred ca voi incerca.
Dupa ce copilul a incercat o noua experienta este important sa se discute daca a fost asa rau cum
a crezut ca o sa fie si cum si-a spus ca trebuie sa treaca prin incercare.Acest tip de discutie creste
posibilitatea de aplicare a strategiilor de coping in situatiile viitoare.
Alte metode eficiente in sedintele individuale cu copii si adolescenti sunt: experimentul ,jocul de
rol si biblioterapia.
CAZ 4
Damien un tanar adolescent acumulat mult stres datoriat gandului ca trebuie sa fie perfect. Pentru a-i
dovedi ca perfectiune este urmatoarea dupa imposibil, consilierul l-a rugat pe Damien sa jongleze cu
niste mingi de tenis. Acest lucru afost foarte dificil pentru el si i-a spus consilierului ca defapt doar
un profesionist poate face asta, chiar si el facand greseli ocazionale. De asemenea au discutat ce se
va spune despre Damien ca si persoana care face greseli? Este el un esec total daca nu face totul
perfect ? Dupa un timp de discutii, Damien a realizat ca in general a facuta marea majoritatea a
lucrurilor bine si chiar daca a mai gresit uneori un inseamna ca este un ratat.
In timpul sedintei Damien a spus ca o parte din stres vine defapt din presiunile facute de tatal lui
asupra sa. Cand consilierul l-a rugat pe Damien sa identifice indicatorii specfici ai acestei presiuni
raspunsurile lui Daminen au indicat ca ar putea face niste presupuneri asupra gandurilor si
94

sentimentelor tatalui sau. Consilierul i-a descris insa diferenta dintre un fapt si o presupunere si au
facut jocuri de rol in urma carora Damien a putut sa-si verifice presupunerile despre tatal sau. In
sedintele urmatoare, Damien si-a dat seama ca tatal sau i-a cerut sa dea ce e mai bun din el si nu sa
fie perfect.
O alta strategie eficienta, utilizata pentru a-i ajuta pe copiii care se confrunta cu anxietate si
temeri/frici, este imageria rational-emotiva. In incercarea de a adapta tehnicile REBT pentru adulti,
pentru a fi folosite cu copiii, Huber (1981) a introdus conceptul de erou. Copiii sunt rugati sa
identifice de ce le este teama si circumstantele, imprejurarile in care apare aceasta. Apoi sunt rugati
sa se gandeasca la un erou, cum ar fi de ex. Incredibilul Hulk, Femeia Minune sau Omul Paianjen
(Spider Man) si sa isi imagineze ca acest erou experientiaza aceleasi secvente de teama/frica
asemanatoare cu ale lor. Dupa aceea sunt rugati din nou sa isi imagineze ca ei sunt eroul preferat
care poate salva situatia fara a-i fi frica. Acest tip de imagerie poate fi folositoare pentru copii in
cazul in care dezvolta frici similare in viitor.
O alta strategie folositoare este de a implica, clientul in crearea unor compuneri/poezioare
rimate sau cantece care sa demonstreze procesul disputarii sau alte concepte ale REBT. Este o
activitate distractiva de creatie si serveste ca si o modalitate concreta de reamintire a celor discutate
in timpul sedintei de consiliere. Urmatoarea rima a fost dezvoltata pentru a-i ajuta pe copii sa-si
inteleaga propria suparare:
Cand sunt suparat
Spun si fac lucruri urate
Si mai tarziu le regret
Dar oamenii nu le pot uita
Asa ca atunci sunt singur si suparat.
Cand sunt suparat
Trebuie sa ma gandesc ca lucrurile nu satu chiar asa de rau
Atunci pot sa fug si sa tip dar sa nu lovesc
Si sa nu ma comport rau
Si atunci nu voi fi singur si trist.
In munca cu, copiii mici, in activitatile desfasurate, conceptele REBT trebuie transformate
intr-o maniera concreta. Cu copiii mai mari si cu a adolescentii disputarea directa a credintelor
irationale este adesea posibila dar trebuie urmata de prezebtarea unor imagini sau a unor experimente
care sa intareasca conceptul si sa favorizeze retinerea lui. De exemplu un adolecent cu numeroase
cognitii irationale a invata sa si le dispute in consiliere. Pentru aintari procesul disputarii, consilierul
i-a sugerat ca atunci cand incepe sa gandeasca irational ar trebui sa-si imagineze un animalut care
pune capcane, si care datorita cognitiilor sale irationale cade in propriile capcane. Tanarul a
recunoscut ca aceasta metoda functioneaza bine si ca in scurt timp a gandit mai rational in timpul
desfasurarii activitatilor zilnice.
Un motiv pentru care aceasta teorie este atat de aplicabila la copii si adolescenti este faptul ca
reuneste o larga varietate de strategii cognitive, comportamentale si emotionale in cadrul
interventiei.
95

Aceste tehnici pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe copii sa-si identifice si sa-si dispute
cognitiile irationale, sa-si identifice emotiile si comportamentele si sa-si dezvolte noi strategii de
coping. Pentru o descriere mai detaliata a interventiilor REBT cititorii pot apela , la cartea Ce,
Cand, Cum lucram cu copiii si adolescentii: O carte cu tehnici de consiliere individuala (Vernon,
2000).
Terapia rational-emotiva poate fi aplicata individual in scoli iar mai departe conceptele pot fi
citite in clase si in grupuri mici care au o educatie rational-emotiva.
EDUCATIA RATIONAL-EMOTIVA
Datorita naturii educationale a terapiei rational-emotive si comportamentale, principiile sale
pot fi incorporate usor si sistematic intr-o clasa sau un grup mic pentru a facilita schimbarile
atitudinale si de comportament. Utilizata in aceasta maniera, prima etapa este cea de preventie.
Scopul principal al educatiei rational-emotiv comportamentale este de a-i ajuta pe copii si
adolescenti sa inteleaga, la o varsta timpurie, principiile sanatatii emotionale si cum sa le aplice
pentru a intelege mai bine schimbarile cu care se confrunta de-a lungul procesului de crestere.
APLICATII LA CLASA
In clasa educatia rational-motiv comportamentala este implementata tipic cu ajutorl unei serii
de lectii de educatie emotionala care sunt fundamentele, permitandu-i elevului sa se implice si sa
interactioneze cu grupul.
Au fost dezvoltate cateva programe ale REE iar lectiile au fost utilizate pe arii extinse ale
SUA si in imprejurimi.
Aceste programe subliniaza urmatoarele:
1.
Emotii/sentimente. O componenta esentiala a lectiei este de a intelege care este legatura
dintre ganduri,emotii si comportamente. De asemenea sunt importante: dezvoltarea unui vocabular
emotional, sa se invete cum se masoara exagerarile emotionale pentru a descoperi intensitatea
sentimentelor si dezvoltarea unor modalitati adecvate de exprimare a emotiilor REE accentueaza
importanta faptului ca: a) emotiile se pot schimba; b) ca acelasi eveniment se poate regasi la baza
unor emotii diferite; c) ca depinde cine experimenteaza; d) ca este normal sa avem emotii.
2.
Cognitii si comportamente. REE subliniaza diferenta dintre cognitiile rationale si
irationale, intelegand legatura dintre cognitii si comportamente si facand distinctia dintre fapte si
cognitii, invatandu-i pe copii ca, cheia este schimbarea cognitiilor irationale.
3.
Acceptarea de sine. REE subliniaza importanta dezvoltarii unei constiinte a slabiciunii la
fel ca si a tariei; invatarea Cine sunt eu? nu este echivalenta cu ce fac altii; intelegerea ca oamenii
sunt muritori care au nevoia de acceptare a propriilor imperfectiuni.
4.
Rezolvarea de probleme. A-i invata pe copii sa gandeasca obiectiv, sa tolereze frustrarea,
sa studieze impactul cognitiilor asupra comportamentelor si invatarea unor modalitati alternative de
rezolvare de probleme sunt componentele cruciale/de baza ale rezolvarii de probleme.
Lectia incepe cu o scurta activitate de stimulare cum ar fi: imagerie, activitate artistica, biblioterapie,
simularea unui joc, scrierea unei povesti rationale sau completarea unei fise de lucru. Stimulul
activitatii are menirea de a introduce conceptul specificat in obiectivele lectiei, iar ce se intampla in
ultimele 15-25 de minute depinde de varsta copilului si de timpul acordat. Urmarind activitatea,
elevii se angajeaza in a directiona discutia inspre conceptul introdus in activitatea stimulativa.
96

Discutia este cea mai importanta parte a lectiei si este organizata in jurul a doua tipuri de
intrebari:
1.
Intrebari de continut- care subliniaza latura cognitiva a activitatii.
2.
Intrebari personalizate- care ii ajuta pe elevi sa aplice cele invatate in propriile lor
experiente.
Discutia dureaza de obicei 15-25 de minute si depinde de varsta copilului si de perioada de
timp ramasa.
Scopul acestor lectii este de a invata principiile gandirii rationale si de a transpune conceptele
in activitati si probleme cu care copiii se confrunta pe parcursul dezvoltarii lor normale.
EXEMPLU DE LECTIE REE
Aceasta lectie, pentru clasa a-IV-a, este despre cum sa faci fata unei probleme de tachinare.
Aceasta activitate a fost preluata din The Passport Program:A Jorurney Through Social, Emotional,
Cognitive and Self-Developement (Grades 1-5) (Vernon, 1998).

Tolerarea Ironiei/Tachinarii
Obiectiv: de a invata modalitati eficiente de a face fata sentimentului de a fi ironizat.
Materiale: o masca urata, o oglinda, creion-hartie pentru fiecare copil.
Procedura:
1.
Pune-ti masca. Roaga copilul sa-ti spuna cum arati. Solicita cuvinte ca: urat, tampit,
groaznic etc.
2.
Apoi intreaba copilul cum s-ar simti daca cineva ii spune ca este urat, tampit,
groaznic etc.
3.
Spune-le copiilor ca o sa ii ajuti sa invete ca cineva le pune nume sau ii tachineaza ei
nu trebuie sa aiba emotii negative din aceasta cauza. Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa le placa
sa fie tachinati ci pur si simplu ca nu trebuie sa fie foarte suparati in legatura cu acest lucru.
Tehnica numita Tolereaza Ironia functioneaza asa:
a)
cineva te striga porc urat;
b)
tu te uiti in oglinda si te intrebi Sunt urat? Sunt un porc?
c)
daca raspunsul este nu, atunci iti spui tie: Nu sunt urat, nu sunt porc pentru ca nu am
pielea roz si dura, asa ca daca nu sunt ce zic ei , de ce sa ma supar?
d)
daca raspunsul este da (esti ceea ce spun ei ca esti) tot nu trebuie sa te superi pentru
ca pot fi doar unul sau cateva persoane care spun aceste lucruri si nu inseamna ca nu esti un pusti
bun doar pentru ca cineva te tachineaza si spune intr-un fel anume.
e)
Demonstreaza tehnica, cu ajutorul a doi copii. In fata grupului pune un copil sa-l
batjocoreasca pe celalalt. Apoi ajuta-l pe copil sa practice tehnica anterior descrisa.
f)
Repeta aceasta procedura cu mai multi voluntari, apoi discuta intrebarile de continut
si pe cele personalizate.
Discutii.
Intrebari de continut.
1.Daca cineva striga pe altcineva folosind un nume (ironic) inseamna ca e adevarat?
97

2. Ce este tehnica Tolereaza Ironia?

3. Daca cineva te necajeste in legatura cu un adevar ( de ex. Daca spune ca esti prost la
matematica si tu chiar ai note mici la matematica)ce poti sa iti spui tie ca sa nu te superi?
Intrebari personalizate.
1.Ai mai fost tachinat? Daca da, cum te-ai simtit?
2. Ai folosit vreodata tehnica Tolereaza Ironia?Daca e asa, a functionat?
3. Ai mai folosit si altceva pentru a depasi tachinarile?
(Invita-i pe copii sa impartaseasca ideile)
Activitati urmatoare.
Copiii au de scris o poveste despre cand au fost ei tachinati. Trebuie sa scrie doua finaluri
pentru poveste. In primul final trebuie sa scrie ce au facut (sau ar fi putut face) si nu a fost o
modalitate buna de a se impaca, cu sentimentul de a fi tachinat. In al doilea final trebuie sa scrie ce
au facut sau ar putea face pentru accepta sentimentul de tachinare printr-o modalitate mai buna.
Ofera-le copiilor oportunitati de a-si impartasi povestirile unii cu altii.

APLICATII
In formatiile invatate in lectiile de REE pot fi aplicate in problemele curente sau pe viitor cand
apar alte dificultati. Pentru a ilustra, luam exemplul unui copil de clasa a-III-a care a participat la
activitatea Tolereaza Ironia. O saptamana mai tarziu i-a spus invatatoarei ca un coleg l-a facut prost,
tampit si ca el s-a suparat foarte tare. Referindu-se la activitate, profesoara l-a ajutat sa inteleaga ca
desi cineva i-a spus asa, unde este dovada ca ceea ce a spus colegul lui este si adevarat?
Profesoara l-a ajutat pe elev sa foloseasca strategiile invatate in cadrul lectiei de REE de
saptamana trecuta.
Dupa ce afacut acest lucru elevul a spus ca a fost mai putin suparat si mai capabil sa tolereze
tachinarea pentru ca si-a dat seama ca ceea ce aspus colegul lui nu este adevarat. Pentru ca
profesoara avut lectoa la care sa se refere, aceasta interventie a durat putin si a fost o modalitate
eficienta de a-l ajuta pe baiat, care ar fi continuat sa fie suparat din aceasta cauza.
REE cu siguranta nu va elimina toate problemele. Dar aceasta modalitate preventiva va ajuta
copiii cu informatii ca sa minimalizeze efectul problemei sau sa-i ajute sa dobandeasca noi intelesuri
si sensuri ale problemei, utilizand conceptele de baza care servesc drept ca unelte.
Lectiile de educatie rationala pot fi implementate in mod regulat la copiii din ciclul primar si
secundar. Tematica ar trebui prezentata secvential. Pentru lectiile secventiale de baza cititorii se pot
documenta din: Thinking, Feeling, Behaving: An Emotional Curriculum for Children
(Vernon,1989); Thinking, Feeling, Behaving: An Emotional Curriculum for Adolescents (Vernon,
1989); The Passport Programs (Vernon,1998); si Program Achieve (Bernard, 2001).

98

APLICATII LA GRUPURI MICI

Exista doua tipuri de consiliere de grup rational-emotiva: a) centrata pe problema si b)
preventiva.
Grupul centrat pe problema.
In grupul centrat pe problema, membrii prezinta ingrijorarile lor actuale si se gandesc sa
aplice principiile REBT pentru rezolvarea problemei de catre liderul grupului sau orice alt
membru.Membrii grupului invata din experientele celorlalti dar mai ales prin observarea cum
problemele altora sunt adresate. Liderul de grup poate folosi de asemenea metode didactice de
invatare a modelului ABC si REBT, abilitati de disputare si strategii de rezolvare de probleme.
Obiectivele majore includ modelarea rationala a atitudinilor si a-i ajuta pe membrii grupului sa
aplice ideile de baza ale REBT. Ca si membri invata conceptele, sunt implicati in interactiunea
grupului si lucreaza pentru a-si prezenta fiecare problema prin prism principiilor REBT.
Grupul de preventie.
Grupul REBT care isi propune preventia este similar educatiei rational-emotive, cu exceptia
ca procesul are loc in grupuri mici de 6-10 persoane. In acest tip de grup atentia este indreptata spre
dificultatile aparute in dezvoltarea copiilor normali. Grupul poate fi organizat in jurul unor teme ca :
perfectionism, acceptarea de sine, relationarea interpersonala, impacarea cu frustrarea, strategii
rezolutive. Sedintele de grup sunt organizate in jurul unor activitati cu obiective specifice, iar copiii
sunt incurajati sa interactioneze si sa schimbe modalitatile prin care pot pune in practica cele
invatate.
O alta modalitate de a conduce acest tip de grup este de a organiza o serie de cate 6-8 sedinte,
fiecare sedinta referindu-se la o tematica diferita relationata cu conceptele REBT. Un exemplu de
sedinta de acest fel in care s-ar putea invata un vocabular emotional, intelegerea legaturii dintre
ganduri si emotii, identificarea cognitiilor irationale, intelegerea faptului ca nimeni nu este doar bun
sau rau si ca toata lumea face greseli.Toate aceste concepte pot fi prezentate in cadrul unor
activitati care sa capteze interesul membrilor grupului si in acelasi timp sa-i ajute sa invete
conceptele rationale. O mare parte din materialul care afost elaborat pentru munca in clasa poate fi
folosit si in activitatile din cadrul grupului.
In ambele grupuri de REBT liderul trebuie sa pregateasca un raport de activitate, sa creeze
un climat de siguranta si sa dea intariri pozitive pentru comportamentele rationale si pentru invatarea
abilitatilor rational-emotive.
Sfatul lui DiGiussepe (1999) este ca ar fi bine ca impartirea copiilor in grupe sa se faca in
functie de varsta, pentru ca diferentele de varsta mai mari de 3 ani, dintre copiii din acelasi grup ca
crea dificultati pentru consilier in ceea ce priveste captarea atentiei tuturor si abordarea tuturor
problemelor.
SUMAR
REBT poate fi utilizata eficient cu copiii si adolescentii concomitent, fiind terapeutica si
preventiva. In zilele noastre asupra copilului actioneaza o serie de factori stresori ai societatii
contemporane iar ajutorul profesionist trebuie sa se concentreze asupra dezvoltarii socio-emotionale
ale copiilor si sa asigure metode terapeutice prin care copiii sa dezvolte abilitati de coping cu
ajutorul carora sa isi rezolve individual problemele.
99

Una dintre cele mai bune sumarizari ale scopului REBT a fost facuta acum 25 de ani de catre
Knaus (1974). El spunea ca a-i permite unui copil sa se chinuie cu probleme de anxietate, depresie,
vina , ostilitate si lipsa de disciplina pentru ca mai apoi sa le i-a cu el pe parcursul vietii, incercarea
de a face terapie intensiva cu el este una dintre cele mai devastatoare, tragice si ineficiente
proceduri. Mai bine, daca se poate, este sa il ajuti pe acel tanar sa inteleaga , de la o varsta timpurie,
cateva dintre principiile generale ale sanatatii emotionale si sa-l inveti cum sa aplice aceste principii
pentru el si in legatura cu ceilalti. Acesta este unul dintre principalele scopuri ale REBT.

100