Stima de sine

n strns legtur cu imaginea de sine se afl stima de sine. Aceasta este o dimensiune fundamental pentru orice fiin uman, indiferent c este copil, adult sau vrstnic, indiferent de cultur, personalitate, interese, statut social, abilii. Stima de sine se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct debunine considerm comparativ cu propriile expectane sau cu alii (Baban, 2 !".Stima de sine este dimensiunea evaluativ #i afectiv a imaginii de sine. $maginea de sine repre%int con#tienti%area subiectului asupra caracteristicilor sale fi%ice #i psi&ice. 'a (ncepe s se de%volte (n familie, cnd prinii dau copilului o imagine de sine, iubindu)l sau nu, apreciindu)l ca de#tept sau nu, prin comunicare verbal sau nonverbal. *coala continu acest proces+ copilul este popular sau nepopular printre ceilali copii. ,rin e-periena vieii #colare, imaginea de sine a individului se completea%, se a.ustea%. $ndividul (#i construie#te imaginea de sine primind feed)bac/ de la cei din .ur. Sinele ideal 0 pe msur ce cre#te #i se de%volt, copilul (nva care sunt caracteristicile ideale pe care el trebuie s le posede. *i acest proces (ncepe (n familie #i se continu la #coal. Stima de sine re%ult (n urma evalurii individului asupra discrepanei dintre imaginea de sine #i sinele ideal1 acesta este un proces prin e-celen afectiv. 2r aceast discrepan (care determin nivelul aspiraiei ", indivi%ii devin apatici #i nu se adaptea%. Starea ideal poate fi benefic pe termen scurt (motivea% subiectul " dar nereali%area sa, urmat de meninerea pe termen lung, poate determina comportamente nevrotice. '-ist o relaie de cau%alitate (ntre formarea stimei de sine la elevi #i acceptarea necondiionat ca atitudine a profesorului sau adultului (n general. 3esa.ul de valoare #i unicitate transmis de adult este foarte important (n prevenirea ne(ncrederii (n sine. 4n e#ec nu trebuie perceput ca un simptom al non)valorii, ci ca o situaie ce trebuie re%olvat. ,entru precolari sursa cea mai important pentru formarea stimei de sine o constituie evalurile prinilor. 3esa.ele transmise de ace#tia sunt interiori%ate de ctre copil, conducnd la sentimentul de adecvare sau inadecvare ca persoan. Alturi de aceast distincie fundamental (comportament 0 persoan " alte mesa.e pot influena negativ imaginea de sine, ca +gesturile de inter%icere, ameninrile cu abandonul, deficite de relaionare printe ) copil. 5a copiii colari relaia evenimente 0 stim de sine are un caracter circular #i sursa de formare a stimei se e-tinde la grupul de prieteni, #coal, alte persoane din viaa lor.

6e#i cerinele e-agerate fa de copil pot duce la o stim de sine sc%ut, nici lipsa oricrei cerine sau constrngeri nu este util de%voltrii acesteia deoarece reduce implicarea (n sarcini. Se poate vorbi astfel despre un nivel optim al cerinelor impuse copilului. Astfel, cerinele+ )trebuie s fie suficient de ridicate ca s motive%e copilul1 )nu trebuie s fie prea ridicate, pentru a nu genera stres #i emoii negative inutile. Standardele care (i sunt impuse #i pe care #i le impune copilul trebuie s corespund abilitilor sale. 7otodat, adulii pot susine formarea unei stime de sine ridicat (nvnd copilul s se aprecie%e (n ansamblul comportamentelor #i trsturile sale, fr a se centra e-clusiv pe un aspect sau altul. ,ersoanele cu stim de sine ridicat: -interpretea% situaiile noi ca fiind provocatoare, nu amenintoare1 )prefer independena1 )(#i asum responsabiliti1 )se implic (n re%olvarea unor sarcini noi1 )(#i e-prim adecvat emoiile po%itive #i pe cele negative1 )sunt mndre de reali%rile lor. ,ersoanele cu stim de sine sczut: )sunt nemulumite de persoana lor (n general1 )evit responsabilitile #i sarcinile noi1 )se simt lipsite de valoare1 )refu% s (#i asume consecinele faptelor lor1 )manifest toleran sc%ut la frustrare1 )manifest re%isten sc%ut la presiunile negative ale grupului1 )(#i e-prim (ntr)o manier inadecvat emoiile sau #i le neag1 )consider manifestarea emoiilor o dovad de slbiciune. Dezvoltarea unei stime de sine ridicat este favorizat de+ ) crearea (n familie #i la #coal a unor oportuniti prin care elevul s obin succes, s (#i identifice ariile (n care este competent #i prin care s (#i e-prime calitile fa de grupul de colegi #i prieteni1 ) crearea unor situaii (n care copilul s aib oportunitatea de a oferi a.utor celorlalte persoane1 ) identificarea surselor de suport social1 ) de%voltarea abilitilor de comunicare, negociere, re%olvare de probleme #i a celor de a face fa situaiilor de cri%1

) de%voltarea sentimentului de autoeficacitate8( #i eu sunt bun la ceva9."1 ) stabilirea unor a#teptri re%onabile, (n funcie de vrst #i abiliti1 ) identificarea unor modaliti adecvate de e-primare a emoiilor negative1 ) acceptarea necondiionat a propriei persoane #i a celorlali. Metodele folosite pentru mbuntirea stimei de sine depind (n mare msur de cau%ele care au determinat formarea unei stime de sine sc%ute. Astfel+ )o stim de sine sc%ut datorat unor competene deficitare necesit (mbuntirea acestor competene1 )(n ca%ul (n care nivelul sc%ut al stimei de sine este cau%at de stabilirea unor standarde nerealiste (prea mari",intervenia vi%ea% consilierea individului (n adoptarea unor standarde ct mai realiste1 )stima de sine sc%ut datorat unor discriminri sociale necesit o intervenie ba%at pe o abordare empatic ((nelegtoare", care s (mbunteasc preuirea de sine, #i ulterior s creasc nivelul stimei de sine1 )cnd cau%ele unei stime de sine sc%ute sunt multiple, intervenia corectiv folosit va fi de asemenea multi)modal. 'ducaia nu (nseamn doar a)i (nva pe copii abilitile cognitive. :i a)i a.uta s (nvee despre ei (n#i#i #i s se accepte.;u e#ecul determin scderea stimei de sine, ci modul (n care persoanele semnificative din viaa copilului reacionea% la e#ec.

Subcapitol din LUCRAREA DE LICE !"

I#$%R&A !A AU&%CU %A'&ERII ( DE)*%L&AREA $ERS% AL" A EL*IL%R

A;<'5A 2'=';>$