Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins :
I. Reprezentarea prin simboluri in vise alte vise tipice
II. Exemple – calculatul si vorbitul in vis
III. Vise absurde – activitatea intelectuala in vis
IV. Uitarea viselor
V. Inconstientul si realitatea
Un prim lucru recunoscut de S. Freud este faptul ca, inca de la inceput a
recunoscut simbolistica in vis, dar ca doar treptat a ajuns sa ii cunoasca intreaga arie de
cuprindere, si ca in acest sens a gasit suport in lucrarea lui W. Stekel, despre care
spune ca trebuie neaparat mentionata.
W. Stekel, spune Freud, a facut la fel de mult rau psihanalizei pe cat i-au folosit
traducerile sale, care desi initial au fost contestate, a trebuit ulterior sa fie acceptate.
Marea dificultate in acceptarea traducerilor lui Stekel a reprezentat-o faptul ca metoda
folosita de acesta nu prezinta incredere ca metoda stiintifica, avand in vedere ca
interpretarile sale se bazeaza pe intuitie, un talent natural fara semnificatie patologica
vizibila. Aceasta simbolistica nu este prorpie visului, ci reprezentarii inconstiente,
specifica popoarelor, si care poate fi gasita cu preponderenta in folclor, mituri, vorbe
de duh care se transmit cu generatiile.
Situatia se complica, deoarece uneori este usor de recunoscut un anume simbol
intr-un vis si ce apartine acestuia, dar alteori simbolul este ascuns, ceea ce face ca
descifrarea visului prin simboluri sa devina o enigma pentru cel care analizeaza visul.
Se crede in posibilitatea ca ceea ce astazi este unit prin simbol sa fi avut in trecut o
identitate conceptuala si lexicala, facand ca relatia simbolica sa para ca un rest al unei
identitati de odinioara.
Simbolistica este cea care ajuta visul sa reprezinte in mod ascuns gandurile sale
latente. Sunt cazuri in care nu este nevoie de simbol pentru a exprima gandurile
visului, dar si cazuri in care visatorul foloseste ca simbol sexual orice poate fi folosit
astfel, dar care nu este folosit in mod normal. De regula este ales acel simbol care are
legatura si cu gandurile proprii visatorului, alaturand motivatiei tipice si una
individuala. H. Ellis este si el unul dintre cei care considera ca visele sunt pline de
simbolism, si ca visatorul nu va gasi o interpretare corecta a visului sau daca o va face
dupa asociatiile sale libere.
Cu toate acestea, asociatiile libere ale visatorului nu trebuie excluse, luand in
considerare faptul pentru a putea deslusi visul e nevoie sa fie aplicata o tehnica
combinata, dintre asociatiile visatorului si intelegerea simbolica a celui care
interpreteaza. Simbolurile, spune Freud, pot fi comparate cu scrierea chinezeasca, in
care numai contextul face posibila intelegerea corecta a semnelor. Exemple de
simboluri ar fi : autoritatea imparatilor, care de obicei tin loc de parinti in vise este
atribuita si marilor barbati precum Goethe; obiectele lungi (trunchiuri de copaci,
betele) ca si armele lungi si ascutite sunt atribuite membrului masculin, precum sipete,
conserve, cutii, dulapuri reprezinta pantecele feminin, la fle cum si camere din vis
represinta de asemenea femei (Frauenzimmer). Haremul, bordelul sunt reprezentate
prin visul in care se trece in fuga dintr-o camera in alta, dar poate fi folosit in opozitie
si pentru a reprezenta casatoria, dupa cum arata H. Sachs, in timp ce scarile, treptele
sunt reprezentari ale actului sexual.
Cele care fac ca diferenta intre semnificatia manifesta si cea latenta a visului sa
apara sunt desenele, care, privite in mod inocent par simple peisaje, in timp ce daca
sunt cercetate in detaliu ele apar ca infatisari ale corpului umna, in special al organelor
genitale. Cea mai bogata colectie de simboluri si dezlegari ii apartine lui Stekel, in
cartea “Limbajul visului”. Din pacate insa, spune Freud, datorita tendintei de
generalizare a autorului, alte interpretari ale sale apar ca indoielnice sau inutilizabile.
Tot Stekel este cel care considera ca dreapta si stanga au o mare valoare simbolica,
dreapta insemnan calea cea buna, cea dreapta, in timp ce stanga reprezinta alegerea
gresita , drumul spre pacat. In ceea ce priveste simbolyurile sexuale, desi multe dintre
acestea pot fi folosite atat pentru descrierea femeii cat si a barbatului, exista si
simboluri care desemneaza exclusiv doar unul din genuri. Sunt insa cazuri in care un
simbol masculin este folosit in opozitie pentru a reprezenta organul genital feminin,
vis care deslucit, prezinta dorinta unui barbat de a fi femeie, si invers.
S. Freud spune ca in cartea : Prelegeri de introducere in psihanaliza” a incercat
sa prezinte simbolistica visului in detaliu amanuntit. Tot el spune ca cele doua tehnici
de interpretare a visului trebuie sa se completeze, astfel ca practica visatorului este
doar ajutata de teoria interpretatorului sa desluseasca visul.
Pentru a exemplifica reprezentarea sexuala prin simboluri, Freud povesteste de
un vis pe care o tanara femeie i l-a relatat. In vis, femeia se plimba pe strada, si avea pe
cap o palarie cu partea din mijloc mai ridicata, iar partile laterale mai lasate, una din
parti fiind mai lasata ca cealalta. In plimbarea sa trece pe langa un grup de tinerei
ofiteri, dar nu ii baga in seama, simtindu-se in siguranta si traind o stare de fericire.
Interpretarea lui Freud scoate in evidenta simbpolurile sexuale, astfel ca palaria cu
partea din mijloc mai inalta si partile laterale mai lasate reprezinta organul genital
masculin, iar starea de siguranta pe care femeia o incearca trecand pe langa grupul de
tineri ofiteri este dovada faptului ca aceasta se simte implinita din punct de vedere
sexual alaturi de sotul ei si nu mai are ce sa-si doreasca de la ofiteri. Femeia schimba
imediat descrierea palariei, poate din rusine, dar confirma interpretarea lui Freud
intreband daca doar barbatul ei are un testicul mai jos, sau e valabil pentru toti barbatii.
Ceea ce a fost discutat pana acum a fost din punct de vedere al oamenilor care
sufera de o anumita angoasa, motiv pentru care apeleaza la psihanaliza, dar Havelock
Ellis , unul dintre adversarii psihanalizei, sustine ca exista posibilitatea ca simbolistica
viselor sa fie doar un produs al psihicului nevrotic, caz in care nu isi mai aplica
valabilitatea si in cazul oamenilor sanatosi. In combaterea acestuia, Freud spune ca “
analiza viselor, in care complexele refulate sunt la fel de active atat la cei sanatosi cat
si la cei bolnavi, prezinta completa identitate a mecanismelor ca si a simbolisticii.”
Diferenta consta in faptul ca visele celor sanatosi au o simbolistica mai transparenta si
mai usor de interpretat decat in cazul celor bolnavi, la care cenzura este mult mai
activa iar deformarea onirica mai mare, iar visele sunt adesea chinuite, obscure si greu
de interpretat.
Freud ne vorbeste de asemenea despre dr. in filosofie K. Schrotter , care in 1912
a creat vise la persoane aflate sub hipnoza profunda, printr-o sugestie ce fixa o mare
parte din continutul visului. In momentul in care sugestia a adus ordinul de a visa
despre relatii sexuale, visul a urmat aceste ordine, inlocuind materialul sexual cu
simbolurile acestuia din interpretarea psihanalitica. Freud considera ca visele trebuie
impartite in doua categorii, si anume acele vise care au intotdeauna aceeasi
interpretare, si visele care desi sunt foarte asemanatoare sau au chiar acelasi continut,
pot fi interpretate in cele mai diverse moduri.
Unul dintre visele tipice este cel in care se pierde un tren, si poate fi aliniat
viselor despre examene. Datorita impresiilor afective asemanatoare se poate justifica
aceasta apropiere, ambele fiind vise de consolare. In cazul trenului pierdut se exprima
frica de moarte, dar odata ce trenul este pierdut, vine consolarea ca nu s-a intamplat
nimic rau nici acum, la fel cum si in cazul viselor despre examene consolarea este “nu
te teme, nici de data asta nu vei pati nimic.” A doua categorie de vise tipice sunt cele
in care zburam sau plutim, cadem sau inotam. In cazul acestor vise, fiecare actiune
inseamna mereu altceva, singurul lucru comun fiind materialul de senzatii care provine
din aceeasi sursa. Din informatiile pe care le obtinem din psihanaliza trebuie sa
deducem ca si in cazul acestor vise , se repeta impresii din copilarie ale jocurilor de
miscare, care reprezinta o cea mai mare atractie pentru copii. Ca exemple de vis in
care plutim sau zburam, Freud il da pe urmatorul : el spune ca una din pacientele sale
visa foarte des ca pluteste deasupra strazii, fara a atinge solul, si ca persoana in cauza
era foarte scunda si ii era frica sa nu se murdareasca, astfel ca visul ii indeplineste
doua dorinte, si anume : o ridica de la sol si nu mai permite murdarirea, iar capul ei
ajunge in regiunile superioare, unde altfel nu ar avea acces deoarece este scunda. O
alta pacienta se visa pasare, in timp ce altele visau ca sunt ingeri ai noptii, deoarece,
spune Freud, tanjeau sa fie numite asa in timpul zilei, dar nu aveau parte de aceste
lucru.
S. Freud este de parere ca, analizand din ce in ce mai mult dezlegarea viselor si
ocupandu-ne tot mai mult cu aceasta, devenim mai dispusi sa admitem ca majoritatea
viselor adultilor trateaza materialul sexual infantil si exprima dorinte erotice. Despre
acest lucru insa, isi poate forma o parere numai cel care analizeaza vise, iar in
interpretarea viselor sexuale nu trebuie sa fie uitata niciodata importanta complexelor
sexuale, dar nici sa fie supralicitate in spre exclusivitate. Freud vorbeste de asemenea
despre visele car par extrem de inofensive, dar care pot incorpora dorinte erotice
grosolane, desi sunt vise aparent indiferente, la care nu se poate observa nimic
deosebit in nicio directie, dar se pot pune pe seama unor impulsuri de dorinta
incontestabil sexuala. Freud ne asigura ca visele camuflate ce contin relatii sexuale cu
mama sunt mult mai frecvente decat cele deschise, iar visele in care avem senzatia de
“deja vu” – am mai fost aici, reprezinta de fapt uterul matern, deoarece despre nici un
alt loc nu putem spune cu o mai mare siguranta ca am mai fost aici.
Visele de nastere contin de obicei o inversare, si anume: desi cu totii stim ca toti
copii ies din lichidul amniotic, in vis copii intra in apa. Tot din categoria viselor de
nastere fac parte si cele de “salvare”, mai ales salvarea unui copil din apa. Hotii,
spargatorii de noapte si fantomele de care ne temem inainte de a merge la culcare, nu
sunt altcineva decat acele persoane care ne verificau noaptea, pentru a ne duce la baie
sau pentru a vedea daca avem mainile corect sub patura, si de regula hotii sunt
reprezentati de tati, in timp ce fantomele exprima mamele, care veneau in camasi de
noapte albe.