“Leonardo DaVinci, A Memory

of his Childhood”

Sigmund Freud (1910)

A elaborat: Cebotari Cristina

Toma Cătălin
 Planul

 Introducere. Sigmund Freud.

 “Leonardo DaVinci si memoria copilariei”
 Saint Anne, The Virgin and Child
 “Der Denker, Forscher und Poet”
 Alte lucrări:
- Madonna Lisa Del Giacondo
- Saint John the Baptist
Sigmund Freud

Sigmund Freud (06.05.1856

– 23.09.1939) a fost un
neurolog austriac, fondator
al psihanalizei.

El a scris in 1910 un eseu

intitulat Leonardo da Vinci
si memoria copilariei (titlu
original : Eine
Kindheitserinnerung des
Leonardo da Vinci), - un studiu
psihanalitic cu tenta literara
asupra lui Leonardo da Vinci si
operei sale.
“Leonardo DaVinci si memoria copilariei”

Interesul lui Freud in

Leonardo dateaza inca
din schimbul de scrisori
cu Yung unde, in 1989 a
afirmat ca “probabil cel
mai faimos individ
stangaci a fost
Leonardo,care nu a avut
nicio legatura amoroasa.
Este putin probabil ca
Leonardo sa fi cuprins
vreodata o femeie sau
chiar sa fi avut relatii
intime cu una, precum
Michelangelo cu Vittoria
Colunna.”
 Sigmund Freud a pornit de la o nota a lui
Leonardo din Codex Atlanticus, in care
acesta isi aminteste:
"... printre primele amintiri din copilarie,
mi se pare ca eram asezat in leagan si un
vultur (in italiana nibbio) a venit la mine,
mi-a deschis gura cu coada, si m-a lovit cu
ea de mai multe ori peste buze..."
 Pornind de la aceasta nota, Freud a
interpretat acest eveniment drept
o fantezie, fantasma a artistului,
privind un contact sexual oral. Conform
teoriei sale, vulturul ar fi mama
artistului, dat fiindca in scrierea antica
egipteana, hieroglifa "mama" este
simbolizata printr-un vultur. (zeita Mut)
 “Avem aici o aminitre din copilarie. Si una din cele mai ciudate. Nu
doar pentru continut dar si varsta careia ii este destinata. Poate nu
este intru totul imposibil ca omul sa-si aduca aminte o memorie din
stadia orala dar cu siguranta nu poate fi considerata sigura. Daca
privim din alta perspectiva, realizam ca scena cu vulturul este de fapt
o fantezie, care si-a format-o in maturitate dar a transpus-o in copilarie
“

Sigmund Freud (Leonardo

DaVinci si o amintire din
copilarie,1910)
 Saint Anne, The Virgin and
Child

 Sigmund Freud a dezvoltat

aceasta teorie pornind de la o
idee mai veche a sa, privind
relatia dintre mama si pruncul
alaptat, similara cu o felatie.
Pornind de aici, Freud a analizat
tabloul lui Leonardo de
la Muzeul Luvru, Sf. Ana,
Fecioara si Pruncul (1510-1513),
facand observatia ca
vestmintele Sfintei
Fecioare seamana cu un vultur.
De aici, a dedus ca toate acestea
denota fantezii de "homosexual
pasiv" ale artistului.
Der Denker, Forscher und Poet
Imediat dupa publicarea eseului, mai
multi specialisti italieni au acuzat
o eroare de traducere in editia in
limba germana, cartea Mariei
Herzfeld, Leonardo da Vinci, der
Denker, Forscher und Poet,
utilizata ca referinta de catre Freud,
respectiv traducerea cuvantului
nibbio prin vultur, care de fapt, in
context s-ar traduce prin zmeu (de
hartie). Cu toate acestea, cuvantul
nibbio in italiana inseamna si gaie
(pasare de prada inrudita cu vulturul,
lat. Milvus milvus), astfel incat adeptii
lui Freud au refacut imediat teoria
privind pretinsa homosexualitate
"pasiva" a lui Leonardo da Vinci.
 Cei mai multi specialisti, oameni care si-au dedicat intreaga
viata studierii operei lui Leonardo, sustin totusi ca visul sau
"profetic" este inspirat de Divina Comedie a lui Dante
Alighieri, fiind de fapt o metafora extrem de raspandita in
scrierile epocii, si ca toate teoriile lui Freud sunt simple fabulatii.

 De altfel, insusi Freud, afland

despre eroarea de traducere,
avea sa-i marturiseasca cu
amaraciune lui Lou
Andreas-Salomé in 1919 ca
era una din cele mai bune
scrieri ale sale.  
Madonna Lisa del
Giacondo
Freud a descris ipoteza ca pictorul s-ar fi
folosit de modelul florentinei Madonna
Lisa del Giocondo pentru a o portretiza pe
mama sa Caterina de care a fost despărţit
brutal în copilărie, ca ideal de
maternitate.
“În cazul în care capetele frumoase ale
copiilor erau reproduceri ale propriei sale
persoane, așa cum era în copilărie, atunci
femeile zâmbitoare nu sunt altceva decât
repetări ale mamei sale Caterina și
începem să suspectem posibilitatea ca
mama sa să posede zâmbetul misterios -
zâmbetul pe care l-a pierdut și l-a fascinat
atât de mult când a găsit-o din nou în
doamna florentină "
Saint John the Baptist
Imaginea androgenă a Sfântului
Ioan- Freud a atribuit zâmbetul
misterios din imagine gasirii
secretului iubirii... "Este posibil," a
încheiat Freud, "că ... Leonardo a
negat nefericirea din viața sa
erotică și a triumfat peste ea în arta
sa, reprezentând dorințele
băiatului, infatuat cu mama lui , așa
cum se întâmplă în această uniune
fericită a naturii masculine și
feminine. "

Freud mai spune că, odată ce

Leonardo a terminat o pictură,
înceta să mai aibă grijă de ea - o
repetare a absențelor timpurii ale
tatălui său.
 Bibliografie

 “Leonardo DaVinci and a Memory of his Childhood” de Sigmund

Freud
 “A psychosexual stydy of an infantile reminiscence” de S Freud
 “Leonardo DaVinci” de Walter Isaacson
 “DaVinci’s Works” de Kenneth Clark