Visul în concepția lui Freud

Student: Boțocan (Nistor) Mirela

Filozofie, III
Deşi a fost învăluit multă vreme în mister şi superstiţie, visul reprezintă o experienţă subiectivă, un
fenomen natural inconştient care apare în timpul somnului. Lumea visului şi mai ales descifrarea lui au
preocupat umanitatea din vremuri imemoriale. Visul este a treia stare a conştiinţei, alături de somn şi veghe.
Toţi oamenii visează, visul fiind un fenomen natural, dar nu toţi îşi mai amintesc a doua zi ce au visat.
Sigmund Freud este cel care are meritul de a fi considerat că visul are un sens şi tot el este cel care a
căutat să descifreze mecanismele prin care este încifrat acest sens în vis. El a fost primul care a afirmat că visele
nu sunt rezultatul întâmplării, ci că ele exprimă gândurile şi problemele noastre conştiente. Freud susţine că
visul este protectorul somnului. Atunci când mergem la culcare încercăm să ne detaşăm de realitate, anulând
orice stimul extern. În timpul nopţii, mintea ne protejează, prin vise, atât de stimulii externi, cum ar fi zgomotul
sau lumina, cât şi de cei interni, cum ar fi emoţiile, teama sau insatisfacţiile.
Studiul lui Freud s-a concentrat mai mult asupra stimulilor interni. Pentru ca o persoană să poată
experimenta în vis emoţii puternice, negative, gânduri interzise sau dorinţe ascunse, acestea trebuie să fie
deghizate sub o anumită formă. În caz contrar, cel care are un astfel de vis devine extrem de agitat şi se trezeşte.
Prin urmare, o bună interpretare a viselor poate duce la înţelegerea manifestărilor subconştiente.
Freud a fost cel care a dezvoltat formele de terapie. ''Terapia prin discuţie cu pacientul'' este considerată,
în prezent, cea mai eficientă în cazul pacienţilor cu probleme psihologice. Unele dintre teoriile lui Freud sunt, în
mod evident, legate de cultura din acea perioadă. Altele sunt greu de testat. Totuși unele pot face parte din
propriile sale experienţe sau din propria sa personalitate. Dar Freud a fost un excelent observator al condiţiei
umane şi majoritatea teoriilor pe care le-a propus au o relevanţă deosebită în zilele noastre.
Oamenii au nevoie de vise pentru a suporta realitatea, afirma savantul Sigmund Freud. Considerate fie
simple procese fiziologice cărora nu trebuie să le căutăm semnificaţii, fie „mesaje” care ne pot schimba soarta,
visele au făcut obiectul a nenumărate cercetări, care au oferit rezultate uimitoare.
Tradiţiile populare au dat adesea viselor semnificaţii profunde. Animaţi de superstiţii, oamenii le-au
considerat prevestitoare şi au dezvoltat o adevărată cultură lor. „Cei care şi le aminteau la trezire, le considerau
ca o manifestare binevoitoare sau ostilă a puterilor superioare, zei sau demoni”, relata Freud. Dicţionarele de
ghicit vise au rămas la fel de populare ca în secolele trecute, iar savanţii au găsit alte motive pentru care visele
rămân subiecte fascinante de cercetare.
Visele îşi originea în întâmplările trăite de oameni înaintea somnului şi sunt produsele psihicului lor
susţinea savantul Sigmund Freud. „Există vise în care legătura directă cu evenimentele din ziua precedentă este
vizibilă şi altele în care evenimentele nu par să joace nici un rol. Făcând atunci apel la analiză, observăm că
toate visele, fără excepţie, îşi au rădăcina într-o impresie dobândită în ajun sau, mai bine zis, în ziua care a
precedat visul. Această impresie, care poate fi numită incitarea la vis, este uneori atât de puternică încât nu este
nimic surprinzător în faptul că ea ne-a preocupat în timpul stării de veghe. În acest caz spunem pe bună dreptate
că visul nopţii nu face decât să continue preocupările zilei”, afirma medicul neuropsihiatru care a fondat şcoala
de psihanaliză.
Factori care pot declanşa visele sunt:
• factori externi (zgomote, lumina puternică, mirosuri). De exemplu dacă dormim într-un mediu în
care există multă gălăgie putem visa războaie, revoluţii etc.
• factori fiziologici (foame, sete, nevoia de a urina, nevoi sexuale). Dacă nevoia respectivă este
foarte intensă se va satisface iluzoriu în vis.
• factori din sfera motivaţională: dorinţe din copilărie, dorinţe actuale, interese.
Este foarte posibil ca nu doar oamenii să viseze atunci când dorm, dar şi animalele, au susţinut de-a
lungul timpului savanţii care au efectuat cercetări pe această temă. Visele au loc cel mai adesea în faza REM
(mişcării rapide a ochilor), în care activitatea neuronilor creierului este asemănătoare cu cea a stării de veghe.
Această stare este specifică şi celor mai multe dintre mamifere. Mişcările pisicilor sau datul din picioare şi
lătratul câinilor în timpul somnului au sugerat că aceste animale ar putea visa.
Visele lucide sunt visele în timpul cărora oamenii devin conştienţi că visează, însă rămân în starea de
somn, iar visele continuă. Sunt rare, însă oamenii de ştiinţă au susţinut că aceste vise pot fi cultivate. „Visele
lucide vă permit să folosiţi starea de vis din fiecare noapte pentru a avea parte de o realitate stimulantă”, a scris
Stephen La Berge, psiholog, cercetător al viselor lucide. Fenomenul poate fi util pentru „vindecarea” celor care
suferă de coşmaruri cronice şi care cu ajutorul exerciţiilor îşi pot crea propriul deznodământ al acestora. Unii
cercetători au descoperit o cauză modernă viselor lucide: jocurile video. Pasionaţii de jocuri video au o mai mai
mare probabilitate de a trăi experienţa unor vise lucide, decât ceilalţi.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să ofere interpretări viselor lor. Anumite vise au o mai
mare relevanţă pentru oameni, au fost de părere alţi oameni de ştiinţă. Sunt cele în care aceştia pot găsi
semnificaţii profunde, care le pot schimba viaţa. Unii savanţi le-au împărţit în mai multe categorii: vise de
avertizare, care indică situaţii periculoase în viitor, vise care exprimă îngrijorarea despre evenimente petrecute
în trecut, vise inspiraţionale, vise post-traumatice care conţin scene care cauzează stres, vise de soluţionare a
dificultăţilor prin care trec oamenii şi vise de împăcare după moartea celor dragi.
Un răspuns faţă de puterea viselor de a arăta viitorul l-a oferit psihanalistul Sigmund Freud: „Remarcăm,
ceea ce este interesant, că înţelepciunea populară are dreptate când pretinde că visele prezic viitorul. În realitate
visul ne arată viitorul nu aşa cum se va realiza, ci cum dorim noi să se realizeze. Spiritul popular face în această
privinţă ceea ce are de altfel obiceiul să facă: crede ceea ce doreşte”. Singuraticii visează mai mult. Neurologul
Patrick Mc Namara descoperit în 2001 că relaţiile sociale afectează visele. Echipa lui a testat 300 de studenţi
care au fost evaluaţi în funcţie de cât de confortabil se simţeau în intimitate şi cât de ataşaţi erau într-o relaţie de
prietenie. Mc Namara a descoperit că studenţii singuratici, aveau mai multe vise în fiecare noapte şi mai
detaliate decât studenţii cu relaţii sociale mai puternice.
 Formele de manifestare ale visului: conţinutul manifest şi conţinutul latent
Semnificația viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate
terapeutica. Semnificaţia viselor o leagă de satisfacerea unor trebuinţe inconştiente refulate. Visul este,
asemenea actului ratat, un fenomen psihic de compromis care satisface in același timp doua tendințe
contradictorii: dorința de a dormi, care tine de sistemul conștient – pre-conștient, și dorința inconștientă sau
refulata, de natură instinctuală. Visul permite o satisfacere deghizată a dorinței instinctuale inconștiente, așa
încât somnul sa nu fie perturbat. Visul are un conținut manifest – imaginile, ideile, sentimentele pe care
visătorul le păstrează în minte după trezire – si un conținut latent, la care nu se poate ajunge decât prin
psihanaliza, prin interpretare, constituit din totalitatea semnificațiilor desprinse de analiza (resturi diurne,
amintiri si dorințe din copilărie, impresii corporale, aluzii la situația transferențială. Interpretarea simbolurilor,
produse ale fanteziei sau in relație cu situații originare, își aduce contribuția la elucidarea etiologiei stărilor
nevrotice. În interpretarea simbolurilor se apelează la teste proiective ca testul Rorschach (testul petelor de
cerneală), Testul Kohs, al cuburilor (metodă de screening a abilităților cognitive). Se pleacă de la ideea că deși
imaginile din testul Rorschach sunt complet vagi, fără semnificație, omul/subiectul tinde sa umple aceste vid,
acordându-i valențe personale, provenite din inconștient, ce servesc ca piste pentru psihanalist.
Travaliul visului
Tehnica interpretării visului derivă din felul în care este înțeleasă formarea lor. Fiecare element din
conținutul manifest al visului este izolat și se asociază pe marginea lui. Aceste asociații la diferite elemente
conduc către direcții diferite, expun diferite gânduri, amintiri și sentimente care le creaseră.
Pentru formarea visului decisive sunt constituirea gândurilor latente ale visului si transformarea lor in
conținut manifest. Acest ultim aspect da conținut travaliului visului in sens strict. Principala caracteristică a
travaliului visului este absența caracterului creator: travaliul visului reprezintă doar o operație de traducere in
limbajul conținutului manifest. Procesele care asigură această traducere sunt: condensarea, deplasarea,
figurabilitatea, elaborarea secundară.
Condensarea este acțiunea care constă într-o prescurtare a conținutului manifest în raport cu conținutul
latent. În timp ce conținutul manifest are doar câteva rânduri, conținutul latent dezvăluit de analiză se poate
întinde pe pagini întregi. Constă în înlocuirea mai multor lanțuri asociative printr-o singură reprezentare, aflată
la intersecția lor. Mai mult decât atât, condensarea este o particularitate a funcționării proceselor psihice
inconștiente fiind unul din mijloacele folosite datorită intervenției cenzurii (Supraeu). În ceea ce privește
modalitățile de realizare ale condensării, ele pot fi reduse la două: utilizarea asemănării și a contrarietății între
elementele visului.
Acțiunea deplasării constă în schimbarea intensității reprezentărilor: ceea ce în conținutul latent era
accentuat, important, devine în conținutul manifest neînsemnat, lipsit de intensitate, sau lipsește, accentul fiind
preluat de alte reprezentări legate de primul, și invers. Deplasarea este o răsturnare, o inversare a valorilor
psihice, afirma Freud.
 Figurabilitatea în sens strict, constă în înlocuirea unei reprezentări prin alta și se refera la înlocuirea
expresiei abstracte a unui gând al visului printr-o imagine. Este vorba despre trecerea dintr-un limbaj in altul.
Metoda lui Freud de interpretare a viselor consta în descifrarea semnificaţiei conţinutului latent, cu
caracter simbolic al visului, prin metoda “liberei asociaţii” de către subiect, într-o manieră dirijată de
psihanalist.
Studierea și interpretarea viselor, în scop profilactic, de către psihanaliză este un procedeu
“revoluționar” pe care Freud îl introduce în știința psihicului uman. În timp ce metoda populară propune o
cheie de simboluri mai mult sau mai puțin arbitrară, psihanaliza utilizează simbolurile individuale care sunt deci
specifice pentru un individ anume. Acesta este motivul pentru care analistul are nevoie de asociaţiile pacientului
pentru a delimita ce înseamnă simbolul pentru acesta. Ulterior Jung completează această analiză introducând
noțiunea de arhetip, un fel de simbol colectiv, precum si metoda asociației dirijate de idei.
Relatările de vise pot oferi ocazia pentru reconstrucția materialului pre - oedipian. Amintiri condensate
și deformate datorită unor condiții ce apar retroactiv, în vise pot sa se exprime relativ nedeformat (fantasme
amenințătoare in vise de angoasa). Destăinuirea de sine regresivă conduce la o deschidere treptată a
inconștientului, prelucrarea unor experiențe traumatizante în contextul dinamicii familiale. Visul construiește
calea dintre trecut și prezent servind nu numai reconstrucției, ci si unei mai bune înțelegeri a circumstanțelor de
viață actuală.
Vis personal
În timp am observat că asociez visele în care apare carnea macră sau animalele mari cu o înrăutățire a
stării personale de sănătate dar mai interesante sunt visele cu caracter aparent premonitiv. O experiență
interesantă a fost să visez, zilele trecute, o inundație, poate influențată de contextul actual de evenimente, dar
după două zile am aflat că o rudă a avut un accident absurd în care mașina în care se aflau a căzut într-o apă
pentru că a cedat malul pe care se afla. Sau experiențe onirice în care am întâlnit persoane pe care apoi le-am
cunoscut deși șanse să le întâlnesc au fost legate de pura întâmplare. Nu cred ca sunt în măsura unei atente
descifrări corecte a viselor ci, ca marea majoritate, doar să le raportez la contextul anterior sau ulterior al trăirii
sale.