CLASA a V-a

L 5 – DECEBAL (87 – 106 d. Hr.)

După asasinarea lui Burebista (44 î. H.) a urmat o per. de aprox. 130 ani în care dacii au rămas
fărâmițați. Se cunosc doar regii din zona vechii capitale: Deceneu, Comossicus, Coryllos, Scorilo; Duras,
Diurpaneus (Decebalus).
 Decebal - considerat fiul lui Scorillo - reface statul dac,
 Cauzele refacerii statului dac:
o politica ofensivă dusă de romani – au cucerit: Moesia, Pannonia și Dobrogea.
o dezvoltarea socio-politică, tehnologică a daco-geților
 Hotarele statului lui Decebal - Transilvania până la Tisa Superioară, Banatul, Oltenia, N Munteniei, sudul şi vestul
Moldovei. **
o **Romanii s-au extins treptat spre pământurile din zona Balcanică – au ocupat Moesia, Dobrogea, Pannonia. De
asemenea romanii au ajuns să controleze S Munteniei.
 Organizarea statului - În timpul domniei sale, statul atinge un înalt nivel de dezvoltare economică și politică şi devine o forţă
militară în zonă. Mult mai puţin întins, acesta este mai bine organizat:
o Dio Cassius aminteşte pe Vezina, mâna dreaptă a regelui (probabil mare preot şi vice-rege), şi Diegis, diplomat dac
trimis să încheie tratativele de pace cu împăratul roman Domiţian.
o Criton vorbeşte despre o nouă instituţie, cea a prefecţilor, pe care Decebal îi numeşte în fruntea cetăţilor şi ca
supraveghetori ai domeniului agricol.
o La nivel central, regele se putea baza pe un consiliu, constituit din membrii familie regale (cazul lui Diegis, fratele lui
Decebal) şi nobilime, precum şi pe o cancelarie care emitea documente şi trimitea solii.
o Pe plan militar, este dezvoltată armata, înzestrată cu maşini de război, cele mai multe primite de la romani, pe baza
tratatului de pace încheiat în anul 89, şi fortifică, cu ajutorul unor meşteri romani, cetăţile Daciei.

RĂZBOAIE:

1. Cu Domitian (81 – 96)

- în anul 87 d.Hr. a luptat cu romanii. Dacii l-au înfrânt la Tapae (Portile de Fier ale Transilvaniei) pe comandantul roman,
Corneliu Fucus;
- în anul 88 d. Hr. Decebal a purtat o nouă luptă cu romanii conduși de gen. Tettius Iulianus, dar dacii au fost înfrânți.
- în 89 d. Hr. a încheiat o pace avantajoasă, în urma căreia Decebal a devenit „rege clientelar” al Romei = a primit de la
romani bani și meșteri pe care i-a folosit pentru refacerea sistemului de fortificații din zona Munților Orăștiei
După ce Domiţian moare asasinat şi după scurta perioadă de conducere a împăratului Nerva, urmează la tronul imperiului unul
din cei mai mari împăraţi din istoria Romei, Marcus Ulpius Traianus (98-117 d. Hr.).

2. Cu Traian (98 – 117)

Marcus Ulpius Traianus hotărăşte să cucerească Dacia. Cauzele războaielor cu dacii:
 Poziţia geografică a Daciei – Traian considera că Roma avea nevoie de stabilitate pe linia Dunării și acest obiectiv însemna
confruntarea cu dacii;
 Resursele naturale ale Daciei - zăcămintele de aur, argint, fier şi aramă erau dorite și de Roma;
 Traian dorea spălarea umilinței înfrângerii din 87 a lui Fuscus şi a păcii rușinoase încheiate de Domiţian în 89.
 Creșterea puterii dacilor.
 Prin urmare, Traian trebuie să fi planificat dinainte cucerirea acestei ţări, dacii fiind socotiţi atunci o ameninţare pentru
Roma.
IZVOARE ISTORICE DESPRE RĂZBOAIE:
 Izvoare scrise: Cassius Dio, Criton (medicul lui Traian), comentariile lui Traian (din care, din nefericire, s-a păstrat doar
o frază);
 Izvoare figurate: Columna lui Traian de la Roma (ridicată de Apollodor din Damasc în anul 113 - Columna este un
excelent izvor pentru cunoaşterea completă a acestor evenimente) ; Tropaeum Traiani de la Adamclisi; ruinele podului de
la Drobeta.
I. Războiul daco-roman din 101-102 d. Hr. 
 Traian inspectează trupele de la Dunăre şi le sporeşte efectivul cu noi unităţi. După ce îşi aduce aici principalele forţe, va
trece fluviul  pe un pod de vase de la Dierna (Orşova).
 O altă coloană trece pe la Lederata, iar cele două coloane se vor uni la Tibiscum (Jupa).
 De aici Traian înaintează cu prudenţă spre Sarmizegetusa pentru a nu fi surprins de Decebal.
 La Tapae, are loc o bătălie în care dacii sunt înfrânţi, iar romanii pătrund în Ţara Haţegului, unde se pregătesc de iernat.
Diversiunea moesiană (iarna 101 – 102)
  Decebal se aliază cu sarmaţii, cu sciţii roxolani din nordul Mării Negre şi cu bastarnii din Moldova şi în iarna anilor 101-102
declanşează atacul asupra garnizoanelor romane din Dobrogea şi Moesia Inferioară. Deşi gheaţa s-a rupt şi o parte din
călăreţii daci şi roxolani se îneacă, totuşi atacul este violent, punând în pericol provincia.
 Prin acest atac Decebal spera ca Traian să întoarcă trupele din Ţara Haţegului şi să le aducă aici.
 Împăratul aduce însă garnizoanele de pe Dunăre nu trupele din Țara Hațegului și cu aceşti soldaţi obține cu multe sacrificii
victoria de la Adamclisi.
 Pierderile romanilor au fost mari, aşa cum reiese din ruinele altarului descoperit la mică distanţă de  Tropaeum Traiani (acest
monument a fost ridicat pe locul bătăliei, tocmai pentru a sublinia importanţa ei).
 Odată pericolul îndepărtat, primăvara, împăratul reia înaintarea spre capitala dacă şi cucereşte cetatea Costeşti.
Pacea din 102
 Pentru a-şi menaja forţele şi capitala, Decebal cere pace, pe care Traian i-o acceptă, dar cu condiţiile puse de el. De data
aceasta pacea este foarte dură pentru regele dac. Prevederile păcii erau:
 Ţara Haţegului, Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi sud-estul Transilvaniei sunt ocupate de romani;
 Decebal predă armele şi maşinile de război, meşterii şi instructorii militarii;
 Decebal nu mai avea voie să primească fugari din imperiu;
 Decebal trebuia să dărâme zidurile cetăţilor;
 Decebal trebuia să renunţe la politica externă adică să aibă aceiaşi prieteni şi duşmani ca Roma.
 Prin această pace Traian limita drastic acţiunile lui Decebal, dar bănuia că regele dac nu le va respecta.
 În această perioadă  Apolodor din Damasc va construi la Drobeta, peste Dunăre, un pod de piatră cu suprastructură de lemn pentru
a avea o legătură stabilă cu Dacia.
 La rândul său, Decebal nu putea respecta prevederile sinucigaşe ale tratatului de pace şi drept urmare nu va dărâma zidurile
cetăţilor, îşi va reface armata, va primi dezertori de la romani, dar nu va mai reuşi să refacă vechile sale alianţe. Mai mult,
îi va ataca pe iagizii din nord-vestul Banatului, care erau aliaţi ai romanilor, oferindu-i pretextul lui Traian pentru o nouă
intervenţie, care oricum era inevitabilă.
II. Războiul daco-roman din 105-106 d. Hr.
 Romanii trec pe podul de la Drobeta şi se îndreaptă spre Sarmizegetusa din cinci direcţii (Traian a condus coloana de pe Valea
Oltului). Coloanele romane înaintează prin Banat, pe Cerna, Jiu, Olt şi prin sud-estul Transilvaniei.
 Sunt cucerite şi distruse cetăţile de la Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, iar Sarmizegetusa Regia este practic înconjurată.
 În vara lui 105, capitala dacilor cade în mâinile romanilor şi va fi distrusă.
 Decebal încearcă să se retragă în munţi, dar este ajuns din urmă de un corp de cavalerie roman, condus de  Tiberius
Claudius Maximus şi se sinucide.
 Ultimele rezistenţe ale dacilor vor fi înfrânte  de romani în vara anului 106, iar în august acelaşi an ,,o diplomă militară” de
la Porolissum menţionează Dacia ca provincie romană.