Minel-Dorin Radutzy

Forme de organizare politica in Antichitate

Geto-dacii și
„sigiliul Romei”
I. Burebista și Roma

II. Geto-dacii și lumea romană în timpul

împăratului Domițian (81-96)

III. Războiele dacice initiate de Traian (98-117)

1
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

Burebista și Roma

Burebista (82-44 î.Hr.) „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia" a unificat
triburile geto-dace, supune cetățile grecești de la Marea Neagră și își impune puterea asupra
triburilor vecine. Intr-un timp relativ scurt, marele rege, a izbutit să întemeieze un mare regat
care se întindea:
- spre vest si nord-vest până la Dunarea de mijloc și Morava;
- spre nord până la Carpații Păduroși;
- spre est până la Bug si Marea Neagra;
- iar spre sud, peste Dobrogea, până în Balcani.

Politica externă.
Luptele cu celţii. Pericolul cel mai apropiat de centrul statului geto-dac al lui Burebista
era reprezentat de celţi. În anul 60 î.Hr. sau 59 î.Hr., regele Daciei porneşte o campanie
fulgerătoare împotriva boilor, tauriscilor şi anarţilor, pe care-i distruge. Rezultatul a fost o
masivă migraţie a celţilor spre vestul Europei. În teritoriile cucerite de Burebista, pe malul
stâng al Dunării Mijlocii au apărut aşezări geto-dace. În aceeaşi campanie au fost zdrobiţi
foarte probabil şi scordiscii aşezaţi mai la sud, la gura Tisei. Hotarele Daciei s-au extins astfel
până la confluenţa râului Morava cu Dunărea Mijlocie.
Cucerirea litoralului Mării Negre. După campania împotriva celţilor, Burebista a
acordat mare atenţie zonei istro-pontice, unde primejdia romană era în creştere. În anul 73

2
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

î.Hr. și 72 î.Hr. cetăţile greceşti pontice sunt cucerite de generalul roman Terentius Varro
Lucullus. Cetăţile se răscoală împotriva guvernatorului Antonius Hybrida. Hybrida a organizat
o expediţie, dar a fost înfrânt de greci, aliaţi cu bastarnii şi geţii. Burebista hotărăşte apoi să
supuna cetăţile de pe litoralul Pontului Euxin. În 55 î.Hr. cucereşte oraşul grecesc Olbia de la
gurile Bugului, apoi Tyras. Au urmat apoi Histria, Tomis, Mesembria. Întregul litoral pontic şi
teritoriul până la Munţii Haemus (Balcani) se afla sub stăpânirea lui Burebista. De aici,
Burebista a organizat expediţii până în Macedonia şi Illiria.
Relaţiile cu Roma. Burebista se amestecă în războiul civil de la Roma dintre Cezar şi
Pompei (49 î.Hr.). În primăvara anului 48 î.Hr, când luptele dintre Cezar şi Pompei se dădeau
în Peninsula Balcanică, Burebista l-a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe lângă
Pompei. În schimbul ajutorului militar, Pompei recunoştea vastele hotare ale Daciei. Acesta
este însă înfrânt la Pharsalos (48 î.Hr.) de Cezar. După această victorie Cezar plănuia o
campanie împotriva Daciei. Îşi concentrase în anul 44 î.Hr. o mare armată pe malul de est al
Mării Adriaticei. Este însă asasinat în acelaşi an.
Moartea lui Burebista şi destrămarea statului dac. Dispărând pentru moment
pericolul roman după asasinarea lui Cezar unele căpetenii militare nemulţumite de
autoritatea lui Burebista, pun la cale un complot căruia îi cade victimă marele rege dac.
Moartea lui Burebista a provocat mari transformări şi tulburări. Regatul dac se destramă în
patru, mai apoi în cinci state. Nucleul statului dac se menţine în Sud-Vestul Transilvaniei, în
zona fortificată a Sarmisegetuzei. Puterea în stat a fost preluată de Deceneu. Acesta era rege,
mare preot şi judecător suprem. Sub Deceneu, statul dac are un caracter teocratic (religios)

Geto-dacii și lumea romană în timpul împăratului Domițian (81-96)

Iarna lui 85-86 Armatele regelui Duras , pătrund în provincia Moesia. Daci sunt respinşi
de însuşi împăratul Domiţian (81-96) El organizează în zonă două provincii consulare: Moesia
Superior şi Moesia Inferior. Domiţian se retrage apoi în Iliricum, unde pune la cale invadarea
Daciei

Anul 87 Generalul Cornelius Fuscus trece Dunărea în fruntea a cinci sau șase legiuni.
Romani sunt atacaţi prin surprindere la Tapae. Una dintre legiuni (Legio V Alaude) este
distrusă în întregime. Cornelius Fuscus moare în timpul luptei. Stindardele romane au fost
capturate de dacii. Numele învingătorului Diurpaneus (după Tacitus) un tarabostes din NV
Transilvaniei. Bătrânul rege Duras cedează tronul lui Diurpaneus (care era considerat semizeu)
ia numele de Decebal (”cel puternic, cel viteaz”). Decebal (87-106) este ajutat de un vice rege
Vezina (Dio Cassius), avea un sfat şi o cancelarie şi posibilitatea să trimită solii. În fruntea
cetăţilor se aflau comandanţi militari. Întinderea regatului stăpânit este mult mai mică decât
cea din timpul lui Burebista: Transilvania, zonele nord estice până la Tisa superioară, Banatul
, Oltenia, Muntenia de vest şi partea sudică a Moldovei.

3
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

Anul 88 O armată romană condusă de Tetius Iulianus, trece Dunărea şi pătrunde în

Dacia prin Banat. Lupta are loc tot la Tapae. Decebal cere pace. Romanii refuză sperau să-i
înfrângă și pe marcomani şi cvazi; romani deşi învingători nu pot specula victoria asupra
dacilor, deoarece, marcomani şi cvazi îi înving în Pannonia. În aceste condiții Domițian aceptă
pacea propusă de Decebal.
Anul 89 Pace între Domiţian şi Decebal. A fost o pace de compromise. Prevederile
păcii (Foedusului) :
- statul dac devenea client al Imperiului roman;
- primea bani, meşteri şi instructori militari romani;
- în schimb, conform acestui, Dacia se angaja să apere limesul Dunărean.

Războiele dacice initiate de Traian (98-117)

Primul război daco-roman (101-102)

Cauzele conflictului. Oficial: dispreț față de Imperiul Roman manifestat de Decebal. De
fapt cauzele au fost de ordin:
- geopolitic: cca 140.000 de militari apărau Dacia la care se adaugă 20.000 de miliari puși
la dispoziția lui Decebal de aliați săi burii și roxolanii puneau sub semnul întrebării
hegemonia romană la Dunărea de Jos
- economic: imensele cantități de metale prețioase, argint și aur, pe care regii gheto-
daci le-au ezaurizat.
Campania din 101 Circa 150.000 de soldaţi romani însoţiţi de maşini de război trec
Dunărea pe la Viminacium pe un pod dublu de vase, debarcă la Lederata apoi Centum Putea
iar de acolo „am pornit spre Berzobis, apoi spre Aizis”. La Tibiscum se face joncţiunea cu cea
dea doua armată romană. Pe parcursul traseului romani se ridică poduri şi castre solide.
Potrivit lui Xiphilin, Decebal trimite prin aliaţi săi buri, un mesaj (”o mare ciupercă scrisă cu
litere latine”) prin care cerea ca romani să se retragă. Bătălia se dă la Tapae. Daci sunt înfrânţi
iar romani ocupă Ţara Haţegului.
Iarna 101/102 d.Hr. Diversiunea Moesiană. Profitând de îngheţul Dunării, dacii şi aliaţii
lor roxolanii şi bastarnii trec Dunărea şi atacă garnizoanele romane din Mosia Inferioară.
Împăratul Traian coboară de-a lungul Dunării şi se confruntă în trei bătălii cu invadatorii.
Ultima se desfăşoară la Adamclisi. ( unde în 109 se va ridica un monument)
Campania din 102 Primăvara Traian reia campania. Trupele romane străbat Muntenia şi
pătrund în Transilvania prin pasul Bran. (ocupând „ munte după munte” (Laberius Maximus
guvernatorul Moesiei) ocupă o cetăţuie puternică ( probabil Căpâlna) din estul masivului
Şureanu, unde o capturează pe sora regelui dac, după care este distrusă marea aşezare de la
Feţele Albe în aproprierea Sarmisegetusei Regia.
Pacea din 102 o pace foare dură pentru geto-daci:
- Banatul, Ţara Haţegului, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi sud-estul Transilvaniei
intrau sub administraţia romană.

4
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

- daci predau armele şi maşinile de război romane.

- trebuie să dărâmae zidurile cetăţilor
- se angajau să nu mai primească fugari în imperiu
- renunţau la orice independenţă în politica externă, trebuind să aibă prieteni şi duşmani
comuni cu statul roman .

Cei doi ani de pace sunt destinaţi, de ambele tabere, pregătirilor pentru război. Traian
construieşte podul de pe Dunăre de la Drobeta din piatră (arhitect sirianul Apolodor din
Damasc)

Al doilea război daco-roman (105-106)

Premise: Decebal nu se împacă cu gândul înfrângeri şi acţionează potrivit noi
reorientări de strategie. Reface acropola de la Costeşti, consolidează alte cetăţi, primeşte noi
transfugi romani, specialişti în fabricarea maşinilor de război. Pedepseşte pe şefi triburilor
dace care s-au predat duşmanului înainte de pacea de la 102.
Vara anului 105 Armatele romane trec Dunărea la Drobeta pe podul construit de
Apolodor din Damasc. Romanii atacă Dacia pe mai multe direcții: din vest, prin Banat până
spre Valea Mureșului și pe valea Apei Orașului; dinspre sud, de la Drobeta, prin pasul Vâlcan,
și apoi, pe valea Oltului

5
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

Vara anului 106 Începe asediul Sarmisegetusei. Participă Legiunea II Audri , Legiunea
IV Flavia Felix, un detaşament din Legiunea a VI Ferrata. Primul atac roman este respins de
daci. Asediatori atacă cetatea cu maşini de război, şi construiesc o fortificaţie ( agger) paralelă
cu cetatea asediată. Distrug de asemenea conductele care aprovizionează Sarmisegetusa cu
apă. Orașul a fost incendiat, iar Decebal a fugit, dar a fost urmărit și de aceea a preferat să se
sinucidă în loc să fie capturat. Centurionul Tiberius Claudius Maximus taie capul şi mâna
dreaptă a regelui dac ducându-le lui Traian. Astfel, în anul 106 Traian a reuşit să cucerească o
parte a Daciei iar capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia, a fost distrusă aproape total.