Popoare şi spaţii istorice.

-Romanitatea românilor în viziunea istoricilor-

I. Etnogeneza:

Etnogeneza româ nilor se înscrie în procesul de constituire

a popoarelor romanice. Cei mai îndepă rtaţi stră moşi ai noştri
sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. II i.Hr.

Aceştia se vor aşeza în spaţiul limitat de :

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Munţii Haemus
 V – Dună rea Mijlocie si râ ul Sava
 E – M.Neagra si Nipru

Tracii trăiau organizaţi in uniuni de triburi , fiind conduşi

de basilei , că petenii politico-militare şi religioase. Tracii au
fost realizatorii metalurgiei bronzului. La mijlocul mil. I i.Hr. ,
se vor contura tracii nordici , numiţi în izvoarele istorice
greceşti sub numele de – GEŢI.
Geţii au fost realizatorii metalurgiei fierului, aceştia fiind
influenţaţi de că tre greci, care , în sec. VII-VI i.Hr. , şi-au
întemeiat pe ţă rmul de vest al M.Negre mai multe colonii
(centre economice , politice şi culturale) : Olbia , Tomis ,
Histria , Calatis , Messembria . De la greci, geţii vor prelua :
roata olarului , moneda , alfabetul şi tehnici de prelucrare a
fierului.

Primele menţionă ri istorice despre geţi apar in lucrearea

lui Herodot–“Istorii” , unde este amintit episodul din 514 i.Hr.
câ nd regele persan Darius, aflat într-o campanie militara la
nord de Dună re, împotriva sciţilor , va fi întâ mpinat de geţi.
Herodot face referire la religia politeista a geţilor, care-l aveau
ca şi element central pe Zamolxez, zeu al nemuririi.

Geţii erau organizaţi in uniuni de triburi , iar fiecare astfel

de uniune importantă îşi avea centrul într-o aşezare
fortificată , a că rei denumire purta sufixul “-dava”.

În sec. I i.Hr. , în izvoarele istorice romane , apare

etnonimul “dac” , ce desemna populaţia ce locuia în spaţiul
intra-carpatic. Geţii erau de acelaşi neam cu dacii , avâ nd
aceeaşi religie şi vorbind aceeaşi limba.

I.a) Primul stat geto-dac:

Primul stat geto-dac a apă rut în contextul apropierii

pericolului roman , în timpul domniei lui Burebista(82i.Hr. –
44i.Hr.). Acesta a unificat triburile geto-dace şi a supus
coloniile greceşti , dar şi triburile celtice ale boiilor si
teuriscilor.

Centrul statului dac era localizat în Munţii Orastiei , la

Sarmisegetusa Regia. Capitala era protejată de un sistem
defensiv format din mai multe cetă ţi :
 Pugir  Piatra Roşie
 Că pâ lna  Tilişca
 Blidarul  Costeşti

Statul geto-dac sub Burebista era limitat de:

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Munţii Haemus
  V – Dună rea Mijlocie şi pă rţi din
Slovacia
 E – Marea Neagră şi gurile fluviului
Bug

Burebista se va implica în politica interna romană , în ră zboiul

civil (49i.Hr. - 48i.Hr.) dintre Pompeius şi Caesar. Pompeius va fi
înfrâ nt, iar Caesar se va proclama “dictator” şi va plă nui o campanie
militară împotriva dacilor, însă va fi asasinat în 44i.Hr., aceeaşi soartă
avâ nd-o şi Burebista.

După 44i.Hr., regatul se va împă rţi in 4-5 regate mai mici, cel mai
important avâ nd centrul la Sarmisegetusa Regia. Dacii vor fi
influenţaţi de că tre romani, fiind preluate elemente de tehnică
romană , vestimentaţia, arme, ceramică , iar în plan cultural, alfabetul
latin.

În perioada sec. I i.Hr. – Sec I d.Hr., la Sarmisegetusa Regia se

vor succeda 4 regi:

 Deceneu
 Comosicus
 Scorilos
 Duras

Lumea geto-dacă se va restrâ nge pe baza cuceririlor romane:

Anul Cuceriri romane

9-10 Romanii pun bazele provinciei
Panonia
15 Apare la sud de Dună re provincia
Moesiea
46 Dobrogea este anexată Moesiei

I.b) Al doilea stat geto-dac:

 Pericolul roman a gră bit refacerea statului geto-dac. În timpul lui
Domniţianus, romanii au organizat o campanie la nord de Dună re,
trupele sale înaintâ nd prin Banat, sub conducerea generalului
Cornelius Fuscus, dacii câ ştigâ nd în 87 lupta de la Tapae. În această
luptă se va afirma un tarabostes din S-V Transilvaniei, Diurpaneus
Decebalus (87-106), care va fi ales ca rege.

În 89, Decebal a întâ mpinat o nouă campanie a romanilor,

condusă de Tettius Iulianus, romanii câ ştigâ nd lupta de la Tapae. Se
va încheia pacea dintre Domniţian şi Decebal, prin care, În schimbul
unor avantaje economice şi militare, dacii trebuiau să apere graniţele
din N-V Imperiului Roman.

Statul geto-dac aflat sub Decebal era limitat de:

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Dună re
 V – Tisa
 E – Siret

I.c) Războaiele daco-romane:

Împă ratul Traian(89-117) va pregă ti cucerirea Daciei, cauzele

primului ră zboi daco-roman fiind:

 Încă lcarea pă cii din 89 de că tre Decebal

 Întă rirea alianţelor cu barbarii de că tre Decebal
 Creşterea puterii regatului dac
 Resursele economice ale regatului dac
 Poziţia geo-strategica a Daciei la gurile Dună rii
 Dorinţa lui Traian de a întă ri graniţa imperiului pe
Dună re
 Primul ră zboi daco-roman(101-102). A debutat prin
trecerea Dună rii de că tre trupele romane , în martie 101 şi
înaintarea lor prin Banat, obţinâ nd victoria de la Tapae. Cuceresc
cetă ţile Că pâ lna şi Costeşti. În timpul iernii , Decebal va organiza
acţiuni militare în Moesia , ală turi de barbari. Vor fi respinşi la
Durostorum şi Adamclisi. Luptele vor fi reluate în primă vara lui
102 , iar apropierea romanilor de Sarmisegetusa Regia l-a forţat
pe Decebal să ceară pace.

Condiţiile păcii erau:

 Dacia ceda teritoriile sudice (Depresiunea Haţeg,

Banat, Oltenia, Muntenia, S. Moldovei, S-E
Transilvaniei)
 Dacia trebuia să distrugă toate fortificaţiile
construite
 Decebal preda prizonierii romani, transfugii,
arhitecţii, trofeele
 Dacia pierdea iniţiativa politică externa

Decebal nu a respectat condiţiile pă cii. Va ataca garnizoanele

romane din S. Transilvaniei. Pentru a întă ri controlul asupra Dună rii ,
romanii vor construi la Drobeta (103-105), podul realizat de
arhitectul Apolodor din Damasc.

Al doilea ră zboi daco-roman(105-106). In 105 romanii au

pornit pe mai multe direcţii, prin Banat , Oituz , Oltenia , pasajul
Rucă r-Bran. În vara lui 106 , cetă ţile din Munţii Oraştiei au fost
cucerite şi distruse, iar Sarmisegetusa asediată şi incendiată ,
apă ră torii retră gâ ndu-se spre nord . Decebal, ajuns din urmă , se
va sinucide.

Cea mai mare parte a statului dac va fi transformată în provincie

romană . Au existat şi zone care nu au fost incluse in provincia Dacia,
acestea fiind locuite de dacii liber : Moldova, Crişana , Maramureş.
Ră zboaiele daco-romane sunt amintite de :
  Monumentul de la Adamclisi
 Columna lui Traian
 Podul de la Drobeta

 11aug 106 – Conform unei diplome militare,

descoperite la Porolissum , Dacia este atestată drept
Provincie Romană

II. Romanizarea:

Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistică între

romani şi populaţia cucerita. Aceasta
reprezintă un proces indelungat, ce presupune însuşirea de că tre
locuitori a tradiţiilor, obiceiurilor, normelor juridice , religie,
culminâ nd cu însuşirea limbii latine.
În spaţiul româ nesc, romanizarea s-a desfă şurat in două etape
distince:

1. Etapa preliminară – sec. I i.Hr.-> sec. I d.Hr – lumea dacă

resimte influenţe romane
2. Etapa propriu-zisă – 106->274 – câ nd acţionează o
serie de factori

II.a) Factori ai romanizării:

Factori Caracteristici
Administraţia  provincia romană Dacia işi
avea reşedinţa la Ulpia
Traiana Sarmisegetusa
  avea statut imperial , fiind
controlată de un delegat al
împaratului , denumit legatus
augusti pro-praetor
a suferit reforme
administrative :
I. 118-119-> Dacia Superior
(Transilvania + Banat)
Dacia Inferior (S.
Moldovei + Oltenia)
II. 122-123-> Hadrian creează Dacia
Porolisensis
III. 168 -> Marcus Aurelius
redenumeşte
aceste unitaţi :
 Dacia Malvensis
(Malval)
 Dacia Apulensis
(Apulum)
 Dacia
Porolisensis(Porolissum)
 în provincia Dacia erau
prezente două legiuni :
Legiunea XII Gemina
(Apulum) şi Legiunea V
Armata Macedonica(Potaissa)
 aceste legiuni erau alcătuite
şi din trupe auxiliare,
formate din localnici :
cohorte si alae
 după satisfacerea serviciului
militar (25 de ani) , veteranii
erau lasaţi la vatră, primind
Veterani
cetăţenie romană şi dreptul
de a întemeia o familie,
apărând astfel familiile mixte
  aduşi pentru exploatarea
economică din zonele : Panonia ,
Raetia, Galia, Asia Mică,
Hispagna
 au introdus mai multe tipuri
de aşezare umană:
 Cannabae – aşezarea de
lângă castre
Coloniştii
 Vicus – aşezare rurală cu
reţea stradală fără incintă de
apărare
 Villa Rustica –
proprietatea rurală, cu locuinţa şi
anexele sale
 Pagus – aşezare rurală ,
rasfirată
] existenta a două tipuri de
oraşe
 Municipia – oraşe cu
autonomie proprie (Dierna –
Orşova) , (Tibiscum – Jupa) ,
(Porolissum)
 Colonia – oraşe ce copiau
Urbanizarea
modelul Romei (Ulpia Traiana
Sarmisegetusa, Apullum, Potaissa
, Napoca , Drobeta)
] asociaţiile de tip collegia –
grupau localnicii pe bază
religioasă , profesională sau
de provenienţă
Religia ] se vor manifesta două procese
în plan spiritual:
WSincretismul religios –
îmbinarea într-o singură
divintate a trăsăturilor a două
sau mai multe divinităţi
WInerpretatie Romane –
 adorarea divinităţilor romane
sub identitatea divinităţilor locale
& limba latină
& şcoli particulare sau publice
Cultura
(Vetsel, Zam)
& tăbli cerate şi ştiri (Alburus Maior)
& în provincia romană Dacia au
acţionat edictele imperiale ,cel
mai important fiind Edictul lui
Dreptul roman
Caracala (212) -> primeau
cetăţenie romană toţi locuitorii
de condiţie liberă
& încadrarea vieţii economice din
Economia provincie în cadrul Imperului
Roman

III. Retragerea aureliană:

Împă ratul Aurelian (270-275) a preferat să abandoneze

provincia Dacia, pentru a fixa apă rarea pe Dună re, datorită presiunii
migratorilor. Retragerea aureliană (271-274) a presupus procesul de
retragere a autorită ţilor, armatei, administraţiei la S. de Dună re.

După 274, dacii liberi pă trund în teritoriul fostei provnicii , unde

vor fi supuşi romaniză rii de că tre populaţia daco-romana , ră masă la
N. De Dună re.

IV. Romanitatea românilor in sec. 18 , in viziunea

istoricilor:

 Teoria Imigraţionistă – a fost susţinută de istoricii

austrieci şi maghiari , pentru a argumenta drepturile istorice în
privinţa stă pâ nirii asupra Transilvaniei atâ t în perioada domniei
habsburgice câ t şi în timpul regimului dualist (instaurat in 1867)
  Istoria dacilor transalpini – 1781 – lucrare elaborată de
istoricul austriac Franz-Joseph Sulzer , ce susţinea faptul ca
româ nii s-au format ca popor în Balcani şi mai tâ rziu au migrat la
N. de Dună re , gă sindu-i stabiliţi aici pe maghiari.
 Supplex Libellus Valahorum – 1791 – primul program
politic al româ nilor transilvă neni
 Studii Româneşti: Cercetări asupra istoriei vechi a
românilor – 1871 – “Teoria Roesleriană ” , realizată de istoricul
Robert Roesler, lucrare în care acesta îmbună tă ţea ideile lui Sulzer

Ideile de bază ale teoriei erau:

 Dacii au fost exterminaţi în timpul ră zboaielor daco romane.

Ideea era preluată dintr-o lucrare scrisă în sec. IV de Eutrarius :
“Ab Urbe Condita”

 Dacia nu s-ar fi putut reorganiza in 165 ani

 Dispariţia hidronimelor şi toponimelor

 După 274 s-a retras la S de Dună re toată populaţia

 Poporul româ n s-a format în Pen. Balcanica , în prezenţa slavilor ,

datorită :
a. prezenţei ad-stratului slav
b. în lb. Romana şi albaneză există cuvinte comune
c. absenţa din lb. Romana a ad-stratului germanic
d. confesiunea ortodoxa , asemeni slavilor

 Româ nii ca popor, se vor stabili la N. de Dună re în sec. XIII

teoria va fi contestată de istoricii români , cei mai importanţi

fiind : Haşdeu şi Al. D. Xenopol
  Teoria lui Roesler : Studii asupra stăruinţei românilor
în Dacia Traiană – 1884 – lucrarea lui Al. D. Xenopol prelua ideile
Şcolii Ardelene. Principalele argumente ale acestei lucră ri sunt:

 Nici un izvor antic nu a precizat faptul că dacii au fost

exterminaţi în ră zboaiele cu Traian
 Toponimele şi hidronimele dacice sunt pă strate şi sub stă pâ nire
romană
a. Toponime : Napoca , Apullum , Potaiisa , Drobeta
b. Hidronime : Danubius , Pyertus , Alutus, Somus
 Perioada de 165 de ani a fost suficientă pentru impunerea
elementului romanic , fiind ştiut faptul că unele popoare s-au
romanizat în mai puţin de 100 de ani
 Existenţa cuvintelor slave în lb. Romana este justificată de
convieţuirea româ no-slava în sec. VI-VII , iar existenţa confesiunii
ortodoxe se explică prin influenţele culturale din S-E Europei , din
partea Bizanţului
 Caracterul nomad explicat prin pă storitul transhumant
 Roesler invoca apropierea dialectelor daco-româ ne şi moravo-
romane . Acest lucru ţine tot de o existenţa iniţială a unei
romanită ţi orientale puternice din spaţiul N Dună rean.
 Cuvintele comune din albaneza şi româ nă este explicată prin
vechiul fond indo-european tracic.
 Nici o sursă istorică nu afirmă stabilirea unui popor la S de
Dună re.

 Teoria continuităţii – a fost întă rită prin numeroasele

descoperiri arheologice din sex XX-lea , un rol important în acest
sens avâ ndu-l numeroasele inscripţii latine care atestă
convieţuirea romano-dacă . Istorici de seamă ce întă resc această
teorie sunt : N. Iorga şi I.C.Brătianu
 Cronologie

Data Eveniment
514 i.hr. Regele Darius intâlneşte dacii
Sec i i.hr. Apare etnonimul dac
82 i.hr. – 44 i.hr. Burebista
49 i.hr. – 48 i.hr. Războiul civil din Imperiul Roman
44 i.hr. Asasinarea lui Burebista şi
Caesar
9-10 Romanii pun bazele provinciei
Panonia
15 Apare la S. de Dunare provincia
Moesia
46 Dobrogea este anexată Moesiei
87 Lupta de la Tapae dintre
Cornelius Fuscus şi daci
89 Lupta de la Tapae dintre Tettius
Iulianus şi daci
89 Pacea dintre Domnitian şi
Decebal
87 – 106 Decebal
89 – 117 Traian
101 – 102 Primul război daco-roman
103 – 105 Construirea podului de la Drobeta
105 – 106 Al doilea război daco-roman
11 august 106 Este atestată provincia romană
Dacia
118-119 Prima reformă administrativă a
Daciei
122-123 A doua reformă administrativă a
Daciei
168 Marcus Aurelis – a treia reformă
adm a Daciei
212 Edictul lui Caracala/Constitutia
Antoniană
270-275 Împaratul Aurelian
 271-274 Retragerea Aureliană
306-337 Constantin cel Mare
527-565 Iustinian
303-304 Edictele anti-creştine emise de
Diocletianus
313 Edictul de la Mediolanum –
Constantin cel Mare
392 Edictul lui Theodosius cel Mare –
creştinismul era religia oficială a
imperiului
376 Vizigotii împinşi la S de Dunăre
de huni
395 Divizarea Imperiului Roman
602 Slavii se vor stabili la S de
Dunare
1867 Instaurarea Regimului Dualist
Austro-Ungar
1791 Supplex Libellus Valahorum
1781 Istoria Dacilor Transalpini
1871 Studii Romaneşti: Cercetări
asupra istoriei vechi a românilor /
Teoria Roesleriană
1884 Teoria lui Roesler: Studii asupra
stăruinţei românilor in Dacia
Traiană

Oameni, Societate si Lumea Ideilor.

-Europa intre democratie si totalitarism-

I. Idei si principii politice democratice:

În sec. XX-lea , Europa cunoaşte instaurarea regimurilor

democratice, proces generalizat după primul
ră zboi mondial , câ nd majoritatea statelor nou apă rute vor adapta
regimul democratic.
 Trasaturi
Existenta unei legi fundamentale
care sa precizeze forma de
guvernamant
Separarea puterilor in stat
Regmiul Democratic Votul universal
Garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti
Alegeri libere
Existenta statului de drept
Pluralismul politic

Principala problemă în perioada interbelică a fost disputa dintre

democraţie şi totalitarism. În statele nou-formate se vor instaura în
cele din urma regimurile totalitariste:

Polonia 1926
Iugoslavia 1929
Austria 1933
Grecia 1936
Romania 1938
În statele occidentale , democraţia s-a mentinut în perioada
interbelică şi după 1945, ( Franţa, Anglia, Statele Nordice) , iar în
centrul Europei , democraţia s-a menţinut doar în Ceho-Slovacia, care
va fi insă dezmembrată de nazişti în 1938.
I.a) Particularitatile principalelor regimuri democratice:

Pana in 1945 a fost monarhie

constitutionala, fiind compromisa
datorita neimplicarii politice pe
durata regimului fascist
Dupa al doilea razboi mondial, se
va desfasura Referendumul din
21 iunie 1946 , prin care se opta
pt. Republica (54%), Umberto al
2-lea parasind tara
Republica italiana s-a organizat
dupa Constitutia din 1947
Separarea puterilor in stat:
Italia
1) Puterea legislativa –
Parlament bicameral – VU
2) Presedintele – mandat de 7
ani – rol reprezentativ
3) Puterea executiva – Guvern
4) Puterea judecatoreasca –
Instantele Judecatoresti
Perioada interbelica a fost
caracterizata de instabilitate
guvernamentala, cel mai sustinut
partid – Partidul Democrat
Crestin
Germania Dupa 1918 , Imperiul German a
fost inlocuit cu o Republica
Parlamentara Democrata, bazata
pe Constitutia de la Weimat –
august 1919
Partid Bicameral
1) Reichstag – desemnat prin
VU
 2) Reichsrat – consiliu al
landurilor
Presedinteele desemna
cancelarul . -> 1925 – Paul von
Hindenburgh
In 1933 ajung la putere nazistii
In perioada post-belica Germania
se va diviza
1) Partea rasariteana – rusi
2) Partea occidentala – 3
zone de ocupatii – SUA ,
Marea Britanie , Franta,
unite in 1947
Organizarea Germaniei post-
belice a fost stabilita in cadrul
Conferintei de la Potsdam - 17
iunie -> 20 august 1045 .
Denazificarea, demilitarizarea
Germaniei
1) Functionarea politica a RFG
se va face pe baza
Constitutiei de la Bon – 8
mai 1949 (oct 1949 apare
RFG).
2) RFG este organizata pe
Landuri , cu autonomie
guvernamentala si
parlamentara, cat si cu
institutii proprii.
3) Parlamentul este format din
Bundestag si Bundesrat ,
cu 45 reprezentanti ai
landurilor
4) Puterea executiva este
detinuta de guvernul condus
de cancelarul cu puteri
extinse , completate de
 limitarea controlului
parlamentar asupra
guvernului
5) Presedintele are un rol
reprezentativ, fiind
echidistant – primul
presedinte , Theodor Heuss
6) Cancelarul Konrad
Adenauer (1949-1963) va
accepta Planul Schuman si
va unifica Germania de V.
Helmuth Kohl , reprezentant al
Uniunii Crestin Democrate va
unifica intreaga Germanie la
30 octombrie 1990
Franta 1918-1940 -> instabilitate
guvernamentala
Constitutia din 1946 -> a 4-a
republica , ce va dura pana in
1958
Parlamentul bicameral alcatuit
din
1) Adunarea Nationala
2) Consiliul Republicii
1) Un reprezentant al Frantei
post-belice a fost Charles
de Gaulle care va forma
Adunarea pentru
Republica , si se va afirma
pentru cresterea
prerogativelor prezidentiale
2) In 1968 va elabora o noua
constitutie , prin care marea
mandatul prezidential la 7
ani , cu posibilitatea de 2
mandate
3) A fost presedinte al Frantei
 intre 1959-1969
1962 – un amendament
constitutional prin care
presedintele era ales de catre
cetateni , prin vot, ci nu de catre
colegiul electoral
Coabitarea – presedintele
reprezinta o orientare politica iar
guvernul este sustinut de alt
partid : 1986 , presedintele
Francoise Miherau (P. Social
Francez) , iar prim ministru
Jacque Chiraque , reprezentand
o grupate de stanga
Marea Britanie Monarhie constitutionala in care
parlamentul este institutia
fundamentala.
A.Parlamentul Bicameral
1) Camera Lorzilor –ereditari
sau desemnati de rege
2) Camera Comunelor –
desemnati prin VU
B.Guvernul este puterea
executiva:
1) Cabinet format de
partidul cu cele mai
multe voturi si condus
de presedintele sau
2) Guvernare
responsabila
3) La solicitarea primului
ministru monarhul
poate dizolva
parlamentul
Regele este:
1) Seful bisericii anglicane
2) Seful statului
 3) Seful Armatei
4) Conducator al Diplomatiei
1952 – Regina Elisabetha a II-a
Paridele Influente
1) Partidul Laburist – partid
de stanga
2) Partidul Conservator –
Winston Churchill – partid
de dreapta
1979 – 1990 – Margaret Thatcer
Marea Britanie va afirma
influenta politica si militara in
victoria din 1982 cu Argentina ,
ocupand insulele Malvin
( Folkland)

II. Totalitarismul:

Experienţa pe care statele au avut-o în primul ră zboi mondial –

restrâ ngerea drepturilor cetă ţeneşti, subordonarea instituţiilor,
controlul manifestat asupra cetă ţenilor, vor fi modalită ţile utilizate de
că tre regimurile totalitare. Acest regim a apă rut in perioada
interbelică , pe fondul unei crize a sistemului democratic.

Tră să turile regimurilor totalitare sunt

Regimul Totalitar Trasaturi

Existenta unui singur partid /
ideologii
Cetatenii sunt subordonati statului
Incalcarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti
Actiunea propagandei in raspandirea
ideologiei
Inexistenta pluripartidismului
Puterea controlata de partidul unic si
 de dictator
Cultul personalitatii dictatorului
Anti-parlamentismul ; anti-
liberalismul
Controlul asupra populatiei prin
politia politica

Puterea deplină a sistemului se bazează pe mass-media şi

propagandă. În statul totalitar, statul controlează aspectele vietii
umane, individul fiind subordonat statului.

După 1918 , diferenţele economice majore , şomajul , inflaţia ,

nemulţumirile sociale , au alimentat şi accelerat procesul de
instaurare al regimurilor totalitare. Se va consolida convingerea că
regimurile democratice nu sunt capabile să redreseze situaţia.

Stanga Dreapta
Regimuri Totalitare Germania – nazism
U.R.S.S. – comunism
Italia - Fascism
II.a) Regimul Comunist – URSS:

Rusia se confrunta cu o criza economică , politică şi militară ,

datorată înfrâ ngerilor suferite pe frontul din primul ră zboi mondial.

 Revoluţia Burgheză – 23februare/ 8 martie 1917 –

declanşată în Pettersburg şi în marile oraşe, a implicat
membrii Partidului Constituţional Democrat şi
Melşevicii . În urma Congresului de la Londra şi
Bruxelles , din 1903 , revoluţionarii se vor scinda astfel:
 Melşevicii – minoritari , susţineau marxismul tradiţional ,
optâ nd pentru reforme pe cale parlamentară
 Bolşevicii – majoritari , erau conduşi de Lenin , susţinâ nd
preluarea puterii prin revoluţie şi teoria
marxismleninismului.
 La 1 martie 1917 , puterea era preluată de un guvern provizoriu ,
condus de prinţul Lvov, care va decide reformele : “Libertatea presei”
şi “ Ziua de lucru de opt ore” , iar pe 2 martie 1917 , ţarul Nicolae al II-
lea abdica.

Se vor constitui sovietele – consilii formate din muncitori şi

soldaţi, care trebuiau să asigure controlul populaţiei. Acestea vor fi
influenţate de partidul bolşevic. Lenin va lansa din exil “Tezele din
Aprilie” , în care preciza necesitatea preluă rii puterii prin revoluţie şi
instaurarea proletariatului.

 Revoluţia Bolşevică – 25 octombrie / 7 noembrie 1917

– bolşevicii vor specula nemulţumirile sociale,
promiţâ nd scoaterea din ră zboi a Rusiei. Controlâ nd
sovietele din marile oraşe, vor pregă ti lovitura de stat,
guvernul fiind ră sturnat.

Va fi realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor

Popoarelor din Rusia ; era recunoscut dreptul popoarelor din
Imperiul Ţarist la auto-determinare. În decembrie 1917, decretul
asupra pă cii stabilea mă surile pentru pacea cu Puterile Centrale.
Pacea se încheia la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk.

Bolşevicii îşi vor consolida puterea prin poliţia politică creeată in

decembrie 1917 de Lev Trotski. În iulie 1918 ţarul Nicolae al II-lea era
închis la Ekaterinburg, proclamâ ndu-se RSSR ( Republica Sovietică
Socialistă Rusă ).

1918 – 1920 -> are loc ră zboiul civil dintre bolşevici şi adepţii
tarului, sprijiniţi de Antanta. Bolşevicii vor câ ştiga această luptă . Vor fi
desfiinţate celelalte partide politice , confiscate proprietă tile private,
va fi instaurată cenzura, iar liderii opoziţiei închişi sau ucişi.

La 30 decembrie 1922, prin ală turarea Transcaucaziei ,

Ucrainei şi Bielorusiei la RSSR, se puneau bazele URSS-ului (Uniunea
Republicilor Socilaiste Sovietice ) , organizată conform Constituţiei
din 1924. În 1924 moare Lenin , puterea fiind exercitată de că tre
biroul politic , Stalin reuşind sa acapareze puterea.

STALINISMUL

Dupa 1924 , liderii marcanti ai partidului bolsevic au fost:

 Stalin  Rikov
 Trotki  Znioviev
 Tomski  Kamenev
 Buharin

Disputa dintre Stalin şi Troţki pe marginea direcţiei politice

( Troţki susţinea teoria revoluţiei permanente / exportul de
revoluţie ; Stalin susţinea ideea comunismului într-o singura ţară ,
sprijinit şi de ceilalţi membrii ), va duce la înlă turarea lui Troţki din
funcţia de comisar de ră zboi (1925) , in 1929 va aduce exilarea
acestuia, pentru ca acesta să fie asasinat în 1940 în Mexic.

În decembrie 1927 , debuta Regimul Stalinist (1924/1927 –

1953). A fost lansat conceptul de duşman al poporului – orice
persoană ce dovedea susţineri împotriva sistemului era acuzat şi
condamnat la moarte sau dus in lagă rele de muncă .

Masuri ale regimului Stalinist

(1924/1927 – 1953)
Plan Economic  Nationalizarea ramurilor
economice
 Planurile cincinale – primul
plan 1928 – 1933 , presupunea
centralizarea tuturor resurselor
economice si organizarea
productiei pe 5 ani .
 Fortarea industrializarii URSS ,
 industria fiind vazuta ca solutie
pentru eradicarea inapoierii
economice
 Colectivizare – 1929 ->
confiscarea pamanturilor si
Agricultura comansarea lor in gospodarii
agricole sau colhozuri

 Proletcultismul – o cultura
noua ce rupea legaturile cu
perioada anterioara, considerata
Plan Cultural
decadenta. Era o cultura ce avea ca
elemente centrale munca si
muncitorul
 Stahanovismul – miscare ce
viza cresterea concurentei dintre
muncitori pentru a mari normele
de productie. Acest concept vine
Plan Ideologic
de la muncitorul Alexei Stahanov,
miner ucrainian, care ar fi depasit
norma de lucru de carbune extras
cu 14 ore.
Plan Politic  Opozantii erau trimis in gulag
– sisteme de lagare si puscarii ale
URSS , soldata cu moartea a 8
milioane de victime.
 Marea teroare – epurarea
ampla , vizand membrii partidului
considerati potentiali rivali
(generali si maresali ai armatei
rosii) – 1mil 500 victime
 Cultul personalitatii dus la
apogeu
 Politia politica – la baza
sistemului constituit de catre stalin
, politia politica a stat la baza
controlului populatiei ; aceasta
 poarta denumirea de
CEKA/NKVD/KGB
Dupa 1945, comunismul se va extine pe baza evolutiei politico-
militare.
II.b) Fascismul:

Totalitarismul de dreapta, fascimul italian şi nazismul german ,

au aparut ca o reacţie la consolidarea comunismului, pe un fond de
umilinţă naţională : Germania pierduse razboiul şi considera ca i s-a
impus un dictat , iar Italia considera că a pierdut pacea. Ambele
regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, ambele fiind
state naţionaliste : baza fascistă – naţiunea ; baza nazistă – poporul.

Criza Italiei de după 1918 a fost accentuata de mişcă rile

socialiste din 1919-1920. O mare parte a burgheziei vor susţine
extrema dreapta ca o garanţie în faţa ameninţă rii din stâ nga.

Primele grupă ri fasciste au aparut la Milano , creeate de Benitto

Mussolini în 1919 , ce reuneau veteranii de ră zboi ( fascii de
combatimento). Aveau ca simbol “fascia” - simbol roman din timpul
republicii.
Ideologica fascistă – “statul naţiune este elementul primordial şi era
vazut ca o fiinţă distinctă de cea a indivizilor , care sunt subordonaţi
statului”

În 1922 se fonda Partidul National Fascist . La 28 octombrie

1922, n urma Marşului Asupra Romei , Victor Emanuel al II-lea de
Savoia îi acorda lui Mussolini funcţia de prim-ministru.

Masuri Ale Regimului Fascist

 1925-1926 : erau desfiintate
Plan Economic sindicatele , si inlocuite cu
Sistemul Corporatist ,structuri ce
 grupau muncitori si patroni.
 Economia era controlata de
sistmeul fascist, impunandu-se
autarhia – limitarea importurilor
 Tinerii erau educati in cultul
Partidului Fascist , denumiti
Plan Ideologic Avangardisti / Balillas
 Populatia adulta constituia
“camasile negre”.
 Politica interna
 Impunerea cenzurii
 Interzicerea celorlaltor partide
 Cultul personalitatii – Il Duce
Mussolini
 Puterlie Lui Mussolini In stat
– Lege adoptata de parlament in
1925, prin care acestuia i se
acordau puteri nelimitate
 Politia politica – OVRA.
 Politica externa
 1923 - Prin Pacea de la
Lousagne anexa arhipelargul
Plan Politic
Dodecanez si Insula Corfu
 1929 - Prin Concordatul de la
Luterano era recunoscuta
existenta Vaticanului
 1935-1936 – trupele italiene
pronind din Somalia vor cuceri
Etiopia
 nov 1937 – se puneau bazele
axei Roma – Berlin – Tokyo
 1936-1939 – Italia se implica
alaturi de Germania in razboiul
civil din Spania
 1939 – Italia anexa Albania

II.c) Nazismul:
 Naţional socialismul – nazismul – este varianta germană a
fascismului, conturat în anii 1930. Nazismul a fost ideologia
Partidului Muncitoresc German înfiintat în ianuarie 1919, denumit
mai apoi Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani
(NSDAP).

Adolf Hitler , nă scut în 1889 în Germania, se va înrola voluntar în

armata germană , participâ nd la primul razboi mondial , resimţind
nemulţumirile naţiunii în 1918.
Germania considera că i s-a impus un dictat la Versailles,
condiţiile tratatului fiind inacceptabile :

 cedarea teritoriilor Arsacia si Lorena Frantei

 decolonizarea Germaniei
 limitarea efectivelor militare
 plata daunelor de razboi
 demilitarizarea Renaniei

Partidul Nazist, iniţial restrâ ns, va atrage tot mai mulţi adepţi pe
fondul crizei economice din primii ani de după razboi datorită ideilor
vehiculate:

 Nationalism
 Anti-liberalism
 Anti-parlamentarism
 Puritatea rasiala
 Redobandirea onoarei nationale

Ideile de bază ale doctrinei naziste vor fi regă site în cartea lui
Hitler – Mein Kampf (Lupta Mea) , scrisă în 1925 .Criza economică din
1929 va oferi partidului nazist şansa de a se afirma. Acesta va obţine
la alegerile din 1932 cele mai multe voturi, iar preşedintele Paul von
Hindenburgh îl va desemna pe Hitler cancelar al Germaniei la 30
ianuarie 1933.
 Principiile fundamentale ale doctrinei naziste sunt:

 Teoria spaţiului vital – se impunea ruperea

lanţurilor de la Versailles şi obţinerea unor noi teritorii
de locuit pe seama vecinilor
 Teoria rasei ariene – lumea este împă rţită în
două categorii : rasele superioare şi inferioare ; rasa
germană reprezentâ nd rasa ariană prin definiţie, menită
să conducă lumea
 Evreii – aceştia reprezintă plaga societă ţii
germane , fiind sortiţi anihilă ri

Hitler va reusi să controleze Partidul Nazist, Guvernul şi

Instituţiile statului.

Etapele consolidării puterii:

 27-28 februarie 1993 – Incendierea Reichstagului –

pentru a elimina opoziţia, naziştii vor înscena incendierea
Parlamentului , blamâ nd pentru acest act pe comunişti şi socialişti ,
care vor fi arestaţi. A 2-a zi va fi introdusă starea de urgenţă - >
limitarea drepturilor civile

 martie 1933 – pentru a-şi mari ponderea in Parlament,

naziştii vor organiza noi alegeri.

 23 martie 1933 – Legea de Împuternicire – puterea

legislativă trecea în subordinea Guvernului (anihilarea separă rii
puterilor in stat)

 Iulie 1933 – erau desfiinţate partidele politice, Partidul

Nazist devenind partidul unic

 29-30 iunie 1934 – Noaptea Cuţitelor Lungi – trupele S.A.

dovediseră în mai multe râ nduri insubordonare în faţa lui Hitler,
motiv pentru care , liderii acestei organizaţii para-militare vor fi
asasinaţi, în frunte cu conducă torul să u Erns Rohm

Organizaţii naziste :

 Gestapo – poliţia politică

 Trupele SS şi SA – organizaţii para-militare de atac şi de apă rare
 Frontul Muncii – o organizaţie menită să înlocuiască sindicatele,
avâ nd atribuţii scă zute
 Aparatul de propagandă – se baza pe radio şi era condus de
Joseph Goebels.
 Hitlerjugend – regimul nazist a pus bazele unei structuri ce
înregimenta tinerii, educâ ndu-i în spiritul ataşamentului faţă de
ţară şi de Fuhrer

Masuri ale Regimului Nazist

 Va fi eradicat somajul .
1934 – somajul atinsese cote inalte,
6 mil. someri
1936 – sub 1 mil. someri
1938 – nevoia de forta de munca
Plan Economic
straina
 Eradicarea s-a realizat prin
atingerea unor obiective de interes
public : Autostrazi, Platforme ,
Uzine .
Plan Politic Masurile in plan politic au vizat
incalcarea tratatelor de la
Versailles.
 1934 – reluarea producerii
armamentului
 13 martie 1935 – reintrodus
serviciul militar obligatoriu
 7 martie 1936 – remilitarizarea
Renaniei
  Octombrie – noembrie 1937 –
axa RBT
 11-12 martie 1938 – Anschluss
– anexarea Austriei
 29-30 septembrie 1938 –
Conferinta de la Munchen
 23 august 1938 – Pactul
Ribbentrop-Molotov – impartirea
Europei in Sfere de influenta
Anti-semitismul – ideologie
oficiala, concretizata prin masuri
legislative rasiale
 1 aprilie 1933 – boicotul
general ce viza magazinele si
firmele evreiesti
 1934-1935 – evreii vor fi
indepartati din functii
 15 septembrie 1935 – legea
Plan Anti-Semite cetateniei – era considerat cetateani
doar germanul
 14 noembrie 1935 – legea
stigmatizarii evreilor si interzicerea
casatoriilor mixte
 9-10 noembrie 1938 – Noaptea
de Cristal
 20 ianuarie 1942 – Conferita
de la Wansee – Solutia Finala
Vor fi omorati peste 6 mil. everi

Lagare de concentrare :

 Auschwitz-Birkenau  Belzec
 Treblinka  Dachau
 Sobibor  Buchenwald
 Majdanek  Bergen-Belsen
Cronologie
 Data Eveniment
1926 Comunismul în Polonia
1929 Comunismul în Iugoslavia
1933 Nazismul în Austria
1936 Comunismul în Grecia
1938 Comunismul în Romania
21 iunie 1946 Referendumul din Italia
1947 Constituţia Republicii Italia
august 1919 Constituţia de la Weimar
Preşedintele Paul von
1925
Hindenbrugh
17 iun – 20 aug 1945 Conferinţa de la Potsdam
8 mai 1949 Contituţia de la Bon – RFG
octombrie 1949 Apariţia RFG-Ului
1949-1963 Cancelarul Konrad Adenauer
30 octombrie 1990 Unificarea Germaniei
1946-1958 A 4-a Republică Framceză
Constituţia Franceză a lui Ch.
1968
Gaulle
Ch. De Gaulle preşedinte al
1959-1969
Franţei
Amendament Constituţional -
1962
Franţa
1979-1990 Margareth Thatcer
1982 Marea Britanie vs. Argentina
23 feb/8 mar 1917 Revolutia Burgheză - Rusia
Congresul de la Londra şi
1903 Bruxelles al revoluţionarilor din
Rusia
1 martie 1917 Guvernul Lvov
2 martie 1917 Ţarul Nicolae al II-lea abdica
25 oct/ 7 nov. 1917 Revoluţia Bolsevica
2 nov 1917 Declaraţia Popoarelor din Rusia
3 martie 1918 Pacea de la Brest-Litovsk
30 decembrie 1922 Apare URSS
1924 Constituţia URSS
Stalin + Kamenev si Zenoviev vs
1925
Trotski
1929 Trotski exilat
1940 Trotski asasinat în Mexic
1924/1927-1953 Regimul Stalinist
1928-1933 Primul plan cincinal
1929 Colectivizarea în Rusia
Lansat conceptul de
1935
Stahanovism
1936-1939 Marea Teroare în Rusia
Lua nastere Partidul Naţional
1922
Fascist
28 octombrie 1922 Marşul asupra Romei
Legea – Puterile lui Mussolini în
1925
stat
Desfiinţarea sindicatelor şi
1925-1926
apariţia Frontului Muncii
1923 Pacea de la Lousagne
1929 Concordatul de la Luterano
1935-1936 Italia cucereşte Etiopia
1936-1939 Războiul civil din Spania
1939 Italia anexa Albania
Hitler prelua puterea – desemnat
30 ianuarie 1933
cancelar
1925 Mein Kampf
27-28 februarie 1933 Incendierea Reichstagului
23 martie 1933 Legea de Împuternicire
29-30 iunie 1934 Noaptea Cuţitelor Lungi
1 aprilie 1933 Boicotul General
Legea Cetăţeniei – Legile rasiale
15 septembrie 1935
de la Nurnenberg
Legea stigmatizării evreilor –
14 noembrie 1935
Nurnenberg
9-10 noembrie 1938 Noaptea de Cristal
 Reintroducerea serviciului militar
13 martie 1935
obligatoriu
7 martie 1936 Remilitarizarea Renană
11-12 martie 1938 Anschluss-ul
29-30 septmebrie 1938 Conferinţa de la Munchen
23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov
1 septembrie 1939 Polonia atacată de Germania
Oameni, societate şi lumea ideilor.
-Ideologii si practici politice in Romania-

I. Ideologii şi practici polititice până la 1918:

Sistemul politic al Româ niei , la început de sec. XX, s-a bazat pe

Constituţia din 1866. Aceasta a stabilit un regim liberal. Constituţia
era structurată pe 8 titluri , capitole şi secţiuni, precizâ nd că
principatele unite reprezintă un singur stat – ROMÂNIA.

Principiile moderne ale constituţiei erau:

& separarea puterilor in stat

& suveranitatea naţională
& monarhia constituţională şi ereditară
& guvernarea reprezentativă si responsabilă
& garantarea drepturilor şi libertă ţilor cetă ţeneşti

Monarhul era un factor de echilibru al scenei politice.

Reprezentantul monarhiei , Carol I , a continuat programul de
modernizare a Româ niei , începute de Al.I.Cuza. A susţinut lupta
naţională a româ nilor de peste graniţă , domnia sa garantâ nd
stabilitate politică .

Prima realizare a fost conducerea Româ niei spre independenţă ,

proclamată la 9 mai 1877 şi recunoscută de Marile Puteri prin
Congresul de Pace de la Berlin – 1/13 iunie-1/13 iulie 1878.

Consolidarea dinastiei in 1878-1881:

 & septembrie 1879 – Carol primea titlul de “alteţă regală ”
& 14 martie 1881 – Parlamentul proclama Romania ca
regat
& 10 mai 1881 – Carol şi Elisabeta erau încoronaţi ca regi
& 18 mai 1881 – Pactul de Familie – Ferdinand este
proclamat prinţ moştenitor

Sistemul politic întemeiat la 1866 era reglementat de votul

cenzitar. Existau 4 colegii electorale, numă rul lor fiind redus la 3 in
iunie 1884 : un colegiu pentru camera Deputaţilor şi 2 colegii pentru
Senat.
Colegiul electoral – grupa categoriile de alegă tori, diferenţiate
pe criteriul averii

& În Vechiul Regat, Camera Deputaţilor avea 183 de

deputaţi.
& În colegiul I votau proprietarii de pă mâ nt,
& În colegiul II votau alegă torii care plă teau o contribuţie
de cel puţin 20 lei ,
& În colegiul III votau ţă ranii înstă riţi , care plă teau un
impozit simbolic statului

Colegiul electoral era format din 100.000 alegă tori. Scena

politică a fost dominată de 2 partide : Partidul Naţional Liberal şi
Partidul Conservator.

Ia) Partide politice influente până la 1918:

Partidul National Liberal – PNL – 24 mai 1875

 Partidul National Liberal
Membrii Fondatori: I.C. Bratianu si
C.A.Rosseti
- se vor separa in 1884 , Bratianu
conducand pana in 1892 -
Membrii Marcanti Dupa 1909 s-au succedat la putere :
 Ionel I.C.Bratianu
 Vintila Bratianu
 I.Gh.Duca
 Constantin Bratianu
Reprezentau interesele politico-
Categoria Reprezentata economice ale burgheziei industriale
si financiare
Deviza “Prin Noi Insine”
Se dorea valorificarea tuturor
resurselor nationale in vederea
Ideologia dezvoltarii societatii romanesti. Se
pronuntau pentru dezvoltarea
accentuata dupa model occidental.
Partidul conservator – PC – 3 februarie 1880

Partidul Conservator
A fost condus de
 Lascar Catargiu ,
 Titu Maiorescu ,
Membrii Marcanti
 P.P.Carp,
 Gh Grigore
Cantacuzino (1889-1907)
Reprezentau interesele marilor
Categoria Reprezentata
mosieri
Deviza “Pasii marunti”
Progresul durabil al tarii nu se poate
Ideologia
face in salturi, ci gradual, prin
 mentinerea unei legaturi organice
intre trecut si prezent. Este necesar
adoptarea treptata a isntitutiilor
occidentale, pe masura ce populatia
romana este pregatita sa le asimileze
PNL si PC se vor afla succesiv la guvernare datorita principiului
rotative guvernamentale din 1895.
II. Ideologii si practici politice dupa 1918:

După 1918 , Romania a cunoscut schimbari radicale în cadrul

suprafetei (137.000 -> 295.049 km) şi populatiei. Apar minoritatile
nationale:

 Româ nii – 71,9%

 Maghiarii – 7,9%
 Germanii – 4,1%
 Evreii – 4%
Concretizarea României Mari a impus necesitatea realizării
unor reforme ample :

Reformele din 1918-1926

Reforma Data Explicatie
Aveau drept de vot
barbatii majori cu
Votul Universal 16 noembrie 1918
exceptia cadrelor din
armata si a magistratilo
Va ajuta la realizarea
Legea exproprierii
reformei agrare, in 1921
marilor mosii din 15 decembrie 1918
prin improprietarirea a
Vechiul Regat
1mil.400 fam. cu 6 ha.
1 aprilie devenea 14
Calendarul Gregorian Martie 1918
aprilie
Erau scoase din circulatie
Reforma unificarii
Toamna 1920 coroana austro-ungara si
monetare
rubla ruseasca
 Adaptarea Constitutiei
Noua Constitutie 29 martie 1923
din 1866
Biserica este ridicata la
Reforma reorganizarii rang de patriarhie,
25 februarie 1925
Bisericii Ortodoxe Miron Cristea devenind
primul patriarh
Apare principiul
descentralizarii
Reforma
14 iunie 1925 administrative -> 71
Administrativa
judete, cpmdise de
prefecti
Partidul care detinea cel
putin 40% din voturi , in
calitate de grupare
majoritara , primea
jumatate din mandatele
Camerei Deputatilor.
Legea Primei
27 martie 1926 Cealalta jumatate se
Electorale
aloca tuturor partidelor
ce depaseau pragul
electoral de 2% , in
ordine descrescatoare,
incepand cu partidul
invingator

URMARI
 Dispă rea marea proprietate funciară
 Dispă rea puterea economica a moşierilor
 Dispă rea PC
 Se consolidează PNL
 Creşte importanţa muncitorilor
industriali şi a ţă ranimii
 Diversificarea Spectrului Politic
În perioada interbelică au existat doua ideologii : Neo-
Liberalismul şi Ţăranismul
 IIa) Neo-Liberalismul:

A fost teoretizat de Vintilă Bră tianu, Mihail Manoilescu şi Stefan

Zeletin. Zeletin ară ta că “viitorul nostru tine de o problemă
fundamentală ; ne trebuie o mare independenţă ”. Zeletin insista pe
principiul că independenţa politică trebuie completată de una
economică . Susţinea nationalizarea capitalului şi constituirea unui
capitalist autohton

Era susţinută ideea limtă rii folosrii capitalului strain şi

emanciparea de sub finanţa straină .

IIb) Ţaranismul. Partidul Naţional Ţăranesc

Partidul National Taranesc – PNT – 10 oct. 1926

Membrii fondatori : Ion Mihalache si
Membrii Marcanti
Constantin Stere

Categoria reprezentata Reprezentau interesele taranimii

Deviza “Portile Deschise”

 Sustineau ideea ca Romania
trebuie sa se edifica ca stat
taranesc. Se punea accentul pe
agricultura modernizata, iar in
plan industrial urmau sa fie
Ideologia sustinute ramurile avand
necesarul de resurse asigurat in
tara.
 Ajunsi la guvernare in perioada
1928-1933 vor fi afectati de criza
economica

Alte partide politice:

  Liga Poporului /Partidul Poporului – 1 aprilie 1918 –
Alexandru Averescu (1920-1921 – reforma agrară )
 Partidul Social Democrat – 1927 – reprezentau interesele
muncitorilor
Partide Extremise
Martie 1923 – AC Cuza
Milta pt alianta cu Italia si
Liga Apararii National Crestine
excluderea evreilor din viata sociala
si economica
Iulie 1927 – Corneliu Zelea
Codreanu. Garda de fier – 1930
Legiunea Arhanghelului Mihail Miscarea Legionara
Apelau la mesianism si la cultul
taranului
8 mai 1921
Partidul Comunist din romania Sustinea principii ce periclitau
integritatea statala.
III. Carol al II-lea:

Monarhia în perioada interbelică a reprezentat elementul cheie

al sistemului politic, funcţia sa fiind reglementată prin Constituţia
din 1923. Caracterul ei a fost reprezentat de Ferdinand I(1914-
1927).

Prestigiul monarhiei va creşte prin prisma Marii Uniri. Apogeul

acesteia a fost atins odată cu încoronarea suveranilor , la Alba-Iulia –
15 octombrie 1922.

Spre sfâ rşitul domniei lui Ferdinan, imaginea monarhiei a avut

de suferit pe baza crizei dinastice, determinată de renunţul prinţului
Carol al II-lea la statutul de moştenitor al tronului, decizie anunţată
prin scrisoarea de la 12 decembrie 1925.

Prin Consiliu de Coroană de la 31 decembrie 1925, era

acceptată decizia lui Carol, care era exilat din ţară , ră mâ nâ nd în
occident sub numele de Carol Caraiman. Prinţ moştenitor va vedeni
Mihai, care urcă pe tron la 20 iulie 1927, domnia sa pâ nă în 1930
aflâ ndu-se sub tutela unei regenţe regale formate din:

 Miron Cristea
 Gh. Buzdugan – seful justitiei
 Principele Nicolae

Pe fondul crizei dinastice apare curentul ce susţinea readucerea

prinţului Carol pentru refacerea ordinii dinastice, susţinut de frunaşii
PNŢ. Carol va reveni în ţară în iunie, pt ca la 8 iunie1930 să fie
recunoscut ca rege, iar Mihai să redevină prinţ moştenitor , sub titlul
Mare Voievod de Alba-Iulia.

Carol al II-lea – 1930-1940 – a realizat mai multe acţiuni care au

vizat înlă turarea regimului democratic şi instaurarea unui regim
totalitar, autoritar. Se va concretiza “camarila regală” pe lâ ngă Elena
Lupescu.

Regele a încurajat guvernul să conducă prin decrete legi, fiind

compromisă autoritatea Parlamentului. A sprijinit formaţiunile
extremiste pentru a lovi în sistemul democratic. Totuşi, în perioada
lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai înalte cote,
Vechiul Regat cunoscâ nd în plan cultural o perioadă clasică .

La alegerile din 20 decembrie 1937 , nici un partid nu a totalizat

procentajul de 40%:

 PNL – 35,9%
 PNŢ – 20%
 TPŢ – 15,58% (Totul Pentru Tara)
 PNC – 9,15% - Octavian Goga va fi desemnat Şef al
Guvernului
 Carol a pregatit în spatele acestui guvern instaurarea unui regim
propriu, autoritar, concretizat prin numirea in funcţia de prim-
ministru a lui Miron Cristea la 10 februarie 1938.

Masurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:

Reformele Regimului lui Carol al II-lea

Reforma Data Explicatie
Introducerea starii de
11 februarie 1938
asedu si a cenzurii
Regele participa legal si
activ la actul
Noua Constitutie 20 feburarie 1938
guvernarii; varsta de
vot ridicata la 30 de ani
Consiliul de Coroana
Dizolvarea Partidelor 30 martie 1938 devenea organ
premanent
Sindicatele erau
Desfiintarea
Octombrie 1938 inlocuite cu bresle, cu
Sindicatelor
atributii diminuate
Frontul Renasterii
Infiintarea Partidului
16 decembrie 1938 Nationale, cu membrii
Unic
din partidele desfiintate
Un organism ce reunea
tinerii de 7-21 ani ,
Straja Tarii Decembrie 1938 educandu-i in spiritul
atasamentului fata de
rege
 Apareau 10 tinuturi,
Reforma conduse de rezidenti
1938
Administrativa regalu. Se urmarea
controlul administratiei

Regimul autoritar a presupus încă lcarea principiului : Regele

domneşte dar nu şi guvernează. Regele impunea principiul că
guvernul trebuie să dea socoteala în faţa sa, acesta guvernâ nd prin
decrete legi.

Ca urmare a intensifică rii pe plan extern a regimurilor totalitare,

Romania a fost direct vizată de acest fenomen aflat în desfă şurare

Cedarile Teritoriale
In urma a 2 ultimate sovietice ,
26 – 28 iunie 1940 Romania ceda URSS-ului
Basarabia si Tinutul Herta
In urma Dictatului de la Viena ,
Hitler si Mussolini obligau
20 august 1940
Romania sa cedeze Ungariei N-
V Transilvaniei
In urma Tratatului de Granita de
7 septembrie 1940 la Craiova, Romania ceda
Bulgariei : Cadrilaterul

Carol al II-lea era acuzat de dezastrul Romaniei. La 6 septembrie 1940

pă ră sea tronul , Mihai redevenind rege.

Cronologie

Data Eveniment
1 iulie 1866 Constituţia din 1866
 Proclamarea Independenţei
9 mai 1877
României
1/13 iunie – 1/13 iulie 1878 Conferinţa de Pace de la Berlin
Carol primea titlul de alteţă
Septembrie 1879
regală
Parlamentul proclamă România
14 martie 1881
ca regat
Carol şi Elisabeta încoronaţi ca
10 mai 1881
regi
18 mai 1881 Pactul de Familie
24 mai 1875 PNL
3 februarie 1880 PC
1889-1907 Cantacuzino lider PC
Principiul rotative
1895
guvernamentale
1 decembrie 1918 Marea Unire
16 noembrie 1918 Votul Universal
Legea exproprierii marilor moşii
15 decembrie 1918
din Vechiul Regat
1921 Reforma Agrară
Martie 1918 Calendarul Gregorian
Toamna 1920 Reforma unificării monetare
29 martie 1923 Noua Constituţie
Reforma reorganizării Bisericii
25 februarie 1925
Ortodoxe Romane
14 iunie 1925 Reforma Administrativă
27 martie 1926 Legea Primei Electorale
1881 PNR
Decembrie 1918 PŢ
10 octombrie 1926 PNŢ
1928-1933 Guvernarea PNŢ
1 aprilie 1918 Liga Poporului/Partidul Poporului
1927 PSD
Martie 1923 Liga Apărarii Naţional Creştine
Iulie 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail
1930 LAM -> Garda de Fier
 8 mai 1921 Partidul Comunist din Romania
1914-1927 Ferdinand I
Încoronarea ca regi a lui
15 octombrie 1922
Ferdinan şi Mariei
Renunţul lui Carol la titlul de prinţ
12 decembrie 1925
moştenitor
Consiliul de Coroană acceptă
31 decembrie 1925
decizia lui Carol
20 iul 1927 – 1930 Prima domnie a Regelui Mihai
Carol al II-lea Recunoscut ca
8 iunie 1930
rege
1930-1940 Carol al II-lea
Alegerile unde nici un partid nu a
20 decembrie 1937
strans 40%
10 februarie 1938 Miron Cristea numit prim-ministru
Introducerea stării de urgenţă şi
11 februarie 1938
a cenzurii
20 februarie 1938 Noua Constituţie
30 martie 1938 Dizolvarea Partidelor
Octombrie 1938 Desfiinţarea Sindicatelor
16 decembrie 1938 Partidul unic
Decembrie 1938 Straja Ţării
1938 Reforma Administrativă
Cedarea Basarabiei şi Hertei
26-28 iunie 1940
URSS-ului
20august 1940 Dictatul de la Viena
7 septembrie 1940 Tratatul de Graniţă de la Craiova
 Oamenii, societatea şi lumea ideilor
-Constitutiile Romaniei-

I. Regulamentele organice:

Încă din timpul încheierii convenţiei de la Akkerman –

octombrie 1926, Poarta Otomana şi Rusia conveneau în privinţa
nevoii de elaborare pentru principate a unor regulamente de
organizare internă. Se va ajunge la elaborarea Regulamentelor
Organice.

în aprilie 1828 , a început un nou ră zboi ruso-otoman, încheiat

prin pacea de la Adrianopol – 2 septembrie 1829, prin înfrâ ngerea
otomanilor. Rusia deveana putere protectoare a principatelor.
Perioada 1829 – 1834 ,a reprezentat perioada ocupaţiei militare
ruseşti din principate, acestea fiind conduse de generalul Pavel
Kisselef , ca preşedinte al celor doua adună ri / divanuri.

În timpul acestei ocupaţii s-au elaborat Regulamentele

Organice. O anchetă rusă a constituit obiectul unui raport general, la
care s-au adă ugat sugestiile generalilor ruşi de la Iaşi şi Bucureşti,
propunerile şi principiile din memoriile boiereşti.

Protectoratul Rusiei viza anexarea Basarabiei. Regulamentele

Organice au intrat in vigoare la :

 1 iulie 1831 – Ţara Româ nească

 1 ianuare 1832 – Ţara Moldovei

După elaborarea lor de că tre cele doua comisii boiereşti conduse

de consulul general Mincioki, au fost aprobate de că tre cele doua
adună ri obşteşti , iar în 1833 confirmate de că tre sultan.Acestea
aduceau pentru prima data în istoria principatelor principiul
separării puterilor în stat şi elemente de modernizare
instituţională .
Regulamentele Organice
 Detinuta de domn ales pe viata
de Adunarea Obsteasca
formata din marii boieri
 Domnul numea si revoca
ministrii
Puterea Executiva  Domnul avea drept de initiativa
legislativa si de sanctionare a
legilor
 Domnul era ajuutat de un Sfat
Administrativ Extraordinar
compus din 6-8 ministrii
 Detinuta de Adunarea
Obsteasca condusa de boieri,
care aprobau legile
Puterea Legislativa  Intocmea rapoarte periodice
despre starea tarii, numite
anaforale

 Detinuta de instantele
Puterea Judecatoreasca
 judecatoresti: Curti de Apel,
Tribunalele Judetene
 Instanta Suprema – Inaltul
Divan Domnesc
Urmă ri ale impunerii Regulamentelor Organice :

 modernizarea instituţiilor interne

 îmbună tă ţirea serviciilor publice
 au uniformizat sistemul fiscal; s-a stabilit un impozit unic numit
Capitaţie, burghezia platind patentă
 apare conceptul modern de buget
 este reînfiinţată armata
 s-a prefigurat înfiinţarea unei bă nci naţionale
 se întemeiază arhivele naţionale
 în justiţie apar corpuri de avocaţi şi procuratura

Aspectele negative ale Regulamentelor Organice :

 se menţin privilegiile şi scutirile de taxe de care beneficiau

boierimea şi clerul
 nu era rezolvată problema ţă ră nească : continuau să existe
clăcaşi, numă rul de zile de lucru fiind mă rit
 1/3 din moşie (proprietatea funciară ) era considerată
proprietatea exclusivă a boierilor
 prin intermediul Regulamentelor Organice se consolida
controlul Rusiei ca şi putere protectoare

Astfel , în Ţara Româ nească , documentul revoluţiei elaborat la 9

iunie 1848 – Proclamaţia de la Islaz solicita:

 deplina independenta administrativa si legislativa

a tarii cu înlă turarea orică rui amestec strain – autonomia
 domn responsabil
 desfiinţarea rangurilor si privilegiilor boiereşti :
egalitatea in fata legii
 libertatea cuvâ ntului si a tiparului
  Garda naţională si drapelul tricolor
 Emanciparea evreilor si a ţiganilor
 Impropietarirea clă caşilor, cu despă gubire

II. Convenţia de la Paris:

Între 1853-1856 se desfă şoară Ră zboiul Crimeei, ce a fă cut ca

problema româ nească să devină o chestiune de interes european. S-a
convenit de că tre cele 7 puteri garante. Prin Congresul de Pace de la
Paris , martie 1856:

 Protectoratul ţarist era înlă turat

 Garanţia celor 7 puteri garante (Anglia Austria Franţa, Imperiul
Otoman, Piemont,Prusia, Rusia)
 Convocarea în principate a două adună ri ad-hoc la Iaşi şi
Bucureşti, prin care sa fie consultată voinţa româ nilor

La 7-8 octombrie 1857 au fost elaborate la Iaşi şi Bucureşti 2

rezoluţii identice in 5 puncte:
 unirea statelor într-un singur stat – Romania
 recunoaşterea autonomiei principatelor
 aducerea pe tron a unui principe stră in dintr-o dinastie
europeană
 Adunare Obştească reprezentativă si guvernare
responsabilă
 Recunoaşterea neutralită ţii ţă rii
Reprezentaţtii puterilor au intocmit un raport ce va fi dezbă tut în
cadrul Conferinţei de la Paris (mai-august 1858). În cadrul acesteia
s-a elaborat Convenţia de la Paris – viitoarea constituţie a Româ niei,
ce fixa statutul internaţional şi organizarea internă .

Statul “Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei” era

proclamat la 6/19 august 1858, ră mâ nâ nd sub suzeranitate otomană ,
aflâ ndu-se sub garanţia celor 7 puteri. Era stabilit principiul separă rii
puterilor în stat. Fiecare principat avea câ te un domn ales pe viaţă de
o Adunare Electiva cu un mandat 7 ani / Adunarea Obsteasca în
Tara Romaneasca aleasă pe 5 ani.

Conventia de la Paris
Domnul
Puterea Legislativa
Puterea Judecatoreasca
 Are initiativa legislativa
 Sanctioneaza legile
 Dizolva Adunarea Electiva
 Desemna ministrii
 Detinea puterea executiva ,
sprijinit de Consiliul de Ministrii
 Este detinuta de domn,
Adunarea Electiva, Comisia
Centrala(Focsani)
 Au rolul elaborarii proiectelor
comune
 Detinuta de instantele
judecatoresti si de Inalta Curte de
Casatie si Justitie(sediul la
Focsani)
 Sentintele erau pronuntate in
numele domnului

Neprevă zâ nd că domnii trebuie să fie persoană distinctă , româ nii

vor realiza dubla alegere a lui Al.I.Cuza, la 5 ianuare 1859 (Ţara
Româ nească ) şi 24 ianuarie 1859 (Ţara Moldovei).În timpul domniei
lui Cuza, 1859-1866, instituţiile au funcţionat în baza Constituţiei. În
perioada 1864-1866, acesta a condus ca un dictator în temeiul unei
noi constituţii.

III. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris:

Opoziţia conservatoare din Adunarea Electivă faţă de proiectul

legii rurale l-a forţat pe Cuza să recurgă la lovitra de stat de la 2 mai
1864, dizolvâ nd adunarea. A urmat adoptarea unei noi constituţii
validată printr-un plebiscit la 10-14 mai 186 – Statutul Dezvoltător
al Convenţiei de la Paris.

SDCP a fost soluţionată de nevoia impunerii unor reforme ample,

impunâ nd o domnie autoritară .

Domnul are drept de iniţiativă legislativă , drept de veto, pe

timpul vacanţei parlamentare putea emite decrete. Puterea legislativă
era deţinută de el şi Parlamentul bicameral – Adunarea Electivă şi
Corpul Ponderator; preşedintele camerei era numit de domn, iar ¼
din Corpul Ponderator era desemnat tot de domn. Puterea executivă
era deţinută de el şi Guvern.

Sistemul de vot era censitar , insă nivelul de cens era mai mic.
Existau doua categorii de alegă tori:
 alegă torii direcţi care votau individual
 alegă torii primari care votau prin delegaţi (100 alegă tori
desemnatu 1 delegat)

IV. Constituţia din 1866:

După abdicarea lui Cuza oamenii politici din Romania s-au

implicat în iniţiative în plan diplomatic pentru gă sirea unui principe
strain. În primă instanţă a fost proclamat domn Filip de Flandra al
Belgiei, care va declina oferta. Pe 25 martie 1866, I.C.Bră tianu
comunica în ţara aducerea ca principe a lui Carol de Hohenzolern
Sighmarighen, membru al casei domnitoare a Prusiei şi înrudit cu
Napoleon al III-lea.

La 25 aprilie 1866 , Carol primea acceptul din partea şefului casei

de Hohenzolern , Wilhelm I , tată l să u Karl Anton şi cancelarul Otto
von Bismark.

Între 2-8 aprilie 1866 avea loc plebiscitul pentru validarea

aducerii lui Carol. La 10 mai1866, acesta a depus jură mâ nt ca domn
constituţional în fata Parlamentului. Carol I(1866-1914) a reprezentat
elementul de stabilitate al scenei politice româ neşti.

A fost adoptată Constituţia la1 iulie 1866. Textul ei era elaborat

de Consiliul de Stat (organism introdus prin SDCP, ce avea rolul
elaboră rii proiectelor de legi). Textul a fost dezbă tut in Adunarea
Constituantă la 1/13mai 1866. Constituţia a avut influenţe liberale şi
conservatoare, fiind asemă nă toare celei belgiene din1831. Era prima
lege fundamentală elaborată strict de clasa politică româ nească , fiind
structurată pe 8 titluri , capitole şi secţiuni.

Constitutia din1866

 Detinuta de domn si delegata

Puterea Executiva
guvernului
 Seful Statului
 Seful armatei
 Numeste si revoca
ministrii
 Numeste in toate functiile
publice
 Convoaca si amana , sau
dizolva Parlamentul
 Bate moneda
 Coordoneaza politica
Domnul
externa
 Acorda distinctii si
decoratii
 Are drept de veto absolut
 Sanctioneaza si promulga
legi
 Amnistiaza si gratiaza
 Poate emite regulamente –
instructiuni pentru aplicarea
legii
Puterea Legislativa  Detinuta de Parlamentul
 bicameral–for de control pt
executiv
 Camera Deputatilor adopta
bugetul
 Parlamentarii au drept de
interpelare-cer socoteala
ministrilor

V. Constitutia din 1923:

Adoptarea unei noi constituţii a fost necesară datorită realiză rii

Statului Naţional în1918 şi datorită adoptă rii noilor reforme precum
votul universal sau reforma agrară .
Constituţia din1923 a stat la baza edificiului politic şi
instituţional al Româ niei Mari în perioada interbelică , reprezentâ nd o
adaptare a celei din1866

Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost

dizolvat, anunţâ ndu-se alegeri pentru Adunarea Naţională
Constituantă. PNL va câ ştiga alegerile, asigurâ ndu-şi astfel
majoritatea parlamentară . PNL-ul va aduce în discuţie în Parlament
proiectul noii constituţii. Aceasta va fi adoptată în Parlament , iar apoi
promulgată de regele Ferdinand pe 28 martie 1923, pentru ca a doua
zi să fie publicată în monitorul oficial.

Conform noii constituţii , Regatul Româ niei era definit ca “stat

naţional şi indivizibil(art.1)”, teritoriul să u fiind inalienabil (art. 2),
avâ nd ca formă de guvernă mâ nt monarhia constituţională ereditară .
Pentru Senat era menţinută limita inferioara a vâ rstei candidaţilor de
40 de ani. Senatorii erau aleşi de patru colegii electorale. Ală turi de
aceştia, în componenta Senatului intrau şi senatorii de drept –
patriarhul, mitropoliţii, moştenitorul tronului.
 Constitutia din 1923
 Incredintata regelui si
exercitata prin intermediul
Guvernului
 Ministrii erau numiti / revocati
de monarh
 Guvernare responsabila
 Nici un act al regelui nu era
valabil daca nu era semnat de un
ministru de resort, care isi asuma
Puterea executiva
raspunderea astfel
 Minstrii aveau tripla
raspundere:
1. poltica – fata de Corpurile
legiuitoare / Parlament
2. penala – in fata Inaltei
Curti de Casatie si Justitie
3. civila – in fata oricare
parti vatamate

Puterea Legislativa
Puterea Judecatoreasca
 Parlamentul bicameral – Senat
si Camera Deputatilor
 Regele si Parlamentul aveau
initiativa legislativa
 Dupa aprobarea legilor in
Parlament urma sanctionarea si
promulgarea lor de catre rege
 Deputatii si Senatorii aveau
drept de ancheta/interpelare
 Parlamentul acorda Guvernului
votul de incredere sau
neincredere
 Camera Deputatilor adopta
bugetul
 Elaboreaza la sfarsitul sesiunii
parlamentare Raspunsul la
Mesajul Tronului
 Parlamentul era ales prin vot
universal
 Inalta Curte de Casatie si
Justitie putea sa judece
constitutionalitatea legilor
declarandu-le inaplicabile pe cele
care erau contrare Constitutiei
 Instantele pronuntau hotararile
in virtutea legii, sentintele fiind
date in numele regelui
 Judecatorii erau inamovibili

Elemente noi introduse de Constitutia din 1923:

· era introdusă ideea că proprietatea este o funcţie socială,

interesele colectivită ţii trebuind să primeze în faţa celor
individuale – proprietatea privată rigidă ; statul putea intervenii
în raporturile dintre factorii economici, admiţâ ndu-se dreptul
să u de expropriere în cazuri de utilitate publică
· principiul “naţionalizării bogăţiilor subsolului” – pe această
baza vor fi adoptate legile care permiteau statului intervenţia sa
în orientarea polticii economice a ţă rii – legea minelor 1924
· în caz de pericol de stat se poate impune starea de asediu
general sau parţial

Drepturile si libertatile cetatenesti prevazute in Constitutie:

 “Drepturile civile ale femeilor

se vor stabili de legile pe baza
deplinei egalitati a celor doua
sexe.Legi speciale vor determina
conditiile sub care femeile pot
Articolul 6 avea exercitiul drepturilor
politice”
 S-a hotarat doar acordarea
drepturilor civile femeilor, cele
politice uramnd a fi introduse
prin legi speciale
 “Deosebirile de credinte
religioase si confesiuni, de
origini de limba si origine
Articolul 7 etnica nu constituie in
Romania o piedica pentru
dobandirea drepturilor politice
si civile si pentru a le exercita.
 “Romanii, fara
deosebirede origine etnica, de
limbaj sau religie, se bucura de
liberatea constiintei, de
libertatea invatamantului, de
Articolul 15
libertatea presei, a intrunirilor,
de libertatea de asociatie si de
toate libertatile si drepturile
stabilite prin legi”
Constituţia din 1923 a fost inlocuită de Carol al II-lea cu cea din 1938 ,
a fost repusă partial dupa 23 august 1944, pentru a fi abrogată
definitiv la 30 decembrie 1947.

VI. Constitutia din 1938:

Regele Carol al II-lea (1930-1940) a urmă rit instaurarea unui

regim autoritar. Astfel, la 10-11 februarie 1938, guvernul Octavian
Goga a fost înlocuit cu un “guvern consultativ” condus de patriarhul
Miron Cristea, înlocuind regimul democratic cu regimul autoritar
monarhic.

La 20 februarie 1938 a fost publicată noua Constituţie, aceasta

fiind supusă aprobarii de că tre populaţie printr-un plebiscit. Textul
Constituţiei , promulgate la 27 februarie a fost elaborat de că tre
juristul Istrate Micescu. Constituţia pornea de la blamarea partidelor
politice pentru dezordinea naţională într-un moment în care Mişcarea
Legionară devenea tot mai evidentă .
 Noua constituţie ii permitea lui Carol sa devină un factor politic
activ şi să participe efectiv şi legal la activitatea de
guvernare.Monarhul era implicat în toate domeniile, prerogativele
acestuia crescâ nd foarte mult, ajungâ nd practic să conducă singur
ţara.

Articole Marcante ale Constitutiei din 1938

Articolul 30 Regele este capul statului

 “Puterea legislativa se
exercita de rege , prin
Reprezentanta Nationala
formata din cele doua
Adunari : Senatul si Adunarea
Deputatilor”
 Regele sanctioneaza si
promulga legi, nici o lege fara
Articolul 31
sanctiunea regala nefiind
valabila
 Doar regele avea
initiativa revizuirii
Constitutiei
 Cele doua adunari puteau
propune proiecte de legi in
interesul obstesc al statului
 “Puterea executiva este
incredintata regelui si
exercitata de guvernul sau
Articolul 32
minstrii fiind raspunzatori doar
in fata regelui”

Articolul 33  “Puterea judecatoreasca se

exercita de organele ei, in
numele Regelui.Hotararile
judecatoresti se iau in virtutea
 legii si se pronunta in numele
Regelui.”
Persoana regelui este inviolabila, seful statului avand prerogativa
convocarii Adunarilor Legiuitoare. Regele numeste si revoca ministrii.
Regele avea dreptul de a emite decrete-legi ce urmau sa fie supuse
Adunarilor pentru ratificare, la cea mai apropiata sesiune

 Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era ridicat la

30 de ani, iar preoţii nu aveau voie să facă politică . Femeile
primeau drept de vot , deşi în legea din 1939 , acestea nu erau
eligibile. În Adunarea Deputaţilor puteau fi aleşi doar cei care
practicau o muncă cuprinsă în agricultură sau muncă manuală /
comerţ sau industrie / muncă intelectuală .
 Drepturile cetă ţeneşti erau restrâ nse.Votul Universal era
desfiinţat deoarece doar cei care ştiau carte puteau vota.
Partidele poltice au fost desfiinţate la 30 martie 1938. La 16
decembrie 1938 , printr-un decret-lege, lua naştere Frontul
Renaşterii Naţionale, primul partid unic al Româ niei, devenit
in 1940 Partidul Naţiunii.

 A fost anulat dreptul de control reciproc şi au fost eliminate

garanţiile care protejau libertă ţile individuale.

 Că derea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca

premisă cedă rile teritoriale din anii 1940. Regele a considerat că
singura soluţie în această situaţie complexă este reprezentată de
persoana generalului Ion Antonescu. La 4 septembrie 1940
Carol al II-lea îl desemna pe acesta prim-ministru.

 Carol al 2-lea a suspendat Constituţia şi a dizolvat

Parlamentul. La 5 septembrie 1940 , Antonescu i-a cerut
acestuia să abdice şi să pă ră sească ţara, iar la 6 septmebrie
1940 , Carol al II-lea a renunţat la tron în favoarea fiului să u
Mihai(1940-1947). Noul rege va emite în aceeaşi zi un decret
prin care îi acorda lui Antonesc puteri depline în funcţia de
Conducător al statului.
  La 23 august 1944, în urma unei lovituri de stat, mareşalul
Ion Antonescu era înlă turat de la putere, aceasta fiind preluată
de comunişti odată cu intrarea în ţara a trupelor sovietice.

 La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit să abdice,

proclamâ ndu-se Republica Populară Română. De la un regim
autoritar se face trecerea astfel la un regim totalitar – regimul
comunist.

Cronologia
Data Eveniment
Convenţia de la Akkerman dintre
1826
Imperiul Otoman şi Rusia
Razboi ruso-otoman încheiat prin
aprilie 1828
infrângerea otomanilor
2 septembrie 1829 Pacea de la Adrianopol
Ocupatia militară rusă în
1829-1834 Principate, aceasta devenind
putere protectoare
Intrarea în vigoare a
1 iulie 1831 Regulamentelor Organice în
Ţara Românească
Intrarea in vigoare a
1 ianurie 1832 Regulamentelor Organice în
Ţara Moldovei
Confirmarea Regulamentelor
1833
Organice de sultan
9 iunie 1848 Proclamatia de la Islaz
1853-1856 Războiul Crimeei
martie 1856 Congresul de Pace de la Paris
Elaborarea la Iaşi şi Bucureşti a
7-8 octombrie 1857
2 rezolutii identice în 5 puncte
mai-august 1858 Conferinţa de la Paris unde se va
 elabora : Convenţia de la Paris
Se proclama noul stat :
6/19 august 1858 “Principatele Unite ale Moldovei
şi Valahiei
Alegerea lui Al.I.Cuza în Tara
5 ianuarie 1859
Romaneasca
Alegerea lui Al.I.Cuza în Tara
24 ianuarie 1859
Moldovei
1859-1866 Al.I.Cuza
Dizolvarea Adunarii Elective de
2 mai 1864
catre Cuza
Plebiscitul pentru validarea
10-14 mai 1864 Statutului Dezvoltător al
Convenţiei de la Paris
I.C. Brătianu comunica în ţară
25 martie 1866 aducerea ca princpe a lui Carol
de Hohenzoler Sigmarighen
Carol primea acceptul de a veni
25 aprilie 1866
în Romania
Plebiscitul pentru validarea
2-8 aprilie 1866
aducerii lui Carol în ţară
Carol depune jurământ în faţa
10 mai 1866
Parlamentului
1866-1914 Carol
Textul noii Constitutii dezbătut în
1/13 mai 1866
Adunarea Constituantă
Promulgarea Constituţiei din
1 iulie 1866
1866
1831 Constitutia belgiană
Decretul regal privind dizolvarea
23 ianuarie 1922
Parlamentului
Promulagareaa noii Constituţii de
28 martie 1923
regele Ferdinand
1924 Legea minelor
Repunerea parţială în functţiune
23 august 1944
a Constituţie din 1923

30 decembrie 1947
10-11 februarie 1938
20 februarie 1938
27 februarie 1938
1939
30 martie 1938
16 decembrie 1938
1940
4 septembrie 1940
5 septembrie 1940
6 septembrie 1940
1940-1947
30 decembrie 1947
Statul si politica
-Autonomii locale din spatiul romanesc.Formatiuni prestatle.-
I. Transilvania:
În cadrul constituirii voievodatului Transilvaniei există două
etape distince:
Abrogarea definitivă a
Constituţiei din 1923
Înlocuirea Guvernului Octavian
Goga cu Miron Cristea
Publicarea Constituţiei din 1938
Promulgarea Constituţiei din
1938
Legea privind excluderea
femeilor de la viaţa politică
Desfiinţarea Partidelor Politice
Înfiintarea partidului unic :
Frontul Renaşteri Naţionale
Frontul Renaşterii Naţionale
devine Partidul Natiunii
Numirea în funcţia de prim-
ministru a generalulului Ion
Antonescu
Antonescu îi cere lui Carol să
părăsească ţara şi să abdice
Carol al II-lea va parasi tronul în
favoarea fiului său , Mihai
A doua domnie a lui Mihai
Mihai nevoit să abdice , puterea
fiind preluată de comunişti ,
proclamându-se Republica
Populară Română
  etapa voievodatelor şi ducatelor româ no-slave
 etapa cuceririi şi organiză rii lor de că tre maghiari

Primele referiri istorice la spaţiul dintre Carpaţi şi Tisa

confirmate de descoperiri arhelogice apar în Cronica lui Anonymus (
Gesta Hungarorum / Faptele ungurilor) scrisă la mijlocul sec. XII.
Sunt atestate cnezatele lui lui Menumorut, Glad şi Gelu.

 Cnezatul lui Menumorut – situat între Mureş,

Tisa , Gurile Somesului şi Munţii Apuseni – Crişana –
cu reşedinţa la Biharea
 Cnezatul lui Glad – situat între Tisa, Mureş, Carpaţi,
Dună re – Banat – cu reşedinţa la Cuvin
 Cnezatul lui Gelu – situat pe cursul superior al
Someşului şi mijlocul Mureşului – Centrul
Transilvaniei – cu reşedinţa la Dă bâ ca – acesta este
afirmat de Anonymus ca fiind un anume româ n

Maghiarii :

 sunt un popor de fino-uglici, provenind din zona

Munţilor Altai – Asia Centrală
 încep să migreze in sec. IX, fiind atestaţi în această
perioadă după Volga
 împinşi de pecenegi se vor stabili între Don şi Nistru
 spre sfrâ şitul sec. IX vor urca pe cursul Nistrului , trec
Carpaţii Pă duroşi
 sub Arpad (896-898) descalecă în Panonia, între Tisa şi
Dună re

În sec. X, celor 3 formaţiuni menţionate anterior se vor

suprapune două structuri mai întinse care durează pâ nă in sec. XI,
conduse de că petenii maghiare ce domneau separat faţă de Arpad:

 Voievodatul lui Gyula – situat pe fostul spaţiu

al cnezatului lui Gelu
  Voievodatul lui Ahtum – situat între Dună re şi
Crişuri

 Un moment împortant în cucerirea Transilvaniei îl

reprezintă domnia lui Ştefan cel Sfânt (997-1038). Acesta va
adopta catolicismul în 1001, devenind “rege apostolic”. Acesta
va încerca să catolicizeze spaţiul intra-carpatic, intrâ nd în
conflict în 1002-1003 cu Gyula şi Ahtum. Gyula va fi închis,
refuzâ nd creştinarea, iar Ahtum va fi ucis într-o bă tă lie.

 Sub urmaşii lui Stefan au contiunat expansiunea spre

est şi încercarea impunerii instituţiilor politice si social-
economie occidentale. Se va încerca înlocuirea voievodatului cu
principatul. In acest sens, in 1111 este atestat un Episcopus
Ultrasilvanus Simion catolic, iar in 1113 este atestat un
Princeps Ultrasilvanus Mercurius.

O perioadă nu mai apar în surse istorice conducă tori ai

Transilvaniei , petnru ca în 1176 sa fie atestat Leustachius Voyvoda .
Acest fapt reflectă faptul că maghiarii au fost nevoiţi să accepte
voievodatul ca formă politico-administrativă de organizare.

Dintre toate zonele cucerite de maghiari , voievodatul s-a împus

doar în Transilvania. În fruntea acestuia se afla un nobil maghiar,
vasal faţă de regele Ungariei. Transilvania avea o organizare
autonomă . Voievodul avea atribuţii judecă toreşti ,administrative şi
militare, fiind secondat de un vice-voievod.

Pe masura cuceririi Transilvaniei , regalitatea maghiară a

constituit aici comitate teritorial-administrative , reunind ţinuturile
din jurul unei cetă ţi. Primul comitat a fost atestat în 1111 – Bihor.
Voievodul îşi exercita puterea peste şapte comitate :

 Solnocul Inferior
 Turda
 Cluj
  Alba
 Tarnava
 Bihor
 Dabaca

Pentru consolidarea stă pâ nirii în Transilvania , maghiarii i-au

colonizat aici pe saşi şi secui.

colonizatori
 Populatia inrudita cu maghiarii ,
aflandu-se in avangarda
acestora
Secui
 Au colonizat zonele :
Maramures, Harghita,
Covasna
 Germani provenind din
Saxonia , Flandra , Rin
 Au colonizat zonele din : Tara
Barsei , zona Tarnavelor,
partile Sibiului
 Au intemeiat cetatile : Brasov,
Sasi Sibiu, Sighisoara, Mediasi,
Orastie, Bistrita
 Li se acordau privilegii in plan
economic si comercial,
atestate in Diploma lui
Andreanum – 1224, emisa de
regele Andrei al II-lea.
Trasaturi comune :
 Regiunile controlate de cele doua etnii aveau autonomie proprie,
fiind subordonate direct regelui
 Erau organizate dpv administrativ in formatiuni numite scaune
 Românii au continuat să reprezinte elementul majoritar etnic ,
locuind compact în zonele de graniţă ale Transilvaniei. Erau
organizaţi în structuri tradiţionale, reprezentate de fostele uniuni de
obşti sau cnezate, numite districte/ ţări.Sunt amintite

 Ţara Bâ rsei  Ţara

 Ţara Haţegului Maramureşului
 Ţara  Ţara
Fă gă raşului Zarangului

 Ţara Oaşului
 Ţara Lapuş
Iniţial , româ nii conduşi de cnezi, juzi sau voievozi erau
reprezentaţi în Adunările Generale (Congregaţii) nobiliare. Acestea
erau convocate din 1288 de voievodul Rolan Borşa. Reuneau
reprezentanţi ai nobilimii, ai cnezilor romani, ai clerului catolic, ai
oră şenimii şi ţă ră nimii libere.

Treptat , româ nii vor fi excluşi din viaţa politica a Transilvaniei.

Prin Diplomele Regale emise de Ludovic de Anjou în 1366, romanii
îşi pierdeau drepturile politice. Atâ t Biserica Ortodoxa câ t si româ nii
erau consideraţi drept toleraţi, calitatea de nobil fiind condiţionată de
apartenenţa individului la catolicism.

II. Tara Romaneasca:

La începutul sec. XIII, maghiarii au urmarit sş-şi extindă

stă pâ nirea la sud de Carpati. Aceste incercă ri vor fi evidenţiate prin
incercarea de a-i coloniza aici pe teutoni şi ioaniti.

Colonizatorii Tarii romanesti

 Colonizati in S-E
Transilvaniei – Tara Barsei
Teutoni – 1211
  Vor fi alungati in 1225
datorita faptului ca
incepusera sa actioneze
independet fata de regalitate

 Prezenta lor este confirmata

de constituirea cetatilor :
Codlea si Feldioara
 Regele Bela al IV-lea va emite
la 2 iunie 1247 – Diploma
Cavalerilor Ioaniti – li se
Ioaniti
acorda acestora privilegii,
urmand ca ei sa se aseze in
Tara Severinului.

Diploma Cavalerilor Ioaniţi atesta la S de Carpaţi prezenta a cinci

formaţiuni prestatale:

 Ţara Severinului
 Voievodatul lui Litovoi – situat în
depresiuna Haţegului
 Voievodatul lui Seneslau – situat în estul
Oltului, încorporand Ţara Fă gă raşului,
Muscel, Argeş
 Cneatul lui Farcaş – situat în vestul Oltului
(Vâ lcea)
 Cnezatul lui Ioan – situat între Olt : Jiu :
Dună re

Cu excepţia lui Seneslau , aceste structuri erau controlate de

maghiari prin intermediul Banatului de Severin , atestat în 1230. În
perioada 1277-1279, Litovoi va încerca să se emancipeze de sub
stă pâ nirea maghiară , în confruntă rile cu aceştia fiind ucis în lupta.
Fratele sau , Barbat, se va ră scumpă ra din prizonierat.
 Desfă şurarea procesului de întemeiere statală a Ţă rii Româ neşti
a fost favorizat şi de contextul extern dat de slă birea puterii Hanatului
Hoardei de Aur şi a influentelor Imperiului Bizantin din sud. Regatul
Ungariei se confrunta cu o criză politică datorită stingerii dinastiei
arpadiene, care va alimenta confruntă rile pentru tron. Regatul se va
confrunta şi cu tendinţele autonomiste ale voievozilor din
Transilvania.
Andrei al III-lea se va deplasa în Transilvania în 1290-1291
pentru a întari privilegiile nobilimii maghiare, ale saşilor si secuilor.
Va anihlia autonomia româ nilor din Ţara Fă gă raşului.

în 1290 are loc un eveniment surprins în tradiţia istorică –

trecerea unei populaţii române dincolo de Carpati,la care se
alăturau saşi şi unguri sub conducerea lui Radu Negru Vodă din
Ţara Făgăraşului. Acesta va descăleca la Campulung şi apoi la
Argeş, descălecatul fiind urmat de întemeierea statală.

Descălecatul – desemnează aşezarea statornică urmată de

intemeierea statală ; acesta ceritifcă rolul pe care îl au româ nii din
Transilvania în constituirea statelor extra-carpatice

Formarea Tarii Romanesti si consolidarea acesteia:

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii romanesti

Basarab I Intemeietorul
(1310-1352)
 La inceputul sec. XIV, in izvoarele
istorice apare denumirea de Valahia Nord
Dunareana, conducatorul ei purtand titlul
de “mare voievod si domn” – conducator
suprem al armatei si seful statului
 Cele mai importante referiri ale
spatiului sud-carpatic, ale acestei perioade
vin din partea Cancelariei maghiare a
dinastiei de Anjou
 Basarab I va unifica teritoriile dintre
Carpati si Dunare, aflate la vest si est de
 Olt
 Va elibera de sub control tatar
teritoriile din nordul Gurilor Dunarii
pastrate initial in cadrul Tarii Romanesti
 Tensiunile cu Carol Robert de Anjou
au fost date de disputele pe marginea
Banatului de Severin. In 1317 , Carol
Robert de Anjou recounostea titlul de
voievod al lui Basarab, iar in 1324 era
recunoscuta unitatea Tarii Romanesti si
apartenenta Banatului de Severin la
aceasta.
 Nobilii maghiari nu vor fi de acord si-l
vor convinge pe Carol Robert de Anjou sa
proneasca in 1330 intr-o campanie militara
impotirva lui Basarab. Banatul de Severin
va fi ocupat , trupele maghiare pornind spre
Arges. Pe drumul catre Transilvania,
maghiarii vor fi infranti lin Batalia de la
Posada – 9-12 noembrie 1930.
 Aceasta victorie reprezenta
emanciparea Tarii Roomanesti.
 Fiul lui Basarab I
 Va consolida independenta tarii
 1359 – intemeia la Curtea de Arges
prima mitropolite ortodoxa, dependenta de
Constantinopol -> a intarit independenta
Nicolae Alexandru
tarii pe plan politic odata cu recunoasterea
(1352-1364)
sa religioasa
 Purta titlul de “domn autocrat” –
Marele si singur stapanitor,IO, Nicolae
Alexandru, titulatura ce reflecta
independenta tarii
 Va consolida institutiile interne in plan
Vladislav Vlaicu politic, religios si economic
(1364-1377)  1368 :
 emite primul privilegiu comercial
 acordat sasilor
 in titulatura domneasca apareau
denumirile de Ban de Severin,
urmat in 1369 de Duce de Fagaras
 1370 : intemeiaza a doua mitropolie
ortodoxa de la Severin, contribuind la
consolidarea religioasa a tarii dar si a
controlului asupra Banatului de severin
 Bate moneda a tarii – ducatul de
argint – dovedind independenta tarii
 Se va intitula Io Vladislav
Vlaicu;Mare voievod si singur stapanitor
a toata tara Ungrovlahiei

III. Tara Moldovei:

În teritoriile de la est de Carpaţi, pâ nă spre Nistru , sunt atestate

structuri politico-administrative locuite de volohi , conform Cronicii
lui Nestor. Unele astfel de formaţiuni s-au aflat sub influenţele
controlului tă tar.
Formatiuni politice prestatale ale Moldovei
 Tara Sipenitului – care impreuna cu
Codrii Cosminului intruneste cetatile
Tari
din jurului Cernautiului – Zona
Bucovinei
 Campul lui Dragos – pe raul
Campuri
Moldova
 Dorohoi
 Bacau
Cobale
 Neamt
 Vaslui
 Vrancea
Ocoale
 Campulung
 Codrii Cosminului
Codrii  Codrii Lapusnei
 Codrii Orheiului
  Pentru secolul X , în izvoarele bizantine, teritoriile est-
carpatice sunt desemntate cu termenul generic Patzinakia – se
face referire la prezenţa aici a pecenegilor; spre sec. XII aceste zone
sunt denumite cu termenii de : Cumania sau Tartaria.

 În secolelel XII – XII apar în izvoare referiri la Ţara

Bolohovenilor şi Ţara Berladnicilor. În sec. XIII, o ţara apare
amintită în izvoarele istorice arabe, germane , slave, în zona
nordica, cu centrul la Siret, oraş menţionat în 1326.

 Premisa întemeierii statale a Moldovei a fost dată de

existenţa a două drumuri comerciale ce stră bă teau teriotoriul de la
nord la sud. Prezenţa negustorilor genovezi a transformat anumite
oraşe de pe ţă rmul de nord-vest al Marii Negre în puncte
comerciale, controlate iniţial de bizantini.

 Încercarea regatelor Poloniei şi Ungariei de a controla aceste

drumuri de tranzit viza constituirea unui stat care să fie o bariera
în calea tă tarilor, stat pe care încercau să -l cucerească . Din disputa
pe controlul acestor drumuri s-a impus regele maghiar Ludovic de
Anjou , fiind realizate mai multe campanii militare la ră să rit de
Carpaţi în 1345-1354.

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii Moldovei

  In cursul acelor expeditii militare are
loc descalecatul la rasarit de Carpati a
voievodului maramuresean Dragos la Baia pe
la 1350.
Dragos  Structura aparuta era situata pe raul
(??-??) Moldova – era o marca de aparare intemeiata
cu sprijinul autoritatilor maghiare.
 Marca Micii Moldove era vasala fata
de regatul maghiar. Statutul va fi mentinut si
sub Sas si balc
 Concomitent acestor evenimente se
afirma personalitatea lui Bogdan, care era
cunoscut pentru relatiile sale cu Ludovic de
Anjou
 Regatul incerca sa ingradeasca
autonomia romanilor din Maramures
 Bogdan care stapanea un cnezat intins
pe Valea Izei , cu resedinta la Cuhea va fi
declarat in 1343 infidel, demintatile fiindu-i
retrase, iar in 1349 fiind numit “fostul nostru
Bogdan necredincios voievod”
(1359-1365)  1359 – are loc o rascoala in Mica
Moldova, boierimea fiind nemultumita cu
statutul de vasal fata de Ungaria
 Bogdan trece Carpatii , descaleca la
Baia, udne se pune in fruntea miscarii
dragasestilor impotriva lui Balc
 In cazul Moldovei distingem un
dublu descalecat
 Bogdan va reusi sa obtina
independenta Moldovei ,stat afirmat de
cancelariile maghiare in 1364-1365
Latcu I  A mutat capitala la Siret, unde , la
(1365-1373) 1370 a intemeiat o episcopie catolica, el
insusi catolicizandu-se.
 Moldova era recunoscuta de papalitate
drept Parte a natiunii valahe
  Latcu I primea titlul de duce.
 Intemeietorul dinastiei Musatinilor
 Va muta capitala la Suceava udne va
intemeia in 1378 prima mitropolie ortodoxa
recunoscuta de Constantinopol
 1378 : incheie un tratat cu regele
Poloniei Vladislav al II-lea de Jagello,
recunoscandu-i formal
suzeranitatea,incercand sa contracareze
Petru I Musat
presiunile maghiarilor
(1375-1391)
 I se datoreaza institutionalizarea
Moldovei prin realizarea Cancelariei
Domnesti si a principalelor dregatorii
 1388 – a acordat un imprumut regelui
Poloniei de 3000 de ruble de argint, acesta
oferindu-i garantie zona Pocutia
 Bate primele monede – grosii de
argint
 Va extinde stapanirea Moldovei spre
sud si est indepartand prezentele tatare. I se
datoreaza formarea orasului Roman
 Intr-un decret domnesc/hrisov se
Roman I
intitula “marele si singurul stapanitor IO
(1391-1394)
Roman voievod a toata Tara Moldovei de
la munte pana la mare”
 In timpul sau , Moldova se intindea de
la Carpati si Nistru pana la Dunare

Cronologie
Data Eveniment
896-898 Arpad
997-1038 Ştefan cel Sfânt
1001 Ştefan cel Sfânt adoptă
catolicismul
1002-1003 Ştefan cel Sfânt intră în conflict
cu Ahtum şi Gyula
1111 Atestat Episcopous
Ultrasilvanus Simion
1113 Atestat Princeps Ultrasilvanus
Mercurius
1176 Atestat Leustachiu Voyvoda
1111 Atestat Comitatul Bihor
1222 Atestarea maghiarilor pe linia
Carpaţilor
1224 Diploma lui Andreanum / Andrei
al II-lea
1288 Congregaţiile convocate de
Rolan Borşa
1366 Diplomele Regale ale lui Ludovic
de Anjou
1211 Teutonii sunt colonizaţi în Ţara
Bârsei
1225 Teutonii sunt alungati din Ţara
Bârsei
2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniţi
1230 Atestarea Banatului de Severin
1277-1279 Luptele dintre Litovoi şi maghiari
1290-1291 Andrei al III-lea intărea privilegiile
nobililor maghiari
1290 Radu Negru Vodă trece la sud
de Carpaţi, din Ţara Făgăraşului
1310-1352 Basarab I Întemeietorul
1317 Carol Robert de Anjou
recunoştea titlul lui Basarab de
Voievod
1324 Era recunoscută unitatea Ţării
Româneşti şi apartenenţa
Banatului de Severin la aceasta
1330 Campania militară împotriva Ţării
Româneşti
9-12 noembrie 1930 Bătălia de la Posada
1352-1364 Nicolae Alexandru
1359 Nicolae Alexandru întemeia la
Curtea de Argeş prima mitropolie
ortodoxă
1364-1377 Vladislav Vlaicu
1368 Vladislav Vlaicu emite primul
privilegiu economic acordat
saşilor şi apăreau în titulatura
domnească titlurile de Ban de
Severin şi Duce de Făgăraş
1370 Vladislav Vlaicu întemeiaza a
doua mitropolie la Severin
1326 Atestarea oraşului Siret
1345-1354 Campaniile militare maghiare
realizate la est de Carpaţi
1350 Descălecatul lui Dragoş la Baia
1343 Bogdan e delcarat infidel
1349 Bogdan este numit fostul nostru
necredincios voievod
1359-1365 Bogdan
1359 Rascoala din Mica Moldovă
1364-1365 Cancelariile maghiare afirma
independenţa Ţării Moldovei
1365-1373 Laţcu I
1375-1391 Petru I Muşat
1378 Petru I Muşat întemeia prima
mitropolie ortodoxă recunoscută
de Constantinopol ; Tot el
incheie un tratat cu Vladislav II
de Jagello ,regele Poloniei
1388 Petru I Muşat acordă Poloniei un
împrumut de 3000 ruble
1391-1394 Roman I
 Statul si Politica
-Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul Mediu-

I. Institutii si autonomii locale in Transilvania:

Din secolul XII , Transilvania a fost organizată ca voievodat sub

suzeranitatea regatului medieval maghiar, dispunâ nd de o organizare
politică şi administrativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale.
Voievodatul simboliza o instituţie specific româ nească , ce va fi
adaptată şi transformată potrivit intereselor puterii regale maghiare.

Voievodatul se va menţine pâ nă la mijlocul sec. XVI-lea ,câ nd ,în

1541, Transilvania a devenit principat sub suzeranitate otomană .

Institutiile in Transilvania
  Era vasal regelui Ungariei care-l
numea
 Desemnat din randul marii
nobilimi maghiare
 Reprezenta institutia politica
centrala
 Atributii : Administrative ,
Juridiciare , Militare
 Dispunea de o cancelarie proprie
 Era secondat de un vicevoievod
 Autoritatea sa era exercitata
asupra 7 comitate: Solnicul
Inferior,Dabaca, Cluj,Turda, Tarnava,
Alba si Hunedoara
Voievodul
 Subordonarea sa fata de
regalitatea maghiara era relativa in
conditii de criza interna,de slabire a
autoritatii centrale a regelui maghiar,
voievozii din Transilvania fiind
aproape liberi
 Functia nu era ereditara dar a fost
detinuta de multe ori de membrii
aceleiasi familii,episodic, in fruntea
Transilvaniei aflandu-se dinastii
puternic conturate, cum a fost si in
cazul voievozilor Roland Borsa si
Ladislau Kar

Adunarea Generala a
nobililor din Transilvania
Congregatiile generale al
Nobilimii
Organizatii Administrativ-teritoriale
(autonomii Locale)
 Era o institutie reprezentativa cu
atributii judiciare , economico-
administrative si legislative
 Era alcatuita din membrii starilor
privilegiate (aristocratia si clerul)
 1288 – prima mentionare a
acestei institutii avand loc la Deva
 In cadrul Adunarilor Generale
militare participau reprezentanti ai
cnezilor romani, prezenta lor fiind
atestata pana in 1355
 Dupa aceasta data prezenta lor nu
mai este consemnata in mod direct,
iar dupa 1437 romanii au fost
inlaturati definitiv din viata politica
 Reunea nobilimea maghiara,
clerul catolic si fruntasii sasilor si
secuilor
 Acest fapt se explica prin
Diplomele Regale de la 1366 emise
de Ludovic de Anjou, prin care
calitatea de nobil era conditionata de
apartenenta confesionala la regnul
catolic
 Romanii ortodoxi vor fi
marginalizati politic in Transilvania
  Erau impartite in 2 categorii : Regale
si Nobiliare
 Erau unitati teritorial-administrative
ale maghiarilor, reunind teritoriile din
jurul unei cetati
 Erau conduse de un conte sau comite
Comitate
 Primul Comitat a fost atestat la 1111 –
Bihor
 Au urmat Orasna,Dabaca, Cluj,
Alba,Satul Mare, Arad, fiind
subordonate voievodului.

 Erau organizatii teritorial-

administrative ce grupau sasii si secuii
 Regele maghiar desemneaza un
comite , periodic, pentru fiecare
grupare etnica : “comes siculorum” si
“comes saxonum”; cu rol
administrativ, militar , politic si
judecatoresc.
 In fiecare scaun, armata e condusa de
un capitan
Scaune
 Organizarea sasilor mai cuprinde si
doua districte (Brasov si Bistrita), care
impreuna cu cele sapte scaune
(“Siebenburger”) au evoluat spre o
adunare teritoriala si politico-
administrativa numita Universitas-
Saxonum – Universitatea
Sasilo.Aceasta era investita de rege cu
existenta juridica si politica
privilegiata.
 Structuri politico-administrative
evoluate din vechile cnezate, denumite
Districte generic “tari” – Tara Hategului , Tara
Fagarasului, Tara Maramuresului ,
Tara Barsei sau Tinutul Rodra
  Se bucurau de autonomie, fiind
conduse de juzi, cnezi sau voievozi;
aveau atributii fiscale, juridiciare si
militare, opunandu-se tendintelor
regalitatii maghiare de a le anihila
libertatile.
 Sub aspect confesional, pana la
Reforma , reforma oficiala a fost cea
catolica, confesiunea ortodoxa fiind din
anul 1366 doar “tolerata”, la fel ca
romanii

În anul 1541 în condiţiile înfrâ ngerii Regatului Ungariei de că tre

Imperiul Otoman la Mohacs(1526) şi a constituirii în partea sa
centrală a Paşalâcului de la Buda, Transilvania devenind principat
autonom sub suzeranitate otomană . Transilvania era condusă de un
principe susţinut de Dietă (adunare reprezentativă ) şi confirmat de
sultan.

 La sfâ rşitul sec. XVII Imperiul Otoman atinge punctul maxim

al expansiunii sale in Europa în 1683, odată cu evenimentul
Asedierii Vienei. Astfel , în ultimii ani ai sec. se va instaura
stă pâ nirea Imperiul Habsburgic în Transilvania. Profitâ nd de
slă biciunea principelui Mihail Apafi, habsburgii au impus într-o
prima etapă , în urma Tratatului de la Blaj – 1687, se decreta
prezenţa armatei austriece în mai multe oraşe ale Transilvaniei ,
pentru ca în 1688, principiatul să accepte protecţia Imperiului
Austriac. Începe astfel dominaţia habsburgică .

 Noul statut politic al Transilvaniei, de principat în cadrul

Imperiului Habsburgic şi organizarea sa internă au fost
definitivate prin Diploma Leopoldină – 4 decembrie 1691 de
împă ratul Leopold I. Această diplomă a avut rol de constituţie
pentru Transilvania, fiind organizată în 18 puncte. Transilvania
devenea provincie a Imperiului Habsburgic condusă de împă rat
prin intermediul unui guvernator.
  Titlul de principe revenea împă ratului. Guvernatorul , iniţial
ales de Dietă , iar mai apoi numit direct de că tre împă rat, era
ajutat de un “guberniu” , un guvern provincial cu atribuţii
politice, judiciare şi administrative.Convocată tot mai rar şi cu
atribuţii restrâ nse ,se va menţine Dieta.

 Transilvania şi-a pă strat vechile structuri politice şi

confesionale, Diploma convenind sistemul celor trei naţiuni
privilegiate (maghiarii, saşii şi secuii), că rora le erau confirmate
vechile privilegii.

 DPV confesional erau acceptate ca religii oficiale : religia

catloică, calvină, lutherană şi unitariană. Diploma Leopoldină
îi excludea în continuare pe româ ni de la viaţa politică ,
menţinâ ndu-le situaţia de toleraţi, acelaşi statut avâ ndu-l şi
biserica ortodoxă .

 Ca expreise a tendinţelor de integrare tot mai accentuate a

Transilvaniei în structurile Imperiului, s-a creat la Viena o
cancelarie aulică , organism care dirija Principatul. Prin Pacea de
la Karlowitz din 1699, Imperiul Otoman confirma pierderea
controlului să u asupra Transilvaniei , aceasta fiind recunoscută
oficial ca provincie habsburgică .

II. Structuri institutionale in Tara Romaneasca si Moldova:

Institutii in Tara romaneasca si Moldova

Domnia  Institutia centrala a statelor medievale
romanesti extracarpatice
 A luat o forma absoluta prin originea sa
divina
 Detinatorul domniei primeste titlurile
de “mare voievod” (calitate in care acesta
era seful armatei )”domn si singur
stapanitor” (conducator politic al unu stat
independent)
 Domnul prezinta particula IO , prezenta
in titulatura domneasca (prescurtarea biblica
a Ioannes ), - trimisul lui dumnezeu –
exprima astfel originea divina
 Succesiunea la tron se realiza pe baza
sistemului ereditar-electiv
 Sistemul ereditar de transmitere a
tronului presupunea accederea la domnie, in
principiu, a primului nascut pe linie
masculina. Deseori se asocia cel mai mare
fiu la tron inca din timpul vietii
domnitorului. S-au constituit : Dinastia
Basarbenilor si Dinastia Musatinilor.
 Potrivit sistemului electiv – domnul
era ales de marea boierime din randul
familiei domnitoare, cu conditia sa fie de os
domnesc – puteai fi alesi descendenti pe
linie barbateasca, chiar si cei cu o inrudie
mai indepartata sau fii nelegimiti. Domnul
dobandea insemnele puteri dupa ce era uns
cu mir de mitropolit, ceremonie care
conferea originea divina a puterii domnesti.
Pe masura agravarii dominatiei otomane,
alegerea domnilor a fost insotita de
confirmarea lor de catre Pasa.
 Atributiile domnului cuprind toate
sectoarele vietii de stat:
 A.Executiva
 este proprietarul intregului pamant,
aproband schimburile de proprietate
 asigura ordinea interna , conducand
administratia
 numeste si revoca pe toti dregatorii
 acorda privilegiile si rangurile boieresti
 bate moneda
B.Legislativa
 Emite acte normative cu putere de lege
– hrisoave si asezaminte
C.Judecatoresti
 Este judecator suprem – judeca in
calitate de cea mai importanta instanta
 Pronunta pedeapsa cu moartea
 Are drept de gratiere
D.Politica Externa
 Domnul reprezinta tara in relatiile
externe
 Incheie tratate, declara razboi, hotaraste
incheierea pacii
 Trimite si primeste solii
E.Atributii militare
 Domnul este comandant suprem al
armatei in calitate de mare voievod
F. Atributii financiare
 Stabileste toate taxele, impozitele
 Acorda imunitati – scutiri –
 Percepe si strange vami
G. Atributii bisericesti
 Hotaraste infiintarea mitropoliilor,
episcopiilor si manastirilor
 Numeste si revoca pe episcopi
 Decide sau revoca inchinarea unei
manastiri
 Reglementeaza competenta de judecata
a Bisericii
Sfatul Domnesc  Principal organism al administrarii tarii
si organ consultativ
 Atributii Judecatoresti,fiscale,
administrative, politice. Cu el dezbate
probleme de ordin extern domnitorul
 Alcatuit din marii boieri, apropiati ai
domnului si membrii ai familiei sale ,
pentru ca ulterior , doar marii boieri sa
mai primeasca dregatorii – functii in
administratie. Principala figura a acestui
organism era reprezentata de Mitropolit,,
considerat al doilea domnitor al statului,
conducator al unor solii politice si chiar
loctiitor al domnului in vacanta tronului.
Mitropolitul era urmat in Tara
Romaneasca de Marele Banat al
Olteniei, iar in Moldova de Portarul
Sucevei, acestea fiind cele mai mari
dregatorii
 Alte dregatorii erau:

 vornicul – seful curtii domnesti si al

administratiei
 logofatul – seful cancelariei domnesti;
redacta actele si le intarea cu peceta domnului
 spatarul – purta la festivitati spada si
buzduganul domnului; era si comandant al
ostirii in lipsa domnului
 vistiernicul – seful finantelor –
strangea veniturile tarii , raspunzand de
administrarea acestora ; tinea evidenta
contribuabililor si a celor scutiti de dari
 stolnicul – purta grija meselor si
ospetelor domnesti
 paharnicul – seful pivnitelor si
beciurilor domnesti , avand grija de
aprovizionarea cu vinuri a curtii domnesti ;
 gusta bautura domnului sa nu fie otravita
 comisarul – era seful grajdurilor si al
hergheliilor domnesti
 clucerul – seful camarilor domnesti
 pitarul – aproviziona cu paine curtea
domneasca
 slugherul – seful aprovizionarii curtii
domnesti cu carne
 postelnicul – seful apartamentului
domnesc: va deveni sfatuitorul de taina al
domnitorului si cel care va intretine pe cei
veniti in audienta sau soliii

 Era convocata in situatii deosebite,

periodic incepand din sec. XIV-XV.
 Alcatuita din reprezentati ai boierilor,
clerului , orasenilor, ai armatei si ai
taranilor liberi.
 Institutie cu caracter consultativ
Marea adunare a Tarii  Atributii:
 politice – alegerea domnului,
succesiunea la tron, ratificarea tratatelor
 administrative si fiscale – aprobarea
politicii de taxe si impozite a domniei
 militare – convoca Oastea Mare

Armata Armata presupunea

 Oastea cea Mica / Curtea
1) Armata permanenta, formata din
aparatul administrativ militar central, curtenii
si cetele boieresti( In Transilvania cuprindea
apropiatii voievodului, steagurile marilor
nobili si ale episcopului.
 Oastea cea Mare
1) Era intrunita in caz de pericol major, la
solicitarea domnului
2) Era alcatuita din barbatii apti sa poarte
 arme
3) Putea reuni 30.000-70.000 oameni
 Transformarile in domeniul strategiei
militare ale Evului Mediu nu a ocolit spatiul
romanesc. Astfel , Iancu de Hunedoara, Stefan
cel Mare si Mihai Viteazul au folosit in
componenta armatelor lor mercenarii
 Armele de foc vor fi folosite in
confruntarile din sec. XV-XVI
 Teritoriile erau aparate de cetati precum
:
a. Turnu, Giurgiu, Braila, - Tara Romaneasca
b. Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, Suceava,
Cetatea Alba, Tighina – Moldovea
c. Sibiu, Sighisoara, Brasov, Oradea,
Timisoara, Fagaras - Transilvania

Biserica  Sprijin politic al voievozilor, combatand

ofensiva catolicismului,declansata cu putere la
sec. XIV.
 Organizarea ecleziastica la sud si est de
Carpati a urmarit constituirea Mitropoliilor
 Biserica Tarii Romanesti si a Moldovei si-
a intarit pozitia in momentul incare vor intra in
sfera de autoritate a Patriarhiei de la
Constantinopol
 In 1359 a fost infiintata de catre Nicolae
Alexandru prima mitropolite a Tarii
Romanesti la Curtea de Arges
 In 1387 a fost infiintata de Petru I Musat
la suceava prima mitropoliea Moldovei,
recunoscuta de Bizant in 1401.
 Intemeierea Mitropoliilor si recunoasterea
lor de catre Patriarhia de la Constantinopol
a dat legitimare ecleziastica celor doua state
romanesti.
 Noi episcopii au fost infiintate in sec. XV-
 XVI la
a. Tara Romaneasca – Ramnic, Buzau
b. Moldova – Roman, Radauti , Husi
 Biserica romanilor din Transilvania isi avea
propria ei ierarhie, adesea suborodona
Mitropoliei Tarii Romanesti.Biserica Catolica
era organizata in jurul Episcopiei de la Alba-
Iulia
 Sub aspect ecleziastic, un rol important l-au
avut manastirile. Au fost centre de cultura ,
adapostind scoli ,biblioteci, ateliere artistice:

a. Tara Romaneasca – Vodita, Tismana,

Cozia , Hurez,Curtea de Arges
b. Moldova – Bistrita, Piatra Neamt,
Trei Ierarhi, Moldovita, Sucevita,
c. Transilvania – Pori, Cuhea ,
Prislop ,Geoagiu
 Mitropolitul era ales de episcopi si marii
boieri si confirmat de domn.
 Mitropolitul participa la alegerea
domnului , iar prin incoronare si mirungere, ii
conferea acestuia o autoritate sacra

Ambele state medievale româ neşti şi-au pă strat instituţiile

proprii în ciuda agravă rii dominaţiilor stră ine , inclusiv în sec XVIII,
caracterizat prin instaurarea domnilor fanarioţi, moment culminant al
presiunii otomane la nord de Dună re.

Cronologie

Data Eveniment
1526 Înfrangerea Regatului Ungariei
de către Imperiul Otoman la
Mohacs.
 1541 Transilvania devine Principat al
Imperiului Otoman
1683 Asedierea Vienei
1687 Tratatul de la Blaj
1688 Principatul acceptă protectoratul
habsburgic
4 decembrie 1691 Diploma Leopoldină
1699 Pacea de la Karlowitz
1359 Nicolae Alexandru a înfiintat
Mitropolia de la Curtea de Argeş
1387 Petru I Muşat a înfiinţat
Mitropolia de la Suceava
1401 Bizanţul recunoştea biserica de
la Suceava

Statul şi politica
-Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea RomanieiMari-

I. Unire şi independenţă în a doua jumătate a sec. XIX:

La mijlocul secoului XIX, lumea româ nă se încadrează

metalită ţilor şi concepţiilor moderne, revoluţia de la 1848-1849 ,fiind
primul eveniment european de amploare la care participă româ nii.
Acum s-au afirmat în programele revoluţionare marile obietice ce
vizau modernizarea societă ţii romă neşti pe toate planurile.

I.a) Revoluţia paşoptistă:

Revolutia paşoptista a fost înfrâ ntă prin intervenţia habsburgilor

in Transilvania şi ruso-otomană în Principate.

1848-1849 – principatele se aflau sub ocupaţie militară ruso-

otomană , înfrâ ngerea revoluţiei fiind consfinţită prin încheierea
Convenţiei Ruso-Otomane de la Balta Liman la 19 aprilie/1 mai
1849. Aceasta stipula:

 restrâ ngerea autonomiei interne

 repunerea în vigoare a Regulamentelor Organice
 Adunarile-obşteşti înlocuite cu divanurile legislative
 li se retră gea dreptul de a-l alege pe domn

Poarta Otomană numea cu acest prilej ca domni pe 7 ani pe Barbu

Ştirbei în Ţara Româ nească şi pe Gh.Al Ghica în Moldova(1849-
1856). Se constituia o Înaltă Curte Criminalistică si Comisii Speciale ce
urmau să ancheteze şi să judece liderii paşoptişti – 34 au fost exilaţi ,
constituindu-se Exilul romănilor în V –.

Situaţia internă era nefavorabilă mişcă rii naţionale, însă exilul

post-paşoptist va întreprinde în Occident o amplă propagandă în
favoarea româ nilor. Treptat, problema acestora începe să fie
cunoscută de V.

I.b) Războil Crimeei:

 Contextul favorabil a venit pe plan extern – Ră zboiul

Crimeei 1853-1856 – . Ră zboiul s-a încheiat cu înfrâ ngerea Rusiei .
Problema româ nior devine una de interes european, dezbatută în
cadrul Congresului de Pace de la Paris – februarie-martie 1856 .

Tratatul final al Congresului , la 30 martie 1856 hotă ra în privinţa

principatelor urmatoarele

 Reconfirmarea autonomiei sub suzeranitate otomană

 Era anulat protectoratul rus
 Principatele intrau sub garanţia colectia a celor 7 puteri
 Moldovei îi era restituit S. Basarabiei
 Era recunoscut dreptul la armată
 s-a constituit Comisia Europeană a Dunării cu sediul la Galaţi
 Era recunoscută neutralitatea Mă rii Negre
 Pt. Unirea Principatelor se întruneau in 1857 două adună ri ad-
hoc (adună ri reprezentative şi consultative, unde să se exprime
voinţa româ nilor în problema unirii
 1857 – se va realiza o propagandă în sprijinul unirii ,
formâ ndu-se câ te o Partidă Naţională si Comitete ale Unirii.

 Alegerile se vor desfă şura în vara lui 1857 pt. adună rile ad-
hoc, în Ţara Româ nească fiind câ ştigate de unionişti, în timp ce în
Moldova , alegerile au fost falsificate de caimacamul Nicolae
Vogoride, cu sprijinul consulilor austriac şi otoman de la Iaşi.
Votul actual reflecta refuzul cu privire la unire.

 Colonelul Al. I. Cuza , pâ rcă lab de Covurlui / Galaţi va

demisiona din funcţia sa în semn de protest fata de falsificarea
alegerilor, atră gâ nd atenţia puterilor garante.

 În urma negocierilor dintre Anglia şi Franţa s-a decis

reluarea alegerilor din Moldova, câ ştigate de această dată de
unionişti. Adună rile ad-hoc vor adopta la 7-8 octombrie 1857 la
Iaşi şi Bucureşti 2 rezoluţii identice în 5 puncte:

 recunoaşterea vechilor drepturi ale Principatelor (autonomia) in

limitele capitulaţiilor
 unirea Principatelor într-un singur stat
 aducerea unui prinţ stră in dintr-o dinastie europeană creştinat în
ritm ortodox
 Adunare-Obştească reprezintativă şi guvernare repsonsabilă
 acceptarea statului de neutralitate

 Marile Puteri garante vor întocmi un raport pe marginea

acestor solicită ri , raport dezbă tut în cadrul Conferinţei de la
Paris – mai-august 1858. Conferinţa va elabora un document –
“Convenţia de la Paris” – noua Constituţie a româ nilor ce înlocuia
Regulamentele Organice. Aceasta fixa statutul politic şi juridic al
statului. Oferea o unire formală , legislativă în cadrul
“Principatele Unite ale Valahiei şi Moldovei”, cu instituţii
 separate (administraţia, adunare electivă , guvern, capitala) si
comune (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , Comisia Centrală , cu
sediul la Focşani).

 Convenţia nu preciza faptul că domnii trebuie să fie

persoane distince şi că alegerile trebuie să fie desfă şurate
simultan. Româ nii vor realiza dubla alegere a lui Cuza în Moldova
(5 ianuarie 1859) şi Ţara Româ nească (24 ianuarie 1859). Cuza
era propus şi în Adunarea Electivă de la Bucureşti , fiind ales
domn în unanimitate.

II. Alexandru Ioan Cuza – consolidarea unirii şi

reformele:

Domnia lui Cuza (1859-1866) a reprezentat o perioadă dominată

de ample reforme în toate planurile, ce viza modernizarea
instituţională şi legislativă a Româ niei. Domnia acestuia poate fi
caracterizată prin prisma a trei etape .

II.a) Prima etapă -> 1859-1862:

 Este perioada în care noul stat trebuia să -şi rezolve

problemele în plan diplomatic : recunoaşterea dublei alegeri a lui
Cuza şi recunoaşterea unirii politico-administrative depline

 În martie 1859 se desfă şura la Paris Conferinţa Puterilor

Garante , unde s-a dezbă tut pe marginea alegerii lui Cuza.
Simultan, Cuza va promova mă suri pentru consolidarea unirii,
unificâ nd aparatul administrativ şi de stat (era unificata
circulaţia monetară , serviciul de vamă , armata, aparatul
diplomatic), înca din martie 1859 , Costache Negruzzi fiind
desemnat singurul reprezentat al ţă rii la Constantinopol.
 La paris , puterile garante au recunoscut dubla alegere la 25
august 1859. Pe plan intern se va reuşi unificarea deplină a
instituţiilor. Dupa demersul puterilor garante, sultanul emitea un
 firman , la sfâ rşitul lui noembrie 1859, prin care era recunoscută
de că tre Poartă unirea politico-administrativa a Principatelor,
însă doar în timpul domniei lui Cuza.

 La 22 ianuarie 1862 se constituia primul Guvern unic al

ţă rii condus de Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 se
desfă şura şedinţa solemnă a celor două adună ri reunite (
Parlamentul) ; Cuza proclama unirea definitivă a Principatelor
cu numele de Româ nia , cu capitala la Bucureşti.

Cele mai mari realiză ri au fost de perioada în care prim-ministru

a fost Mihail Kogălniceanu, octombrie 1863 – ianuarie 1865.
Pentru a-şi promova reformele, Cuza va da lovitura de stat la 2
mai 1864, dizolvâ nd Adunarea Electivă, care dă duse vot de blam
Guvernului. Cuza a refuzat demisia lui Kogă lniceanu şi a dizolvat
adunarea, cu acest eveniment începâ nd a treia perioadă

II.b) A doua perioadă -> 1862-1864:

A fost denumită şi Domnia Constituţională, Cuza desfă şurâ ndu-

şi activitatea în baza Convenţiei de la Paris.

Reformele din perioada Constitutionala

Reforma Data Explicatie

Bunurile mânastirilor si
bisericilor inchinate
Legea Secularizării 16 decembrie 1863 intrau in patrimoniul
statului (25% din
suprafata tarii)
Legea Rurala Martie 1864 Reforma agrara va
intampina opozitia
marilor mosieri in
Guvern, inca din stadiul
de proiect, si nu va fi
 adoptata acum
De inspiratie franceza,
Legea noului Cod
Martie 1864 imbunatatind Sistemul
Penal
Juridic

II.c) A treia perioada -> 1864-1866:

Cunoscută şi ca perioada autoritară , a fost marcată de

consolidarea prerogativelor domnului. Situaţia va fi reglementată
printro nouă Constituţie ( SDCP). Aceasta extindea atribuţiile
domnului, care avea singur iniţiativă legislativă şi drept de veto, iar pe
perioada vacanţei parlamentare , domnul putea conduce prin decrete
legi. Această perioadă este cunoscută şi ca perioada marilor
reforme.

Reforme din perioada marilor reforme

Reforma Data Explicatie

Legea Rurala 14 august 1864  Impropietarirea
taranilor prin
despagubire se facea
in functie de
potentialul economic
al individului.
(numarul de animale
de tractiune detinut).
 500.000 familii
impropietarite cu 2
mil. Hectare,
problema taraneasca
fiind rezolvata pe
moment
 Taranii erau scutiti
 de corvezile si claca
pe domeniul funciar,
urmand a plati in
contul acesor munci
de care erau scutiti
suma pe 15 ani
 Pamantul nu putea
fi instrainat pe timp
de 30 ani
 Erau adoptate
Codul de unitati
?? unitatile : metru si
metrice si greutati
kg
 Era modernizata
armata
Legea Organizarii
Noembrie 1864  Barbatii de 20-50
Armatei
ani erau
incorporabili
 Invatamantul
primar devenea
gratuit si obligatoriu
 Imvatamantul era
modernizat ; se
asigura pregatirea
pedagogica a
Legea invatamantului Decembrie 1864
cadrelor didactice
 Se adapta alfabetul
latin
 Apareau primele
Universitati ( Iasi –
1859 , Bucuresti
1864)
Codul Civil Decembrie 1864  Moderniza
raporturile civie
 Se introducea
obligativitatea
casatoriei civile si a
divortului civil
  Se impunea
obligativitatea
numelui de familie

Se va forma în cadrul Adună rii o monstruasă coaliţie din

conservatori si liberali. Ambele pă rţi erau nemulţumite de ritmul
reformelor promovate de Cuza, dar şi de autoritarismul acestuia.
Se va ajunge astfel ca la 11 februarie 1866 să fie dată lovitura de
stat organizată de monstruasa coaliţie, în urma că reia Cuza trebuia
să abdice. Cuza va lua calea exilului. Se va forma o Locotenenţa
Domnească , formată din :
 Lascăr Catargiu
 generalul Nicolae Golescu
 colonelul Nicolae Haralambie
 şef al Guvernului fiind desemnat Ion Ghica

Domnia lui Cuza a consolidat unirea, noile reforme modernizâ nd

societatea româ nească , pregă tită acum pentru venirea unui principe
stră in.

III. Obţinerea independenţei

Abdicarea lui Cuza oferea condiţiile favorabile aducerii unui

principe stră in în ţară . Se va instaura Monarhia Constituţională,
Carol I depunâ nd jură mâ ntul ca domn al Româ niei la 10 mai 1864.

După Pacea de la Adrianopol ( septembrie 1829) , dependenţa

Româ niei faţă de Poarta Otomană mai ţinea de două aspecte:
 imposibilitatea de a avea iniţiativă politică în plan
extern
 plata unui tribut simbolic

În a doua jumă tate a sec. XIX-lea , Româ nia se consolidase ca

stat , avâ nd numeroase atribute ale unui stat independent

 Monedă armată , flotă , drapel

  Constituţie, în care nu se pomenea nimic despre
suzeranitatea faţă de Poartă sau garanţia colectivă
 Agenţii diplomatice
 Convenţii comerciala de poştă şi telegraf, încheiate cu
diferite state (1871-1876 cu Rusia, Serbia, Italia, Franta,
Austro-Ungaria)

Contextul favorabil obţinerii independenţei va fi dat de

reizbucnirea Crizei Orientale (vara 1875) , prin marile ră scoale
boiereşti din Bosnia Herţegovina, urmată de ră scoale în Bulgaria
(vara lui 1876). În iunie 1876, Serbia şi Muntenegru declarau ră zboi
Portii Otomane. În acest context, Rusia, care se considera
protectoare a neamurilor slave, dorea să intervină .

 La 24 iulie 1876 se forma la Bucureşti Guvernul condus de

I.C.Bră tianu şi cu M.Kogă lniceanu la externe.
 La 29 septembrie 1876, Bră tianu se va deplasa in Pen.
Crimeea, la Livadia, unde vor avea loc întâ lniri între acesta şi ţarul
Alexandru al II-lea şi cancelarul Gorceakov, discutâ ndu-se depsre
posibilitatea trecerii trupelor ţarise spre Dună re , prin Româ nia.
 La decembrie 1876 , la Constantinopol se desfă şura o
conferinţă a marilor puteri pentru a dezbate soarta puterilor din
Balcani. În ziua deschiderii Conferinţei , la 11 decembrie 1876 –
30 ianuarie 1877, noua Constituţie Otomană promulgată atunci
susţinea că Româ nia este parte a Imperiului Otoman , cu titlul de
privincie privilegiată . Româ nia va protesta la acest împotriva
Porţii.
 La 4 aprilie 1877 se semna la Bucureşti Convenţia ruso-
română:

 Tranzitul trupelor ţariste prin Româ nia spre

Dună re, costruile fiind suportate de Rusia
 Rusia se angaja să respecte statutul ţă rii şi
integritatea statului
  La 12 aprilie 1877, Rusia declara ră zboi Imperiului
Otoman, trupele trecâ nd Prutul. Traseul urma sa ocolească
Bucureştiul. În replică , artileria otomană va incepe la 26 aprilie , să
bombardeze oraşele dună rene :

 Calafat
 Bechet
 Giurgiu
 Islaz
 Corabia

 La 9 mai 1877, în urma unei solicită ri a unui deputat

liberal , M.Kogă lniceanu a proclamat în Parlament independenţa de
stat a Româ niei , a doua zi fiind sancţionaţa de Carol. La 10 mai se
instituia ordinul Steaua României, ca simbol al independenţei.

 La 14-15 iunie 1877, trupele ruse vor trece Dună rea , fiind
refuzata participarea Româ niei. Ruşii se vor îndrepta pe trei direcţii,
cea mai importantă urmand să fie cea care confrunta cetatea
fortificată Plevna şi condusă de Osman Paşa. În contextul în care
ruşii au fost respinşi în două râ nduri de că tre otomani, exista riscul
respingerii lor dincolo de Dună re.

 La !9 iulie 1877, Marele Duce Nicolae va trimite lui Carol o

telegramă solicitâ nd trecerea trupelor româ ne la S de Dunâ re. Vor fi
trimise două divizii , iar în august se hotă râ se ca principele Carol să
preia comanda trupelor româ no-ruse.

 La 30 august 1877 are loc al 3-lea asalt asupra Plevnei,

soldată cu cucerirea redutei Griviţa. Carol va hotă rî realiarea unui
asediu asupra Plevnei , în septembrie.

 La 7-9 noembrie 1877 trupele româ no-ruse cucereau

reduta Rahova.
  La 28 noembrie 1877, Osman Paşa a încercat să spargă
asediul, trupele otomane şi conducă torl acestora fiind însă învinse ,
capitulâ nd. Trupele ruse vor avansa că tre Constantinopol , în timp ce
trupele româ ne vor opera in N-V Bulgariei , la Vidin, unde vor cuceri
reduta Smârdan.

 La 23 ianuarie 1878 se încheia armistiţiul dintre Rusia şi

Imperiul Otoman , începand tratativele pentru semnarea pă cii.

 Pacea s-a semnat la San Stephano , la 19 februarie 1878,

tratat prin care era amintită independenţa Româ niei, Serbiei şi
Muntenegrului, Bosnia Herţegovina devenea autonomă , iar la S de
Dună re se forma Marele Principat Autonom al Bulgariei, sub
suzeranitate otomană . Rusia primea drept plată pentru daunele
de ră zboi Dobrogea.

 Rusia ceda Româ niei Dobrogea, solicitâ nd acestia S

Basarabiei. Prevederile de la San Stephano au întâ mpinat
protestele Româ niei , care considera că Rusia a încă lcat convenţia
de la 4 aprilie, iar Austro-Ungaria era nemulţumită pentru ca nu
dobâ ndise Bosnia-Herţegovina, aşa cum i-a fost promis de Rusia
în 1876.

 Se va decide rediscutarea clauzelor de la San Stephano în

cadrul Congresului de Pace de la Berlin – 1/13 iunie – 1/13
iulie 1878 , prezidat de Otto von Bismark, la care Româ nia nu a
fost acceptată la discuţii.

 La 19 iunie , Bră tianu şi Kogă lnicean au fost primiţi să -şi

expună doleanţele, dar doar cu rol informativ. Aceştia solicitau
recunoaşterea independenţei, a integrită ţii teritoriale şi
dobâ ndirea Deltei Dună rii. În cele din urmă , tratatul final al
Congresului preciza :

 Recunoaşterea independenţei Româ niei

 Recunoaşterea era condiţionată de două aspecte : acceptarea
schimbului teritorial cu Rusia şi modificarea articolului 7 din
Constituţie cu privire la cetă ţenie, astfel încâ t cetă ţenia româ na să
nu mai fie condiţionată de creştinism.

 Independenţa a fost recunoscută în acelaşi an de Serbia,

Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman.În 1880 , dupa
satisfacerea condiţiilor impuse în Congresul de Pace de la Berlin ,
aceasta a fost recunoscută şi de Franţa, Anglia, Germania.
Româ nia işi impunea administraţia în Dobrogea, aceasta intrâ nd
şi în stă pâ nirea Insulei Şerpilor.

Cronologie

Data Eveniment
1848-1849 Revolutia Pasoptista
19aprilie/1mai 1849 Conventia de la Balta Liman
1849-1856 Barbu Stirbei/ Gh. Al. Ghica,
domni alesi in Tara Romaneasca
si Moldova
1853-1856 Razboil Crimeei
Februarie-martie 1856 Congresul de Pace de la Paris
30 martie 1856 Tratatul final al Congresului
1857 Intrunirea adunarilor ad-hoc in
privinta unirii si propaganda pro-
unionista
7-8 octombrie 1857 La Iasi si Bucuresti erau
elaborate 2 rezolutii identice in 5
puncte
Mai – august 1858 Conferinta de la Paris
5 ianuarie 1859 Alegerea lui Cuza in Moldova
24 ianuarie 1859 Alegerea lui Cuza in Tara
Romaneasca
1859-1866 Domnia lui cuza
1859-1862 Prima etapa a domniei lui Cuza
 Martie 1859 Conferinta de la Paris a Puterilor
Garante
25 august 1859 Recunoasterea dublei alegeri a
lui Cuza
Noembrie 1859 Firmanul ce atesta
recunoasterea de catre poarta a
unirii politico-administrative a
Principatelor
22 ianuarie 1859 Primul Guvern unic al tarii
24 ianuarie 1859 Se desfasura sedinta solemna a
Parlamentului
Octombrie 1863 – ianuarie 1865 Guvernul M.Kogalniceanu
1862-1864 A doua etapa a domniei lui Cuza
16 decembrie 1863 Legea Secularizarii
Martie 1864 Codul Penal
2 mai 1864 Dizolvarea Adunarii Elective
1864-1866 A treia etapa a domniei lui Cuza
14 august 1864 Legea Rurala
Noembrie1864 Legea Organizarii Armatei
Decembrie 1864 Legea Codului Civil
Decembrie 1864 Legea Invatamantului
1859 Facultatea de la Iasi
1864 Facultatea de la Bucuresti
11 februarie 1866 Abdicarea lui Cuza
10 mai 1866 Carol I rostea juramantul ca
domn al Romaniei
Septembrie 1829 Pacea de la Adrianopol
1871-1876 Conventii de posta si telegraf
legate intre Romania si alte state
Vara 1875 Reizbucnirea Crizei Orientale si
rascoalele din Bosnia-
Hertegovina
Vara 1876 Rascoalele anti-otomane din
Bulgaria
Iunie 1876 Serbia si Muntenegru declarau
razboi Imperiului Otoman
 24 iulie 1876 Guvernul condus de I.C. Bratianu
29 septembrie 1876 Deplasarea lui Bratianu in
Livadia , Crimeea
Decembrie 1876 Conferinta Marilor Puteri de la
Constantinopol si Constitutia
Otomana
11 decembrie 1876 – 30 ianuarie Conferinta Marilor Puteri de la
1877 Constantionpol
4 aprilie 1877 Conventia ruso-romana
12 aprilie 1877 Rusia declara razboi Imperiului
Otoman si trece Prutul
9 mai 1877 Proclamarea independentei
Romaniei in Parlament de M.
Kogalniceanu
10 mai 1877 Carol sanctioneaza
independenta Romaniei
14-15 iunie 1877 Rusii trec Dunarea si e refuzata
participarea Romaniei la razboi
19 iulie 1877 Ducele Nicoale trimite o
telegrama lui Carol prin care ii
cere sprijin militar
30 august 1877 Al 3-lea asalt asupra Plevnei
Septembrie 1877 Incepe asediul asupra Plevnei
7-9 noembrie 1877 Trupele ruso-romane cuceresc
Rahova
28 noembrie 1877 Osman Pasa incearca ruperea
asediului
23 ianuarie 1878 Armistitiul ruso-turc
19 februarie 1878 Pacea de la San Stephano
1/13 iunie – 1/13 iulie 1878 Congresul de Pace de la Berlin
19 iunie 1878 Bratianu si Kogalniceanu isi
expuneau doleantele in cadrul
Congresului
1880 Recunoasterea independentei
Romaniei de Serbia, Austro-
Ungaria, Imperiul Otoman, Rusia