Cronologie Istorie

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
Perioada Eveniment
sf. mileniului III î.Hr. mişcarea de populaţii a avut ca rezultat formarea popoarelor şi limbilor indo-europene, din care fac parte şi tracii, ,,cei mai numeroși după inzi”,
cum ne informează ,,părintele isoriei”, Herodot
sec. VIII î-Hr. în poemele Homerice Iliada şi Odiseea, tracii sunt des menţionaţi
514 î.Hr. Herodot – expediţia lui Darius, regele perşilor, împotriva sciţilor (geţii din Dobrogea); geţii sunt numiţi ,,cei mai drepţi şi viteji dintre traci”
prima jum. sec. V î.Hr. este menţionată roata olarului
sec. V.î.Hr. - tracii sunt menţionaţi de istoricul Herodot
- Herodot scrie despre ,,Zamolxis”, ,,un zeu de prin părţile Geţiei”
sec. V. î.Hr. apariţia monedei greceşti
sec. III î.Hr. folosirea plugului cu brăzdar de fier
sec. III î.Hr. apariţia monedei autohtone
sec. III-II î.Hr. uniuni de triburi
sec. I î.Hr prima atestare ce aparţine lui Caesar, prin care se evidenţiază faptul că romanii au cunoscut însă mai întâi pe dacii din zona intracarpatică
82-44 î.Hr. - primul stat dac sub domnia lui Burebista, întemeietorul statului - cel mai întins stat din lumea geto-dacă, sprijinit de marele preot Deceneus
- stăpânirea lui Burebista se întindea la Apus până în Boemia, la S până la Munții Balcani iar țărmul Mării negre era stăpânit de la Olbia în N până
la Apollonia în S.
- grecii din orașele de pe acest țărm îl numeau ,,cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia” (Inscripția cetățeanului grec Acornion
Dionysopolis)
28 î.Hr. Dobrogea intră sub stăpânirea otomană
46 geto-dacii din Dobrogea de azi au intrat sub stăpânirea romană, făcând parte din provincia Moesia
sec. I d.Hr. răspândirea Creştinismului în provincia Moesia şi apoi în Dacia
sec. I d.Hr istoricul roman Pliniu cel Batrân: spaţiul geografic ocupat de geto-daci era cel carpato-dunărean; tot aici apare pentru prima dată şi numele de
Dacia
a 2-a jum. a sec I d.Hr. statul dac s-a refăcut, care se destrămase după moartea regelui Burebista ,,în patru, apoi în cinci părți” (Strabon)
85/86 - începutul marilor războaie cu romanii
- dacii atacă provincia Moesia, pe care o devastează
87-106 domnia lui Decebal-Diurpaneus, regele dac, formațiune politică pe care Nicolae Iorga o numește ,,noua confederație dacă”
- in timpul lui Decebal – utilizarea scrierii cu alfabet latin
87 şi 88 Decebal s-a confruntat cu armatele lui Domiţian
1
87 armatele romane, conduse de generalul Cornelius Fuscus, au suferit o gravă înfrângere la Tapae. După această victorie, Durpaneus, regele dac,
îşi ia supranumele de Decebal.
88 victoria romanilor conduși de Tettius Iulianus, la Tapae, împotriva dacilor
89 s-a încheiat pacea prin care Dacia devenea clientelar Romei.
98-117 domnia împăratului roman Traian
101-102 primul război daco-roman
105-106 al doilea război daco-roman
11 august 106 după războaiele daco-romane, încheiate cu victoria romanilor, o parte a Daciei a fost transformată în provincie romană prin diploma de la
Porolissum
- ultima etapă a pătrunderii elementelor romane în Dacia; începutul romanizării oficiale a Daciei
- Dio Cassius Cocceianus (sec II-III) și Iordanes (sec VI d.Hr.) fac referiri la nobilii daci (tarabostes sau pileati) care se distingeau de ceilalți prin
106 faptul că purtau căciulă (pilleus);
- Flavius Josephus remarcă ,,sfințenia anumitor daci” numiți pleistoi
- cucerirea Daciei de romani
117-138 - Hadrian, urmașul lui Traian – a organizat provincia Dacia în două provincii: Dacia Superior şi Dacia Inferior
- ulterior, dacia a sufeit o nouă împărțire administrativă: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Dacia Malvensis.
212 Caracalla emite Constitutio Antoniniana, lege romană – acordarea dreptului latin și apoi celui de cetățenire romană deplină
250 inceputul persecuțiilor împotriva creștinilor
270-275 domnia împăratului Aurelian
271 începe părăsirea provinciei Dacia de către autoritățile romane în timpul împăratului Aurelian
271-275 retragerea Aureliană - în timpul lui Aurelianus stăpânirea romană a luat sfârșit
sec I.î.Hr.-sec. I d.Hr. prima etapă a romanizării Daciei - intensificarea legăturilor daco-romane/etapa preromană
106-271 d.Hr. a doua etapă a romanizării Daciei – etapa stăpânirii romane – cea mai profundă și durabilă
după 271-275 d.Hr. a treia etapă a romanizării Daciei – etapa postromană – când civilizația romană a continuat să existe și să se dezvolte în condițiile incetării
autorității statului roman.
sec. II-III Venus – statuie descoperită la Potasia (Turda) – evidenţiază înaltul nivel de civilizaţie la care ajunsese provincia Dacia în timpul stăpânirii romane.
sec. II-III descoperirea unor obiecte paleocreştine care pot persecuta religia creştină
sec III intensificarea incursiunilor dacilor liberi, care se aflau in afara provinciei Dacia, asupra Imperiului Roman.
sec III stelă funerară – Căşeiu, judeţul Cluj
- domnia lui Diocleţian, împărat roman
284-305 - în timpul lui, Dobrogea a devenit o provincie separată (Scythia Minor, cu capitala la Tomis) – rămâne sub dominaţia Imperiului până în 602
2
Constantin cel Mare – împărat roman - până în 324 a împărțit conducerea Imperiului cu Licinius
306-337  rezideşte cetăţile Histria, Ulmetum, Tropheaeum Traiani
 ridică basilici, terme
313 edictul de la Milano prin care se acorda libertate cultului creștin - oficializarea creștinismului de către Constantin cel Mare
după 313 dezvoltarea Creştinismului, Constantin cel Mare acordă libertate de credinţă creştinilor
începând cu sec. IV descoperirea unor materiale creştine arheologice
sec. IV Eutropius spune că romanii au adus colonişti în Dacia ,,din toată lumea romană pentru popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor"
sec. IV Donariul de la Biertan –jud. Sibiu - obiect paleocreştin cu inscripţia EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI. Această descoperire evidenţiază însuşirea
creştinismului în limba latină şi este totodată dovada pătrunderii creştinismului în Transilvania (desen trimis la Roma de nunţiul apostolic din
Viena, 1780)
sec IV-VI cea de-a doua sinteză daco-romană, care a constat în ,,topirea” migratorilor în masa romanicilor.
- goţii venind din Muntenia şi Moldova, s-au aşezat pe terotoriul fostei provincii (Dacia) numai în părţile nordice şi sud-estice ale Transilvaniei.
- după unii cercetători, goţii au fost dislocaţi din regiunile extracarpatice de huni.
după 376 - o parte dintre ei (ostrogoţii) au trecut în Transilvania, restul în S Dunării.
- prăbuşirea puterii militare a hunilor
454 - după acest eveniment, gepizii s-au aşezat în V Banatului, Crişana şi Transilvania nordică şi centrală.
pâna în sec V procesul de romanizare al dacilor nu a încetat odată cu retragerea aureliană, ci a continuat până în acest secol.
sec. V-VIII - limba română a apărut ca un idiom diferențiat de latina din care provenea
sf sec V – înc sec VI - după prăbușirea hunilor, slavii fac primele raiduri la răsărit de Carpați
sec. VI Crucea din aur de la Histria
sec. VI-VII descoperirea unei necropole în S Carpaţilor, la Sărata Monteoru (jud. Buzău)
începând cu sec VII - autohtonii latinofoni iau contact cu un nou val de de migratori, slavii (plecaţi din V Ucrainei şi zona Niprului);
- limesul dunărean cedează şi slavii se revarsă în Peninsula Balcanică
602 -trecerea masivă a slavilor la S de Dunăre;
- separarea romanității nord-dunărene de cea sud-dunăreană;
- încetarea stăpânirii Imperiului Roman de Răsărit (E) în Dobrogea
sec VIII desăvârșirea etnogenezei românești
sf sec VIII - sec IX încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române (încheierea etnogenezei românești)
sec. X Imperiul BIzantin revine la Dunărea de Jos
sec X / înc sec XI în mod sigur în acest secol a avut loc încheierea procesului de formare a limbii și a poporului român
sec X-XI - sub raport arheologic se contura civilizația de tip Dridu
sec VIII-IX - conform istoriei popoarelor vecine, limba română și poporul român și-ar fi încheiat formarea în această perioadă
3
încă din sec XIII apariția termenului de România, fiind întâlnit la autori din sec. XVIII și XIX
sec XIV apariția statelor medievale Țara Românească și Moldova
sec XIV marea ciumă
mijlocul sec al XIV-lea a fost inițiată expansiunea otomană în balcani – rând pe rând, principalele state creștine de la S de Dunăre au fost cucerite de către otomani,
care au amenințat direct independența tinerelor state românești.
sec XVI secolul care marchează afirmarea limbii române scrise
1520-1566 Soliman Magnificul – sultan al Imperiului Otoman (în timpul lui Soliman, Imperiul Otoman se afla în culmea puterii sale)
1541 Transilvania devine un principat autonom sub suzeranitatea otomană
sec XVI a apărut tiparul în spațiul românesc și scrisul în limba română
sec XVII etnogeneza românească devine o problemă politică
1699-1701 Diplomele Leopoldine (1699, 1701) - construirea BIsericii Catolice (greco-catolicii) - realizată de casa de Habsburg
sec XVIII instaurarea dominației habsburgice în Transilvania și sfârșitul domniilor pământene în Țara Românească și Moldova
1784 răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan
1859 apariția statului național român, prin unirea Țării Românești cu Moldova
1867 realizarea dualismului austro-ungar
sec. XIX constituirea limbii române literare pe care o vorbim şi o scriem în ziua de azi pe baza graiului din Muntenia, dar cu un aport literar al operelor
literare create în Moldova.
4
ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
Perioada Titlul Izvorului Autorul Despre autor Conţinut Semnificaţie
(Data)
Împăratul împărat bizantin - menţionează poporul nostru cu numele de romani
sec. VII Strategikon Mauricius - izvor favorabil continuităţii româneşti
Moise Chorenati savant armean - vorbeşte despre ţara Balak-Valahia
sec IX Geografia - deşi nu o localizează geografic, este un izvor favorabil continuităţii
sec IX Oguz Name Cronica turcă - - vorbeşte despre o ţară Ulak-lli
- izvor favorabil continuităţii
- amintind de aşezarea slavilor în Balcani înfăţişează întrepătrunderea lumii slave cu cea
înc. sec X Constantin al împărat bizantin românească străveche (lumii paleoslave cu cea protoromânească), numindu-i pe autohtonii
Despre VII-lea (912-959) de la N de Dunăre romani, iar pentru bizantini foloseşte termenul de romei.
administrarea Porfiregenetul - sprijină latinitatea şi continuitatea
imperiului - „aceștia se mai numesc și romani pentru că au venit din Roma și poartă acest nume până în
ziua de astăzi”
sec X Vasile al II-lea împărat bizantin - îi numeşte pe români vlahi
980 Scrisori Macedoneanul -mai emite o scrisoare în 1020
- sprijină continuitatea
Sfaturile şi împărat bizantin - românii locuiau între Dunăre şi Sava şi îi numeşte Blachi
sec XI povestirile Kekaumenos - susţine continuitatea
mijlocul Podoaba istoriilor Gardizi împărat bizantin - îi așază pe români între slavi (bulgari), ruși și unguri, într-un spațiu cuprins între Dunăre și
sec. XI geograf persan un ”munte mare” - Munții Carpați
- susţine continuitatea
sec XII Faptele ungurilor Anonymus cronicar maghiar - românii erau în Transilvania (Panonia) la venirea ungurilor
notarul anonim al - susţine vechimea şi continutatea
regelui Bela al Ungariei
Ioan Kynnamos - descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor în 1167;
sec XII Cronică (secretar al cronicar maghiar - vorbind despre participarea la această campanie, spune despre vlahi: ,,se zice că sunt coloni
împăratului veniţi demult din Italia"
Manuel - izvor favorabil latinităţii
Comnenul)
5
Corespondenţa cu Papa Inocenţiu al papă al Romei - se vorbeşte despre latinitatea românilor
sec XIII Ioniţă cel Frumos III-lea - ideea romanității românilor ocupă un loc central, surprinzându-se atât afirmarea legăturii
dintre originea etnică și Roma, cât și mândria românilor de a avea o asemenea descendență
- izvor favorabil latinităţii ce apare ca un leit-motiv
sf. sec XIII Faptele Hunilor şi Simion de Keza cronicar maghiar românii erau în Panonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Atilla, locuitorii oraşelor
ale ungurilor s-au înapoiat în Italia
susţine că românii sunt păstori şi coloni ai romanilor
- „aceștia sunt păstorii romanilor”
primul umanist - afirmă continuitatea elementului roman în Ţările Române, locuite de o populaţie romană
italian care afirmă de la Traian încoace şi care nu şi-a pierdut uzul limbii latine, transformate în limba română.
sec XV Cronici Poggio Braciollini originea romană - se afirmă existenţa neîntreruptă a românilor
- afirmă existenţa unor elemente comune între limba latină şi limba română
umanist italian şi - românii invocau cu mândrie originea lor romană
sec XV Scrieri Favio Biondo secretar apostolic - se atestă apariţia unei conştiinţe a romanităţii
devine papă sub - şi-a cules informaţiile de la misionarii dominicani şi franciscani
Enea Silvio numele de Pius II - susţine romanitatea românilor influenţând opiniile ştiinţifice ale vremii
sec XV Scrieri Piccolomini (1458-1464) Italia - introduce chestiunea romanităţii în circuitul european
Demetrie istoric atenian, - menţionează originea romană
sec XV Scrieri Chalcocondil Italia - românii au cea mai veche prezenţă
- a fost primul care după veacuri de gândire tipic medievală revine la teoria antică elină
Laonic fratele sau vărul lui - vorbeşte despre originea romană, numind populaţia de la N Dunării daci, iar pe cea de la S
sec XV Scrieri Chalcocondil Demetrie vlahi
- consideră că limba se identifică cu neamul
- vorbeşte despre asemănarea dintre limba română şi latină şi spune că românii sunt urmaşii
umanist italian, a coloniştilor şi legiunilor aduse de Traian
sec XV Scrieri Antonio Bonfini trăit ultimii ani la - ,,românii sunt urmaşii coloniei şi ai legiunilor romane din Dacia; acest adevăr este dovedit
curtea maghiară de limba lor romană, pentru care românii s-au luptat, ţinând la ea mai mult decât la propria
lor fiinţă".
Filippo consilier la curtea - românii sunt descendenţii coloniştilor romani
sec XV Scrieri Buonacorsi iagellonă, umanist - izvor favorabil latinităţii şi continuităţii
italian
6
Cuvântare la
sec XVI conciliu de la Jan Laski episcop de Gnezno, - românii sunt oştenii de odinioară ai romanilor
Lateran pastor polonez - semanlează originea romană
(1514)
sec XVI Scrieri Anton Verancsics diplomat ungar - atestă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine
(1504-1573) - izvor favorabil latinităţii
Însemnări despre - arată că limba română este puţin deosebită de latină
sec XVI originea, Francesco della istoric maghiar - izvor favorabil latinității
1532 obiceiurile şi Valle
oraşele romanilor
sec XVI Nicolaus Olahus umanist de faimă - românii sunt descendenţii coloniştilor romani
1536 Hungaria (1493-1568) europeană - susţine romanitatea românilor
sec XVI Dacia Johannes originar din Braşov - alcătuieşte o hartă pe care a scris Dacia pe întreg teritoriul locuit de români
1542 Honterus - sprijină originea romană a românilor
sec XVI diacon, traducător, - necesitatea limbii române: mai toate neamurile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor,
1570 Psaltirea Diaconul Coresi originar din numai noi românii nu avem
Târgovişte - sprijinea tipărirea de cărţi în limba română
- românii nu mai erau înrudiţi şi nici urmaşii romanilor, ci au trecut undeva la S de Dunăre în
sf. sec XVI Scrieri Istvan Szamoskozi umanist maghiar timpul lui Gallienus
1565-1612 - neagă continuitatea la N de Dunăre, îl judecă aspru pe Mihai Viteazul (Nero verus)
istoric maghiar, - are o poziţie obiectivă şi consideră că românii nu sunt o ameninţare pentru maghiari
diplomat al - opinie favorabilă romanităţii românilor
sec XVI-XVII Scrieri Nicolae Istvanffy împăratului Rudolf
al II-lea
Letopiseţul Ţării Grigore Ureche cronicar - observă asemănarea dintre cuvintele româneşti şi cele latineşti; susţine că de la Râm ne
sec XVII Moldovei cca.1590-1647 moldovean tragem
- susţine ideea de romanitate
sec XVII Letopiseţul De Miron Costin cronicar român din - originea latină este confirmată de numele poporului român
Neamul cca.1633-1691 Moldova - susţine ideea de neam; îl consideră pe Traian descălecătorul cel dintâi
Moldovenilor
Valentin Frank comitele saşilor, - desfiinţeaza teoria dacice a saşilor
sec XVII Scrieri Von Franckestein din Transilvania - opinia lui este în favoarea latinităţii
7
Curs de istorie a Martin Schmitzel istoric braşovean - susţine originea noastră latină
sec XVII Transilvaniei - opinia lui este în favoarea latinităţii
poet german, ajuns - limba română este cea mai apropiată de limba latină dintre toate limbile neolatine
sec XVII Scrieri Martin Opitz în Transilvania - susţine originea noastră latină
- cei mai vechi locuitori sunt românii
sec XVII Lucrare despre J. Troster istoric sas - opinie care susţine romanitatea românilor; cu Laurentius Toppeltinus susţine originea pur
Dacia romană
- nu neagă continuitatea dar are unele incertitudini la originea noastră
a II-a jum. a Cronică Ioan Lucius cronică apărută la - opinia lui este favorabilă continuităţii
sec. XVII (1666) Amsterdam - teoria lui pune sub semnul întrebării originea noastră latină
- românii ţin şi cred că sunt urmaşii romanilor şi se mândresc cu această descendenţă
sf.sec.XVII Istoria Ţării Stolnicul C. istoric din Ţara glorioasă
-înc.secXVIII Româneşti Cantacuzino Românească - așază la originea etnogenezei românești elementele de bază: dacii și romanii
- susţine continuitatea şi unitatea românilor
- românii din cele trei Ţări Române sunt urmaşii romanilor
sec XVIII Scriere iezută - - - izvor favorabil continuităţii
episcop greco- - susţine drepturile politice pe baza întâietăţii şi vechimii românilor

sec XVIII Supplex Libellus Inochenti Micu catolic român - primul care a elaborat un program complex de emancipare politică a naţiunii române din
1744 Klein Transilvania
Transilvania sive - la părăsirea Daciei de către romani, mulţi indigeni au rămas pe loc
sec XVIII magnus Benko Iozsef istoric maghiar - izvor favorabil continuităţii
1778 Transilvaniae
Principatus
Elementa linguae istoric român, - afirmă asemănarea limbii române cu limba latină
sec XVIII daco-romanae sive Samuil Micu reprezentant al - susţine vechimea elementului românesc
1780 valachice 1745-1806 Şcolii Ardelene
sec XVIII Despre dacii din ofiţer de justiţie al - românii nu au origine romană, ei s-au format la S de Dunăre, de unde au imigrat în sec XII-
1781-1782 Transilvania F.I.Sulzer armatei austriece XIII
- izvor care neagă continuitatea şi originea noastră - începutul Teoriei imigraţioniste
Împăratul Iosif al împărat roman românii sunt cei mai vechi şi numeroşi locuitori ai Transilvaniei
sec XVIII Scrieri II-lea opinia lui este favorabilă continuităţii
8
sec XVIII învăţat sas, scria în - românii, ca urmaşi ai romanilor, sunt cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni
1784 Scrieri Michael Lebrecht timpul răscoalei lui - susţine continuitatea românilor la N de Dunăre
Horea (1784)
sec XVIII Istoria Imperiului - susţine continuitatea daco-romană după retragerea aureliană (275)
1787 roman Edward Gibbon istoric englez - izvor favorabil continuităţii
Cronica Moldovei; cronicar susţine rolul autohtonilor
sec XVIII O samă de cuvinte Ion Neculce moldovean susţine romanitatea şi continuă ideile predecesorilor săi
- Dacii au fost exterminaţi şi noi avem origine pur romană din Traian săditorul şi răsăditorul
sec XVIII Hronicul Vechimii Dimitrie Cantemir istoric român, nostru
romano-moldo- 1673-1723 domn al Moldovei - susţine continuitatea românilor
vlahilor (1693,1710-1711) - este cel care lansează pentru prima oara teoria puristă
sec XVIII - românii nu au origine romană şi ei se manifestă ca nişte trântori
1791 Scrieri I.C.Eder cărturar sas - neagă continuitatea şi îl susţine pe Sulzer
sec XVIII profesor maghiar - românii au origine bulgară
1791 Scrieri Bolla Marton din Cluj - neagă continuitatea şi îl susţine pe Sulzer
Supplex Libellus Samuil Micu, Petru - tipărit la Cluj
sec XVIII Valachorum Maior, Gh Şincai, - susţine din motive politice originea pur romană
1791 (memoriu adresat Şcoala Ardeleană Ion Budai-Deleanu - demonstrează întâietatea românilor în spaţiul intracarpatic
Curţii de la Viena) - contribuie la dezvoltarea teoriei puriste
- a turnat teoria lui Lucius în tipare noi, falsificând-o prin eliminarea afirmării stăruinţei
elementului roman în Dacia post-aureliană, adăugând nuanţa preioratică din teoria exilaţilor
sec XVIII Scrieri Engel istoric austriac şi răufăcătorior lansată de istoriografia umanistă polonă, afirmând că românii au revenit la N
de Dunăre în sec IX
- neagă continuitatea şi îl susţine pe Sulzer
sec XVIII Cancelar în - românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei
1791 Scrieri Contele Teleki Transilvania - izvor favorabil continuităţii
sec XIX Hronica românilor istoric român, - susţine originea noastră romană
1808 şi a mai multor Gh. Şincai reprezentant al - opinie favorabilă romanităţii şi continuităţii
neamuri 1754-1816 Şcolii Ardelene - continuiă şi dezvoltă teoria puristă
Istoria pentru istoric român - foloseşte argumente istorice pentru a demonstra continuitatea poporului roman din
sec XIX începuturile Petru Maior reprezentant al Transilvania
1812 românilor în Dacia 1756-1821 Şcolii Ardelene - opinie favorabilă continuităţii românilor
- dezvoltă teoria puristă
9
sec XIX Scrieri istorice Daniel Philippide istoric grec - utilizează numele de România din punct de vedere politico-geografic
1816 - susţine originea romană
sec XIX Istoria vechii Dacii Dionisie Fotino istoric grec - susţine romanitatea românilor
1818 - opinie favorabilă continuităţii
sec XIX Elogiu Mihail scriitor român - elogiul lui Decebal ,,cel mai însemnat rigă barbar care a fost vreodată"
1843 Kogălniceanu - susţine romanitatea românilor
sec XIX Scrieri P.J.Schafarik istoric slav - susţine că slavii de la N şi S de Dunăre au aceeaşi origine
1844 - izvor favorabil continuităţii
sec XIX Pierit-au dacii ? B.P.Haşdeu scriitor român - poporul român este rezultatul fuziunii daco-romane
1860 - a formulat teoria şi circulaţia cuvintelor
1) Dacien und - după realizarea dualismului austro-ungar(1867), susţine originea sud-dunăreană şi contestă
Romanen vechimea şi continuitatea
sec XIX (1868) istoric austriac, de - dezvoltă teoria imigraţionistă, numită şi teoria roesleriană; principalul adversar al
2) Studii Româneşti Robert Roesler etnie germană romanităţii românilor
(1871)
sec XIX Dicţionarul limbii - susţine originea pur romană şi curăţirea limbii de elemente nelatine
1871-1876 române A.T.Laurian istoric român - susţine continuitatea românilor
- continuă teoria puristă
sec XIX Istoria românilor A.D.Xenopol istoric şi scriitor - susţine rolul autohtonilor în etnogeneză
1884 din Dacia Traiană 1847-1920 român - susţine continuitatea daco-romană
- un presupus imperiu pelasgic, care pornind din Dacia cu 6000 î.Hr. se întindea pe o mare
sec XX Nicolae parte a globului
1913 Dacia preistorică Densuşianu istoric român - limba dacă şi latină nu sunt decât dialecte ale aceleeaşi limbi, limba dacă nu datora nimic
latinei
sec XX - majoritatea locuitorilor Daciei romane au constituit-o dacii
1935 Scrieri istorice C.C.Giurescu istoric român - romanismul a biruit în Dacia fiindcă el a câştigat pe autohtoni
- vatra de formare a poporului român este la N şi S de Dunăre
sec XX Scrieri istorice Dimitrie Onciul istoric român - susţine continuitatea pe bază de argumente istorice
Începuturile vieţii arheolog - autorul primei hărţi arheologice a României
sec XX romane la gurile Vasile Pârvan membru al - pe baza unor descoperiri arheologice demonstrează etnogeneza românească
Dunării 1882-1927 Academiei Române - susţine continuitatea şi latinitatea
sec XX Istoria Românilor Nicolae Iorga istoric român - foloseşte surse variate pentru a demonstra formarea poporului român
- susţine continuitatea în spaţiul de la N de Dunăre
10
sec XX Istoria limbii Alexandru Rosetti istoric român - susţine rolul autohtonilor şi al romanilor în etnogeneză
române - sprijină ideea continuităţii
sec XX Poporul român, o - a fost editată în limba română în 1940;
1937 enigmă şi un Gh. Brătianu istoric român - analizează etnogeneza ca un fenomen real şi nu ca un miracol
miracol ? 1898-1953 - susţine continuitatea
sec XX istoric român, de - susţine rolul slavilor în formarea poporului român
1947 Istoria României Mihai Roller origine evreu - neagă rolul elementului roman şi exagerează rolul elementului slav
- neagă continuitatea etno-lingvistică din spaţiul carpato-danubian
sec XX Scrieri Lazarev istoric moldovean - contestă unitatea de nam şi limbă, considerând că românii şi moldovenii sunt două
popoare diferite
sec XXI Istorie şi mit în - Singura raportare incontestabilă de la origini este oferită de limbă. Esenţa romanică a limbii
conştiinţa Lucian Boia istoric român române, la care se adaugă numele de român, înclină într-un sens balanţa spre romani
românească - susţine continuitatea şi latinitatea
- ,,negarea continuității românești și aducerea românilor la S de Dunăre a corespuns evident
obiectivelor austro-ungare în sec XVIII și XIX, continuâand să fie un punct de dogmă în
istoriografia maghiară de astăzi, cu scopul de a asigura maghiarilor primatul cronologic în
Transilvania.”
11
AUTONOMII LOCALE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
Perioada Zona
(secol) Izvorul geografică Tipuri de autonomii Semnificaţie Natura izvorului
DUCATE-VOIEVODATE maghiarii, la începutul sec. al X-
 Menumorut - Crişana (Biharia) lea, au început cucerirea spaţiului
 Glad - Banat (Cuvin) cuprins între Tisa, Crişuri şi Someş
IX-X Gesta Hungarorum Ardeal  Gelu - SV Transilvaniei (Dăbâca) unde s-au lovit de 3 voievodate, Narativ
(Anonymus) (este singurul numit blach de care au fost cucerite pe rând
Anonymus)
Descoperirea de la Mircea- Vodă  jupânatul lui Dimitrie (943) existenţa unor nuclee politice încă
X Descoperirea de la Murtfatlar Dobrogea  jupânatul lui Gheorghe înaintea preluării Dobrogei de Epigrafic
(complexul de la Basarabi) către bizantini arheologic
Moldova  Ţara Sipeniţului existenţa unor formaţiuni încă

IX-XI Cronici şi letopiseţe până la  Codrii Orheiului înainte de venirea tătarilor şi a Tradiţia istorică
Nistru  Câmpuri, ocoale, cobâle maghiarilor (arheologică)
 Formaţiuni politice ale lui Tatos, continuitatea de organizare
Seslav, Satza politică în spaţiul dintre Dunăre-
Mare chiar în timpul administraţiei Narativ
XI Cronica lui Ana Comnena Dobrogea bizantine (Thema Paristrion, 971-
1204)
aminteşte de romaţiunile lui Ahtum- continuitatea formaţiunilor
XI Legenda Sf. Gerard Ardeal Banat şi Gyula-Transilvania prestatale după venirea ungurilor Hagiografic
 vlahii balcani conduşi de Petru şi

Asan împreună cu bulgarii luptă evoluţia structurilor politice la
XII Cronica lui Nicetas Choniates Balcani împotriva tendinţelor de anihilare a Vlahii Balcanici de la tradiţia locală Narativ
autonomiilor locale din partea la stat
Bizanţului
12
XIII Cronica Dobrogea  este amintită Ţara Cărvunei nucleul viitoului stat dobrogean Narativ
 cnezatele lui Ioan şi Farcaş - Olt
Ţara  voievodatul lui Litovoi - Jiu
XIII Diploma cavalerilor ioaniţi Românească  voievodatul lui Seneslau - Argeş este atestată organizarea politică Diplomatic
2 iunie  Ţara Severinului la S de Carpaţi
1247  Banatul de Severin
începutul procesului de formare a
XIII Descălecatul lui Negru Vodă Ţara Anihilarea autonomiei statului medieval Muntenia (Ţara
Românească românilor din Făgăraş Românească) Tradiţia istorică
Ţara victoria din 9-12 noiembrie 1330 Basarab pune bazele stat prin
XIV Cronica pictată de la Viena Românească de la Posada obţinerea independenţei Narativ ilustrativ
participarea (primul descălecat) lui

Dragoş cu cetele de maramureşeni la primul pas spre formarea unui
XIV Cronica maghiară Moldova acţiunile organizate de maghiari nucleu statal dar temporar supus Narativ
contra tătarilor coroanei maghiare
descălecatul ui Bogdan ca reacţie la acţiunea duce la scoaterea
încălcarea autonomiei Ţării Moldovei de sub suzeranitatea
XIV Cronica lui Ioan de Târnave Moldova Maramureşului, o veche şi maghiară şi întemeierea unui nou Narativ
tradiţională vatră românească stat la răsărit de Carpaţi
13
TRANSILVANIA
Perioada Eveniment Conţinut - Semnificaţie

Maghiarii ajung până la Someşul etapa extindereii autorităţii ducale şi apoi regale maghiare asupra Transilvaniei din punctul de vedere al istoricului K.
cca. 900 Mic Horedt.
etapa extindereii autorităţii ducale şi apoi regale maghiare asupra Transilvaniei din punctul de vedere al istoricului K.
cca. 1000 Este ocupată Valea Mureşului Horedt.
cca. 1100 Se atinge valea Târnavei Mari Horedt.
cca. 1150 Se atinge linia Oltului Horedt.
Se atinge linia Carpaţilor etapa extindereii autorităţii ducale şi apoi regale maghiare asupra Transilvaniei din punctul de vedere al istoricului K.
cca. 1200 Răsăriteni şi Meridionali Horedt.
900 atestarea în zona carpato-
dunăreană a 6 ducate
997-1003 ocuparea Transilvaniei de către Conflict între ducele Geula cel Tânăr și regele Ștefan cel Sfânt al Ungariei
unguri
Regele Ştefan (997-1038) este încoronat ca rege apostolic, fidel papalităţii. Regalitatea maghiară va folosi misiunea de
1001 Ceremonia de la Strigoniu răspândire a catolicismului pentru a-şi ascunde politica expansionistă
desfiinţarea episcopiei ortodoxe

înc. sec XI de la Alba-Iulia de către Ştefan
cel Sfânt
1075 menționarea cetății Turda într-

un document emis de cancelaria
arpadiană
14
- Este cunoscut că încă din secolul IX existau formaţiuni politice prestatale, amintite de Anonymus în Gesta Hungarorum.
Astfel, formaţiunea lui Glad este continuată de Ahtum, care conducea între Criş şi porţile Transilvaniei până la Vidin şi
sec XI Izvorul hagiografic ,,Viaţa Sf. Severin. El avea putere economică şi ducea o politică externă independentă, din moment ce a pus vamă pentru sarea
Gerard" oferă informaţii despre regală ce cobora pe Mureş. Intră în conflict cu coroana maghiară şi este ucis.
luptele dintre Ahtum, voievod - relatează conflictul dintre regele Ștefan cel Sfânt și formațiunile politice romînești conduse de Ahtum (Banat-centrul
urmaş al lui Glad şi regele Morisena) și Gyula (în centrul Transilvaniei), care refuză să treacă la catolicism - ambele vor fi supuse de unguri în 1002-
Ştefan 1003
sec XI Se afirmă voievodatul lui Gyula Formaţiunea sa este întinsă şi prosperă; el refuză acceptarea catolicismului, fiind atacat şi învins de maghiari, iar ţara
la V de Carpaţi ocupată în 1002-1003.
sec XI-XIII constituirea Transilvaniei ca în urma cuceririi acestui spațiu istoric de către Regatul Ungariei
voievodat
începând cu regalitatea maghiară a trecut la
sec XII impunerea propriilor instituții
administrativ-teritoriale
1111 este amintit un Episcopus catolic
Ultrasilvanus Simion
Titlul de principe arată efortul coroanei maghiare de a încorpora administrativ şi juridic Transilvania, prin introducerea
1111 (dar și Este amintit ca principe al unei forme noi de conducere.
în 1113) Transilvaniei - Mercurius
Comitatele sunt unităţi teritoriale specifice regalităţii maghiare, care dispuneau de o garnizoană militară ce deţineau un
1111 Apare primul comitat regal, domeniu. Ele arată efortul maghiarilor de a introduce noi forme de organizare pe lângă cele româneşti.
Bihorul
Leustachius este amintit cu titlul revenirea la forma de voievodat dovedeşte persistenţa formelor de organizare politică autohtone, fapt care regalitatea
1176 de voievod maghiară trebuia să ţină cont.
a II-a Au fost înfiinţate mai multe comitate la: Crasna și Dăbâca (1164), Cluj, Alba și Timișul (1175),
jumătate Numărul comitatelor creşte Stau-Mare (1187), Carasul (1200). Cu toate acestea, românii vor continuia să trăiască în vechile lor ţări, ceea ce
a sec. XII demonstrează că viaţa lor nu a fost anihilată.
1164 atestarea comitatelor Crasna și
Dăbâca
1175 atestarea comitatelor Cluj, Alba
și Timișul
15
1187 atestarea comitatului
Satu-Mare
1200 atestarea comitatului Carasul
sec XIII comitatele Arad, Zarand și
Târnava
Pentru paza graniţelor Transilvaniei şi stimularea dezvoltării economice au fost aduşi secui, saşi, cavaleri teutoni.
 Secuii erau de origine turanică şi s-au aşezat mai întâi în Bihor, apoi pe zona Târnavelor şi s-au stabilit în Subcarpaţii
răsăriteni.
 Saşii vin în mai multe valuri, mai întâi flandrensii, apoi teutonicii şi în final saxonii, cel mai numeros grup.
secolele Colonizarea secuilor, saşilor şi  Deşi dispun de înlesniri şi privilegii, ei nu pot face abstracţie de populaţia românească menţionată chiar în Bula de Aur a
XII-XIII cavalerilor teutoni saşilor, numită şi Andreanum, unde se amintea de ,,pădurea românilor".
 1211-Regele Andrei II îi aduce pe teutoni. Acesta instalează aici în 1211 Ordinul cavalerilor teuroni, cu misiunea de a opri
invaziile cumanilor din Câmpia Dunării în Transilvania şi pentru a deschide calea expansiunii Regatului Ungar la S şi Răsărit
de Carpaţi. Teutonii, acţionând pe cont propriu, vor intra în conflict cu coroana maghiară şi vor fi alungaţi în 1225.
1185-1186 răscoala vlahilor și bulgarilor formarea statului asăneștilor
condusă de Petru și Asan
sec XIII încheierea cuceririi și organizării
Transilvaniei de către maghiari
atestarea românilor ca facând
1210 parte alături de sași, secui și
pecenegi din oastea comandată
de comitele Ioachim din Sibiu
1211 colonizarea cavalerilor teutoni
- regele Andrei al II-lea a instalat Ordinul Calaverilor Teutoni pentru stăvilirea invaziei cumanilor și crearea premiselor
în Țara Bârsei expansiunii maghiare în ținuturile extracarpatice.
- cu toate acestea, voievodatul Transilvania și-a păstrat autonomia în cadrul Regatului Ungariei.
Districte (teritoriile autonome lcouite de români, conduse de juzi, cnezi sau voievozi)
1222 Ţara Bârsei (terra Borza), Zone mărginaşe ale Transilvaniei. Autonomiile locale ale acestor ţări româneşti situate în zonele de margine ale
consemnată ca ţară românească Transilvaniei încetează odată cu dispariţia dinastiei arpadiene în 1301
1222 Ţara Făgăraşului consemnată ca Zone mărginaşe ale Transilvaniei. Autonomiile locale ale acestor ţări româneşti situate în zonele de margine ale
terra Blachorum Transilvaniei încetează odată cu dispariţia dinastiei arpadiene în 1301
16
1222 regele maghiar Andrei al II-lea actul se referea și la nobilimea maghiară din Transilvania
acordă nobilimii maghiare o
serie de privilegii prin Bula de
Aur
1225 alungarea teutonilor de către
Andrei al II-lea, deoarece au
nesocotit autoritatea maghiară
Începută în 1236 sub conducerea lui Batu-han, la sfârşitul lui martie 1241, oastea mongolă traversa partea de N a
Moldovei. Distrug Episcopia Cumanilor, Sibiul şi Ţara Bârsei. Despre trecerea lor prin spaţiul românesc ne vorbeşte
1236-1241 Invazia mongolă călugărul Rogerius în lucrarea ,,Carmen miserabile". În ciuda distrugerilor provocate, totuşi prezenţa tătarilor în spaţiul
carpato-danubiano-pontic a descurajat a doua jumătate a sec al XIII-lea unele iniţiative expansioniste maghiare sau slave.
1241 informații referitoare la români
și secui care apărau trecătorile
Carpaților Orientali în fața
tătarilor
1241-1242 marea invazie a cumanilor și - regiunile unde sălășluiau triburile turanice au fost preluate de către mongoli.
tătarilor
Zone mărginaşe ale Transilvaniei. Autonomiile locale ale acestor ţări româneşti situate în zonele de margine ale
1247 Ţara Haţegului (terra Harszok) Transilvaniei încetează odată cu dispatiţia dinastiei arpadiene în 1301
1288 convocarea primei Adunări Congregația Generală la care participau nobilii din cele 7 comitate, clerul superior, orășenii și reprezentanții țărănimii
obstești la Deva către Roland libere
Borșa
1291 Andrei al III-lea sosește îm - readuce sub ascultare voievodul local;
Transilvania - consolidează privilegiile nobililor unguri, secui, sași;
- anihilează autonomia Făgărașului
Ţara Maramureşului Zone mărginaşe ale Transilvaniei. Autonomiile locale ale acestor ţări româneşti situate în zonele de margine ale
1299 Transilvaniei încetează odată cu dispatiţia dinastiei arpadiene în 1301
sec XIII-XIV perioada de criză a regalităţii în această perioadă, voievozii Transilvaniei Roland Borşa (1282;1284-1285;1288-1293) şi Ladislau Kan (1294-1319) îşi
maghiare asumă prerogative politice regale - încercarea lor eşuează.
începând cu Voievodatul Transilvaniei este
sec XIV confruntat cu pericolul otoman
17
încercarea de impunere a prin diplomele din 1366, Ludovic I a desăvârşit constituirea sistemului de guvernare a voievodatului, sistem bazat pe
1366 catolicismului recunoaşterea unei singure religii recepte, catolicismul
- începând cu sec al XIII-lea şi mai ales în sec XIV-XV, grupurile privilegiate ale societăţii transilvane, nobilii maghiari, saşii şi
1437 Unio Trium Nationum secuii se constituie treptat în stări;
- datorită structurii prevalent etnice a stărilor, ele vor fi denumite oficial ,,nationes" (naţiuni)
sf sec XV confirmarea autonomiei
universității sașilor
29 august Bătălia de la Mohacs maghiarii sunt înfrânţi în faţa turcilor
1526 - Ungaria a fost zdrobită de otomani şi transformată în paşalâc (1541), iar Transilvania a devenit principat autonom sub
suzeranitate otomană
- Regele Ungariei, Ludvic al II-lea a murit pe câmpul de luptă
- Imperiul Otoman a transformat Ungaria în paşalâc
1541 prăbuşirea regatului ungar - Transilvania se organizează în principat autonom sub suzeranitate otomană.
- începând cu 1541, țara a fost condusă de un principe ales de dietă
1543 Dieta întrunită la Cluj - a fost legiferat dreptul de a alege principele, pe care sultanul îl acorda dietei.
1599 Mihai Viteazul intră în a fost recunoscut de Dietă ca ,,locţiitor al împăratului"
Transilvania
până în sec voievodatul s-a menținut în
XVI Transilvania până acum
sf sec XVII instaurarea regimului ca urmare a extinderii teritoriale a Imperiului Habsburgic în SE Europei.
habsburgic în Transilvania
4 dec. 1691 Diploma Leopoldină care a definit noul stat politic (Transilvania), de principat în cadrul Imperiului Habsburgic
- în timpul dominației habsburgice Guberniul, instituția administrativă organizată în 1693, a creat o reprezentanță la Viena
1693 Cancelaria aulică a Transilvaniei care se constituia în Cancelaria aulică a Transilvaniei, condusă de un cancelar aulic și șase consilieri, îndeplinind atribuțiile
unui adevarat guvern
19 martie A doua Diplomă Leopoldină privind Unirea cu Roma (Biserica Română Unită cu Roma greco-catolică)
1701
1759 Edict – Maria Tereza a restaurat din rațiuni de stat ortodoxia pentru a salva unirea religioasă
18
ŢARA ROMÂNEASCĂ

 Izvor important, pentru că surprinde evoluţia societăţii în plin proces de feudalizare.
 Din punct de vedere economic, atestă capacitatea şi bogăţia pământului, amintind de fâneţe, păşuni, pescării şi mine de sare.
 Din punct de vedere social, atestă procesul de stratificare prin existenţa unei categorii privilegiate, numită mai marii pământului.
 Din punct de vedere militar, atestă capacitatea de apărare şi mijloacele militare, de vreme ce s-au opus invaziei tătare.
Diploma cavalerilor ionaiţi.  Din punct de vedere etnic, diploma aminteşte pe români ca locuitori ai acestor meleaguri.
2 iunie atribuită de regele Bela al IV-  Din punct de vedere politic sunt amintite mai multe formaţiuni politice:
1247 lea către Rembald, - Ţara Severinului, ce cuprindea V Olteniei şi o parte din Banat;
- Voievodatul lui Litovoi, care era al românilor, pentru că se spune că rămâne în stăpânirea lor ,,ca şi până acum". Se întindea pe Valea
perceptorul ordinului ioanit
Jiului şi Ţara Haţegului.
- Cnezatele lui Ioan la S, în Romanaţi şi al lui Farcaş la N, în Vâlcea;
- Voievodatul lui Seneslau, considerat ,,voievodatul românilor" ce se întindea în zona Argeş şi Muscel.
- Banatul de Severin.
 Cu excepţia Voievodatului lui Seneslau, celelalte formaţiuni se aflau sub suzeranitatea regelui Ungariei exercitată prin intermediul
banului de Severin.
Conflictul Litovoi - regalitatea  Conflictul porneşte de la nesupunerea lui Litovoi, care refuză plata tributului și încercarea acestuia de a-și extinde
1277-1279 maghiară autoritatea în dreapta Oltului
 În timpul luptei Litovoi moare, iar fratele său Bărbat cade prizonier, răscumpărându-se cu o mare sumă de bani
1284-1285 Hoarda de Aur organizează o
nouă invazie în regatul
Ungariei
 Acţiunea păstrată în cronici marchează sublinierea unei situaţii reale, şi anume sprijinul demografic al Transilvaniei la
1290 Descălecatul lui Negru-Vodă constituirea statelor medievale de la Răsărit şi S de Carpaţi
- Teoria descălecatului nu este susţinutp de izvoare.
19
MOLDOVA

1000 tradiția istorică localizează la E  Țara Sipenițului care împreună cu Codrii Cosminului grupau așezările întărite din sec. IX-XI (cercetate în jurul orașului
de Carpați: Cernăuți);
 Codrii Herței cu centrul în fortificațiile de la Fundul Herței;
 Codrii Lăpușnei, Codrii Orheiului (între Prut și Nistru);
 ,,câmpuri” - Câmpul lui Dragoș;
 ,,cobâle” - Dorohoi, Neamț, Vaslui
 ,,ocoale” - Câmpulung, Vrancea
sec X literatura bizantină
denumește spațiul de la
Răsărit de Carpați Patzinachia
(după numele pecenegilor)
- termenul Cumania apare într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la E de Olt și de Carpați;
izvoarele externe se referă la - în scopul creștinării cumanilor a fost creată o episcopie la Civitas Milcoviae (Odobești);
sec XIII adesea la Cumania, Cumania - o diplomă papală ulterioară confirmă rezistența localnicilor ,,walati” (valahi) față de catolicism, ei fiind rit grec.
Neagă, Tartaria, după numele
migratorilor cumani și tătari
1277 românii de la E de Carpați își
apără interesele în fața rușilor
din Halici prin fruntașii lor
sf. sec. XIII locuitorii est-carpatici,

împreună cu românii
maramureșeni luptă împotriva
tătarilor
1326 Atestarea Şiretului devine un important centru politic şi economic, un posibil centru de putere, de unde putea sa pronească unificarea
se fac unele referiri la spaţiul Moldovei şi se atestă începutul preocesului de stratificare socială, căci se aminteşte de puternicii
1332 Raport maghiar către Papă acelor părţi, probabil viitoarea clasă feudală.
1345-1346 Expediţiile maghiare contra Organizate de regele Ludovic I, se urmărea stoparea prezenţei tătare în zona Carpaţilor şi totodată posibilitatea ca Ungaria să
20
şi 1354 tătarilor vasalizeze Moldova. La aceste expediţii a participat şi Dragoş, căruia i s-a încredinţat teritoriul de NV al Moldovei contituit într-
o marcă de apărare.
1345-1354 expedițiile maghiare - organizate de Ludovic I în N Moldovei
antitătărăști - a fost creată o marcă condusă de Dragoș
20 martie Diploma regală a lui Ludovic I Diploma constituie un izvor istoric despre prima acţiune a lui Bogdan din 1359, când el nu a reuşit să scoată Moldova de sub
1360 suzeranitatea maghiară.
1352-1353 descălecatul lui Dragoş prima etapă a întemeierii Moldovei
1359 descălecatul lui Bogdan din - alungându-I pe urmașii lui Dragoș, Sas și Balc
Cuhea - a marcat un moment important în procesul emancipării statului românesc de la E de Carpaţi de sub suzeranitatea ungară
1364-1365 regele Ungariei recunoaște
independența Moldovei cu
capitala Baia
2 februarie Diploma regală a lui Ludovic I Diploma atestă ieşirea Moldovei de sub suzeranitate maghiară şi recunoaşte reuşita acţiunii din 1364 a lui Bogdan, fapt
1365 confirmat şi de ,,Cronica" lui Ioan de Târnave.
1401 recunoașterea Mitropoliei în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432)
Moldovei de către Patriarhia
din Constantinopol
21
DOBROGEA

- organizată de bizantini în Dobrogea
971-1204 Thema Paristrion - Paradunavon cu reședința Dorostolon;
- sunt refăcute cetățile: Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Dinogeția și Noviodunum;
- sunt construite cetăți la Păcuiul lui Soare, Mangalia
1020 împăratul Vasile al II-lea dă un - vlahii din Bulgaria sunt trecuți sub ascultarea arhiepiscopului ortodox de Orhida
edict
sf sec. X izvor sigilografic care în
confirmă pe Theodor strateg
de Distra
sec X-XIII existenţa unor formaţiuni  inscripţia de la Mircea Vodă - ,,Jupan Dimitrie" (943)
politice  Basarabi - Murtfatlar (sec X) - ,,Gheorghe) - conducătorul unei formaţiuni locale
sec XI Ana Comnena - Alexiada formaţiunile conduse de Tatos, Seslav, Satza, aflate în conflict cu bizantinii
1020 edictul lui Vasile al II-lea - edict prin care vlahii din Bulgaria sunt trecuți sub ascultarea arhiepiscopului ortodox de Orhida
1094 în Alexiada este amintit un Pudilă
fruntaş al vlahilor
sec XII vlahii au fost atestați în
Peninsula Calcidică
teritoriul danubiano-pontic trece apoi trece sub stăpânirea conducătorilor celui de-al doilea Ţarat Bulgar;
sec XIII sub stăpânirea vremelnică a
Asăneştilor
1230 diplomă dată de Ioan Asan II amintește pe teritoiul Dobrogei Ţara Cavarnei (între Mangalia și Varna), recunoscută în 1325 de bizantini când este numit un
mitropolit de ,,Varna și Carbona”
1261-1282 împăratul Mihai al VIII-lea - reinstaurează stăpânirea bizantină la Dunărea de Jos;
Paleologul - sunt acceptați în zona Babadagului primii turci selgiucizi (semnificația militară a evenimentului - contribuția la limitarea dominației tătare
și a infiltrării negustorilor italieni, venețieni și genovezi);
- genovezii așezați la Chilia îl recunosc pe princeps Demetrius beneficiar al comerțului lor
1285 organizarea la Vicina a unei dovadă că majoritatea populației era ortodoxă
episcopii apoi a unei mitropolii
ortodoxe
22
înc. sec. Ţara Cavarnei se constituie într-
XIV un principat independent condus
de Balica
1305-1306 sinodul ecumenic de la Vicina acesta atestă localitatea ca centru religios
1320 Patriarhia dn Constantinopol
numește și un mitropolit de
Varna și Carbona
1321 potrivit unui geograf străin - această regiune este integrată statului lui Basarab, asigurându-I ieșirea la Marea Neagră și controlul gurilor Dunării;
Isaccea (Isakgi), la această dată, - Nicolae Alexandru Basarab deține și el controlul acestei regiuni purtând lupte cu tătarii;
făcea parte din Alualac (Țara - în aceste condiții mitropolitul Iachint de Vicina a fost transferat la Argeș
Vlahilor)
1346 este amintit Balica în fruntea - Balica trimite un corp de oaste condus de Dobrotici și Theodor pentru a o ajuta pe Ana de Savoia, mama împăratului Ioan al
formațiunii politice din Dobrogea, V-lea Paleologul;
în contextul trupelor dintre - Dobrotici obține titlul de strateg și se căsătorește cu fiica unui demnitar bizantin;
Paleologi și Canacuzini pentru - când Ioan al VI-lea Cantacuzino devine împărat atacă zona istro-pontică, în nordul cărei ii trimite pe turci;
tronul Imperiului Bizantin
- Balica și Theodor sunt uciși
1388/cca. Dobrogea este integrată Țării teritoriu condus de Mircea cel Bătrân
1390 Românești
1417/1420 Dobrogea este integrată
Imperiului otoman
23
DOMNITORII
A. Țara Româmească
1. LITOVOI (1247 – 1279)
Data Eveniment Politica domnitorului
1277-1279 - luptă cu maghiarii, este ucis, iar fratele său - atestat în Diploma Cavalerilor Ioaniţi în depresiunea Jiului;
Bărbat se răscumpără din prizonierat - încorpora şi Ţara Haţegului.
- el, sau poate un urmaş al său, refuză plata tributului faţă de coroana maghiară;
2. BASARAB I (1310-1352)
1310-1352 domnia lui Basarab I în Țara Românească - unifică cnezatele şi voievodatele din jurul nucleului argeşean;
1317 - Carol Robert de Anjou îi recunoaşte lui Basarab titlul de voievod. - eliberează S Moldovei de sub stăpânire tătară;
- stăpâneşte Banatul de Severin;
- Basarab era numit de către regalitatea unagră ,,voievodul nostru
- ctitoreşte biserica de la Câmpulung şi o începe pe cea de la Curtea de
1324 transalpin"
Argeş.
- acord prin care Carol Robert recunoştea unitatea Ţării Româneşti sub
- împăcarea cu regalitatea maghiară se face prin intermediul lui
1324 conducerea lui Basarab şi achiziţiile ei teritoriale, în schimbul recunoaşterii
Nicolae Alexandru în timpulregelui Ludovic I (1342-1382)
suzeranităţii regelui şi încadrării ţării în aria spiritualităţii catolice. Cauza
neînţelegerii dintre Basarab şi Carol Robert a fost Banatul de Severin.
- papa Ioan al XXII-lea îi îndemna pe călugării dominicani să-l recunoască pe
1 Basarab ca unicul conducător
februarie 1327 - se aliază cu ţarul bulgar Mihail Şişman contra sârbilor, dar aliaţii sunt
înfrânţi la Velbujd
- bătălia de la Posada, dintre Basarab şi Carol Robert de Anjou (izvor-

9-12 noiembrie Cronica pictată de la Viena) - victoria lui Basarab I semnifică obţinerea
1330 independenţei faţă de Ungaria
1332 - documentele maghiare îl consideră vinovat pentru conflict şi îl numesc
,,schismatic, necredincios"
1332 - documentele maghiare îl consideră vinovat pentru conflict şi îl numesc
,,schismatic, necredincios"
24
3. NICOLAE ALEXANDRU (1352-1364)
1352-1364 domnia lui Nicoale Alexandru în Țara Românească - fiul lui Basarab I
1355 se află în dispută cu regalitatea maghiară, care îl numeşte în ,,voievodul - se intitula ,,marele şi singurul stăpânitor şi domn"
nostru transalpin"; - rezistă ofensivei catolice a doamnei Clara.
1359 şi ia titlul de domn autocrat (de sine stăpânitor)
1359 - întemeiază prima mitropolie ortodoxă cu sediul la Curtea de Argeş, unde
va păstori Iachint de Vicina
4. VLADISLAV VLAICU ( 1364-1376/1377)
1364-1376/1377 domnia lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească - emite primele monede;
1368 ban de Severin - ctitoreşte Vodiţa
- conflict cu corana maghiară ce îl declară ,,uzurpator";
1368 bătălia de pe Ialomiţa, unde învinge oştile maghiare
aliate cu voievodul Transilvaniei, Lackfi;
1369 duce de Făgăraş
1369 participă alături de maghiari la o luptă contra lui Murad I
29 august 1369 - obţine eliberarea lui Straţimir;
- primele lupte cu turcii:
20 ianuarie 1368 - acordă primul privilegiu comercial braşovenilor;
1370 întemeiază a doua mitropolie ortodoxă la Severin;
1371 Crimen - turcii vicorioşi.
25
5. MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)
1388 - ctitoreşte Cozia - desăvârşeşte organizarea socială, sistemul de obligaţii feudale,
10 dec. 1389 tratate de alianţă cu regele Poloniei, Vladislav Iagello la Radom dregătoriile;
- organizează armata şi biserica;
10 ianuarie 1390 - tratate de alianţă cu regele Poloniei, Vladislav Iagello la Lublin
- organizează oastea cea mare şi sistemul de cetăţi (Pangalia, Giurgiu,
- desăvârşeşte unificarea teritorială, alătură Dobrogea
Turnu);
7 martie 1395 - la Braşov - tratat antiotoman cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg
- are titluri de:
- fiind primul tratat de acest fel în SE Europei;
 domn al Ungro-Vlahiei - ţinutul dintre Carpaţi şi Dunăre
1388 - primele confruntări ale lui Mircea cu otomanii, când Dobrogea, în primejdie
de a fi cucerită de turci, a fost alipită Ţării Româneşti;  stăpân al teritoriilor de peste munţi - Almaş, Făgăraş, Bran, Bologa;
- părţile tătărăşti - S Basarabiei;
1389 - trimite ajutor sârbilor în bătălia din Câmpia Mierlei (Kossovopoljie)
- Podunavia - Dobrogea;
1391 - este atacat de trupele prădalnice ale lui Firuz-bey; - Marea cea Mare - Marea Neagră;
1393 - acţiunea lui Mircea în Balcani pentru a distruge bazele trupelor de pradă - Banatul de Severin;
turceşti; - Dârstor - Silistra;
10 oct. 1394/ Rovine - învinge pe Baiazid I, însă după bătălie o parte a boierimii l-a sprijinit Reînnoieşte privilegiile braşovenilor şi acorda privilegiu liovenilor
17 mai 1395 pe un petrendent, Vlad Uzurpatorul, care a ajuns la o înţelegere cu turcii, ce - la sfârşitul domniei lui Mircea sau în timpul celei a urmaşului său,
implica recunoaşterea autonomiei interne a Ţării Româneşti în schimbul Mihail (1418-1420), otomanii au cucerit Dobrogea, cetăţile Turnu şi
unui tribut. Cei doi şi-au împărţit ţara până la eliminarea lui Vlad (1397). Giurgiu şi au obligat Ţara Românească să plătească tribut ca preţ al
25 septembrie 1396 1396 - Nicopole - participă la cruciada antiotomană, iar apoi îşi păcii, respectând însă autonomia statului românesc.
redobândeşte stăpânirea asupra ţării;
1402 Ankara - Timur Lenk îl învinge pe Baiazid şi Mircea sprijină pe doi dintre
pretendenţii la tron: Musa (1409-1413) şi Mustafa. Ambii pretendenţi
sprijiniţi de Mircea au fot însă înfrânţi de fratele lor, Mehmed I (1413-1421)
1416-1417 - incursiune a turcilor
1418-1420 domnia lui Mihail, urmașul lui Mircea
26
6. VLAD ȚEPEȘ (1448, 1456-1462, 1476)
1448, 1456-1462, domnia lui Vlad Țepeș în Țara Românească - a îngrădit puterea marii boierimi și a întărit autoritatea centrală;
1476 - a eliminat din sfat boierii fără dregătorii și a numit oameni
din 1459 - a interzis negustorilor ardeleni să cumpere bunuri direct de la producători credincioși;
(vânzarea se făcea în târdurile de la hotare) - a stârpit hoția prin pedepse exemplare;
1459 refuză plata tributului de 10,000 de galbeni - a protejat negustorii autohtoni;
1460 alianță cu Matei Corvin - a organizat armata și a sporit efectivele gărzii personale
- are bune relații cu Iancu de Hunedoara, care l-a sprijinit să ocupe
iarna 1461-1462 - campanie la S Dunării, ocupă Nicopole și omoară 20,000 de turci;
tronul;
15 mai 1462 - încearcă să-I oprească pe turci la Turnu
16-17 iunie 1462 - atacul de noapte de la Târgoviște asupra taberei otomanilor - Vlad Țepeș
victorios
august 1462 înlocuit cu Radu cel Frumos
1462-1475 prizonier la Buda
1476 ocupă tronul, dar în scurt timp este asasinat
7. NEAGOE BASARAB (1512-1521)
1512-1521 domnia lui Neagoe Basarab în Țara Românească
1521 are loc cucerirea Belgradului - a fost teoretician al ştiinţei politice şi diplomaţiei în vestita lucrare
,,Învăţăturile lui Neagoe Basarab catre fiul său Teodosie".
- a dus o politică externă prin care a căutat să mărească prestigiul
internaţional a Ţării Româneşti
8. RADU DE LA AFUMAŢI ( 1522-1529 cu întreruperi)
1522-1529 cu domnia lui Radu de la Afumați în Țara Românească - a păstrat independenţa Ţării Româneşti, ameninţată cu ocuparea militară şi transformarea
întreruperi în paşalâc
- după ce armata maghiară a suferit înfrângerea de la Mohacs (1526), s-a amestecat în
luptele pentru tronul Ungariei, sprijinind diverşi pretendenţi.
27
9. MIHAI VITEAZUL (1593-1601)
1593-1601 domnia lui Mihai Viteazul în Țara Românească - este autorul celei mai mari fapte
1595-1596 - Legarea de religie; a Evului Mediu românesc: unirea
celor trei ţări româneşti (1600);
13 noiembrie 1594 - răscoala antiotomană laBucureşti - lichidează creditorii şi o mică armată turcească. Imediat, au fost atacate În guvernarea Transilvaniei:
cetăţile turceşti de la Dunăre (Giurgiu, Hârşova, Silistra, Târgu de Floci);  introduce boieri români în
14-15 ianuarie 1595 - învinge pe otomani şi tătari la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti; sfatul princiar
- aderă la Liga Creştină;
20 mai 1595 Tratatul de la Alba Iulia - tratat de alianţă cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniai prin care Mihai devine locţiitor de
principe. (Un tratat asemănător a fost încheiat de Aron Vodă al Moldovei (1591-1595), astfel că Sigismund devine
suzeranul ţărilor române extracarpatice.)
13/23 august 1595 bătălia de la Călugăreni - Mihai îl învinge pe Sinan Paşa;
20-30 august 1595 - aliaţii au cucerit Giuriu, provocând otomanilor o gravă înfrângere;
5-8 octombrie 1595 - eliberarea Târgoviştei
12 octombrie 1595 - eliberarea Bucureştiului
15-20 octombrie Victoria de la Giurgiu
1595
1597-1598 - pacea cu turcii, care prin Mehmed al III-lea îl recunosc pe Mihai domn pe viaţă;
30 mai/9 iunie 1598 - tratat cu Rudolf al II-lea la Mănăstirea Dealu
18/28 octombrie lupta de la Șelimbăr - pătrunde în Transilvania şi învinge oastea ardeleană la Şelimbăr în frunte cu Andrei
1599 Bathory;
1 noiembrie 1599 intră triumfător la Alba Iulia;
mai 1600 - Mihai cucereşte şi uneşte Moldova, invocând ca motiv alianţa lui Ieremia Movilă cu turcii şi tătarii;
17/27 mai 1600 1600 - s-a putut intitula ,,domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei";
18/28 septembrie - Mirăslău- nobilimea maghiară din Transilvania alăturată generalului Gheorghe Basta, l-a învins pe Mihai,
1600 acesta pierzând tronul Țării Românești în favoarea lui Simion Movilă
6 octombrie 1600 - pierde stăpânirea asupra Moldovei, polonezii restaurând dinastia Movileştilor, cu intenţia de a numi domn pe Simion Movilă.
3/13 august 1601 - bătălia de la Guruslău - obţine victoria împotriva principelui Sigismund Bathory;
9/19 august 1601 - Mihai a fost ucist în tabăra de la Câmpia Turzii de mercenarii valoni plătiţi de generalul Basta.
28
B. Moldova
1. DRAGOŞ CNEAZ MARAMUREŞEAN (sec XIV)
1345-1354 - participă la expediţiile militare maghiare împotriva tătarilor - conduce o formaţiune numită ,,marcă" în NV Moldovei cu capitala la
Baia, supusă suzeranităţii maghiare
2. BOGDAN VOIEVOD MARAMUREŞEAN (1359-1365)
1359-1365 domnia lui Bogdan în Moldova - obţine neatârnarea ţării şi o consolidează teritorial
1359 răscoală împotriva Dragoşeştilor
1364 scoate definitiv Moldova de sub suzeranitatea maghiară, fapt cunoscut
într-o diplomă din februarie 1365.
3. LAŢCU (1365-1375)
1369-1377 domnia lui Lațcu în Moldova - cedează temporar presiunilor propagandei catolice
1370 - Lațcu acceptă constituirea unei episcopii catolice la Siret, în schimb i se
recunoaște titlul de ,,duce” al Moldovei
- întemeiază o mitropolie catolică la Şiret, ce nu va rezista mult timp
(populaţia era ortodoxă)
4. PETRU I MUŞAT (1377-1392)
1377-1392 domnia lui Petru Mușat în Moldova - s-a orientat spre alianţa cu Polonia;
1385 - acordă împrumut 3000 de ruble regelui polonez Wladyslav Yagello; - primul care bate monedă din argint-aramă;
Petru I întemeiază o Mitropolie Ortodoxă la Suceava (recunoscută de Patriarhia din - organizează cancelaria domnească şi Sfatul Domnesc
1387
Constantinopol în timpul lui Alexandru cel Bun) unde mută și capitala Moldovei; - Suceava devine capitală;
26 septembrie 1387 - prestează jurământul de vasalitate regelui polonez; - Mitropolia de la Suceava nu a fost recunoscută
- intermediază alianţa lui Mircea cu Polonia
1402 recunoașterea Mitropoliei de la Suceava de către Bizanț
29
5. ROMAN I (1392-1394)
1392-1394 domnia lui Roman I în Moldova - desăvârşeşte procesul de unificare teritorială;
15 ianuarie 1393 - se intitulează ,,stăpânitor al Ţării Moldovei de la munte până la mare". - unifică teritoriile dintre Carpaţi, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră -
,,Moldova Mare".
- conflict cu Polonia pentru că Moldova ocupă Pocuţia, teritoriul oferit
gaj pentru neplata împrumutului.
- în unele izvoare Moldova apare și sub numele de Valahia Minor
pentru a o deosebi de Valahia Maior (Țara Românească)
- sub Roman I, Moldova a devenit stat riveran Mării Negre
6. ŞETFAN I (1394-1399)
1394-1399 domnia lui Ștefan I în Moldova - ocupă tronul cu ajutor polonez
1395 - Ghindăoani - învinge oastea maghiară a regelui Sigismund; - conflict cu Mircea cel Bătrân care îl va susţine pe Alexandru cel Bun
7. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)

1400-1432 domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova - acordă ajutor Poloniei în luptele cu cavalerii teutoni din 1410 la
26 iulie 1401 - prin intermediul lui Mircea, obţine recunoaşterea Mitropoliei Suceava; Grunwald şi în 1422 la Mairenburg;
12 martie 1402 - recnunoaşte suzeranitatea regelui polon;
1408 - acordă privilegii negustorilor lioveni
15 martie 1412 - Lublau - tratatul polono-maghiar prevedea o împărţire a Moldovei;
1418-1420 - expediție otomană - a avut loc prima implicare a Moldovei în frontul
antiotoman
1420 - la Chilia, Alexandru respinge primul atac turcesc asupra Moldovei, apărând
Cetatea Albă cu forțe proprii
30
8. ŞTEFAN CEL MARE (1457-1504)
1457-1504 domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova - refacerea domeniului domnesc;
12 aprilie 1457 - Dolheşti - învinge pe Petru Aron - stimulează creşterea avuţiei micii boierimi şi ţărănimii
libere;
4 aprilie 1459 - Overchelăuţi - tratat cu Polonia - Ștefan îl recunoaște ca suzeran pe regele Cazimir al IV-
- restructurează principalele instituţii de stat, sporind
lea
rolul dregătorilor curţii domneşti;
- Armata - atenţie deosebită;
26 ianuarie 1465 - redobândeşte Chilia;
- cetăţile au un dublu rol: de rezistenţă şi de instrucţie;
14/15 decembrie - Victoria de la Baia- Ștefan îl învinge pe Matei Corvin la Baia. Matei Corvin părăseşte - foloseşte oastea cea mică şi oastea cea mare;
1467 Moldova, ceea ce înseamnă şi ieşirea Moldovei de sub suzeranitatea Ungariei; - acordă privilegii:
10 ianuarie 1475 - bătălia de la Podul Înalt (Vaslui) - învinge pe Suleiman beglerbegul Rumeliei;  1458 - braşovenilor;
25 ianuarie 1475 - Ştefan a adresat o scrisoare principilor creştini cu scopul de a lărgi coaliţia antiotomană;  1460 - liovenilor;
1475 - turcii au cucerit Caffa și Mangopul 1475 - maghiarilor
12 iulie/august 1475 - punând capăt conflictului lor, Ştefan şi Matei Corvin au încheiat un tratat de alianţă
antiotomană care punea pe baze noi raporturile dintre cele două ţări.
25/26 iulie 1476 - Valea Albă (Războieni) - Mica oaste moldovenească este înfrântă, însă și armata
otomană condusă de sultanul Mehmed al II-lea a suferit mari pierderi
14 iulie 1484 - pierderea Chiliei
5 august 1484 - pierderea Cetății Albe;
15 septembrie 1485 - pentru a recupera cetăţile, Ştefan a acceptat să presteze în persoană jurământul de
vasalitate regelui Poloniei, Cazimir, la Colomeea;
16 noiembrie 1485 - bate pe turci la Cătlăbuga;
6 martie 1486 - Șcheia - învinge pe turci;
1487 - reia plata tributului;
26 octombrie 1497 - învinge pe polonezi la Codrii Cosminului cu ajutorul Ungariei și Imperiului Otoman
12 iulie 1499 - Tratatul de la Hârlău - semnat între Moldova şi Polonia, Ștefan cel Mare și Ioan Albert
stabileau ,,pacea veşnică" între cere două state dar şi emanciparea Moldovei de
suzeranitatea Poloniei.
31
C. Transilvania
1. IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)
1441-1456 domnia lui Iancu de Hunedoara în Transilvania - noul rege maghiar Vladislav I, ca
1446-1453 Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei recunoştinţă pentru sprijinul dat de Iancu
în Dietă pentru numirea sa ca rege, îo va
1438 - Dinastia de Luxemburg înlocuită cu cea de Habsburg;
încredinţa conducerea voievodatului,
- Dinastia de Habsburg revine la tronul Germaniei şi reprezentantul ei, Albert, devine rege al
precum şi a Comitatului Timişoarei.
Ungariei, calitate care îl numeşte pe Iancu Ban de Severin;
1441 toamna - Atacul de la Semendria - Iancu obţine o victorie ce va deschide seria acţiunilor antiotomane;
18 martie 1442 - Bătălia de la Sântimbru - Iancu suferă o înfrângere cu consecinţe minime;
22 martie 1442 - Bătălia de lângă Sibiu - Iancu obţine victoria şi va trece în Ţara Românească, unde îl instalează domn
pe Basarab al II-lea;
2 septembrie 1442 - Ialomiţa - Iancu învinge oştile otomane conduse de Beilerbeiul Rumeliei Şehabeddin; Iancu va trece
de la lupta defensivă la cea ofensivă;
septembrie - Campania cea lungă - începea una dintre cele mai puternice ofensive ale lui Iancu contra turcilor,
1443 -1444 pătrunzând 30 km în Balcani, timp de 6 luni, obţinând victorii la Niş şi Sofia;
23 decembrie 1443 - Retragerea creştină - venirea iernii şi oboseala trupelor l-au determinat pe Iancu să oprească
înaintarea, dar luptele continuă
2 februarie/iulie - Pacea de la Seghedin - pacea stabilea încetarea luptelor oe 10 ani, eliberarea prizonierilor, plata unor
1444 despăgubiri;
10 noiembrie 1444 - bătălia de la Varna - Imperiul Otoman condus de sultanul Murad al II-lea a învins armatele Poloniei,
sub conducerea lui Vladislav al III-lea al Poloniei care însuși a pierit pe câmpul de luptă şi Iancu de
Hunedoara.
1453 - turcii cuceresc Constantinopolul;
- căderea Constantinopolului
- Belgradul este considerat cheia Ungariei; aceasta era direct ameninţată;
4-21 iulie 1456 - Victoria de la Belgrad - Iancu apără Belgradul asediat de otomani
- ofensiva otomană este oprită pentru cel puţin o jumătate de secol.
32
2. PETRU RAREŞ (1527-1538; 1541-1546)
1527-1538; domnia lui Petru Rareș în Transilvania - fiu al lui Ştefan cel Mare, a fost un adevărat
1541-1546 predecesor al lui Mihai Viteazul;
1529 - Victoria de la Fledioara - stăpâneşte numeroase cetăţi şi oraşe: Bistriţa, Rodna, - a iniţiat o politică foarte activă în Transilvania,
Unguraşul, Ciceiul şi Cetatea de Baltă; profitând de luptele pentru tronul Ungariei, după
1531 - înfrângerea de la Obertyn - intrat în conflict cu Polonia pentru teritoriul Pocuţiei; moartea regelui Ludovic al II-lea la Mohacs (1526)
1535 Tratat de alianță între Petru Rareș și Ferdinand de Habsburg
1538 - Soliman Magnificul ocupă Suceava iar Petru Rareş s-a refugiat în munţi.
3. ION VODĂ CEL VITEAZ (1572-1574)
1572-1574 domnia lui Ion Vodă cel Viteaz în Transilvania - l-a urmat la tron pe Petru Rareş
10 iunie 1574 - bătălia de la Roşcani - Ion Vodă a fost învins de turci şi omorât în chinuri groaznice
33
D. Dobrogea
1. Ioniță cel Frumos- Caloianul (1197-1207)
1197-1207 domnia lui Ioniță cel Frumos în Dobrogea - a fost cel de-al treilea dintre fratii Asan. El este cel
care, dupa decesul lui Petru, a preluat conducerea
statului vlaho-bulgar si a desavarsit constructia
tratatului dintre cele doua state. Sub conducerea lui
Ionita Caloian, Taratul Vlaho-Bulgar si-a extins granitele
de la Dunare pana la Marita si de la Marea Neagra pana
la Vardar.
2. Dobrotiţă/Dobrotici (1354-1386)
1354-1386 domnia lui Dobrotiţă/Dobrotici în Dobrogea urmaşul lui Balica:
1366 - Dobrotici respinge o acțiune cruciată condusă de Amedeo de Savoia; - este recunoscut despot de către Imperiul Bizantin
- unifică ,,ţările" dintre Dunăre şi Mare, întemeind un nou stat numit Dobrogea
- împreună cu Vladislav Vlaicu îl ajută pe Stracimir să ocupe tronul - fiul său - Ioancu - preia titlul de despost, însă este ucis în luptele cu turcii
1369 Vidinului; (1388)
3. IVANCO (1386-1388)
1386-1388 domnia lui Ivanco în Dobrogea - fiul lui Dobrotici
1387 - bate monedă și încheie un tratat comercial cu genovezii
34
DOMNITORI STRĂINI
Data Eveniment
Conţinut - Semnificaţie
969-976 - Ioan Tzimiskes, împărat bizantin
976-1025 - Vasile al II-lea, împărat bizantin
997-1038 - domnia regelui Ştefan cel Sfânt, rege al Ungariei
1143-1180 domnia împăratului Manuel I Comnenul, împărat bizantin
1205-1235 Andrei al II-lea , regele Ungariei
1218-1241 - domnia lui Ioan Asan al II-lea - domnitor al țaratului româno-bulgar din S Dunării
1272-1290 - Ladislau al IV-lea (Cumanul), domnia regelui Ungariei
1290-1301 domnia lui Andrei al III-lea - regele Ungariei - ultimul reprezentant al dinastiei Arpadiene
1308-1342 domnia regelui Ungariei Carol Robert de Anjou
1331-1355 domnia lui Ștefan Dușan pe tronul marelui stat sârb
1342-1382 domnia regelui Ungariei Ludovic I de Anjou (Ludovic cel Mare) - în timpul domniei acestui rege maghiar, prin intermediul lui Nicolae Alexandru, fiul lui
Basarab, are loc împăcarea între domnul român şi coroana maghiară
1387-1437 Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei
1409-1413 Musa
1413-1421 Mehmed I
1451-1481 Mehmed (Mahomed) al II-lea Cuceritorul - sultan
1458-1490 - Matia Corvinul al Ungariei, regele continuă politica lui Iancu de Hunedoara
1521-1566 Soliman Magnificul – domn otoman – în timpul lui, Imperiu Otoman se întindea peste 3 continente: Europa, Asia și Africa
1556-1564 Ferdinand de Habsburg, împărat al Imperiului Romano-German – a fost aliat al lui Petru Rareș
1740-1780 Maria Tereza - conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece
1780-1790 - împăraul Iosif al II-lea - conducătorul Țărilor Ereditare Austriece
35
Viața politică a Țărilor Române
Data Eveniment Conţinut - Semnificaţie
1282, 1284-1285, domnia regelui Transilvaniei Roland Borșa în numele unui ,,regnum Translivanum", autonom faţă de Regatul Maghiar convoacă la Deva
1288-1293 prima Adunare Obştească (Congregaţia generală), la care participă nobili din cele 7 comitate,
clerul superior, orăşeni şi reprezentanţii ţărănimii libere. Ultima participare a elitei românilor
la o congregaţie a stărilor transilvane este amintită în anul 1355.
1294-1315 domnia voievodului Ladislau Kan în Transilvania a construit în cetatea Devei o adevărată curte, unde primea suverani străini
1602-1611 domnia lui Radu Șerban în Țara Românească
1613-1629 Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei
1630-1632 domnia lui Leon Tomșa în Moldova
1630-1648 Gheorghe Rakoczi I, principe al Transilvaniei
1632-1654 domnia lui Matei Basarab în Țara Românească
1634-1653 domnia lui Vasile Lupu în Moldova
1648-1660 Gheorghe Rakoczi II, principe al Transilvaniei
1653-1658 domnia lui Gheorghe Ștefan în Moldova
1654-1658 domnia lui Constantin Șerban în Țara Românească
1660 ia ființă pașalâcul Timișoarei
1683 asediul Vienei de către turci - turcii au suportat o grea înfrângere din partea armatelor austro-poloneze
1685-1693 domnia lui Constantin Cantemir în Moldova
1678-1688 domnia lui Șerban Cantacuzino în Țara Românească - domnitor al Ţării Româneşti, marchează încercarea de recâştigare a
independenţei prin apropierea de Imperiul Habsburgic
- 1688 - trimite o delegaţie solemnă la Viena pentru a încheia o alianţă.
1688-1714 domnia lui Constantin Brâncoveanu în Țara Românească - domnitor al Ţării Româneşti, îl urmează pe Şerban Cantacuzino (moartea
acestuia îi lasă domnitorului alte posibilităţi de tratative în avantajul ţării)
1693,1710-1711 Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei 1711 – alianța cu Petru cel Mare, țarul Rusiei
1730-1769 Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei și Țării Românești
1764-1767, 1774-1777 Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei
1768-1769 Grigore al III-lea Ghica, domn al Țării Românești 1 octombrie 1777 – a fost omorât de turci, în complicitae cu austriecii,
pentru că s-a împotrivit cedării Bucovinei către Austria
1834-1842 domnia regulamentară a lui Alexandru Ghica în Ţara Românească
1834-1849 domnia regulamentară a lui Mihail Sturza în Moldova
1842-1848 domnia regulamentară a lui Gheorghe Bibescu în Țara Românească
36
CRONOLOGIE
Perioada Eveniment
sec XI-XIII - autonomiile românești din N Pen. Balcanice și din spațiul carpato-dunărean au fost supuse unui puternic asalt cu tendință de anihilare din
partea Imperiului Bizantin în S și din partea Regatului Ungar în N.
- autonomiile au reacționat facând trecerea de la țară, cadrul politic tradițional, la stat.
1204 - Cruciada a IV-a - armatele apusene cuceresc Constantinopolul
- ia ființă Imperiul Latin de Răsărit / Imperiul Bizantin (1204-1261)
- Andrei al II-lea , regele Ungariei, acordă sașilor privilegiul numit Andreanum
1224 - prin acest privilegiu obțineau dreptul de organizare autonomă, cu numeroase privilegii, în schimbul cărora sașii aveau obligații financiare și
militare
1261 - restaurarea statului bizantin
- nu a însemnat şi refacerea puterii de odinioară
1346 - otomanii pătrund în Europa
1357 - Dobrotici a intervenit în evenimentele din Bizanț, primind titlul de strateg și apoi cel de despot
sec XIII - cnezii bolohoveni - aceștia sunt semnalați în letopisețele rusești
sec XIII - teritoriul danubiano-pontic a trecut sub stăpânirea vremelnică a Asăneștilor și apoi al conducătorilor celui de-al doilea Țarat bulgar.
1230 - izvoarele menționează în teritoriul dintre Mangalia și Varna, ,,Țara Cărvunei”
a 2-a jum a sec XIII a aparut un arhiepiscopat bine organizat la Vicina care se va transforma într-o mitropolie
sec XIII-XIV - țările românești erau entități politice și de drept corespunzătoare unui teritoriu.
sec XIV-XVIII Polonia - stat catolic
sec XIV - apariţia statelor medievale româneşti Moldova şi Ţara Românească
sec XIV plata tributului semnifica răscumpărarea păcii, fără alte obligaţii din partea Ţărilor Române
sec XIV in jurul Țării Cărvunei se va întemeia un principat independent condus de către Balica
sec XIV a început expansiunea otomanilor în Peninsula Balcanică
jum sec XIV declinul Hoardei de Aur
până în 1370 menținerea pozițiilor Hoardei în SE Moldovei
1393 otomanii se instalau la Dunăre prin cucerirea de către Baiazid I a țaratului de Târnovo
1396 otomanii se instalau la Dunăre prin cucerirea de către Baiazid I a țaratului de Vidin
din sec XV raporturile dintre Ţările Române şi Poartă au fost stabilite prin capitulaţii
1419-1420 camapanii prin care Dobrogea a fost cucerită de otomani
după 1420 - otomanii au reînnoit statutul de jurământ pentru Ţara Românească
37
accentuat în 1462 - marile puteri din regiune au avut interesul de a păstra Ţările Române ca state-tampon între ele.
a 2-a jum a sec XV din Sfatul domnesc au început să fie eliminați, treptat, boierii fără dregătorii
29 mai 1453 intrarea lui Mehmed al II-lea în Constantinopol – Căderea Constantinopolului în mâna turcilor
1456 otomanii au reînnoit statutul de jurământ pentru Moldova
accentuat în 1484 - marile puteri din regiune au avut interesul de a păstra Ţările Române ca state-tampon între ele.
1484 - luarea în stăpânire a gurilor Dunării, în urma cuceririi importantelor centre strategice și comerciale Chilia și Cetatea Albă
- Transformarea Mării Negre în lac otoman
- instaurarea deplină și efectivă a administrației otomane în Dobrogea
1492 Ioan Albert, devenit rege al Poloniei, a început pregătirile militare pentru înlăturarea dominației otomane asupra Chiliei și Cetății Albe.
până în sec XVI - voievodatul s-a menținut în Transilvania
sec XVI epoca de culminaţie a puterii şi expansiunii otomane
sec XVI habsburgii au devenit o mare forţă în Răsăritul european
- un obiectiv al politicii externe a Austriei (condusă de dinastia Habsburgilor) a devenit Transilvania
sec XVI domniaţia otomană asupra Ţărilor Române s-a accentuat
- regimul tributar devenea unul vasalic
martie 1536 Franța a încheiat cu sultanul un tratat la baza căruia stăatea intenția cooperării impotriva Imperiului Habsburgic
1538-1541 a fost ocupată cetatea Brăilei
1538 - după campanila lui Soliman în Moldova, otomanii au transformat cetatea Tighina într-un complex militar aflat sub dominație otomană
din 1541 - Transilvania - țara a fost condusă de un principe ales de dieta.
după 1541 otomanii au reînnoit statutul de jurământ pentru Transilvania
- marile puteri din regiune au avut interesul de a păstra Ţările Române ca state-tampon între ele.
1546 a fost ocupat Giurgiul
1552 - otomanii au cucerit cetatea Timişoarei
- Banatul a fost transformat în pașalâc
- otomanii au cucerit cetatea Timișoarei, deschizând astfel oștilor otomane drumul spre Transilvania
1593-1606 Războiul de 30 de ani
- Transilvania se remarcă în politica europeană prin participare la război
1594-1601 s-a dezvoltat lupta pentru independență și unire sub conducerea lui Mihai Viteazul
- ca urmare a creșterii influenței Porții, domnia a suferit o transformare notabilă: nu mai era considerată un atribut exclusiv al voinței divine,
din a 2-a jum a sec XVI ea depinzând acum de voința unui stăpân lumesc, care era sultanul
- în concepția otomană, domnia a devenit o funcție administratică, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia
administratică otomană.
38
de la sf sec - Poarta Otomană a făcut ca Sfatul Domnesc să fie numit cu termenul turcesc divan
al XVI-lea
13 noiem 1594 - răscoala antiotomană la București prin suprimarea creditorilor levantini și a garnizoanei otomane
sec XVII-XIX - au fost marcate de Criza Orientală
- marile puteri europene (Austria, Rusia, dar și Franța și Anglia) luptau pentru moștenirea Imperiului Otoman muribund (Omul bolnav al
Europei)
în sec XVII - domnii și principii sunt aleși de Stările privilegiate în momente de mai mare libertate de mișcare sau numiți direct de Poartă;
- și unii și ceilalți aveau nevoie de confirmarea puterii suzerane
1699 Tratatul de la Karlowitz - Austria anexează Transilvania
începutul sec XVIII - marchează apariția unei alte mari puteri, Rusia
sec XVIII încetarea Poloniei de a mai fi o mare putere Europeană
- aceasta a dispărut de pe hartă, fiind împărţită între vecinii mai puternici, Rusia, Prusia şi Austria.
sec XVIII Principatele sunt afectate de conflictele ruso-austro-turce
- Principatele sunt influenţate politic şi teritorial
sec XVIII - în absența unei nobilimi naționale în Transilvania, conducerea luptei românilor pentru drepturi politice a fost asumată de către cler
- figura reprezentativă a fost cea a episcopului greco-catolic Inochentie Micu
1711 Instaurarea domniilor fanariote în Moldova
- este numit ca domn Nicolae Mavrocordat
1716-1821 - boierimea a cerut de 40 de ori înlocuirea fanarioților cu domni aleși de țară, respectându-și cererea la Constantinopol, Petersburg, Viena sau
Paris
1716 Instaurarea domniilor fanariote în Ţara Românească
- este numit ca domn Nicolae Mavrocordat
- în ambele Principate, domniile fanariote au durat până în anul 1821
- au reprezentat o formă de manifestare a crizei Imperiului Otoman, interesat în accentuarea controlului său asupra teritoriilor dependente.
1716-1718 război austro-turc, încheiat prin Pacea de la Passarowitz (1718)
1718 Pacea de la Passarowitz - Principatele Române pierd Banatul şi Oltenia
1735-1739 război ruso-austro-turc, încheiat prin Pacea de la Belgrad (1739)
1739 Pacea de la Belgrad
1730 - ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării
1749 - ultima reunire, dedicată desființării șerbiei
august 1785 - o patentă imperială desființa în modi oficial iobăgia din Transilvania
1746 - desființarea șerbiei în Țara Românească
39
1749 - desființarea șerbiei în Moldova
1772, 1807, 1829 memorii ale muntenilor și moldovenilor către Marile Puteri
- în care se solicita Unirea Principatelor
1768-1774 război ruso-turc, încheiat prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi

- se instaurează protectoratul rusesc asupra Principatelor Române, care se va păstra până în 1856
- Principatele Române pierd Bucovina
- Turcia recunoaște vechile capitulații și autonomia Principatelor
10 iulie 1774 Pacea de la Kuciuk-Kainargi
- tratat încheiat între Rusia și Imperiul Otoman
- Principatele Române pierd Bucovina
1775 Bucovina este anexată Imperiului Habsburgic
1782 înființarea consulatelor rusești la Iași și București
1783 înființarea consulatelor austriece în Principate
1785 înființarea consulatelor prusace în Principate
1789 Revoluția Franceză – este continuată de revoluțiile de la 1848
1802 hatișeriful de la Gulhane
- prin care sultanul stabilea regimul obligațiilor Principatelor și durata domniei la 7 ani
din 1802 - programele partidei al partidei naționale ceruseră alegerea unui domn străin, care fuseseră incluse în propunerile înaintate de adunările ad-
hoc
1803 înființarea consulatelor engleze la Iași și București
1806-1812 război ruso-turc, încheiat prin Pacea de la Bucureşti (1812)
Principatele Române pierd Basarabia
1812 Pacea de la București
- Principatele Române pierd Basarabia
1812 Basarabia a fost încorporată Imperiului ţarist (Rusia)
1807 memoriu adresat de către moldoveni lui Napoleon Bonaparte
marele vistier Iordache Rosetti-Rosnovanu a scris nu mai puțin de 8 proiecte de reformă, propunând instaurarea unui regim politic în care
1817-1818 domnia să fie un simplu organ de supraveghere și control, puterea reală trecând în mâna unei Adunări Obștești și a unui divan controlat de
boierime
1820-1821 organizarea răscoalei lui Tudor Vladimirescu
- trei mari boieri gândesc organizarea unei răscoale pentru obţinerea vechilor privilegii ale ţării, alegându-l comandant pe Tudor Vladimirescu,
mic boier cunoscut pentru relaţiile cu Eteria şi pentru sentimentele antifanariote şi antiturceşti.
40
ianuarie 1821 mişcarea lui Tudor Vladimirescu
- a semnat o convenţie cu eteriştii, cu scopul îndepărtării dominaţiei otomane.
sf. mai 1821 judecarea lui Tudor la Târgoviște
- a fost condamnat şi executat de eterişti.
1821-1822 - boierii au continuat acțiunile și după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu;

- ei au redactat nu mai puțin de 75 de memorii și proiecte de reformă, pe care le-au înaintat rușilor, turcilor și austriecilor, cerând
recunoașterea drepturilor naționale și, în primul rând, reacordarea dreptului de a avea domni pământeni
septembrie 1822 Poarta a acceptat restaurarea domniilor pământene
- sub presiunea Marilor Puteri, Imperiul Otoman a renunţat la domnii fanarioţi
- sunt numiţi domni Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi pe Ion Sandu Sturdza în Moldova.
7 octombrie 1826 Convenţia de la Akkerman
- convenţie otomano-rusă
- a fost reglementată noua situaţie, de revenire la domniile pământene (1822)
- a marcat începutul protectoratului ţarist
- completează tratatul ruso-turc din 1812 de la București
război ruso-turc, încheiat prin Tratatul de la Adrianopol (1829)
1828-1829 - si instaurează protectoratul de jure asupra Principatelor Române
- consacra individualitatea politică a Ţărilor Române
- reorganizarea administrativă internă în temeiul unor noi reglementări, viitoare Regulamente Organice.
1829 Tratatul de la Adrianopol
- si instaurează protectoratul de jure asupra Principatelor Române
- consacra individualitatea politică a Ţărilor Române
- reorganizarea administrativă internă în temeiul unor noi reglementări, viitoare Regulamente Organice.
1828-1834 ocupaţia militară rusă în Principate
1829 Basarabia a devenit oblastie în cadrul Imperiului ţarist
1829 memoriu muntean care propunea unirea Principatelor
1831-1848 Adunarea Stărilor va renaște sub numele de Adunarea Obștească
1833 încercarea Rusiei de a introduce ,,Articolul adiţional” la Regulamentul Organic în Principate
1834 înființarea unei societăți secrete în Transilvania - Sibiu
1835 Adunarea obștească a Moldovei a adoptat sub presiunea Rusiei ,,Articolul adițional” la Regulamentul Organic
1840 înființarea societății secrete în Principate de către Dimitrie Filipescu
41
6.STATUL ROMÂN MODERN
Proiecte politice de modernizare a Principatelor - sec XVIII-XIX
Data Titlul Autorul Provenienţa Conţinut-Semnificaţie
proiectului
1746 CONSTITUŢIA Constantin Mavrocordat Domnesc
1749 1730-1769
1744 SUPLLEX LIBBELUS Inochentie Micu Klein Bisericesc
Partida Naţională - propunea instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari
1769 PROIECT condusă de Gavriil Boierii şi clerul boieri
Callimachi al Moldovei
1772 MEMORIUL DE LA FOCŞANI Boierii din Partida Boieresc - susţinea unirea Moldovei cu Ţara Românească
Naţională
1777 RAŢIO EDUCAŢIONIS Maria Tereza Domnesc - promova idei în avantajul emancipării naționale
1740-1780
1780 PREAVILNICEASCA CONDICĂ Alexandru Ipsilanti Domnesc - primul cod de legi fanariot
- se va aplica în Țara Românească până în preajma revoluției lui Tudor
Vladimirescu (1821), cand a fost înlocuit cu legiuirea Caragea (1818)
1781 EDICTUL DE TOLERANŢĂ Iosif II Domnesc
1780-1790
1785 EDICT Iosif II Domnesc - asigura liberul exercițiu religiilor necatolice, fără să prejudicieze
1780-1790 primatul catolicismului
1791 SUPPLEX LIBBELUS Şcoala Ardeleană Şcoala - a fost semnat în numele națiunii de categoriile sale libere
VALACHORUM (Samuil Micu, Gh. Șincai, Ardeleană - revendica unirea şi independenţa Principatelor sub protecţia Rusiei şi
Petru Maior, I.Budai- Austriei
Deleanu); Ioan Piuariu - sintetiza principalele cereri ale românilor:
Molnar, Iosif Meheși, - șterge numirilor odioase și jignitoare de tolerați, admiși
Ioan Para - reașezarea națiunii române în uzul tuturor drepturilor civile și
,,regnicolare”
- să i se redea națiunii locul pe care l-a avut în viața politică în evul mediu
- clerul, nobililea și plebea să se considere la nivelul Stărilor care
constituiau uniunea celor trei națiuni, reprezentarea proporțională în
Dietă și în funcții
42
1791 MEMORIU Boierimea Pământeană Boieresc
1802 PLAN DE OBLĂDUIRE ARISTO- Dumitrache Sturdza Boieresc - propunea un proiect republican de nuanţă arostocratică.
DEMOCRĂTICEASCĂ - s-a confruntat aşa-numita ,,partidă naţionaă", ce avea să se manifeste şi
în sec XIX
- Codul Callimachi și Legiuirea Caragea s-au redactat din inițiativa
1817 CODUL CALLIMACHI Scarlat Callimachi Domnesc domnilor fanarioți Scarlat Callimachi în Moldova și Ioan Caragea în Țara
Românească
1817 PROIECT DE REFORMĂ Iordache Rosetti Boieresc
1818 Rosnovanu
1818 LEGIUIREA LUI CARAGEA Ion Caragea Domnesc - Codul Callimachi și Legiuirea Caragea s-au redactat din inițiativa
domnilor fanarioți Scarlat Callimachi în Moldova și Ioan Caragea în Țara
Românească
23 ianuarie 1821 PROCLAMAŢIA DE LA PADEŞ; Tudor Vladimirescu Gruparea - se cereau reformarea administraţiei, justiţiei, învăţământului,
CERERILE NORODULUI boierimii economiei, respectarea autonomiei Principatelor şi instituirea principiului
ROMÂNESC pământene suveranităţii poporului.
- era în apartanență îndreptat împotriva fanarioților, nu a Porții
- în realitate, alungarea grecilor era doar primul pas pe calea cuceririi
independenței
1822 CONSTITUŢIA CÂRVUNARILOR Ionică Tăutul Boieresc - înaintată domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza
- cuprindea revendicări precum garantarea libertăţii persoanei, a
egalităţii în faţa legilor sau formarea unei adunări reprezentative - Sfatul
Obştesc.
1826 ÎNSEMNAREA CĂLĂTORIEI Dinicu Golescu Boieresc - susținea unirea tuturor provinciilor românești sub forma Daciei Mari
MELE
1826 PROIECT DE REFORMĂ Eufrosin Poteca Partida
Naţională
43
1831 REGULAMENTUL ORGANIC Comisia de boieri Rusesc - a pus bazele parlamentarsimului în Principate şi a prevăzut necesitatea
1832 1 ianuarie 1831 - Ţara Rom. condusă de Minciaki Unirii
1 iulie 1832 - Moldova - a pus bazele parlamentarsimului în Principate şi a prevăzut necesitatea
Unirii
- ambele Regulamente Organice au avut rol de constituţie în Principate,
redactate de 2 comisii boiereşti, sub preşedenţia consulului general rus
Minciaki, conform şi cu indicaţiile Curţii imperiale de la Sankt Petersburg
(Rusia devenise ,,putere protectoare" a Principatelor, prin Tratatul de la
Adrianopol, 1829) şi aprobarea de la Instanbul, care au rămas în vigoare
până în 1858
- domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor
Organice au fost numiţi domni regulamentari
- sub presiunea Porții, Adunarea obștească a votat ,,Articolul adițional” la
ACT DE UNIRE ŞI Regulamentul Organic
1838 INDEPENDENŢĂ/OSĂBICTUL Ion Câmpineanu Partida - preconiza unirea principatelor într-un ,,regat al Daciei” independent
ACT Naţională - cerea înlăturarea suzeranității otomane și a protectoratului țarist
- alegerea unui domn ereditar
1843 FRĂŢIA Nicolae Bălcescu Gruparea - organizație masonică în care se regăsea elita culturală din toate
București Ion Ghica prepaşoptistă provinciile românești
Christian Tell - unirea Țării Românești cu Moldova
- independența acestora
- emanciparea clăcașilor
- egalitatea cetățenilor în fața legii
- Societatea Frăția. a avut un rol important în pregătirea și desfășurarea
Revoluției de la 1848 în Țara Românească
44
REVOLUȚIA ROMÂNA DE LA 1848-1849
A. Revoluția în Moldova
Data Conținut-Semnificație
27 martie/8 aprilie 1848 adunarea de protest de la hotelul Petersburg din Iași
iulie 1848 armata țaristă intervine și reprimă mișcarea revoluționară
din septembrie 1848 - rușii au instituit controlul asupra Țării Românești și Moldovei
B. Revoluția din Țara Românească
9-21 iunie 1848 Comitetul revoluționar de la Islaz
- principiile comitetului își au sorgintea în evoluția ideilor cuprinse în memorandumurile boierilor reformatori, în proclamația dată de Tudor
Vladimirescu și în aspirațiile boierilor liberali din adunările legislative din cele două Principate (Moldova și Țara Românească)
11/23 iunie 1848 domnitorul Gheorghe Bibescu acceptă silit programul revoluției drept constituție și formarea unui nou guvern având ca membri fruntași ai
revoluției
13 iunie 1848 abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu
14/26 iunie - Țara Românească este condusă de guvernul provizoriu, care a adoptat o serie de măsuri democratice
28 iulie/9 august 1848 - instaurarea unui guvern provizoriu format în majoritate din tineri intelectuali liberali
- guvernul revoluționar a încercat să-și consolideze poziția prin promovarea unor reforme și înființarea de noi instituții
28 iulie/9 august 1848 guvernul provizoriu este înlocuit de o locotenență domnească
din septembrie 1848 - rușii au instituit controlul asupra Țării Românești și Moldovei
6/18 septembrie 1848 populația Bucureștiului organizează o manifestație în fața consulatului rus arzând în semn de protest Arhondologia și Regulamentul Organic
13 septembrie 1848 armata otomană a intrat în București, intervenția armată punând capăt revoluției în țara Românească
13/25 septembrie 1848 înfruntarea din Dealul Spirii dintre turci și pompierii conduși de Pavel Zăgănescu
C. Revoluția în Bucovina
8/20 mai 1848 la Cernăuți are loc o Adunare populară condusă de E. Hurmuzachi
45
D. Revoluția din Banat, Crișana și Bihor
15/27 iunie 1848 Adunarea de la Lugoj prezidată de Eftimie Murgu
E. Revoluția din Transilvania
18 aprilie 1848 adunarea din Catedrala din Blaj
3/15 mai 1848 Adunarea Națională de pe Câmpia Libertății din Blaj
18/30 mai 1848 Dieta din Cluj a votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria
3-16 septembrie 1848 a 3-a Adunare de la Blaj
- adunarea de la Blaj a însemnat începutul insurecției, abandonarea legalității și asumarea revoluției ca mijloc pentru transpunerea în practică
a programului autodeterminării, înarmarea poporului și organizarea Transilvaniei pe baza principiului de naționalitate
aprilie-iulie 1849 - într-o încercare de a salva revoluția națională, Nicolae Bălcescu a căutat să facă posibilă reconcilierea dintre guvernul ungar și Avram Iancu
- înțelegerea s-a încheiat prea tarziu
oct 1848 - iulie 1849 război civil între trupele austriece și cele maghiare
2/14 iulie 1849 semnarea Proiectului de pacificare la Seghedin între români și unguri
1/13 august 1849 - forțele austriece și rusești înfrâng armata maghiară
- înfrângerea armatei maghiare la Șiria lângă Arad - moment care marchează sfârșitul revoluției
46
PROGRAMELE REVOLUŢIEI ROMÂNE DE LA 1848
Programe revoluţionare Lideri politici Modernizarea statului Aspecte naţionale Aspecte sociale
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
Petiţia proclamaţie Gruparea Desfiinţarea cenzurii; funcţii ,,Sfânta păzitr a Regulamentului ..Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor
(27 martie 1848) paşoptistă acordate după merit; reforma Organic" (de teama unei intervenţii săteni"
-Iaşi-  Vasile şcolilor; siguranţă personală; din partea Rusiei)
Alecsandri desfiinţarea pedepselor corporale.
 Al.I.Cuza
 Gr. Cuza
Petiţia naţională Gruparea ,,Naţiunea română cere libertatea ,,Naţiunea română răzimată pe Desfiinţarea iobăgiei fără nicio
(3-5 mai 1848) paşoptistă de a vorbi, de a scrie şi de a tipări principiul libertăţii, egalităţii şi despăgubire.
Blaj-Transilvania  Simion Bărnuţiu fără nici o censură"; Asigurarea fraternităţii, pretinde independenţa
- în cadrul Marii Adunări libertăţii personale; şcoli româneşti; sa naţională"; lozinca adunării de la
Naționale de la Blaj s-a biserica română să fie egală în Blaj: ,,Noi vrem să ne unim cu ţara";
strigat: ,,noi vrem să ne drepturi cu celelalte biserici ale respingea anexarea Transilvaniei la
unim cu țara!” Transilvaniei. Ungaria.
Prinţipiile noastre pentru Gruparea ,,Întemeierea instituţiilor ţării pe ,,Unirea Moldovei şi Valahiei într-un ,,Împroprietărirea locuitorilor săteni fără
reformarea patriei paşoptistă prinţipiile de libertate şi egalitate şi singur stat neatârnat românesc" nici o despăgubire"
(12 mai 1848)  C. Negri de frăţietate": Desfiinţarea
(revoluţionari moldoveni  Vasile boierescului şi a oricăror alte dări;
refugiați la Brașov) Alecsandri egalitatea în drepturi civile şi
politice; desfiinţarea tuturor
privilegiilor.
Petiţia ţării Gruparea Autonomiia bisericii ortodoxe, o Autonomia provinciei. Desfiinţarea clăcii.
(20 mai 1848) paşoptistă dietă care să cuprindă
Bucovina  Eudoxiu reprezentanţi ai tuturor stărilor şi o
Cernăuţi Hurmuzaki conducere proprie în administraţie,
justiţie şi politică. Libertatea
persoanei.
47
Proclamaţia de la Islaz Gruparea Egalitatea drepturilor politice; ,,Independenţa administrativă şi ,,Emanciparea clăcaşilor ce se fac
(9 iunie 1848) paşoptistă adunare generală compusă din legislativă a Ţării Româneşti, pe proprietari prin despăgubire". Dezrobirea
Ţara Românească  I.H.Rădulescu reprezentanţi ai tuturor stărilor temeiul tratatelor lui Mircea şi ţiganilor.
societăţii; domn responsabil, ales Vlad Voievod şi neamestec al
pe 5 ani şi căutat în toate stările niciunei puteri din afară în cele
societăţii; contribuţie generală, dinăuntru ale sale".
libertatea absolută a tiparului;
desfiinţarea rangurilor; instrucţie
egală; contribuţie generală.
Petiţia neamului românesc  Eftimie Murgu Autonomia Bisericii ortodoxe. Respectarea naţiunii române; Emanciparea clăcaşilor prin despăgubire.
din Ungaria şi banat autonomia provinciei; oficializarea
(15 iunie 1848) limbii române.
Lugoj-Banat
Dorinţele Partidei Gruparea Desfiinţarea privilegiilor, egalitate ,,Unirea Moldovei cu Muntenia este
Naţionale din Moldova paşoptistă în faţa legii, libertatea cuvândului; cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi
(august 1848)  M.Kogălniceanu instrucţie egală ţi gratuită; tot edificiul naţional".
Cernăuţi libertatea întrunirilor; desfiinţarea
rangurilor; contribuţie generală.
48
CRONOLOGIE DUPĂ REVOLUȚIA DE LA 1848-1849
Perioada Eveniment
1849 Convenția de la Balta Liman
- între puterea suzerană (Poarta) și puterea protectoare (Rusia), care îngrădea și mai multautonomia internă a Principatelor
- Poarta și Rusia își abrogă dreptul numirii domnilor, durata domniilor reducându-se la 7 ani.
- Adunările obștești erau dizolvate și înlocuite cu adunări, compuse exclusiv din marii boieri.
după 1852 - odată cu venirea lui Napoleon al III-lea la conducerea Franței, unioniștii și-au schimbat direcția, orientându-se cu precădere către curțile
eruopene considerate a fi favorabile cauzei românești.
- Memorii au fost adresate Parisului și Londrei, iar diferite articole favorabile au fost publicate în presa franceză, engleză și italiană
1853-1856 Războiul Crimeii
- Conflictul armat între Rusia şi Imperiul Otoman a dus la ocupaţia militară, mai întâi rusă, apoi otomano-habsburgică a Principatelor.
- sprijinit de Anglia și Franța, Imperiul Otoman a obținut victoria asupra Rusiei.
- a reprezentat un moment de criză în evoluția ,,problemei orientale”
- La sfârşitul războiului s-a creat un context favorabil pentru ca problema românească să capteze interesul diplomaţiei europene.
- înfrângerea Rusiei a fost sancționată prin încheierea protectoratului pe care l-a exercitat asupra Principatelor
- a fost încheiat prin Tratatul de Pace de la Paris din 30 martie 1856
septembrie 1854 Revenirea în ţară a celor doi domni,
Barbu Ştirbei și Gr. Alexandru Ghica
- În Ţara Românească, Barbu Ştirbei are o atitudine defavorabilă mişcării unioniste;
- În Moldova, Gr. Alexandru Ghica permite apariţia unor publicaţii ca: ,,România literară" şi ..Steaua Dunării", ce au contribuit la pregătirea
spiritelor pentru realizarea Unirii.realizarea Unirii.
1855-1856 Acţiuni pentru atragerea opiniei publice în favoarea Unirii
 Au fost atraşi de partea cauzei româneşti:
- personalităţi politice ca: împăratul Napoleon al III-lea, ministrul de externe francez Walewski şi premierul englez Plamerston;
- personalităţi publice şi culturale ca: Jules Michelet, Edgar Quinet, J.A. Vaillant
1856-1859 guvernarea Principatelor prin căimăcămie
- locotenenţă domnească în perioada în care tronul era vacant.
începutul 1857 se formau Comitetele Unirii şi apoi Comitetul Central al Unirii
- Aceste organisme coordonau activitatea pentru Unire şi popularizau programul politic naţional ce viza: autonomia, neutralitatea, prinţi
străini, Unirea, guvern reprezentativ şi o adunare cu caracter reprezentativ.
49
iulie 1857 - în urma falsificării alegerilor ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857) de către reprezentanții Imperiului Otoman, Napoleon al III-lea
amenința ruperea relațiilor cu Poarta
- Unioniștii au câștigat alegerile pentru adunările ad-hoc din ambele Principate
Întâlnirea de la Osborne
august 1857 - Se întâlnesc împăratul Napoleon al III-lea şi regina Victoria pentru a analiza situaţia din Principate după ce se aflase că Vogoride, caimacamul
Moldovei, falsificase alegerile pentru adunările ad-hoc. Întâlnirea s-a încheiat cu un compromis: Franţa refuză să sprijine Unirea deplină sub
un principe străin şi se declară pentru o simplă unire legisativă, iar Anglia se angajează să intervină pentru anularea alegerilor falsificate şi
convocarea de noi alegeri.
octombrie 1857 - cele două adunări din Moldova și Țara Românească s-au întrunit și au elaborat rezoluții prin care cereau unirea, autonomia și o garantare
colectivă a noii ordini de către marile puteri
1858 - Poarta refuză să accepte revendicarea unirii, pe care o considera contrară clauzelor Tratatului de la Paris
- comisia de anchetă a prezentat raportul său către marile puteri asupra dorințelor românilor, exprimate în adunările ad-hoc
50
Proiecte politice de modernizare a Principatelor (Proiectul Marii Uniri) - sec XIX-XX
Data Titlul Autorul Conţinut-Semnificaţie
30 martie 1856 Tratatul de Pace de la Paris/ Marile Puteri - Tratatul a încheiat Războiul Crimeii din 1853-1856
Congresul de Pace de la Paris (Franţa) - Congresul a hotărât ca statutul politico-juridic al Pincipatelor să fie schimbat în sensul că ele rămân sub
suzeranitatea otomană, dar trec sub garanţia colectivă a Marilor Puteri (Franța, Anglia, Rusia, Prusia, Sardinia,
Austria și Imperiul otoman), care înlocuiau potectoratul rus.
- S-a hotărât consultarea locuitorilor din Principate în cadrul unor adunări ad-hoc în chestiunea Unirii;
- Moldova și Țara Românească intrau sub protecția colectivă a celor 7 Puteri.
- S-a decis să se acorde libertatea de navigaţie pe Dunăre şi constituirea unei Comisii permanente compusă din
statele riverane.
- Se retrocedau Moldovei de către Rusia cele trei judeţe din S Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad;
- Se prevedea întrunirea la ucureşti a unei comisii alcătuite din reprezentanţii celor şapte Mari Puteri pentru a
cerceta starea internă a ţărilor şi a face propuneri pentru reorganizarea lor.
7-8 octombrie/ Adunările ad-hoc ale Mişcarea - Având un conţinut asemănător, aceste rezoluţii cereau:
19-20 octombrie Moldovei şi Ţării Româneşti Unionistă - respectarea autonomiei Principatelor;
1857 votează rezoluţiile - unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România;
Partida - prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori
Naţională să fie crescuți în religia țării;
- neutralitatea pământului Principatelor;
- puterea legiuitoare să fie încredințată unei Adunări obstești în care să fie reprezentate toate
interesele nației.
10/22 mai - Conferinţa de la Paris/ Marile Puteri  Analizează cererile adunărilor ad-hoc cuprinse într-un Raport şi le include într-o Convenţie. Aceasta
7-19 august 1858 Convenția de la Paris stipula:
- statutul politico-juridic rămânea cel fixat la Paris în 1856;
- se recunoştea Unirea Principatelor sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, ce
trebuiau să aibă guverne, adunări, domni separaţi;
- singure constituţii comune erau: Comisia Centrală cu atribuţii legislative şi Curtea de Justiţie şi
Casaţie cu atribuţii juridice, ambele cu sediul la Focşani;
- abolirea privilegiilor, raporturi noi, moderne.
- Convenția de la Paris nici nu împlinea, dar nici nu anula speranța de unire a Principatelor Române.
1859 DUBLA ALEGERE A LUI CUZA Adunările
5 iuanuarie 1859 - Moldova Elective
24 ianuarie 1859 - Țara Rom.
51
1864 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL Al.I.Cuza - Proiect politic de modernizare a Principatelor
CONVENŢIEI DE LA PARIS - Document Constitutional inainte de 1866
- în anul 1864 a izbucnit un conflict între puterea executivă - domn şi guvern pe de o parte şi puterea
legislativă pe de altă parte.
- după lovitura de stat din 2 mai 1864, Cuza a organizat un plebiscit în zilele de 10/22 mai şi 14/26
mai 1864 prin care este aprobat un nou act constituţional şi o nouă lege electorală
- noul act constituţional, introdus cu acordul Porţii şi Puterilor Garante, a menţinut principiul
separaţiei puterilor în stat, dar a prevăzut modificări esenţiale în organizarea legislativului.
- Cuza a introdus al doilea Corp Legislativ, Senatul, numit şi Corp Ponderator, punând bazele
sistemului bicameral.
1868 Pronunciamentul Mişcarea
naţională a
românilor din
Transilvania
George Bariţiu
- Consolidarea Rusiei ca putere în Balcani a nemulţumit Austro-Ungaria, dar şi Anglia, astfel că negocierile s-au
reluat sub patronajul lui Bismark. Tratatul de la Berlin prevedea:
 Bosnia şi Herţegovina erau trecute sub administraţia Austro-Ungariei;
 Bulgaria - micşorată la spaţiul dintre Dunăre şi Munţii Balcani şi pusă sub suzeranitatea Porţii;
 în S Munţilor Balcani s-a construit provincia Rumelia Orientală;
 Rusia ocupă cetăţile Kara, Ardahan şi Batum;
 Anglia primea insula Cipru;
 Serbia şi Muntenegru - independente;
1/13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin/ Marile Puteri
 Articolele 47-53 priveau România şi recunoşteau independenţa, cu unele condiţii:
Congresul de Pace de la Berlin (Germania) - modificarea art. 7 din Constituţia din 1866 privind acordarea cetăţeniei locuitorilor străini;
- rezolvarea litigiului legat de construcţia căii ferate Roman-Vârciorova, prin răscumpărarea acţiunilor fostei
societăţi a drumurilor de fier în favoarea bancherilor germani (Societății Strousberg);
- acceptarea schimbului teritorial propus de Rusia: Dobrogea, în locul celor 3 judeţe din Sudul Basarabiei, ceea
ce încălca angajamentele din aprilie 1877
52
Mişcarea
1892 MEMORANDUMUL naţională a
românilor din
Transilvania
Conducerea
P.N.R.
30 martie 1918 DECLARAŢIA DE UNIRE DE LA Mişcarea Sfatul Țării: Publicul, zguduit de entuziasm, strigă „Trăiască România, trăiască Măria Sa, regele
CHIŞINĂU naţională Ferdinand!”
basarabeană
Sfatul Ţării
11/24 octombrie DECLARAŢIA DE LA CERNĂUŢI Mişcarea Pretindem că împreună cu frații noștri din Transilvania și Ungaria, cu care ne găsim în aceeași situație,
1918 naţională să ne plămădim viitorul, care ne convine nouă, în cadrul românismului.
bucovineană
Congresul
General al
Bucovinei
18 noiembrie/ REZOLUŢIA UNIRII Consiliul - Rezoluția privind unirea Transilvaniei cu România
1 decembrie naţional - Transilvania se unește cu România;
1918 român - în prezenţa a 1228 delegaţi şi 100 000 de persoane, Vasile Goldiş a citit ,,Proclamaţia" de unire a
central Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
S-au constituit organe provizotii:
Vasile Goldiş - Marele Sfat Naţional - legislativ - Gh. Pop de Băseşti
- Consiliul dirigent - Iuliu Maniu
- 1919-1920 - Tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles prin care era recunoscut statul
național unitar român pe plan internațional
53
STATUL ROMÂN MODERN ÎNTRE 1859-1918. PROIECTE ŞI REALIZĂRI
A. Dubla alegere a lui Al.I.Cuza
Data Evenimentul Conţinut-Semnificaţie
5-24 ianuarie 1859 – domnia lui Alexandru Ioan Cuza
11/23 februarie 1866
5/17 iuanuarie 1859 alegerea lui Al.I.Cuza - domnitor în - pentru înfăptuirea Unirii respectând Convenția de la Paris din 1858, Adunările Electorale de la Iași și
Moldova București l-au ales pe revoluționarul pașoptist Al.I.Cuza domnitor
24 ianuarie/5 februarie alegerea lui Al.I.Cuza - domnitor în - pentru înfăptuirea Unirii respectând Convenția de la Paris din 1858, Adunările Electorale de la Iași și
1859 Țara Românească București l-au ales pe revoluționarul pașoptist Al.I.Cuza domnitor
24 ianuarie 1859 s-au pus bazele statului național - prin alegerea lui Cuza în ambele Principate române
modern român
11/23 februarie 1866 abdicarea lui Al.I.Cuza - unirea era în pericol
5 ianuarie 1859 - 1862 domnia lui Alexandru Ioan Cuza - domnitor al Moldovei
24 ianuarie 1859 - 1862 domnia lui Alexandru Ioan Cuza - domnitor al Țării Românești
1862 - 23 februarie 1866 domnia lui Alexandru Ioan Cuza - domn al Principatelor Unite ale Valahiei și Moldovei
1859 Unirea Principatelor - Mica Unire - Unirea Moldovei cu Țara Românească
26 martie/7parilie 1859 Marile Puteri s-au întrunit la Paris - cu excepția Austriei și Imperiului Otoman, celelalte au recunoscut actul de la 24 ianuarie
25 august/6 septembrie se desfăşoară a treia şedinţă a - Sub presiunea puterilor garante, Poarta şi Austria recunosc dubla alegere a lui Cuza.
1859 Conferinţei de la Paris
11 septembrie 1859 închiderea taberei de la Floreşti - Ca urmare a faptului că Poarta şi Austria au recunoscut dubla alegere şi astfel situaţia încordată la
Dunăre dispăruse, Cuza ordonă închiderea taberei militare.
1860 măsuri pentru unificarea aparatului - Fără a aştepta hotărârea Marilor Puteri, Cuza unifică armata, pe care o aşaza sub o singură conducere,
de stat generalul Emanoil Florescu; unifică serviciul de telegraf
26 octombrie/7 noiembrie Inaugurarea Universităţii din Iaşi - Se crea prima universitate de la noi, cu patru facultăţi: drept, filosofie, ştiinţe, teologie.
1860
1864 inaugurarea Universității din
București
1861 Bucovina este organizată ca ducat
autonom
22 noiembrie/4 Conferinţa de la Constantinopol - Convocată oentru a dezbate problema Unirii depline, mai ales a celei
decembrie legislativ -administrative.
1861
54
4/16 decembrie 1861 Firmanul Porţii cu privire la Unirea - Prin acest act, Poarta recunoaşte Unirea Instituţională, dar numai pe timpul domniei lui Cuza, ceea ce
deplină era pentru Cuza o încununare a eforturilor sale şi deschidea posibilitatea de a trece la înfăptuirea unor
obiective ce vizau modernizarea societăţii.
22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic și o - Principatele Unite și-au luat numele de România
singură Adunare Legislativă - după 1866 se folosea în guvernare procedeul potrivit căruia regele încredința guvernul unui lider de
partid, după care dizolva parlamentul și se organizau alegeri generale
- Primul guvern unic al României era de coloratură conservatoare şi se opunea unei reforme agrare în
22 ianuarie 1862 - Guvernul Barbu Catargiu sensul cum fusese cerută la 1848. Dezbaterile din adunare au fost aprinse, iar ulterior Barbi Catargiu este
8 iunie 1862 asasinat.
24 ianuarie 1862 Parlamentul unic îşi va deschide - comisia de la Focşani îşi va înceta astfel activitatea.
lucrările, iar Bucureşti devenea
capitala Principatelor
24 ianuarie/5 februarie Cuza anunță recunoașterea de - discurs rostit de Al.I.Cuza
1862 către turci a Unirii Principatelor
6 iunie 1862 Discursul lui Mihail Kogălniceanu în - Acest discurs arată că a sosit vremea ca ţăranii şă fie împroprietăriţi cu loturile avute în folosinţă.
Adunare
24 iunie/ 6 iulie 1862 - Guvernul N. Kretzulescu - Continuă activitatea de unificare administrativă cu serviciile sanitare, reorganizează şcoala de
11/23 octombrie 1863 silvicultură şi formează Direcţia Generală a Arhivelor. Acest guvern, cu ştirea domnului, a protejat
tranzitul armelor sârbeşti de la Belgrad la Crivina pe Dunăre. Cuza va primi de la prinţul Mihail Obrenovici
o spadă cu inscripţia ,,Amicul sigur în vremuri nesigure".
22 ianuarie 1863 Discursul în Adunare a lui Anastase - Primul moment când Cuza este atacat de opoziţie că nu respectă legea de la Paris din 1858 şi că situaţia
Panu financiară a ţării este precară; în acelaşi discurs, Anastase Panu face şi o critică la adresa clasei politice,
care se pierdea în dezbateri inutile, urmărind numai interese personale sau de partid.
27 iunie 1863 Memoriul lui Cuza către Poartă - În acest document, Cuza se pronunţa pentru un regim de autoritate, chiar o nouă lege electorală care să
limiteze puterea legislativului domnat de conservatori, ce se opuneau reformelor.
12/24 octombrie 1863 - 26 Guvernul Kogălniceanu - Al.I.Cuza a încredinţat conducerea ţării unui guverm de orientare liberală condus de Mihail
ianuarie/7 februarie 1865 Kogălniceanu
- Guvernul va realiza un şir de reforme dorite de domnitor şi aşteptate de populaţie.
25 decembrie 1863 este votată legea secularizării - Se hotăra ca toate averile mănăstireşti sunt şi rămân statului, veniturile lor trecând la bugetul statului,
55
averilor mănăstireşti oferindu-se o despăgubire pentru aceasta. Astfel, se oprea o parte din venitul naţional care ieşea în afara
ţării sub formă de danii către muntele Athos.
2/14 mai 1864 Lovitură de stat - Al.I.Cuza recurge la o măsură extremă: dizolvă Adunarea şi menţine guvernul, cu toate că acesta primise
vot de blam şi conform procedurilor Convenţiei de la Paris, trebuia schimbat. Motivaţia domnului era
legată de faptul că opoziţia din Adunare îl împiedica să înfăptuiască reformele cerute de dezvoltarea ţării.
1 decembrie 1864 s-a înființat Casa de Economii și - instituție financiară care va avea un rol însemnat în dezvoltarea economiei țării
Conemnațiuni
1865-1866 Codul Civil - a fost alcătuit după modelul francez (1810) și prusac (1851)
Codul Penal - asigura individului libertăți personale
- garanta egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii
- apăra proprietatea privată
1866 înființarea Senatului
1868 Legea pentru organizarea puterii
armate
1885 Biserica Ortodoxă și-a proclamat -a fost adoptată apoi Legea clerului mirean și a seminariilor care prevedea salarizarea preoților din
autocefalia în raport cu Patriarhia bugetul statului sau al localităților
din Constantinopol
56
REFORMELE LUI AL.I.CUZA
Reforme pentru Statutul dezvoltător al Secularizarea averilor mănăstireşti.
consolidarea Unirii Reforma agrară Convenţiei de la Paris Alte reforme
- Unificarea şi centralizarea: 14/26 august 1864 - legea rurală: - apare după lovitura de stat de la 2 mai - mănăstirile închinate:
 serviciului de vamă; - formularea definitivă în şedinţele 1864;  11,14% Ţara Românească;
 serviciului de telegraf
- este numit inspector general
plenare ale guvernului din 11/23 şi - Cuza explica necesitatea dizolvării  12,16% Moldova.
Cezar Librecht; 12/24 august 1864; parlamentului; - iulie 1863: compensaţii şi despăgubiri băneşti călugărilor
 serviciului de administraţie; - se desfiinţau obligaţiile feudale - plebiscit pentru o nouă Constituţie: greci şi o sumă separată pentru construirea unor şcoli laice
 cursul monetar; ale clăcaşilor; 1. Domnul primea largi prerogaticve: şi a unui spital la Constantinopol;
- Armata - îşi începe activitatea - clăcaşii deveneau proprietari pe - iniţiază legile cu ajutorul Consiliului de - Poarta respinge oferta;
Ministerul de război sub
conducerea gen. Ion Emanoil
pământul avut în folosinţă în stat, organ nou creat; - 25 decembrie 1863 - este aprobată legea cu o majoritate
Florescu(tabăra de la Floreşti se funcţie de numărul de vite; erau - numeşte preşedintele Adunării; largă;
bucură de o comandă unică, trei categorii: fruntaşi, mijlocaşi şi - numeşte un sfert din membrii Corpului - veniturile mănăstireşti - averi ale statului ce aparţin
20 april-11 sept 1859); pălmaşi; ponderator. bugetului;
- Instrucţia şi administraţia
- se plăteau timp de 15 ani 2. Parlamentul devena bicameral - Franţa susţine;
armatei unice;
- Uniformizarea legislativă este despăgubiri băneşti moşierilor; Adunare - corpul ponderator - Rusia, Austria, Turcia - împotrivă;
impulsionată de comisia centrală - pământul primit nu trebuia să  regulamentul Adunării era alcătuit de - conferinţa ambasadorilor de la Constantinopol - convine
de la Focşani, care îşi începe depăşească 2/3 din suprafaţa Guvern; asupra unei despăgubiri pe care mănăstirile nu au vrut să o
lucrările între 1859-1862: moşiei expropriate;  Senatul avea dreptul de a primii petiţii. primească;
 un proiect de constituţie;
- pământul nu putea fi înstrăinat 3. Se lărgea considerabil numărul - 1864 - legea instrucţiunii publice - introduce
 un proiect de lege rurală;
 un proiect de lege electorală. timp de 30 de ani; alegătorilor, împărţit în 2 categorii: obligativitatea învăţământului primar de 4 ani, extinzând
- reorganizarea şcolii de - nu s-a alcătuit un regulament clar  primari, votau prin delegaţie: învăţământul secundar;
silvicultură; de aplicare;  direcţi, după posibilităţi financiare. Se - legea comunală;
- se înfiinţează direcţia generală - lipsa inginerilor-topografi a permitea accesul mai larg al burgheziei în - legea organizării puterii armate;
a arhivelor statului;
- în aparatul de stat se introduce
înlesnit înşelarea ţăranilor la formare. - legea organizării judecătoreşti;
principiul de egalitate în faţa măsurare; - legea unificării sistemelor de măsuri metrice şi greutăţi;
legii şi desfiinţarea privilegiilor; - proprietarii nu au angajat altă Sistemul confirmat de plebiscitul - codul civil şi penal (1865-1866);
- sunt organizare judecătorii forţă de muncă şi terenurile au 22-26 mai 1864 - 682,000 de participanţi. - se desfiinţa jurisdicţia consulară.
săteşti
rămas nelucrate Marile Puteri reacţionează, dar aprobă
(1865-1867, recolte slabe) statutul, dreptul de a ne modifica legile,
indiferent de prevederile Convenţiei de la
Paris.
57
B. România de la proclamarea independenţei la Marea Unire - Obţinerea şi recunoaşterea Independenţei
2/14 mai 1864 Lovitură de stat - Al.I.Cuza recurge la o măsură extremă: dizolvă Adunarea şi menţine guvernul, cu toate că acesta
primise vot de blam şi conform procedurilor Convenţiei de la Paris, trebuia schimbat. Motivaţia
domnului era legată de faptul că opoziţia din Adunare îl împiedica să înfăptuiască reformele cerute de
dezvoltarea ţării.
11/23 februarie 1866 înlăturarea lui Cuza de pe tronul - rezultatul ,,monstruoasei coaliții” formată din conservatorii și liberalii radicali nemuțumiți de poziția
Princpiatelor lui Cuza față de reforme
- se dorea aducerea unui prinț străin
1866 instituționalizarea regimului - bazat pe alegeri periodice, a grăbit închegarea partidelor politice
parlamentar modern - unificarea grupărilor liberale a fost una din preocupările principale ale lui Ion.C.Brătianu și C.A.Rosetti
aprilie 1866 – Domnia lui Carol I pe tronul - 1866-1881 - prima parte a domniei lui Carol I
10 octombrie 1914 Principatelor - 1881-1914 - a doua domnie a lui Carol I
1878 acordarea titlului de Alteță regală lui
Carol I
1881 Carol I – rege al României - România devine regat
10/22 mai 1866 a sosit în ţară principele Carol de - proclamarea principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen ca domn al României
Hohenzollern - fusese acceptat de populaţie cu drept de vot prin plebiscit
- era originar din Prusia;
- bucurându-se de cancelariile europene, fiind rudă cu suveranii Prusiei și Franței, a înlăturat tendințele
separatiste ale Turciei și a altor puteri
1867 Programul de la Concordia - a însemnat o primă încercare de constituire a unui partid liberal
1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat - moneda națională leul
pe moneda națională
România
1870-1871 Război: Franța-Prusia - înfrângerea Franței a creat o situație neașteptată care impunea moderație și o abilă activitate
diplomatică
1871 Basarabia a fost organizată ca gubernie
imperială.
24 mai 1875 - s-au pus bazele PNL - în urma coaliției Mazar-Pașa
- Programul partidului avea în vedere:
respectarea legilor și a regimului constituțional, apărarea libertății personale, organizarea
58
învățământului și a armatei. Programul economic susținea inițiativa particulară și întărirea rolului
statului, împroprietărirea însurățeilor, reducerea sarcinilor fiscale și a cheltuierilor publice. În plan
extern, liberalii militau pentru pace și respectarea tratatelor
1892 Conrgresul PNL - a elaborat un nou program al partidului bazat pe necesitatea respectării legilor, desfășurarea
alegerilor în mod liber, măsuri pentru îmbunătățirea situației sătenilor, sprijinirea românilor din afara
granițelor
1875-1876 redeschiderea Crizei Orientale - prin lupta antiotomană condusă de Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Serbia, Muntenegru și a intervenției
Rusiei de partea acestora
- 1875 - răscoala Bosniei și Herțegovinei
- 1876 - răscoala Bulgariei, Serbiei și Muntenegrului
1875-1891 Ion C.Brătianu – conducător PNL
1891-1892 Dumitru Brătianu – conducător PNL
1892-1909 Dimitrie Sturdza – conducător PNL
1909-1927 Ion I.C.Brătianu – conducător PNL
4/16 ianuarie 1876 Nota Diplomatică a lui Lascăr Catargiu - adresată de prim-ministrul Lascăr Catargiu agenților diplomatici ai României acreditați în strâinătate în
care se sublinia că statul român nu face „în niciun fel parte integrantă Imperiului Otoman”
1876 Constituția Otomană - preciza că România rămânea o ,,provincie privilegiată” a Imperiului Otoman
16/28 iunie 1876 Nota Diplomatică a lui Mihail - adresată agenților diplomatici români prin care se revendica, practic, independența României
Kogălniceanu
- semnată la Bucureşti de ministrul de externe român, Mihail Kogălniceanu şi baronul Dimitri Sturdza
fixa condiţiile de trecere a trupelor ruse spre Balcani cu respectarea integrităţii statului român.
4/16 aprilie 1877 Convenţia româno-rusă încheiată de - traseul de deplasare era fixat în detaliu, iar cheltuielile erau suportate de Rusia.
guvernul liberal condus de - Convenţia nu prevedea şi colaborarea militară, dar marca un moment în calea afirmării de sine
Ion.C.Brătianu stătătoare a României.
- a fost mobilizată armata care însuma 120,000 de oameni din care 58,700 reprezentau ,,armata de
operațiuni”
- armata rusă începe trecerea Prutului, dar până la sosirea ei la Dunăre linia frontului este apărată de
12/24 aprilie 1877 Rusia declară război Porţii armata română.
- încep bombardamentele dintre români și otomani peste Dunăre;
- parlamentul a rupt relațiile cu Poarta și a proclamat
independența absolută a României (9/21 mai 1877)
59
1877-1878 Războiul de Independență al
României
- răspunzând unei interpretări a deputatului Nicolae Fleva, Mihail Kogălniceanu, într-un discurs istoric,
9/21 mai 1877 Proclamarea Independenţei proclama ruperea legăturilor cu Poarta şi independenţa.
19/31 iulie 1877 Telegrama ducelui Nicolae către Carol I Întrucât înaintarea rusă fusese oprită la Plevna, comandantul frontului din Balcani, marele duce Nicolae
cere ajutorul armatei române, considerat ,,absolut necesar" pentru continuarea războiului, deşi Rusia
nu dorea o participare a românilor pe câmpul de luptă.
Forţele româno-ruse conduse la Plevna de Carol I, au impus tactica unui asediu prelungit, ceea ce l-a
30 august/ determinat pe Osman - aşa că în
11 septembrie 1877 începe asaltul general asupra Plevnei 28 noiembrie 1877 să încerce să spargă încercuirea, dar fără a reuşi; el se va preda românilor.
- a fost cucerită reduta Grivița I
28 noiem/10 dec 1877 Plevna a capitulat - în frunte cu generalul Osman Pașa
- armata româna a cucerit de asemenea Rahova și a înaintat în V Peninsulei Balcanice până către Vidin
și Belogradcik
ianuarie 1878 protestul parlamentului de la București - în urma intenției Rusiei de a anexa sudul Basarabiei
România
ianuarie 1878 Armata română la Vidin După mai multe bătălii, armata rusă ajunge aproape de Constantinopol, fapt ce determină Poarta să
semneze armistiţiul de la Kazalnîk.
ianuarie 1878 otomanii au capitulat - Războiul din Balcani a evidențiat spiritul de sacrificiu și eroismul armatei române, cazând la datorie
peste 10,000 de oameni (între care maiorul George Șonțu, căpitanul Valter Mărăcineanu ș.a.)
Prevederile lui aduceau o creştere a influenţei Rusiei în Balcani:
 se forma Marele Principat al Bulgariei, unde staţionau trupe ruse;
 se recunoaşte independenţa Serbiei şi României, autonomia Bosniei şi Herţegovinei;
19 februarie/martie Tratatul de pace de la San-Stefano  strâmtorile Bosfor şi Dardanele erau deschise circulaţiei tutror navelor;
1878  Rusia cerea drept despăgubire de război ca Poarta să-i cedeze Dobrogea, pe care dorea să o schimbe
cu cele trei judeţe din S Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad.
 România nu a fost acceptată la tratativele de pace de la San Stefano.
- Consolidarea Rusiei ca putere în Balcani a nemulţumit Austro-Ungaria, dar şi Anglia, astfel că

negocierile s-au reluat sub patronajul lui Bismark. Tratatul de la Berlin prevedea:
 Bosnia şi Herţegovina erau trecute sub administraţia Austro-Ungariei;
 Bulgaria - micşorată la spaţiul dintre Dunăre şi Munţii Balcani şi pusă sub suzeranitatea Porţii;
 în S Munţilor Balcani s-a construit provincia Rumelia Orientală;
60
 Rusia ocupă cetăţile Kara, Ardahan şi Batum;
 Anglia primea insula Cipru;
 Serbia şi Muntenegru - independente;
1/13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin/  Articolele 47-53 priveau România şi recunoşteau independenţa, cu unele condiţii:
Congresul de Pace de la Berlin - modificarea art. 7 din Constituţia din 1866 privind acordarea cetăţeniei locuitorilor străini;
- rezolvarea litigiului legat de construcţia căii ferate Roman-Vârciorova, prin răscumpărarea acţiunilor
fostei societăţi a drumurilor de fier în favoarea bancherilor germani (Societății Strousberg);
- acceptarea schimbului teritorial propus de Rusia: Dobrogea, în locul celor 3 judeţe din Sudul
Basarabiei, ceea ce încălca angajamentele din aprilie 1877
1880 s-a înființat Banca Națională a României
3/15 februarie 1880 se pun bazele Partidului Conservator - Lascăr Catargiu, Manolache Costache Epureanu, Titu Maiorescu, Vasile Pogor
decembrie 1880-1899 Lascar Catargiu – lider PC
1881 înființarea Creditului agricol - România
1881 România devine regat
1884 conservatorii s-au opus revizuirii - potrivit concepției lor, nu drepturile politice lipseau românilor, ci situația lor materială lăsa de dorit
Constituției din 1866
18/30 octombrie 1883 regele Carol I încheie o alianță secretă - aderarea României la Tripla Alianță/Puterile Centrale
cu Austro-Ungaria - aderă în aceeași zi și Germania
1889 vânzarea proprietăților statului la țărani
- România
1890 s-a creat la București Liga pentru - statul român a sprijinit aspirațiile naționale ale teritoriilor înstrăinate (Basarabia, Bucovina,
Unitatea Culturală a tuturor românilor Transilvania), folosind ,,arme” politice și culturale
- aceasta argumenta necesitatea unirii acestor teritorii cu România
1895 grațiere liderilor memorandiști regele Carol I, intervenind pe lângă Franz Iosef, împăratul Austro-Ungariei, a obținut grațiere liderilor
România memorandiști
1901 ceremonie - 300 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul
1904 ceremonie - 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare
1907 învoielile agricole
1910 ideile lui P.P. Carp - PC - elaborarea unor măsuri în favoarea țăranilor și meseriașilor, care erau considerați baza edificiului
social
1913 PNL introduce în program 2 reforme reforma agrară și electorală
1912-1913 Războaiele Balcanice
61
1912 Primul Război Balcanic
1913 Al doilea Război Balcanic
1913 România intră în al 2-lea Război - dorește să limiteze tendințele expansioniste ale Bulgariei;
Balcanic - la încheierea războiului, România a încorporat Cadrilaterul (S Dobrogei), prin Pacea de la București
1913 Pacea de la București - la încheierea celui de-al doilea război balcanic, România a încorporat Cadrilaterul (S Dobrogei)
1876-1888 Guvernări liberale
1871-1876 Guvernări Conservatoare
62
C. Războiul pentru reîntregire naţională - România în Primul Război Mondial
Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Ţarul însoţit de ministrul de externe Sazonov se întâlneau cu regele Calor I şi premierul Ion I.C. Brătianu, pentru a perfecta
1/14 iunie 1914 Constanţa condiţiile unei viitoare înţelegeri diplomatice şi pentru a încuraja România să se alăture Antantei.
28 iunie 1914 Atentatul de la Sarajevo - este asasinat Francisc Ferdinand, moştenitor la tronul Austro-Ungariei de către Gavrilo-Pinkip, student sârb -
pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial.
15/28 iulie 1914 izbucnirea Primului Război Mondial - Austro-Ungaria declară război Serbiei
15/28 iulie 1914 - Primul Război Mondial
11 noiembrie 1918
S-a discutat soarta României, conturându-se următoarele opţiuni:
 s-a hotărât adoptarea unei politici de neutralitate armată, acceptată de regele Carol I și de urmașul său la tron, regele
Ferdinand I (din septembrie 1914);
 Exista un curent germanofil ,,prezidat” de P.P Carp, Titu Maiorescu, care, invocând pericolul rusesc și tratatul din 1883,
21 iulie/3 august 1914 Consiliul de Coroană - Sinaia solicita alăturarea la Puterile Centrale;
 Regele Carol I susţinut de P.P.Carp pentru intrarea României în război alături de Puterile Centrale;
 Lahovary şi Grădişteanu pentru neutralitate;
 Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu argumenta: țara trebuia bine pregătită pentru război, acțiunea militară urma să
fie dusă în funcție de evoluția evenimentelor, trebuia obținut sprijinul Marilor Puteri pentru întregirea teritorială;
 Opinia publică susținea intrarea în război alături de Antantă, în fruntea acestui curent aflându-se N. Iorga, Octavian Goga, N.
Filipescu.
 Regele se supune voinţei majorităţii, dar declară ,,îmi este teamă că România a luat o hotărâre de care se va căi"
21 iulie 1914 România își declară neutralitatea
4/17 august 1914 Tratat de Alianță încheiat între I. Rusia, Anglia, Franța și Italia garantează integritatea teritorială a regatului României în toată
România, Rusia, Franța, Marea Britanie întinderea funtariilor sale actuale.
și Italia II. România se obligă să declare război și să atace Austro-Ungaria în condițiile stabilite prin Convenția
militară; România se obligă, de asemeni, să înceteze […] orice legături economice și orice schimb
comercial cu toți dușmanii aliaților.
III. Rusia, Franța, Anglia și Italia recunosc României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-
Ungariei prevăzute și hotărnicite în art. 4.
vara 1914 Congresul extraordinar al P.S.D. Se pronunţă pentru neutralitate, căci reîntregirea ţării se va face prin socialism şi revoluţie.
27 septembrie/ - Este înmormântat la Curtea de Argeş.
10 octombrie 1914 Decesul regelui Carol I - A adus o contribuţie deosebită la modernizarea ţării şi afirmarea suverană a ei.
63
10 octombrie 1914 Ferdinand I - încoronare - 15 octombrie 1922
– 20 iulie 1927 - rege al României
din primăvara 1915 Antanta ducea neocieri cu Bucureștiul - Antanta ducea neocieri cu Bucureștiul în funcție de înaintarea apoi de stagnarea frontului rusesc, de
expediția anglo-franceza, deschiderea strâmtorilor maritime
- România declara război Austro-Ungariei;
- Respectarea de către Antanta a integrităţii teritoriale;
- Se recunoştea legitimitatea unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România;
4/17 august 1916 Guvernul Brătianu semnează cu - Egalitatea la tratativele de pace;
Antanta Tratatul de Alianță și - Sprijin militar 300 de tone zilnic;
Convenţia politico-militară - Ofensivă rusă cu Galiţia;
- Ofensivă la Salonic.
- pentru că România întârzia momentul intrării în război, generalul Joffre şi generalul Alekseev a cerut
14/27 august 1916 Telegrama Antantei către România ca România să intre în război: ,,acum ori niciodată"
- armata română a trecut la eliberarea Transilvaniei;
- înaintarea militară în Transilvania a fos oprită deoarece în S, la Turtucaia, germanii și bulgarii au
străpuns linia de apărare.
14/15 august 1916 3 din cele 4 armate române la Granița - conform planului de operațiuni ,,Ipoteza Z” armatele române au acționat;
Austro-Ungariei - în scurt timp au fost eliberate orașele Brașov, Sf Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, armata
română înaintând până în apropiere de Sibiu.
- Ion I.C Brătianu prezintă rezultatul înţelegerilor cu Antanta şi cere intrarea în război, în seara aceleiaşi
14/27 august 1916 Consiliul de Coroană zile;
- Edga Mavrocordat, înmâna la Viena nota de război.
15/28 august 1916 Armata română trece în Carpaţi - Începea războiul de reîntregire.
- Sunt cucerite Braşovul, Topliţa şi zona secuiască.
1 septembrie 1916 Bătălia de la Turtucaia Armatele germano-bulgare-turce conduse de Maekensen înving pe români.
oct-noiem 1916 înfrângerea armatei române - ca urmare a atacurilor violente duse de germani pe Jiu și pe Olt, armata română a fost înfrântă și 2/3
din teritoriul țării, inclusiv București, au intrat sub ocupație străină.
23 noiembrie/ - După bătălia de la Neajlov-Argeş, guvernul, regele şi armata se retrag în Moldova.
6 decembrie 1916 MacKensen intră în Bucureşti - cu sprijinul Antantei, armata română s-a refăcut, o contribuție importantă la sporirea capacității de
luptă având-o misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot
primăvara 1917 Regele Ferdinand vizita frontul Cu acest prilej, el a promis solemn înfăptuirea a două mari reforme: electorală şi agrară.
64
Armata română reuşeşte să oprească înaintarea inamicului. S-au distins în aceste lupte:
- generalul Alexandru Averescu, conducătorul armatei a II-a;
iulie-septembrie 1917 Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi - generalul Eremia Grigorescu.
Oituz - trupele germane au fost înfrânte
în Rusia a fost instaurat un guvern - instaurarea regimului burghezo democrat
16 februarie/ provizoriu, iar în a doua zi, ţarul Nicolae - se crea contextul favorabil pentru acţiunea bolşevicilor (comuniştii ruşi)
1 martie 1917 al II-lea a abdicat.
Cu acest prilej, el a promis solemn înfăptuirea a două mari reforme: electorală şi agrară.
primăvara 1917 Regele Ferdinand vizita frontul
aprilie 1917 crearea Partidului Național - al cărui program milita pentru autonomia Basarabiei
Moldovenesc
25 octombrie/ Lovitura bolşevică Guvernul Kerenski este înlăturat şi puterea este preluată de soviete. Lenin anunţă că Rusia va ieşi din
7 noiembrie 1917 Revoluția din Rusia război, astfel că România rămânea acum singură înconjurată de duşmani.
19 noiembrie/ Consiliul de coroană România hotăra să continue luptele, dar în 2 noiembrie - 3 decembrie, Scerbacev a propus armistiţiu
2 decembrie 1917 germanilor
26 noiembrie/ Armistiţiul României cu Puterile Deşi victorioasă, România, în noua sa situaţie politică, a încheiat armmistiţiul cu Puterile Centrale, dar
9 decembrie 1917 Centrale asigură Antanta că nu îşi modifică orientarea externă.
13/26 ianuarie 1918 Rusia rupe relaţiile diplomatice cu S-a hotărât confiscarea tezaurului românesc (o parte readus în 1935, o alta în 1956)
România
octombrie 1918 reintrarea României în Război, alături - finalul Primului Război Mondial a găsit-o pe România în tabăra învingătoare.
de Antanta (Rusia, Anglia, Franța) - marile pierdere materiale și umane (cca 800,000 prizonieri, răniți, morți) au arătat spiritul de jertfă în
numele întregirii teritoriale.
65
D. Desăvârşirea unităţii naţionale (1918 - Marea Unire)
septembrie 1917 Congresul soldaților moldoveni - s-a proclamat autonomia Basarabiei și s-a hotărât alegerea unui parlament, numit Sfatul Țării
-S-a hotărât: construirea unui organ reprezentativ - Sfatul Ţării (preşedinte Ioan Inculeţ);
20 octombrie/ Congresul ostaşilor moldoveni de la - se proclama Republica Democratică Moldovenească, în componența Republicii Federative
2 noiembrie 1917 Chişinău Democratice Ruse;
-S-a creat un organ coordonator al puterii executive, în frunte cu Petre Erhan: Consiliul Directorilor
-Autonomia;
- dezordinea provocată de soldații ruși a determinat autoritățile de la Chișinău să ceară sprijinul
guvernului de la Iași, care au trimis 2 divizii de infanterie pentru restabilirea ordinii.
5/18 noiembrie 1918 Manifestul Către Popoarele Lumii - reliefa că unirea Transilvaniei cu România era dorința întregii națiuni române
15/28 noiembrie 1918 Congresul general al Bucovinei - Hotărârea de unire a Bucovinei cu România
- lucrările prezidate de Iancu Flondor, care a proclamat Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei cu
Regatul român.
- s-a votat în unanimitate ,,unirea necondiționată pentru vecie” a Bucovinei cu România.
- Bucovina se unește cu România
2/15 decembrie 1917 Basarabia se proclamă Republica - Sfatul Țării, întrunit sub președinția lui Ion Inculeț a adaptat declarația de proclamare
Democrată Moldovenească - pe baza declaraţiei că popoarele au dreptul să-şi decidă singure soarta, Basarabia face primul pas spre
Unire;
- în componența Republicii Federative Democratice Ruse s-a constituit Consiliul Directorilor, ca organ al
puterii executive, în frunte cu Petre Erhan
- Basarabia se proclamă Republica Autonomă Moldovenească
13/26 ianuarie 1918 Rusia rupe relaţiile diplomatice cu Armata română la chemarea Consiliului Directorilor pătrunde în Basarabia sub conducerea generalului
România Broşteanu (divizia XI)
24 ianuarie 1918 proclamarea independenței Republicii - într-un cadru plebiscitar, parlamentul a proclamat independența Republicii Democratice
Democratice Moldovenești (Basarabiei) Moldovenești față de Rusia
ianuarie 1918 Ucraina îşi proclamă independenţa Basarabia era ameninţată de pretenţiile teritoriale ale Ucrainei.
4 februarie 1918 Basarabia independentă Pas decisiv spre Unire.
66
27 martie/9 aprilie Declarația de unire a Republicii - adoptată de Sfatul Țării și salutată de populație
1918 Democratice Moldovenești (Basarabia) - Basarabia se unește cu România
cu România
30 martie 1918 Bucuria unirii la Chișinău Sfatul Țării: Publicul, zguduit de entuziasm, strigă „Trăiască România, trăiască Măria Sa, regele
Ferdinand!”
aprilie/mai 1918 Pacea de la București - România încheie pace cu Puterile Centrale, care prevedea cedarea Dobrogei, a Munților Carpați și
concesionarea principalelor bogății.
toamna 1918 acțiuni ale fruntașilor mișcării naționale - în contextul în care Ucraina și habsburgii revendicau, separat, Bucovina, fruntașii mișcării naționale a
a românilor în Bucovina românilor din acest ținut au trecut la acțiuni energice;
- Sextil Pușcariu a editat ziarul Glasul Bucovinei. care a influențat puternic conștiința colectivă.
11/24 octombrie 1918 Glasul Bucovinei - Declarația-program Pretindem că împreună cu frații noștri din Transilvania și Ungaria, cu care ne găsim în aceeași situație,
să ne plămădim viitorul, care ne convine nouă, în cadrul românismului.
14/27 octombrie 1918 Adunarea Naţională a Românilor - s-au pus bazele Adunării Constituante, prezidată de Iancu Flondor
Bucovinei - s-a format Consiliul Naţional în frunte cu Ion Nistor şi un Comitet Executiv în frunte cu Iancu Flondor,
care a manifestat dorinţa de unire a Bucovinei cu România
15/28 noiembrie 1918 - Lucrările prezidate de Iancu Flondor, care a proclamat Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei
Congresul general al Bucovinei cu Regatul român.
- Bucovina se unește cu România
Au participat toate naţionalităţile asuprite din Austro-Ungaria şi s-a hotărât ca lupta pentru eliberare
8 aprilie 1918 Congresul de la Roma naţională să continue. Din partea românilor au participat: Simion Mândrescu,
dr. N. Lupu, D. Grăghirescu, G.G. Mironescu.
3 octombrie 1918 Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti Aflat sub preşedenţia lui Take Ionescu, coordona acţiunea de propagandă a cauzei româneşti în
- Paris străinătate.
29 septembrie/ Partidul Național Român a adoptat - se afirma că națiunea română este hotărâtă să-și asigure ,,așezarea ei printre națiunile libere”.
12 octombrie 1918 Declarația de la Oradea - se proclama independenţa naţiunii române din cadrul dublei monarhii şi se reluau contactele cu P.S.D.
- acest document a fost prezentat în parlamentul de la Budapesta de către deputatul Alexandru Vaida-
Voievod la 5/18 octombrie 1918
Manifestul ,,Către popoarele mele
3/16 octombrie 1918 credincioase" Formulat de Carol I, era o încercare de a salva monarhia prin feudalizarea ei.
67
Se constituie Consiliul Naţional Român Format din 12 reprezentanţi: câte 6 din P.N.R. şi 6 din P.S.D., devenea organul central al luptei pentru
30 octombrie/ Central cu sediul la Arad - ulterior se va Unire.
12 noiembrie 1918 numi Marele Sfat
Consiliul Național Român Central preia - o delegație guvernamentală maghiară a sosit la Arad și a purtat discuții cu reprezentanții CNRC,
9/22 noiembrie 1918 puterea deplină în Transilvania propunând menținerea Transilvaniei (căreia I se acorda autonomia administrativă) în cadrul Ungariei.
- propunerea a fost respinsă, Iuliu Maniu declarând categoric că dorința românilor era ,,despărțirea
totală” de Ungaria.
- Rezoluția privind unirea Transilvaniei cu România
- Transilvania se unește cu România;
18 noiembrie/ Adunarea Naţională de la Alba Iulia - în prezenţa a 1228 delegaţi şi 100 000 de persoane, Vasile Goldiş a citit ,,Proclamaţia" de unire a
1 decembrie 1918 Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
S-au constituit organe provizotii:
- Marele Sfat Naţional - legislativ - Gh. Pop de Băseşti
- Consiliul dirigent - Iuliu Maniu
- 1919-1920 - Tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles prin care era recunoscut statul
național unitar român pe plan internațional
Întruniţi la Mediaş. saşii recunosc actul de la 1 decembrie 1918, în acelaşi sens pronunţându-se şi evreii.
ianuarie 1919 Declaraţia saşilor şi evreilor
1 decembrie 1918 entuziasmul populației la Alba Iulia - Lucian Blaga - entuziasmul populației la Alba Iulia
- Congresul şvabilor de la Timişoara recunoaşte Unirea;
august 1919 Declaraţii ale şvabilor şi maghiarilor - Congresul maghiarilor de la Târgu-Mureş se pronunţă pentru înţelegere cu România, după cum arată
si ,,Proclamaţia" din 3 noiembrie 1918
9 decembrie 1919 Tratatul cu Austria
27 noiembrie 1919 Tratatul de la Neuilly - Bulgaria - a lăsat intactă frontiera din Dobrogea între România și Bulgaria. stabilită prin Tratatul de la București
din 1913
4 iunie 1920 Tratatul cu Ungaria - Trianon - recunoștea unirea Transilvaniei cu România
28 octombrie 1920 Tratatul de la Paris - s-a recunoscut actul unirii Basarabiei cu România
68
Regim totalitar în URSS - COMUNISM (sec XX)
1917 regim totalitar în URSS instaurarea comunismului în Rusia
februarie 1917 Rusia era afectată de sărăcia generalizată şi de - În aceste condiţii a izbucnit, la Petrograd, revoluţia condusă de Partidul Constituţional
înfrângerile de pe front. Democrat (al burgheziei liberale) şi de menşevici (membrii Partidului Social Democrat)
16 februarie/ în Rusia a fost instaurat un guvern provizoriu, iar în a - instaurarea regimului burghezo democrat
1 martie 1917 doua zi, ţarul Nicolae al II-lea a abdicat. - se crea contextul favorabil pentru acţiunea bolşevicilor (comuniştii ruşi)
aprilie 1917 Tezele din Aprilie - comuniştii prezentau avangarda proletariatului
(Lenin) - au fost expuse toate domeniile de activitate ale URSS organizate conform concepţiei lui Lenin.
25 octombrie/ lovitura de stat de la Petrograd - bolşevicii au preluat puterea sub conducerea lui Lenin
7 noiembrie - Denumită Revoluţia din Octombrie, aceasta este considerată actul de naştere al statului sovietic
1917 sub conducerea lui Lenin.
1917 a fost creată poliţia politică a regimului comunist - cunoscută sub numele de C.E.K.A, N.K.V.D. apoi K.G.B.
1918-1921 războiul civil din Rusia - dintre partizanii vechiului regim (albii) şi susţinătorii sovieticilor (roşii)
- victoria roşilor consolidează statul comunist numit din 1922 U.R.S.S.
1922 numirea Uniunii Sovietice cu numele URSS
1924 moartea lui Lenin - Stalin preia puterea - adâncirea regimului comunit - varianta stalinistă.
1929 colectivizarea și industrializarea - colectivizarea forţată a agriculturii, industrializarea forţată şi planificarea producţiei prin
planurile cincinale în Rusia
1936 începutul marilor procese în URSS - înlăturarea opozanţilor politici
- apariţia unui sistem concentraţionar (lagăre puşcării)
1945 victoria URSS în Al Doilea Război Mondial alături de - impunerea în Europa Centrală şi Răsăriteană a practicilor comuniste
aliaţi - sovietizarea acestei zone, prin impunerea regimurilor sovietice
1953 moartea lui Stalin - preluarea puterii de către Hrusciov
1956 Nikita Hrusciov, secretarul general al Partidului - dezvăluie unele crime comise din ordinul lui Stalin şi a condamnat cultul personalităţii acestuia,
Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) fără ca esenţa regimului să fie modificată
1979-1988 aventura militară a URSS în Afghanistan - trupele Moscovei n-au putut învinge rezistenţa mujahedinilor, sprijiniţi de SUA.
1985 venirea lui Gorbaciov la putere - Mihail Gorbaciov, secretar al PCUS, a iniţiat politica perestroika i glaznosti (reconstrucţie şi
deschidere) - a încercat reformarea partidului şi statului sovietic.
decembrie 1991 dizolvarea oficială a Uniunii Sovietice - dezmembrarea URSS-ului
- Mihail Gorbaciov a demisionate din toate funcţiile pe care le deţinea
69
Regim totalitar în Germania - NAZISMUL (fascism) (1933-1945)
1918 Revoluţia spartakistă - încercarea comuniştilor germani de a prelua puterea
- eşecul modelului bolşevic în Berlin
11 august 1919 Constituţia de la Weimar - crea un stat federal, condus de un preşedinte ales prin vot universal şi de un cancelar
(şef al guvernului)
1919 apariţia mişcărilor fasciste în Germania
1926 apare ,,Mein Kampf” - lucrarea lui Hitler

- dictatura unui singur partid, ideea spațiului vital pentru Germania
1928 acordul Briand-Kellog acord internaţional care excludea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor
1932 Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, condus de

Adolf Hitler, a câştigat alegerile pentru Reichstag (camera
reprezentativă a Parlamentului Germaniei)
ianuarie 1933 preluare puterii de către nazişti în Germania, pe baza preşedintele Hindenburg l-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler, conducător al
rezultatelor alegerilor din 1932 Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor din Germania (PNSMG)
martie 1933 Hitler obţine puteri dictatoriale Acest fapt semnifică sfârşitul republicii de la Weimar şi instaurarea dictaturii naziste în
Germania
30 iunie - 2 Noaptea cuţitelor lungi Lichidarea opozanţilor politici
iulie 1934
2 august 1934 după moartea preşedintelui Hindenburg, Hitler preia Hitler se proclamă ,,Fuhrer"
atribuţiile acestuia
1935 Legile de la Nurnberg evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile în cadrul statului german
9/10 noiembrie Noaptea de cristal acţiune antisemită - crime naziste asupra evreilor
1938 eliminarea evreilor sub aspect fizic, apariţia terorii
1939-1941 eşecul alianţei dintre URSS şi Germania hitleristă
70
1942-1945 Holocaustul regimul hitlerist a hotărât să aplice soluţia finală împotriva evreilor, fiind ucişi aprox. 6
milioane de evrei, în lagăre de exterminare
(Auschwitz, Treblinka sau Maidanek)
1945 moartea lui Hitler căderea regimului nazist

izolat în interior şi înfrânt în război, regimul se prăbuşeşte
august 1961 ridicarea Zidului Berlinului (Zidul Ruşinii) de către autorităţile pentru a împiedica fuga din berlinul Occidental - care nu făcea parte din Republica
comuniste din Germania de E, la presiunea Uniunii Sovietice Democrată Germană - a cetăţenilor est-germani.
noiembrie căderea Zidului Berlinului

1989
toamna 1989 manifestaţii de stradă anticomuniste în Germania şi

Cehoslovacia
1990 reunificarea Germaniei în timpul cancelarului creştin-
democrat Helmuth Kohl
Regimul totalitar în Italia - FASCISM (1922-1943)
1922 regim totalitar în Italia - Benito Mussolini
- de extremă dreaptă
1922 Marşul asupra Romei organizat de Benito - Mussolini îl determină pe regele Victor Emanuel al III-lea să demită guvernul
Mussolini - acesta acceptă numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922
29 octombrie numirea lui Benito Mussolini ca prim-ministru al
1922 Italiei
noiembrie Parlamentul îi acordă lui Mussolini drepturi
1922 depline
6 aprilie 1924 în urma alegerilor, Camera Deputaţilor devine - îl asigură lui Mussolini toate pârghiile puterii
majoritar fascistă.
1925 a fost înfiinţat un tribunal special - stabilea ani grei de închisoare adversarilor politici lui Mussolini
1926 legea asupra corporaţiilor
iulie 1943 moartea lui Mussolini - căderea regimului fascist în Italia
înfrângerile suferite în cel de-Al Doilea Război Mondial, scăderea populatrităţii au dus la eşecul regimului
71
PERSONALITĂŢI
1818-1883 Karl Marx - creatorul materialismului dialectic şi - gânditor al sec. al XIX-lea, care alături de prietenul său,
istoric, al socialismului ştiinţific şi al Friedrich Engels, a pus bazele ideologiei partidelor
economiei politice socialiste; comuniste din veacul următor
- a publicat Manifestul Partidului
Comunist, primul program al mişcării
comuniste
1844-1900 Friedrich Neitzsche adversar susţinut al ideii existenţei unei tema preferată a operei sale este supraomul, având
structuri obiective a lumii capacitatea de a înfrunta mizeria vieţii cu rigoare şi
disciplină. Libertatea de acţiune a supraomului e totală.
căci, potrivit lui ,,Dumnezeu a murit"
1894-1971 Nikita Sergheevici Hruşciov  1953-1964 - prim-secretar al CC al PCUS - s-a remarcat prin iniţiativele sale de destalinizare;
 1958-1964 - prim-ministru al URSS - a reprimat în mod violent revoluţia ungară din 1956;
- a construit Zidul Berlinului în 1961;
- a provocat ,,criza rachetelor" în 1961.
1870-1924 Vladimir Ilici Lenin conducătorul revoluţiei bolşevice din Rusia

(1917)
1917-1963 J.F.Kennedy preşedintele SUA în 1960
1959-1969 Charles de Gaulle preşedinte al Franţei a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului
1883-1945 Benito Mussolini fondatorul mişcării fasciste italiene a foste executat de patrioţii italieni în 1945
1982-1998 Helmuth Kohl cancelar vest-german, iar din anul 1990, al
Germaniei reunite
72
IDEOLOGII ŞI PRACTICI DEMOCRATICE ÎN EUROPA - SEC XX
Ideologia Model Politic Perioadă Caracteristici

 Regimuri constituţionale ce implică:  În Europa Centrală şi de SE, după 1918, apar state
- contractul social între popor şi putere înscris în Constituţie; naţionale ce au adoptat regimuri democratice
- separaţia puterilor în stat; proclamându-se republici (Cehoslovacia, Austria, Ungaria);
- vot universal.  Alte state au devenit monarhie parlamentară
 Modele: Franţa, Marea Britanie. (Iugoslavia);
 Marea Britanie:  Au adoptat legi de mare importanţă:
- monarhie constituţională; - legea agrară;
- alegerile din 1920 câştigate de Lloyd George care conduce - constituţii democrate.
DEMOCRATIC un guvern de coaliţie format din conservatori şi liberali. Lupta dintre partide, lipsa de maturitate, deterioarea
(Parlamentar) INTERBELICĂ  Franţa: mecanismelor constituţionale duc la eşecul democraţiei şi
- republică; alunecarea spre autoritarism (Ungaria, Polonia)
- existenţa unui mare număr de partide provoacă o
LIBERALĂ instabilitate guvernamentală.
 S.U.A:
- republică prezidenţială;
- 1920 - alegerile câştigate de republicani ce vor promova o
politică protecţionistă.
-1961-1975- războiul purtat de SUA şi aliaţii în Vietnam
-1950-1953- războiul purtat de SUA şi aliaţii în Coreea
73
 Franţa:  A evoluat prin apariţia Declaraţiei Universale a
- adoptă o nouă constituţie ce instituia regimul parlamentar Drepturilor Omului - 1948, adoptată de O.N.U.
clasic;  Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptată de
- 1959 - preşedintele Charles de Gaulle susţine ideea Consiliul Europei - 1950
consolidării puterii şefului statului.
POSTBELICĂ - 1962 - preşedintele ales pe baza votului universal, astfel că
devine o republică prezidenţială.
- datorită flexibilităţii articolelor din Constituţie, a fost
posibilă coabitarea, în 1986, între un preşedinte socialist
(Mitterand) cu orientare de stânga, şi un premier
(Jaques Chirac) de dreapta.
 Marea Britanie:
- a evoluat mai mult sub conducerea Partidului Conservator
- premier W. Churchill (1940-1945)/(1951-1955)
- Margaret Thather (1972-1986), care a trecut la privatizarea
unor întreprinderi şi servicii de stat şi a crescut prestigiul
extern al ţării.
 Germania:
- divizată după 1945, în V ei se constituie R.F.G - ca stat
democrat, având ca formă de guvernare republica federală;
- se remarcă activitatea cancelarilor Konrad Adenauer şi
Helmuth Kohl, care în 1990 a reuşit unificarea
74
IDEOLOGII ÎN ROMÂNIA SEC XX
Tipul Semnificaţii
(felul) Denumire Reprezentanţi Principii economice Principii politice Principii sociale
Liberalismul 1) Ion I.C.Brătianu - Liberalismul a fost - evoluția - după părerea lor - - organul central de presă - a fost promovat de PNȚ
(1918-1927) promovat de Partidul era condiționată de era Viitorul: - PNȚ a fost auroleat cu
2) Vintilă Brătianu Național Liberal, care dezvoltarea industriei - avându-i ca principali pe înfăptuirea Marii Uniri
Democratic (1927-1930) reprezenta interesele naționale și trebuia să se facă Ștefan Zeletin și Vintilă - PNȚ a fost adept al
Brătianu, liberalii erau
3) I.G.Duca burgheziei industriale fără salturi bruște, democrației parlamentare
adepții politicii ,,prin noi
(1930-1933) și financiare, precum și respectându-se echilibrul social înșine”
- a realizat Constituția din
4) C.I.C. Brătianu ale unor meseriași și - ei susțineau că burghezia 1923
(1934-1947) intelectuali avea ca obiectiv
conducerea României pe
calea progresului social;
Democratic - Ştefan Zeletin Dezvoltarea cu Respectarea statului de drept Rolul preponderent al Reprezentat de PNL care a
Neoliberalismul - Vintilă Brătianu precădere a industriei şi Separarea puterilor în stat burgheziei guvernat cel mai mult în
- Mihail urbanizării Pluripartidismul Interesul general trebuie perioada antebelică şi
Manolescu Protecţionism prin Respectarea drepturilor şi să primeze în faţa celui interbelică
ponderea mai mare a libertăţilor cetăţeneşti individual (1914-1918, 1922-1926,
- Victor Slăvescu
capitalului autohton 1934-1937)
Continuiă principiul
,,prin noi înşine"
Democratic - Constantin Stere - Baza dezvoltării o - Apărarea valorilor statului de - Susţine primatul ţărănimii - PȚ a fost înființat în 1918
Ţărănismul - Virgil Madgearu reprezintă agricultura drept - Ridicarea nivelului cultural - 10 oct 1926 - fuziunea PȚ cu
- Dezvoltarea industriei Statul ţărănesc trebuie să asigure al satelor Partidul Național, constituindu-
- Ion Mihalache - După o intensă campanie
- Gh. Zane să se bazeze pe resurse apărarea de clasă se Partidul Național Țărănesc,
împotriva guvernului liberal,
interne - Separarea puterilor în stat şi prezidat de Iuliu Maniu
culminând cu Marea Adunare
Creşterea rolului statului pluripartidismul de la Alba Iulia (6 mai 1928), - PNŢ a guvernat în perioada
Principiul Porţilor Respectarea drepturilor şi național-țărăniștii au fost crizei economice (1928-1931 și
deschise în faţa libertăţilor cetăţeneşti chemați la guvernare în 1932-1933), fapt ce le-a erodat
capitalului străin - Noul partid, PNȚ, adept al noiembrie 1928, obținând popularitatea.
- PNȚ își întemeia democrației parlamentare, a cea mai categorică victorie - 1933 - național-țărăniștii
doctrina pe principiul abandonat teza „luptei de clasă” electorală, 77,76% din voturi renunță la politica porților
economic al „porților susținută de țărănăști deschise
deschise”
75
- Corneliu Zelea - Neagă rolul unei - Critică democraţia pe care o - Susţine că elitele - ideologia extremei drepte
Codreanu dezvoltări industriale consideră vinovată de situaţia ţării trebuie să conducă - reprezentat de Liga Apărării
Naționalismul - Nae Ionescu - Exagerează rolul - Combate pluripartidismul Combaterea hoţiei şi Național-Creștine, întemeiată
Legionarismul agriculturii şi al ţăranului - Se pronunţă pentru desfiinţarea ameliorarea situaţiei de A.C.Cuza în 1923
văzut ca personificare a separaţiei puterilor în stat - reprezentat de Legiunea
Nedemocratice materiale a populaţiei
omului pur - Adept al totalitarismului Arhanghelului Mihail,
- Consideră prioritar - Nereușind să se impună pe scena
Susţine antisemitismul înființată de Corneliu Zelea
agricultura, fiecare ţăran politică, Liga Apărării Național- Propaga cultul Codreanu (1927) - în 1930 și-a
trebuie să aibă pogonul Creștine a fuzionat cu Partidul conducătorului creat o secție politică numită
lui de pământ Național Agrar (1935), formând - Legionarii au acționat Garda de Fier
Partidul Național Creștin pentru alianța României - Promovează lupta împotriva
- PNC a jucat un rol modest, fiind cu Germania și Italia, politicienilor corupţi
atras de Carol al II-lea în afirmând că șeful lor, - Recurge la asasinate
manevrele pentru instaurarea Corneliu Zelea - Garda de Fier îl asasinează pe
regimului autoritar Codreanu va face din prim-ministrul I.G.Duca la 29
decembrie 1933
România ,,o țară
- 1934 - Garda de Fier s-a
mândră ca soarele de pe legalizat sub numele „Totul
cer” pentru țară”
- 1937 - alegeri parlamentare
unde legionarii se situează pe
locul 3, cu 15,58% din voturi
- martie 1938 - decret regal
prin care erau dizolvate toate
partidele politice
- 1939 - asasinarea lui Armand
Călinescu
Lucreţiu - Susţine naţionalizarea - Instaurarea puterii proletare Armonia între clase însă - Extrema stângă
Comunismul Pătrăşcanu proprietăţilor - Lupta de clasă rolul primordial trebuie să- - Reprezentat de PCR, înființat în
- Dezvoltarea industriei - Promovează ideea dictaturii şi l aibă clasa muncitoare 1921, fiind o secție a
Internaționalei a III-a Comunistă,
grele combate democraţia burgheza Edificarea societăţii
aflată în slujba Uniunii Sovietice
- Intervenţia totală a socialiste
- 1924 - PCR a fost scos în afara
statului; colectivizare legii
- 1924-1944 - PCR funcționează
ilegal
- PCR reuşeşte după 1945 să vină
la putere până în 1989
76
PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA SEC XX
Sistemul politic Perioada Caracteristici Activitatea partidelor politice Semnificaţii
Democratic 1866-1938 Pluralism politic Până în 1918 au guvernat PNL şi PC Evoluţia democratică a fost îngreunată de unele practici
Existenţa unor constituţii liberale şi PNL a avut în frunte pe I.C.Brătianu, şi limite:
democratice ce stabileau ca formă D.A.Sturdza, Ion I.C.Brătianu - lipsa de experienţă a electoratului
de guvernare monarhia PC a avut în frunte pe Gh.Grigore - ambiţiile unor politicieni
constituţională Cantacuzino, P.P.Carp (acest partid - Legea Electorală din 1926 care afecta egalitatea votului
Sistem de vot censitar înlocuit din dispare prin introducerea votului - instabilitatea guvernamentală
1918 cu cel universal universal) - exagerările presei
Alternanţa la guvernare prin După 1918 creşte numărul partidelor, - regele numea mai întâi guvernul şi apoi dizolvă
introducerea din 1895 a rotativei prin înfiinţarea unor partide noi ca: parlamentul
guvernamentale Partidul Poporului (condus de
Acceptarea principiului Generalul Averescu) şi Partidul
parlamentar, adică respectarea Ţărănesc (condus de Ion Mihalache)
rezultatului votului După 1930 Regele Carol II acţionează
pentru compromiterea partidelor
politice şi creşterea rolului monarhiei
Autoritar 1938-1940 Constituţia din 1938 acorda regelui Desfiinţarea pluripartidismului şi Regimul autoritar al Regelui Carol II a devenit treptat
Autoritate Carol II întreaga putere în stat înfiinţarea unui partid unic numit prin practicile sale totalitar şi s-a prăbuşit în 1940 când a
monarhică Parlamentul deşi se menţine joacă Frontul Renaşterii Naţionale care îl avut loc pierderile teritoriale (Basarabia, N Bucovinei, NV
un rol decorativ avea în frunte pe Carol II Transilvaniei şi Cadrilaterul)
Controlul asupra întregii societăţi Liderul partidelor istorice nu au fost
prin desfiinţarea sindicatelor arestaţi, dar activitatea lor a fost
Introducerea cenzurii şi a stării de restrânsă datorită măsurilor luate de
asediu autorităţi
Cultul conducătorului
77
Conducătorul statului devine Activitatea partidelor rămâne interzisă Regimul politic nedemocratic a plasat România alături de
Generalul Ion Antonescu cu exceptţia Gărzii de Fier care va alte 12 stat europene dictatoriale
Monarhia joacă un rol simbolic, guverna în perioada 1940-1944, după
Dictatorial 1940-1944 regele Mihai având mai mult care este dizolvată.
Dictatură atribuţii protocolare Parlamentul nu şia desfăşurat
militară activitatea fiind desfiinţat încă din vara
anului 1940
După înlăturarea Mareşalului Sunte reactivate vechile partide PNL, Controlul sovietic asupra ţării avea ca rezultat alunecarea
Monarhie Antonescu la 23 august 1944 regele PNŢ, PSD dar şi PCR care iese acum din ţării spre comunism
Constituţională 1944-1945 Mihai reoune în vigoare Constituţia ilegalitate
Neparlamentară din 1923
Parlamentul nu s-a întrunit întrucât
nu s-au organizat alegeri
Instaurat prin forţă de sovietici Desfiinţarea în 1947 a partidelor România devine un stat totalitar
după modelul stalinist istorice PNL şi PNŢ Are loc rapida sovietizare a ţării
Alegerile parlamentare din 1946 Se permite activitatea unui singur Distrugerea societăţii civile prin controlul puterii asupra
sunt câştigate de comunişti prin partid care în 1948 se numea PMR cetăţeanului
Totalitar 1945-1989 fraudă redevenit în 1965 PCR
În 1947 are loc abolirea monarhiei Au loc arestări, confiscarea
şi schimbarea formei de proprietăţilor şi se va trece la
guvernământ România devenind colectivizarea în agricultură
Republică
78
SEC XX + RĂZBOIUL RECE
1769-1774 internaţionalizarea problemei orientale Rusia îşi asuma rolul de protectoare a creştinilor din Imperiul Otoman.
1776 Declaraţia de Independenţă a Statelor - document ce promova egalitatea dintre oameni, dreptul la viaţă, la liberă exprimare. dreptul de a lua
Unite parte la guvernare etc.
încheiat cu:
1787-1792 război austro-turc - 1791 - Pacea de la Șiștov cu Austria
- 1792 - Pacea de la Iași cu Rusia
1792 Rusia devine Vecină cu Moldova
1789 Declaraţia Drepturilor Omului şi ale - document ce promova egalitatea dintre oameni, dreptul la viaţă, la liberă exprimare. dreptul de a lua
Cetăţeanului parte la guvernare etc.
1791 Pacea de la Șiștov - în urma războiului austro-turc
1792 Pacea de la Iași - în urma războiului austro-turc
1798 înființarea consulatelor franceze în
Principate
1814-1815 Congresul de la Viena - a impus restaurarea „regmiurilor conservatoare” și „echilibrul european” pe baza principiilor
legitimismului și conservatorismului
1848 Manifestul Partidului Comunist - primul program al mişcării comuniste publicat de Karl Marx, creatorul materialismului dialectic şi
istoric, al socialismului ştiinţific şi al economiei politice sociale.
18/30 octombrie 1883 regele Carol I încheie o alianță secretă - aderarea României la Tripla Alianță/Puterile Centrale
cu Austro-Ungaria - aderă în aceeași zi și Germania
1900-1914 deplasarea politicii externe a României - deplasare dinspre Puterile Centrale spre Antanta
1912-1913 Războaiele Balcanice
1912 Primul Război Balcanic
1913 Al doilea Război Balcanic
1913 România intră în al 2-lea Război - dorește să limiteze tendințele expansioniste ale Bulgariei;
Balcanic - la încheierea războiului, România a încorporat Cadrilaterul (S Dobrogei), prin Pacea de la București
- la încheierea celui de-al doilea război balcanic, România a încorporat Cadrilaterul (S Dobrogei)
1913 Pacea de la București
79
- România declara război Austro-Ungariei;
- Respectarea de către Antanta a integrităţii teritoriale;
- Se recunoştea legitimitatea unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România;
4/17 august 1916 Guvernul Brătianu semnează cu - Egalitatea la tratativele de pace;
Antanta Tratatul de Alianță și - Sprijin militar 300 de tone zilnic;
Convenţia politico-militară - Ofensivă rusă cu Galiţia;
- Ofensivă la Salonic.
ianuarie 1918 publicarea celor ,,14 puncte” - redactate de președintele american Wilson
februarie 1918 Pacea de la Brest-Litovsk - ieșirea Rusiei sovietice din război;
23 august 1944 Lovitura de stat - înlăturarea mareşalului Antonescu de la putere
- înlăturarea regimului antonescian
- România se alătură Naţiunilor Unite (SUA, URSS, Marea Britanie) în războiul contra Germaniei
naziste.
- formarea Guvernului Sănătescu, aug.-oct. 1944
toamna 1918 declanșarea proceselor revoluționare la
Viena și Budapesta
1919-1937 regele a dizolvat de 8 ori parlamentul - înainte de termenul legal de 4 ani, fapt ce a afectat regimul democratic
prin decret regal
1919 Liga Naţiunilor
1919 regim totalitar în Ungaria - în frunte amiralul Horthy

- de extremă dreaptă
1921 Mica Înţelegere (România, Iugoslavia, Cehoslovacia)
1923 apariţia mişcărilor fasciste în
Ungaria/Bulgaria
- România a încercat semnarea unei alianțe cu Franța

- românii au propus garantarea statu-quo-ului teritorial și promisiunea din partea fiecărei părți de a
10 iunie 1926 Tratat veni în ajutorul celeilalte în cazul unui atac neprovocat
- Tratatul nu angaja Franța să vină în ajutorul României
- conducătorii României îl considerau ca având o valoare politică deosebită
80
- partidul care obținea minimum 40% din voturi primea 50% din totalul mandatelor în Adunarea
Deputaților (primă electorală), cealaltă jumătate se împărțea proporțional între toate partidele,
inclusiv cel câștigător, sistemul „răsturnat” prin care regele numea guvernul, dizolva parlamentul, se
schimba conducerea administrației locale și apoi se organizau alegeri generale;
- guvernanții își asigurau succesul electoral;
1926 Legea Electorală - exagerările presei, îndeosebi ale celei de partid, demagogia, recurgerea la cenzură, starea de asediu,
abuzuri ale administrației;
- amestecul tot mai evident al regelui Carol al II-lea (după 1930) în activitatea de guvernare, cu scopul
introducerii regimului de autoritate monarhică (fapt realizat în februarie 1938);
- ascensiunea organizațiilor extremiste de dreapta
- toate acestea au condus la practici antidemocratice
1929-1933 Marea Criză Economică pune în dificultate democraţiile liberale
1932 regim totalitar în Portugalia - Salazar - de extremă dreaptă
9 februarie 1934 Înțelegerea Balcanică - semnat de România, Iugoslavia, Grecia și Turcia
9 iunie 1934 Relații Diplomatice - Geneva - între Litvinov și Titulescu
- încercarea lui Nicolae Titulescu de a semna un tratat cu URSS-ul a fost urmată de demiterea sa diin
funcția de ministru de externe
1935 eliminarea rotativei guvernamentale - organizarea periodică a alegerilor parlamentare
România
1936-1937 crearea axei Berlin-Tokyo-Roma - România a mizat pe sprijinul Franței și al Marii Britanii, dar acestea au promovat o politică de
„conciliere”, făcând repetate concesii Germaniei și Italiei.
1936-1939 Războiul Civil din Spania
1939 regim totalitar în Spania - generalul Franco - de extremă dreaptă
1938-1940 regimul autoritar instaurat de regele
Carol al II-lea, regele României
1939 asasinarea lui A.Călinescu
23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov - Marile Puteri Occidentale (SUA și Marea Britanie) au confirmat pactul
- deschidea drumul spre cel de-al Doilea Război Mondial
- se stabilea ca teritoriile românești anexate Uniunii Sovietice să rămână acesteia
1940 asasinarea lui N. Iorga
23 martie 1939 Tratat economic încheiat între România - valabil timp de 5 ani, acesta asigura o legătură mai restrânsă între economiile celor două țări
și Germania
81
23 august 1939 pact de neagresiune între Germania și
URSS
23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov - deschidea drumul spre cel de-al Doilea Război Mondial
iunie 1940 capitularea Franței
26 iunie 1940 Ultimatumul lui Molotov - ministrul de externe Molotov a înmânat ministrului român de la Moscova un ultimatum prin care se
cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în decursul de 24 de ore
- Carol al II-lea și consilierii săi nu au văzut altă soluție decât să cedeze
1 iulie 1940 guvernul român a renunțat la garanțiile
britanice din aprilie 1939
4 iulie 1940 Carol a dus la putere un cabinet - guvernul și-a declarat dorința de a adera la Axa Roma-Berlin
progerman condus de Ion Gigurtu
11 iulie 1940 Guvernul lui Ion Gigurtu a anunțat
retragerea României din Liga Națiunilor
16 august 1940 negocierile dintre Ungaria și România la - lui Mihail Manoilescu la Viena i s-a prezentat oferta de ,,arbitraj al lui Hitler” și i s-a dat posibilitatea să
Turnu au fost întrerupte o accepte sau să se confunte cu un război declanșat de Ungariași sprijinit de Axă
30 august 1940 Consiliul de Coroană – București - a analizat opțiunile posibile fără a ști precis ce proporție din Transilvania va fi pierdută în favoarea
Ungariei
- o serie de oameni politici au cerut respingerea ,,arbitrajului lui Hitler” , dar Carol și majoritatea au
hotărât că acceptarea lui, împreună cu garanțiile germane ale noilor frontiere, era singura cale pentru a
împiedica distrugerea țării
30 august 1940 Decizia lui Hitler, citită la Viena - prin acest dictat, Ungaria primea o regiune tăiată din N Transilvaniei de la Oradea în S și Maramureș în
N, cuprinzând Clujul și regiunea de-a lungulpantelor vestice ale Carpaților, până în vecinătatea orașului
Brașov
7 septembrie 1940 Tratatul de la Cracovia - Bulgaria - restaura frontiera din 1912 dintre România și Bulgaria:
- România ceda 7 412 Km2 și aproximativ 360 000 de locuitori
23 noiembrie 1940 Aderarea României la Pactul Tripartit - Pactul Tripartit (Germania, Italia, Japonia)
- România intră în al Doilea Război Mondial
decembrie 1943 și ministrul român Frederic Nanu a avut - privind interesul exprimat de anumite cercuri din România de a negocia retragerea României din
ianuarie 1944 convorbiri cu oficialii de la legația Război
sovietică
1 septembrie 1939 - Al Doilea Război Mondial
2 septemrie 1945
82
22 iunie 1941 Regele Mihai și Ion Antonescu au - la câteva ore după invazia germană a Uniunii Sovietice, regele Mihai și Ion Antonescu au proclamat
proclamat începerea războiului începerea războiului pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de N de sub ocupația sovietică
până la mijlocul lunii armatele română și germană atinseseră
iulkie 1941 cursul superior și mijlociu al Nistrului
sf anului 1941 România se afla în război cu Aliații
occidentali
12 septembrie 1941 România declară război SUA - după intrarea în război a SUA, Germania a obligat România să-și onoreze aranjamentele cuprinse în
Pactul Tripartit din 23 noiembrie 1940
7 decembrie 1941 Marea Britanie a declarat război
României
5 iunie 1942 SUA declară război României - SUA au răspuns actului din 12 septembrie 1941
vara anului 1942 un număr mare de efective românești
au luat parte la ofensiva germană din S
Rusiei și din Caucaz
1940-1944 regimul antonescian - România
1944-1989 regimul comunist în România
1944-1945 greva regală
1944-1948 instalarea regimurilor comuniste prin - în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi E Germaniei
fraudarea voturilor şi lovituri de forţă
august -octombrie 1944 formarea Guvernului Sănătescu - după înlăturarea regimului antonescian, regele Mihai a apelat la guverne formate de militari și
România tehnicieni conduse succesiv de generalii C. Sănătescu și N. Rădescu (1944-1945)
23 august 1944 regele Mihai l-a invitat pe Antonescu la - când Antonescu a refuzat să accepte încheierea imediată a armistițiului, regele a ordonat arestarea
Palat lui și a lui Mihai Antonescu, care-l însoțise
31 august 1944 Armata Roșie a ocupat Bucureștiul
12 septembrie 1944 Semnarea - semnată la Moscova cu Naţiunile Unite, cuprindea clauzele încetării războiului.
Convenţiei de armistiţiu - convenţia a reprezentat în fapt impunerea intereselor sovietice atât economice cât şi politice.
9 octombrie 1944 Acordul de procentaj - încheiat la Moscova între Stalin şi Churchill, împărţea sferele de influenţă.
- România intra în sfera de influenţă sovietică în procent de 90%
6 decembrie 1944 Guvernul Rădescu - înlocuia cel de-al doilea Guvern Sănătescu format în octombrie 1944;
- Încercarea de a opri ascensiunea comuniştilor va eşua.
februarie 1945 Conferinţa de la Yalta - Stabileşte împărţirea teritorială a Europei după război.
- Prin hotărârile luate s-au consolidat poziţiile URSS în centrul şi E Europei.
83
- La insistenţele lui Vîşinski, regele Mihai acceptă demisia lui Rădescu.
Guvernul Petru Groza - Începutul regimului comunist, cucerirea puterii executive de către comunişti
6 martie 1945 România - guvernul prosovietic condus de Petru Groza a fost impus de Stalin, profitând de prezența armatelor
sale în România
- guvernul Petru Groza era format în majoritate din comuniști
13 martie 1945 Instalarea administraţiei româneşti în - Preluarea teritoriului românesc de către autorităţile române, după ce în vara anului 1940, prin
Transilvania Dictatul de la Viena, NV Transilvaniei fusese luat de Ungaria.
- Revenirea Transilvaniei la România a fost de jure recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris 1947
23 martie 1945 Legiferarea reforma agrare - Lichidarea marii proprietăţi funciare.
- Acţiune cu caracter propagandistic prin care se urmărea atragerea ţărănimii.
30 martie 1945 Legea epurării aparatului de stat - Avea drept obiectiv controlul administraţiei locale prin numirea prefecţilor prin rândul comuniştilor.
România - Măsură de inspiraţie sovietică, elaborată de ministrul justiţiei Lucreţiu Pătrăşcanu cu scopul de a-i
înlătura pe cei care se opuneau noului regim comunist.
mai 1945 România era inclusă în sfera de interese
sovietice din punct de vedere economic
iulie-august 1945 Conferința de la Potsdam
august 1945 reluarea relațiilor diplomatice dintre
România și URSS
8 noiembrie 1945 Manifestaţia de la Bucureşti - Organizată de partidele istorice cu prilejul zilei onomastice a regelui, activitatea a fost înăbuşită de
România comunişti.
- Sprijin pentru rege care se afla în grevă.
16-23 noiembrie 1945 Conferinţa de la Moscova - Marile Puteri dezbat situaţia din România legată de activitatea regelui.
- Nu a avut consecinţe majore, Guvernul Groza rămânea la putere acceptând doar câte un
reprezentant al PNL şi PNŢ.
1946 etatizarea BNR - PCR trece la măsuri dure în plan economic
iulie 1946 Desfiinţarea Senatului - Considerat organism reacţionar, comuniştii pregăteau cucerirea puterii legislative.
- S-a folosit ca pretext pentru publicarea legii electorale, se sporea numărul alegătorilor, inclusiv
femeile.
- Într-o atmosferă tensionată, au fost câştigate de comunişti, grupaţi în Blocul Partidelor Democrate
(PCR, PSD)
19 noiembrie 1946 Primele alegeri din România postbelică - Alegerile au fost falsificate de PCR, astfel că B.P.D. a obţinut 349 de locuri în noul Parlament
unicameral.
Comuniştii îşi legitimau prin vot puterea legislativă.
84
1947-1991 Războiul Rece - a reprezentat o perioadă de maximă încordare, dispută și adversitate între SUA și lumea occidentală
pe de o parte, și URSS și blocurile socialiste pe de cealaltă parte
1947 SUA iniţiază politica de containmnetn - concepută de diplomatul american George F. Kennan şi iniţiată de preşedintele Harry Truman
(stăvilire) a expansiunii comunismului în - Această politică a reprezentat prima reacţie a ,,lumii libere" în faţa totalitarismului comunist
Europa de V şi restul lumii
1947 Panul Marshall - a reprezentat un ajutor economic ţărilor europene vestice ruinate de război. URSS a interzis ţărilor pe
care le ocupa militar să accepte ajutorul economic american
- rezultat al politicii de containment a SUA
- României nu i s-a cunoscut statutul de cobeligerantă.
- Delegaţia noastră nu a ridicat problema Basarabiei, teritoriul rămas la URSS.
februarie 1947 Tratatul de Pace de la Paris - România era obligată să plătească despăgubiri de război 300 milioane de dolari Uniunii Sovietice,
plătibili în 8 ani de la 12 septebrie 1944, în bunuri
- toate forțele aliate erau retrase din România în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
Tratatului;
- URSS își rezerva dreptul de a păstra pe teritoriul românesc forțele armate
- Arestarea a 14 lideri ai PNŢ
iulie 1947 Înscenarea de la Tămădău - Acuzaţi de trădare, au fost condamnaţi în faţa opiniei publice, dar, în fond, a fost pretexul pentru ca
PNŢ să fie interzis.
- În faţa ofensivei comuniste, partidul îşi suspendă activitatea.
august 1947 PNL se autodizolvă - Dispariţia partidelor istorice punea capăt unei dimensiuni democratice a societăţii (existenţa mai
multor partide politice).
- PCR l-a silit pe regele Mihai să abdice;
30 decembrie 1947 Abolirea Monarhiei - Regele Mihai, izolat tot mai mult, a fost nevoit să semneze actul de abdicare.
Abdicarea regelui Mihai - Are loc schimbarea formei de guvernământ, România devine Republică Populară.
- Se încheia procesul de cucerire totală a puterii politice de către comunişti.
1948-1953 supunerea politicii externe românești
Moscovei
februarie 1948 Tratatul de prietenie, colaborare și - Încheiat pe 20 de ani
asistență mutuală româno-sovietic - Prevedea prietenia şi asistenţa mutuală între cele două state
- urmat de înțelegeri asemănătoare cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia și Ungaria
- Se forma un partid PMR (Partidul Muncitoresc Român), singurul recunoscut pe plan politic, avându-l
februarie 1948 Congresul de fuziune între PCR-PSD în frunte pe Gh. Gheorghiu-Dej;
- Începe lupta pentru controlul absolut în partid.
85
aprilie 1948 Arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu - Acuzat de trădare şi legături cu imperialismul.
- Gh. Gheorghiu-Dej dorea să-şi elimine adversarii politici, de aceea, în 1954, Pătrăşcanu va fi executat.
11 iunie 1948 Legea naţionalizării principalelor - Trecerea în proprietatea statului a întreprinderilor industriale, bancare, comerţ.
mijloace de producţie - Considerat act revoluţionar, prin care se puneau bazele unei economii de stat, dirijiste.
- Este introdus manualul unic, iar marxism-leninismul devine obiect de studiu obligatoriu în
august 1948 Este dată Legea învăţământului învăţământul secundar.
România - Se urmărea subordonarea învăţământului intereselor de partid.
Limba rusă va deveni obligatorie
- Ministrul Cultelor prelua controlul în problemele legate de cultele legale.
14 august 1948 Legea cultelor - Biserica devine instituţie de stat, care trebuia să promoveze politica impusă de comnişti.
- În decembrie 1948 are loc fuziunea Bisericii Otodoxe cu Biserica Unită.
30 august 1948 Se organizează Direcţia Generală a - A reprezentat o poliţie politică şi instrument de represiune.
Securităţii Poporului - Distrugerea drepturilor poporului şi a libertăţilor cetăţeneşti.
10 decembrie 1948 Declaraţia Universală a Drepturilor - adoptară de ONU

Omului
- Consiliul Economic de Ajutor Reciproc era un organism economic al ţărilor trecute la comunism.
8 ianuarie 1949 Se constituie CAER - Instrument de control economic prin care URSS dirija schimburile comerciale între statele sovietizate.
Era o ripostă la planul Marshall (1947).
1949 România devine membru CAER CAER (Consiliul Economic de Ajutror Reciproc)
ianuarie 1949 Se pun bazele Direcţiei Generale a
Miliţiei
3-5 martie 1949 -1962 S-a decis trecerea la colectivizare - Transformarea agriculturii pe cale socialistă, după model sovietic.
Cooperativizarea forțată a agriculturii - Exproprierea tuturor proprietarilor ce aveau până la 50 ha.
- Formarea Gospodăriilor Agricole de stat ce se vor transforma în C.A.P (1966)
1949-1975 constituirea în SUA a Comitetului - considerat ca un guvern de emigrație
Național Român
4 aprilie 1949 ia fiinţă NATO (Organizaţia Tratatului - alianţă militară defensivă menită să riposteze oricărui atac al URSS asupra Europei de V;
Atlanticului de Nord) - un alt rezultat al politicii de containment a SUA
1950 Decret de elaborare a Codului Muncii - Se introducea noţiunea de muncă forţată.
România - Urmărea reeducarea elementelor ostile regimului prin trimiterea la muncă în lagăre de muncă.
1950 s-a hotărât constituirea unui pod peste - la sugestia lui Molotov
Dunăre între Bulgaria și România - Podul Giurgiu-Ruse
86
1952 Îndepărtarea de partid a grupării - Având sprijinul lui Stalin, sunt înlăturaţi Ana Pauker, Vasile Luca şi Th. Georgescu.
moscovite - Gh. Gheorghiu-Dej elimina un alt grup rival în partid, întărindu-şi puterea personală.
1953 Moartea lui Stalin - La conducerea URSS urmează Nikita Hrusciov
- Pentru prima oară sunt dezvăluite crimele lui Stalin.
Era o replică la NATO şi cuprindea alianţa politico-militară a statelor comuniste din sfera sovietică.
14 mai 1955 Tratatul de la Varşovia Scopul era apărarea cuceririlor socialismului în faţa ofensivei capitalismului.
A fost desfiinţat în 1991
Aderarea la această Organizaţie era menită să ofere României un cadru juridic de afirmare a voinţei de
1955 România devine membră ONU pace.
Consecinţa acestui fapt a fost că ţara noastră devenea o voce distinctă în cadrul ONU iar în 1959 i se
încredinţează vicepreşedenţia sesiunii Adunării Generale.
1955 România devine membră a Pactului de
la Varșovia
1956 Revoluţia anticomunistă din Ungaria - România condamnă atitudinea Ungariei considerând acţiunea ca operă a contrarevoluţionarilor
Revoluţia maghiară - Se susţine intervenţia sovietică în Ungaria.
- mișcări antisovietice în Ungaria
1956 Tulburări anticomuniste în Ungaria şi Încercare de reformare a sistemului comunist.
Polonia Înfrângerea opoziţiei interne, susţinută de Gh. Gheorghiu-Dej ce urmărea să-şi consolideze poziţia.
după 1958 îndepărtarea României de Moscova
- Gheorghe Gheorghiu-Dej a obțiunut retragerea trupelor sovietice din România, îndepărtându-se
1958 Retragerea trupelor sovietice din treptat de URSS
România - Decizia luată de sovietici pe fondul fidelităţii guvernului român.
- România este singura ţară din blocul comunist care nu a mai avut pe teritoriul ei trupe sovietice până
în 1989.
1961 legațiile Franței și Marii Britanii au fost
ridicate la nivel de ambasadă
1961 mişcările de rezistenţă armată
anticomunistă au fost lichidate oficial în
1963 Acordul româno-iugoslav S-a parafat înţelegerea pentru construirea hidrocentralei Porţile de Fier.
Dej dorea să joace un rol mediator între URSS şi China.
1963 România a votat pentru prima dată la
ONU altfel decât URSS și aliații ei
87
1964 votul României în cadrul ONU a fost
diferit față de celelalte țări „frățești”
1964 Planul Valev Se urmărea formarea unui complex agricol între România, Bulgaria şi sudul URSS.
România respinge planul care însemna un nou amestec al URSS şi o direcţionare a economiei noastre.
aprilie 1964 criticarea Planului Valel - prin Planul Valev Se urmărea formarea unui complex agricol între România, Bulgaria şi sudul URSS.
- România respinge planul care însemna un nou amestec al URSS şi o direcţionare a economiei noastre.
- Document ce privea problemele mişcării muncitoreşti şi comuniste internaţionale.
- Este considerată începutul oficial al destalinizătii ţării prin susţinerea neamestecului în treburile
interne şi egalităţii între state.
aprilie 1964 Declaraţia P.M.R - era criticată tendința de hegeminie sovietică
- Se pronunţa pentru egalitatea în drepturi între partidele comuniste şi neamestecul în treburile
interne.
- Marca apogeul opoziţiei noastre faţă de URSS şi distanţarea oficială faţă de politica Moscovei
martie 1965 moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej - a urmat Nicolae Ceaușescu, care a imprimat regimului comunist o evidentă latură naționalistă
1965-1974 destinderea regimului comunist al lui
N.Ceaușescu
1966 primele acorduri economice semnate
între România și Germania
1967 Ceauşescu devine preşedinte al - Politica lui era de control al întregului aparat de partid şi Stat.
Consiliului de Stat - Avea controlul direct al activităţii pe linie de stat.
- restabilește relațiile diplomatice cu RFG
1967 România stabilea relaţii diplomatice cu România era singura ţară comunistă care avea acum relaţii cu acest stat.
URSS Un nou gest de distanţare faţă de politica Moscovei.
1967 apropierea de Bonn și stabilirea de
relații diplomatice cu Republica
Federală Germană
5-10 iunie 1967 razboiul de 6 zile cu statele arabe
- Sunt criticate abuzurile făcute de Gh. Gheorghiu-Dej.
aprilie 1968 Plenara C.C. al P.C.R. - Ceauşescu urmărea eliminarea unor colaboratori ai lui Dej, printre care Alexandru Drăghici, fost
România ministru de interne. Este reabilitat Pătrăşcanu.
mai 1968 Preşedintele Franţei Charles de Gaulle Franţa dorea să cunoască realităţile din România.
vizita România Această vizita era o recunoaştere a poziţiei independente a României în blocul comunist.
88
- Trupele sovietice şi ale altor state, membre ale Tratatului de la Varşovia ( Polonia, Germania de E,
Ungaria şi Bulgaria)intră în Cehoslovacia.
august 1968 Intervenţia din Cehoslovacia - România este singura ţară care nu participă, iar Ceauşescu, în cadrul unui miting popular, condamnă
invazia.
- criza cehoslovacă
august 1968 Miting popular la Bucureşti - Ceauşescu critica invazia țărilor membre în Tratatul de la Varșovia în Cehoslovacia.
România - Întărirea poziţiei de distanţare faţă de Moscova şi creşterea popularităţii lui în Occident.
1968-1971 tratative pentru aderarea României la
GATT
1969 Vizita preşedintelui SUA, Richard Nixon Preşedintele SUA dorea să cunoască ţara noastră.
la Bucureşti În fond era efectul cunoaşterii popularităţii lui Ceauşescu după atitudinea din 1968.
1971 Vizita lui Ceauşescu în China şi Coreea Se urmărea informarea asupra modelului asiatic de construire a socialismului.
de Nord Un nou gest de distanţare faţă de URSS.
iulie 1971 Tezele din iulie - Întors dintr-o vizită în China şi Coreea de N, lanseaza revoluţia culturală.
România - Toate sectoarele vieţii sociale trebuiau ideologizate pentru a forma cultul personalităţii.
1972 Aderarea României la FMI şi Banca România dorea să obţină finanţare pentru proiectele de industrializare.
Mondială Creşterea încrederii cercurilor financiare occidentale. În anul următor (1980) Piaţa Comună europeană
semna noi acorduri cu România.
martie 1974 Ceauşescu devine primul preşedinte de - Instituirea funcţiei de Preşedinte al statului.
Republică (președintele RSR) - Se creau premisele pentru o nouă etapă în care puterile lui Ceauşescu deveneau totale. Începutul
guvernării de familie.
- inspirat de vizita făcută în China și Coreea de Nord (1971), Ceaușescu a trecut la așa-zisul socialism
1974-1989 socialismul dinastic al lui N.Ceaușescu dinastic, caracterizat prin concentrarea puterii politice în mâna familiei sale, restrângerea drepturilor
România cetățenilor, o vastă campanie propagandistică, opresiune;
- cultul personalității
- Adopta programul partidului, în ceea ce priveşte construcţia noii societăţi socialiste.
noiembrie 1974 Congresul XI P.C.R. - Era fixată strategia de construire a socialismului, numită societatea socialistă multilateral dezvoltată
România şi formarea omului nou, executant fidel al politicii partidului.
- Elena Ceaușescu ajunge al doilea om politic în stat.
1975 Conferinţa pentru Securitate şi România participă la reuniunea a 35 de ţări.
Cooperare în Europa de la Helsinki Ceauşescu urmărea prin semnarea acestei înţelegeri interstatale să sublinieze deschiderea regimului.
1975 președintele american Gerald Ford
vizitează România
89
1975 România primea clauza naţiunii celei Acordată în timpul administraţei Ford.
mai favorizate Sprijin american pentru poziţia lui Ceauşescu. Această clauză a fost retrasă îm 1988.
1976 Congresul Educaţiei Politice şi a Culturii - Elabora noi planuri de activitate pentru Construcţia Socialistă.
Socialiste - Creşte rolul propagandei, având ca scop idolatrizarea cuplului Ceauşescu.
1977 Creşte datoria externă - Ajungea la 3,6 miliarde de dolari.
România - Politica în domeniul industrializării a dus la această datorie, care va urca la 11 miliarde de dolari în
1983.
- Scriitorul se declară solidar cu mişcarea reformatoare din Cehoslovacia numită ,,Charta 77";
ianuarie-martie 1977 Mişcarea Goma - Mişcarea a reunit 200 de semnături pe scrisoarea trimisă Conferinţei pentru drepturile omului de la
Belgrad. Aceasta reprezenta prima opoziţie majoră faţă de regim.
- Peste 10,000 de muncitori din Valea Jiului au întrerupt lucrul şi nu l-au reluat decât după venirea lui
august 1977 Greva muncitorilor din Valea Jiului Ceauşescu.
- Securitatea a trecut la arestări, dar imaginea regimului are de suferit.
Este pentru prima oară când regimul se confruntă cu mişcări ale muncitorilor.
noiembrie 1978 - pact ce condamna negocierile de pace - România refuză să semneze declarația
israelo-egiptene
1979 Predicile părintelui Gh. Calciu - Acesta a adresat scrisori deschise către conducerea statului, în care critica politica socială şi culturală
Dumitreasa a regimului.
România - Adâncirea mişcărilor ce criticau regimul, şi care veneau acum de la un reprezentant al bisericii.
1979 Ceauşescu Vizita Parisul Întâlnire cu preşedintele Franţei, Georges Pompidou.
Vizita afirmă rolul României în încercarea de a menţine securitatea europeană.
1979 Congresul XII P.C.R. - Constantin Pârvulescu îl critică pe Ceauşescu.
România - Era pentru prima oară când la vârful conducerii PCR avea loc o astfel de acţiune.
1980 Disidenţa individuală intelectuală - Scrisori extrem de critice ale lui Mihai Botez, Doina Cornea, Ana Blandiana.
România - Creşte grupul anticeauşist ce critică traiul cotidian al românilor.
1 septembrie 1980 crearea sindicatului liber Solidaritatea, - federaţie ce a constituit o importantă mişcare anticomunistă condusă iniţial de Lech Walesa
în Polonia
1983 datoria externă a țării a ajuns la 11 - ca urmare, a crescut tot mai mult nemulțumirea populației și au apărut forme de revoltă
milioane de dolari - pe plan extern, România a rămas izolată, Ceaușescu pierzând simpatia Occidentului și respingând
România reformele preconizate de noul lider de la Moscova, Mihail Gorbaciov
- pentru încă 20 de ani
1985 reînnoirea Pactului de la Varșovia
90
Preşedintele URSS ţine un discurs în care prezenta noile reforme.
1987 Vizita lui Gorbaciov Ceauşescu nu acordă importanţă propunerilor venite de la Gorbaciov şi le va respinge, considerând că
ele au fost deja aplicate.
- Muncitorii de la uzina Steagul Roşu au scandat lozinci anticomuniste.
noiembrie 1987 Greva de la Braşov - Cea mai cunoscută acţiune de protest ce arăta agravarea crizei de alimente şi nemulţumirile social-
politice ale populaţiei.
1989 Congresul XIV PCR - Ceauşescu Considera că regimul comnuist trebuie apătat şi întărit, iar pactul Ribbentrop Molotov
România denunţat.
- Ceauşescu se dovedea lipsit de luciditate în legătură cu noile modificări din sfera statelor comuniste.
1989 Scrisoarea celor şase foşti activişti P.C.R. - Semnată printre alţii de Alexandru Bârlădeanu, C-tin Pîrvulescu, Silviu Brucan, a fost citită la Europa
România Liberă.
- Era o ctirică directă la dresa regimului comunist.
decembrie 1989 Mişcările de la Timişoara şi Bucureşti - Proteste majore faţă de regim, se scandează împotriva lui Ceauşescu.
România - Căderea regimului comunist şi revenirea la democraţie.
1991 desființarea pactului de la Varșovia
decembrie 1991 dizolvarea oficială a Uniunii Sovietice - dezmembrarea URSS-ului
- Mihail Gorbaciov a demisionate din toate funcţiile pe care le deţine
aprilie 2004 aderarea României la NATO - a însemnat așezarea unei ancore de securitate
1 ianuarie 2007 aderarea României la UE - a facilitat integrarea în structurile unui organism politic și economic mondial;
- a marcat deschiderea unui nou stadiu istoric prin depășirea tarelor trecutului și orientarea spre viitor
91

Cronologie Istorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cronologie Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

episcop greco- - susţine drepturile politice pe baza întâietăţii şi vechimii românilor

Moldova  Ţara Sipeniţului existenţa unor formaţiuni încă

 vlahii balcani conduşi de Petru şi

participarea (primul descălecat) lui

Perioada Eveniment Conţinut - Semnificaţie

desfiinţarea episcopiei ortodoxe

1075 menționarea cetății Turda într-

Perioada Eveniment Conţinut - Semnificaţie

Perioada Eveniment Conţinut - Semnificaţie

sf. sec. XIII locuitorii est-carpatici,

Perioada Eveniment Conţinut - Semnificaţie

- bătălia de la Posada, dintre Basarab şi Carol Robert de Anjou (izvor-

7. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)

1768-1774 război ruso-turc, încheiat prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi

1821-1822 - boierii au continuat acțiunile și după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu;

- Consolidarea Rusiei ca putere în Balcani a nemulţumit Austro-Ungaria, dar şi Anglia, astfel că

4 februarie 1918 Basarabia independentă Pas decisiv spre Unire.

1926 apare ,,Mein Kampf” - lucrarea lui Hitler

1932 Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, condus de

1939-1941 eşecul alianţei dintre URSS şi Germania hitleristă

1945 moartea lui Hitler căderea regimului nazist

noiembrie căderea Zidului Berlinului

toamna 1989 manifestaţii de stradă anticomuniste în Germania şi

1870-1924 Vladimir Ilici Lenin conducătorul revoluţiei bolşevice din Rusia

1917-1963 J.F.Kennedy preşedintele SUA în 1960

Ideologia Model Politic Perioadă Caracteristici

1913 Pacea de la București

1919 regim totalitar în Ungaria - în frunte amiralul Horthy

- România a încercat semnarea unei alianțe cu Franța

10 decembrie 1948 Declaraţia Universală a Drepturilor - adoptară de ONU

S-ar putea să vă placă și