Sunteți pe pagina 1din 4

CONSTITUIILE ROMNIEI

CONSTITUIA 1866

10/13 mai - proiectul de constituie este redactat de Consiliul de Stat


10/22 mai - Carol I sosete in ar
10/13 iunie - Constituia a fost publicat in Monitorul Oficial al Romniei
La baz a stat textul fundamental belgian din 1831, nu era amintit nimic de
suzeranitatea otoman
Drepturile publice sunt cele din Declaraia francez din 25 august 1789
Principiile de baz: separarea puterilor, guvernarea reprezentativ, suveranitatea
naiunii.
n articolele 2,3 se vorbea despre inviolabilitatea teritoriului
Administrativ teritoriul era mprit in judee, plii si comune
Puterea executiv mprit intre domn i minitri. Domnul l desemna pe primul
ministru care i alegea apoi cabinetul, care l supunea aprobrii principelui
Puterea legislativ era mprit intre domn i Adunarea compus din Camera
Deputailor i Senat
Domnul putea s dizolve parlamentul, cu condiia s organizeze alegeri n maxim o
lun. De asemenea, avea drept de veto, dar nu absolut
Puterea judectoreasc: Instana suprem : Curtea de Casaie i Justiie de la Focani
Drepturile i libertile ceteneti: proprietatea privat era sacr i garantat de
lege
Singura interdicie pus cetenilor romni era aceea de a nu intra in serviciul altui
stat fr autorizaia guvernului
Modificri:
1879 modific articolul 7, prin care era anulat interdicia obinerii
ceteniei romne de ctre cei de alt religie sau confesiune dect cea
ortodox
1884 - a fost redus numrul colegiilor electorale, iar censul a fost
micorat, astfel s-a extins dreptul de vot; se introducea noua titulatur,
de Regat
1917 Reforma agrar, si votul universal pentru brbaii de peste 21
de ani

CONSTITUIA 1923

Adoptat la data de : 27 martie 1923


Avea 138 de articole, cuprinse n 8 titluri, 76 dintre ele fiind pstrate din vechea
constituie.
Dreptul la proprietate nu mai este absolut, ci nuanat prin referin la unitatea social
Vot universal pentru brbaii de peste 21 de ani
Biserica ortodox este biserica dominant, dar cea Greco-Catolic primete un statut
aparte
Introducerea Consiliului Legislativ, aviza legile, avea caracter consultativ

nfiinarea Consiliului Administrativ, prin care actele puterii executive intrau n


competenta puterii judectoreti
nfiinarea Contenciosului administrativ, instituie specializat in rezolvarea
problemelor dintre stat i persoanele fizice
Pentru a fi eligibil n Camera deputailor se cerea s ai 25 de ani mplinii, iar pentru
senat 40 de ani mplinii

CONSTITUIA DIN 1938

Elaborat de Istrate Micescu (reputat jurist)


Partidele unice au fost desfiinate, nlocuite de Frontul Renaterii Naionale, din 1940
Partidul Naiunii.
Adoptat la 27 februarie 1938, prin decretul regal 1045; acceptat de populaie prin
plebiscit
1938, 30 martie - s a instituit consiliul de coroan, ca organ permanent consultativ
nti se vorbea despre ndatoririle ceteanului apoi despre drepturile lui
Se desfiina principiul separaiei puterilor n stat, regele devenea capul statului
Puterea legislativ se exercita de ctre rege prin Reprezentana Naional, iar puterea
executiv este ncredinat tot regelui care o exercita prin guvernul su
S-a dat pentru prima dat drept de vot femeilor, fiind ns neeligibile
Scdea numrul alegtorilor de la 4.6 milioane n 1937 la 2 milioane n 1939.
Legea primei electorale 1926, votul universal feminin i desfiinarea senatului 1946
1947, 30 decembrie - abolirea monarhiei si proclamarea RPR.
Suspendat la 5 septembrie 1940, iar dup 23 august 1944 s-a revenit la constituia
din 1923

CONSTITUIA DIN 1948

Inspirat din constituia sovietic (stalinist) din 1936.


Organul reprezentativ : Marea Adunare Naional
Adoptat la 13 aprilie 1948
Noua titulatur a statului : Republica Popular Romn
Aparent. Legea fundamental consfinea principii democratice, precum suveranitatea
poporului i votul universal
Egalitate n fata legii pentru toi cetenii RPR, fr deosebire de sex, ras, religie sau
grad de cultur. Puteau alege la 18 ani i puteau fi alei la 23
Principiul separaiei puterilor n stat nu mai era precizat, ntruct MAN devenea
organul suprem al puterii de stat a RPR
Primul preedinte al Prezidiului MAN a fost Constantin I. Parhon
Puterea executiv revenea Consiliului de Minitri
Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale
Dei Constituia garanta proprietatea privat agonisit prin munc i economisire,
aceasta anuna msurile de cooperativizare

CONSTITUIA DIN 1952

Adoptat la 24 septembrie 1952


Prevederi care pregteau ara de stalinizare si sovietizare

CONSTITUIA DIN 1965

Adoptat la 21 august 1965


1967 n locul Prezidiului MAN, s a prevzut crearea Consiliului de Stat.
Fora conductoare, Partidul Comunist Romn
Denumirea rii devenea Republica Socialist Romn
MAN rmnea n continuare organul suprem al puterii de stat.
Guvernul i pstra numele, Consiliul de Minitri.
Constituia consfinea caracterul socialist al proprietii si al economiei
Modificri:
1968 - se revenea la judee ca forme de administraie local, n locul
regiunilor i raioanelor, se introducea calitatea de municipii pentru
oraele mari
1974 - se introducea funcia de preedinte

CONSTITUIA DIN 1991

Aprobat prin referendum n 1991 i modificat n 2003

REGULAMENTELE ORGANICE
T.R 1831, Moldova 1832
Redactate sub preedinia consulului general rus Minciaki, conform curii imperiale de la
Petersburg. Rusia devenise protectoare prin tratatul de la Adrianopol 1829.
-

Domnitorul ales pe viat dintre marii boieri


Separaia puterilor in stat
o Executiv : domn i sfat administrativ, 6-8 boieri
o Legislativ : adunarea Obteasc
o Judectoreasc, instana suprem era naltul Divan Domnesc
Modernizarea sistemul fiscal
Lichidarea vmilor interne
Renfiinarea armatei naionale
Modernizarea nvmntului
Reglementarea obligaiilor rniilor clcai fa de boieri

CONVENIA DE LA PARIS

1858 - nlocuia protectoratul Rusiei, cu garania marilor puteri (Frana, Anglia, Prusia,
Sardinia, Rusia i Imperiul Otoman)
Cte un domnitor ales pe via de adunarea electiv
Cte o adunare electiv aleas pe 7 ani
Instituii comune : Comisia Central i nalta Curte de Casaie i Justiie
Era propus modernizarea relaiilor dintre marii proprietari i rani

STATUTUL DEZVOLTATOR

Adoptat prin plebiscit n 1864


nfiinarea Corpului ponderator ( Senatul )

Personaliti / Citate
C. A. Rosetti (1816-1885) liberal radical, s-a pronunat pentru crearea colegiului unic
Citate celebre:
cea dinti necesitate in statele romaneti (Nicolae Iorga, 1938)