Istorie - Culegere de Teste Pentru Academia de Politie - 2800 de Intrebari

ic j o r if
■ I ■ m ■ «m »
culegere de teste pentru admiterea la
ACADEMIA DE POtîT f
Ludmila Petrescu
Mihai Augustin Petrescu
2 800 de întrebări
tip grilă,
logică istorică
şi cronologie
(~~ORINT
CUPRINS
Testul 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.......................................................... 7

Testul 2 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.......................................................... 20
Testul 3 Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX.
Curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană....................... 23
Testul 4 Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX.
Curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană....................... 33
Testul 5 Secolul al XX-lea între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa...................................................... 36
Testul 6 Secolul al XX-lea între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa...................................................... 47
Testul 7 Constituţiile din România........................................................................................... 50
Testul 8 Constituţiile din România........................................................................................... 62
Testul 9 Autonomii locale şi instituţii centrale
în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)........................................................................... 64
Testul 10 Autonomii locale şi instituţii centrale
în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)........................................................................... 78
Testul 11 Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari
(secolele XVIII-XX)............................................................................................................ 81
3
Testul 20 România postbelică. Stalinism, naţional-comunism
şi disidenţă anticomunistă.................................................................................................... 132
Testul 21 România postbelica. Stalinism, naţional-comunism
şi disidenţă anticomunistă .................................................................................................. 145
Testul 22 Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile
modernităţii - rezistenţa antiotomană a Ţărilor Române în secolele XIV-XV.............. 147
Testul 23 Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile
modernităţii - rezistenţa antiotomană a Ţărilor Române însecolele XIV-XV............. 157
Testul 24 România în concertul european. De la „Criza orientală”
la marile alianţe ale secolului al XX-lea........................................................................... 160
Testul 25 România în concertul european. De la „Criza orientală”
la marile alianţe ale secolului al XX-lea........................................................................... 176
Testul 26 România în perioada Războiului Rece.................................................................. 179
Testul 27 România în perioada Războiului Rece.................................................................. 186
Testul fin a li............................................................................................................................... 188
Testul final 2............................................................................................................................... 191
Testul final 3............................................................................................................................... 193
Testul final 4............................................................................................................................... 195
Testul final 5............................................................................................................................... 198
Testul final 6............................................................................................................................... 201
4
ARGUMENT
Concepută în conformitate cu programa pentru examenul de
bacalaureat, cât şi cu programa pentru admiterea la Academia
de Poliţie, lucrarea de faţă constituie un instrument util şi
eficient de verificare a cunoştinţelor, adresându-se în special
candidaţilor care se pregătesc pentru examenul de admitere la
Academia de Poliţie.
Autorii au respectat tematica şi structura probei de examen
pentru ca viitorii candidaţi să se poată pregăti în mod eficient.
Pentru fiecare temă indicată în programă, au fost formulate
întrebări din materia cuprinsă în manualele de istorie aprobate
şi recomandate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tinere
tului.
Această lucrare conţine 2 800 de întrebări tip grilă, care au
fost formulate în aşa fel încât să acopere în întregime temele
tratate în manualul de istorie. Pentru a veni în sprijinul
candidaţilor, la unele întrebări, autorii au considerat că sunt
necesare anumite explicaţii între paranteze, astfel încât
evenimentele să fie bine înţelese, iar candidaţii chiar să înveţe
din grile. La sfârşitul fiecărui capitol, există un test gen examen
cu 30 de întrebări; în acest fel, candidatul îşi poate verifica
nivelul de pregătire, în orice moment. Fiecare întrebare este
notată cu câte 3 puncte (30 x 3 p. = 90 p.), plus 10 puncte din
oficiu. Candidatul poate astfel să se autoevalueze în orice
moment şi să aprecieze ce notă va obţine la examen. Lucrarea
cuprinde, în fine, şase teste finale, care conţin întrebări din
întreaga materie studiată pentru examen.
Autorii recomandă ca, după învăţarea materiei de examen,
rezolvarea testelor să se facă în condiţii de concurs, fără surse
de inspiraţie; după verificarea răspunsurilor, candidaţii sunt
îndemnaţi să parcurgă din nou manualul pentru a înţelege care
le sunt limitele şi unde trebuie să insiste cu pregătirea.
Le urăm succes atât candidaţilor, cât şi profesorilor!
Autorii
TESTiaJ
Romanitatea romanilor în viziunea istoricilor
I . A le g e ţ i ră s p u n s u l c o re c t p r in m a r c a re a lite re i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. Cea mai veche informaţie scrisa despre geţii dunăreni provine de ia:
a) Cezar; b) Herodot; c) Strabon; d) Dio Cassius.
2. Ortodoxia este situată în aria spiritualităţii:
a) bizantine; b) romanice; c) germanice; d) slave.
3. Cea dintâi atestare a elementului romanic la nord de Dunăre apare în:
a) scrisoarea împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul; b) tratatul militar
bizantin „Strategicon”; c) geografia armeană; d) cronica turcă.
4. Despre o ţară necunoscută Balak - Valahia - vorbeşte:
a) cronica turcă; b) geografia armeană; c) Constantin al VU-lea Porfirogenetul;
d) împăratul Vasile al II-lea Macedoneanul.
5. Geografia armeană datează din secolul:
a) al IX-lea; b) al X-lea; c) al Xl-lea; d) al Xll-lea.
6. Autorul lucrării „Despre administrarea imperiului” este:
a) Moise Chorenati; b) Constantin al W -lea Porfirogenetul; c) Kekaumenos; d) Vasile al II-lea.
7. Primul document din timpul împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul în care
românii sunt desemnaţi cu termenul de vlahi datează din anul:
a) 1020; b) 1167; c) 980; d) 1012.
8. Autorul geografiei armene este:
a) Moise Chorenati; b) Vasile al II-lea; c) Constantin al VU-lea Porfirogenetul; d) Kekaumenos.
9. La originea denumirii de vlah se afla numele unui trib celt („volcae”) amintit de:
a) Gardizi; b) Cezar; c) Moise Chorenati; d) Ioan Kynnamos.
10. Termenul de vlah este preluat apoi de:
a) români; b) germani; c) slavi; d) arabi.
11. Românii sunt numiţi „volohi” de către:
a) unguri; b) slavii răsăriteni; c) slavii sudici; d) bizantini.
12. Românii sunt numiţi „valachus” de către:
a) unguri; b) slavi; c) latino-catolicii apuseni; d) bulgari.
13. „Blach” sau „olah” este denumirea dată românilor de către:
a) bizantini; b) germani; c) unguri; d) latino-catolicii apuseni.
14. în secolul al IX-lea, despre o ţară a vlahilor (Ulak-ili) ne vorbeşte:
a) geografia armeană; b) cronica turca; c) Constantin al VU-lea Porfirogenetul: d) Vasile
al II-lea.
7
15. împărat bizantin din secolul al X-lea care-i desemnează pe români cu termenul de
romani, iar pe bizantini cu cel de romei:
a) Manuel Comnenul; b) Constantin al VH-lea Porfirogenetul; c) Vasile al II-lea
Macedoneanul; d) Constantin al IX-lea Dragases.
16. Geograf persan din secolul al Xl-lea care îi situează pe români „între Dunăre şi un munte
mare”:
a) Kynnamos; b) Gardizi; c) Kekaumenos; d) Szamoskozy.
17. Triburile tracice de la nord de Munţii Haemus erau desemnate de autorii greci cu
etnonimul:
a) daci; b) geţi; c) costoboci; d) moesi.
18. Izvoare care se referă la denumirile regionale ale geto-dacilor:
a) numismatice; b) narative; c) arheologice; d) sigilografice.
19. Prima menţiune a geţilor dobrogeni datează din secolul:
a) al IV-lea î.H.; b) al Vl-lea î.H.; c) al V-lea d.H.; d) al V-lea î.H.
20. în secolul al Xl-lea, vlahii sud-dunăreni care trăiau în apropierea Dunării şi pe Saos
(Sava) sunt amintiţi de:
a) Kekaumenos; b) Anonymus; c) Simon de Keza; d) Ioan Kynnamos.
21. Secretar al împăratului Manuel Comnenul care descrie o campanie bizantină împotriva
maghiarilor din 1167:
a) Gardizi; b) Ioan Kynnamos; c) Simon de Keza; d) Anonymus.
22. Cronicar din secolul al XH-lea care spune despre români că sunt veniţi de mult din Italia:
a) Ioan Kynnamos; b) Gardizi; c) Anonymus; d) Simon de Keza.
23. Cea mai bogată şi completa relatare medievală despre stările găsite de unguri la
pătrunderea lor în teritoriile locuite de români este făcută de:
a) Anonymus; b) Simon de Keza; c) Bela al IV-lea; d) Cronica lui Nestor.
24. Autor al lucrării „Podoaba istoriilor” care vorbeşte de originea românilor:
a) Ioan Kynnamos; b) Gardizi; c) Moise Chorenati; d) Anonymus.
25. Desăvârşirea procesului de românizare la Dunărea de Jos a avut loc între secolele:
a) III-VII/VIU; b) III-VI; c) III-V; d) III-IV.
26. Romanizarea organizată, dirijată de Imperiul Roman, a spaţiului daco-moesian a avut loc
între anii:
a) 46-106; b) 106-271; c) 271-602; d) 602-1204.
27. Afirma că „geţii şi dacii vorbesc aceeaşi limbă”:
a) Herodot; b) Sallustius; c) Strabon; d) Cezar.
28. Spaţiul danubiano-pontic este integrat Imperiului Roman în secolul:
a) II d.H.; b) I d.H.; c) III d.H.; d) II î.H.
29. Strămoşii noştri geto-dacii s-au individualizat în cadrul marii familii a tracilor în:
a) mezolitic; b) neolitic; c) epoca bronzului; d) epoca fierului.
30. Migratori care pătrund în zona intra şi extracarpatică şi ulterior sunt asimilaţi de daco
români:
a) vizigoţii; b) slavii; c) hunii; d) avarii.
31. Proces istoric îndelungat şi complex prin care civilizaţia romană a pătruns în toate
compartimentele vieţii dacilor, până când limba dacă a fost înlocuită cu cea latină este:
a) etnogeneza; b) romanizarea; c) formarea limbii române; d) sincretismul.
32. Ideea romanităţii românilor ocupă locul central în corespondenţa dintre papa Inocenţiu al
III-lea şi:
a) Vasile al Il-lea Macedoneanul; b) Constantin al Vll-lea Porfirogenetul; c) Ioniţâ cel
Frumos; d) Manuel Comnenul.
33. Autor din secolul al XlII-lea care arăta că „românii sunt păstorii romanilor":
a) Simon de Keza; b) Ioan Kynnamos; c) Flavio Biondo; d) Enea Silvio Piccolomini.
34. Umanist italian care a contribuit cel mai mult la răspândirea teoriei despre originea
romană a poporului român:
a) Antonio Bonfini; b) Enea Silvio Piccolomini; c) Flavio Biondo; d) Poggio Bracciolini.
35. Secol care marchează europenizarea conştiinţelor despre originea romană a poporului
român şi prima afirmare a limbii române scrise:
a) al XlV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea; d) al XVII-lea.
36. Primul umanist italian care afirmă originea romană a poporului român în secolul al XV-lea
a fost:
a) Enea Silvio Piccolomini; b) Flavio Biondo; c) Poggio Braccilolini; d) Antonio
Bonfini.
37. Umanist italian care a argumentat pentru prima dată latinitatea limbii române cu probe
culese din spaţiul românesc de cunoscători ai limbii latine:
a) Enea Silvio Piccolomini; b) Flavio Biondo; c) Poggio Bracciloini; d) Antonio Bonfini.
38. Umanist italian devenit papă sub numele de Pius al Il-lea:
a) Enea Silvio Piccolomini; b) Flavio Biondo; c) Poggio Bracciolini; d) Antonio Bonfini.
39. Enea Silvio Piccolomini şi-a cules informaţiile de la misionarii:
a) dominicani şi franciscani; b) templieri; c) ioaniţi; d) teutoni.
40. Primul cărturar care a reprodus o propoziţie în limba română „sit romin est” a fost:
a) Flavio Biondo; b)Enea Silvio Piccolomini; c)Francesco de la Valle; d) Antonio
Bonfini.
41. Primii care s-au referit la originea romană a românilor au fost cronicarii:
a) bizantini, slavi, maghiari; b) români, germani, ruşi; c) italieni, polonezi, slavi;
d) germani, ruşi, slavi.
42. Scriitor maghiar care admite explicit prezenţa „vlahilor” sau a păstorilor şi „colonilor
romani” pe teritoriul ţării noastre înainte de cucerirea lui Arpad:
a) Istvan Szamoskozy; b) Simon de Keza; c) Huszti Andras; d) Benko Jozsef.
43. Denumirile Marus, Alutus, Samus, care demonstrează continuitatea dacică în timpul
stăpânirii romane, sunt:
a) izvoare epigrafice; b) izvoare arheologice; c) hidronime; d) toponime.
44. Denumirile Napoca, Drobeta, Romula, care demonstrează continuitatea dacică în epoca
romană, sunt:
a) izvoare epigrafice; b) izvoare arheologice; c) hidronime; d) toponime.
45. Grecii au construit coloniile Histria, Tomis şi Callatis pe ţărmul Pontului Euxin (Marea
Neagră) în secolele:
a) V-IV î.H.; b) V î.H.; c) VII-VI î.H.; d) VIII î.H.
46. în contextul luptei de emancipare naţională a românilor din Transilvania a fost
transformată în problemă politică:
a) etnogeneza; b) romanizarea; c) continuitatea dacilor; d) aşezarea ungurilor în Câmpia
Panoniei.
47. Componenta dacica este reprezentată în cadrul etnogenezei româneşti de:
a) substrat; b) adstrat; c) strat; d) superstrat.
48. Secol în care spaţiul daco-moesian a intrat în aria civilizaţiei romane:
a) al IV-lea î.H.; b) al II-lea î.H.; c) I î.H.; d) al II-lea d.H.
49. Umanist italian care a trăit ultimii ani ai vieţii la curtea maghiară şi afirmă ca românii
sunt de origine romană, „românii sunt urmaşii coloniei şi ai legiunilor romane din Dacia”:
a) Enea Silvio Piccolomini; b) Antonio Bonfrni; c) Flavio Biondo; d) Poggio Bracciolini.
50. Secol care marchează începutul scrisului în limba româna:
a) al VlII-lea; b) al IX-lea; c) al X-lea; d) al XVI-lea.
51. Secol care marchează începutul politizării ideii originii romane a poporului român:
a) al VlII-lea; b) al IX-lea; c) al X-lea; d) al XVI-lea.
52. Civilizaţia geto-dacâ atinge apogeul în secolele:
a) I d.H.-II d.H.; b) I Î.H.-I d.H.; c) II Î.H.-I î.H.; d) III î.H.-II î.H.
53. Oraş construit după modelul Romei, ai cărui cetăţeni se bucură de privilegii depline:
a) pagus; b) vicus; c) colonie; d) municipiu.
54. Oraş de dimensiuni mai mici, cu largă autonomie administrativă, ai cărui cetăţeni se
bucură de majoritatea privilegiilor romane:
a) pagus; b) vicus; c) colonie; d) municipiu.
55. Persecutarea creştinilor a atins cel mai înalt nivel în timpul împăratului:
a) Decius; b) Diocleţian; c) Domiţian; d) Constantin Cel Mare.
56. Izvor istoric nescris, dar o adevărată cronică a războaielor daco-romane:
a) podul de la Drobeta; b) Columna lui Traian; c) monumentul de la Adamclisi;
d) informaţiile lui Dio Cassius.
57. Religia creştină devine religie de stat în timpul lui:
a) Teodosiu; b) Diocleţian; c) Domiţian; d) Constantin Cel Mare.
10
58. Slavii trec masiv la sud de Dunăre în anul:
a) 602; b) 271; c) 970; d) 106.
59. Domn care în secolul al XVI-lea obţine victorii împotriva oştilor turco-tâtare, românii
devenind astfel cunoscuţi în Europa:
a) Ştefan Cel Mare; b) Vlad Ţepeş; c) Mihai Viteazul; d) Radu Mihnea.
60. Primul umanist de origine română care a susţinut unitatea de neam, limbă şi religie a
românilor:
a) Nicolaus Olahus; b) Dimitrie Cantemir, c) Constantin Cantacuzino; d) Johannes Honterus.
61. Cărturar maghiar care la sfârşitul secolului al XVI-lea îşi exprima neîncrederea faţă de
teoria originii romane a românilor:
a) Istvan Szamoskozy; b) Benko Jozsef; c) Huszti Andras; d) Jan Laski.
62. . Cărturar maghiar care, la sfârşitul secolului al XVI-lea, într-un epitaf, l-a judecat aspru
pe Mihai Viteazul, considerat „nero versus”:
a) Istvan Szamoskozy; b) Benko Jozsef; c) Huszti Andras; d) Jan Laski.
63. Cronicar care, într-o lucrare publicată în 1666 la Amsterdam, spunea că elementul
romanic de la nord de Dunăre a fost sporit printr-o imigrare masivă la nord provocată de invazia
bulgarilor la sud:
a) Lucius; b) I. Ch. Engel; c) Robert Roesler; d) Franz Sulzer.
64. Istoric austriac care a eliminat din teoria cronicarului de mai sus existenţa elementului
romanic la nord de Dunăre:
a) Lucius; b) I. Ch. Engel; c) Robert Roesler; d) Franz Sulzer.
65. Ofiţer de justiţie al armatei austriece care susţinea într-o lucrare ca românii nu au origine
romanică şi s-au format la sud de Dunăre:
a) Benko Jozsef; b) I. Ch. Engel; c) Robert Roesler; d) Franz Sulzer.
66. Principalul exponent al teoriei imigraţioniste în secolul al XlX-lea a fost:
a) Benko Jozsef; b) I. Ch. Engel; c) Robert Roesler; d) Franz Sulzer.
67. Istorici străini care au criticat teoria imigraţionistă:
a) E. Gibon, Th. Mommsen, J. Jung; b) I.Ch. Engel, Fr. Sulzer, R. Roesler; c) E. Gibon,
Th. Mommsen, R. Roesler; d) I.Ch. Engel, Fr. Sulzer, Th. Mommsen.
68. Istorici germani care l-au combătut pe Szamoskozy:
a) Troster şi Toppeltinus; b) Engel şi Sulzer; c) Engel şi Roesler; d) Troster şi Roesler.
69. Cronicar român din secolul al X VU-lea care susţine originea romanică a românilor şi care
a studiat în Polonia:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Constantin Cantacuzino; d) Ion Neculce.
70. Autor al lucrării „De neamul moldovenilor” - primul tratat consacrat originii neamului:
71. Autor muntean care afirma că la originea etnogenezei româneşti se aflau dacii şi romanii:
72. Autor al lucrării „Istoria Ţării Româneşti”:
73. Cronicar moldovean care abordează în treacăt în „Descrierea Moldovei” romanitatea
românilor:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Constantin Cantacuzino; d) Dimitrie Cantemir.
74. Lucrare în care Dimitrie Cantemir analizează amănunţit ideea romanităţii românilor:
a) „Letopiseţul Ţării Moldovei”; b) „De neamul moldovenilor”; c) „Hronicul româno-
moldo-vlahilor”; d) „Istoria creşterii şi descreşterii puterii otomane”.
75. Cronicar moldovean care a anticipat ideile Şcolii Ardelene despre romanitatea pură:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Dimitrie Cantemir; d) Constantin Cantacuzino.
76. Confuzia cronicarilor saşi care identificau dacii cu goţii a fost desfiinţată în secolul al
XVII-lea de corniţele saşilor:
a) Troster; b) Valentin Frank von Frankenstein; c) Toppeltinus; d) Martin Schmetzel.
77. Istoricul sas care a contribuit cel mai mult la răspândirea ideii originii romane a
românilor a fost:
a) Troster; b) Valentin Frank von Frankenstein; c) Toppeltinus; d) Martin Schmetzel.
78. Afirma că „românii de la Râm (Roma) se trag”:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Dimitrie Cantemir; d) Constantin Cantacuzino.
79. Autor al unei petiţii din prima jumătate a secolului al XVIII-lea în care solicita drepturi
pentru românii din Transilvania:
a) Miron Costin; b) D. Cantemir; c) Inochentie Micu-Klein; d) Constantin Brâncoveanu.
80. Primele teorii tendenţioase cu privire la originea românilor au apărut ca o reacţie la
activitatea lui:
a) Miron Costin; b) Dimitrie Cantemir; c) Inochentie Micu-Klein; d) Constantin Brâncoveanu.
81. Primul program politic al Şcolii Ardelene a fost:
a) Supplex Libellus; b) Supplex Libellus Valachorum; c) „Romănische Studien”;
d) „Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus”.
82. Afirma „Am rămas romani pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei”:
a) Nicolae Iorga; b) Miron Costin; c) Dimitrie Cantemir; d) Inochentie Micu-Klein.
83. Primul istoric român care a luat atitudine faţă de teoria imigraţionistâ şi de exagerările
latiniste a fost:
a) Bogdan Petriceicu-Hasdeu; b) A.D. Xenopol; c) Nicolae Iorga; d) George Bariţiu.
84. Este urmat de un alt istoric care a dat o replică imigraţioniştilor:
a) Nicolae Iorga; b) A.D. Xenopol; c) Nicolae Bălcescu; d) M. Kogălniceanu.
85. Autor al lucrării „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”, care demonstrează
romanitatea şi continuitatea românilor:
a) Gh. Brâtianu; b) Nicolae Iorga; c) Vasile Pârvan; d) A.D. Xenopol.
86. întemeietor al folcloristicii.comparate:
a) Bogdan Petriceicu-Hasdeu; b) A.D. Xenopol; c) Nicolae Iorga; d) George Bariţiu.
12
87. Autorul lucrării „Studii romaneşti. Cercetări cu privire la istoria veche a României”:
a) Franz Sulzer; b) A.D. Xenopol; c) Robert Roesler; d) Nicolae Iorga.
88. Lucrarea a fost tipărită în 1871 la:
a) Bucureşti; b) Leipzig; c) Viena; d) Cluj.
89. Romanitatea românilor este susţinută cu argumente arheologice de:
a) Vasile Pârvan; b) Nicolae Iorga; c) A.D. Xenopol; d) Gh.I. Brâtianu.
90. Autor al lucrării „Teoria lui Roesler” publicată în 1884:
a) Vasile Pârvan; b) Nicolae Iorga; c) A.D. Xenopol; d) Gh.I. Brâtianu.
91. Monarh al Austriei care în secolul al XVIII-lea îi socotea pe români „incontestabil cei
mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”:
a) Maria Tereza; b) Iosif al II-lea; c) Franz Iosif; d) Ferdinand al V-lea
92. Afirma că „Nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de acea veche romană...”:
a) contele Teleki; b) Huszti Andras; c) Franz Sulzer; d) Robert Roesler.
93. Afirma în cartea sa, „Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus”,1778, câ la
abandonarea provinciei traiane „mulţi romani împreună cu dacii indigeni au râmas pe loc”:
a) E. Gibon; b) Benko Jozsef; c) I. C. Eder; d) Bolla Marton.
94. învăţat sas care scria, în timpul răscoalei lui Horea (1784), că românii, caurmaşi ai
românilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”:
a) I.Ch. Engel; b) Michael Lebrecht; c) Bolla Marton; d) Benko Jozsef.
95. împăratul Aurelian a retras armata şi administraţia romană din Dacia în anii:
a ) ) 271-275; b) 250-255; 371-375; 603-603.
96. In Imperiul Bizantin limba greacă devine oficială în secolul:
a) al V-lea; b) al Vl-lea; c) al VH-lea; d) al VlII-lea.
97. Dialect sud-dunârean:
a) daco-roman; b) aromân; c) oltenesc; d) ardelean.
98. Procesul de formare al poporului român s-a încheiat în secolul:
a) al V-lea; b) al Vl-lea; c) al VH-lea; d) al VlII-lea.
99. Limba slavonă a devenit limba liturgică în secolele:
a) IX-X; b) X-XI; c) XI-XII; d) XII-XIII.
100. Obiectele paleocreştine sunt rare la noi în ţară în secolele:
a) II-III; b) III-IV; c) IV-V; d) V-VI.
101. Zona Dunării de Jos a fost anexată provinciei romane Moesia în anul:
a) 28 î.H.; b) 15 d.H.; c) 46 d.H.; d) 602 d.H.;
102. Limesul danubian cedează şi slavii năvălesc în Peninsula Balcanică în anul:
a) 605; b) 604; c) 603; d) 602.
103. Imperiul Bizantin revine la Dunărea de Jos (Dobrogea) în secolul:
a) IX; b) X; c) XI; d) al XH-lea.
104. Statutul inferior al românilor era justificat de naţiunile privilegiate din Transilvania prin argumente:
a) etnice; b) teritoriale; c) confesionale; d) istorice.
105. întărirea legăturilor autohtonilor nord-dunăreni cu lumea romană şi romano-bizantinâ
s-a datorat:
a) retragerii aureliene; b) marilor migraţii; c) stăpânirii malului drept al Dunării de către
romani; d) reinstaurării permanente a stăpânirii romane la nord de Dunăre.
106. Individualitatea limbii române în ansamblul limbilor neolatine este datorată:
a) ortodoxiei; b) adstratului; c) influenţelor apusene; d) spiritualităţii bizantino-slave.
107. Grupare de cărturari cu idei şi preocupări comune şi program de emancipare naţională
care exagerează importanţa elementului roman în etnogeneza românească:
a) extremiştii de stânga; b) extremiştii de dreapta; c) Şcoala Ardeleană; d) liberalii.
108. Autor al lucrării „Gesta Hunnorum et Hungarorum”:
a) Anonymus; b) Simon de Keza; c) Bella Marton; d) Huszti Andras.
109. Argumentul întâietăţii istorice şi a discuţiilor legate de etnogeneza românească şi-a
pierdut din importanţa ca urmare a:
a) destrămării U.R.S.S.; b) prăbuşirii regimurilor comuniste; c) integrării României şi
Ungariei în U.E.; d) sfârşitului Războiului Rece.
110. Element etnic a cărui importanţa este exagerată de istoriografia comunista ca urmare a
includerii României în sistemul statelor comuniste:
a) grec; b) roman; c) slav; d) geto-dac.
111. Limba română literara s-a format în secolul al XlX-lea pe baza graiului din Muntenia,
dar cu o importantă contribuţie a:
a) operelor literare create în Moldova; b) culturii populare din Transilvania; c) graiului
maramureşean; d) graiului bucovinean.
112. Vorbitorii idiomurilor latine erau numiţi wlach de neamurile:
a) germanice; b) latine; c) slave; d) arabe.
113. Cea mai veche informaţie sigură despre etnonimul daci provine de la:
a) Herodot; b) Cezar; c) Strabon; d) Dio Cassius.
114. Momentul principal al romanizării a fost:
a) adoptarea religiei romane de către daci; b) folosirea uneltelor romane; c) folosirea
îmbrăcămintei şi încălţămintei romane; d) adoptarea limbii latine.
115. Şcoala Ardeleană şi-a sintetizat argumentele într-un lung memoriu, Supplex Libellus
Valachorum, adresat curţii din Viena în anul:
a) 1790; b) 1791; c) 1792; d) 1793.
116. Autorul lucrării „Getica” este:
a) Vasile Pârvan; b) Nicolae Iorga; c) Al. Rosetti; d) A.D. Xenopol.
117. Cea mai întinsă lucrare istorică de analiză a originii românilor a fost:
a) „De neamul moldovenilor”; b) „Hronicul româno-moldo-vlahilor”; c) „Letopiseţul Ţării
Moldovei”; d) „Descrierea Moldovei”.
I I . A n a l i z a ţ i c o n ţin u tu l c e lo r d o u ă e n u n ţu r i ş i m a r c a ţi c u :
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătură cauzală între ele;
c. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
d. primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
118. Poporul român este continuatorul romanităţii orientale; teoriile istoriografice neagă
total sau parţial romanitatea românilor în spaţiul carpato-dunâreano-moesic.
119. Inochentie Micu-Klein a cerut, în 1744, drepturi pentru românii din Transilvania în
petiţia Supplex Libellus; în secolul al XVIII-lea, a apărut teoria imigraţionistâ.
120. Cronicarii maghiari Anonymus şi Simon de Keza admit prezenţa „vlahilor” sau a
păstorilor şi colonilor romani în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad sau chiar a lui
Attila; în lucrarea „De neamul moldovenilor”, Nicolaus Olahus vorbeşte de latinitatea românilor.
121. Creştinarea masivă a autohtonilor nord-dunăreni s-a realizat în absenţa unei structuri
politice şi ierarhii religioase; creştinismul la români are origine latină, aşa cum o demonstrează
termenii bisericeşti din limba noastră.
122. Un rol esenţial în formarea limbii române l-a avut adstratul slav; romanizarea provinciei
romane Dacia a fost ireversibilă.
123. Spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost locuit de daci şi după retragerea aurelianâ;
modul de viaţă roman continuă şi după retragerea armatei şi a administraţiei romane de pe
teritoriul ţării noastre.
124. Traian cucereşte Dacia în primul secol al erei creştine; procesul de romanizare a
continuat şi după retragerea aurelianâ.
125. învăţatul domn Miron Costin vorbeşte despre romanitatea şi autohtonia românilor;
aceeaşi atitudine o are şi domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir.
126. Mihai Viteazul uneşte în 1599 Ţara Românească cu Transilvania; în lucrările sale târzii,
Istvan Szamoskozv afirma că „românii nu mai erau înrudiţi cu romanii şi nici urmaşii romanilor”.
127. Primul umanist român care a susţinut autohtonia şi romanitatea românilor a fost
Dimitrie Cantemir; el este autorul lucrării „Descrierea Moldovei”.
128. Substratul lingvistic latin cuprinde cea mai mare parte din vocabularul limbii române;
adstratul slav reprezintă 20% din lexicul românesc.
129. Secolele III-VIII reprezintă epoca marilor migraţii; după anul 271 Imperiul Roman nu
mai are nici o legătură cu teritoriile de la nord de Dunăre.
130. Statul ca formă de organizare politică se menţine în Dacia până în anul 106; în timpul
]ui Traian, Dacia devine provincie imperială .
131. în anul 602, slavii trec masiv la sud de Dunăre; moeso-romanicii sunt asimilaţi de slavi.
15
132. Asimilarea de către daco-romani a slavilor de la nord de Dunăre va da o notă de
particularitate românilor în cadrul popoarelor neolatine; poporul român şi limba română s-au
format la nord şi la sud de Dunăre.
133. în afirmarea autohtoniei românilor în ţinuturile carpato-dunărene un rol important l-au
avut cărturarii saşi din Transilvania; ei au fost în contact direct cu românii.
134. în secolul al XVIII-lea, se manifestă lupta românilor din Transilvania pentru afirmare
naţională; este lansată şi dezvoltată teoria imigraţionistă.
135. în secolul al XVIII-lea, începe sâ se manifeste teoria imigraţionistă; reprezentanţii
Şcolii Ardelene iau atitudine şi o resping ca nefondată.
136. Pe plan european teoria imigraţionistă nu a găsit ecou în lumea ştiinţifică; această teorie
urmărea clar scopuri politice.
137. în 1867, s-a realizat dualismul austro-ungar care îngloba Transilvania, Banatul şi
Bucovina; teoria imigraţionistă este reluată de către Robert Roesler.
138. Primul istoric român care ia atitudine faţă de teoria roesleriană a fost Bogdan
Petriceicu-Hasdeu; el a criticat însă şi exagerările latiniste ale Şcolii Ardelene.
139. Cea dintâi atestare a elementului romanic la nord de Dunăre este în tratatul militar
bizantin „Strategicon” din secolul al VH-lea; populaţia este desemnată cu numele de latini.
140. în secolul al IX-lea, geografia armeană a lui Moise Chorenati aminteşte de o „ţară
necunoscută ce-i zic Balak-Valahia”; cronica turcă „Oguzname” scrie despre o ţară a valahilor
numită „Ulakes”.
141. împăratul slav Constantin al Vll-lea Porfirogenetul vorbeşte de întrepătrunderea lumii
paleoslave cu cea protoromânească; în lucrarea „Despre administrarea imperiului”, Constantin al
Vll-lea Porfirogenetul spune câ locuitorii ţârii noastre se numesc romani pentru câ au venit din
Roma.
142. Kekaumenos, în secolul al Xl-lea, aminteşte de vlahii nord-dunăreni care trăiau în
apropierea Dunării; geograful persan Gardizi vorbeşte de populaţia romanică de la noi din ţară.
143. în secolul al Xl-lea, Ioan Kynnamos spune despre vlahi ca sunt „coloni veniţi de mult
din Italia”; Anonymus aminteşte, pentru secolele IX-X, de ungurii care au găsit în Transilvania
o populaţie numeroasă de români şi slavi.
144. Scriitorul antic Eutropius spune despre romani că au adus în Dacia colonişti din toate
colţurile lumii romane; în Dacia romană erau adoraţi zei daci, zei romani şi zei orientali.
145. Coloniile şi municipiile din Dacia romană erau surse de răspândire a culturii şi a civilizaţiei
romane; veteranii au răspândit până în cele mai îndepărtate sate ale Daciei cultura romană.
146. Anonymus este autorul lucrării „Gesta Hungarorum”; el scrie în această lucrare a sa din
secolul al IX-lea câ în Transilvania locuiesc „slavi, bulgari şi blachi, adicâ păstorii romanilor”.
147. Cronicarul maghiar Simon de Keza, admite explicit prezenţa „vlahilor” sau a „păstorilor
şi colonilor” romani din bazinul Dunării înainte de cucerirea lui Arpad; în secolele XVII-XVIII,
ideea descendenţei românilor din „coloniile romane” ale lui Traian a prins şi mai mult contur.
16
148. Cărturarul maghiar Istvan Szamoskozy, încă de la sfârşitul veacului al XVI-lea, admite
explicit autohtonia şi romanitatea românilor; Huszti Andras, la mijlocul secolului al XVIII-lea,
neagă romanitatea şi autohtonia românilor.
149. George Bariţiu, editorul „Gazetei de Transilvania”, spunea că disputa pe tema latinităţii
şi a continuităţii „nu a fost din dorinţa sinceră de a descoperi adevărul, cât mai vârtos din tendinţe
curat politice”; primul istoric român care a combătut teoria imigraţionistâ, dar şi exagerările
latiniste a fost B. Petriceicu-Hasdeu.
150. Cronicarul Grigore Ureche afirma clar că „românii... de la Râm (Roma) se trag”; în
concepţia acestuia, istoria românilor începe cu aceea a dacilor cuceriţi de romanii lui Traian care
au rămas în Dacia.
151. Supplex Libellus Valachorum este primul program politic al Şcolii Ardelene; în acesta,
ideea romanităţii românilor din Transilvania s-a transformat într-o veritabilă armă politică.
152. Baza ideologica a dominaţiei maghiare asupra Transilvaniei s-a datorat austriacului
Robert Roesler; el a susţinut teza exterminării dacilor odată cu cucerirea romană.
153. Istoricii şi lingviştii români din secolul al XlX-lea, Mihail Kogâlniceanu, Xenopol,
Grigore Tocilescu, au adunat dovezi referitoare la vechile populaţii getice; ei au demonstrat
şubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficială maghiară.
154. Vocabularul creştin din limba noastră este de origine slavâ; cel mai răspândit dialect pe
teritoriul ţarii noastre este daco-roman.
155. Odată cu trecerea slavilor la sud de Dunăre, romanitatea balcano-carpatică s-a rupt;
românii din Peninsula Balcanică au fost dislocaţi şi s-au regrupat în zone montane, sub numele
de vlahi sau aromâni.
156. Românii aveau statutul de admişi, toleraţi în Transilvania; cele trei naţiuni privilegiate,
ungurii, saşii şi secui considerau că s-au aşezat primii pe aceste meleaguri.
157. La sfârşitul secolului al XVII-lea, s-a realizat unirea unei părţi a Bisericii Ortodoxe din
Transilvania cu Biserica Catolică; ordinea tradiţionala favorabilă naţiunilor privilegiate era astfel
afectată.
158. Acceptarea latinităţii conferea românilor superioritate de civilizaţie şi întâietate în
Transilvania; în secolul al XVIII-lea, mulţi erudiţi germani s-au străduit sâ demonstreze câ
românii nu au origine romanică.
159. Ioan Inochentie Micu-Klein a solicitat drepturi pentru românii din Transilvania, aducând
ca argumente romanitatea neamului, vechimea şi continuitatea românilor; el a fost prima
personalitate care s-a folosit de aceste argumente pentru a cere drepturi pentru români.
160. In secolul al XlX-lea, au apărut noi teorii tendenţioase despre originea neromanâ a
românilor; Şcoala Ardeleană a răspuns prin noi argumente istorice.
161. Daco-românismul s-a transformat într-o veritabilă armă politică; el s-a manifestat în
momentele cruciale ale istoriei, 1848, 1859, 1877, 1918.
162. In concepţia Şcolii Ardelene, elementul dac era prevalent în raport cu cel roman;
reprezentanţii săi au argumentat existenţa neîntrerupta ca populaţie autohtonă a românilor.
163. Robert Roesler susţine exterminarea populaţiei dacice odată cu cucerirea romană; el
consideră că, după marea ciumă din secolul al XÎV-lea, ţinuturile din Transilvania ar fi fost
colonizate cu păstori vlahi de la sud de Carpaţi.
164. Donariul de la Biertan este o dovada concludentă a teoriei lui Roesler; în Transilvania
existau probleme legate de drepturile românilor.
165. Donariul de la Biertan a fost descoperit în secolul al IV-lea; el este un izvor epigrafic.
m . A l e g e ţ i v a r ia n t a c a r e d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
fie c a re g r u p a j d e m a i jo s :
166. A. Inochentie Micu-Klein. B. Supllex Libellus Valachorum. C. George Bariţiu.

a) BAC; b) ABC; c) CAB; d) BCA.
167. A. Tratatul militar bizantin. B. Geografia armeană a lui Moise Chorenati.
C. Constantin al VH-lea Porfirogenetul.
168. A. Simon de Keza. B. Anonymus. C. Francesco de la Valle.
169. A. Kekaumenos. B. Cronica turcă „Oguzname”. C. „Gesta Hungarorum”.
170. A. Moise Chorenati. B. Bogdan Petriceicu-Hasdeu. C. Nicolae Iorga.
171. A. Prima afirmare la limbii naţionale literare. B. Apare teoria imigraţionistă.
C. Sintetizarea teoriei roesleriene.
172. A. Nicolaus Olahus. B. Antonio Bonfini. C. Flavio Poggio Bracciolini.
a) BAC; b) CBA; c) ABC; d) CAB.
173. A. Dualismul austro-ungar. B. Istvan Szamoskozy. C. Dimitrie Cantemir.
a) BAC; b) CBA; c) ABC; d) BCA.
174. A. Constantin Cantacuzino. B. Miron Costin. C. Benko Jozsef.
175. A. Şcoala Ardeleană. B. Unirea unei părţi a românilor din Transilvania cu Biserica
Romano-Catolicâ. C. „Hronicul romano-moldo-vlahilor”.
176. A. Diaconul Coresi tipăreşte Psaltirea. B. A.D. Xenopol combate teoria roeslerianâ.
C. Mihail Roller exagerează influenţa slavă.
177. A. Conciliul de la Lateran. B. „Gesta Hunnorum et Hungarorum”. C. „Strategikon”.
178. A. Laonic Chalcocondil. B. Ioan Kynnamos. C. Kekaumenos.
179. A. Daco-romanii. B. Daco-geţii. C. Vlahii.
180. A Apariţia termenului „vlah”. B. Dobrogea este anexată provinciei romane Moesia.
C. pătrunderea slavilor.
181. A. Lucrarea lui A.D. Xenopol „Teoria lui Roesler”. B. „Studii româneşti. Cercetări cu
privire la istoria veche a României”. C. „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”.
182. A. Etnogeneza românească. B. Venirea românilor la nord de Dunăre potrivit teoriei lui
Sulzer. C. Venirea ungurilor în Transilvania.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) BCA.
183. A.M. Lebrecht spune de români că „sunt cei mai vechi”. B. împăratul Iosif al II-lea
afirmă ca „românii sunt cei mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”. C. Românii trimit Supplex
Libellus Valachorum.
184. A. Johannes Honterus scrie denumirea de Dacia pe harta sa. B. Istvan Szamoskozy
susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani. C. Este tipărită lucrarea „Hungaria” a lui
Nicolaus Olahus.
185. A. Umaniştii italieni încep să vorbească de ideea romanităţii românilor pe plan
european. B. îşi începe activitatea politică Inochentie Micu-Klein. C. Cronicarii din Moldova
scriu despre originea romanică a românilor.
186. A. Jan Laski, episcop de Gniezno, vorbeşte de originea romanică a românilor. B. Filipo
Buonacorsi, secretar al Iagellonilor, afirma ca românii sunt colonişti romani. C. Cărturarii saşi
Toppeltinus şi Troster considerau câ românii sunt urmaşii legiunilor romane.
187. A. Laonic Chalcocondil, grec stabilit în Italia, îi numeşte daci pe românii stabiliţi la
nord de Dunăre. B. în scrierile sale, Kekaumenos îi menţionează pe blachi. C. Italian care a trăit
la curtea regelui Ungariei şi care afirma că românii sunt urmaşii coloniştilor şi ai legiunilor
romane din Dacia, lucru dovedit de limba lor.
a) BAC; b) CBA; c) ABC; d) BCA.
188. A. Descoperirea donariului de la Biertan care atesta existenţa unor comunităţi creştine.
B. Cronica notarului anonim al regelui maghiar Bela al IlI-lea. C. Primele contacte ale
romanicilor de la nord de Dunăre cu slavii.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
189. A. Apariţia primelor bazilici creştine pe linia Dunării. B. Sfârşitul etnogenezei.
C. Individualizarea geto-dacilor în cadrul marii familii a tracilor.
190. A. Reprimarea monoteismului creştin de către autorităţile imperiale romane.
B. începutul fazei preliminare a românizării. C. Creştinarea masivă a daco-românilor.
191. A. împăratul Aurelian retrage armata şi administraţia romana din Dacia. B. Edictul din
Mediolanum acordă libertate de cult creştinismului. C. începutul celei de-a treia faze a
procesului de romanizare.
192. A. Anonymus afirma că la venirea ungurilor conduşi de Arpad în Panonia aceştia i-au
găsit pe slavi, bulgari şi pe „blachi, păstorii romanilor”. B. Simon de Keza afirmă că la venirea
hunilor conduşi de Attila în Panonia aceştia i-au găsit pe strămoşii noştri.
C. Cronicar moldovean care afirma că „românii de la Râm se trag”,
TESTUL
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
I . A le g e ţ i ră s p u n s u l c o re c t p r in m a rc a re a lite re i c o re s p u n z ă to a re :
1. Lucrare care susţine unitatea de neam, limbă şi obiceiuri a românilor din cele trei ţări româneşti:
a) „Strategikon”; b) „Hungaria”; c) „Gesta Hunnorum et Hungarorum”; d) „Studii
româneşti. Cercetări cu privire la istoria veche a României”.
2. Cea mai întinsă lucrare de analiză a originii românilor este:
a) „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor”; b) „De neamul moldovenilor”; c) „Istoria
Ţârii Româneşti”; d) „Descrierea Moldovei”.
3. Latinitatea este folosită ca armă în lupta pentru emancipare naţională şi socială a românilor
din Transilvania de către:
a) Dimitrie Cantemir; b) Grigore Ureche; c) Miron Costin; d) Şcoala Ardeleană.
4. Monarh al Austriei care îi consideră pe români incontestabil „cei mai numeroşi locuitori
ai Transilvaniei”:
a) Maria Tereza; b) Iosif al II-lea; c) Franz Iosif; d) Franz Ferdinand.
5. a) Istoric englez, autor al .„Istoriei Imperiului Roman”, care arată că în Dacia, după
retragerea aureliană, locuitorii „mai mare groază aveau de migrare decât de stâpânitorulgot”:
a) I. Jung; b) C. Patsch; c) E. Gibbon; d) Pavel Jozef Schafarik.
6. Limbă liturgică şi de cancelarie folosită în zona balcano-dunăreanâ în Evul Mediu:
a) româna; b) slavona; c) greaca; d) latina.
7. Ideea descendenţei românilor din coloniştii români stă la baza teoriei:
a) roesleriene; b) originii traco-dace; c) imigraţioniste; d) umaniste.
8. Autor al lucrării „Romanitatea românilor”:
a) Dimitrie Cantemir; b) Benko Jozsef; c) Adolf Armbruster; d) Nicolae Iorga.
9. Mare slavist care arata că „vlahii de la nord şi de la sud de fluviu au toţi aceeaşi origine”:
a) Bolla Marton; b) Pavel Jozef Schafarik; c) Michael Lebrecht; d) B. Petriceicu-Hasdeu.
10. a) Susţinător al ideii că dacii sunt descendenţii coloniştilor romani:
a) Robert Roesler; b) Franz Sulzer; c) Nicolaus Olahus; d) I. C. Eder.
n . A n a l i z a ţ i c o n ţin u tu l c e lo r d o u ă e n u n ţu r i ş i m a r c a ţi c u :
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
11. Robert Roesler susţinea că, la venirea ungurilor în Câmpia Panoniei, în Transilvania
locuiau slavi, bulgari şi blachi; el este susţinătorul teoriei imigraţioniste.
12. Şcoala Ardeleană activa în Moldova; cronicarii moldoveni susţineau originea latină a
poporului român.
13. Inochentie Micu-Klein a folosit prima dată latinitatea ca armă de luptă pentru a dobândi
drepturi pentru români; el a fost unul dintre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene.
14. Inochentie Micu-Klein îi are în vedere în acţiunile sale numai pe românii uniţi; el este
autorul petiţiei Supplex Libellus.
15. Şcoala Ardeleană sublinia importanţa elementului dac în formarea poporului român;
George Bariţiu arăta că „disputa originii romane nu a fost din dorinţa de descoperi adevărul, cât
mai vârtos din tendinţe curat politice”.
16. A.D. Xenopol şi D. Onciul justificau continuitatea daco-romanâ cu argumente de ordin
arheologic; Roesler argumentează teza că românii s-au format la sud de Dunăre invocând
existenţa unor asemănări lexicale între limba româna şi limba albaneză.
17. Anonymus afirmă că la venirea hunilor în Panonia erau aici slavi, bulgari şi blachi; ideea
originii romane a românilor a fost introdusă în circuitul ştiinţific european de Enea Silvio
Piccolomini.
18. învăţatul sas Michael Lebrecht, în timpul răscoalei lui Horea, afirma că românii sunt cei
mai vechi locuitori ai Transilvaniei; pentru a argumenta ideea exterminării dacilor, R. Roesler
invoca afirmaţiile unui autor roman din secolul al IV-lea, Eutropius.
19. Prima menţiune bizantină a romanicilor nord-dunăreni este lucrarea „Despre administrarea
imperiului”; latinistul A.T. Laurian este convins că istoria românilor începe cu fondarea Romei.
20. Donariul de la Biertan, descoperit în secolul al IV-lea, demonstrează preluarea
creştinismului în limba latină; tot în secolul al IV-lea începe creştinarea masivă a daco
românilor.
III. A l e g e ţ i v a r ia n t a c a r e d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r tr e i a s p e c te d in
fie c a r e g r u p a j d e m a i j o s ;
21. A. Schafarik aduce argumente originii romanice a românilor. B. Benko Jozsef publică
lucrarea „Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus”. C. Nicolaus Olahus tipăreşte
cartea „Hungaria”.
22. A. „Gesta Hungarorum”. B. Saşii Troster şi Toppeltinus precizează câ românii sunt
urmaşii legiunilor romane. C. Cronicarii moldoveni scriu despre originea romanica a românilor.
23. A. Activitatea politica a episcopului unit Inochentie Micu-Klein. B. Prima menţiune
bizantină a romanicilor nord-dunâreni. C. Cronica lui Ioan Kynnamos.
a) BAC; b) CBA; c) BCA.; d) CAB.
24. A. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IlI-lea. B. Apare limba română literară.
C. Cronica lui Simon de Keza.
a) BAC; b) CBA; c) ABC; d) ACB.
25. A. Unirea unei părţi a Bisericii din Transilvania cu Biserica Romano-Catolicâ.
B. Diaconul Coresi a tipărit Psaltirea. C. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan.
26. A. Ţara Balak este amintita de geografia armeană a lui Moise Chorenati. B. Geograful
persan Gardizi, în lucrarea „Podoaba istoriei”, vorbeşte de românii situaţi între „Dunăre şi un
munte mare”. C. Ioan Kynnamos, secretar al împăratului bizantin Manuel Comnenul, afirma
despre români câ „sunt coloni veniţi de mult din Italia”.
27. A. Poggio Bracciolini afirma originea romanică a poporului român. B, Stolnicul
Cantacuzino scrie „Istoria Ţârii Româneşti”. C. Sulzer lansează teoria imigraţionistâ.
28 A. Cade limesul danubian urmat de năvălirea masiva a slavilor la sud de Dunăre.
B. Autoritatea imperială este restabilită temporar la nord de Dunăre de Iustinian. C. începe
ultima etapa a romanizării în stânga Dunării.
29. A. Robert Roesler publică la Leipzig lucrarea „Studii româneşti”. B. A.D. Xenopol
publica lucrarea „Teoria lui Roesler”. C. Gh.I. Brâtianu publică lucrarea „O enigmâ şi un miracol
istoric: poporul român”.
30. A. „Hungaria”. B. „De neamul moldovenilor”. C. „Descrierea Moldovei”,
TEST
Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XK-XX.
Curente şi politici culturale, identităţi naţionale
şi identitate europeană
I. A le g e ţ i ră s p u n s u l c o re c t p r in m a r c a r e a lite re i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. Curent ideologic care promovează libertatea individuală şi modernizarea ca un proces

neîntrerupt:
a) conservatorismul; b) liberalismul; c) socialismul; d) ţărănismul.
2 . Doctrină politică şi economică care proclamă principiul libertăţii politice şi economice a
indivizilor:
3. Curent ideologic care susţine că cetăţenii trebuie să participe la conducerea statului prin
reprezentanţii lor aleşi în parlament:
4. Conservatorismul a fost o ideologie a:
a) progresului lent şi gradual; b) progresului rapid şi neîntrupt; c) modernizării rapide;
d) schimbărilor bruşte şi modernizării.
5. Liberalismul clasic a fost fundamentat teoretic de:
a) Robert Owen; b) Edmund Burke; c) Thomas Hobbes; d) Saint-Simon.
6. Ca ideologie politică, liberalismul a fost fundamentat de:
a) Thomas Hobbes; b) Saint-Simon; c) John Mill; d) Adam Smith.
7. Bazele liberalismului economic au fost puse de:
8. Cel care aprecia în cartea sa „Bogăţia naţiunilor”, în 1776, că „bogăţia unei naţiuni consta
in mărfurile create în industrie şi agricultură” a fost:
23
9. Ideea „laisser faire, laisser passer” a fost lansată de:
a) fiziocraţi; b) iluminiştii francezi; c) conservatori; d) socialişti.
10. Prima revoluţie industrială a apărut în Anglia:
a) la începutul secolului al XVIII-lea; b) la mijlocul secolului al XVIII-lea; c) la sfârşitul
secolului al XVIII-lea; d) la sfârşitul secolului al XVII-lea
11. Maşina cu aburi a fost inventată în 1769 de:
a) James Watt; b) G. Stephenson; c) W. Siemens; d) G. Marconi.
12. Locomotiva a fost inventată în 1829 de:
a) James Watt; b) G. Stephenson; c) Siemens; d) Marconi.
13. Dinamul a fost inventat în 1866 de:
a) James Watt; b) G. Stephenson; c) Siemens; d) Marconi.
14 Cinematograful a fost inventat în 1895 de:
a) Morse; b) Marconi; c) Fraţii Lumiere; d) Siemens.
15. Radioul a fost inventat de:
a) Morse; b) Marconi; c) Fraţii Lumiere; d) Siemens.
16. La sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, supremaţia economică
mondiala o are:
a) S.U. A.; b) Marea Britanie; c) Germania; d) Japonia.
17. La sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, supremaţia economică
europeană o are:
a) S.U. A.; b) Marea Britanie; c) Germania; d) Japonia.
18. P.N.L. din România a apărut în anul:
a) 1875; b) 1880; c) 1885; d) 1895.
19. Partid din România care susţinea dezvoltarea industriei, interesele burgheziei şi
democraţia parlamentară:
a) P.N.L.; b) Partidul Conservator; c) Partidul Ţărănesc; d) Garda de Fier.
20. Ideologie a moderaţiei care susţinea că modernizarea societăţii nu se putea realiza prin
schimbarea bruscă a instituţiilor:
21. Ideologie care susţinea un reformism progresiv iniţiat şi condus de autorităţile politice
legitime:
22. Ideologia conservatoare a fost fundamentată de;
a) Adam Smith; b) Edmund Burke; c) Robert Owen; d) Charles Fourier.
23. Ideea ca „a distruge o veche ordine socială pentru a o înlocui cu alta duce la o inutilă
vărsare de sânge şi la despotism” aparţine lui:
a) Adam Smith; b) Edmund Burke; c) Robert Owen; d) Charles Fourier.
24. Partid care avea deviza „Prin noi înşine”:
24
25. Partid din România întemeiat în 1880:
26. Curent ideologic care susţine că interesul societăţii primează în faţa interesului
individual:
27. Ideologia socialismului ştiinţific a fost fundamentată în lucrarea „Manifestul Partidului
Comunist” de către:
a) Saint-Simon şi Charles Fourier; b) Karl Marx şi Friedrich Engels; c) Robert Owen şi
Karl Marx; d) Saint-Simon şi Karl Marx.
28. Curent ideologic care arata că lupta de clasă este motorul societăţii:
29. In concepţia socialismului, clasa socială care va înlocui capitalismul cu o nouâ societate este:
a) burghezia; b) ţărănimea; c) proletariatul; d) intelectualitatea.
30. Cei care foloseau atentatul ca modalitate de destabilizare a societăţii erau:
a) anarhiştii; b) liberalii; c) conservatorii; d) ţărăniştii.
31. Partid de stânga creat în România în 1893:
a) P.S.D.; b) P.S.D.M .R.; c) Partidul Comunist; d) Partidul Socialist.
32. Autor al programului „Ce vor socialiştii români”:
a) Constantin Dobrescu-Argeş; b) Constantin Dobrogeanu-Gherea; c) Ion Mihalache;
d) Iuliu Maniu.
33. Curent cultural apărut în prima jumătate a secolului al XlX-lea care susţine exprimarea
liberă a ideilor şi sentimentelor:
a) romantismul; b) realismul; c) modernismul; d) socialismul.
34. Victor Hugo şi Walter Scott au fost scriitori:
a) clasici; b) romantici; c) realişti; d) modernişti.
35. Scriitor romantic:
a) Victor Hugo; b) Honore de Balzac; c) Marcel Proust; d) Henrik Ibsen.
36. Scriitori romantici:
a) Victor Hugo, Walter Scott, lordul Byron, Puşkin; b) Victor Hugo, Puşkin, Honore de
Balzac, Heinrich Heine; c) Victor Hugo, Lev Tolstoi, lordul Byron, Puşkin; d) Victor Hugo,
Honore de Balzac, Charles Dickens.
37. Compozitor romantic:
a) Frederic Chopin; b) Giuseppe Verdi; c) George Enescu; d) Ludwig van Beethoven.
38. Pictor romantic:
a) Nicolae Grigorescu; b) Ion Andreescu; c) Eugene Delacroix; d) Pablo Picasso.
39. Om politic romantic din România:
a) I.I.C. Brătianu; b) Nicolae Bâlcescu; c) Take Ionescu; d) Vintilâ Brătianu.
40. Scriitor romantic român:
a ) ) I.L. Caragiale; b) Mihai Eminescu; c) Titu Maiorescu; d) George Bacovia.
41. Pictori romantici români:
a) Constantin Lecca şi Theodor Aman; b) Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu;
c) Constantin Lecca şi Ion Andreescu; d) Constantin Lecca şi Ion Luchian.
42. Poeţi romantici români:
a) Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu; b) Tudor Arghezi şi George Bacovia;
c) Alecsandri şi Arghezi; d) Eminescu şi Arghezi.
43. Curent cultural apărut la mijlocul secolului al XlX-lea care pune accent pe observarea
minuţioasă a oamenilor şi a mediului social:
a) romantismul; b) modernismul; c) realismul; d) cubismul.
44. Scriitori realişti:
a) Honore de Balzac, Gustave Flaubert, Charles Dickens, lordul Byron; b) Henrik Ibsen,
Lev Tolstoi, Walter Scott; c) Balzac, Tolstoi, Dostoievski, Flaubert; d) Tolstoi, Dostoievski,
Flaubert, Puşkin.
45. Scriitor relist roman:
a) N. Bâlcescu; b) I.L. Caragiale; c) M. Kogălniceanu; d) M. Eminescu.
46. Autor al teoriei „formei fâră fond”:
a) N. Bâlcescu; b) Titu Maiorescu; c) M. Kogălniceanu; d) M. Eminescu.
47. Pictori realişti români:
a) C. Lecca şi Th. Aman; b) N. Grigorescu şi C. Lecca; c) N. Grigorescu şi I. Andreescu;
d) Th. Aman şi I. Andreescu.
48. Mişcare culturală de la începutul secolului al XX-lea prin care artiştii se revoltă împotriva
tradiţiilor academice şi istorice şi refuză ideea de frumos şi perfecţiune:
a) romantismul; b) realismul; c) iluminismul; d) modernismul.
49. Autor al romanului istoric şi de analizâ interioară modernist:
a) Lev Tolstoi; b) Marcel Proust; c) F. Dostoievski; d) Georges Braque.
50. Autor al romanului existenţialist (modernist):
a) Proust; b) Kafka; c) J. Joyce; d) S. Dali.
51. Autorii Kafka, Albert Camus, William Faulkner sunt:
a) romancieri existenţialişti; b) autori de romane istorice; c) poeţi; d) dramaturgi.
52. George Bernard Shaw, Luigi Pirandello, Eugene O ’Neill, Federico Garcia Lorca sunt:
a) dramaturgi (teatrul de idei); b) poeţi; c) autori de romane existenţialiste; d) autori de
romane istorice.
53. Mişcare artistică iniţiată la începutul secolului al XX-lea care consta în analiza şi
recompunerea formelor în volume şi planuri geometrice:
a) romantismul; b) realismul; c) cubismul; d) impresionismul.
54 Pictori cubişti au fost:
a) Georges Braque şi Pabio Picasso; b) Umberto Boccioni şi Gino Severini; c) Salvator
Dali şi Victor Brauner; c) Pablo Picasso şi Gino Severini.
55. Pictori futurişti au fost:
a) Georges Braque şi Pablo Picasso; b) Umberto Boccioni şi Gino Severini; c) Salvator
56. Pictori suprarealişti au fost:
a) Georges Braque şi Pablo Picasso; b) Umberto Boccioni şi Gino Severini; c) Salvator
57. în România scriitori tradiţionalişti au fost:
a) G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, L. Rebreanu; b) T. Arghezi, I. Barbu,
Camil Petrescu; c) G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Camil Petrescu.
58. Curent literar şi artistic apărut la începutul secolului al XX-lea în Germania şi răspândit
şi în alte ţări care proclama primatul expresiei asupra formei:
a) impresionism; b) suprarealism; c) futurism; d) expresionism.
59. Renoir, Monet, Degas au fost pictori:
a) impresionişti; b) expresionişti; c) cubişti; d) futurişti.
60. Curent artistic şi literar de avangardă tehnologică apărut în Italia la începutul secolului al
XX-lea şi răspândit ulterior şi în alte ţări:
a) impresionism; b) suprarealism; c) futurism; d) expresionism.
61. Curent artistic şi literar apărut în Franţa la începutul celui de-al treilea deceniu al
secolului al XX-lea care promovează explorarea subconştientului:
a) impresionism; b) suprarealism; c) futurism; d) modernism.
62. Curent artistic, nonconformist, îndreptat împotriva rutinei în viaţă, a apărut în Europa în 1916:
a) impresionism; b) suprarealism; c) dadaism; d) modernism.
63. Scriitorii modernişti români din anii 1920 au fost:
a) G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, G. Bacovia, I. Barbu;
b) T. Arghezi, L. Blaga, G. Bacovia, L. Rebreanu;
c ) ) T. Arghezi, L. Blaga, G. Bacovia, M. Sadoveanu.
d) G. Călinescu, Camil Petrescu, G. Bacovia, I. Barbu.
64. Revistă avangardistă:
a) „Sburatorul”; b) „Steaua Dunării”; c) „Viaţa românească”; d) „Unu”.
65. Maestru al teatrului absurd:
a) Eugen lonescu; b) Tristan Tzara; c) Constantin Brâncuşi; d) George Călinescu.
66. Mare sculptor al secolului al XX-lea, figură centrală în mişcarea artistică modernă şi un
pionier al abstractizării, este considerat:
a) Constantin Brâncuşi; b) Tristan Tzara; c) Petre Antonescu; d) Comeliu Baba.
67. în stilul arhitectonic romantic au fost construite:
a) Palatul Şuţu şi Casa Filipescu;
b) Ateneul Român, Palatul Cantacuzino, Palatul Justiţiei, Palatul B.N.R.;
c) Facultatea de Drept, Institutul Agronomic, Palatul C.F.R.;
d) Cazinoul din Constanţa, Ateneul Român, Casa Filipescu.
68. în stilul arhitectonic ecletic au fost construite:
c) Facultatea de Drept, Institutul Agronomic, Palatul C.F.R;
69. în stilul arhitectonic modernist au fost construite:
c) Facultatea de Drept, Institutul Agronomic, Palatul C.F.R .;
70. întemeietorul teoriei evoluţioniste:
a) Ch. Darwin; b) Auguste Comte; c) Sigmund Freud; d) Albert Einstein.
71. Autor al teoriei relativităţii (1905):
72. Psiholog care susţinea că indivizii nu sunt conduşi în acţiunile lor de raţiune, ci de instincte:
73. Ţări care şi-au obţinut independenţa în anul 1878:
a) Bulgaria, Grecia, Muntenegru; b) România, Serbia, Muntenegru; c) România,
Albania, Muntenegru; d) România, Serbia, Grecia.
74. Tabloul pictorului francez Claude Monet, „Impresie, râsârit de soare”, a dat numele
curentului artistic
a) impresionism; b) suprarealism; c) futurism; d) modernism.
75. Ideea Pan-Europei a fost susţinută prin anii 1920 de:
a) Coudenhove-Kalergi; b) Hitler; c) Marx; d) Lenin.
76. Baza identităţii europene o constituie civilizaţia:
a) celtică şi romanică; b) celtică şi greacă; c) greacă şi romană; d) romană şi geto-dacă.
77. Una dintre primele propuneri pentru o unificare paşnică prin cooperare şi egalitatea
statelor membre a fost făcută în 1851 de scriitorul francez:
a) Honore de Balzac; b) Victor Hugo; c) Gustave Flaubert; d) Albert Camus.
78. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.) s-a format în 1951 la:
a) Roma; b) Paris; c) Nisa; d) Amsterdam
79. Comunitatea Economica Europeană (C.E.E. - Piaţa Comună) s-a format în 1957 prin
tratatul de la:
a) Roma; b) Paris; c) Nisa; d) Amsterdam.
80. Propune planul ce va sta la baza Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului sau
C.E.C.O:
a) R. Schuman; b) Ch. de Gaulle; c) I.V. Stalin; d) W. Churchill.
81. Bazele primei organizaţii europene, Consiliul Europei au fost puse în:
a) mai 1948; b) mai 1949; c) mai 1950; d) mai 1951.
82. Un proiect de unificare europeană a fost propus la Congresul de la Viena din 1814 de:
a) G. Mazzini; b) contele Henri de Saint-Simon; c) V. Hugo; d) J. Monnet.
83. Bazele juridice ale U.E. au fost puse în 1992 la:
a) Maastricht; b) Amsterdam; c) Roma; d) Paris.
84 Tratatul din 2001 care prevede o reformă a instituţiilor U.E. în vederea extinderii s-a
eronat la:
a) Paris; b) Roma; c) Nisa; d) Amsterdam.
85. 11 state europene au îndeplinit criteriile de convergenţa în vederea introducerii monedei
.rsice, euro la:
a) 1 ianuarie 1997; b) 1 ianuarie 1998; c) 1 ianuarie 1999; d) 1 ianuarie 2000.
86. România este primita în Consiliul Europei cu drepturi depline în anul:
a) 1990; b) 1991; c) 1992; d) 1993.
87. România a prezentat cererea oficială de a fi primită în U.E. în anul:
a) 1990; b) 1991; c) 1999; d) 1995.
88. Negocierile de aderare ale României au început la Helsinki în anul:
a) 1990; b) 1991; c) 1999; d) 1995.
89. România a fost primită în U.E. la 1 ianuarie 2007 împreună cu:
a) Ungaria; b) Croaţia; c) Bulgaria; d) Slovenia.
90. Cel mai mare val de extindere din istoria U.E., când au aderat 10 ţari, a fost anul:
a) 2000; b) 2001; c) 2003; d) 2004.
91. Pentru eliberarea ultimelor teritorii din Peninsula Balcanică de sub dominaţia otomană,
Grecia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru au declarat război turcilor în anul:
a) 1911; b) 1912; c) 1913; d) 1914.
92. în al Doilea Război Balcanic Serbia, România, Grecia şi Muntenegru au luptat împotriva:
a) Imperiului Otoman; b) Bulgariei; c) Rusiei; d) Macedoniei.
93. Pacea care a încheiat războaiele balcanice s-a încheiat în 1913 la:
a) Atena; b) Bucureşti; c) Sofia; d) Belgrad.
94. Curent în artele plastice:
a) Impresionism şi simbolism; b) impresionism şi expresionism; c) simbolism şi cubism;
j ) simbolism şi romantism.
95. „Cele 14 puncte“, între care principiul naţionalităţilor şi al autodeterminării, au fost
lansate după Primul Război Mondial de preşedintele S.U.A.:
a) Wilson; b) Truman; c) Roosevelt; d) Ford.
96. Rezoluţia cu privire la rolul culturii în U.E. a fost adoptată de Consiliul Europei în anul:
a) 1999; b) 2000; c) 2001; d) 2002.
I I . A n a l i z a ţ i c o n ţin u tu l c e lo r d o u ă e n u n ţu r i ş i m a r c a ţi c u :
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legătură cauzala între ele;
b. daca ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c . primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
97. Secolul al XX-lea este dominat de pozitivismul lui Auguste Comte; acest curent exprima
încrederea în puterea cunoaşterii.
98. Conservatorismul a fost o ideologie a moderaţiei; el critica violenţa Revoluţiei franceze.
99. Liberalii afirmau ca modernizarea societăţii nu se putea face prin schimbare bruscă; ei
puneau accent pe libertatea individuală şi pe progresul continuu întreţinut de competiţia dintre
oameni.
100. Conservatorii susţineau că progresul nu era un proces infinit, continuu ci gradual;
modernizarea nu se putea realiza prin schimbarea bruscă.
101. In secolul al XlX-lea, liberalii susţineau votul cenzitar; ei se arâtau reticenţi faţă de
votul universal, neavând încredere în puterea de decizie a alegătorilor.
102. Votul universal este acceptat de liberali în secolul al XX-lea; modelul politic liberal
prevedea separarea puterilor în stat.
103. Prima revoluţie industrială a apărut în Anglia la sfârşitul secolului al XVIII-lea; aceasta
a avut drept consecinţă creşterea productivităţii muncii.
104. La sfârşitul secolului al XlX-lea, fierul a fost înlocuit cu oţelul şi au apărut noi surse de
energie; după 1880 lumea a trecut prin a doua revoluţie industrială.
105. La sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, supremaţia Angliei a
luat sfârşit; spaţiul european este dominat de Germania, iar cel mondial de S.U.A.
106. Odată cu creşterea spectaculoasă a populaţiei oraşelor şi cu îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă, apare cultura de masă; cultura nu mai aparţine unei lumi ierarhizate, închise, tradiţionale.
107. Pozitivismul a dominat Europa până la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul
secolului al XX-lea; s-a manifestat în biologie prin evoluţionismul lui Ch. Darwin şi în
sociologie la Auguste Comte.
108. Romantismul a însemnat exteriorizarea sentimentelor; realismul a descris cu atenţie şi
răceala societatea.
109. Cultura şi arta modernă au depăşit graniţele impuse de realism; se pune accent pe
impresiile abstracte reprezentate de impresionism şi de cubism în literatură şi de simbolism în
artă.
110. în secolul al XlX-lea, se duce lupta pentru afirmarea identităţii naţionale; românii,
germanii şi italienii încearcă sa se unească în state naţionale.
111. Revoluţia de la 1848 nu a putut face faţă forţei concentrate împotriva sa; ideea de
naţiune însă a rămas.
30
112. Se trece de la romantismul revoluţionar la realism; germanii şi italienii îşi realizează
obiectivul naţional pe calea războiului.
113. Românii folosesc contextul internaţional favorabil, Războiul Crimeii, pentru a se uni;
primul pas îl fac prin dubla alegere a lui A1.I. Cuza.
114. în 1867, ungurii obţin un statut preferenţial în cadrul Imperiului Habsburgic; majoritatea
statelor din Europa centrală şi răsăriteană nu aveau state proprii.
115. Elitele elene, româneşti, sârbe şi bulgare şi-au format propriile state; prin politici
educaţionale sau propagandă, şi-au format identitatea lor naţională.
116. La sfârşitul secolului al XlX-lea, apare un alt tip de naţionalism, al dominaţiei şi
cuceririi; se creează ierarhii între naţiuni şi se neagă chiar dreptul la existenţă al unor naţiuni.
117. La sfârşitul secolului al XlX-lea, se creează ierarhii între naţiuni; dorinţa de emancipare
a popoarelor slave sau a românilor din Transilvania este blocata.
118. în Europa exista o confruntare între „naţiunile dominante41 şi dorinţa de libertate a
„naţiunilor dominate”; în 1914 se declanşează Primul Râzboi Mondial.
119. Tratatul de pace de la Paris-Versailles (1919-1920) recunoaşte aspiraţiile naţionale ale
puterilor învingătoare, nu şi ale celor învinse; apare dorinţa de revanşă
120. După al Doilea Râzboi Mondial, ideea de naţiune etnică intră într-un con de umbră;
aceasta este tot mai mult asociată conflictelor armate mondiale.
121. în secolul al XX-lea, pe prim-plan, în locul naţiunii etnice, este pusă naţiunea civică;
acesta din urma ignoră originea etnică şi evidenţiază calitatea de cetăţean al unui stat.
122. La începutul secolului XXI, societatea s-a globalizat; forţa de muncă circulă intens, fârâ
sâ ţină cont de graniţele etnice.
123. Naţiunea etnică pune accent pe unitatea culturală, obiceiuri, tradiţii; naţiunea civică
pune accent pe voinţa membrilor unei comunităţi de a trăi împreuna.
124. Menţinerea imperiilor multinaţionale la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul
secolului al XX-lea a făcut ca problema naţională sâ devină tot mai tensionată; după Primul
Râzboi Mondial, a învins principiul autodeterminării naţionale.
125. Dupâ Primul Râzboi Mondial, o serie de popoare au fost dezamăgite de întocmirile
politice interne sau internaţionale; au fost instituite regimuri politice totalitare sau autoritare.
126. în anii 1920, totalitarismul era în ascensiune; apare ideea de realizare a Europei unite.
127. Cubismul, expresionismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul au fost curente
literare; acestea se revoltă împotriva tradiţiilor academice şi istorice şi refuză ideea de frumos şi
de perfecţiune.
128. în artă, cubismul apare în picturile francezului Picasso; suprarealismul este promovat de
Salvador Dali.
129. Progresul cultural românesc se realiza pe fondul înfruntării de idei asupra ritmului şi
cailor modernizării; conservatorii susţineau un ritm mai lent al dezvoltării.
130. Secolul al XX-lea s-a impus ca secolul naţiunilor, al apartenenţei la propria naţiune; s-a
realizat unirea românilor, italienilor şi germanilor.
131. La Congresul de la Viena (1814-1815), contele Henri de Saint-Simon a propus crearea
unei confederaţii europene; în 1834, G. Mazzini propune şi el crearea unei federaţii de republici.
132. în 1946, Churchill propune crearea Statelor Unite ale Europei în jurul Franţei şi Ger
maniei; el voia sâ îmbunătăţească relaţiile dintre statele Europei.
133. în ţara noastră, după realizarea în 1918 a României Mari, mişcarea naţională s-a repliat
spre interior; Nae Ionescu propaga idei naţionale virulente.
134. în 1993, România a semnat un acord de asociere cu U.E.; deschiderea oficială a
negocierilor pentru aderare s-a făcut în 1999.
m . A l e g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r tr e i a s p e c te d in
fie c a r e g r u p a j d e m a i jo s :
135. A. Inventarea maşinii cu abur. B. Prima revoluţie industriala. C. Primul Război

Balcanic.
136. A. A doua revoluţie industrială. B. încheierea unificării Germaniei. C. Teoria
relativităţii.
137. A. Grecia devine independentă. B. Se formează Consiliul Europei. C. Uniunea
Europeană.
138. A. Ideea Pan-Europei lansată de Coudenhove-Kalergi. B. Aristide Briand propune o
legătură federală europeană. C. Churchill propune constituirea Statelor Unite ale Europei.
139. A. Preşedintele Wilson lansează cele 14 puncte (printre care principiul naţionalităţilor
şi al autodeterminării). B. se formează Cehoslovacia şi Iugoslavia. C. Se constituie la Paris
C.E.C.O.
140. A. România, Serbia, Muntenegru devin independente. B. Bulgaria devine
independentă. C. Albania devine independentă.
141. A. Se formează Imperiul Austro-Ungar. B. în România se introduce votul universal.
C. în Franţa se introduce votul universal.
142. A. Conservatorismul. B. Socialismul. C. Comunismul.
143. A. Se formează C. E. E. la Roma. B. România semnează acordul de asociere cu Comu
nitatea Europeană. C. Se semnează Tratatul de la Nisa, unde s-au pus bazele instituţionale ale U.E.
144. A. Tratatul de la Maastricht. B. România a fost primită în N.A.T.O. C. Cel mai mare
■al de aderare la U.E.
145. A. Planul Schuman. B. C.E.C.O. C. „Rezoluţia cu privire la rolul culturii în U.E.”
-doptatâ de Consiliul Europei.
146. A. Romantism. B. Realism. C. Modernism,
147. A. Se formează în Europa clasa mijlocie. B. G. Stephenson inventează locomotiva.
C. James Watt inventează maşina cu abur.
a) BAC; b) A B C ;; c) CBA; d) BCA.
148. A. Siemens inventează dinamul. B. Morse inventează telegraful. C. Curentul pozitivist
nceteazâ sâ mai domine Europa.
149. A. Se introduce votul universal în România. B. Palatul de cristal de la Londra.
C. Tumul Eiffel din Paris.
TEST
Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX.
Curente şi politici culturale, identităţi naţionale
şi identitate europeană
I . A le g e ţ i ră s p u n s u l c o re c t p r in m a rc a re a lite r e i c o re s p u n z ă to a re :
1. Curent literar apărut în Franţa în 1895 care considera lumea reală drept un ansamblu de
simboluri:
a) realismul; b) romantismul; c) modernismul; d) simbolismul.
2. Prima ţară care a introdus votul universal:
a) Danemarca; b) Franţa; c) Norvegia; d) România.
3. în 1957. s-a semnat la Roma Tratatul de constituire a:
a) C.E.E.; b) C.E.C.O.; c) U.E; d) Consiliului Europei.
4. Ţara care şi-a obţinut independenţa în anul 1878:
a) România; b) Bulgaria; c) Albania; d) Grecia.
5. Curent politic care pune accent pe libertatea individuala şi raţionalitatea acţiunii umane:
a) conservatorismul; b) socialismul; c) liberalismul; d) ţărănismul.
6. Planul Schuman de integrare economică între Germania de Vest şi Franţa a fost lansat în anul:
a) 1950; b) 1957; c) 1992; d) 1993.
7. Cetăţenia europeana a fost instituita la:
a) Maastricht; b) Roma; c) Paris; d) Nisa.
8. Curent politic care susţinea un reformism lent, iniţiat şi condus de autorităţile politice legitime:
a) conservatorismul; b) socialismul; c) liberalismul; d) ţărănismul.
9. Forma ideală de conducere susţinută de liberali era:
a) dictatura muncitorilor; b) regimul democratic; c) regimul autoritar; d) regimul totalitar.
10. Bazele teoretice ale liberalismului au fost puse de:
a) Voltaire; b) E. Burke; c) R. Owen; d) F. Engels.
I I A n a l i z a ţ i c o n ţin u tu l c e lo r d o u ă e n u n ţu r i ş i m a r c a ţi c u :
b. dacâ ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătura cauzală între ele;
c. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals
11. Uniunea Europeana s-a constituit în 1992 Ia Maastricht; a fost instituită cetăţenia europeană.
12. în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, au fost inventate radioul, telefonul, becul şi
curentul electric învăţământul primar devine obligatoriu în multe ţâri europene; se formează o
cultura omogenă care nu mai aparţine unei lumi ierarhizate, închise, tradiţionale.
13. în Europa centrală şi răsăriteană, alfabetizarea, industrializarea şi urbanizarea au avut un
ritm lent; elita politica şi intelectuala din aceste zone considera că Occidentul este modelul care
trebuia urmat.
14. Revoluţia romantică de la 1848 nu a putut face faţa forţei militare reacţionare; în a doua
jumătate a secolului al XlX-lea, se trece de la romantism politic la realism.
15. Primul Război Mondial a zdruncinat încrederea oamenilor în raţionalitatea acţiunilor
fiinţei umane; în perioada interbelică s-au instituit regimuri totalitare sau autoritare.
16. învăţământul public a fost introdus în Ţările Române prin Regulamentele organice; prin
legea instrucţiunii publice de la 7 decembrie 1864, învăţământul public de patru clase a devenit
gratuit şi obligatoriu.
17. în plan social, modernizarea s-a manifestat prin urbanizare, creştere demografică şi apariţia
societăţii de masă; această populaţie urbana aparţine unei lumi ierarhizate, închise, tradiţionale.
18. Liberalismul, conservatorismul, socialismul şi simbolismul au fost curente politice
apărute în secolul al XlX-lea; dupâ 1880, lumea a trecut prin a doua revoluţie industrială.
TEST
Secolul al XX-lea între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r in m a r c a r e a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. State învinse în Primul Război Mondial în care au apărut mişcări politice fasciste:
a) Germania, Bulgaria, Ungaria; b) Germania, Serbia, Ungaria; c) Germania, Bulgaria,
România; d) Italia, România, Ungaria.
2. Ţară în care mişcarea fascistă a apărut în 1919:
a) Ungaria; b) Bulgaria; c) Germania; d) România.
3. Ţara în care mişcarea fascistă a apărut în anul 1923:
a) Italia; b) Bulgaria; c) Germania; d) Polonia.
4. Ţară învingătoare în război, dar nemulţumita, în care a apărut mişcarea fascistă în 1919:
a) Germania; b) Italia; c) Bulgaria; d) România.
5. Ţară în care partidul cu caracter fascist a apărut în 1927:
a) Germania; b) Italia; c) România; d) Polonia.
6. Partide cu caracter antisemit:
a) Partidul Naţional Socialist din Germania şi Partidul Apărării Rasei din Ungaria;
b) P.C.R. şi P.S.D. din România; c)P.N .L. şi P.N.Ţ. din România; d) P.C.R. şi P.N.L. din
România.
7. Ţară în care s-a format Partidul Apărării Rasei:
a) Bulgaria; b) Ungaria; c) România; d) Germania;
8. Ţara în care partidul fascist a ajuns la putere în 1922:
a) România; b) Ungaria; c) Italia; d) România;
9. Ţara în care partidul fascist a ajuns la putere în 1933:
a) Bulgaria; b) Ungaria; c) Germania; d) România.
10. Ţări în care partidul fascist a fost adus la putere în ajunul sau în timpul celui de-al Doilea
Râzboi Mondial:
a) Slovacia, România, Franţa; b) Slovacia, România, Germania; c) Slovacia, România,
Ungaria; d) Franţa, Slovacia, România.
11. Până în 1945 existau partide comuniste la putere doar în:
a) U.R.S.S. şi Cuba; b) U.R.S.S. şi Mongolia; c) U.R.S.S. şi China; d) U.R.S.S. şi
România.
12. Primul stat cu regim totalitar de'stânga a fost:
a) U.R.S.S.; b) Mongolia; c) Cuba; d) Coreea.
36
13. Partid extremist care şi-a consolidat puterea după cel de-al Doilea Război Mondial:
a) Partidul Comunist din U.R.S.S.; b) Partidul Fascist din Italia; c) Partidul Naţional
Socialist din Germania; d) Partidul Apărării Rasei din Ungaria.
14. Ţări aflate sub ocupaţie militară sovietică în care comuniştii au preluat puterea cu
sprijinul direct al U .R .S.S.:
a) Bulgaria, Cehoslovacia, România, Albania; b) Bulgaria, Cehoslovacia, România,
Polonia; c) Bulgaria, China, România, Polonia; d) Vietnam, Cuba, China, Iugoslavia.
15. Marşul asupra Romei a fost organizat de Mussolini în anul:
a) 1922; b) 1933; c) 1934; d) 1921.
16. în anul 1926, Legea corporaţiilor a fost aplicată în:
a) Italia; b) Germania; c) Franţa; d) Bulgaria.
17. Hitler devine cancelar al Reichului în anul:
a) 1922; b) 1933; c) 1934; d) 1932.
18. Hitler organizează cu ajutorul trupelor S.S. „Noaptea cuţitelor lungi” în anul:
a) 1922; b) 1933; c) 1934; d) 1932.
19. Preşedintele Germaniei, Paul von Hindenburg, moare şi Hitler devine Fiihrer în anul:
a) 1922; b) 1933; c) 1934; d) 1932.
20. Mussolini preia puterea în urma marşului asupra Romei cu ajutorul regelui Victor
Emanuel al:
a) II-lea; b) IlI-lea; c) IV-lea; d) Vl-lea.
21. Potrivit Cartei Muncii (Legea Corporaţiilor din Italia), toate problemele privind
producţia, planificarea şi salarizarea erau încredinţate unor corporaţii formate din patroni,
sindicate şi partide:
a) liberale; b) comuniste; c) fasciste; d) ţărăniste.
22. în Italia, recocilierea dintre biserică şi stat s-a făcut prin Acordul de la Lateran din anul:
a) 1926; b) 1927; c) 1928; d) 1929.
23. După cel de-al Doilea Război Mondial, armatele U.R.S.S. au ocupat:
a) Cehoslovacia, Polonia, România; b) Bulgaria, Cehoslovacia, China; c) Bulgaria,
Cehoslovacia, Iugoslavia; d) Cehoslovacia, România, Cuba.
24. Autor al lucrării „Mein Kam pf’:
a) Hitler; b) Mussolini; c) Salazy; d) Horia Sima.
25. A făcut din rasism şi în special din antisemitism componenta esenţială a programului său:
a) Hitler; b) Mussolini; c) Salazy; d) Antonescu.
26. în Germania, toate partidele au fost scoase în afara legii, cu excepţia:
a) Partidului Naţional Socialist; b) Partidului Comunist; c) Partidului Liberal;
d) Partidului Conservator.
27. Prin legile de la Numberg din 1935 au fost retrase toate drepturile civile din cadrul
statului german ale:
a) evreilor; b) germanilor; c) italienilor; d) elveţienilor.
37
28. Primul regim comunist din lume s-a instalat în Rusia în anul:
a) 1917; b) 1918; c) 1922; d) 1924.
29. Intre anii 1918 şi 1921 s-a desfăşurat un război civil în Rusia între susţinătorii vechiului
regim şi:
a) susţinătorii bolşevicilor (roşii); b) trupele franceze; c) trupele engleze; d) trupele
americane.
30. Poliţia secreta bolşevica se numea:
a) C.I.A.; b) S.R.I.; c) C.E.K.A.; d) S.S.
31. U.R.S.S. s-a format în anul:
a) 1917; b) 1921; c) 1922; d) 1924.
32. U.R.S.S. s-a dezmembrat în anul:
a) 1989; b) 1990; c) 1991; d) 1992;
33. Terorismul şi teroarea s-au intensificat în timpul lui:
a) Lenin; b) Stalin; c) Hruşciov; d) Brejnev.
34. Poliţie secreta în Germania nazistă:
a) N.K.V.D.; b) K.G.B.; c) Gestapo; d) S.R.I.
35. In statele totalitate s-a practicat cultul personalităţii lui:
a) Mussolini, Hitler, Roosevelt; b) Mao Zedong, Truman, Hitler; c) Mussolini, Stalin,
Mao Zedong; d) Mussolini, Hitler, Lloyd George.
36. State care au susţinut opoziţia armata împotriva regimului bolşevic de la Moscova:
a) Franţa, Marea Britanie, S.U.A., Japonia; b) Franţa, Marea Britanie, România, S.U.A.;
c) Franţa, Marea Britanie, China, S.U.A.; d) România, Japonia, S.U.A., Franţa.
37. Conceptul de „export al revoluţiei” a fost promovat de:
a) Troţki; b) Brejnev; c) Stalin; d) Hruşciov.
38. încercarea de export al revoluţiei este demonstrata de apariţia unor republici ale sfaturilor în:
a) România şi Germania; b) România şi Ungaria; c) Ungaria şi Germania; d) Bulgaria şi
Germania.
39. State care înainte de declanşarea celui de-al Doilea Râzboi Mondial au dus o politică de
conciliatorism faţâ de Germania şi Italia:
a) Bulgaria şi Franţa; b) Franţa şi Anglia; c) Japonia şi România; d) Franţa şi China.
40. Alianţa zonală creată în 1921 formată din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia:
a) Mica înţelegere; b) înţelegerea Balcanică; c) Antanta Balcanică; d) Pactul Briand-
Kellogg.
41. Alianţa zonala creată în 1934:
a) Mica înţelegere; b) înţelegerea Balcanică; c) Mica Antantă; d) Pactul Briand-Kellogg.
42. înţelegere care excludea războiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state:
a) Mica înţelegere; b) înţelegerea Balcanică; c) Antanta Balcanică; d) Pactul Briand-
Kellogg.
38
43. State revizioniste în perioada interbelica:
a) România, Ungaria, Bulgaria; b) Germania, Ungaria, Bulgaria; c) Cehoslovacia,
Ungaria, Bulgaria; d) Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria.
44. For de dezbateri, instrument al statelor democrate creat după Primul Război Mondial
pentru a rezolva conflictele dintre state:
a) Liga Naţiunilor; b) Organizaţia Naţiunilor Unite; c) Antanta Balcanica; d) Mica
înţelegere.
45. S.U. A. a iniţiat politica de containement (stăvilire) a expansiunii comunismului în anul:
a) 1945; b) 1946; c) 1947; d) 1948.
46. Această politică a fost concepută de diplomatul american:
a) G.F. Kennan; b) G. Ford; c) J.F. Kennedy; d) R. Nixon.
47. Ea a fost iniţiată de preşedintele american:
a) Kennedy; b) Roosevelt; c) Truman; d) Ford.
48. Plan de ajutorare economică a statelor europene ruinate de război:
a) Young; b) Marshall; c) Dawes; d) cincinal.
49. De acest plan au beneficiat ţările din Europa de:
a) est; b) nord; c) vest; d) nord-est.
50. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (N. A.T.O.) a fost creata în anul:
a) 1949; b) 1946; c) 1947; d) 1948.
51. S.U. A. au purtat războaie pentru stăvilirea expansiunii comuniste în anii 1950-1953 în:
a) Coreea; b) Vietnam; c) China; d) Mongolia.
52. S.U. A. au purtat războaie pentru stăvilirea expansiunii comuniste în anii 1961-1975 in:
a) Coreea; b) Vietnam; c) China; d) Mongolia.
53. Simbol al divizării Europei, Zidul Berlinului a fost ridicat în anul:
a) 1945; b) 1960; c) 1961; d) 1959.
54. Ţară comunistă în care s-a declanşat în anul 1953 o mişcare antisovietica:
a) R.D. Germană; b) Ungaria; c) Polonia; d) Cehoslovacia.
55. Ţări comuniste în care s-au declanşat în anul 1956 mişcări antisovietice:
a) R.D. Germana şi Ungaria; b) Ungaria şi Polonia; c) R.D. Germană şi Polonia;
d) Ungaria şi România.
56. în România, rezistenta anticomunistă din munţi a fost lichidată oficial în anul:
a) 1955; b) 1960; c) 1961; d) 1962.
57. Mişcarea de reformare a regimului comunist a avut loc în anul 1968 în:
a) Cehoslovacia; b) R.D. Germană; c) Iugoslavia; d) Bulgaria.
58. Ţară comunista care nu a intervenit alături de trupele Tratatului de la Varşovia la
reprimarea mişcării de mai sus:
a) România; b) R.D. Germană; c) Iugoslavia; d) Bulgaria.
59. Opozant al regimului comunist şi apărător al drepturilor omului din Cehoslovacia:
a) Vâclav Havel; b) Adam Michnik; c) Bronislaw Geremek; d) Alexandr Soljeniţin.
60. Trupele sovietice au fost învinse în anii 1979-1988 în:
a) Afghanistan; Coreea; c) Vietnam; d) Kosovo.
61. Sindicatul liber Solidaritatea a fost creat în anul 1980 în:
a) Cehoslovacia; b) R.D. Germană; c) Iugoslavia; d) Polonia.
62. Sindicatul liber Solidaritatea a fost condus de:
a) Vaclav Havel; b) Adam Michnik; c) Bronislaw Geremek; d) Lech Walesa.
63. Ţâri în care liderii comunişti au fost înlăturaţi în toamna anului 1989 în urma unor
manifestaţii de stradă:
a) România şi Cehoslovacia; b) Cehoslovacia şi Republica Democrată Germană;
c) România şi Republica Democrată Germană; d) Polonia şi Ungaria.
64. Ţâri în care a început în 1989 un proces de negociere între forţele de opoziţie şi partidele
comuniste pentru introducerea pluralismului politic:
a) România şi Cehoslovacia; b) Cehoslovacia şi Republica Democrata Germană;
c) România şi Republica Democrata Germană; d) Polonia şi Ungaria.
65. U.R.S.S. s-a dizolvat oficial în:
a) decembrie 1990; b) decembrie 1991; c) decembrie 1992; d) decembrie 1993.
66. „Blocul Naţional” şi „Uniunea Naţională” au fost coaliţii realizate în anii 1920 pentru a
bloca accesul la putere al extremiştilor în:
a) Franţa; b) Anglia; c) Italia; d) Belgia.
67. In perioada interbelică, nici socialiştii şi nici Partidul Popular n-au reuşit să-şi asigure
majoritatea parlamentară în:
a) Franţa; b) Anglia; c) Italia; d) Belgia.
68. Neoliberalismul românesc punea accent pe dezvoltarea:
a) agriculturii; b) comerţului; c) industriei; d) transporturilor.
69. Lider politic şi important teoretician al neoliberalismului:
a) Virgil Madgearu; b) Constantin Stere; c) Ştefan Zeletin; d) Ion Mihalache.
70. Pe plan social neoliberalii susţineau creşterea rolului:
a) moşierimii; b) ţărănimii; c) burgheziei; d) muncitorimii.
71. Concepţia „prin noi înşine” a aparţinut:
a) liberalilor; b) ţărăniştilor; c) legionarilor; d) comuniştilor.
72. Lider politic şi important teoretician al ţărănismului:
a) Virgil Madgearu; b) Vintilâ Brâtianu; c) Ştefan Zeletin; c) M. Manolescu.
73. Doctrina care susţinea pătrunderea capitalului străin fârâ nici un fel de oprelişti aparţinea:
a) liberalilor; b) ţărăniştilor; c) legionarilor; d) comuniştilor.
74. Pe plan social ţărăniştii susţineau creşterea rolului:
a) moşierimii; b) ţărănimii; c) burgheziei; d) muncitorimii.
75. Cel mai puternic partid al perioadei interbelice a fost:
a) P.N.L.; b) P.N.Ţ.; c) P.C.R.; d) Garda de Fier.
76. Partid politic din România condus de oligarhia financiară grupată în jurul marilor familii
de bancheri şi industriaşi:
77. Epoca marilor succese liberale a fost:
a) 1931-1934; b) 1929-1933; c) 1934-1937; d) 1922-1926.
78. Conducător al P.N.L. în perioada 1922-1926:
a) I.C. Brătianu; b) I.I.C. Brătianu; c) Vintilă Brătianu; d) I.Gh. Duca.
79. Partid format în anul 1926:
80. Primul preşedinte al P.N.Ţ. a fost:
a) Ion Mihalache; b) Iuliu Maniu; c) Ştefan Zeletin; d) Gh. Zâne.
81. Partid al cărui obiectiv principal era rezolvarea problemei agrare:
a) P.N.L.; b) P.N.Ţ.; c) P.C.R.; d) Liga Poporului.
82. Partid politic care a promis alegătorilor că va completa constituţia cu garanţii explicite
privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi va descentraliza administraţia:
83. Extrema stângă a vieţii politice a fost reprezentată în România de:
84. Partid politic din România care a avut ca ideologie marxismul în varianta leninistă:
a) P.S.D.; b) P.N.Ţ.; c) P.C.R.; d) Garda de Fier.
85. Partid istoric creat în anul 1927:
a) P.S.D.; b) P.N.Ţ.; c) P.N.L.; d) Partidul Socialist.
86. P.C.R. a fost scos în afara legii în anul:
a) 1921; b) 1922; c) 1923; d) 1924.
87. Orientare politică antiromânească promovată de P.C.R.:
a) hegemonia proletariatului; b) întărirea democraţiei; c) dezmembrarea statului naţional
român; d) sprijinirea burgheziei.
88. Aspect social susţinut de liberali:
a) democraţia parlamentară; b) ţărănimea reprezintă baza societăţii; c) dezvoltarea
industriei; d) întărirea burgheziei.
89. Partid politic care în perioada interbelică a dus o politică antinaţională:
a) Liga Poporului, b) P.N.L.; c) P.C.R.; d) P.N.Ţ.
90. Din Legiunea Arhanghelului Mihail s-a desprins aripa militară, Garda de Fier, în anul:
a) 1927; b) 1930; c) 1931; d) 1932.
91. Partidul Naţional Ţărănesc s-a format din fuziunea din anul 1926 a Partidului Ţărănesc
(apărut în decembrie 1918) cu:
a) P.N.L.; b) P.N.R.; c) Partidul Conservator; d) Partidul Conservator Democrat.
92. Partid cu caracter fascist din România:
a) Partidul Naţional Ţârănesc; b) Legiunea Arhanghelului Mihail; c) Liga Poporului; d) P. C. R.
93. P.C.R. s-a identificat cu interesele sovietice şi a adoptat o linie antiromâneasca (Teza
Buharin) în anul:
a) 1921; b) 1922; c) 1923; d) 1925.
94. Sub influenţa sovietică principalul obiectiv al P.C.R. a fost:
a) dezmembrarea statului creat în 1918; b) consolidarea statului; c) democratizarea
societăţii; d) consolidarea partidului.
95. Conform Tezei Buharin, România era un stat:
a) democratic; b) multinaţional; c) federal; d) autocefal.
96. Partid politic situat pe locul al treilea la alegerile parlamentare din anul 1937:
a) Garda de Fier; b) P.N.L.; c) P.N.Ţ.; d) P.C.R.
97. P.N.Ţ. s-a aflat la guvernare în perioadele:
a) 1928-1931, 1934-1939; b) 1928-1931, 1932-1933; c) 1928-1931, 1922-1926;
d) 1928-1930, 1935-1939.
98. Partid politic care a încheiat în anul 1927 un pact de neagresiune electorală cu legionarii:
a) P.N.L.; b) P.N.Ţ.; c) P.S.D.; d) Partidul Poporului.
11 A n a l i z a ţ i c o n ţin u tu l c e lo r d o u ă e n u n ţu r i ş i m a r c a ţi c u :
a. daca ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
99. După anul 1918 au apărut mişcări politice fasciste în ţâri învinse ca Germania (1919),
Ungaria şi Bulgaria (1923); asemenea mişcări au apărut şi în state nemulţumite ca Italia (1919).
100. Partidul Apărării Rasei din Germania afişa un naţionalism agresiv; Legiunea
Arhanghelului Mihail din România era antisemită.
101. Partidul Naţional Socialist din Germania era antisemit; partidele fasciste întrebuinţau în
mod obişnuit violenţa în spaţiul public.
102. Fascismul german susţinea dictatura rasei superioare; baza regimului nazist o
constituiau militarii.
103. Burghezia era considerată inamicul fascismului; violenţele de stradă şi asasinatul politic
au fost practicate de toate mişcările fasciste.
104. în anul 1926 a fost dată legea corporaţiilor în Italia; fascismul italian controlează
economia.
105. în anul 1929 în Italia se încheia Acordul de la Lateran; prin el s-a realizat o reconciliere
între parlament şi stat.
106. în Slovacia, România sau Ungaria partidele fasciste au fost aduse la putere cu sprijinul
direct al Germaniei; după Primul Râzboi Mondial în statele învingătoare se consolidează
democraţiile parlamentare.
107. Alături de liberali şi conservatori pe scena politică britanică apare Partidul Laburist;
viaţa politică americană este dominată de republicani şi democraţi.
108. Viaţa politică a celei de-a treia Republici franceze este mai tumultuoasă; existenţa unui
număr mai mare de partide aduce un anumit grad de instabilitate.
109. în Italia, Partidul Fascist a ajuns la putere în 1922; în Germania Partidul Naţional
Socialist a ajuns la putere în 1929.
110. Până în 1945 regimuri comuniste au existat doar în Uniunea Sovietică şi China;
partidele comuniste formau o organizaţie bine integrată - Internaţionala comunista.
111. Internaţionala comunistă (Internaţionala a IlI-a) era coordonată de U.R.S.S.; partidele
comuniste au jucat în ţările lor rolul de instrumente de subversiune politică şi de spionaj ale
Uniunii Sovietice.
112. Fascismul german şi italian au fost învinse în al Doilea Război Mondial şi s-au prăbuşit;
U.R.S.S, a ieşit învingătoare.
113. U.R.S.S. a ocupat după război cea mai mare parte a Europei centrale şi de răsărit; între
anii 1944 şi 1948, prin fraudarea alegerilor şi lovituri de forţă, s-au instalat regimuri comuniste
în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria, şi Germania de Est.
114. După 1944 comuniştii au preluat puterea şi în Iugoslavia, Albania, China, Coreea de
Nord, Vietnam şi Cuba; practicile politice ale fasciştilor şi comuniştilor erau asemănătoare.
115. Fascismul se bucura de sprijinul burgheziei; pentru comunişti burghezia era inamic.
116. Regimurile fasciste şi cele comuniste au fost adversare ale democraţiei şi pluralismului;
ele promovau ideea partidului unic şi eliminarea adversarilor politici.
117. Toate regimurile totalitare au lichidat orice formă de opoziţie; a fost instituita dominaţia
partidului unic.
118. Regimurile totalitare au lichidat orice formă de opoziţie; au fost terorizaţi, închişi sau
exterminaţi adversarii politici reali sau potenţiali.
119. Baza regimurilor fasciste o constituiau militarii; baza regimului comunist era activistul
muncitor.
120. Regimurile totalitare au înregimentat sau îndoctrinat politic copii, tinerii, femeile,
muncitorii şi inte\ectua\i\; Tegimu\ comunist este ecYvw&\e,ţ\t cu toctatm . dasetm m cvvm e.
121. Implicarea Marilor Puteri în războiului civil din Rusia era justificată prin diferenţele
ideologice şi prin încercarea de a „exporta revoluţia” de către Rusia; Anglia şi Franţa au încercat
în 1939 să ajungă la o înţelegere cu Germania şi Italia.
122. în Germania şi Ungaria puterea a fost luată în 1919 de „republici ale sfaturilor”; Troţki
susţinea ideea de „export a revoluţiei”.
123. S.U.A. erau nemulţumite de unele prevederi ale Tratatului de la Versailles şi nu s-au
mai implicat în acţiuni diplomatice în Europa; regimurile totalitare se întăresc.
43
124. în anul 1921 s-a format „Mica înţelegere”, în 1934 „Antanta Balcanica”, iar în 1928
s-a semnat pactul Briand-Kellogg; s-a urmărit izolarea politică, militară, diplomatică a unor state
revizioniste.
125. Liga Naţiunilor era un for de dezbateri pentru eliminarea războiului ca instrument al
relaţiilor internaţionale; aceasta nu avea mijloace pentru a-şi impune punctul de vedere.
126. Liga Naţiunilor nu avea mijloace pentru a-şi impune punctul de vedere; embargoul
impus Italiei pentru atacarea şi ocuparea Etiopiei (1935-1936) a eşuat.
127. în anii 1936-1939, a avut loc războiul civil din Spania dintre republicani şi comuniştii
generalului Franco; naziştii germani au dus o politica expansionistă.
128. Politica de containement a fost conceputa de diplomatul francez George F. Kennan;
primul rezultat al aceste politici a fost lansarea de câtre S.U. A. a Planului Marshall.
129. De Planul Marshall au beneficiat numai ţările din răsăritul Europei; în anul 1949 s-a
creat N.A.T.O.
130. în anul 1949, s-a creat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord sau Tratatul de la
Varşovia; S.U. A. au intervenit în războiul din Coreea desfăşurat între anii 1950 şi 1953.
131. S. U.A. au acţionat pentru a stăvili expansiunea comunismului: în anii 1950-1953 au
intervenit în Vietnam.
132. în 1955, s-a creat Tratatul de la Varşovia; războiul din Vietnam a fost încununat de
succes pentru americani.
133. în anul 1961, a fost ridicat Zidul Berlinului; peste 12 000 de cetăţeni est-germani se
refugiau săptămânal în Berlinul Occidental.
134. Mişcări anticomuniste au avut loc în R.D. Germană în 1956 şi în Polonia şi Ungaria în
1953; revoluţia din Ungaria a fost înfrântă de trupele sovietice.
135. In România rezistenţa anticomunistă din munţi a fost lichidata oficial în 1962; în anul
1968 a avut loc revolta anticomunistă din Cehoslovacia („Primăvara de la Praga”).
136. în anul 1968 a avut loc mişcarea de reformare a sistemului comunist din Cehoslovacia;
România a intervenit militar alături de trupele Tratatului de la Varşovia.
137. Anii 1970-1989 au scos în evidenţa falimentul economic al sistemului comunist;
comunismul era incapabil să satisfacă nevoile de bază ale populaţiei.
138. Regimul comunist s-a compromis în faţa propriilor cetăţeni; mişcări de disidenţă au
apărut în Polonia şi Cehoslovacia.
139. Disidentul polonez Vâclav Havel a fost supus persecuţiilor de câtre autorităţi; în 1980
a fost creat sindicatul liber Solidaritatea.
140. Trupele Moscovei au fost învinse în anii 1979-1988 în Afghanistan; muncitorii polonezi
se revolta în anul 1980.
141. Teama de represiunea sovietică s-a risipit; în 1989 în Polonia şi Ungaria încep negocieri
între forţele de opoziţie şi Partidul Comunist pentru introducerea pluralismului.
142. în 1985 vine la putere în U:R.S.S. Mihail Gorbaciov, care lansează politica sa de
glasnost şi perestroika; regimurile comuniste din Europa sunt zdruncinate.
143. Singura ţară în care comunismul a fost înlăturat prin vărsare de sânge a fost Germania
de Est; în România regimul comunist a fost înlăturat în 1989.
144. Singurul partid interbelic din România care opta pentru un regim totalitar era Partidul
Comunist; ideologia P.C.R. era marxism-leninismul.
145. în viziunea liberală, calea economica „prin noi înşine” era singura cale de progres a
României; Ion Mihalache susţinea industrializarea şi urbanizarea.
146. Liberalii considerau ca exista o strânsă legătură între industrializare, urbanizare şi
consolidarea independenţei; ţărăniştii erau împotriva dezvoltării industriei.
147. Curentul de extremă dreaptă considera câ România este un stat multinaţional; mişcarea
legionara a fost o mişcare nu numai antisemită, ci şi xenofobă.
148. Liberalii au guvernat ţara între anii 1922-1926 şi 1928-1931; ei susţineau dezvoltarea
industriei şi interesele burgheziei.
149. P.C.R. era un partid naţionalist; el a intrat în ilegalitate în anul 1924.
150. La 16 noiembrie 1918 s-a introdus votul universal; la Bucureşti a fost înfiinţat Partidul
Ţărănesc.
151. Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat şi Partidul Naţional Român din Transilvania au
fuzionat în anul 1926; preşedintele P.N.Ţ. a devenit Iuliu Maniu.
152. Odată cu apariţia P.N.Ţ. pe arena vieţii politice s-a restabilit oarecum echilibrul bipartid
în viaţa politică a României; alegerile parlamentare din 1928 au fost câştigate de P.N.Ţ.
153. P. C.R. s-a identificat cu interesele sovietice după anul 1923; cu toate acestea comuniştii
români au refuzat totuşi să-şi însuşească Teza Buharin (care considera că România este un stat
multinaţional).
154. P.C.R., la indicaţiile Comintemului (Internaţionala a IlI-a), a organizat o mişcare de
separare a Basarabiei; în 1924, P.C.R. a fost scos în afara legii.
155. în 1918 a fost creată Liga Poporului; Alexandru Marghiloman era conducătorul noii
formaţiuni politice.
156. Prima guvernare a Ligii Poporului a fost în 1920-1921; P.N.Ţ. nu a comis greşeli tactice.
157. în anul 1937, P.N.Ţ. a încheiat un pact de neagresiune electorală cu Garda de Fier;
partidul legionarilor a obţinut în aceste alegeri 15,58% din voturi.
158. în perioada interbelică P.N.Ţ. a guvernat mai mult decât P.N .L.; epoca marilor succese
liberale a fost 1922-1926.
159. P.C.R. a fost scos în afara legii; în 1940 el avea sub 1 000 de membri.
160. A.C. Cuza era considerat un antisemit moderat; în 1927 s-a format Legiunea
Arhanghelului Mihail.
161. Intre anii 1940 şi 1944 în România a funcţionat un regim democratic; democraţia
românească s-a afirmat după Marea Unire.
162. P.C.R. reprezenta în România extrema dreapta; el a aderat la Comintem.
163. Mihail Gorbaciov a iniţiat politica numită containment; în 1993 România a semnat
Acordul de asociere la U.E.
164. Carol al II-lea a renunţat în 1925 la prerogativele de moştenitor la tron; la 4 ianuarie
1926 parlamentul a acceptat decizia prinţului.
165. Criza dinastica din România s-a declanşat odată cu renunţarea lui Carol al II-lea la tron;
prestigiul monarhiei a fost afectat.
166. A. Legea corporaţiilor în Italia. B. Marşul asupra Romei organizat de Mussolini.

C. „Noaptea cuţitelor lungi” în Germania.
167. A. Hitler devine cancelar. B. Hitler devine Fiihrer. C. începe războiul civil din Spania,
168. A. Bolşevicii ruşi declanşează revoluţia. B. Mica înţelegere. C. începe războiul civil
din Spania.
169. A. Pactul Briand-Kellogg. B. Antanta Balcanica. C. Mica înţelegere,
170. A. Războiul din Coreea şi intervenţia S.U.A. B. începe politica de containement.
C. Se formează Organizaţia Tratatul Atlanticului de Nord.
171. A. Mişcarea anticomunistă în Polonia. B. Mişcarea anticomunistă în R.D. Germană.
C. Războiul din Vietnam.
172. A. Căderea Zidului Berlinului. B. Intrevenţia U .R.S.S. în Afghanistan. C. Se
formează sindicatul liber Solidaritatea.
173. A. Mişcarea anticomunistă din Ungaria. B. „Primăvara de la Praga” din Cehoslovacia.
C. Este ridicat Zidul Berlinului.
a) BAC; b) ACB; c) CAB; d) BCA.
174. A. Se formează P.N.Ţ. B. Apare Liga Apărării Naţional Creştine. C. Se formează
Legiunea Arhanghelului Mihail.
175. A. C. Zelea-Codreanu şi-a creat propria organizaţie de exrema dreaptă. B. Constituirea
P.S.D. condus de Constantin Titel Petrescu. C. Garda de Fier devine al treilea partid din
Parlament.
176. A. Revenirea principelui Carol. B. Constituirea Frontului Renaşterii Naţionale.
C. Moartea liderului liberal I.G. Duca.
177. A. Asasinarea prim-ministrului I.Gh. Duca. B. Conducerea P.N.L. este preluata de
Constantin Brâtianu. C. Naţional-ţărăniştii adoptă protecţionismul.
178. A. Sfârşitul domniei lui Carol al II-lea. B. A doua guvernare Averescu. C. P.C.R. este
scos în afara legii.
a) BAC; b) ABC; c) CBA; d) BCA.
179. A. Legionarii încheie pactul de neagresiune electorală cu P.N.Ţ. B. Instaurarea
regimului de autoritate monarhică al lui Carol al II-lea. C. Constituirea Partidului Ţărănesc din
Vechiul Regat.
180. A. Asasinarea prim-ministrului Armând Câlinescu de legionari. B. Alegeri la care
Garda de Fier obţine 1% din voturi. C. înfiinţarea Federaţiei Partidelor Socialiste din România.
181. A. S-a instaurat regenţa în România. B. Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia
organizata de P.N.Ţ. C. Asasinarea lui Nicolae Iorga.
TEST
Secolul al XX-lea între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o re c t p r in m a r c a re a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. Preşedintele Partidului Ţărănesc constituit la 18 decembrie 1918 a fost:

a) Iuliu Maniu; b) Constantin Stere; c) Ion Mihalache; d) Virgil Madgearu.
2. între 1927-1930 liderul P.N.L. a fost:
a) I.I.C. Brâtianu; b) Vintilă Brâtianu; c) I.Gh. Duca; d) Constantin Brâtianu.
3. Aspect politic extern care a influenţat evoluţia vieţii politice în România în anii 1930:
a) tendinţele autoritare ale lui Carol al II-lea; b) declanşarea crizei economice mondiale;
c) ascensiunea politică a statelor totalitare; d) apariţia unor noi partide istorice.
4. Greşeală politica comisâ de P.N.Ţ. în anii 1930:
a) nesprijinirea democraţiei; b) adoptarea doctrinei „porţilor deschise”; c) accentul pus pe
agricultură; d) acceptarea revenirii în ţară a principelui Carol.
5. Aspect social promovat de P.N .L.:
a) sprijinirea democraţiei parlamentare; b) întărirea poziţiilor burgheziei; c) dezvoltarea
industriei; d) doctrina „prin noi înşine“.
6. Partid extremist de stânga:
a) P.C.R.; b) Garda de Fier; c) P.S.D.; d) Legiunea Arhanghelului Mihail.
7. România a fost guvernată în perioadele 1928-1931 si 1932-1933 de:
a) P.N.L.; b) P.N.Ţ.; c) Liga Poporului; d) Garda de Fier.
8. Aripa militară a Legiunii, numită Garda de Fier, a fost înfiinţată în anul:
a) 1923; b) 1927; c) 1930; d) 1933.
9. Mişcarea antisovietică a avut loc în anul 1953 în:
a) Republica Democrată Germană; b) Polonia; c) Ungaria; d) Cehoslovacia.
10. Mişcare extremistă care considera burghezia principalul inamic:
a) comunistă; b) fascistă; c) legionară; d) nazistă.
11. Antisemitismul a fost ideologia mişcării de extrema stângă; P.C.R. s-a constituit în 1921.
12. După Primul Război Mondial în România s-a adoptat votul universal şi reforma agrară;
Partidul Conservator a dispărut de pe arena vieţii politice.
13. Socialiştii moderaţi urmau tradiţia politică occidentală; ei au respins afilierea la
Internaţionala comunistă şi au format un nou partid, numit Federaţia Partidelor Socialiste din
România.
14. Partidele de stânga erau susţinute de intelectuali; minorităţile naţionale şi-au organizat
după râzboi partide politice proprii care sa le promoveze interesele.
15. Pactul de neagresiune legionari-P.N.Ţ. a dus la deruta alegătorilor; Garda de Fier a
devenit al treilea partid ca mărime din parlament.
16. In perioada interbelică orientările politice din România au fost liberalismul, socialismul,
ţărănismul şi extremismul; cele patru orientări politice susţin în plan politic democraţia
parlamentară.
17. Extremiştii de dreapta manifestă toleranţă faţă de minorităţi; profitând de toleranţa
guvernului Tâtârescu, în 1934 Garda de Fier s-a legalizat sub numele de Totul pentru Ţară.
18. Garda de Fier susţinea dezmembrarea statului naţional român; la 29 decembrie 1933.
I.Gh. Duca a fost asasinat de legionari.
19. In perioada 1929-1933, a avut loc criza economică mondială; guvernarea ţărănistă s-a
confruntat cu grave conflicte sociale.
20. în 1927, a fost proclamat rege sub autoritatea regenţei Mihai, fiul lui Ferdinand; în timpul
regenţei, monarhia a traversat o perioadă de criză.
21. A. înfiinţarea partidului care reprezintă a doua forţă politică în perioada interbelică.
B. Legea de organizare administrativă a României Mari. C. încoronarea regelui Ferdinand şi a
reginei Maria la Alba-Iulia ca suverani ai României Mari.
22. A. începutul domniei lui Carol al II-lea. B. Mihai este proclamat succesor la tron.
C. Instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea.
23. A. Femeile primesc drept de vot în România. B. S-a constituit Partidul Comunist
Român. C. Benito Mussolini ajunge la conducerea Italiei.
24. A. Semnarea pactului de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi C. Zelea-Codreanu.
B. Reconcilierea lui Carol al II-lea cu mişcarea legionară datorită situaţiei internaţionale grave.
C. Asasinarea lui C. Zelea-Codreanu.
25. A. Moartea liderului liberal I.I.C. Brâtianu. B. Declanşarea „crizei dinastice”.
C. începe monarhia autoritară a lui Carol al II-lea.
26. A. Legiferarea reformei agrare postbelice B. S-a constituit Frontul Renaşterii Naţionale
C. S-a constituit L. A. N.C.
27. A. P.N.Ţ. a renunţat la politica „porţilor deschise”. B. Carol al II-lea a introdus starea
de asediu şi cenzura. C. S-a instaurat nazismul în Germania.
a) BAC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.
28. A. Alegeri la care nici un partid politic nu a obţinut 40% din voturi pentru a obţine
majoritatea în Parlament. B. Adoptarea legii primei electorale. C. Venirea legionarilor la putere.
29. A. Sfârşitul crizei economice mondiale. B. Fuziunea Partidului Ţărănesc din Vechiul
Regat cu P.N.R. din Transilvania. C. Ion Mihalache înfiinţează la Bucureşti Partidul Ţărănesc.
30. A. Eliminarea votului cenzitar şi introducerea votului universal în România. B.
Introducerea votului universal în Marea Britanie. C. Introducerea votului universal în Franţa,
TESTW
Constituţiile din România
I . A le g e ţ i r ă s p u n s u l c o re c t p r in m a r c a re a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. Constituţie internă românească promulgata pentru prima dată fără aprobarea Marilor Puteri:
a) Regulamentul organic; b) Convenţia de la Paris; c) Statutul dezvoltator al Convenţiei de
la Paris; d) Constituţia din 1866.
2. Constituţia din 1866 a avut la baza modelul constituţiei:
a) franceze; b) belgiene; c) americane; d) engleze.
3. Constituţia din 1866 a avut ca principiu de bază:
a) separarea puterilor în stat; b) suveranitatea statală; c) numirea şi revocarea miniştrilor;
d) sancţionarea şi promulgarea legilor.
4. Conform acestei Constituţii, votul era:
a) direct pentru toţi cetăţenii; b) indirect pentru anumiţi alegători; c) indirect pentru toţi
alegătorii; d) egal, direct şi obligatoriu.
5. Potrivit Constituţiei, la conducere trebuia să se afle:
a) Un prinţ străin dintr-o dinastie domnitoare din Europa; b) un prinţ străin dintr-o dinastie
domnitoare din lume; c) un domn român; d) un preşedinte.
6. Articolul 1 arată că România este un stat:
a) naţional; b) unitar; c) indivizibil; d) vasal.
7. Articolul 2 arată că România este un stat:
a) naţional; b) unitar; c) indivizibil; d) nealiniabil.
8. Din punct de vedere administrativ, teritoriul ţârii era împărţit în:
a) judeţe; b) ţinuturi; c) districte; d) regiuni.
9. Conform Constituţiei din 1866, puterea executiva o aveau:
a) numai miniştrii; b) domnul şi guvernul; c) numai domnul; d) parlamentul.
10. Puterea legislativă o avea:
a) domnul şi guvernul; b) domnul; c) domnul şi Adunarea Deputaţilor; d) domnul,
Adunarea Deputaţilor şi Senatul.
11. Prim-ministrul era desemnat de:
a) guvern; b) parlament; c) domn; d) Senat.
12. Constituţia din 1866 înlocuia:
a) Regulamentele organice; b) Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris:
c) Convenţia de la Paris; d) Congresul de la Paris.
13. Legile erau promulgate de:
a) domn; b) parlament; c) guvern; Adunarea Deputaţilor.
14. Parlamentul putea fi dizolvat de:
a) guvern; b) domn; c) miniştri; d) Adunarea Deputaţilor;
15. Domnul avea drept de:
a) veto; b) veto absolut; c) vot de blam; d) vot de neîncredere.
16. Membrii Adunării aveau dreptul de a:
a) interpela guvernul; b) judeca; c) pronunţa sentinţe; d) numi şi revoca miniştrii.
17. Puteau cere anchete asupra activităţii ministeriale:
a) senatorii şi deputaţii; b) biserica; c) guvernul; d) doar senatorii.
18. Instanţa supremă de judecată era:
a) tribunalul; b) înalta Curte de Justiţie şi Casaţie; c) Comisia Centrală de la Focşani;
d) Parlamentul.
19. Proprietatea privată (particulară):
a) era declarată sacră şi neviolabilă; b) se putea expropria; c) se putea confisca; d) se
putea naţionaliza.
20. Prin Constituţia din 1866 forma de guvernământ stabilita era:
a) monarhia absolută; b) republica; c) monarhia constituţională; d) republica
prezidenţiala.
21. Sistemul de vot prevăzut în Constituţia din 1866 era:
a) universal; b) cenzitar; c) de blam; d) egal şi direct pentru toţi cetăţenii.
22. Constituţia din 1866 era promulgată:
a) fără aprobarea Marilor Puteri; b) cu aprobarea Marilor Puteri; c) cu aprobarea puterii
protectoare; d) cu aprobarea puterii suzerane.
23. Constituţia din 1866 era un act de natură:
a) conservatoare; b) liberală; c) moderată; d) socialistă.
24. Principiu care a stat la baza Constituţiei din 1866:
a) separarea puterilor; b) responsabilitatea parlamentară; c) monarhia electivă; d) dreptul
miniştrilor de a dizolva parlamentul.
25. Atribuţii ale Parlamentului:
a) are drept de interpelare; b) numeşte şi revocă miniştrii; c) acordă graţierea; d) are
drept de a bate monedă.
26. Primele două colegii electorale pentru Adunarea Deputaţilor cuprindeau:
a) proprietarii funciari (moşierii); b) burghezia; c) liber-profesioniştii; d) ţăranii.
27. „Cei care plăteau o dare cât de mică” votau în colegiul:
a) 3; b) 2; c) 4 pentru Adunarea (Camera) Deputaţilor; d) 4 pentru Senat.
28. O limită a Constituţiei din 1866 a fost:
a) sistemul electoral cenzitar; b) principiul separării puterilor în stat; c) dreptul de azil
politic; d) responsabilitatea ministerială.
29. Conform acestei Constituţii, legile trebuiau mai întâi să fie:
a) sancţionate de domnitor; b) aprobate de Adunarea Deputaţilor; c) aprobate de Senat;
d) aprobate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat.
30. Conform Constituţiei din 1866, cetăţenia română era condiţionată de:
a) naşterea în ţară; b) apartenenţa la creştinism; c) libertatea individuală; d) faptul că
ambii părinţi trebuiau sâ se fi născut în ţară.
31. A promulga o lege înseamnă:
a) aprobarea unei legi de către rege; b) votarea unei legi de către Adunare; c) domnitorul
ordona intrarea în vigoare a unei legi dupâ aprobarea ei (a-i da forţă executorie); d) votarea unei
legi de către Senat.
32. Până în 1923, Constituţia din 1866 a avut:
a) o modificare; b) două modificări; c) trei modificări; d) patru modificări.
33. A sancţiona o lege înseamnă:
a) aprobarea unei legi de către rege (a confirma o lege); b) votarea unei legi de către
Adunare; c) domnitorul ordona intrarea în vigoare; d) a da forţă executorie unei legi.
34. Principiul separării puterilor în stat se aplică pentru prima dată prin:
a) Regulamentele organice; b) Constituţia din 1866; c) Constituţia cărvunarilor;
d) proiectul de reformă al lui Dimitrie Sturdza.
35. Conform Constituţiei din 1866, iniţiativa legilor o aveau:
a) domnul şi guvernul; b) domnul; c) domnul şi Adunarea Deputaţilor; d) domnul,
Adunarea Deputaţilor şi Senatul.
36. în 1884, Constituţia a fost modificată în sensul:
a) reducerii censului; b) reducerii numărului de colegii; c) introducerii votului universal;
d) proclamarea României ca regat.
37. Categorie de alegători cu aceeaşi avere sau rang social:
a) colegiu electoral; b) electorat; c) clasă socială; d) clasă politică.
38 Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris a înlocuit:
a) Regulamentul organic; b) Convenţia de la Paris; c) Constituţia din 1866; d) Congresul
de la Paris.
39. Articolul 7 al Constituţiei din 1866 discrimina:
a) pe cei care nu erau creştini; b) pe creştini; c) pe românii din afara graniţelor;
d) minorităţile etnice din ţara noastră.
40. Lege fundamentală care acorda pentru prima datâ puterea legislativă unei Adunări
bicamerale:
a) Regulamentul organic; b) Convenţia de la Paris; c) Statutul dezvoltator al Convenţiei
de la Paris; d) Constituţia din 1866.
41. Sistem electoral bazat pe împărţirea alegătorilor în funcţie de avere:
a) vot cenzitar; b) vot de blam; c) colegiu electoral; d) vot universal;
42. Lege fundamentală care consacră în mod oficial numele statului de România:
a) Regulamentul organic; b) Convenţia de la Paris; c) Statutul dezvoltator al Convenţiei
de la Paris; d) Constituţia din 1866.
43. Drept acordat cetăţenilor care are consecinţă crearea partidelor politice:
a) dreptul la muncă; b) dreptul de liberă asociere; c) dreptul la educaţie; d) dreptul de
iniţiativă a legilor.
44. Constituţia Marii Uniri a fost adoptată în timpul guvernării:
a) conservatoare; b) ţărăniste; c) liberale; d) lui Al. Averescu.
45. Articolul 1 al Constituţiei din 1923 arată că România este un stat:
a) nealiniabil; b) indivizibil; c) naţional, unitar, indivizibil; d) independent.
46. Modificare adusă Constituţiei din 1923:
a) România este monarhie constituţională; b) bogăţiile subsolului intră în proprietatea
statului; c) România este stat nealiniabil; d) puterea executivă o are domnul şi guvernul.
47. Modificare adusă Constituţiei din 1923:
a) dreptul de vot este cenzitar; b) dreptul de vot este egal, direct, secret şi liber exprimat
pentru toţi bărbaţii majori; c) dreptul de vot este egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi
bărbaţii majori, cu unele excepţii; d) dreptul de vot este egal, direct, secret şi obligatoriu pentru
toţi bărbaţii.
48. O altă noutate a fost:
a) dreptul monarhului de a bate monedă; b) dreptul monarhului de a numi şi revoca
miniştrii; c) se crea Consiliul Legislativ consultativ, care trebuia să avizeze legile; d) puterea
executiva o avea monarhul şi guvernul.
49. Erau exceptaţi de la vot:
a) bărbaţii peste 21 de ani; b) cei peste 30 de ani; c) femeile, magistraţii şi militarii de
carieră; d) ţăranii.
50. Rege în timpul căruia a fost adoptată Constituţia din 1923:
a) Carol I; b) Carol al II-lea; c) Ferdinand; d) Mihai.
51. Dreptul de vot era condiţionat de pregătirea intelectuală conform Constituţiei din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
52. Constituţia care prevedea că dreptul de vot este de la 30 de ani în sus numai pentru
ştiutorii de carte este cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
53. Constituţia care acorda pentru prima dată drept de vot femeilor dar nu puteau fi eligibile
(alese) este cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
54. Constituţia conform căreia regele numeşte un mare număr de senatori este cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
53
55. Constituţia care precizează ca regele este capul statului este cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
56. An în care, deşi femeile au primit drept de vot, numărul alegatorilor a scăzut:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1939.
57. Constituţia care prevedea câ România este un stat popular, independent şi suveran este
cea din:
a) 1952; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
58. Constituţia care stabilea dreptul de vot atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei de la 18 ani
este cea din:
a) 1952; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
59. Constituţia care arâta câ nu au drept de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile
şi politice este cea din:
a) 1965; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
60. Constituţia care desfiinţa principiul separării puterilor în stat este cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1991; d) 1948.
61. Organul suprem al puterii de stat, conform Constituţiei din 1948, era:
a) Marea Adunare Naţională; b) Parlamentul; c) Consiliul de Stat; d) guvernul.
62. Organism care, conform Constituţiei din 1948, alegea Prezidiul M. A.N., forma guvernul
R.P.R., putea sâ modifice Constituţia era:
a) M.A.N.; b) parlamentul; c) Consiliul de Stat; d) preşedintele.
63. Decidea consultarea populaţiei prin referendum potrivit Constituţiei din 1948:
a) M.A.N.; b) Prezidiul M.A.N.; c) Consiliul de Miniştri; d) preşedintele.
64. Constituţia care consacra principiul supremaţiei regelui şi suprima separarea puterilor în
stat era cea din:
a) 1866; b) 1923; c) 1938; d) 1948.
65. Constituţia alcătuita dupâ modelul Constituţiei sovietice era cea din:
a) 1948; b) 1965; c) 1991; d) 1923.
66. Constituţia care marchează un moment important în subordonarea completă a statului
nomenclaturii de partid este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
67. Constituţia care acorda pentru prima dată drepturi depline politice, de a alege şi de a fi
alese femeilor este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
68. Constituţia care la titlul „Structura social-economică” arâta câ „mijloacele de producţie
aparţin statului” este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
69. Constituţie în care apare o nouâ formulă, „baza puterii populare este alianţa dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare”, este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
70. Constituţia care menţionează noile forme de proprietate de stat şi cooperatistă, precum şi
sistemul planificat al economiei este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
71. Constituţia care la articolul 1 precizează noua denumire a ţării de Republica Socialista
România (R.S.R.) este cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
72. Constituţia comunistă care scoate restricţiile în exercitarea drepturilor politice este cea
din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
73. Suveranitatea naţională este exercitata, potrivit Constituţiei din 1965, prin:
a) M.A.N.; b) popor; c) stat; d) guvern.
74. Forţa politică conducătoare este conform Constituţiei din 1965:
a) P.M.R.; b) P.C.R.; c) M.A.N.; d) preşedintele.
75. Prima modificare importantă a Constituţiei din 1965 a fost:
a) suveranitatea naţională este exercitată de P.C.R.; b) reorganizarea administrativă a
ţârii; c) suveranitatea naţională este exercitata de P.M .R.; d) guvernul numea Consiliul de Stat.
76. Primul preşedinte al României a fost:
a) Gheorghe Gheorghiu-Dej; b) Nicolae Ceauşescu; c) Ion Iliescu; d) Emil
Constantinescu.
77. Prevedere nouă a Constituţiei din 1991:
a) libertatea circulaţiei; b) dreptul la asistenţă socială; c) dreptul la educaţie; d) dreptul de
asociere.
78. Element nou introdus de Constituţia din 1991:
a) iniţiativa legislativa aparţine electoratului; b) statul este proprietarul bogăţiilor
subsolului; c) dreptul la muncă; d) dreptul la educaţie.
79. Conform modificării aduse Constituţiei în 2003 mandatul preşedintelui este de:
a) trei ani; b) patru ani; c) cinci ani; d) şase ani.
80. Constituţia în care votul este universal, egal, direct şi liber exprimat este cea din:
a) 1948; b) 1923; c) 1965; d) 1991.
81. Potrivit Constituţiei din 1991, poate da hotărâri şi ordonanţe:
a) preşedintele; b) parlamentul; c) guvernul; d) prefectul.
82. Garantul independenţei şi unităţii naţionale este, potrivit aceleiaşi Constituţii:
a) preşedintele; b) parlamentul; c) guvernul; d) armata.
83. Conform Constituţiei din 1991, puterea legiuitoare în ţara noastră o are:
a) parlamentul; b) numai Senatul; c) preşedintele; d) numai Adunarea Deputaţilor.
84. Puterea legislativă o are:
a) parlamentul; b) Adunarea Deputaţilor; c) parlamentul şi preşedintele; d) Senatul.
85. Exercita funcţia de mediere între puterile statului:
a) preşedintele; b) guvernul; c) parlamentul; d) prefectul.
86. Prefectul, potrivit aceleiaşi Constituţii, prefectul este:
a) numit de guvern; b) numit de preşedinte; c) ales de electorat; d) numit de Consiliul
Superior al Magistraturii.
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătura cauzală între ele;
87. La baza Constituţiei din 1866 s-a aflat textul actului fundamental din Belgia;
promulgarea actului fundamental românesc s-a făcut dupâ ce domnul a obţinut aprobarea
Marilor Puteri şi a Porţii.
88. In definirea statutului extern, Constituţia din 1866 nu se referea la suzeranitatea otomană
şi nici la garanţia colectiva a Marilor Puteri; aceasta a fost considerată pe plan extern o
manifestare de independenţa.
89. Articolul 82 reglementa succesiunea la tron potrivit principiului ereditar, în familia
lui Carol, pe linie directă masculină; Constituţia din 1866 depăşea statutul de autonomie
internă.
90. Constituţia din 1866 includea şi un nou sistem electoral bazat pe vot universal;
domnitorul avea dreptul de a dizolva parlamentul.
91. Constituţia din 1866 prevedea un sistem electoral bazat pe votul cenzitar; pentru
Adunarea Deputaţilor erau stabilite patru colegii electorale.
92. Constituţia din 1866 preciza că iniţiativa legilor o au cele trei ramuri ale puterii
legislative; domnul putea promulga legile fără a fi aprobate de parlament.
93. Constituţia din 1866 prevedea dreptul la liberă asociere şi libertatea persoanei; principiile
liberale ale acestui act fundamental se oglindesc în sistemul de vot.
94. Pentru Senat erau stabilite două colegii în care îşi exprimau opţiunea politică indirect şi
ţăranii; domnul putea sâ dizolve parlamentul, cu condiţia să organizeze alegeri în maximum două
luni.
95. Domnitorul avea drept de amnistie politică; el era „capul puterii armate”.
96. Domnitorul avea drept de veto absolut; el numea şi confirma în toate funcţiile.
97. Parlamentul dezbatea şi vota bugetul; el putea să numească şi sâ revoce miniştrii.
98. Domnitorul stabilea bugetul; el avea dreptul de a bate monedă.
99. Constituţia epocii modeme a inaugurat o noua formă de guvernământ, monarhia
constituţională; puterea executivă era împărţită între domn şi guvern.
100. Constituţia din 1866 a fost adoptată în urma unui compromis între moşieri şi burghezie;
corpul electoral era împărţit în patru colegii pentru Cameră.
101. Proprietatea privată era declarată sacră şi garantată de lege; membrii Adunării aveau
dreptul de a interpela guvernul.
102. Domnitorul avea atribuţii legislative şi executive; statul român era o monarhie
autocefală.
103. Toţi românii sunt declaraţi egali în faţa legii, fără deosebire de clasă; proprietatea poate
fi expropriata.
104. Constituţia din 1866 nu amintea nimic de suzeranitatea otomană; vasalitatea faţă de
turci încetează.
105. Domnitorul conducea armata; el vota legile.
106. Puterea executivă era încredinţată domnului, care o exercita prin miniştrii săi; domnul
pronunţa graţieri mai puţin în cazul miniştrilor.
107. Constituţia din 1866 prevedea dreptul la liberă asociere; în 1875 s-a înfiinţat P.N.L.
108. Conform Constituţiei din 1866, domnul avea dreptul de a dizolva parlamentul;
caracterul liberal al Constituţiei a creat cadrul necesar funcţionării instituţiilor modeme în
România.
109. Legea electorală menţinea votul în funcţie de avere, împărţind alegătorii pe colegii;
majoritatea populaţiei rămânea în afara votului.
110. Promulgarea Constituţiei s-a făcut fără a mai aştepta acordul puterilor europene; era
înlăturată şi suzeranitatea otomană.
111. Guvernul avea ca principale atribuţii elaborarea proiectelor de legi şi gestionarea
treburilor curente; parlamentul vota legile.
112. Membrii parlamentului aveau dreptul de a interpela guvernul; acesta nu era obligat să
răspundă prin miniştrii săi.
113. în 1918, s-a realizat România Mare şi s-a lărgit dreptul de vot; în 1923 s-a adoptat o
noua Constituţie.
114. Articolul 33 al Constituţiei din 1923 arâta că „toate puterile statului emană de ia
naţiune”; puterea legislativă se exercita în colectiv de rege şi Reprezentanţa Naţională (Adunarea
Deputaţilor şi Senat).
115. Nici o lege nu poate fi sancţionată de rege decât dacă este discutată şi votată de
parlament; iniţiativa legilor o au cele trei ramuri ale puterii legislative.
116. în 1818 s-a realizat Marea Unire; articolul 1 al Constituţiei arată că România este un stat
naţional şi unitar.
117. Numeroase articole ale Constituţiei din 1923 sunt identice cu cele ale Constituţiei din
1866; cele două constituţii au prevederi asemănătoare şi în privinţa dreptului de vot.
118. Conform Constituţiei din 1923, dreptul de proprietate nu mai este absolut; bogăţiile
subsolului sunt declarate proprietate de stat.
119. în perioada anterioară adoptării Constituţiei au avut loc tulburări sociale; articolul 21
arăta că factorii producţiei se bucură de egală ocrotire şi se prevăd asigurări sociale pentru
muncitori în caz de accidente.
120. Constituţia din 1923 iniţia principiul separării puterilor în stat; ea a fost elaborată în
timpul guvernării liberale.
121. în sistemul politic românesc parlamentul avea rolul principal; acesta răspundea în faţa
guvernului.
122. Prin Constituţia din 1923, persoana regelui este declarată inviolabilă; responsabilitatea
actelor regale o au miniştrii.
123. Constituţia din 1923 preciza că interesele colectivităţii trebuie să primeze în faţa
intereselor individului; statul putea expropria terenurile cu bogăţii naturale.
124. Parlamentul era ales prin vot universal; rolul sau în viaţa politică a crescut.
125. Prin Constituţia din 1923 prerogativele regelui erau în realitate diminuate; a crescut
rolul parlamentului ales prin vot universal.
126. Constituţia din 1923 nu garanta proprietatea; zăcămintele miniere aparţineau statului.
127. Regele Carol al II-lea dorea un regim de guvernare personală; la 20 februarie 1938 el a
impus o nouă Constituţie.
128. Puterea nu mai emana de la naţiune, ci de la puterea executivă; Constituţia din 1938
reprezenta un abuz.
129. Conform Constituţiei din 1938, dreptul de vot îl aveau ştiutorii de carte de la 30 de ani
în sus; mulţi studenţi legionari nu mai aveau drept de vot.
130. Constituţia din 1938 desfiinţa separarea puterilor în stat; regele era capul statului, el
avea iniţiativa legislativă şi avea puterea executivă.
131. Conform Constituţiei din 1938, regele avea dreptul sâ numească un mare număr de
senatori; parlamentul avea rol decorativ.
132. Toată puterea statului trecea în mâinile regelui; România devenea o monarhie
autoritară.
133. Constituţia din 1938 nu a păstrat nici un articol din Constituţia din 1923; constituţia
carlistă sporea prerogativele regale.
134. După cel de-al Doilea Râzboi Mondial, România a fost ocupată de sovietici, puterea a
fost luată de comunişti şi înlăturată monarhia; la 13 aprilie 1948 s-a adoptat o nouă Constituţie.
135. Caracterul de stat popular, unitar, independent şi suveran precizat de Constituţia din
1948 era propagandistic; în perioada 1945-1958, ţara s-a aflat sub ocupaţie sovietică.
136. Constituţia din 1948 nu mai prevedea separarea puterilor în stat; M.A.N. era organul
suprem al puterii de stat.
137. Potrivit acestei Constituţii, pentru prima datâ femeile puteau fi alese în organele de
conducere; aveau drept de vot toţi cetăţenii de la 18 ani în sus.
138. Conform Constituţiei din 1938, dreptul de vot îl aveau toţi cetăţenii de la 30 de ani
ştiutori de carte; numărul alegătorilor scădea de la 4,6 milioane în 1937 la 2 milioane în 1939.
139. Conform Constituţiei din 1948, nu aveau drept de vot persoanele interzise; cetăţenii
puteau fi aleşi de la vârsta de 23 de ani.
140. Prezidiul M. A.N. decidea consultarea poporului prin referendum; primul preşedinte al
prezidiului M.A.N. a fost Constantin I. Parhon.
141 M.A.N. reprezenta R.P.R. în relaţiile internaţionale; totodată putea sâ modifice
Constituţia.
142. Prezidiul M.A.N. conferea decoraţii şi medalii; avea dreptul să ratifice tratatele
internaţionale.
143. Singura putere reală în stat era, după 1948, M.A.N.; după adoptarea Constituţiei din
1948 independenţa justiţiei era practic desfiinţată prin intervenţia factorului politic.
144. Constituţia din 1948 arăta câ este garantată doar proprietatea privată „agonisită prin
muncă şi economisire”; se anticipau măsurile de colectivizare şi naţionalizare.
145. Prima Constituţie care conţinea restricţii pe plan politic a fost cea din 1952; nu aveau
drept de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile şi politice.
146. Constituţia din 1952 aducea modificări esenţiale celei din 1948; în 1952 a fost înlăturată
de către Gheorghe Gheorghiu-Dej gruparea moscovita din P.M.R.
147. în Constituţia din 1952 sunt prevâzute noi forme de proprietate, de stat şi cooperatistă;
se preciza în mod expres rolul conducător al P.M.R.
148. Odată cu Constituţia din 1965 începea regimul socialist în România; se arata în mod
explicit că forţa politică conducătoare în ţara noastră este P.C.R.
149. Constituţia din 1948 a creat cadrul legal pentru trecerea la un regim guvernamental
bazat pe monopartidism, precum şi spre naţionalizarea mijloacelor de producţie; aceasta a
reprezentat voinţa unui singur partid, P.C.R.
150. Constituţia din 1952 era fundamentată pe dictatura proletariatului; se preciza ca rolul
conducător îl deţine clasa muncitoare .
151. în Constituţia din 1965 nu mai sunt prevăzute restricţii la exercitarea drepturilor
electorale; guvernul îşi păstra numele de Consiliul de Miniştri.
152. Potrivit Constituţiei din 1965, tribunalele şi procuratura rămâneau subordonate
factorului politic reprezentat de P.M.R.; Constituţia consfinţea caracterul socialist şi cooperatist
al proprietăţii şi economiei.
153. Statul este proprietarul bogăţiilor de orice natură ale subsolului; prima modificare mai
importantă este reforma administrativă din februarie 1968.
154. Constituţia postdecembristâ a României a fost aprobată prin referendum de populaţie la
8 decembrie 1991; aceasta evidenţiază faptul ca România este un stat democratic.
155. Printre noile prevederi ale Constituţiei din 1991 se numără dreptul de vot de la 18 ani
şi iniţiativa legislativă a electoratului; puterea legiuitoare conform Constituţiei o are
Parlamentul.
156. Conform Constituţiei din 1991, Parlamentul poate sâ fie dizolvat numai de către
preşedintele Curţii Constituţionale; preşedintele are funcţia de mediere între puterile statului.
157. Puterea legislativă este exercitata numai de Parlament; Constituţia din 1991 a fost
modificata în 2003.
158. Legile votate de Parlament devin executorii după ce sunt promulgate de preşedinte;
articolul 35 prevede libertatea circulaţiei.
159. Constituţia postdecembristâ reintroduce dreptul de vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat; forma de guvernământ a statului român este republica.
160. Potrivit Constituţiei actuale, judecătorii sunt numiţi de guvern; preşedintele nu poate să
exercite mai mult de doua mandate.
161. Unica autoritate a statului român care se supune doar Constituţiei este Curtea
Constituţionala; judecătorii sunt independenţi şi inamovibili.
162. Parlamentul poate sa fie dizolvat numai de preşedintele statului; România este o
republica prezidenţială.
163. Potrivit Constituţiei actuale, conducerea generală a administraţiei revine guvernului;
prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu.
I I I . A l e g e ţ i v a r ia n t a c a re d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r tr e i a s p e c te d in
164. A. Constituţie care prevedea libertatea circulaţiei. B. Constituţie care preciza că

proprietatea este sacră şi garantată. C. Constituţie care preciza că proprietatea este garantată, dar
se poate expropria.
165. A. Constituţie prin care femeile dobândesc drepturi civile. B. Constituţie prin care
femeile dobândesc dreptul de a fi alese. C. Constituţie prin care femeile dobândesc drept de vot.
166. A. Constituţie care arată câ baza puterii este alianţa dintre ţărănime şi clasa muncitoare.
B. Constituţie care precizează câ regele este capul statului. C. Constituţie care stabilea că forma
de guvernământ monarhia constituţională.
167. A. începe regimul socialist în România. B. începe regimul popular în România.
C. începe regimul de autoritate monarhică.
168. A. Modificarea Constituţiei din 1965 - Nicolae Ceauşescu devine preşedinte. B. Modi
ficarea Constituţiei din 1965 - reînfiinţarea judeţelor. C. Constituţie care elimină restricţiile cu
privire la persoanele care nu aveau voie să voteze.
169. A. Constituţie care introduce restricţiile în exercitarea drepturilor politice.
B. înlăturarea grupării moscovite din P.M.R. C. Modificare a Constituţiei prin care preşedintele
putea sâ emită decrete prezidenţiale şi decizii.
170. A. Constituţie care impune în România statul de drept. B. Constituţia epocii modeme.
C. Constituţia Marii Uniri.
171. A. Prima Constituţie care consacra democraţia în România. B. Constituţie care
condiţionează dreptul de vot de ştiinţa de carte. C. An în care numărul alegătorilor a scăzut la 2
milioane.
172. A. Stabilirea unui număr de trei colegii electorale pentru Adunarea Deputaţilor.
B. Stabilirea unui număr de două colegii electorale pentru Senat C. Sfârşitul sistemului electoral
bazat pe colegii.
173. A. Regulamentul organic. B. Constituţia cărvunarilor. C. Statutul dezvoltator al
Convenţiei de la Paris.
174. A. Regimul republican în România. B. Monarhia autoritară. C. Regimul monarhic
constituţional.
175. A. Republica Socialistă România. B. Republica Populară România. C. Republica
România.
176. A. Acordarea drepturilor civile pentru femei. B. Acordarea dreptului de vot pentru
femei. C. Acordarea dreptului de a fi alese femeilor.
177. A. Modificarea articolului 7 al Constituţiei din 1866. B. Stabilirea unui număr de trei
colegii electorale pentru Adunarea Deputaţilor. C. Introducerea votului universal.
178. A. Limita de vârstă pentru alegători este de 21 de ani. B. Limita de vârsta pentru
alegători este de 18 ani. C. Iniţiativa legislativă o poate avea şi electoratul.
179. A. Reintroducerea Constituţiei promulgată de Ferdinand. B. Constituţia promulgata de
Carol I. C. Constituţie care constituie baza juridica a monarhiei autoritare.
TEST
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o re c t p r in m a r c a re a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. în 1866 puterea executivă era deţinută de:

a) rege şi guvern; b) domn şi guvern; c) numai de guvern; d) Parlament.
2. România a avut la baza organizării sale statale:
a) şase constituţii; b) şapte constituţii; c) opt constituţii; d) cinci constituţii.
3. Sunt considerate democratice, constituţiile din anii:
a) 1866,1938,1991; b) 1866,1923,1991; c) 1866,1965,1991; d) 1923,1965,1991.
4. Constituţie care prevede ca electoratul să aleagâ parţial senatul:
a) 1866; b) 1923; c) 1991; d) 1948.
5. Constituţia din 1923 a fost în vigoare în perioada:
a) 1923-1929; b) 1923-1933; c) 1923-1934; d) 1923-1938.
6. Constituţia care acorda pentru prima dată drepturi depline femeilor a fost cea din:
a) 1923; b) 1838; c) 1948; d) 1991.
7. Constituţie care acordă pentu prima dată drept de vot femeilor, nefiind însâ eligibile:
a) 1923; b) 1838; c) 1948; d) 1991.
8. Constituţia din 1948 a prevăzut:
a) pluralismul; b) monopartidismul; c) dualismul; d) socialismul.
9. Constituţia din 1965 a prevăzut în mod explicit:
a) principiul separaţiei puterilor în stat; b) rolul conducător al P.M .R .; c) rolul conducător
al P.C.R.; d) garantarea proprietăţii private.
10. Prima Constituţie care consfinţeşte aservirea totala a R.P.R. de câtre U.R.S.S. a fost cea din:
a) 1948; b) 1952; c) 1965; d) 1991.
a. daca ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legătură cauzală între ele;
b. daca ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
11. Primul act fundamental care preciza ca funcţia de şef de stat este ereditară a fost
Regulamentul organic; se aplica pentru prima data separarea puterilor în stat.
12. în urma adoptării Constituţiei din 1938, în România s-a instalat monarhia autocefală;
puterea nu mai emana de la naţiune, ci de la executiv.
13. Conform Constituţiei din 1866, Parlamentul răspundea în faţa guvernului; domnul
exercita puterea executivă împreună cu guvernul.
14. Potrivit Constituţiei din 1866, orice act semnat de rege era contrasemnat de ministrul de
resort; acesta din urmă răspundea pentru deciziile luate.
15. Conform Constituţiei din 1923, principiile esenţiale cu privire la puterile statului erau
semnificativ modificate; dreptul de vot devenea universal.
16. Iniţiativa legislativă aparţine şi electoratului conform Constituţiei din 1991; Constituţia
din 1938 condiţiona dreptul de vot de pregătirea intelectuală a electoratului.
17. Potrivit Constituţiei din 1923, se exceptau de la vot femeile, magistraţii şi militarii de
carieră; drepturile civile pentru femei urmau sa fie introduse prin legi speciale.
18. Conform Constituţiei din 1991, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret şi
obligatoriu; la 8 decembrie 1991, această Constituţie a fost aprobată prin referendum.
19. Constituţia R.S.R. a fost adoptată la 13 aprilie 1948; prin aceasta se puneau bazele
juridice ale noului regim.
20. Prima Constituţie comunistă prevedea rolul conducător al P.C.R.; M.A.N. devenea
organul suprem al puterii de stat.
III. A l e g e ţ i v a r ia n t a c a re d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r tr e i a s p e c te d in
21. A. Adoptarea Constituţiei R.S.R. B. Adoptarea Constituţiei R.P.R. C. Adoptarea

Constituţiei postcomuniste.
22. A. S-a modificat articolul 7 al Constituţiei din 1866. B. Constituţie care a introdus
libertatea circulaţiei. C. Constituţie care a acordat drept de vot femeilor.
23. A. S-a promulgat prima Constituţie internă românească. B. Constituţie care îi acorda
regelui dreptul de a numi un mare număr de senatori. C. Constituţie elaborată în timpul
regimului comunist care copiază modelul sovietic.
24. A. Prima Constituţie a R.P.R. B. Constituţia cărvunarilor. C. Convenţia de la Paris.
25. A. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris. B. Convenţia de la Paris.
C. Constituţia cărvunarilor.
63
26. A. Regele sancţionează Constituţia României Mari. B. Parlamentul dominat de liberali
votează Constituţia României Mari. C. Constituţia României Mari a fost promulgată de rege.
27. A. Constituţie care stabilea că M. A.N. este unicul organ legislativ al ţârii. B. Constituţie
care stabilea că principiul de bazâ al puterii de stat este dictatura proletariatului. C. Instituirea
funcţiei de preşedinte al R.S.R.
28. A. Primul plebiscit organizat de un domnitor pentru aprobarea unui act constituţional.
B. Adoptarea Convenţiei de la Paris. C. Acordarea dreptului de asociere de către un Act fundamental.
29. A. Constituţie care consacra principiul supremaţiei regelui. B. Prima constituţie a
României comuniste. C. Atribuţiile exercitate de Consiliul de Stat revin preşedintelui în urma
modificării Constituţiei.
30. A. Act fundamental care introduce domnia autoritara. B. Act fundamental care oferă
doar unificare administrativă, nu şi politica. C. Modificarea Constituţiei din 1866 în sensul
reducerii numărului de colegii.
TEST1I L
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
(secolele IX-XVI1I)
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r in m a r c a re a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. In secolele VII-IX, forma de organizare specifica spaţiului românesc a fost:

a) ocolul; b) cobâla; c) obştea sătească; d) codrii.
2. După anul 1000, marile puteri din zonâ care îşi împart sferele de influenţă şi încearcă să-şi
impună stăpânirea propriu-zisă asupra spaţiului românesc au fost:
a) Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman, Regatul Poloniei; b) Imperiul Bizantin, Imperiul
Otoman, Regatul Ungariei; c) Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei; d) Imperiul
Habsburgic, Ungaria, Polonia.
3. Obştile teritoriale grupate în uniuni de obşti au fost numite „românii populare” de către:
a) Nicolae Iorga; b) Gh. I. Brâtianu; c) Anonymus; d) Simon de Keza.
4. „Gesta Hungarorum” a fost scrisa de notarul anonim al regelui:
a) Bela al II-lea; b) Bela al IlI-lea; c) Bela al IV-lea; d) Andrei al IlI-lea.
5. Cronica a fost scrisa probabil în secolul al:
a) al IX-lea; b) al X-lea; c) al IX-lea; d) al XIMea.
6. Ducatul sau voievodatul lui Glad era situat în:
a) Crişana; b) Banat; c) Depresiunea Transilvaniei; d) Făgăraş.
7. El avea reşedinţa la:
a) Cuvin; b) Biharea; c) Dăbâca; d) Bălgrad.
8. Ducatul sau voievodatul lui Gelu era situat în:
10. Voievodatul lui Menumorut era situat în:
12. Singurul dintre conducători care este numit de Anonymus blah (român) este:
a) Glad; b) Gelu; c) Menumorut; d) Gyula (Geula cel Tânăr).
13. Izvor istoric din secolul al XlI-lea care confirmă afirmaţiile lui Anonymus că la trecerea
prin Carpaţii Păduroşi, spre Panonia ungurii i-au găsit acolo pe români şi slavi:
a) „Gesta Hungarorum”; b) Cronica lui Nestor; c) Diploma ioaniţilor; d) „Legenda
Sfântului Gerard”.
14. Zonă geografică reintrată în secolul al X-lea în sfera de dominaţie bizantină:
a) Dobrogea; b) Moldova; c) Maramureşul; d) Făgăraşul.
15. Conducător de jupanat care este atestat în prima jumătate a secolului al X-lea de
inscripţia de la Mircea Voda:
a) Jupan Dimitrie; b) Jupan Gheorghe; c) Tatos; d) Seslav.
16. Conducător de jupanat care este atestat în a doua jumătate a secolului al X-lea în
complexul arheologic de la Basarabi-Murfatlar:
a) Jupan Dimitrie; b) Jupan Gheorghe; c) Tatos; d) Seslav.
17. în secolul al Xl-lea în Dobrogea pătrund noi valuri de migratori:
a) tătarii; b) maghiarii; c) pecenegii; d) goţii.
18. Şef local probabil de origine pecenegâ din a cărui formaţiune politică făceau parte şi
români în secolul al Xl-lea:
a) Jupan Dimitrie; b) Jupan Gheorghe; c) Tatos; d) Farcaş.
19. Şefii locali Tatos, Seslav şi Satza sunt atestaţi de:
a) Anonymus; b) Cronica lui Nestor; c) Ana Comnena; d) „Legenda Sfântului Gerard".
20. La răscoala vlahilor sud-dunâreni şi a bulgarilor din 1185-1187 au participat alături de
aceştia împotriva Bizanţului şi:
a) pecenegii; b) uzii; c) cumanii; d) tătarii.
21. în Transilvania regalitatea maghiară îşi impune autoritatea prin intermediul nobililor
deţinători de fiefuri de origine:
a) română; b) cumană; c) maghiara; d) tătară.
22. Stăpânitor al fostei ţări a lui Gelu, înfrânt în 1003 de regele Ungariei:
a) Ahtum; b) Gyula; c) Tatos; d) Seslav.
23. Regele maghiar care l-a învins în 1003 pe acest conducător:
a) Ştefan I; b) Ludovic de Anjou; c) Arpad; d) Carol Robert de Anjou.
24. în Banat în secolul al Xl-lea domnea:
a) Ahtum; b) Gyula; c) Tatos; d) Seslav.
25. Acesta îşi avea reşedinţa la:
a) Morisena; b) Bâlgrad; c) Cuvin; d) Dăbâca.
26. Popor de origine turcica colonizat de regii maghiari în Transilvania:
a) saşii; b) secuii; c) cavalerii teutoni; d) tătarii.
27. Populaţie aşezata de maghiari în zonele unde ulterior vor întemeia oraşele Braşov, Sibiu,
Sighişoara:
a) saşii; b) secuii; c) cavalerii teutoni; d) tătarii.
28. Rege maghiar care a donat saşilor „pădurea românilor şi a pecenegilor”:
a) Bela al IlI-lea; b) Andrei al II-lea; c) Bela al IV-lea; d) Arpad.
29. Prima formă de organizare politică pe care regii maghiari au încercat să o impună în
Transilvania:
a) voievodatul; b) principatul; c) comitatul; d) ducatul.
30. în 1111 este atestat documentar ca „princeps Ultransilvanus”:
a) Leustachius; b) Mercurius; c) Gyula; d) Ahtum;
31. Cuceritorii maghiari încearcă fara deplină reuşită să înlocuiască vechile ţâri, cnezate şi
voievodate cu:
a) comitate; b) ducate; c) judeţe; d) ţinuturi.
32. In 1176 în fruntea Transilvaniei se afla:
a) Leustachius; b) Mercurius; c) Geula cel Bătrân; d) Roland Borşa.
33. în 1176 se revine la instituţia tradiţională românească:
a) cnezatul; b) voievodatul; c ) principatul; d) comitatul.
34. în secolul al Xll-lea vlahii din Peninsula Balcanică şi-au văzut ameninţate privilegiile de
dinastia:
a) Luxemburg; b) Anjou; c) Anghelos; d) Arpadianâ.
35. Marea invazie tătară a avut loc în anul:
a) 1241; b) 1242; c) 1247; d) 1277.
36. Românii din Transilvania au încercat să apere trecâtorile Carpaţilor împreună cu: a) saşii;
b) secuii; c) maghiarii; d) pecenegii.
37. La sud de Carpaţi tătarii se confrunta cu:
a) Litovoi; b) Seneslau (Mişelau); c) Farcaş; d) Ioan.
38. Cavalerii teutoni primesc vremelnic în stăpânire:
a) Crişana; b) Ţara Haţegului; c) Ţara Bârsei; d) Ţara Maramureşului.
39. Cavalerii teutoni au fost aduşi de maghiari pentru a stăvili atacurile:
a) pecenegilor; b) cumanilor; c) uzilor; d) tătarilor.
40. Izvor narativ medieval în care sunt atestaţi Tatos, Seslav şi Sacea:
a) Cronica lui Nestor; b) „Alexiada”; c) „Legenda Sfântului Gerard”; d) Cronica lui
Simon de Keza.
41. Ordin militaro-călugăresc pe care regii maghiari l-au folosit pentru a-şi extinde
stăpânirea asupra regiunilor extracarpatice:
a) cavalerii ioaniţi; b) dominicanii; c) teutonii; d) templierii.
42. în Diploma cavalerilor ioaniţi este amintit voievodatul lui:
a) Farcaş; b) Ioan; c) Seneslau; d) Ahtum.
43. Voievod care în secolul al XlII-lea stăpâneşte Ţara Haţegului şi nordul Olteniei:
a) Litovoi; b) Seneslau; c) Farcaş; d) Ioan.
44. Voievod care în secolul al XlII-lea stăpâneşte Ţara Făgăraşului şi nord-vestul Munteniei:
a) Litovoi; b) Seneslau; c) Farcaş; d) Ioan.
45. în Diploma ioaniţilor ţăranii apar sub numele de:
a) rustici; b) majores terrae; c) rumâni; d) vecini.
46. Formaţiunile politice de la sud de Carpaţi erau controlate de Regatul Ungar prin
intermediul:
a) voievodului Transilvaniei; b) banului de Severin; c) voievodului Maramureşului; d)
voievodului Seneslau.
47. Ultimul rege din dinastia arpadianâ a fost:
a) Andrei al II-lea; b) Andrei al IlI-lea; c) Bela al IlI-lea; d) Bela al IV-lea.
48. Regele maghiar Andrei al III-leaîn 1291:
a) a desfiinţat autonomia ţării Maramureşului; b) a anulat privilegiile nobililor unguri;
c) a acordat autonomie Maramureşului; d) a desfiinţat autonomia ţării Făgăraşului.
49. Voievodul semilegendar Negru Vodă (Radu Negru) trece Carpaţii şi se instalează la:
a) Argeş; b) Câmpulung; c) Târgovişte; d) Sibiu.
50. Procesul de unificare a formaţiunilor politice de la sud de Carpaţi a pornit din:
a) vestul Carpaţilor; b) dreapta Oltului; c) stânga Oltului; d) dreapta Someşului.
51. întemeiere de ţară prin transfer de populaţie (demografic) şi de instituţii politice:
a) etnogeneza; b) romanizare; c) descălecat; d) sincretism.
52. Formă de organizare administraţiv-teritorială caracteristică statelor feudale occidentale
pe care regii maghiari au încercat sâ o impunâ în Transilvania:
a) voievodatul; b) cnezatul; d) principatul; d) comitatul.
53. Numele de Basarab este consemnat în documente din:
a) Ţara Haţegului; b) Ţara Făgăraşului; c) Ţara Bârsei; d) Ţara Amlaşului.
54. în 1277, cel care a încercat să înlăture suzeranitatea maghiară asupra teritoriului de la sud
de Carpaţi a fost:
a) Seneslau; b) Litovoi; c) Farcaş; d) Basarab.
55. Primul scaun domnesc al Ţării Româneşti a fost:
a) Târgovişte; b) Câmpulung; c) Curtea de Argeş; d) Severin.
56. Unirea teritoriilor oltene ale voievodatului lui Litovoi cu cele ale voievodatului argeşean
al lui Seneslau s-a făcut pe la:
a) 1277; b) 1279; c) 1300; d) 1330.
57. Formaţiune politica atestată în Diploma ioaniţilor care nu era controlată de câtre
regalitatea maghiară:
a) cnezatul lui Ioan; b) cnezatul lui Farcaş; c) voievodatul lui Litovoi; d) voievodatul lui
Seneslau.
58. Desăvârşirea întemeierii statului medieval Ţara Românească s-a făcut în timpul lui:
a) Basarab; b) Negru Vodă; c) Nicolae Alexandru; d) Vladislav-Vlaicu.
59. Conducător din Transilvania care s-a opus misiunii apostolice a regelui maghiar Ştefan
cel Sfânt:
a) Gelu; b) Gyula; c) Menumorut; d) Glad.
60. Basarab a încheiat un acord în 1324 cu regele maghiar:
a) Andrei al II-lea; b) Andrei al IlI-lea; c) Bela al IlI-lea; d) Carol Robert de Anjou.
61. Victoria de la Posada din 1330 a stabilit în raport cu statul maghiar:
a) autonomia; b) vasalitatea; c) independenţa; d) intrarea în aria spiritualităţii catolice.
62. Raporturile cu Ungaria sunt reluate (Nicolae Alexandru şi Ludovic de Anjou) în contextul
necesităţii luptei comune împotriva:
a) cumanilor; b) turcilor; c) tătarilor; d) pecenegilor.
63. Basarab cucereşte:
a) Zarandul; b) sudul Moldovei; c) nordul Moldovei; d) Maramureşul.
64. Prima mitropolie a Ţării Româneşti a fost întemeiată de:
a) Basarab; b) Nicolae Alexandru; c) Vladislav-Vlaicu; d) Mircea cel Bătrân.
65. Instituie domnia autocratâ în Ţara Românească în secolul al XlV-lea:
a) Basarab; b) Nicolae Alexandru; c) Vladislv-Vlaicu; d) Mircea cel Bătrân.
66. Instituie domnia autocratâ în Moldova în secolul al XlV-lea:
a) Bogdan; b) Laţcu; c) Petru I Muşat; d) Roman I.
67. Domn muntean care recunoaşte din nou suzeranitatea maghiară şi primeşte ca feude
Severinul şi Făgăraşul:
68. Migratori care în secolul al XlII-lea îşi stabiliseră centrul politic la gurile Dunării:
a) cumanii; b) pecenegii; c) tătarii; d) uzii.
69. Rege maghiar care declanşează în 1345 o campanie împotriva tătarilor la care participă
şi voievodul maramureşean Dragoş:
a) Bela al II-lea; b) Bela al IV-lea; c) Carol Robert de Anjou; d) Ludovic de Anjou.
70. Regele maghiar organizează în nordul Moldovei o marcă condusă de Dragoş în anul:
a) 1345; b) 1347; c) 1359; d) 1380.
71. Prima încercare nereuşita de a înlătura dominaţia maghiară este făcută în 1359 de:
a) Dragoş; b) Bogdan; c) Laţcu; d) Petru I.
72. Suzeranitatea maghiară este înlăturată în Moldova în:
a) 1347; b) 1359; c) 1367; d) 1365.
73. Domn moldovean care desăvârşeşte teritorial Modova şi înglobează gurile Dunării:
a) Bogdan; b) Laţcu; c) Petru I; d) Roman 1.
74. Domn al Moldovei care a întemeiat Mitropolia de la Suceava:
a) Bogdan; b) Laţcu; c) Petru I; d) Roman I.
75. Domn care inaugurează vasalitatea Modovei faţă de polonezi:
76. Urmaş al lui Basarab care a întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti:
a) Nicolae Alexandru; b) Vladislav-Vlaicu; c) Tihomir; d) Mircea cel Bătrân.
77. Urmaş al lui Basarab care a respins un prim atac otoman la Dunărea de Jos:
a) Nicolae Alexandru; b) Vladislav-Vlaicu; c) Tihomir; d) Mircea cel Bătrân.
78. Ţara Cavamei, teritoriul dintre Vama şi Caliacra, este atestată în anul:
a) 1330; b) 1230; c) 1345; d) 1347.
79. în 1346, Ţara Cavamei este condusă de:
a) Balica; b) Dobrotici; c) Ivanco; d) Mircea cel Bătrân.
80. Conducător dobrogean care se desprinde din sfera stăpânirii bizantine şi bate moneda
proprie pentru a-şi marca independenţa:
81. Domnitor al Ţării Româneşti care creează a doua mitropolie la Severin, precum şi
cancelaria domnească:
a) Nicolae Alexandru; b) Vladislav-Vlaicu; c) Basarab; d) Mircea cel Bătrân.
82. Domnitor al Ţarii Româneşti care bate primii bani de argint:
a) Nicolae Alexandru; b) Vladislav-Vlaicu; c) Basarab; d) Mircea cel Bătrân.
83. Conducător dobrogean recunoscut de Bizanţ mai întâi strateg, apoi despot care unifică
teritoriul dintre Dunăre şi Mare:
84. Politica religioasă promovată de regii angevini care constituie una din cauzele întemeierii
Mitropoliei ortodoxe a Ţării Româneşti:
a) martirizarea; b) catolicizarea; c) evanghelizarea; d) creştinarea.
85. întemeierea Mitropoliei ortodoxe a Ungro-Vlahiei în 1359 a avut o semnificaţie:
a) numai politică; b) numai religioasă; c) politico-religioasâ; d) legislativă.
86. Instituţie politică centrală existenta în Transilvania între 1176 şi 1541:
a) voievodat; b) principat; c) comitat; d) ducat.
87. Anul în care este atestat „episcopus Ultransilvanus, Simon, catolic”:
a) 1111; b) 1113; c) 1003; d) 1176.
88. Se intitula în 1393 „domn de la munte la mare”:
89. Primul rege din dinastia de Anjou care a domnit în Ungaria a fost:
a) Carol Robert; b) Ludovic; c) Arpad; d) Sigismund.
90. Bătălia care a marcat independenţa Ţării Româneşti a avut loc în anul:
a) 1230; b) 1330; c) 1290; d) 1359.
91. Domnitor al Ţarii Româneşti care integrează Dobrogea statului medieval Ţara
Româneasca:
a) Nicolae Alexandru; b) Vladislav-Vlaicu; c) Mircea cel Bătrân; d) Vlad Ţepeş.
92. Dobrogea a rămas în componenţa statului muntean până în:
a) 1417 sau 1420; b) 1420 sau 1424; c) 1878; d) 1877.
93. Drept feudal sau domeniu deţinut de un vasal care recunoaşte suzeranitatea seniorului:
a) fief; b) vasal; c) alodiu; d) ocina.
94. Autonomie relativă a avut o vreme districtul:
a) Ţara Haţegului; b) Ţara Făgăraşului; c) Ţara Maramureşului; d) Ţara Zarandului.
95. Forma de organizare administrativă de tip occidental introdusă de maghiari în
Transilvania în secolul al XH-lea:
a) scaunul; b) comitatul; c) voievodatul; d) judeţul.
96. Forma de organizare administrativa specifica saşilor şi secuilor:
a) scaunul; b) comitatul; c) voievodatul; d) judeţul.
97. Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană în anul:
a) 1526; b) 1521; c) 1541; d) 1540.
98. în timpul dominaţiei otomane în Transilvania congregaţiile nobiliare se transforma în:
a) Adunare a privilegiaţilor (dieta); b) Cancelarie aulică; c) Adunarea ţării; d) Parlament.
99. An în care Ludovic de Anjou condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la
catolicism:
a) 1266; b) 1366; c) 1382; d) 1347.
100. An în care românii nu mai făceau parte din naţiunile privilegiate:
a) 1437; b) 1526; c) 1541; d) 1521.
101. Ultima participare a românilor la Adunările nobiliare sau congregaţiile nobiliare a fost
în anul:
a) 1266; b) 1366; c) 1355; d) 1347.
102. în 1699, în urma păcii de la Karlowitz, în Transilvania se instalează dominaţia:
a) maghiară; b) habsburgicâ (austriaca); c) otomană; d) poloneza.
103. In 1697-1698 este acceptată de câtre o parte din românii din Transilvania unirea cu
biserica:
a) Romei (catolică); b) luterană; c) calvină; d) ortodoxă.
104. în timpul dominaţiei habsburgice, împăratul îşi ia şi titlul de:
a) guvernator; b) voievod; c) principe; d) duce.
105. Diploma leopoldinâ care îi integra pe românii uniţi între privilegiaţi a fost cea din:
a) 1691; b) 1699; c) 1701; d) 1702.
106. în secolul al XlV-lea instituţia centrală în Moldova şi Ţara Românească era:
a) domnia; b) Sfatul domnesc; c) Adunarea ţării; d) domnia autocratâ.
107. Termenul de „mare voievod” se referea la atribuţia domnitorului:
a) militară; b) politică; c) juridică; d) religioasă.
108. Figura centrală în Sfatul domnesc şi al doilea în rang dupâ domnitor era:
a) banul Olteniei; b) portarul Sucevei; c) mitropolitul; d) vornicul.
109. Cei mai importanţi dregători din Sfatul domnesc erau:
a) vornicul şi logofătul; b) banul Olteniei şi portarul Sucevei; c) logofătul şi vistiernicul;
d) vistiernicul şi spătarul.
110. Veniturile domniei în secolele XIV-XVI proveneau mai ales din:
a) impozite (biruri); b) beneficiile aduse de drumurile comerciale; c) din taxele plătite
de Biserică; d) impozitele plătite de boieri;
111. Organ de conducere alcătuit la început din marii boieri apoi din cei cu dregătorii precise:
a) domnia; b) Sfatul domnesc; c) adunările stărilor privilegiate; d) armata.
112. Organ de conducere convocat periodic cu atribuţii mai ales fiscale şi administrative:
a) domnia; b) Sfatul domnesc; c) adunările stărilor privilegiate; d) armata.
113. Adunarea ţârii (adunarea stărilor privilegiate) a avut un rol important în reorganizarea
generală a societăţii în timpul lui:
a) Mihai Şuţu; b) Constantin Mavrocordat; c) Mircea cel Bătrân; d) Alexandru Şuţu.
114. Domnii pământeni au fost înlocuiţi cu domni fanarioţi începând cu anul:
a) 1711; b) 1821; c) 1829; d) 1848.
115. Domnii fanarioţi erau asimilaţi:
a) unui paşa cu două tuiuri; b) domni pământeni; c) unui vizir; d) beilerbei.
116. Principala funcţie a statului în timpul regimului fanariot era cea:
a) militară; b) fiscală; c) juridică; d) diplomatică.
117. Durata domniilor în timpul regimului fanariot era de:
a) 2,5-3 ani; b) 3,5-4 ani; c) 4,5-5 ani; d) 5,5-6 ani.
118. Numărul războaielor dintre Marile Puteri în care au fost implicate şi Principatele în
timpul regimului fanariot a fost de:
a) 6 războaie; b) 7 războaie; c) 8 războaie; d) 9 războaie.
119. în Ţara Românească, în Evul Mediu, domnul era ales din familia:
a) Basarabilor; b) Muşatinilor; c) Cantacuzinilor; c) Cantemireştilor.
120. în Moldova, în Evul Mediu, domnul era ales din familia:
a) Basarabilor; b) Muşatinilor; c) Cantacuzinilor; c) Cantemireştilor.
121. Pentru populaţia dintre Dunăre şi Mare au fost organizate, începând cu anul 1285,
o arhiepiscopie şi apoi o mitropolie la:
a) Tomis; b) Vicina; c) Isaccea; d) Chilia.
122. Numele conducătorilor statelor medievale Ţara Românească şi Moldova în
documentele de cancelarie erau de:
a) domn; b) voievod; c) mare voievod şi domn; d) principe.
123. Puterea absolută a domnitorului se justifică prin:
a) averea sa mare; b) originea sa divină; c) sprijinul Sfatului domnesc; d) sprijinul
Adunării ţârii.
124. Viitorul domn era ales de către Adunarea ţării potrivit principiului succesoral:
a) ereditar; b) electiv; c) primogenitură; d) rudei celei mai apropiate de domnitor.
125. Originea divină a puterii domneşti se reflecta în introducerea în titulatura
conducătorului statului a cuvântului:
a) voievod; b) io; c) dominus; d) princeps.
126. Titulatura acordată de Patriarhia din Constantinopol mitropolitului Ţării Româneşti
pentru a-i coordona pe credincioşi şi bisericile ortodoxe din Transilvania:
a) arhiepiscop; b) exarh al plaiurilor; c) cardinal; d) arhiereu.
127. Cavalerii teutoni au rămas în Ţara Bârsei până în anul:
a) 1211; b) 1221; c) 1224; d) 1225.
128. Prima Adunare obştească (Congregaţia generală) la care participă nobili din 7 comitate,
clerul superior, orăşenii şi reprezentanţi ai ţărănimii libere a fost convocată la Deva în:
a) 1225; b) 1288; c) 1437; d) 1366.
129. Corespondentul latinescului „dominus” în limba greacă:
a) arhonte; b) basileu; c) despot; d) rege.
130. Acordarea titlului de domn autocrat în Ţara Românească lui Nicolae Alexandru şi lui
Roman I în Moldova înseamnă dobândirea atributelor suverane de ordin:
a) juridic; b) militar; c) politic; d) religios.
131. Domnitor în timpul căruia Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia
Moldovei:
a) Petru I Muşat; b) Laţcu; c) Roman I; d) Alexandru cel Bun.
132. Vornicul era şeful:
a) Curţii domneşti; b) al Cancelariei domneşti; c) al finanţelor; d) al activităţii
diplomatice.
133. Conform tradiţiei istorice întemeietorul Ţării Româneşti este considerat:
a) Litovoi; b) Negru Vodă; c) Basarab; d) Nicolae Alexandru.
134. Ultima reuniune a Adunării ţării dedicată desfiinţării şerbiei a avut loc în:
a) 1746; b) 1749; c) 1730; d) 1831.
135. în centrul şi răsăritul Europei, ultimele invazii se prelungesc până în secolul al XlII-lea;
Regatul Ungariei (după anul 1000), Regatul Poloniei şi Imperiul Bizantin îşi împart sferele de
influenţă.
136. Câteva sute de ani, sursele istorice au pomenit în spaţiul carpato-dunărean doar diferite
popoare migratoare; acestea erau singurele care aveau organizare politică şi mai ales militară.
137. Sursele istorice consemnau evenimentele istorice; acestea nu se refereau la aspectele
etnice.
138. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IlI-lea din secolul al IX-lea relatează
conflictele dintre români şi unguri; formele de organizare ale românilor, de tipul cnezatelor şi
voievodatelor, erau influenţate de slavi.
139. Voievodatul lui Menumorut era situat în Banat; Voievodatul lui Gelu se afla în centrul
Transilvaniei.
140. Menumorut era singurul dintre conducătorii locali numit de Anonymus blach;
întâmplările pomenite de Anonymus au fost contestate de istoricii maghiari şi austrieci începând
din secolele XVIII-XIX.
141. Cronica lui Nestor arată că la trecerea ungurilor prin Carpaţii Păduroşi spre Panonia
aceştia i-au găsit acolo pe români şi slavi; în secolul al X-lea sunt atestate formaţiunile politice
din Dobrogea.
142. Jupan Dimitrie este consemnat în inscripţia de la Mircea Vodă; jupan Gheorghe este
menţionat într-o inscripţie din complexul arheologic Basarabi-Murfatlar.
143. Din secolul al X-lea Dobrogea reintră în sfera de dominaţie bizantina; Ana Comnena îi
pomeneşte pe şefii locali Tatos, Seslav şi Satza (Sacea).
144. Tatos, Seslav, Satza (Sacea), şefi ai unor formaţiuni politice din Dobrogea, erau probabil
de origine cumanâ; din formaţiunile lor făceau parte şi români.
145. în secolele XI-XII este impulsionata maturizarea formaţiunilor politice din
Transilvania; acestea se confrunta cu tendinţele expansioniste ale regatului maghiar.
146. Regalitatea maghiara îşi impunea autoritatea prin intermediul nobililor unguri,
deţinători de fiefuri; o parte din aceste fiefuri se bucurau de autonomie.
147. Cuceritorii maghiari încearcă să impună în Transilvania ordine feudale de inspiraţie
occidentala; în 1111 este atestat „princeps Mercurius”.
148. în 1001, regele Ungariei, Ştefan, se creştinează şi papa îi dă titlul de rege apostolic;
regalitatea se implică în cucerirea Transilvaniei.
149. în 1111, documentele amintesc de un „princeps Ultransilvanus”; regii maghiari încearcă
sâ impună modele religioase.
150. La mijlocul secolului al XlII-lea, regii angevini îşi îndreaptă atenţia asupra teritoriilor
de la sud de Carpaţi; Diploma ioaniţilor îi menţionează pe Litovoi, Seneslau, Ioan şi Farcaş.
151. Saşii şi secuii care au pătruns odatâ cu maghiarii erau organizaţi în scaune; regii unguri
dăruiesc oamenilor lor de încredere fiefuri.
152. Regii maghiari organizează în Transilvania comitate; ei încearcă să înlocuiască vechile
ţâri, cnezate şi voievodate.
153. In secolul al Xll-lea în Transilvania există o numeroasă populaţie românească; în 1176
este atestat Leustachius voievodul.
154. Voievodul Transilvaniei era vasalul regelui Ungariei; el avea mai mult atribuţii militare.
155. Maghiarii i-au colonizat în Transilvania pe saşi şi pe secui; conducătorii lor erau
subordonaţi direct regelui Ungariei.
156. Cavalerii teutoni primesc vremelnic în stăpânire Ţara Maramureşului; ei trebuiau sâ
apere frontierele răsăritene ale regatului şi sâ răspândească religia catolică.
157. încă din primii ani, teutonii acţionează pe cont propriu; în 1225 regele Andrei al IlI-lea
îi alunga din Transilvania.
158. Voievodatul lui Ioan era localizat ipotetic la Dunăre; voievodatul lui Senslau era
localizat pe stânga Oltului.
159. Litovoi încearcă sâ anuleze raporturile de vasalitate faţă de coroana angevinâ; el este
ucis în luptă cu armata maghiară.
160. în Transilvania puterea politică supremă aparţinea voievodului; în 1291 regele Andrei
al IlI-lea anihilează autonomia românească din Făgăraş.
161. în 1324, Basarab încheie un acord cu Carol Robert de Anjou; Basarab recunoaşte
vasalitatea regelui Ungariei.
162. Nemulţumiţi de condiţiile acordului, nobilii unguri îl conving pe rege să suprime statul
lui Basarab; bătălia de la Posada consfinţeşte autonomia statului condus de Basarab.
163. în vremea lui Ludovic de Anjou, Ungaria şi Ţara Românească restabilesc bunele relaţii;
cele două ţâri acţionează împreunâ împotriva dominaţiei turceşti la gurile Dunării.
164. Vladislav-Vlaicu întemeiază prima mitropolie ortodoxă a Ungro-Vlahiei; ei respinge un
prim atac otoman la Dunărea de Jos.
165. La Vicina s-au organizat în 1285 o arhiepiscopie şi apoi o mitropolie; majoritatea
populaţiei din zonâ era ortodoxă.
166. Voievodatul lui Seneslau, aflat în dreapta Oltului era puternic; un urmaş al lui a reuşit
sâ unifice teritoriile de la sud de Carpaţi.
167. In semn de protest faţă de dominaţia maghiară, Dragoş trece la est de Carpaţi; Bogdan
reuşeşte sâ obţinâ independenţa.
168. în cazul Moldovei, întemeierea statului este rezultatul unui dublu descălecat; în cazul
Ţârii Româneşti, a existat un singur descălecat, cel al lui Basarab.
169. Saşii şi secuii au pătruns în Transilvania odată cu maghiarii; conducătorii lor erau
subordonaţi direct regelui Ungariei.
170. Tot spaţiul de la est de Carpaţi era subordonat coroanei maghiare în timpul lui Dragoş;
în 1359, se revolta Bogdan, un alt voievod din Maramureş, împotriva dominaţiei maghiare.
171. In 1301, se declanşează criza dinastică din regatul maghiar; Litovoi în aceste
împrejurări încearcă sâ înlăture suzeranitatea maghiară.
172. Cuceritorii maghiari încearcă sâ impună în Transilvania ordini feudale de inspiraţie
occidentală; în 1111, este atestat Simon episcop catolic.
173. După 1301, regii arpadieni îşi îndreaptă atenţia şi asupra teritoriilor de la sud de Carpaţi;
în Diploma cavalerilor ioaniţi sunt atestaţi Litovoi, Seneslau, Ioan şi Farcaş.
174. In Transilvania puterea politică supremă aparţinea voievodului; el avea mai mult
atribuţii militare.
175. Coroana maghiară şi-a continuat expansiunea politică la sud de Carpaţi; în 1359,
Nicolae Alexandru şi-a luat titlul de domn autocrat şi a întemeiat prima mitropolie a Ţârii
Româneşti.
176. Dobrotici unifică teritoriul din stânga Dunării; urmaşul său, Ivanco, se desprinde din
sfera stăpânirii bizantine şi bate monedă proprie pentru a-şi marca independenţa.
177. Ungurii pâtrund în Transilvania înaintând de la est la vest; formaţiunile politice ale lui
Menumorut, Glad şi Gelu de la sfârşitul secolului al IX-lea sunt menţionate de sursele istorice.
178. înlăturarea dominaţiei maghiare era condiţia primordială a constituirii statelor feudale
româneşti extracarpatice; Bogdan se alătură Dragoşeştilor pentru a obţine independenţa
Moldovei.
179. Din cauza presiunii maghiare românii se regrupează în zonele de margine ale
Transilvaniei; în secolul al XlII-lea, în cadrul principatului transilvănean îşi menţin autonomia
Ţara Făgăraşului, Ţara Haţegului, Ţara Maramureşului.
180. în primul deceniu al secolului al XlII-lea, regele Andrei al II-lea i-a colonizat în Ţara
Bârsei pe cavalerii teutoni; ei trebuiau să apere frontierele răsăritene ale regatului şi sa
răspândească catolicismul în rândul populaţiei româneşti.
181. în 1699, în urma păcii de la Karlowitz, turcii cedează Transilvania austriecilor;
principele Transilvaniei capătă puteri suverane.
182. Conform tradiţiei istorice procesul de unificare a început din dreapta Oltului odată cu
descălecatul lui Negru Vodă; în 1291 regele Andrei al IlI-lea a anulat autonomia făgărăşenilor.
183. Prin acordul din 1324, Basarab a recunoscut vasalitatea regelui Ungariei; el a obţinut
independenţa Ţârii Româneşti în urma bătăliei de la Posada.
184. Petru I Muşat recunoaşte vasalitatea regelui Poloniei, Vladislav Iagello, pentru a se
apăra de expansiunea maghiară; el a întemeiat Mitropolia Moldovei şi a mutat capitala la
Suceava.
185. Predecesorul lui Petru I Muşat a dobândit pentru Moldova ieşire la Marea Neagră;
mitropolia întemeiată de Petru I Muşat nu a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol.
186. Voievodul Litovoi îşi exercită autoritatea la sud şi la nord de Carpaţi; în 1279, el moare
în confruntarea cu regalitatea maghiară.
187. înainte de marea invazie tâtaro-mongolă, regele Ungariei, Andrei al II-lea, îi aşază pe
cavalerii teutoni în Ţara Bârsei; voievodatul lui Ioan este menţionat în Diploma cavalerilor
ioaniţi.
188. în primul deceniu al secolului al Xl-lea, regele Ungariei, Ştefan, se creştinează şi devine
rege apostolic; coroana maghiară se implică în cucerirea Transilvaniei.
189. Mitropolia de la Argeş era independenta faţă de Patriarhia de la Constantinopol;
Mitropolia Moldovei a fost recunoscută în timpul lui Alexandru cel Bun.
190. In Evul Mediu, în Ţara Românească şi Moldova nu era recunoscut dreptul de
primogenitură, domnia fiind ereditara şi electiva; acest sistem a permis turcilor sâ impună
confirmarea obligatorie şi amestecul în succesiunea la tron.
191. Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut Mitropolia Moldovei în primul deceniu al
secolului al XlV-lea; mitropolitul era al doilea în rang dupâ domnitor şi primul sfetnic al
acestuia.
192. Domnia autocratâ constituită în Ţara Românească declanşează reacţia regelui Ungariei,
Ludovic de Anjou; acesta organizează o expediţie împotriva lui Vladislav-Vlaicu.
193. în Moldova, Laţcu continuă politica de independenţa faţa de Ungaria; el intră în
legătură directă cu papalitatea şi întemeiază o episcopie catolică la Şiret.
194. Universitatea saşilor a fost o unitate de învăţământ confirmată la sfârşitul secolului al
XV-lea; oastea cea mică sau curtea era instruită pentru tactica pământului pârjolit.
195. Ultimul rege din dinastia arpadiană, Andrei al IlI-lea, a consolidat privilegiile românilor
din Făgăraş; unii dintre fruntaşii românilor au trecut la sud de Carpaţi.
196. Campania din 1330 a lui Carol Robert de Anjou a restabilit dominaţia maghiară în Ţara
Românească; Nicolae Alexandru Basarab respinge pretenţiile politice şi de catolicizare ale
maghiarilor şi întemeiază Mitropolia de la Argeş.
197. Odată cu expansiunea maghiară în Transilvania, episcopiile româneşti sunt subordonate
arhiepiscopiei din regatul maghiar; în 1366, Ludovic de Anjou condiţionează calitatea de nobil
de apartenenţa la catolicism.
198. în Moldova şi Ţara Românească mitropolitul era al doilea în rang după domnitor şi
întâiul sfetnic al domnului; în Transilvania, românii, deşi majoritatea erau de religie ortodoxă,
erau consideraţi toleraţi.
199. Prima Adunare obştească (Congregaţia generală) la care au participat nobili din cele
şapte comitate, clerul superior şi orăşenii a fost convocata în 1288; ultima participare a românilor
la adunările nobiliare sau congregaţiile nobiliare a fost în 1355.
200. în perioada fanariotă, o treime din veniturile Principatelor erau preluate de Poartă numai
pentru prelungirea domniei; domniile fanariote au fost percepute într-o maniera negativa în
raport cu epocile istorice anterioare.
201. A. Colonizarea secuilor. B. Bătălia de la Posada. C. întemeierea Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

202. A. Dobrotioci unifică teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. B. Apariţia
Arhiepiscopiei de Vicina. C. Domnia lui Basarab.
203. A. Atestarea voievodului Gelu. B. întemeierea Mitropoliei ortodoxe de la Suceava.
C. Roman I asigură Moldovei ieşire la Marea Neagră.
204. A. Laţcu întemeiază episcopia catolică de la Şiret. B. Bogdan obţine independenţa
Moldovei. C. Petru I devine vasalul lui Vladislav Iagello.
205. A. Andrei al II-lea îi colonizează pe cavalerii teutoni în Ţara Bârsei. B. Diploma
cavalerilor ioaniţi. C. Andrei al II-lea cedează saşilor pădurea românilor şi a pecenegilor.
206. A. Descălecatul lui Bogdan. B. înfiinţarea mărcii Moldovei. C. Balica este atestat în
fruntea Ţarii Cavamei.
207. A. A doua mitropolie a Ţării Româneşti. B. Se încheie organizarea Transilvaniei ca
voievodat vasal Ungariei. C. Românii nu mai făceau parte din sistemul naţiunilor privilegiate.
208. A. Este atestat „princeps Mercurius”. B. Gyula (Geula cel Tânăr) şi Ahtum sunt atestaţi
în „Legenda Sf. Gerard”. C. Creştinarea ungurilor.
209. A. Jupan Dimitrie este atestat în inscripţia de la Mircea Vodă. B. Primul angevin.
C. Jupan Gheorghe este atestat în inscripţia din complexul arheologic Basarabi-Murfatlar.
210. A. Acordul prin care Basarab se recunoaşte vasalul lui Carol Robert de Anjou.
B. Colonizarea teutonilor în Ţara Bârsei. C. Este atestat Leustachius voievodul.
211. A. Prin Unio Trium Nationum, românii sunt excluşi în mod colectiv din viaţa politică
şi reli-gioasâ a Transilvaniei. B. Vladislav-Vlaicu respinge un prim atac otoman. C. Este atestată
Ţara Cavamei.
212. A. Marea invazie tătaro-mongolâ. B. „Gesta Hungarorum”. C. Ultima participare a
românilor la adunările nobiliare.
213. A. Este atestat Simon, episcop catolic, în Transilvania. B. Dobrogea reintră în sfera de
dominaţie bizantină. C. „Alexiada” Anei Comnena.
214. A. Răscoala vlahilor şi a bulgarilor de la sud de Dunăre. B. Regele Ştefan îl învinge pe
Gyula. C. Este atestat primul comitat.
215. A. Românii din Transilvania împreună cu secuii apără trecătorile Carpaţilor de tătari.
B. Bărbat preia puterea şi recunoaşte suzeranitatea maghiară. C. Descălecatul lui Negru Vodă.
216. A. Acordul lui Basarab cu Carol Robert de Anjou. B. începutul domniei lui Vla
dislav-Vlaicu. C. începutul domniei lui Roman I.
217. A. Petru I depune jurământul de vasalitate lui Vladislav I Iagello. B. Mircea cel Bătrân
ia în stăpânire Dobrogea. C. Diploma lui Ludovic de Anjou care condiţionează în Transilvania
calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism.
218. A. Principatul autonom al Transilvaniei. B. Transilvania intră sub dominaţie otomană.
C. Sfârşitul dominaţiei otomane asupra Transilvaniei.
219. A. Diploma leopoldinâ care îi numără pe uniţi printre privilegiaţi. B. Instalarea
regimului fanariot în Ţara Românească. C. Instalarea regimului fanariot în Moldova.
220. A. Secol în care domnii din Ţările Române încep să fie numiţi de turci. B. Sfârşitul
domniilor fanariote. C. Bucovina intră sub stăpânire habsburgică.
221. A. Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană. B. Sfârşitul
domniei lui Basarab. C. Petru I Muşat întemeiază Mitropolia Moldovei.
TESTUL
Autonomii locale şi instituţii centrale
în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
I. A le g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r in m a r c a re a lite r e i c o r e s p u n z ă to a r e :
1. Domnia autocratâ a fost iniţiată în Ţara Românească de:

2. Dobrotici a primit din partea Bizanţului titlul de „despot” care semnifica:
a) suzeranitate bizantina; b) independenţa faţa de Bizanţ; c) autonomie; d) protecţie
religioasă.
3. Conducător politic care preia conducerea Moldovei şi înlătură suzeranitatea maghiară:
a) Dragoş; b) Bogdan; c) Laţcu; d) Petru I Muşat.
4. Diplome leopoldine care îi numără pe românii uniţi printre privilegiaţii din punct de
vedere politic:
a) 1691 şi 1699; b) 1699 şi 1701; c) 1699 şi 1702; d) 1691 şi 1701.
5. Şeful cancelariei domneşti era:
a) vornicul; b) logofătul; c) vistiernicul; d) postelnicul.
6. Diploma de privilegii a fost acordată cavalerilor ioaniţi de regele Ungariei:
a) Bela al IlI-lea; b) Andrei al IlI-lea; c) Andrei al II-lea; d) Bela al IV-lea.
7. Conducător local dobrogean despre care Ana Comnena afirmă, în „Alexiada”, că îşi avea
reşedinţa la Dârstor:
a) Tatos; b) Seslav; c) Satza; d) Dobrotici.
8. Statul vlaho-bulgar atinge apogeul în timpul lui:
a) Petru şi Asan; b) Ioan Asan al II-lea; c) Ioniţă cel Frumos; d) Caloian.
9. Misiunile apostolice în Transilvania au început sa fie coordonate de regele Ungariei:
a) Sigismund de Luxemburg; b) Ludovic de Anjou; c) Carol Robert de Anjou; d) Ştefan.
10. Tradiţia istorică localizează Ţara Sipenitului:
a) la est de Carpaţi; b) la sud de Carpaţi; c) la vest de Carpaţi; d) în Dobrogea.
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legătură cauzala între ele;
b. dacâ ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
11. Descălecatul lui Dragoş a dus la întemeierea Moldovei; înlăturarea dominaţiei maghiare
este făcută de un alt voievod maramureşean, Bogdan în anii 1364-1365.
12. Campania lui Carol Robert de Anjou a restaurat dominaţia maghiară ia sud de Carpaţi;
izvorul istoric care consemnează bătălia de la Posada a fost „Cronica pictată de la Viena”.
13. Toate voievodatele româneşti consemnate în Diploma ioaniţilor erau controlate direct de
regalitatea maghiară; primul comitat din Transilvania a fost Bihorul.
14. Voievodatul lui Ioan este consemnat de Diploma ioaniţilor; mai sunt amintiţi Litovoi,
Seneslau şi Farcaş.
15. Petru I Muşat recunoaşte vasalitatea Poloniei; el acorda un împrumut regelui Poloniei.
16. Unificarea deplina a Moldovei este realizată de Roman I; el asigură Moldovei ieşire la
Marea Neagră.
17. Vladislav-Vlaicu a fost preocupat de apărarea ortodoxiei; el a înfiinţat în 1370 a doua
mitropolie a Ţării Româneşti la Severin.
18. Conflictul dintre Gyula şi regele Ungariei, Ştefan, a avut la baza divergenţe religioase;
Ştefan îl învinge pe Gyula şi îi ocupa ţara.
19. Ioan de Tâmave, secretarul regelui Ungariei, descrie formarea Moldovei; în 1365
Moldova este independenta.
20. Negru Vodă, voievodul Transilvaniei, descăleca mai întâi la Argeş; tradiţia păstrată de
cronicile muntene vorbeşte de un „descălecat” al lui Negru-Vodă.
m . A l e g e ţ i v a r ia n t a c a re d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r tr e i a s p e c te d in
21. A. Prima menţiune a unui principe în Transilvania. B. Diploma cavalerilor ioaniţi.

C. Criza dinastică din Ungaria.
22. A. Descălecatul lui Negru Vodă. B.Răscoalavlaho-bulgarilor. C. Lupta dela Posada,
23. A. Alungarea cavalerilor teutoni dinTransilvania. B. Gyula este atacat de unguri.
C. Marea invazie tătară.
24. A. Primul conflict al românilor cu turcii. B. Recunoaşterea independenţei Moldovei.
C. Petru Muşat recunoaşte suzeranitatea Poloniei.
25. A. Sfârşitul domniei lui Nicolae Alexandru. B. Sfârşitul domniei lui Petru I. Muşat
C. Descălecatul lui Bogdan.
26. A. începutul expediţiilor antitătăreşti ale lui Ludovic de Anjou. B. Prima menţiune a
unei adunări generale a nobililor. B. Unio Trium Naţionum.
27. A. Primul voievod al Transilvaniei. B. Unificarea statului feudal Ţara Românească.
C. Aducerea teutonilor în Ţara Bârsei.
28. A. Prima mitropolie a Ţării Româneşti. B. Restabilirea dominaţiei bizantine la Dunărea
de Jos. C. începutul crizei dinastice în Ungaria.
29. A. încercarea maghiarilor de a impune principatul. B. Preia puterea urmaşul lui Litovoi,
Bărbat. C. Primul mitropolit al Ţării Româneşti.
30. A. Vladislav-Vlaicu bate primele monede. B. Petru I Muşat depune jurământul de
vasalitate regelui Poloniei. C. Ungurii intra în contact cu formaţiunile politice româneşti
conduse de Gelu, Glad şi Menumorut.
TEST
Statul român modem de la proiect politic la realizarea
României Mari (secolele XVIU-XX)
I . A le g e ţ i ră s p u n s u l c o re c t p r in m a rc a re a lite re i c o re s p u n z ă to a re :
1. Rusia îşi asumă rolul de putere protectoare oficial în anul:

a) 1869; b) 1829; c) 1856; d) 1774.
2. „Problema orientală14 - a împărţirii teritoriilor europene ale Imperiului Otoman - s-a
deschis în:
a) 1683; b) 1829; c) 1821; d) 1826.
3. Constituţia cărvunarilor a fost întocmită de:
a) Ioniţă Sandu Sturdza; b) Ionică Tâutul; c) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica;
d) Alexandru Ghica.
4. Primele acte constituţionale impuse de Rusia în Ţările Române în calitate de putere
protectoare au fost:
a) Constituţia cărvunarilor; b) Convenţia de la Paris; c) Regulamentele organice;
d) Congresul de la Paris.
5. Criza Imperiului Otoman începută în secolele XVII-XVIII a declanşat:
a) „Problema orientală”; b) eliberarea tuturor ţarilor aflate sub dominaţie otomană;
c) dezmembrarea Poloniei; d) eliberarea Ţărilor Române.
6. Domn fanariot care la jumătatea secolului al XVIII-lea a reorganizat sistemul fiscal:
a) Al. Ipsilanti; b) Constantin Mavrocordat; c) Ioan Caragea; d) Scarlat Callimachi.
7. Monarh al Imperiului Habsburgic care printr-o patentă a desfiinţat iobăgia în Transilvania:
8. Autorul codului de legi Pravilniceasca condică:
a) Al. Ipsilanti; b) Constantin Mavrocordat; c) Ioan Caragea; d) Scarlat Callimachi.
9. Autorul proiectului „Act de unire şi independenţă”:
a) Ionică Tâutul; b) Ion Câmpineanu; c) Ioniţă Sandu Sturdza; d) AL Ipsilanti.
10. Societatea secreta „Frăţia” a fost întemeiată în Ţara Românească în:
a) 1842; b) 1843; c) 1844; d) 1448.
11. Din aceasta societate făceau parte:
a) I. Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Christian Tell; b) Ion Ghica, Nicolae Bâlcescu,
C. A. Rosetti; c) Nicolae Bâlcescu, Ion Ghica, Christian Tell; d) Christian Tell, Nicolae Golescu,
C.A. Rosetti.
12. în Ţara Românească şi Moldova, în perioada 1711, respectiv 1716 şi 1821, au fost domni:
a) pământeni; b) fanarioţi; c) regulamentari; d) constituţionali.
13. Mişcarea condusă de Tudor Vladimirescu s-a declanşat în:
a) 1820; b) 1821; c) 1822; d) 1834.
14. în perioada 1821-1822 Ţara Românească a fost ocupaţie militară:
a) otomană; b) rusă; c) habsburgică; d) prusacă.
15. Primii domni pământeni s-au instalat în:
a) 1821; b) 1822; c) 1823; d) 1834.
16. Primul domn pământean numit de Poartă în Ţara Românească a fost:
a) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica; b) Alexandru Ghica; c) Ioniţă Sandu Sturdza;
d) Gheorghe Bibescu.
17. Primul domn pământean numit de Poartă în Moldova a fost:
a) Mihail Sturdza; b) Ioniţă Sandu Sturdza; c) Alexandru Ghica; d) Grigore Alexandru
Ghica.
18. în perioada 1828-1834, Moldova a fost ocupaţie militară:
a) otomană; b) rusă; c) habsburgică; d) prusacă.
19. în perioada 1834-1842 domn regulamentar în Ţara Românească a fost:
a) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica; b) Alexandru Ghica; c) Ioniţă Sandu Sturdza;
d) Gheorghe Bibescu.
20. în perioada 1834-1849, domn al Moldovei a fost:
a) Mihail Sturdza; b) Ioniţă Sandu Sturdza; c) Alexandru Ghica; d) Grigore Alexandru Ghica.
21. Cel mai important document programatic al mişcării conduse de Tudor Vladimiresc a fost:
a) Act de unire şi independenţa; b) Osâbitul act de numire a suveranului; c) Cererile
norodului românesc; d) Constituţia cărvunarilor.
22. Regulamentul organic s-a aplicat în 1831 în:
a) Ţara Românească; b) Moldova; c) Transilvania; d) Dobrogea.
23. Regulamentele organice erau:
a) acte fundamentale pentru principate; b) programe politice ale Partidei Naţionale;
c) decrete ale sultanului privind reglementarea situaţiei din Ţările Române; d) hatişerifuri.
24. Constituţia cărvunarilor datează din anul:
a) 1814; b) 1822; c) 1825; d) 1820.
25. Regulamentele organice au rămas valabile până în anul:
a) 1856; b) 1858; c) 1864; d) 1866.
26. în Moldova, Regulamentul organic s-a aplicat în anul:
a) 1831; b) 1832; c) 1834; d) 1929.
27. Proiect care viza aspectul naţional:
a) Supplex Libellus; b) reforma fiscală a lui Constantin Mavrocordat; c) Constituţia
cărvunarilor; d) Legiuirea Caragea.
28. Tratatul care pune capăt dominaţiei exclusive otomane, s-a încheiat la:
a) Iaşi; b) Kuciuk-Kainargi; c) Bucureşti; d) Adrianopol.
29. Protectoratul rus s-a oficializat în:
a) 1829 - Adrianopol; b) 1774 - Kuciuk-Kainargi; c) 1892 - Iaşi; d) 1812 - Bucureşti.
30. Se cerea ca naţiunea română sâ devină a patra naţiune recepta (oficială) în:
a) Regulamentul organic; b) Supplex Libellus; c) Pravilniceasca condică; d) Constituiţa
cărvunarilor.
31. Primul program politic modem al Şcolii Ardelene a fost:
a) Supplex Libellus; b) Supplex Libellus Valachorum; c) Supplex; d) Frăţia.
32. Ştergerea „numirilor jignitoare de toleraţi, admişi” se cerea în:
a) Supplex Libellus; b) Supplex Libellus Valachorum; c) Supplex; d) Cererile norodului
românesc.
33. Se cerea ca mănăstirile sâ întreţină armata de panduri şi de amâuţi în:
a) Constituţia cărvunarilor; b) Regulamentul organic; c) Cererile norodului românesc;
d) Supplex Libellus.
34. Conform Regulamentului organic, puterea executivă o avea:
a) domnul şi adunarea obştească; b) domnul şi sfatul administrativ; c) sfatul şi adunarea
obştească; d) domnul şi guvernul.
35. Conform Regulamentului organic, impozitele unificate într-unul singur se numea:
â) capitaţie; b) patentă; c) fiscul; d) impozitul.
36. Principiul bugetului s-a adoptat prima dată în:
a) 1831/1832; b) 1858; c) 1864; d) 1866.
37. Vămile interne au fost desfiinţate în:
a) 1831/1832; b) 1858; c) 1859; d) 1866.
38. Potrivit Regulamentului organic domnul era: a) ales pe viaţă, b) ales pe 7 ani. c) numit
de sultan; d) numit de puterea protectoare;
39. Teritoriu stăpânit de Imperiul Habsburgic apoi de Imperiul Austro-Ungar între anii
1775-1918:
a) Bucovina; b) Transilvania; c) Banat; d) Crişana.
40. Teritoriu stăpânit de Imperiul Habsburgic apoi de Imperiul Austro-Ungar între anii
1699-1918:
a) Bucovina; b) Transilvania; c) Banat; d) Crişana.
41. Teritoriu stăpânit de Imperiul Habsburgic în anii 1718-1739:
a) Bucovina; b) Transilvania; c) Banat; d) Oltenia.
42. Teritoriu stăpânit de Imperiul Ţarist între anii 1812 şi 1918:
a) Bucovina; b) Transilvania; c) Basarabia; d) Oltenia.
43. Adunare în care românii au strigat la 1848 „Noi vrem sâ ne unim cu ţara”:
a) Islaz; b) Blaj; c) Iaşi; d) Lugoj.
44. Autorul lucrării „însemnarea călătoriei mele”, în care susţinea unirea tuturor românilor
într-un regat al Daciei:
a) Eufrosin Poteca; b) Dinicu Golescu; c) Ion Câmpineanu; d) Ion Budai-Deleanu.
45. Domn numit în 1834 (nu ales, conform Regulamentului organic) şi destituit de la
conducerea Ţării Româneşti în 1842:
a) Alexandru Ghica; b) Gheorghe Bibescu; c) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica; d) Ioniţă
Sandu Sturdza.
46. Statutul politico-juridic al Principatelor potrivit tratatului de la Adrianopol:
a) protectorat rusesc; b) autonomie administrativă şi legislativă; c) suzeranitate otomană;
d) suzeranitate otomană şi protectorat rusesc.
47. Dominaţia efectivă a Imperiului Otoman şi a Rusiei, precum şi Regulamentele organice
au fost reintroduse prin:
a) Convenţia de la Paris; b) Convenţia de la Akkerman; c) Convenţia de la Balta-Liman;
d) Convenţia de la Constantinopol.
48. Societatea secreta creată în 1840 care a elaborat un proiect de constituţie bazat pe ideile
de libertate şi egalitate era condusă de boierul:
a) Leonte Radu; b) Ion Câmpineanu; c) Dinicu Golescu; d) Dimitrie Filipescu.
49. Autorul proiectului de reformă „Plan sau formă de oblăduire aristo-democraticească”.
a) Eufrosin Poteca; b) Dinicu Golescu; c) Ion Câmpineanu; d) Dimitrie Sturdza.
50. Cod de legi promulgat de Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească:
a) Codul Calliinachi; b) Pravilniceasca condică; c) Legiuirea Caragea; d) Constituţia
cărvunarilor.
51. Autonomia deplină a statelor româneşti faţă de Poartă a fost restabilita cu prilejul
tratatului de la:
a) Şiştov; b) Kuciuk-Kainargi; c) Adrianopol; d) Bucureşti.
52. Problema alcătuirii unor regulamente de organizare a Ţarilor Române a fost pusă cu
prilejul:
a) Tratatului de la Kuciuk-Kainargi; b) Convenţiei de la Balta-Liman; c) Convenţiei de la
Akkerman; d) Convenţiei de la Paris.
53. Autor al unui memoriu reformator din anul 1772:
a) Eufrosin Poteca; b) Ienăchiţâ Văcărescu; c) Dinicu Golescu; d) Dimitrie Sturdza.
54. Cererile norodului românesc au stabilit ca principiu modem:
a) monarhia constituţională; b) responsabilitatea ministerială; c) suveranitatea poporului;
d) armata naţională.
55. Separarea puterilor în stat se aplică pentru prima data începând cu adoptarea:
a) Regulamentelor organice; b) Convenţiei de la Paris; c) Statutului dezvoltător al
Convenţiei de la Paris; d) Constituţiei din 1866.
56. Autorul proiectului Conjuraţia confederativă din 1839:
a) Leonte Radu; b) Ion Câmpineanu; c) Dinicu G'olescu; d) Eufrosin Poteca.
57. împărat al Imperiului Habsburgic care a dat Edictul de toleranţă religioasa în imperiu:
I I . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
58. Domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat a reorganizat sistemul fiscal prin cumularea
impozitelor; el a desfiinţat şerbia.
59. Constantin Mavrocordat a desfiinţat şerbia în 1749 în Ţara Românească şi în 1746 în
Moldova; în 1785, Iosif al II-lea a desfiinţat şerbia în Transilvania.
60. Autorul codului de legi Pravilniceasca condică este Scarlat Callimachi; la reorganizarea
justiţiei a contribuit şi Ioan Gheorghe Caragea.
61. în 1683, se declanşează problema moştenirii teritoriilor europene ale Imperiului Otoman,
numită şi „Problema orientală”; în secolul al XVIII-lea, se desfăşoară mai multe războaie aus-
tro-ruso-turce.
62. Contestarea domniilor fanariote s-a făcut pe calea pamfletelor şi a memoriilor; unul din
momentele de vârf ale răspândirii lor a fost 1769-1774.
63. Reformele preconizate vizau reorganizarea administrativă şi refacerea potenţialului
distrus al ţarii; se urmarea şi un sistem fiscal eficient.
64. în ceea ce priveşte forma de guvernământ, majoritatea proiectelor propun republica; se
preconiza şi egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii.
65. Teoria monarhiei constituţionale se bucura de largă popularitate în ambele Principate;
multe din reformele propuse de boierime au fost încercate de domnii fanarioţi.
66. Domniile fanariote au fost instabile; multe reforme propuse nu s-au realizat.
67. în secolul al XVII-lea exista concurenţa între Habsburgi (austrieci) şi Romanovi (ruşi)
pentru moştenirea „bolnavului” Europei, Imperiul Otoman; între Marile Puteri s-au declanşat
războaie.
68. Imperiul Otoman a fost nevoit să cedeze teritorii („Problema orientală”); Principatele au
fâcut parte din proiectele de împărţire a Imperiului Otoman.
69. Statele vecine anexează multe teritorii româneşti; creşte îngrijorarea Marilor Puteri
pentru echilibrul european.
70. Marile Puteri sunt îngrijorate pentru echilibrul european; elita românească are
posibilitatea sa acţioneze pentru modificarea statutului politic internaţional.
71. în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XlX-lea, apar primele semne ale
modernizării şi afirmării conştiinţei necesităţii unităţii politice naţionale; se formează Partida
Naţionala, receptivă la modelul occidental.
72. Partida Naţională a identificat modalităţile pentru emanciparea naţiunii române din
teritoriile aflate sub stăpânire străină; au fost adresate memorii Marilor Puteri aflate în conflict
cu Poarta, în care se cerea modificarea statutului politic internaţional.
73. Au fost concepute numeroase proiecte de reforma care urmăreau sâ aşeze societatea pe
baze modeme; dintre acestea remarcam Constituţia cărvunarilor, întocmită în 1822 de Ionică
Tâutul.
74. Constituţia cărvunarilor susţinea „monarhia mărginită” (domn cu puteri limitate); în
secolul al XVIII-lea, s-a format Partida Naţională.
75. în 1821 a avut loc mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu; s-a revenit la
domniile pământene.
76. Vorbind în numele poporului suveran, Tudor Vladimirescu propune un amplu program
politic, desfiinţarea privilegiilor, libertate şi egalitate; ideile lui politice au continuat sa se
dezvolte în deceniile următoare.
77. Elaborate în perioada ocupaţiei militare ruse, Regulamentele organice au fost primele
documente cu caracter constituţional din istoria Ţârilor Române; acestea au introdus principii
modeme ca separarea puterilor în stat, impozitul unic.
78. Separarea puterilor în stat s-a aplicat pentru prima dată prin Regulamentele organice; au
fost desfiinţate vămile interne.
79. Mişcarea din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a acţionat cu prudenţa şi a conturat
un program de reforme interne care a menţinut-o în limitele legale; „Cererile norodului românesc”
întemeiau statul pe principiul suveranităţii poporului.
80. Reforma fiscală preconizata înlocuia vechile dări cu un impozit unic plătibil în patru rate;
se propunea desfiinţarea categoriilor privilegiate ale scutelnicilor şi posluşnicilor.
81. Sfânta Alianţa nu putea sâ accepte anularea sistemului stabilit în Europa de Congresul de
la Viena (1815); mişcarea lui Tudor Vladimirescu şi a eteriştilor a fost dezavuata de Rusia.
82. Drept de iniţiativă şi de sancţiune a legilor avea, conform Regulamentului organic,
domnul; el era ajutat de un sfat administrativ format din şase miniştri.
83. Domnul era ales pe viaţa de Adunarea obştească; el avea dreptul de iniţiativa şi de
sancţiune a legilor.
84. înaltul divan domnesc reprezenta instanţa supremă de judecată; era organizat serviciul
procuraturii.
85. Burghezia plătea un impozit în funcţie de venit, numit patentă; era desfiinţată vama dintre
Moldova şi Ţara Românească.
86. Potrivit aceluiaşi Regulament organic era adoptat principiul bugetului; boierii şi clerul
plăteau impozite.
87. Regulamentul organic a fost aplicat în 1832 în Moldova; acesta a fost înlocuit în 1856 cu
Convenţia de la Paris.
88. Potrivit Regulamentelor organice, domnii trebuiau să fie numiţi de Poarta cu acordul
Adunării Obşteşti; ei guvernau cu ajutorul Sfatului.
89. Conform Regulamentului organic, domnul era ales de Adunarea obştească extraordinară;
el guverna cu ajutorul înaltului divan domnesc.
90. Regulamentele organice prevedeau modernizarea instituţională; în deceniul al patrulea al
secolului al XlX-lea, s-a reorganizat învăţământul şi s-a reînfiinţat armata naţionala.
91. Proiectele lui Ion Câmpineanu aveau în vedere principiul liberei concurenţe şi
neintervenţia statului în economie; ele propuneau totodată şi limitarea puterii suveranului de
către forul legislativ.
92. Prin Regulamentele organice se opera o simplificare a sistemului de impozite; ele
menţineau privilegiile fiscale ale boierilor şi clerului.
93. în prima jumătate a secolului al XlX-lea, elita românească a obţinut succese pe linia
modernizării şi emancipării Principatelor; în 1822 au fost înlăturate domniile fanariote,
confirmată autonomia, s-a introdus protectoratul rus (1829), s-au impus Regulamentele organice
(1831/1832 ).
94. Pentru românii aflaţi sub suzeranitatea Porţii şi protecţia Rusiei (Moldova şi Ţara
Românească) şi dominaţia habsburgicâ (Transilvania şi Bucovina) obiectivul emancipării
naţionale era greu de atins; revoluţionarii şi-au păstrat solicitările în limite legale.
95. tn preajma revoluţiei de la 1848 ideea de unitate a fost formulată diferit de la o provincie
la alta; ea a apărut în gazetele „Pruncul român” şi „Poporul suveran” de la Bucureşti, în
documentele de la Braşov şi Cernăuţi, dar nu a fost inclusă în programele oficiale adoptate la
Iaşi, Islaz şi Blaj.
96. Ion Câmpineanu a fost membru al elitei politice din Ţara Românească; Samuil Micu.
Petru Maior, Gheorghe Şincai au fost membri ai elitei româneşti din Transilvania.
97. în timpul regimului fanariot, statutul politic intern al Principatelor s-a modificat; anul
1821 a însemnat sfârşitul regimului fanariot.
98. Tratatul de la Adrianopol instituia oficial protectoratul rusesc asupra Principatelor;
statutul politic extern s-a modificat.
99. Prin Tratatul de la Adrianopol, Principatele au obţinut autonomie administrativă; accesul
neîngrădit al turcilor în problemele acestora este înlăturat.
100. Către sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, Ţările Române
s-au orientat spre Austria şi Rusia; turcii au instaurat domniile fanariote.
101. în 1822 sunt instalaţi domnii pământeni; Tratatul de la Adrianopol a înlăturat definitiv
dominaţia otomană în Principate.
102. în secolul al XVIII-lea, ideea centrală a luptei naţionale în Principate a fost obţinerea
autonomiei; aceasta a fost prezentă în majoritatea proiectelor politice.
103. Inochentie Micu-Klein a trimis numeroase memorii curţii imperiale de la Viena,
culminând cu Supplex Libellus din 1744; revendicărilor sale li s-au opus stările privilegiate, iar
acesta este trimis în exil la Roma.
104. Şcoala Ardeleană a fost principalul fenomen cultural ideologic din afara arcului
carpatic; aceasta a grupat cărturari de renume ca Gheorghe Şincai, Ion Budai-Deleanu, Samuil Micu.
105. „Cererilor norodului românesc” era în aparenţă îndreptat împotriva fanarioţilor; în
realitate, alungarea grecilor era doar primul pas pentru calea cuceririi independenţei.
106. în 1697-1698, cei mai mulţi români din Transilvania acceptă unirea cu Biserica Romei;
în 1744, Inochentie Micu-Klein redactează petiţia numită Supplex Libellus.
107. Regulamentele organice au rezolvat problema agrară în Principate; a fost introdus
nartul, norma de lucru zilnică.
108. în 1822, Ionică Tâutul a redactat Constituţia cărvunarilor, cu revendicări inspirate din
ideile Revoluţiei franceze; reformele propuse de Dinicu Golescu urmăreau instituirea
impozitului unic, libertatea ocupării funcţiilor administrative.
109. Regimul fanariot a suprimat autonomia Ţărilor Române; instituţiile tradiţionale se
păstrează într-o formă nouă, adaptată.
m . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
fie c a r e g r u p a j d e m a i j o s :
110. A. La Iaşi se tipăreşte Codul Callimachi. B. La Bucureşti apare Legiuirea Caragea.

C. Este promulgată Pravilniceasca condică.
a). BAC; b). ABC; c). CAB; d). BCA.
111. A. Ienâchiţâ Vâcârescu cere într-un memoriu adresat marelui vizir revenirea la domniile
pământene. B. începe regimul fanariot în Moldova odată cu domnia lui Nicolae Mavrocordat.
C. începe regimul fanariot în Ţara Românească odată cu domnia lui Nicolae Mavrocordat.
112. A. înfiinţarea societăţii secrete „Frăţia”. B. Proiectul de constituţie al micii boierimi
redactat de Ionică Tâutul. C. Act de unire şi independenţă.
113. A. Supplex Libellus. B. Supplex Libellus Valachorum. C. Constituţia cărvunarilor.
88
114. A. Dinicu Golescu în „însemnarea călătoriei mele” cere unirea tuturor provinciilor
româneşti în regatul „Daciei Mari”. B. Eufrosin Poteca cere impozit pe venit şi libertatea
tiparului. C. Iosif al II-lea desfiinţează iobăgia în Transilvania.
115. A. Edictul Măriei Tereza prin care restaurează ortodoxia. B. Desfiinţarea şerbiei în
Moldova de către Constantin Mavrocordat. C. Desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească de către
Constantin Mavrocordat.
116. A. Partida Naţionala condusa de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei propunea
instaurarea unei republici aristocrate. B. Marele vistier Iordache Rosetti Rosnoveanu redactează
primul proiect de reformă. C. „Cererile norodului românesc”.
117. A. Osăbitul act de numire a suveranului românilor. B. Primul program politic şi
naţional al Şcolii Ardelene este trimis împăratului Leopold al II-lea. C. Societatea secretă a lui
Dimitrie Filipescu.
118. A. O parte a românilor din Transilvania accepta unirea cu Biserica Romei. B. Răscoala
lui Horia, Cloşca şi Crişan. C. Gheorghe Bibescu este ales de Adunarea obştească extraordinară.
119. A. Alexandru Ghica este numit domnitor în Ţara Românească. B. Restabilirea
domniilor pământene, instalarea lui Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova. C. Sfârşitul domniei lui
Mihail Sturdza în Moldova.
120. A. Regulamentele organice sunt înlocuite cu Convenţia de la Paris. B. An în care Partida
Naţională din Ţara Românească respinge articolul adiţional. C. începe activitatea Şcolii Ardelene.
TEST!
României Mari (secolele XVUI-XX)
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r i n m a r c a r e a lite r e i c o r e s p u n z ă t o a r e ;
1. Obiectiv politic al revoluţiei române de la 1848:

a) regim reprezentativ; b) desfiinţarea privilegiilor; c) desfiinţarea iobâgiei; d) unirea
Principatelor.
2. Obiectiv naţional al revoluţiei române de la 1848:
a) adoptarea unor constituţii; b) împroprietărirea ţăranilor; c) înlăturarea dominaţiei
străine; d) desfiinţarea cenzurii.
3. Program revoluţionar care în articolul 1 cerea „Sfânta păzire a Regulamentului organic”
de teama intervenţiei Rusiei:
a) Proclamaţia de la Islaz; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Petiţia naţională: d) Petiţia ţârii.
4. Petiţiunea proclamaţie a fost adoptată la Iaşi la:
a) 27 martie 1848; b) 3-5 mai 1848; c) 12 mai 1848; d) 9 iunie 1848.
5. „Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni” a fost ceruta în:
a) Petiţiunea proclamaţie; b) Petiţia naţională; c) Proclamaţia de la Islaz; d) Petiţia ţării.
6. Petiţiunea proclamaţie a fost redactata de:
a) Eudoxiu Hurmuzaki; b) Vasile Alecsandri; c) Ion Heliade-Rădulescu; d) Eftimie
Murgu.
7. Reforma şcolilor este ceruta în:
a) Proclamaţia de la Islaz; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Petiţia naţională; d) Petiţia ţârii.
8. „Naţiunea română, rezimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde
independenţa sa naţională” preciza:
a) Proclamaţia de la Islaz; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Petiţia naţională; d) Petiţia ţârii.
9. Desfiinţarea iobâgiei fârâ nici o despăgubire se cerea la:
a) Iaşi; b) Blaj; c) Braşov; d) Cernăuţi.
10. Autorul Petiţiei naţionale a fost:
a) Simon Bâmuţiu; b) Vasile Alecsandri; c) Ion Heliade-Rădulescu; d) Eftimie Murgu.
11. „Unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatâmat românesc” se cerea în:
a) Proclamaţia de la Islaz; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Dorinţele Partidei Naţionale din
Moldova; d) Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei.
12. „împroprietărirea locuitorilor săteni fârâ nici o despăgubire11 s-a cerut în:
a) Proclamaţia de la Islaz; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Dorinţele Partidei Naţionale din
Moldova; d) Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei.
13. Pentru a nu irita imperiile vecine unirea nu a fost solicitată la:
a) Islaz,, Braşov, Lugoj; b) Islaz, Iaşi, Lugoj; c) Cernăuţi, Braşov, Islaz; d) Braşov, Lugoj,
Cernăuţi.
14. „Independenţa administrativă şi legislativă” s-a solicitat la:
a) Islaz; b) Lugoj; c) Blaj; d) Braşov.
15. „Domn responsabil ales pe cinci ani“ (regim republican) s-a cerut la:
16. „Desfiinţarea rangurilor boiereşti, instrucţie egală...” s-a cerut la:
17. „Respectarea naţiunii române şi autonomia Banatului” s-a cerut la:
18. „Emanciparea clăcaşilor care se fac proprietari prin despăgubire” s-a propus la:
a) Iaşi şi Islaz; b) Islaz şi Blaj; c) Islaz şi Cernăuţi; d) Cernăuţi şi Braşov.
19. Marea Adunare de la Blaj a avut loc la:
a) 18 aprilie 1848; b) 3-5 mai 1848; c) septembrie 1848; d) 20 mai 1848.
20. Adunarea desfăşurată la 27 martie 1848 a avut loc la :'
a) Islaz; b) Lugoj; c) Blaj; d) Iaşi.
21. Adunarea desfăşurată la 9 iunie 1848 a avut loc la:
22. „Unirea Moldovei cu Muntenia este cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul
naţional” se preciza la:
a) Islaz; b) Cernăuţi; c) Blaj; d) Braşov.
23. în Ţara Românească guvernul provizoriu (14 iunie-28 iulie) a fost înlocuit la 28 iulie cu:
a) o locotenenţă domnească; b) câimăcămie; c) prezidiu; d) divan.
24. La 13 septembrie 1848 revoluţia din Ţara Românească s-a încheiat în urma intervenţiei
militare:
a) otomane; b) ruseşti; c) austriece; d) prusace.
25. Domnitor al Moldovei care a luat măsuri împotriva revoluţionarilor de la 1848:
a) Gheorghe Bibescu; b) Mihail Sturdza; c) Ioniţă Sandu Sturdza; d) Alexandru Ghica.
26. La 18/30 mai 1848, Dieta din Cluj:
a) a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria; b) a respins anexarea; c) a acceptat autonomia;
d) a votat împroprietărirea ţăranilor.
27. Abandonarea legalităţii, începutul insurecţiei şi asumarea revoluţiei ca mijloc de
transpunere în practică a programului revoluţiei din Transilvania s-a hotărât la Adunarea de la
Blaj din:
a) 18 aprilie 1848; b) 3-5 mai 1848; c) septembrie 1848; d) 20 mai 1848.
28. Document programatic redactat la 12 mai 1848:
a) Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei; b) Petiţiunea proclamaţie; c) Petiţia
naţională; d) Petiţia ţării.
29. La adunarea de la Islaz programul revoluţionar a fost prezentat de:
a) Ion Heliade-Rădulescu; b) Nicolae Bălcescu; c) Christian Tell; d) Nicolae Golescu.
30. Guvernul revoluţionar format la Bucureşti după abdicarea domnitorului era condus de
a) Ion Heliade-Rădulescu; b) Nicolae Bâlcescu; c) mitropolitul Neofit; d) Nicolae
Golescu.
31. Printre realizările guvernului provizoriu din Ţara Românească se număra:
a) împroprietărirea ţăranilor; b) eliberarea deţinuţilor politici; c) alegerea unui domn pe
cinci ani; d) instrucţia egală şi obligatorie.
32. Din locotenenta domnească instalată la 28 iulie 1848 făceau parte:
a) Ion Heliade-Rădulescu şi Nicolae Bâlcescu; b) Nicolae Golescu şi Nicolae Bălcescu;
c) Ion Heliade-Rădulescu şi Nicolae Golescu; d) Christian Tell şi C.A. Rosetti.
33. Revoluţionar român prin intermediul căruia s-a realizat reconcilirea dintre guvernul
ungar şi Avram Iancu:
a) Nicolae Golescu; b) Nicolae Bâlcescu; c) Mihail Kogălniceanu; d) Eftimie Murgu.
34. Cel care a redactat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei a fost:
a) Mihail Kogălniceanu; b) Nicolae Bâlcescu; c) Vasile Alecsandri; d) Ion Heliade-Râdulescu.
35. „Emanciparea mănăstirilor închinate” a fost solicitată de revoluţionarii:
a) munteni; b) ardeleni; c) bănăţeni; d) moldoveni.
36. înţelegerea româno-maghiară, Proiectul de pacificare, s-a semnat la:
a) Seghedin la 2 iunie 1848; b) Seghedin la 2 iulie 1848; c) Seghedin la 2 iulie 1849;
d) Seghedin la 2 august 1849.
37. Obiectiv naţional urmărit de Proclamaţia de la Islaz:
a) adunare generală compusă din reprezentanţii tuturor stărilor; b) independenţa
administrativă; c) independenţa administrativă şi legislativă; d) libertatea absolută a tiparului
38. Obiectiv social urmărit de Proclamaţia de la Islaz:
a) grabnica îmbunătăţire a locuitorilor săteni; b) desfiinţarea iobâgiei fără nici o
despăgubire; c) împroprietărirea locuitorilor săteni fără nici o despăgubire; d) emanciparea
clăcaşilor care se fac proprietari prin despăgubire.
39. Adunarea din 15 iunie 1848 de la Lugoj a fost condusă de:
a) Eudoxiu Hurmuzaki; b) Simon Bămuţiu; c) Eftimie Murgu; d) Avram Iancu.
40. Revoluţia din Moldova s-a încheiat în urma intervenţiei:
a) armatei otomane; b) armatei ruse; c) armatei austriece; d) domnitorului M. Sturdza.
41. Programul intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei a fost redactat de
revoluţionarii din:
a) Ţara Românească (la Islaz); b) Moldova (la Braşov); c) Bucovina (la Cernăuţi);
d) Banat (la Lugoj).
42. Revoluţia de la 1848 a urmărit întărirea rolului politic al:
a) burgheziei; b) ţărănimii; c) boierimii; d) negustorilor.
43. Revoluţionar ardelean cunoscut sub numele de „craiul munţilor”:
a) Ion Dragoş; b) Ion Buteanu; c) Avram Iancu; d) Simon Bămuţiu.
44. Realizare a guvernului provizoriu de la Bucureşti care încuraja presa:
a) eliberarea deţinuţilor politici; b) desfiinţarea rangurilor boiereşti; c) desfiinţarea
cenzurii; d) înfiinţarea comisarilor de propagandă.
45. Caracterul unitar al revoluţiei de la 1848 rezultă mai ales din:
a) acelaşi context internaţional; b) aceleaşi ameninţări externe; c) asemănarea
programelor revoluţionare; d) colaborarea conducătorilor.
92
n . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
a. daca ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legăturăcauzală între ele;

b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu existălegătura cauzală între ele;
46. Revoluţionarii moldoveni se temeau de intervenţia militară a Rusiei; la articolul 1 ei

cereau „Sfânta pâzire a Regulamentului organic”.
47. La adunarea de la Hotelul Petersburg din Iaşi de la 27 martie 1848 nu au participat ţărani;
programul revoluţionarilor moldoveni prevedea „grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni”.
48. Programul revoluţionarilor moldoveni, Petiţia ţării avea un caracter moderat; printre
autorii programului revoluţionar de la Iaşi se număra Vasile Alecsandri, Grigore Cuza,
Alexandru Ioan Cuza.
49. Desfiinţarea iobâgiei fără nici o despăgubire s-a solicitat la Islaz; autorul Petiţiei
naţionale de la Blaj a fost Simon Bămuţiu.
50. Adunarea de la Blaj de la 3-5 mai 1848 a respins anexarea Transilvaniei la Ungaria;
masele adunate la Islaz au strigat “noi vrem să ne unim cu ţara”.
51. „Naţiunea româna cere dreptul de a vorbi, de a scrie, precum şi egalitatea bisericii
române” s-a solicitat la Cernăuţi în august 1848; lozinca adunării de la Blaj a fost „Noi vrem să
ne unim cu ţara”.
52. Programul neoficial al revoluţionarilor moldoveni, Prinţipiile noastre pentru reformarea
patriei, a fost redactat la Cernăuţi; solicita „împroprietărirea locuitorilor săteni fără nici o
despăgubire”.
53. Petiţia naţională de la Blaj cerea împroprietărirea iobagilor fără nici o despăgubire;
programul de la Iaşi al revoluţionarilor moldoveni a avut un caracter moderat.
54. Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei a fost redactat la Braşov de C. Negri şi
V. Alecsandri; cerea unirea şi neatârnarea.
55. Unirea şi independenţa nu s-au cerut în programele de la Iaşi, Islaz şi Blaj; revoluţionarii
paşoptişti nu au vrut să irite imperiile vecine.
56. Programul Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei avea un caracter radical; se
solicita „unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatâmat românesc”.
57. Constituţia cărvunarilor a fost programul redactat de revoluţionarii bucovineni la 20 mai
1848 la Cernăuţi; ei cereau autonomia Bisericii Ortodoxe şi o dietă care sâ cuprindă
reprezentanţii tuturor stărilor.
58. Petiţia ţării a fost redactat de Eudoxiu Hurmuzaki; în aceasta se solicita desfiinţarea
clătii.
59. Prin Proclamaţia de la Islaz se revendică „independenţa administrativă şi legislativă pe
temeiul tratatelor lui Mircea şi Vlad”; revoluţia munteană a eşuat ca urmare a intervenţiei
otomane.
60. Proclamaţia de la Islaz solicita „emanciparea locuitorilor săteni ce se fac proprietari prin
despăgubire”; Comisia proprietăţii înfiinţată de guvernul provizoriu a rezolvat această problemă.
61. La 13 septembrie 1848, trupele otomane au pătruns în Bucureşti; cu acest prilej au fost
restabilite Regulamentele organice în Principate.
62. La Islaz s-a solicitat domn responsabil ales pe cinci ani, regim republican; Proclamaţia
de la Islaz propunea cel mai avansat model politic.
63. „Unirea Moldovei cu Ţara Românească este cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi tot
edificiul naţional” se arăta în Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei; autorul programului
neoficial al moldovenilor redactat la Cernăuţi în august 1848 a fost M. Kogâlniceanu.
64. Guvernul revoluţionar maghiar nu a recunoscut individualităţile naţionale din Ungaria;
Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848 a proclamat independenţa naţiunii
române.
65. Programul intitulat Proclamaţia de la Islaz cuprindea principalele reforme care duceau la
instaurarea unui nou regim politic şi la o nouă organizare a societăţii; ulterior acest program va
deveni Constituţia regimului revoluţionar pe perioada cât la conducere s-a aflat guvernul
provizoriu.
66. Rusia ameninţase ca nu va tolera mişcări revoluţionare la graniţa sa; programul
revoluţionarilor moldoveni, Petiţiunea proclamaţie a avut un caracter moderat.
67. în Ţara Românească a funcţionat o putere revoluţionara efectivă din iunie până în
septembrie, denumită la început guvern provizoriu, apoi locotenenţâ domnească; aceasta şi-a
consolidat puterea prin promovarea unor reforme şi înfiinţarea de noi instituţii.
68. Nicolae Bălcescu scria, în 1850, că „revoluţia viitoare va fi o revoluţie naţională”;
activitatea emigraţiei române îşi concentra eforturile pentru a impune „cauza românească” în
atenţia opiniei publice europene.
69. Mişcarea revoluţionară de la 1848 a avut un caracter naţional mai pronunţat în
Transilvania; la Blaj s-au desfăşurat trei adunări.
70. Proiectul de pacificare de la Seghedin a recunoscut toate drepturile românilor; în august
1849 forţele austriece şi ruseşti au reuşit să înfrângă armata maghiară la Şiria.
71. Problema agrară a constituit elementul cel mai important al programului revoluţionarilor
de la Iaşi; în programul neoficial al revoluţionarilor moldoveni de la Braşov se cerea
„împroprietărirea locuitorilor săteni fără nici o despăgubire”.
72. în Ţara Românească revoluţionarii au preluat puterea politică; adoptarea programelor
revoluţionare în cadrul unor adunări populare şi susţinerea lor de către mase a imprimat
revoluţiei de la 1848 un caracter democratic pregnant.
73. în Proclamaţia de la Islaz raportul dintre puterile statului nu sunt suficient de clare;
principiul suveranităţii poporului este însă formulat clar.
74. Rezistenţa românilor în Munţii Apuseni împotriva maghiarilor nu era agreată de
austrieci; iniţial, împăratul a sancţionat anexarea Transilvaniei la Ungaria.
75. în Transilvania revoluţionarii români erau de acord cu programul naţional al
revoluţionarilor maghiari; la 18/30 mai 1848, Dieta din Cluj a votat pentru anexarea
Transilvaniei la Ungaria.
76. A. Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat. B. Petiţiunea proclamaţiune.

C. Petiţia ţării.
77. A. Proclamaţia de la Islaz. B. Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei. C. Petiţia
naţională.
78. A. Dorinţele partidei naţionale din Moldova. B. Petiţia naţională. C. Guvernul
provizoriu de la Bucureşti.
79. A. Locotenenţa domnească înlocuieşte guvernul provizoriu. B. Dieta din Cluj votează
anexarea Transilvaniei la Ungaria. C. Constituţia imperială recunoaşte autonomia Transilvaniei.
80. A. Proiectul de pacificare de la Seghedin. B. Armata revoluţionară maghiară este
înfrântă de trupele austriece şi ruseşti la Şiria. C. înfiinţarea societăţii „Fraţia”.
81. A. înfrângerea revoluţiei în Transilvania. B. Revoluţionarii maghiari proclamă unirea
Transilvaniei şi a Comitatelor Partium cu Ungaria. C. A treia adunare de la Blaj.
82. A. împăratul Franz Iosif recunoaşte autonomia Transilvaniei. B. Fuad Paşa anunţă
restabilirea Regulamentului organic în Ţara Românească. C. Suleiman Paşa înlocuieşte
guvernul provizoriu cu o locotenenţa domnească.
83. A. Prima adunare de la Blaj cu caracter organizatoric. B. Constituţia imperiala care
acordă autonomia Transilvaniei. C. Fuga lui Gheorghe Bibescu în Transilvania.
84. A. Adunarea de la Lugoj. B. Arestarea revoluţionarilor moldoveni. C. Formarea
guvernului provizoriu condus de mitropolitul Neofit.
85. A. Ion Heliade-Rădulescu prezintă programul revoluţiei din Ţara Românească. B.
Adunarea de la Blaj hotărăşte organizarea militară a Transilvaniei. C. Redactarea programului
revoluţionarilor moldoveni refugiaţi la Braşov.
a) BAC; b ) ABC; c) CAB; d) BCA.
86. A. Marea Adunare de la Blaj. B. Adunarea Naţională de la Cernăuţi. C. Adoptarea
programului revoluţionar în care se propune în articolul 1 „Sfânta pâzire a Regulamentului
organic”.
87. A. Adoptarea programului revoluţionar în care se propune unirea Moldovei cu
Muntenia, care „este cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional”. B. Adoptarea
programului revoluţionar în care se propune „unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat
neatâmat românesc”. C. Adunarea revoluţionarilor bucovineni de la Cernăuţi.
88. A. Guvernul revoluţionar muntean emite primele decrete. B. Domnitorul Gheorghe
Bibescu abdică şi fuge în Transilvania. C. Dieta de la Cluj votează unirea Transilvaniei cu
Ungaria
89. A. Revoluţionarii moldoveni cer desfiinţarea boierescului şi a oricăror alte dări. B. In
Ţara Românească se alcătuieşte o comisie de împroprietărire şi se desfiinţează rangurile
boiereşti. C. în Ţara Româneasca revoluţionarii cer adunare generala compusa din reprezentanţi
ai tuturor stărilor societăţii.
90 A. în Transilvania revoluţionarii cer desfiinţarea iobâgiei. B. Revoluţionarii moldoveni la
Braşov cer „împroprietărirea locuitorilor săteni fără nici o despăgubire”. C. în Ţara Românească
revoluţionarii cer împroprietărirea ţăranilor prin despăgubire.
TEST
României Mari (secolele XYIII-XX)
I . A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r i n m a r c a r e a lite r e i c o r e s p u n z ă t o a r e :
1. Convenţia care a restabilit durata domniei de şapte ani în Principate a avut loc la:
a) Akkerman; b) Balta-Liman; c) Adrianopol; d) Paris.
2. Convenţia de la Balta-Liman:
a) a restabilit Regulamentele organice şi dominaţia efectivă a Rusiei şi Turciei;
b) a acordat autonomie deplină Principatelor; c) a introdus garanţia colectivă a Marilor Puteri;
d) a introdus protectoratul rus.
3. Convenţia de la Balta-Liman arată că domnul:
a) era ales pe şapte ani; b) era numit de ţar şi de sultan; c) era ales pe viaţă; d) era numit
pe viaţă.
4. Conform Convenţiei de la Balta-Liman, Adunările erau dizolvate şi înlocuite cu:
a) divanuri; b) diete; c) guverne; d) caimacamii.
5. în temeiul Convenţiei de la Balta-Liman, a fost numit domn în Ţara Românească:
a) Gheorghe Bibescu; b) Grigore Al. Ghica; c) Barbu Ştirbei; d) Grigore al IV-lea Dimitrie
Ghica.
6. Domn instalat în temeiul Convenţiei de la Balta-Liman care a permis revoluţionarilor de
le 1848 să se reîntoarcă în ţară şi să organizeze mişcarea unionistă:
Ghica.
7. State europene care au intervenit în Războiul Crimeii în 1854, aliindu-se cu Turcia:
a) Anglia şi Rusia; b) Anglia şi Franţa; c) Franţa şi Prusia; d) Anglia şi Prusia.
8. Domn muntean cu atitudine antiunionistă:
Ghica.
9. Congresul de pace de la Paris din 1856 stabilea:
a) neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; b) formarea Principatelor Unite ale Moldovei
şi Ţării Româneşti; c) înlăturarea suzeranităţii otomane; d) convocarea adunărilor consultative
ad-hoc.
10. Problema menţinerii echilibrului politic european în condiţiile decăderii Imperiului
Otoman şi ascensiunii Rusiei reprezintă:
a) „Problema orientala”; b) garanţia colectivă; c) domniile fanariote; d) primăvara
popoarelor.
11. Forma de dependenţă politică a unui stat faţă de altul în virtutea unei convenţii conform
căreia statul protector conduce politică externă a statului protejat:
a) vasalitate; b) garanţia colectivă; c) protectorat; d) suzeranitate.
12. Congresul de pace de la Paris stabilea:
a) prinţ străin dintr-o familie domnitoare din Europa; b) garanţia colectiva a Marilor
Puteri; c) puterea executivă separat pentru fiecare ţară; d) Adunare legislativa şi guvern
constituţional reprezentative.
13. Pentru prima dată pentru Principatele Române prevederile electorale nu se întemeiau pe
originea socială, ci pe avere prin:
a) Regulamentele organice; b) Convenţia de la Paris; c) alegerile pentru adunările
ad-hoc; d) Constituţia din 1866.
14. Adunările ad-hoc erau organe:
a) executive; b) legislative; c) juridice; d) consultative.
15. Caracterul guvernului şi al forului legislativ, în concepţia membrilor adunărilor ad-hoc:
a) reprezentativ; b) consultativ; c) bicameral; d) aristocratic.
16. Prevedere economică a Congresului de la Paris impusă Principatelor:
a) înlăturarea protectoratului Rusiei; b) revizuirea statutului de organizare internă;
c) libertatea navigaţiei şi a comerţului; d) retrocedarea către Moldova a judeţelor din sudul
Basarabiei.
17. Congresul de la Paris din 1856 oferea Principatelor independenţa:
a) administrativa; b) administrativă şi legislativa; c) legislativă; d) juridica.
18. Obiectivul principal urmărit de adunările ad-hoc era de a:
a) împroprietării pe ţărani; b) prezenta voinţa de unire a românilor; c) elabora un nou act
constituţional; d) revizui statutul de organizare interna.
19. Deciziile finale ale adunărilor ad-hoc urmau să fie prezentate:
a) Rusiei b) Turciei; c) Franţei; d) conferinţei Marilor Puteri.
20. Pentru a supraveghea alegerile pentru adunările ad-hoc, Poarta a numit provizoriu:
a) caimacami; b) comisari; c) domnitori; d) generali.
21. Potrivit Convenţiei de la Paris din 1858, puterea executivă era asigurată pentru fiecare
stat de:
a) domn; b) guvern; c) domn şi guvern; d) Comisia Centrală de la Focşani.
22. Potrivit Convenţiei de la Paris din 1858, iniţiativa legilor o avea:
a) domnul; b) guvernul; c) Comisia Centrală de la Focşani; d) domnul şi Adunarea.
23. Potrivit Convenţiei de la Paris din 1858, aspectul social era reprezentat de:
a) egalitatea tuturor în faţa legilor; b) alegerea domnului pe viaţa prin vot cenzitar; c) des
fiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti; d) revizuirea relaţiilor dintre proprietari şi ţărani.
24. Scopul principal al Convenţiei de la Paris din 1858 era de a:
a) uni Principatele; b) le oferi o forma de organizare internădefinitivă; c) înlătura
ocupaţia militară rusă; d) oferi românilor unificare politica şi legislativa.
25. Inaugurarea politicii „faptului împlinit “ s-a făcut prin:
a) dubla alegere a lui Al. I. Cuza; b) alegerea lui Al. I. Cuza ca domn în Moldova; c) aducerea
lui Carol de Hohenzollem-Sigmaringen; d) proclamarea independenţei de stat a României.
26. Principalul obiectiv urmărit de Al.I, Cuza imediat după dubla sa alegere a fost:
a) unificarea politică şi administrativă; b) recunoaşterea dublei alegeri; c) unificarea
monetară; d) unificarea armatei.
27. Unirea realizată la 24 ianuarie 1859 a fost o unire:
a) deplină; b) personală; c) juridică; d) legislativă
28. Conform Convenţiei de la Paris din 1858, miniştrii erau:
a) numiţi de domn; b) aleşi de Adunarea electivă; c) numiţi de sultan; d) numiţi de
puterea protectoare.
29. Politica faptului împlinit a fost inaugurata de români la:
a) 5 ianuarie 1859; b) 24 ianuarie 1859; c) 22 ianuarie 1862; d) 24 ianuarie 1862.
30. Lege adoptată în perioada reformelor realizate pe cale constituţională (1862-1864) care
a întrunit unanimitatea Adunării:
a) secularizarea averilor mănăstireşti; b) legea rurală; c) legea instrucţiunii publice;
d) unificarea vamală.
31. Marile Puteri recunosc oficial dubla alegere prin Convenţia de la:
a) Constantinopol, 1861; b) Paris, 1859; c) San Stefano, 1859; d) Viena, 1860.
32. Unirea deplină a Principatelor a fost recunoscuta prin Convenţia de la:
a) Constantinopol, 1861; b) Paris, 1859; c) San Stefano, 1859; d) Viena, 1860.
33. Pentru a influenţa decizia Adunării elective a Ţârii Româneşti, masele au apelat la:
a) conservatori; b) liberali; c) socialişti; d) Marile Puteri.
34. Primul guvern unic instalat la 22 ianuarie 1862 a fost prezidat de:
a) Lascâr Catargiu; b) Barbu Catargiu; c) I.C. Brâtianu; d) Nicolae Kretzulescu.
35. Al.I. Cuza a recurs la lovitura de stat de la 2 mai 1864 (pâstrarea guvernului
Kogălniceanu şi dizolvarea Adunării) din cauza:
a) asasinării prim-ministrului Barbu Catargiu şi votului de neîncredere dat de Adunare lui
Kogălniceanu; b) sprijinului dat lui Kogălniceanu de către Adunare; c) susţinerea reformei
agrare în varianta propusâ de Kogălniceanu de câtre Adunare; d) influenţei pe care conservatorii
o aveau asupra lui Kogălniceanu.
36. Regimul autoritar al lui Cuza a fost inaugurat de:
a) Convenţia de la Paris; b) Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris; c) reforma
agrară; d) Convenţia de la Constantinopol.
37. Adunarea devenea pentru prima datâ bicamerală în România prin:
a) Tratatul de la Paris, 1856; b) Convenţia de la Paris, 1858; c) Statutul dezvoltător al
Convenţiei de la Paris, 1864; d) Convenţia de la Paris, 1859.
38. Alături de Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris, a fost supusă spre aprobare şi
legea:
a) rurala; b) secularizării averilor mănăstireşti; c) electorală; d) instrucţiunii publice.
39. La 14 august 1864 Cuza a sancţionat legea:
a) electorala; b) agrara; d) instrucţiunii publice; d) organizării armatei.
40. Suprafaţa de pământ primită de ţărani prin reforma agrară din 1864 era acordată în
funcţie de:
a) numărul de copii; b) numărul de vite; c) puterea economică a familiei; d) zona
geografică.
41. Potrivit reformei agrare ţăranii plăteau despăgubiri timp de 15 ani pentru:
a) clacâ; b) pământul primit; c) locul de casă; d) suprafeţele de pădure acordate.
42. „Monstruoasa coaliţie” (conservatorii şi liberalii radicali), care urmărea detronarea lui
Cuza, s-a conturat la începutul anului:
a) 1863; b) 1864; c) 1865; d) 1866.
43. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris inaugura un nou tip de regim:
a) liberal; b) republican; c) autoritar; d) monarhia constituţională.
44. Cabinetul Kogâlniceanu a fost instalat la:
a) 11 octombrie 1862; b) 11 octombrie 1863; c) 11 octombrie 1864; d) iunie 1862.
45. în primăvara anului 1864, a început dezbaterea legii:
a) secularizării averilor mănăstireşti; b) agrare; c) instrucţiunii publice; d) organizării
armatei.
46. In primăvara anului 1864, Adunarea dominată de marii proprietari funciari (conservatori)
a dat vot de neîncredere:
a) lui Cuza; b) guvernului Kogălniceanu; c) guvernului Kretzulescu; d) guvernului Catargiu.
47. Legea instrucţiunii publice din 7 decembrie 1864 stabilea:
a) egalitatea între sexe; b) dreptul la instrucţie numai pentru băieţi; c) gratuitatea
învăţământului superior; d) gratuitatea învăţământului secundar.
48. La 8 august 1862 a fost creat:
a) ministerul instrucţiunii publice; b) ministerul de externe; c) ministerul de război;
d) ministerul de interne.
49. Conservatorii l-au criticat pe Cuza pentru:
a) ca era prea moderat; b) reforma agrară şi electorală; c) legea instrucţiunii publice;
d) crearea ministerului de externe.
50. Unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România s-a propus prin:
a) rezoluţiile adunărilor ad-hoc; b) Convenţia de la Paris; c) Congresul de la Paris;
51. Retrocedarea către Moldova a judeţelor Cahul, Ismail şi Bolgrad s-a stabilit prin:
52. Constituirea Comisiei Centrale de la Focşani care sa formuleze proiecte de legi s-a
hotărât prin:
53. Neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat s-a stabilit prin:
54. Instituţie comună a Principatelor stabilită de Convenţia de la Paris:
a) domnul; b) guvernul; c) Comisia Centrală de la Focşani; d) Adunarea legislativă.
55. Cuza a inaugurat Universitatea din Bucureşti în anul:
a) 1860; b) 1862; c) 1863; d) 1864.
56. Conform legii rurale din august 1864, ţăranii nu aveau voie să vândă sau să ipotecheze
pământul timp de:
a) 10 ani; b) 15 ani; c) 20 de ani; d) 30 de ani.
57. Potrivit Convenţiei de la Paris din 1858, legile de interes comun trebuiau sâ fie dezbătute
şi adoptate de:
a) adunări; b) domnitori; c) guverne; d) Comisia Centrală de la Focşani.
58. Potrivit Convenţiei de la Paris din 1858, legile de interes comun trebuiau să fie iniţiate de:
a) adunări; b) domnitori; c) guverne; d) Comisia Centrală de la Focşani.
59. învăţământul public a fost introdus prin:
a) Regulamentele organice; b) Legea instrucţiunii publice elaborată în timpul lui Cuza;
c) Legea învăţământului din 1924; d) legile învăţământului elaborate de ministrul Spiru Haret.
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legătură cauzală între ele;
d. primul enunţ este fals, iar al doilea este adevârat.
60. Convenţia de la Balta-Liman restabilea fără nicio modificare Regulamentele organice;

puterea politică a puterii suzerane şi protectoare a sporit.
61. Prin Convenţia de la Balta-Liman s-a accentuat tutela politica a puterilor suzerane sau
protectoare; domnul nu mai era ales, ci numit de ţar şi de sultan.
62. Domnii numiţi pe temeiul Convenţiei de la Balta-Liman erau Grigore Al. Ghica în Ţara
Românească şi Barbu Ştirbei în Moldova; ambii au fost adepţii unui reformism etatist de tip
iluminist.
63. Adunarea ad-hoc a Moldovei l-a ales pe Al.I. Cuza domn la 5 ianuarie 1859; unirea din
1859 s-a realizat prin dubla alegere a lui Cuza.
64. în perioada domniei lui Cuza (1859-1866), România s-a aflat în sistemul de garanţie
colectivă a Marilor Puteri; A1.I. Cuza a numit noua sa constituţie Statutul dezvoltator al
Convenţiei de la Paris.
65. Congresul de pace de la Paris din 1858 a hotărât convocarea adunărilor ad-hoc în
Principate; unirea din 1859 s-a realizat prin dubla alegere a lui Cuza.
66. în 1858 Marile Puteri au semnat la Paris o convenţie; aceasta oferea o formă de
organizare interna definitivă Principatelor.
67. în ianuarie 1859, unirea personală (Cuza domn şi în Ţara Românească şi în Moldova) nu
era recunoscută; la Iaşi şi Bucureşti funcţionau douâ guverne şi două Adunâri.
68. Unirea deplină a Principatelor nu era recunoscuta; la Iaşi şi Bucureşti funcţionau doua
guverne şi doua adunări.
69. Convenţia de la Paris prevedea alegerea domnului pe viaţă prin vot cenzitar; censul era
foarte ridicat.
70. Convenţia de la Paris a servit drept Constituţie a României până în 1866; aceasta menţinea
suzeranitatea otomană sub garanţia colectivă a puterilor semnatare a Tratatului de la Paris.
71. Potrivit Convenţiei de la Paris domnii reprezentau puterea executivă; înalta Curte de
Justiţie şi Casaţie era instituţie comuna judecătorească.
72. Congresul de la Paris din 1856 retroceda României judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad;
acest tratat modifica statutul politico-juridic al Principatelor.
73. Perioada 1864-1866 este una dintre cele mai active şi mai reprezentative din punct de
vedere al legilor adoptate; Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris mărea rolul executivului.
74. Adunarea electivă a Ţarii Româneşti era dominată de unionişti; la 24 ianuarie 1859,
Al.I. Cuza a fost ales domn al Ţarii Româneşti cu unanimitate de voturi.
75. In perioada 1864-1865, Cuza a avut o domnie autoritară; opoziţia internă la adresa sa a
cuprins toate forţele spectrului politic.
76. Convenţia de la Paris prevedea ca Principatele să aibă doi domni; dubla alegere a lui
Cuza a pus Marile Puteri în faţa faptului împlinit.
77. Prin legea rurală din 14 august 1864 ţăranii plăteau despăgubiri pentru pământ; au fost
împroprietărite 463 554 familii de ţărani cu peste 1 800 000 de hectare de pământ.
78. în primăvara anului 1864, Adunarea dominată de conservatori a dat vot de neîncredere
cabinetului Kogălniceanu; la 2 mai 1864 Cuza dizolvă forul legislativ.
79. Congresul de la Paris din 1856 înlătura protectoratul rusesc; Principatele au intrat sub
garanţia colectivă a Marilor Puteri.
80. Convenţia de la Paris stabilea ca puterea executiva o aveau separat doi domni şi două
guverne; puterea legislativă o aveau potrivit aceluiaşi act legislativ cei doi domni şi două
Adunări.
81. Tratatul de la Paris din 1856 prevedea respectarea autonomiei Principatelor pe baza
vechilor capitulaţii încheiate cu Poarta; acelaşi tratat prevedea şi revizuirea statutului de
organizare intemâ.
82. Congresul de pace de la Paris a influenţat decisiv evoluţia politică a Principatelor; acelaşi
tratat prevedea retrocedarea către Rusia a celor trei judeţe din sudul Basarabiei.
83. Unirea personală nu fusese recunoscuta de puterile europene; în primăvara anului 1859
principalul obiectiv al lui Cuza era acceptarea internaţională a dublei alegeri.
84. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris instaura domnia autoritară; Marile Puteri îl
privesc pe Cuza cu neîncredere.
85. Rezoluţiile adunărilor ad-hoc propuneau ca viitorul stat, România, să fie condus de un
prinţ străin dintr-o dinastie domnitoare din Europa; în aceleaşi documente se cerea independenţa
Principatelor sub garanţia Marilor Puteri.
86. Convenţia de la Paris din 1858 a fost valabila pe toată durata domniei lui Cuza; aceasta
introducea şi principii de organizare modernă.
87. Ideea aducerii unui prinţ străin a fost propusă de contele Walewski, ministrul de externe
al Franţei la Paris în 1856; ea este reluată de adunările ad-hoc.
88. Legea electorală din 1864 reducea mult censul, mărind numărul de alegători în România;
regimul politic s-a democratizat după adoptarea ei.
89. Pentru Rusia Tratatul de la Paris din 1856 nu a fost favorabil; aceasta trebuia sa
retrocedeze României cele trei judeţe din sudul Basarabiei.
90. Legea agrară din 14 august 1864 schimbă statutul juridic al ţăranilor; foştii clăcaşi
deveneau proprietari deplini pe pământul pe care îl aveau.
91. Al. I. Cuza declarase în mai multe rânduri că nu va ceda tronul unui prinţ străin; liberalii
radicali au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1864.
92. Primul guvern unic din istoria Principatelor s-a format la 22 ianuarie 1862; la începutul
aceluiaşi an s-a format şi „monstruoasa coaliţie’’.
93. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris a fost aprobat de Adunare; noua constituţie
a subordonat legislativul domnitorului.
94. în primăvara anului 1864, guvernul, ca şi Adunarea erau dominate de liberali; tot în
aceeaşi perioadă a început dezbaterea problemei agrare.
95. Convenţia de la Paris din 1858 a oferit românilor unire legislativă şi nu politică; era lăsată
o portiţă deschisă pentru că nu se preciza că aceeaşi persoană nu are voie să candideze în ambele
ţâri.
96. Pentru că a primit vot de neîncredere din partea lui Cuza, Kogâlniceanu a demisionat la
2 mai 1864; după lovitura de stat au fost supuse spre aprobare prin plebiscit Statutul dezvoltator
al Convenţiei de la Paris, precum şi proiectul unei legi electorale.
97. Guvernul Barbu Catargiu reflecta structura Adunării unice; proiectul de lege rurală
propus în timpul acestui guvern demonstra viziunea conservatorilor.
98. Cu ocazia discuţiilor legate de problema agrară, Cuza a fost în primăvara anului 1864 de
partea Adunării; lovitura de stat de la 2 mai 1864 a fost urmata de realizarea reformelor dorite
de domnitor.
99. Proiectul legii electorale a fost aprobat in 1864 de Adunare; legea împărţea corpul
electoral în două categorii, alegători primari şi direcţi.
D l . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c ro n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
100. A. Legea instrucţiunii publice. B. Este acceptată unirea deplină la Conferinţa de la

Constantinopol. C. Conferinţa de la Paris recunoaşte dubla alegere.
103
101. A. Abdicarea lui Al.I. Cuza. B. Constituirea „monstruoasei coaliţii”. C. Lucrările
adunărilor ad-hoc.
102. A. Adunarea electiva dominata de conservatori îl alege pe Cuza domn în Ţara
Româneasca. B. Adunarea electiva dominata de unionişti îl alege pe Cuza domn în Moldova.
C. Rezoluţiile adunărilor ad-hoc sunt prezentate Conferinţei de la Paris.
103. A. Lovitura de stat prin care Cuza dizolvă forul legislativ. B. înfiinţarea ministerului de
externe. C. Primul guvern unic prezidat de Barbu Catargiu.
104. A. Plebiscitul pentru aprobarea Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
B. Legea secularizării averilor mănăstireşti. C. Legea instrucţiunii publice.
105. A. începutul Războiului Crimeii dintre Rusia şi Turcia. B. începutul garanţiei colective
a Marilor Puteri. C. Sultanul recunoaşte oficial unirea pe timpul domniei lui Cuza.
106. A. Convenţia de la Balta-Liman. B. Legea rurală este sancţionată de Cuza. C. Barbu
Ştirbei devine domnitorul Ţării Româneşti.
107. A. Este înfiinţată Universitatea din Iaşi. B. Este înfiinţată Universitatea din Bucureşti.
C. Constituirea Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.
108. A. Congresul de pace de la Paris care a încheiat războiul Crimeii. B. Mihail
Kogălniceanu devine prim-ministru. C. Prim-ministrul Barbu Catargiu este asasinat în condiţii
neelucidate.
109. A. Adunarea dă vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. B. Prima Adunare unică.
C. La propunerea lui Kogălniceanu este adoptat în actele interne numele de România.
110. A. Adoptarea Codului Civil. B. Adoptarea Codului Penal. C. Este înfiinţata Casa de
Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.).
111. A. Constituirea Comisiei Centrale de la Focşani. B. Este promulgată legea instrucţiunii
publice. C. întrunirea primului parlament unic.
112. A. Turcia aproba unirea administrativă şi politică a Principatelor pe timpul domniei lui
Cuza. B. Crearea ministerului de externe. C. înfiinţarea senatului (Corpul Ponderator).
104
113. A. începe plebiscitul pentru aprobarea Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
B. Dizolvarea forului legislativ de către Cuza. C. Instalarea guvernului Kogălniceanu.
114. A. Sfârşitul domniilor lui Barbu Ştirbei şi a lui Grigore Al. Ghica. B. începe dezbaterea
problemei agrare de către Adunarea dominată de conservatori. C. Bucureştiul este proclamat
capitală.
TES1
României Mari (secolele XVHI-XX)
1. Prima încercare de constituire a unui partid liberal a avut loc la hotelul Concordia,
„Programul de la Concordia”, în anul:
a) 1867; b) 1868; c) 1875; d) 1874.
2. La 24 mai 1875, în urma Coaliţiei de la Mazar-Paşa, s-au pus bazele:
a) P.N.L.; b) Partidului Conservator; c) P.S.D.; d) P.S.D.M.R.
3. Programul P.N.L., care anunţă două reforme fundamentale, reforma agrară şi cea
electorală, datează din anul:
a) 1892; b) 1906; c) 1913; d) 1909.
4. în perioada 1875-1891, în fruntea P.N.L. s-a aflat:
a) Ion C. Brâtianu; b) Dumitru Brâtianu; c) Dimitrie Sturdza; d) Ion I.C. Brâtianu.
5. în 1880 a fost înfiinţat:
a) P.N.L.; b) Partidul Conservator; c) P.S.D.; d) P.S.D.M.R.
6. Tactica „paşilor mărunţi” aparţinea:
a) liberalilor; b) conservatorilor; c) socialiştilor; d) liberalilor radicali.
7. An în care s-a introdus în România mecanismul alternanţei la guvernare:
a) 1875; b) 1880; c) 1894; d) 1895.
8. Dimitrie A. Sturdza a fost preşedinte al:
a) P.N.L.; b) Partidului Conservator; c) P.S.D.; d) P.S.D.M.R.
9. Personalitate politica importantă a României modeme considerată simbolul monarhiei
constituţionale:
a) Al. I. Cuza; b) Carol I; c) Ferdinand I; d) Ion C. Brâtianu.
105
10. Anii care marchează consolidarea dinastiei de Hohenzollem-Sigmaringen în România au
fost:
a) 1866-1870; b) 1870-1875; c) 1878-1881; d) 1881-1895.
11. Sistemul alternanţei (rotativa guvernamentală) a funcţionat în România până în anul:
a) 1914; b) 1916; c) 1918; d) 1921.
12. în acelaşi an cu Congresul de la Berlin:
a) Carol 1 a primit titlul de Alteţă Regală; b) Carol I a devenit rege; c) s-a încheiat pactul
de familie; d) a început construcţia castelului Peleş.
13. Obligaţia miniştrilor de a răspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare
reprezintă:
a) responsabilitate ministerială; b) interpelare parlamentară; c) drept de veto; d) control
parlamentar.
14. Formă de guvernământ în care puterea suprema aparţine unei singure persoane, putere pe
care o exercită pe baza Constituţiei este:
a) monarhie reprezentativă; b) republica prezidenţială; c) monarhie parlamentară;
d) monarhie constituţională.
15. în epoca modernă în România parlamentul era ales prin:
a) vot universal; b) vot cenzitar; c) vot de blam; d) vot reprezentativ.
16. în România au avut loc mişcări antidinastice după anul:
a) 1866; b) 1867; c) 1870; d) 1895.
17. Carol I a protejat sistemul:
a) bipartid; b) tripartid; c) pluripartid; d) de vot universal.
18. La începutul domniei Carol I s-a sprijinit pe:
a) liberali; b) conservatori; c) socialişti; d) liberal radicali.
19. A conlucrat cu liberalii deoarece aceştia doreau:
a) să adopte măsuri cu caracter reformator; b) să conserve vechile tradiţii; c) să apere
interesele muncitorilor; d) să apere interesele moşierilor.
20. Pe plan extern Carol I:
a) a alăturat România Triplei înţelegeri; b) a alăturat România Antantei; c) s-a implicat în
Războaiele Balcanice; d) s-a implicat în Primul Război Mondial.
21. Regele Carol I a colaborat cu personalităţi conservatoare ale vremii precum:
a) Ion C. Brătianu; b) Dimitrie Sturdza; c) P.P. Carp; d) I.Gh. Duca.
22. în fiecare an activitatea parlamentară se încheia cu:
a) mesajul tronului; b) răspunsul corpurilor parlamentare la mesajul tronului; c) amnistia
politică; d) adoptarea bugetului.
23. în timpul lui Carol I, Reprezentanţa Naţională era:
a) un Parlament bicameral; b) un Parlament unicameral; c) puterea executivă; d) puterea
judecătoreasca.
24. în 1908, Take Ionescu a fondat partidul:
a) liberal; b) conservator; c) social-democrat; d) conservator democrat.
25. în anul 1899, ca urmare a trădării „Generoşilor” (trecerii la liberali), dispare de pe arena
vieţii politice:
a) Partidul Conservator; b) P.S.D.M.R.; c) P.S.D.; d) Partidul Naţionalist Democrat.
26. Titlul de Alteţă Regala i-a fost acordat de Parlament lui Carol I la:
a) 9 septembrie 1878; b) 14 martie 1881; c) 10 mai 1881; d) 18 mai 1881.
27. Suveranul României era un arbitru al vieţii politice; în 1895, el a introdus alternanţa la
guvernare.
28. în epoca modernă executivul avea largi prerogative; domnitorul putea dizolva corpurile
legiuitoare.
29. Carol I a căutat să impună o domnie autoritară; în anii 1870-1871 au avut loc mişcări
antidinastice.
30. La începutul domniei, Carol I s-a sprijinit pe conservatori; marii proprietari funciari erau
consideraţi a avea o fire dinastică.
31. Liberalii erau dornici sâ adopte măsuri cu caracter reformator în folosul statului român;
Carol I a colaborat cu liberalii.
32. Regele Carol I a colaborat cu personalităţi liberale ca P.P. Carp; a colaborat şi cu
liberalul D.A. Sturdza.
33. Activitatea parlamentară începea cu răspunsul corpurilor legiuitoare la mesajul tronului;
deputaţii şi senatorii aveau drept de interpelare.
34. Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost teoreticianul mişcării socialiste; el este autorul
primului program socialist din România intitulat „Ce vor socialiştii români”.
35. Partidul Conservator a cunoscut desprinderi; în 1908 a ieşit din partid Nicolae Filipescu.
36. Nicolae Filipescu a ieşit din Partidul Conservator; el ducea o politică pro-Antanta.
37. Dimitrie A. Sturdza era mare moşier; el a făcut parte din Partidul Conservator.
38. în epoca modernă monarhia a jucat un rol secundar în viaţa politică; P.N.L. şi Partidul
Conservator au fost cele mai importante partide politice.
39. Carol a fost încoronat ca rege al României la 10 mai 1881; după acest eveniment şi
România a fost proclamată regat.
40. La 18 mai 1881 s-a reglementat succesiunea la tron prin „pactul defamilie”; prinţul
Ferdinand de Hohenzollem, fiul lui Carol I, a fost proclamat succesor la tron.
41. Carol I a consolidat poziţia ţării pe plan extern; atenţia sa a fost consacratăexclusiv
aspectelor de politică externă.
42. în timpul lui Carol I parlamentul a devenit bicameral; Constituţia din 1866 a stat la baza
sistemului politic al României modeme.
43. Burghezia a luptat pentru egalitate pe plan politic cu moşierii; în 1884, numărul de
colegii electorale era redus.
44. Socialiştii „Generoşi” au fost primiţi în P.N.L.; programul P.N.L. din 1913 propunea o
reforma agrară şi una electorală.
H I . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
45. A. Formarea Partidului Conservator. B. Formarea Partidului Naţional Liberal.

C. Formarea P.S.D.M.R.
46. A. Coaliţia de la Mazar-Paşa. B. Mişcările antidinastice din România. C. Regele Carol I
alătură România Triplei Alianţe.
47. A. România este proclamată regat. B. Se înfiinţează Partida Ţărănească. C. Carol este
încoronat rege.
48. A. Regele Carol I introduce rotativa guvernamentală. B. Consolidarea dinastiei de
Hohenzollem-Sigmaringen. C. Legea pentru încurajarea industriei româneşti.
49. A. Legea generală a tarifelor iniţiază protecţionismul. B. Acte fundamentale impuse de
puterea suzerană şi protectoare. C. Este reglementata problema succesiunii la tron prin „pactul
de familie”.
50. A. Carol I primeşte titlul de Alteţă Regala. B. Se introduce al doilea tarif vamal
protecţionist. C. Pactul de familie.
51. A. Legea înfiinţării domeniilor coroanei. B. Fondarea Partidului Conservator Democrat.
C. Apariţia programului „Ce vor socialiştii români”.
52. A. Gruparea „Generoşilor” părăseşte P.S.D.M .R. B. înfiinţarea primului partid al
muncitorilor din România. C. Adoptarea Statutului Casei Regale din România.
53. A. Dizolvarea P.S.D.M.R. B. Act fundamental privind organizarea internă impusă de
Marile Puteri garante. C. Carol 1 implică România în Războaiele Balcanice.
T E S iy
României Mari (secolele XVUI-XX)
1. Carol I a ridicat problema independenţei în Consiliul de Miniştri încă din anul:

a) 1873; b) 1871; c) 1870; d) 1875.
2. în 1876, Carol I susţinea că „Problema orientală” îşi va găsi rezolvarea odată cu prăbuşirea:
a) Imperiului Otoman; b) Imperiului Ţarist; c) Imperiului Habsburgic; d) puterilor garante.
3. Om politic care susţinea apropierea de Rusia şi acţiunea deschisă împotriva Imperiului
Otoman:
a) Lascăr Catargiu; b) Manolache Costache Epureanu; c) Ion C. Brâtianu; d) P.P. Carp.
4. în viziunea conservatorilor, dobândirea independenţei depindea de relaţiile diplomatice
bune cu:
a) Germania şi Anglia; b) Germania şi Austro-Ungaria; c) Franţa şi Anglia; d) Franţa şi
Germania.
5. Rusia era interesata să sprijine mişcarea de eliberare naţională a popoarelor din Balcani
deoarece dorea:
a) protejarea lor; b) întărirea ortodoxiei în Balcani; c) controlul strâmtorilor Bosfor şi
Dardanele; d) să lovească în puterile occidentale.
6. Sistemul de garanţie colectivă a Marilor Puteri a fost inaugurat în anul:
a) 1829; b) 1858; c) 1856; d) 1864.
7. în primăvara anului 1876, „Problema orientală” s-a agravat prin:
a) intervenţia Rusiei în Balcani; b) intervenţia Austriei; c) izbucnirea răscoalei bulgare;
d) intervenţia Greciei.
8. Faţă de redeschiderea „Problemei orientale” în 1876, România:
a) s-a proclamat neutră; b) a trimis armata în Balcani; c) a hotărât să se alieze cu Austria;
d) a fost de partea Imperiului Otoman.
109
9. în august 1876, prim-ministrul Ion C. Brătianu s-a întâlnit cu împăratul Franz Iosif la:
a) Viena; b) Sibiu; c) Bucureşti; d) Budapesta.
10. Neutralitatea României îaţă de conflictul izbucnit în Balcani în 1876 a fost proclamată de
guvernul condus de:
a) Lascâr Catargiu; b) Ion C. Brătianu; c) Dimitrie A. Sturdza; d) Mihail Kogălniceanu.
11. Convenţia româno-rusă din 4 aprilie 1877 a fost semnata din partea română de:
a) Lascâr Catargiu; b) Ion C. Brătianu; c) Dimitrie A. Sturdza; d) Mihail Kogălniceanu.
12. Cheia succesului armatei ţariste în Balcani în 1877 era cucerirea:
a) Plevnei; b) Rahovei; c) Smârdanului; d) Vidinului.
13. Comandantul frontului din Balcani în 1877 a fost:
a) ţarul Alexandru al II-lea; b) arhiducele Nicolae; c) ţarul Nicolae al II-lea; d) ţarul
Alexandru I.
14. Comanda frontului româno-rus de la Plevna a fost dată:
a) lui Carol I; b) ţarului Alexandru al II-lea; c) arhiducelui Nicolae; d) generalului rus Zotov.
15. Intervenţia armatei române la sud de Dunăre a fost solicitată de:
a) ţarul Alexandru al II-lea; b) arhiducele Nicolae; c) ţarul Nicolae al II-lea; d) ţarul
Alexandru I.
16. Adevăratul motiv al intervenţiei armatei române în Balcani a fost:
a) răspunsul afirmativ la solicitarea Rusiei; b) dorinţa de afirmare a principelui Carol I;
c) exista pericolul ca Rusia să mute conflictul la nord de Dunăre; d) dorinţa de a ajuta toate
popoarele din Balcani.
17. Singurul succes al celui de-al treilea atac asupra Plevnei al armatei române a fost
păstrarea redutei:
a) Griviţa I; b) Griviţa II; c) Rahova; d) Opanez.
18. La sfârşitul lunii noiembrie 1877 a capitulat:
a) Griviţa I; b) Griviţa II; c) Rahova; d) Plevna.
19. în februarie 1878, când s-a semnat armistiţiul ruso-otoman, armata română luptă în zona:
a) Sofîa-Adrianopol; b) Vidin-Belogradcik; c) Plevna; d) Tâmovo-Şipka.
20. Austro-Ungaria era nemulţumită de aranjamentul de la San Stefano deoarece:
a) creştea prea mult puterea Imperiului Otoman; b) nu primea spre administrare Bosnia şi
Herţegovina; c) România devenea independentă; d) Serbia devenea independenta.
21. Delegat al României care a participat la Congresul de la Berlin:
a) Ion C. Brătianu; b) Lascâr Catargiu; c) Eraclie Arion; d) Carol I.
22. Ministrul de externe al României care a participat la Congresul de la Berlin:
a) Ion C. Brătianu; b) Lascâr Catargiu; c) Eraclie Arion; d) Mihail Kogălniceanu.
23. Stat care a recunoscut independenţa României în 1878:
a) Austro-Ungaria; b) Franţa; c) Anglia; d) Germania.
24. Stat care a recunoscut independenţa României în 1880:
a) Austro-Ungaria; b) Imperiul Otoman; c) Serbia; d) Germania;
110
25. Tratatul care recunoştea autonomia Bosniei şi a Herţegovinei s-a încheiat la:
a) San Stefano; b) Berlin; c) Paris; d) Viena.
26. Tratatul care stabilea ca Bulgaria devine Mare Principat sub dominaţia Porţii s-a încheiat la:
27. Prevedere diferita a tratatului de la Berlin faţa de San Stefano:
a) independenţa Serbiei; b) independenţa României; c) Bosnia şi Herţegovina intrau sub
administrarea Austro-Ungariei; d) Rusia solicită schimb de teritorii cu România.
28. Principatul Bulgariei era redus teritorial în urma tratatului de la:
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzala între ele;
b. daca ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătură cauzală între ele;
29. în 1873, Carol I a pus problema independenţei în faţa Consiliului de Miniştri; ideile
domnitorului erau în concordanţa cu cele ale clasei politice.
30. Liberalii Lascâr Catargiu şi P.P. Carp erau favorabili apropierii de Rusia; conservatorii
considerau că obţinerea independenţei depindea de relaţiile diplomatice cu Germania şi
Austro-Ungaria.
31. In primăvara anului 1876, „Problema orientala” s-a agravat; România s-a declarat neutra.
32. Noul guvern liberal a vrut să pregătească diplomatic participarea României la lupta cu
turcii; Ion C. Brâtianu a avut în august 1876 o întrevedere cu Franz Iosif la Sibiu, iar în
septembrie la Livadia cu ţarul Alexandru al II-lea.
33. în septembrie 1876 s-au desfăşurat tratative româno-ruse la Livadia; negocierile s-au
încheiat cu o înţelegere privind independenţa României.
34. Convenţia româno-rusă a fost semnată de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu şi de
omologul sau rus; era stabilită trecerea armatei ruse pe teritoriul ţarii noastre spre Balcani în
regimul rezervat armatelor prietene.
35. La 9 mai 1877, la interpelarea parlamentarului N. Fleva, Kogălniceanu proclamă
independenţa; armata rusă înaintează în Balcani în mai multe direcţii.
36. Cheia victoriei din Balcani era cucerirea Plevnei; aceasta controla drumurile strategice
Vidin-Tâmovo, Nicopole-Sofia-Constantinopol.
37. La Plevna otomanii puteau surprinde şi înconjura coloana principala rusă; înaintarea rusă
condusă de arhiducele Nicolae s-a oprit la Plevna.
111
38. în august 1877, Rusia a acceptat constituirea unui front românesc sub comanda lui Carol;
a fost respinsă ideea unei convenţii militare scrise.
39. Noul atac asupra Plevnei a fost organizat de ziua ţarului; singurul succes a fost cucerirea
redutei Griviţa I.
40. La propunerea lui Carol, Plevna a fost supusă asediului; la 28 noiembrie Osman Paşa s-a
predat ofiţerilor ruşi.
41. După capitularea Plevnei românii au primit misiunea de a apăra flancul vestic; în
februarie 1878 s-a încheiat pacea şi apoi armistiţiul de la San Stefano.
42. Dezbaterile parlamentare au respins propunerea ruşilor de a schimba judeţele din sudul
Basarabiei cu Dobrogea; se susţinea menţinerea integrităţii teritoriale.
43. Anglia şi Franţa erau nemulţumite de poziţia câştigată de Rusia în Balcani; Germania a
organizat noi tratative de pace.
44. Delegaţia României la Congresul de la Berlin era condusă de Carol I; delegaţia română
cerea garantarea integrităţii teritoriale a României.
45. Independenţa României a fost recunoscuta în 1878 de Franţa şi Rusia; suveranitatea
naţionala a îngăduit afirmarea unei politici externe proprii.
46. La Berlin independenţa României a fost recunoscută condiţionat; independenţa a creat
condiţii pentru consolidarea sistemului politico-instituţional al României.
47. înaintarea otomană s-a izbit de fortăreaţa Plevna; aceasta era întărită cu 14 redute.
48. Asalturile asupra Plevnei au fost respinse; arhiducele Nicolae i-a cerut lui Carol să
intervină.
49. Rusia a încălcat textul convenţiei de la 4/16 aprilie 1877; delegaţia româna nu a fost
primită la tratatul de la Berlin.
50. Negocierile de la Livadia s-au încheiat fără semnarea unei convenţii româno-ruse care ar
fi reglementat trecerea trupelor ruse pe teritoriul ţârii noastre; convenţia s-a semnat la 4 aprilie
1877 la Bucureşti.
51. Convenţia de la 4 aprilie 1877 însemna, automat, participarea armatei române la
operaţiile militare din Balcani; armata română intrâ în acţiune în 1877 preluând apărarea Dunării
pe linia Tumu-Severin-Câlâraşi.
52. La Berlin Marile Puteri au recunoscut justeţea revendicărilor României prezentate în
discursul său de Kogălniceanu; în 1880 Franţa, Anglia şi Germania au recunoscut independenţa
ţării noastre.
53. în 1876, a existat un consens al partidelor politice cu privire la modalitatea de obţinere a
independenţei; la 9 mai 1877 este proclamata independenţa României în Adunarea Deputaţilor.
54. în 1876, a avut loc înţelegerea de la Reichstadt dintre Rusia şi Austro-Ungaria; în timpul
războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, Austro-Ungaria a fost neutră.
55. La 12/24 aprilie 1877, armata rusă începe traversarea României; imediat după aceasta în
ţara noastră este decretată mobilizarea generală.
56. în aprilie 1877, otomanii au bombardat malul românesc; artileria româneasca a ripostat
şi între România şi Imperiul Otoman s-a instaurat oficial starea de râzboi.
57. Rusia nu şi-a respectat promisiunile fâcute Austro-Ungariei la Reichstadt în iunie 1876
şi la Budapesta în ianuarie 1877; Austro-Ungaria a cerut anularea tratatului de la San Stefano.
58. în perioada agravării noii crize orientale, România se afla în sistemul de garanţie
colectivă a Marilor Puteri; Rusia semnează convenţia de la 4 aprilie 1877 de la Bucureşti.
59. Declaraţia lui Kogălniceanu de la 9 mai 1877 de a rupe orice legătură cu Poarta
inaugurează politica faptului împlinit; Marile Puteri au încercat sâ medieze conflictul balcanic.
60. La Berlin Marile Puteri au recunoscut necondiţionat independenţa României; în urma
acestui tratat România a primit Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.
61. în 1877, Rusia a refuzat sâ semneze o convenţie militară cu România; aceasta intenţiona
să ne ia cele trei judeţe în schimbul Dobrogei, Cahul, Ismail şi Bolgrad.
62. în primăvara anului 1876, „Criza orientală” s-a agravat; România a promis în aceste
împrejurări sprijin popoarelor răsculate.
63. La 9 mai 1877, Adunarea Deputaţilor şi Senatul au proclamat independenţa României;
trupele române au participat la luptele de la Vidin.
m . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
64. A. Carol I a ridicat problema independenţei în guvern. B. întâlnirea de la Reichstadt.

C. întâlnirea de la Budapesta.
65. A. Convorbirile româno-ruse de la Livadia. B. Rusia declară război Turciei şi începe
traversarea României. C. Arhiducele Nicolae trimite telegrama prin care îi solicită lui Carol
ajutor militar.
66. A. Este proclamată independenţa României în Senat. B. întâlnirea lui Ion C. Brătianu cu
Franz Iosif la Sibiu. C. Prim-ministrul Lascâr Catargiu proclamă neutralitatea României faţâ de
conflictul din Balcani.
67. A. Al treilea asalt asupra Plevnei. B. Mihail Kogălniceanu proclamă independenţa
României. C. Osman Paşa se predă armatei române.
68. A. Trupele române sunt trimise sâ acţioneze în direcţia Vidin-Belogradcik. B. Armata
română trece în sudul Dunării. C. Instalarea guvernului Ion C. Brătianu, care obţine
independenţa României.
69. A. Bosnia şi Herţegovina sunt declarate autonome. B. Bosnia şi Herţegovina sunt date
spre administrare Austro-Ungariei. C. Parlamentul României respinge schimbul de teritorii
dintre România şi Rusia de la San Stefano.
70. A. Independenţa României este condiţionată de modificarea articolului 7 din Constituţie.
B. Kogălniceanu declară că statul român va rupe orice legătură cu Imperiul Otoman.
C. Adoptarea Constituţiei otomane prin care România este proclamată provincie privilegiată.
71. A. Rusia declară că va schimba Dobrogea cu cele trei judeţe din sudul Basarabiei.
B. Muntenegru devine independentă. C. Bulgaria devine mare principat sub dominaţia Porţii.
72. A. Plevna este supusă asediului . B. Al treilea asalt asupra Plevnei. C. Declanşarea
răscoalei bulgare, a revoluţiei junilor turci şi a războiului sârbo-croato-muntenegrean.
73. A. Rusia acceptă constituirea unui front românesc sub comanda lui Carol I.
B. Iniţiativele diplomatice ale lui I.C. Brâtianu. pentru obţinerea independenţei C. Marele duce
Nicolae cere sprijinul lui Carol I.
TEST!
României Mari (secolele XVm-XX)
1. Atentatul de la Sarajevo a avut loc la:

a) 15/28 iuniel914; b) 15/28 iulie 1914; c) 21 iulie/3 august 1914; d) 3/16 august 1914.
2. Războiul a fost declanşat de:
a) Tripla Alianţă; b) Tripla înţelegere; c) ambele tabere; d) Antanta.
3. La 15/28 iulie 1914 Austro-Ungaria a atacat:
a) Serbia; b) Rusia; c) Turcia; d) Franţa.
4. Consiliul de Coroană de la Sinaia a fost prezidat de:
a) rege; b) prim-ministru; c) mitropolit; d) preşedintele parlamentului.
5. Cei mai mulţi lideri conservatori au susţinut:
a) neutralitatea; b) expectativa armată; c) intrarea în război alături de Antanta; d) intrarea
în război alături de Puterile Centrale.
6. Atitudinea de neutralitate a României era motivata prin:
a) alianţa încheiată cu Antanta; b) faptul că nu a fost prevenita de aliatul sau la izbucnirea
războiului; c) Austro-Ungaria a refuzat ajutorul oferit de România; d) România nu dorea sa se
implice în război pentru că nu avea motive.
7. La data declanşării războiului România era aliată cu:
a) Tripla Alianţă; b) Antanta; c) Tripla înţelegere; d) Rusia.
8. După moartea lui Carol I responsabilitatea politicii externe şi-a asumat-o:
a) I.I.C. Brătianu; b) I.C. Brătianu; c) Tache Ionescu; d) Nicolae Titulescu.
9. încă din 1914 România a încheiat o înţelegere formala pentru „a acţiona pentru lichidarea
Austro-Ungariei” cu:
a) Franţa; b) Italia; c) Rusia; d) Turcia.
10. Ţarâ cu care România a încheiat o convenţie în 1914 prin care era recunoscut dreptul
României de a ocupa teritoriile austro-ungare locuite de români:
a) Franţa; b) Italia; c) Rusia; d) Turcia.
11. Convenţiile politice şi militare care stipulau condiţiile intrării României în război au fost
semnate cu Antanta la:
a) 4/17 august 1914; b) 14/27 august 1914; c) 4/17 august 1916; d) 14/27 august 1916.
12. După patru luni de luptă armata româna pierdea:
a) 1/2 din teritoriu; b) 1/4 din teritoriu; c) 2/3 din teritoriu; d) 1/8 din teritoriu.
13. în campania din 1916 armata română a fost înfrânta la:
a) Turtucaia; b) Mârăşeşti; c) Balcic; d) Vama.
14. La 14/27 august 1916 România a declarat război:
a) Germaniei; b) Austro-Ungariei; c) Rusiei; d) Turciei.
15. Generalul care a condus ofensiva Triplei Alianţe în Carpaţi a fost:
a) von Falkenheim; b) von Mackensen; c) Sarrail; d) Alexeev.
16. Generalul care a câştigat lupta pentru trecatorile Moldovei cu deviza „Pe aici nu se trece”
a fost:
a) Alexandru Averescu; b) Eremia Grigorescu; c) David Praporgescu; d) Constantin
Prezan.
17. Bucureştiul este pierdut după bătălia de la:
a) Neajlov-Argeş; b) Turtucaia; c) Zimnicea; d) trecâtoarea Jiului.
18. La sfârşitul anului 1916, regele şi guvernul s-au retras la:
a) Târgovişte; b) Iaşi; c) Câmpulung; d) Adjud.
19. în iama anului 1916-1917 frontul s-a stabilizat:
a) în sudul Moldovei; b) în Dobrogea; c) în Oltenia; d) pe linia Neajlov-Argeş.
20. Conducătorul forţelor de ocupaţie care a intrat în Bucureşti la 23 noiembrie/6 decembrie
1916 a fost:
a) von Falkenheim; b) Mackensen; c) Sarrail; d) Alexeev.
21. Guvernul de uniune naţională de la Iaşi din decembrie 1916 îl avea ca prim ministru pe:
a) Al. Averescu; b) Take Ionescu; c) I.C. Brâtianu; d) I.I.C. Brâtianu.
22. In guvernul de uniune naţională de la Iaşi au intrat şi:
a) conservatorii; b) conservatorii-democraţi; c) socialiştii; d) social-democraţii.
23. Ofensiva armatei române la Marâşti a avut-o Armata a doua, condusă de:
a) Alexandru Averescu; b) Eremia Grigorescu; c) David Praporgescu; d) Constantin Prezan.
24. România a fost nevoită să iasă din război datorită:
a) succeselor Puterilor Centrale pe front în 1917; b) ieşirii Rusiei din război;
c) ameninţărilor Austro-Ungariei; d) ameninţărilor Germaniei.
25. Pacea de la Buftea-Bucureşti a fost semnată de prim-ministrul:
a) I.I.C. Brâtianu; b) Al. Marghiloman; c) C. Coandâ; d) Al. Averescu.
26. Primul stat care a luptat alături de Tripla Alianţă şi a capitulat a fost:
a) Bulgaria; b) Germania; c) Imperiul Otoman; d) Austro-Ungaria.
27. Singurul câştig al păcii de la Buftea-Bucureşti a fost recunoaşterea:
a) unirii României cu Bucovina; b) unirii României cu Basarabia; c) ocupării sudului
Dobrogei de către România; d) controlului navigaţiei pe Dunăre de către România.
28. La 26 noiembrie/9 decembrie 1917 România:
a) a câştigat lupta de la Oituz; b) a încheiat armistiţiul cu Puterile Centrale; c) a adus la
conducere guvernul Marghiloman; d) a semnat pacea cu Puterile Centrale.
29. Regele Ferdinand a ordonat armatei să reintre în război la data de:
a) 23 octombrie 1918; b) 18 noiembrie 1918; c) 28 octombrie 1918; d) 22 octombrie 1918.
30. Regele Ferdinand s-a reîntors la Bucureşti în fruntea trupelor sale la:
a) 18 decembrie 1918; b) 18 noiembrie 1918; c) 16 noiembrie 1918; d) 28 octombrie 1918.
31. Susţinea intrarea României în război alături de Puterile Centrale în 1914:
a) I.I.C. Brâtianu. b) N. Filipescu; c) P.P. Carp; d) Al. Averescu.
32. Expectativa armată era susţinută în 1914 de:
a) guvernul liberal; b) guvernul conservator; c) P.P. Carp; d) regele Carol I.
33. Neutralitatea definitivă era susţinuta de:
a) liberali; b) socialişti; c) conservatori; d) conservatori democraţi.
34. Intrarea României în război alături de Antanta era susţinuta de:
a) majoritatea opiniei publice; b) socialişti; c) Carol I; d) P.P. Carp;
35. „România se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi aliaţii sâi în tot ce priveşte
preliminariile, tratativele de pace, ca şi discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotărârii
conferinţei de pace” sunt probleme stabilite la:
a) tratatul de alianţa din 4 august 1916; b) pacea de la Bucureşti, 1918; c) armistiţiul de la
Focşani, 1917; d) înţelegerea cu Italia, 1914.
36. Eveniment istoric care a avut loc la data de 21 iulie 1914:
a) Consiliul de Coroană de la Sinaia; b) Consiliul de Coroană de la Cotroceni-Bucureşti;
c) înţelegerea formală cu Italia; d) Convenţia cu Rusia.
116
3 7 .1.I.C. Brâtianu a semnat convenţia politică şi militară cu:
a) Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia; b) Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania;
c) Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Austro-Ungaria; d) Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Serbia.
38. Ţară care la 18 februarie/3 martie 1918 a încheiat pace separată cu Puterile Centrale:
a) Rusia; b) România; c) Bulgaria; d) Italia.
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătura cauzala între ele;
b. dacâ ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătura cauzală între ele;
39. La 15 iunie 1914 a avut loc un atentat în capitala Serbiei căruia i-a căzut victimă
moştenitorul tronului Austro-Ungariei; o lună mai târziu Austro-Ungaria a atacat Serbia.
40. Atentatul de la Sarajevo a constituit cauza declanşării Primului Război Mondial; în acel
moment România era aliată cu Puterile Centrale.
41. Poziţia ţării noastre faţă de război a fost stabilita printr-o decizie a Parlamentului; în
perioada 1914-1916, România a adoptat o poziţie de neutralitate.
42. După moartea lui Carol I responsabilitatea politicii externe i-a revenit lui 1.1. C. Brâtianu;
acesta a renunţat imediat la neutralitate.
43. Expectativa armată era susţinută de liberali; socialiştii erau de părere câ România trebuie
să rămână neutră.
44. Neutralitatea definitiva a fost susţinută de socialişti; social-democraţia a ieşit puternic
divizată din râzboi.
45. Prin convenţia încheiata în 1914 cu Rusia, aceasta recunoştea României dreptul asupra
Basarabiei; în vara anului 1916 aliaţii occidentali au acceptat condiţiile lui I.I.C. Brâtianu.
46. La 4 august 1916, I.I.C. Brâtianu a semnat convenţia politica şi militară cu Antanta;
regele Carol I a fost de acord cu cele două documente.
47. La 4 august 1916,1.C. Brâtianu a semnat documentele de alianţă cu Antanta; aceasta
promitea României sprijin pentru îndeplinirea dezideratului unităţii naţionale.
48. Deşi România a intrat în râzboi cu ajutorul promis de Antanta, ea a pierdut după patru
luni de luptă 2/3 din teritoriul ţării; armata română a fost înfrântă în 1916.
49. în 1916, România era înconjurata din trei părţi de duşmani; ea avea de aparat o frontiera
de 1 400 km.
50. Aliaţii nu şi-au respectat promisiunile; planul de râzboi obliga România la o ofensiva pe
trei fronturi.
51. Ofensiva românească pe frontul de sud a încetat odată cu înfrângerea de la Turtucaia; în
1916 armata austro-germană a reuşit să străpungă trecâtorile Carpaţilor Meridionali.
52. La 23 noiembrie 1916, Bucureştiul a fost ocupat de mareşalul von Mackensen; tezaurul
României a fost confiscat de autorităţile germane.
53. In ianuarie 1916, frontul s-a stabilizat în sudul Moldovei; capitala a fost stabilită
temporar la Iaşi.
54. In decembrie 1916, s-a format la Iaşi un guvern de uniune naţională; el era condus de
prim-ministrul I. C. Brătianu.
55. Principalele obiective pe plan intern ale guvernului de uniune naţională de la Iaşi au fost
reforma agrara şi electorala; exista teama de posibile tulburări sociale.
56. In primăvara anului 1917, în Rusia începe revoluţia; la 23 martie 1917, regele Carol I
promite soldaţilor reforma agrara şi electorală.
57. Prin convenţia din 1914, România promitea Rusiei o neutralitate „binevoitoare”; în
contrapartida, Rusia recunoştea drepturile României asupra tuturor teritoriilor româneşti aflate
sub dominaţie străina.
58. Revoluţia izbucnita în Rusia a dus la diminuarea puterii de lupta a armatei imperiale ruse;
Puterile Centrale obţin victorii în vara anului 1917 pe frontul din Moldova.
59. La 21 iulie/3 august 1914, în cadrul Consiliului de Coroană de la Sinaia, regele Carol I
a stabilit poziţia oficială a României faţa de râzboi; atitudinea de neutralitate a fost motivată prin
faptul câ Austro-Ungaria nu a fost atacată.
60. Consiliul de Coroana de la Sinaia din 14 august 1916 a aprobat oficial tratatele de alianţă
cu Antanta; România a declarat război Austro-Ungariei.
61. Sfârşitul războiului a dus la o răsturnare a situaţiei în favoarea Antantei; regele Carol I la
28 octombrie 1918 ordona armatei sâ reintre în lupta.
62. Pacea de la Bucureşti de la 24 aprilie/7 mai 1918 a fost semnată de prim-ministrul
Alexandru Averescu; regele Ferdinand nu a promulgat legea pentru ratificarea tratatului de pace.
63. în Rusia a avut loc lovitura de stat bolşevică; la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 România
a semnat armistiţiul cu Puterile Centrale.
64. în toamna anului 1916, România a fost învinsă; I.I.C. Brătianu a trecut la lărgirea
guvernului şi la formarea unui guvern de uniune naţionala la Iaşi.
65. Spre sfârşitul anului 1917, trupele ruseşti care se retrăgeau de pe front ameninţau să
destabilizeze ţara; guvernul de la Bucureşti ia măsuri pentru dezarmarea lor.
m . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c ro n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
66. A. România aderă la Tripîa Alianţă. B. Se declanşează Primul Război Mondial. C.

Atentatul de la Sarajevo.
67. A. România accepta o neutralitate „binevoitoare” faţa de Rusia. B. România declară război
Austro-Ungariei. C. Consiliul de Coroană de la Sinaia decide că România să rămână neutră.
68. A. Ultimul ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea este obligat să abdice. B. Consiliul de Coroană
de la Cotroceni. C. Armistiţiul României cu Puterile Centrale.
69. A. Convenţia politică încheiată de România cu Antanta. B. Proclamaţia regelui
Ferdinand către trupele sale. C. Formarea guvernului de uniune naţională de la Iaşi.
70. A. Bătălia de la Turtucaia. B. Bătălia de la Mârăşti. C. Bătălia de la Mârăşeşti.
71. A. Lovitura de stat bolşevică. B. Von Mackensen intră în Bucureşti. C. Tezaurul
României este trimis în Rusia.
72. A. Semnarea tratatului de pace de la Buftea-Bucureşti. B. Moartea lui Carol I.
C. Ofensiva armatei române în Transilvania.
73. A. Antanta (Tripla înţelegere). B. Puterile Centrale (Tripla Alianţa). C. Frontul se
stabilizează în sudul Moldovei.
74. A. Trupele române sunt înfrânte pe Neajov-Argeş. B. Regele Ferdinand ordonă armatei
sa reintre în război. C. Armistiţiul de la Focşani.
75. A. Misiunea militară franceză condusă de HenriBerthelot instruieşte armata română. B.
Atacul austro-german de la Oituz este respins de români. C.încheierea păcii ruso-germane de la
Brest-Litovsk.
76. A. Aducerea guvernului Constantin Coandâ. B. Generalul Eremia Grigorescu apară
trecâtorile Carpaţilor spre Moldova. C. Generalii I. Dragalina şi David Praporgescu apară Valea
Jiului şi Valea Oltului.
77. A. Ocuparea Bucureştiului de către von Mackensen. B. Tezaurul României este trimis la
Pertograd. C. Ofensiva lui Al. Averescu la Mârăşti.
78. A. Rusia rupe relaţiile diplomatice cu România şi îi confiscă tezaurul. B. Regele
Ferdinand intră în Bucureşti în fruntea trupelor sale. C. Al. Marghiloman încheie pacea de la
Bucureşti.
79. A. Ofensiva victorioasă a armatei române în Transilvania. B. Sudul României este
ocupat de către Puterile Centrale. C. România aderă la Tripla Alianţă.
80. A. Reorganizarea armatei române în Armata I şi Armata a Il-a. B. Implicarea celor două
blocuri militare în conflict. C. România este subordonată economic şi politic Puterilor Centrale.

României Mari (secolele XVTQ-XX)
1. Realizarea idealului naţional a fost posibilă pentru România în condiţiile afirmării pe plan
internaţional a principiului:
a) separării puterilor în stat; b) responsabilităţii ministeriale; c) autodeterminării;
d) guvernării reprezentative.
2. Primul teritoriu care s-a unit cu România în 1918 a fost:
a) Bucovina; b) Transilvania; c) Basarabia; d) Dobrogea.
3. Partidul Naţional Moldovenesc s-a format la Chişinău în:
a) martie/aprilie 1917; b) aprilie/mai 1917; c) mai/iunie 1917; d) februarie/martie 1917.
4. La 8 octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni întrunit la Chişinău a proclamat
autonomia:
a) Basarabiei; b) Bucovinei; c) Transilvaniei; d) Banatului.
5. La 2-6 noiembrie 1917, a avut loc Congresul de constituire a organului reprezentativ al
Basarabiei numit:
a) Consiliul Directorilor Generali; b) Sfatul Ţării; c) Consiliul Naţional; d) Consiliul Dirigent.
6. Consiliul de Directori Generali era condus de:
a) Petre Erhan; b) Ion Inculeţ; c) Pantelimon Halippa; d) Iancu Flondor.
7. Primul preşedinte al Republicii Democrate Moldoveneşti proclamata la 2 decembrie 1917 a fost:
a) Petre Erhan; b) Ion Inculeţ; c) Pantelimon Halippa; d) Iancu Flondor.
8. Armata română a trecut Prutul şi a restabilit ordinea în Basarabia la:
a) 2 decembrie 1917; b) 8 octombrie 1917; c) 12 ianuarie 1918; d) 24 ianuarie 1918.
9. La 13 ianuarie 1918 puterea sovietelor instaurată la Petrograd a rupt relaţiile diplomatice cu:
a) România; b) Basarabia; c) Ungaria; d) Germania.
120
10. Tezaurul românesc fusese trimis la Petrograd:
a) înainte de ocuparea Bucureştiului; b) după ocuparea Bucureştiului; c) la declanşarea
războiului; d) la sfârşitul războiului.
11. Rezultatul votului Sfatului Ţârii de la 27 martie 1918 a fost comunicat prim-ministrului
României:
a) I.I.C. Brătianu; b) Al. Averescu; c) Al. Marghiloman; d) Al. Vaida-Voevod.
12. Regele Ferdinand a promulgat actul unirii Basarabiei cu România prin decretul din;
a) 27 martie 1918; b) 28 aprilie 1918; c) 22 aprilie 1918; d) 29 aprilie 1918.
13. Parlamentul României ratifică unirea Basarabiei cu România la:
a) 27 martie 1918; b) 29 decembrie 1919; c) 22 aprilie 1918; d) 18 decembrie 1918.
14. Manifestul „Către popoarele mele credincioase” privind organizarea pe baze federale a
Austro-Ungariei a fost lansat de împăratul;
a) Franz Iosif; b) Franz Ferdinand; c) Carol I; d) Ferdinand al II-lea.
15. în octombrie 1918, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit:
a) Consiliul Naţional Român din Austria; b) Consiliul Naţional Român din Bucovina;
c) Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti; d) Biroul Executiv.
16. La 9 octombrie 1918 C. N. R. din Bucovina a cerat oficial:
a) dreptul la autodeterminare; b) autonomie; c) independenţă; d) neutralitate.
17. La 14/27 octombrie 1918 Adunarea Constituantă a Bucovinei a hotărât:
a) unirea cu România; b) unirea cu celelalte provincii româneşti din imperiu; c) unirea cu
Ucraina; d) unirea cu Ungaria.
18. Unirea Bucovinei cu România a fost hotărâtă la 15/28 noiembrie 1918 la:
a) Iaşi; b) Chişinâu; c) Bucureşti; d) Cernăuţi.
19. La această hotărâre au aderat locuitorii:
a) germani şi polonezi; b) evrei şi ucraineni; d) germani şi ucraineni; d) evrei şi germani.
20. Regele Ferdinand a promulgat actul unirii Bucovinei cu România prin decretul din:
a) 27 martie 1918; b) 28 aprilie 1918; c) 22 aprilie 1918; d) 18/31 decembrie 1918.
21. La 29 septembrie/l2 octombriel918 reprezentanţii P.N.R. au adoptat „Declaraţia de
autodeterminare a românilor din Transilvania” la:
a) Arad; b) Cluj; c) Sibiu; d) Oradea.
22. Declaraţia P.N .R ., având valoarea unei declaraţii de independenţă, a fost prezentată în
Parlamentul Ungariei la 18/31 octombrie 1918 de către deputatul:
a) Iuliu Maniu; b) AI. Vaida-Voevod; c) Gheorghe Pop de Bâseşti; d) Vasile Goldiş.
23. Organismul politic unic al românilor din Transilvania care a coordonat lupta pentru unire
a fost:
a) Consiliul Naţional Român Central; b) Consiliul Naţional Român; c) Consiliul Naţional
Central Român; d) Consiliul Dirigent.
24. Ca urmare a tratativelor cu reprezentanţii guvernului ungar din 13-14 noiembrie 1918,
aceştia au oferit românilor:
a) autodeterminarea; b) autonomia; c) independenţa; d) posibilitatea organizării unui plebiscit.
121
25. La 7 noiembrie 1918 a fost publicat:
a) manifestul „Istoria ne cheamă la fapte”; b) manifestul „Către popoarele lumii”;
c) manifestul „Către naţiunea română”; d) manifestul „Către popoarele mele credincioase”.
26. Adunarea Naţională de la Alba-Iulia din 18 noiembrie/l decembrie a fost deschisă de:
a) Iuliu Maniu; b) Al. Vaida-Voevod; c) Gheorghe Pop de Bâseşti; d) Vasile Goldiş.
27. Rezoluţia Unirii a fost prezentată de:
28. Numărul delegaţilor aleşi care au participat la Adunare a fost de:
a) 1 223; b) 1 224; c) 1 228; d) 1 229.
29. Marele Sfat Naţional era un organ cu rol:
a) legislativ; b) executiv; c) judecătoresc; d) cultural.
30. Consiliul Dirigent era prezidat de:
31. Regele Ferdinand a promulgat actul unirii Transilvaniei cu România prin decretul din:
a) 27 martie 1918; b) 11 decembriel918; c) 22 aprilie 1918; d) 18/31 decembrie 1918.
32. Dupâ Marea Unire, suprafaţa României era de:
a) 137 000 km2; b) 295 049 km2; c) 240 000 km2; d) 290 000 km2.
33. „Votul obştesc, direct, egal şi secret pentru ambele sexe de la 21 de ani” era prevăzut în:
a) Rezoluţia Adunării de la Alba-Iulia; b) manifestul „Câtre popoarele lumii”;
c) manifestul „Câtre naţiunea română”; d) manifestul „Câtre popoarele mele credincioase”.
34. C.N.R.C. din Transilvania era alcătuit din:
a) 6 membri; b) 8 membri; c) 12 membri; d) 24 membri.
35. Forul executiv stabilit la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia era:
a) Consiliul Directorilor Generali; b) Consiliul Dirigent; c) Biroul Executiv; d) Marele
Sfat Naţional.
36. Odată cu inaugurarea dualismului austro-ungar organismul care lua decizii politice
pentru Transilvania era:
a) Dieta din Cluj; b) Dieta din Sibiu; c) Guvernul de la Budapesta; d) Guvernul de la Bucureşti.
37. Imperiul Austro-Ungar, ca şi cel ţarist s-au prăbuşit în condiţiile înfrângerii Puterilor
Centrale; la 27 martie 1918 Basarabia s-a unit cu România.
38. După Primul Râzboi Mondial s-au prăbuşit Imperiul Ţarist, Imperiul Autro-Ungar şi s-au
afirmat principiile autodeterminării şi al naţionalităţilor; Basarabia, Bucovina şi Transilvania
s-au unit cu România.
39. In fruntea mişcării pentru autonomia Basarabiei s-a aflat Partidul Naţional Moldovenesc;
acesta a fost creat în martie 1918.
40. Sfatul Ţării a proclamat Republica Democratică Moldovenească; la 27 martie Sfatul Ţârii
a decis în unanimitate unirea Basarabiei cu România.
41. Ucraina avea tendinţa de a-şi extinde stăpânirea asupra Basarabiei; mişcarea pentru
autonomie se intensifică.
42. în octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni proclamă independenţa Republicii
Moldoveneşti; organul reprezentativ al Basarabiei a devenit Sfatul Ţârii.
43. La solicitarea Consiliului Directorilor Generali, armata română a pătruns în Basarabia pentru
a restabili ordinea; la 13/26 ianuarie 1918 Rusia ţaristă rupe relaţiile diplomatice cu România.
44. La 27 martie 1918 Sfatul Ţării a decis, cu majoritate de voturi, unirea Basarabiei cu
România; rezultatul votului a fost transmis la Bucureşti prim-ministrului Al. Marghiloman.
45. împăratul Carol I propune la 3 octombrie 1918 federalizarea imperiului; deputaţii români
din Parlamentul de la Viena au format C.N.R. din Austria.
46. Asupra Bucovinei ridicau pretenţii ucrainenii; deputaţii ucraineni se bazau pe sprijinul
trupelor române.
47. La 14octombrie 1918, a fost convocată Adunarea Naţională Constituantă de la Chişinău;
la această dată bucovinenii au decis sâ se unească cu toţi românii din imperiu.
48. La 22 aprilie 1918, regele Ferdinand semna decretul de promulgare a actului unirii Basarabiei
cu România; unirea a fost recunoscuta ulterior în cadrul Conferinţei de pace de la Paris în 1919.
49. România a participat la Primul Râzboi Mondial din dorinţa de a înfăptui întregirea
naţională; în acest sens ea s-a alăturat Triplei Alianţe.
50. „Declaraţia de la Oradea” a fost prezentată la 18 noiembrie în Parlamentul de la Viena;
aceasta poate fi considerata o declaraţie de independenţă.
51. La 30-31 octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central, care va
coordona lupta pentru unire în Transilvania; prin numărul lor P.N.R. domina C.N.R.C.
52. Consiliul General al Bucovinei a votat în unanimitate, la 15 noiembrie 1918, unirea
Bucovinei cu România; germanii şi polonezii au aderat la această hotărâre.
53. Manifestarea de la Alba-Iulia de la 18 noiembrie/l decembrie 1918 a avut un caracter
plebiscitar; la aceasta au participat peste 100 000 de oameni, precum şi 1 228 de delegaţi aleşi.
54. La 9-19 noiembrie 1918, C. N.R.C. a adresat guvernului maghiar o notâ ultimativă, prin
care cerea întreaga putere de guvernare în Transilvania; acesta s-a conformat cererii românilor.
55. Congresul General al Bucovinei a votat în unanimitate, la 15 noiembrie 1918, unirea
Bucovinei cu România; bucovinenii condiţionau unirea de realizarea unui program de înnoiri
sociale.
123
56. C.N.R.C. a lansat manifestul „Istoria ne cheamă la fapte”; la 1 decembrie 1918 la Alba-
Iulia au venit peste 100 000 de oameni.
57. Iancu Flondor a fost o importanta personalitate politică susţinătoare a unirii Basarabiei
cu România; Sfatul Ţării era organul reprezentativ al Basarabiei autonome constituit în toamna
anului 1918.
58. La Alba-Iulia, Marele Sfat Naţional a fost desemnat ca organ executiv; rezoluţia adoptată
la Alba-Iulia cerea „votul universal, direct, egal, secret... pentru cetăţenii de ambele sexe în
vârstă de 21 de ani”.
59. România s-a alăturat Antantei pentru că urmărea să obţină, alături de această tabără,
deplina unitate naţională; Primul Război Mondial a adâncit criza de structură a Austro-Ungariei
şi a grăbit procesul de destrămare a dublei monarhii.
60. în martie 1917 s-a constituit Partidul Democrat Moldovenesc; Ucraina a formulat
pretenţii teritoriale asupra nordului Bucovinei.
61. La 15 noiembrie 1918 Bucovina s-a unit cu România; reprezentanţii tuturor celorlalte
etnii au recunoscut legitimitatea acestui act.
62. Aceeaşi persoană care a deschis lucrările Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia de la
1 decembrie 1918 a fost aleasă şi în fruntea Marelui Sfat Naţional; Consiliul Dirigent reprezenta
forul executiv.
63. Consiliul Directorilor Generali a solicitat sprijin militar guvernului român pentru a uşura
unirea cu România; la 12 ianuarie 1918, armata română a trecut Prutul în Basarabia.
m . A l e g e ţ i v a r ia n t a c a re d e s e m n e a z ă o r d i n e a c r o n o lo g i c ă a c e lo r tr e i a s p e c te d i n fie c a r e
g ru p a j d e m a i jo s :
64. A. Formarea Consiliului Naţional Român din Bucovina. B. Formarea Partidului

Naţional Moldovenesc. C. In Basarabia se intensifică mişcarea pentru autonomie.
65. A. Guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România. B. Se
desfăşoară la Chişinâu Congresul ostaşilor moldoveni. C. Este proclamată Republica
Democratică Moldovenească.
66. A. Proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti. B. „Declaraţia de
la Oradea”. C. C.N.R.C. convoacă Adunarea Naţională de la Alba-Iulia.
67. A. Se constituie Adunarea Constituanta a Bucovinei. B. Este publicat manifestul
C.N.R.C. intitulat „Câtre naţiunea română”. C. Este publicat în ziarul „Românul” manifestul
„Istoria ne cheamă la fapte”.
124
68. A. Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia. B. Congresul General al Bucovinei
votează unirea cu România. C. Tratativele de la Arad dintre C.N.R.C. şi reprezentanţii
guvernului maghiar.
69. A. Consiliul Directorilor Generali solicită sprijinul armatei române. B. Lovitura de stat
bolşevică de la Petrograd. C. Constituirea Consiliului Naţional Român din Austria.
70. A. Decretul lege prin care regele Ferdinand promulgă actul unirii Basarabiei cu
România. B. Consiliul Naţional Român din Bucovina cere sprijinul armatei române.
C. Congresul ostaşilor moldoveni.
71. A. Adunarea de la Cernăuţi se proclamă Adunare Constituantă. B. Formarea organului
unic de coordonare a mişcării pentru unire din Transilvania. C. Germanii şi polonezii aderă la
hotărârea Congresului General al Bucovinei.
72. A. Sfatul Ţării. B. Marele Sfat Naţional. C. Biroul executiv din Bucovina.
73. A. Iancu Flondor. B. Ion Inculeţ. C. Iuliu Maniu.
74. A. Tratativele româno-maghiare de la Arad. B. Notă ultimativă prin care C.N.R.C. cere
întreaga putere de guvernare în Transilvania. C. Sfatul Ţârii proclamă independenţa Republicii
Moldoveneşti.
TEST UL
României Mari (secolele XVIII-XX)
1. în toamna anului 1920 a fost dată reforma:

a) financiară; b) monetara c) agrara; d) electorală.
2. Reforma finaciară a fost iniţiata de ministrul de finanţe:
a) Take Ionescu; b) Nicolae Titulescu; c) Ion I.C. Brătianu; d) Al. Vaida-Voevod.
3. Legea administrativa a României Mari a fost adoptata în anul:
a) 1924; b) 1925; c) 1926; d) 1920.
4. Biserica româna devine autocefală în anul:
a) 1924; b) 1925; c) 1926; d) 1920.
5. Legea electorala din 27 martie 1926 avut ca urmare:
a) dispariţia partidelor conservatoare; b) înfiinţarea de noi partide; c) consolidarea
poziţiilor unui singur partid; d) apariţia sciziunilor şi grupărilor disidente.
6. La 29 decembrie 1919, primul Parlament al României Mari:
a) a ratificat unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România; b) a dizolvat
organele regionale de conducere; c) a dat decretul lege de expropriere a marilor proprietăţi
rurale; d) a introdus votul universal.
7. Consecinţă politică a introducerii votului universal în noiembrie 1918 a fost:
a) diminuarea situaţiei economice a marilor proprietari funciari; b) creşterea rolului politic
al moşierilor; c) apariţia unor noi partide politice; d) consolidarea P.N.L.
8. încoronarea lui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari a avut loc la
Alba-Iulia la:
a) 15 octombrie 1922; b) 1 decembrie 1922; c) 15 noiembrie 1922; d) 29 decembrie 1919.
9. Consiliul de Coroană întrunit la Sinaia l-a proclamat moştenitor al Coroanei pe:
a) fiul lui Ferdinand; b) nepotul lui Ferdinand; c) Carol; d) nepotul de frate al lui
Ferdinand.
10 . în perioada încoronării lui Ferdinand şi a reginei Maria, prim-ministru al României era:
a) Take lonescu; b) Nicolae Titulescu; c) Ion I.C. Brâtianu; d) Al. Vaida-Voevod.
11. Criza dinastică s-a declanşat în România în anul:
a) 1924; b) 1925; c) 1926; d) 1927.
12 . în scrisoarea din 12 decembrie 1925, principele Carol îl anunţa pe Ferdinand ca:
a) renunţă la prerogativele de moştenitor la tron; b) se va întoarce imediat în ţară; c) a
negociat un tratat economic cu Anglia; d) a semnat o alianţă politică cu Anglia.
13. Consiliul de Coroană din 31 decembrie 1925:
a) a acceptat hotărârea prinţului moştenitor cu privire la moştenirea tronului; b) a respins
hotărârea prinţului moştenitor cu privire la moştenirea tronului; c) i-a dat ordin sâ se întoarcă în
ţară; d) l-a proclamat moştenitor pe Carol.
14. La 4 ianuarie 1926 Parlamentul l-a proclamat moştenitor pe:
a) Mihai, fiul lui Ferdinand; b) Mihai, fiul lui Carol; c) Carol; d) principele Nicolae,
fratele lui Carol.
15. Pentru exercitarea prerogativelor regale în lipsa regelui s-a instituit:
a) o regenţă; b) o locotenenţâ domnească; c) un consiliu de coroanâ; d) un comitet.
16. Opoziţia a început să facâ agitaţie pe tema revenirii lui Carol în ţara pentru a lovi în:
a) P.N.L. b) P.N.Ţ. c) Liga Poporului; d) legionari.
17. Dupâ moartea lui Ferdinand, s-a format un curent de opinie care care îl prezenta pe Carol ca:
a) salvator; b) uzurpator; c) element negativ; d) politician nepriceput.
18. Perioada 1930-1940 a fost perioada:
a) crizei economice; b) restauraţiei carliste; c) crizei dinastice; d) monarhiei autoritare.
19. Conducător al opoziţiei în perioada campaniei electorale în vederea alegerilor din 1937:
a) Vintilă Brâtianu; b) Iuliu Maniu; c) Constantin, I. C. Brâtianu; d) Gh. Tâtărescu.
20. Obiectivul sau principal era răsturnarea guvernului:
a) C. Argetoianu; b) Gr. Tâtărescu; c) Vintilă Brâtianu; d) Iuliu Maniu.
21. P.N.Ţ. a semnat în 1937 un pact de neagresiune electorală cu:
a) C. Zelea-Codreanu; b) O. Goga; c) V. Brâtianu; d) Constantin I.C. Brâtianu.
22. Pe primul loc la alegerile din 1937 s-a situat:
a) P.N.Ţ.; b) P.N.L.; c) Garda de Fier; d) P.S.D.
23. Pe locul al treilea cu 15, 58% din voturi s-a situat:
a) P.N.Ţ.; b) P.N.L.; c) Garda de Fier; d) P.S.D.
24. La 28 decembrie 1937 regele l-a desemnat sâ formeze guvernul pe:
a) C. Zelea-Codreanu; b) O. Goga; c) V. Brâtianu; d) Constantin I.C. Brâtianu,
25. Aducând la conducere un partid mai slab, Carol al II-lea a urmărit sâ:
a) câştige timp pentru instaurarea regimului personal; b) creeze partide de dreapta;
c) limiteze activitatea partidelor politice; d) încurajeze şi alte partide mai mici.
26. La 10 februarie 1938, Carol al II-lea a adus la conducere guvernul prezidat de:
a) Octavian Goga; b) Miron Cristea; c) C. Zelea-Codreanu; d) Iuliu Maniu.
27. Ministrul apărării în noul guvern era:
a) O. Goga; b) I. Maniu; c) I. Antonescu; d) A. Călinescu.
28. Pentru a-şi asigura un suport politic, Carol al II-lea a:
a) introdus starea de asediu şi cenzură; b) numit prefecţi din rândul ofiţerilor superiori;
c) constituit partidul Frontul Renaşterii Naţionale; d) creat breslele.
n . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u .
a. dacă ambele enunţuri sunt adevârate şi exista legătura cauzală între ele;
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legâturâ cauzală între ele;
29. Monopolul guvernamental şi parlamentar al liberalilor şi conservatorilor dispare odată cu

introducerea votului universal; s-a produs o lărgire considerabilă a drepturilor politice şi o
democratizare a vieţii publice din ţară.
30. Noua lege electorală din 27 martie 1926 afecta egalitatea voturilor; voturile acordate
grupării majoritare aveau o putere de desemnare mai mare.
31. Regele Carol I a respectat limitările impuse de Constituţia din 1923; el a fost un monarh
constituţional.
32. La 12 decembrie 1925, Caroi al II-lea a renunţat la prerogativele de moştenitor la tron;
Consiliul de Coroană de la Sinaia i-a acceptat decizia.
33. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul l-a proclamat moştenitor al tronului pe Mihai, fiul lui
Ferdinand; în perioada 1927-1930, prerogativele monarhului au fost exercitate de regenţa.
34. Instalarea la conducerea României a regenţei la 4 ianuarie 1926 a dus la erodarea prestigiului
monarhiei; revenirea lui Carol în ţară şi proclamarea lui ca rege a pus capăt crizei dinastice.
35. După alegerile din 1937, Carol al II-lea a căutat sâ câştige timp pentru a-şi instaura
regimul personal; el a adus la conducere un partid mai slab, L.A.N.C., prezidat de O. Goga.
36. Când Carol a fost instalat rege sub numele de Carol al II-lea, la guvernare se afla P. N. L .;
Carol al II-lea era adeptul monarhiei autoritare.
37. Carol al II-lea a desfiinţat sistemul politic bazat pe pluripartidism; el şi-a consolidat
puterea.
38. Din ordinul lui Carol al II-lea, Armând Călinescu a căutat sa distrugă Garda de Fier; la
21 septembrie 1939 prim-ministrul A. Călinescu a fost asasinat de legionari.
III. A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
39. A. Legea „primei electorale”. B. Legiferarea votului universal în România. C. Reforma

financiara a lui Nicolae Titulescu.
40. A. Legea de unificare administrativă. B. încoronarea lui Ferdinand ca suveran al
României Mari. C. înfiinţarea Patriarhiei române.
41. A. Legiferarea reformei agrare postbelice. B. Moartea regelui Ferdinand. C. încheierea
pactului de neagresiune electorală dintre P.N.Ţ. şi Garda de Fier.
42. A. începe „criza dinastică”. B. Proclamarea regelui minor Mihai. C. încetarea crizei
dinastice.
43. A. începutul marii crize economice mondiale. B. Guvernul patriarhului Miron Cristea,
C. Asasinarea lui Comeliu Zelea-Codreanu.
44. A. Legionarii sunt pe locul al treilea la alegerile parlamentare. B. Asasinarea lui Armând
Călinescu. C. Este asasinat cel de-al doilea ministru în exerciţiul funcţiunii.
45. A. Dizolvarea partidelor politice în timpul monarhiei carliste. B. Crearea Partidului
Frontul Renaşterii Naţionale. C. Parlamentul decide crearea regenţei.
46. A. P.N.L. nu reuşeşte să obţină cele 40% din voturi pentru a-şi asigura majoritatea
parlamentară. B. Guvernul Octavian Goga - guvernul celor 44 de zile. C. Moartea lui Ion I.C.
Brâtianu.
TESTUL
României Mari (secolele XVTO-XX)
1. Domnitor regulamentar instalat în Moldova care şi-a manifestat deschis opoziţia faţă de
revoluţionari în 1848:
a) Grigore Alexandru Ghica; b) Barbu Ştirbei; c) Gheorghe Bibescu; d) Mihail Sturdza.
2. Obiectiv politic al revoluţionarilor de la 1848 din Ţara Românească:
a) drepturi politice pentru naţiunea română; b) recunoaşterea Bisericii Ortodoxe;
c) independenţa administrativă şi legislativă; d) adunare generală compusă din reprezentanţi ai
tuturor stărilor.
3. Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia de la 18 noiembrie/l decembrie 1918
solicită în domeniul agriculturii:
a) introducerea maşinilor agricole; b) înlăturarea evreilor din acest domeniu; c) reforma
agrară radicală; d) desfiinţarea clâcii.
4. Prim-ministru al României în timpul căruia România s-a proclamat neutră faţă de
conflictul din Balcani din 1876 a fost:
a) Mihail Kogălniceanu; b) Lascâr Catargiu; c) Barbu Catargiu; d) Ion C. Brâtianu.
5. Teritoriu care a fost reintegrat statului român în 1978:
a) sudul Basarabiei; b) Cadrilaterul; c) Dobrogea; d) Bucovina.
6. Pentru a ieşi din izolarea diplomatică de dupâ Războiul de Independenţă, România s-a
alăturat:
a) Antantei; b) Triplei înţelegeri; c) Triplei Alianţe; d) înţelegerii Balcanice.
7. în campania din 1916 armata română a luptat pe:
a) un front; b) douâ fronturi; c) trei fronturi; d) patru fronturi.
129
8. La 26 noiembrie/9 decembrie 1917 România:
a) a obţinut victoria de la Oituz; b) a încheiat armistiţiul cu Puterile Centrale; c) a semnat
pacea cu Tripla Alianţa; d) a reintrat în luptă pentru alungarea trupelor inamice.
9. Sfatul Ţârii constituit în noiembrie 1917 era condus de:
a) Petre Erhan; b) Ion Inculeţ; c) Iancu Flondor; d) Sextil Puşcariu.
10. La 15 octombrie 1922 când a fost încoronat Ferdinand ca suveran al României Mari, la
guvernare se aflau:
a) ţărăniştii; b) liberalii; c) social-democraţii; d) conservatorii.
a. dacâ ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b. daca ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătura cauzală între ele;
11. Liderii P.N.L. au participat alături de cei ai P.N.Ţ. la ceremonia de încoronare a lui
Ferdinand organizată la Alba-Iulia la 15 octombrie 1922; I.I.C. Brătianu şi Ferdinand s-au stins
din viaţa în acelaşi an.
12. In septembrie 1918, a avut loc contraofensiva trupelor conduse de Sarrail la Salonic, care
a străpuns liniile bulgare; la 28 octombrie 1918, regele Carol I a ordonat trupelor române sâ
reintre în lupta.
13. Carol al II-lea a declanşat în 1925 o criza dinastică; Consiliul de Coroană întrunit la
Sinaia l-a proclamat moştenitor pe Mihai, fiul lui Carol.
14. In campania din 1917, armata română a luptat pe două fronturi; dupâ instaurarea
regimului bolşevic, continuarea rezistenţei devenise imposibilă.
15. în 1895, în România a fost introdusă „rotativa guvernamentală”; regele a devenit arbitrul
vieţii politice.
16. în 1864, România se afla în sistemul de garanţie colectivă a Marilor Puteri; noua
constituţie adoptată în mai 1864 se intitula Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
17. La 18/30 mai 1848, Dieta din Cluj a votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria; la
adunarea din septembrie s-a abandonat legalitatea şi s-a trecut la faza militară.
18. Separarea puterilor în stat se aplică în Moldova şi Ţara Românească odată cu
Regulamentele organice; vămile interne au fost desfiinţate în Ţara Românească în 1831.
19. Primul program politic al Şcolii Ardelene a fost Supplex Libellus Valachorum;
reprezentanţii acestei şcoli cereau „ştergerea denumirilor jignitoare de toleraţi şi aşezarea
românilor în rândul naţiunilor regnicolare”.
20. Ionică Tâutul, reprezentant al marii boierimi, cerea în Constituţia cărvunarilor „egalitatea
în faţa legii”; Iosif al II-lea a dat în 1781 Edictul de toleranţa religioasa.
m . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
21. A. Codul Callimachi. B. Cererile norodului românesc. C. Pravilniceasca condică.

22. A. Ion Câmpineanu, în „Act de unire şi independenţă”, cere înlăturarea suzeranităţii
otomane şi a protectoratului rusesc. B. Petiţia Supplex Libellus. C. Dinicu Golescu în
„însemnarea călătoriei mele” cere unirea tuturor provinciilor în Dacia Mare.
23. A. Petiţia naţională. B. Proclamaţia de la Islaz. C. Petiţia ţârii.
24. A. Rezoluţiile adunărilor ad-hoc. B. Se constituie Principatele Unite ale Moldovei şi
Ţării Româneşti sub suzeranitatea otomană şi garanţia colectiva a Marilor Puteri. C. Primul
guvern unic este instalat la Bucureşti.
25. A. Se organizează ministerul de externe. B. Modificarea statutului de organizare interna
a Principatelor. C. Unificarea serviciilor de vamă.
26. A. România intră în Primul Război Mondial. B. Se formează la Iaşi guvernul de uniune
naţională. C. Stabilizarea frontului în sudul Moldovei.
27. A. România încheie pacea cu Puterile Centrale. B. Manifestul „Câtre naţiunea română”.
C. Formarea C.N.R.C. în Transilvania.
28. A. încoronarea lui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia. B. Carol al II-lea îl
numeşte premier pe Octavian Goga. C. Mihai este desemnat prinţ moştenitor.
29. A. Se formează Consiliul Naţional Român din Bucovina. B. Se formează Consiliul
Naţional Român din Austria. C. Congresul General al Bucovinei votează cu unanimitate de
voturi unirea cu România.
30. A. Parlamentul decide constituirea regenţei. B. Moartea lui Ferdinand. C. Pactul de
neagresiune electorală Iuliu Maniu - C. Zelea-Codreanu.
131
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism
şi disidenţă anticomunistă
1. România a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite la:

a) 23 august 1944; b) 23 august 1945; c) 23 august 1943; d) 6 martie 1945.
2. In arestarea mareşalului Ion Antonescu a fost implicat şi mareşalul palatului:
a) Nicolae Râdescu; b) Constantin Sânătescu; c) Lucreţiu Pătrâşcanu; d) Mihai
Romniceanu.
3. Primul guvern format în seara zilei de 23 august 1944 îl avea în frunte pe:
a) Nicolae Râdescu; b) Constantin Sânătescu; c) Lucreţiu Pătrâşcanu; d) Mihai
Romniceanu.
4. Singurul comunist intrat în guvernul de la 23 august a fost:
a) Emil Bodnâraş; b) Lucreţiu Pătrâşcanu; c) Ana Pauker; d) Petru Groza.
5. Alianţa de mici partide de stânga aflate sub controlul comuniştilor care s-a conturat la
mijlocul lunii octombrie 1944:
a)P.M .R. b)F.N .D . c)F.P.D . d)P.C.R.
6. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri în al doilea guvern Sânătescu era:
7. La 6 decembrie 1944 a fost instalat un nou guvern prezidat de:
a) Nicolae Râdescu; b) Constantin Sânătescu; c) Lucreţiu Pătrâşcanu; d) Petru Groza.
8. In acest guvern, vicepreşedinta Consiliului de Miniştri, ministerele justiţiei, muncii,
educaţiei naţionale, comunicaţiilor erau deţinute de:
a) social-democraţi; b) comunişti; c) ţărănişti; d) liberali.
9. Primul guvern procomunist instalat la 6 martie 1945 era prezidat de:
10. Trupele sovietice au intrat în Bucureşti la:
a) 23 august 1944; b) 30 august 1944; c) 30 august 1945; d) 23 august 1945.
11. Ministru al justiţiei care în toamna anului 1944 a facilitat înlăturarea elitei intelectuale
din viaţa politică:
12. Guvernul Petru Groza nu a fost recunoscut de:
a) U.R.S.S. şi S.U.A; b) U.R.S.S. şi Marea Britanie; c) Marea Britanie şi S.U.A.;
d) U.R.S.S. şi Franţa.
132
13. Regele Mihai a intrat în greva regală la:
a) 23 august 1944; b) 23 august 1945; c) 23 august 1946; d) 30 august 1944.
14. Din partea opoziţiei în Cabinetul Groza au fost incluşi:
a) Iuliu Maniu şi Constantin I. C. Brâtianu; b) Emil Haţieganu şi Mihail Romniceanu;
c) Iuliu Maniu şi Mihail Romniceanu; c) Iuliu Maniu şi Emil Haţieganu.
15. B.P.D., alianţă condusă de P.C.R., a falsificat alegerile din:
a) 19 noiembrie 1944; b) 19 noiembrie 1945; c) 19 noiembrie 1946; d) 30 decembrie
1947.
16. în iulie 1947, în urma înscenării de la Tâmâdâu, a fost dizolvat:
a) P.S.D.; b) P.N.L.; c) P.N.Ţ.; d) Frontul Plugarilor.
17. Lider politic care a murit în 1953 în închisoarea de la Sighet:
a) Iuliu Maniu; b) Ion Mihalache; c) Gh. I. Brâtianu; d) Constantin Argetoianu.
18. Lider politic care a murit în 1963 în închisoarea de Ia Râmnicul Sărat:
a) Iuliu Maniu; b) Ion Mihalache; c) Gh. I. Brâtianu; d) Constantin Argetoianu.
19. în august 1947 şi-a suspendat activitatea:
a) P.S.D.; b) P.N.L.; c) P.N.Ţ.; d) P.N.L.-Brâtianu.
20. Republica Populară Română a fost proclamată la:
a) 23 august 1944; b) 19 noiembrie 1946; c) 30 decembrie 1947; d) 6 martie 1945.
21. Unificarea P.C.R. cu P.S.D., din care a rezultat P.M.R. (partid unic), a avut loc la
congresul din:
a) februarie 1945; b) februarie 1947; c) februarie1948; d) februarie 1949.
22. La 11 iunie 1948:
a) au fost naţionalizate mijloacele de producţie; b) s-a lansat Planul Valev; c) s-a început
colectivizarea; d) s-a elaborat prima Constituţie comunistă.
23. Potrivit Planului Valev, România trebuia să:
a) intervină militar în Cehoslovacia; b) furnizeze produse agrare pentru ţările din
C.A.E.R.; c) dezvolte industria pe baza planurilor cincinale; d) elaboreze o nouă reformă agrară.
24. An care a marcat eşecul economiei planificate:
a) 1948; b) 1958; c) 1965; d) 1980.
25. Datoria externă a României a atins nivelul maxim de 11 miliarde de dolari în anul:
a) 1975; b) 1980; c) 1981; d) 1983.
26. încheierea plăţii datoriei externe a avut loc în:
a) martie 1989; b) martie 1985; c) martie 1986; d) martie 1987.
27. La 23 martie 1945:
a) s-a elaborat o nouă Constituţie; b) s-a legiferat reforma agrară; c) a început
colectivizarea; d) s-a creat primul sovrom.
28. Cotele obligatorii au existat între anii:
a) 1945-1957; b) 1951-1958; c) 1950-1958; d) 1952-1958.
133
29. Structurile colectiviste cuprindeau în 1962:
a) 94% din suprafaţa agricolă a ţării; b) 95% din suprafaţa agricolă a ţării; c) 96% din
suprafaţa agricolă a ţarii; d) 97% din suprafaţa agricolă a ţării.
30. Primul plan anual a început în anul:
a) 1948; b) 1949; c) 1950; d) 1951.
31. Primul plan cincinal a fost în perioada:
a) 1955-1960; b) 1951-1955; c) 1954-1959; d) 1950-1955.
32. Industrializarea forţată punea accent pe:
a) industria constructoare de maşini; b) industria alimentară; c) industria lemnului;
d) industria textilă.
33. Prima victima în lupta pentru preluarea puterii politice de către Gheorghe Gheorghiu-Dej
a fost:
a) Lucreţiu Pâtrâşcanu; b) Ştefan Foriş; c) Miron Constantinescu; d) Ana Pauker.
34. Fost ministru al justiţiei arestat în 1948 şi executat în 1954:
a) Lucreţiu Pătrăşcanu; b) Ştefan Foriş; c) Miron Constantinescu; d) Ana Pauker.
35. Gruparea moscovita a fost înlăturată de Gheorghe Gheorghiu-Dej în anul:
a) 1950; b) 1951; c) 1952; d) 1953.
36. Din gruparea moscovită a P.M.R. făceau parte:
a) Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu; b) Ana Pauker, Vasile Luca, Lucreţiu
Pătrăşcanu; c) Ana Pauker, Vasile Luca, Ştefan Foriş; d) Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca,
Teoharie Georgescu.
37. în august 1948:
a) s-a introdus modelul sovietic de organizare a învăţământului prin noua lege a
învăţământului; b) Biserica Ortodoxă a fost subordonată total statului comunist prin Legea
cultelor; c) Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată; d) a avut loc primul Congres al P.M.R.
38. Primul director al D.G.S.P. cu rang de ministru a fost:
a) Gheorghe Pintilie; b) Alexandru Nicolski; c) Vladimir Mazuru; d) Boris Grunberg.
39. An care marchează retragerea trupelor sovietice din România:
a) 1957; b) 1958; c) 1959; d) 1960.
40. Deportările în Bărăgan, pe fondul accentuării conflictului dintre Stalin (U.R.S.S.) şi Tito
(Iugoslavia), au început în:
a) 1951; b) 1955; c) 1956; d) 1958.
41. Organizarea primelor nuclee de partizani în zonele de munte au început în:
a) 1945; b) 1946; c) 1959; d) 1958.
42. în zona Muscelului grupele de partizani erau conduse de:
a) fraţii Amăuţoiu şi col. Arsenescu b) fraţii Amăuţoiu şi Ion Gavrilâ Ogoreanu; c) col.
Arsenescu şi Ion Gavrilâ Ogoreanu; d) Vasile Motrescu şi Toma Amăuţoiu.
43. în august 1964:
a) a fost dată „Declaraţia C.C. al P.M .R. în problemele mişcării comuniste şi
muncitoreşti internaţionale”; b) au fost eliberaţi ultimii 10 000 de deţinuţi politici; c) România a
refuzat să intervină militar în Cehoslovacia; d) România a stabilit relaţii diplomatice cu Republica
Federală Germania.
44. Disident român care în 1977 a iniţiat mişcarea de solidaritate cu Cehoslovacia, „Charta 77”:
a) Mircea Dinescu; b) Vlad Georgescu; c) Paul Goma; d) Gheorghe Calciu-Dumitreasa.
45. Preot disident:
a) Gheorghe Calciu-Dumitreasa; b) Dan Petrescu; c) Paul Goma; d) Vlad Georgescu.
46. Revolta minerilor din Valea Jiului a avut loc în:
a) 1976; b) 1977; c) 1987; d) 1989.
47. Prin adoptarea legii din 11 iunie 1948, P.M.R. a urmărit:
a) adoptarea modelului cultural sovietic; b) organizarea societăţilor mixte româno-sovietice;
c) lichidarea proprietăţii private; d) crearea lagărelor de muncă.
48. Organism economic care grupa U.R.S.S. şi statele satelite:
a) Comintem; b) Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.); c) Pactul de la
Varşovia; d) O.N.U.
49. Principala urmare demografică a colectivizării a fost:
a) organizarea gospodăriilor agricole colective (G.A.C.); b) confiscarea proprietăţilor
funciare până la 50 de ha; c) exodul rural; d) despăgubirea ţăranilor care intrau în G. A.C.
50. Societăţile mixte româno-sovietice, create în urma unui acord economic încheiat la
Moscova, care activau în principalele sectoare ale economiei româneşti, forma directă de
exploatare economică din partea U.R.S.S. se numeau:
a) companii româno-sovietice; b) sovromuri; c) C.A.E.R.; d) G.A.C.
51. Modelul „democraţiilor populare” introdus de regimul de ocupaţie sovietica în România
începând cu prima jumătate a anului 1948:
a) marxism; b) leninism; c) stalinism; d) stahanovism.
52. Sistemul de decizie a unei autorităţi centrale prin care întreaga economie era programată
şi organizată pe baza unui plan se numea:
a) centralism economic; b) descentralizare; c) naţionalizare; d) reeducare.
53. Liderul P.M.R. în perioada 1945-1965 a fost:
a) Petru Groza; b) Gheorghe Gheorghiu-Dej; c) Lucreţiu Pătrăşcanu; d) Nicolae Ceauşescu.
54. „Declaraţia C.C. al P.M .R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale”, care respingea amestecul U.R.S.S. în problemele statelor comuniste, a fost
adoptată în:
a) aprilie 1963; b) aprilie 1964; c) aprilie 1965; d) august 1964.
55. Ţăranul înstărit cu proprietăţi de până la 50 de ha, care angaja forţă de muncă şi închiria
maşini se numea:
a) fermier; b) chiabur; c) moşnean; d) răzeş.
56. Monopolul puterii politice de către un partid unic sprijinit de o puternică poliţie politică este:
a) stalinismul economic; b) stalinismul politic; c) stalinismul cultural; d) etatizare.
57. Ruperea legăturilor cu Occidentul şi adoptarea modelului sovietic - proletcultismul -
reprezintă:
a) stalinismul economic; b) stalinismul politic; c) stalinismul cultural; d) etatizare.
58. Conform statisticilor oficiale, au fost arestaţi pentru refuzul de a se înscrie în gospodăriile
colective:
a) 40 000 de ţărani; b) 50 000 de ţărani; c) 80 000 de ţărani; d) 60 000 de ţărani.
59. Distincţie comunistă instituită în 1951 şi acordată celor care îşi depăşeau normele de
producţie:
a) Ordinul Lenin; b) Steaua României; c) Erou al Războiului Antifascist; d) Erou al
Muncii Socialiste.
60. Colectivizarea s-a realizat prin:
a) împroprietărirea ţăranilor; b) înlocuirea gospodăriilor individuale cu gospodării
agricole colective; c) mutarea forţată a populaţiei în altă regiune; d) modernizarea rapidă a
agriculturii.
61. Acţiunea de a trece în proprietatea statului unele întreprinderi, zăcăminte etc. aflate în
proprietate particulară:
a) centralism economic; b) descentralizare; c) naţionalizare; d) colectivizare.
62. B.N.R. devine banca de stat în anul:
a) 1945; b) 1946; c) 1947; d) 1948.
63. Curent cultural ale cărui principii estetice se reduceau la ideea formarii unei culturi pur
proletare şi respingea valorile oricărei alte culturi:
a) revoluţie culturală; b) proletcultism; c) stalinizare; d) naţionalism.
64. Instrument folosit de comunişti pentru a impune monopolul în domeniul învăţământului:
a) introducerea învăţământului primar obligatoriu; b) depolitizarea învăţământului;
c) epurările masive ale personalului didactic; d) glorificarea istoriei românilor.
65. Instrument folosit de comunişti pentru ca nicio informaţie potrivnică regimului să nu
ajungă publică;
a) cenzură; b) etatizare; c) reeducare; d) deportare.
66. Concept de inspiraţie maoistâ aplicat dupâ vizita lui N. Ceauşescu în China şi Coreea de
Nord prin adoptarea tezelor Plenarei din iulie 1971:
a) revoluţie culturală; b) proletcultism; c) stalinizare; d) naţionalism.
67. Fost ministru al justiţiei executat de comunişti:
a) Ion Mihalache; b) Gheorghe Tâtârescu; c) Lucreţiu Pătrăşcanu; d) Ana Pauker.
68. Deportările în Câmpia Bărăganului au afectat îndeosebi minoritatea:
a) maghiară; b) sârbâ; c) evreiască; d) turcă.
69. Membru al P.C.R. care se consacra exclusiv muncii de partid:
a) activist; b) disident; c) partizan; d) proletar.
136
70. Metoda de represiune extrema utilizată de comunişti era:
a) deportarea; b) executarea opozanţilor; c) închisoarea; d) arestarea.
71. Zona geografică în care erau deportaţi cu predilecţie cei care se opuneau politicii de
sovietizare a României era:
a) Sighet; b) Delta; c) Bărăgan; d) zona Muscel.
72. Forma de represiune mascată folosită de Securitate după eliberarea ultimilor deţinuţi politici:
a) închisoarea; b) internarea în spitalele de psihiatrie; c) deportarea; d) exilarea.
73. Forma de rezistenţa anticomunista care s-a manifestat îndeosebi în zonele de munte
puternic împădurite:
a) răscoală; b) mişcare de partizani; c) deportare; d) disidenţa.
74. Plan al sovieticilor care propunea să se creeze o zonă economică internaţională formată
din părţi din U.R.S.S., România şi Bulgaria, care ar fi fost exploatată în interesul primei ţări:
a) Marshall; b) Valev; c) Dawes; d) cincinal.
75. Experimentul „reeducării” deţinuţilor politici, menit sâ inoculeze teroarea în rândul
opozanţilor regimului s-a desfăşurat între anii 1949 şi 1950 în închisoarea de la:
a) Gherla; b) Aiud; c) Piteşti; d) Sighet.
76. Rival politic înlăturat de Gheorghe Gheorghiu-Dej prin mijloace brutale:
a) Petru Groza; b) Ion Gheorghe Maurer; c) Lucreţiu Pătrăşcanu; d) Emil Bodnâraş.
77. Prim-ministru al guvernului în perioada 1945-1952:
a) Petru Groza; b) Chivu Stoica; c) Ion Gheorghe Maurer; d) Ilie Verdeţ.
a) Petru Groza; b) Chivu Stoica; c) Ion Gheorghe Maurer; d) Ilie Verdeţ.
a) Petru Groza; b) Chivu Stoica; c) Ion Gheorghe Maurer; d) Gheorghe Gheorghiu-Dej.
80. Nicolae Ceauşescu a întrerupt cursul liberalizării după 1971, în urma unei vizite în:
a) Occident; b) China şi Franţa; c) China şi Coreea de Nord; d) China şi Cuba.
81. Academia Româna a fost şi-a schimbat denumirea în Academia R.P.R. în:
a) iulie 1948; b) iunie 1948; c) august 1948; d) august 1958.
82. Perioada cea mai prielnică pentru viaţa culturală a României a fost:
a) 1945-1948; b) 1948-1958; c) 1965-1974; d) 1974-1989.
83. în anii 1950, patriotismul era asimilat cu:
a) internaţionalismul; b) şovinismul; c) naţionalismul; d) iredentismul.
84. Securitatea a avut rol preponderent de:
a) tribunal comunist; b) procuratură; c) poliţie politică; d) organism economic.
85. La 30 decembrie 1947, regele Mihai este silit să abdice şi România devine:
a) monarhie constituţională; b) republică populară; c) republică socialistă; d) republică
prezidenţială.
86. Lider comunist înlăturat de Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1957:
a) Ştefan Foriş; b) Lucreţiu Pătrăşcanu; c) Teoharie Georgescu; d) Miron Constantinescu.
137
87. Adjunctul ministrului de externe sovietic care a făcut presiuni asupra regelui Mihai să
aducâ un guvern procomunist era:
a) Molotov; b) Vîşinski; c) Hruşciov; d) Troţki.
88. Liberal care a fost ministru de externe în guvernul Petru Groza:
a) Constantin I.C. Brâtianu; b) Gheorghe Tâtârescu; c) Gh. Brâtianu; d) Mihail
Romniceanu.
89. Prin legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 se proclamă Republica Populară Română,
condusă de un prezidiu al cărui preşedinte era:
a) Petru Groza; b) Constantin I. Parhon; c) Mihail Sadoveanu; d) Georghe Gheorghiu-Dej.
90. Este lansat conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată:
a) la Congresul al Xl-lea al P.C.R. din 1974; b) la Congresul al Xll-lea al P.C.R. din
1978; c) la Congresul al XlV-lea al P.C.R. din noiembrie 1989; d) la Plenara C. C. alP.C.R. din
iulie 1971.
91. Majoritatea membrilor P.C.R. au fost:
a) ţărani; b) intelectuali; c) muncitori; d) disidenţi.
92. Primele nuclee de luptă anticomunista din munţi s-au format:
a) în prima jumătate a anului 1945; b) în a doua jumătate a anului 1945; c) în 1949; d) în 1956.
93. La 30 august 1948 se organiza:
a) Miliţia; b) Direcţia Generală a Securităţii Poporului; c) Direcţia Generală a Securităţii
Statului; d) Ministerul de Interne.
94. La 15 noiembrie 1987 a avut loc acţiunea de protest a muncitorilor din:
a) Braşov; b) Valea Jiului; c) Bucureşti; d) Iaşi.
95. Primul preşedinte al României a fost:
a) Ion Iliescu; b) Nicolae Ceauşescu; c) Emil Constantinescu; d) Petru Groza.
96. Proletcultismul a cunoscut maxima dezvoltare în secolul al XX-lea, deceniul:
a) cinci; b) şase; c) şapte; d) opt.
97. în istoria României, perioada 1965-1971 a fost o perioadă de:
a) liberalizare, măsuri populiste; b) întreruperea cursului liberalizării; c) promovare a
cultului personalităţii; d) criza acutâ a regimului comunist.
98. „Scrisoarea celor şase” din martie 1989:
a) propunea adoptarea liniei „naţionale” pe plan cultural; b) critica politica promovata de
Ceauşescu; c) aprecia reformismul lui Ceauşescu; d) aprecia relaţiile bune ale României cu
Occidentul.
H . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
b. dacâ ambele enunţuri sunt adevârate, dar nu exista legătură cauzală între ele;
138
99. în februarie 1948, P.M.R. a devenit partid unic; P.C.R.a fuzionat cuP.S.D.
100. România a adoptat modelul politic stalinist; în februarie 1948, P.M.R. a devenit partid
unic.
101. Lucreţiu Pătrăşcanu, exponent al grupării moscovite, a fost arestat în februarie 1948; în
aprilie 1954, el a fost executat.
102. Gruparea moscovita Ana Pauker - Vasile Luca a fost înlăturată în 1954; trupele
sovietice s-au retras din România în 1958.
103. România începe să se distanţeze faţă de Moscova; în aprilie 1954 a fost dată „Declaraţia
C.C. al P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”.
104. La Congresul P.M.R. din iulie 1965 s-a revenit la denumirea de P.C.R.; în funcţia de
secretar al C.C. al P.C.R. a fost ales Nicolae Ceauşescu.
105. La Congresul P.M.R. din iulie 1965 s-a abandonat conceptulmodelului unic al
construcţiei socialismului; Nicolae Ceauşescu a continuat distanţarea faţă de Moscova prin
,declaraţia C.C. al P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”.
106. Arestarea lui Ion Antonescu s-a făcut cu concursul regelui Mihai şi al generalului
Constantin Sânâtescu; liderii comunişti Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş erau la curent cu
această acţiune.
107. în toamna anului 1944 P.C.R. demarează lupta pentru acapararea puterii;în primul
guvern Sânâtescu a intrat liderul comunist Lucreţiu Pătrăşcanu.
108. In al doilea guvern Sânâtescu, liderii comunişti sunt mai bine reprezentaţi; în guvernul
Râdescu comuniştii au unele ministere cheie.
109. Comisarul sovietic Vîşinski a făcut presiuni asupra regelui Mihai să aducă pe comunişti
la putere; la 6 martie 1945 regele Mihai a adus guvernul procomunist Petru Groza.
110. Cu ajutorul ministrului justiţiei, Emil Bodnăraş este elaborată o nouă legislaţie de
inspiraţie sovietică; elita intelectuală este înlăturată din viaţa politică.
111. Programul P.C.R. de comunizare a ţârii avea de înfruntat pe plan politic două mari
obstacole, monarhia şi partidele politice; guvernul Groza n-a fost recunoscut de Marea Britanie
şi U.R.S.S.
112. Guvernul prezidat de Petru Groza n-a fost recunoscut de Marea Britanie şi S.U.A.; în
august 1945 regele Mihai intră în grevă regală.
113. La 23 august 1945, regele Mihai a intrat în grevă regală; Marea Britanie şi S.U.A. au
condiţionat recunoaşterea guvernului Groza de introducerea unor reprezentanţi ai partidelor de
opoziţie.
114. Petru Groza a acceptat sa intre în guvern din partea P.N.Ţ. Ion Mihalache; un obiectiv
important al acestui guvern a fost lichidarea partidelor politice de opoziţie.
115. Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost câştigate prin fraudă electorală de B.P.D.;
organele de presă ţărăniste şi liberale au fost interzise.
116. în iulie 1947 a avut loc înscenarea de la Tâmâdâu; P.N.Ţ. a fost interzis.
117. Iuliu Maniu şi Ion Mihalache au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă; ambii au murit
în închisori comuniste.
118. După înscenarea de la Tâmâdâu, în întreaga ţară era un climat de teroare; P.N.L.-
Brătianu şi-a suspendat activitatea în august 1947.
119. La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost obligat sâ abdice; ultimul bastion al legalităţii
interbelice era monarhia.
120. La 30 decembrie 1947 regele Mihai este silit să abdice; în seara aceleiaşi zile este
proclamată Republica Populară Română, în frunte cu un prezidiu alcătuit din cinci persoane.
121. în economie a fost adoptat modelul stalinist; la 11 iunie 1948 a fost adoptată Legea de
naţionalizare a principalelor mijloace de producţie.
122. în economie, România a urmat modelul sovietic folosind practicile staliniste; la 3
februarie 1948 s-a format partidul unic, P.M.R.
123. în 1964 Moscova a încercat să impună Planul Valev; industrializarea devenea o
necesitate organică a regimului comunist din România.
124. în timpul regimului comunist, investiţiile au fost orientate spre industria grea,
infrastructură şi petrochimie; industria bunurilor de consum a fost neglijată.
125. România s-a opus planului sovietic de a transforma C.A.E.R. într-un organism
suprastatal şi a respins Planul Valev; ţara noastră s-a retras din C.A.E.R..
126. La 23 martie 1945, guvernul Petru Groza a înfăptuit o reformă agrară; reforma trebuia
sâ atragă electoratul ţărănesc.
127. La 11 iunie 1948 a fost adoptată Legea de naţionalizare a întreprinderilor industriale şi
miniere; proprietarii întreprinderilor naţionalizate au primit despăgubiri.
128. în agricultură a fost adoptat modelul stalinist; Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie
1949 a decis transformarea socialistă a agriculturii.
129. Colectivizarea s-a făcut prin coerciţie; peste 80 000 de ţărani au fost arestaţi.
130. Asupra ţăranilor s-au făcut şi presiuni fiscale; în perioada 1945-1957, a funcţionat
sistemul cotelor obligatorii.
131. în timpul regimului comunist, industrializarea s-a realizat pe cale intensivă; comuniştii
considerau că industrializarea şi planificarea constituie motorul societăţii.
132. Oficial, C.A.E.R. anunţă că obiectivul urmărit era stabilirea unor relaţii reciproc
avantajoase; în realitate ţările membre erau subordonate economic U.R.S.S.
133. Veniturile obţinute de ţârani în C.A.P.-uri erau extrem de mici; în anii 1960 se produce
exodul rural.
134. în perioada 1945-1956, în România au funcţionat sovromuri; U.R.S.S. a fost
dezavantajată de existenţa lor.
135. Ca urmare a colectivizării, burghezia a dispărut; în 1962, G.A.C.-urile cultivau 96%
din pământul arabil al ţârii.
136. Regimul comunist a urmărit sâ generalizeze proprietatea de stat; naţionalizarea de la 11
iunie 1948 a lovit în interesele moşierilor.
137. în perioada 1948-1964, represiunea politică folosea sintagma distrugerea „duşmanilor
poporului”; cadrele din armată, justiţie, învăţământ, „demascate” ca legionari, fascişti, trădători,
au fost condamnate.
138. Procesul de desovietizare a fost întrerupt de Nicolae Ceauşescu; în „epoca Nicolae
Ceauşescu” puterea a fost treptat monopolizata de cuplul prezidenţial.
139. Represiunea comunista a cuprins toate palierele, inclusiv pe unii lideri comunişti;
Ştefan Foriş, Lucreţiu Pătrâşcanu, Miron Constantinescu, Constantin Argetoianu au căzut
victime represiunii comuniste.
140. în perioada 1949-1962, a avut loc procesul de colectivizare; comuniştii au ţinut cont de
valorile tradiţionale ale gospodăriilor ţărăneşti.
141. Odată cu modificările din structurile statului, economice, sociale sau politice, a fost
declanşată şi o „revoluţie culturală”; mari personalităţi culturale şi artistice ale României au fost
excluse din Academia R.P.R.
142. Preluându-se modelul sovietic, şcoala a fost politizată; istoria românilor a fost
mistificată prin negarea valorilor naţionale.
143. Armata sovietică a ocupat România; în complicitate cu forţele politice locale, s-a
început sovietizarea ţârii noastre.
144. Adversarii regimului comunist şi mulţi foşti lideri politici au fost supuşi regimului de
exterminare la Canalul Dunâre-Marea Neagră; alţi opozanţi ai politicii de sovietizare au fost
deportaţi în Bărăgan.
145. Guvernul comunist a decretat unificarea Bisericii Greco-Catolice cu cea Ortodoxă la
începutul anului 1948; au fost luate măsuri represive împotriva înalţilor prelaţi care s-au opus
fuziunii.
146. Dupâ vizita în China şi în Coreea de Nord, Nicolae Ceauşescu a accentuat caracterul
represiv al regimului; activitatea propagandistică şi ideologică a scăzut în intensitate.
147. în anii 1960, Gheorghe Gheorghiu-Dej se distanţează treptat de Moscova; în august
1964, au fost eliberaţi din închisori ultimii 10 000 de deţinuţi politici.
148. Nicolae Ceauşescu a fost un anticomunist; el a refuzat în 1968 să intervină în
Cehoslovacia alături de trupele Tratatului de la Varşovia.
149. Perioada 1965-1971 a fost o perioadă de liberalizare şi de măsuri populiste luate de
Ceauşescu; Tezele din iulie 1971 adoptate de C.C. al P.C.R. se refereau la continuarea
liberalizării creaţiei artistice.
150. Apogeul „epocii Nicolae Ceauşescu” este reprezentat de anii 1980; în această perioadă
a existat o relativă liberalizare.
151. Sovieticii îşi retrag trupele în 1958 din România ca urmare a detaşării comuniştilor
români faţâ de Moscova; momentul culminant al detaşării l-a reprezentat „Declaraţia C.C. al
P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”.
152. Noul lider de la Kremlin, Hruşciov, a continuat în totalitate linia politica începută de
Stalin; în 1956 el a dat ordin Armatei Roşii sa intervină militar împotriva revoluţiei
anticomuniste din Ungaria.
153. Securitatea statului român a reuşit să-şi creeze o reţea de informatori şi turnători rar
întâlnită în lume; organele noastre de securitate erau conduse numai de ofiţeri sovietici.
154. Se practică reeducarea prin muncă a „elementelor ostile regimului” introdusă prin
Codul Muncii din 1950; pentru cei mai periculoşi oponenţi ai regimului s-au folosit închisorile.
155. Securitatea şi-a adaptat metodele la noile condiţii după eliberarea în 1964 a tuturor
deţinuţilor politici; mulţi oponenţi ai regimului au luat drumul lagărelor de muncă după acest
eveniment.
156. Colectivizarea s-a fâcut prin coerciţie; în multe localităţi din ţară au avut loc revolte.
157. După 1953 în România s-a încercat diminuarea presiunii exercitate asupra ţăranilor; în
Polonia şi în Ungaria aveau loc frământări ale ţăranilor.
158. Procesul colectivizării agriculturii a fost şi unul dintre factorii care au determinat lupte
interne în partid; competiţia s-a încheiat cu victoria lui Dej şi înlăturarea grupării moscovite.
159. în august 1968, Gheorghe Gheorghiu-Dej a refuzat sâ intervină în Cehoslovacia alături
de trupele Tratatului de la Varşovia; în acea perioadă România ducea o politică de distanţare faţă
de Moscova.
160. Proletcultismul promova cultura românească autentică; scriitorii erau chemaţi sâ scrie
în spiritul „realismului socialist”.
161. Degenerarea naţionalistă a ideologiei comuniste de la Bucureşti s-a produs în ultimele
decenii de comunism; în august 1968 Ceauşescu critică intervenţia militară sovietică în
Cehoslovacia.
162. „Scrisoarea celor şapte” critică evoluţia nefastă a politicii lui Ceauşescu; disidenţa din
interiorul nomenclaturii critică politica lui Ceauşescu şi nu sistemul.
163. A. Primul guvern Sânâtescu. B. România a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor
Unite. C. Vizita comisarului sovietic Vîşinski la Bucureşti.
164. A. Legea pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de
asigurări etc. B. Este aplicat primul plan cincinal. C. înfiinţarea primelor sovromuri.
165. A. încheierea colectivizării. B. Retragerea trupelor Armatei Roşii din România.
C. Decretul privind unificarea Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxa.
166. A. Codul Muncii introduce munca forţată pentru reeducarea „elementelor ostile
regimului comunist”. B. Reforma învăţământului prin care au fost scoşi din şcolile medii şi
superioare copiii de moşieri, burghezi şi de intelectuali reacţionari. C. începe campania de
rusificare.
167. A. Vine la conducere primul guvern procomunist condus de Petru Groza. B. Regele
Mihai intră în „greva regală”. C. Fraudarea alegerilor de către alianţa Blocul Partidelor
Democrate condusă de P.C.R.
168. A. Liderul P.N.Ţ., Ion Mihalache a murit în închisoarea de la Râmnicul Sărat.
B. Liderul P.N.Ţ., Iuliu Maniu şi-a pierdut viaţa în închisoarea de la Sighet. C. Diversiunea de
la Tămâdâu, pretext al interzicerii P.N.Ţ.
169. A. Regele Mihai a fost obligat să abdice. B. Intrarea trupelor sovietice în Bucureşti.
C. Lovitura de stat de la Bucureşti, mareşalul Ion Antonescu este arestat.
170. A. Guvernul Petru Groza a legiferat reforma agrară. B. P.C.R. îşi schimbă denumirea
în P.M.R. C. Legea privind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie.
171. A. înfiinţarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. B. încercarea Moscovei de a
impune Planul Valev. C. Plenara al P.M.R. care decide transformarea socialistă a agriculturii.
172. A. Sunt create „întovărăşirile”. B. Etapa revenirii în forţă în colectivizare.
C. Introducerea cotelor obligatorii.
173. A. Proletcultismul cunoaşte maxima expansiune. B. Din ordinul lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej sunt eliberaţi ultimii 10 000 de deţinuţi politici. C. Securitatea s-a adaptat la
noile condiţii create după eliberarea ultimilor deţinuţi politici.
174. A. Declaraţia P.M.R. care reflectă detaşarea faţă de linia Moscovei. B. Anihilarea
rezistenţei din zonele de munte. C. Cade victimă în lupta pentru putere a lui Dej fostul
conducător comunist Ştefan Foriş.
175. A. Apogeul „epocii Nicolae Ceauşescu”. B. Arestarea lui Lucreţiu Patrâşcanu.
C. Revoluţia anticomunistă din Ungaria.
143
176. A. înlăturarea grupării moscovite de către Gheorghiu-Dej. B. îndepărtarea a doi dintre
apropiaţii lui Dej, Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. C. Decesul lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
177. A. Decretul de organizare a Direcţiei Generale a Securităţii Poporului. B. Primele
deportări din Banat în Bărăgan. C. Execuţia lui Lucreţiu Pătrâşcanu.
178. A. Este aplicat primul plan cincinal. B. Este aplicat primul plan anual, C. înfiinţarea
primului sovrom.
179. A. încheierea colectivizării. B. înfiinţarea Comisiei de Stat pentru Planificare. C. An
care marchează eşecul economiei planificate.
180. A. începe exodul rural - migraţia de la stat la oraş. B. Este desfiinţat ultimul sovrom.
C. Plenara al P.C.R. care hotărăşte reabilitarea victimelor terorii staliniste din timpul lui Dej.
181. A. România se opune planului sovietic privind integrarea economică a ţărilor care
făceau parte din C.A.E.R. B. Desfiinţarea chiaburimii. C. Gospodăriile agricole colective
(G.A.C.) sunt transformate în cooperative agricole de stat (C. A.P.).
182. A. P.M .R. revine la denumirea iniţială de P.C.R. B. începutul „socialismului
dinastic”. C. Nicolae Ceauşescu devine primul preşedinte al României.
183. A. Noul lider Nicolae Ceauşescu înlătură pe vechii apropiaţi ai predecesorului său,
Gheorghiu-Dej. B. Revolta minerilor din Valea Jiului. C. Manifestaţia muncitorilor de la Uzina
„Steagul Roşu” din Braşov.
184. A. Legea comunistă pentru reforma învăţământului care a închis toate şcolile străine,
inclusiv cele alimentate de culte. B. Publicarea „Istoriei României” scrisă de M. Roller.
C. Schimbarea numelui Academiei Române
185. A. Ion Gheorghe Maurer vine în fruntea guvernului. B. începutul perioadei de
liberalizare şi de măsuri populiste luate de Ceauşescu. C. Ceauşescu condamnă intervenţia
sovietică în Cehoslovacia.
186. A. Anul în care datoria externă a României comuniste a atins cota maximă. B. Anul în
care Ceauşescu a decis achitarea datoriei externe. C. începutul revoluţiei la Timişoara.
TEST
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism
şi disidenţă anticomunistă
1. în iulie 1947, li s-a înscenat proces liderilor:

a) P.C.R.; b) P.N.Ţ.; c) P.N.L.; d) P.S.D.
2. Gheorghiu-Dej a devenit preşedinte al Consiliului de Miniştri în:
a) 1948; b) 1949; c) 1950; d) 1952.
3. Se revine la denumirea de P.C.R. în 1965 la Congresul:
a) al IX-lea; b) al X-lea; c) al Xl-lea; d) al Xll-lea.
4. în 1967 Nicolae Ceauşescu a fost ales preşedinte al:
a) României; b) Consiliului de Stat; c) Consiliului de Miniştri; d) R.P.R.
5. Rezistenţa faţa de colectivizare a avut ca rezultat aruncarea în închisoare a circa:
a) 60 000 de ţărani; b) 70 000 de ţărani; c) 80 000 de ţărani; d) 90 000 de ţărani.
6. Lipsurile alimentare au dus la reintroducerea cartelelor în toamna anului:
a) 1981; b) 1980; c) 1983; d) 1984.
7. în primăvara anului 1948, au fost trecute într-un Index al publicaţiilor interzise peste:
a) 2 000 de titluri; b) 5 000 de titluri; c) 8 000 de titluri; d) 9 000 de titluri.
8. Tezele din iulie 1971 lansate de Nicolae Ceauşescu la întoarcerea din China se referă la:
a) noua revoluţie culturală; b) accelerarea industrializării; c) continuarea colectivizării;
d) încetarea presiunii ideologice asupra populaţiei.
9. La 1 decembrie 1948:
a) s-a adoptat Legea învăţământului; b) a fost desfiinţată Biserica Greco-Catolicâ; c) s-a
adoptat Legea cu privire la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie; d) s-a început
colectivizarea.
10. La primul Congres al P.M.R. a fost ales secretar general:
a) Lucreţiu Pătrăşcanu; b) Gheorghe Gheorghiu-Dej; c) Petru Groza; d) Ana Pauker.
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătură cauzală intre ele;
145
11. România a adoptat modelul politic stalinist; în februarie 1948 a fost eliminat celalalt
partid al muncitorilor, cu care comuniştii constituiseră polul alianţelor în lupta pentru putere.
12. Minoritatea cea mai afectată de deportările din Bărăgan a fost cea maghiară; ţăranii au
opus rezistenţă colectivizării îmbrăcând chiar forma unor răscoale locale.
13. România a adoptat modelul economic stalinist; în timpul regimului comunist în
economie a fost aplicat principiul liberei concurenţe.
14. După rambursarea datoriei externe nivelul de viaţă a crescut în România comunistă;
grupele de partizani din munţi au rezistat fiind aprovizionaţi de ţăranii care se opuneau
colectivizării.
15. Anul 1980 reprezintă eşecul economiei planificate; ţăranii s-au opus faţă de
colectivizarea forţată.
16. Regimul comunist a supravegheat conţinutul cărţilor, artei sau difuzarea ideilor ostile
comunismului prin intermediul cenzurii; peste 8 000 de titluri şi reviste au fost incluse în Indexul
publicaţiilor interzise.
17. După 1974, cultul personalităţii lui Ceauşescu a câştigat din ce în ce mai mult teren;
istoria a fost aservită acestei practici.
18. De-a lungul anilor 1980, protestele intelectualilor au fost mai ales individuale; printre
primele scrisori comune de protest se numără şi „Scrisoarea celor şapte”.
19. La sfârşitul anului 1989, regimul comunist se afla în pragul colapsului; revoluţia
anticomunistă a început la 16 decembrie 1989 la Timişoara.
20. între U.R.S.S. şi China a existat un conflict ideologic; Bucureştiul încearcă sâ se
distanţeze de Moscova.
m . A le g e ţ i v a ria n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
21. A. Moartea lui Stalin. B. P.C.R. se transformă în P.M.R. C. Intră în vigoare prima
Constituţie a R.P.R.
22. A. Ultimul Congres al P.C.R. B. Dizolvarea P.N.Ţ. C. începe construirea Canalului
Dunâre-Marea Neagră.
23. A. Schimbarea numelui Academiei Române. B. Nicolae Ceauşescu devine oficial
succesorul lui Gheorghiu-Dej. C. Constituţia care marchează transformarea regimului „popular”
în regim „socialist”.
24. A. începe conflictul Stalin-Tito. B. Lucreţiu Pătrăşcanu a fost arestat. C. Declaraţia
P.M.R. prin care partidul îşi rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realităţile
naţionale.
25. A. Guvernul Rădescu. B. Guvernul Sânătescu. C. Guvernul Petru Groza.
26. A. Nicolae Ceuşescu întrerupe cursul liberalizării. B. Nicolae Ceauşescu devine primul
preşedinte al R.S.R. C. Convenţia de constituire a societăţilor mixte româno-sovietice.
27. A. Legea pentru naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. B. începe
colectivizarea. C. Maxima dezvoltare a proletcultismului.
28. A. Constituirea Direcţiei Generale a Securităţii Statului. B. Interzicerea de către
comunişti a Bisericii Greco-Catolice. C. Executarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu.
29. A. An în care au fost graţiaţi toţi deţinuţii politici. B. An care marchează apogeul „epocii
Nicolae Ceauşescu”. C. Achitarea datoriei externe.
30. A. începe campania de rusificare. B. Codul Muncii introduce munca forţată pentru
„reeducarea elementelor ostile regimului comunist”. C. Retragerea trupelor sovietice din
România.
TESTUL
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu
şi la începuturile modernităţii - rezistenţa antiotomană
a Ţărilor Romane în secolele XTV-XV
1. în 1389, Mircea cel Bătrân a trimis un corp de oaste la:

a) Nicopole; b) Kosovopolje; c) Rovine; d) Câmpiile Ankarei.
2. Subiectul relaţiilor încordate dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg a fost:
a) Dobrogea; b) Banatul de Severin; c) Haţegul; d) Transilvania.
147
3. Tratatul dintre Mircea cel Bătrân şi Vladislav Iagello a fost intermediat de domnul
Moldovei:
a) Laţcu; b) Petru I; c) Roman I; d) Alexandru cel Bun.
4. Primul tratat de alianţă antiotomanâ din istoria sud-estului Europei a fost semnat la Braşov
la 7 martie 1395 de Mircea cel Bătrân şi:
§ LM M S i p m t l iftb a e m b H g ; c } \ M s \ a \ lageWo; d) PetrulM uşat.

5. La 10 octombrie 1394 (17 mai 1395, după alţii), Mircea cel Bătrân a luptat cu turcii la:
6. La cruciada de la Nicopole au participat şi cavalerii:
a) teutoni; b) ioaniţi; c) burgunzi; d) templieri.
7. Stat aflat în vecinatatea Moldovei cu care Mircea cel Bătrân a întreţinut bune relaţii
diplomatice:
a) Rusia; b) Polonia; c) Ungaria; d) Imperiul Otoman.
8. Expediţie antiotomanâ condusă de Sigismund de Luxemburg la care au participat şi
cavaleri apuseni soldată cu un dezastru:
9. Vlad Uzurpatorul ocupă tronul după bătălia de la:
10. Eveniment politic care marchează apogeul politicii externe a lui Mircea cel Bătrân:
a) victoria de la Rovine; b) trimiterea corpului de oaste la Kosovopolje; c) amestecul în
luptele pentru moştenirea tronului Imperiului Otoman; d) participarea la cruciada de la Nicopole.
11. Primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă a fost:
a) Tratatul de la Braşov (1395); b) Tratatul de la Lublau (1412); c) Tratatul de la Lublin
(1390); d) Tratatul de la Radom (1389).
12. In 1410 moldovenii participă la lupta de la:
a) Nicopole; b) Griinwald; c) Marienburg; d) Vama.
13. în 1422 călăreţii arcaşi moldoveni participă la bătălia de la:
a) Nicopole; b) Griinwald; c) Marienburg; d) Vama.
14. Vlad Ţepeş a dejucat un complot otoman care urmărea să-l prindă la:
a) Târgovişte; b) Vidin; c) Giurgiu; d) Bucureşti.
15. Armata otomană care a pătruns în Ţara Românească în vara anului 1462 era condusă de:
a) Mehmed I; b) Mehmed al II-lea; c) Baiazid; d) Sinan Paşa.
16. La 16-17 iunie 1462, Vlad Ţepeş a organizat atacul de noapte de la:
a) Târgovişte; b) Vidin; c) Giurgiu; d) Bucureşti.
17. în 1462, după retragerea turcilor din Ţara Românească, boierimea îl acceptă domn pe:
a) Radu cel Frumos; b) Radu de la Afumaţi; c) Radu cel Mare; d) Vlad Uzurpatorul.
18. Regele Ungariei care l-a capturat şi l-a închis pe Ţepeş la Buda a fost:
a) Vladislav I.; b) Matei Corvin; c) Sigismund de Luxemburg; d) Ludovic de Anjou.
19. Domnitor al Moldovei care l-a ajutat pe Ţepeş să-şi recupereze tronul în 1476:
a) Bogdan al II-lea; b) Bogdan al III-lea; c) Ştefan cel Mare; d) Petru Aron.
148
20. în 1438, Iancu de Hunedoara a fost numit:
a) voievod al Transilvaniei; b) ban de Severin; c) guvernatorul Ungariei; d) căpitan
general al armatei maghiare.
21. în 1442, după victoria de pe râul Ialomiţa, Iancu de Hunedoara îl impune domn în Ţara
Românească pe:
a) Vlad Uzurpatorul; b) Vlad Dracul; c) Vladislav I; d) Vlad Ţepeş.
22. Tratatul de la Seghedin care încheia „Campania cea lungă” a fost rupt deregeleUngariei
datorită:
a) presiunilor permanente din partea turcilor; b) posibilităţii de a-i înfrânge pe turci care
erau învinşi în răsărit; c) sosirii flotei creştine; d) îmbolnăvirii regelui.
23. La 10 noiembrie 1444 a avut loc cruciada de la:
a) Nicopole; b) Vama; c) Sofia; d) Lepanto.
24. Apogeul politic al lui Iancu de Hunedoara l-a reprezentat funcţia de:
a) voievod al Transilvaniei; b) ban de Severin; c) guvernator al Ungariei; d) căpitan
general al armatei maghiare.
25. în 1453, sultanul Mehmed al II-lea cucereşte:
a) Vama; b) Nişul; c) Sofia; d) Constantinopolul.
26. Acţiunea militară cu cea mai mare rezonanţă europeană întreprinsă deIancu de
Hunedoara a fost victoria de la:
a) Kosovopolje; b) de pe Ialomiţa; c) Vama; d) Belgrad.
27. Imperiul Otoman atinge linia Dunării şi intră în contact direct cu Ţările Române:
a) la sfârşitul secolului al XlII-lea; b) în prima parte a secolului al XlV-lea; c) în ultimul
deceniu al secolului al XlV-lea; d) în penultimul deceniu al secolului al XlV-lea.
28. Oraş care reprezenta pentru otomani „cheia” Europei Centrale şi a fost apărat cu succes
de Iancu de Hunedoara:
a) Vama; b) Zemun; c) Seghedin; d) Belgrad.
29. Statutul politico-juridic al Transilvaniei în timpul lui Iancu de Hunedoara:
a) principat autonom sub suzeranitate otomană; b) voievodat vasal Ungariei; c) principat
autonom sub suzeranitate habsburgică; d) principat autonom sub dominaţie maghiară.
30. Controlul exercitat de un stat asupra altuia, lipsit de independenţă, dar care-şi păstrează
condiţionat autonomia internă:
a) independenţă; b) autonomie; c) suzeranitate; d) vasalitate.
31. Au manifestat tendinţe de dominaţie asupra Ţârilor Române în secolele XIV-XVI ţări
creştine precum:
a) Polonia, Rusia, Imperiul Otoman; b) Rusia, Ungaria, Imperiul Otoman; c) Polonia şi
Ungaria; d) Ungaria şi Imperiul Otoman.
32. Cel mai important domnitor din secolul al XV-lea a fost:
a) Vlad Ţepeş; b) Iancu de Hunedoara; c) Ştefan cel Mare; d) Mihai Viteazul.
33. La trei ani de la cucerirea Constantinopolului a oprit ofensiva otomană în Europa
Centrală:
a) Ştefan cel Mare; b) Iancu de Hunedoara; c) Vlad Ţepeş; d) Mihai Viteazul.
34. în cadrul politicii de „bloc românesc”, Ştefan cel Mare l-a înfrânt şi alungat din domnie pe:
a) Radu cel Frumos; b) Radu de la Afumaţi; c) Radu cel Mare; d) Vlad Uzurpatorul.
35. Aliat al lui Ştefan în lupta antiotomanâ:
a) Timur Lenk; b) Uzun Hassan; c) Sigismund de Luxemburg; d) Vladislav Iagello.
36. Contemporani cu Ştefan cel Mare au fost:
a) Mehmed al II-lea, Baiazid I, Cazimir al IV-lea; b) Matei Corvin, Mehmed al II-lea,
Sigismund de Luxemburg; c) Mehmed al II-lea, Baiazid al II-lea, Cazimir al IV-lea; d) Vladislav
Iagello, Mehmed al II-lea, Vlad Ţepeş.
37. în urma tratatului de la Overchelăuţi din 1459, statutul politico-juridic al Moldovei era de:
a) suzeranitate maghiară; b) suzeranitate poloneză; c) suzeranitate otomană;
d) independenţă.
38. La Vaslui în 1475 Ştefan s-a confruntat cu:
a) Sinan Paşa; b) Soliman; c) Mehmed al II-lea; d) Baiazid al II-lea.
39. în 1485, Ştefan cel Mare a depus jurământul de vasalitate faţă de polonezi la:
a) Cracovia; b) Colomeea; c) Cătlăbuga; d) Varşovia.
40. în 1497, polonezii au invadat Moldova sub conducerea lui:
a) Cazimir al IV-lea; b) Ioan Albert; c) Ioan Sigismund; d) Vladislav Iagello.
41. Polonezii au fost înfrânţi de Ştefan la:
a) Codrii Cosminului; b) Colomeea; c) Cătlăbuga; d) Scheia.
42. Pacea prin care a încetat vasalitatea Moldovei faţă de polonezi s-a încheiat în anul:
a) 1497; b) 1498; c) 1499; d) 1502.
43. Alianţa antiotomanâ iniţiata în secolul al XVI-lea de Habsburgi era numită:
a) Alianţa celor trei împăraţi; b) Liga Sfântă; c) Sfânta Alianţă; d) înţelegerea
Balcanică.
44. Principe al Transilvaniei care a aderat la această alianţă:
a) Sigismund de Luxemburg; b) Sigismund Bâthory; c) Roland Borşa; d) Ladislau Kan.
45. Conform Tratatului de la Alba-Iulia din 20 mai 1595, statutul lui Mihai Viteazul în raport
cu Sigismund Bâthory era de:
a) vasal; b) suzeran; c) independent; d) elector.
46. în decembrie 1594 confruntarea dintre Mihai şi turci a avut loc la:
a) Hârşova; b) Putineiu; c) Călugăreni; d) Giurgiu.
47. în 1598, Mihai Viteazul a încheiat la mănăstirea Dealu un tratat cu:
a) Sinan Paşa; b) Rudolf al II-lea; c) Sigismund Bâthory; d) Aron Vodă.
48. La Hârşova şi Silistra, Mihai'Viteazul a luptat cu:
a) tătarii; b) turcii; c) maghiarii; d) bulgarii.
150
49. Domnitor al Moldovei contemporan cu Mihai Viteazul:
a) Petru Muşat; b) Aron Vodă; c) Vasile Lupu; d) Dimitrie Cantemir.
50. Prin tratatul încheiat de Mihai Viteazul cu Sigismund Bâthory, Mihai devenea:
a) rivalul lui Sigismund; b) suzeranul lui Sigismund; c) locţiitorul lui Sigismund în Ţara
Românească; d) guvernatorul Transilvaniei.
51. Potrivit tratatului de la Alba-Iulia, puterea reală în Ţara Românească o avea:
a) Sfatul domnesc; b) Mihai Viteazul; c) mitropolitul; d) Adunarea ţării.
52. încă de la 14 mai 1595 sultanul declarase Moldova şi Ţara Românească:
a) provincii independente; b) provincii autonome; c) paşalâcuri; d) provincii privilegiate.
53. Armata turcă a fost condusă la Câlugăreni de:
a) Sinan Paşa; b) Ferhat Paşa; c) sultanul Mehmed al IlI-lea; d) sultanul Baiazid al IlI-lea.
54. Imediat după victoria de la Câlugăreni, Mihai:
a) se retrage spre munţi; b) se întoarce la Bucureşti; c) se retrage la Craiova; d) îi alungă
pe turci peste Dunăre.
55. Campania antiotomană din 1595 s-a încheiat cu urmărirea turcilor până la:
a) Craiova; b) Târgovişte; c) Bucureşti; d) Giurgiu.
56. în anii 1597-1598, Mihai s-a eliberat de sub tutela lui:
a) Andrei Bâthory; b) Sigismund Bâthory; c) Rudolf alIl-lea;d) Mehmed al IlI-lea.
57. Mihai a încheiat pace cu turcii în anul:
a) 1596; b) 1597; c) 1598; d) 1599.
58. Prin pacea încheiată cu turcii, aceştia:
a) i-au confirmat domnia; b) l-au alungat din domnie;c) i-au confiscat cetăţile de pe
malul Dunării; d) i-au donat ca feude cetăţile Brăila şi Tumu.
59. Sigismund Bâthory a renunţat la tron în favoarea lui:
a) Andrei Bâthoiy; b) Ioan Sigismund; c) Moise Szekeli; d) Gh. Basta.
60. Ieremia Movilă era susţinător al politicii:
a) Poloniei; b) Austriei; c) Imperiului Otoman; d) Ungariei.
61. în 1599, Mihai l-a învins pe Andrei Bâthory la:
a) Bucov; b) Sibiu; c) Şelimbăr; d) Mirâslâu.
62. Mihai a reconfirmat în Transilvania privilegiile:
a) saşilor; b) ungurilor; c) secuilor; d) polonezilor.
63. Mihai a acordat în Transilvania statutul de religie recepta bisericii:
a) catolice; b) ortodoxe; c) calvine; d) luterane.
64. Mihai a înfruntat oastea nobilimii maghiare revoltate aliată cu Giorgio Basta la:
a) Şelimbăr; b) Mirâslâu; c) Guruslâu; d) Bucov.
65. Asasinarea lui Mihai a avut loc în apropiere de tabăra de la:
a) Câmpia Turzii; b) Cluj; c) Sibiu; d) Alba-Iulia.
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legătura cauzală între ele;
b . dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală intre ele;

66. Direcţia principală a politicii externe a domnitorilor români a reprezentat-o lupta pentru
menţinerea autonomiei şi a independenţei politice; voievozii români şi-au exprimat dorinţa de a
apăra frontierele.
67. Ungaria şi Polonia erau ţâri creştine; tendinţele lor de expansiune nu se deosebeau de cele
ale Porţii.
68. Turcii au atins în penultimul deceniu al secolului al XlV-lea linia Dunării; ei au intrat
direct în conflict cu românii.
69. In faţa ameninţărilor otomane, Mircea cel Bătrân a luat sub autoritatea sa Banatul; în
1389 el a trimis un corp de oaste să-i ajute pe sârbi la Kosovopolje.
70. Zona disputată de Mircea cel Bătrân cu Sigismund de Luxemburg, regele Poloniei, era
Banatul de Severin; prin intermediul Moldovei, Mircea a încheiat o alianţă cu Polonia.
71. în faţa pericolului otoman, Mircea a încheiat tratatul cu Polonia la Radom, ratificat apoi
la Lublin; alianţa încheiată a fost pe poziţii de egalitate.
72. în 1395, Sigismund Bâthory a organizat la sud de Dunăre o cruciada antiotomanâ; la
aceasta au participat şi cavalerii burgunzi precum şi Mircea cel Bătrân.
73. înfrângerea lui Baiazid în 1402 la Ankara şi apoi moartea sa a declanşat luptele pentru
tronul Imperiului Otoman; la finalul luptelor pentru succesiunea tronului, Mircea reuşeşte să
impună candidatul susţinut de el.
74. Regele Ungariei încercă să controleze drumul comercial care străbatea Moldova;
Alexandru cel Bun a recunoscut suzeranitatea lui Vladislav Iagello.
75. Polonia şi Ungaria au încheiat în 1412 tratatul de la Lublau; se întrevedea un mare pericol
pentru Moldova.
76. în 1402, Alexandru cel Bun a devenit vasalul regelui Poloniei; el s-a alăturat polonezilor
în luptele împotriva cavalerilor teutoni de la Griinwald şi Marienburg.
77. Vlad Ţepeş a dejucat un complot antiotoman care urma să-l prindă la Giurgiu; în iama
anului 1461-1462, el ataca garnizoanele otomane de la Dunăre.
78. în vara anului 1462, o oaste otomană condusă de Mehmed al II-lea a pătruns în Ţara
Românească; Vlad Ţepeş aplică tactica „pământului pârjolit”.
79. Pentru că n-a putut să-l înfrângă pe Ţepeş, sultanul şi-a instalat fratele pe tronul Ţârii
Româneşti; domnul a luat drumul pribegiei în Transilvania.
80. Regele Ungariei, Matei Corvin, dând ascultare uneltirilor secuilor, l-a întemniţat pe
Ţepeş; acesta revine la tron în 1476 cu ajutorul lui Ştefan cel Mare.
152
81. Alexandru cel Bun a condus Moldova într-o perioadă agitată, el fiind nevoit să lupte atât
cu Ungaria, cât şi cu Polonia; în 1420 el a respins un prim atac otoman asupra Moldovei numai
cu forţe proprii.
82. în vara anului 1462, sultanul Mehmed al II-lea s-a îndreptat spre Târgovişte; efectivele
armatei lui Ţepeş şi cele ale sultanului erau aproape egale.
83. Iancu de Hunedoara era descendentul unor mici nobili români din Transilvania; el era de
religie ortodoxă.
84. Vlad Ţepeş era considerat cel mai important domnitor român din secolul al XV-lea;
povestirile saşilor din Sibiu îl portretizează pe domnul muntean ca pe un tiran sadic, însetat de sânge.
85. Regele Ungariei şi Poloniei, Vladislav I, a murit în timpul cruciadei de la Vama; în 1446,
Iancu de Hunedoara a fost ales guvernator al Ungariei.
86. în 1456, Iancu de Hunedoara a reuşit să-l oprească pe cuceritorul Constantinopolului în
faţa Belgradului; după această bătălie, Iancu s-a mai bucurat vreme de câţiva ani de linişte din
partea turcilor.
87. Tactica lui Ştefan cel Mare era de a nu se confrunta cu mai mulţi duşmani deodată; în faţa
presiunilor maghiare a preferat suzeranitatea personala faţă de regele Poloniei.
88. Ştefan cel Mare a plătit primul tribut pentru Moldova; în 1465, el a cucerit de la unguri Chilia.
89. în secolul al XV-lea, Poarta dorea să domine zona Mării Negre; aceasta cucereşte Caffa,
Mangopul şi pe tătarii din Crimeea.
90. Cea mai înalta funcţie din cariera politică a lui Iancu a fost aceea de guvernator al
Ungariei; în 1444 la Seghedin Iancu a reuşit să încheie o pace durabilă cu turcii.
91. La 10 ianuarie 1475, Ştefan i-a învins pe turci la Vaslui (Podul înalt); în vara aceluiaşi
an, el a devenit vasalul lui Matei Corvin prin tratatului încheiat cu acesta.
92. în 1476, deşi Mehmed al II-lea a ieşit învingător, dă ordin de retragere; cetăţile Moldovei
au rezistat, iar aprovizionarea armatei otomane era dificilă.
93. După lupta de la Războieni urmează opt ani de linişte în relaţiile cu turcii; sub conducerea
sultanului Baiazid al II-lea, turcii reiau atacul cucerind cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.
94. în timpul sultanului Baiazid al II-lea, turcii cuceresc cetăţile Chilia şi Cetatea Albă; în
1485 Ştefan cel Mare depune omagiul de vasalitate regelui Poloniei, la Colomeea.
95. în anii 1486-1487, Ştefan cel Mare se găseşte din nou singur în faţa otomanilor;
dezamăgit de politica vecinilor săi, domnitorul încheie pace cu turcii şi reia plata tributului.
96. Ştefan cel Mare intervine în Ţara Româneasca şi îl alungă pe Radu cel Frumos, iar în
1473 refuză plata tributului; în ianuarie 1475, sultanul îl trimite împotriva Moldovei pe Soliman,
beilerbeiul Rumeliei.
97. Noul rege al Poloniei, Ioan Albert, invadează Moldova şi este învins de Ştefan în bătălia
de la Codrii Cosminului; în urma păcii de la Hârlău din 1499 încetează vasalitatea Moldovei faţă
de polonezi.
98. Prima funcţie deţinuta de Mihai Viteazul a fost cea de ban de Severin; în 1593 el îşi
cumpără domnia.
99. Mihai Viteazul era unul dintre cei mai mari proprietari funciari din Ţara Româneasca; el
a urmărit creşterea puterii marii boierimi.
100. Turcii ating apogeul puterii în timpul sultanului Soliman (1520-1566), care cucereşte
Belgradul; regimul dominaţiei otomane devine mai dur în Moldova şi Ţara Românească.
101. Liga Sfântă este condusă de papa Clement al VUI-lea; din aceasta fac parte împăratul
Rudolf al II-lea, principatul transilvănean şi mai multe ducate italiene.
102. In noiembrie 1594, Mihai a dat ordin să fie ucişi creditorii turci instalaţi la Bucureşti;
Ţara Românească s-a alăturat Ligii Sfinte.
103. La sfârşitul anului 1594, Mihai declanşează o campanie în sudul Dunării împotriva
otomanilor; aceştia au fost învinşi la Putineiu.
104. In momentul intrării lui Mihai în Transilvania, episcopiile ortodoxe de aici erau
subordonate Ungariei; conform tratatului încheiat la Alba-Iulia, Biserica Ortodoxă din
Transilvania devenea subordonata Mitropoliei de Târgovişte.
105. Datorită bătăliei de la Câlugăreni, Mihai a evitat ocuparea imediata a ţarii de către turci;
la Giurgiu, între 15 şi 20 octombrie 1595, s-a dat bătălia care s-a soldat cu o victorie creştină.
106. La 20 mai 1595, s-a încheiat tratatul dintre Ţara Românească şi Transilvania; marii
boieri care l-au negociat au respectat cu stricteţe instrucţiunile lui Mihai.
107. Tratatul îl avantaja pe Mihai; Biserica Ortodoxă din Transilvania era aşezată sub
jurisdicţia Mitropoliei de Târgovişte.
108. Infidelitatea lui Mihai a determinat reacţia Porţii; la 14 mai 1595 sultanul a declarat
Moldova şi Ţara Românească provincii turceşti.
109. Mihai Viteazul a încercat să înlăture primejdiile apărute la Alba-Iulia şi Iaşi, datorate
înscăunării lui Andrei Bâthory şi Ieremia Movilă; în 1600 Mihai a reuşit să realizeze o unire durabilă.
110. In anul 1598, Mihai a încheiat tratatul de la mănăstirea Dealu cu Rudolf al II-lea; Mihai
s-a eliberat de sub tutela lui Sigismund Bâthory.
111. In 1600, generalul Basta se alătură răsculaţilor transilvăneni; Mihai afost înfrânt la Mirâslâu.
112. în 1601, Mihai a fost învins la Mirâslâu; fiind învins de nobilii maghiari revoltaţi ajutaţi
de generalul Basta, Mihai a pierdut Transilvania.
113. In octombrie 1600, cu ajutor polon, Movileştii cuceresc Moldova şi apoi Muntenia; Mihai
pleacă la Praga şi Viena pentru a-l convinge pe Rudolf al II-lea să-l ajute sâ-şi recupereze tronul.
114. Perspectiva ca Mihai sâ-şi recupereze tronul după victoria de la Guruslâu era privita cu
simpatie de polonezi; în august 1601 în tabăra militară aflată pe Câmpia Turzii, domnul muntean
este asasinat din ordinul lui Basta.
115. Andrei Bâthory era ostil perspectivei luptei cu turcii; Mihai Viteazul îl învinge şi
readuce Transilvania în sistemul luptei antiotomane.
116. Unirea din anul 1600 a nemulţumit atât Polonia, cât şi Ungaria; între 1600 şi 1601,
Mihai s-a aflat în pribegie la Praga şi Viena.
117. A. Mircea cel Bătrân include Dobrogea în statul feudal Ţara Românească. B. Baiazid
vine la conducerea Imperiului Otoman. C. Mircea cel Bătrân trimite un corp de oaste la Câmpia
Mierlei (Kosovopolje).
118. A. Prin intermediul lui Petru I Muşat, Mircea cel Bătrân încheie un tratat cu regele
Poloniei la Radom. B. Tratatul de la Radom este ratificat la Lublin. C. Cruciada antiotomanâ
organizata de Sigismund de Luxemburg.
119. A. Prima alianţa antiotomanâ din istoria sud-estului Europei. B. Turcii ating linia
Dunării. C. Baiazid este înfrânt de mongoli la Ankara.
120. A. Tronul Imperiului Otoman este cucerit de Mehmed I. B. Apogeul politicii externe a
lui Mircea. C. Dobrogea este cucerită de turci.
121. A. La conducerea Moldovei vine Alexandru cel Bun. B. Patriarhia din Constantinopol
recunoaşte Mitropolia Moldovei. C. Ungaria şi Polonia au încheiat tratatul de la Lublau unde se
punea problema împărţirii Moldovei.
122. A. Căderea Constantinopolului. B. începe anarhia din Imperiul Otoman. C. Iancu de
Hunedoara devine voievod al Transilvaniei.
123. A. La Griinwald, Alexandru cel Bun îi ajutâ pe polonezi împotriva teutonilor. B. Alexandru
cel Bun recunoaşte suzeranitatea regelui Poloniei. C. Primul conflict cu turcii al Moldovei.
124. A. Sfârşitul domniei lui Mircea cel Bătrân. B. Victoria lui Mircea cel Bătrân la Rovine.
C. înfrangerea lui Mircea la Nicopole.
125. A. Bătălia de la Marienburg. B. Victoria lui Iancu de Hunedoara pe râul Ialomiţa.
C. Iancu de Hunedoara devine ban de Severin.
126. A. Iancu de Hunedoara organizează „Campania cea lungă” în Balcani. B. încheierea
păcii de la Seghedin între Ungaria şi Imperiul Otoman pe 10 ani. C. Mehmed al II-lea cucereşte
Constantinopolul
127. A. Vladislav I al Ungariei şi Poloniei începe o nouâ cruciadă otomană. B. Apogeul politic
al lui Iancu de Hunedoara. C. Iancu de Hunedoara moare râpus de ciumă în cetatea de la Zemun.
155
128. A. Vlad Ţepeş refuza plata tributului. B. Ştefan cel Mare ocupa tronul Moldovei.
C. încercarea otomană de a-1 captura pe Vlad Ţepeş la Giurgiu.
a) BAC; b) A CB; c) CAB; d) BCA.
129. A. Mehmed al II-lea soseşte în Ţara Româneasca. B. Urmărind dezorganizarea forţelor
otomane, Ţepeş lansează o expediţie la sud de Dunăre. C. Atacul de noapte al lui Ţepeş în tabăra
otomană de la Târgovişte.
130. A. Ţepeş se refugiază în Transilvania. B. Ştefan cel Mare ocupă Chilia. C. Ţepeş este
întemniţat de Matei Corvin la Buda.
131. A. Vlad Ţepeş este ajutat de Ştefan cel Mare să recupereze tronul. B. Tratatul de la
Overchelâuţi prin care Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea poloneză. C. Ştefan cel Mare îl
învinge pe Matei Corvin la Baia.
132. A. Armata otomană condusă de Soliman este zdrobita de Ştefan cel Mare la Vaslui.
B. Ştefan cel Mare refuză plata tributului. C. Tumu şi Giurgiu devin raiale.
133. A. Scrisoarea adresată de Ştefan cel Mare principilor creştini cu scopul de a lărgi alianţa
antiotomanâ. B. Tratatul de alianţă antiotomanâ dintre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin.
C. înfrângerea lui Ştefan la Râzboieni (Valea Albă).
134. A. Ştefan cel Mare depune jurământul de vasalitate lui regelui Poloniei, Cazimir al
IV-lea la Colomeea. B. Chilia şi Cetatea Albă sunt ocupate prin surprindere de turci.
C. Confruntarea lui Ştefan cu noul rege al Poloniei, Ioan Albert.
135. A. Pacea de la Hârlâu cu Polonia prin care încetează vasalitatea Moldovei faţă de
polonezi. B. Chilia şi Cetatea Albă devin raiale. C. Tighina (Bender) devine raia.
136. A. Ungaria devine paşalâc (Paşalâcul de la Buda). B. Se constituie Liga Sfântă la
iniţiativa papei Clement al VUI-lea şi sub conducerea lui Rudolf al II-lea. C. Sigismund Bâthory,
principele Transilvaniei, aderâ la Liga Sfântă.
137. A. Confruntările lui Mihai Viteazul cu tătarii. B. Bătălia de la Câlugâreni. C. Lupta lui
Mihai Viteazul cu turcii la Giurgiu.
138. A. Tratatul dintre Mihai Viteazul şi Sigismund Bâthory de la Alba-Iulia. B. Sultanul
proclamă Moldova şi Ţara Românească provincii turceşti. C. Mihai Viteazul ridica steagul
luptei antiotomane prin uciderea creditorilor turci de la Bucureşti.
156
139. A. Mihai Viteazul se retrage spre munţi la Stoeneşti şi cea mai mare parte a ţării este
ocupată de turci. B. Tratatul de la mănăstirea Dealu al lui Mihai Viteazul cu împăratul Rudolf al
II-lea. C. Bătălia de la Mirâslău.
140. A. Bătălia de la Guruslâu. B. Sigismund Bâthory revine pentru a treia oară la tron.
C. Bătălia de la Şelimbâr.
141. A. Mihai Viteazul intră triumfal în Alba-Iulia. B. Mihai încheie pacea cu turcii care îi
recunosc domnia. C. Hrisovul prin care Mihai se intitulează domn al celor trei Ţări Române.
142. A. Mihai este învins de nobilii maghiari revoltaţi ajutaţi de generalul Basta. B. Mihai
pierde Moldova. C. Luptele lui Mihai cu polonezii după care pierde Ţara Românească.
143. A. Mihai ia calea pribegiei la Praga şi Viena. B. Polonezii îl instalează pe tronul Ţării
Româneşti pe Simon Movilă. C. Habsburgii îi recunosc lui Mihai domnia ereditară.
a) BAC; b) ABC; c) CB A; d) BCA.
TESTJ
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu
şi la începuturile modernităţii - rezistenţa antiotomanâ a
Ţărilor Române în secolele XTV-XV
1. Exprimă colaborarea celor trei ţări româneşti în lupta împotriva turcilor:

a) politica pământului pârjolit; b) bloc românesc; c) cruciada târzie; d) proiectul dacic.
2. Mircea cel Bătrân a încheiat o alianţa cu Vladislav Iagello pentru a se apăra de:
a) Imperiul Otoman; b) Ungaria; c) Serbia; d) Polonia.
3. Tratatul dintre delegaţia munteană trimisă de Mihai Viteazul şi principele Sigismund
Bâthory s-a încheiat la:
a) Seghedin; b) Bucureşti; c) Alba-Iulia; d) mănăstirea Dealu.
4. Tactica aplicată cu precădere de Iancu de Hunedoara a fost:
a) defensivă; b) ofensivă în teritoriul inamic; c) pământul pârjolit; d) planul dacic.
5. Mircea cel Bătrân sprijină ascensiunea pe tronul Imperiului Otoman a lui:
a) Musa; b) Mehmed I; c) Mehmed al II-lea; d) Murad al II-lea.
6. Liga Sfântă s-a constituit din iniţiativa lui:
a) Mihai Viteazul; b) Clement al VUI-lea; c) Rudolf al II-lea; d) Sigismund Bâthory.
7. Mihai Viteazul obţine victoria de la Şelimbăr împotriva lui:
a) Andrei Bâthory; b) Sigismund Bâthory; c) Rudolf al Il-lea; d) Mehmed al IlI-lea.
8. După tratatul de la Alba-Iulia, Sigismund Bâthory devenea faţă de Mihai:
a) vasal; b) suzeran; c) guvernator; d) independent.
9. Apogeul politic al lui Iancu de Hunedoara a fost în anul:
a) 1438; b) 1441; c) 1446; d) 1451.
10. în 1451, Iancu de Hunedoara a devenit:
a) ban de Severin; b) voievod al Transilvaniei; c) guvernator al Ungariei; d) căpitan al
armatei maghiare.
11. Ştefan cel Mare a dorit sâ controleze celebrul drum comercial moldovenesc; în 1465, el
a cucerit cetatea Chilia intrând astfel în conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin.
12. Cei 12 mari boieri trimişi sâ negocieze tratatul de la Alba-Iulia au respectat toate
indicaţiile date de Mihai; ortodocşii din Transilvania îşi îmbunătăţeau statutul religios.
13. Tratatul de la 20 mai 1595 reflecta preponderenţa boierilor asupra domnului; tratatul
slăbea puterea domnului.
14. Ştefan cel Mare a urmărit sâ nu se confrunte cu doi duşmani în acelaşi timp; în faţa
Ungariei a preferat suzeranitatea personala faţă de Cazimir al IV-leala Overchelâuţi.
15. Pacea de la Seghedin a fost rupta de către regele Ungariei la solicitarea lui Iancu de
Hunedoara; în cruciada de la Vama însuşi regele a murit pe câmpul de lupta.
16. în 1552, otomanii au cucerit cetatea Timişoarei; în secolul al XVII-lea, acţiunile lui
Mihai sunt luate drept model de Radu Şerban şi Mihnea al IlI-lea.
17. După campania lui Soliman Magnificul în Moldova, cetatea Tighina a devenit raia; din
punctul de vedere al dreptului islamic, ţările tributare făceau parte din „Casa Păcii”.
18. Domnul Moldovei, Petru Rareş, l-a ajutat pe Ioan Zapolya în bătălia de la Feldioara; în
1538, Soliman Magnificul invadează Moldova.
158
19. Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Dracul a fost alungat de pe tron de Ştefan cel Mare;
domnitorul Moldovei încerca astfel să-l înlocuiască cu un domn care spera să fie fidel politicii
antiotomane.
20. In 1597, relaţiile lui Mihai Viteazul cu Andrei Bâthory erau reaşezate pe picior de
egalitate; în acest an turcii îi recunoşteau domnia pe viaţă şi îi diminuau tributul.
21. A. Mirâslâu. B. Şelimbăr. C. Guruslâu.

22. A. Cruciada de la Vama. B. Cruciada de la Nicopole. C. Soliman Magnificul
organizează primul atac asupra Vienei.
23. A. Soliman Magnificul cucereşte Belgradul. B. Soliman Magnificul atacă Moldova.
C. Ungaria este înfrântă la Mohacs.
24. A. Moldova plăteşte primul tribut. B. Primele lupte cu turcii ale Moldovei. C. Primele
lupte cu turcii ale Ţârii Româneşti.
25. A. Vaslui. B. Râzboieni. C. Codrii Cosminului.
26. A. Trupele lui Mihai îl înfrâng pe Sigismund Bâthory. B. Trupele lui Mihai îl înfrâng pe
Andrei Bâthory. C. Sultanul îi trimite lui Mihai steagul de recunoaştere a domniei.
27. A. Generalul Basta îl înfrânge pe Mihai. B. Campania lui Mihai în Moldova.
C. Transilvania este organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomană.
28. A. Ştefan cel Mare depune jurământul de vasalitate lui Cazimir al IV-lea la Colomeea.
B. Ştefan încheie pace cu turcii. C. Expediţia otomană condusă de însuşi Mehmed al II-lea în
Moldova.
29. A. Turcii cuceresc Cetatea Albă şi Chilia. B. Turcii cuceresc Belgradul. C. Lupta de la
Feldioara.
30. A. Tighina (Bender) devine raia. B. Brăila devine raia. C. Tratatul de la Overchelâuţi.
TESTUL
România în concertul european: de la „Criza orientală”
la marile alianţe ale secolului al XX-lea
1. Se consideră că „Problema orientală” datează din:

a) 1683, când turcii au fost învinşi sub zidurile Vienei; b) 1718, cu prilejul păcii de la
Passarowitz; c) 1774, cu prilejul păcii de la Kuciuk-Kainargi; d) 1829, cu prilejul tratatului de la
Adrianopol.
2. Mare putere europeană implicata pasager în ,problema orientala”:
a) Rusia; b) Prusia; c) Austria; d) Imperiul Otoman.
3. Mari puteri europene care în contextul „Problemei orientale” vor interveni în favoarea
Imperiului Otoman:
a) Anglia şi Austria; b) Austria şi Rusia; c) Anglia şi Franţa; d) Anglia şi Germania.
4. Primele semne ale unor schimbări pozitive în regimul politic şi economic al Principatelor
au apărut cu prilejul tratatului de pace de la:
a) Passarowitz - 1718; b) Belgrad - 1739; c) Kuciuk-Kainargi - 1774; d) Bucureşti - 1812.
5. In secolul al XVIII-lea, s-a accentuat:
a) criza dinastica din Austria; b) criza dinastică din Rusia; c) criza dinastica din Franţa;
d) „Problema orientală”.
6. Politica de expansiune a ţărilor invocă pretextul:
a) protejării creştinilor din Balcani; b) decăderea Imperiului Bizantin; c) decăderea
Imperiului Otoman; d) oprirea expansiunii Imperiului Otoman.
7. Imperiul Habsburgic a devenit putere balcanica în urma pâcii de la:
a) Karlowitz; b) Belgrad; c) Passarowitz; d) Iaşi.
8. Mijloc folosit de Imperiul Otoman pentru a-şi asigura fidelitatea conducătorilor Ţarilor
Române:
a) acordarea independenţei; b) impunerea regimului turco-fanariot; b) restrângerea
autonomiei Principatelor; d) acordarea autonomiei Principatelor.
9. Statutul politico-juridic al Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea era:
a) state independente; b) state vasale Imperiului Otoman; c) state suzerane; d) state
suverane.
10. Reprezentanţii Partidei naţionale solicită proclamarea independenţei sub protecţia
puterilor creştine, Austria şi Rusia cu prilejul Congresului de pace de la:
a) Focşani; b) Iaşi; c) Şiştov; d) Bucureşti.
160
11. în 1772, principalul susţinător al autonomiei sub suzeranitate otomană a fost:
a) Ienâchiţâ Vâcărescu; b) Constantin Mavrocordat; c) Alexandru Ipsilanti; d) Alexandru
Şuţu.
12. Boierii munteni au solicitat în 1791 desfiinţarea raialelor, domni pământeni etc. cu
prilejul păcii de la:
a) Şiştov; b) Focşani; c) Iaşi; d) Bucureşti.
13. Boierii români solicitau sprijin pentru crearea unui stat românesc bariera între „nord şi
sud” într-un memoriu adresat:
a) ţarului Alexandru; b) Napoleon; c) sultanului; d) lui Iosif al II-lea.
14. Acest memoriu datează din anul:
a) 1802; b) 1807; c) 1805; d) 1806.
15. Protectoratul rus s-a oficializat cu prilejul tratatului de pace de la:
a) Şiştov; b) Adrianopol; c) Iaşi; d) Bucureşti.
16. Protectoratul rus a fost înlocuit cu garanţia colectivă a Marilor Puteri în:
a) 1829; b) 1853; c) 1856; d) 1858.
17. Poarta recunoaşte trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă prin tratatul de la:
a) Passarowitz; b) Karlowitz; c) Belgrad; d) Bucureşti.
18. Războiul ruso-otoman din 1710-1711 s-a încheiat cu pacea de la:
a) Şiştov; b) Adrianopol; c) Iaşi; d) Vadul Huşilor.
19. Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic în urma păcii de la:
a) Passarowitz; b) Karlowitz; c) Belgrad; d) Bucureşti.
20. Tratat de pace care scuteşte Moldova şi Ţara Româneasca de tribut pentru doi ani şi
confirmă autonomia:
a) Passarowitz; b) Karlowitz; c) Belgrad; d) Kuciuk-Kainargi.
21. Pacea de la Belgrad încheie războiul:
a) ruso-otoman din 1710-1711; b) ruso-austro-otoman din 1735-1739; c) ruso-otoman
din 1868-1774; d) austro-otoman din 1716-1718.
22. Prin pacea de la Belgrad:
a) Oltenia este alipită Ţarii Româneşti; b) Banatul şi Oltenia trec sub stăpânire austriaca;
c) Oltenia trece sub stăpânire austriacă; d) turcii înapoiază Banatul Ţării Româneşti.
23. Rusia ajunge vecina Moldovei după pacea de la:
a) Vadul Huşilor; b) Şiştov; c) Iaşi; d) Bucureşti.
24. Basarabia este cedată Rusiei prin pacea de la:
a) Vadul Huşilor; b) Şiştov; c) Iaşi; d) Bucureşti.
25. Tratat de pace care restituie raialele de pe malul stâng al Dunării Ţârilor Române:
a) Adrianopol; b) Akkerman; c) Şiştov; d) Kuciuk-Kainargi.
26. Tratat de pace care fixează graniţa dintre Ţara Româneasca şi Imperiul Otoman pe
talvegul Dunării:
27. Tratat de pace care stabileşte numirea domnilor pe viaţa:
28. Tratat de pace care stabileşte libertatea comerţului (desfiinţarea monopolului otoman
asupra comerţului):
a) Adrianopol; b) Akkerman; c) Şiştov; d) Bucureşti.
29. Poarta garantează pentru prima dată domnia pe 7 ani la:
a) Balta-Liman; b) Adrianopol; c) Gulhane; d) Bucureşti.
30. Libertatea comerţului după achitarea obligaţiilor faţa de Poarta s-a stabilit la:
a) Adrianopol; b) Akkerman; c) Şiştov; d) Bucureşti.
31. Numirea domnilor pe 7 ani cu acordul puterii protectoare s-a stabilit la:
a) Balta-Liman; b) Adrianopol; c) Akkerman; d) Şiştov.
32. Alegerea domnilor dintre boierii pământeni pe 7 ani s-a stabilit la:
a) Balta-Liman; b) Adrianopol; c) Akkerman; d) Şiştov.
33. Domn al Moldovei care s-a opus anexării Bucovinei de către Austria:
a) Grigore al IlI-lea Ghica; b) Ioan Mavrocordat; c) Constantin Mavrocordat;
dj Altxmdm ipsi/anfi.
34. în timpul regimului fanariot pe teritoriul Ţărilor Române s-au desfăşurat:
a) 4 războaie; b) 5 războaie; c) 6 războaie; d) 7 războaie.
35. „Proiectul grecesc” al ţarinei Ecaterina a Il-a urmărea:
a) împărţirea teritoriilor europene ale Imperiului Otoman; b) refacerea Imperiului
Bizantin; c) eliberarea teritoriilor balcanice aflate sub dominaţie otomană; d) eliberarea Ţarilor
Române.
36. Rusia reuşeşte să obţină dreptul de a interveni în Principate în:
a) 1711, la Vadul Huşilor; b) 1774, la Kuciuk-Kainargi; c) 1718, la Passarowitz; d) 1812,
la Bucureşti.
37. Domnitor fanariot care a încercat să racordeze Principatele la secolul luminilor:
a) Gheorghe Bibescu; b) Constantin Mavrocordat; c) Ioniţâ Sandu Sturdza; d) Alexandru
Şuţu.
38. „Omul bolnav al Europei” era considerat în secolele XVIII-XIX:
a) Austria; b) Rusia; c) Imperiul Otoman; d) Prusia.
39. Teritoriu anexat de austrieci în 1718:
a) Banatul; b) Bucovina; c) Basarabia; d) Transilvania.
40. Teritoriu restituit de austrieci turcilor în 1739:
a) Banatul; b) Bucovina; c) Basarabia; d) Oltenia.
41. Elita politică receptivă la modelul occidental:
a) Partida Naţionala; b) Eteria; c) boierimea; d) burghezia.
42. Proiect de reformă întocmit în 1822 de Ionică Tăutul:
a) „Cererile norodului românesc”; b) Constituţia cărvunarilor; c) „Plan sau formă de
conducere aristo-democraticeascâ”; d) Petiţia proclamaţie.
43. Puterea protectoare care a impus Regulamentele organice a fost:
a) Austria; b) Rusia; c) Imperiul Otoman; d) Prusia.
44. Protectoratul rusesc a fost introdus „de jure” în:
a) 1774; b) 1829; c) 1956; d) 1858.
45. Garanţia colectiva a Marilor Puteri a fost impusă „de jure” în:
a) 1849; b) 1829; c) 1956; d) 1858.
46. Rusia a impus articolul adiţional la Regulamentul organic în Moldova în anul:
a) 1835; b) 1836; c) 1837; d) 1838.
47. Ţară care a propus în 1856 la Paris unirea Moldovei cu Ţara Româneasca:
a) Anglia; b) Franţa; c) Rusia; d) Prusia.
48. La jumătatea secolului al XlX-lea, mişcarea de emancipare din Principate avea legaturi
secrete cu mişcările de eliberare din:
a) Grecia; b) Serbia şi zona bulgărească; c) Italia; d) Prusia.
49. Ţara interesată în distrugerea alianţei anglo-franceze care îi provocase înfrângerea în
Războiul Crimeii:
a) Imperiul Otoman; b) Rusia; c) Sardinia; d) Prusia.
50. Ţâri care au sprijinit în 1856 unirea Principatelor pentru a se crea un precedent
diplomatic:
a) Belgia şi Sardinia; b) Prusia şi Sardinia; c) Belgia şi Prusia; d) Serbia şi Sardinia.
51. Domnitor român care, în secolul al XlX-lea, a sprijinit lupta de eliberarea bulgarilor şi
polonezilor, a acordat sprijin emigraţiei maghiare:
a) Al.I. Cuza; b) Gh. Bibescu; c) Carol I; d) Mihail Sturdza.
52. Ţarâ înfrântă de Prusia în 1866:
a) Sardinia; b) Austria; c) Franţa; d) Imperiul Otoman.
53. Monarhia dualistă austro-ungară s-a format în:
a) 1866; b) 1867; c) 1868; d) 1869.
54. Carol I a beneficiat de sprijinul diplomatic al:
a) Franţei şi Prusiei; b) Rusiei şi Prusiei; c) Franţei şi Rusiei; d) Franţei şi Belgiei.
55. România a încheiat în 1868 un acord de colaborare cu:
a) Serbia; b) Bulgaria; c) Grecia; d) Belgia.
56. în vederea unei acţiuni comune antiotomane România a consultat în perioada 1866-1869
reprezentanţii guvernului:
a) grec; b) rus; c) maghiar; d) croat.
57. „Problema orientală” s-a redeschis în:
a) 1875; b) 1876; c) 1877; d) 1879.
58. „Problema orientala” s-a agravat în:
a) 1875; b) 1876; c) 1877; d) 1879.
59. Parlamentul i-a oferit lui Carol I titlul de „Alteţă Regala” în:
a) 1878; b) 1879; c) 1881; d) 1980.
163
60. România a devenit regat la:
a) 14/26 martie 1881; b) 10/22 mai 1881; c) 18 mai 1881; d) 1878.
61. Carol I şi Elisabeta au devenit regi la:
62. Pactul de familie prin care Ferdinand, nepotul de frate al lui Carol I, era desemnat
succesor la tron s-a încheiat la:
63. în 1881 România avea relaţii diplomatice cu:
a) 18 state; b) 19 state; c) 20 de state; d) 22 de state.
64. Ţară care în 1878 şi-a întărit poziţiile în Balcani şi a devenit riverană la gurile Dunării:
a) Turcia; b) Rusia; c) Franţa; d) Germania.
65. Pentru a ieşi din izolarea diplomatică în care se afla după 1878, România s-a apropiat de:
a) Puterile Centrale; b) Tripla înţelegere; c) Antanta; d) Alianţa celor trei împăraţi.
66. Ţară care a aderat la 30 octombrie 1883 la Tratatul semnat de România cu
Austro-Ungaria:
a) Germania; b) Rusia; c) Franţa; d) Anglia.
67. Alianţa cu Puterile Centrale a fost reînnoită de România în:
a) 1892, 1902,1912; b) 1892, 1904, 1912; c) 1892, 1903, 1914; d) 1892, 1902, 1913.
68. România a încheiat cu Austro-Ungaria o Convenţie comercială, vamală şi de navigaţie în:
a) 1875; b) 1876; c) 1880; d) 1881.
69. între România şi Austro-Ungaria a existat un război vamal în anii:
a) 1887-1892; b) 1886-1891; c) 1897-1899; d) 1888-1899.
70. La începutul secolului al XX-lea, Serbia se reorientează spre Rusia, iar Bulgaria spre:
a) Austro-Ungaria; b) Franţa; c) Italia; d) Belgia.
71. Problema aromânilor a tensionat relaţiile României cu:
a) Grecia; b) Bulgaria; c) Serbia; d) Croaţia.
72. Singurul stat din zonă cu care România a avut relaţii mai apropiate la începutul secolului
al XX-lea a fost:
a) Grecia; b) Bulgaria; c) Serbia; d) Croaţia.
73. în timpul crizei bosniace din 1908, I.I.C. Brâtianu era împotriva politicii balcanice
promovata de:
a) Austro-Ungaria; b) Rusia; c) Turcia; d) Franţa.
74. Regele Carol I a fost numit feldmareşal al armatei germane la împlinirea vârstei de:
a) 65 de ani; b) 70 de ani; c) 75 de ani; d) 80 de ani.
75. State aliate în Primul Război Balcanic din 1912:
a) Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Grecia; b) Serbia, Muntenegru, România, Grecia;
c) Serbia, Macedonia, Bulgaria, Grecia; d) Serbia, Macedonia, România, Bulgaria.
76. Prim-ministrul României din timpul războaielor balcanice:
a) Titu Maiorescu; b) Alexandru Averescu; c) I.I.C. Brătianu; d) Take Ionescu.
164
77. Personalitate care, împreuna cu familia sa, a vizitat România la 1/14 iunie 1914:
a) ţarul Nicolae al II-lea; b) Otokar Czemin; c) preşedintele Wilson; d) contele Tisza.
78. Ţară cu care în septembrie/octombrie 1914 România a încheiat un acord secret prin care
recunoştea dreptul României asupra teritoriilor aflate sub stăpânire austro-ungarâ în schimbul
unei neutralităţi binevoitoare:
a) Italia; b) Rusia; c) Germania; d) Franţa.
79. între anii 1900 şi 1914 politica externă a României a cunoscut o deplasare dinspre
Puterile Centrale spre:
a) Germania şi Austro-Ungaria; b) Tripla Alianţă; c) Antanta; d) Alianţa celor trei
împăraţi.
80. Această nouă orientare s-a confirmat cu prilejul:
a) vizitei lui Carol I în Germania; b) războaielor balcanice; c) conferirii titlului de
feldmareşal al armatei germane; d) declanşării Primului Război Mondial.
81. România a anexat cele două judeţe din sudul Dobrogei, Durostor şi Caliacra, regiune
cunoscuta sub numele de Cadrilater în urma păcii de la:
a) Berlin; b) Londra; c) Bucureşti; d) Paris.
82. O problemă esenţială a politicii externe româneşti după Primul Război Mondial a fost:
a) aderarea la Axa-Roma-Berlin; b) recunoaşterea internaţionala a Marii Uniri;
c) modificarea statu-quo-ului existent; d) reluarea relaţiilor diplomatice cu Franţa.
83. în iunie 1919, România a semnat tratatul cu Germania la:
a) Versailles; b) Trianon; c) Neuilly; d) Saint-Germain.
84. România a semnat tratatul cu Bulgaria în 1919 la:
a) Versailles; b) Trianon; c) Neuilly; d) Saint-Germain.
85. în 1920 România a semnat tratatul cu Turcia la:
a) Sevres; b) Trianon; c) Neuilly; d) Saint-Germain.
86. Tratatul cu Ungaria a fost semnat de ţara noastră la:
a) Sevres; b) Trianon; c) Neuilly; d) Saint-Germain.
87. Un rol important în cadrul Conferinţei de pace l-a avut Consiliul celor patru, format din:
a) Franţa, Anglia, S.U.A., Italia; b) Franţa, Anglia, Germania, Italia; c) Franţa, Rusia,
Anglia, Italia; d) Franţa, Rusia, Germania, S.U. A.
88. La Conferinţa de pace, România a fost inclusă în rândul statelor:
a) mici; b) învinse; c) cu interese limitate; d) cu interese prioritare.
89. România a participat în 1919 la fondarea:
a) Micii înţelegeri; b) Ligii Naţiunilor; c) înţelegerii Balcanice; d) Antantei Balcanice.
90. în 1921 România a încheiat o convenţie politica şi una militară cu:
a) Bulgaria; b) U.R.S.S.; c) Polonia; d) Cehoslovacia.
91. România a fondat în 1921 Mica înţelegere sau Mica Antanta împreună cu:
a) Iugoslavia (Regatul Sârbo-Croato-Sloven) şi Cehoslovacia; b) Iugoslavia şi Polonia;
c) Iugoslavia şi Bulgaria; d) Iugoslavia şi Grecia.
165
92. în realizarea înţelegerilor de mai sus un rol important l-a avut ministrul de externe:
a) Nicolae Titulescu; b) Take lonescu; c) Armând Călinescu; d) Grigore Gafencu.
93. Ţara europeană care avea rezerve faţă de realizarea României Mari:
a) Franţa; b) Anglia; c) Belgia; d) Bulgaria.
94. La 15 iulie 1926 a fost parafat Tratatul de alianţă şi amiciţie între România şi:
a) Germania; b) Franţa; c) Spania; c) U.R.S.S.; d) Polonia.
95. în 1926 a fost reînnoit Tratatul de alianţa cu:
a) Germania; b) Franţa; c) Spania; c) U.R.S.S.; d) Polonia.
96. La 16 septembrie 1926 s-a semnat Tratatul de amiciţie şi colaborare cordială cu:
a) Germania; b) Franţa; c) Italia; c) U.R.S.S.; d) Polonia.
97. Rusia sovietica nu recunoştea unirea cu România a:
a) Transilvaniei; b) Bucovinei; c) Basarabiei; d) Cadrilaterului.
98. Ţară care în aprilie-iulie 1919 a recurs la acţiuni militare pentru ocuparea Transilvaniei:
a) Germania; b) Franţa; c) Ungaria; c) U.R.S.S.; d) Polonia.
99. România a respins la 4 august 1919 acţiunea militară a:
a) Germaniei; b) Franţei; c) Ungariei; c) U.R.S.S. -ului; d) Poloniei.
100. România a semnat Convenţia strâmtorilor în anul:
a) 1921; b) 1922; c) 1923; d) 1924.
101. După semnarea tratatelor de pace din anii 1919-1920, singura ţară cu care România nu
a reluat relaţiile diplomatice a fost:
a) Bulgaria; b) Ungaria; c) U.R.S.S.; d) Iugoslavia.
102. Protocolul de la Moscova cu privire la nerecurgerea la forţă în relaţiile dinre state s-a
semnat în anul:
a) 1928; b) 1929; c) 1932; d) 1934.
103. Convenţia privind definirea agresorului s-a semnat în 1933 la:
a) Paris; b) Londra; c) Bruxelles; d) Copenhaga.
104. Un rol important în crearea sistemului securităţii colective l-a avut ministrul de externe:
a) Nicolae Titulescu; b) Take lonescu; c) Armând Călinescu; d) Grigore Gafencu.
105. Nicolae Titulescu a îndeplinit funcţia de preşedinte al Adunării Generale a Societăţii
Naţiunilor în anii:
a) 1929 şi 1930; b) 1930 şi 1931; c) 1931 şi 1932; d) 1934 şi 1936.
106. Din înţelegerea Balcanică sau Antanta Balcanica făceau parte:
a) România, Iugoslavia, Grecia, Cehoslovacia; b) România, Iugoslavia, Bulgaria,
Turcia; c) România, Grecia, Bulgaria, Turcia; d) România, Iugoslavia, Grecia, Turcia.
107. România a reluat relaţiile diplomatice cu U.R.S.S. în:
a) iunie 1934; b) iulie 1934; c) mai 1919; d) aprilie 1932.
108. în 1932 România a purtat negocieri fără succes cu U.R.S.S. la:
a) Viena; b) Copenhaga; c) Varşovia; d) Riga.
109. La 21 iulie 1936, România a negociat un tratat de asistenţa mutuală cu:
a) Germania; b) Franţa; c) Ungaria; c) U.R.S.S.; d) Polonia.
110. Italia a atacat în 1935:
a) Tunisia; b) Etiopia; c) Marocul; d) Algeria.
111. Germania a ocupat zona demilitarizată renană în anul:
a) 1934; b) 1935; c) 1936; d) 1937.
112. în martie 1939 România a încheiat un tratat economic cu:
a) Germania; b) Franţa; c) Anglia; d) Grecia.
113. în aprilie 1939 România a încheiat acorduri economice şi a acceptat garanţiile:
a) anglo-franceze; b) germano-italiene; c) bulgaro-maghiare; d) franco-germane.
114. La 23 august 1939 s-a semnat:
a) Acordul de la Miinchen; b) Dictatul de la Viena; c) Pactul Ribbentrop-Molotov;
d) Pactul Briand-Kellogg.
115. Ca urmare a acestui tratat România a fost plasată în sfera intereselor:
a) franceze; b) engleze; c) germane; d) sovietice.
116. Ţară care făcea parte atât din Mica înţelegere, cât şi din înţelegerea Balcanică:
a) Cehoslovacia; b) Iugoslavia; c) Bulgaria; d) Turcia.
117. Acordul prin care Germania garanta graniţele de vest s-a încheiat în 1925 la:
a) Paris; b) Londra; c) Locamo; d) Lublin.
118. Ţară care a adresat României note ultimative în zilele de 26-27 iunie 1940:
a) Ungaria; b) Bulgaria; c) U.R.S.S.; d) Germania.
119. Teritoriu cedat U.R.S.S. de către România la 28 iunie 1940 care depăşea prevederile
Pactului Ribbentrop-Molotov:
a) Basarabia; b) Bucovina; c) nordul Bucovinei; d) Insula Şerpilor.
120. La 23 noiembrie 1940, România:
a) a cedat Bulgariei Cadrilaterul; b) a aderat la Pactul Tripartit; c) a cedat Ungariei nord-
vestul Transilvaniei; d) a încheiat un acord economic cu Germania.
121. La 22 iunie 1941 România a intrat în război împotriva:
a) U.R.S.S.; b) Italiei; c) Ungariei; d) Bulgariei.
122. Până la 25 octombrie 1944, armata română a contribuit la eliberarea:
a) Transilvaniei; b) Ungariei; c) Cehoslovaciei; d) Austriei.
123. Recunoaşterea unirii Basarabiei cu România s-a făcut în:
a) septembrie 1919 la Saint-Germain; b) iunie 1920 la Trianon; c) august 1920 la
Sevres; d) octombrie 1920 la Paris.
124. Ţara căreia i-a scăzut influenţa politica după 1870-1871 a fost:
a) Franţa; b) Rusia; c) Prusia; d) Anglia.
125. Tratatul de la Adrianopol încheie regimul exclusiv al dominaţiei otomane asupra

Principatelor; protectoratul rus asupra Ţării Româneşti şi Moldovei se oficializează.
126. In timpul regimului fanariot statutul politic intern al Ţărilor Române s-a modificat; anul
1821 a însemnat sfârşitul regimului fanariot.
127. In secolul al XVIII-lea, Marile Puteri Austria, Rusia şi Prusia îşi disputau dominaţia
asupra spaţiului balcanic, al Ţârilor Române şi al Poloniei; pe teritoriul Ţârilor Române s-au
desfăşurat cinci războaie.
128. Imperiul Rus îşi impunea tot mai mult prezenţa în Balcani; ţarii invocau pretextul
protejării creştinilor din Balcani.
129. Acţiunile Partidei Naţionale au adus în faţa Europei problema românească; alături de
„proiectul grecesc” se discută şi „proiectul dacic”.
130. In viziunea Rusiei, „proiectul grecesc” însemna refacerea Imperiului Bizantin şi
împărţirea posesiunilor europene ale Imperiului Otoman; profitând de neînţelegerile dintre
Marile Puteri, Principatele se vor menţine ca state şi îşi vor recăpăta autonomia.
131. în urma păcii de la Bucureşti din 1812, Rusia ocupă teritoriul dintre Prut şi Nistru; ea
devine astfel vecina Moldovei.
132. în secolul al XVIII-lea, statutul juridic al Moldovei şi Ţării Româneşti era de state
vasale Imperiului Otoman; înăsprirea dominaţiei otomane a determinat acţiunile repetate ale
Partidei Naţionale.
133. în secolul al XVIII-lea, Principatele invocau vechile capitulaţii; acestea urmăreau
creşterea autonomiei şi chiar independenţa.
134. La Adrianopol s-a oficializat protectoratul rus; în 1858, el a fost înlocuit cu garanţia
colectivă a Marilor Puteri.
135. Prin pacea de la Passarowitz, Poarta renunţă la Transilvania în favoarea Imperiului
Habsburgic; în urma păcii de la Belgrad, Habsburgii restituie Oltenia Ţării Româneşti.
136. Războiul ruso-otoman s-a încheiat cu înfrângerea ruşilor la Vadul Huşilor; în urma păcii
încheiate, cetatea Hotin devine raia.
137. Pacea de la Kuciuk-Kainargi marchează începutul protectoratului ţarist; la Akkerman se
stabilea libertatea comerţului după achitarea obligaţiilor faţă de Poartă.
138. La Adrianopol s-a hotărât restituirea raialelor de pe malul drept al Dunării Ţârilor
Române; Brăila, Tumu şi Giurgiu au intrat în componenţa Ţării Româneşti.
139. La Kuciuk-Kainargi, s-a desfiinţat monopolul otoman asupra comerţului; este
confirmata autonomia Principatelor.
140. Tratatul de la Adrianopol stabilea alegerea domnilor pe viaţă; graniţa cu Imperiul
Otoman era stabilita pe talvegul Dunării.
141. In urma unui nou război ruso-turc, Oltenia revine Ţării Româneşti; în 1775 Imperiul
Otoman cedează Bucovina Austriei.
142. La sfârşitul secolului al XVIIl-lea şi începutul secolului al XlX-lea, interesul Marilor
Puteri pentru Principate a crescut; Austria, Rusia şi Prusia şi-au deschis reprezentanţe
diplomatice la Bucureşti şi Iaşi.
143. Conflictele dintre austrieci, ruşi şi turci din secolul al XVIII-lea au accentuat declinul
Imperiului Otoman; turcii au pierdut Banatul şi Bucovina
144. Rusia îşi accentuează amestecul în problemele Principatelor şi a zonei balcanice în
prima jumătate a secolului al XlX-lea; la Adrianopol protectoratul rusesc asupra Principatelor se
oficializează.
145. Relaţiile dintre Marile Puteri ale vremii sunt marcate de declinul Imperiului Otoman;
Rusia are o ascensiune în forţă în Balcani.
146. Victoria austro-polonezâ din 1683 la Viena împotriva turcilor a declanşat mutaţii
politice în centrul şi răsăritul Europei; Austria, Rusia şi Prusia se confruntă pentru Polonia şi
spaţiul balcanic.
147. După pacea de la Kuciuk-Kainargi, imperiile rus şi austriac au în continuare tendinţe
expansioniste; Franţa şi Anglia devin tot mai active în aria stăpânirilor otomane.
148. Secolul al XVIII-lea este dominat de războaiele ruso-austro-otomane; ţarina Ecaterina
a Il-a propunea crearea unui stat-tampon între cele trei imperii cu numele de „Dacia”.
149. Ţarina propunea ca noul stat să fie independent fără a putea fi încorporat de Austria şi
Rusia; evoluţia evenimentelor arăta contrariul, Rusia ocupă în 1812 Basarabia, iar Austria în
1775 Bucovina.
150. Boierii munteni au trimis un memoriu în 1787, în contextul confictului ruso-austro-turc,
diplomaţilor creştini întruniţi la Şiştov; revendicările boierilor munteni anticipează statutul
obţinut de Principate la Adrianopol.
151. în anul 1829, la Adrianopol Ţara Româneasca şi Moldova obţin autonomia
administrativă; dreptul de intervenţie în Principate al Imperiului Otoman este îngrădit.
152. La Kuciuk-Kainargi se stabilesc unele schimbări pozitive în regimul politic şi economic
al Principatelor; Principatele sunt scutite de tribut timp de trei ani şi li se confirmă autonomia.
153. în Ţara Româneasca, după executarea lui Constantin Mavrocordat, turcii instalează
primul domn fanariot; odată cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet
integrate structurilor politice şi militare otomane, încetând să mai desfăşoare o politică externă
proprie.
154. Elementul comun al memoriilor Partidei Naţionale l-a reprezentat înlăturarea regimului
fanariot şi revenirea la domniile pământene; recpectarea „vechilor capitulaţii”, domnii
pământene, independenţa şi unirea ceior două ţări a fost solicitata cu ocazia păcii încheiate la
Focşani în 1772.
155. Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir s-au orientat pe plan extern spre rivalii
Porţii, Austria şi Rusia; Imperiul Otoman intervine pentru a-şi asigura fidelitatea domnilor
instaurând regimul fanariot.
156. In 1683 turcii sunt învinşi în faţa zidurilor Vienei; prin pacea încheiată, turcii cedează
Transilvania Habsburgilor.
157. La jumătatea secolului al XlX-lea, există un consens general al Marilor Puteri de a
rezolva „Problema orientală” şi a elibera toate popoarele aflate sub dominaţie otomană; Tratatul
de la Adrianopol punea capăt dominaţiei exclusive otomane asupra Principatelor.
158. In 1683 turcii reiau ofensiva câtre Europa Centrală; Principatele sunt obligate să susţinâ
financiar războaiele sau să participe alături de turci.
159. După Convenţia de la Akkerman are loc un nou conflict ruso-turc; prin tratatul de pace
încheiat domnii erau numiţi pe 7 ani şi se desfiinţează monopolul otoman asupra comerţului.
160. In oraşele Iaşi şi Bucureşti, Marile Puteri au întemeiat consulate la sfârşitul secolului al
XVIII-lea; abuzurile otomane sunt diminuate.
161. Separarea puterilor în stat se aplicâ pentru prima dată în Principate odată cu adoptarea
Regulamentelor organice; ţăranii şi orăşenii suportă povara fiscală.
162. Timp de peste un secol, Ţările Române au fost conduse de domnitori străini, fanarioţi;
în 1822 Poarta a numit primii domni pământeni.
163. Regulamentele organice au pregătit viitoarea unire prin organizarea şi instituţiile
aproape identice ale celor două Principate; memoriul adresat de boierii moldoveni lui Napoleon
cerea crearea unui stat românesc sub garanţia Marilor Puteri.
164. O garanţie colectivă (autonomie limitată sub controlul Marilor Puteri) „sui generis”
(neoficială) s-a instituit după Tratatul de la Adrianopol; aceasta s-a impus în 1856 la Paris.
165. Din 1829, Principatele aveau un amestec de suzeranitate otomană şi protectorat rusesc;
amestecul Rusiei în Principate se accentuează.
166. Rusia impune articolul adiţional în 1835 în Moldova şi în 1838 în Ţara Românească;
românii văd în ţar principalul adversar al aspiraţiilor româneşti.
167. Austria considera unirea Principatelor un avertisment, temându-se de consecinţele
asupra Transilvaniei şi Bucovinei; urmărind sporirea influenţei în sud-estul Europei, Franţa
sprijinea unirea.
168. Sardinia era interesata de distrugerea alianţei anglo-franceze din timpul Războiului
Crimeii, de aceea a susţinut unirea Principatelor; Prusia sprijinea unirea deoarece dorea un
precedent diplomatic.
169. Al.I. Cuza a suspendat jurisdicţia consulara, a înfiinţat agenţii diplomatice, Ministerul
de externe, a stabilit relaţii diplomatice cu Serbia; domnia lui este marcată de iniţiative pentru
realizarea independenţei.
170
170. Echilibrul continental stabilit în urma Războiului Crimeii a fost modificat; Austro-Ungaria
a fost înfrântă de Prusia, s-a format dualismul austro-ungar în 1867, Germania şi Italia s-au
unificat, influenţa Franţei a scăzut după înfrângerea din 1870-1871.
171. Prinţul Carol a continuat linia politică a'lui Cuza; în 1868 s-a încheiat un tratat de
colaborare cu Serbia, iar în 1866 şi 1869 a discutat cu emisarii guvernului grec în vederea unei
acţiuni comune antiotomane.
172. Tratatul de la Berlin era o încălcare a suveranităţii României; ţara noastră era obligată
să modifice articolul 7 din Constituţie cu privire la cetăţenie.
173. Puterile europene i-au recunoscut lui Carol I titlul de „Alteţă Regală”, titlu acordat de
Parlament în 1878; statutul extern al României s-a schimbat în 1878.
174. După 1878 Rusia şi-a întărit poziţiile în Balcani şi a devenit riverană la gurile Dunării;
ea adoptă o atitudine ameninţătoare faţă de România.
175. După semnarea tratatului de alianţă dintre Germania şi Austro-Ungaria, Bismark
susţinea apropierea de România; în eventualitatea unui război cu Rusia, România avea nevoie de
sprijinul Germaniei.
176. între România şi Austro-Ungaria existau după 1867 tensiuni în legătură cu navigaţia pe
Dunăre; un serios obstacol între cele două ţări era şi problema românilor aflaţi sub administraţia
maghiară.
177. Dupa Războiul de Independenţă, România era izolată diplomatic; la 30 august 1883,
a fost semnat tratatul dintre Austro-Ungaria şi România, la care a aderat şi Germania.
178. Alianţa României cu Puterile Centrale a avut un caracter defensiv şi secret; actul a fost
cunoscut doar de suveranii statelor semnatare şi de prim-miniştri.
179. Alianţa României cu Puterile Centrale în contextul internaţional de atunci a avut unele
efecte pozitive; România a ieşit din izolarea diplomatică şi şi-a asigurat unele avantaje pe piaţa
Europei centrale.
180. România a anulat convenţia comercială şi vamală cu Austro-Ungaria; austro-ungarii au
declanşat războiul vamal(1886-1891).
181. La începutul secolului al XX-lea, raportul de forţe din Balcani s-a modificat; Serbia s-a
reorientat spre Rusia, iar Bulgaria spre Austro-Ungaria.
182. Problema aromânilor a tensionat relaţiile României cu Grecia; relaţiile cu Turcia erau
practic inexistente.
183. La începutul secolului al XX-lea, singurul stat din zonă cu care România avea relaţii
mai apropiate a fost Serbia; Bucureştiul era ostil politicii antisârbeşti a Austro-Ungariei.
184. Serbia, Muntenegru, Bulgaria şi Grecia s-au confruntat în 1912 cu Turcia în Primul
Război Balcanic; România s-a proclamat neutră.
185. Intrarea Bulgariei în Primul Război Balcanic a fost percepută la Bucureşti ca o
ameninţare pentru securitatea frontierei dobrogene; în al Doilea Război Balcanic din 1913 a
intrat şi România.
186. Al Doilea Râzboi Balcanic s-a încheiat cu pacea de la Bucureşti din 1913; statele din
sud-estul Europei îşi rezolvau problemele în absenţa Marilor Puteri.
187. Al Doilea Război Balcanic s-a încheiat cu pacea de la Bucureşti din 1913; prestigiul
României în zonă a crescut.
188. Diplomaţia austro-ungară s-a străduit să obţină publicarea tratatului semnat de România
în 1883; intensitatea mişcării naţionale din Transilvania s-ar fi diminuat.
189. La sfârşitul anului 1913 s-au desfăşurat tratative între contele maghiar Tisza şi P.N.R.;
Germania a făcut presiuni asupra Austro-Ungariei pentru realizarea unui compromis acceptabil
pentru români.
190. în 1914, diplomaţia Antantei era foarte activă; ţarul Rusiei Nicolae al II-lea, împreună
cu familia sa, a vizitat Constanţa însoţit de ministrul de externe Sazonov.
191. în momentul izbucnirii Primului Râzboi Mondial, România era unul din centrele de
interes ale diplomaţiei europene; Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie/3 august 1914) a
decis neutralitatea.
192. La 18 septembrie/l octombrie 1914, printr-un acord secret Franţa recunoştea drepturile
României asupra teritoriilor aflate sub dominaţie austro-ungară în schimbul unei neutralităţi
binevoitoare; solicitările asupra României s-au intensificat după intrarea în război în 1915 a
Italiei (Antanta) şi a Bulgariei (Puterile Centrale).
193. în 1916 Franţa şi Rusia erau nemulţumite de tergiversările lui I.I.C. Brâtianu; s-a cerut
României în 1916 să intre în război „acum ori niciodată”.
194. între anii 1900 şi 1916, politica externă a României s-a deplasat spre Antanta; România
spera să realizeze Marea Unire.
195. Noua orientare spre Antanta s-a făcut cu prilejul vizitei lui Carol I în Germania; prin
pacea de la Bucureşti din 1913 Cadrilaterul a intrat în componenţa României.
196. Ca urmare a Marii Uniri, suprafaţa României a ajuns la 295 049 km2; Cadrilaterul a
intrat cu acel prilej în componenţa statului român.
197. După 1918 o probiemă esenţiala a politicii externe româneşti a fost recunoaşterea
internaţională a Marii Uniri, hotărârile românilor la Chişinâu, Cernăuţi şi Alba-Iulia au fost
consfinţite „de jure” prin pacea de la Paris-Versailles.
198. Deciziile sistemului Paris-Versailles au nemulţumit atât Rusia cât şi Germania; cele
două ţâri au colaborat în perioada interbelică şi au avut o atitudine revizionista.
199. Rebublica Sovietică a Sfaturilor din Ungaria condusă de Bela Kun nu recunoştea unirea
Transilvaniei cu România; în 1919, Ungaria a recurs la acţiuni militare pentru ocuparea
României.
200. Rusia a încheiat pace separata cu Puterile Centrale la Brest-Litovsk; recunoaşterea unirii
Basarabiei cu România s-a făcut în octombrie 1920 la Paris.
201. La Conferinţa de pace de la Paris rolul principal la avut „Consiliul celor patru”;
România a fost inclusă în rândul ţarilor cu interese limitate.
202. în cadrul Conferinţei de pace de la Paris, României i-au fost impuse prevederi
dezavantajoase; România prelua o parte din datoriile de război ale Austro-Ungariei în contul
Transilvaniei şi al Bucovinei.
203. România a militat pentru menţinerea păcii şi a statu-quo-ului teritorial după 1918; ţara
noastră a participat la fondarea Ligii Naţiunilor.
204. România a acţionat pentru normalizarea relaţiilor cu U.R.S.S.; diplomaţia românească
a purtat negocieri la Viena, Copenhaga, Varşovia şi la Riga, dar fărâ sa obţină vreun rezultat.
205. Rusia sovietica nu recunoştea unirea României cu Basarabia; tratativele purtate cu
sovieticii nu au făcut progrese.
206. România şi Franţa erau interesate în menţinerea principiilor care au stat la baza Pactului
Societăţii Naţiunilor; în iulie 1926 a fost parafat Tratatul de alianţă şi amiciţie dintre România şi
Franţa.
207. Marile Puteri sunt mai puţin interesate de soarta statelor mai mici; în decembrie 1925
s-a semnat Pactul de garanţii renane de la Locarno.
208. Sistemul Paris-Versailles a stabilit constituirea Austriei, Ungariei, Poloniei,
Cehoslovaciei şi Iugoslaviei; în perioada intrebelică ţara noastră a avut cu toate aceste state relaţii
foarte bune.
209. In perioada interbelică, Franţa şi Anglia au dus o politică conciliantă faţă de Germania
şi Italia; statele interesate în menţinerea statu-quo-ului teritorial obţinut prin sistemul
Paris-Versailles îşi creează sisteme proprii de securitate regională.
210. Relaţiile europene din deceniul patru sunt marcate de revizionism; Germania ocupa
zona demilitarizarea renană, urmată de ocuparea Austriei şi apoi a Munţilor Sudeţi din
Cehoslovacia.
211. Semnarea Protocolului de la Geneva, a Pactului Briand-Kellogg, a Protocolului de la
Moscova au fost acţiuni pacifiste; ele au încercat sâ reglementeze relaţiile internaţionale prin
excluderea războiului.
212. In perioada interbelică, Germania, Ungaria, Bulgaria şi U.R.S.S. duceau o politică
revizionistă; România a sprijinit această politică.
213. In Bulgaria s-a instalat un regim totalitar de dreapta; dupâ 1923 relaţiile cu această ţară
s-au tensionat.
214. în iunie 1934, România a reluat relaţiile diplomatice cu U.R. S. S.; s-au purtat negocieri
pentru un tratat de asistenţă mutuală, prilej cu care sovieticii recunosc unirea Basarabiei cu
România.
215. Italia a atacat şi ocupat Etiopia; Nicolae Titulescu a propus Societăţii Naţiunilor să fie
sancţionată economic Italia.
216. Revizionismul german s-a accentuat; România a militat pentru crearea sistemului
securităţii colective.
217. In septembrie 1938, prin acordul de la Munchen, Germania a ocupat zona sudetâ din
Cehoslovacia; Mica înţelegere s-a destrămat.
218. In martie 1939, Germania a anexat Cehoslovacia; politica externă românească începe să
oscileze.
219. Influenţa Germaniei în sud-estul Europei a crescut; la 23 martie 1939, România a
încheiat un tratat economic cu această ţară.
220. In urma notelor ultimative din iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa
au fost cedate sovieticilor; România şi-a reorientat politica externă spre Germania.
221. Franţa a capitulat la 22 iunie 1940; România pierde Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul
Herţa, nord-vestul Transilvaniei şi Cadrilaterul.
222. A. Capitularea armatei ruse la Stănileşti. B. Pacea de la Vadul Huşilor. C. Dimitrie

Cantemir orientează Moldova spre Rusia.
223. A. Cetatea Hotin devine raia. B. Banatul şi Oltenia sunt luate de Habsburgi. C. Imperiul
Habsburgic restituie Ţării Româneşti Oltenia.
224. A. Austria anexează Bucovina. B. începe regimul fanariot în Moldova prin domnia lui
Nicolae Mavrocordat. C. începe conflictul austro-turc încheiat prin pacea de la Passarowitz.
225. A. începe conflictul ruso-turc încheiat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi. B. Se
deschide „Problema orientală” în urma înfrângerii turcilor în faţa zidurilor Vienei. C. Rusia
ajunge vecina Moldovei.
226. A. începe un nou conflict ruso-otoman, încheiat cu Tratatul de pace de la Adrianopol.
B. Raialele de pe malul stâng al Dunării sunt restituite Ţârii Româneşti. C. Poarta cedează
Basarabia Rusiei.
227. A. Se oficializează protectoratul rusesc. B. Este încheiat tratatul de pace de la Şistov.
C. Regulamentul organic intră in vigoare în Moldova.
228. A. Ţarina Ecaterina a Il-a lansează ideea „proiectului grecesc”. B. Hatişeriful de
privilegii pentru Moldova şi Ţara Românească fixează la 7 ani durata domniei. C. „Actul osâbit
pentru Principaturile Moldova şi Ţara Românească” stabileşte numirea domnilor pe viaţă.
229. A. Convenţie care restabileşte numirea domnilor de către Rusia şi Turcia pe 7 ani.
B. Tratativele de la Focşani. C. înfiinţarea consulatelor austriece de la Iaşi şi Bucureşti.
174
230. A. Rusia îşi consolidează poziţia de mare putere protectoare în Ţările Române. B. în
urma păcii de la Passarowitz, Imperiul Habsburgic a devenit putere balcanică. C. Conferinţa de
la Constantinopol, unde Marile Puteri recunosc unirea deplina a Moldovei şi Ţarii Româneşti.
231. A. Tratatul de pace de la Paris care încheie Războiul Crimeii. B. Congresul de pace de
la Berlin care consfinţeşte independenţa României, a Serbiei şi a Muntenegrului. C. România
semnează un tratat secret cu puterile Triplei Alianţe.
232. A. Acordul anglo-rus care definitivează alianţa franco-anglo-rusă numită Tripla
înţelegere sau Antanta. B. Primul Război Balcani. C. Asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz
Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar.
233. A. România semnează Tratatul cu Bulgaria la Neuilly. B. Tratatul cu Ungaria care
recunoaşte unirea Transilvaniei cu România. C. România semnează Tratatul cu Germania la
Versailles.
234. A. Franţa, Anglia, Italia şi Japonia recunosc unirea României cu Basarabia. B. Din
iniţiativa ministrului de externe Take lonescu, România semnează o convenţie politică şi una
militară cu Polonia. C. Constituirea Micii înţelegeri sau a Micii Antante.
235. A. România a semnat Convenţia privind statutul definitiv al Dunării. B. România a
aderat la Societatea Naţiunilor. C. Protocolul de la Geneva care preciza legătura dintre
dezarmare şi securitate.
236. A. Protocolul de la Moscova. B. Pactul Briand-Kellogg. C. înţelegerea Balcanică sau
Antanta Balcanică.
237. A. Acordul de la Miinchen, prin care Germania ocupă zona sudeta din Cehoslovacia.
B. Finalizarea înţelegerii economice bilaterale româno-germane. C. Franţa şi Anglia încheie
acorduri economice cu România şi ne garantează graniţele.
238. A. Negocierile româno-sovietice de la Riga. B. Negocierile româno-sovietice de la
Copenhaga şi Varşovia. C. Sunt restabilite raporturile diplomatice româno-sovietice.
239. A. Germania ocupă toată Cehoslovacia. B. Pactul Ribbentrop-Molotov. C. Germania
atacă Polonia şi se declanşează cel de-al Doilea Război Mondial.
240. A. Notele ultimative sovietice adresate României pentru cedarea Basarabiei, a părţii de
nord a Bucovinei şi ţinutul Herţa. B. Capitularea Franţei în cel de-al Doilea Râzboi Mondial.
C. România accepta cererile teritoriale sovietice.
241. A. Tratatul de la Craiova prin care România cedează Bulgariei sudul Dobrogei.
B. Dictatul de la Viena impus României. C. Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său, Mihai.
242. A. România intră în râzboi, alămri de Germania şi aliaţii săi împotriva U.R.S.S.
B. România aderă la Pactul Tripartit C. Armata română este învinsă la Cotul Donului şi la Stalingrad.
243. A. Tratativele secrete ale ministrului de externe Mihai Antonescu pentru scoaterea
României din războiul împotriva Naţiunilor Unite. B. Arestarea lui Ion Antonescu. C. Armata
română contribuie la eliberarea Transilvaniei.
244. A. România intră în C.A.E.R. B. Tratatul de la Varşovia. C. România devine membră
O.N.U.
245. A. România este primită în U.E. B. România este primita în N.A.T.O. C. Gheorghe
Tătărescu semnează Tratatul de pace de la Paris.
246. A. S.U.A. declară râzboi României. B. România declară război S.U. A. C. Marea Britanie
a declarat râzboi României.
TESTUL
România în concertul european: de la „Criza orientală” la
marile alianţe ale secolului al XX-lea
I. A l e g e ţ i r ă s p u n s u l c o r e c t p r i n m a r c a r e a lite r e i c o r e s p u n z ă t o a r e :
1. Regulamentele organice şi dominaţia efectivă a Rusiei şi a Imperiului Otoman au fost

restabilite prin:
a) Convenţia de la Balta-Liman; b) Convenţia de la Paris; c) Convenţia de la Akkerman;
d) Convenţia de la Viena.
176
2. Congresul de pace de la Paris din februarie-martie 1856 garanta pentru România:
a) Independenţa legislativă; b) Independenţa administrativa; c) Independenţa politică;
d) Neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat.
3. Desfiinţarea monopolului otoman asupra comerţului s-a stabilit la:
a) Balta-Liman; b) Paris; c) Adrianoplol; d) Kuciuk-Kainargi.
4. Tratat de pace care a hotărât ca Moldova să primească înapoi judeţele Cahul, Ismail şi
Bolgrad din sudul Basarabiei:
a) Tratatul de la Constantinopol; b) Tratatul de la San Stefano; c) Tratatul de la Berlin;
d) Tratatul de la Paris.
5. Tratat de pace care a hotărât anularea protectoratului rus şi introducerea garanţiei colective
a celor şapte mari puteri:
a) Tratatul de la Constantinopol; b) Tratatul de la San Stefano; c) Tratatul de la Berlin;
d) Tratatul de la Paris.
6. In anii 1920-1921, s-au desfăşurat tratative româno-ruse la:
a) Copenhaga şi Viena; b) Copenhaga şi Varşovia; c) Varşovia şi Riga; d) Riga şi
Copenhaga.
7. La 7 septembrie 1940, România a cedat sudul Dobrogei Bulgariei în urma:
a) tratativelor de la Craiova; b) tratativelor de la Tumu Severin; c) Dictatului de la Viena;
d) acordului de la Miinchen.
8. La 22 iunie 1941, România a participat la punerea în aplicare a Planului „Barbarossa”
alături de Germania pentru a elibera:
a) nord-vestul Transilvaniei; b) sudul Dobrogei; c) Basarabia; d) Bucovina.
9. In iunie 1920, România a semnat tratatul cu:
a) Bulgaria de la Neuilly-sur-Seine; b) Ungaria la Trianon; c) Austria la Saint-Germain;
d) Germania la Versailles.
10. Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută la:
a) Saint-Germain; b) Paris; c) Sevres; d) Versailles.
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătură cauzala între ele;
d. primul enunţ este fals, iar al doilea este adevârat.
11. In perioada interbelica, România a negociat un tratat de alianţă militară cu U.R.S.S.; în

1929, ţara noastră a semnat protocolul de la Moscova.
12. în august 1920, România a semnat tratatul de la Sevres; acesta a recunoscut unirea
Basarabiei cu România.
13. Artizanul Micii înţelegeri a fost Nicolae Titulescu; aceasta a fost prima alianţa regională
în Europa în spiritul Societăţii Naţiunilor.
14. Franţa şi Anglia nu doreau sâ-şi piardă controlul în zona de sud-est a Europei; în aprilie
1939, acestea au încheiat acorduri economice cu România.
15. S.U.A. au recunoscut unirea cu Basarabia abia în 1933; România a declarat război
S.U.A. la 12 septembrie 1941.
16. Tratatul de pace semnat la 10 februarie 1947 nu a recunoscut cobeligeranţa României;
aceasta a avut de plătit o enormă despăgubire de râzboi către U.R.S.S.
17. La 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit; ţara noastră intră în sistemul
de alianţe al Axei Berlin-Roma-Tokyo, care era singura alternativă pentru „diplomaţia de
război’;
18. Dupâ 1943 situaţia pe frontul de lupta devenise critică pentru aliaţii Germaniei;
diplomaţia de la Bucureşti a demarat tratative pentru scoaterea ţârii noastre din războiul
împotriva Naţiunilor Unite.
19. Negocierile româno-sovietice de la Riga au fost încununate de succes; Nicolae Titulescu
şi Maksim Litvinov au restabilit raporturile diplomatice dintre cele două ţări în iunie 1934.
20. Nicolae Titulescu era un fervent susţinător al politicii de securitate colectivă; acordul de
la Miinchen a însemnat pentru România sfârşitul sistemului său de alianţe.
m . A le g e ţ i v a ria n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
21. A. Al Doilea Război Balcanic. B. Sudul Dobrogei intră în componenţa statului român.
C. România aderă la Tripla Alianţă.
22. A. România a semnat armistiţiul cu Naţiunile Unite. B. România cedează U.R.S.S.
Basarabia şi nordul Bucovinei. C. Armata română alungă trupele germane din ultimele localităţi
româneşti.
23. A. Germania ocupă Austria. B. Germania ocupă zona renana. C. Axa Berlin-Tokyo-
Roma.
a) BAC; b) ABC; ci C /\B; d* BC k.
24. A. Capitularea Franţei în al Doilea Război Mondial. B. Dictatul de la Viena.
C. România cedează nord-vestul Transilvaniei Ungariei.
25. A. Convenţia de definire a agresiunii şi a teritoriului de la Londra. B. Negocierea
tratatului de asistenţă mutuală româno-sovietic de la Montreux. C. Pactul Ribbentrop-Molotov.
26. A. Tratatul de amiciţie şi colaborare cordială încheiat de România cu Italia. B. Tratatul
de alianţa şi amiciţie între România şi Franţa. C. Reînnoirea tratatului de alianţa cu Polonia
împotriva oricărui tip de agresiune.
27. A. Sfârşitul colaborării româno-germane. B. Carol al II-lea îl aduce la conducere pe
generalul Ion Antonescu. C. începutul colaborării româno-germane.
28. A. Anschluss-ul. B. Trupele române resping acţiunile militare maghiare din Transilvania
şi ocupa Budapesta. C. Tratatul de la Trianon.
29. A. Nicolae Titulescu este ministru de externe, B. Take lonescu este ministru de externe.
C. Grigore Gafencu este ministru de externe.
30. A. Tratatul de la Locamo. B. Protocolul de la Moscova. C. Pactul Briand-Kellogg.
România în perioada Războiului Rece

1. Starea de neîncredere şi de ostilitate reciprocă între lumea comunista şi cea libera în

perioada 1945-1989 este numita:
a) Cortina de Fier; b) Războiul Rece; c) perestroika; d) „Primăvara de la Fraga”.
2. Termen folosit pentru a denumi împărţirea Europei după sfârşitul celui de-al Doilea
Râzboi Mondial între estul comunist şi vestul democratic:
a) Cortina de Fier; b) Războiul Rece; c) perestroika; d) „Primăvara de la Praga”.
3. A transmis un mesaj statelor democratice la 5 martie 1946 de a se realiza un „baraj în
Europa pentru a pune la adăpost statele occidentale de mareea sovietică”:
a) Churchill; b) Truman; c) De Gaulle; d) Richard Nixon.
4. Acordurile încheiate între Marile Puteri la Ialta (februarie 1945) şi Potsdam (iulie-august
1945) au contribuit la întărirea poziţiei Moscovei în:
a) apusul Europei; b) Franţa; c) Italia; d) România.
5. Conducătorul delegaţiei oficiale a României la Conferinţa de pace de la Paris, dupâ cel
de-al Doilea Război Mondial a fost:
a) Petru Groza; b) regele Mihai; c) Gheorghe Tâtărescu; d) Gheorghe Gheorghiu-Dej.
6. România a semnat tratatul de pace de la Paris la:
a) 13 septembrie 1944; b) 10 februarie 1946; c) 10 februarie 1947; d) 10 februarie 1948.
7 . Tratatul de pace restituia României:
a) nord-vestul Transilvaniei; b) Basarabia; c) Cadrilaterul; d) nordul Bucovinei.
8. Graniţa cu U.R.S.S. rămânea cea fixata la:
a) 30 august 1940; b) 28 iunie 1940; c) 7 septembrie 1949; d) 19 august 1940.
9. Ţară care în iulie 1947 a respins Planul Marshall:
a) Franţa; b) Grecia; c) Turcia; d) U.R.S.S.
10. Gheorghe Tâtărescu a fost înlocuit din funcţia de ministru de externe cu:
a) Petru Groza; b) Gheorghe Gheorghiu-Dej; c) Ana Pauker; d) Vasile Luca.
11. In februarie 1948 România a semnat tratatul de prietenie cu:
a) U.R.S.S.; b) Germania; c) Franţa; d) Italia.
12. Ceremonia de semnare a Pactului N. A.T.O. a avut loc la:
a) Geneva; b) Paris; c) Washington; d) Londra.
13. Stat comunist european care n-a făcut parte din C.A.E.R. decât ca observator:
a) România; b) Bulgaria; c) Iugoslavia; d) Polonia.
14. Tratat de alianţâ militară semnat la 14 mai 1955:
a) N.A.T.O.; b) Tratatul de la Varşovia; c) O.N.U.; d) Pactul Atlanticului de Nord.
15. Acest tratat a fost reînnoit în:
a) 1990; b) 1989; c) 1985; d) 1987.
16. Tratatul de la Varşovia s-a dizolvat în anul:
a) 1990; b) 1989; c) 1991; d) 1992.
17. Demascarea cultului personalităţii lui Stalin s-a făcut în cadrul Congresului P.C.U.S.:
a) al XlX-lea; b) al XX-lea; c) al XVIII-lea; d) al XVII-lea.
18. Doctrina Truman a fost lansată în:
a) martie 1946; b) martie 1947; c) martie 1948; d) martie 1949.
19. Lansarea Planului Marshall s-a făcut în:
a) iunie 1946; b) iunie 1947; c) iulie 1947; d) iunie 1948.
20. în urma loviturii de stat din februarie 1948, puterea a fost preluată de comuniştii din:
a) Praga; b) Varşovia; c) Bucureşti; d) Belgrad.
21. Primele ajutoare de urgenţa ale Planului Marshall au fost dirijate spre:
a) Franţa şi Grecia; b) Italia şi Turcia; c) Grecia şi Turcia; d) Polonia şi Cehoslovacia.
22. Cominform, Biroul Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti, a fost organizat de:
a) Stalin; b) Lenin; c) Hruşciov; d) Brejnev.
180
23. Ţară care a avut o tentativă de blocare a Berlinului în perioada aprilie-mai 1948:
a) S.U.A.; b) U.R.S.S.; c) Marea Britanie; d) Italia.
24. An în care Gheorghe Gheorghiu-Dej a vizitat Iugoslavia şi a încheiat acordul de
construire a hidrocentralei Porţile de Fier:
a) 1963; b) 1964; c) 1965; d) 1966.
25. Delegat permanent al României la C. A.E.R. care susţinea industrializarea ţârii noastre:
a) Alexandru Bârladeanu; b) Comeliu Mănescu; c) Ilie Verdeţ; d) Petru Groza.
26. România a devenit membră O.N.U. în anul:
a) 1949; b) 1955; c) 1959; d) 1948.
27. Primul diplomat dintr-o ţară socialistă care a fost ales preşedintele Adunării Generale a
O.N.U. a fost:
a) Vâclav Havel; b) Adam Michnik; c) Comeliu Mănescu; d) Bronislaw Geremek.
28. Ţară cu care România a reluat raporturile în 1967:
a) China; b) Republica Federală Germania; c) Ungaria; d) Franţa.
29. România nu a rupt relaţiile diplomatice în urma Războiului de Şase Zile din 1967 cu:
a) Israelul; b) Republica Federală Germania; c) Ungaria; d) Franţa.
30. în aprilie 1968 ne-a vizitat ţara:
a) Charles de Gaulle; b) Richard Nixon; c) Gerald Ford; d) Georges Pompidou.
31. Ţară care în august 1968 a refuzat sâ intervină militar în Cehoslovacia:
a) U.R.S.S.; b) România; c) Ungaria; d) Bulgaria.
32. în august 1969 ne-a vizitat ţara:
a) Charles de Gaulle; b) Richard Nixon; c) Gerald Ford; d) Georges Pompidou.
33. Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită oficiala în S.U. A. în:
a) octombrie 1970; b) octombrie 1969; c) octombrie 1971; d) octombrie 1968.
34. Preşedinte al S.U. A. care a vizitat România în 1975:
a) Nixon; b) Gerald Ford; c) Truman; d) Kennedy.
35. România a fost primită în G. A.T.T. (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ) în anul:
a) 1970; b) 1971; c) 1972; d) 1975.
36. România este acceptată în F.M.I. (Fondul Monetar Internaţional) în anul:
a) 1970; b) 1971; c) 1972; d) 1975.
37. Ultima reuniune pentru securitate şi cooperare în Europa a avut loc în august 1975 la:
a) Paris; b) Praga; c) Helsinki; d) Roma.
38. An în care România a primit clauza naţiunii celei mai favorizare:
a) 1975; b) 1976; c) 1977; d) 1978.
39. în anul 1989, Mihail Gorbaciov s-a întâlnit la Malta cu:
a) Nicolae Ceauşescu; b) G. Bush; c) R. Nixon; d) Gerald Ford.
40. A discutat problema necesităţii adoptării unor reforme în România în timpul vizitei în
ţara noastră din mai 1987:
a) BilI Clinton; b) M. Gorbaciov; c) G. Bush; d) Georges Pompidou.
41. La 9 noiembrie 1989:
a) a căzut Zidul Berlinului; b) ne-a vizitat ţara Gorbaciov; c) a avut loc Congresul al
XlV-lea al P.C.R.; d) s-a semnat Actul final al Conferinţei de la Helsinki.
42. în 1979 prin intermediul României s-au reluat relaţiile diplomatice dintre China şi:
a) U.R.S.S.; b) S.U.A.; c) Japonia; d) Coreea.
43. Prin intermediul României s-a încheiat acordul de pace din 1978 dintre Israel şi:
a) lumea araba; b) Egipt; c) S.U.A.; d) U.R.S.S.
44. Prima explozie nucleară a fost realizată în 1949 de:
a) China; b) U.R.S.S.; c) Franţa; d) Japonia.
45. Comunist reformator maghiar care în 1956 a încercat să pună capăt sistemului partidului
unic şi să retragă Ungaria din Pactul de la Varşovia:
a) Bela Kun; b) Marco Bella; c) Imre Nagy; d) Salazy.
46. State căzute în dizgraţia Moscovei cu care România continuă să aibă relaţii diplomatice:
a) Albania şi China; b) Albania şi Polonia; c) China şi Bulgaria; d) China şi Polonia.
47. Faţă de intervenţia sovietică în Afghanistan din 1979 România:
a) a condamnat invazia; b) a recomandat precauţie; c) a fost de acord; d) a participat cu
trupe.
48. Stat comunist care a participat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984:
a) Bulgaria; b) Cehoslovacia; c) România; d) Polonia.
49. Reformarea societăţii sovietice iniţiată de liderul sovietic Mihail Gorbaciov dupa 1985
s-a desfăşurat sub lozinca:
a) containement; b) glasnost; c) „principiul dominoului”; d) destindere.
Q. A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
a. dacâ ambele enunţuri sunt adevărate sAexistă legătură cauzală intre ele;
b. daca ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătura cauzală între ele;
50. Discursul lui Churchill la 5 martie 1946 este considerat începutul Războiului Rece;
întărirea poziţiei Moscovei în România s-a făcut în urma Conferinţelor de la Ialta şi Potsdam.
51. Ministrul de externe liberal Gheorghe Tătărescu a condus delegaţia română la Conferinţa
de Pace de la Paris în 1946; prezenţa lui a fost utilizată de propaganda comunistă pentu a
demonstra legalitatea guvernului Groza.
52. La 10 februarie 1947 România a semnat Tratatul de pace de la Paris; partea de nord-vest
a Transilvaniei cedată Ungariei în 1940 a revenit României.
182
53. U.R.S.S. a interzis statelor pe care le ocupa militar să accepte ajutorul oferit de ministrul
de externe american, Marshall; România împreuna cu toate statele aflate sub influenţă sovietică
resping acest plan în iulie 1947.
54. După 1945 comunismul este în ofensivă în România; Gheorghe Tâtărescu este înlocuit
din funcţia de ministru de externe cu Ana Pauker.
55. Primele ajutoare de urgenţă în cadrul Planului Marshall au fost date Franţei şi
Cehoslovaciei; ca o reacţie la acest plan, sovieticii pun bazele C.A.E.R. în 1949.
56. Din C.A.E.R. au făcut parte toate statele comuniste; în cadrul C.A.E.R. au fost adoptate
şi unele hotărâri politice vizând relaţiile cu Iugoslavia, după sciziunea Stalin-Tito.
57. România ca exportatoare de materii prime a trebuit sa se limiteze la schimburile din
C.A.E.R.; Polonia a făcut parte doar ca observator.
58. N.A.T.O. a fost creat la 4 aprilie 1949; acesta trebuia să riposteze oricărui atac al
U.R.S.S. asupra Europei de vest.
59. Toate statele aflate sub influenţa sovietică au făcut parte din Tratatul de la Varşovia;
Tratatul s-a dizolvat oficial în 1991.
60. România a devenit membra O.N.U. în 1955; noul lider sovietic Hruşciov a fost de acord
să retragă armata sovietică de pe teritoriul României.
61. Gheorghe Gheorghiu-Dej se temea ca după decesul lui Stalin vor fi aduşi în prim-planul
vieţii politice unii din rivalii săi; din ordinul lui Dej, Vasile Luca a fost condamnat la închisoare
pe viaţa, iar Lucreţiu Pătrăşcanu la moarte.
62. La Congresul al XX-lea al P.C.U.S. din februarie 1956, Hruşciov a criticat cultul
personalităţii lui Stalin; în octombrie 1956 armata sovietică a intervenit împotriva revoluţiei
anticomuniste din Ungaria.
63. Primul pas al unei desprinderi relative faţă de Moscova a fost anul 1958 când s-au retras
trupele sovietice; pe plan intern a urmat un nou val de represiune (arestarea unor scriitori) având
ca scop descurajarea oricăror tentative de opoziţie faţă de sistem.
64. Pânâîn 1962 conducereaP.M.R. a continuat sâ susţină necondiţionat U.R.S.S.; P.M.R.
şi-a asumat rolul de mediator între U.R.S.S. şi China.
65. In 1962 guvernul de la Kremlin este afectat de izbucnirea conflictului sovieto-chinez şi
de criza rachetelor din Cuba; Gheorghe Gheorghiu-Dej se distanţează de Moscova.
66. Un moment important al distanţării faţa de Moscova l-a reprezentat „Declaraţia din
aprilie 1964”; ea este considerata un adevărat manifest de ieşire de sub influenţa Moscovei.
67. Programul de industrializare rapidă a României a fost susţinut asiduu în C.A.E.R. de
Alexandru Bârlâdeanu; relaţiile cu U.R.S.S. se tensionează.
68. în 1963, Gheorghiu-Dej a vizitat Iugoslavia şi a încheiat acordul pentru construirea
hidrocentralei de la Porţile de Fier; românii şi-au continuat după 1965 neutralitatea în conflictul
ruso-chinez,
69. După 1965, distanţarea faţă de Moscova se menţine; în 1968, România a fost singura ţarâ
din Tratatul de la Varşovia care nu a intervenit împotriva Iugoslaviei.
183
70. România a fost primul stat din estul comunist care a stabilit în 1967 relaţii cu R.F.G.;
popularitatea externă a lui Nicolae Ceauşescu a crescut.
71. România nu a întrerupt relaţiile cu Israelul în 1967 după Războiul de şapte Zile;
independenţa politică este apreciată de Occident.
72. în aprilie 1968, România a fost vizitată de preşedintele S.U.A. Nixon; în octombrie
1970, Ceauşescu a fost invitat în S.U.A.
73. în august 1969, R. Nixon vizitează România; Washingtonul spera să lărgească breşa în
blocul comunist.
74. în 1975, Gerald Ford este primul preşedinte al S.U.A. care vizitează România; în 1971
ţara noastră a fost primită în G. A.T.T.
75. In cadrul întâlnirii de la Paris dintre Ceauşescu şi Georges Pompidou a fost subliniat rolul
jucat de Ceauşescu în cadrul securităţii europene; în august 1975 a avut loc la Helsinki ultima
întâlnire a Conferinţei pentru securitate.
76. Prin semnarea Actului final de la Helsiki, Ceauşescu a urmărit obţinerea unei poziţii mai
vizibile pe arena internaţională; niciodată după 1965 nu s-a pus problema părăsirii Tratatului de
la Varşovia sau a C.A.E.R.
77. După anul 1980, Ceauşescu urmăreşte creşterea prestigiului internaţional; liderul comunist
se implica în rezolvarea tensiunilor dintre Israel şi statele arabe, precum şi în conflictul din Vietnam.
78. în ultimii ani ai dictaturii lui Ceauşescu România avea relaţii diplomatice şi economice
exclusiv cu ţari din Lumea a treia şi din Lumea arabă; sunt neglijate relaţiile cu Occidentul.
79. în 1985, Gorbaciov lansează politica sa de glasnost şi perestroika; Ceauşescu nu a mai
fost un favorit al cancelariilor occidentale.
80. în mai 1987, Gorbaciov a vizitat România şi a discutat problema adoptării unor reforme;
vizita liderului sovietic a râmas făra efect.
81. Liderii reformişti sovietici duc o politica de destindere faţă de S.U.A.; dizolvarea
U.R.S.S. în 1991 duce la sfârşitul Războiului Rece.
O I. A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
fie c a r e g r u p a j d e m a i j o s ;
82. A. Conferinţa de la Ialta. B. Conferinţa de la Potsdam. C. Doctrina Truman.

83. A. Lovitura de stat comunista de la Praga. B. Lansarea Planului Marshall. C. U.R.S.S.
încearcă blocada Berlinului.
84. A. Tratatul de la Varşovia. B. C.A.E.R.. C. N.A.T.O.
85. A. Revoluţia anticomunista din Ungaria condusă de Imre Nagy. B. „Primăvara de la
Praga”. C. Ridicarea Zidului Berlinului.
86. A. Actul Final al Conferinţei de la Helsinki. B. Preşedintele american Gerald Ford
vizitează România. C. Preşedintele american Richard Nixon vizitează România.
87. A. România este primită în F.M.I. B. România este primită în G. A.T.T. C. Charles de
Gaulle preşedintele Franţei vizitează România.
88. A. începe construcţia hidrocentralei Porţile de Fier. B. Retragerea trupelor sovietice din
România. C. începe conflictul sovieto-chinez.
89. A. Declaraţia P.M.R. pe problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti din aprilie.
B. Criza rachetelor din Cuba. C. începe Războiul Rece.
90. A. România respinge Planul Marshall. B. Lansarea Planului Marshall. C. România este
primită în O.N.U.
91. A. România reia relaţiile cu Republica Federala Germania. B. începe conflictul so-
vieto-chinez. C. Vizita lui Dej în Iugoslavia şi hotărârea de a se construi hidrocentrala Porţile de Fier.
92. A. Dej a încetat din viaţa. B. Retragerea trupelor sovietice din România. C. România
este primita în O.N.U.
93. A. Construcţia podului Giurgiu-Ruse, ”podul prieteniei cu fonduri de la C.A.E.R..
B. Hidrocentrala Porţile de Fier. C. Moartea lui Stalin.
94. A. România a semnat alături de statele aflate sub tutela sovietică Tratatul de prietenie cu
U.R.S.S. B. Mişcarea antisovietică din Ungaria. C. începe Războiul Rece.
95. A. Căderea zidului Berlinului. B. Dezmembrarea U.R.S.S. C. Reunificarea Germaniei.
96. A. România votează la O.N.U. altfel decât U.R.S.S. B. România deţine vicepreşedinţia
celei de-a XlV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. C. Ministrul de externe al României,
Comeliu Mănescu a fost ales preşedintele Adunării Generale a O.N.U.
97. A. Diplomaţia românească contribuie la definitivarea acordului de pace dintre Israel şi
Egipt. B. Diplomaţia românească contribuie la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi
S.U. A. C. încheierea Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (G. A .T .T .)
TEST
I . Â l e g e ] i r ă s p u n s u l c o r e c t p r i n m a r c a r e a lite r e i c o r e s p u n z ă t o a r e :
1. Intre 1845 şi 1958, orientarea externă a ţârii a urmat linia impusă de:
a) Naţiunile Unite; b) U.R.S.S.; c) S.U.A.; d) Marea Britanie.
2. In 1949 România a semnat actul de:
a) reluare a relaţiilor cu Iugoslavia; b) integrare economică în C.A.E.R.; c) acceptare a
Planului Marshall; d) condamnare a revoluţiei anticomuniste din Ungaria.
3. Momentul decisiv al distanţării lui Ceauşescu faţă de Moscova l-a reprezentat:
a) reluarea relaţiilor cu R.F. Germania; b) condamnarea intrării în Cehoslovacia a trupelor
U.R.S.S. şi a aliaţilor săi din pactul de la Varşovia; c) respingerea Planului Valev; d) participarea
sportivilor români la olimpiada de la Los Angeles.
4. Gorbaciov s-a întâlnit la Malta în 1989 cu:
a) Bill Clinton; b) George Bush; c) Jimmy Carter; d) Georges Pompidou.
5. Ca o replica la constiuirea N. A.T.O., U.R.S.S. a realizat prima explozie nucleara în anul:
a) 1948; b) 1949; c) 1950; d) 1951.
6. In 1948 a avut loc tentativa sovietica de blocare a:
a) Varşoviei; b) Budapestei; c) Berlinului; d) Bucureştiului.
7. In 1979, a avut loc invazia sovietica în:
a) Cehoslovacia; b) Afghanistan; c) Coreea; d) Vietnam.
8. La 24 mai 1958 Kremlinul a anunţat decizia de retragere a trupelor sovietice din:
a) Iugoslavia; b) România; c) Cehoslovacia; d) Polonia.
9. încercarea de restructurare şi modernizare a sistemului economic sovietic din U.R.S.S.:
a) glasnost; b) perestroika; c) destindere; d) Containenent.
10. Ţâri care au aderat la N. A.T.O. în martie 2004:
a) Bulgaria, Estonia, Polonia; b) România, Bulgaria, Slovacia; c) România, Bulgaria,
Ungaria; d) România, Republica Ceha, Ungaria.
n . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i şi m a r c a ţ i c u :
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzala între ele;
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătura cauzala între ele;
c . primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
&. prânu\ etmn\ este îa\s, var a\ doilea este adevărat.
186
11. N. A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia nu au intrat niciodată în conflicte directe; ele au fost
părţi în Războiul Rece pentru mai mult de 35 de ani.
12. După venirea lui Gorbaciov la putere, Uniunea Sovietică a precizat că nu va mai folosi
forţa pentru a controla Pactul de la Varşovia; în Europa răsăriteană au început să apară schimbări
rapide.
13. în iunie 2005, România şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeana;
Summitul de la Helsinki a hotărât deschiderea negocierilor de aderare a mai multor ţâri printre
care şi România.
14. România a fost preocupata de promovarea relaţiilor cu state din afara blocului comunist;
în 1955 ţara noastră a devenit membrâ a O.N.U.
15. în perioada 1965-1974, iniţiativele diplomatice româneşti au sporit prestigiul României
pe scena internaţională; şefi de state ca Charles de Gaulle şi Richard Nixon vizitează România.
16. în 1967, România stabileşte relaţii diplomatice cu R.F. Germania şi menţine relaţiile cu
Israelul dupâ Războiul de Şase Zile; Occidentul manifesta simpatie faţâ de România.
17. Ceauşescu impune cultul personalităţii şi nu respecta acordurile de la Helsinki; relaţiile
cu Washingtonul se răcesc.
18. România impune taxa de emigrare pentru etnicii germani; relaţiile cu Bonnul se răcesc.
19. în preajma anului 1989, se diminuaseră schimburile şi se înrăutăţiseră relaţiile României
cu statele occidentale; ţara noastră era izolată internaţional
20. în 1958 s-au retras trupele sovietice din România; comerţul românesc a fost treptat
reorientat spre Occident.
m . A le g e ţ i v a ria n ta c a re desem n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
21. A. România devine membră a O.N.U. B. Semnarea Tratatului de Varşovia.

C. Revoluţia anticomunista din Ungaria.
22. A. Este creată O.N.U. B. România a devenit membră O.N.U. C. Războiul din Coreea.
23. A. Acordul României cu BIRD ( Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare). B. An care marchează popularitatea maximă a lui Ceauşescu. C. Primăvara de la
Praga.
24. A. Lovitura de stat de la Praga. B. U.R.S.S. încearcă blocada Berlinului. C. Mişcarea
antisovieticâ din Polonia.
187
25. A. Sfârşitul intervenţiei militare a U.R.S.S. în Afghanistan. B. Sfârşitul războiului din
Vietnam. C. Ridicarea Zidului Berlinului.
26. A. România obţine din partea S.U.A. clauza naţiunii celei mai favorizate. B. Românii
pierd statutul preferenţial. C. Cade Zidul Berlinului.
27. A. Doctrina Truman. B. Stalin pune bazele Kominform. C. României i s-a încredinţat
vicepreşedinţia celei de-a XlV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.
28. A. Votul României în cadrul O.N.U. a fost diferit de cel al celorlalte ţâri „frăţeşti”.
B. România aderâ la Fondul Monetar Internaţional. C. Comeliu Mănescu, ministrul de externe
al României este ales preşedintele Adunârii Generale a O.N.U.
29. A. Actul Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. B. încheierea
acordului de pace dintre Israel şi Egipt, (Camp David-SUA). C. Stabilirea relaţiilor diplomatice
dintre China şi S. U. A.
30. A. Prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa. B. An în care Gorbaciov a iniţiat o
direcţie de reformare a societăţii sovietice. C. Preşedintele american George Bush a obţinut de
la Mihail Gorbaciov promisiunea câ U.R.S.S. nu va interveni împotriva unor acţiuni
reformatoare care s-ar desfăşura în ţările socialiste europene.
TEST FIN
1. Autor al lucrării „De neamul moldovenilor” care a acordat o atenţie deosebita originilor
neamului:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Nicolaus Olahus; d) Constantin Cantacuzino.
2. Istoric, economist şi filosof, autor al lucrării „Teoria lui Roesler”:
a) B. Petriceicu-Hasdeu; b) N. Iorga; c) A.D. Xenopol; d) V. Pârvan.
3. Teritoriu românesc pierdut la începutul secolului al XVIII-lea:
a) Bucovina; b) Hotinul; c) Basarabia; d) Transilvania.
4. în perioada 1938-1940, în România a existat un regim:
a) comunist; b) legionar; c) autoritar; d) antonescian.
5. Primul şef de guvern ucis în exerciţiul funcţiunii:
a) Barbu Catargiu; b) I.Gh. Duca; c) Armând Călinescu; d) Virgil Madgearu.
6. Lider comunist intrat în conflict cu Stalin:
a) Nicolae Ceauşescu; b) Iosip Broz Tito; c) Ana Pauker; d) Vasile Luca.
7. Partid politic creat în 1926 care a restabilit echilibrul bipartit în viaţa politica:
a) Partidul Naţional Liberal; b) Partidul Naţional Ţărănesc; c) Liga Apărării Naţional
Creştine; d) Liga Poporului.
8. Deviza Uniunii Europene este:
a) dreptate şi frăţie; b) dreptate şi libertate; c) unitate în diversitate; d) fraternitate şi
libertate.
9. Monarhia constituţionala a fost înlocuita în 1947 cu:
a) republica; b) monarhia autoritară; c) monarhia ereditara; d) locotenenţa domneasca.
10. Organ executiv provizoriu, prezidat de Iuliu Maniu, desemnat la 18 noiembrie/l decembrie
19181a Alba-Iulia:
a) Consiliul Naţional; b) Consiliul Dirigent; c) Biroul Executiv; d) Marele Sfat Naţional.
Q . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă . e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
a. daca ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătura cauzala între ele;
11. Grigore Ureche afirmă ca „românii de la Râm se trag”; el este primul reprezentant al
umanismului românesc care susţine romanitatea românilor.
12. Organismul politic unic al românilor din Transilvania care a coordonat lupta pentru
unitate naţională a fost C.N.R.C.; el reflecta dominaţia politica a P.N.R.
13. Potrivit legii electorale din 1864, intelectualii şi pensionarii statului erau alegători
primari; „monstruoasa coaliţie14 s-a constituit la începutul anului 1863.
14. In 1938, la Mtinchen, Franţa şi Anglia s-au opus Germaniei; Hitler şi Stalin duceau o
politica revizionista.
15. Impunerea regimului fanariot a restrâns autonomia Ţârilor Române; în secolul al
XVIII-lea, Rusia se erijase în protectoare a creştinilor din Peninsula Balcanică.
16. în 1699, Poarta a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stăpânire habsburgică; principele
a fost înlocuit cu un voievod.
17. Garda de Fier se află în perioada interbelică la extrema stângă a vieţii politice; legionarii
au încheiat în 1937 un pact de neagresiune electorala cu P.N.Ţ.
18. Reforma agrară înfăptuită de guvernul Groza avea un caracter propagandistic; Plenara
P.M.R. din 3-5 martie 1949 a decis colectivizarea agriculturii.
19. După vizita în China şi în Coreea de Nord, regimul Ceauşescu a întrerupt cursul liberalizării;
reapare rezistenţa anticomunista sub forma disidenţei intelectualilor sau a revoltelor muncitoreşti.
20. La 22 iunie 1940, a capitulat Franţa; U.R.S.S. trimite României prima nota ultimativa
pentru cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei.
m . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c ro n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
21. A. Prima modificare a Constituţiei din 1866. B. Prima lege pentru încurajarea industriei.
C. Prima lege a tarifelor vamale.
22. A. Grigore Ureche. B. Dimitrie Cantemir. C. Miron Costin.
23. A. Adolf Armbruster scrie „Romanitatea românilor”. B. Mihai Roller scrie „Istoria
românilor”. C. La Strasbourg se constituie Consiliul Europei.
24. A. C.E.E. B. C.E.C.O. C. Moneda unică euro.
25. A. Legea primei electorale. B. Parlamentul României ratifica unirea cu Basarabia,
Bucovina şi Transilvania. C. Legea pentru unificarea administrativa.
26. A. Constituţie care oferă pentru prima data drept de vot femeilor. B. Constituţie care
stabilea că femeile au dreptul de a fi alese. C. Constituţie care preciza egalitatea între sexe
(drepturi civile pentru femei).
27. A. Impresionism. B. Cubismul. C. Dadaismul.
28. A. Decretul regal pentru dizolvarea partidelor politice. B. înfiinţarea partidului Frontul
Renaşterii Naţionale. C. Carol al II-lea introduce starea de asediu şi cenzura.
29. A. Introducerea învăţământului public în România. B. Adoptarea monedei naţionale,
leul. C. Constituirea B.N.R.
30. A. Proclamarea Republicii Populare Române. B. Abdicarea regelui Mihai. C. Vine la
conducere guvernul procomunist Petru Groza.
1. Maghiar care are o poziţie inconsecventă faţă de ideea de romanitate a românilor:

a) Anonymus; b) Simon de Keza; c) Ştefan Szamoskozy; d) Nicolaus Olahus.
2. Ahtum îşi avea reşedinţa la:
a) Cuvin; b) Morisena; c) Bâlgrad; d) Biharea.
3. Românii nu mai făceau parte din naţiunile privilegiate în anul:
a) 1437; b) 1541; c) 1699; d) 1526.
4. Rege al Ungariei care i-a alungat pe cavalerii teutoni din Ţara Bârsei:
a) Andrei al II-lea; b) Andrei al IlI-lea; c) Bela al IV-lea; d) Carol Robert de Anjou.
5. Afirmă în 1791 că „românii sunt cei mai vechi” în Transilvania:
a) contele maghiar Teleki; b) M. Lebrecht; c) Benko Jozsef; d) Huszti Andras.
6. A.D. Xenopol şi D. Onciul combat teoria imigraţionistâ:
a) cu argumente de ordin logic; b) pe baza izvoarelor scrise; c) cu argumente arheologice;
d) cu izvoare epigrafice.
7. Diversiunea de la Tâmâdâu a fost motivul pentru dizolvarea:
a) P.N.Ţ.; b) P.N.L.; c) Gărzii de Fier; d) P.S.D.
8. Primul partid al muncitorilor din România a fost:
a) P.S.D.M .R.; b) P.S.D.; c) P.M.R.; d) P.C.R.
9. Ideologia moderaţiei, a reformelor lente, graduale a fost:
a) liberalismul; b) socialismul; c) anarhismul; d) conservatorismul.
10 . Ideea Statelor Unite ale Europei a fost lansată de:
a) Aristide Briand; b) Richard Coudenhove-Kaiergi; c) Charles de Gaulle; d) Winston
Churchill.
1 1 . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
a. dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legâturâ cauzală între ele;
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legâturâ cauzală între ele;
11. In secolul al XlX-lea, se duce lupta pentru afirmarea identităţii naţionale; Albania şi-a
obţinut independenţa în 1908.
12. Pentru prima dată dreptul de vot egal, direct, secret şi liber exprimat s-a prevăzut în
Constituţia din 1923; aceasta prevedea egalitatea între sexe fâră însă a se da drept de vot
femeilor.
13. La 28 octombrie/10 noiembrie 1918 Carol 1 a ordonat armatei să reintre în râzboi şi să
alunge trupele inamice; sfârşitul războiului găsea România în tabăra învingătoare.
14. Disidenţa împotriva lui N. Ceauşescu s-a manifestat şi în rândul foştilor demnitari
comunişti; „Scrisoarea celor şapte” critică evoluţia nefasată a politicii lui Ceauşescu.
15. Carol al II-lea a trimis o scrisoare lui Ferdinand în decembrie 1925 prin care renunţă la
drepturile de moştenitor la tron; atât Consiliul de Coroană, cât şi Parlamentul au acceptat aceastâ
decizie.
16. Ultimul rege arpadian a desfiinţat autonomia Maramureşului; Bogdan din Maramureş a
condus râscoala din 1359 împotriva coroanei maghiare.
17. In perioada interbelică a crescut influenţa politica a P.C.R., acesta ajungând al treilea
partid din parlament; în 1924, P.C.R. a fost scos în afara legii.
18. Legionarii erau consideraţi de Carol al II-lea principalii săi adversari; în noiembrie 1938
Comeliu Zelea-Codreanu a fost asasinat.
19. Prin Constituţia din 1938 femeile au dobândit drept de vot; numărul alegătorilor a
crescut.
20. Rezoluţiile adunărilor ad-hoc propuneau neutralitatea şi independenţa noului stat;
tricolorul a devenit drapel naţional în timpul lui Al.I. Cuza.
H I . A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
21. A.Crearea P.S.D.M.R. B. Crearea P.S.D. C. Trădarea „Generoşilor”.

22. A. Războiul din Coreea. B. începe intervenţia sovietică în Afghanistan. C. Războiul din
Vietnam.
23. A. Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei. B. Petiţiunea proclamaţie. C. Dorinţele
Partidei Naţionale din Moldova.
24. A. Pierderea clauzei naţiunii celei mai favorizate. B. Prima crizâ mondială a petrolului.
C. Revoluţia antisovieticâ din Ungaria condusă de Imre Nagy.
25. A. Carol I devine rege. B. Carol I devine Alteţă Regală. C. Rotativa sau alternanţa la
guvernare.
26. A. Tripla Alianţă. B. Mica înţelegere. C. Tripla înţelegere,
27. A. Pactul Ribbentrop-Molotov. B. Pactul Briand-Kellogg. C. Acordul de la Miinchen.
28. A. Liga Poporului. B. P.C.R. C. Partidul Ţărănesc,
29. A. Mitropolia de la Severin. B. Mitropolia de la Argeş. C. Mitropolia de la Vicina.
30. A. România renunţa la garanţiile anglo-franceze. B. Tratatul economic încheiat cu
Germania. C. Notă ultimativă sovietică adresată României.
TEST FINAL.
I . A l e g e ţ i T ă s p u n s u l c o r e c t p r i n m a r c a r e a li t e r e i c o r e s p u n z ă t o a r e :
1. Stat balcanic care şi-a obţinut independenţa în 1908:

a) Muntenegru; b) Albania; c) Bulgaria; d) Serbia.
2. Convenţia de la Balta-Liman a fost semnată între:
a) Austria şi Turcia; b) Austria şi Rusia; c) Rusia şi Turcia; d) cele şapte mari puteri şi
Turcia.
3. Guglielmo Marconi a inventat:
a) telegraful; b) telefonul; c) radioul; d) becul şi curentul electric.
4. Conducător al revoluţiei din Bucovina:
a) Eftimie Murgu; b) Avram Iancu; c) Simon Bămuţiu; d) Eudoxiu Hurmuzaki.
5. Teoretician al ţărănismului:
a) Ştefan Zeletin; b) Gheorghe Zâne; c) Vintilă Brâtianu; d) Mihail Manoilescu.
6. Organism economic care grupa U.R.S.S. şi statele satelite:
a) C. A.E.R.; b) Tratatul de la Varşovia; c) Piaţa Comună; d) Uniunea Europeană.
7. Statul totalitar de tip comunist a căpătat controlul deplin asupra economiei prin:
a) realizarea partidului unic; b) naţionalizare şi colectivizare; c) adoptarea Constituţiei din
1948; d) revoluţia culturală.
8. Primul domn pământean stabilit în 1822 în Moldova a fost:
a) Ioniţâ Sandu Sturdza; b) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica; c) Barbu Ştirbei;
d) Alexandru Ghica.
9. România intră în al Doilea Război Balcanic împotriva:
a) Bulgariei; b) Turciei; c) Serbiei; d) Greciei.
10. Partidul care a guvernat cel mai mult în perioada crizei economice din anii 1929-1933 a fost:
a) P.N.L.; b) P.N.Ţ.; d) Partidul Conservator; d) Liga Poporului.
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legâturâ cauzală între ele;
11. Tratatul de alianţă din 4/17 august 1916 a fost încheiat între România şi Rusia, Franţa, Anglia
şi Serbia; soluţia făuririi României Mari prin participarea la război alături de Antanta triumfase.
12. în 1852, Dimitrie Brâtianu a utilizat pentru prima oara sintagma „România Mare”;
A..D. Xenopol, cu prilejul sărbătorilor de la Putna, aprecia că Marea Unire este inevitabilă.
13. Vlad Ţepeş, care mai era numit şi Vlad Dracul, a ocupat tronul în 1456; în iama anului
1461-1462, a făcut o incursiune fulgerătoare pe malul drept al Dunârii, distrugând dispozitivul
militar turcesc din zonâ.
14. Conform Constituţiei din 1991, puterea legiuitoare o aveau Parlamentul şi preşedintele;
în articolul 25 se prevedea libertatea de circulaţie.
15 Reforma agrară în 1945 a avut un caracter propagandistic; comuniştii urmăreau să atragă
electoratul ţărănesc în vederea alegerilor din 1946.
16. România respinge în 1964 Planul Valev; ţara noastră părăseşte C.A.E.R.
17. Convenţia româno-rusa, semnata la 4 aprilie 1877 la Bucureşti, nu prevedea colaborarea
militară; Rusia urmărea să reanexeze judeţele din sudul Basarabiei.
18. Rotativa guvernamentală s-a menţinut în România până la cel de-al Doilea Război
Mondial; organul politic suprem al puterii de stat în R.P.R. era Marea Adunare Naţionala.
19. Acordul de la Miinchen din septembrie 1938 a afectat Cehoslovacia; această ţara a fost
anexată de Germania în martie 1939.
20. Un rol important în constituirea Micii înţelegeri l-a avut Nicolae Titulescu; el milita
pentru realizarea unui sistem de securitate colectivă.
m . A l e g e ţ i v a r ia n t a c a re d e s e m n e a z ă o r d in e a c r o n o lo g i c ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in fie c a r e
g ru p a j d e m a i jo s :
21. A. Şerban Cantacuzino. B. Constantin Brâncoveanu. C. Dimitrie Cantemir.

194
22. A. învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu. B. Legea secularizării averilor
mănăstireşti. C. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
23. A. Tatos, Seslav şi Satza. B. este atestata Ţara Cârvunei. C. Este înfiinţata thema
bizantină Paristrion.
24. A. Sfârşitul regimului fanariot. B. Şerban Cantacuzino iniţiază negocieri cu Habsburgii.
C. Dimitrie Cantemir se aliază cu Petru I, ţarul Rusiei.
25. A. Congresul ostaşilor moldoveni de la Chişinâu. B. Constituirea Partidului Naţional
Moldovenesc. C. Este proclamata autonomia Basarabiei.
26. A. Eliberarea în România a ultimilor deţinuţi politici. B. Moare în închisoare liderul
ţărănist Iuliu Maniu. C. Moare în închisoare Ion Mihalache.
27. A. Vama. B. Nicopole. C. Rovine.
28. A. Congresul de pace de la Paris. B. Convenţia de la Paris. C. Convenţia de la
Balta-Liman.
29. A. Pacea prin care Imperiul Otoman restituia Oltenia Ţarii Româneşti. B. Pacea care
inaugura protectoratul rusesc asupra Ţărilor Române. C. Este adoptat actul internaţional care
desfiinţează monopolul comercial otoman asupra Principatelor.
30. A. Alexandru Ghica este numit domn în Ţara Românească. B. Alegerea lui Gheorghe
Bibescu ca domn al Ţârii Româneşti. C. Numirea ca domn al Ţării Româneşti a lui Grigore al
IV-lea Dimitrie Ghica.
TEST FII
1. Conducătorul organului executiv stabilit la Blaj în mai 1848:

a) Andrei Şaguna; b) Simon Bâmuţiu; c) Avram Iancu; d) Eftimie Murgu.
2. Supplex Libellus Valachorum, programul politic al Şcolii Ardelene a fost trimis la Viena:
a) Măriei Tereza; b) lui Iosif al II-lea; c) lui Leopold al II-lea; d) lui Leopold I.
195
3. Domnitor regulamentar faţă de care au protestat revoluţionarii români în iunie 1848:
a) Mihail Sturdza; b) Alexandru Ghica; c) Gheorghe Bibescu; d) Barbu Ştirbei.
4. în perioada 1828-1834, Principatele s-au aflat sub ocupaţie militară:
a) turcă; b) rusă; c) austriacă; d) prusacă.
5. Cerinţa a adunărilor ad-hoc realizată peste aproape un deceniu:
a) Constituţia; b) prinţ străin; c) unirea Principatelor; d) secularizarea averilor
mănăstireşti.
6. La începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir orientează Moldova spre:
a) Rusia; b) Austria; c) Imperiul Habsburgic; d) Prusia.
7. Alexandru Ipsilanti a adoptat codul de legi intitulat:
a) Pravilniceasca condică; b) Codul Callimachi; c) Actul osâbit pentru Principaturile
Moldova şi Ţara Românească; d) Codul Caragea.
8. Prin legea adoptată la 11 iunie 1948, P.M.R. a urmărit:
a) consolidarea proprietăţii particulare; b) transformarea socialistă a agriculturii;
c) înfiinţarea sovromurilor; d) desfiinţarea proprietăţii private.
9. In deceniul şase al secolului al XX-lea, au avut loc mişcări antisovietice în:
a) Cehoslovacia; b) România; c) Ungaria; d) Bulgaria.
10. Partidul Conservator a dispărut din viaţa politică ca o consecinţă a reformelor:
a) agrară şi electorală; b) agrară şi a învăţământului; c) electorală şi administrativă;
d) învăţământului şi electorală.
11. Potrivit Constituţiei din 1866, iniţiativa legislativă o avea doar Adunarea legislativă;
legile erau aprobate de Parlament şi promulgate de domn.
12. Mihai Viteazul a obţinut victoria de la Câlugâreni; înaintarea otomană spre Bucureşti a
fost oprită.
13. Asasinarea moştenitorului tronului Austro-Ungariei la Sarajevo a fost cauza declanşării
Primului Război Mondial; Austro-Ungaria a declarat război Serbiei.
14. Aplicarea legii agrare din 14 august 1864 crea diferenţieri între ţărani; aceştia erau
împroprietăriţi în funcţie de numărul de vitelor pe care le aveau.
196
15. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin măsuri radicale; domnitorul
Mihail Sturdza i-a arestat pe conducători.
16. în 1699, Transilvania a intrat sub stăpânire habsburgicâ; statutul său politico-juridic nu
s-a schimbat.
17. Supplex Libbelus Valachorum reprezintă un program politic şi naţional al Şcolii
Ardelene; el a fost înaintat împăratului Iosif al II-lea.
18. Pactul Ribbentrop-Molotov şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial au surprins
diplomaţia românească nepregătită; anul 1940 a fost tragic pentru România.
19. Odată cu venirea la putere a lui Gorbaciov, Kremlinul duce o politică de destindere şi
chiar de reconciliere cu S.U.A.; sistemul comunist din Europa s-a prăbuşit.
20. Actul final al Conferinţei pentru securitate şi Cooperare în Europa de Ia Helsinki cuprinde
o serie de principii democrate; în politica internă N. Ceauşescu nu a aplicat aceste principii.
21. A. Revoluţia anticomunistă din Ungaria. B. Semnarea Tratatului de la Varşovia.

C. înfiinţarea N.A.T.O.
22. A. Planul Marshall. B. Doctrina Truman. C. Puterea este luată de comunişti la Praga în
urma unei lovituri de stat.
23. A. Dualismul austro-ungar. B. Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania.
C. Supplex Libellus Valachorum.
24. A. Jan Laski, episcop de Gniezno, vorbind despre Moldova semnalează originea
romanică a locuitorilor. B. Nicolaus Olahus susţine unitatea de neam a românilor. C. Johannes
Honterus înscrie pe harta sa numele de Dacia pentru întregul teritoriu locuit de români.
25. A. Constituţia cărvunarilor. B. Act de unire şi independenţă. C. Supplex Libellus.
26. A. Austria ocupă Bucovina. B. Banatul şi Oltenia intră sub stăpânire austriacă.
C. Transilvania trece sub dominaţia Austriei.
27. A. Dieta maghiară din Cluj votează anexarea Transilvaniei la Ungaria. B. Guvernul
revoluţionar provizoriu din Ţara Românească este înlocuit cu o locotenentă domnească.
C. Reconcilierea dintre revoluţionarii maghiari şi Avram Iancu.
28. A. Primul guvern unic condus de Barbu Catargiu. B. Legea secularizării averilor
mănăstireşti. C. întemeierea Universităţii din Iaşi.
29. A. Adoptarea Codului Penal. B. Adoptarea Codului Civil, C. Legea instrucţiunii publice,
30. A. Congresul de constituire al Sfatului Ţârii. B. Constituirea Consiliului Naţional Român
din Austria. C. Se formează Consiliul Naţional Român din Bucovina.
TEST FI
1. Regulamentul organic intrâ în vigoare în Ţara Româneasca în anul:

a) 1830; b) 1831; c) 1832; d) 1833.
2. Revoluţionarii moldoveni întruniţi la Braşov au redactat un legământ intitulat:
a) Dorinţele partidei naţionale din Moldova; b) Prinţipiile noastre pentru reformarea
patriei; c) Petiţiunea proclamaţie; d) Petiţia ţârii.
3. Conţinutul decretului prin care guvernul provizoriu de la Bucureşti încercă sâ înlăture
privilegiile:
a) desfiinţarea cenzurii; b) eliberarea deţinuţilor politici; c) desfiinţarea rangurilor
boiereşti; d) înfiinţarea Comisiei Proprietăţii.
4. Cel care a pus capât revoluţiei din Ţara Românească şi a reintrodus Regulamentul organic
a fost:
a) Fuad Paşa; b) Suleiman Paşa; c) Sinan Paşa; d) Osman Paşa.
5. Organism politic care a luat provizoriu locul lui Cuza dupa detronarea acestuia, având
acelaşi nume cu acela impus în iulie 1848 de Suleiman Paşa:
a) caimâcâmie; b) locotenenţâ domneasca; c) birou executiv; d) consiliu executiv.
6. Constituirea Comisiei Centrale de la Focşani a fost hotărâta prin:
a) Convenţia de la Paris; b) Convenţia de la Balta-Liman; c) Tratatul de pace de la Paris;
7. Rege al României în timpul câruia s-a declanşat criza dinastica:
a) Mihai; b) Carol I; c) Carol al II-lea; d) Ferdinand.
8. Tactica faptului împlinit a fost aplicata prin:
a) &\Ma aYegere a \u\ Oiza; V) adoptarea \egn agrare; c) adoptarea Codu\vn tiVrY,
d) adoptarea Codului penal.
9. Alexandru cel Bun l-a sprijinit pe Vladislav Iagello în 1410 în lupta împotriva:
a) otomanilor; b) maghiarilor; c) teutonilor; d) bizantinilor.
10. Diploma din 1247 a fost încheiată de cavalerii ioaniţi cu regele maghiar:
a) Bela al IlI-lea; b) Bela al IV-lea; c) Andrei al II-lea; d) Andrei al IlI-lea.
1 1 . A n a l i z a ţ i c o n ţ in u t u l c e lo r d o u ă e n u n ţ u r i ş i m a r c a ţ i c u :
11. Voievodatul lui Menumorut este atestat în Banat; despre el vorbeşte Anonymus în „Gesta
Hungarorum”.
12. Prin diploma din 1247 Bela al IV-lea dăruieşte cavalerilor teutoni ţara Severinului până
la Olt; în acelaşi document este atestat şi voievodul Seneslau.
13. Voievodatul lui Ioan este atestat în Diploma cavalerilor ioaniţi; voievodatul lui Seneslau
includea şi nordul Munteniei şi Ţara Făgăraşului.
14. In 1324, Basarab recunoaşte vasalitatea lui Carol Robert de Anjou; în urma victoriei de
la Posada domnul muntean obţine independenţa Ţarii Româneşti.
15. Constantin al Vl-lea Porfirogenetul în lucrarea „Despre administrarea imperiului”
vorbeşte de populaţia romanică de la nord de Dunăre pe care o numeşte români; pentru bizantini
această lucrare foloseşte numele de romei.
16. Petiţiunea proclamaţie avea un caracter radical; era solicitata „grabnica îmbunătăţire a
locuitorilor săteni”.
17. Proclamaţia de la Islaz, la articolul 1, solicita independenţa politică; Ion Heliade-Râdulescu
a fost un lider important al revoluţiei din Ţara Românească.
18. Revoluţionarii de la Blaj au cerut desfiinţarea iobăgiei şi împroprietărirea fără nici o
despăgubire; din motive strategice problema unităţii naţionale nu a fost inclusă în program.
19. în cel de-al Doilea Război Balcanic, România a intrat împotriva Bulgariei; relaţiile cu
Austro-Ungaria s-au răcit.
20. Prinţul moştenitor, Carol, a anunţat că renunţă la această calitate; prestigiul instituţiei
monarhice a fost afectat de criza dinastică declanşată în 1925.
III. A le g e ţ i v a r ia n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c ro n o lo g ic ă a c e lo r t r e i a s p e c te d in
21. A. Liga Poporului. B. P.C.R. C. Garda de Fier.

22. A. Mihai este proclamat rege sub autoritatea unei regente. B. P.C.R. se identifică cu
interesele sovietice. C. Garda de Fier devine al treilea partid din Parlament.
23. A. Al doilea premier al României asasinat în exerciţiul funcţiuni. B. Garda de Fier apare
sub numele de „Totul pentru ţara”. C. Se formează P.N.Ţ.
24. A. I.Ch. Engel. B. Fr.J. Sulzer. C. Robert Roesler.
25. A. P.N.Ţ a organizat Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia. B. P.N.Ţ. a adoptat
protecţionismul. C. Greva regală.
26. A. Legea corporaţiilor din Italia. B. Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei.
C. în România, P.N.L. este condus de I.Gh. Duca.
27. A. Instaurarea nazismului în Germania. B. P.C.R. este scos în afara legii. C. P.C.R. se
identifică cu interesele sovietice.
28. A. Este menţionată Ţara Balak-Valahia. B. Este menţionata Ţara Cârvunei. C. Andrei al
II-lea îi colonizează pe cavalerii teutoni în Ţara Bârsei.
29. A. Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană. B. Transilvania
este voievodat vasal Ungariei. C. Transilvania trece sub dominaţie habsburgică.
30. A. Ultima participare a elitei politice a Transilvaniei la Congregaţia generală a
Transilvaniei. B. Ludovic de Anjou condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la
catolicism. C. Românii nu mai fac parte din sistemul naţiunilor privilegiate.
200
TEST FINJA l
1. Primul atac otoman asupra Moldovei a fost in timpul lui:

a) Petru Musat; b) Roman I; c) Alexandru cel Bun; d) Ştefan cel Mare.
2. Unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută prin Tratatul de la:
a) Versailles; b) Trianon; c) Saint-Germain; d) Neuilly-sur-Seine.
3. Dimitrie Cantemir este autorul lucrării:
a) „De neamul moldovenilor”; b) „Descrierea Moldovei”; c) „Letopiseţul Ţării Moldovei”;
d) „Hungaria”.
4. Monarh al Imperiului Habsburgic care îi considera pe români „cei mai numeroşi locuitori
ai Transilvaniei”:
a) Maria Tereza; b) Iosif al II-lea; c) Leopold I; d) Leopold al II-lea.
5. Monarh al Imperiului Habsburgic căruia i-a fost înaintată petiţia intitulată Supplex
Libellus:
a) Maria Tereza; b) Iosif al II-lea; c) Leopold I; d) Leopold al II-lea.
6. Şcoala Ardeleană este mişcarea ideologică şi culturală din:
a) Ţara Românească; b) Transilvania; c) Moldova; d) Dobrogea.
7. Unirea într-un singur stat cu numele de România s-a cerut:
a) în rezoluţiile adunărilor ad-hoc; b) la Congresul de pace de la Paris; c) la Convenţia de
la Balta-Liman; d) la Convenţia de la Paris.
8. La Congresul al XII-lea al P.C.R. din 1978 a adus reproşuri lui Ceauşescu:
a) Constantin Pîrvulescu; b) Doina Comea; c) Ana Blandiana; d) Vlad Georgescu.
9. Restabilirea domniilor pământene pe şapte ani s-a fâcut prin Convenţia de la:
a) Balta-Liman; b) Akkerman; c) Constantinopol; d) Paris.
10. Premier al României care a semnat pacea de la Buftea-Bucureşti din aprilie 1918:
a) Alexandru Averescu; b) Alexandru Marghiloman; c) Ion I. C. Brătianu; d) Take
Ionescu.
b. dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu exista legătură cauzală între ele;
11. Şcoala Ardeleană este o mişcare culturala şi ideologică din Ţara Românească; aceasta a
combătut teoria imigraţionistă.
12. Anonymus afirmă că la venirea lui Arpad în Panonia, în Transilvania trăiau „slavii,
bulgarii şi blachii, adică păstorii romanilor”; el este primul cronicar maghiar care atestă
elementul romanic în ţara noastră.
13. Ideea romanităţii românilor s-a transformat într-o veritabila armă politica; Ioan
Inochentie Micu-Klein şi apoi Şcoala Ardeleană au cerut drepturi pentru români aducând ca
argumente romanitatea neamului.
14. în cartea sa „Despre principiul federator” (1863), Joseph Proudhon propune crearea unei
entităţi politice pentru securitate şi progres economic pe baza principiului asocierii; în 1949
filosoful spaniol Jose Ortega y Gasset susţinea viziunea „Statelor Unite ale Europei”.
15. Globalizarea este o manifestare a mersului istoriei; odată cu revoluţia industrială şi apoi
ştiinţifico-tehnică, avem de-a face cu explozia dezvoltării transporturilor şi a sistemului de
comunicare electric.
16. Politica lui Mihail Gorbaciov a amânat descompunerea regimurilor comuniste; Uniunea
Sovietică s-a dizolvat oficial în decembrie 1991.
17. în primele secole după întemeiere, fiscalitatea era relativ redusă; veniturile domniei
proveneau din beneficiile aduse de drumurile comerciale.
18. Domnia era ereditară şi electivă în familiile Basarabilor şi Muşatinilor; încă din timpul
vieţii domnitorul îşi asocia fiul cel mare la domnie,
19. Tratatul de la Adrianopol a adus o schimbare de statut juridic pentru Ţările Române; se
instituia oficial protectoratul rusesc.
20. Partidul Naţional Ţărănesc s-a opus revenirii în ţară a prinţului moştenitor Carol; în
perioada 1938-1940, Carol al II-lea a avut un regim de autoritate monarhică.
III. A le g e ţ i v a ria n ta c a re d e s e m n e a ză o rd in e a c r o n o lo g ic ă a c e l o r t r e i a s p e c te d in
21. A. Jose Ortega y Gasset susţine viziunea „Statelor Unite ale Europei”. B. Joseph
Proudhon scrie cartea „Despre principiul federator”. C. G. Mazzini lansează proiectul unei
federaţii de republici europene.
22. A. Legea Haret consolidează şcoala primară românească. B. Societatea literară română.
C. Academia Română.
23- A. Societatea culturală Astra din Sibiu. B. Societatea culturală „Ateneul Român”.
C. Liga pentru unitatea culturala a tuturor românilor.
202
24. A. Republica Populară Româna. B. Republica România. C. Republica Socialista
România.
25. A. I.Gh. Duca. B. C.I.C. Brâtianu. C. Vintilâ Brâtianu.
26. A. Fuziunea Partidului Ţărănesc cu Partidul Naţional. B. Marea Adunare de la Alba-Iulia
organizată de P.N.Ţ. C. P.N.Ţ renunţă la doctrina „porţilor deschise”.
27. A. Asasinarea lui Nicolae Iorga. B. Asasinarea lui Armând Călinescu. C. Asasinarea lui
I.Gh. Duca.
28. A. Modificare a Constituţiei prin care alegerea preşedintelui se face pe o durată de cinci
ani. B. în locul Prezidiului M.A.N. s-a creat Consiliul de Stat. C. S-a instituit funcţia de
preşedinte al R.S.R.
29. A. Revenirea la regimul stabilit prin Constituţia din 1923. B. Constituţia regimului
monarhiei autoritare. C. Constituţia R.P.R.
30. A. Constituţia R.S.R. B. Constituţia României întregite. C. Constituţia de inspiraţie
stalinistă.
203
Răspunsuri
TESTUL 1
I. 1. b; 2. a; 3. b; 4. b; 5. a; 6. b; 7. c; 8. a;9. b; 10. b; 11. b; 12. c; 13. c; 14. b; 15. b; 16. b; 17. b; 18. b; 19. b; 20. a; 21. b
22. a; 23. a; 24. b: 25. a; 26. b; 27. c; 28. b; 29.d; 30. b; 31. b; 32. c; 33. a; 34. b; 35. c; 36. c; 37. e; 38. a; 39. a; 40. c; 41. a; 42.
b; 43. c; 44. d; 45. c; 46. a; 47. a; 48. b; 49. b; 50. d; 51. d; 52. a; 53. c; 54. d; 55. b; 56. b; 57. a; 58. a;59. c; 60. a; 61. a; 62. a;
63. a; 64. b; 65. d; 66. c; 67. a; 68. a; 69. b; 70. b; 71. c; 72. c; 73. d; 74. c; 75. c; 76. b; 77. d; 78. a; 79. c; 80. c; 81. b; 82. a; 83.
a; 84. b; 85. a; 86. a; 87. c; 88. b; 89. a; 90. c; 91. b; 92. b; 93. b; 94. b; 95. a; 96. c; 97. b; 98. d; 99. a; 100. a; 101. c; 102. d;
103. b; 104. c;105. c; 106. b; 107. c; 108. b; 109. c; 110. c; 111. a; 112. a; 113. b; 114. d; 115. b; 116. a; 117. b.
H. 118. b;119. a; 120. c; 121. b; 122. d; 123. d; 124. d; 125. d; 126. a; 127. d; 128. d; 129. c; 130. a; 131. a; 132. b; 133. a;
134. a; 135. a;136. a; 137. a; 138. b; 139. c; 140. c; 141. d; 142. d; 143. d; 144. a; 145. e; 146. c; 147. b; 148. d; 149. b; 150. a;
151. a; 152. a;153. a; 154. d; 155. a; 156. a; 157. a; 158. a; 159. a; 160. a; 161. a: 162. d; 163. a; 164. d; 165. d.
m . 166. b; 167. b; 168. a; 169. a; 170. b; 171. a; 172. b; 173. d; 174. a; 175. d; 176. b; 177. b; 178. b; 179. a; 180. c; 181. a;
182. a; 183. a; 184. c; 185. a; 186. a; 187. d; 188. d; 189. c; 190. a; 191a; 192. b.
TESTUL2
I. 1. b; 2. a; 3. d; 4. b; 5. c; 6. b; 7. d; 8. c; 9. b; 10. c.
H. 11. d; 12. d; 13. c; 14. d; 15. d; 16. d; 17. d; 18. b; 19. d; 20. d.
m . 21. b; 22. c; 23. c; 24. d; 25. a; 26. c; 27. c; 28. b; 29. c; 30. c.
TESTUL 3
Viziuni despre modernizare în europa secolelor XIX-XX.
Curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană
I. 1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. c; 6. c; 7. d; 8. d; 9. a; 10. c; 11. a; 12. b; 13. c;14. c; 15. b; 16. a; 17. c; 18. a; 19. a; 20. a; 21. a;
22. b; 23. b; 24. a; 25. b; 26. c; 27. b; 28. c; 29. c; 30. a; 31. b; 32. b; 33. a; 34. b; 35. a; 36. a; 37. a; 38. c; 39. b; 40. b; 41. a; 42.
a; 43. c; 44. c; 45. b; 46. b; 47. c; 48. d; 49. b; 50. b; 51. a; 52. a; 53. c; 54. a;55. b; 56. c; 57. a; 58. d; 59. a; 60. c; 61. b; 62. c;
63. d; 64. d; 65. a; 66. a; 67. a; 68. b; 69. c; 70. a; 71. d; 72. c; 73. b; 74. a; 75. a; 76. c; 77. b; 78. b; 79. a; 80. a; 81. b; 82. b; 83.
a; 84. c; 85. c; 86. d; 87. d; 88. c; 89. c; 90. d; 91. b; 92. b; 93. b; 94.b’ 95. a; 96. c.
n. 97. b; 98. a; 99. d; 100. a; 101. a; 102. b; 103. a; 104. a: 105. a;106. a; 107. b; 108. b; 109. c; 110. a; 111. b; 112. a; 113.
a; 114. b; 115. a; 116. a; 117. a; 118. a; 119.a; 120. a; 121. b;122. a; 123. b; 124. a; 125. a; 126. a;
a; 131. b; 132. a; 133. a; 134. b.
m . 135. b; 136. a; 137. b; 138. b; 139. b; 140. b; 141. c; 142. b; 143. b; 144. b; 145. b; 146. b; 147. c; 148. a; 149. d.
TESTUL 4
Viziuni despre modernizare în europa secolelor XIX-XX.
Curente si politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană
I. 1. d; 2. b; 3. a; 4. a; 5. c; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. a; 11. a; 12. a; 13. a; 14. a; 15. a; 16. b; 17. c; 18. d;19. c;
22. b; 23. c; 24. d; 25. d; 26. a; 27. c; 28. b; 29. b; 30. a.
TESTUL 5
Secolul al XX-lea mtre democraţie şi totalitarism.Ideologii şi practici politice în românia şi în europa
I. 1. a; 2. c; 3. b; 4. b; 5. c; 6. a; 7. b; 8. c; 9. c; 10. c; 11. b; 12. a; 13. a; 14. b; 15. a; 16. a; 17. b; 18. c; 19. c; 20. b; 21. c;
22. d; 23. a; 24. a; 25. a; 26. a; 27.a; 28. a; 29. a; 30. c; 31. c; 32. c; 33. b; 34. c; 35. c; 36. a; 37. a; 38. c; 39. b; 40. a; 41. b; 42.
d; 43. b; 44. a; 45. c; 46. a; 47. c; 48. b; 49. c; 50.a; 51. a; 52. b; 53. c; 54. a; 55. b; 56. c; 57. a; 58. a; 59. a; 60. a; 61. d; 62. d;
63. b; 64. d; 65. b; 66. a; 67. c; 68. c; 69. c; 70. c; 71. a; 72. a; 73. b; 74. b; 75. a; 76. a; 77. d; 78. b; 79. b; 80. b; 81. b; 82. b;
83. c; 84. c; 85. a; 86. d; 87. c; 88. d; 89. c; 90. b; 91. b; 92. b; 93. c; 94. a; 95. b; 96. a; 97. b; 98. b.
H. 99. b; 100. d; 101. b; 102. b; 103. d; 104. a; 105. c; 106. b; 107. b; 108. a; 109. c; 110. d; 111. a; 112. a; 113. a;114. b;
115. b; 116. a; 117. a; 118. a; 119, b; 120. b; 121. â; 122. a; 123. a; 124. a; 125. b; 126. a; 127. d; 128. d; 129. d; 130. d; 131. c;
132 c; 133. a; 134. d; 135. d; 136. c; 137. a; 138. a; 139 d; 140. b; 141. a; 142. a; 143. d; 144. d; 145. c; 146. c; 147. d; 148. d;
149. d; 150. a; 151. b; 152. a; 153. c; 154. a; 155. c; 156. c; 157. a; 158. d; 159. a; 160. a; 161. d; 162. d; 163. d; 164. d; 165. d.
m . 166. a; 167. b; 168. b; 169. c; 170. d; 171. a; 172. d; 173. b; 174. a; 175. a; 176. b; 177. c; 178. c; 179. c: 180. c; 181. b.
204
TESTUL 6
Secolul al XX-lea între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
L 1. c; 2. b; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. b; 8. c; 9. a; 10. a.
H. 11. d; 12. a; 13. c; 14. d; 15. a; 16. c; 17. d; 18. d; 19. a: 20. d.
m . 21. c; 22. a; 23. d; 24. b; 25. a; 26. c; 27. b; 28. a; 29. c; 30. c.
TESTUL 7
L 1. d; 2. b; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d; 11. c; 12. b; 13. a; 14. b; 15. a; 16. a: 17. a; 18. b; 19. a; 20. c; 21. b;
22. a; 23. b; 24. a; 25. a; 26. a; 27. c; 28. a; 29. d; 30.b; 31. c; 32. c; 33. a; 34. a; 35. d; 36. b; 37. a; 38. b; 39. a; 40. c; 41. a; 42.
d; 43. b; 44. c; 45. c; 46. b; 47. c; 48. c; 49. c; 50. c;51. c; 52. c; 53. c; 54. c; 55. c; 56. d; 57. d; 58. d; 59. d; 60. d; 61. a; 62. a;
63. a; 64. c; 65. a; 66. b; 67. a; 68. a; 69. b; 70. b; 71.c; 72. c; 73. b; 74. b; 75. b; 76. b; 77. a; 78. a; 79. c; 80. d; 81. c; 82. a; 83.
a; 84. c; 85. a; 86. a.
H. 87. c; 88. a; 89. a; 90. d; 91. a; 92. c;93. c; 94. d; 95. b; 96. d; 97. c; 98. d; 99. b; 100. a; 101. b: 102. c; 103. c; 104. c;
105. c; 106. b; 107. a; 108. b; 109. a; 110. c; 111. b; 112. c; 113. a; 114. b; 115. b; 116. a; 117. c; 118. a; 119. a; 120. d; 121. c;
122. a; 123. d; 124. a; 125. a; 126. d; 127. a; 128. a; 129. a; 130. a; 131. a; 132. a; 133. d; 134. a; 135. a; 136. a; 137. b; 138. a;
139. b; 140. d; 141. d: 142. b; 143. d; 144. a; 145. d; 146. d; 147. c; 148. b; 149. c; 150. a; 151. b; 152. d; 153. b; 154. b; 155. d;
156. d; 157. d; 158. c; 159. d; 160. d; 161. b; 162. c; 163. a.
HI. 164. d; 165. a; 166. c; 167. c; 168. c; 169. b; 170. d; 171. b; 172. a; 173. a; 174. c; 175. a; 176. b; 177. b; 178. b; 179. d.
TESTUL 8
I. 1. b; 2. b; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.
0. 11. d; 12. d; 13. d; 14. a; 15. d; 16. b; 17. c; 18. d; 19. d; 20. d.
III. 21. a: 22. b; 23. b; 24. d; 25. c; 26. a; 27. b; 28. a; 29. b; 30. d.
TESTUL 9
Autonomii locale şi instituţii centrale tb spaţiul românesc(secolele DC-XVHT)
1. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. d; 6. b; 7. a: 8. c; 9. c; 10. a; 11. b; 12. b; 13. b; 14. a; 15. a; 16. b; 17. c; 18. c; 19. c; 20. c; 21. c;
22. b; 23. a; 24. a; 25. a; 26. b; 27. a; 28. b; 29. b; 30.b; 31. a; 32. a; 33. b; 34. c; 35. a; 36. b; 37. b; 38. c; 39. b; 40. b; 41. a; 42.
c; 43. a; 44. b; 45. a; 46. b; 47. b; 48.d; 49. b; 50.c; 51. c; 52. d; 53. a; 54. b; 55. b; 56. c; 57. d; 58. a; 59. b; 60. d; 61. c; 62. c;
63. b; 64. b; 65. b; 66. d; 67. c; 68. c; 69. d; 70. b; 71. b; 72. d; 73. d; 74. c; 75. c; 76. a; 77. b; 78. b; 79. a; 80. c; 81. b; 82. b;
83. b; 84. b; 85. c; 86. a; 87. a; 88. d; 89. a; 90. b; 91. c; 92. a; 93. a; 94. d; 95. b; 96. a; 97. c; 98. a; 99. b; 100. a; 101.c; 102.
b; 103. a; 104. c; 105. c; 106. a; 107. a; 108. c; 109. b; 110. b; 111. b; 112. c; 113. b; 114. a; 115. a; 116. b; 117. a; 118. a; 119. a;
120. b; 121. b; 122. c; 123. b; 124. b; 125. b; 126. b; 127. d;128. b; 129. c; 130. c; 131. d; 132. a; 133. b; 134. b.
H. 135. b; 136. a; 137. b; 138. d; 139. d; 140. d; 141. b; 142. b; 143. a; 144. d; 145. a; 146. b; 147. a; 148. a; 149. b; 150. c;
151. d; 152. a; 153. a; 154. a; 155. a; 156. d; 157. c; 158. d; 159. a; 160. d; 161. c; 162. c; 163. c; 164. d; 165. a; 1 66. d; 167. d;
168. c; 169. d; 170. d; 171. c; 172. a;173. d; 174. d; 175. a; 176. d; 177. d; 178. c; 179. a; 180. d; 181. c; 182. d; 183. d; 184. d;
185. d; 186. b; 187. c; 188. a; 189. d;190. a; 191. d; 192. a; 193. a; 194. d; 195. d; 196. d; 197. d: 198. b; 199. b; 200. d.
D I 201. b; 202. d; 203. b; 204. a; 205. b; 206. c; 207. a; 208. c; 209. b; 210. c; 211. c; 212. a; 213. d; 214. d; 215. b; 216. b;
217. c; 218. a; 219. b; 220. b; 221. d.
TESTUL 10
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele Dt-X Vm )
I. 1. b; 2. b; 3. b; 4. b: 5. b; 6. d; 7. a; 8. b; 9. d; 10. a.
H. 11. d; 12. d; 13. d; 14. d; 15. d; 16. a; 17. a;18. a; 19. b; 20. d.
10. 21. b; 22. a; 23. a; 24. a; 25. c; 26. a; 27. b; 28. d; 29. b; 30. c.
TESTUL 11
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele X V m -X X )
I. 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. a; 9. b; 10. b; 11. c; 12. b; 13. b; 14. a; 15. b; 16. a; 17. b; 18. b: 19. b;20. a; 21. c;
22. a; 23. a; 24. b; 25. b; 26. b; 27. a; 28. d; 29. a; 30. b; 31. b; 32. b; 33. c; 34. b; 35. a; 36. a; 37. a; 38. a; 39. a; 40. b; 41. d; 42.
c; 43. b; 44. b; 45. a; 46. d; 47. c; 48. d; 49. d; 50. b; 51. c; 52. c; 53. b; 54. c; 55. a; 56. a; 57. b.
11. 58. b; 59. d; 60. d; 61. a; 62. b; 63. b; 64. d; 65. b; 66. a; 67. a; 68. a: 69. a; 70. a; 71. a; 72. a; 73. b; 74. b; 75. a; 76. b;
77. a; 78. b: 79. b; 80. b; 81. a; 82. b; 83. d; 84. b; 85. c; 86. c; 87. c; 88. d; 89. c; 90. a; 91. b; 92. b; 93. a; 94. a; 95. a; 96. b; 97.
b; 98. a; 99. a; 100. a; 101. c; 102. a; 103. a; 104. d; 105. b; 106. d; 107.d;108.c;109.b.
m . 110. c; 111. d; 112. d; 113. b; 114. c; 115. c; 116. b; 117. a; 118. b; 119. a: 120. c.
205
TESTUL 12
Statal român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVUI-XX)
I. 1. a; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. a; 11. d; 12. d; 13. b; 14. a; 15. a; 16. a; 17. b; 18. c; 19. b; 20. d; 21. a;
22. b; 23. a; 24. a; 25. b; 26. a; 27. c; 28. a; 29. a; 30. c; 31. b; 32. c; 33. b; 34. c; 35. a; 36. c; 37. c; 38. d; 39. c; 40. d; 41. b; 42.
a; 43. c; 44. c; 45. c.
IL 46. a; 47. a; 48. d; 49. d; 50. c; 51. d; 52. d; 53. d; 54. b; 55. a; 56. a; 57. d; 58. b; 59. b; 60. c; 61. c; 62. a; 63. d; 64. a;
65. a; 66. a; 67. b; 68. a; 69. b; 70. d; 71. d; 72. b; 73. b; 74. d; 75. d.
m . 76. d; 77. c; 78. d; 79. a; 80. c; 81. d; 82. c; 83. b; 84. d; 85. c; 86. c; 87. d; 88. c; 89. b; 90. b.
TESTUL 13
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVm -XX)
L 1. b; 2. a; 3. b; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. c; 9. d; 10. a; 11. c; 12. b; 13. b; 14. d; 15. a; 16. c; 17. a; 18. b; 19. d; 20. a; 21. c;
22. c; 23. d; 24. b; 25. a; 26. b; 27. b; 28. a; 29. b; 30. a; 31. b; 32. a; 33. b; 34. b; 35. a;36. b; 37. c; 38.c; 39. b; 40. b; 41. a;
42. a; 43. c; 44. b; 45. b; 46. b; 47. a; 48. b; 49. b; 50. a; 51. c; 52. b; 53. a; 54. c; 55. d; 56. d; 57. a; 58. d; 59. a.
II. 60. d; 61. a; 62. d; 63. d; 64. a; 65. d; 66. a; 67. b; 68. a; 69. b; 70. d; 71. b; 72. d; 73. a; 74. d; 75. a;76. b: 77. d; 78. a;
79. a; 80. b; 81. d; 82. c; 83. a; 84. a; 85. c; 86. d; 87. d; 88. c; 89. c; 90. a; 91. d; 92. c; 93. d; 94. d; 95. b; 96. d;97. a; 98. d; 99. d.
III. 100. c; 101. c; 102. c; 103. c; 104. a; 105. b; 106. a; 107. c; 108. a; 109. d; 110. d; 111. b; 112. b; 113. c; 114. b.
TESTUL 14
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVUI-XX)
I. 1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. b; 6. b; 7. d; 8. a; 9. b; 10. c; 11. c; 12. a; 13. a; 14. d; 15. b; 16. c; 17. a; 18. b; 19. a; 20. c; 21. c:
22. b; 23. a; 24. d; 25. b; 26. a.
H. 27. a; 28. a; 29. a; 30. a; 31. a; 32. d; 33. d; 34. a; 35. c; 36. a; 37. c; 38. d; 39. c; 40. c; 41. c; 42. d; 43. a; 44. a.
m . 45. a; 46. a; 47. b; 48. d; 49. d; 50. b; 51. b; 52. c; 53. a.
TESTUL 15
I. 1. a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. c; 8. a; 9. b; 10. a; 11. d; 12. a; 13. b; 14. a; 15. b: 16. c; 17. a; 18. d; 19. b; 20. b; 21. a;
22. d; 23. a; 24. d; 25. a; 26. a; 27. c; 28. b.
IL 29. b; 30. d; 31. b; 32. a; 33. c; 34. d; 35. b; 36. a; 37. a; 38. b; 39. b; 40. c; 41. c; 42. a; 43. a; 44. d; 45. d; 46. b; 47. d;
48. a; 49. c; 50. a; 51. d; 52. d; 53. d; 54. a; 55. c; 56. a; 57. a; 58. a; 59. d; 60. d; 61. a; 62. c; 63. d.
m . 64. b; 65. b; 66. c; 67. a; 68. c; 69. b; 70. c; 71. b; 72. c; 73. d.
TESTUL 16
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVm -XX)
I. 1. a; 2. a; 3. a; 4. a; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c; 11. c; 12. c; 13. a; 14. b; 15. a; 16. b; 17. a; 18.b; 19. a; 20. b; 21. d;
22. b; 23. a; 24. b; 25. b; 26. a; 27. b; 28. b; 29. c; 30. b; 31. c; 32. a; 33. b; 34. a; 35. a; 36. a; 37. a; 38. a.
II. 39. d; 40. d; 41. d; 42 . c; 43. b; 44. a; 45. d; 46. c; 47. d; 48. d; 49. c; 50. c; 51. d; 52. c; 53. d; 54.c; 55. a; 56. c; 57. c;
58. c; 59. d; 60. d; 61. c; 62. d; 63. a; 64. a; 65. c.
III. 66. b; 67. c; 68. a; 69. b; 70. b; 71. c; 72. d; 73. a; 74. b; 75. b; 76. d; 77. a; 78. b; 79. c; 80. a.
TESTUL 17
L 1. c; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b; 6. a; 7. b; 8. c; 9. a; 10. a; 11. c; 12. c; 13. c; 14. c; 15. a; 16. a: 17. b; 18. d; 19. a; 20. d; 21. d;
22. b; 23. a; 24. b; 25. a; 26. c; 27. d; 28. c; 29. a; 30. a; 31. b; 32. b; 33. a; 34. c; 35. b; 36. c.
IL 37. d; 38. a; 39. b; 40. c; 41. a; 42. d; 43. a; 44. c; 45. a; 46. c; 47. d; 48. c; 48. e; 49. c; 50. d; 51. c; 52. d; 53. a; 54. c;
55. c; 56. a; 57. d; 58. d; 59. d; 60. d; 61. c; 62, b; 63. d.
ffl. 64. d; 65. d; 66. b; 67. b; 68. c; 69. a; 70. c; 71. b; 72. c; 73. a; 74. c.
TESTUL 18
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVm-XX)
I 1. b; 2. b; 3. b; 4. b; 5. c; 6. a; 7. c; 8. a; 9. b; 10. c; 11. b; 12. a; 13. a; 14. b; 15. a; 16. a; 17. a; 18. b; 19. b; 20. b; 21. a;
22. b; 23. c; 24. b; 25. a; 26. b; 27. c; 28. c.
H. 29. a; 30. a; 31. d; 32. d; 33. d; 34. d; 35. c; 36. d; 37. a; 38. a.
m . 39. d; 40. d; 41. b; 42. b; 43. b; 44. c; 45. c; 46. c.
206
TESTUL 19
Statul român modem de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVHf-XX)
I. 1. d; 2. d; 3. c: 4. b; 5. c; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. b.
H. 11. d; 12. c; 13. d; 14. d; 15. a; 16. a; 17. a; 18. b; 19. b; 20. d.
m . 21. c; 22. d; 23. b; 24. b; 25. d; 26. b; 27. b; 28. b; 29. a; 30. b.
TESTUL 20
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism si disidenta anticomunistă
I. a; 2. b; 3. b;4. b; 5. b; 6. d; 7. a; 8. b; 9. d: 10. b; 11. b; 12. c; 13. b; 14. b; 15. c; 16. c; 17. a; 18. b;19. d; 20. c; 21. c: 22.
a: 23. b; 24. d; 25. d; 26. a; 27. b; 28. a; 29. c; 30. b; 31. b; 32. a; 33. b; 34. a; 35. c; 36. a; 37. a; 38. a; 39. b; 41). a; 41. a; 42.a;
43. b; 44. c; 45. a; 46. b; 47. c; 48. b; 49. c; 50. b; 51. c; 52. a; 53. b; 54. b; 55. b; 56. b; 57. c; 58. c; 59.d: 60. b; 61. c; 62.b;
63. b; 64. c; 65. a; 66. a; 67c; 68. b; 69. a; 70. b; 71; c; 72. b; 73.b; 74. b; 75. c; 76. c; 77.a; 78. c; 79. d;80. c; 81. b; 82. c; 83.
c; 84. c; 85. b; 86. d: 87. b; 88. b; 89. b; 90. a; 91. c; 92. b; 93. b; 94. a; 95. b; 96. b; 97. a; 98. b.
H. 99. a; 100. a; 101. d; 102. d; 103. c; 104. b; 105. c; 106. b; 107. a; 108. b; 109. a; 110. d; 111. c;112. a; 113. a; 114.d:
115. a; 116. a; 117. b; 118. a; 119. a; 120. a; 121. a;122. b; 123. a; 124. a; 125. c; 126. a; 127. c; 128. a; 129. a; 130. a; 131. d;
132. b; 133. a; 134. c; 135. d; 136. c; 137. a; 138. d; 139. b; 140.e; 141. a; 142. a; 143. a;144, b; 145. d;146. c: 147. a; 148.d;
149. c; 150. c; 151. d; 152. d; 153. c; 154. b; 155. c; 156. a; 157.a; 158. b; 159. d; 160. d;161. b; 162. d.
ffl. 163. a; 164. c; 165. c; 166. c; 167. b; 168. c; 169. c; 170. b; 171. c; 172. c; 173. b; 174. c; 175. d: 176. b; 177. d; 178. c;
P9. al 180. a; 181. a; 182. b; 183. b; 184. d; 185. b; 186. a.
TESTUL 21
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenta anticomunistă
I. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. c; 6. a; 7. c; 8. a; 9. b; 10. b.
H. 11. a; 12. d; 13. c; 14. d; 15. b; 16. a; 17. a; 18. c; 19. a; 20. a.
ffl. 21. d; 22. d; 23. b; 24. a; 25. a; 26. c; 27. b; 28. b; 29. b; 30. b.
TESTUL 22
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict in Evul Mediu şi la începuturile modernităţii - rezistenta antiotornană
a Ţărilor Române în secolele XIV-XV
1 1. b; 2. b; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. c; 11. b; 12. b; 13. c; 14. c; 15. b; 16. a; 17. a; 18. b; 19. c; 20. b; 21. b; 22. c:
2 3. b; 24. c; 25. d; 26. d; 27. c; 28. d; 29. b; 30. c; 31. c; 32. c; 33. b; 34. a; 35. b: 36. c; 37. b; 38. b; 39. b; 40. b: 41. a; 42, i ; 43. b; 4-t.
b; 45. a; 46. a; 47. b; 48. b; 49. b; 50. c; 51. a; 52. c; 53. a; 54. a; 55. d; 56. b; 57. b; 58. a; 59. a; 60. a; 61, c; 62. e; 63, b; 64. b; 65. a.
H. 66. a; 67. b; 68. d; 69. d; 70. d; 71. d; 72. d; 7.3. c; 74. a; 75. a; 76. a; 77. d; 78. a; 79. d; 80. d; 81. d; 82. c; 83. c; 84.d;
85. b; 86. c; 87. a; 88. d; 89. a; 90. c; 91. c; 92. a; 93. b; 94, a; 95, a; 96. a; 97. a; 98. d; 99. c; 100. a; 101. d; 102. a; 103.c; 104.
d: 105. d; 106. c: 107. d; 108. a; 109. c; 110. a; 111. a; 112. d; 113. a; 114. d; 115. a; 116. d.
ffl. 117. a; 118. b; 119, a; 120. a; 121. b; 122. d; 123. a; 124. d; 125. b; 126. b; 127. b; 128. a; 129. a; 130 b; 131. d; 132. c:
133. b; 134. a; 135. a; 136. b; 137. b; 138. c; 139. b; 140. c: 141. a; 142. b; 143. c.
TESTUL 23
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict in Evul Mediu şi la începuturile modernităţii - rezistenţa antiotomanâ
a Ţărilor Române în secolele XTV-XV
L 1. b; 2. b; 3. c; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.
D. 11. a; 12. d; 13. a; 14. a; 15. d; 16. b; 17. b; 18. a; 19. d; 20. d.
ffl. 21. a; 22. a; 23. b; 24. c; 25. b; 26. c; 27. c; 28. c; 29. b; 30. c.
TESTUL 24
România în concertul european : de la „Criza orientală” la marile alianţe ale secolului al XX-lea
L 1. a; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. a; 7. c: 8. b; 9. b; 10. c; 11. a; 12. a; 13. b; 14. b; 15. b; 16. c; 17. b; 18. d; 19. a; 20. d; 21. b; 22. a;
23. c; 24. d; 25. a;26. a; 27. a; 28. a; 29. c; 30. b; 31.a; 32. c; 33. a; 34. c; 35. b; 36. b; 37,b; 38. c: 39. a; 40. d; 41. a; 42. b; 43. b; 44.
b; 45. c; 46. a; 47. b; 48. b; 49. b; 50. b; 51. a; 52. b;53. b; 54. a; 55. a; 56. a;57. a; 58. b; 59. a: 60. a; 61 b; 62. c; 63. a; 64. b; 65. a;
66. a; 67. a; 68. a;69. b; 70. a; 71. a; 72. c; 73. a; 74.b; 75. a; 76, a; 77. a; 78. b; 79. c; 80.b; 81. c; 82. b; 83. a; 84. c; 85, a; 86, b; 87.
a; 88. c; 89. b; 90. c; 91. a; 92. b; 93. d; 94, b; 95. d; 96. c; 97. c; 98. c; 99. c; 100. c; 101. c; 102. b; 103. b. 104. a; 105. b; 106, d; 107.
a; 108. d; 109. c; 110. b; 111. c; 112. a;113.a;114. c; 115. d; 116. b; 117. c; 118. c; 119. c; 120. b; 121. a; 122, a; 123. d; 124. a.
II. 125. a; 126. b; 127. a;128. a;129. a;130. b; 131. c;132. b;133. a; 134. c; 135. d; 136. d; 1.37. b; 138. d; 139. d;140.d;
141. b; 142. a; 143. a; 144. a; 145. a;146.a; 147. b; 148. a; 149. b; 150. d; 151. a; 152. c; 153. d; 154. r, 155. a; 156. c; 157. d;
158. a; 159. c; 160. a; 161. b; 162. b;163. b;164. b; 165. a;166. a;167. b; 168. d; 169. a; 170. a, 171. a; 172. a; 173. a;174.a;
207
175. b; 176. b; 177. a; 178. a;179. a; 180. a; 181. a; 182. b; 183. a; 184. b; 185. a; 186. b; 187. a; 188. a; 189. a; 190. a; 191. b
192. d; 193. a; 194. a; 195. d; 196. c; 197. a; 198. a; 199. a;200.a;201.a;202.a;203.a;204.a;205. a;206.a;207.a;
209. a; 210. a; 211. a; 212. c; 213. a; 214. c; 215. a; 216. a; 217. a; 218. a; 219. a; 220. a; 221. a.
ffl. 222. c; 223. b; 224. d; 225. a; 226. c; 227, a; 228. b; 229. d; 230. a; 231. b; 232. b; 233. c; 234. b; 235, a; 236. a; 237. b
238. a; 239. b; 240. a; 241. d; 242. a; 243. b; 244. b; 245. c; 246. d.
TESTUL 25
România în concertul european: de la „Criza orientală” la marile alianţe ale secolului al XX-lea
I. 1. a; 2. b; 3. c; 4. d; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
t t 11. d; 12. c; 13. d; 14.a; 15. b; 16. a; 17. a; 18. a; 19. d; 20. b.
m . 21. c; 22. a; 23. d; 24. b; 25. b; 26. c; 27. d; 28. d; 29. a; 30. b.
TESTUL 26
L 1. b; 2. a; 3. a; 4. d; 5. c; 6. c; 7. a; 8. b; 9. d; 10. c; 11. a; 12. c; 13. c; 14. b; 15. c; 16. c; 17. b; 18. b; 19. b; 20. a; 21. c
22. a; 23. b; 24. a; 25. a; 26. b; 27. c; 28. b; 29. a; 30. a; 31. b; 32. b; 33. a; 34. b; 35.b; 36. c: 37. c; 38. a; 39. b;40. b; 41.a; 42
b; 43. b; 44. b; 45. c; 46. a; 47. a; 48. c; 49. b.
IL 50. b; 51. a; 52. a; 53. a; 54. a; 55. d; 56. d; 57. c; 58. a; 59. d; 60. b; 61. a; 62. b; 63. b; 64. b; 65. a; 66. a; 67. a; 68. b
69. a; 70. a; 71. d; 72. d; 73. a; 74. d; 75. b; 76. b; 77. a; 78. a; 79. a; 80. b; 81. b.
HL 82. b; 83. a; 84. c; 85. b; 86. c; 87. c; 88. d; 89. c; 90. d; 91. d; 92. c; 93. c; 94. c; 95. b; 96. a; 97. c.
TESTUL 27
România In perioada Războiului Rece
L 1. b; 2. b; 3. b; 4. b; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. b.
H. 11. a; 12. a; 13. a; 14. a; 15. a; 16. a; 17. a; 18. a; 19. a; 20. a.
m . 21. b; 22. b; 23. e; 24. b; 25. c; 26. b; 27. b; 28. b; 29. b; 30. d.
TEST FIN A LI
L 1. b; 2. c; 3. b; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
I I 11. c; 12. c; 13. d; 14. d; 15. b; 16. c; 17. d; 18. a; 19. a; 20. a.
EL 21. b; 22. b; 23. d; 24. a; 25. d; 26. c; 27. b; 28. c; 29. b; 30. c.
TEST FINAL 2
L 1. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. d.
ÎL 11. c; 12. d; 13. d; 14. c; 15. d; 16. d; 17. d; 18. a; 19. c; 20. d.
ffl. 21. b; 22. b; 23. a; 24. c; 25. a; 26. b; 27. d; 28. b; 29. c; 30. d.
TEST FINAL 3
L 1. c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. b; 8. a; 9. a; 10. b.
E 11. d; 12. b; 13. d; 14. d; 15. a; 16. c; 17. a; 18. d; 19. b; 20. d.
III. 21. b; 22. d; 23. c; 24. d; 25. a; 26. d; 27. c; 28. c; 29. b; 30. c.
TEST FINAL 4
I. 1. a; 2. c; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
IL 11. d; 12. c; 13. d; 14. a; 15. d; 16. c; 17. c; 18. a; 19. a; 20. b.
III. 21. c; 22. a; 23. d; 24. b; 25. c; 26. c; 27. b; 28. c; 29. b; 30. b.
TEST FINAL 5
L 1. b; 2. b; 3. c; 4. a; 5. b; 6. a; 7. d; 8. a; 9. c; 10. b.
IL 11. d; 12. d; 13. d; 14. d; 15. d; 16. d; 17. d; 18. d; 19. a; 20. a.
ffl. 21. b; 22. a; 23. c; 24. b; 25. b; 26. b; 27. c; 28. b; 29. a; 30. b.
TEST FINAL 6
L 1. c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. a; 9. a; 10. b.
IL 11. d; 12. b; 13. a; 14. b; 15. a; 16. d; 17. a; 18. a; 19. a; 20. d.
ffl. 21. c; 22. d; 23. b; 24. a; 25. c; 26. b; 27. c; 28. d; 29. a; 30. b.
208
175. b; 176. b; 177. a; 178. a; 179. a; 180. a; 181. a; 182. b; 183. a; 184. b; 185. a; 186. b; 187. a; 188. a; 189. a; 190. a; 191. b;
m . d; 1%. a; B 4. a; 1%. â; 1%. c; 197. a; 198. a; 199. a; 200. a; 201. a; 202. a; 203. a; 204. a; 205. a; 206. a; 207. a; 208. c;
209. a; 210. a; 211. a; 212. c; 213. a; 214. c; 215. a; 216. a; 217. a; 218. a; 219. a; 220. a; 221. a.
HL 222. c; 223. b; 224. d; 225. a; 226. c; 227. a; 228. b; 229. d; 230. a; 231. b; 232. b; 233. c; 234. b; 235. a; 236. a; 237. b;
238. a; 239. b; 240. a; 241. d; 242. a; 243. b; 244. b; 245. c; 246. d.
TESTUL 25
România ta concertul european: de la „Criza orientală” la marile alianţe ale secolului al XX-lea
I. 1. a; 2. b; 3. c; 4. d; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
D. 11. d; 12. c; 13. d; 14. a; 15. b; 16. a; 17. a; 18. a; 19.d; 20. b.
DL 21. c; 22. a; 23. d; 24. b; 25. b; 26. c; 27. d; 28. d; 29. a; 30. b.
TESTUL 26
L 1.b; 2. a; 3. a; 4. d; 5. c; 6. c; 7. a; 8. b; 9. d; 10. c; 11. a; 12. c; 13. c; 14. b; 15. c; 16. c; 17. b; 18. b; 19. b; 20. a; 21. c;
22. a; 23. b; 24. a; 25. a; 26. b; 27. c; 28. b; 29. a; 30. a; 31. b; 32. b; 33. a; 34. b; 35. b; 36.c: 37. c; 38. a; 39. b; 40.b; 41. a; 42.
b; 43. b; 44. b; 45. c; 46. a; 47. a; 48. c; 49. b.
t t 50. b; 51. a; 52. a; 53. a; 54. a; 55. d; 56. d; 57. c; 58. a; 59. d; 60. b; 61. a; 62. b; 63. b; 64. b; 65. a; 66. a; 67. a; 68. b;
69. a; 70. a; 71. d; 72. d; 73. a; 74. d; 75. b; 76. b; 77. a; 78. a; 79. a; 80. b: 81. b.
DL 82. b; 83. a; 84. c; 85. b; 86. c; 87. c; 88. d; 89. c; 90. d; 91. d; 92. c; 93. c; 94. c; 95. b; 96. a; 97. c.
TESTUL 27
L 1. b; 2. b; 3. b; 4. b; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. b.
IL 11. a; 12. a; 13. a; 14. a;15. a; 16. a; 17. a; 18. a; 19. a; 20. a.
DL 21. b; 22. b; 23. c; 24. b; 25. c; 26. b; 27. b; 28. b; 29. b; 30. d.
TEST FIN A LI
L 1. b; 2. c; 3. b; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
IL 11. c; 12. c; 13. d; 14. d; 15. b; 16. c; 17. d; 18. a; 19. a; 20. a.
D I 21. b; 22. b; 23. d; 24. a; 25. d; 26. c; 27. b; 28. c; 29. b; 30. c.
TEST FINAL 2
L 1. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. d.
IL 11. c; 12. d; 13. d; 14. c; 15. d; 16. d; 17. d; 18. a; 19. c; 20. d.
OL 21. b; 22. b; 23. a; 24. c; 25. a; 26. b; 27. d; 28. b; 29. c; 30. d.
TEST FINAL 3
L 1. c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. b; 8. a; 9. a; 10. b.
D. 11. d; 12. b; 13. d; 14. d; 15. a; 16. c; 17. a; 18. d; 19. b; 20. d.
DL 21. b; 22. d; 23. c; 24. d; 25. a; 26. d; 27. c; 28. c; 29. b; 30. c.
TEST FINAL 4
L 1. a; 2. c; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
IL 11. d; 12. c; 13. d; 14. a; 15. d; 16. c; 17. c; 18. a; 19. a; 20. b.
DL 21. c; 22. a; 23. d; 24. b; 25. c; 26. c; 27. b; 28. c; 29. b; 30. b.
TEST FINAL 5
L 1. b; 2. b; 3. c; 4. a; 5. b; 6. a; 7. d; 8. a; 9. c; 10. b.
D. 11. d; 12. d; 13. d; 14. d; 15. d; 16. d; 17. d; 18. d; 19. a; 20. a.
DL 21. b; 22. a; 23. c; 24. b; 25. b; 26. b; 27. c; 28. b; 29. a; 30. b.
TEST FINAL 6
L 1. c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. a; 9, a; 10. b.
IL 11. d; 12. b; 13. a; 14. b; 15. a; 16. d; 17. a; 18. a; 19. a; 20. d.
DL 21. c; 22, d; 23. b; 24. a; 25. c; 26. b: 27. c; 28. d; 29. a; 30. b.
208
• întrebările sunt formulate conform manualelor
recomandate şi aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului şi programelor pentru
examenul de bacalaureat şi de admitere la Aca
demia de Poliţie.
■• i H ; t 5? * h o k * ^ y'r ■
• Lucrarea conţine şi teste finale, cu întrebări din

întreaga materie.
ISBN 978-973-1 I5-427-9
9^78973 1 3 5 4 2 7 9
w w w .e d itu ra co rin t.ro

• întrebările sunt formulate conform manualelor
recomandate şi aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului şi programelor pentru
examenul de bacalaureat şi de admitere la Aca
demia de Poliţie.
• ' !'
■- " U .. ■' 3 ^ ' ■ ■ : .
' * V '" ( 1\ *
■ -:i .....iO r .'i O P 'V ."' ■ ,
• Lucrarea conţine şi teste finale, cu întrebări din

întreaga materie.
ISBN 978-973-1 15-427-9
9789731 3 54279
w w w .e d itu ra co rin t.ro

Istorie - Culegere de Teste Pentru Academia de Politie - 2800 de Intrebari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istorie - Culegere de Teste Pentru Academia de Politie - 2800 de Intrebari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ic j o r if

Testul 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.......................................................... 7

166. A. Inochentie Micu-Klein. B. Supllex Libellus Valachorum. C. George Bariţiu.

1. Curent ideologic care promovează libertatea individuală şi modernizarea ca un proces

d. primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

135. A. Inventarea maşinii cu abur. B. Prima revoluţie industriala. C. Primul Război

166. A. Legea corporaţiilor în Italia. B. Marşul asupra Romei organizat de Mussolini.

1. Preşedintele Partidului Ţărănesc constituit la 18 decembrie 1918 a fost:

164. A. Constituţie care prevedea libertatea circulaţiei. B. Constituţie care preciza că

1. în 1866 puterea executivă era deţinută de:

21. A. Adoptarea Constituţiei R.S.R. B. Adoptarea Constituţiei R.P.R. C. Adoptarea

1. In secolele VII-IX, forma de organizare specifica spaţiului românesc a fost:

201. A. Colonizarea secuilor. B. Bătălia de la Posada. C. întemeierea Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

1. Domnia autocratâ a fost iniţiată în Ţara Românească de:

21. A. Prima menţiune a unui principe în Transilvania. B. Diploma cavalerilor ioaniţi.

1. Rusia îşi asumă rolul de putere protectoare oficial în anul:

110. A. La Iaşi se tipăreşte Codul Callimachi. B. La Bucureşti apare Legiuirea Caragea.

1. Obiectiv politic al revoluţiei române de la 1848:

a. daca ambele enunţuri sunt adevărate şi exista legăturăcauzală între ele;

46. Revoluţionarii moldoveni se temeau de intervenţia militară a Rusiei; la articolul 1 ei

76. A. Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat. B. Petiţiunea proclamaţiune.

60. Convenţia de la Balta-Liman restabilea fără nicio modificare Regulamentele organice;

100. A. Legea instrucţiunii publice. B. Este acceptată unirea deplină la Conferinţa de la

45. A. Formarea Partidului Conservator. B. Formarea Partidului Naţional Liberal.

1. Carol I a ridicat problema independenţei în Consiliul de Miniştri încă din anul:

64. A. Carol I a ridicat problema independenţei în guvern. B. întâlnirea de la Reichstadt.

1. Atentatul de la Sarajevo a avut loc la:

66. A. România aderă la Tripîa Alianţă. B. Se declanşează Primul Război Mondial. C.

Statul român modem de la proiect politic la realizarea

64. A. Formarea Consiliului Naţional Român din Bucovina. B. Formarea Partidului

1. în toamna anului 1920 a fost dată reforma:

29. Monopolul guvernamental şi parlamentar al liberalilor şi conservatorilor dispare odată cu

39. A. Legea „primei electorale”. B. Legiferarea votului universal în România. C. Reforma

21. A. Codul Callimachi. B. Cererile norodului românesc. C. Pravilniceasca condică.

1. România a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite la:

1. în iulie 1947, li s-a înscenat proces liderilor:

1. în 1389, Mircea cel Bătrân a trimis un corp de oaste la:

§ LM M S i p m t l iftb a e m b H g ; c } \ M s \ a \ lageWo; d) PetrulM uşat.

c. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;

1. Exprimă colaborarea celor trei ţări româneşti în lupta împotriva turcilor:

21. A. Mirâslâu. B. Şelimbăr. C. Guruslâu.

1. Se consideră că „Problema orientală” datează din:

125. Tratatul de la Adrianopol încheie regimul exclusiv al dominaţiei otomane asupra

222. A. Capitularea armatei ruse la Stănileşti. B. Pacea de la Vadul Huşilor. C. Dimitrie

1. Regulamentele organice şi dominaţia efectivă a Rusiei şi a Imperiului Otoman au fost

11. In perioada interbelica, România a negociat un tratat de alianţă militară cu U.R.S.S.; în

România în perioada Războiului Rece

1. Starea de neîncredere şi de ostilitate reciprocă între lumea comunista şi cea libera în

82. A. Conferinţa de la Ialta. B. Conferinţa de la Potsdam. C. Doctrina Truman.

&. prânu\ etmn\ este îa\s, var a\ doilea este adevărat.

21. A. România devine membră a O.N.U. B. Semnarea Tratatului de Varşovia.

1. Maghiar care are o poziţie inconsecventă faţă de ideea de romanitate a românilor:

21. A.Crearea P.S.D.M.R. B. Crearea P.S.D. C. Trădarea „Generoşilor”.

1. Stat balcanic care şi-a obţinut independenţa în 1908:

21. A. Şerban Cantacuzino. B. Constantin Brâncoveanu. C. Dimitrie Cantemir.

1. Conducătorul organului executiv stabilit la Blaj în mai 1848:

21. A. Revoluţia anticomunistă din Ungaria. B. Semnarea Tratatului de la Varşovia.

1. Regulamentul organic intrâ în vigoare în Ţara Româneasca în anul:

21. A. Liga Poporului. B. P.C.R. C. Garda de Fier.

1. Primul atac otoman asupra Moldovei a fost in timpul lui:

• Lucrarea conţine şi teste finale, cu întrebări din

ISBN 978-973-1 I5-427-9

w w w .e d itu ra co rin t.ro