FELtCtA ADASCALTTET LIVIU LAZAR

ISTORIE
*#a# #ffi ffiffiffi#&Y€ffiffi $ruKffiru%swe
ffiffiruYffi# &ffiffi*Yffiffiffi&
tu& e#&ffiffiru4#e #ffi #*L€g€ffi
FELrcrA lpAscAr,rrnr
t LIVIU r,azAn

ISTORIE

GHID DE PREGATNE II\TENSIVA

PENTRU ADMITEREA LA
ACADEMIA DE POLITIE

Editura NOMINA
 Cuprins

RoMANTTATEA novANnon lN vrzruNEA rsroRICrLoR...............................3

CUVINTE-CHETE ....................,....3
REPERE CRONOLOGrCE.......... .....................4
TESTE .......................12
sECoLUL xx NrnB DEMocRATTE gr rorALrrARISM. rDEor,ocrr $r
pRACTrcr polrrrcE N novANra gr N EURopA.....!....r...i...........31
CIJVINTE-CHEIE .......................31
REPERE CRONOLOGICE.......... ...................33
TESTE .......................39
coNSTITUTTTLE nrN novrANrA.............. ........................5s
CI.IVINTE.CHEIE
CRONOLOGICE..........
REPERE .............,.....57
TESTE .......................60
AUToNoMrr LocALE $r rNsTrruTrr cENTRALn N srepur noNaANgsc
(SECOLELE rX-XVrrr)................. .....................78
CUVINTE-CHEIE .............,.........78
REPERE CRONOLOGICE.......... ...................81
TESTE .:................................,.......86
STATUL NOH,TAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA
novANrBIMARI(SECoLELEXVIII-XX).'......'..'
CLryINTE-CHEIE .............:.....
REPERE CRONOLOGICE.......... .................106
TESTE .....................117
nouANre posrBElrcA. srALrNrsM, NATToNAL-coMIrNISM $I
orsrnnNlA ANTrcoMumsrA.... ................13s
CIJVINTE-CHETE ........................................135
REPERE CRONOLOGrCE.......... .................138
TESTE .....................143
spATruL novANBsc NrnE DTILoMATTE gr coNFlrcr iN EWL MEDrU $r
LA TNCEPUTUL MODERNTTATTT.. ...............161
CUVINTE-CHEIE .....................161
 CRONOLOGrCE..........
REPERE
TESTE
ROMANIA $I CONCERTUL EUROPEAN; DE LA CRIZA ORIENTALA LA
MARTLE ALTANTE ALE SECOLULUT
cwrNTE-cHErE
CRONOLOGrCE..........
REPERE
TESTE..........:........
ROMANIA iN rrupur,,RAZBOIULUI
CIJVINTE-CHEIE
REPERE CRONOLOGrCE..........
TESTE
.................t62
.....................171
XX............. .........188
.....................188
.................190
.....................196
RECE',.................. ...............2t4
..,..,,.,...,.,....,.214
.................2t6
.....................220

nAsptxsuRr LA TESTE....... .....274

ROMANITATEA ROMANILOR N VIZITINEA ISTO2CILOR.............. ...,.27 4
SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE $I TOTALITARISM. IDEOLOGII
pRACrrcr pot.rrrcE $I
N novANra $i tN sunopt- _-............ ........,...27 4
coNSTrruTIrLE novANrpl ................. ..................274
AUToNoMII LoCALE $I INSTITUTII CENTRATB iN SPATIUL
novrANBsc (sECoLELE rx-xvrr)............... .........27s
STATUL NOUAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA
nonnANrBr MARI (sECoLELE xvrrr-xx) .. ..... .......
...............27s
ROMANIA PO S TBELICA. STETTNISM, NATIONAL-COMIINISM
$I
orsnnNlA ANTrcoMuusrA....................... ..,.....276
SPATIUL NOUANBSC NTNB DIPLOMATIE $I CONFTTCT N EVUL
MEDrU $r LA iNcspuruI, MoDERNrrA1n............ .. .........276
ROVAUN $I CONCERTUL EUROPEAN; DE LA CRIZA ORIENTALA TE
MARTLE ALTANTE ALE SECOLULU XX............. ....................277
nouANIa iN rIupur,,RAZBOIULUI RECE,,.................. .......277
nAsptxsuRl TESTE FTNALE ..............277
 ROMANITATEA ROMANILOR
IN VIZIUNEA ISTORICILOR

CUVINTE.CHEIE
Ager publicus : pdm6nt public, la romani, provenit din cuceriri qi exproprieri in Italia
gi in provincii.
Autohtoni = b[gtinaqi de loc dintr-o anumitd lard (regiune) care s-au format gi s-au
dezvoltat pe teritoriul unde trdiesc qi in prezent.
Continuitate : persistenla populaliei blgtinage (dacii gi daco-romanii) pe teritoriul
vechii Dacii.
Dialect: particularitate locald (teritorial6) a unei limbi.
Emigrare : pdrlsirea fdrii de origine pentru a se stabili intr-o altd far6.
Etnogenezi (aici) = procesul de formare al unui popor.
Grai : unitate lingvisticb subordonatd dialectului, caracteristicb pentru o regiune mai
pulin intinsd (ex. graiul moldovenesc, muntenesc, ardelenesc).
Idiom = termen general care denumegte o unitate lingvisticd (imb6, dialect sau grai).
Sistem lingvistic, cu structuri gi cu trislturi proprii, vorbit de un anumit grup
etnic.
Imigrare = deplasarea gi stabilirea intr-o farb strdin6.
Imigrafionism = curent in istoriografie care se opune ideii continuit[tii de locuire a
poporului romdn in spatiul fostei provincii Dacia de la formarea sa gi pdnd azi.
Interpretatio romana = contopirea unor zei ai dacilor cu zeitdlile romane.
Istoriografie = totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumitd tar[ sau dinh-o anumit[
perioadd determinat[ de timp;totalitatea lucrdrilor istorice privitoare la o probleml.
Limba protoromAntr = numitd gi romdni comun6, romdnl primitivb, striromdnd, este
consideratb de lingvigti o limbd unitari din care s-au desprins ulterior dialectele
limbii romdne: dacoromdn, aromdn, meglenorom6n gi istroromdn.
Limes = sistem de apdrare folosit de romani, frontierb a Imperiului Roman.
Misionar = persoanb care propoviduiegte o nou6 religie pe un teritoriu.
Protocronism : curent de idei preocupat si pund in valoare prioritatea unor idei, teme
etc. Protocronismul (din greacd, in traducere ,,primul timp, strdtimpul") esle o
tendinfi moderni in nafionalismul cultural universal. Termenul a lnceput sE
circule in Romdnia in anii '70 gi voia sd delimiteze un curent ideologic care
sublinia caracterul unic Ai pionieristic al culturii romdne. in dezvoltarea sa,
protocronismul a luat o valen![ puternic nafionalistb, instrumentatd politic de
regimul Ceaugescu, care promova un trecut idealizat aI !6rii, trecdnd peste
regulile cercet[rii qtiinlifice gi recurgdnd la date ;i surse indoielnice, care puteau
legitima mai ugor teoriile protocroniste.
Romanitate = spa{iu etnolingvistic care cuprinde popoarele romanice; caracter roma-
nic al unui popor sau al unei culfuri; origine, descendenld romani.
Itomanitate orientalii : spa{iu etnolingvistic ce reuneqte totalitatea populafiilor de
limbd latin[ din partea de est a Imperiului Roman.
R'omanitatea romflnilor: ideea despre descendenla romana a romanilor. Din
ansam-
blul acestei categorii istorice mai fac parte idei inrudite qi adiacente cum ar fi:
stdruinla elementului roman in Dacia postaureliani, unitatea de neam a
rom6nilor, latinitatea limbii romAne, esenla romani a unor obiceiuri gi datini
populare, congtiinla romdnilor despre originea lor romanb.
Romanizare : proces de preluare selectivi a trdseturilor culturale romane (limbi,
port, tradilii) de citre populalia autohtonI cuceritd.
Sincretism religios : fenomen religios care constd in contopirea unor zei asemindtori,
dar de origine diferiti, intr-o singurd divinitate.
Supplex : cerere, pldngere, petifie.
$coala Ardeleani = migcare ideologicd gi cultural6 iluminista a intelectualitbfii
rom6negti din Transilvania de la sfhrgitul secolului al XV[I-lea gi
inceputul
secolului al XIX-lea.
$coala Latinist[ = eftg un curent apirut in lingvistica gi filologia rom6n6 din a doua
jumdtate a secolului al XIX-lea care a continuat
unele idJi ale $colii Ardelene.
August Treboniu Laurian a fost corifeul curentului latinist.
Teoria autohtonisttr = subliniazd, originea latini gi vechimea romanilor pe
aceste
meleaguri gi a fost susfinut[ atdt de istoriografia romAneascb, c6t gi
de cea striind.
Teorie istoriografictr = ansamblu de idei ."re e*plica desfdgurarea
unor evenimente gi
procese istorice.
Teoria purist[ = teoria purist6 neagd rolul dacilor ln etnogenezd
susfin6nd c6 rom6nii
provin numai din romani.
Vlahi = nume consemnat in documentele externe care desemn eazd populafia
de limb[
romanicd de la nordul gi sudul Dun6rii.

REPERE CRONOTOGICE
Epoca lnainte de Hristos (l.HrJ
514 t. Hr. - Herodot ne di prima gtire istoricb despre getii dobrogeni.
Sec' II i'Hr. -pitrunderea primelor elemente ale ciilizaliei roiaane in
spafiul locuit
de geto-daci.
Sec' I t'Hr. - sec. I d.Hr. - perioadi in care legdturile daco-romane s-au intensificat.
Sec. I l.Hr. - incepe epoca clasicd" a civilizafiefgeto_dace.
sec. I l.Hr. (82-44) - domnia regelui Burebista,lntemeietorul
statului dac.
Sec' I i.Hr. - Caesar folosegte termenul volcae pentru desemnarea
unui trib al galilor
romanizali.
A doua jumrtate a sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr. etapa preliminari aromanizdrii.
-
A doua jumitate a sec. I i.Hr. - primele campanii militare ale statului roman la
Dundrea de Jos (Dobrogea).
4
 Epoca dupi Hristos (d.Hr.)

46 d.Hr. - Dobrogea este anexatd provinciei romane Moesia.

81 - Domifian ajunge impirat la Roma.
87 - Decebal preia tronul regatului dac.
87-88 - confruntbri intre Decebal gi Domilian.
89 - pacea prin care Dacia devine regat clientelar Romei.
98 - Marcus Ulpius Traianus ajunge imp[rat la Roma.
101-102 - primul rdzboi daco-roman.
105-106 - al doilea rdzboi daco-roman.
106 - Dacia devine provincie imperiald roman6. inceputul etapei principale a
romanizdrii.
Sec. II-III - perioada c6nd s-a rcalizat procesul romanizdrii lingvistice qi culturale,
cdnd o mare parte din teritoriul de astbzi al Rom0niei era cuprins in provinciile
Dacia qi Moesia.
271 - - pdrdsirea Daciei de c[tre romani.
275
Sec.III-VI - prima etapb a marilor migralii.
Sec. III - monumentele funerare cu insemne paleocreqtine de la Cdqeiu (stela
funerard), Potaissa, Apulum.
284 - Dioclefian organizeazdprovrncia Scythia Minor in Dobrogea.
306-337 - domnia impdratului Constantin cel Mare.
313 - impdratul Constantin cel Mare, prin Edictul de la (Mediolanum) Milano, acordd
libertate de cult cregtinilor din imperiu.
Sec. IV - Constantin cel Mare restaureazd temporar autoritatea imperiald la nord de
Dunire.
Sec. IV-V - creqtinarea masivi a daco-romanilor.
391 - impdratul Teodosius interzice cultele pdg6ne, cregtinismul devenind religie
oficia16 in Imperiul Roman.
Sec. IV - donariul de la Biertan cu inscripfia Ego Zenovius votum posui (piesd
paleocregtini care atestd cregtinarea daco-romanilor).
Sec. IV - Eutropius, in Istoria romand, afirmd cd Dacia a fost secdtuitd de bdrbali gi
cd au fost adugi coloniqti din toatd lumea romand.
Sec. IV - Priscus Panites, diplomat gi istoric bizantit, este trimis in anul 448 cu solie
la Attila, cdpetenia hunilor, cu care prilej trece pe teritoriul ![rii noastre
descriind unele obiceiuri ale daco-romanilor. El scrie lucrarea Istoria golilor.
527-565 - Domnia impdratului Justinian.
Sec. VI - impdratul Justinian restaureazd temporar autoritatea imperialS la nord de
Dundre.
Sec. VI - pdtrunderea slavilor in spaliul intra qi extracarpatic.
Sec. VI - crucea de aur de la Histria.
587 - pentru acest an, Theophanes Confesorul (760-8t7), cronicar bizantin, in
Chronographia (operdin care faptele sunt prezentate strict cronologic), mentio-
neazS expresia rotorna, torna, fratreo', in care mai mulli istorici gi filologi vid
cea dintdi menfionare a limbii romdne.
602 -
limesul dundrean cedeazd qi slavii se revarsd ?n Peninsula Ba^lcanicd. Ruperea
leg[turilor dintre romanitatea r[sdriteand qi cea occidentali. in acest context,
romanitatea orientalS va fi reprezentati de poporul rom0n.
610 - limba greacd devine limbd oficiald in Imperiul Bizantin.
Sec. VII - impdratul Mauricius, in tratatul militar Strategikon, menlioneazd pe
romAni. Este prima menliune documentard despre identitatea etnicd a romdnilor.
Sec. IV-VIII - limba latind vulgard se transformd in limba protoromAnd.
Sec. VII-VIII - latina popular[ vorbitd de populafia romanizatd"din Dacia gi Moesia s-
a transformat in limba romdni.
Sec. VIII - se incheie perioada de formare a poporului rom6n qi a limbii romAne
(desdvArqirea etnogenezei rom6neqti).
Sec. VIII-IX -cultura Dridu eviden\iazd, incheierea in linii generale a perioadei de
formare a poporului romdn qi a limbii rom6ne.
Sec. IX-X - limba slavond devine limbd liturgicb in bisericd qi limbd de cancelarie in
Evul Mediu in Jdrile RomAne (pAnb in secolele XIV-XV).
sec.IX * Geografia qrmeand a lui Moise chorenati amintegte lara Barak.
Sec. IX - cronica turcd Ogilzname menlioneazd o
[afi, avalahilor (rJhk iti).
Sec. X - impbratul Constantin al VII-lea Porfirogenefil (gl2-g5g), in lucrare a Despre
administrarea imperiulzz, amintegte de aqezarea slavilor in Balcani, inftliqiaz1
?ntrep5trunderea lumii slave cu cea romdneascd str[veche, numindu-i pe cei din
urmd cu termenul de romani, in vreme ce pentru bizantini folosegte denumirea
de romei.
971 - Imperiul Bizantin revine la DunSrea de Jos prin organizarea Themei paristrion
(P ar adunav on, D o b r o ge a).
980 - imp[ratul vasile al Il-lea Macedoneanul, in coresponden]a sa, face prima
menlionare a termenului de vlahi, termen care desemna un strdin, un nesiav de
limbb romanicd, deci termenul prin care era denumiti vechea populalie
romdneasci. Termenul a cunoscut apoi diferite variante: vlah la blzantlni qi-ta
slavii sudici, voloh la slavii rdsdriteni, valachus in lumea latino-catolicb
apuseand, blachla unguri, unde s-a transformat repede in oldh etc.
Sec. X - se incheie asimilarea slavilor rdmaqi in spafiul carpato-danubiano-pontic.
1020 - urmbtoarea menlionare a vlahilor, intr-un act emis de acelaqi impdrat Vasile al
Il-lea Macedoneanul.
Sec. XI -in Sfaturile qi povestirilelui Kekaumenos sunt menlionafi vlahii care tr[iau
in apropierea Dunirii gi pe Sava.
Sec. XI - geograful persan Gardizi, in tratatul intitulat Fodoaba istoriilor, oferd
informalii despre poporul romdn aqezatintre Dunbre qi un munte mare.
Sec. XII - Ioan Kinnamos, secretar al impdratului Manuel Comnenul, descrie o
campanie bizantind impotriva maghiarilor in 1167 in lucrarea Epitome. Vorbind
despre participarea la aceastl campanie, cronicarul spune despre vlahi:
,,se zice
ci sunt coloni venili demult din Italia".
SfArqitul sec. XII - in cronica sa Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), notarul
anonim al regelui Ungariei Bela al III-lea afirmd ci, la sosirea lor in Pannonia,
ilngurii i-au gisit pe ,,blachi, adici pistorii romanilor,,.
inceputul sec. XIII - in corespondenfa dintre papa Inocenliu al III-lea qi Ionip cel
Frumos, ideea romanitSlii rom6nilor este un adev[rat leit motiv.
SfArgitul sec. XIII - cronicarul maghiar Simon de Kdza, in Gesta Hunnorum et
Hungarorum, nota cd in vremea lui Attila ,,vlahii care au fost pdstorii
romanilor" au rdmas de bundvoie in Pannonia.
Sec. XIV - formarea statelor medievale romAnegti.
Sec. XIV-XV - datoriti pericolului expansiunii otomane, romanitatea orientalh va
intra in sfera unei intinse gi complexe zone a congtiinfei. Astfel, romanitatea
romdnilor este afirmatd de umaniqtii veacului al XV-lea.
1380-1459 - Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirm[ originea
romand a poporului romdn. De menlionat cd era pentru prima oard cdnd s-a
argumentat latinitatea limbii romdne cu probe culese direct din spaliul rom6nesc
de cunosc[tori ai limbii latine.
1392-1463 - Flavio Biondo, secretar apostolic ai erudit umanist, afirm[ originea
romand a poporului romAn.
1458-1464 - Enea Silvio Piccolomini, papd sub numele de Pius al Il-lea, a fost
umanistul italian care a contribuit cel mai mult la rdspAndirea teoriei despre
originea romand a poporului romAn. in leg[turi cu textele referitoare la Jdrile
Rom6ne, amintim faptul cd el gia cules informaliile de la misionarii dominicani
qi franciscani. Pius al Il-lea a influenlat ca nici un alt istoric opiniile despre
originile romane ale poporului rom6n.
Mijlocul sec. XV - Demetrie Chalcocondil, atenianul stabilit in Italia impreun6 cu
numeroqi conalionali ai sbi, in preajma cuceririi Constantinopolului, oferd qtiri
despre romdni.
Mijlocul sec. XV - Laonic Chalcocondil a dat gtiri mult mai ample despre romAni, el
a fost primul care, dupd veacuri de gAndire tipic medievald, a revenit la teoria
anticd elind, care identifica limba cu neamul.
1486-1502 - Antonio Bonfini, umanist italian care a trbit ultimii ani ai vielii la curtea
maghiard, a amintit in cAteva locuri originea romand a neamului rom6nesc. Ca
argumente, Bonfini invoca: ruinele qi inscripliile romane, toponimele,
Cowineqtii gi numele poporului romAn.
A doua jumltate a sec. XV - Filippo Buonaccorsi, consilier la curtea iagellonicb, a
cilStorit in Moldova, unde, cunosc6ndu-i pe localnici, afld despre descendenla
rom6nilor din colonigtii romani.
1508 - este introdus tiparul in Jdrile RomAne.
l5l4 - Jan Laski, episcop de Gnezno, vorbind in Conciliul din Lateran despre
Moldova, a semnalat originea romand a populaliei'
1532 - Francesco della Vale iSi bazeazd afirmaliile despre romanitatea romdnilor pe
cunoaqterea direct6 a acestora. El scrie prima propozilie in limba romAnd: Sll
Rominesti? ($tii romdneSte?).
1536 * Nicolaus Olahus, umanist de faim6 europeani, primul romOn care a suslinut
unitatea de neam, 1imb6, obiceiuri qi religie a rom0nilor in lucrarea Hungaria.
1542 - Johannes Honterus, umanist originar din Braqov, inscrie in harta sa numele
Dacia pentru intreg teritoriul locuit de romdni.
1549 - Anton Verancsics, umanist erudit de origine dalmat6, arhiepiscop de Strigoniu
gi vicerege al Ungariei. A locuit o vreme la Alba Iulia. Autor al lucrdrii
Descrierea Transilvaniei, Moldovei Si ldrii RomdneSti. Confirmd in opera sa
existenla unei conqtiinle a descendenlei latine a romdnilor.
1570 - diaconul Coresi tipdregte Psaltirect, prima afirmare a limbii literare romdneqti.
Dupi 1601 - $tefan Szamoskdzy (1565-1612), cronicar maghiar care a scris cuvinte
duqm[noase la adresa romAnilor, dupd momentul Mihai Yiteazul, negdnd faptul
c[ sunt urmaqi ai romanilor. El a scris la moartea lui Mihai Viteazul epitaful
Nero verus.
1602 - L. Toppeltinus qi J. Trcister suslin c[ ,,romanii de azi... sunt cei mai vechi
locuitori ai acestei !Iri".
1597-1639 Martin opitz recunogtea originea romand a ,poporului romdn,
considerdnd cd, dintre limbile romanice, limba rornAnd este cea mai apropiati de
limba latin6.
1570-1647 - Nicolae Istv6nffy, episcop, istoric qi diplomat al impiratului Rudolf al
Il-lea, care nu considera c5 romdnii ar amenin{a qtirbirea privilegiilor
tradilionale ale,,nafiunii maghiare".
sec" XVII * apogeul culturii medievale rom0neqti, totodatd gi ,,secolul de aur" al
istoriografi ei romAneqti.
1590-1647 - cronicarul Grigore ureche, in Letopiselut ldrii Moldovei, primul
reprezemtat de seamd al culturii umaniste in mediul rom6nesc, afirmd originea
latinl a romdnilor (,,de la R6m ne tragem").
1625-1682 - David Hermann, teolog gi istoric sas' din Transilvania, eare a descris
monumentele qi a publicat inscripliile latine.
1666 - Ioan Lucius (Ludid) scrie o cronic[ la Amsterdam in care igi exprimd anumite
dubii gi rezerve cu privire la romdnii nord-dundreni. El nu a negat continuitatea
elementului roman in Dacia traiand, dar a suslinut cI el a fost sporit printr-o
imigrare provocatb de cdtre bulgari de la sud la nord de Dun[re.
1666 - L. Toppeltinus gi J, Trcister, cronicari sagi, combat pe $tefan Szamoskdzy.
1633-1691 - Miron Costin a acordat, la rdndul lui, o deosebitd atenfie originii
romdnilor. Originea neamului s6u a fost preocuparea de cdpetenie a cronicarului
moldovean. Lucrarea De neamul moldovenilor reprezintd in istoria literaturii
romdne, ca gi in cea a ideii romanitdfii romdnilor, primul tratat savant consacrat
exclusiv analizei originii neamului.
1643-7697 - Valentin Frank von Frankenstein, comitele sagilor care a desfiinlat cu
argumente confuzia cronicarilor sagi care a venit de la identificarea dacilor cu
gofii.
1700 - Ccrnstantin Cantacuzino in lucrarea Istoria fdrii RomdneSti susline c[ ei,
romAnii, lin gi cred c5 sunt urmaqi ai romanilor gi se mdndresc cu aceastl
descenden{d glorioas["
l7L4-1716 - Dimitrie Carrtemir scrie Descrierea Moldovei.
1722 - Dimitrie Cantemir scrie lucrarea destinat[ exclusiv problemei romanitilii
romdnilor Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor care avea 343 de foi in
manuscris in varianta romdneasci. Fa{d de cronicarii anteriori, Cantemir
 inaugureazd prestigiosul efort al istoriografiei romdne de a
determina gi fixa
locul rom6nilor ?n istoria universali. Elementele de bazd, ale concepliei
lui
Cantemir despre originea romAnilor sunt: descendenfa pur romand
din Traian
(,,s[ditorul qi ris[ditorur nostru"); stdruinfa neintrerupid gi unitatea
romano_
moldo-vlahilor in spafiul carpato-dundrean.
1699-1701- unirea unei pbrli a clerului qi rom6nilor ortodocai cu Biserica
Catolic[ qi
apari[ia Bisericii Greco-Catolice sau Unite cu Roma (cele doud diplome
aie
unirii).
1728-1732 - debtteazd lupta de emancipare nafionald gi politic6 a
romdnilor din
Transilvania sub conducerea episcopului greco-catolic Inochentie
Micu (1692-
i768). A activat pentru recunoaqterea drepturilor poporului siu utilizand
argumentele romanitdlii romdnilor, vechimea, numirul qi continuitatea
urma-
qilor Romei in Transilvania.
1679-1747 - Martin Schmeitzel
- istoricul sas care a contribuit poate cel mai mult la
rdspdndirea in afara mediului romdnesc a teoriei originii romane
a rom6nilor. El
a predat ani de-a rdndul la Universitatea din Halle un curs despre istoria
Transilvaniei qi a difuzat opiniile despre romanitatea romanilor prin
lucrdrile
tipdrite in strbin6tate.
1778 - Benko J6zsef in lucrarea Tronsilvanio sive magnus Transilvaniae principatus
ardta cd la abandonarea provinciei traiane mu4i rottruni impreunl
cu dacii
indigeni au rdmas pe loc.
1778 - se constituie $coala Ardeleand
Transilvania
- miqcare de emancipare politico-social6 din
1780 - Samuil Micu - in Elementa linguae Daco-Romanae sive
Valachicae- face o
pataleld, intre latind qi romAn6. El propune eliminarea
cuvintelor de alt5 o.igin"
qi inlocuirea lor cu neologisme latinegii.
1780'1790 - Iosif al Il-lea, impdratul Austriei, ii socotea pe romdni
,,incontestabil, cei
mai vechi qi mai numerogi locuitori ai Transilvanieil,.
1781 - Franz Joseph Sulzer in lucrarea Istoria dacilor transalpinipune
bazele teoriei
imigrafioniste.
1784 - rbscoala condusi de Horea, Clogca gi Criqan.
1784 - ?nvdfatul sas Michael Lebrecht afirmd c[ romdnii, ca urmagi
ai romanilor, sunt
,,cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni',.
1787 - istoricul englez E. Gibbon, autor al Istoriei declinului
Imperiului Roman, ardta c6 in Dacia, dupd retragerea romand, a rimas
si a prdbusirii
,,o p"urta
insemnatd din locuitorii ei, care mai mare groazd aveau de migrare d..at
O"
stdp6nitorul got".
l79l - contele Teleki, pregedinte al Cancelariei Aulice a Transilvaniei, recunogtea cd
,,rom6nii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei',.
l79l - Huszti AndrSs afrma cd ,,nicio naliune nu are limba atdt de apropiat[ de cea
veche romand ca nafiunea valahilor, ceea ce este un semn sigur gi nu poate
ingela c[ ei sunt in Transilvania urmaqii vechilor colonii romane,,. "u..
I79l - $coala Ardeleanb elaboreazd Supplex Libellus Valachorum primul program
-
politic modem al romdnilor din Transilvania, document tipdrit ta ctui.
1804 I. Chr. Engel, istoric austriac, in lucrarea Istoria Moldovei gi a ldrii Romdneqti
-
a turnat teoria lui Lucius in tipare noi, falsificdnd, ins[, in bund parte prin
eliminarea afirmdrii stiruinfei elementului roman in Dacia post-aureliani,
printr-o deplasare cronologicd a amintitei implantSri romane din iniliativd
tu1gar6, ad[ug0ndu-i-se nuanla peiorativd din ,,teoria exilalilor qi riufbcdtorilor"
lansatl de istoriografia umanistd polon[.
*
1808 Gheorghe $incii, in Hronica romdnilor Si a mai multor neamuri, dovedeqte
mai muli spiiit critic qi o informalie mai bogatd, opera sa fiind plini de rdvnd in
suslinerea adevbrului.
l9l2 - Petru Maior, la sfhrqitul lucrSrii Istoria pentru inceputul romdnilor in Dachia,
include o Disertalie pentru inceputul limbii romdne, in care afirm6 cb limba
romdn[ provine din latina populard.
*
1816 Daniel Philiphide in Scrieri istorice 9i 1818 - Dionisie Fotino in Istoria vechii
Dacii, istorici greci stabilili in Principate, abordau ca pe un fenomen natural
fuziunea daco-roman6.
inc.sec. XIX - Ienichild Vdcirescu qi Naum RAmniceanu - cdrturari romAni care
abordau gi ei ca pe un fenomen nafural fuziunea daco-roman['
1843 Mihail Kogdlniceanu, intr-un discurs, a frcut elogiul lui Decebal, ,,cel mai
-
insemnat rigd barbar care a fost vreodat6"'
1817- 1903 - Theodor Mommsen a fost un istoric Ai jurist german, laureat al
Premiului Nobel pentru Literaturd in 1902. Motivalia Juriului Nobel: Cel mai
mare maestru in viald al timpului nostru in arla reddrii istoriei, ludnd in
consideralie mai cu seamd monumentala sa Istorie a Romei. in lucrdrile sale a
contestat teoria imigralionist[.
1844 -marele slavist Paul Joseph Schafarik suslinea cd ,,valahii de la nord qi de la sud
de fluviu au tofi aceeagi origine" gi cd au evoluat ,,din amestecul tracilor 9i
geto-dacilor cu romanii".
1351-1910 - Julius Jung, istoric austriac, profesor la Universitdlile din Innsbruck qi
Praga. Adversar al teoriilor lui R. Roesler privind originea poporului rom6n, a
publicat importante studii despre continuitatea populaliei rom6neqti pe fostul
teritoriu al Daciei.
1860 - B.P. Hasdeu - autorul studiului intitulat Pierit-au daciiT - demonstra cd $coala
Ardeleanb qi continuatorii ei au ftcut o interpretare fo(atd a izvoarelot antice,
,,impujinarea bdrbalilor" invocatd de Eutropius fiind amplificatd in mod abluziv,
in sensul extermindrii unui neam intreg. Dacii nu au pierit, era concluzia lui
Hasdeu, qi nici colonizarea nu a insemnat o infuzie de romani puri, ci de cele
mai diverse origini. Hasdeu a formulat qi teoria circulaliei cuvintelor, arbtAnd
cd structura unei limbi nu este dati de numdrul brut al cuvintelor, ci de
circulalia acestora, deoarece sunt cuvinte aproape uitate depozitate in diclionare,
altele ins[ folosite de nenumdrate ori. El a demonstrat cd slavismele din limba
rom6nd, cu toate cd nu sunt pufine, in circulalia lor, adicd in activitateavttalS a
graiului romAnesc, ele se pierd aproape cu des[vdrqire fal6 de latinisme. Tot el a
precizat cd se pot alcdtui fraze ittregi numai cu cuvinte din limba 1atin6, dar
nicio propozi,tie cu cuvinte exclusiv de alte origini.

t0
 minimalizare a factorului roman, denunlat din nou ca asupritor (teoriile
protocroniste).
Anii 1980 - perioada polemicii cu istoricii maghiari qi bulgari care contestau teoria
autohtoniei gi continuitdfii, in ciuda faptului cb in principiu ldrile lor erau ,,!dri
comuniste fr6!eqti".
1993 - Adolf Armbruster publicdlucrarea Romanitatea romdnilor. Istoria unei idei, in
care face o analizd a ideii romanitSlii romdnilor in istoriografia romdneasc[ gi
universald.
1997 -Lucian Boia, reprezentant al istoriografiei de dupl 1989, in lucrarea Istorie
qi
mit in constiinla romdneascd susline cd singura raportare incontestabilS la
origini este oferitd p6nd la urmb de limb6. Esenla romanicd a limbii rom6ne, la
care se adaugi numele de romAn, inclind intr-un sens balanla spre romani.

TESTE

Testul 1
I. Marcafi litera corespunzitoare rispunsului pe care il considerafi corect.
1. Geto-dacii fac parte din marea familie a:
a) cellilor; b) grecilor; c) tracilor; d) ilirilor.

2. Retragerea armatei gi administra{iei romane din Dacia se face in timpul

impiratului:
a) Hadrian; b) Traian;
c) Marcus Aurelius; d) Aurelian.

3. tn secolul al lV-lea, stbpdnirea romand revine la nordul Dundrii in timpul impira-

tului:
a) Constantin cel Mare; b) Aurelian;
c) Traian; d) Domilian.

4. in urma rcmaniz1rii s-au inregistrat mutalii:

a) sociale; b) politice; c) spirituale; d) demografice.

5. Obiectele paleocregtine sunt pulin numeroase din cauza persecutdrii noii religii in
secolele:
a) II-III d.Hr.; b) IV-V d.Hr.; c) VI-VIII d.Hr.; d) VIII-IX d.Hr.
6. Lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor a fost scrisd de:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin;
c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir.
7. Printre dialectele limbii romAne se numir[ gi cel:
a) oltenesc; b) maramuregean; c) moldovenesc; d) aromdn.

t2
E. La originea denumirii de vlah se afl6 numele unui trib amintit de Caesar in
Iucrarea:
a) Strategikon; b) Hungaria;
c) De bello Gallico; d) Gesta Hungarorum.

9. Curentul de idei preocupat sd pund in valoare prioritatea unor idei, teme etc. se
numegte:
a) protouonism; b) umanism; c) iluminism; d) romantism.

10. Numele consemnat in documentele externe, care desemneazi populalia de limb6

romanici de la nordul gi sudul Dun6rii, este cel de:
a) daci; b) ge!i; c) slavi; d) vlahi.

tr. Marcafi litera corespunzitoare ordinii cronologice pe care o considerali corecti.

11. A.Secolul infloririi culturii medievale romdnegti.
B. Aparitia statelor medievale romdnegti.
C. Secolul in care s-au petrecut mari transformlri (Renagterea matur[, descoperirea
Lumii Noi, Reforma etc.).
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

12. prelim inard a romanizdrii spatiului carpato-dundreano-pontic.

1. lngege etapa
B. Diocletian organizeazd provincia Scythia Minor in Dobrogea.
C. Cregtinarea masivi a daco-romanilor.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

13. A. Donariul de la Biertan atesti existenfa cregtinismului in stdnga Dun6rii.

B. Dobrogea este anexatd provinciei romane Moesia.
C. Perioada cAnd s-a realizat procesul romanizerii lingvistice gi culturale, c4nd o
mare parte din teritoriul de ast[zi al Romdniei era cuprins in provinciile Dacia gi
Moesia.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

14. A: impdratul Teodosius interzice cultele p[gdne, cregtinismul devenind religie

oficiald Imperiul Roman.
?n
B. Impiratul Justinian restaureazd temporar autoritatea imperial[ la nord de
Dundre.
c. Theophanes confesorul menlioneazd expresia ,rtorna, torna, fratre", in care
mai mu(i istorici gi filologi v6d cea dintdi menliune a limbii rom6ne.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

15. A. Limba greacd devine limbb oficiali in Imperiul Bizantin.

B. Priscus Panites descrie unele obiceiuri ale daco-romanilor.
C. P[trunderea slavilor in spaliul intra gi extracarpatic.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

t3
16. A. Kekaumenos.
B. Vasile al II-|ea Macedoneanul in corespondenla sa face prima menfionare a
termenului de vlahi.
r
C. Gesta Hunnorum et Hungarorum.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
!

17. A. Anton Verancsics. 1

B. Flavio Biondo afirmd originea romand a poporului romdn.

C. Filippo Buonaccorsi scrie despre descendenla romdnilor din coloniqtii romani.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA'

18. A. Ioan Lucius (Ludid).

B. Valentin Frank von Frankenstein'
C. invSlatul sas Michael Lebrecht.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

19. A. Gheorghe $incai dovedeqte mult spirit critic ai o informalie mai bogatd, opera
sa fiind plind de rdvn[ in sus]inerea adevbrului despre rom0ni.
B. Constantin Cantactzino susline c[ romdnii lin qi cred cd sunt urmaqi ai roma-
nilor gi se mAndresc cu aceastb descendenld glorioasd.
C. Martin Opitz recunogtea originea roman[ a poporului tom6n, considerdnd c[,
dintre limbile romanice,limba romAn[ este cea mai apropiatd de limba latinl.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

20. A. I. Chr. Bngel, istoric austriac, a turnat teoria lui Lucius in tipare noi.
B. Petru Maior afirmi c[ limba romdnb provine din latina populard.
C. Huszti Andr6s afirma cE rom6nii sunt in Transilvania urmagii vechilor colonii
romane.
a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

III. Analizafi con{inuturile enunfurilor 9i marcafi cu:

a) dacd ambele enunfuri sunt adevarate 9i exista telalii cauzale lntre ele;
b) daci ambele enunluri sunt adevdrate, dar nu exist6 relatie cauzald intre ele;
c) dac[ primul enun! este adevdrat, iar al doilea fals;
d) dacd primul enun! este fals gi al doilea este adev6rat.

21. Ca gi in cazul celorlalte limbi romanice, in perioada de formare a limbii romdne,

fondului latin i s-au adbugat cuvinte imprumutate din limbile popoarelor migratoare.
Aproximativ 60% din fondul principal de cuvinte al limbii romdne, inclusiv voca-
bularul cregtin debazd,provine din latina vorbit[.

22.Dupd 1989, problema romanitdtii romdnilor a continuat sd fie in centrul

preocup[rilor istoricilor. Au fost editate lucrdri valoroase pe aceastd tem6, care a fost
abordatd cu mult[ obiectivitate.

14
L3. Teoriile roesleriene au fost preluate gi de manualele qcolare din Ungaria secolelor
\T{-XX. Dupd Marea Unire, gcoala istoricd gi lingvisticd romdneascd a produs opere
:::portante pentru inlelegerea etnogenezei romdnilor.

14. O trdsdturi definitorie gi in acelagi timp cea mai importantd consecinld a roma-
:iziriieste dispariliatreptatl, a graiurilor autohtone gi inlocuirea lor cu latina culti. in
-irma romaniz[rii s-au inregistrat
mutalii etnice, lingvistice qi spirituale.

J-i. Ideea romanitdlii nord-dunirene s-a imbogilit cu doud elemente noi in secolul al
-\\l-lea. Primuleste legat de inceputul scrisului in limba slavond.

!6. in a doua jumdtate a secolului al

XVII-lea, rivalitatea austro-otomand se reflect6 gi
n mdrturiile despre romAni. in acest context, $tefan Szamoskozy a scris cuvinie
dulmdnoase la adresa romdnilor, negdnd faptul cd sunt urmaqi ai romanilor.

2'7.!ara Romdneascd a avut in epoca brAncoveneascd o producfie istoriograficd de

;alitate. Figura dominant[ a istoriografiei muntene este siolnicul Constantin
Cantacuzino.

26. Efervescenla cu care au apdrut scrierile cronicarilor romdni a fost dublatd de

;ronicarii sagi din Transilvania, care in a doua jumdtate a secolului al XV[-lea au
adoptat o teorie umanisti germand cu scopul de a demonstra presupusa lor origine
dacd. Lucrarea lui Roesler a fost combitutd mai intAi de istoricul romdn A.D. Xenopol
in volumul numit studii asupra stdruinlei romdnilor fn Dacia Traiand.

29. Istoriografia romdneasc[ a secolului al XIX-lea a evoluat ins[ pe coordonatele

nagionale trasate de $coala Latinistd.
$coala Latinistd s-a extins gi in Principate, deoarece multi ardeleni ocupau pozilii
;mportante in sistemul cultural de aici.

30. Odatd cu formarea statului nalional romdn, precum gi cu impunerea curentului

pozitivist in cercetarea istoricd, teza originii pur latine a poporului iomdn a inceput s[
fre considerat[ o eroare. Inceputul l-a constituit studiul lui B.P. Hasdeu intitulat
Pierit-au dacii?

t5