Sunteți pe pagina 1din 537

GHEORGHE MUSTAŢĂ

MARIANA MUSTAŢĂ

ORIGINE, EVOLUŢIE ŞI EVOLUŢIONISM

GHEORGHE MUSTA ŢĂ MARIANA MUSTA ŢĂ ORIGINE, EVOLU Ţ IE Ş I EVOLU Ţ IONISM IA

IAŞI

2001

CUPRINS

Cuvânt înainte

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

13

Introducere

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

17

Metode de cercetare folosite în evoluţionism

 

29

Metoda analitică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

29

Metoda istorică

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

29

Metoda sistemică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

30

Biologie

-

evoluţie

şi sens

32

.

.

.

Caracteristicile viului

. Teorii privind natura viului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

39

43

. Teoria structurii dezechilibrate a materiei vii

Teoria

chimică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

44

44

. Teoria punctelor de îmbinare

Teoria vitaidelor .

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

45

45

Teoria asociaţiei-inducţiei

 

45

Teoria biostructurală a materiei vii

 

46

Materia biosică

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

46

Materia noesică

 

.

.

.

 

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

48

enisică.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

49

Materia Caracteristicile viului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 50

Dimensiunile electrice ale vitalului

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

54

Dinamica

ideii

de

evoluţie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

74

Gândirea antică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 74

China antică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 75

India antică

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

 

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

77

Egiptul antic.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

77

Filosofia

greacă .

. Şcoala din Milet. Thales

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

77

77

Şcoala Ioniană şi Eleată

 

78

Zenon (490-430 a. Ch.)

79

3

Socrate (470-399 a. Ch.)

 

80

Platon (427-347 a. Ch.)

 

.

.

.

.

81

Anaximandros (610-546 a. Ch.)

 

86

Anaxagora (500-428 a. Ch.)

86

Empedocle (483-423 a.

87

Hipocrat (460-375 a. Ch.)

88

Aristotel (384-322 a. Ch.)

89

Teofrast (370-283 a. Ch.)

102

Antichitatea romană

.

.

. Titus Lucretius Carus (98-55 a. Ch.)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

103

103

Pliniu cel Bătrân (24-79 d. Ch.)

 

109

Claudiu Galen (130-200 d. Ch.)

110

Evoluţionismul în Evul Mediu

111

Filosofia

arabă .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

112

Ştiinţele naturii în China medievală

 

115

Ştiinţa bizantină

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

 

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

115

Ştiinţele naturii la

slavi

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

116

Ştiinţa ebraică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

 

.

 

.

.

 

.

 

.

.

.

 

.

 

.

 

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

116

Europa medieval ă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

116

Renaşterea

. Nicolae Cusanus (1401-1464)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

 

.

.

 

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

118

118

René Descartes (1596-1650)

 

119

Baruch Spinoza (1632-1677)

 

119

. Lanţul Fiinţei în gândirea secolului al

Leibniz (1646-1716)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

120

122

Semnificaţia conceptului Lanţului Fiinţei pentru biologia secolului al XVIII-lea

 

126

Precursorii lamarckismului

128

. Pierre-Louis Mareau de Maupertuis

Diderot (1713-1784)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

128

130

Jean Marchant şi Michel

 

131

Antoine-Nicolas Duchesne (1747-1827)

133

4

Georges Cabanis (1757-1808)

134

Johan Wolfgang Goethe (1749-1832)

135

Gootfried Reinhald Treviranus (1776-1837)

136

Georges Louis Leclerc de Buffon (1707-1778)

.136

Erasmus Darwin (1731-1802)

137

Charles Linné (1707-1778)

138

Lamarckismul . . . . . . . . . . . . . .
Lamarckismul
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
140
Jean Baptiste Lamarck (1744-1829)
140
Darwinismul
.
Premisele apariţiei darwinismului
Charles Darwin (1809-1882)
Concepţia evolutivă a lui Darwin
Variabilitatea ca factor al evoluţiei
Ereditatea ca factor al evoluţiei
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
151
151
152
154
155
158
Teoria pangenezei .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
159
.
Lupta pentru existenţă
Suprapopulaţia
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
159
160
Selecţia naturală factor fundamental al
evoluţiei .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
162
Mecanismul selecţiei naturale
163
Selecţia
sexuală
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.164
Adaptarea la mediu
Formarea speciilor
Neajunsurile teoriei lui Darwin
Evoluţionismul extraştiinţific
Artur Schopenhauer (1788-1860)
Friederich Nietzsche (1844-1900)
Edgar Quinet (1803-1875)
164
.165
170
174
174
176
177
Evoluţia creatoare a lui Henri Bergson
.
Lucien Cuénot (1866-1951)
Teoria micelară a eredităţii
(1859-1941)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
178
180
.182

5

Teoria

mutaţionistă

.

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

183

Neodarwinismul

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

186

Teoria factorilor ereditari

 

190

Teoria cromozomială a eredităţii

190

. Teoria sintetică a evoluţiei

Teoria

izolării geografice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

191

193

Postneodarwinismul

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

193

Factorii

Critica T.S.E.

evoluţiei

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.197

200

Selecţia naturală

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

205

Coeficientul de selecţie şi valoarea de

 

adaptare

. Coeficientul de selecţie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.206

206

Valoarea adaptativă

 

207

Fenotipul - unitate a selecţiei

208

Formele selecţiei naturale

210

I. Selecţia individuală

211

I 1 . Selecţia la nivelul unei gene

 

211

I 2 . Selecţia gametică

211

II. Selecţia la nivelul genotipului

 

211

III. Selecţia ectospecifică

 

212

 

III 1 . Selecţia direcţională

 

212

III 2 . Selecţia

.213

III 3 . Selecţia disruptivă

.215

IV. Selecţia balansată

 

216

V. Selecţia transindividuală

 

217

V 1 . Selecţia între

217

V 2 . Selecţia între grupuri sociale

 

218

V 3 . Selecţia între rude

218

V 4 . Selecţia între specii

218

Factorii tampon ai evoluţiei

219

Selecţia

sexuală .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.220

 

6

 

Specia .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. Conceptul de specie esenţialistă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

223

.223

Conceptul de specie morfologică

 

.224

Conceptul de specie genetică

225

Conceptul de specie biologică

.225

Structura speciei

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

228

Populaţia

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

229

 

Structura populaţiei

 

230

 

1. Polimorfismul

 

230

2. Diversitatea intrapopulaţională

 

231

I. Diversitatea fenotipică II. Diversitatea determinată

231

 

genetic .

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

232

Tipurile de polimorfism

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

233

Polimorfismul sexual

 

233

Polimorfismul echilibrat

233

Polimorfismul de

234

Polimorfismul efemer

234

Polimorfismul neutru

234

Polimorfismul geografic

234

Polimorfismul ecologic

235

Polimorfismul criptic

 

.235

Polimorfismul sexual şi intersexual Valoarea adaptativă a polimorfismului

235

 

determinat

genetic

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.235

Mărimea

populaţiei

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

239

 

Reglarea chimică a

 

241

Reglarea activă a

 

242

Apărarea activă a teritoriului de hrănire

 

242

Canibalismul

.

.

.

. Structura genetică a populaţiei

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

242

242

Legea lui Hardy-Weimberg

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

243

7

Driftul genetic . . . . . . . . . . . . .
Driftul genetic
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
247
Speciaţia
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
251
Rolul izolării în speciaţie
253
A. Izolarea geografică
253
B. Izolarea reproductivă care nu
presupune şi izolarea spaţială
254
I. Mecanisme prezigotice
254
1.
Izolarea ecologică
sau de habitat
254
2. Izolarea sezonieră
255
3. Izolarea etologică
255
4. Izolarea mecanică
256
5. Izolarea gametică
.256
II. Izolarea reproductivă
postzigotică
256
1. Hibrizi
.256
2. Hibrizi sterili
256
3. Declinul hibrizilor
257
4. Izolare zigotică
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. 257
Tipuri de
.
Speciaţia alopatrică
speciaţie
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
258
.258
Speciaţia simpatrică
261
1. Speciaţia ecologică
.262
2. Speciaţia determinată de
natura hranei
262
3.
Evoluţia speciilor în marile
lacuri .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
262
4.
Mutaţiile şi rolul lor în
speciaţie
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.263
5. Remanierile cromozomilor
264
6. Translocaţiile
264

8

7. Speciaţia prin hibridizare îndepărtată

Neolamarckismul .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

265

Speciaţia parapatrică

265

Speciaţia stasipatrică

266

Speciaţia quantum

266

Speciaţia reticulată

.270

Efectul fondatorului .

.

.

.

271

273

Mecanolamarckismul

 

273

Autogenetismul

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.275

   

.276

Teoria mnemei - mnemismul Lamarckismul chimic

Ortolamarckismul .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

276

277

Variante moderne ale neolamarckismului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 281

Ereditatea

corticală .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

283

Circumstanţele interne

 

285

Teoria

neutralistă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 291

Teoria

antisintetică

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

299

Concepţia organicistă a lui Vandel

 

.304

Teoria fluxului orizontal de gene

305

Teoria

autoevoluţiei

.

.

.

.

.

.

.</