Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C O SM O
SAPIENS
EVOLUTIA OMULUI
DE LA
ORIGINILE
UNIVERSULUI
Traducere din engleză de
Carmen Strungaru şi Doru Căstăian
gag—.HUMANITAS
:“BUCUREŞTI
Redamri: Mal-1m Ionascu, Alamdfu Anglia
Copcrta: Îuana ctlcu
Tuhnurcdactur: L'Ianuda Măzinmnu
DTP: Andree-a Dobre-ci. Dan. Dulgheru
lohn Hands
Cmim:HmEwlulionfi‘om ab: Origin afli?! Hum
Copyright © 2015 |:m Hands ' '
All rights reserved.
EDITURA HU…NTTAS
Piaţa Prună Liban: 1. DIS-FBI Bucureşti, Flaminia
11'1. 0213403 33 51], fu {DU-403 83 51
wxmjugnanjlişg
2,1niturlleoriginilor.…….…..…. . . . . . . . . … ” … . . . . . . . . 29
Teme principale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Haosul sau apa primordiale Scufundâtorul divin Oul cosmogonic Parinţii
lumii Rebeliunea copiilor Sacrificiul Lupta primordiala Creaţia din ni-
mic Ciclul etern
Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Adevărul literal Metafora Jeanette ale realităţii absolute Adevărul ari-reti-
pal Experienta fetala Întelegerea limitată a fenomenelor naturale Neiroia
politică şi culturală intuiţia
Cespundoveziieşiraţiunea.„„.....„..........„„...… . . . . . . . 33
Motive pentru persistenţa miturilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....... .. . .:. . 39
Influenţa asupra gândirii ştiinţifice . . . . . . . . . . . …. . . „ . .... .... ... .
3. Apariţia materiei: teoria ştiinţifică urmelor! . .- . ;. . . . -. . . . . . . . . . . . . . 41
Prima jumătate a secolului xx . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41.
Teoriacurentă: B î g B a n g u l . . . … … . . . . . . . . , 45
Baza teoretică Supoziţii simplificatoare: izotropia şi omnicentrismul
Probleme ale teoriei Big Banguiui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Monopolul magnetic Omogenitatea Izotrooia radiaţiei cosmice de fond
(problema orizo ritului] Caracterul plat [Omega]
Soluţia oferită de teoria inflaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Validitatea modelului înflaţionar al Big Bangului .. , .. .. .. . . . . . . . . . . , .
Credibilitatea teoriei de bază Dovezi aduse in favoarea teoriei de bază Cre-
dibilitatea teoriei inflaţiei Dovezi aduse“… favoarea teoriei inllaţiei
Concluaii . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
CUPRINS ?
„li. Ce nu reuşeştesăuptlce teoria ştiintllîoi ortodoxi. . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . 65
Singulariiatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … … . . . . . . . . . . . . . 65
Raportul observat dintre materie şi radiaţie. .. . . . . . . . .--. .- . . . . . . . . . . . . . . . 66
Materiaintunecatăşitimega........ . . . . . . . .............-... . . . . . . . . . . . . . . . 6“?
Energiaintunecata 69
Reglajul fin al parametrilor coSmoiogici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . 72
Creaţia din nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . ._ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ . . . . . . . . . . ?5
B CDSMDSAP’IENS
Testarea coniecturiior cosmologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127'
Frumusetea Parclmonia Concordanta interna Co ncordanţa externă
cu dovezile Cantu-Manta externe cu alte teorii ştiinţilice
9.Emlugiamriaihummus............................................ 166
Evoluţia nucleeloreiementelor. .......... .. ........ . . 166
Elementele de la heliu la Fier Elementele mai grele decât fierul Producere-a
de elemente prin radiatie cosmică Stelele de a doua şi a treia generaţie Ele-
mentele produse Reglaiui fin al parametrilor nucleari
Formarea atomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Legile mecanicii cuantice Principiul de excluziune al lui Pauli Reglaiul fin
al parametrilor atomici
Evoluţiaatomiior . . . . . . . ............ + 1 3 4
Metode de legare Unicitatea carbonului
Moleculeîn spaţiu. . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ . . . . . . . . . .. ._ . . . . 173
Concluzii“ . . . . . . . . . . . . . . „ „ i … . . . . . . . . . . . . . . . . . … . . . . . . . . . . . . . . . . 1.73
1iLAp-ariţiavieţiî1:dovezile...…...........…„....„...... . . . . . 255
Doveziledirecte. . . . . . ..... ....... 255
Foailele Extremotilele
Dovezile indirecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............. 26D
Analizele genetice Stramoş comun universal?
Dimensiunea, corn piexitatea. structura şi funcţionarea cetei mai simple celule.-. . 264-:
Dimensiunea Componentele şi structura Părţile externe Formele
schim batoare ale proteinelor
..
Concluzu . . . . . . . . . . . ........... 270
JO COSMDSAFIENS
inteligent Principiuiantmpic Emergenţa cuantică Complexitatea
autoorganizată Teoria Emergenţei
Concluzii ................................................. ............ 295
16. Dezvoltarea ideilor ştiinţllîce dupre evoluţia biologici. . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
Ideilepreevoluţiuniste…..….… . . . . . . . . . . . ...... .....„29?
Anstotel CreationiSmul Linné
Dezvoltarea ideilor evoluţianiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
De Maillet Buffon Erasmus Darwin Hutton Lamarck Geolîmv
Wells Grant Matthew
Wallace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .._. 304
Charles Darwin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Ungânditororiginai? Contributia lui Darwin Problemele ipotezei
luiDaMin Darwinismul
Ortogeneza . . . . . . . . . . . . ............. ...... 319
Kropotkin şi ajutorulreciprot:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
Observaţii esentiale Ajutorul reciproc Fundamentele empirice
Simhiogeneza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324
M e n d e l ş i e r e d i t a t e a . . … . „ … „ . . . . . . . . . , . . . - . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . … „ 3 2 6
Experimentele Legile lui Mendel
Neodaminismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . - . . 327
Biologiamolecuiarâ....-.....„,.„.......….„„„.;.„.. . . . . . . . 329
Principiialebiologieiorlodoxe ....... 331
Consecinţeleparadigmeiactuale..„. . . . . . . . + 332
17.Dwezlleevohlţielhiolosicelrfosilelu . . . . . . . . 334
Specia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
Fosilele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339
Sărăcia registrului fosil Interpretarea Registrul fosil Fosilele de tmnziţie
Extincţia speciilor Registru! fosil al animalelor şi plantelor Evoluţia mamife-
relor Reconstituirea evoluţiei omului pornind de la registrul fosil
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359
13.Dmfllemhrfldflnlugicehanalhspumonli........... . . . . . 361
20.Descendenţaomulu1„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391
Arborifîlogenetîcî...................................-........ . . . . . 391
Taxonomiadescendenţelumane.,... . . . . . . . „ „ . . . - „ „ . … . . . . . . . . . . … 395
32 [DSM DSAPIENS
23. Ipotezeoomplementareşl concurentei: colaborarea. „ . . . . . . . . . . . ..- . . . . 433
Sociooiologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 433
Selecţia grupală Altruişmul bazat p e înrudire sau valoarea selectivă inclu-
sivâ „Altruismul reciproc" Teoria iocurilor Dovezile empirice Gena ego-
istă Gena genială Selecţia pe mai multe niveluri
Colaborarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................. 451
Ajutorul reciproc Slmhiogeneza
24.Evolutlaeonştilnţei............ . . . . . . 1158
Evoluţiacomportamentului ............... J#53
Bacteriile şi arheele Eucariote: unicelulare Euceriote: animale
Tiparul evolutiv
Corelatiile lirice ale dezvoltării conştiinţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465
Sistemul nervos Sistemul nervosin descendenţa umana
Reflecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4??
Concluzii“ . . . . . . . . . . . . . . „ . . „ … . . . . . . . . . . . „ „ . , . ' . - „ , . . . . . . - . . . … . „ 4 3 2
23.EvoluţlaomululIzgindlreafilozofici . . . . . . . . . 563
Apariţia gândirii lîlozolîce. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5453
India China Europa Orientul Miilociu America Centrală
Evoluţiagândîriîiîlozofîce„„..…. . . . . . . . . ....... 5?:
India China Europa
Ramilîcarea gândirii Iîlozoiice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _. . . ._ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583
Panoramaevoluţieinoetice „ „ . . . …. . . . . . . . . ....... 53?
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 589
;a cumDSAPIENS
'33. Reflect“ şi tuneluri! asupra evoluţiei omului ca primus cnmlc. . . . . . . .- . . . . 670
Reflectii.„..........„„......„.…........ ............... . . . . . . . 670
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . ' . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . GTI
NOTE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _. . . . . . . . . . . . . . . . . . _. 639
BIBLIOGRAFIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TU?
_
CREDITELE ILUSTRM'IILGR . . . . . . ....... _. . . . . . . . .. . . . .. . . .- . . . . . . . . . . . . . . . ?33
Mulţumiri
Este imposibil săi-i numesc pe toţi cei care m—au ajutat să duc această carte
la bun sfârşit. Lista include autori ale căror studii sau articole le-arn consul—
tat Secţiunea de note de la sfârşitul acestui volum include referinţe com-
plete. în funcţie de an şi de autor. la cele mai multe dintre cărţile şi lucrările
academice pe care le-am consultat. precum şi la lucrările ample şi semnifi-
cative care mi-au fost de folos. Detalii complete cu privire la cărţile şi la ar-
ticolele importante apar in hibliografia de la final. Distincţia este arbitrară,
pentru că unele dintre lucrările academice sunt cuprinzătoare, iar multe
dintre cele mai importante au fost incluse in bibliogralie, deşi încerc pe căt
posibil să nu creez o bibliografie enormă.
Dintre numeroşii specialişti care m-au ajutat cu expertiza lor, le sunt in
mod special îndatorat celor care au acceptat să parcurgă manuscrisul şi
să-mi semnaleze eventualele erori, omisiuni, concluzii nerezonabile. pre
cum şi să facă alte comentarii. Îi voi numi mai jos. în funcţie de mai multe
domenii generale de studiu, liecare dintre ele conţinând multe alte subdo
menii relevante pentru cercetarea de faţă. Am tinut cont de postul ocupat
de frecare dintre ei la momentul la care i—am consultat.
Mitologie: Charles Stewart şi Mukulika Banerjee. Senior lecturers, De"
partamentul de Antropologie, University' College London [UCL].
Cosmologie şi astrofizică George Ellis. Dinstinguished Professor of Com-
plex Systems, Departamentul de Matematică şi Matematică Aplicată, Uni-
'versity of Cape Town; Paul Steinhardt, „Albert Einstein" Professor of Science,
Princeton University; Ofer Lahav, Pen-en Chair of Astronomy, Head of Astro
physics, UCL; Bernard Carr, Profesor de Astronomie, Queen Mary, Univer—
sit},T of London; Geoffrey Bur-bridge, Profesor de Astronomie, University of
California, San Diego; ]avant Narlikar, Profesor Emerit, Inter-University
Centre for Astronomy and Astrophysics. Pune, india: Jon Butterworth,
MULTUMIRI 1?
Profesor de Fizică, Şeful Departamentului de Fizică si Astronomie., UCL; Se
rena Viti, Reader. Departamentul de Fizică şi Astronomie, UCL; Eric ]. Ler-
ner, Preşedinte al Iawrenceville Plasma Physics, Inc.
Filozofie: Tim Crane. Profesor. Şeful Departamentului de Filozofie, UCL,
Director al Institutului de Filozofie şi, mai târziu, Knightbridge Professor
of Philosophy, University of Cambridge; Hasok Chang. Profesor de Filozo-
fia Ştiinţei, UCL.
Ştiinţă planetară şi atmosferică: lim Easting. Distinguished Professor,
. Pennsylvania State University.
Geologie: lohn ardrnan. Reader in Geomorphology- and Land Degra-
dation, University of Oxford.
Istoria ştiinţei: Adrian Desmond, biograf şi Honorary Research Fellow,
Departamentul de Biologie. UCL; Charles Smith. Profesor şi Science Libra—
rian. Western Kentucky University; [ohn van Whye, fondatorul si directo-
rul proiectului The Complete Works of Charles Darwin Online; Iames Moore.
biograf şi Profesor la Departamentul de Istorie, Open University; James Le
Fano, medic şi istoric al ştiinţei şi medicinei.
Apariţia şi evoluţia vietii: profesor Adrian Lister, Merit Researcher, De
_partarnentul de Paleontologie. Natural History Museum; lim Mallet, Profe—
sorlal“ , ' ' ' J “P=-“e“"; F‘volutie şiMediu,UCL; Iohnjoe McFadden,
Profesor de Genetică Moleculara. University of Surrey; Mark Fallen, Profesor
de Genomică Microbiană. University ofBirmingham; Chris Drengo. Profesor
de Bioinformatică, UCL; jerry Coyne, Profesor la Departamentul de Ecologie
şî Evoluţie, University of Chicago; Lynn Margulis, Distinguished Professor,
University of Massachusetts; lim Valentine, Profesor Emerit, Departamen-
tul de Biologie Integrativă.University ofCalifornia. Berkeleyjeffrey l-L Schwartz.
Profesor de Antropologie Fizică si de Istoria şi Filozofia Ştiinţei, University of
Pittsburgh; Hans Thewissen. Profesor de Anatomie la Departamentul de
Anatomie şi Neurobiologie, Northeastern Ohio Universities College of Medi-
cine; Rupert Sheldraloe, biolog celular si director al Perrott—Warrick Proiect, fi-
nanţat cle Trinity College. Cambridge: Simon Conway Morris. Profesor de
Paleobiologie Evoluţionistă, University of Cambridge; Francis Heylighen, Re-
search Professor, Ftee University of Brussels; ]onathan Fry, Senior lecturer,
Departamentul de Neuroştiinţe, Fiziologie şi Farmacologie, UCI; Thomas
lenta, Profesor Emerit de Biologie Celulară. Yale University School of Medi-
cine; Richard Goldstein, de la Secţia de Biologie Matematică, National Insti-
tute for Medical Research. londra; Anion Mitchison. Profesor Emerit de
Anatomie Zoologică şi Comparativă, UCL.
Comportamentul animal: Volker Sommer. Profesor de Antropologie Evo-
lutionistă, UCL; Alex Thornton. Drapers' Company Research Fellow, Pem-
broke College. Cambridge: Heikki Heianteră. Academy Research Fellow,
JB COSMDSAFIENS
University of Helsinki; Simon Reader. profesor asociat la Departamentul
de Biologie, McGill University.
Apariţia oamenilor. Robin Derriconrt, istoric arheolog, University of
New South Wales; C. Owen Lovejoy, Profesor la Departamentul de Antro-
pologie, Kent State University; Tim White, Profesor la Departamentul de
Biologie Integrativă. University of California, Berkeley.
Evoluţia oamenilor: Steven LeBlanc, Profesor de Arheologie, Harvard
University; lohn lagenvey, Profesor la Centrul de Studii Est-asiatice, Chi-
nese University of Hong Kong; Liz Graham. Profesor de Arheologie Mezo
americană, UCL: Subhash Kak. Regents Professor of Computer Science.
Oklahoma State University: Fiona Coward, doctor in Ştiinţe Arheologiee,
Bournemouth University; Dorian Fuller, conferenţiar specialist în Arheobo
tanică, UCL; Pat Rice, Profesor Emerit la Departamentul de Sociologie şi
Antropologie, West Virginia University; Damien Known, Profesor de Etică Bu—
distă, Goldsmiths. University of London; Stephen Batchelor. profesor şi au—
tor, specialist in budism; Naomi Appleton, Chancellor's Fellow in Religious
Studies. University of Edinburgh; Simon Brodbeck, lector al Şcolii de Istorie,
Arheologie şi Religie, Cardiff University; ChadHansen, Profesor de Filozofie,
„University of Hong Kong; Gavin White, autor al Babylonian Star-Lore; Mag-
nus Widell. Lector de Asiriologie, University of liverpool: Stephen Conway.
Profesor si Sef al Departamentului de istorie, UCL; Bruce Kent, fondator si
vicepreşedinte al Mişcării de abolire a Războiului; Dean Radiu, Chief Scien-
tist, Institute of Noetic Sciences.
Charles Palliser. romancier, mi-a oferit sugestii asupra anumitor capi-
tole din punctul de vedere al unui nespecialist.
Dacă au mai rămas eventuale greşeli, sunt responsabilitatea mea. Nu
toti specialiştii consultaţi sunt de acord cu concluziile la care am ajuns pe
baza dovezilor. Am încercat să obtin mai ales comentariile celor ale căror
lucrări arătau că susţin poziţii contrare. Cu unii dintre ei am purtat o cores-
pondenţă voluminoasă, in care imi atrăgeau atenţia asupra unor dovezi de
care nu stiam, dădeau o interpretare diferită dovezilor sau pur şi simplu
imi puneau în discuţie argumentele. Apreciez enorm aceste schimburi
care mi-au îmbunătăţit manuscrisul şi concluziile, Alţii an fost sufieient
de deschişi la minte încât să recunoască faptul că, după ce au reflectat sufici-
ent. au fost de acord cu concluziile mele. Unii Specialişti nu erau de acord
cu alţi colegi din domeniul lor de activitate.
Deşi întrebările despre ce suntem. de unde venim şi de ce ne aflăm aici
m—au fascinat încă de când eram elev, ideea de a face cercetări în privinţa
acestor subiecte si de a scrie o carte despre ele mi-a venit în 2002. După ce am
devenit Royal literary Fund Fellow la University College London, in 2004,
am beneficiat de veniturile, mediul si biblioteca de care aveam nevoie
MULTUMiRI 19'
pentru a—mi duce la capăt proiectul şi, astfel, cartea a—nceput să prindă con-
tur în I 006. Sunt foarte recunoscător pentru sprijinul oferit UCL şi colegilor
mei de acolo, celor de la Graduate School, studenţilor pe care i-am indru-
mat şi de la care am avut în consecinţă de învăţat şi RLF. pentru că a Hnanţat
bursa, Sunt de asemenea recunoscător Consiliului Artelor din Anglia, care
în 2009 mi—a acordat un grant literar ce mi-a permis să-mi folosesc cea mai
mare parte din timp pentru a scrie şi a citi. Katie Aspinall a fost atât de ama—
bilă, încăt mi—a pus la dispoziţie cabana ei din Oxfordshire, ceea ce mi-a per-
mis perioade îndelungate de reflecţie neîntreruptă.
Când prietenii mei au vrut Stă-Şi l : : ' pentru munca dEPUSă. miau
spus că proiectul e ambiţios. Atunci când au vrut să fie realiştî, mi-au spus
că este nebunesc. În momentele de luciditate, am fost de acord cu a doua
variantă. Îi datare-z enorm agentului meu. Caspian Dennis, de la Abner
Stein, care a avut încredere în acest proiect si s—a priceput să—l ofere editoru-
lui potriuit la momentul potrivit Andrew Luckett, nou—numitul director
editorial de la Duckwotth. a fost intrigat de propunerea noastră şi, in prima
lui săptămână de lucru, ne-a invitat să—l vizităm. Proiectul avea nevoie de
aprobarea proprietarului editurii, Peter Meyer, fondator, de asemenea, al
Oterlook Press din New York. Interviul extrem de politicos, dar si extrem
de riguros, pe care l-am avut cu Peter in timpul uneia dintre deplasările
mele la Londra m-a făcut să înţeleg de ce. vreme de douăzeci de ani, el a fost
cel mai important şi mai inovator editor din lume, incluzând aici cei opt-
sprezece ani în care a condus Penguin Books. Andrew a susţinut publicarea
cărţii şi a oferit comentarii editoriale nepretuite. Echipa sa, compusă din
Melissa Tricoire, Claire Eastham, Iane Rogers şi David Marshall s-a arătat, de
asemenea, plină de entuziasm, reuşind să producă o carte atractivă şi accesi-
bilă şi se aducă în atenţia potenţialilor cititori. la fel de entuziaşti au fost şi
Nikki Grifiita, succesorul lui Andrew în funcţia de director editorial. şi De—
borah Blake, redactorul cărţii. Le sunt, de asemenea, recunoscător lui Tracy
Cams şi Erik Hana, de la Overlook Press.
[andra, 2015
CAPITOLULI
Cercetarea
3Ce suntem? Şi de ce ne aflăm aici? Iată nişte “mtrebăn' care i-au fascinat pe
oameni vreme de cel putin 25.000 de ani. În vasta maioritate a timpului. am
încercat sărăspnndem la aceste întrebări prin will“; , *“ ' Abia
cu 3.000 de ani în unnă am început să căutăm răspunsurile prin interogaţîe
liloeolîcă şi prin reflecţie. Acum 150 de ani, Originea speciilor a lui Charles
Dan-vin a marcat începutul unei abordări cu totul noi. Metoda empirică
adoptată de Darwin a dus in cele din urmă la ideea că suntem produsul evo-
luţiei biologice. Cu 50 de ani în urmă, cosrnologii au ajuns la concluzia că
materia şi energia din care suntem alcătuiţi îşi au originea într-un Big Bang
din care a apărut universul. Iar acum vreo 30 de ani specialistii in neurosti—
inţe au început să arate cum ceea ce vedem, auzim, simţim şi gândim se
corelează cu activitatea neuronilor din anumite părţi ale creierului.
Toate aceste realizări spectaculoase în ştiinţă au fost posibile datorită
unor progrese corespunzătoare în tehnologie care au produs, la rândul lor,
o crestere exponenţială a datelor. Aceasta a dus apoi la ramji'icarea câmpu-
lui preocupărilor ştiinţifice in subdomenii tot mai inguste si mai speciali-
zate ale cercetării. În timpurile recente, nimeni nu s—a dat înapoi de la a
cerceta şi ultima frunză din arborele evolutiv pentru a afla cu ajutorul lui
ce suntem. de unde venim şi de ce existăm.
În această carte exact asta voi încerca să fac: să văd ce informaţii de in-
credere ne poate oferi ştiinţa, prin observaţie sistematică şi experiment, de-
spre motivul şi modul in care am evoluat de la originea universului şi dacă
ceea ce suntem ne face diferiţi de toate celelalte anirnale.
CERCETAREA 21
Voiî'ncerca să mă achit de această sarcină în patru părţi. În prima parte,
voi analiza explicaţiile pe care le oferă ştiinţa cu privire la apariţia şi evolu-
ţia materiei şi energiei din care suntem alcătuiţi. În partea a doua voi ana-
liza apariţia şi evoluţia vieţii, întrucât suntem materie vie, iar in partea a
treia ne vom ocupa de apariţia şi evoluţia omului in partea a patra voi in-
'cerca să văd dacă dovezile prezintă anumite tipare coerente care să-mi per—
mită să tragnişte concluzii.
în fiecare dintre aceste părti voi descompune întrebarea fundamentală
“ce suntem? în intrebăle componente care constituie obiectul de cercetare
al unor domenii specializate. voi încerca să identific în publicaţiile recu-
noscute la nivel academic, pentru licoare domeniu, răspunsuri susţinute
'de dovezi empirice mai degrabă decât derivate din speculaţii şi credinţe
nefondate şi voi căuta tipare care să ne permită să tragem anumite conclu-
zii. Numai dacă o astfel de abordare nu va reuşi să-mi ofere o explicaţie sa-
tisfăcătoare voi cerceta corectitudinea ipotezelor şi conjecturîlor si voi lua
în considerare alte posibile metode de cunoaştere, precum intuiţia.
Îi voi ruga atunci pe specialiştii din Fiecare domeniu (pe care i-am nu-
mit în secţiunea de mulţumiri] să vadă dacă nu sau strecurat erori factu—
ale, omisiuni sau concluzii nerezonabile în rezultatele mele provizorii.
La finalul fiecărui capitol. voi trece în revistă concluziile la care am
ajuns, pentru a le pune la îndemâna cititorilor care vor dori să sară peste
părţile mai tehnice ale cărţii.
Unele dintre întrebările din această carte m— au fascinat încă de când
eram pe băncile şcolii. În afară de faptul că am colaborat la două studii şti-
inţifice, că am scris o carte m ' ' amide şi că am avut timp
de patru ani o catedră part:—n'rnc de fizică la Open University, nu am avut
activitate practică de cercetare şi, în acest sens, nu sunt caliâcat pentru sar-'
cina la care m-am înhărnat. Pe de altă parte, puţini oameni de ştiinţă po-
sedă astăzi cunoştinţe în afara domeniuluiin care sau pregătit si activează.
Anticipez că mulţi asemenea specialişti vor obiecta că nu am scris solid—
Fnt '" 1 t ' ‘ ' ' ' lor Dacă aşa va ii, pledez dinainte vinovat Eu
încerc să scriu o carte, nu o bibliotecă, aşa că sunt nevoit să extrag esenţialul
pentru a prezentat- imagine de ansamblu a evoluţiei umane: o imagine a ceea
ce suntem şi amotivului pentrucare suntem aici.
În ciuda eforturilor mele de a corecta greselile, anumite detalii s—ar pu-
tea dovedi totuşi incorecte, şi îmi asum intreaga responsabilitate. De aseme-
nea, există riscul ca altele să fie depăşite prin prisma unor noi descoperiri
care ar putea să apară între scrierea şi publicarea cărţii, dar asa este ştiinţa,
avansează, spre deosebire de credinţe. Sper totuşi ca volumul să ofere un
cadru cuprinzător pe care alţii să—l poată folosi ca punct de pornire şi să—l
îmbunătăţească.
'22 CDSMDSAFiENS
Majoritatea oamenilor de pe planetă nu acceptă totuşi că suntem rezul-
tatul unui proces evolutiv. Continuă să creadă tot felul de mituri care ne
explică originea Voi începe, aşadar, cu un capitol in care voi încerca să văd
care sunt aceste mituri, cum de au rezistat cinci secole de când a început
revoluţia ştiinţifică şi cum au influenţat ele gândirea ştiinţifică…
În mare parte. neînţelegerea provine din faptul că oamenii folosesc
acelaşi cuvânt pentru a desemna lucruri diferite: înţelesurile se schimbă
în timp şi în funcţie de contextul cultural. Pentru a reduce cât mai mult
riscul unor neînţelegeri, voi preciza sensul exact pe care-l am în vedere în
cazul oricărui cuvânt important şi potenţial ambiguu atunci când îl folo-
sesc prima oară şi voi reuni toţi aceşti termeni in glosarul de la sfârşitul
cărţii, care include si deiiniţiile unor termeni tehnici de neevitat
Primul termen care trebuie deiînit este „Ştiinţă“. Provine din latinescul
science, care înseamnă „cunoaştere“. Diferitele tipuri de cunoaştere pot fi
dobândite, sau aşa—zis dobândite. în moduri diferite. Cam de prin secolul al
XVI-lea a ajuns să însemne cunoaştere despre lumea naturală — neînsufle-
ţită si insufleţită — obţinută prin observaţie şi experiment, spre deosebire de
cunoaşterea obţinută doar prin reflecţie. introspecţie sau revelatie. Prin
urmare, o definiţie a ştiinţei trebuie să includă mijloacele prin care este obţi—
nută acea cunoastere. Modul in care înţelegem ştiinţa in acest moment
poate fi rezumat astfel:
retrodicţie Rezultat care a apărut în trecut, dar este dedus sau prezis
pe baza unei legi sau teorii ştiinţifice ulterioare.
Ştiinţa încearcă să formuleze o lege, sau o teorie mai generală, pentru a ex—
plica felul invariabil in care se manifestă un sistem de fenomene Folosim o
astfel de lege sau de teorie pentru a prevedea rezultate ulterioare, aplicân-
dti-le unor I "" în cadrul ' ' ' ' P — — „…e" în cadnţl siste-
mului obiectelor care se mişcă aplicăm legile ' ' ' . „ist—ării pentru
a anticipa cum se va deplasa o rachetă lansată în anumite circumstanţe.
Ştiinţa poate să ne ofere informaţii şi despre fenomene din trecut. Un
exemplu de retrodicţie este faptul că din teoria plăcilor tectonice putem
deduce că fosile similare datând dinainte de fragmentarea supercontinen—
tului Pangaea. cu aproximativ 100 de milioane de ani în urmă. vor fi găsite
dea lungul coastelor de vest ale Americii de Sud, complementare cu coas-
tele de est ale Africii de Sud.
CERCETAREA 23-
Din secolul al XVIII-lea, studiul fenomenelor naturale s-a extins la oa-
meni şi la relaţiile sociale. Utilizarea metodei ştiinţifice în astfel de studii a
dus, până in secolul al rux-lea, la apariţia ştiinţelor sociale, un termen-um-
brelă care se referă la discipline precum arheologia. antropologia, sociolo-
gia,psihologia.ştiinţele politice sau chiar istoria. Voi trece inrevistădesooperiri
relevante din aceste domenii în partea a treia.
Unii consideră matematica o Ştiinţă, dar câmpul ei de studiu se intinde
mult dincolo de fenomenele naturale, iar teoriile ei nu pot fi testate empi-
ric. În contextul investigaţiei noastre, cred că este mai bine să etichetăm
matematica drept un limbaj in care o parte din ştiinţă, în special legile ei,
poate fi exprimată
Termenul „teorie“ are, în ştiinţă. un sens mai speciiic decât în limbajul
cotidian, insă chiar şi în ştiinţă adesea nu se face o distinctie clară între
termenii „teorie“ si ,.ipoteză“. De aceea. e util săvedem care e diferenta din-
tre cele două.
'24 COSMUSAPIENS
riguroase, încât este acceptată ca un fapt bine stabilit Însă nici chiar acest
fapt sar putea să nu rămână valabil pentru totdeauna. Cu siguranţă, lucru-
rile nu vor mai sta aşa in aproximativ 5 miliarde de ani, când, aşa cum esti-
mează majoritatea studiilor. Soarele va deveni o gigantă roşie care se va
extinde până când va cuprinde şi va pârjolî Pământul.
Orice cercetare este în mare măsură influenţată de convingerile anteri-
oare. Eu am fost crescut şi educat să fiu un bun catolic, am devenit ateu, iar
acum mă consider agnostic. Nu am idei preconcepute cu privire la teism,
deism şi materialism. Chiar nu stiu care e adevărul. [iar tocmai această ne-
ştiinţă ma făcut să mă lansez cu entuziasm în încercarea de a descoperi,
pe baza dovezilor ştiinţifice, ce anume suntem şi ce am putea deveni. Îi
invit pe cititorii cu mintea deschisă să mi se alăture în această călătorie.
Another random document with
no related content on Scribd:
VIDA
DO
DR. GREGORIO DE MATTOS GUERRA
A nossa Sé da Bahia,
Com ser um mappa de festas,
É um presepe de bestas,
Si não fôr estrebaria:
Varias bestas cada dia
Vejo que o sino congrega:
Caveira mula gallega,
Deão burrinha bastarda,
Pereira mula de albarda,
Que tudo da Sé carrega.
Com estas prendas fazia apreço particular de uma viola, que por
suas curiosas mãos fizera de cabaço, frequentado divertimento de
seus trabalhos, e nunca sem ella foi visto nas funcções a que seus
amigos o convidavam, recreando-se muito com a brandura suave de
suas vozes. Por esta viola, que havia deixado na Madre de Deus,
fazia extremos taes, receiando que sem ella o embarcassem, que o
vigario Manuel Rodrigues, a quem feriam na alma suas desgraças,
promptamente lh’a mandou com um liberal donativo para as cordas
d’ella.
D. João, chegada a hora de embarcar, o mandou vir á sua
presença, e tractando-o com humanidade de principe lhe pediu que
evitasse as occasiões de sua perdição ultima; porque era lastima
que uma pessoa, a quem o céu enriquecêra de talento para melhor
fama, comprasse o seu discredito com o discredito irremediavel de
tantos. Decorosamente o fez embarcar, não se olvidando de
recommenda-lo ao governador de Angola Pedro Jacques de
Magalhães, a quem com a causa d’aquelle degredo insinuava os
perigos que em qualquer parte corria sua pessoa.
Chovendo maldições e praguejando satyras peregrinou os mares
aquelle que por instantes naufragava nas tempestades da terra.
Dizia elle que com razão sobrada podia articular o non possidebis
ossa mea de Scipião; e fallou com rigoroso acêrto: porque se
houveram patrias no mundo que desterraram seus benemeritos
filhos, não consistiu talvez essa desgraça tanto na malicia d’ellas,
como no destino d’estes. Porém a Bahia dos muitos habitos de
desprezar seus naturaes fez natureza para aborrece-los e persegui-
los. A melhor pintura d’esta verdade se póde ver nas vozes que
sôbre ella declama o mesmo poeta, onde sem hyperbole de Musas
resplandece a propriedade tal, que eu com ser extrangeiro
acreditava a poesia com o juramento dos Sanctos Evangelhos.
As personagens de quem o poeta justamente se queixa em suas
satyras são comparadas a uma herva natural de Guiné, chamada
aquelle terreno Nhesiquè, e transplantada neste com o nome de
Melão de S. Caetano, por virem as primeiras a um sitio d’este nome;
a qual de sorte se apoderou do Brazil em toda parte, que não ha
logar sem ella, nem planta que prevaleça com sua inutil visinhança.
As casas de religião enriquecidas e illustradas pelos curiosos e
liberaes mazombos, e sempre nellas laborando petulantes
opposições a parcialidade dos Reinóes admittidos alli por com
miseração. Ingratos hospedes! Mas si algum tivesse desejos de
padecer martyrio, fallar nesta materia queixoso causaria ao menos
um degredo similhante ao do doutor Gregorio de Mattos.
Não poderá negar-me a razão, que choro, quem sabe que no
anno de 1740 mandou o provincial de S. Francisco conduzir do
Porto uma chusma de pobretões, em desprezo dos pacientissimos
naturaes da terra, para adorno da sua religião, e nunca o demonio
acertou com esta destreza para combater o animo de Job. Chegam
finalmente a aborrecer os mesmos filhos sem maior causa que
haverem nascido no Brazil, onde receberam cabedal, e inundando
por toda a parte em que os brazileiros os honram e estimam, em
nenhuma d’ellas querem soffrer que haja honra nem estimação nos
brazileiros.
Fazendo porém verdadeira distincção nos nossos naturaes que
são comprehendidos nesta miseria, culparei sómente os das
fecundissimas provincias da Beira e Minho (salvando os nobres), e é
de reparar que sendo estes os que com maior necessidade se
lançam a buscar dinheiro, são estes mesmos aquelles cuja suberba
é tão formidavel a quem os remedeia. Vejamos ésta queixa
allegorisada pela nossa aguia sôbre o gato de um meirinho: