Radu Mircea Morariu-Gligor Nicolae Haiduc

MECANICA
C

U.T. PRESS
CLUJ-NAPOCA, 2017
ISBN 978-606-737-251-9
 Editura U.T.PRESS
Str.Observatorului nr. 34
C.P.42, O.P. 2, 400775 Cluj-Napoca
Tel.:0264-401.999 / Fax: 0264 - 430.408
e-mail: utpress@biblio.utcluj.ro
http://biblioteca.utcluj.ro/editura

Director:

Recenzia: Prof.dr.ing. Iuliu Negrean

Prof.dr.ing.mat. Nicolae Ursu-Fischer

ris al editurii
U.T.PRESS.

ISBN 978-606-737-251-9
 -
Napoca.

teoretice.
În primul capitol, intitulat Introducere s

Capitolul al doilea, legate de calculul

cu vectori, în finalul capitolului fiind prezentate câteva
probleme rezolvate.
Al treilea capitol intitulat

de exemple legate de calculul centrului

Pappus.

aspecte privind echilibrul punctului material.

echilibrului solidului rigid. Sunt tratate frecarea de alunecare, frecarea de

elor,

probleme sugestive.

problemelor legate de echilibrul sistemelor de solide rigide.

Autorii

3
Cuprins:
I. Introducere ............................................................................................ 7
........................................................................................... 7
I.2. Principiile mecanicii clasice ............................................................ 9
I.3. Diviziunile mecanicii....................................................................... 10
............................................................. 10
.................................................................... 12
II.1. Egalitatea a doi vectori ................................................................... 14
................................................. 15
II.3. Suma ................................. 15
II.4. Produsul scalar ............................................................................... 16
II.5. Produsul vectorial .......................................................................... 17
II.6. Produsul mixt al trei vectori ........................................................... 18
II.7. Dublul produs vectorial .................................................................. 18
II.8. Operatorul gradient ........................................................................ 19
II.9. Operatorii ............................................................................... 19
II.10. Probleme rezolvate ....................................................................... 19
............................................................................... 23
.......................................................................... 23
III.1.1. Introducere ............................................................................. 23
................................................... 24
............................................................... 25
.................... 28

.................................................................................................. 29
................................................................ 30
............................................ 31
III.5. Oper ................................................ 32
........................................................................ 32
........................................................ 36
.................................... 38
II ...................................... 40
....................................... 43
III.11. Cazuri de reducere ...................................................................... 46
IV. Geometria maselor .............................................................................. 47

.............................................................................................................. 47
IV.2. Teoremele lui Guldin Pappus ..................................................... 51
IV.3. Momente statice. Teorema momentelor statice.............................. 52
5
 ............................................. 53
IV.5. Probleme rezolvate ....................................................................... 54
V. Statica punctului material ..................................................................... 65
.......................................... 65
............. 67
V.4. Echilibrul punctului ....................................................................... 68
VI. Statica solidului rigid .......................................................................... 70
............................................................................... 70
............................... 70
........................................................ 71
.......................................................... 71
................................................... 72
.......................................................................... 73
VI.2. Echilibrul solidului rigid liber ....................................................... 73
........................... 75
VI.4. Echilibrul cu frecare al solidului rigid ........................................... 77
VI.4.1. Frecarea de alunecare ............................................................. 79
VI.4.2. Frecarea de rostogolire ........................................................... 83
VI.4.3. Frecarea de pivotare ............................................................... 88
VI.4.4. Frecarea în artic .............................................................. 90
VI.4.5. Frecarea firelor ....................................................................... 93
VI.4.6. Rigiditatea firelor ................................................................. 96
VI.5. Echilibrul solidului rigid ............................................................. 97
VII. Echilibrul sistemelor de solide rigide ............................................... 100
.......... 100
................................................................. 102
Bibliografie: ............................................................................................ 104

6
I. Introducere

corpuri materiale. Corpurile materiale sunt considerate puncte materiale

atunci când dimensiunile lor sunt mici în raport cu mediul sau solide rigide
(nedeformabile) atunci când dimensiunile lor sunt comparabile cu cele ale

diferite f
cu diferite viteze.
-

cel mai frecvent utilizat este Definirea

coordonate.
Gradele de libertate a unui punct material sau a unui sistem de puncte

cartezian (figura 1.1.a), cilindric (figura 1.1.b), respectiv sferic (figura 1.1.c).
În sistemul de coordonate cartezian (figura 1.1.a) se aleg trei axe de
coordonate: x, y, z, perpendiculare între ele. Notând cu versorii celor
poate fi scris sub forma:
(1.1)

7
 z z z

iz i ir
P(r, , )
P(x, y, z) i i
k r r P( , , z) r i
i y y y
j

x x x
a) b) c)
Figura 1.1. Sisteme de coordonate

În sistemul de coordonate cilindrice (figura 1.1.b), coordonatele sunt

vectorului

În sistemul de coordonate sferic (figura 1.1.c), coordonatele sunt raza

pe planul xOy, respectiv

Între coordonatele carteziene,

; ; (1.2)
Modele mecanice
fel proprii calculului matematic:
- punct material:
- sistem discret de puncte materiale: un ansamblu de puncte materiale care

- continuu material: volum oricât

de mic, care edeformabil;
- solid rigid: un continuu material considerat nedeformabil;
- solid rigid omogen:
anice în tot corpul;
- sistem de solide rigide:
reciproc;
- : un solid rigid unidimensional care are una din dimensiuni, lungimea,

8
- fir: o bar perfect flexibil

- : un solid rigid bidimensional care are una din dimensiuni, grosimea,

masa este
(propriet

I.2. Principiile mecanicii clasice

formulate de Sir Isaac Newton (1642 1727), figura

hilosophiae naturalis principia
mathematica
figura 1.3).

Figura 1.2.
-i modifice

ca fiind capacitatea
corpurilor de a-
I. Newton introduce
, astfel:
masa

Figura 1.3.

Princi

mecanicii, astfel:
(1.3)

9
celui de- ea corp

a
(1.4)

I.3. Diviziunile mecanicii

Statica stu sau asupra unui sistem

de corpuri, facându-
Cinematica -

Dinamica studiaz
.

-un scalar, urmat de unitatea

În cadrul Si
metrul [m] pentru
lungime, kilogramul [Kg secunda [s] pentru timp, amperul
[A] pentru intensitatea curentului electric, gradul Kelvin [K] pentru
candela [cd

de
care

de
(1.5)

fizice fundamentale (L lungime, M

10
num
derivate.

[1, pag. 10]

Simbol de Unitatea Denumirea
dimensiuni
(S.I.) (S.I.)
(S.I.)
v LT-1 m/s
a LT-2 m/s2

Unghi plan - - rad radian

T-1 rad / s radian pe

T-2 rad / s2 radian pe

F F = ma LMT-2 N Newton
Lucru L L2MT-2 J Joule
mecanic
Putere N L2MT-3 W Watt
Impuls H H = mv LMT-1 Kgm/s Kilogram metru

Energie E E = mv2 / 2 L2MT-2 J Joule

Densitate L-3M Kg / m3 Kg / metru cub

Presiune p p=F/A L-1MT-2 N / m2 = Pascal
Pa
Momentul MO MO L2MT-2 Nm Newton metru

Moment KO KO L2MT-1 Kgm2 / s Kilogram metru

cinetic
Moment de
Kilogram metru
J L2M Kgm2
mecanic

Prefix deca hecto kilo mega giga tera peta exa zetta yotta
Multipli Simbol da h k M G T P E Z Y
Factor 101 102 103 106 109 1012 1015 1018 1021 1024
Prefix deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yocto
Submultipli Simbol d c m n p f a z y
-1 -2 -3 -6 -9 -12 -15 -18 -21
Factor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10-24

11
II.

puterea, etc.
- care sunt complet determinate prin val

Vectorii ,
, sens .

dreptei AB. Segmentul [AB] poate fi parcurs de la A la B (un sens de

parcurgere) sau de la B la A (al doilea sens de parcurgere).
segment orientat sau vector
legat , A fiind originea, iar B este extremitatea. Dreapta

Vectorul vector nul.

lungimea sau norma vectorului

.
Un vector liber versor.
Doi vectori se numesc ortogonali
perpendiculare.
esc:
- vectori liberi (figura 2.1

- (figura 2.1

ort cu planul Oxy;

- (figura 2.1

aplic

12
 z z z

V V
V
V

y y y

x x x
a) b) c)
Figura 2.1. Tipuri de vectori

z z

Vz k Vz
P
V V
O Vy j O
y Vy y
Vx i Vx

x x
Figura 2.2. Reprezentarea vectorului

artezian de axe Oxyz (figura 2.2), cu versorii

pe cele trei axe.

(2.1)
Modulul vectorului este:
(2.2)

, ,

, (2.3)

(2.4)

13
 Versorul vectorului este un vector cu modulul 1 (unu)
, expresia fiind:
(2.5)
În cazul în care vectorul este
ionat într- y
se
det .6)
figura 2.3. Vy j V

(2.6) O x
Vx i
Figura 2.3

A(xA, yA, zA B, yB, zB

(2.7)

(2.8)
se scrie astfel:

II.1. Egalitatea a doi vectori

Doi vectori care descriu
V1
ens
(figura 2.4).

scrie astfel: .
V2

Figura 2.4
rite.

14
 II
(figura 2.5). Vectorul rezultat
cu scalarul are expresia: . Vectorul

0, respectiv sens contrar cu este dat de

produsul .

- î
;
-î
;
- asociativitatea scalarilor: ;
-v .
V( 0)

V( 0) V

V
Figura 2.5

II.
, respectiv (figura 2.6.a), vectorul
,
respectiv .
Determinarea vectorului
paralelogramului (figura 2.6.a), fie metoda triunghiului (figura 2.6.b).

succesiv regula triunghiului sau regula poligonului (figura 2.6.c).

V2
V V1 V2 V2 V3
V1 V1 V2
V1 V1
V2
V1
V V1 V2 V3
V2
a) b) c)
Figura 2.6. Adunarea vectorilor

15
- asociativitatea: ;
- comutativitatea: ;
- vectorul nul este element neutru pentru adunare;
- pentru orice vector pentru care:
;

(2.9)

Din figura 2.6

De asemenea, din figura 2.6.b, respectiv 2.6

Analizând figura 2.6

(2.10)

II.4. Produsul scalar

Produsul scalar a doi vectori:
V1
respectiv:

este defi
(2.11) V1 co
s

vectori (figura 2.7). V2

Rezultatul acestui produs este o Figura 2.7

a produsului scalar este:

(2.12)
Unghiul format de cei
(2.13)

16
- comutativitatea: ;
- ;
- ;
- ;

: Doi vectori , respectiv

II.5. Produsul vectorial

Produsul vectorial a doi vectori ,
respectiv ector, notat ,
care are:
- ,
unghiul dintre cei doi vectori;
-
- sensul stabilit cu regu
-

V1 V2

V1 V2
V1
V1

V2
V2
a) b)
Figura 2.8 pte (b)

(2.14)

17
laturi sunt cei doi vectori.

- anticomutativitatea: ;
- ;
- ;
- ;
-

: Doi vectori , respectiv

, sunt coliniari .

II.6. Produsul mixt al trei vectori

Se :
,
,

(2.15)

, , ;

II.7. Dublul produs vectorial

este o

, (2.16)
(2.17)

18
 II.8. Operatorul gradient

Gradientul unei fun

unde
nabla

(2.18)

II.9. Operatorii

Operatorul

Operatorul

II.10. Probleme rezolvate

Problema nr. 2.1: -un sistem de coordonate

cartezian, vectorul: .

R:

-
2.9.a).
ale vectorului (figura 2.9.b).
Prin punctele marcate pe fie
-se astfel un paralelipiped (desenat cu linie

Vectorul
cu vârful diagonal opus de coordonate figura 2.9.c.

19
 z z z

20 Vz k Vz k
20 P
V
O y Vy j O y Vy j O y

Vx i Vx i
x x x

a) b) c)
Figura 2.9

Problema nr. 2.2:

, unghiul dintre vectorii
, , .
R:

Pentru calculul unghiului dintre vectorii

,
.

20
Problema nr. 2.3: respectiv B(-4, 6). Se

(grade) pe care-l face unghiul cu axa Ox.

R: Un A, yA, zA)
B, yB, zB), are expresi

Unghiul

Problema nr. 2.4: 2.10). Se

triunghiului. Valori numerice: , = 25°, , = 40°.

R
B
B
A
A

a) b)
Figura 2.10.

R:

Gra .10.b.

Problema nr. 2.5: supra

2.11

21
 A 60° C
B 30°
PAC
P 30° 120°
B 30°
C
60° PAB
A
Figura 2.11

R: Pentru rezolvare se

, respectiv

Problema nr. 2.6 u prins cu un

(figura 2.12)

6m z 6m

AB A AB
A
3m

3m

O B y O B y

x x
a) b)
Figura 2.12.

R: Expresia vectorului este

22
 III.1.1. Introducere

-
d.p.d.v. cinematic printr-

Conform principiului al doilea al mecanicii (Newton), ,

-
-
considerat;
- direct aplicate: un exemplu ar fi greutatea;
-
-
S.I. este Newton-

.
În figura 3 e
sistemului de coordonate sunt: .
z

Fz

k F
O
i j Fy y
Fx

x
Figura 3

23
 (3.1)
a e

(3.2)

(3.3)
Orien

(3.4)
Valorile cosinusu

(3.5)
Între cosinusurile direct
(3.6)

II
În figura 3
racter de vector legat.
În figura 3
-ar afla punctul de
-
a are caracter de .

F
A A A
F F

B B F B F
A
-F

O a) b) c)

Figura 3.2 Figura 3.3

24
 II

z F
efecte: static (de deformare a corpului),
respectiv dinamic (care poate fi de
r
MO A

O y
printr-un vector rui punct de
d
în x (D)
Figura 3.4.
fix (figura 3.4).
Momentul polar în raport cu un pol O ales arbitrar, este
un vector
, astfel:
(3.7)

l
unei drepte perpendiculare în polul O pe planul definit de vectorii .
Momentul polar este un vector legat, cu originea în punctul O, având
suportul de-a lungul unei drepte perpendiculare în punctul O la planul definit
de vectorii . Vectorul moment polar este astfel orientat încât vectorii
,
Modulul vectorului moment
z
polar este egal cu aria
Mz
paralelogramului format de vectorii F(Fx, Fy, Fz)
, astfel: MO rA A(xA, yA, zA)
sau (D)
k
(3.8) O My
i y
unde d j

3.4). Mx

x
momentului este .
Figura 3.5.

.
Fx, Fy, Fz xA,
yA, zA

25
 le Mx, My, Mz ale vectorului moment

MO Mx i My j Mz k (3.9)
numite momente axiale, pot fi determinate
entului polar .
Cunoscând expresiile analitice ale vectorilor :

i j k
(3.10)

sau (3.11)

(3.12)

coordonate (figura 3.5) se deter

(3.13)

Problema nr. 3.1:

de dimensiunile geometrice ale

punctul O.

z
100 N
C
A 20
30
B
O
y
x D
Figura 3.6.

26
R:
F pe axele sistemului de coordonate,
astfel:

raport cu punctul O:
[m]
-
se determin
i j k
,

i j k

Modulul momentului este:

catete au valorile: 0,100 m, respectiv 0,050 (= 0,020 + 0,030) m;

Valoarea ipotenuzei este:

Momentul devine:

27
 II

, având
MO 1
punctul de aplic A, aflat pe dreapta
suport (D MO O1O×F
un pol O fiind (figura 3.7).
O1 F
la schimbarea polului din O în O1, se r1
MO
momentului polar în raport cu polul O1: rA A
M O1 r1 F rA O1O F
(3.14) O
M O1 rA F O1O F
u
dar: rA F MO , deci:
M O1 MO O1O F (3.15)
Figura 3.7.
3.15
schimbarea polului: momentul polar în raport cu un pol nou O1 este egal cu
su
O1O F care poate
1.

1) t la schimbarea polului, trebuie ca

termenul O1O F 0 . Dar ni F 0
O1O F

2) 3.15) cu versorul al dreptei O1O se

M O1 u M O u (O1O F ) u (3.16)
în care termenul (O1O F ) u 0 deoarece vectorii O1O u sunt coliniari,

M O1 u MO u ct (3.17)

momentelor polare M O M O1 i 1, pe
dreapta O1O sunt constante.

28
 II

suport A1
cu un pol O fiind (figura 3.8). MO AA1 F
rA 1
din punctul A în
rA A
punctul A1 M'O
O
1 în raport cu polul O
este d A1A×F
MO rA1 F rA AA1 F ( )
(3.18) Figura 3.8.
MO rA F AA1 F
dar: rA F MO
M O M O AA1 F (3.19)
himbarea
punctului de a : în raport cu un pol O

AA1 F
în punctul A1 în raport cu polul A.

invariant deoarece termenul AA1 F 0 .

29
 III.

al
z
u F(Fx, Fy, Fz)
pol O fiind (figura 3.9).
rA A(xA, yA, zA)
MO
în raport cu axa M
k
, e
i O y
j

momentului polar al
calculat în raport cu polul O x
situat pe axa Figura 3.9.

M MO u rA F u rA , F , u M O cos (3.20)
: momentul
-a lungul

e pe axele sistemului de coordonate

Fx, Fy, Fz, respectiv coordonatele xA, yA, zA
ale dreptei

F Fx i Fy j Fz k ; rA xA i yA j zA k ; u i j k
Momentul axial M
mixt:

M xA yA zA y A Fz z A Fy z A Fx x A Fz x A Fy y A Fx
Fx Fy Fz

(3.21)

30
 II

În figura 3.10 sunt

ilustrate d egale MO

d
paralele. Acestea rB O
-F
B rA
d dintre
BA A
cuplului, iar planul (P) care F
(P)
planul de al Figura 3.10

momentul cuplului, iar valoarea acestuia în raport cu un pol oarecare O se

MO rA F rB ( F ) (rA rB ) F (3.22)
Dar: rA rB BA (figura 3.10
M O BA F (3.23)

invariant la schimbarea polului. De asemene

MO BA F sin , sau MO F d (3.24)

Problema nr. 3.2

y 180 N
240

punctul A (figura 3.11).

A
R: În raport cu punctul O, momentul
240

180 N O x
120

În raport cu punctul A, momentul

Figura 3.11

(3.24
31
 III.5. Opera ii elementare de echivalen

Opera iile aplicate sistemelor de for e care nu modific efectul lor

mecanic asupra corpurilor se numesc opera ii elementare de echivalen .
Acestea sunt:
1. Deplasarea punctului de aplicatie al for ei pe suportul ei;
2. Introducerea sau suprimarea a dou for nd acela i suport i
sensuri opuse;
3. Înlocuirea a dou fo e concurente prin rezultanta lor, conform regulii
paralelogramului;
4. Descompunerea unei for e dup dou direc ii concurente i coplanare cu
suportul for ei în acela i punct, dup regula paralelogramului;
5. Înlocuirea unui cuplu de for e cu momentul cuplului;

II

cum s-

În figura 3.12 este ilustrat un corp asupra c

-a lungul
axei
-un punct oarecare O, ales arbitrar în afara

.
( 1) ( 1)

F F
F MO F
A A A
rA rA rA
O O O
d d d
-F

Figura 3.12.
- III.5, pot fi aplicate o serie de

32
corpului. Astfel, în punctul O se introduc dou , având suportul
1 aplicate în A.
de pe
dreapta suport 1 ent cu
momentul cuplului:
MO OA F r F (3.25)

elemente vectoriale:
- a suport este dreapta 1

- un moment M O în raport cu polul

O;

vectorii MO torsor
de reducere
0 F , MO (3.26)
zul unui sistem de "n"
-se un sistem
"2n" vectori
:
F1 , F2 ,...Fn
M 1 , M 2 ,...M n
Prin îns "n" vectori

:
n n
R Fi , M O ri Fi (3.27)
i 1 i 1

Sistemul mecanic format din vectorii R MO

în raport cu polul O:
0 R, M O (3.28)

:
- :R Rx i R y j Rz k ,

33
 Pe baza teoremei p sunt:
n n n
Rx Fix ; Ry Fiy ; Rz Fiz (3.29)
i 1 i 1 i 1
:
R Rx2 R y2 Rz2 (3.30)
Unghiurile , , , formate de suportul rezultantei cu axele sistemului

Rx Ry Rz
cos ; cos ; cos ; (3.31)
R R R
- pentru vectorul moment rezultant : M O Mx i My j Mz k
Componentele vectorului moment rezultant se o
n
ri Fi
i 1
versorilor, astfel:
n n n n
Mx M ix yi Fiz zi Fiy ; My M iy zi Fix xi Fiz ;
i 1 i 1 i 1 i 1 (3.32)
n n
Mz M iz xi Fiy yi Fix
i 1 i 1

:
MO M x2 M 2
y M z2 (3.33)
Unghiurile 1, 1, 1

Mx My Mz
cos 1 ; cos 1 ; cos 1
(3.34)
MO MO MO
reducere :
- vectorul rezultant R este un invariant în raport cu polul de reducere ;
- momentul rezultant M O
a momentului polar: M O1 M O O1O R ;.
- produsul scalar între R si M O trinom
invariant sau scalarul ;
-
raport cu oricare alt punct de reducere ;
-
R 0 , atunci M O 1
M O ).

34
Problema nr. 3.3: în raport cu

35 kN·m

1m
1m

1m 1m
40 kN y
x
A 3m

z
Figura 3.13
R: 9) se poate scrie :

(3.32), astfel:

35
 II

În figura 3.14
z Fi+1 R
K =MC
un sistem de n F1
Ai+1
A1
de reducere, în raport cu un pol de C
reducere O, care este originea unui r R
R
sistem de coordonate Oxyz, doi MO R
vectori R MO MC
O y
Ai r0
Fi C0
În cazul în care un Ai-1
este nul, cei doi vectori R M O sunt AC Fi-1
x
An (S)
torsor minimal.
Locul geometric al punctelor Fn
Figura 3.14.
reduce la un torsor minimal este o

.
ei R

.
A r0 de polul de reducere O
R MO

R M O sin M O sin
r0 , sau r0
R2 R

MC MO r R R (3.35)
:
Mx 0 z y Rx Rx
My z 0 x Ry Ry (3.36)
Mz y x 0 Rz Rz
6) :
Mx y Rz z Ry M y z Rx x Rz M z x Ry y Rx
(3.37)
Rx Ry Rz

36
 3.37 , unde
x, y ,z ut
de pe axa central
moment minim, cu K sau M C .
momentului minim
versorul rezultantei expresia:
R
M C M O CO R
R
:
MO R M x Rx M y Ry M z Rz
MC K (3.38)
R Rx2 R y2 Rz2
sau
MC K M O cos (3.39)
:
- momentul minim este un invariant,
rezultanta) ;
- momentul minim este nul, atunci M O R
reducându- în raport cu punctele axei centrale;
- invari rezultanta R ,
trinomul invariant M O R , momentul minim K , ;
- MO R 0 MO R MC MO ( r R ) ,
momentul rezultant este:
n
MO ri Fi r R (3.40)
i 1
Expresia (3.40 teorema momentelor (sau teorema lui
Varignon) :
cu punctele axei centrale, momentul rezulta

37
II

3.15).
z R
F1
Fi F1
A
Ai Fi
A1 R
MO Fn
r
Fn
O O y
An d

AC
x
(S) (S)

Figura 3.15. Figura 3.16.

În figura 3.16 este ilustrat un solid rigid

Torsorul de reducere în raport cu punctul A este format din vectorii :

n n
R Fi , respectiv M A (0 Fi ) (3.41)
i 1 i 1

În raport cu polul O, torsorul de reducere este format din vectorii :

n n
R Fi , respectiv M O (r Fi ) r R (3.42)
i 1 i 1
Trinomul invariant va avea expresia :
M O R (r R ) R 0 (3.43)

: R 0 ), atunci sistemul de

38
Problema nr. 3.4 :
3.17 [9] :
y
F2 = 500 N F1 = 600 N

3 A
4

0,1 m
x
0,2 m

0,3 m
F3 = 800 N
B
0,4 m

Figura 3.17

R: :

2 componentele triunghiului dreptunghic

(ipotenuza 5):

3
F3 :

39
 II

În figura 3.18
, situate într-un plan (P). Se alege un sistem de

: Fi Fi u zi 0.

z
F1 Fi+1
A1 Ai+1
R
A
Fn MO d O1
An
r B (P)
R
O AC y
ri
Ai-1
Ai Fi-1
x Fi (S)

Figura 3.18.

S , în raport cu polul O, la un torsor

0 R, M O
n
Rx Fix
i 1
n
Ry Fiy (3.44)
i 1
n
Rz Fiz 0
i 1
n
Mx yi Fiz zi Fiy 0
i 1
n
respectiv : M y zi Fix xi Fiz 0 (3.45)
i 1
n
Mz xi Fiy yi Fix
i 1

40
 vectorul rezultant R
, respectiv vectorul moment rezultant M O este

MO R 0,

punct O1 al axei centrale.

axei centrale devine :
z Ry z Rx M z x Ry y Rx
(3.46)
Rx Ry 0
:
z 0
(3.47)
M z x Ry y Rx 0

xOy Ox si Oy în punctele:
Mz Mz
A ,0,0 respectiv B 0, ,0 (3.48)
Ry Rx

Mz
d de polul de reducere.
R

- momentul rezultant este nul ( M O 0 ) O;

- R 0)
coplanare este echivalent cu un moment rezultant, având caracter de vector
liber;
-
( R 0 ), respectiv momentul rezultant este nul ( M O 0 ).

Problema nr. 3.5: S e determine

3.19.

Valorile numerice sunt:

F1 = 55 [N], F2 = 50 [N], F3 = 60 [N], F4 = 70 [N],
1 2 3 4 = 105°.

41
 Figura 3.19.

x y

42
 R Rx2 R y2

n
Mz xi Fiy yi Fix
i 1

III.10. Reducerea unui sistem de for

În figura 3.20 este ilustrat un

z
F1 K =MC

A1
oarecare u.
R C(xC, yC, zC)
rC
MO C1
forma O y
ri
reducere în raport cu un punct oarecare Ai
(S)
O este : R
F1
n n
x An Fi
AC
R Fi Fi u (3.49)
i 1 i 1
u' u
respectiv: ')
Figura 3.20.
n n n
MO ri Fi ri Fi u ri Fi u (3.50)
i 1 i 1 i 1
Pe ba 3.49 3.50 : MO R 0

43
 n n n n
ri Fi u r Fi u sau ri Fi r Fi u 0 (3.51)
i 1 i 1 i 1 i 1

vectorial sunt coliniari, deci:

n n
ri Fi r Fi u (3.52)
i 1 i 1

fiind un parametru scalar oarecare.

devine:
n
ri Fi
i 1
r n n
u sau r rC u (3.53)
Fi Fi
i 1 i 1
n
ri Fi
i 1
în care: rC n
si n
.
Fi Fi
i 1 i 1

unghi , -

r rC u (3.54)
3.53 3.54
prin care trec
-l compun.
Punctul fix C xC , yC , zC
:
n
ri Fi
rC i 1
n
(3.55)
Fi
i 1

Coordonatele punctului C ei vectoriale,

astfel :
n n n
xi Fi yi Fi zi Fi
xC i 1
; yC i 1
; zC i 1 (3.56)
n n n
Fi Fi Fi
i 1 i 1 i 1

: element intrinsec al sistemului

de

44
Problema nr. 3.6 :
ra 3.21 [9].
50 N

0,5 m z
z x x
0,5 m
x z
R
0,35 m
500 N
R
0,35 m y MO
y
200 N
300 N
a) b)
Figura 3.21

R : Expresii :

deci :

45
 III.11. Cazuri de reducere

- R 0, M O 0 : fiind în echilibru;
- R 0, M O 0 : ,
suportul acesteia fiind
- R 0, M O 0 : moment rezultant ;
- R 0, M O 0 , M O R 0 :
axa central într-un plan
MO
perpendicular pe M O d de polul O;
R
- R 0, M O 0 , MO R 0: sistemul de
fiind echivalent cu un
Aceasta
M O sin
d care se perpendicular
R
pe planul vectorilor R M O , în sensul dat de produsul vectorial R M O .

46
IV. Geometria maselor

IV
materiale

Gi mi g (4.1)
sau mi a
particulei.
g

2
la Ecuator ÷ 9,831 m/s2 la poli).
AC
z

C(xC, yC, zC)

rC
M1(m1) G Mi(mi)
ri
r1
Gi
G1
O y
rn Mn(mn)

Gn
x

Figura 4.1.
Într-

sistem de puncte materiale situat în interiorul acestei zone, se poate considera

4.1).

n n
G Gi mi g M g (4.2)
i 1 i 1

47
 n
unde: M mi Mi .
i 1

Gi , notat cu C centru de greutate

al sistemului de puncte materiale, p acestuia în raport cu un pol O fiind

n n n
ri Gi mi ri mi ri
i 1 i 1 i 1
rC n
sau rC n
(4.3)
M
Gi mi
i 1 i 1
4.3) introduce centrul
maselor unui sistem de puncte materiale.
Prin scalarizarea acestei expresii vectoriale u ajutorul
definesc coordonatele centrului maselor unui sistem de puncte
materiale:
n n n
mi xi mi yi mi zi
xC i 1
; yC i 1
; zC i 1
(4.4)
M M M

- pentru bare omoene:

n n n
xi li y i li z i li
i 1 i 1 i 1
xC n
yC n
zC n
li li li
i 1 i 1 i 1

n n n
xi Ai yi Ai zi Ai
i 1 i 1 i 1
xC n
yC n
zC n
Ai Ai Ai
i 1 i 1 i 1

n n n
xi Vi yi Vi zi Vi
i 1 i 1 i 1
xC n
yC n
zC n
Vi Vi Vi
i 1 i 1 i 1

48
 În figura 4.2 este reprezentat un solid rigid (din material nedeformabil)
Vi mi . S-a notat cu Ci centrul
ri în raport cu originea unui sistem

z
C1
rC Vi( mi)
dV(dm)
Ci
ri
ri
O y

x
Figura 4.2.
Presupunând rigidul format dintr-o mul n asemenea particule,
cu ajutorul ei:
n
ri mi
rC i 1
n
(4.5)
mi
i 1

Pentru determinarea p ei exacte

rigid, se trece la limit expresia (4.5), -se:
r dm
rC (4.6)
dm
Prin scalarizare de defin
a coordonatelor
x dm y dm z dm
xC ; yC ; zC (4.7)
dm dm dm
dm
În cazul corpurilor omogene, se definesc: V - densitate
dV
dm dm
; A - densitate ; l - densitate .
dA dl
: dm V dV A dA l dl .

49
 Deoarece constante,

r dV
rC - pentru volume omogene; (4.8)
dV

r dA
rC - 4.9)
dA

r dl
rC - pentru linii (bare) omogene. (4.10)
dl
R 4.8, 4.9, 4.10 sunt echivalente, fiecare dintre ele, cu câte trei
e definesc coordonatele centrului maselor,
astfel:
x dV y dV z dV
xC ; yC ; zC - volume omogene; (4.11)
dV dV dV

x dA y dA z dA
xC ; yC ; zC - omogene; (4.12)
dA dA dA

x dl y dl z dl
xC ; yC ; zC - linii (bare) omogene; (4.13)
dl dl dl

:
- sistemul de puncte mater

în acel centru de simetrie;

- -
subsisteme (S1), (S2 n 1, m2 n
1), (C2 n
:

- -un sistem (S1) din

care 2
:

50
- sistemul de coordonate ales,
i;

IV.2. Teoremele lui Guldin Pappus

Teoremele lui Guldin
O sup

are nu

y l
Teorema I :
yC C

planul curbei, dar pe care nu o

O x
produsul dintre lungimea arcului

de Figura 4.3.
(figura 4.3) :
(4.14)
unghi <2 :
(4.15)
în care unghiul

Teorema II : Volumul corpului A

y C
generat
plane în jurul unei axe din planul yC

O x
lungimea
cercu
(figura 4.4) :
(4.16) Figura 4.4.
<2 :
(4.17)
în care unghiul e

51
 IV.3. Momente statice. Teorema momentelor statice

sistem de « n » puncte materiale M i , de mase mi a

Oxyz sunt: xi ; yi ; zi , (
) moment de al sistemului de puncte materiale o
expresie de forma :
n
mi xin yip ziq (4.18)
i 1
unde n, p, q , valoarea n p q numindu-se
ordinul momentului. Pentru:
a) n p q 0 masa
n
sistemului: mi M;
i 1
b) n p q 1 , momentul este de ordinul I moment static:
n n n
mi xi ; mi yi ; mi zi (4.19)
i 1 i 1 i 1
c) n p q 2 , momentul este de ordinul II moment de

, momentul static al unui sistem de puncte materiale în

raport cu un plan, o sau un pol
planul, axa sau polul
considerat.
Astfel, e
n
S mi i - în cazul mediilor discontinue (4.20)
i 1

S dm - în cazul mediilor continue (4.21)

se disting:
a) Momente statice polare, - un pol:
n
mi ri M rC ;
SO i 1
(4.22)
r dm M rC .

:
b) Momente statice axiale
n n n
mi yi2 zi2 ; mi zi2 xi2 ; mi xi2 yi2 ;
Sx i 1 Sy i 1 Sz i 1
(4.23)
2 2 2 2 2 2
y z dm. z x dm. x y dm.

52
 c) Momente statice planare
n n n
mi zi ; mi xi ; mi yi ;
S xOy i 1 S yOz i 1 S zOx i 1
(4.24)
z dm. x dm. y dm.
Pornind de la
pentru un sistem de puncte materiale, respectiv pentru un solid ri :
n n n
mi xi M xC ; mi yi M yC ; mi zi M zC (4.25)
i 1 i 1 i 1

x dm M xC ; y dm M yC ; z dm M zC (4.26)
Aceste r 5 (4.26 teorema momentelor statice :
momentul static al unui sistem material în raport cu un plan sau o este
egal cu produsul di
planul sau
axa .S :
stemului

al unui sistem de puncte materiale

pu
sau polul considerat :
(4.27)
:
- planare :
(4.28)
- :

(4.29)
- :
(4.30)
- :
(4.31)

-un singur punct la

53
 :
-
nule doar atunci când siste

:
(4.32)
-

(4.33)
- ;

puse se
:
- ;
-
;
-
în raport cu axele centrale, ale tututor figurilor simple, care însumate
;
-
princip ;

IV.5. Probleme rezolvate

Pentru rezolvarea problemelor

de greutate :
a) alegerea formulei de calcul, :
forma corpului
Omogen
Mediu Neomogen Linii Volume
n n n n
ri m i ri l i ri A i ri V i
i 1 i 1 i 1 i 1
rC rC rC rC
Discontinuu n n n n
mi li Ai Vi
i 1 i 1 i 1 i 1

r dm r dl r dA r dV
Continuu rC rC rC rC
dm dl dA dV

54
b) alegerea în mod convenabil a sistemului
c) în cazul mediului discontinuu se împarte corpul în figuri geometrice
regulate
coordonatele centrului de greutate, masa, pre lungimea, aria sau

d) în cazul mediului continuu: se alege convenabil un element infinitesimal

Problema nr. 4.1 termine coordonatele

de forma y
unui arc de cerc (figura 4.5). R d

R: x
O C

xC
lungime au expresiile : Figura 4.5.
,
:

(4.13) :

Problema nr. 4.2 : Determinarea centrului de

y
Pentru determinarea coordonatei x a R d
centrulu (4.12),
astfel :
O C x

xC
în care :
, respectiv . Figura 4.6.

55
 :

Problema nr. 4.3

:

z R

O A
nule. r
Pentru determinarea coordonatei z a

dz
O A
centrului de

h
:
.

z
: O x
Figura 4.7.
(4.11) :

Problema nr. 4.4 :

pentru bara din figura 4.8 [9] :
y

150 mm

x
300 mm

Figura 4.8
56
R semicerc, 2

, respectiv:

Dar:

onatele centrului de greutate:

,
respectiv:

Problema nr. 4.5: ine coordonatele centrului de greutate

pentru din figura 4.9.
y 150
50
50
110

20

0 x
10 60
120

Figura 4.9

57
 urm torul tabel, astfel:

xC yC Sem
Fig Desen A [mm2] xC * A yC * A
[mm] [mm] n
1 60 55 13200 + 792000 726000

2 130 73,33 1650 + 214500 121001.10

3 50 60 2827.431 - 141371.55 169645.86

4 40 10 1200 - 48000 12000

TOTAL 10822,56 817128,45 665355,24

Problema nr. 4.6: determine coordonatele centrului de greutate

pentru volumul omogen din figura 4.10 [9]:

z
200 mm
400 mm

x y
Figura 4.10. Volum omogen

58
R :

xC yC zC
Fig Desen A [mm2] S xC * A yC * A zC * A
[mm] [mm] [mm]
1 87,5 0 200 70000 + 6125000 0 14000000

2 0 125 200 100000 + 0 12500000 20000000

3 0 216,66 66,66 10000 - 0 2166600 666600

TOTAL 160000 6125000 10333400 33333400

Problema nr. 4.7: Pentru corpul din figura 4.11 , se

.

z
30
30

O C x
30

y 45
90

Figura 4.11

R : Petru determinarea ariei cor (4.14) :

59
 Pentru calculul coordonatelor
:

Nr. Figura xi zi Ai xi* Ai zi* Ai

1
75 25 675 50625,000 16875,000
2
67,5 0 1350 91125,000 0,000
3
75 -25 675 50625,000 -16875,000
TOTAL : 2700 192375,000 0,000
xC = 71,250 yC = 0,000

Înlocuind valorile de
:

respectiv :

Problema nr 4.8 : Calculul momentului d

12), în care se
:

60
 b b

O O
y y
h

h
dA

z
dA
dz

z dy y z
a) b)
Figura 4.12

:
:

61
Problema nr. 4.9 : Calculul
u z
un cerc.
d
R:
r

13), y

d
O
astfel :
dA

:
Figura 4.13.

Problema nr. 4.10 : Calculul

o z
(figura 4.14).

R:
anterior, pentru calculul
y
D

scade cercul interior din cel O

:

Figura 4.14.

62
 :

Problema nr. 4.11

15.

y1 y
120

20
30

C 100
30 x

O1 x1
50
Figura 4.15.

1x1 y1
:

63
 În
central Cx :

64
V. Statica punctului material
V

Se consid n sistem de
concurente aracter de punctul de

acest caz, sistemul

n
R Fi
i 1
n punct material este liber atunci când poate ocupa

exclusiv
lui.
Pentru ca un trebuie ca sistemul

n
R Fi 0 (5.1)
i 1
(5.1) este echivalent :
n
Rx Fix 0
i 1
n
Ry Fiy 0 (5.2)
i 1
n
Rz Fiz 0
i 1

gradele de libertate (g.d.l.) parametrii

coordonate generalizate
sistem material în raport cu un sistem
.
Astfel, p sistem de
Oxyz este defini
(coordonatele sale carteziene x,y,z punctul material

Punctul în realitate, ce
punctul material fiind prin constrângeri
geometrice

rep r ile care restrâng libertatea de

.

65
 unul geometric naterializat prin
reducerea numarului fizic materializat prin
intro
a) b)

N T
M M
A A
R=G R=G

Figura 5.1.
Prin urmare, un punct material greu (
în punctul A (cel
, într-un punct oarecare M
este aspru.
In primul caz R G 0, punctul nu este în
echilibru. Pentru ca în echilibru, asupra sa trebuie
L (cazul b) eg R
sau .
punctul material devine mecanic
echivalent cu un punct material liber.
Ax
astfel:
L de
Astfel, c
este :
R L 0 (5.3)

Rx Lx 0
Ry Ly 0 (5.4)
Rz Lz 0
L se descompune
rezultând
componentele N si T
L N T (5.5)
unde : N - deplas punctului pe
, respectiv T - a de frecare de

66
alunecare
tangentei
Tmax], unde
Tmax N 0 . Coeficientul
coeficient de frecare de
alunecare (adimensional).
:T N la limita de alunecare,
respectiv iar T N sub limita de alunecare.

V.2. Echilibrul punctului mate

punct material M rezemat pe o N L

( ) f ( x, y, x) 0 ,
f L max

M
de frecare de alunecare .
P punctului în raport cu z
T Tmax
r
prin v :
r x i y j z k(5.6) x y R
În acest caz punctul material Figura 5.2

parametri scalari independenti.

n
: R Fi .
i 1
Prin aplicarea axiomei
L al N
T
Deoarece vectorul gradient car
M are expresia,
f f f
f i j k (5.7)
x y z

N f (5.8)
unde

67
 Pe baza celor prezentate anterior, e este :
R N T 0 sau : R f T 0 (5.9)
T N.
Notând unghiurile se pot scrie
T Tmax
tg respectiv tg (5.10)
N N
unde unghi de frecare
2.
0
Deoarece T Tmax tg tg .

L( R
normala la supraf .
Locul geometric al L
al rezultantei R
cu vîrful în punctul M, unghiul la vîrf 2 numit
con de frecare.

V.3. Echilibrul punctului

Î
acestuia echilibru acestuia
este ca rezultanta lo
Pentru rezolvarea problemelor de echilibru al punctului material se
:
- unctul material cele de
punctul material
- se alege în mod cât mai
-
- , determinându-se necunoscutele problemei.

68
 Problema nr. 5.1:
1, respectiv P2

y
y
P2 P1
P2 P1

G O x
G O x
P2 P1 G
P2 P1 G
a) b)
Figura 5.1

R
unghiurile

vectoriale pe axele Ox, respectiv Oy:

Pentru ca echilibrul trebuie ca sin 1 sin 1

,
, ,

69
VI. Statica solidului rigid

În realitate, în studiul echilibrului corpurilor, n

aceea de corp material

permit rezolvarea problemelor practice utilizând instrumentele mecanicii
teoretice.
Corpul material are cele trei dimensiuni

Un corp

bertate. Astfel, un
solid rigid poate fi considerat :
- ;
-
geometrice ;
: cu cel al
echilibrului punctului material.

:
- sau e active ;
-

mecan

VI.1

VI.1

(6.1)
unde m g

70
Newton- -
kilogram-
d:

Greutatea masa
acestuia.
-

Masa greutatea depinde de

altitudine.

VI.1

Când un corp
.

cum este ilustrat în figura 6.1.

N N
N N

F
G G G G

c) plan înclinat
Figura 6.1

VI.1 de tensiune din fir

6.2) care sunt egale în modul

71
 T
Suport

Fir

Corp
T
G
Figura 6.2

VI.1

N N NN NN N NN NN N NN N
G
G G F1F1FF1 1 F2 F2F2

G G GG FFfsfsFfsfs G G
G FFfsmax
FFfsmax
fsmaxfsmax G GG
G Ffsmax G GG G
FFfsmax
Ffsmax fsmax

a) repaus b) repaus c) repaus

Frecare cinet

G=N G=N
G=N F=F
F=F F=F
Ff = 0 F sN
F sN F sN

Figura 6.3

72
 lasare a
corpului.

-f

-f

numindu-se coeficient de frecare static, respectiv cinetic:

, (6.2)

Caracteristicile coeficientului de frecare ( ) la alunecare:

1. Coeficientul de frecare la aluneca i 1.
2. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de natura materialului din care
este confectionat corpul.
3. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de gradul de prelucrare al
suprafetelor aflate in contact.

VI.1

ke, între
x

(6.3)
k
deformatoare este apli

deformarea firului, dar în sens opus acesteia, astfel:

(6.4)

care în cazul sistemelor mecanice analizate apar resorturi.

VI.2. Echilibrul solidului rigid liber

Solidul rigid liber

Atunci când

73
 exclusiv de
asupra lui. z
Solidul rigid liber
g.d.l vz
vx y
x O vy
y
x
solid rigid liber
Fi (i 1 n) Figura 6.4
echilibru este ca, într-un punct arbitrar din
torsorul
R 0
(6.5)
MO 0
Si

solidului rigid liber:

n
Rx Fix 0
i 1
n
Ry Fiy 0
i 1
n
Rz Fiz 0
i 1
n (6.6)
Mx ( yi Fiz zi Fiy ) 0
i 1
n
My ( zi Fix xi Fiz ) 0
i 1
n
Mz ( xi Fiy yi Fix ) 0
i 1

În studiul staticii solidului rigid liber

probleme:
- are

-
det ar acestuia;
- se cunosc o parte din in
determinarea celorlalte necunoscute ale sistemului
ale ei de echilibru.

74
 Aceste probleme
care intervin în cazul unui sistem de
trei în cazul unui sistem plan
D ca fiind planul xOy atunci sistemul

Rx 0
Ry 0 (6.7)
Mz 0
sunt disponibile

VI.3.

P solid rigid depinde de:

active car
corpului; numite , existente independent

material, în cazul solidului rigid

ar
aspecte:
- unul geometric
- unul fizic

în general, pentru simplificarea m

punct teoretic de contact. La el se

- simpla rezemare într-un punct (reazemul simplu)

;
- sunt anulate 3 grade de libertate, fiind posibile
;
- : din cele trei grade de libertate

;
- :
re ;
-

75
 F1 z
z

WN Fn
Fi
M
Simbol - simbolizare necunoscutelor
My x

Ry Rx introduse
Reazemul vsimplu O z
z x vy
- echivalent WN
x

x Mz
R
z
z
Mz y mecanic: O 1
F1 - simbolizare x y
y
V H F1
Fn y
O z Fn
- simbolizare
- echivalent V
Rx z
z

MR R
Myz F1 x 2
x
z Fi - mecanic:
simbolizare O
V
z
y H
Rz L
H -Fiechivalent z
OH M x mecanic: Mz zL
L VM x M WW
Ry
My - -incastrare
echivalent V y
y
O
mecanic: H O V
O 3
x Rx Ry yy F spatiala M
L
y
Rx Wy
M i L y
x y
x x MH x
x L y
Mz Fn - incastrare V
Mx W plana
z - simbolizare H x 3
F1 O
Mz M Lz

În Rz L - echivalent z
H Mx mecanic:
L
Mz
L V W
M Ry V y
y O - incastrare O 6
y Fi spatiala H My
L

Rx My M
L
x
x
x L y
M z Fn - incastrare V
Mx W plana H x
O L
axioma liber
M z

- un sistem al (date);
- un sistem al introduse ca echivalent mecanic

arbitrar

- R, M0 ;
L
- t din vectorii L , M 0 .

R L 0
(6.8)
M 0 M 0L 0

76
 Rx ( Lx H ) 0
Ry ( Ly V ) 0
Rz ( Lz W ) 0
(6.9)
Mx M xL 0
My M yL 0
Mz M zL 0
: Acest tip de probleme sunt static determinate
necunoscutelor scalare ce intervin în rezolvare este:
- 6 pentru un rigid tridimensional solicitat de ;
- 3 pentru un rigid bidimensional solicitat de
planul
xOy,
scalare de echilibru se reduce la
Rx H 0
Ry V 0 (6.10)
M z M zL 0

VI.4. Echilibrul cu frecare al solidului rigid

S S S
F1 L L
L L
M O
N MO
Fp Fj Mp
O T Mr
ni O Mt O Rt
Mn
MO R MO Rn R
Figura 6.5

(S), simplu rezemat în O

Fj ( j 1 p) .
tactul
într-
teoretic de contact O

77
ni (i 1 n)
Fj ni
în raport cu punctul teoretic de contact O
exterioare R , M 0 i L , M 0L .

O
- Rn , Rt , M n , M t ;
- N ,T , M p , M r .

L R 0
(6.11)
M 0 M 0L 0
Acestea sunt echivalente cu ecua iile scalare:
Rn N
Rt T
(6.12)
Mn M p
Mt Mr

- componenta R n

componenta N .
Aceasta are
suprimate;
- componenta Rt corpul
alunecare
T a sistemului de
de frecare de alunecare;
- componenta M n a sistemul

pivotare Mp
;
- componenta M t

rostogolire
de componenta M r moment al
.

78
VI.4.1. Frecarea de alunecare

Aspectele teoretice legate de frecarea de alunecare au fost prezentate

în capitolul anterior.

Problema nr. 6.1: Pe un plan înclinat de unghi

corpul în sus, de-

6.6).
N Ff N
F1 F2
Gt Gt
Ff
Gn Gn
G G

a) b)
Figura 6.6

R: Cazul a): În figura 6.6

1
1.

Ox, respectiv Oy:

unde: , ,
,

79
Cazul b): În figura 6.6.b c
de-

Ox, respectiv Oy:

unde: , ,
, :

de mai sus

Rezolvâ

Problema nr. 6.2. y

l G
TA
punctul A, cu coeficientul de
A
frecare NA
în punctul B, cu coeficentul de
frecare
unghiul pe care-l face bara cu G NB
TB
(figura 6.7). x
B
Figura 6.7
R

în punctele de reazem : :
.
e
:

80
 :

punctele de contact :
, respectiv
:

-se :

Problema nr. 6.3. y

l
G
TA
vertical, în punctul A, cu
coeficientul de frecare A
NA
Q
cu coeficentul de frecare . Pe

(figura 6.8). NB
G
Se ce TB
unghiul pe care-l face scara cu x
B
Figura 6.8
deplasarea d

81
R

în punctele de reazem : :
).

ile de echilibru cu frecare la limita de alunecare, în

punctele de contact :
, respectiv
:

Di
:

-se :

82
VI.4.2. Frecarea de rostogolire

r r r
O F O F O F
G G G
ti A -N A A
ni
T T T Mr
N N N
N e
e
Figura 6.9.

-un moment rezistent numit

- F cazul
;
- M cazul
motoare.
r
aspru caracterizat d . Asupra lui
G
motoare F .
realitate contactul are
A. În baza

ni i 1 n ti
i 1 n
- N e de punctul A
e deoarece în caz contrar roata s-ar rostogoli la
F
- T
A.
Introducând în A N, se

- N T aplicate în A;
- Mr N e.

83
 F T 0
N G 0
(6.13)
Mr F r 0
T N

- F
orizonta T;
- greutatea G
A N;
- cupl F r
A rostogolire
Mr .
Deoarece echilibrul nu are loc decât pent F

Mr
echilibru se poate scrie:
Mr N e G e (6.14)
G
e
emax s (6.15)
. Expresia

Mr s N (6.16)
s
alunecare

Mr F r
s N T r N r (6.17)
s r.
F r Mr .

84
Problema nr. 6.4
y
proprie
(figura 6.10). Considerând

alunecare, cel de rostogolire , se O F

r G
pentru care roata este în echilibru T
static. A Mr x
N
R iile
vectoriale de echilibru sunt : Figura 6.10

la limita de alunecare,
:
, respectiv
:
- : ;
- : ;

Problema nr. 6.5

y
un moment
motor (figura 6.11). Considerând M
O
alunecare, cel de rostogolire , se r G F
T
momentului motor pentru a pune A Mr x
N
.
Figura 6.11

85
R :

iile de echilibru cu frecare la limita de alunecare,

:
, respectiv
:
- : ;
- : ;

Problema nr. 6.6

, asupra M0

moment motor (figura 6.12).

frecare la alunecare, cel de Mr

rostogolire A
unghiului al planului înclinat, se

echilibru. Figura 6.12

R a momentului motor

jos pe planul înclinat.

respectiv de rostogolire, :

86
 , respectiv

în sus pe planul înclinat, respectiv semnul

în jos pe planul înclinat.
:
- : ;
- : ;
Notându-se :
- :
- roata este în echilibru ;
- ;
- ;
- :
-
;
- ;
- r ;

87
VI.4.3. Frecarea de pivotare

F Mn
un fenomen fizic real manifestat printr-
un moment rezistent numit moment al R

Mp

- p
de pivotare. Asupra arborelui
N
care, în raport cu punctele axei de
simetrie se reduce la un torsor minimal d d
Rn , M n .

dT
r
R Mp
ni
i 1 n
alunecare t i i 1 n . Figura 6.13

din:
- N Rn a torsorului

- Mp Mn a

dA va
fi: dN p dA
unde: - p
Rn N
p ;
A R2 r 2
- dA : dA d d .

M n va
avea valoarea (considerând un coeficient de frecare de alunecare constant
în toate punctele de contact):

88
 dT dN p dA .

fi: dM p dT .

R 2
2 2 R3 r 3
Mp dM p p dA p d d p d d p 2
A A r 0
3
Înlocuind p
2 R3 r 3
Mp N (6.18)
3 R2 r 2
:
2 R3 r 3
k (6.19)
3 R2 r 2
Acest coeficient k
depinde atât de forma pivotului
d .
Mp k N .
Mn Mp.

Problema nr. 6.7:

Ri
Re
uniforme p cu car
Figura 6.14
R:

Re p p 2
P p A p r dr d Re2 Ri2 d Re Ri2
0 Ri 2 0 2

Re 2 p
M 2 p r dA 2 p r 2 dr d Re3 Ri3
0 Ri 3
2 2 P
M Re3 Ri3
3 Re2 Ri2
89
 4 P Re3 Ri3
M
3 Re2 Ri2

e, respectiv Ri
P

VI.4.4 2
n
fenomen fizic complex, caracterizat în 1
M0
O
r T
alunecare A
prezenta în continuare N
joc. Mr
(1) r R
introdus într- (2). Teoretic, Figura 6.15

generatoarei ce trece prin A. Pentru simplificare s-a considerat cazul unei

exterioare situat întegral în planul discului, având ca echivalent mecanic un

torsor format din:
- rezultanta R
;
- momentul rezultant M O O pe planul
MO
Mf . A, elementele mecanic echivalente sunt N , T
Mr . , )
considerat, sunt:
N R cos 0
T R sin 0
M r M O R r sin 0 (6.20)
T N
Mr s N

tg (6.21)

MO R r sin s N (6.22)
90
sau
s
MO R r sin cos (6.23)
r
1
sin cos
2 2
1 1
s
MO r R r,
2
1
s
: r
2
1
Coeficientul coeficien
seama atât de dimensiunea fusului (prin raza
r) cât s).
re din
Mf M O . Expresia lui va fi deci:
Mf r R (6.24)
R este
L
- L H2 V2
- L H2 V2 W2

- Mf r H2 V2 -
- Mf r H2 V2 W2 -
MO M f .
: -

Problema nr. 6.8 : a de 50 kg, suspendat de un

s 0,4 (figura

91
6.16.

s s

rf rf

P1 P1
P2 P2

R R
50 kg T 50 kg T 50 kg T

62,77 57,23 57,23 62,77

a) b) c)
Figura 6.16.

R:
G 50 kg 9,8 m / s 2 490 N .

T 490 N ,
P1

devenind P2 (figura 6.16.b).

s tan 1 s tan 1 0,4 21,8

d d
rf sin s sin 21,8 7,5 0,37 2,77 mm
2 2
ul
G 60 2,77 mm T 60 2,77 mm 0
60 2,77 mm 62,77
T G 490 537,43 N
60 2,77 mm 57,23

puntul P2 este:
G 60 2,77 mm T 60 2,77 mm 0

92
 60 2,77 mm 57,23
T G 490 446,75 N
60 2,77 mm 62,77

VI.4.5. Frecarea firelor

trecut peste un tambur (disc fix), fiind în contact cu acesta sub un unghi .
T1 , respectiv T2 , de

.
sensul acelor de ceasornic (figura
6.17.a), T2 T1 rs acelor
de ceasornic T1 T2 .

y
d
T + dT 2 dS
dF = dN
dN d
2
d
2 T
d
2
x
T1 T2

a) b)
Figura 6.17
În figura 6.17.a este ilustrat un

urea, de lungime (figura

6.17.b).
dF dN

valoarea tensiunii din curea dT .

Ox, respectiv Oy (figura 6.17.

93
 d d
Ox : T cos dN T dT cos 0
2 2
(6.25)
d d
Oy : dN T dT sin T sin 0
2 2
d
d d d
sin , cos 1 , iar produsul a doi
2 2 2
d
termeni cu valori infinitezimale dT
2

dN dT
(6.26)
dN T dT
dT
Eliminând dN d
T
T2 ( 0) T1 ( ) , se
T1 dT T
d , ln 1 T1 T2 e
T2 T 0 T2
unde: T1, T2 reprez

T1 nu depinde de diametrul tamburului, ci

de unghiul
T2 T1 e
pentru frecarea firelor.

T2
e e (6.27)
T1
Problema nr. 6.9 :
50 kg este suspendat prin intermediul unei curele P

50 kg
0,25 . Figura 6.18

94
R:
G 50 kg 9,8 m / s 2 490 N .
T1 T2 e
Baza logaritmului natural este e 2,718 .
/ 2 ).
T1 Pmax
T2 G.

Pmax G e 490 2,718 0,25 / 2 490 1,480 725 ,2 N

T1 G
T2 Pmin .

Pmin G/e 490 / 2,718 0,25 / 2 490 / 1,480 331,1 N

95
 VI.4.6. Rigiditatea firelor

În figura 6.19 s
R articulat cilindric
O, cu raza
fusului din r, B1 Mf R
coeficientul comp A
fiind . B O
2r A1
cablu care în realitate nu este
perfect flexibil acesta
e2 e1
.
Aceasta se manifest
în zonele AA1 si BB1 unde cablul se T2 T1
scripete, curbura acestuia
Figura 6.19
brusc cum ar fi posibil în cazul unei

Prin urmare, T1 , cablul se apropie

de a e1, dep rtându-se cu distanta e2 în zona unde
T2 .
în acest caz sunt:
(6.28)
expresia ei motoare :
(6.29)
Deoarece e1, e2, r sunt foarte mici, :
(6.30)
Se introduc : , respectiv :
Expresia de mai sus putând :
(6.31)
emelor de
Prin coeficientul k se

96
VI.5. Echilibrul solidului rigid

Pentru rezolvarea problemelor de echilibru în cazul solidului rigid,

deoarece
pentru echilibrul acestuia
ce
Pentru rezolvarea problemelor de echilibru al solidului rigid se
parcurg etape:
-

- se alege în mod convenabil un

-
- se ident ,
determinându-se necunoscutele problemei.

Problema 6.10 , având greutatea ,

tul B
(figura 6.20

NB B
B
y

G G
VA
A A x
HA
a) b)
Figura 6.20.

R : Artic , iar

(figura 6.20.b).

97
Problema nr. 6.11: Pentru grinda din figura 6.21
Exemplu numeric: P1 = 500 N, P2 = 200 N, P3
= 300 N.

P1 P3
45º B
A
2m 3m 2m
P2
a)

y
P1 P3
NA
45º B
A
HB x
2m 3m 2m
VB
P2
b)
Figura 6.21.

R
, iar în
, respectiv .

98
Deci:

99
VII. Echilibrul sistemelor de solide rigide

Pentru rezolvarea problemelor de echilibru a sistemelor de solide

rigide se pot utiliza metode
- ;
-
În cazul sistemelor de solide rigide
categorii e exterioare e
e care apar
între elementele sistemului

Pentru rezolvarea problemelor prin metoda , se

etape:
- corp în parte ca
torsorul de redu nul;
- se întocmesc schemele mecanice în care se

- se alege în mod convenabil corp în parte;

- echilibru pentru fiecare corp în parte;
- ,
determinându-se necunoscutele.

Problema nr. 7.1 : -un disc de greutate Q

având greutatea G. Discul este rezemat cu

punctul O cu discul
determine coeficientul

(figura 7.1).

100
 B NB B
C C
r r V0 V0
G H0 G
Q O Q O O H0
A A TA

Mr
NA

a) b) c)
Figura 7.1.

R:
T
rostogolire Mr ura
7.1.b).
0, respectiv V0, iar în punctul B
B (figura 7.1.c).

TA H 0 0
N A Q V0 0 H0 NB 0
- pentru disc: Mr H0 r 0 V0 G 0
TA NA l
G sin N B l cos 0
Mr s NA 2
1
NB G tg .
2

1
V0 G, H 0 NB G tg .
2
Înlocuind expresia lui V0
NA Q G
Înlocuind expresia lui H0

1
s Q G G tg r 0 sau s 1 G tg r
2 2 Q G

101
 1 1 G tg
G tg Q G sau
2 2 Q G
s

s r
VII.2. Teorema

Metoda igide libere

- gide ca un singur corp material;

- asupra sistemului de solide rigide

- ;
-

Problema nr. 7.2 :

P P y P P

VA NB
60º 60º
A B A B
HA x
a a a a
a) b)
Figura 7.2.

R: Pentru ca grin
, între b n trebuie

b 2 n 3,
.

102
 Pentru determinarea r or exterioare metoda

.
, respectiv , iar în punctul B
.

Înlocuind expresia lui :

103
Bibliografie:

[1] Mechanics Theory and Applications, Editura UT Press, ISBN: 978-606-

737-061-4, 433 pagini, 2015;
[ -
978-973-662-523-7, 544 pagini, 2012;
[3] Bratu, P.

.
1982, 447 pag;
Mecanica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, ISBN 973
35 0697 4, 450 pag;
[6] Itul, T., Haiduc, N. Mecanica, Editura UTPress, Cluj-Napoca, 2012,
ISBN 978 973 662 704 0, 308 pag;
[7] Pytel, A. Kiusalaas, J. Engineering Mechanics. Statics. Third Edition,
Cengage Learning, ISBN-13: 978-0-495-24469-1, ISBN-10: 0-495-24469-4,
USA, 2010, 601 pag;
[8] Hibbeler, R.C. Engineering Mechanics. Statics and Dynamics,
Fourteenth EDITION, Published by Pearson Prentice Hall, Pearson
Education, Inc., Hoboken, New Jersey 07030, ISBN-10: 0-13-391542-5,
ISBN-13: 978-0-13-391542-6, 2016, 1469 pag;
[9] Meriam, J.L., Kraige, L.G. Engineering Mechanics, Volume I, Statics,
Fifth Edition, John Wiley and Sons Inc., 2002, ISBN 0 471 40646 5,
517 pag;
[10] Darbyshire, A. Mechanical Engineering, Third Edition, Elsevier,
ISBN: 978-0-08-096577-2, USA, 2010, 422 pag;
[11] Bird, J.O., Ross, C.T.F. - Mechanical Engineering Principles, Second
Edition, Published by Routledge, 2012, ISBN: 9780415517850 (pbk)
ISBN: 9780203121146 (ebk), 313 pag;
[12] Huidu, T., Popa, A., Marin, C.
ISBN 973 - 8135 - 61
3, 2001, 162 pag;

104
[13] Beer, P.F., Johnston, E.R., Mazurek, D.F., Cornwell, Ph., J. Vector
Mechanics For Engineers. Statics and Dynamics, Tenth Edition, Published by
McGraw-Hill, ISBN 978 0 07 339813 6, 2013, 1397 pag;
-G, Curs d , Editura Bren
2002, ISBN 973 6480 94 1, 271 pag;

https://www.ct.upt.ro/users/ViorelUngureanu/Curs1_MC.pdf
http://www.c4s.utcluj.ro/Publicatii/Cursuri/Cursul%20nr%201.pdf
https://sites.google.com/site/mecanica1statica/

105