CUPRINS

CUVINTE-CHEIE.........................................................................................................................2
LISTA ABREVIERILOR.............................................................................................................3
LISTA FIGURILOR.....................................................................................................................4
LISTA TABELELOR....................................................................................................................5
INTRODUCERE...........................................................................................................................6
I. FORMAREA AUTOAPRECIERII LA COPII.......................................................................9
1.1. Autoaprecierea- ........................................................................................9

D
1.2. Rolul autoaprecierii în dezvoltarea copiilor........................................................................15
.............................................................21
................................................................24
1.5. ........................................................................41

.M
LIMBAJ........................................................................................................................................48
2.1. Repere metodologice..........................................................................................................48
2.2. Descrierea experimentului..................................................................................................49
III. PROGRAM PSIHOLOGOPEDIC PRIVIND FORMAREA AUTOAPRECIERII LA
....................................................................................56
ZA
3.1. Descrierea programului psihologopedic privind formarea autoaprecierii la copii cu
limbaj.........................................................................................................................56
3.2. rii experimentului de control........................64
.......72
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................75
ADNOTARE................................................................................................................................78
ANNOTATION...........................................................................................................................80
TE

ANEXE.........................................................................................................................................82
Anexa 1. ...............................................................................82
Anexa 2. Clas ...........................................................................85
Anexa 3. Concepte-cheie.......................................................................................................... 88
Anexa 4. .
Anexa 5. Chestionar de autoapreciere Index de autoapreciere ISE .
Anexa 6. Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine.........................................................................93
Anexa 7. . .
Anexa 8. .....................................................................98

1
 CUVINTE CHEIE
Cuvinte cheie: afirmare de sine, autoapreciere, stima de sine,
lie, nivel al autoaprecierii.

D
.M
ZA
TE

2
 LISTA ABREVIERILOR
1) DEX-
2) ISE- Indexul de autoapreciere

D
.M
ZA
TE

3
 LISTA FIGURILOR
F ........................................11
Figura1.2. Definirea conceptelor-cheie.........................................................................................16
Figura 2.1.Clasi ...................51
..................................................................52
.......................................................52
Figura 2.4. Analiza gender.............................................................................................................53
Figura 2.5.Analiza gender, %........................................................................................................53

D
...................................................................54
Figura 2.7. Analiza gender, nivelul autoaprecierii.........................................................................54
Figura 2.8. Nivelul confortului psihic............................................................................................57
Figura 2.9. Analiza gender, confort/disconfort psihic...................................................................57

Figura 3.3. Nivelul

.M ......................................68
...................................................................68
...............................................................69
ZA
TE

4
 LISTA TABELELOR
......................................................22
Tabelul 2.1.Punctajul acumulat de elevii la Chestionarul de autoapreciere Index de autoapreciere
ISE.................................................................................................................................................55
Tabelul 2.2. Punctajul acumulat de elevi la Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine......................56
Ta ....................................................................................................61
Tabelul 3.2. Programul de terapie a dislaliei.................................................................................65
Tabelul 3.3. Punctajul acumulat de elevii la Chestionarul de autoapreciere Index de autoapreciere

D
...................................................................................................67

.M
ZA
TE

5
 INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate.
-au manifestat nu numai în

neuropsihologie, psihofiziologie etc.

D
individualizate.

.M revenirea

e
birii se
ZA
lim

mentale, care-i
TE

simple, ca, spre exemplu, diferite forme de

dislalie, pro
comportamentale. Efectele ne
activitate, blocaje psihic

e limbaj.

6
 cercetarea specificului ale
i
autoaprecirii la colari în urma unui prog
obiective:

psiho

determinarea metodologiei de cercetare a autoaprecierii la

D
elaborarea si implementarea unui pro
elevii pentru formarea autoaprecierii adecvate;
analiza rezultatelor experimentale.
Suportul teoretico-

.M
i în domeniul
În ultimele decenii
u fost realizate studii privind

ea,
ZA
olu, P. , Verza, E.

metode teoretice- -
-

-
p
rezultatelor.
TE

La experiment au participat 27 de elevi ai clasei a II-a de la Liceul

-
-
chestionarul. Ne-
diferite: Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine precu ISE.
Valoarea tehnico-

-
7
 psihopedagogilor. Rezultatele tezei pot fi utilizate în continu

în trei capitole, întroducere, concluzii, bibl

ma ui
tezei.
În capitolul I. Formarea autoaprecierii la copii

e metode de formare a autoaprecierii. Sînt

D
comportament ale elev

Capitolul II.

.M
descrierea experimentul psihologopedic de formare a
limbaj. Acest experiment cuprinde trei faze.
Etapa de constatare
ZA
etapa a treia elevii au completat Indexul de autoapreciere ISE. În final a fost calculat punctajul

Indexul de autoapreciere ISE

-au ridicat nivelul de autoapreciere în
urma experimentului formativ.
Capitolul III. Program psihologopecdic privind formarea autoaprecierii la copii cu
TE

8
 I. FORMAREA AUTOAPRECIERII LA COPII
1.1. Autoaprecierea-
EX [17, p.54], autoaprecierea este abilitatea persoanei de
a-

înain
-

D
atitudinea de sine,

fig.1.1.).

1.
personal
.M ase
(vezi
ZA
structural
2.

autoaprecierea
3.

dinamic
4. perioada de formare;
TE

psihopatologic
5. individului;

6.

9
 James: 40, p.49].

[45, p.61].

D
-
-

ca integrita

Începutul obiec
.M
ZA
în grup - autoaprecierea
eul propriu

despre sine constituie periferia autoaprecierii, care

proprii. Astfel omul poate deveni mijloc de autoafirmare sau autorealizare (realizarea intereselor
TE

acestui concept, utilizându-

autoevaluare,
a de sine [21, p.138].

10
 rui el

include trei componente:

1. În primul rând, componentul cognitiv: reprezentare despre aptitudinile sale, aspect,

2. În al doilea rând,
autocritica, iubirea de sine (egoismul), autoînjosirea.

D
3. În al treilea rând, componentul de cond
simpatie, a-

Faptic psiholo
.M -
-
-
-
este o formare nu
ZA
-
-

de psihologie Larousse:

succesoral (ereditar) pentru marcarea domeniului în integritate atât pentru caracteristicile

TE

reglatoare [18, p.213].

un fel de monolog interior care întotdeauna este

11
 Din perspe

D
ci, din c

.M t real în calitate de
ZA
anumi

Analiza literaturii
30, 45, 46]:

la realizarea motivului ce
TE

drepturi, etc.;

lui .
12
 Afirmarea de sine este un comportament care permite exprimarea nevoilor individului,
-

1)
2)
3)
Î de grup, în

D
devin vizibile în contactele interpersonale. Dar fiecare elev face parte simultan din mai multe

p.184].

.M
ZA
încât preluarea versiunii sociale este rezultatul unor aproximari succesive, fiind întotdeauna

copil plapând pune în prim-

TE

Imaginea de sine
-
-

Stima de sine

]. S-a constatat ca o
13
 ca
autoevaluarea

.
.

i cu

D
Analizând

Figura 1.2

Conceptul de Eu
.M
Reprezentare de sine în sistemul de
dintr-un ansamblu de
al individului,
care sunt
c
uarea de sine, pe care le
ZA
activate prin anumite aspecte frapante ale mediului sau ale
comportamentului.

Autoevaluare
diferite tehnici de evaluare a individului de el
tehnici care pot fi subiective sau combinate se pot aplica la
orice stare, activitate sau comportament al individului.

Imaginea de sine
reprezentarea evaluarea pe care individul le face despre
el în diferite etape ale sale în diferite în
care el se .
TE

Autoatitudinea
a individului de un element al lumii
sociale, orientând conduita în sau a
acestui element

Stima de sine
de personalitate în raport cu valoarea pe care un individ o
atribuie persoanei sale. Este o stare pe care sau o induc
o fac varieze în .

Figura1.2. Definirea conceptelor-cheie

14
 -a construit despre
contribuie la

ideile privitor la propr

de a-
tiv

D
[35, p.82].
Prin urmare, autoaprecierea

.M
aceasta fiind baza de formare a conceptului de Eu [40, p.75].

1.2. Rolul autoaprecierii în dezvoltarea copiilor

6/7 - 10/1

debutul
ZA
încep
-

-
etc. este

numeroase hobby-uri.
-
TE

dé
personalitatea nu se impune ca în perioadele anterioare, prin crize de negativism,
-i place,

aje de care

[21, p.135].

15
 printr-

Personalitatea
[46, p.95].

D
benefic

.M .
ZA
Copiii îndemânatici,
desenului, matematicii, sportului, etc.,
status de

Copiii cu talente remarcabile, pun probleme deosebite.

Je
-
TE

etc.,

acestea.
Ad
cadru de manifestare,

16
 ve. Pozitive, ca: loialitatea,

negative de personalitate, ca: invidia, agresivitatea, rivalitatea, bârfirea, înfumurarea, etc [36,
p.45].

D
-ajutorarea, care nu
utor acordat de çei

- simt securitatea

mai bune.
.M
ZA
[44, p.213].
TE

17
 ambiant [46, p.78].

superior. De fapt, acum, se

climatul socioafectiv care se

D
personalitatea copilului [27, p.112].

.M
climat psihosocial problematic, poate genera conflicte,

interveni la timp, pentru a corecta eventualele abateri [35, p.109].

etc.
ZA
ocial.
Formarea unei imagini de sine pozitive

Autoaprecierea

pers
TE

celor din jur, care-

18
 asupra sist

D
-un comportament înhibat, alteori
printr-
-

Afir

.M
ZA
care o

Mai mult, imaginea de sine a individului uman este str

TE

cea care are de suferit este comunicarea care va antrena o lezare a sentimentului stimei de sine
[40, p.81].
Imagin

19
 într- -ul pozitiv, deoarece
-

ncurajând-

D
.M
Tabelul 1.1.

persoana nu are încredere în sine, nu

capacitatea de-
ZA
scuze;
incapacitatea de a accepta lauda; -
-

de a acorda încredere altora;

TE

întrebare, lipsa dogmatismului.

20
 Copiii agresivi

flictuali este

D
La elevii conflictuali, exagerat de

considerându-
persoanelor ma
.M -
-
ZA
-
ndu-se în sistema de oglinzi. Unii copii se

limitând mediul înconj

TE

Formarea autoaprecierii
trei aspecte:
Eul

sau , respectiv modul în care aceasta ima

Imaginea de sine nu corespunde întotdeauna cu imaginea

pe care cei -
21
 din perspectiva
aceasta judecata celuilalt. Aceasta apreciere sau opinie despre sine poate
sentimente pozitive sau negative
sociale a persoanei [30, p.85].
stimei de sine în ceea

prin strategii diferite. Se pare ca pentru stima de sine

este mai important cum te crezi decât în realitate [14, p.94].

D
În p stimei de sine sunt

cu stima
acest lucru, sunt

copilului
.M roguri.

elevul
ZA
40].
Grupul de egali. copiii contribuie în mod semnificativ la
copilului

pentru exprimentarea diferitelor roluri sociale,

oferind copilului a-
sociale ale copilului
TE

(auto)testare.
.P
copilului în complexul
angrenaj social. Pe de o parte, coala grupurilor de
.
Familia copil
Schimbarea centrului lumii sociale a copilului
nu elevului
22
 extrem de acestei perioade.
elevului conduce
uneori la conflicte deosebit de acute între elev
un anumit prag critic,

Comunitatea. Caracteristicile elevul au un impact major

D
studentul), exist

frecventate de student media, oamenii

etc..

sau mai mult

.M
Astfel la finele acestui capitol putem forma
elevului contemporan, cele trei

pentru dezvoltarea
ZA
autoaprecierii la elevi [12, p. 90]:
1) În primul rând, elevul

de probleme, Când va
meni lui, elevul nu va se
2) În al doilea rând, elevul ar trebui

3) O a încercarea de a echilibra punctele

TE

4) sugestie: nimic nu este mai util pentru a dezvolta încrederea în sine decât o prietenie
. Atunci când elevul

ltora. Iar
întâi el [31, p.164].
5) Elevul se simte bine atragând aten ia asupra lui. For ele proprii sunt considerate superioare
fa de ale altora i respinge tot ce considera limitare i constrângere. Ac iunile adultilor
23
 (parin i, rude, cunoscu i) sunt suspectate i supuse unor critici severe. Considera demodate

Uneori forma de afirmare nu este cea a supra

Elevul dore te ca a iunile sale sa fie cunoscute i apreciate de adul i. Indiferen a i lipsa de
considera ie sunt foarte dureroase pentru el. La fete dorin a de afirmare este mai accentuat decât
la baie i. Eleva poate fi preocupat de aspectul exterior (coafura, îmbrac minte, podoabe,
accesorii). Elevul refuz îmbr c mintea care uniformizeaz , fiind dornic de originalitate [44,
p.183].

D
6) Un alt mod de afirmare este limbajul. Elevii ador bog ia i originalitatea exprim rii,
redarea con inutului într-o forma atr gatoare. Le place de asemenea s - utilizeze anumite
expresii care le ofera o identitate. Sensul este cunoscut într-un grup restrâns pentru a stârni
curiozitatea celorlalti. Semn tura devine i ea un mod de afirmare. Scrisul este rapid i

.M
original. Unii înclin spre semnatura clar a numelui considerând c denot seriozitate,
responsabilitate, al ii se simt mai bine cu semnatur indescifrabil considerând ca a a sunt
mai misterio i [38,p. 45].
7) Gesturile sunt i ele un mijloc de afirmare. Uneori sunt exagerate în raport cu cuvintele
este aceea de a face grimase diferite î
e bunei cre teri au fost uitate. Unii elevi devin
ZA
ramân neobserva i. Spiritul de contradic ie este foarte
activ. Elevul ine la p -i apar ine. Cei retra i sunt cei care nu
vor s se expun eventualelor ironii. Elevul dore te în orice chip sa fac impresie, s fie luat
în seam , remarcat. Asta î adult. Judecata lui este radical i intransigent ,
nu admite concesii, de aceea aprecierile sale sunt de obicei subiective [14, p.188].
TE

- constituie unul dintre

-

indu-
-l

ca limbajul, car
eferente.

24
 descriptive, cu scopul de a stabili norme de dezvoltare. Primele studii e

-
-5 ani [11, p.58].

D
.M de a stimula permanent comunicarea între

prin
ZA
discutarea, confrunta

-
TE

blocaj [29, p.115].

lui cu ajutorul cuvântului, care este un simbol. Copilul

-

25
 i
-o

Limbajul
- [23, p.91].

independent de

D
subiectiv
anume.
uni:
,

p.57].

Sub aspect neuro-

,

.M scrierea
vorbirea
citirea.

mecanisme:
ascultarea; la
ZA
mecanisme centrale

etc.);
mecanisme periferice, responsabile de aspectele executive, legate de forma pe care o

limbajului oral, mecanismele periferice specifice

a) ferent acestuia (diafragma

TE

b) componenta generatoare: laringele;

c)

Astfel, fl

26
 cel articulator, în care, cu aportul limbii, al buzelo

r superiori,

D
expresiv- .M
limbaj nesemantic, comunicarea fiind un proces de transmitere a a mesajelor, între

-
ZA
-1000 de cuvinte l - 4000 de

complet
TE

- -
p.92].

27
 vant AP.

D
rio-
-

.M
omplexe ale unor agregate neuronale situate în întregul creier, care fac
ZA
emi cortical),

exprimat. Lezarea nivelului cortical -

TE

face numai prin canalele analizatorului tactil, sistem utilizat în special de orbi, ale analizatorului
kinestezic [18, p.55].
-

28
 Formarea c , de asemenea, progresele limbajului

D
Compunerile,

-IV, compunerile au

.M -a încep
e
ZA
de complexe ce se co

t -

scris- -a-
TE

cu timpul prin activitatea de predare-

a copilului.
dislalia bâlbâiala, disgrafia (alterare a
ümbajuluiscris), dilexia

29
 -
care sunt cauzele acestor

extern [15, p.84].

D
condu
-

al copilului, preo

.M -

se dezvolte normal,
ZA
[33, p.54].

de limbaj. Prin tulburare de limbaj toate abaterile de la limbajul normal,

TE

[13, p.7].

a) -

ment logopedic [3, p.11].

b)

30
 c) -psihice

întregul comportament uman, d

D
d) Necesitatea aplic

ut necesare

.M
realizarea, tratamentului logopedic [23, p.167].
ZA
irii pot produce o
TE

celor mici.

31
 dereglare

-au
produs [42, p.85].

lexico-
dezvoltare a vorbirii la -

D
.M r de limbaj.
E. Verza face urm toarea clasificare privind etiologia tulbur rilor de limbaj [43, p.55]:
1. Cauze prenatale: incompatibilitate de factor Rh, boli infec ioase i intoxica ii ale femeii
gravide, caren e nutri ionale, malforma ii fetale, traumatisme abdominale, oc psihic (cu efecte
ZA
insidioase asupra dezvolt rii psihofiziologice ale f tului),
2. Cauze perinatale: sarcini distocice, cu travaliu indelungat sau înso it de complica ii, asfixii
sau compresiuni produse de manevre obstetricale gre ite, anoxie cerebral provocat de
înf urarea cordonului ombilical în jurul gâtului copilului (circulara de cordon), hemoragii
cerebrale[42, p.117] .
3. Cauze postnatale:
organice -de natur central sau periferic ; malforma ii sau anomalii anatomice; disfunc ii
fiziologice; boli ale primei copil rii i afec iuni cronice marcante [41, p.118].
TE

func ionale -tulbur ri ale laturii impresive i expresive a limbajului; deficien e ale respira iei
sau fono-articula iei; insuficien e func ionale la nivelul sistemului nervos central, dificult i
în realizarea schemelor complexe verbo-motorii.
psiho-neurologice -mai frecvent întâlnite la cei cu

psihosociale -factori didactogeni, sociogeni, formarea unor deprinderi gre ite de pronun ie,
încurajarea în scop de divertisment a vorbirii infantile sau defectuoase a copilului, solicit ri
verbale exagerate ce intimideaz copilul, conflicte i traume psihice ce determin introvertire
32
 excesiv i pierderea interesului pentru comunicare, logofobie datorat reac iilor depreciative
ale anturajului, imita ii, metode gre ite de educa ie etc [42, p.204].
Elevii cu tu
-
are o valabilitate

D
De exemplu,

i ghicitorilor din manual [7, p.76].

.M
ZA
grafo-lexice

Copii cu tulb -grafice

TE

de a-

comunicarea, întârziind dezvolta

-

33
 Elevii cu -grafice - -l
-l

care-
idei, în vede

D
astfel de handicapuri întrucât se

fiind absolut necesar.

.M -
ZA
co -

comportamentului logopatului. Într-

TE

-
orale deranjeaz

baj, ceea ce deschide

cu cei din jur [7, p.78].

s - fiziologice care stau la

34
 Literatura de specialitate
a) (dislalia, rinolalia, disartria);
b) , tahilalia, bradilalia, aftongia,

c) );
d) -scris (dislexia-alexia, disgrafia-agrafia);

D
e) alalia)
f) ul electiv, retardul în a
vorbirii);
g)

acest
bradifazia)
În continuare voi

.M structiv-educative (vezi anexa 2).

ZA
A.
Dislalia
Atunci când tulburarea de

vorbirii ce conduc la imposibilitatea emiterii corecte a unui sunet (sau mai multe) vorbim de
TE

t la indivizi

nsuficiente a aparatului fonoarticulator,

-
ogopedice
35
 -l pot reda corect sub aspectul fonetic.
Rinolalia

orbim

D
-nazali,

.M
consoanele sunt afectate calitativ.

-faringele [23, p.14]

ZA
palatin care
TE

Disartria -
În disartrie nu este afectat nici
limbajul propriu-

impulsurilor nervoase de tip motrico- verval, responsabile de producerea sunetelor. Cu cât

36
 itatea vorbirii.

B.
Bâlbâiala
De
regula, bâlbâiala apare în perioada de dezvoltare a vorbirii, fiind

D
stresul intrarii copilului
-se în

.M etc.
ZA
medicam

Tahilalia -o vorbire prea

TE

gramaticale în

Bradilalia
printr-

cerebrale), vorbim de
37
 Aftongia este un

sprijinindu- 2,

D
C.
pazon potrivit

aceste caracteristici.
Afonia-disfonia f .M Defectul vocal este recunoscut ca fiind orice abatere de la
ZA
p.109].

s - pierderea ei. Poate avea cauze

TE

logopedice pentru restabilirea vocei [22, p.113].

-11 ani sau
-

38
 -se la lungimea lor din

ceea ce este foarte contraindicat) [22, p.134].

D. -scris
Disgrafia r erii corecte de copiii normali mintal,

re a scrierii ca mijloc de comunicare.

D
form

ortografice.

c
Dislexia r

.M -
ZA
Alexia

El
TE

ficit specific

Agrafia r

E.
Afazia e a vorbirii, în diferitele ei aspecte,

39
 La prima

onservate elemente
-

D
F.

.M
Murismul electiv mai este d iv
ZA
G. le

c
TE

Dislogia -
limbajului, provenind dintr-o dereglare a sistemului nervos central [13, p.75] (anexa 3).
Ecolalia r
Ecolalia poate fi un

copiii
[42 p. 206].

40
 Bradifazia r -o vorbire cu un ritm
i frecvent la ologofreni. Prognosticul bradifaziei

Autismul infantil este un sindrom manifestat prin ruperea de realitate a subiectului, prin

ctiv

D
vocile celor din jur. Copilul nu este

printr- .M -
ZA
ându-
prin gustare.

1
TE

procedeele specifice logopedice [9, p.88].

Dintre cele mai importante
re
Pentru producerea sunetelor
este nece
41
 pii, deoarece ea nu este suficient de

-
abdomi

pir .

D
2. Dezvoltarea auzului fonematic.
discrimi

li

pro
.M
realizeze un autocontrol permanent cu ajutorul auzului asupra tuturor emisiilor sale [13, p.90].
ZA
rilor fonoarticulatorii. Din acest punct de
nchiul,

activitatea aparatului fono-articulator [16, p.40]. Aceast

cor
TE

loc o încor -articulator, a limbii, a buzelor pe

42
 integrarea logopatului în colectiv devine anevo
personalitate determinate de handicapurile de limbaj este relativ mare. Cu cât tulburarea de

rilor de limbaj, psihoterapia [26, p.74].

Printre

D
p.71]:
: într-

.M
corectarea disgrafiilor), jocuri didactice interactive etc.[22, p.45];

-
-
um ar fi
ZA
în alalie, afazie, dizartrie, retard de limbaj etc.

a)
gului program corectiv-recuperator;
b)
TE

logopatului;
c)

-citit, frazare etc.) depind de tipul

p ce spre

43
 -
respective; de

-ar crede. La
vârst

D
- mparare, de generalizare, de
copiii nu- -

.M -
ZA
capacitatea lor de concentrare, ceea ce nu ar duce decât la obosirea sistemului lor nervos. De

joc p.55].

includ onomatopee imitative, astfel alese încâ

TE

as -l
-

jocuri pot fi d -8 ani. La începutul jocului

44
 intrare mai de demult în practica jocurilor spontane [23, p.45].

-
cerându-
-se astfel repro

D
jocuri
imitative

.M -
[16, p.81]. Cu toate aceste prilejuri est -se
-se cu lauda, copiii
ZA
jocul distractiv Deschide urechea bine care poate fi valorificat în

Cris
TE

-
el
- [26, p.71].

45
 structurile indicate.
Este vorba despre
de poezii. De exemplu, se pot folosi structuri precum: Cra
Sau Trei
Sau -n patru Sau

D
[23, p.74].

cârlig, cutie, copac .M

dezvoltarea auzului fonematic. Astfel, pot fi realiz
-un joc se pot folosi cuvinte de tipul
jocuri speciale pentru

pot folosi în jocurile respective chiar anumite cuvinte astfel încât schimbarea
-l

etc [25,
ZA
p.114].
Acestea sunt doar câteva dintre jocurile pe care cadrul didactic le poate folosi pentru

-backuri pentru
TE

imagini, fotografii [19, p.85].

nevoile speciale ale

46
 Astfel putem

rele:
-
-
implicate în vorbire.

D
-
-o serie de procedee cu character general.
-

.M
Începând cu cele mai simpl
ZA
TE

47
 DE
LIMBAJ
1.1.Repere metodologice
Cer :
2.
3. -
nevoie de un progr
- chestionarul. Ne-

D
Scala Autoaprecierii Imaginii de
Sine precu Indexul de autoapreciere ISE. La experiment au participat 27 de elevi ai clasei a
II- -9 ani.
. Am realizat un experiment asupra unei clase de elevi cu

.M
Experimentul realizat cuprinde trei etape:
1) Etapa de constatare
.
i care au nevoie de un program special de terapie
. La experiment au participat 27 de elevi ai clasei a II-a de la Liceul
ZA
Autoaprecierii Imaginii de
Sine. În etapa a treia elevii au completat Indexul de autoapreciere ISE. În final a fost

2) cu
3) Indexul de autoapreciere ISE
-au ridicat nivelul de autoapreciere
în urma experimentului formativ.
TE

Indexul de autoapreciere - ISE (Walter W. Hudson) are ca scop: cantificarea problemelor

lor privind autoaprecierea (vezi anexa 4). Autoaprecierea

ISE este realizat într-

problemele privind autoaprecie

48
 lvarea problemelor.
-7, 14, 15, 18, 21- 23,

Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine

seri -

D
e coloane, cu

.M 2.2.Descrierea experimentului
ZA
La experiment au participat 27 de elevi ai clasei a II-a de la liceul Alexandru Ioan Cuza,
.
limbaj (nu au ), 3 elevi au dislexie (tulburare la citit

(tulburare care afecte lburare ce

.1.) (anexa 4).

Nr.de elevi
TE

20

15

10 18
5
3 5
1
0
Dislexie Bîlbâiala Dislalia
de limbaj

Figura 2

49
 70%
60%
50%
40% 67%
30%

D
20%
18%
10% 11%
4%
0%
Dislexia Bîlbâiala Dislalia
limbaj

.M ri de limbaj
ZA
de limbaj
27%

limbaj
73%
TE

Figura 2.3
Conform datelor prezentate în figura 2.3

limbaj.

50
 12
12
10
8 6
5
6 4
4

D
2
0
Fete
4 5
12 6

Figura 2.4. Analiza gender

râ
Datele din figura 2.4

.M 75%
ZA
80%
70% 55%
60%
50% 45%
40%
25%
30%
20%
10%
0%
Fete
TE

Figura 2.5.Analiza gender, %

Figura 2.5

51
 -am p
mai întîi a fost aplicat chestionarul de autoapreciere Index de
autoapreciere ISE (anexa 5) .

16
16
14
12
8
10

D
8
6
2
4 1
2
0

Figura 2.6
Din figura 2.6. .M
Nivel înalt al autoaprecierii

nivel ridicat de autoapreciere.

mai un elev are un
ZA
44%
45%
40%
35%
30% 26%
25%
19%
20% Nivel înalt al autoaprecierii
TE

15% 11%
10%
5%
0%
Fete

Figura 2.7. Analiza gender, nivelul autoaprecierii

Figura 2.7

52
 Tabelul 2.1.Punctajul acumulat de elevii la Chestionarul de autoapreciere Index de
autoapreciere ISE
Nr. Punctaj Nr. Punctaj
limbaj limbaj
1. A. L. 11 1. C. A. 20
2. B. L. 10 2. D. D. 35

D
3. B. I. 15 3. F. D. 42
4. B. T. 20 4. F. D. 50
5. B. E. 18 5 G. O. 65
6. 48 6. 65
7.
8.
9.
10.
11.
12.
C. A.
C. A.
C. A.
D. E.
D. I.
D. I.
F. D.
.M 24
25
28
29
15
14
7.
8.
9.
G. S.
L. I.
S. D.
S. I.
52
45
48
ZA
13. F. T. 35
14. L. D. 10
15. M. V. 8
16. P. O. 12
17. R. S. 16
18. S. D. 22
Sursa:Elaborat de autor
TE

0-30 punc
30-70

elevi nu-
autoapreciere, nu-

sine, care, în mod reversib

53
 -lui (anexa
6).
Tabelul 2.2. Punctajul acumulat de elevi la Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine
Nr. Punctaj Nr. Punctaj
limbaj limbaj
1. A. L. 25 1. C. A. 45
2. B. L. 28 2. D. D. 24

D
3. B. I. 26 3. F. D. 16
4. B. T. 30 4. F. D. 10
5. B. E. 35 5 G. O. 38
6. 10 6. 20
7.
8.
9.
10.
11.
12.
C. A.
C. A.
C. A.
D. E.
D. I.
D. I.
F. D.
.M 40
45
36
42
46
28
7.
8.
9.
G. S.
L. I.
S. D.
S. I.
22
16
10
ZA
13. F. T. 32
14. L. D. 28
15. M. V. 30
16. P. O. 40
17. R. S. 45
18. S. D. 49
Sursa:Elaborat de autor
TE

0-24
ideal.
24-50

54
 70% 63%

60%
50%
40%
26%
30%
20%
8%

D
10% 3%

0%
limbaj limbaj
Confort psihic 63% 8%
Disconfort psihic

.M
Figura 2.8. Nivelul confortului psihic
Datele din figura 2.8.
3% 26%
ZA
program eficient de ta

73%
80%
54%
60%
46%
40% 27%

20%
TE

Confort psihic

0%
Disconfort psihic
Fete

Figura 2.9. Analiza gender, confort/disconfort psihic

Figura 2.9
confort psihic iar 27 % au un

cu un disconfort psihic.
55
 III. PROGRAM PSIHOLOGOPEDIC PRIVIND FORMAREA AUTOAPRECIERII LA

3.1. Descrierea programului psihologopedic privind formarea autoaprecierii la copii cu

Pentru a ridica nivelul autoaprecierii la elevii cu disconfort psihic ne-

aj.
Obiectivele acestui program sînt [8, p.20]:

D
Educa

.M : inspir expir;
ZA
i;
Consolidarea sunetelor corecta citit scris;
-grafic;

spectarea
regulilor ortoepice,
TE

formarea structurilor perceptiv-

culori;
dezvoltarea structurii gramaticale;

corectarea scris-cititului;

56
 elevilor cu dizabil
-
9].
-
-
atea de coordonare oculo-motorie, lateralitatea,

D
.M cu accent pe exersarea

omutare dintre cele trei categorii

ZA
p.49].

Bâlbâiala

. Este una dintre cele mai

Unul
TE

Obiectivul terapeutic al bîlbâielii .

metode (anexa 7):
a)
- -diafragmale;
-
- lungirea perioade
-

57
 -
[13, p.87].
b) prin:
1.
2.
3. succesiv, independent
4.

D
- a fost
diferite, a accentelor, a inte

d) Relaxarea controlul

e) Psihoterapia de familie-

oferit elevului
prozodice [41, p.45].
.M . Am realizat e

eliefarea elementelor
ZA
f) Am mai utilizat terapia prin joc prin intermediul anumitor roluri. La început, rolurile au fost

Co -au ajutat pe
-
TE

-scrisul cu metodele de predare

58
 Tabelul 3.1
Tulburarea de citire Tulburarea de scriere
Ritmul scrierii este prea lent, pentru
îndeplinirea unor sarcini în scris are nevoie
textelor:
mai ales pe cele

(exemplu: u-n, b-d, f-t ) sau pe cele cele de la citire;

D
(exemplu: f-v, s-z ); ocazionale);
C
pta la

schiloade;
.M
stânga) unele silabe, cuvinte scurte;

Scrie cuvinte legate sau chiar întreaga

-un cuvânt;
ZA
Este nesigur în utilizarea unor litere Sesparte incorect cuvintele în silabe;

cât este posibil;

plâns;
criere regulile gramaticale
TE

vedere gramatical (compuneri).

Sindel
În cazul
dislexia grave asupra
59
 de dislexie la nivel mondial [10, p.245].
arele metode:
1. Programul terapeutic Sindelar
-
-

D
m

se rinderilor de scris-citit [10, p.175].

2.
a)

.M
b) Asocieri (litere de tipar mari-litere de tipar mici, litere de tipar mari-
litere de tipar mici-
il,
ZA
c)
imagini.
d) -un text.
e)
f)
g) Da-
h)
i)
TE

j) Desparte în silabe.
k)
l) -
m) -

13, p.95].
n) Spune pe litere un cuvânt

60
 o)
de litere (gen rebus).
p) Orienta
spate etc)
q)

r) Identific -
inversarea silabelor

D
s)
-sti

t)

u)

v) .M în gând).

identifice dintre: PACCO, COCAP, COPAC, CAOCO, COACP )

ZA
3. Am realizat un set de jocuri pentru corectarea dislexiei: aceste jocuri sunt recomandate
copiilor din clasele I-IV care întampin dificult i în actul lexic i grafic.
a. Joc Memo litere
Scop: consolidarea literelor
Timp: 5-10 minute

perechi de litere.
TE

[13, p.58].
b. Identifica litera!
Scop: identificarea tacto-kinetica a literelor
Timp: 5-10 minute
Aplicatie:

-
identifice [2, p.28].
61
 a
-
pe spate.
c.
Scop: i vizual
Timp: 3-5 minute
Aplicatie: Pe o foaie sunt scrise cu caractere mari literele prezentate mai jos. Îi spunem
ân toare de litere i va avea un minut la dispozi ie s taie cu o linie

D
toate literele ex: Litera b din irul de litere [19, p.256].
bbdbbppd
dpbddppb
pddddbbb

.M
d. Moara de litere! are ca scop:
vocabularului
bbbdppdb

Copiii trebuie s alcatuiasc cuvinte simple din literele date:

T
A
C
ZA
S M
F O
L
TE

des sunt: E, I, A, C, T, R, U, N, L, O [16, p.35].

f. Jocul de rime -o...
-
cort... [29, p.75].

dislalia
ete , grupuri de sunete , silabe sau cuvinte )

62
 a) Terapia de ordin general
-
-dezvoltarea auzului fonematic
- orie
-
b)
c)
d)

D
e) cuvintelor
f) Exersarea în texte scurte, povestiri , poezii redate liber [12, p.71].
Tabelul 3.2. Programul de terapie a dislaliei

NR.
CRT.
1.
OBIECTIVE

corect sunetele

în cuvinte
.M - ex. de pronu

-
ZA
-
cuvântului;
-
2. -
corect sunetele r,
- ex. de
-
-
TE

negative,interogative;
- emului
corectat;
3. -
corect din punct -
de vedere - ;
gramatical

63
 4. -
corect sunetele r, -
corectat;
poezii, ghicitori, -
povestiri

-
cu material.

D
Exemple :

-
[22, p.45]

.M
3. Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot folosi jocuri de tipul : identificarea vocii

reportofon ,,Cu
ZA
[23, p.74]
diverse obiecte, copilul

4. Jocuri
câte ori aude printre cuvinte anu -o serie de

coloreze.
TE

3.2. rii experimentului de control

chestionarul de autoapreciere Index de autoapreciere ISE (anexa 8).

64
 -

Tabelul 3.3. Punctajul acumulat de elevii la Chestionarul de autoapreciere Index de

autoapreciere ISE
Nr. Punct Punct Nr. Puncta Punct
de limbaj aj aj de limbaj j aj
înaint înainte
e de ex. de ex. ex.

D
ex.
1. A. L. 11 10 1. C. A. 20 15
2. B. L. 10 8 2. D. D. 35 22
3. B. I. 15 10 3. F. D. 42 25
4.
5.
6.
7.
8.
9.
B. T.
B. E.
C. A.
C. A.
C. A.
D. E..
.M 20
18
48
24
25
28
15
15
25
20
20
22
4.
5
6.
7.
8.
9.
F. D.
G. O.
G. S.
L. I.
S. D.
S. I.
50
65
65
52
45
48
45
26
24
35
15
20
ZA
10. D. I. 29 20
11. D. I. 15 11
12. F. D. 14 10
13. F. T. 35 26
14. L. D. 10 8
15. M. V. 8 6
16. P. O. 12 10
TE

17. R. S. 16 8
18. S. D. 22 15
Sursa:Elaborat de autor
0-30
30-70

65
 100% 93%
90%
80%
70% 58%
60% autoaprecierii
50% 42%
Nivel înalt al
40% autoaprecierii

D
30%
20%
7%
10%
0%
Grupul experimental Grupul de control

demonstrat un
.M
ZA
2

25

10
TE

Rezultate înainte de experiment

17

0 5 10 15 20 25

Nivel înalt al autoaprecierii

Figura 3.2
Din figura 3.2. -a ameliorat foarte mult. Astfel înainte de experiment
xperimentul formativ 25 de elevi au un

66
 nivel înalt al auto
-

100% 93%
90%
80%
70% 63%
60% autoaprecierii

D
50% Nivel înalt al
37%
40% autoaprecierii
30%
20%
7%
10%
0%

.M
Înainte de experiment

Figura 3.3. Nivelul autoa

-
%
ZA
Logopatu
ci este privit în perspectiva edu

adecvate sarcinilor de activitate [10, p.189].

ple, ca, spre exemplu, diferite forme de
TE

dislalie, pro
comportamentale. Efectele ne

67
 pectiva

[28, p.69].

D
pe care deficien

de pers

de sine [29, p.65].

.M e limbaj se poate dezorganiza, iar în con
birii se
ZA
rfo

re
comportamentale, care-
TE

au [32, p.147].

complexe de a se manifesta cu ajutorul limbajului, de a fi

68
 de a-
auditoriului sau cititorului.

D
acestor copii.
În literatura de specialitate în mod repetat s-

de
.M -
ZA
-
TE

estetice.

cu semenii le aduc la

69
 mbaj bine

personalitate pozitive, cu comportament adecvat, dar cu defect de limbaj mai profund, care este

D
lectura. În clasa a II-a, receptarea mesajului

.M
- în mod dirijat -
ri dintr-
-un scurt text citit în gând; corelarea
imaginilor cu textul, lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte), la prima vedere,

, autor,

-
ZA
.
Pentru clasa a II- abilit - scris- ca forme de
fundamentale , unele sugerate de programa
, altele propuse de profesor. Ace numeroase manuale sau culegeri de

Cadrul didactic
ident
TE

analiza imaginilor aferente textului;

ident i relatarea unor întâmplari;
identificarea personajelor;

recitarea poeziilor;
povestirea unor texte citite.
Autoaprecierea are un rol important în elevul în sa
cadrele didactice dobândesc confirmarea aprecierilor lor în opinia elevilor, cu privire la
rezultatele constante;
70
 elevul rolul de subiect al pedagogice, de participant la propria sa formare;
de i atitudinea de propria
activitate;
îi pe elevi aprecieze rezultatele eforturile necesare pentru
atingerea obiectivelor stabilite [10, p.127].
Implicarea p în terapia de limbaj este cea mai important , contextul
familial este primul în care apare se dezvolt comunicarea. P sunt primi care asistã la
încerc rile de comunicare ale înainte de limbajului verbal, copilul mic

D
comunic prin mimic , plâns, gângurit - sunt cei care încurajeaz apreciaz pozitiv
efortul copilului de exprimare. Tot sunt primii care ofer copilului modelul verbal, în
primele luni de copilul s imite sunetele f cute de alte persoane, s repete silabe, s
combine dou silabe diferite sub form de joc verbal, s vocalizeze ca r spuns la vorbirea altei
persoane.
Putem

.Mr în corectarea tulbur rilor de limbaj este

implicarea familiei, terapia logopedic nu se rezum doar la lucrul cu copilul, ci implic
consilierea familiei. Dup fiecare
abilit verbale exersate în cabinet.
familia sfaturi în ceea ce
de

consolidarea
ZA
TE

71
 Limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii, el presupune transformarea elementelor

zolate) la structuri

D
La copii se disting trei categorii de tul

-motore de grade

.M
diferite. Pentru copiii alalici este caracteristic

grav.
ZA
upra

sexul masculin, compara

metodologie corectiv -
TE

d antrenat în

72
 v

D
ilor;

.M
ZA
-
-
realitate.
Analizând
c
.

interpersonale (nivel înalt de conflict, neîncredere în sine, agresivitate, timiditate) sînt legate de
TE

tru a-
- chestionarul. 66 %

73
 rii Index-ului de autoapreciere

-
autoapreciere, nu-

D
sine, care, în mod reversibil, infl

punctaj m

.M -am propus

-a ameliorat foarte mult. Astfel înainte de experiment 17 elevi aveau un nivel înalt al
autoaprecierii
ZA
-au

Astfel la finele pentru dezvoltarea

autoaprecierii la elevi :
1) În primul rând, elevul
elevul nu va se
2) În al doilea rând, elevul ar trebui
TE

3) O a încercarea de a echilibra punctele

4) Elevul se simte bine atragând aten ia asupra lui. For ele proprii sunt considerate superioare
fa de ale altora i respinge tot ce considera limitare i constrîngere.
5) Un alt mod de afirmare este limbajul. Elevii ador bog ia i originalitatea exprim rii,
redarea con inutului într-o forma atr gatoare.
ar trebuie s -
autoapreciere.
74
 BIBLIOGRAFIE
1. Abric,
2. ,

2011. 40 p.
3. Bodrug, O. Modele psihopedagogice de dezvoltare a limbajului la copiii cu R.D.P. Autoref.
tezei de dr. în psihologie. , 2001. 23 p.
4. Bolboceanu,

D
5. 1993. 352 p.
6. Bruce, - Napoca, Ed LOGOS 2004. 289 p.
7. Bucun, N., Nosatîi,

8. Bucun, N., Nosatîi,

9.
-255
.M
. Bazele defectologiei. 2004. 351 p.
2011, p. 75-81

deschidere spre
ZA
10. Burlea, G. -citit. Polirom, 2007. 262 p.
11. Callo,
12. Captari, V. - .
: Lumina, 1996. 94 p
13. Cucer, A. . :
Print-Caro, 2010. 110 p.
14. , 736 p.
15. Danii, A., Racu,
TE

Pedagogic, 2006. 208 p.

16. -cititului. Soc
2001. pp 1-2, 33-44.
17. Doron, . 453 p.
18. Golu,
19. Ionescu, ia, Cluj-Napoca, 2001.312 p.
20. Larousse sihologie 2006. 355 p.
21. Matthews,
2005. 289 p.
75
 22. Mititiuc, I. Probleme psihopedagogice la co
1996. 292 p.
23.
276 p.
24. Nastas, A, Banari, L, Carpenco,
1984.362 p.
25. Nosatîi,

D
26. Ol , V., Logopedia. Perspectiva d . 411 p.
27. .; Tutunaru, R. . :
Eurostampa, 2009. 232 p.
28. , vol. I. 264 p.
29. Popovici, D.V. Elevii

30. Racu, A, Verza, E. F., Racu,

2012. 316 p.
31. Racu, A., Danii,
.M
32. Racu, A., Popovici, D.V, Danii,
-P ,
ZA
33. Racu, A., Popovici, D.V., Danii, , -
e.
34. Racu, A., Verza, F.E., Danii,
254 p.
35. Radu,
255 p.
36. Robbins, ., Puterea aprecierii. : Ed. AMSTA Publishng, 2007. 312p.
37. Sima, I. . Sibiu: Alma Mater, 2008. 431 p.
TE

38. .; . . : ru
, 1994. 224 p.
39. Stoica, . : .
297 p.
40. , : M. E. C., 2005. 249 p.
41. Verza, E. Dislalia i terapia ei. Bucure ti: E.D.P. 1997. 256 p.
42. Verza, E. Tratat de logopedie. Bucure ti: Ed. Pro Humanitate, II.2009. 352 p.
43. Verza, E. : , 1982. 104 p.
44. Zlate, M. , Golu, P. , Verza, : E. D. P, R. A, 1995. 355 p.
76
 45. Zlate,
46. Zlate, : Ed, Polirom, 2001. 256 p.
47. Zlate, ., Psihologie : Trei, 2004. 416 p.
48.
49.
50. -
51.

D
462.
52.
- 89.
53.

.M
234
54. Bandura A. Self-efficacy: Toward a Unifying Theory of Behavioral Change, Psychological
Review 1977, Vol. 84, No. 2, p. 191-215
55. Bandura A. Cultivate Self-Efficacy for Personal and Organizational Effectiveness, and
Handbook of principles of organization behavoir. New York: Wiley, 2009. p. 179-200
56. Handy Ch. The Hungry Spirit: Beyond Capitalism - A Quest for Purpose in the Modern
ZA
World. Broadway Books, 1999. 267 p.
57. Handbook of principles of organizational behavior, Indispensable Knowledge for Evidence-
Based Management. Second Edition, Wiley, 2000. 651 p.
58. Huteau M. Manuel de psychologie differentielle. Paris: Dunod, 1995. 294 p.
59. Lewin K., Dembo T., Festinger L., Sears P. Level of Aspiration // Personality and the
Behavior Disorders. Vol. I. / J.Mcv Hunt (ed.). N.Y.; Oxford, 1944. p. 333-378
TE

77
 ADNOTARE
i prenumele autorului:
Titlul tezei:
master în Psihopedagogie
Localitatea:
20__
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie din 59 de titluri, 72 pagini de
5 tabele, 6 diagrame.

D
Cuvinte cheie:
aprecierii.
Obiectul studiului nostru
limbaj.

i .M baj.
analiza fundamentelor teoretice ale

autoaprecirii la colari în urma unui program de terapie a

obiective:
psihologopedic de eficientizare a
ZA
determinarea metodologiei de cercetare a autoaprecierii la

elaborarea si implementarea unui prog

elevii pentru formarea autoaprecierii adecvate;
analiza rezultatelor experimentale.
TE

Suportul teoretico- În ultimele decenii

în domeniul u fost realizate studii privind
Abric J., ,
Bodrug O., Bolboceanu A., , Bruce W., Bucun N., Nosatîi A., ., Burlea,
G., Callo, T., Cucer, A., , C., Danii, A., Racu, A., Donciu, S., Golu ,P., Ionescu, M. , Radu
I., Matthews G., Mititiuc, I., ., Nastas, A, Banari, L, Carpenco,
I., , Robbins, , M. , Golu, P. , Verza, E.
Valoarea tehnico-

78
 - colar. Rezultatele tezei pot fi utilizate în

D
.M
ZA
TE

79
 ANNOTATION
Name of author:
Title: Formation of self-esteem in children with speech disorders.
Requested scientific degree: Master thesis in Psychology
District:
Year perfecting thesis: 20__
Thesis structure: introduction, three chapters, bibliography of 59 titles, 72 basic text pages, 5
tables, 6 diagrams.

D
Keywords: assessment, self-awareness, acknowledgment of self, self-esteem, self-sintered,
-esteem.
Our study is to analyze the specificity of self-esteem in children with speech disorders.
The research issue is to elucidate aspects of teaching self-esteem training to students faced with
speech disorders.

.M
Research purposes in analyzing the theoretical foundations of self-esteem training to students
with speech disorders and experimental validation of a pedagogical model to streamline the
training autoaprecirii to school following a therapy program deficiencies language .
To achieve this goal the following objectives are proposed:
theoretical analysis of the concept of self-esteem
ZA
determine the importance of self-esteem in students' development
determine effective strategies for student self-esteem
study and analysis of pedagogical investigations on language disorders
analysis of consequences on personality disorders language students
psychological and pedagogical research profile of schoolchildren;
determining the methodology of forming self-esteem in students
level of self-assessment test at the beginning of the experiment
organizing and conducting educational experiment;
TE

presentation of results.
Support theoretical and methodological scientific thesis. In recent decades numerous studies
have been made in the field of language and speech therapy, studies have been conducted on
students' personality and self-esteem of pupils by: abric J., M. Balanescu, Bodrug O., A.

conquest, A., Cucos, C., danii, A., Racu, A., Donciu, S., Golu, P., Ionescu, M., I. Radu, G.
V.

80
 Technical value of the work: methodological recommendations for therapy of speech disorders
and self-esteem training to students with speech disorders can be transmitted peers', teaching
colleagues didactice- school education. Thesis results can be further used in the therapy sessions
of speech disorders.

D
.M
ZA
TE

81
 Anexa 1.

1 an
Î i recunoa te numele;
Poate urma direc ii simple înso ite de gesture (ex: pa);
Vorbe te 1 sau dou cuvinte;
Amestec cuvinte cu sunete de jargon;
Folose te gesturi de comunicare (arat ).

D
2 ani
Folose te 200-300 de cuvinte;
Nume te obiectele comune;
Folose te enun uri de 2 sau mai multe cuvinte;

3 ani
întotdeauna corect;

.M
Face propozi ii mici folosind pronume, verbe sau forme de plural, chiar dac

Urmeaz direc ii verbale f r s fie ajutat de gesture.

Folose te 900-1000 cuvinte;

Face enun uri cu 3-4 cuvinte, structuri simple, cu subiect i predicat;
nu
ZA
Urmeaza indica ii în doi pa i;
Repet enunturi de 5-7 silabe;
Vorbirea îi este de obicei înteleas de membrii familiei.
4 ani
Folose te 1500-1600 cuvinte;
Poveste te istorioare i întîmpl ri din trecutul recent;
In elege majoritatea întreb rilor din mediu apropiat;
TE

Folose te conjunc ii (dac , îns , pentru c );

Vorbirea îi este de obicei în eleas de str ini.
5 ani
Folose te 2100-2300 cuvinte;
Discut despre ce simte;
În elege cea mai mare parte a prepozi iilor (deasupra, dedesupt, c tre, dincolo de etc) i
de timp (înainte, dup , pân când);
Urmeaz indica ii în trei pa i;
I i scrie numele.
82
 6 ani
Define te cuvintele prin func ie i attribute;
Utilizeaz enun uri complexe formulare corect i variat;
r ile de vorbire (verbe, substantive, adverbe, adjective,
conjunc ii, prepozi ii);
În elege asocia ii de litere i sunete în citire.
8 ani
Cite te c r i mici i simple din pl cere;

D
Se distreaz la glume;
Verbalizeaz idei i probleme în mod adecvat;
In elege cereri adresate indirect ("E cald" îl face s înteleag s deschid fereastra);

Dezvoltarea nonverbal
1 an
St singur;
.M
Reproduce sunetele vorbirii la fel ca un adult.

Face primii pa i cu suport;

Folose
Da drumul la obiecte inten ionat;
ZA
Caut obiectul acolo unde l-a lasat ultima oar .
2 ani

Îi place
TE

3 ani

4 ani
Merge
Sare într-un picior;

83
 Categorizeaz obiecte familiare.
5 ani

a
D

D
-întreg.
6 ani

8 ani
.M
Îi plac jocurile competitive.
re;
ZA
Poate pune un obiect în mai multe categorii.
TE

84
 Anexa 2.

- dislalia,
- rinolalia,
- disartria.

- bâlbâiala,

D
- logonevroza,
- tahilalia,
- bradilalia,
- aftongia,
-

- afonia,
- disfonia,
- fonastenia,
.M
- tumultus sermonis.
ZA
- pseudofonoastenia,
-
-scris:
- alexia,
- dislexia,
- agrafia,
- disgrafia,
- disortografia.
TE

- alalia,
- afazia.

- mutism psihogen (care poate fi electiv sau voluntar),

-
- Kanner,
-
85
 - dislogia,
- ecolalia,
- jargonofazia,
- bradifazia.

1) Criteriul anatomo-fiziologic:
-

D
-
-
2) Criteriul structurii lingvistice afectate:
- -fonematice,
-

-
.M -gramaticale,

- perioada de dezvoltare a vorbirii (2-6 ani),

-
4) Criteriul psihologic:
ZA
-
-
5) Criteriul simptomatologic
6) Criteriul etiologic:
A) - (prenatale, în timpul sarcinii):
-
-
- incompatibilitatea factorului RH,
TE

-
-
-

B) - (perinatale):
-
-
- diferite traume fizice, cum ar fi lovirea capului de oasele pelviene, accidente mecanice.

86
 C) -
a) cauze organice mecanice

l s.a. pot

b) -

D
c) cauze psiho-neurologice
-

-
.M
d) cauze psiho-sociale:

- slaba stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie;

- încurajarea copilului mic în folosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzamentul
ZA
-
-
TE

87
 Anexa 3
CONCEPTE-CHEIE
1) Alailia-

2) Afazia- incapacitatea
3) Aftongia-

4) -

D
articularea unor cuvinte.
5) Bradilalia-
oligofrenie.
6) Dislalia-

7) Dizartria-

8) -
.M
ZA
9) Rinolalia- (

10) Tahilalia-

11) Tulburare de limbaj-

TE

imposibilitatea

12) - orice abatere de la normele prestabilite ale bazei de articulare.

13) -
mimi
14) -citit-
deprinderilor de scris-citit, cunoscute sub denumirea de alexie-
te dislexie- -
88
 -
la nivelul sistemului nervos central, a deficientelorspatio-

ntagme, defonnari de

de scris-
15) = distorsiuni ale

D
.M
ZA
TE

89
 Anexa 4.

1. Testarea vorbirii independente sune , la mijloc, final)

A AC CAPAC MAMA
O OS FASOLE RADIO

D
U USA LUP LEU
E ELEFANT FETE SASE
I INEL PISICA ARDEI
A CAMASA MAZARE PAPUSA
P
B
M
F
V
T
PUSCA
BALON
MASA
FATA
VAPOR
TOBA
.M LOPATA
SOBA
LAMPA
COFA
TAVA
PALTON
DOP
PORUMB
SALAM
CARTOF
MORCOV
CAIET
ZA
D DULAP LADA POD
N NAS BANCA SAPUN
S SAPA FUSTA PAS
Z ZAPADA BUZUNAR AUTOBUZ
S SAPCA PESTE COCOS
J JUG COJOC PATINAJ
L LACAT FULAR CAL
R ROATA CARTE TOPOR
TE

T TAP CUTIT COTET

C CASA VACA SAC
G GALEATA LINGURA STEAG
H HAINA PAHAR SAH
CE CERC SECERA ZECE
CI CIRESE CACIULA PAPUCI
GE GENE DEGET MINGE
GI GIMNASTICA ARGINTIU COVRIGI
CHE CHEIE PACHET URECHE
90
 CHI CHIBRIT ROCHIE RIDICHI
GHE GHEM LIGHEAN -
GHI GHIOCEI UNGHIE TRIUNGHI
2. Testarea vorbirii reflectate

A. Apa, copac, sa-

B. Ba -
D. Da de, du, do, di- -

D
E. -
F. Fa, fe, fi, fo, fu, - face cafea.
I. -
M. -
N.
O

S.
-
P. Pa, pe, po, pi, pu- Pa
.M -

T. Ta , te, ti, to, tu, telefon, sertar, soldat-

U -
-
- copilul a pus perna pe pat.
ZA
V. Va ve, vi, vo , vu, vulpe, avion, elev-
TE

91
 Anexa 5
Chestionar de autoapreciere Index de autoapreciere - ISE

1- -foarte rar; 3- -uneori; 5-deseori; 6-aproape întotdeauna; 7-

întotdeauna.
amenii m- -ar agrea.

D
11. ___Sunt o pe
.M
ZA
.
-o.
18. ___Oamenii se simt bine în compania mea.
TE

24. ___Mi-
25. ___Prietenii mei vorbesc elogios despre mine.

92
 Anexa 6.
Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine
Aceas
negative ale Eu-
în care se vede fiecare.
Instructaj:

D
fiu",

Notare:

.M
totale se face suma punctelor.
bele coloane nu au primit nici un semn. Daca un

Autoaprecierea imaginii de sine

Cum sunt in prezent Itemi Cum as dori sa fiu
ZA
Emotiv
Impresionabil
Plin de umor
Independent
Prietenos
Ambitios
Interesant
TE

Cinstit
Atragator
Rezervat
Entuziast
Sensibil
Demn de încredere
Inteligent
Comod
Vesel

93
 Invidios
Energic
Politicos
Linistit
Iscusit
Sigur
Maleabil
Interiorizat

D
Fragil
Sincer
Relaxat
Puternic

.M
Cinic
Impulsiv
Apatic
ZA
TE

94
 Anexa 7.

ale

- inspir nazal expir nazal

- inspir nazal expir oral
- inspir nazal oprire- expir prelung
- inspir nazal scurt expir în 3 timpi
-

D
- stinge lumînarea ;
- mirosim florile ;
- mirosim parfumul;

-
-
-
-
-
Concurs: cine po

.M nspir
ZA
-articulator

Ex. pentru maxilare :-coborârea mai ridicarea maxilarelor;

-max. înainte înapoi ;
-
Ex. pentru buze stânga obraji :-
-sugerea obrajilor ;
-umflarea obrajilor
TE

-tuguirea buzelor ;
-întinderea buzelor ( zâmbetul );
-rotunjirea buzelor;
- alternativ rotunjirea a întinderea buzelor ;
- tuguirea buzelor pentru fluierat ;
- aburirea oglinzii ;
-vibrarea buzelor ;

-
-
95
 - - -
Gimnastica velo-
-
-
-

2-3 ori, imaginându-

tensiunea se e

D
-l încordat timp de 7- - - -25 de

-
.M- -

-
ZA
- le cu capul. Nu
- -

-
-

-3 ori, pe
TE

-
7- - aerului.

- cu

96
 coapselor se destind.

vârful degetel
- -
repeat ciclul încordare/relaxare pentru ori.
-

D
picioarelor.

.M
Joc cu onomatopee: cum face lupul, cum face m

Imitarea b
ZA
r de pe ABC-ul interactiv

6. Silabisirea cuvintelor din propozitii

- -ie- -ie- - - - -
2.
3. Cuvântul "scafandrii" se desparte în silabe astfel : a) sca-fan-drii b) scaf-an-drii c) sca-fan-dri-i d) scaf-
TE

and-rii e) sca-fand-rii
4. Cum se scrie corect : a) ghicitoare b) gicitoare c) ghecitoare d) ghicitorie e) ghicetoare

97
 Anexa 8
a limbajului

limbajului.
1. Prob
Subproba nr. 1: Stabilirea asem narilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini
ale unor obiecte
1.

D
2.
3. o
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
copilului
.M
ZA
mare, în timp ce aceast

Subproba nr. 2: Completarea de lacune într-un text

Material: Exemplu de text:
. Jana

cântecele f ri).
TE

.
sperie de zgo
iar hainele lor erau

-
completat. Se va câ

98
 Material: Se pot folosi diferite serii de cifre.

imediat ce eu le-
-
subiectulu coeficientul 2,
pentru seria a II- -

D
seria a IV- - oeficientul 6.
Subproba nr. 4: Denumirea unor materiale

ferestrele?;

.M
1. cald-..(frig sau rece) 2. uscat- ..(ud sau umed) 3. frumos-
-..(murdar); 6. mare- -
-
-.(trist,
ZA
indispus, nefericit)
xacte.
Subproba nr. 6: Denumirea a 10 culori

albastru
TE

corecte.
99
 copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.

PROBA Coef coresp varstelor

3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12

D
II. Lacune 2 3 4 6 8
III. Cifre 3 3 4 5 5
IV. Materii 3 4 5 6 6
V. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8

2. P
VI. Culori
VII. Verbe
TOTAL
.M 2
4
22
3
6
29 37
4
8
47
6
9
8
11
58
ZA
- ce este un scaun?
-
- ce este un cal?
-
-
-
-
- ce este ploaia?
TE

- ce este mama?
-
Î

3) Prob
Scop :
Materiale necesare :
-
-
100
 -
- categoria D de c
Tehnica de lucru :

Instructaj :

Notare : ul de expunere. Se va acorda o

D
1.
2.
3.

4) Proba vorbiri independente:

pr
.M
- -
ZA
culori - recitare - povestire
5) Proba vorbirii reflectate în

A. Apa, copac, sa-

- on
-
-
TE

-
P. Pa, pe, po, pi, pu- - copilul a pus perna pe pat.
B. Ba, be, bi, bo, bu, ba -
-

101