Manual MindMiA4

Manual de utilizare
CUPRINS
1. Introducere ....................................................................................................................................... 8
2. Scopul testului .................................................................................................................................. 9
2.1. Cum pot fi utilizate rapoartele MindMiTM ..................................................................................... 9
2.2. Domenii de utilizare posibile ...................................................................................................... 10
3. Descrierea sistemului de evaluare ............................................................................................... 10
3.1. Ce este sistemul MindMiTM? ....................................................................................................... 10
3.2. Repere ştiinţifice - sumar ............................................................................................................ 11
3.3. Caracteristici ale sistemului MindMiTM ....................................................................................... 14
3.4. Componentele sistemului MindMiTM .......................................................................................... 14
3.5. Ce evaluează sistemul? ............................................................................................................... 15
3.5.1. Raportul de personalitate ..................................................................................................... 15
3.5.2. Raportul potențialului aptitudinal ......................................................................................... 16
3.5.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive .......................................................................... 16
3.5.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale ....................................................................... 16
3.5.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici ............................................................................. 16
3.5.6. Raportul compatibilității interpersonale ................................................................................ 17
3.5.7. Raportul compatibilității de grup .......................................................................................... 17
4. Menţionarea grupului sau grupurilor pentru care este realizat testul .................................. 17
5. Specificarea situaţiilor în care poate fi aplicat testul şi care sunt limitele testului ............. 18
6. Caracteristici psihometrice ........................................................................................................... 19
6.1. Descrierea eşantionului de testare şi procedura de colectare a datelor .................................... 19
6.2. Metode de analiză a datelor ....................................................................................................... 20
6.3. Rezultate ..................................................................................................................................... 21
6.3.1. Etalonare ............................................................................................................................ 21
6.3.2. Fidelitate ............................................................................................................................ 24
6.3.2.1. Consistenţa internă ................................................................................................. 24
6.3.2.2. Stabilitatea test-retest ............................................................................................. 24
6.3.3. Validitate ............................................................................................................................. 30
6.3.4. Diferenţe de gen ................................................................................................................. 30
6.4. Sumar şi concluzii ...................................................................................................................... 30
7. Instrucţiuni pentru utilizarea sistemului .................................................................................... 31
7.1. Autentificarea ............................................................................................................................. 31
7.2. Familiarizarea cu aplicaţia web MindDeckTM .............................................................................. 32
7.3. Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM ............................................... 37
7.4. Generarea unui raport MindMiTM ............................................................................................... 42
Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 2

Manual de utilizare
CUPRINS
8. Cotarea testului .............................................................................................................................. 47

9. Rapoartele MindMiTM şi interpretarea rezultatelor ................................................................. 47
9.1. Raportul de personalitate ........................................................................................................... 47
9.1.1. Dinamica temperamentală ................................................................................................... 47
9.1.2. Tipologia de personalitate .................................................................................................... 50
9.1.3. Tendinţe ............................................................................................................................. 53
9.1.4. Abilităţi şi aptitudini ............................................................................................................. 55
9.1.5. Frecvențele cerebrale .......................................................................................................... 56
9.1.6. Proprietăţi psihometrice ...................................................................................................... 58
9.1.6.1. Corelaţia dintre temperamente ......................................................................................... 58
9.1.6.2. Corelaţia dintre temperamente şi categoriile extravert-introvert .......................................... 59
9.1.6.3. Corelaţia dintre frecvenţele cerebrale ................................................................................ 59
9.1.6.4. Stabilitatea test-retest ...................................................................................................... 59
9.1.6.4.1. Categoria “Extravert”-“Introvert” .................................................................................... 59
9.1.6.4.2. Configuraţia temperamentală ......................................................................................... 60
9.1.6.4.3. Frecvenţele cerebrale ..................................................................................................... 61
9.2. Raportul potenţialului aptitudinal .............................................................................................. 61

9.2.1. Indicatori măsuraţi .............................................................................................................. 62
9.2.2. Tabel interpretare manuală .................................................................................................. 64
9.2.3. Proprietăţi psihometrice ….................................................................................................... 64
9.2.3.1. Fidelitate ….............................................................................................................. 64
9.2.3.1.1. Consistenţa internă …….............................................................................. 64
9.2.3.1.2. Stabilitatea test-retest …............................................................................. 65
9.2.3.2. Validitate …............................................................................................................. 66
9.2.4. Diferenţe de gen …............................................................................................................... 66
9.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive .............................................................................. 67

9.3.3. Proprietăţi psihometrice ..................................................................................................... 70
9.3.3.1. Fidelitate ................................................................................................................. 70
9.3.3.1.1. Consistenţa internă ................................................................................... 70
9.3.3.1.2. Stabilitatea test-retest ............................................................................... 70
9.3.3.2. Validitate ................................................................................................................ 71
9.3.4. Diferenţe de gen .................................................................................................................. 72
9.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale .......................................................................... 73

9.4.3. Proprietăţi psihometrice ............................................................................................... 75

Manual de utilizare
CUPRINS
9.4.3.1. Fidelitate .......................................................................................................... 75

9.4.3.1.1. Consistenţa internă ............................................................................ 75
9.4.3.1.2. Stabilitatea test-retest ........................................................................ 76
9.4.3.2. Validitate ......................................................................................................... 76
9.4.4. Diferenţe de gen ........................................................................................................... 77
9.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici .......................................................................... 77

9.5.1. ABILITĂȚI COGNITIVE .................................................................................................... 78
9.5.1.1. Indicatori măsuraţi ............................................................................................ 78
9.5.1.2. Tabel interpretare manuală ............................................................................... 80
9.5.1.3. Proprietăţi psihometrice ........................................................................................... 80
9.5.1.3.1. Fidelitate .................................................................................................. 80
9.5.1.3.1.1. Consistenţa internă .................................................................. 80
9.5.1.3.1.2. Stabilitatea test-retest ............................................................. 81
9.5.1.3.2. Validitate .................................................................................................. 82
9.5.1.4. Diferenţe de gen ...................................................................................................... 82
9.5.2. ABILITĂȚI EMOȚIONALE ....................................................................................................... 83
9.5.2.1. Indicatori măsuraţi ................................................................................................... 83
9.5.2.2. Tabel interpretare manuală ...................................................................................... 84
9.5.2.3.1. Fidelitate .................................................................................................. 85
9.5.2.3.2. Validitate .................................................................................................. 86
9.5.2.4. Diferenţe de gen ...................................................................................................... 87
9.5.3. ABILITĂȚI SOCIALE ȘI DE RELAȚIONARE ................................................................................. 88
9.5.3.3.1. Fidelitate .................................................................................................. 90
9.5.3.3.2. Validitate .................................................................................................. 91
9.5.3.4. Diferenţe de gen ...................................................................................................... 92
9.5.4. ALTE ABILITĂȚI ȘI APTITUDINI ............................................................................................... 93
9.5.4.3.1. Fidelitate .................................................................................................. 99

Manual de utilizare
CUPRINS
9.5.4.3.1.2. Stabilitatea test-retest ........................................................... 100

9.5.4.3.2. Validitate ................................................................................................ 101
9.5.4.4. Diferenţe de gen .................................................................................................... 102
9.5.4.5. Crearea Şabloanelor ............................................................................................... 104
9.6. Raportul compatibilității de grup ............................................................................................. 109

9.6.1. Date despre grup ............................................................................................................... 110
9.6.2. Diagrama compatibilității totale ......................................................................................... 110
9.6.3. Diagrama compatibilității native ......................................................................................... 111
9.6.4. Diagrama compatibilității caracteriale ................................................................................. 112
9.6.5. Perechi ............................................................................................................................. 112
9.7. Raportul compatibilității interpersonale .................................................................................. 113

9.7.1. Partenerul 1 în colaborare profesională cu partenerul 2 ....................................................... 114
9.7.2. Optimizarea relației de colaborare ...................................................................................... 115
9.7.2.1. Secţiunea “Înțelegere” ........................................................................................... 116
9.7.2.2. Secţiunea “Organizare” .......…………........................................................................ 117
9.7.2.3. Secţiunea “Decizie” ................................................................................................ 119
9.7.2.4. Secţiunea “Relaționare” ......................................................................................... 120
9.7.2.5. Secţiunea “Factori de atracţie” ............................................................................... 121
9.7.2.6. Secţiunea “Dificultăți posibile” ................................................................................ 122
9.7.2.7. Secţiunea “Posibilităţi de dezvoltare” ...................................................................... 123
9.7.2.8. Secţiunea “Calități și vulnerabilități posibile” ........................................................... 125
9.7.3. Descrierea detaliată a partenerului 1 .......…......................................................................... 125
9.7.4. Descrierea detaliată a partenerului 2 .................................................................................. 126
9.7.5. Proprietăţi psihometrice .......…………………………………......……………………................................... 133
9.7.5.1. Stabilitatea test-retest ............................................................................................ 133
9.7.5.1.1. Secţiunile “Înţelegere”, “Organizare”, “Decizie” şi “Relaționare” ................. 133
9.7.5.1.2. Dimensiunea “Extravertit”-“Introvertit” .................................................... 134
9.7.5.1.3. Dimensiunea “Senzorial”-“Intuitiv” ........................................................... 134
9.7.5.1.4. Dimensiunea “Reflexiv”-“Afectiv” ............................................................. 135
9.7.5.1.5. Dimensiunea “Organizat”-“Perceptiv” ...................................................... 135
10. Aspecte conceptuale .................................................................................................................... 136

10.1. SECȚIUNEA TEORETICĂ .................................................................................................... 137
10.1.1. Repere ştiinţifice .............................................................................................................. 137
10.1.1.a. Teorii moderne în psihologia personalității .......................................................... 138
10.1.1.b. Fenomenologia EDA în teoriile personalității ........................................................ 139
10.1.1.c. Abordări cibernetice în teoriile psihologice ........................................................... 141
10.1.1.d. Elemente din neurofiziologia proceselor psihice ................................................... 143
10.1.2. Inferenţa psihofiziologică ................................................................................................... 146

Manual de utilizare
CUPRINS
10.1.2.a. Considerații asupra inferenței psihofiziologice ...................................................... 146

10.1.2.b. Viziunea sistemică asupra personalității - relația proiectivă ................................... 152
10.1.2.c. Funcțiile proiective (inferențiale) ......................................................................... 154
10.1.2.d. Tensorul psihofiziologic ...................................................................................... 155
10.1.3. Biosemnalele EEG și EDA; modelarea matematică a funcțiilor inferențiale .............................. 157
10.1.3.a. Dinamica activității cerebrale .............................................................................. 157
10.1.3.b. Modelul local EEG (LEM) ..................................................................................... 159
10.1.3.c. Parametri EEG .................................................................................................... 160
10.1.3.d. Funcția inferențială EEG .................................................................................... 162
10.1.3.e. Biosemnalele EDA .............................................................................................. 166
10.1.3.e.1. Fenomenologia EDA în psihofiziologie ............................................................... 166
10.1.3.e.2. Biosemnalele EDA în curent continuu ............................................................... 169
10.1.3.e.3. Biosemnalele EDA în curent alternativ ................................................ 171
10.1.3.e.4. Neurostimularea fazică-procedeu de măsură a biosemnalelor EDA ....... 172
10.1.3.e.4.a. Modelul inferențial electrodermal ................................... 174
10.1.3.e.4.b. Tipologia vocaţională ...................................................... 179
10.1.3.f. Modelul inferențial mixt EEG-EDA ........................................................................ 180
10.1.3.g. Reţelele neurale artificiale (ANN) ......................................................................... 181
10.1.3.g.1. Pattern-urile EEG în rețele neurale ...................................................... 181
10.1.3.g.2. Tipologiile vocaţionale și clasele temperamentale în rețele neurale ....... 183
10.2. SECȚIUNEA APLICATIVĂ: Metoda de evaluare MindMiTM - cadrul conceptual ................................... 185
10.2.1. Considerații preliminare ................................................................................................. 185
10.2.2. Emisferele cerebrale – specificități de dominanță .............................................................. 186
10.2.3. Diagrama generală de mapare a creierului ........................................................................ 188
10.2.4. Inferența EEG – EDA în Sistemul MindMiTM ....................................................................... 193
10.2.5. Tipologiile vocaţionale și clasele temperamentale în Sistemul de evaluare psihologică
MindMiTM...................................................................................................................... 214
10.2.6. Concluzii ........................................................................................................................ 219
10.3. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 219
11. Informaţii utile şi întrebări frecvente ........................................................................................ 231

12. Formare sau calificări profesionale necesare pentru administrarea şi interpretarea
testului ............................................................................................................................................ 236
13. Anexe .............................................................................................................................................. 237
13.1. Formular de consimţământ informat – model ....................................................................... 237
13.2. Brevet de invenţie .................................................................................................................. 239
13.3. Raportul de personalitate – demo .......................................................................................... 240
13.4. Raportul potenţialului aptitudinal – demo ............................................................................. 243
13.5. Raportul potențialului inteligenței cognitive – demo ............................................................. 244

Manual de utilizare
CUPRINS
13.6. Raportul potențialului inteligenței emoționale – demo ......................................................... 245

13.7. Raportul celor 62 de indicatori psihologici – demo ................................................................ 246
13.8. Raportul compatibilității interpersonale – demo ................................................................... 252
13.9. Raportul compatibilității de grup – demo .............................................................................. 255
14. Glosar de termeni ......................................................................................................................... 258

Manual de utilizare
1. Introducere
Cu pasiune pentru psihologie și evaluare psihologică, scopul sistemului psihometric computerizat pentru
evaluare complementară MindMiTM este acela de a inova și eficientiza acest domeniu. Astfel, finalitatea
demersului de testare psihologică va avea o performanță definitiv sporită și va conduce la cea mai bună
implementare posibilă a celei mai importante resurse de care planeta noastră dispune: resursa umană.
Pentru atingerea acestui deziderat, Sistemul descris în continuare utilizează în mod integrativ cele mai noi
descoperiri din domeniile fizicii experimentale, modelelor matematice fractale și neuropsihologiei.
Principiile de funcționare ale sistemului sunt puternic ancorate în teoria sistemelor și cibernetică, ce au ca
prim postulat faptul că totalul psihicului uman reprezintă mai mult decât suma părților sale. Pornind de la
acest adevăr clar dovedit empiric, una din principalele inovații implementate de prezentul model, este
acela de utilizare a matematicii fractale pentru surprinderea sinergică1 ce are loc la nivel neuropsihologic
între sistemul nervos central și modalitatea de manifestare a proceselor psihice. De aici putem trage
concluzii asupra aspectului calitativ al acestor procese psihice, atât conştiente cât și inconştiente, eliminând
atât aspectele de dezirabilitate socială cât și cele de subiectivitate ale evaluatorului. Practic, ceea ce
surprinde Sistemul psihometric MindMiTM este potenţialul neurofiziologic al persoanei față de manifestarea
proceselor psihologice descrise (aptitudinale, cognitive, emoționale, temperamental-dinamice și
caracteriale). Acest potențial reprezintă produsul din prezent al înzestrării genetice și exercițiului acumulat
prin experiența de viață ce s-a manifestat preferențial pentru anumite patternuri comportamental-
cognitive. Însă este potențialul surprins înainte de expresia sa manifestă în anumite sarcini specifice, așa
cum se cuantifică în majoritatea testelor psihologice din prezent. Fiind un instrument de evaluare statistic,
Sistemul psihometric MindMiTM necesită utilizarea unui set cât mai relevant de date recoltate de la o
persoană, în vederea stabilirii unui profil psihologic.
La baza evaluării psihometrice cu Sistemul MindMiTM stă o mărime fizică obiectivă (voltajul sau tensiunea
electrică) ce este captată prin neurostimulatorul fazic MindSpringTM ca răspuns galvanic al epidermei.
Aceasta este încă o inovație de bază folosită de sistem, și anume prelucrarea indicilor psihologici se face pe
baza răspunsului galvanic fazic, un răspuns psihoreflex obţinut prin stimularea non-invazivă a anumitor
centri nervoși de la nivelul palmei.
În continuare vă invităm să descoperiți în amănunt modalitatea de funcționare a Sistemului psihometric
computerizat pentru evaluare complementară MindMiTM și suntem convinși că vă va îmbunătăți procesul
de evaluare psihologică. Având pasiune, competență și integritate, am creat această tehnologie atât pentru
facilitare și simplitate (o testare individuală durează aproximativ 5 minute) cât mai ales pentru a obține
maximum de beneficii dintr-o practică puternic ancorată în o multitudine de domenii, și anume testarea
psihologică.
1
Pentru un asemenea sistem acțiunea întregului înseamnă mai mult decât suma acțiunilor părților. În timp ce energia
reflectă un efect separat al părţilor, cumulându-se aditiv-liniar în cadrul întregului, sinergia presupune o coparticipare
(competitivă) prin efecte neliniare, a părţilor la devenirea întregului. Paul Constantinescu, "Sinergia, informaţia şi geneza
sistemelor (Fundamentele sinergeticii)", Editura Tehnică, Bucureşti, 1990, p. 14.

Manual de utilizare
2. Scopul testului
Instrumentul MindMiTM poate fi folosit în:
1. Evaluarea, selecţia şi recrutarea personalului, în funcţie de cerinţele ocupaţionale sau ale postului;
2. Evaluarea psihologică individuală (personalitate, aptitudini cognitive, abilităţi emoţionale, sociale, etc.)
Scopul instrumentului este cel de identificare a unor dimensiuni psihologice, care pot constitui atuuri sau
sunt recomandate pentru ocupantul unui post, sau pot constitui vulnerabilităţi prin raportare la solicitările
unui anumit loc de muncă.
Sistemul MindMiTM, prin rapoartele disponibile utilizatorilor, are multiple scopuri finale de evaluare. Prin
Raportul celor 62 de indicatori psihologici, Raportul potenţialului inteligenței cognitive, Raportul
potenţialului inteligenței emoționale, Raportul de personalitate, Raportul de potenţial aptitudinal, se atinge
scopul de evaluare și de selecție a personalului în sens general și cel de identificare a potrivirii pentru un
post în sens restrâns. Astfel, se pot identifica atributele favorabile și cele nefavorabile ale configurației
psihologice actuale în raport cu solicitările unui anumit post. De asemenea, prin rapoartele exemplificate
anterior se pot evalua abilitățile și trăsăturile personale, cu scopul de planificare a programelor de training
și dezvoltare personală și profesională, atât la nivel individual cât și la nivel organizațional.
Utilitatea Sistemului MindMiTM există și în domeniul Psihologiei Educaționale și Ocupaționale, un scop
posibil al instrumentului fiind îmbunătățirea procesului de planificare a carierei și formării pentru ca
aceasta să fie adecvată persoanei. Completând cu rapoartele de compatibilitate interpersonală și de grup
atingem scopul de evaluare al potrivirii și armoniei, atât în relații cât și în muncă, la nivel diadic sau de grup.
2.1. Cum pot fi utilizate rapoartele MindMiTM

Practicienii pot utiliza rapoartele MindMi™ ca pe o parte componentă a profilului complex asamblat pentru
examinatul lor. În cazul deciziilor organizaţionale sau a diagnosticului psihologic, este necesar ca practicienii
să utilizeze mai multe surse de informaţie, inclusiv instrumentele acreditate necesare în acest proces. După
cum am menţionat şi anterior, înaintea derulării unei scanări cu sistemul MindMi™, pot fi luate în
considerare informaţiile colectate deja despre persoana examinată (ex. din interviu, teste psihologice sau
probe practice), combinând aceste informaţii cu propriile cunoştinţe de specialitate. Acest lucru poate ajuta
utilizatorii să aleagă rapoartele utilizate şi să anticipeze anumite rezultate.
E important să menţionăm că informaţiile oferite de sistemul MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de
tratament şi trebuie interpretate în funcţie de scopul evaluării.

Manual de utilizare
2. Scopul testului
2.2. Domenii de utilizare posibile

 Selecţia candidaţilor
În condițiile în care e integrat într-o procedură structurată de recrutare și selecţie, sistemul MindMi™
poate furniza informații de înaltă calitate cu privire la anumiţi indicatori psihologici vizaţi de scopul
evaluării.
 Orientarea în carieră și managementul acesteia

În calitate de coach sau consilier în carieră, puteți utiliza sistemul MindMi™ ca și instrument în
consilierea ocupațională și/sau profesională. În contextul recomandării unei cariere sau identificării
anumitor aptitudini, sistemul poate reprezenta un ajutor important.
 Evaluarea grupurilor și echipelor formate la locul de muncă

Prin intermediul unui proces în două etape, utilizatorii MindMi™ pot obține în primul rând profilul
psihologic al fiecărui grup/membru al echipei, iar ulterior, pot investiga și determina compatibilitatea la
nivel interpersonal (în perechi) sau la nivel de grup.
 Dezvoltarea personală, optimizarea şi autocunoaşterea

În activitatea cu scop de autocunoaştere sau dezvoltare personală, puteţi utiliza rezultatele sistemului
MindMiTM ca o sursă suplimentară de informaţie, alături de evaluarea cu instrumente acreditate de
evaluare a personalităţii şi a dimensiunilor cognitive şi emoţionale. Informaţiile pot fi utile şi în faza de
setare a scopurilor pentru dezvoltarea personală a clientului.
3. Descrierea sistemului de evaluare

3.1. Ce este sistemul MindMiTM?
MindMiTM este un sistem care măsoară biopotențiale de la nivelul suprafeței pielii (nivelul potențialului
electrodermal și răspunsul potențialului electrodermal), prin intermediul unui scanner de mâini dual cu
electrozi monopolari, care colectează datele necesare în decurs de 5 minute. După scanare, sistemul
utilizează datele în vederea obținerii informațiilor psihologice printr-o procedură algoritmică, combinând
variabile multiple cu o relevanță cheie pentru trăsăturile de personalitate corespondente (ex. amplitudinea,
labilitatea răspunsului electrodermal, nivelul arousal-ului cortical și altele). Acest set de variabile este supus
unui proces de modelare cibernetică, obținându-se în final un set variat de indicatori psihologici. Aceşti
indicatori reflectă abilități cognitive, emoționale, sociale, aptitudini, dar şi un tip de personalitate
compatibil cu persoana examinată. Pe baza scanării se obţin informații privind personalitatea examinatului,
tipul vocaţional compatibil, inteligența cognitivă, emoțională, potenţialul său aptitudinal, compatibilitatea
interpersonală și de grup. Aceste informaţii se bazează pe un pattern preponderent identificat la persoana
examinată (ex. o anumită tipologie vocaţională alături de o anumită proporţie a temperamentelor
identificate), care se asociază în mod direct cu rezultatele obţinute. În interpretarea datelor, sistemul
lucrează şi cu anumite pattern-uri /tipare care se apropie mai mult sau mai puţin de persoana examinată.

Manual de utilizare
3.2. Repere ştiinţifice - sumar

*pentru un material ştiinţific extins consultaţi cap. 10 sau accesaţi acest link
Personalitatea umană a fost investigată de-a lungul timpului ca o configurație de trăsături ce reflectă modul
unui individ de a acționa, de a simți, de a gândi și de a se adapta la mediul în care trăiește. Procesul continuu
de înțelegere a ființei umane, din punct de vedere al aspectelor înnăscute, respectiv dobândite, are un rol
vital în anticiparea modului de acţiune al unei persoane în contexte specifice și în diferite domenii de viaţă,
cum ar fi profesia, interacțiunile sociale, funcționarea familiei sau atitudinea față de sănătate.
Cercetarea psihologică înregistrează progrese în asocierea trăsăturilor de personalitate cu acţiuni şi
comportamente specifice8, 10, 11, 33, căutând diferențe individuale în anatomia şi fiziologia cerebrală, în
funcțiile şi procesele de auto-reglare ale organismului, în senzaţie şi percepţie, în procesarea informaţiei şi
în stilurile de gândire, în comportament şi în reglarea emoţională, în interacţiunile interpersonale și așa mai
departe1,2. Cu ajutorul datelor biologice26, respectiv psihologice9, 7, 4, legătura dintre trăsăturile personalității
individului și comportamentul acestuia sunt în prezent investigate prin intermediul diferențelor
individuale5 de la nivelul funcționării cerebrale. Un model cibernetic recent asupra trăsăturilor globale de
personalitate34, 32 examinează modul în care anumite trăsături de personalitate exercită control asupra
comportamentului uman. Aceste trăsături sunt percepute ca nişte comenzi de autoreglare, care
fundamentează anumite pattern-uri comportamentale, mai degrabă decât comportamentul manifest în
sine7. Ființele umane par să incorporeze la nivel mental anumite predispoziţii de acţiune sub forma unor
trăsături de personalitate29, 30, 6. Aceste trăsături codifică toate acțiunile și comenzile necesare unei
persoane în atingerea unui scop.
Diferite trăsături de personalitate au fost investigate prin intermediul măsurătorilor psihofiziologice3,
investigarea activităţii electrodermale fiind una dintre acestea. Plasarea electrozilor pe suprafața pielii, în
special la nivelul suprafeței palmare a mâinilor, reprezintă o modalitate ideală de a monitoriza sistemul
nervos autonom27, prin intermediul glandelor sudoripare, care sunt controlate de activitatea nervoasă
simpatică. Răspunsul electrodermal este perceput ca o manifestare periferică a activării neuronale 7,
antrenată de cerințe asupra capacității cognitive25. Deşi cercetările în domeniu au înregistrat progrese
semnificative în explicarea modului în care personalitatea şi diferenţele interindividuale impactează
comportamentul unui individ şi adaptarea sa la contexte specifice, măsurarea acestor aspecte ale
personalității este mult mai complexă.
Inventatorul şi cercetătorul Dumitru Grigore12,15,17 a demonstrat experimental că toate aceste trăsături şi
dimensiuni psihologice pot fi măsurate prin intermediul unui dispozitiv non-invaziv de scanare a mâinilor,
utilizând principiul activ al activității glandelor sudoripare drept manifestare periferică a activării
neuronale13, 16, 19.
După 15 ani, în urma unui proces continuu de modelare, dezvoltare şi rafinare a prototipului său, pe baza
testării unui număr de peste 5,000 de subiecți31, 21, 15 Dumitru Grigore a patentat Sistemul MindMiTM, care
măsoară biopotențiale de la nivelul suprafeței pielii (nivelul potențialului electrodermal și răspunsul
potențialului electrodermal), prin intermediul unui scanner de mâini dual cu electrozi monopolari, care
colectează toate datele necesare în decurs de 5 minute. După efectuarea scanării, sistemul folosește datele
colectate în vederea obținerii informațiilor psihologice printr-o procedură algoritmică inovativă.

Manual de utilizare
Algoritmul combină variabile multiple cu o relevanță cheie pentru trăsăturile de personalitate

corespondente (ex. amplitudinea, labilitatea răspunsului electrodermal, nivelul arousal-ului cortical și
altele). Acest set de variabile este apoi supus unui proces de modelare cibernetică, obținându-se în final un
set variat de indicatori psihologici, reflectând abilități cognitive, emoționale și sociale, dar și aptitudini și
tendințe specifice. Pe baza indicatorilor psihologici obținuți, se alcătuiesc rapoarte psihologice extensive, ce
cuprind informații privitoare la personalitatea examinatului, inteligența sa cognitivă şi emoțională, pattern-
ul său cognitiv, compatibilitatea sa interpersonală și de grup. De asemenea, sistemul MindMi™ oferă scoruri
pentru indicatori psihologici specifici (ex. creativitatea), o interpretare raportată la media statistică în
populația generală, precum și o explicație conceptuală a acestor indicatori.
Aceste informații au o relevanţă cheie pentru procesul de evaluare psihologică18, 19, 21, putând fi folosite ca şi
surse informaționale suplimentare. Rapoartele furnizate de sistemul MindMi™, alături de informațiile
obținute cu alte instrumente de evaluare, devin astfel piese dintr-un puzzle pe care specialistul îl
asamblează referitor la examinatul său. MindMiTM facilitează colectarea comprehensivă a datelor și poate
acţiona ca o tehnologie suport pentru decizii22, 23. Este important de menționat că rapoartele oferite de
MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de tratament, însă informația obținută prin intermediul sistemului
poate fi integrată cu succes altor surse de informaţie (ex. interviu, alte teste psihologice, activităţi practice
sau centre de evaluare).
Pe lângă procesul inovativ al dezvoltării sistemului MindMi™, Dumitru Grigore a desfășurat o intensă
activitate de cercetare referitoare la pattern-urile cognitive și comportamentale, inteligențele fractale,
relevanța psihologică a structurii de text24 indicatorii de stabilitate socială14. Este de asemenea preocupat de
aplicaţiile psihologice ale teoriei generale a sistemelor, de tehnicile de măsurare psihofiziologică bazate pe
biofeedback, de modelarea cibernetică în psihologie și ingineria psihologică. A prezentat de asemenea o
serie de rezultate inedite ale cercetărilor sale în cadrul unor conferințe din țară și străinătate. Din 1999, este
membru titular al Comisiei de Cibernetică a Academiei Române.
Referinţe:
1. Bandura, A. (2006). Toward a psychology of human agency. Perspectives on Psychological Science, 1, 164-180.
2. Block, J. (2002). Personality as an affect-processing system. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
3. Cacioppo, J.T., & Tassinary, L.G. (1990). Inferring Psychological Significance from Physiological Signals. American Psychological
Association, 45(I), 16-28.
4. Canli, T. (2006), Biology of personality and individual differences, Guilford Press, 11-13.
5. Carver, C., & White, T. (1994). Behavioral inhibition, behavioral activation, and affective responses to impending reward and pun-
ishment: The BIS/BAS scales. Journal of Personality and Social Psychology, 67, 319-333.
6. Carver, C. S. (2005). Impulse and constraint: Perspectives from personality psychology, convergence with theory in other areas, and
potential for integration. Personality and Social Psychology Review, 9, 312–333.
7. Crider, A. (2008). Personality and Electrodermal Response Lability: An Interpretation. Appl Psychophysiol Biofeedback, 33, 141–148.
8. Eysenck, H. (1991). Dimensions of Personality. The Biosocial Approach to Personality, Strelau et al. (eds.), Explorations in
Temperament © Springer Science+Business Media New York.
9. Fowles, D. C. (1980). The three arousal model: implications of Gray’s two-factor learning theory for heart rate, electrodermal activity,
and psychopathy. Psychophysiology, 17(2): 87-104.
10. Gray, J. (1987). The neuropsychology of emotion and personality. In S. Stahl, S. Iverson, & E. Goodman (Eds.), Cognitive neurochem-
istry, New York: Oxford University Press, 171-190.
11. Gray, J. (1991). The neuropsychology of temperament. In J. Strelou & A. Angleitner (Eds.), Explorations in temperament, New York:
Plenum, 105-128.

Manual de utilizare
12. Grigore, D. (1998). An analytical model of influences in the living systems. In the International Conference of Cybernetics, Bucharest,
Romania.
13. Grigore, D. (2010). Group compatibility – experimental model. In the Commission of Cybernetics of the Romanian Academy.
14. Grigore, D. (2011). Social stability indicators – an identification model. In the Commission of Cybernetics of the Romanian Academy.
15. Grigore, D. (2013).Modeling electrodermal neurosignals through phasic stimulation. In the National Conference “Energetic and
ballistic systems”, Bucharest, Romania.
16. Grigore, D., Ipate, I., Craiovan, P., Mateescu, O., T. (2013). Contributions regarding the correlation between cerebral dominance and
personality type. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
17. Grigore, D., Paraschiv, R. V., Ipate, I., Chivulescu, F. (2013). Contributions to fractal intelligences. In the International Conference
”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
18. Grigore, D., Petre, D., Manea, C., Urichianu, A., I., (2013). Integrated technical system for evaluating and
monitoring athlete performance. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”,
Bucharest, Romania.
19. Grigore, D., Costache, G.-C., Ștefan, C., Paraschiv, R. V. (2014). Assessment of wakefulness through direct measurement. In the
International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
20. Grigore, D. (2015). Psychological Engineering in Human-Machine Interface; correlation between cerebral dominance and personality
types. In the International Conference „Socio-economic and technological transformation impact on national, European and global
level”, Bucharest, Romania.
21. Grigore, D.; Petrescu, C. (2015).Multiple correlations between EEG and GSR patterns on remote movement command and control. In
the International Conference „Greener and Safer Energetic and Ballistic Systems”, Bucharest, Romania.
22. Grigore, D., Zaharia, C.-M. (2015). Fractal Intelligences, a new paradigm in performance education.In the International Congress
ASCIPS 2015, 8th edition, Sibiu, Romania.
23. Grigore, D., Talpoș, M. F., Pop, I. G. (2015). Managerial fractal intelligences. Psychometric evidence for empowering the theory of
multiple intelligences. In „The 6th Annual Griffith School of Management International Conference, The Development, Financing and
Growing of Organizations”, Oradea, Romania.
24. Grigore, D. (2015). Metodă de evaluare psihologică prin analiza structurii de text.
25. Murray, K., & Kochanska, G. (2002). Effortful control: Factor structure and relation to externalizing and internalizing behaviors.
Journal of Abnormal Child Psychology, 30, 503-514.
26. Nebylitsyn, V. D. & Gray, J. A. (1972). Biological bases of individual behavior. New York: Academic Press, Inc.
27. Öhman, A., Hamm, A., & Hugdahl, K. (2000). Cognition and the autonomic nervous system. In Cacioppo, J. T., Tassinary, L. G., &
Berntson, G. G. (Eds.), Handbook of psychophysiology (2nd ed), New York: Cambridge University Press., 533–575.
28. Paraschiv, T., Postolea, D., Ionescu, D., Grigore, D.(2014). Processing methods of EEG signals. In the International Conference
”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
29. Robins, R. W., John, O. P., Caspi, A., Moffitt, T. E., & Stouthamer- Loeber, M. (1996). Resilient, overcontrolled, and undercontrolled
boys: Three replicable personality types. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 157–171.
30. Schneirla, T. (1959). An evolutionary and developmental theory of biphasic processes underlying approach and withdrawal. In Jones,
M. (Ed.), Nebraska symposium on motivation, Lincoln: University of Nebraska Press, 1-42.
31. Talpoș, M., F., Sanislav, D., O., Grigore, D. (2015). Managerial creativity, between native enhancing factors and environmental
influences. In „The 6th Annual Griffith School Of Management International Conference, The Development, Financing and Growing
of Organizations”, Oradea, Romania.
32. Van Egeren, L.F. (2009). A Cybernetic Model of Global Personality Traits. Personal Social Psychology Review, 13(2), 92-108.
33. Watson, D., & Clark, L. (1992). On traits and temperaments: General and specific factors of emotional experience and their relation
to the five-factor model. Journal of Personality, 60, 441-475.
34. Wiener, N. (1948). Cybernetics or control and communication in the animal and the machine. New York: John Wiley.

Manual de utilizare
3.3. Caracteristici ale sistemului MindMiTM

 Sistemul MindMi™ conţine o metodă de scanare rapidă, complet automatizată, pentru evaluări
psihologice.
 Scanarea noninvazivă a mâinilor permite generarea de profiluri psihologice pe baza măsurării
răspunsului electrodermal.
 Sistemul este automat şi obiectiv, investigând potenţialul psihologic al persoanei evaluate prin
intermediul unor colectări rapide de date psihofiziologice.
 Sistemul utilizează o platformă online care oferă date în timp real.
 Sistemul oferă rapoarte psihologice bazate pe 62 indicatori psihologici relevanţi.
3.4. Componentele sistemului MindMiTM

TM
MindMi System este denumirea întregului set
(sistem) livrat la achiziţie, fiind un ansamblu de
componente hardware şi software.
TM
MindSpring este un scanner de mâini, care
măsoară răspunsul electrodermal prin plasarea
ambelor mâini, timp de 5 minute*, pe suprafaţa
senzorilor scannerului.
*În funcţie de viteza de conectare la internet.
TM
MindDeck este o aplicaţie web securizată,
multilingvistică, cu o interfaţă optimizată pentru
Chrome, Safari şi Firefox. Aplicaţia intermediază
procesul de colectare a datelor (realizarea
scanărilor) şi generarea rapoartelor.
TM
MindRiver reprezintă software-ul care transferă şi
procesează datele colectate pe scannerul
TM TM
MindSpring în aplicaţia web MindDeck .
TM
MindOcean reprezintă aplicaţia cloud în care se
procesează şi se stochează datele complet
securizate.
TM
Tabel 1. Componentele sistemului MindMi

Manual de utilizare
Fig. 1. Componentele sistemului MindMiTM
3.5. Ce evaluează sistemul?

[informaţii mai detaliate pentru fiecare raport găsiţi în secţiunea “9. Rapoartele MindMiTM şi interpretarea
rezultatelor”]
3.5.1. Raportul de personalitate

Acest raport se centrează pe cinci mari dimensiuni: dinamica temperamentală, tipologia de personalitate,
tendințe, abilități și aptitudini, respectiv frecvențele cerebrale.
Secţiunea întâi descrie configuraţia temperamentală care se manifestă în prezent în personalitatea
examinatului, urmată de o descriere a tipurilor de temperament şi a vocaţiilor identificate.
În secţiunea a doua, raportul ierarhizează 16 tipologii de personalitate într-o diagramă de tip radar,
începând cu tipul de personalitate cel mai activ la momentul testării. Acesta este descris în textul următor,
alături de alte tipuri potențiale, identificate în personalitatea acestui examinat.
În secţiunea 3, acest raport relevă măsura în care persoana examinată manifestă tendințe spre o serie de
activități specifice (verbale, artistice, fizice, experimentale, organizatorice, de business și sociale).
Secţiunea 4 relevă măsura în care persoana examinată manifestă o serie de abilități și aptitudini specifice
(capacitatea de concentrare, vederea spațială, analiza tehnică, înțelegerea verbală, abilități numerice,
abilități logice, abilități de analiză-sinteză).
Diagramele din secţiunea 5 relevă frecvențele cerebrale ale celor două emisfere, oferind informații despre
starea de repaus cerebral, starea de activitate normală sau activitate intensă, dar și despre existența unei
sincronicități de frecvență între cele două emisfere (acolo unde acest lucru este identificat), fapt ce indică

Manual de utilizare
stabilitate corticală (normalitate). Dacă această sincronicitate nu există, se vor recomanda evaluări clinice
avansate.
3.5.2. Raportul potențialului aptitudinal

Oferă scoruri şi descrieri cu privire la zece indicatori psihologici, precum: Atenţie alertă, Ambiţie, Abilităţi de
adaptare la stres, Originalitate, Curiozitate şi interes, Hărnicie, Judecată, Încredere în sine, Probitate,
Leadership, plus Potenţialul Aptitudinal Total. Scorurile sunt interpretate pe o scală cu cinci intervale:
foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat, foarte ridicat.
3.5.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive

Oferă scoruri şi descrieri cu privire la şapte sub-indicatori ai inteligenței cognitive, precum inteligenţa
generală, vizual-spaţială, practică, verbală şi matematică, inteligenţa intuitivă şi claritatea raţionamentelor,
plus inteligenţa cognitivă totală. Scorurile sunt interpretate pe o scală cu cinci intervale: foarte scăzut,
scăzut, mediu, ridicat, foarte ridicat.
3.5.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale

Oferă scoruri şi descrieri cu privire la cinci sub-indicatori ai inteligenței emoţionale, precum inteligenţa
emoţională introspectivă, relaţională, imaginea de sine şi confortul interior, adaptabilitatea integrativă,
rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii, plus inteligenţa emoţională totală. Scorurile sunt interpretate
pe o scală cu cinci intervale: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat, foarte ridicat.
3.5.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici

Oferă scoruri şi descrieri cu privire la 62 de indicatori, organizaţi în patru secţiuni: abilităţi cognitive, abilităţi
emoționale, abilităţi sociale și de relaționare, respectiv alte abilități și aptitudini. Scorurile sunt interpretate
pe o scală cu cinci intervale: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat, foarte ridicat.
 abilități cognitive (claritatea gândirii, capacitatea de concentrare, luciditatea, atenția,
abilitatea lingvistică, decizia, memoria, abilitatea vizual-spațială, flexibilitatea în gândire, agilitatea
mentală, abilitatea matematică);
 abilități emoționale (empatia, stabilitatea emoțională, relaxarea, adaptarea la stres, confortul
emoțional, impulsivitatea, controlul impulsivității, emotivitatea);
 abilități sociale și de relaționare (autoritatea, asertivitatea, spiritul apartenenței la grup, respectul față
de ceilalți, leadership-ul, sociabilitatea, toleranța la opinii contrare, conformismul, încrederea
interrelațională);
 alte abilități și aptitudini (vitalitatea, autoconservarea, vigilența, ambiția, dinamismul, curajul, altruismul,
atitudinea justițiară, responsabilitatea, perseverența, răbdarea, realismul, creativitatea, tăria de
caracter, generozitatea, abilitatea oratorică, curiozitatea, hărnicia, probitatea, prudența, sinceritatea,
cumpătarea, adaptabilitatea, obiectivitatea, afirmarea, voința, indicele de ego, autocontrolul, intuiția,
inventivitatea, autonomia, optimismul, autoîncrederea, calmul mental).

Manual de utilizare
3.5.6. Raportul compatibilității interpersonale

Raportul compatibilității interpersonale este disponibil doar pentru perechi şi relevă informații cu privire la
dinamica relațiilor interpersonale pe trei dimensiuni: tipul de compatibilitate, soluții de optimizare a
compatibilității și descrierea detaliată a fiecărui partener.
Tipurile de compatibilitate includ trei categorii și anume: compatibilitatea conjunctivă, compatibilitatea
disjunctivă, compatibilitatea compensativă cu descrieri corespunzătoare în cadrul raportului.
În ceea ce privește soluțiile de optimizare a relației de colaborare, raportul oferă informații pe o serie de
direcții: înțelegere, organizare, decizie, relaționare, factori de atracție, dificultăți posibile, oportunități de
dezvoltare, calități și vulnerabilități posibile.
Descrierea detaliată a fiecărui partener include o caracterizare generală pe baza tipurilor de personalitate,
precum și o descriere din perspectiva potențialilor factori de atracţie dintre cei doi parteneri, ţinând cont
de mai multe dimensiuni: extravertit sau introvertit, senzorial sau intuitiv, reflexiv sau afectiv, perceptiv sau
organizat. (De exemplu, un partener poate fi atras de logica şi fermitatea colaboratorului său, de
capacitatea acestuia de a fi obiectiv şi lucid).
3.5.7. Raportul compatibilității de grup

Raportul compatibilității de grup este disponibil pentru grupuri între 3 şi 10 persoane. Acest raport oferă
date referitoare la coeziunea și armonia relațiilor de la locul de muncă.
4. Menţionarea grupului sau grupurilor pentru care este realizat testul

Instrumentul poate fi aplicat persoanelor cu vârsta de minim 6 ani, indiferent de gen, de nivelul de educaţie
sau cunoştinţele dobândite până la momentul testării. Instrumentul este destinat unui context normal de
evaluare, neavând momentan eşantioane clinice testate. Până acum, au fost testate persoane cu vârste
cuprinse între 6 şi 73 de ani, de gen feminin şi masculin.
Scannerul de mâini se bazează pe colectarea datelor de la nivelul ambelor mâini, chiar și pentru o
dimensiune mai mică a mâinilor. Construcția ergonomică a scannerului de mâini îi conferă acestuia o largă
adresabilitate, procesul de scanare fiind facilitat chiar și pentru mâini de dimensiuni mici, întâlnite la copii cu
vârsta de 6-7 ani. Așadar, sistemul MindMi™ permite atât evaluarea adulților şi a vârstnicilor, cât şi
evaluarea copiiilor cu vârste fragede. Eşantionul nostru etalon include persoane cu vârste între 6 si 73 de
ani. Sub această vârstă nu au fost efectuate suficiente testări, astfel că nu recomandăm utilizarea (pentru
zona minimă/maximă de contact cu senzorii, consultaţi Manualul Tehnic, secţiunea “6.Siguranţa
utilizatorului şi a examinatului”).

Manual de utilizare
5. Specificarea situaţiilor în care poate fi aplicat testul şi care sunt limitele

testului
Instrumentul poate fi utilizat în context individual sau organizaţional, în situaţii individuale sau de grup.
MindMiTM nu implică stimuli vizuali sau auditivi, sarcini sau probe specifice aplicate în timpul examinării, iar
rezultatele nu depind de o activitate specifică (exceptând poziţionarea corectă şi menţinerea mâinilor pe
scanner până la finalizarea scanării), şi nici de calitatea sau cantitatea comunicării examinatului cu
utilizatorul sistemului. Înaintea derulării unei scanări cu sistemul MindMi™, este recomandabil să luaţi în
considerare informaţiile pe care deja le aveţi despre persoana examinată (ex. din interviu, teste psihologice
sau probe practice), combinând aceste informaţii cu propriile cunoştinţe de specialitate. E important să
menţionăm că informaţiile oferite de sistemul MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de tratament şi
trebuie interpretate în funcţie de scopul evaluării.
De-a lungul studiilor de testare ale instrumentului, a fost observat un număr redus de cazuri în care
persoana evaluată nu răspunde corespunzător fenomenului electrodermal, ceea ce face ca evaluarea
MindMi™ să fie neadecvată. Dacă persoana evaluată nu răspunde stimulării epidermei şi scanarea se
încheie cu mesajul “Eroare de citire”, rapoartele nu vor putea fi generate. De asemenea, dacă persoana
manifestă oboseală excesivă sau surmenare, sistemul va afişa un mesaj de “Oboseală” (pentru detalii,
consultaţi secţiunea “Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeck TM”). În aceste cazuri, se
recomandă reluarea scanării, sau repetarea acesteia într-o altă zi. Dacă nu se colectează cu succes datele
persoanei nici după încercări multiple, este posibil ca evaluarea să nu fie adecvată pentru persoana în cauză.
Există cazuri mai puţin frecvente în care fluctuaţiile conexiunii la internet pot întrerupe scanarea sau pot
duce la mesaje de “Eroare de citire”. Din acest motiv, recomandăm repetarea procesului de scanare minim
de 3 ori pentru o persoană în situaţiile de “Eroare de citire”, înainte de a trage concluzia că persoana nu
poate fi evaluată. Pentru mesajul de “Oboseală”, se recomandă reluarea scanării în altă zi.
Rapoartele MindMiTM sunt destinate utilizării de către psihologi practicieni, în primul rând în resurse umane.
Psihologul practician (ex. în psihologie organizaţională şi a muncii, consiliere vocaţională sau ocupaţională,
consiliere psihologică, psihoterapii, psihologie clinică), este un element cheie în utilizarea sistemului, având
competenţa interpretării rezultatelor, în funcţie de scopul evaluării şi de aria sa de specialitate. Forma
rapoartelor este utilă persoanei evaluate, însă rezultatele obţinute pot fi utilizate corect doar prin filtrul
practicianului. Psihologul analizează rapoartele MindMiTM având un set de cunoştinţe de specialitate şi
integrând rapoartele cu alte instrumente specializate pe care le utilizează în practica sa. Menţionăm că
această metodă se aplică doar în urma consimţământului informat (aspect specificat în procedura de pe
website şi în secţiunea “Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM”). Astfel, utilizatorul
va informa examinatul asupra principiului de confidenţialitate şi va obţine acordul semnat al acestuia
înaintea aplicării instrumentului. Platforma MindDeckTM garantează siguranţa datelor şi a procesării
acestora (pentru detalii, consultati secţiunea „Procesarea datelor” din Manualul Tehnic). Psychometric
Systems SA este înregistrată în Registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub
numărul 36394. Pentru precauţii şi contraindicaţii în utilizare, consultaţi secţiunea “Siguranţa utilizatorului şi
a examinatului” din Manualul Tehnic (Instrucţiuni de operare şi utilizare, Indicaţii de siguranţă pentru
utilizare, Avertismente şi precauţii).

Manual de utilizare
6. Caracteristici psihometrice
6.1. Descrierea eşantionului de testare şi procedura de colectare a datelor
Pentru investigarea proprietăţilor psihometrice ale Tabel 2. Informaţii despre eşantion
sistemului MindMiTM şi etalonarea pe populaţia Procent Vârsta SD vârstă N’ (Seturi N
medie de date) (Persoane)
românească, s-au utilizat 1003 seturi de date, culese
F 56.2 32.20 12.19 564 336
prin testarea unui eşantion (Tabelul 2) de 625 M 43.8 37.80 14.70 439 289
persoane domiciliate în România. Eşantionul cuprinde Total 100 34.65 13.63 1003 625
subiecţi din 4 judeţe din România (Cluj, Mureş, Bucureşti şi Iaşi), şi include persoane cu vârste cuprinse
între 6 şi 73 de ani (Fig. 2a, Tabelul 3). Media de vârstă a eşantionului a fost de 34.7 ani (SD=13.6).
Distribuţia genurilor a inclus un procent de 56,2% persoane de gen feminin şi 43,8% persoane de gen
masculin (Tabelul 2, Fig. 2b).
Fig. 2.a. Distribuţia vârstelor

Tabel 3. Distribuţia vârstelor
Vârstă Frecvenţă Procent Vârstă Frecvenţă Procent Vârstă Frecvenţă Procent Vârstă Frecvenţă Procent
6 2 0.2 23 30 3.0 38 20 2.0 53 7 0.7
7 1 0.1 24 10 1.0 39 20 2.0 54 30 3.0
10 1 0.1 25 33 3.3 40 26 2.6 55 6 0.6
11 6 0.6 26 32 3.2 41 19 1.9 56 17 1.7
12 2 0.2 27 33 3.3 42 16 1.6 57 3 0.3
13 9 0.9 28 23 2.3 43 20 2.0 58 2 0.2
14 3 0.3 29 25 2.5 44 11 1.1 59 12 1.2
15 4 0.4 30 32 3.2 45 24 2.4 60 15 1.5
16 2 0.2 31 17 1.7 46 26 2.6 61 22 2.2
17 17 1.7 32 10 1.0 47 11 1.1 62 8 0.8
18 12 1.2 33 14 1.4 48 15 1.5 63 5 0.5
19 43 4.3 34 21 2.1 49 32 3.2 64 1 0.1
20 63 6.3 35 33 3.3 50 8 0.8 66 3 0.3
21 41 4.1 36 18 1.8 51 6 0.6 67 1 0.1
22 50 5.0 37 15 1.5 52 12 1.2 73 3 0.3
Total 1003 100.0

Manual de utilizare
Datele au fost culese cu un Fig. 2.b. Distribuţia genurilor

dispozitiv de scanare a suprafeţei
palmare a mâinilor, timp de 5
minute/scanare. Participanţii au
completat şi semnat un formular
de consimţământ informat
înaintea scanării cu sistemul.
Consistenţa internă, distribuţia
datelor şi percentilele în cazul
variabilelor cantitative au fost
calculate pe eşantionul total.
Testarea stabilităţii în timp a vizat un sub-eşantion de 178 subiecţi, care au fost scanaţi cu Sistemul
MindMiTM la un interval de aproximativ două săptămâni.
6.2. Metode de analiză a datelor

Platforma online MindDeckTM poate genera 7 tipuri de rapoarte pe baza unei scanări, care oferă rezultate
pentru: 62 Indicatori psihologici, Potențialul inteligenței cognitive, Potențialul inteligenţei emoţionale,
Potenţialul aptitudinal, Personalitatea, Compatibilitatea de grup și Compatibilitatea interpersonală.
Rezultatele sunt sub formă de variabile cantitative (62 de concepte psihologice măsurate în scoruri, 8
scoruri ale inteligenţei cognitive, 6 scoruri ale inteligenţei emoționale, 11 scoruri ale potenţialului
aptitudinal, procentele celor patru temperamente și două scoruri reprezentând frecvențele cerebrale în
raportul de personalitate) și variabile categoriale (asignarea celui mai activ „tip de personalitate” la
momentul testării, din cele 16 disponibile și ierarhia celorlalte 15 tipuri în ordine descrescătoare; patru
variabile categorice cu câte două niveluri - introvertit-extravertit, senzorial-intuitiv, reflexiv-afectiv,
perceptiv-organizat, afişate în raportul de compatibilitate interpersonală și neafişate, dar luate în calcul în
raportul compatibilităţii de grup.
Există, de asemenea, secțiuni de text descriptiv bazate pe date cantitative neafişate (scoruri back-end
pentru secțiunile „Înțelegere”, „Organizare”, „Decizie” şi „Relaţionare” în Compatibilitatea interpersonală,
care "decid" când și ce fel de text descriptiv este potrivit pentru o anumită pereche). Pentru a facilita
colectarea tuturor datelor relevante într-un singură bază de date, un instrument Macro Excel a fost folosit
pentru a exporta rezultatele finale ale rapoartelor direct din şirurile de date brute (fișierul de scanare brut)
într-un fișier Excel.
Analiza statistică a fost realizată cu programul PASW Statistics 18 şi a investigat datele descriptive
(distribuţia, mediile, abaterile standard, percentilele, frecvenţa în populaţie), consistenţa internă (Alpha
Cronbach) şi stabilitatea test-retest (corelaţia Pearson, testul t - eşantioane perechi, coeficientul Cohen’s
Kappa).

Manual de utilizare
6.3. Rezultate
6.3.1. Etalonare
În cazul rapoartelor cu variabile cantitative (Potenţialul Aptitudinal, Potenţialul Inteligenţei Cognitive şi
Emoţionale, cei 62 de Indicatori Psihologici), datele obţinute pe eşantionul descris anterior au dus la
interpretarea scorurilor pe baza a cinci intervale calculate (pe baza percentilelor): foarte scăzut, scăzut,
moderat, ridicat şi foarte ridicat, în funcţie de procentele din populaţie care se află sub sau peste un anumit
scor (Fig.3b, Fig. 4). Un percentil reprezintă un anumit procent dintr-un set de date. Percentilele sunt
utilizate pentru a observa câte date dintr-un anumit set se încadrează într-un anumit interval procentual.
Spre exemplu, al tresprezecelea percentil indică scorul care marchează 13% din întregul set de date.
Sistemul MindMiTM încadrează automat scorurile obţinute în intervalul statistic corespunzător şi
semnificaţia aferentă (foarte scăzut, scăzut, moderat, ridicat sau foarte înalt), reprezentând vizual scorul de
pe scală și poziționându-l într-unul din cele cinci intervale (Fig.3a). Scorurile și intervalele afişate pentru
fiecare indicator psihologic se bazează pe rezultatele obținute în etalon (Tabelele 4-10). Mai multe detalii se
găsesc în capitolul 9, în sub-capitolul dedicat fiecărui raport. Momentan, rezultatele pot fi extrapolate la
populaţia românească, putând fi retestate sau actualizate periodic (ex. o dată la câţiva ani) pe măsură ce
eşantionul testat se extinde.
Fig. 3a. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Inteligenţa practică – exemplu de interpretare

automată
Fig. 3b. Intervalele de referinţă şi percentilele utilizate în interpretarea scorurilor MindMi TM

Imagine adaptată după mathbitsnotebook.com

Manual de utilizare
Percentilele au fost calculate pe cinci intervale normalizate, cu următoarele

procente: 6,7%, 24,2%, 38,2%, 24,2% și 6,7% (Fig.3b, Fig. 4). Scorurile și
intervalele de interpretare pentru fiecare indicator psihologic se bazează pe
rezultatele obținute în eşantionul etalon.
Interpretare:
Foarte scăzut: scorul este < 6,7 % din populaţia generală Fig. 4. Intervale şi procente
Scăzut: scorul este > 6,7 % din populaţia generală din populaţie
Moderat: scorul este > 30,9 % din populaţia generală
Ridicat: scorul este > 69,1 % din populaţia generală
Foarte ridicat: scorul este > 93,3 % din populaţia generală
Tabel 4. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Aptitudinal

Interval de Potenţial Atenţie Abilităţi de Curiozitate Încredere
Ambiţie Originalitate Hărnicie Judecată Probitate Leadership
referinţă Aptitudinal alertă adaptare la stres şi interes în sine
Foarte scăzut  81  80  80  81  79  80  80  82  79  81  81
Scăzut 82-84 81-83 81-83 82-84 80-82 81-83 81-82 83-84 80-84 82-83 82-84
Moderat 85-86 84-88 84-85 85-87 83-84 84-86 83-85 85-87 85-87 84-86 85-86
Ridicat 87-88 89-91 86-87 88-89 85-86 87-89 86-88 88-90 88-91 87-90 87-88
Foarte ridicat  89  92  88  90  87  90  89  91  92  91  89
Tabel 5. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive

Interval de Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Claritatea
referinţă Cognitivă Totală generală vizual-spaţială practică verbală matematică intuitivă raţionamentelor
Foarte scăzut  162  163  155  155  168  163  157  162
Scăzut 163-171 164-174 156-166 156-164 169-179 164-175 158-166 163-173
Moderat 172-186 175-192 167-180 165-176 180-196 176-192 167-176 174-188
Ridicat 187-198 193-204 181-195 177-188 197-211 193-205 175-186 189-201
Foarte ridicat  199  205  196  189  212  206  187  202
Tabel 6. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale

Inteligența Inteligența Inteligenţa Imaginea de Rezistenţa la stres
Interval de Adaptabilitatea
Emoţională emoţională emoţională sine; confortul şi controlul
referinţă integrativă
Totală introspectivă relaţională interior impulsivităţii
Foarte scăzut  160  158  160  160  160  161
Scăzut 161-171 159-170 161-172 161-173 161-169 162-173
Moderat 172-185 171-183 173-184 174-188 170-182 174-189
Ridicat 186-199 184-196 185-197 189-205 183-199 190-204
Foarte ridicat  200  197  198  206  200  205
Tabel 7. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi cognitive
Interval de Abilitate Abilitate Abilitate vizual- Agilitate Capacitate de Claritatea Flexibilitate
Atenţie Decizie Luciditate Memorie
referinţă lingvistică matematică spaţială mentală concentrare gândirii în gândire
Foarte scăzut  83  84  85  81  80  83  83  83  81  82  83
Scăzut 84-86 85-86 86-87 82-84 81-83 84-86 84-86 84-86 82-84 83-85 84-86
Moderat 87-91 87-88 88-89 85-88 84-88 87-89 87-89 87-89 85-88 86-88 87-88
Ridicat 92-94 89-90 90-91 89-91 89-91 90-92 90-91 90-92 89-91 89-91 89-90
Foarte ridicat  95 91  92  92  92  93  92  93  92  92  91

Manual de utilizare
Tabel 8. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi emoţionale
Interval de Adaptare Confort Controlul Stabilitate
Emotivitate Empatie Impulsivitate Relaxare
referinţă la stres emoţional impulsivităţii emoţională
Foarte scăzut  81  80  79  80  79  78  81  77
Scăzut 82-84 81-84 80-81 81-82 80-82 79-82 82-83 78-79
Moderat 85-87 85-87 82-84 83-85 83-85 83-85 84-86 80-83
Ridicat 88-89 88-90 85-88 86-87 86-87 86-87 87-88 84-87
Foarte ridicat  90  91  89  88  88  88  89  88
Tabel 9. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de relaţionare
Respect Spiritul Toleranţă
Interval de Abilitate Încredere
Asertivitate Autoritate Conformism Leadership faţă de Sociabilitate apartenenţei la opinii
referinţă oratorică inter-relațională
ceilalţi la grup contrare
Foarte scăzut  82  79  78  79  81  81  83  83  82  74
Scăzut 83-85 80-83 79-82 80-82 82-83 82-84 84-85 84-85 83-85 75-80
Moderat 86-89 84-87 83-86 83-84 84-86 85-86 86-88 86-89 86-88 81-86
Ridicat 90-92 88-89 87-90 85-86 87-89 87-89 89-90 90-91 89-90 87-95
Foarte ridicat  93  90  91  87  90  90  91  92  91  96
Tabel 10. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Alte abilităţi şi aptitudini
Interval de Atitudine Auto- Calm
Adaptabilitate Afirmare Altruism Ambiţie Autocontrol Autoîncredere Autonomie Creativitate
referinţă justiţiară conservare mental
Foarte scăzut  82  81  74  80  74  79  83  79  79  82  79
Scăzut 83-84 82-84 75-81 81-83 75-81 80-82 84-85 80-84 80-83 83-84 80-82
Moderat 85-86 85-86 82-91 84-85 82-89 83-85 86-89 85-87 84-86 85-87 83-84
Ridicat 87-88 87-89 92-100 86-87 90-96 86-88 90-92 88-91 87-89 88-90 85-86
Foarte ridicat  89  90  101  88  97  89  93  92  90  91  87
Interval de Indice
Cumpătare Curaj Curiozitate Dinamism Generozitate Hărnicie Intuiţie Inventivitate Obiectivitate Optimism Perseverenţă
referinţă de ego
Foarte scăzut  83  81  80  80  82  80  79  82  84  80  80  83
Scăzut 84-86 82-84 81-83 81-83 83-84 81-82 80-82 83-85 85-86 81-82 81-83 84-85
Moderat 87-88 85-87 84-86 84-85 85-88 83-85 83-86 86-89 87-88 83-85 84-87 86-88
Ridicat 89-91 88-90 87-89 86-87 89-90 86-88 87-89 90-92 89-90 86-88 88-90 89-90
Foarte ridicat  92  91  90  88  91  89  90  93  91  89  91  91
Interval de Tărie de
Probitate Prudenţă Răbdare Realism Responsabilitate Sinceritate Vigilenţă Vitalitate Voinţă
referinţă caracter
Foarte scăzut  81  79  83  85  81  80  81  81  80  81
Scăzut 82-83 80-81 84-85 86-87 82-84 81-83 82-83 82-83 81-83 82-84
Moderat 84-86 82-84 86-87 88-90 85-88 84-86 84-87 84-86 84-85 85-86
Ridicat 87-90 85-87 88-89 91-92 89-91 87-89 88-89 87-89 86-87 87-88
Foarte ridicat  91  88  90  93  92  90  90  90  88  89
Pentru detalii, consultaţi capitolul 9 şi sub-capitolul dedicat fiecărui raport.

Manual de utilizare
În cazul rapoartelor cu rezultate descriptive sau categoriale (Personalitate, Compatibilitate Interpersonală),

datele obţinute pe eşantionul descris anterior au arătat distribuţiile prezentate mai jos (Tabelele 11-15).
Momentan, rezultatele pot fi extrapolate la populaţia românească, putând fi retestate sau actualizate
periodic (ex. o dată la câţiva ani) pe măsură ce eşantionul testat se extinde. Mai multe detalii se găsesc în
capitolul 9, în sub-capitolul dedicat fiecărui raport.
Frecvenţa cerebrală stângă

Frecvenţă Procent Frecvenţă Procent Frecvenţă Procent
EXTRAVERT 529 52.7 ANALIST 8 0.8 Beta 940 93.7
INTROVERT 474 47.3 CERCETĂTOR 134 13.4 Beta înalte 63 6.3
Total COLABORATOR 110 11.0 Total 1003 100.0
1003 100.0
Frecvenţa cerebrală dreaptă
Tabel 11. Personalitate: CONSILIER 61 6.1
Distribuţie Extravert-Introvert Frecvenţă Procent
DIPLOMAT 21 2.1
Beta 994 99.1
Frecvenţă Procent EXECUTANT 121 12.1 Beta înalte 9 0.9
COLERIC 384 38.3 EXPERT 41 4.1 Total 1003 100.0
FLEGMATIC 375 37.4 EXPLORATOR 38 3.8 Tabel 14. Personalitate:
INSPECTOR 104 10.4 Distribuţie frecvenţe cerebrale
MELANCOLIC 99 9.9 Frecvenţă Procent
MANAGER 92 9.2
SANGVINIC 145 14.5 EXTRAVERTIT 529 52.7
POLITICIAN 61 6.1 INTROVERTIT 474 47.3
Total 1003 100.0
PRACTICIAN 76 7.6 Total 1003 100.0
Tabel 12. Personalitate:
Distribuţie temperament principal PROFESOR 6 0.6 Frecvenţă Procent
PROMOTOR 80 8.0 INTUITIV 244 24.3
SPECIALIST 22 2.2 SENZORIAL 759 75.7
VIZIONAR 28 2.8 Total 1003 100.0
Frecvenţă Procent
Total 1003 100.0
AFECTIV 605 60.3
Tabel 13. Personalitate:
Distribuţie tipuri vocaţionale REFLEXIV 398 39.7
Total 1003 100.0
Frecvenţă Procent
ORGANIZAT 508 50.6
PERCEPTIV 495 49.4
Total 1003 100.0
Tabel 15. Compatibilitate
interpersonală: Distribuţie funcţii
comportamentale
6.3.2. Fidelitate
6.3.2.1. Consistenţa internă
Consistenţa internă a fost investigată pe eşantionul total, ce a cuprins un număr total de 1003 seturi de
date (scanări), aparţinând unui număr de 625 persoane domiciliate în România, cu vârste cuprinse între 6 şi
73 de ani.
A fost calculat coeficientul Alpha Cronbach în cazul Potenţialului aptitudinal (0.97), Potențialului
inteligenței cognitive (0.99), respectiv Potenţialului inteligenței emoționale (0.99), unde raportul conţine un
scor total cu sub-componente. Toate corelaţiile dintre sub-componente şi total au fost pozitive şi
semnificative în cazul celor trei rapoarte (p<0.001), cu valori r între 0.62 şi 0.99. Mediile şi abaterile
standard pentru fiecare indicator, cât şi corelaţiile sub-indicatorilor cu scorul total sunt prezentate în
tabelele 16, 17, 18.
În cazul celor 62 de indicatori psihologici, coeficientul Alpha Cronbach calculat pentru sub-categorii (abilităţi
cognitive, emoţionale, sociale şi de relaţionare, respectiv alte abilităţi şi aptitudini) a fost cuprins între 0.93
şi 0.99.

Manual de utilizare
Mediile şi abaterile standard pentru indicatorii fiecărui raport, cât şi corelaţiile indicatorilor cu totalul, sunt
prezentate în tabelul 19. Mai multe detalii se găsesc în capitolul 9, în secţiunea “Proprietăţi psihometrice”
din fiecare raport.
Tabel 16. Potenţialul Aptitudinal

m SD r
Potenţial aptitudinal total 85 2.07 Tabel 17. Potenţialul Inteligenţei Cognitive
Atenţie alertă 86 3.62 *0.93 m SD r

Ambiţie 84 2.45 *0.91 Inteligenţa Cognitivă Totală 179 12.02
Abilităţi de adaptare la stres 85 2.96 *0.94 Inteligenţa generală 183 14.03 *0.97
Originalitate 83 2.53 *0.93 Inteligenţa vizual-spaţială 174 12.98 *0.96
Curiozitate şi interes 85 2.86 *0.89 Inteligenţa practică 171 10.68 *0.95
Hărnicie 83 2.60 *0.69 Inteligenţa verbală 188 14.17 *0.97
Judecată 86 2.81 *0.95 Inteligenţa matematică 184 13.99 *0.96
Încredere în sine 85 3.54 *0.86 Intuiţia 171 9.44 *0.98
Probitate 85 2.90 *0.62 Claritatea raţionamentelor 181 12.71 *0.99
Leadership 85 2.39 *0.92 r= Corelaţia Pearson indicator-Inteligenţă Cognitivă Totală,
r= Corelaţia Pearson indicator-Potenţial Aptitudinal total *p<0.001
*p<0.001
Tabel 18. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale

m SD r
Inteligenţa Emoţională Totală 179 12.73
Inteligenţa emoţională introspectivă 176 12.32 *0.97
Inteligenţa emoţională relaţională 178 12.19 *0.97
Imaginea de sine; confortul interior 181 14.45 *0.99
Adaptabilitatea integrativă 177 12.74 *0.94
Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii 181 13.82 *0.99
r= Corelaţia Pearson indicator-Inteligenţă Emoţională Totală
*p<0.001
Tabel 19. 62 Indicatori Psihologici

Abilităţi sociale şi de
Abilităţi Cognitive m SD Abilităţi Emoţionale m SD m SD
relaţionare
Abilitate lingvistică 88 3.72 Adaptare la stres 85 2.96 Abilitate oratorică 87 3.53
Abilitate matematică 87 2.22 Confort emoţional 85 2.97 Asertivitate 85 3.43
Abilitate vizual-spaţială 88 2.09 Controlul impulsivităţii 83 2.78 Autoritate 84 3.58
Agilitate mentală 86 3.33 Emotivitate 83 2.54 Conformism 83 2.37
Atenţie 86 3.62 Empatie 83 2.89 Încredere interrelaţională 85 2.95
Capacitate de concentrare 88 3.05 Impulsivitate 83 3.10 Leadership 85 2.39
Claritatea gândirii 87 2.78 Relaxare 85 2.47 Respect faţă de ceilalţi 86 2.71
Decizie 87 2.91 Stabilitate emoţională 82 3.49 Sociabilitate 87 3.02
Flexibilitate în gândire 86 3.21 Spiritul apartenenţei la grup 86 2.66
Luciditate 86 2.93 Toleranţa la opinii contrare 84 6.97
Memorie 87 2.38

Manual de utilizare
Alte abilităţi şi aptitudini m SD Alte abilităţi şi aptitudini m SD

Adaptabilitate 85 2.23 Indice de ego 84 3.29
Afirmare 85 2.63 Intuiţie 87 3.09
Altruism 86 8.55 Inventivitate 87 2.01
Ambiţie 84 2.45 Obiectivitate 84 2.56
Atitudine justiţiară 85 7.46 Optimism 85 3.46
Autoconservare 84 3.03 Perseverenţă 86 2.45
Autocontrol 87 2.97 Probitate 85 2.90
Autoîncredere 85 3.54 Prudenţă 83 2.65
Autonomie 84 3.06 Răbdare 86 2.24
Calm mental 86 2.95 Realism 89 2.33
Creativitate 83 2.53 Responsabilitate 86 3.09
Cumpătare 87 2.49 Sinceritate 84 2.92
Curaj 86 2.91 Tărie de caracter 85 3.02
Curiozitate 85 2.86 Vigilenţă 85 2.78
Dinamism 84 2.32 Vitalitate 84 2.40
Generozitate 86 2.94 Voinţă 85 2.25
Hărnicie 83 2.60
În cazul rapoartelor de Personalitate şi de Compatibilitate Interpersonală, au fost investigate corelaţiile

Pearson între procentele temperamentelor identificate, între procentele temperamentelor şi categoria
extravert-introvert, respectiv între frecvenţele cerebrale afişate pe ambele emisfere. Mai multe detalii se
găsesc în capitolul 9, în secţiunea “Proprietăţi psihometrice” din fiecare raport.
Au fost identificate corelaţii pozitive şi semnificative între temperamentul coleric şi cel sangvinic, respectiv
între temperamentul flegmatic şi cel melancolic (r între 0.45 şi 0.56, p<0.001). Temperamentul coleric şi cel
sangvinic au corelat negativ şi semnificativ cu temperamentul flegmatic şi cu cel melancolic (r între -0.63 şi
-0.82, p<0.001). Coeficienţii de corelaţie Pearson sunt prezentaţi în Tabelul 20.
Tabel 20. Corelaţia dintre temperamente

Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic Categoriile ‚introvert’ şi ‚extravert’ afişate în
Coleric 0.56* -0.76* -0.79* Raportul de Personalitate au corelat semnificativ
Sangvinic -0.82* -0.63*
cu toate cele patru temperamente.
Flegmatic 0.45*
Temperamentul coleric şi cel sangvinic au corelat
Melancolic
*p<0.001 puternic pozitiv şi semnificativ cu categoria
‚extravert’, respectiv puternic negativ şi
Tabel 21. Corelaţia dintre temperamente şi categoriile extravert- semnificativ cu categoria ‚introvert’.
introvert Temperamentul flegmatic şi cel melancolic au
Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic corelat puternic pozitiv şi semnificativ cu categoria
Extravert 0.88* 0.85* -0.87* -0.79*
‚introvert’, respectiv puternic negativ şi
Introvert -0.88* -0.85* 0.87* 0.79*
semnificativ cu categoria ‚extravert’. Coeficienţii
*p<0.001
de corelaţie Pearson sunt prezentaţi în Tabelul 21.

Manual de utilizare
Valorile numerice ale frecvenţei cerebrale de pe emisfera stângă au corelat puternic, pozitiv şi semnificativ
cu valorile frecvenţei cerebrale de pe emisfera dreaptă (r=0.77, p<0.001).
6.3.2.2. Stabilitatea test-retest

Testarea stabilităţii în timp s-a bazat pe 178 subiecţi dintr-un sub-eşantion din Târgu Mureş, care au fost
scanaţi cu Sistemul MindMiTM la un interval de aproximativ două săptămâni.
În cazul variabilelor cantitative (Potenţialul aptitudinal, Potențialul inteligenței cognitive, Potențialul
inteligenței emoționale, cei 62 de Indicatori psihologici), a fost calculată corelaţia Pearson între T1 şi T2. De
asemenea, au fost calculate diferenţele mediilor dintre cele două testări (testul t pentru eşantioane
perechi). Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între cele două testări pentru nici unul dintre
conceptele măsurate.
Corelaţiile test-retest (Tabelele 22, 23) au fost pozitive şi semnificative (p<0.001) pentru fiecare concept
măsurat şi au avut valori cuprinse între 0.29 şi 0.58. Mai multe detalii se găsesc în capitolul 9, în secţiunea
“Proprietăţi psihometrice” din fiecare raport.
Tabel 22. Corelaţii test-retest, N=178

Raportul Potenţialului Aptitudinal r Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive r
Potenţial Aptitudinal total *0.52 Inteligenţa Cognitivă Totală *0.52
Atenţie alertă *0.52 Inteligenţa generală *0.50
Ambiţie *0.38 Inteligenţa vizual-spaţială *0.48
Abilităţi de adaptare la stres *0.48 Inteligenţa practică *0.42
Originalitate *0.38 Inteligenţa verbală *0.50
Curiozitate şi interes *0.46 Inteligenţa matematică *0.58
Hărnicie *0.47 Intuiţia *0.51
Judecată *0.50 Claritatea raţionamentelor *0.52
Încredere în sine *0.44 r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, *p<0.001
Probitate *0.55
Leadership *0.40
r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, *p<0.001
Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale r

Inteligenţa Emoţională Totală *0.56
Inteligenţa emoţională introspectivă *0.57
Inteligenţa emoţională relaţională *0.57
Imaginea de sine; confortul interior *0.56
Adaptabilitatea integrativă *0.48
Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii *0.59

Manual de utilizare
Tabel 23. Corelaţii test-retest: 62 Indicatori Psihologici, N=178

Abilităţi Cognitive r Abilităţi Emoţionale r Abilităţi sociale şi de relaţionare r
Abilitate lingvistică *0.44 Adaptare la stres *0.48 Abilitate oratorică *0.47
Abilitate matematică *0.44 Confort emoţional *0.54 Asertivitate *0.50
Abilitate vizual-spaţială *0.47 Controlul impulsivităţii *0.27 Autoritate *0.53
Agilitate mentală *0.50 Emotivitate *0.51 Conformism *0.29
Atenţie *0.52 Empatie *0.40 Încredere interrelaţională *0.42
Capacitate de concentrare *0.49 Impulsivitate *0.32 Leadership *0.40
Claritatea gândirii *0.43 Relaxare *0.51 Respect faţă de ceilalţi *0.44
Decizie *0.49 Stabilitate emoţională *0.45 Sociabilitate *0.56
Flexibilitate în gândire *0.52 Spiritul apartenenţei la grup *0.39
Luciditate *0.52 Toleranţa la opinii contrare *0.49
Memorie *0.43
Alte abilităţi şi aptitudini r Alte abilităţi şi aptitudini r Alte abilităţi şi aptitudini r

Adaptabilitate *0.46 Cumpătare *0.42 Perseverenţă *0.46
Afirmare *0.35 Curaj *0.46 Probitate *0.55
Altruism *0.57 Curiozitate *0.46 Prudenţă *0.42
Ambiţie *0.38 Dinamism *0.39 Răbdare *0.49
Atitudine justiţiară *0.57 Generozitate *0.56 Realism *0.42
Autoconservare *0.44 Hărnicie *0.47 Responsabilitate *0.52
Autocontrol *0.50 Indice de ego *0.46 Sinceritate *0.53
Autoîncredere *0.44 Intuiţie *0.47 Tărie de caracter *0.50
Autonomie *0.48 Inventivitate *0.36 Vigilenţă *0.50
Calm mental *0.57 Obiectivitate *0.42 Vitalitate *0.34
Creativitate *0.38 Optimism *0.52 Voinţă *0.42
În cazul rapoartelor de Personalitate şi de Compatibilitate Interpersonală, au fost calculate corelaţii Pearson

între T1 şi T2 în cazul variabilelor cantitative, au fost investigate diferenţele mediilor dintre cele două
testări (testul t pentru eşantioane perechi), iar în cazul variabilelor categoriale a fost calculat coeficientul
Cohen’s Kappa.
În cazul raportului de Personalitate (Tabelul 24a), corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative
pentru categoria afişată ‘Extravert’, respectiv ‘Introvert’ (r=0.35, p<0.001). Corelaţiile test-retest pentru
scorurile numerice corespondente dimensiunii extravert, respectiv introvert, au fost pozitive şi
semnificative (r=0.38, p<0.001). Coeficientul Cohen’s Kappa pentru dimensiunea extravert-introvert a
evidenţiat un consens semnificativ între cele două testări (K=0.35, p<0.001).
Tabel 24a. Corelaţii test-retest extravert-introvert
Categorie r Valori numerice r
‘Extravert’ *0.35 ‘Extravert’ *0.38
‘Introvert’ *0.35 ‘Introvert’ *0.38
r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, N=178, *p<0.001

Manual de utilizare
Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative (Tabelul 24b) pentru procentele fiecărui
temperament afişat în configuraţia temperamentală (r=0.26 – 0.33, p<0.001). Mai multe detalii se găsesc în
capitolul 9, în secţiunea “Proprietăţi psihometrice” din fiecare raport. La testul t pentru eşantioane perechi,
nu s-au înregistrat diferenţe semnificative de la T1 la T2 pentru temperamentele Coleric, Sangvinic,
Flegmatic şi Melancolic (procentele rezultate). În cazul temperamentului principal afişat, coeficientul
Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ între cele două testări (afişarea aceluiaşi temperament
şi la T1 şi la T2 pe prima poziţie) (K=0.28, p<0.001). în cazul temperamentului secundar (al doilea afişat în
ierarhie), coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ între cele două testări (K=0.24,
p<0.001).
Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative (Tabelul 24c) şi pentru valorile numerice ale
frecvenţelor cerebrale pe fiecare emisferă (r=0.45-0.57, p<0.001). Mai multe detalii se găsesc în capitolul 9,
în secţiunea “Proprietăţi psihometrice” din fiecare raport.
Tabel 24b. Corelaţii test-retest temperament Tabel 24c. Corelaţii test-retest frecvenţe cerebrale
Temperament (procente) r r
Coleric *0.33 Frecvenţa cerebrală stângă *0.57
Sangvinic *0.28 Frecvenţa cerebrală dreaptă *0.45
Flegmatic *0.26 r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, N=178, *p<0.001
Melancolic *0.32
În cazul raportului de Compatibilitate interpersonală, corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice

corespondente secţiunilor “Înţelegere”, “Organizare”, “Decizie” şi “Relaționare” au fost pozitive şi
semnificative (r=0.25-0.56, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în raport dar se calculează în
algoritm, iar pe baza lor se afişează secţiuni de text la categoriile respective (Tabelul 25).
Tabel 25. Corelaţii test-retest: compatibilitate interpersonală Tabel 26. Corelaţii test-retest: compatibilitate interpersonală
Secţiune r r r
‘Înţelegere’ *0.56 EXTRAVERTIT *0.38 AFECTIV *0.57
INTROVERTIT *0.38 REFLEXIV *0.52
‘Organizare’ *0.52
r r
‘Decizie’ *0.54
INTUITIV *0.58 ORGANIZAT *0.51
‘Relaţionare’ *0.25 SENZORIAL *0.56 PERCEPTIV *0.49
r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, N=178, *p<0.001 r= Corelaţia Pearson între T1 şi T2, N=178, *p<0.001
Au fost identificate corelaţii test-retest pozitive şi semnificative pentru scorurile numerice corespondente
categoriilor extravertit-introvertit, senzorial-intuitiv, reflexiv-afectiv, respectiv organizat-perceptiv (r între
0.38 şi 0.58, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în raport dar se calculează în algoritm, iar pe
baza lor se afişează o etichetă sau alta. Coeficienţii de corelaţie Pearson sunt afişaţi în Tabelul 26.
A fost calculat şi coeficientul Cohen’s Kappa pentru variabile categoriale, pentru a determina consensul sau
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra categoriilor bimodale extravertit/introvertit,
senzorial/intuitiv, reflexiv/afectiv, respectiv organizat/perceptiv.
Consensul (suprapunerea) între T1 şi T2 a urmărit afişarea aceleiaşi etichete la ambele testări (ex. afişarea
etichetei ‘Extravertit’ şi la T1 şi la T2, respectiv afişarea etichetei ‘Introvertit’ şi la T1 şi la T2).
Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ între cele două testări şi a avut valori între
K=0.27 şi K=0.35, p<0.001.

Manual de utilizare
6.3.3. Validitate
Într-un studiu pilot efectuat pe 20 de subiecţi, datele obţinute prin scanarea cu sistemul MindMi TM au fost
comparate cu datele obţinute simultan cu casca EEG NeuroSky. Seturile de date brute colectate cu cele
două instrumente (potenţial electrodermal vs. EEG) au fost procesate cu algoritmul utilizat de sistemul
MindMiTM, pentru a obţine acelaşi set de indicatori finali. Rezultatele au fost calculate şi exportate într-o
bază de date cu ajutorul unui fişier macro Excel, iar rezultatele celor două testări au fost ulterior analizate
statistic utilizând PASW Statistics 18.
Au fost calculate corelaţii Pearson între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky în cazul variabilelor
cantitative, analizând rezultatele colectate cu cele două instrumente diferite, dar procesate cu acelaşi
algoritm. În cazul Potenţialului Aptitudinal, corelaţii pozitive şi semnificative între cele două instrumente au
fost identificate pentru fiecare indicator, cu valori r cuprinse între 0.57 şi 0.96 (p<0.01). În cazul
Potenţialului Inteligenţei Cognitive, corelaţii pozitive şi semnificative au fost identificate pentru fiecare
indicator, cu valori r cuprinse între 0.73 şi 0.88 (p<0.001). În cazul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale,
corelaţii pozitive şi semnificative au fost identificate pentru fiecare indicator, cu valori r cuprinse între 0.66
şi 0.90 (p<0.01). În cazul celor 62 Indicatori psihologici, corelaţii pozitive şi semnificative au fost identificate
pentru 60 indicatori dintre cei 62, cu valori r cuprinse între 0.45 şi 0.97 (p<0.05). Aceste date preliminare
necesită replicare pe un eşantion reprezentativ.
6.3.4. Diferenţe de gen

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor pentru genul masculin, respectiv feminin (testul t pentru
eşantioane independente), s-au obţinut diferenţe semnificative între genuri în Raportul celor 62 Indicatori
Psihologici (44 din 62 indicatori, cu diferenţa mediilor cuprinsă între 0.11 şi 1.65), Raportul Potenţialului
Aptitudinal (6 din 11 indicatori, cu diferenţa mediilor cuprinsă între 0.10 şi 0.71), Raportul Potenţialului
Inteligenţei Cognitive (8 indicatori, cu diferenţa mediilor cuprinsă între 1.66 şi 2.64), Raportul Potenţialului
Inteligenţei Emoţionale (6 indicatori, cu diferenţa mediilor cuprinsă între 2.28 şi 2.91).
Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de încredere (95%) pentru
diferenţa mediilor sunt prezentate în secţiunea corespunzătoare diferenţelor de gen din fiecare raport.
6.4. Sumar şi concluzii

Acest studiu a urmărit testarea proprietăţilor psihometrice ale sistemului MindMiTM şi etalonarea acestuia
pe populaţia românească. Sistemul conţine şapte rapoarte psihologice bazate pe măsurători
psihofiziologice.
Analiza statistică a investigat datele descriptive (distribuţia, mediile, abaterile standard, percentilele,
frecvenţa în populaţie), consistenţa internă Alpha Cronbach şi stabilitatea test-retest (corelaţia Pearson,
testul t - eşantioane perechi, coeficientul Cohen’s Kappa). În cazul rapoartelor cu variabile cantitative
(Potenţialul Aptitudinal, Potenţialul Inteligenţei Cognitive şi Emoţionale, cei 62 de Indicatori Psihologici),
datele obţinute pe eşantionul descris anterior au dus la interpretarea scorurilor pe baza a cinci intervale
calculate (pe baza percentilelor): foarte scăzut, scăzut, moderat, ridicat şi foarte ridicat, în funcţie de
procentele din populaţie care se află sub sau peste un anumit scor. Percentilele au fost calculate pe cinci
intervale normalizate, cu următoarele procente: 6,7%, 24,2%, 38,2%, 24,2% și 6,7%.

Manual de utilizare
Scorurile și intervalele de interpretare pentru fiecare indicator psihologic se bazează pe rezultatele obținute
în eşantionul etalon şi sunt prezentate în acest capitol cât şi în capitolul dedicat fiecărui raport.
Fidelitatea a fost investigată din punct de vedere al consistenţei interne şi al stabilităţii test-retest.
Coeficientul Alpha Cronbach a avut valori cuprinse între 0.93-0.99. Corelaţiile Pearson între cele două
testări, la interval de aprox. două săptămâni, au fost pozitive şi semnificative pentru fiecare concept
măsurat, şi au avut valori cuprinse între r=0.27 şi r=0.58, p<0.001. Testul t eşantioane perechi nu a
evidenţiat diferenţe semnificative între cele două testări la nici unul dintre conceptele măsurate.
Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat o suprapunere semnificativă între cele două testări şi a avut valori
cuprinse între K=0.24 şi K=0.35, p<0.001.
Luând în considerare rezultatele obţinute, este foarte importantă interpretarea scorurilor și a rezultatelor pe
baza datelor obţinute într-un eșantion extins, care pot fi generalizate la o scară mai largă în populația generală.
Astfel putem înțelege natura rezultatelor pe care sistemul le oferă, cât de frecvente sau variate sunt anumite
scoruri și cum se reflectă acest lucru asupra interpretării rezultatelor.
Direcţii viitoare vor continua cercetările în privinţa validităţii, şi compararea sistemului cu alte instrumente
relevante, cât şi extinderea studiului de testare simultană cu sistemul şi cu casca EEG NeuroSky, pe un
eşantion reprezentativ.
7. Instrucţiuni pentru utilizarea sistemului

Înainte de utilizarea scannerului MindSpringTM şi a platformei online MindDeckTM, este necesară
parcurgerea detaliată a Ghidului de Pornire Rapidă şi a Manualului Tehnic. Acestea vă vor ajuta să
iniţializaţi scannerul MindSpringTM (va funcţiona doar conectat la o reţea de internet) şi să vă informaţi cu
privire la condiţiile de utilizare ale acestuia şi precauţiile necesare. Dacă doriţi şi un suport video pentru
despachetarea şi iniţializarea scannerului, vă rugăm consultaţi tutorialul online “Unboxing the MindMi
System”. Odată ce aţi parcurs aceste informaţii şi scannerul este gata de funcţionare, puteţi începe
utilizarea sistemului.
7.1. Autentificarea
Scanner-ul MindSpringTM se asociază cu un cont de utilizator în aplicaţia web MindDeckTM, din care se
gestionează examinaţii, scanările şi rapoartele MindMiTM. Pentru accesarea aplicaţiei web MindDeck™ este
necesară doar conexiunea la Internet prin intermediul unui browser dintre cele recomandate (Google
Chrome, Mozilla Firefox sau Safari). Aplicaţia este sincronizată cu echipamentului electronic MindSpring™ şi
va fi conectată automat cu dispozitivul pe care veţi folosi echipamentul (dacă acesta este conectat
corespunzător la curent şi la internet).
Acest cont de utilizator al aplicaţiei este primit la achiziţionarea sistemului. Prin achiziţionarea
echipamentului electronic MindSpring™, vânzătorul vă oferă o licenţă personală şi un cont de utilizator cu
care vă puteţi loga în aplicaţia web MindDeckTM. Despre licenţa personală puteti ciţi mai mult în secţiunea
„Licenţa de utilizare a scannerelor”, din Manualul Tehnic, sau în pagina Setări/Profilul tău/„Termeni şi
Condiţii” din aplicaţia web.
După ce accesați minddeck.com, trebuie să vă autentificaţi cu numele de utilizator şi parola primite deja pe
adresa de e-mail.

Manual de utilizare
Fig. 4. Aplicaţia MindDeckTM: pagina de autentificare
7.2. Familiarizarea cu aplicaţia web MindDeckTM

Aceasta este pagina de bun-venit a contului de utilizator MindDeckTM.
Fig. 5. Aplicaţia MindDeckTM: pagina de primire

Manual de utilizare
Puteţi găsi informații despre punctele dumneavoastră în bara de sus. Punctele reprezintă ‘bugetul’ dvs.
disponibil pentru generarea rapoartelor, fiecare raport având alocat un anumit număr de puncte (consultaţi
secţiunea “Generarea unui Raport MindMiTM”). Culoarea albastră a iconiţei arată un nivel suficient de
puncte. Pe măsură ce vă apropiaţi de consumarea punctelor, sistemul vă va atenţiona prin colorarea
iconiţei în portocaliu, iar apoi în roşu.
Puteţi face clic pe steagul afişat, dacă doriți să schimbați limba.
Dacă doriţi să plecaţi de la calculator şi vreţi să asiguraţi protecţia

datelor dumneavoastră, aveţi opţiunea de a bloca ecranul.
Atenţie, apăsarea acestui buton va bloca complet ecranul dvs. şi va solicita parola de
TM
Fig. 6. MindDeck : autentificare pentru deblocare.
Selectarea limbii
Fig. 7. Aplicaţia MindDeckTM: ecran blocat
Meniul din bara de sus conţine două butoane (“EXAMINAŢI” şi “SETĂRI”), un indicator “SCANNER
ACTIV/INACTIV”, respectiv o căsuţă pentru căutare examinaţi.
Fig. 8. Aplicaţia MindDeckTM: meniu

super

Manual de utilizare
Apăsarea butonului „EXAMINAŢI” duce la afişarea examinaţilor disponibili. La începutul utilizării,

deocamdată aveţi disponibili doar examinaţii-demo, predefiniţi în aplicaţie.
Fig. 9. Aplicaţia MindDeckTM: examinaţi demo
Pe măsură ce veţi adăuga examinaţi în aplicaţia dumneavoastră, lista se va extinde şi examinaţii vor fi
ordonaţi pe mai multe pagini.
Fig. 10. Aplicaţia MindDeckTM: listă examinaţi
Ordonarea predefinită a examinaţilor este în ordine alfabetică după prenume

(afişat întotdeauna primul în aplicaţie), însă în partea dreaptă a paginii puteţi
schimba temporar criteriul de ordonare (după data introducerii examinatului,
după data generării ultimului raport, după gen, în ordine crescătoare sau
descrescătoare).
Fig.11. MindDeckTM :
ordonare examinaţi

Manual de utilizare
Butonul “SETĂRI” duce la un sub-meniu cu paginile “Şabloane”, “Istoric

tranzacţii”, “Profilul tău” şi “Date logare”.
Pagina “Şabloane” afişează în această fază şablonul predefinit din aplicaţie

pentru Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici (pentru detalii, consultaţi
capitolul destinat acestui raport).
Fig. 12. MindDeckTM :
Submeniu “SETĂRI”
Fig. 13. MindDeckTM : pagina “Şabloane”
Dacă veţi crea ulterior şabloane noi (consultaţi capitolul menţionat), se vor afişa în aceeaşi pagină.
Fig. 14. MindDeckTM : pagina “Şabloane”
Pagina “Istoric tranzacţii” vă arată numărul de puncte consumate până acum pentru fiecare raport generat,
precum şi data generării acestora. TM
Fig. 15. MindDeck : pagina “Istoric tranzacţii”
În pagina “Profilul tău” se găsesc informaţii generale ale utilizatorului, numărul serial al aparatului,
informaţii de contact ale utilizatorului, precum şi opţiunile de notificări pe email. Aici puteţi activa sau
dezactiva opţiunea de notificare pe email pentru logare în aplicaţie, respectiv pentru generarea fiecărui
raport. Nu în ultimul rând, puteţi accesa pagina de Termeni şi Condiţii, pe care recomandăm să o parcurgeţi
în detaliu.

Manual de utilizare
Fig. 16. MindDeckTM : pagina “Profilul tău”
Indicatorul “SCANNER ACTIV” din bara de sus îmi arată că scannerul este conectat la
curent şi la internet şi este pregătit de scanare.
În caz contrar, se va afişa statusul “SCANNER INACTIV”,
precum şi data şi ora ultimei conectări.
Butonul ‘refresh’ poate fi utilizat pentru actualizarea acestui

indicator.
Dacă scanner-ul dumneavoastră este inactiv, nu veţi putea iniţia o
scanare. Încercarea de a iniţia o scanare va afişa în acest caz mesajul
din imaginea alăturată.
Fig. 17. MindDeckTM : mesaj “Scanner inactiv”

Manual de utilizare
Căsuţa “Caută examinaţi” vă ajută să căutaţi direct un examinat din istoricul dumneavoastră, după
“Prenume” sau “Prenume Nume”, în cazul în care este dificil de localizat în listă.
Fig. 18. MindDeckTM : Caută examinaţi
Meniul vertical din partea stângă a aplicaţiei conţine butonul “Adaugă Examinat”
- pentru introducerea examinaţilor noi, butonul “Scanare Nouă” - pentru iniţierea
unei scanări, respectiv butonul “Adaugă Puncte” - pentru adăugarea punctelor
suplimentare în contul dumneavoastră.
Tot în acest meniu este afişat şi numărul curent de puncte.
Butonul “Adaugă Puncte” duce la website-ul oficial al produsului şi la opţiunile

comerciale de încărcare cu puncte.
Butoanele “Adaugă Examinat” şi “Scanare Nouă” duc la funcţii descrise în

secţiunile următoare.
Fig. 19. MindDeckTM : Meniu vertical
7.3. Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM

Link tutorial1
Această secţiune cuprinde informaţii pentru adăugarea unei persoane
examinate în aplicaţia web şi iniţierea unei scanări, cât şi informaţii despre
consimţământul informat şi procesarea datelor examinatului. Pentru a
adăuga un nou examinat, apăsați pe butonul "Adăugă Examinat". Aici veţi
completa toate informaţiile despre examinatul dumneavoastră.

Manual de utilizare
Fig. 20. Aplicaţia MindDeckTM: pagina “Adaugă Examinat”
Înainte de orice procedură este necesar consimțământul informat al persoanei examinate, obținut odată cu
stabilirea regimului de confidențialitate al întregului demers. Ca şi utilizator, aveţi responsabilitatea de a
informa persoana examinată cu protocolul simplu și noninvaziv al evaluării. Aplicaţia MindDeckTM nu vă va
permite să iniţiaţi o scanare înainte să bifaţi că aţi aplicat examinatului dumneavoastră formularul de
consimţământ informat. Pentru un model de formular de consimţământ informat, consultaţi secţiunea
“Anexe”.
După semnarea consimţământului informat de către examinatul dumneavoastră (sau în cazul minorilor, de
către părintele sau tutorele legal al acestuia), puteţi introduce informațiile demografice necesare în
aplicaţia web MindDeck™. „Al doilea prenume” și „Ţara unde locuieşte examinatul” sunt singurele câmpuri
opționale, restul sunt obligatorii. Aceste câmpuri vor oferi detalii relevante pentru statisticile viitoare, atât
pentru plaja examinaţilor dumneavoastră, cât şi pentru actualizarea periodică a sistemului în vederea unei
interpretări cât mai acurate a scorurilor.
Detaliile pe care le introduceţi pentru examinat în această secţiune sunt perfect sigure şi sunt vizibile numai
pentru dumneavoastră. Aşa cum este menţionat în documentul „Termeni şi Condiţii”, datele asociate
scanărilor pot fi utilizate de către sistemul MindMiTM în statistici viitoare, pentru rafinarea mediilor și a
abaterilor standard şi a intervalelor de referinţă utilizate în interpretarea scorurilor, dar şi pentru o
experiență îmbunătățită cu sistemul nostru, care se adaptează în mod constant pentru a oferi rapoarte cât
mai acurate. Informaţiile pe care sistemul MindMiTM le-ar putea utiliza în statistici viitoare sunt legate
exclusiv de valori numerice asociate anumitor scanări, de ţări asociate anumitor scanări sau asociate unor
valori numerice, respectiv de genul sau vârsta persoanelor asociate cu anumite valori numerice. Datele de
identificare ale examinaţilor sunt disponibile doar pentru dumneavoastră ca utilizator. În cazul utilizării
datelor pentru statistici sau studii, nu este făcută nici o conexiune între rezultate şi persoana examinată.
Datele de identificare ale examinatului sunt stocate separat, fiind accesibile numai dumneavoastră, prin
contul de utilizator.
Numele persoanei, genul şi vârsta acesteia (datele introduse de dvs. în această fază) vor fi vizibile pentru
dumneavoastră în lista examinaţilor din contul dumneavoastră de utilizator. Numele persoanei examinate
va fi vizibil în fereastra de scanare în timpul scanării (până la finalizarea acesteia) şi în antetul rapoartelor
generate (versiunea web şi versiunea pdf). Dacă nu doriţi acest lucru, puteţi completa cu iniţiale sau cu un
alt cod de identificare casuţa prenumelui şi a numelui. În această situaţie particulară, este bine ca iniţialele

Manual de utilizare
sau codul ales pentru identificare să fie menţionate şi în formularul de consimţământ informat, pentru
garanţia că persoana scanată are aplicat formularul de consimţământ informat.
Genul persoanei poate fi ales dintre “Masculin”, “Feminin” sau “Altele”. Bifarea genului “Altele” este
destinată oricărei persoane care nu se identifică cu genul masculin sau feminin, sau persoanelor care nu vor
să îşi dezvăluie identitatea de gen. Acest buton este utilizat ca şi variabilă în generarea textelor din
rapoarte. Din raţiuni obiective, bifarea opţiunii “Altele” atrage după sine generarea tuturor rapoartelor
pentru persoana respectivă cu textul corespunzător genului masculin/neutru.
Datele asociate scanărilor sunt salvate în baza noastră de date și sunt procesate pentru a fi afișate într-un
raport de fiecare dată când îl solicitați, 24/7. Aveţi şi posibilitatea să vizualizaţi, să salvaţi sau să listaţi
rapoartele în format PDF. Fişierele PDF sunt construite de fiecare dată când le solicitați și sunt oferite în
forma solicitată (vizualizare sau descărcare). PDF-urile nu sunt stocate pe serverele noastre. Atunci când
doriți să vizualizați sau să descărcați un Raport MindMiTM în format PDF, finalizarea acestuia poate dura
câteva secunde, întrucât este construit în mod dinamic, la cerere și nu va fi salvat după aceea. Cu toate
acestea, rapoartele generate de dumneavoastră rămân accesibile în lista rapoartelor fiecărui examinat şi nu
necesită costuri suplimentare pentru a le regenera ulterior.
Dacă doriţi doar să adăugați informațiile introduse în baza de date, apăsați pe “Salvează Examinat”. Acest
pas va salva pur şi simplu examinatul introdus în baza de date, şi îl veţi putea reaccesa ulterior din lista de
examinaţi, pentru realizarea unei scanări.
Dacă doriți să inițiaţi o scanare imediat după adăugarea examinatului, apăsaţi pe “Salvează Examinat şi
Scanează”. Acest pas va deschide o fereastră de scanare, în care puteți vedea numele examinatului curent.
Fig. 21. Aplicaţia MindDeckTM: fereastra de scanare

Manual de utilizare
Dacă este afişat statusul “SCANNER ACTIV", acest lucru înseamnă că scannerul
este conectat corect și este gata de scanare (consultaţi secţiunea anterioară).
Pe scanner, LED-ul “Ready” ar trebui să fie verde (pentru mai multe detalii
consultaţi Manualul Tehnic, secţiunea “Reprezentări auxiliare”). Fig. 22 – LED-uri MindSpringTM
Pentru scanare, persoana examinată își poziționează ambele

mâini pe scannerul MindSpring™, timp de aproximativ
5 minute (Fig. 23). Vă rugăm să verificați dacă examinatul a
poziționat corect ambele mâini pe scanner (Fig. 24).
Fig. 23 – Imagine de prezentare: poziţia de scanare
Fig. 24 - Senzori MindSpringTM – zona de contact al pielii cu senzorii
Apoi, faceţi click pe "Start". LED-ul “Scan” va deveni verde, iar bara de progres va începe să se încarce.
Acest lucru vă permite să urmăriți colectarea datelor în timp real.
Datele colectate prin intermediul scannerului sunt transmise şi stocate imediat în baza de date a aplicației
web MindDeck™.
Procesul este obiectiv, iar nici una dintre persoanele implicate nu poate influența rezultatul în mod voit.

Manual de utilizare
Fig. 25 - Fereastră scanare în curs – 9% Fig. 26. Fereastră scanare în curs – 96%
În medie, procedura de scanare durează aproximativ 5 minute. În timp ce așteptaţi finalizarea scanării, vă
rugăm să verificaţi dacă mâinile examinatului sunt în contact permanent cu suprafața scannerului. După ce
scanarea este completă, puteți genera diferite rapoarte psihologice, pe care le puteţi selecta din lista
verticală afişată.
Fig. 27. Fereastră scanare completă Fig. 28. Fereastră scanare completă: Listă rapoarte
În cazul în care scanarea nu se încheie cu succes, generarea rapoartelor nu va fi permisă pentru acea
scanare şi se va afişa un mesaj de eroare, caz în care se recomandă reluarea scanării: “S-a detectat o
eroare. Vă rugăm să reporniţi procesul de scanare”. Un mesaj similar se va afişa în cazul unei situaţii de
oboseală excesivă: “Scanarea a detectat un nivel ridicat de oboseală. Sugerăm realizarea unei scanări noi în
altă zi”.
Fig. 29. Fereastră scanare: Eroare citire date Fig. 30. Fereastră scanare: Oboseală

Manual de utilizare
7.4. Generarea unui raport MindMiTM

Link tutorial2
Această secţiune cuprinde informaţii introductive pentru generarea unui nou raport în aplicaţia web
MindDeckTM.
Pentru fiecare tip de raport psihologic generat, recomandăm ca utilizatorul să explice persoanei examinate
detalii din raport și informaţii relevante pentru acesta. Aspectele discutate pot include recomandări
privitoare la rezultatele obținute. Toate datele sunt salvate, securizate și arhivate oferind posibilitatea unei
utilizări viitoare. Datele salvate sunt disponibile 24/7 cu ajutorul aplicației web MindDeck™.
Dacă doriţi să exploraţi rapoartele disponibile în detaliu înaintea generării unui nou raport, puteţi accesa
examinaţii - demo, cu numele de “Jane Alice Doe”, “John William Doe”, respectiv “Johnny Michael Doe”.
Aplicaţia include un set complet de rapoarte-demo pentru fiecare dintre cei trei examinaţi-demo.
Este permisă vizualizarea şi descărcarea rapoartelor-demo, fără opţiunea de a genera rapoarte noi sau de a
realiza scanări pentru examinaţii-demo.
Fig. 31. Platforma MindDeckTM: Rapoarte-demo
Odată ce aveţi examinaţi introduşi de dumneavoastră în sistem, cu scanări finalizate cu succes (consultaţi
secţiunea anterioară) puteţi genera rapoarte. Pentru a genera un raport, în meniul de sus apăsaţi butonul
“EXAMINAŢI”.
Această listă cuprinde toate persoanele introduse până acum de dumneavoastră*.
*Dacă nu există încă persoane reale în lista dvs. de examinaţi, întoarceţi-vă la secţiunea anterioară
– “Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM”.

Manual de utilizare
Fig. 32. Platforma MindDeckTM: Lista de examinaţi
Pentru a genera un raport pentru un examinat, puteţi

selecta un nume din listă sau puteţi utiliza bara de căutare.
Faceţi click pe numele persoanei dorite (Fig. 33).
Acum puteţi vedea toate rapoartele deja generate pentru

examinatul selectat (Fig. 34).
Fig. 33. Platforma MindDeckTM: Bara de căutare
Fig. 34. Platforma MindDeckTM: Lista rapoartelor generate

Manual de utilizare
Pentru a genera un nou raport, apăsaţi butonul “Scanări”.
Fig. 35. Platforma MindDeckTM:

Meniu lateral
Vă rugăm să alegeţi o scanare din istoric şi să apăsaţi butonul “Generează Raport Individual”.
Fig. 36. Platforma MindDeckTM: Pagina “Scanări”
Această listă verticală poate fi accesată şi după fiecare scanare finalizată cu succes. Pentru fiecare scanare
nouă, aveţi posibilitatea de a genera şapte rapoarte. După selectarea unui tip de raport, puteţi vedea
numărul de puncte consumate cu ocazia generării acestuia. Apăsaţi “Da, accept”, dacă sunteţi sigur că
doriţi să consumaţi aceste puncte.
Fig. 37. Platforma MindDeckTM: Generare Raport Fig. 38. Platforma MindDeckTM: Selectare raport

Manual de utilizare
Apăsarea butonului “Da, accept” va duce la generarea raportul dorit, în varianta web.
Exemplu:
Fig. 39. Platforma MindDeckTM: Exemplu raport generat
Acum puteţi citi raportul, îl puteţi descărca sau deschide în PDF.
Fig. 40. Platforma MindDeckTM: Exemplu raport generat – buton descărcare
Fig. 41. Platforma MindDeckTM: Exemplu raport generat – buton deschidere în PDF
După generarea raportului, vă rugăm să derulaţi în jos pentru a citi tot conţinutul.
Dacă doriţi să listaţi raportul, după deschiderea raportului în PDF, vă rugăm să re-bifaţi opţiunea “Încadraţi
în pagină” înainte de listare.

Manual de utilizare
Fig. 42. Platforma MindDeckTM: Exemplu listare raport
În pagina fiecărui examinat, puteţi accesa fiecare raport generat, în secţiunea “Vezi rapoartele”.
Fig. 43. Platforma MindDeckTM: Meniu lateral

Manual de utilizare
8. Cotarea testului
Sistemul MindMiTM calculează automat scorurile la fiecare raport şi le distribuie automat pe scala cu
intervalele de interpretare, bazate pe calculul percentilelor în eşantionul de referinţă. Aceste scoruri nu pot
fi influenţate în mod voit de către examinat sau examinator şi nu pot fi manipulate. Pentru detalii
referitoare la interpretarea rezultatelor, consultaţi capitolul următor, secţiunea corespunzătoare fiecărui
raport.
9. Rapoartele MindMiTM şi interpretarea rezultatelor
9.1. Raportul de personalitate
Link video tutorial3 Link raport demo pdf
Raportul de Personalitate se centrează pe cinci mari dimensiuni: dinamica temperamentală,

tipologia de personaltate, tendințe, abilități și aptitudini, respectiv frecvențele cerebrale.
*Raportul de personalitate valorează 80 de

puncte.
9.1.1. Dinamica temperamentală

Secţiunea întâi descrie configuraţia
temperamentală care se manifestă în prezent în
personalitatea examinatului, urmată de o
descriere a tipurilor de temperament şi a
vocaţiilor identificate.
În partea dreaptă a acestei secţiuni din raport,
imaginea evidenţiază tipul principal identificat
(introvert sau extravert), însoţit de procentele
fiecărui temperament identificat în acest caz, în
ordine descrescătoare (ex. coleric 60%,
Fig. 44. Personalitate: dimensiunea Introvert-Extravert;
sangvinic 40%, melancolic 0% şi flegmatic 0%).
configuraţia temperamentală

Manual de utilizare
COLERICUL poate avea abilităţi de organizare, conducere, rezolvare de probleme şi luare de decizii. Este
extravertit şi încrezător. Poate fi predispus spre autoritate şi toleranţă scăzută în faţa opiniilor contrare.
Poate avea control emoţional redus, răbdare scăzută, nevoia de control şi aprobare, având tendinţa de a îi
influenţa pe ceilalţi.
SANGVINICUL poate iniţia uşor interacţiuni interpersonale, poate fi adaptabil, flexibil şi creativ, cu bune
abilităţi de comunicare şi socializare, cu simţul umorului, cu tendinţă spre optimism, cu expresivitate
emoţională ridicată. Poate avea o nevoie accentuată de aprobare şi o toleranţă mai scăzută în faţa criticii.
MELANCOLICUL poate fi atent la detalii, corect şi exact, preferând analiza şi schematizarea în defavoarea
activităţilor spontane. Poate avea standarde înalte şi tendinţa spre perfecţionism, poate manifesta o
toleranţă scăzută la frustrare, dificultăţi de comunicare sau preferinţe pentru individualism şi activităţi
solitare.
FLEGMATICUL poate fi calm, echilibrat şi sobru, conciliant şi de încredere, rezistent la efort, consecvent şi
meticulos, poate fi stabil în opinii si previzibil în reacţii. Poate avea o nevoie accentuată de respect pentru
propriul ritm şi o flexibilitate mai scăzută în faţa schimbării. Poate avea tendinţe spre spiritualitate.
Conform studiului de etalonare, avem următoarea distribuţie pentru extraverţi şi introverţi:
Frecvenţă Procent
EXTRAVERT 529 52.7
INTROVERT 474 47.3
Total 1003 100.0
Tabel 27. Personalitate: distribuţie Extravert-Introvert
Fig. 45. Personalitate: distribuţie Extravert-Introvert
Temperamentul identificat pe prima poziţie, cu

procentul ‘dominant’, are următoarea distribuţie:
Frecvenţă Procent
COLERIC 384 38.3
FLEGMATIC 375 37.4
MELANCOLIC 99 9.9
SANGVINIC 145 14.5
Total 1003 100.0
Tabel 28. Personalitate: distribuţie temperament Fig. 46. Personalitate: distribuţie temperament

Manual de utilizare
Raportul şi procentele fiecăruia dintre cele patru temperamente identificate caracterizează proporţia
temperamentală a fiecărei persoane.
Ex.:
Proporția temperamentală este de 60% COLERIC și 40% SANGVINIC. Această configuraţie temperamentală
este una pendulară. Dinamica ei poate varia în funcție de starea psihofiziologică a persoanei, alternând
între tipurile COLERIC şi SANGVINIC. De aceea, personalitatea acestui individ, care se manifestă specific
tipului MANAGER, se poate manifesta, în condiții favorabile, într-un mod specific unui POLITICIAN, revenind
apoi la tipul iniţial.
Cazul 1: 80% - 20%
Această configuraţie temperamentală este una preponderent stabilă, cu accent pe temperamentul
dominant (80%), de aceea, temperamentul principal identificat poate avea o stabilitate ridicată în cazul
persoanei examinate. Există totuşi posibilitatea ca persoana să se manifeste specific temperamentului
secundar (20%).
Cazul 2: 60% - 40%
Această configuraţie temperamentală este una pendulară. Dinamica ei poate varia în funcție de starea
psihofiziologică a persoanei, alternând între cele două temperamente identificate. Acest lucru se va
manifesta şi în vocaţia identificată.
Cazul 3: 60% - 20% - 20%
Această configuraţie temperamentală este una pendulară. Dinamica ei poate varia, alternând între
temperamentul principal identificat (60%) şi temperamentele secundare (cu 20%), în funcție de starea
psiho-fiziologică a persoanei. Acest lucru se va manifesta şi în vocaţia identificată.
Cazul 4: 40% - 40% - 20%
Această configuraţie temperamentală este una variabilă. Dinamica ei poate varia, alternând între
principalele temperamente identificate (40%), în funcție de starea psiho-fiziologică a persoanei.
Temperamentul secundar (20%) se va manifesta mult mai greu în acest caz. Acest lucru se va manifesta şi în
vocaţia identificată.
Cazul 5: 40% - 20% - 20% - 20%
Această configuraţie temperamentală este una preponderent variabilă. Personalitatea acestui individ poate
alterna uşor între cele patru temperamente identificate. Acest lucru se va manifesta şi în vocaţia
identificată.
Frecvenţă Procent
Conform studiului de etalonare, avem următoarea distribuţie a 40%-20%-20%-20% 11 1.1
acestor cazuri (Tabel 29, Fig. 47). 40%-40%-20% 98 9.8
60%-20%-20% 33 3.3
(ex. 40% coleric, 20% sangvinic, 20% melancolic, 20%
60%-40% 613 61.1
flegmatic).
80%-20% 248 24.7
Total 1003 100.0
Tabel. 29. Personalitate: distribuţie proporţii
temperamentale

Manual de utilizare
Cea mai frecventă configuraţie este cea de

60%-40% (61.1%), şi cea mai rară este cea de
40%-20%-20%-20% (1.1%)
Categoria extravert-introvert se afişează în raport
pe baza proporţiei temperamentale, ţinând cont de
principalele temperamente identificate în
configuraţia examinatului.
Dacă o configuraţie temperamentală conţine
procentul majoritar în zona colerică sau sangvinică,
persoana va fi în categoria ‘extravert’. Dacă o
configuraţie temperamentală conţine procentul
majoritar în zona flegmatică sau melancolică,
Fig. 47. Personalitate: distribuţie proporţii temperamentale persoana va fi în categoria ‘introvert’.
9.1.2. Tipologia de personalitate

În secţiunea a doua, raportul
ierarhizează 16 tipologii de personalitate
într-o diagramă de tip radar, începând cu
tipul de personalitate cel mai activ la
momentul testării. Acesta este descris în
textul următor, alături de alte tipuri
potențiale, identificate în personalitatea
acestui examinat.
Ex.: Tipul de personalitate cel mai activ la
momentul testării este cel de MANAGER,
care are stilurile comportamentale:
COMANDANT și ORGANIZATOR, fiind
specific temperamentului de tip COLERIC.
[…] Personalitatea acestui individ se poate
oricând manifesta specific tipurilor:
Fig. 48. Tipologia de personalitate
POLITICIAN, PROFESOR, EXECUTANT și
EXPLORATOR.
Apoi, raportul de personalitate identifică tipul de personalitate opus sau „umbra”, care reflectă un set de
caracteristici opuse persoanei evaluate. Este posibil ca unele dintre acestea să se regăsească şi în
configuraţia temperamentală principală a persoanei, însă, pentru o dezvoltare personală optimă, poate fi
benefică îmbunătăţirea aspectelor negative ale tipului „umbră”.
Ex.: Tipul opus este cel de EXPERT, vocație ce aparține tipului temperamental MELANCOLIC. Persoana examinată
poate avea de câştigat dacă îmbunătăţeşte aspectele negative specifice tipului EXPERT, în scopul de a optimiza
configuraţia temperamentală a tipului MANAGER, dacă acest lucru este considerat util. Dacă persoana consideră

Manual de utilizare
că tipul de personalitate principal identificat nu o avantajează, atunci i se recomandă să dezvolte caracteristicile

specifice tipului potențial adecvat. […]
MANAGERUL: este practic, organizat, logic, deschis, activ şi realist, rezonabil şi stabil, perseverent,
meticulos şi consecvent, energic, controlat, experimentat şi responsabil, cu abilităţi de planificare a
activităţilor şi utilizare a resurselor umane. Aspecte negative posibile: poate avea o sensibilitate scăzută la
sentimentele celorlalţi, o lentoare în reacţii sau un exces de autoîncredere.
POLITICIANUL: este practic, flexibil, logic, deschis, adaptabil şi realist, vesel şi energic, persuasiv, calm,
influent, activ, prietenos, receptiv la schimbare, fără prejudecăţi, interesat şi informat. Aspecte negative
posibile: poate avea tendinţa de a îi desconsidera pe ceilalţi, de a fi exigent, autoritar, nerăbdător şi
imprudent, de a se implica în numeroase proiecte simultan.
PROFESORUL: este intuitiv, organizat, logic, deschis, rezistent la stres, abstract şi analitic, eficient şi
sistematic, ferm şi tenace, clar şi obiectiv, ingenios, intelectual, implicat şi dornic de cunoaştere, cu înclinaţii
teoretice, cu abilităţi de relaţionare, empatie şi altruism. Aspecte negative posibile: poate fi predispus spre
autoritate, decizii pripite, implicare excesivă sau cooperare redusă.
EXPLORATORUL: este intuitiv, flexibil, logic, deschis, amabil şi spontan, activ şi eficient, inspirat şi idealist,
intelectual, motivat de cunoaştere, analitic şi prudent, exigent şi sistematic, abstract şi complex,
independent şi ingenios, inventiv, cu înclinaţii ştiinţifice. Aspecte negative posibile: poate lăsa proiecte
nefinalizate, poate fi impulsiv, prea implicat, exigent sau lipsit de recunoştinţă.
EXECUTANTUL: este practic, organizat, afectiv, deschis, sociabil, de încredere, adaptabil, rezonabil şi realist,
conştiincios, perseverent şi consecvent, liniştit, stabil şi răbdător, conservator şi amator de rutină, ordonat
şi meticulos. Aspecte negative posibile: predispoziţia spre convenţionalitate, subiectivism, previzibilitate,
imaginaţie scăzută sau mimetism.
COLABORATORUL: este practic, flexibil, afectiv, deschis, calm şi realist, capabil, adaptabil şi receptiv la
schimbare, de încredere, cu abilităţi de comunicare, de ascultare activă, de relaţionare şi muncă în echipă,
tolerant, entuziast şi vesel. Aspecte negative posibile: poate avea tendinţa de a ceda uşor sau de a evita
confruntările, poate avea o disponibilitate scăzută, poate fi uşor de influenţat.
DIPLOMATUL: este intuitiv, organizat, afectiv, deschis, entuziast şi creativ, prudent, discret şi perspicace,
loial şi caritabil, sensibil şi idealist, cu tact, agreabil şi tolerant, egalitar, cu abilităţi de cercetare. Aspect
negative posibile: poate fi predispus spre subiectivism, toleranţă şi conciliere excesivă.
PROMOTORUL: este intuitiv, flexibil, afectiv, deschis, entuziast, prietenos şi amuzant, curios şi nerăbdător,
impulsiv şi subiectiv, sensibil şi empatic, creativ, explorator şi idealist, caritabil şi loial, cu abilităţi lingvistice,
abilităţi de relaţionare şi muncă în echipă. Aspecte negative posibile: poate avea o predispoziţie spre
plictiseală, dezorganizare, ezitare, nefinalizarea sarcinilor sau imprudenţă.
INSPECTORUL: este practic, organizat, logic, rezervat, calm, rezonabil şi detaşat, realist şi analitic,
respectabil şi demn de încredere, perseverent şi consecvent, inteligent şi ager, independent şi conservator,
meticulos, clar şi categoric. Aspecte negative posibile: poate fi predispus spre scepticism, toleranţă,
empatie şi flexibilitate mai scăzută.

Manual de utilizare
CONSILIERUL: este practic, flexibil, logic, rezervat, adaptabil şi realist, vesel, energic şi sociabil, tolerant şi
receptiv la nou, calm şi onest, decis şi întreprinzător, nerăbdător, cu iniţiativă, informat şi persuasiv.
Aspecte negative posibile: poate avea tendinţa spre egocentrism, comunicare agresivă sau empatie mai
scăzută. Îi pot lipsi obiectivele de perspectivă şi imaginea de ansamblu.
ANALISTUL: este intuitiv, organizat, logic, rezervat, independent, abstract şi analitic, obiectiv şi sistematic,
informat şi curios, circumspect şi eficient, exigent şi consecvent, persuasiv, ingenios, cu abilităţi ştiinţifice şi
de cercetare. Aspecte negative posibile: spiritul critic, receptivitatea scăzută, predispoziţia spre
individualism, dogmatism, teoretizare sau abstractizare excesivă.
VIZIONARUL: este intuitiv, flexibil, logic, rezervat, abstract, expresiv şi emoţional, analitic şi contemplativ,
curios, obiectiv şi sistematic, complex şi sensibil, eficient şi exigent, ingenios şi provocator, cu spirit
ştiinţific. Aspecte negative posibile: poate avea o predispoziţie spre scepticism, toleranţă scăzută,
pragmatism redus şi emotivitate crescută, poate fi defensiv şi sensibil la critică.
CERCETĂTORUL: este practic, organizat, afectiv, rezervat, eficient şi capabil, demn de încredere, obiectiv şi
detaşat, curios şi informat, perseverent şi consecvent, amator de rutină, realist şi conservator, meticulos şi
ordonat, răbdător, cu abilităţi tehnice şi ştiinţifice. Aspecte negative posibile: poate fi predispus spre
toleranţă şi deschidere scăzută, poate părea arogant, rezervat sau rece.
PRACTICIANUL: este practic, afectiv, rezervat, adaptabil şi flexibil, responsabil şi independent, tolerant şi
sociabil, realist şi informat, animat şi vesel, capabil şi îndemânatic, calm şi de încredere, detaşat şi
persuasiv. Aspecte negative posibile: poate fi predispus spre subiectivism, impulsivitate sau pasivitate,
poate avea tendinţa de a evita asumarea riscurilor, poate avea o viziune de perspectivă mai puţin
dezvoltată.
SPECIALISTUL: este intuitiv, organizat, afectiv, rezervat, solitar şi contemplativ, inteligent şi perspicace,
caritabil şi empatic, subiectiv, sensibil şi tolerant, curios, creativ şi idealist, loial şi sincer, direct şi onest, cu
abilităţi lingvistice. Aspecte negative posibile: poate fi mai puţin îndemânatic, ager sau îndrăzneţ, poate
manifesta un exces de modestie.
EXPERTUL: este intuitiv, flexibil, afectiv, rezervat, competent şi experimentat, caritabil, înţelegător şi loial,
independent, curios şi perspicace, creativ şi idealist, cu abilităţi lingvistice. Aspecte negative posibile: poate
avea o predispoziţie spre agitaţie, impetuozitate sau indiferenţă şi procrastinare, poate manifesta o
consecvenţă sau organizare redusă.
Conform studiului de etalonare, avem următoarea distribuţie a tipurilor vocaţionale identificate ca vocaţie
principală:

Manual de utilizare
Tabel 30. Distribuţia tipurilor vocaţionale

Frecvenţă Procent
ANALIST 8 0.8
CERCETATOR 134 13.4
COLABORATOR 110 11.0
CONSILIER 61 6.1
DIPLOMAT 21 2.1
EXECUTANT 121 12.1
EXPERT 41 4.1
EXPLORATOR 38 3.8
INSPECTOR 104 10.4
MANAGER 92 9.2
POLITICIAN 61 6.1
PRACTICIAN 76 7.6
PROFESOR 6 0.6
PROMOTOR 80 8.0 Fig. 49. Personalitate: principala vocaţie identificată
SPECIALIST 22 2.2
VIZIONAR 28 2.8
Total 1003 100.0
Fig. 50. Personalitate: Distribuţia tipurilor vocaţionale Fig. 51. Personalitate: Distribuţia tipurilor vocaţionale
Cercetătorul este cea mai frecventă vocaţie principală identificată în populaţia generală, urmată de
Executant şi Colaborator.
9.1.3. Tendințe
În secţiunea 3, acest raport relevă măsura în care persoana examinată manifestă tendințe spre o serie de
activități specifice (verbale, artistice, fizice, experimentale, organizatorice, de business și sociale).
 ACTIVITĂŢI VERBALE: Utilizarea cuvintelor în mod creativ pentru informare şi comunicare.

Manual de utilizare
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor

vocaţionale: Manager, Politician, Colaborator,
Profesor, Diplomat, Promotor, Consilier,
Practician, Analist, Specialist, Expert.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale:
Executant, Explorator, Inspector, Cercetător,
Vizionar.
 ACTIVITĂŢI ARTISTICE: Utilizarea imaginaţiei

pentru exprimare prin scris, artă, muzică sau
design.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor
vocaţionale: Profesor, Promotor, Analist,
Vizionar, Specialist, Expert. Fig. 52. Personalitate: Tendinţe
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale:
Manager, Politician, Executant, Colaborator, Explorator, Diplomat, Inspector, Consilier, Cercetător,
Practician.
 ACTIVITĂŢI FIZICE: Folosirea forţei fizice pentru activităţi lucrative, sportive sau de agrement.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Executant, Explorator, Inspector, Cercetător,
Practician, Expert.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Colaborator, Profesor, Diplomat,
Promotor, Consilier, Analist, Vizionar, Specialist.
 ACTIVITĂŢI EXPERIMENTALE: Utilizarea abilităţilor ştiinţifice şi de cercetare, cum ar fi observaţia,

înregistrarea, deducţia, obţinerea de cunoştinţe sau analiza rezultatelor.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Profesor, Explorator, Diplomat, Promotor,
Cercetător, Analist, Vizionar, Specialist.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Executant, Colaborator, Inspector,
Consilier, Practician, Expert.
 ACTIVITĂŢI ORGANIZATORICE: Utilizarea eficientă şi responsabilă a resurselor, administrarea şi

reglementarea aspectelor financiare, juridice sau de altă natură.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Executant, Colaborator,
Profesor, Diplomat, Inspector, Cercetător, Practician, Analist, Vizionar, Specialist.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Explorator, Promotor, Consilier, Expert.
 ACTIVITĂŢI DE BUSINESS: Utilizarea capacităţii de a identifica şi valorifica oportunităţi în afaceri,

valorificarea motivaţiei de reuşită şi câştig personal.
Inspector, Consilier.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Profesor, Explorator, Diplomat, Promotor, Cercetător,
Practician, Analist, Vizionar, Specialist, Expert.

Manual de utilizare
 ACTIVITĂŢI SOCIALE: Utilizarea resurselor personale pentru a-i ajuta pe ceilalţi în dezvoltarea lor,
activităţi de consiliere, îngrijire sau asistenţă.
Profesor, Explorator, Diplomat, Promotor, Consilier, Practician, Specialist, Expert.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Inspector, Cercetător, Analist, Vizionar.
*Eticheta „puternic manifestat” se referă la asocierea puternică a acestei tendinţe cu tipul vocaţional
identificat. Variaţiile individuale pot să nu fie surprinse în acest caz.
*Eticheta „manifestat” se referă la o oarecare asociere a acestei tendinţe cu tipul vocaţional identificat.
Variaţiile individuale pot să nu fie surprinse în acest caz.
9.1.4. Abilităţi şi aptitudini

Secţiunea 4 relevă măsura în care persoana examinată
manifestă o serie de abilități și aptitudini specifice
(capacitatea de concentrare, vederea spațială, analiza
tehnică, înțelegerea verbală, abilități numerice,
abilități logice, abilități de analiză-sinteză).
 CAPACITATE DE CONCENTRARE: Necesară pentru

executarea tipurilor de activităţi la care este
esenţială atenţia la detalii.
Apare puternic manifestată* în cazul tipurilor
vocaţionale: Manager, Politician, Executant,
Colaborator, Profesor, Explorator, Diplomat, Inspector,
Cercetător, Practician, Analist, Vizionar, Specialist. Fig. 53. Personalitate: Abilităţi şi aptitudini
Apare manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale:
Promotor, Consilier, Expert.
 VEDERE SPAŢIALĂ: Indică potenţial în design, arhitectură, dar şi înclinaţii spre tehnologie sau inginerie.
Apare puternic manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Profesor, Explorator, Promotor, Analist, Vizionar,
Expert.
Apare manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Executant, Colaborator, Diplomat,
Inspector, Consilier, Cercetător, Practician, Specialist.
 ANALIZĂ TEHNICĂ: Relevă înţelegerea fenomenelor, dispozitivelor, problemelor conceptuale asociate

ingineriei.
Apare puternic manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Executant, Explorator, Inspector, Cercetător,
Practician, Expert.
Apare manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Colaborator, Profesor, Diplomat,
Promotor, Consilier, Analist, Vizionar, Specialist.

Manual de utilizare
 ÎNŢELEGERE VERBALĂ: Utilă în utilizarea cuvintelor în analiză, în precizia comunicării, asociată

domeniului literar, juridic, administrativ, comunicaţiilor.
Apare puternic manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Executant, Colaborator,
Profesor, Diplomat, Promotor, Inspector, Consilier, Practician, Specialist, Expert.
Apare manifestată* în cazul tipurilor vocaţionale: Explorator, Cercetător, Analist, Vizionar.
 ABILITĂŢI NUMERICE: Relevă resurse în utilizarea numerelor pentru activităţi comerciale bazate pe
statistică, în activităţi tehnice bazate pe cercetare şi documentare.
Profesor, Explorator, Inspector, Consilier, Cercetător, Vizionar.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Diplomat, Promotor, Practician, Analist, Specialist, Expert.
 ABILITĂŢI LOGICE: Relevă gândirea logică necesară în ştiinţă pentru obţinerea informaţiilor prin
cercetare şi documentare, pentru desprinderea detaliilor esenţiale.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Profesor, Explorator,
Inspector, Consilier, Cercetător, Analist, Vizionar.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Executant, Colaborator, Diplomat, Promotor, Practician,
Specialist, Expert.
 ABILITĂŢI DE ANALIZĂ-SINTEZĂ: Relevă abilitatea de a aborda logic rezolvarea unor probleme fără a fi
infuenţat de informaţii nesemnificative sau de factori subiectivi.
Apar puternic manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Manager, Politician, Colaborator, Profesor,
Explorator, Inspector, Consilier, Cercetător, Analist, Vizionar.
Apar manifestate* în cazul tipurilor vocaţionale: Executant, Diplomat, Promotor, Practician, Specialist,
Expert.
*Eticheta „ puternic manifestat” se referă la asocierea puternică a acestor abilităţi cu tipul vocaţional
identificat. Variaţiile individuale pot să nu fie surprinse în acest caz.
*Eticheta „manifestat” se referă la o oarecare asociere a acestor abilităţi cu tipul vocaţional identificat.
Variaţiile individuale pot să nu fie surprinse în acest caz.
9.1.5. Frecvențele cerebrale

Diagramele din secţiunea 5 relevă frecvențele cerebrale ale celor două emisfere, oferind informații despre
starea de repaus cerebral, starea de activitate normală sau activitate intensă, dar și despre existența unei
sincronicități de frecvență între cele două emisfere (acolo unde acest lucru este identificat), fapt ce indică
stabilitate corticală (normalitate). Dacă această sincronicitate nu există, se vor recomanda evaluări clinice
avansate.
Frecvența (Hz) 0,2 - 3,5 3,5 - 7 7 - 12 12 - 20 20 - 30

BANDA DELTA THETA ALFA BETA BETA ÎNALTE
Tabel 31. Personalitate: Frecvenţe cerebrale

Manual de utilizare
Fig. 54. Personalitate: Frecvenţe cerebrale
 Delta în emisfera stângă: Cortexul stâng se află în somn profund.

Delta în emisfera dreaptă: Cortexul drept se află în somn profund.
 Theta în emisfera stângă: Cortexul stâng se află în repaus profund, stare apropiată stării de somn.
Theta în emisfera dreaptă: Cortexul drept se află în repaus profund, stare apropiată stării de somn.
 Alfa în emisfera stângă: Cortexul stâng se află în repaus. Persoana se găsește într-un pasaj de repaus al
activităților cognitive logic-liniare.
Alfa în emisfera dreaptă: Cortexul drept se află în repaus. Persoana se găsește într-un pasaj de repaus
al activităților cognitive globale.
 Beta în emisfera stângă: Cortexul stâng se află în activitate normală.
Beta în emisfera dreaptă: Cortexul drept se află în activitate normală.
 Beta înalte în emisfera stângă: Cortexul stâng se află într-o activitate intensă. Este posibil ca persoana
să traverseze o stare de tensiune, de alertă maximă, reflectată în latura logic-liniară a gândirii.
Beta înalte în emisfera dreaptă: Cortexul drept se află într-o activitate intensă. Este posibil ca persoana
să traverseze o stare de tensiune, de alertă maximă, reflectată în latura globală a gândirii.
În cazul în care există un decalaj important între frecvența cortexului stâng și cea a cortexului drept, acest
lucru poate semnala posibile disfuncții în procesul cognitiv datorate oboselii sau unor factori
psihofiziologici.
„Între cele două emisfere cerebrale există sincronicitate de frecvență”: stabilitate corticală (normalitate).
„Decalaj important între frecvența cortexului stâng față de cea a cortexului drept”: Posibile disfuncții în
procesul cognitiv datorate oboselii sau unor factori psihofiziologici.
“Decalaj foarte mare între frecvența cortexului stâng și cea a cortexului drept”: Procesul cognitiv poate fi
afectat sever, iar posibilitățile de examinare ale sistemului sunt depășite. Se recomandă o evaluare de
specialitate.
Conform studiului de etalonare, avem următoarea distribuţie a frecvenţelor cerebrale:

Manual de utilizare
Tabel 32. Frecvenţa cerebrală stângă

Frecvenţă Procent
Beta 940 93.7
Beta înalte 63 6.3
Total 1003 100.0
Pe emisfera stângă, frecvenţa cerebrală Beta

este cea mai frecventă.
Fig.55. Personalitate: Frecvenţa cerebrală stângă
Tabel 33. Frecvenţa cerebrală dreaptă

Frecvenţă Procent
Beta 994 99.1
Beta înalte 9 0.9
Total 1003 100.0
Pe emisfera dreaptă, frecvenţa cerebrală Beta

este cea mai frecventă.
Fig.56. Personalitate: Frecvenţa cerebrală dreaptă
*Înaintea derulării unei scanări cu sistemul MindMi™, este recomandabil să luaţi în considerare informaţiile
pe care deja le aveţi despre persoana examinată (ex. din interviu, teste psihologice sau probe practice),
combinând aceste informaţii cu propriile cunoştinţe de specialitate. E important să menţionăm că
informaţiile oferite de sistemul MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de tratament şi trebuie
interpretate în funcţie de scopul evaluării.
9.1.6. Proprietăţi psihometrice

9.1.6.1. Corelaţia dintre temperamente
Eşantionul testat a cuprins un număr total de 1003 seturi de date (scanări), aparţinând unui număr de 625
persoane domiciliate în România, cu vârste cuprinse între 6 şi 73 de ani.
Procentul temperamentului coleric a corelat moderat spre puternic, pozitiv şi semnificativ cu cel sangvinic
(r=0.56, p<0.001). Procentul temperamentului flegmatic a corelat moderat, pozitiv şi semnificativ cu cel
melancolic (r=0.45, p<0.001). Procentul temperamentelor coleric şi sangvinic au corelat puternic negativ şi
semnificativ cu procentele temperamentelor flegmatic şi melancolic (r între - 0.63 şi -0.82, p<0.001).

Manual de utilizare
Tabel 34. Corelaţia dintre temperamente

Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
Coleric 0.56* -0.76* -0.79*
Sangvinic -0.82* -0.63*
Flegmatic 0.45*
Melancolic
*p<0.001
9.1.6.2. Corelaţia dintre temperamente şi categoriile extravert-introvert

Categoriile ‚introvert’ şi ‚extravert’ au corelat semnificativ cu toate cele patru temperamente.
Temperamentul coleric şi cel sangvinic au corelat puternic pozitiv şi semnificativ cu categoria ‚extravert’
(r=0.88, 0.85, p<0.001), respectiv puternic negativ şi semnificativ cu categoria ‚introvert’ (r=-0.88, -0.85,
p<0.001), iar temperamentul flegmatic şi cel melancolic au corelat puternic pozitiv şi semnificativ cu
categoria ‚introvert’ (r=0.87, 0.79 p<0.001), respectiv puternic negativ şi semnificativ cu categoria
‚extravert’ (r=-0.87, -0.79, p<0.001).
Tabel 35. Corelaţia temperamente vs. extravert/introvert
Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
* * *
Extravert 0.88 0.85 -0.87 -0.79*
Introvert -0.88* -0.85* 0.87* 0.79*
*p<0.001
9.1.6.3. Corelaţia dintre frecvenţele cerebrale

Valorile numerice ale frecvenţei cerebrale de pe emisfera stângă au corelat puternic, pozitiv şi semnificativ
cu valorile frecvenţei cerebrale de pe emisfera dreaptă (r=0.77, p<0.001).

Testarea stabilităţii în timp s-a bazat pe 178 subiecţi dintr-un sub-eşantion, care au fost scanaţi cu Sistemul
9.1.6.4.1. Categoria “Extravert”-“Introvert”

Categoria “Extravert”-“Introvert” are două posibilităţi de afişare. Astfel, când eticheta ‘Extravert” este
prezentă, eticheta “Introvert” este absentă. Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative pentru
categoria afişată ‘Extravert’, respectiv ‘Introvert’ (r=0.35, p<0.001). Corelaţiile test-retest pentru scorurile
numerice corespondente categoriei extravert, respectiv introvert (valorile numerice pe baza cărora se
afişează o etichetă sau alta), au fost pozitive şi semnificative (r=0.38, p<0.001).

Manual de utilizare
Tabel 36. Categoria Extravert-Introvert: Corelaţia test-retest

Categorie r Valori numerice r
‘Extravert’ *0.35 ‘Extravert’ *0.38
‘Introvert’ *0.35 ‘Introvert’ *0.38
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra dimensiunii extravert-introvert. Consensul
total între T1 şi T2 (afişarea etichetei ‘extravert’ şi la T1 şi la T2, respectiv afişarea etichetei ‘introvert’ şi la
T1 şi la T2) a fost în 124 din 178 de cazuri. Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ
între cele două testări (K=0.35, p<0.001).
9.1.6.4.2. Configuraţia temperamentală

Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative pentru procentele fiecărui temperament afişat în
configuraţia temperamentală (r=0.26 – 0.33, p<0.001).
Tabel 37. Temperament: Corelaţia test-retest
Temperament r Temperament r
Coleric *0.33 Flegmatic *0.26
Sangvinic *0.28 Melancolic *0.32
La testul t pentru eşantioane perechi, nu s-au înregistrat diferenţe semnificative de la T1 la T2 pentru

temperamentele Coleric, Sangvinic, Flegmatic şi Melancolic (procentele rezultate).
Media temperamentului Coleric la prima scanare a fost 22.92 (SD=26.65), iar media temperamentului
Coleric la a doua scanare a fost 22.02 (SD=27.40), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane perechi
(178) = 0.38, nesemnificativ).
Media temperamentului Sangvinic la prima scanare a fost 18.43 (SD=24.38), iar media temperamentului
Sangvinic la a doua scanare a fost 16.63 (SD=22.24), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane perechi
(178) = 0.86, nesemnificativ).
Media temperamentului Flegmatic la prima scanare a fost 33.37 (SD=30.71), iar media temperamentului
Flegmatic la a doua scanare a fost 34.16 (SD=29.79), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane perechi
(178) = - 0.28, nesemnificativ).
Media temperamentului Melancolic la prima scanare a fost 25.28 (SD=25.54), iar media temperamentului
Melancolic la a doua scanare a fost 27.19 (SD=25.91), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane perechi
(178) = - 0.85, nesemnificativ).
Tabel 38. Personalitate: Temperament - diferenţa mediilor între T1 şi T2

Personalitate: Temperament N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. mediilor t Sig.
Coleric 178 22.92 26.65 22.02 27.40 0.90 0.38 0.701
Sangvinic 178 18.43 24.38 16.63 22.24 1.80 0.86 0.393
Flegmatic 178 33.37 30.71 34.16 29.79 -0.79 -0.28 0.776
Melancolic 178 25.28 25.54 27.19 25.91 -1.91 -0.85 0.396
t= testul t pentru eşantioane perechi; valori nesemnificative statistic (p>0.05)

Manual de utilizare
A fost calculat coeficientul Cohen’s Kappa pentru variabile categoriale, pentru a determina consensul sau
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra temperamentului coleric, sau sangvinic, sau
flegmatic, sau melancolic, ca fiind temperamentul principal (primul afişat în ierarhie, de regulă cu procentul
cel mai mare, sau egal cu temperamentul secundar). Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens
semnificativ între cele două testări (afişarea aceluiaşi temperament şi la T1 şi la T2 pe prima poziţie)
(K=0.28, p<0.001).
A fost calculat coeficientul Cohen’s Kappa şi pentru consensul sau suprapunerea dintre cele două testări
asupra temperamentului coleric, sau sangvinic, sau flegmatic, sau melancolic, ca fiind temperamentul
secundar (al doilea afişat în ierarhie). Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ între
cele două testări (afişarea aceluiaşi temperament şi la T1 şi la T2 pe a doua poziţie) (K=0.24, p<0.001).
9.1.6.4.3. Frecvenţele cerebrale

Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative pentru valorile numerice ale frecvenţelor cerebrale
pe fiecare emisferă (r=0.57, r=0.45, p<0.001).
Tabel 39. Frecvenţe cerebrale: Corelaţia test-retest

Personalitate: Frecvenţe cerebrale r
Frecvenţa cerebrală stângă *0.57
Frecvenţa cerebrală dreaptă *0.45
9.2. Raportul potenţialului aptitudinal
Raportul potenţialului aptitudinal oferă scoruri şi

descrieri cu privire la zece indicatori psihologici,
precum Atenţie alertă, Ambiţie, Abilităţi de adaptare la stres, Originalitate, Curiozitate şi interes,
Hărnicie, Judecată, Încredere în sine, Probitate, Leadership, plus Potenţialul Aptitudinal Total.
*Raportul potenţialului aptitudinal valorează 40 de puncte.
Acest raport este recomandat în special pentru copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani.

Manual de utilizare
9.2.1. Indicatori măsuraţi

 Potenţial Aptitudinal: Scorul total, obţinut prin media sub-componentelor măsurate.
 Atenţie alertă: Atenţia şi vigilenţa în clasă şi în afara clasei, percepţia şi reacţia persoanei la ceea ce
percepe.
 Ambiţie: Aspiraţia şi dorinţa puternică de a atinge un scop, dorinţa de putere, de glorie, de a-i întrece
pe alţii. Dorinţa puternică de cunoaştere şi de avansare.
 Abilităţi de adaptare la stres: Capacitatea de toleranţă a factorilor de stres. Abilitatea de a se lupta cu

frustrările legate de viaţa şcolară, de locurile de joacă şi de cerinţele şcolii.
 Originalitate: Capacitatea de a genera soluţii constructive, originale şi independente. Inventivitatea şi

flexibilitatea în gând şi acţiune.
 Curiozitate şi interes: Spiritul inchizitorial, agresiv, dorinţa de a afla: "ce?", "cum?", "de ce?", "unde?",
"când?". Dorinţa de a găsi răspunsuri şi detalii prin studii intensive, orientare spre scop şi investigări
minuţioase.

Manual de utilizare
 Hărnicie: Capacitatea de efort fizic sau intelectual susţinut pentru realizarea unui obiectiv.
Perseverenţa, răbdarea şi persistenţa în vederea atingerii unui scop.
 Judecată: Abilitatea de raţionament, capacitatea de a genera soluţii, decizii şi concluzii logice, de a

anticipa şi a evalua rezultate şi acţiuni alternative, de a gândi orientat spre viitor.
 Încredere în sine: Încrederea în propriile abilităţi, raţionamente, opinii şi acţiuni.
 Probitate: Capacitatea de a inspira încredere, responsabilitatea şi punctualitatea în îndeplinirea

sarcinilor asumate. Măsura onestităţii, cinstei, integrităţii.
 Leadership: Abilitatea şi iniţiativa către organizarea, stimularea şi coordonarea acţiunilor de grup.
Acest raport măsoară indicatori pe o scală totală de la 1 la 110, cu focus pe valorile 60-110, care nu au fost
depăşite în eşantionul-etalon. Interpretarea scorurilor se realizează pe baza unor intervale delimitate
statistic, în funcţie de raportarea fiecărui indicator la media populaţiei generale şi la procentele din
populaţie care se află sub sau peste un anumit scor (calculul percentilelor).

Manual de utilizare
9.2.2. Tabel interpretare manuală

Sistemul MindMiTM realizează automat încadrarea scorurilor obţinute în intervalul corespunzător,
reprezentând vizual poziţia scorului pe scală şi încadrarea acestuia într-un anumit interval, în funcţie de
intervalele de referinţă ale fiecărui indicator, obţinute în eşantionul etalon.
Exemplu:
Fig.57. Potenţial Aptitudinal: Exemplu de interpretare
Tabel 40. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Aptitudinal

Interval de Potenţial Atenţie Abilităţi de Curiozitate
Ambiţie Originalitate Hărnicie Judecată
referinţă Aptitudinal alertă adaptare la stres şi interes
Foarte scăzut  81  80  80  81  79  80  80  82
Scăzut 82-84 81-83 81-83 82-84 80-82 81-83 81-82 83-84
Moderat 85-86 84-88 84-85 85-87 83-84 84-86 83-85 85-87
Ridicat 87-88 89-91 86-87 88-89 85-86 87-89 86-88 88-90
Foarte ridicat  89  92  88  90  87  90  89  91
Interval de Încredere Interpretare:

Probitate Leadership
referinţă în sine
Foarte scăzut:
Foarte scăzut  79  81  81 scorul este < 6,7 % din populaţia generală
Scăzut 80-84 82-83 82-84 Scăzut:
Moderat 85-87 84-86 85-86 scorul este > 6,7 % din populaţia generală
Moderat:
Ridicat 88-91 87-90 87-88 scorul este > 30,9 % din populaţia generală
Foarte ridicat  92  91  89 Ridicat:
scorul este > 69,1 % din populaţia generală
Foarte ridicat:
scorul este > 93,3 % din populaţia generală
9.2.3.1. Fidelitate
9.2.3.1.1. Consistenţa internă
În tabelul de mai jos sunt prezentate mediile, abaterile standard şi corelaţiile dintre fiecare indicator şi
Potenţialul Aptitudinal total, pe eşantionul etalon. Coeficientul alpha calculat a fost 0.97.
Toate corelaţiile indicator-total pentru cei 10 indicatori ai Raportului Potenţialului Aptitudinal au fost
pozitive şi semnificative (p<0.001). Corelaţiile au fost între 0.62 (Probitate) şi 0.95 (Judecată).

Manual de utilizare
Tabel 41. Potenţial Aptitudinal: Corelaţia indicatorilor cu totalul

Raportul Potenţialului Aptitudinal m SD r
Potenţial aptitudinal total 85 2.07
Atenţie alertă 86 3.62 *0.93
Ambiţie 84 2.45 *0.91
Abilităţi de adaptare la stres 85 2.96 *0.94
Originalitate 83 2.53 *0.93
Curiozitate şi interes 85 2.86 *0.89
Hărnicie 83 2.60 *0.69
Judecată 86 2.81 *0.95
Încredere în sine 85 3.54 *0.86
Probitate 85 2.90 *0.62
Leadership 85 2.39 *0.92
r= Corelaţia Pearson indicator-Potenţial Aptitudinal total, N’=1003, *p<0.001
9.2.3.1.2. Stabilitatea test-retest

Corelaţiile test-retest (Tabelul 42a) au fost pozitive şi semnificative (p<0.001) pentru fiecare indicator,
inclusiv Potenţialul Aptitudinal total, şi au avut valori cuprinse între 0.38 şi 0.55.
Tabel 42a. Potenţial Aptitudinal: Corelaţii test-retest

Raportul Potenţialului Aptitudinal r
Potenţial Aptitudinal total *0.52
Atenţie alertă *0.52
Ambiţie *0.38
Abilităţi de adaptare la stres *0.48
Originalitate *0.38
Curiozitate şi interes *0.46
Hărnicie *0.47
Judecată *0.50
Încredere în sine *0.44
Probitate *0.55
Leadership *0.40
\\
Media Potenţialului Aptitudinal total la prima scanare a fost 84.01 (SD=1.70), iar media Potenţialului
Aptitudinal total la a doua scanare a fost 84.16 (SD=1.81), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane
perechi (178) = -1.17, nesemnificativ). Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între mediile la T1 şi T2 la
nici unul dintre indicatori (Tabelul 42b).

Manual de utilizare
Tabel 42b. Potenţial Aptitudinal: diferenţa mediilor între T1 şi T2

Raportul Potenţialului Aptitudinal N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. mediilor t Sig.
Potenţial Aptitudinal total 178 84.01 1.70 84.16 1.81 -0.15 -1.17 0.242
Atenţie alertă 178 84.35 3.03 84.53 2.94 -0.18 -0.82 0.415
Ambiţie 178 83.06 2.14 83.03 2.20 0.02 0.12 0.902
Abilităţi de adaptare la stres 178 84.04 2.54 84.39 2.63 -0.35 -1.79 0.075
Originalitate 178 82.25 2.18 82.31 2.13 -0.06 -0.34 0.732
Curiozitate şi interes 178 83.86 2.45 83.83 2.27 0.03 0.15 0.879
Hărnicie 178 82.95 2.41 83.06 2.10 -0.11 -0.61 0.545
Judecată 178 84.72 2.39 84.92 2.35 -0.19 -1.08 0.282
Încredere în sine 178 83.97 3.24 84.31 3.49 -0.34 -1.26 0.210
Probitate 178 84.36 2.60 84.50 2.40 -0.14 -0.79 0.431
Leadership 178 83.90 2.15 83.99 2.22 -0.09 -0.50 0.617
9.2.3.2. Validitate
Tabel 43. Potenţial Aptitudinal: Corelaţii MindMi-NeuroSky
Într-un studiu pilot efectuat pe 20 de subiecţi,
Raportul Potenţialului Aptitudinal r
datele obţinute prin scanarea cu sistemul
Potenţial Aptitudinal total **0.80
MindMiTM au fost comparate cu datele obţinute
Atenţie alertă **0.85
simultan cu casca EEG NeuroSky Mind Set. Ambiţie **0.83
Seturile de date brute colectate cu cele două Abilităţi de adaptare la stres **0.79
instrumente au fost procesate cu algoritmul Originalitate **0.96
utilizat de sistemul MindMiTM, pentru a obţine i Curiozitate şi interes **0.91
acelaşi set de indicatori finali. Rezultatele au Hărnicie **0.76
fost calculate şi exportate într-o bază de date cu Judecată **0.88
ajutorul unui fişier macro Excel, iar rezultatele Încredere în sine **0.76
Probitate *0.57
celor două testări au fost ulterior analizate
Leadership **0.77
statistic utilizând PASW Statistics 18.
r= Corelaţia Pearson între MindMiTM şi casca NeuroSky MindSet,
N=20, *p<0.01; **p<0.001
Corelaţiile între sistemul MindMiTM şi casca
NeuroSky (Tabelul 43) au fost pozitive şi semnificative pentru fiecare indicator, inclusiv Potenţialul
Aptitudinal total, şi au avut valori cuprinse între 0.57 şi 0.96. Aceste date preliminare necesită replicare pe
un eşantion reprezentativ.

persoane, din care 56,2% persoane de gen feminin şi 43,8% persoane de gen masculin.
În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din Raportul Potenţialului Aptitudinal, s-au obţinut diferenţe
semnificative între genuri la 6 dintre cei 11 indicatori (Potenţial aptitudinal, Atenţie alertă, Curiozitate şi
interes, Hărnicie, Judecată, Probitate), iar diferenţa mediilor are valori cuprinse între 0.10 şi 0.71. Nu s-au
obţinut diferenţe semnificative între genuri pentru Ambiţie, Abilităţi de adaptare la stres, Originalitate,
Încredere în sine, Leadership. Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele
de încredere (95%) pentru diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 44.

Manual de utilizare
Tabel 44. Potenţial Aptitudinal: Diferenţe de gen

Raportul Potenţialului Diferenţa Limite de
Aptitudinal Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
F 564 84.79 2.07
Potenţial aptitudinal *2.13 0.033 0.28 0.02 0.54
M 439 84.51 2.06
F 564 85.80 3.57
Atenţie alertă **2.81 0.005 0.65 0.20 1.10
M 439 85.16 3.65
F 564 83.84 2.50
Ambiţie 0.67 0.506 0.10 -0.20 0.41
M 439 83.74 2.38
Abilităţi de adaptare la F 564 85.16 3.00
1.80 0.073 0.34 -0.03 0.71
stres M 439 84.82 2.92
F 564 83.00 2.51
Originalitate 1.38 0.168 0.22 -0.09 0.54
M 439 82.77 2.55
F 564 84.83 2.84
Curiozitate şi interes *2.20 0.028 0.40 0.04 0.76
M 439 84.43 2.88
F 564 83.67 2.57
Hărnicie **3.23 0.001 0.53 0.21 0.85
M 439 83.14 2.61
F 564 85.89 2.77
Judecată **2.61 0.009 0.47 0.12 0.82
M 439 85.42 2.85
F 564 85.44 3.62
Încredere în sine 1.48 0.139 0.33 -0.11 0.78
M 439 85.10 3.44
F 564 85.13 2.83
Probitate **3.86 0.000 0.71 0.35 1.07
M 439 84.42 2.95
F 564 84.70 2.43
Leadership 0.85 0.394 0.13 -0.17 0.43
M 439 84.57 2.33
*semnificativ pentru p<0.05; **semnificativ pentru p<0.01
9.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive

Raportul potențialului inteligenței cognitive oferă scoruri şi descrieri cu privire la şapte sub-indicatori ai
inteligenței cognitive, precum potenţialul inteligenţei generale, al inteligenţei vizual-spaţiale, al inteligenţei
practice, verbale şi matematice, al inteligenţei intuitive şi al clarităţii raţionamentelor, plus potenţialul
inteligenţei cognitive totale.
*Raportul potențialului inteligenței cognitive valorează 30 de puncte

Manual de utilizare

 Inteligenţa Cognitivă Totală: Scorul total, obţinut prin media sub-componentelor măsurate.
 Inteligenţa generală: Potenţialul inteligenţei generale. Acest coeficient vizează aspecte de performanţă
mentală referitoare la perspicacitatea, agerimea şi subtilitatea minţii unei persoane, la inteligenţa pură
şi luciditatea acesteia.
 Inteligenţa vizual-spaţială: Potenţialul inteligenţei vizual-spaţiale. Acest coeficient vizează aspecte de

performanţă mentală referitoare la capacitatea de vizualizare, imaginaţie şi intuiţie vizionară a unei
persoane.
 Inteligenţa practică: Potenţialul inteligenţei practice. Acest coeficient vizează aspecte de performanţă
mentală referitoare la simţul practic al unei persoane, la creativitatea, productivitatea, flexibilitatea şi
adaptabilitatea acesteia.
 Inteligenţa verbală: Potenţialul inteligenţei verbale. Acest coeficient vizează aspecte de performanţă
mentală referitoare la capacitatea unei persoane de a înţelege şi utiliza inteligent limbajul.
 Inteligenţa matematică: Potenţialul inteligenţei matematice. Acest coeficient vizează aspecte de

performanţă mentală referitoare la capacitatea de calcul numeric a unei persoane, la puterea sa de
sinteză, de memorare, de concentrare şi de operare cu cifre şi elemente matematice.

Manual de utilizare
 Inteligenţa intuitivă: Potenţialul intuiţiei. Acest coeficient vizează aspecte de performanţă mentală
referitoare la capacitatea unei persoane de a dobândi cunoştinţe fără inferenţe logice, fără utilizarea
raţiunii.
 Claritatea raţionamentelor: Potenţialul clarităţii raţionamentelor. Acest coeficient vizează aspecte de

performanţă mentală referitoare la claritatea minţii unei persoane, la capacitatea acesteia de a gândi
limpede, logic, lucid.
Acest raport măsoară indicatori pe o scală totală de la 75 la 265, cu focus pe valorile 130-230, care nu au
fost depăşite în eşantionul-etalon. Interpretarea scorurilor se realizează pe baza unor intervale delimitate

Exemplu:
Fig.58. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Exemplu de interpretare

Manual de utilizare
Tabel 45. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive

Inteligenţa
Interval de Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa Claritatea
Cognitivă
referinţă* generală vizual-spaţială practică verbală matematică intuitivă raţionamentelor
Totală
Foarte scăzut  162  163  155  155  168  163  157  162
Scăzut 163-171 164-174 156-166 156-164 169-179 164-175 158-166 163-173
Moderat 172-186 175-192 167-180 165-176 180-196 176-192 167-176 174-188
Ridicat 187-198 193-204 181-195 177-188 197-211 193-205 175-186 189-201
Foarte ridicat  199  205  196  189  212  206  187  202
Interpretare Moderat: scorul este > 30,9 % din populaţia generală

Foarte scăzut: scorul este < 6,7 % din populaţia generală Ridicat: scorul este > 69,1 % din populaţia generală
Scăzut: scorul este > 6,7 % din populaţia generală Foarte ridicat: scorul este > 93,3 % din populaţia generală
9.3.3.1. Fidelitate
Inteligenţa Cognitivă Totală, pe eşantionul etalon. Coeficientul alpha calculat a fost 0.99.
Toate corelaţiile indicator-total pentru cei 5 indicatori ai Raportului potențialului inteligenței cognitive
(Tabelul 46) au fost pozitive şi semnificative (p<0.001). Corelaţiile au fost între 0.95 (Inteligenţa practică) şi
0.99 (Claritatea raţionamentelor).
Tabel 46. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Corelaţia indicatorilor cu totalul
Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive m SD r
Inteligenţa Cognitivă Totală 179 12.02
Inteligenţa generală 183 14.03 *0.97
Inteligenţa vizual-spaţială 174 12.98 *0.96
Inteligenţa practică 171 10.68 *0.95
Inteligenţa verbală 188 14.17 *0.97
Inteligenţa matematică 184 13.99 *0.96
Intuiţia 171 9.44 *0.98
Claritatea raţionamentelor 181 12.71 *0.99
r= Corelaţia Pearson indicator-Inteligenţă Cognitivă Totală, N’=1003, *p<0.001
9.3.3.1.2. Stabilitatea test-retest

Testarea stabilităţii în timp s-a bazat pe 178 subiecţi dintr-un sub-eşantion (Tabelul 47a), care au fost
scanaţi cu Sistemul MindMiTM la un interval de aproximativ două săptămâni.

Manual de utilizare
Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative (p<0.001) pentru fiecare indicator, inclusiv Inteligenţa
Cognitivă Totală, şi au avut valori cuprinse între 0.42 (Inteligenţa practică) şi 0.58 (Inteligenţa matematică).
Tabel 47a. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Corelaţii test-retest
Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive r
Inteligenţa Cognitivă Totală *0.52
Inteligenţa generală *0.50
Inteligenţa vizual-spaţială *0.48
Inteligenţa practică *0.42
Inteligenţa verbală *0.50
Inteligenţa matematică *0.58
Intuiţia *0.51
Claritatea raţionamentelor *0.52
Media Inteligenţei Cognitive Totale la prima scanare a fost 174.92 (SD=10.16), iar media Inteligenţei
Cognitive Totale la a doua scanare a fost 175.27 (SD=9.71), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane
perechi (178) = - 0.48, nesemnificativ). Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între mediile la T1 şi T2 la
Tabel 47b. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: diferenţa mediilor între T1 şi T2

Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. mediilor t Sig.
Inteligenţa Cognitivă Totală 178 174.92 10.16 175.27 9.71 -0.35 -0.48 0.630
Inteligenţa generală 178 177.91 11.98 178.41 11.57 -0.50 -0.57 0.572
Inteligenţa vizual-spaţială 178 170.19 11.05 170.78 10.24 -0.58 -0.71 0.476
Inteligenţa practică 178 167.52 9.71 167.49 8.90 0.02 0.03 0.976
Inteligenţa verbală 178 183.78 11.79 183.89 11.59 -0.12 -0.13 0.893
Inteligenţa matematică 178 179.11 11.86 179.53 11.45 -0.43 -0.51 0.609
Intuiţia 178 168.19 8.09 168.72 7.52 -0.54 -0.93 0.353
Claritatea raţionamentelor 178 176.76 10.76 177.46 10.27 -0.70 -0.91 0.364
9.3.3.2. Validitate
comparate cu datele obţinute simultan cu casca EEG NeuroSky Mind Set. Seturile de date brute colectate
cu cele două instrumente au fost procesate cu algoritmul utilizat de sistemul MindMiTM, pentru a obţine
acelaşi set de indicatori finali. Rezultatele au fost calculate şi exportate într-o bază de date cu ajutorul unui
fişier macro Excel, iar rezultatele celor două testări au fost ulterior analizate statistic utilizând PASW
Statistics 18.
Corelaţiile între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky (Tabelul 48) au fost pozitive şi semnificative pentru
fiecare indicator, inclusiv Inteligenţa Cognitivă Totală, şi au avut valori cuprinse între 0.73 şi 0.88. Aceste
date preliminare necesită replicare pe un eşantion reprezentativ.

Manual de utilizare
Tabel 48. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Corelaţii MindMi-NeuroSky
Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive r
Inteligenţa Cognitivă Totală *0.87
Inteligenţa generală *0.85
Inteligenţa vizual-spaţială *0.85
Inteligenţa practică *0.73
Inteligenţa verbală *0.85
iInteligenţa matematică *0.85
Intuiţia *0.84
Claritatea raţionamentelor *0.88
N=20, *p<0.001

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive, s-au
obţinut diferenţe semnificative între genuri la fiecare dintre cei 8 indicatori, iar diferenţa mediilor are valori
cuprinse între 1.66 şi 2.64. Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de
încredere (95%) pentru diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 8.
Tabel 49. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Diferenţe de gen
Raportul Potenţialului
Diferenţa Limite de
Inteligenţei Cognitive Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
Inteligenţa Cognitivă F 564 179.92 11.89
**2.84 0.005 2.16 0.67 3.66
Totală M 439 177.76 12.10
F 564 184.09 13.80
Inteligenţa generală *2.40 0.017 2.14 0.39 3.89
M 439 181.95 14.23
Inteligenţa vizual- F 564 174.89 12.76
**2.98 0.003 2.45 0.84 4.07
spaţială M 439 172.44 13.13
F 564 171.45 10.57
Inteligenţa practică **2.67 0.008 1.81 0.48 3.14
M 439 169.64 10.75
F 564 189.21 14.15
Inteligenţa verbală **2.94 0.003 2.64 0.88 4.40
M 439 186.56 14.08
F 564 185.19 13.73
Inteligenţa matematică **2.60 0.010 2.31 0.56 4.05
M 439 182.88 14.24
F 564 172.00 9.27
Intuiţia **2.78 0.006 1.66 0.49 2.84
M 439 170.34 9.58
Claritatea F 564 182.10 12.49
**2.76 0.006 2.23 0.65 3.81
raţionamentelor M 439 179.87 12.89

Manual de utilizare
9.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale
Raportul potențialului inteligenței emoţionale oferă scoruri şi descrieri cu privire la cinci

sub-indicatori ai inteligenței emoţionale, precum potenţialul inteligenţei emoţionale introspective,
al inteligenţei emoţionale relaţionale, al imaginii de sine, al adaptabilităţii integrative, al rezistenţei
la stres, plus potenţialul inteligenţei emoţionale totale.
*Raportul potențialului inteligenței emoționale valorează 30 de puncte.

 Inteligența Emoţională Totală
 Inteligența emoţională introspectivă: Potenţialul inteligenţei emoţionale introspective. Coeficientul

său furnizează persoanei informaţii privitoare la aspectele emoţionale în raport cu sine. Aceste
informaţii se referă la împlinire, siguranţă, autoîncredere, asertivitate şi independenţă. Ele relevă
nivelul de raportare la sine al persoanei, manifestându-şi potenţialul în relaţia cu ceilalţi.
 Inteligenţa emoţională relaţională: Potenţialul inteligenţei emoţionale relaţionale. Coeficientul său

furnizează informaţii privitoare la aspectele emoţionale în raport cu ceilalţi. Aceste informaţii se referă
la percepţia interpersonală, empatie, altruism, abilitatea emoţională şi responsabilitate. Relevă nivelul
abilităţilor de socializare şi relaţionare.
 Imaginea de sine; confortul interior: Potenţialul imaginii de sine; confortul interior. Coeficientul său
furnizează informaţii privitoare la confortul interior. Aceste informaţii reflectă optimismul şi confortul

Manual de utilizare
emoţional. Ele relevă perspectiva asupra propriilor stări interioare şi modul de raportare personală la
acestea.
 Adaptabilitatea integrativă: Potenţialul adaptabilităţii integrative. Coeficientul său se referă la

abilitatea persoanei de a se adapta la situaţii, de a acorda încredere celorlalţi, de a se afirma în faţa lor
şi de a manifesta flexibilitate. Aceste informaţii se referă la adaptabilitate, încredere interpersonală,
afirmare identitară şi flexibilitate.
 Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii: Potenţialul rezistenţei la stres. Coeficientul său furnizează
informaţii privitoare la modul în care persoana rezistă factorilor de stres. Aceste informaţii se referă la
rezistenţa afectivă la stres şi la controlul impulsivităţii. Ele relevă măsura în care persoana este
tolerantă la factorii de stres, se poate stăpâni, îşi poate controla impulsivitatea atunci când factorii
externi devin agresivi.
Acest raport măsoară indicatori pe o scală totală de la 75 la 265, cu focus pe valorile 130-230, care nu au
fost depăşite în eşantionul-etalon. Interpretarea scorurilor se realizează pe baza unor intervale delimitate


Manual de utilizare
Exemplu:
Fig.59. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale: Exemplu de interpretare
Tabel 50. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale

Inteligența Inteligența Inteligenţa Imaginea de Rezistenţa la
Interval de Adaptabilitatea
Emoţională emoţională emoţională sine; confortul stres şi controlul
referinţă* integrativă
Totală introspectivă relaţională interior impulsivităţii
Foarte scăzut  160  158  160  160  160  161
Scăzut 161-171 159-170 161-172 161-173 161-169 162-173
Moderat 172-185 171-183 173-184 174-188 170-182 174-189
Ridicat 186-199 184-196 185-197 189-205 183-199 190-204
Foarte ridicat  200  197  198  206  200  205

9.4.3.1. Fidelitate
Inteligenţa Emoţională Totală, pe eşantionul etalon. Coeficientul alpha calculat a fost 0.99.
Toate corelaţiile indicator-total pentru cei 5 indicatori ai Raportului potențialului inteligenței emoționale au
fost pozitive şi semnificative (p<0.001). Corelaţiile (Tabelul 51) au fost între 0.94 (Adaptabilitatea
integrativă) şi 0.99 (Imaginea de sine; confortul interior).
Tabel 51. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale: Corelaţia indicatorilor cu totalul

Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale m SD r
Inteligenţa Emoţională Totală 179 12.73
Inteligenţa emoţională introspectivă 176 12.32 *0.97
Inteligenţa emoţională relaţională 178 12.19 *0.97
Imaginea de sine; confortul interior 181 14.45 *0.99
Adaptabilitatea integrativă 177 12.74 *0.94
Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii 181 13.82 *0.99
r= Corelaţia Pearson indicator-Inteligenţă Emoţională Totală, N’=1003, *p<0.001

Manual de utilizare
9.4.3.1.2. Stabilitatea test-retest Tabel 52a. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale: Corelaţii test-retest
Testarea stabilităţii în timp s-a bazat pe Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale r
178 subiecţi dintr-un sub-eşantion, care au
Inteligenţa Emoţională Totală *0.56
fost scanaţi cu Sistemul MindMiTM la un
Inteligenţa emoţională introspectivă *0.57
interval de aproximativ două săptămâni.
Inteligenţa emoţională relaţională *0.57
Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi
Imaginea de sine; confortul interior *0.56
semnificative (p<0.001) pentru fiecare
Adaptabilitatea integrativă *0.48
indicator, inclusiv Inteligenţa Emoţională
Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii *0.59
Totală (Tabelul 52a), şi au avut valori
cuprinse între 0.48 (Adaptabilitatea
integrativă) şi 0.59 (Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii).
Media Inteligenţei Emoţionale Totale la prima scanare a fost 175.10 (SD=10.81), iar media Inteligenţei
Emoţionale Totale la a doua scanare a fost 175.74 (SD=9.75), acestea fiind comparabile (testul t eşantioane
perechi (178) = - 0.88, nesemnificativ). Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între mediile la T1 şi T2 la
Tabel 52b. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale: diferenţa mediilor între T1 şi T2

Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. mediilor t Sig.
Inteligenţa Emoţională Totală 178 175.10 10.81 175.74 9.75 -0.635 -0.88 0.382
Inteligenţa emoţională introspectivă 178 172.16 10.22 173.30 9.40 -1.140 -1.67 0.097
Inteligenţa emoţională relaţională 178 174.34 10.25 175.02 9.34 -0.680 -1.00 0.319
Imaginea de sine; confortul interior 178 177.29 12.31 177.76 11.23 -0.472 -0.57 0.573
Adaptabilitatea integrativă 178 174.43 11.70 174.65 10.06 -0.219 -0.26 0.795
Rezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii 178 177.22 11.42 177.78 10.79 -0.562 -0.74 0.459
9.4.3.2. Validitate
Tabel 53. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale:
Într-un studiu pilot efectuat pe 20 de subiecţi, Corelaţii MindMi-NeuroSky
Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale r
datele obţinute prin scanarea cu sistemul
Inteligenţa Emoţională Totală **0.88
MindMiTM au fost comparate cu datele obţinute
Inteligenţa emoţională introspectivă **0.89
simultan cu casca EEG NeuroSky Mind Set.
Inteligenţa emoţională relaţională **0.90
Seturile de date brute colectate cu cele două
Imaginea de sine; confortul interior **0.88
instrumente au fost procesate cu algoritmul Adaptabilitatea integrativă *0.66
utilizat de sistemul MindMiTM, pentru a obţine iRezistenţa la stres şi controlul impulsivităţii **0.85
acelaşi set de indicatori finali. Rezultatele au fost r= Corelaţia Pearson între MindMiTM şi casca NeuroSky MindSet,
N=20, *p<0.01, **p<0.001
calculate şi exportate într-o bază de date cu
ajutorul unui fişier macro Excel, iar rezultatele celor două testări au fost ulterior analizate statistic utilizând
PASW Statistics 18. Corelaţiile între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky (Tabelul 53) au fost pozitive şi
semnificative pentru fiecare indicator, inclusiv Inteligenţa Emoţională Totală, şi au avut valori cuprinse între
0.66 şi 0.90. Aceste date preliminare necesită replicare pe un eşantion reprezentativ.

Manual de utilizare

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale, s-au
obţinut diferenţe semnificative între genuri la fiecare dintre cei 6 indicatori, iar diferenţa mediilor are valori
cuprinse între 2.28 şi 2.91. Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de
încredere (95%) pentru diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 54.
Tabel 54. Potenţialul Inteligenţei Emoţionale: Diferenţe de gen

Raportul Potenţialului
Inteligenţei Emoţionale Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
Inteligenţa Emoţională F 564 179.96 12.52
**3.21 0.001 2.59 1.01 4.17
Totală M 439 177.37 12.85
Inteligenţa emoţională F 564 177.33 12.09
**2.92 0.004 2.28 0.75 3.81
introspectivă M 439 175.05 12.50
Inteligenţa emoţională F 564 179.21 11.97
**3.04 0.002 2.35 0.83 3.86
relaţională M 439 176.86 12.35
Imaginea de sine; F 564 182.58 14.29
**3.18 0.002 2.91 1.11 4.71
Confortul interior M 439 179.67 14.52
Adaptabilitatea F 564 177.99 12.61
**3.22 0.001 2.60 1.02 4.19
integrativă M 439 175.38 12.79
Rezistenţa la stres şi F 564 182.53 13.58
**3.16 0.002 2.77 1.05 4.49
controlul impulsivităţii M 439 179.76 13.98
**semnificativ pentru p<0.01
9.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici

Acest raport oferă scoruri şi descrieri cu privire la 62 de indicatori, organizaţi în patru secţiuni:
abilităţi cognitive, abilităţi emoționale, abilităţi sociale și de relaționare, respectiv alte abilități și
aptitudini.
*Raportul 62 Indicatori Psihologici valorează 100 de puncte în versiunea sa predefinită.
Acest raport măsoară indicatori pe o scală totală de la 1 la 110, cu focus pe valorile 60-110, care nu au fost
depăşite în eşantionul-etalon. Interpretarea scorurilor se realizează pe baza unor intervale delimitate

Manual de utilizare
Aceasta este o versiune predefinită a raportului.
9.5.1. ABILITĂȚI COGNITIVE

9.5.1.1. Indicatori măsuraţi
 Abilitate lingvistică: Abilitatea unei persoane de a utiliza limbajul în situaţii reale de comunicare.
 Abilitate matematică: Capacitatea mentală de calcul numeric. Abilitatea de a opera cu cifre şi elemente
matematice.
 Abilitate vizual-spaţială: Abilitatea de a vizualiza forme şi mărimi, de alcătuire a imaginilor mentale pe

baza observaţiei, experienţei şi datelor.
 Agilitate mentală: Viteză şi precizie a gândirii.
 Atenţie: Capacitatea de a percepe distinct anumite informaţii sau elemente, focalizarea pe elemente
specifice prin inhibiţia altor stimuli.

Manual de utilizare
 Capacitate de concentrare: Abilitatea de fixare a atenţiei asupra unui obiect, a unei probleme sau a
unei activităţi şi capacitatea de inhibiţie a altora.
 Claritatea gândirii: Capacitatea de gândire clară, coerentă.
 Decizie: Capacitatea de a alege ferm şi hotărât o variantă din două sau mai multe posibile.
 Flexibilitate în gândire: Capacitatea de a combina elemente variate (idei, forme, relaţii, obiecte) în
direcţia ideilor noi şi originale, capacitatea de a schimba spontan domeniul de referinţă şi direcţia
gândirii.
 Luciditate: Claritate în gândire, deplinătate a funcţiilor intelectuale, stare de conştienţă.
 Memorie: Capacitatea de stocare, conservare, recunoaştere şi reproducere a informaţiilor.

Manual de utilizare
9.5.1.2. Tabel interpretare manuală
Exemplu:
Fig.60. 62 Indicatori Psihologici: Exemplu de interpretare
Tabel 55. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi cognitive
Interval de Abilitate Abilitate Abilitate Agilitate Capacitate de
Atenţie
referinţă* lingvistică matematică vizual-spaţială mentală concentrare
Foarte scăzut  83  84  85  81  80  83
Scăzut 84-86 85-86 86-87 82-84 81-83 84-86
Moderat 87-91 87-88 88-89 85-88 84-88 87-89
Ridicat 92-94 89-90 90-91 89-91 89-91 90-92
Foarte ridicat  95 91  92  92  92  93
Interval de Claritatea Flexibilitate

Decizie Luciditate Memorie
referinţă* gândirii în gândire
Foarte scăzut  83  83  81  82  83
Scăzut 84-86 84-86 82-84 83-85 84-86
Moderat 87-89 87-89 85-88 86-88 87-88
Ridicat 90-91 90-92 89-91 89-91 89-90
Foarte ridicat  92  93  92  92  91

9.5.1.3. Proprietăţi psihometrice
9.5.1.3.1. Fidelitate
9.5.1.3.1.1. Consistenţa internă
persoane domiciliate în România, cu vârste cuprinse între 6 şi 73 de ani. În tabelul 56 sunt prezentate
mediile şi abaterile standard pentru fiecare indicator, pe eşantionul etalon. Coeficientul alpha calculat a
fost 0.99. Toate corelaţiile dintre indicatorii acestei secţiuni au fost pozitive şi semnificative (p<0.001).
Corelaţiile au fost între 0.75 şi 0.97.

Manual de utilizare
Tabel 56. Abilităţi Cognitive – medii şi abateri standard

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Cognitive m SD
Abilitate lingvistică 88 3.72
Abilitate matematică 87 2.22
Abilitate vizual-spaţială 88 2.09
Agilitate mentală 86 3.33
Atenţie 86 3.62
Capacitate de concentrare 88 3.05
Claritatea gândirii 87 2.78
Decizie 87 2.91
Flexibilitate în gândire 86 3.21
Luciditate 86 2.93
Memorie 87 2.38
N’=1003
9.5.1.3.1.2. Stabilitatea test-retest

Corelaţiile test-retest au fost pozitive şi semnificative (p<0.001) pentru fiecare indicator şi au avut valori
cuprinse între 0.43 şi 0.52 (Tabelul 57a).
Tabel 57a. Abilităţi Cognitive – Corelaţii test-retest

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Cognitive r
Abilitate lingvistică *0.44
Abilitate matematică *0.44
Abilitate vizual-spaţială *0.47
Agilitate mentală *0.50
Atenţie *0.52
Capacitate de concentrare *0.49
Claritatea gândirii *0.43
Decizie *0.49
Flexibilitate în gândire *0.52
Luciditate *0.52
Memorie *0.43
Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între mediile la T1 şi T2 la nici unul dintre indicatori (testul t
eşantioane perechi (178) = între -1.86 şi 0.24, nesemnificativ).

Manual de utilizare
Tabel 57b. Abilităţi Cognitive - diferenţa mediilor între T1 şi T2
62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Cognitive N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. Mediilor t Sig.
Abilitate lingvistică 178 87.30 3.36 87.29 3.12 0.01 0.04 0.965
Abilitate matematică 178 86.40 1.91 86.49 1.82 -0.10 - 0.65 0.519
Abilitate vizual-spaţială 178 87.57 1.81 87.73 1.70 -0.16 -1.21 0.229
Agilitate mentală 178 84.72 2.95 84.67 2.62 0.05 0.24 0.811
Atenţie 178 84.35 3.03 84.53 2.94 -0.18 - 0.82 0.415
Capacitate de concentrare 178 86.69 2.67 87.01 2.55 -0.32 -1.60 0.113
Claritatea gândirii 178 86.54 2.53 86.89 2.18 -0.35 -1.86 0.064
Decizie 178 86.50 2.51 86.76 2.38 -0.26 -1.42 0.158
Flexibilitate în gândire 178 85.10 2.75 85.31 2.54 -0.22 -1.12 0.264
Luciditate 178 85.52 2.58 85.79 2.37 -0.27 -1.49 0.139
Memorie 178 86.14 2.08 86.40 1.97 -0.26 -1.59 0.114
9.5.1.3.2. Validitate
Într-un studiu pilot efectuat pe 20 de subiecţi, datele Tabel 58. Abilităţi Cognitive - Corelaţii MindMi-NeuroSky
obţinute prin scanarea cu sistemul MindMiTM au fost 62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Cognitive r
comparate cu datele obţinute simultan cu casca EEG Abilitate lingvistică 0.37
NeuroSky Mind Set. Seturile de date brute colectate Abilitate matematică **0.70
cu cele două instrumente au fost procesate cu Abilitate vizual-spaţială 0.37
TM
algoritmul utilizat de sistemul MindMi , pentru a Agilitate mentală **0.84
obţine acelaşi set de indicatori finali. Rezultatele au Atenţie **0.85

Capacitate de concentrare **0.89
fost calculate şi exportate într-o bază de date cu
Claritatea gândirii **0.91
ajutorul unui fişier macro Excel, iar rezultatele celor
Decizie *0.62
două testări au fost ulterior analizate statistic utilizând Flexibilitate în gândire **0.85
PASW Statistics 18. Corelaţii pozitive şi semnificative Luciditate **0.85
TM
între sistemul MindMi şi casca NeuroSky (Tabelul iMemorie **0.89
58) au fost identificate pentru 9 indicatori din 11 şi au r= Corelaţia Pearson între MindMi TM şi casca NeuroSky MindSet,
avut valori cuprinse între 0.62 şi 0.91. Aceste date N=20, *p<0.01, **p<0.001
preliminare necesită replicare pe un eşantion reprezentativ.
9.5.1.4. Diferenţe de gen

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din categoria „Abilităţi cognitive”, s-au obţinut diferenţe
semnificative între genuri la fiecare dintre cei 11 indicatori, iar diferenţa mediilor are valori cuprinse între
0.34 şi 0.65. Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de încredere (95%)
pentru diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 59.

Manual de utilizare
Tabel 59. Abilităţi cognitive: Diferenţe de gen

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi cognitive Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
F 564 88.74 3.72
Abilitate lingvistică **2.68 0.008 0.63 0.17 1.10
M 439 88.11 3.70
F 564 87.16 2.16
Abilitate matematică **2.77 0.006 0.39 0.11 0.67
M 439 86.77 2.27
F 564 88.33 2.04
Abilitate vizual-spaţială **2.56 0.010 0.34 0.08 0.60
M 439 87.99 2.14
F 564 85.93 3.23
Agilitate mentală *2.34 0.020 0.49 0.08 0.91
M 439 85.44 3.43
F 564 85.80 3.57
Atenţie **2.81 0.005 0.65 0.20 1.10
M 439 85.16 3.65
F 564 87.97 3.01
Capacitate de concentrare **2.94 0.003 0.57 0.19 0.95
M 439 87.40 3.07
F 564 87.47 2.72
Claritatea gândirii **3.24 0.001 0.57 0.23 0.92
M 439 86.90 2.83
F 564 87.65 2.86
Decizie *2.83 0.005 0.52 0.16 0.89
M 439 87.12 2.96
F 564 86.31 3.15
Flexibilitate în gândire *3.19 0.001 0.65 0.25 1.05
M 439 85.67 3.24
F 564 86.72 2.88
Luciditate *3.12 0.002 0.58 0.22 0.94
M 439 86.14 2.96
F 564 86.92 2.34
Memorie *3.27 0.001 0.49 0.20 0.79
M 439 86.43 2.39
9.5.2. ABILITĂȚI EMOȚIONALE

 Adaptare la stres: Capacitatea de toleranţă a factorilor de stres.
 Confort emoţional: Starea de confort cu privire la propriile emoţii.
 Controlul impulsivităţii: Abilitatea de control al propriilor impulsuri, dorinţe şi tentaţii, rezistenţa în faţa
impulsului de a acţiona nociv pentru sine sau pentru ceilalţi.

Manual de utilizare
 Emotivitate: Capacitatea unei persoane de a reacţiona la evenimente trăind emoţii, gradul de

reactivitate la factorii emoţionali.
 Empatie: Capacitatea de identificare cu o altă persoană, de transpunere în situaţia celuilalt și de

proiectare a stărilor proprii asupra celeilalte persoane printr-un proces perceptiv, intelectual și afectiv.
 Impulsivitate: Dispoziţia spre excesul de reacţii spontane, primitive şi necontrolate, căutarea de

senzaţii, căutarea riscului.
 Relaxare: Capacitatea de detensionare fizică şi mentală.
 Stabilitate emoţională: Exprimarea emoţională stabilă, echilibrată, chiar şi în condiţii de stres sau
presiune. Rezultatul dezvoltării emoţionale sănătoase.


Manual de utilizare
Exemplu:
Tabel 60. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi emoţionale
Interval de Adaptare Confort Controlul Stabilitate
Emotivitate Empatie Impulsivitate Relaxare
referinţă* la stres emoţional impulsivităţii emoţională
Foarte scăzut  81  80  79  80  79  78  81  77
Scăzut 82-84 81-84 80-81 81-82 80-82 79-82 82-83 78-79
Moderat 85-87 85-87 82-84 83-85 83-85 83-85 84-86 80-83
Ridicat 88-89 88-90 85-88 86-87 86-87 86-87 87-88 84-87
Foarte ridicat  90  91  89  88  88  88  89  88


În tabelul de mai jos sunt prezentate mediile şi abaterile standard pentru fiecare indicator, pe eşantionul
etalon. Coeficientul alpha calculat a fost 0.93. Toate corelaţiile dintre indicatorii acestei secţiuni au fost
semnificative (p<0.001), cu valori între 0.09 şi 0.94, respectiv o corelaţie de – 0.30.
Tabel 61. Abilităţi Emoţionale – medii şi abateri standard

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Emoţionale m SD
Adaptare la stres 85 2.96
Confort emoţional 85 2.97
Controlul impulsivităţii 83 2.78
Emotivitate 83 2.54
Empatie 83 2.89
Impulsivitate 83 3.10
Relaxare 85 2.47
Stabilitate emoţională 82 3.49
N’=1003

Manual de utilizare

Tabel 62a. Abilităţi Emoţionale – Corelaţii test-retest

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Emoţionale r
Adaptare la stres *0.48
Confort emoţional *0.54
Controlul impulsivităţii *0.27
Emotivitate *0.51
Empatie *0.40
Impulsivitate *0.32
Relaxare *0.51
Stabilitate emoţională *0.45
eşantioane perechi (178) = între -1.80 şi 0.41, nesemnificativ).
Tabel 62b. Abilităţi Emoţionale: diferenţa mediilor între T1 şi T2
62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Emoţionale N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. Mediilor t Sig.
Adaptare la stres 178 84.04 2.54 84.39 2.63 -0.35 -1.79 0.075
Confort emoţional 178 84.02 2.43 84.33 2.36 -0.31 -1.80 0.074
Controlul impulsivităţii 178 82.52 2.86 82.67 2.51 -0.15 -0.62 0.535
Emotivitate 178 82.48 2.24 82.74 2.03 -0.26 -1.62 0.108
Empatie 178 82.66 2.59 82.75 2.45 -0.08 -0.41 0.684
Impulsivitate 178 82.51 3.04 82.78 3.15 -0.27 -1.00 0.320
Relaxare 178 83.92 2.20 84.15 1.90 -0.23 -1.50 0.137
Stabilitate emoţională 178 80.60 3.25 80.79 2.86 -0.19 -0.79 0.430
Statistics 18. Corelaţii pozitive şi semnificative între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky (Tabelul 63) au
fost identificate pentru toţi cei 8 indicatori şi au avut valori cuprinse între 0.45 şi 0.90. Aceste date

Manual de utilizare
Tabel 63. Abilităţi Emoţionale - Corelaţii MindMi-NeuroSky
62 Indicatori Psihologici: Abilităţi Emoţionale r
Adaptare la stres **0.79
Confort emoţional **0.70
Controlul impulsivităţii *0.53
Emotivitate **0.77
Empatie **0.90
Impulsivitate **0.70
Relaxare *0.45
Stabilitate emoţională *0.45
N=20, *p<0.05, **p<0.001

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din categoria „Abilităţi emoţionale”, s-au obţinut diferenţe
semnificative între genuri la 5 dintre cei 8 indicatori (Confort emoţional, Controlul impulsivităţii,
Emotivitate, Relaxare, Stabilitate emoţională), iar diferenţa mediilor are valori cuprinse între 0.11 şi 0.70.
Nu s-au obţinut diferenţe semnificative între genuri pentru Adaptarea la stres, Empatie şi Impulsivitate.
Valorile medii pentru genul feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de încredere (95%) pentru
diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 64.
Tabel 64. Abilităţi emoţionale: Diferenţe de gen

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi emoţionale Gen N m SD t Sig.
mediilor încredere (95%)
F 564 85.16 3.00
Adaptare la stres 1.80 0.073 0.34 -0.03 0.71
M 439 84.82 2.92
F 564 85.33 2.96
Confort emoţional *2.60 0.009 0.49 0.12 0.86
M 439 84.84 2.97
F 564 82.81 2.77
Controlul impulsivităţii *2.58 0.010 0.45 0.11 0.80
M 439 82.36 2.76
F 564 83.56 2.52
Emotivitate *2.76 0.006 0.45 0.13 0.76
M 439 83.11 2.55
F 564 83.46 2.83
Empatie 1.54 0.123 0.28 -0.08 0.64
M 439 83.18 2.95
F 564 83.30 3.24
Impulsivitate 0.54 0.587 0.11 -0.28 0.49
M 439 83.19 2.92
F 564 84.80 2.45
Relaxare *3.29 0.001 0.51 0.21 0.82
M 439 84.29 2.46
F 564 81.85 3.50
Stabilitate emoţională *3.15 0.002 0.70 0.26 1.13
M 439 81.16 3.43
*semnificativ pentru p<0.01

Manual de utilizare
9.5.3. ABILITĂȚI SOCIALE ȘI DE RELAȚIONARE

 Abilitate oratorică: Abilitatea de a vorbi în public, utilizând metode de comunicare verbală cu impact
emoţional puternic asupra auditoriului, elocvenţă, retorică.
 Asertivitate: Abilitatea exprimării şi susţinerii propriului punct de vedere, păstrând echilibrul între
interesele proprii şi ale celorlalţi şi fără a leza drepturile acestora.
 Autoritate: Capacitatea de a se impune în faţa altora prin prestigiul personal, puterea, identitatea şi
abilităţile proprii. Abilitatea de a da comenzi sau dispoziţii, de a impune ascultare.
 Conformism: Tendinţa de schimbare a propriilor atitudini sau comportamente prin preluarea poziţiei, a
normelor şi a regulilor susţinute de majoritatea membrilor grupului de apartenenţă.
 Încredere interrelațională: Încrederea unei persoane în onestitatea şi integritatea partenerilor sau

colegilor săi.
 Leadership: Abilitatea şi iniţiativa de a organiza, stimula, influenţa şi coordona acţiuni de grup.

Manual de utilizare
 Respect faţă de ceilalţi: Capacitatea de a lua în considerare şi de a valoriza nevoile, ideile, gândurile,
emoţiile, dorinţele şi preferinţele celorlalţi.
 Sociabilitate: Capacitatea de a iniţia relaţii sociale, de a se integra în grupuri şi de a comunica cu

uşurinţă în cadrul acestora.
 Spiritul apartenenţei la grup: Capacitatea persoanei de a simţi că este parte integrantă dintr-un grup.
 Toleranţă la opinii contrare: Disponibilitatea de a asculta sau de a accepta puncte de vedere diferite de
cele personale.

Exemplu:

Manual de utilizare

Tabel 65. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de relaţionare
Încredere Respect Spiritul Toleranţă
Interval de Abilitate
Asertivitate Autoritate Conformism inter- Leadership faţă de Sociabilitate apartenenţei la opinii
referinţă* oratorică
relațională ceilalţi la grup contrare
Foarte scăzut  82  79  78  79  81  81  83  83  82  74
Scăzut 83-85 80-83 79-82 80-82 82-83 82-84 84-85 84-85 83-85 75-80
Moderat 86-89 84-87 83-86 83-84 84-86 85-86 86-88 86-89 86-88 81-86
Ridicat 90-92 88-89 87-90 85-86 87-89 87-89 89-90 90-91 89-90 87-95
Foarte ridicat  93  90  91  87  90  90  91  92  91  96
În tabelul de mai jos sunt prezentate mediile şi abaterile standard pentru fiecare indicator, pe eşantionul
etalon. Coeficientul alpha calculat a fost 0.94.
Toate corelaţiile dintre indicatorii acestei secţiuni au fost pozitive şi semnificative (p<0.001). Corelaţiile au
fost între 0.42 şi 0.97.
Tabel 66. Abilităţi sociale şi de relaţionare – medii şi abateri standard

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de relaţionare m SD
Abilitate oratorică 87 3.53
Asertivitate 85 3.43
Autoritate 84 3.58
Conformism 83 2.37
Încredere interrelaţională 85 2.95
Leadership 85 2.39
Respect faţă de ceilalţi 86 2.71
Sociabilitate 87 3.02
Spiritul apartenenţei la grup 86 2.66
Toleranţa la opinii contrare 84 6.97
N’=1003

Manual de utilizare

Tabel 67a. Abilităţi sociale şi de relaţionare – Corelaţii test-retest

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de relaţionare r
Abilitate oratorică *0.47
Asertivitate *0.50
Autoritate *0.53
Conformism *0.29
Încredere interrelaţională *0.42
Leadership *0.40
Respect faţă de ceilalţi *0.44
Sociabilitate *0.56
Spiritul apartenenţei la grup *0.39
Toleranţa la opinii contrare *0.49
eşantioane perechi (178) = între -1.69 şi - 0.31, nesemnificativ).
Tabel 67b. Abilităţi sociale şi de relaţionare: diferenţa mediilor între T1 şi T2
62 Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de
N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. Mediilor t Sig.
relaţionare
Abilitate oratorică 178 85.89 3.07 85.97 2.99 -0.08 -0.34 0.738
Asertivitate 178 83.24 3.11 83.40 3.18 -0.17 -0.71 0.476
Autoritate 178 83.01 2.91 83.12 2.92 -0.11 -0.51 0.614
Conformism 178 82.78 2.22 82.88 2.19 -0.11 -0.54 0.588
Încredere interrelaţională 178 83.76 2.63 84.12 2.63 -0.36 -1.69 0.093
Leadership 178 83.90 2.15 83.99 2.22 -0.09 -0.50 0.617
Respect faţă de ceilalţi 178 85.53 2.41 85.67 2.37 -0.14 -0.71 0.479
Sociabilitate 178 86.02 2.60 86.08 2.59 -0.06 -0.31 0.758
Spiritul apartenenţei la grup 178 85.60 2.45 85.81 2.28 -0.22 -1.12 0.264
Toleranţa la opinii contrare 178 81.99 6.24 82.17 5.35 -0.17 -0.39 0.694
Statistics 18.

Manual de utilizare
Corelaţii pozitive şi semnificative între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky (Tabelul 68) au fost identificate
pentru toţi cei 10 indicatori şi au avut valori cuprinse între 0.67 şi 0.97. Aceste date preliminare necesită
replicare pe un eşantion reprezentativ.
Tabel 68. Abilităţi sociale şi de relaţionare - Corelaţii MindMi-NeuroSky

62 Indicatori Psihologici: Abilităţi sociale şi de relaţionare r
Abilitate oratorică *0.68
Asertivitate *0.83
Autoritate *0.86
Conformism *0.97
Încredere interrelaţională *0.78
Leadership *0.77
Respect faţă de ceilalţi *0.67
Sociabilitate *0.79
Spiritul apartenenţei la grup *0.86
Toleranţa la opinii contrare *0.80
r= Corelaţia Pearson între MindMiTM şi casca NeuroSky MindSet, N=20, *p<0.001

persoane, din care 56,2% persoane de gen feminin şi 43,8% persoane de gen masculin. În urma calculului
valorilor medii ale scorurilor din categoria „Abilităţi sociale şi de relaţionare”, s-au obţinut diferenţe
semnificative între genuri la 6 dintre cei 10 indicatori (Abilitate oratorică, Autoritate, Respect faţă de
ceilalţi, Sociabilitate, Spiritul apartenenţei la grup, Toleranţă la opinii contrare), iar diferenţa mediilor are
valori cuprinse între 0.13 şi 1.44. Nu s-au obţinut diferenţe semnificative între genuri pentru Asertivitate,
Conformism, Încredere interrelaţională, Leadership. Valorile medii pentru genul feminin, respectiv
masculin, valorile t şi limitele de încredere (95%) pentru diferenţa mediilor sunt prezentate în Tabelul 69.
Tabel 69. Diferenţe de gen: Abilităţi sociale şi de relaţionare

Abilităţi sociale Diferenţa Limite de
şi de relaţionare Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
F 564 87.35 3.54
Abilitate oratorică *2.53 0.011 0.57 0.13 1.01
M 439 86.78 3.50
F 564 84.69 3.47
Asertivitate 1.93 0.053 0.42 -0.01 0.85
M 439 84.27 3.37
F 564 84.40 3.56
Autoritate *1.99 0.047 0.45 0.01 0.90
M 439 83.95 3.60
F 564 83.23 2.33
Conformism 0.91 0.365 0.14 -0.16 0.43
M 439 83.10 2.42
Încredere F 564 84.81 2.98
1.72 0.085 0.32 -0.05 0.69
interrelaţională M 439 84.49 2.90
F 564 84.70 2.43
Leadership 0.85 0.394 0.13 -0.17 0.43
M 439 84.57 2.33
Respect faţă de F 564 86.61 2.71
*2.38 0.018 0.41 0.07 0.75
ceilalţi M 439 86.20 2.70

Manual de utilizare
F 564 87.08 2.99
Sociabilitate *3.71 0.000 0.71 0.34 1.08
M 439 86.37 3.02
Spiritul apartenenţei F 564 86.38 2.58
*2.16 0.031 0.36 0.03 0.70
la grup M 439 86.02 2.75
Toleranţă la opinii F 564 84.21 6.89
*3.25 0.001 1.44 0.57 2.30
contrare M 439 82.77 7.00
*semnificativ pentru p<0.05
9.5.4. ALTE ABILITĂȚI ȘI APTITUDINI

 Adaptabilitate: Capacitatea de a fi adaptabil, flexibil, capacitatea de acomodare cu uşurinţă.
 Afirmare: Abilitatea de a se remarca şi de a se manifesta într-un mod deosebit, distins, demonstrativ,

remarcabil.
 Altruism: Tendinţa de a manifesta comportamente prosociale dezinteresate, fără expectanţa de

reciprocitate sau compensare a acestora.
 Ambiţie: Dorinţa puternică de a atinge un scop, dorinţa de putere şi glorie, de a-i întrece pe alţii.
 Atitudine justiţiară: Măsura în care persoana valorizează dreptatea şi urmăreşte să facă dreptate.

Manual de utilizare
 Autoconservare: Atitudinea prudentă în scopul menţinerii şi conservării propriei vieţi.
 Autocontrol: Capacitatea de control asupra propriei persoane şi asupra propriilor acţiuni.
 Autoîncredere: Încrederea puternică în propriile abilităţi, capacităţi şi raţionamente.
 Autonomie: Capacitatea unei persoane de a se supune legilor si normelor proprii, de a dispune liber de
propria voință. Libertatea, siguranţa şi independenţa unei persoane în acţiuni.
 Calm mental: Starea mentală de linişte, stabilitate şi echilibru, chiar şi în condiţii de stres.
 Creativitate: Capacitatea şi dorinţa unei persoane de a căuta activităţi sau soluţii constructive, originale
şi independente.
 Cumpătare: Moderaţia, abilitatea de a (se) tempera, de a economisi, de a menaja.

Manual de utilizare
 Curaj: Tendinţa de a înfrunta pericolele sau dificultăţile cu îndrăzneală şi temeritate, cu fermitate în

acţiuni sau în convingeri.
 Curiozitate: Dorinţa de a afla răspunsuri şi detalii prin studii intensive şi investigări minuţioase, prin
orientare spre ţintă şi abilităţi exploratorii.
 Dinamism: Energia vitală şi creatoare, forţa de acţiune şi de mişcare a unei persoane.
 Generozitate: Tendinţa de a dărui altora, voluntar şi în abundenţă, fără a aştepta nimic în schimb.
Sacrificarea interesului personal în favoarea altora.
 Hărnicie: Capacitatea de a susţine un efort fizic sau intelectual în scopul realizării unui obiectiv.
 Indice de ego: Abilitatea de a media organizat şi realist între dorinţele şi tendinţele instinctuale şi
aspectele critice sau morale ale acestora.
 Intuiţie: Abilitatea de a dobândi cunoştinţe fără inferenţe logice, fără utilizarea raţiunii.

Manual de utilizare
 Inventivitate: Capacitatea unei persoane de a inventa, utilizând imaginaţia creatoare şi ingeniozitatea.
 Obiectivitate: Abilitatea de a judeca obiectiv o situaţie, de a fi nepărtinitor, imparţial.
 Optimism: Stil explicativ şi stare de bine asociate cu expectanţe pozitive şi o atitudine pozitivă faţă de
viitor, încredere şi motivaţie ridicată pentru efortul necesar atingerii scopurilor.
 Perseverenţă: Capacitatea de stăruinţă şi consistenţă în atitudini, în convingeri sau în comportamente

în vederea atingerii unui scop.
 Probitate: Măsura onestităţii, cinstei, integrităţii.
 Prudenţă: Atitudinea precaută, circumspectă a unei persoane, abilitatea de a anticipa consecinţele unei
acţiuni, orientându-se în mediul înconjurător.
 Răbdare: Capacitatea de a tolera disconfortul fizic sau psihic, toleranţă şi calm în condiţii de control
redus.

Manual de utilizare
 Realism: Tendinţa de a fi ancorat în realitatea obiectivă.
 Responsabilitate: Atitudinea conştientă, responsabilă faţă de obligaţiile proprii.
 Sinceritate: Autenticitate, lipsă de prefăcătorie, francheţe.
 Tărie de caracter: Prezenţa caracteristicilor puternice, valoroase atât pentru individ, cât şi pentru alţii.
 Vigilenţă: Capacitatea de observare atentă şi susţinută, de supraveghere continuă a teritoriului proxim

în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii de acţiuni ostile.
 Vitalitate: Măsura în care organismul se manifestă cu vigoare, forţă, dinamism şi echilibru, având
capacitatea de a desfăşura activităţi în mod eficient.
 Voinţă: Capacitatea de hotărâre fermă, de perseverență şi de orientare conştientă a efortului în

vederea realizării unui scop.

Manual de utilizare

Exemplu:
Tabel 70. Interpretarea scorurilor din Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: Alte abilităţi şi aptitudini
Interval de Atitudine
Adaptabilitate Afirmare Altruism Ambiţie Autoconservare Autocontrol Autoîncredere
referinţă* justiţiară
Foarte scăzut  82  81  74  80  74  79  83  79
Scăzut 83-84 82-84 75-81 81-83 75-81 80-82 84-85 80-84
Moderat 85-86 85-86 82-91 84-85 82-89 83-85 86-89 85-87
Ridicat 87-88 87-89 92-100 86-87 90-96 86-88 90-92 88-91
Foarte ridicat  89  90  101  88  97  89  93  92
Interval de Calm
Autonomie Creativitate Cumpătare Curaj Curiozitate Dinamism Generozitate Hărnicie
referinţă* mental
Foarte scăzut  79  82  79  83  81  80  80  82  80
Scăzut 80-83 83-84 80-82 84-86 82-84 81-83 81-83 83-84 81-82
Moderat 84-86 85-87 83-84 87-88 85-87 84-86 84-85 85-88 83-85
Ridicat 87-89 88-90 85-86 89-91 88-90 87-89 86-87 89-90 86-88
Foarte ridicat  90  91  87  92  91  90  88  91  89
Interval de Indice
referinţă* Intuiţie Inventivitate Obiectivitate Optimism Perseverenţă Probitate Prudenţă Răbdare
de ego
Foarte scăzut  79  82  84  80  80  83  81  79  83
Scăzut 80-82 83-85 85-86 81-82 81-83 84-85 82-83 80-81 84-85
Moderat 83-86 86-89 87-88 83-85 84-87 86-88 84-86 82-84 86-87
Ridicat 87-89 90-92 89-90 86-88 88-90 89-90 87-90 85-87 88-89
Foarte ridicat  90  93  91  89  91  91  91  88  90

Manual de utilizare
Interval de
Realism Responsabilitate Sinceritate Tărie de caracter Vigilenţă Vitalitate Voinţă
referinţă*
Foarte scăzut  85  81  80  81  81  80  81
Scăzut 86-87 82-84 81-83 82-83 82-83 81-83 82-84
Moderat 88-90 85-88 84-86 84-87 84-86 84-85 85-86
Ridicat 91-92 89-91 87-89 88-89 87-89 86-87 87-88
Foarte ridicat  93  92  90  90  90  88  89

persoane domiciliate în România, cu vârste cuprinse între 6 şi 73 de ani. În tabelul de mai jos sunt
prezentate mediile şi abaterile standard pentru fiecare indicator, pe eşantionul etalon. Coeficientul alpha
calculat a fost 0.98. Toate corelaţiile dintre indicatorii acestei secţiuni au fost pozitive şi semnificative
(p<0.001). Corelaţiile au fost între 0.10 şi 0.97.
Tabel 71. Alte abilităţi şi aptitudini – medii şi abateri standard (N’=1003)

62 Indicatori Psihologici: Alte abilităţi m SD 62 Indicatori Psihologici: Alte abilităţi m SD
şi aptitudini şi aptitudini
Adaptabilitate 85 2.23 Indice de ego 84 3.29
Afirmare 85 2.63 Intuiţie 87 3.09
Altruism 86 8.55 Inventivitate 87 2.01
Ambiţie 84 2.45 Obiectivitate 84 2.56
Atitudine justiţiară 85 7.46 Optimism 85 3.46
Autoconservare 84 3.03 Perseverenţă 86 2.45
Autocontrol 87 2.97 Probitate 85 2.90
Autoîncredere 85 3.54 Prudenţă 83 2.65
Autonomie 84 3.06 Răbdare 86 2.24
Calm mental 86 2.95 Realism 89 2.33
Creativitate 83 2.53 Responsabilitate 86 3.09
Cumpătare 87 2.49 Sinceritate 84 2.92
Curaj 86 2.91 Tărie de caracter 85 3.02
Curiozitate 85 2.86 Vigilenţă 85 2.78
Dinamism 84 2.32 Vitalitate 84 2.40
Generozitate 86 2.94 Voinţă 85 2.25
Hărnicie 83 2.60

Manual de utilizare

cuprinse între 0.34 şi 0.57.
Tabel 72a. Alte abilităţi şi aptitudini – Corelaţii test-retest

62 Indicatori Psihologici: 62 Indicatori Psihologici: 62 Indicatori Psihologici:
r r r
Alte abilităţi şi aptitudini Alte abilităţi şi aptitudini Alte abilităţi şi aptitudini
Adaptabilitate *0.46 Cumpătare *0.42 Perseverenţă *0.46
Afirmare *0.35 Curaj *0.46 Probitate *0.55
Altruism *0.57 Curiozitate *0.46 Prudenţă *0.42
Ambiţie *0.38 Dinamism *0.39 Răbdare *0.49
Atitudine justiţiară *0.57 Generozitate *0.56 Realism *0.42
Autoconservare *0.44 Hărnicie *0.47 Responsabilitate *0.52
Autocontrol *0.50 Indice de ego *0.46 Sinceritate *0.53
Autoîncredere *0.44 Intuiţie *0.47 Tărie de caracter *0.50
Autonomie *0.48 Inventivitate *0.36 Vigilenţă *0.50
Calm mental *0.57 Obiectivitate *0.42 Vitalitate *0.34
Creativitate *0.38 Optimism *0.52 Voinţă *0.42
Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între mediile la T1 şi T2 la nici unul dintre indicatori (testul
t eşantioane perechi (178) = între -1.83 şi 0.07, nesemnificativ).
Tabel 72b. Alte abilităţi şi aptitudini: diferenţa mediilor între T1 şi T2

62 Indicatori Psihologici: Alte abilităţi şi aptitudini N mT1 SDT1 mT2 SDT2 Dif. Mediilor t Sig.
Adaptabilitate 178 84.32 1.94 84.57 1.95 -0.25 -1.67 0.097

Afirmare 178 84.28 2.48 84.65 2.50 -0.37 -1.74 0.083
Altruism 178 83.61 7.08 83.97 6.59 -0.35 -0.75 0.457
Ambiţie 178 83.06 2.14 83.03 2.20 0.02 0.12 0.902
Atitudine justiţiară 178 82.25 6.21 82.74 5.87 -0.48 -1.15 0.251
Autoconservare 178 82.90 2.57 82.87 2.36 0.03 0.17 0.864
Autocontrol 178 86.23 2.58 86.51 2.47 -0.28 -1.49 0.139
Autoîncredere 178 83.97 3.24 84.31 3.49 -0.34 -1.26 0.210
Autonomie 178 83.06 2.51 83.13 2.52 -0.07 -0.38 0.704
Calm mental 178 84.90 2.38 85.07 2.45 -0.17 -1.03 0.304
Creativitate 178 82.25 2.18 82.31 2.13 -0.06 -0.34 0.732
Manual de utilizare
Cumpătare 178 86.86 2.10 86.87 2.11 -0.01 -0.07 0.947

Curaj 178 84.56 2.61 84.81 2.82 -0.26 -1.22 0.226
Curiozitate 178 83.86 2.45 83.83 2.27 0.03 0.15 0.879
Dinamism 178 83.01 1.96 83.03 2.04 -0.02 -0.10 0.919
Generozitate 178 84.94 2.41 85.25 2.49 -0.30 -1.75 0.082
Hărnicie 178 82.95 2.41 83.06 2.10 -0.11 -0.61 0.545
Indice de ego 178 83.24 2.78 83.18 2.60 0.06 0.30 0.768
Intuiţie 178 85.83 2.72 85.89 2.56 -0.06 -0.28 0.783
Inventivitate 178 86.96 1.93 87.20 1.65 -0.24 -1.54 0.124
Obiectivitate 178 83.18 2.29 83.20 2.07 -0.02 -0.10 0.924
Optimism 178 83.65 2.95 83.97 3.15 -0.32 -1.43 0.155
Perseverenţă 178 85.74 2.16 85.81 1.96 -0.08 -0.49 0.625

Probitate 178 84.36 2.60 84.50 2.40 -0.14 -0.79 0.431
Prudenţă 178 81.95 2.52 81.97 2.38 -0.02 -0.11 0.910
Răbdare 178 85.58 2.03 85.83 1.78 -0.25 -1.71 0.090
Realism 178 88.11 2.08 88.25 1.89 -0.14 -0.87 0.386
Responsabilitate 178 84.97 2.81 85.28 2.92 -0.30 -1.45 0.150
Sinceritate 178 83.12 2.51 83.44 2.38 -0.33 -1.83 0.069
Tărie de caracter 178 84.19 2.72 84.17 2.32 0.02 0.09 0.930
Vigilenţă 178 83.76 2.39 84.03 2.40 -0.27 -1.51 0.133
Vitalitate 178 83.44 2.10 83.28 2.00 0.17 0.95 0.342
Voinţă 178 84.42 1.97 84.40 1.94 0.02 0.14 0.887
Într-un studiu pilot efectuat pe 20 de subiecţi, datele obţinute prin scanarea cu sistemul MindMiTM au fost
Statistics 18. Corelaţii pozitive şi semnificative între sistemul MindMiTM şi casca NeuroSky (Tabelul 73) au
fost identificate pentru toţi cei 33 de indicatori şi au avut valori cuprinse între 0.49 şi 0.96. Aceste date
Manual de utilizare
Tabel 73. Abilităţi sociale şi de relaţionare - Corelaţii MindMi-NeuroSky

62 Indicatori Psihologici: r 62 Indicatori Psihologici: Abilităţi r
Abilităţi sociale şi de relaţionare sociale şi de relaţionare
Adaptabilitate ***0.73 Indice de ego ***0.80
Afirmare ***0.72 Intuiţie *0.49
Altruism ***0.95 Inventivitate ***0.72
Ambiţie ***0.83 Obiectivitate ***0.96
Atitudine justiţiară ***0.90 Optimism ***0.84
Autoconservare ***0.69 Perseverenţă *0.51
Autocontrol ***0.83 Probitate **0.57
Autoîncredere ***0.76 Prudenţă ***0.70
Autonomie ***0.89 Răbdare **0.66
Calm mental ***0.83 Realism **0.58
Creativitate ***0.96 Responsabilitate ***0.77
Cumpătare ***0.96 Sinceritate ***0.90
Curaj ***0.82 Tărie de caracter ***0.75
Curiozitate ***0.91 Vigilenţă ***0.83
Dinamism ***0.91 Vitalitate ***0.72
Generozitate ***0.82 Voinţă ***0.86
Hărnicie ***0.76
r= Corelaţia Pearson între MindMiTM şi casca NeuroSky MindSet, N=20, *p<0.05,**p<0.01,***p<0.001

În urma calculului valorilor medii ale scorurilor din categoria „Alte abilităţi şi aptitudini”, s-au obţinut
diferenţe semnificative între genuri la 22 dintre cei 33 indicatori (Altruism, Atitudine justiţiară, Autocontrol,
Calm mental, Cumpătare, Curiozitate, Generozitate, Hărnicie, Indice de ego, Intuiţie, Inventivitate,
Obiectivitate, Optimism, Perseverenţă, Probitate, Prudenţă, Răbdare, Realism, Responsabilitate,
Sinceritate, Tărie de caracter, Vigilenţă), iar diferenţa mediilor are valori cuprinse între 0.38 şi 1.65. Nu s-au
obţinut diferenţe semnificative între genuri pentru Adaptabilitate, Afirmare, Ambiţie, Autoconservare,
Autoîncredere, Autonomie, Creativitate, Curaj, Dinamism, Vitalitate, Voinţă. Valorile medii pentru genul
feminin, respectiv masculin, valorile t şi limitele de încredere (95%) pentru diferenţa mediilor sunt
prezentate în Tabelul 74.
Manual de utilizare
Tabel 74. Diferenţe de gen: Alte abilităţi şi aptitudini
Alte abilităţi şi Diferenţa Limite de
aptitudini Gen N m SD t Sig. mediilor încredere (95%)
F 564 85.24 2.23
Adaptabilitate 1.83 0.067 0.26 -0.02 0.54
M 439 84.98 2.21
F 564 85.02 2.74
Afirmare 0.68 0.499 0.11 -0.21 0.44
M 439 84.90 2.48
F 564 87.01 8.46
Altruism **3.05 0.002 1.65 0.59 2.71
M 439 85.36 8.58
F 564 83.84 2.50
Ambiţie 0.67 0.506 0.10 -0.20 0.41
M 439 83.74 2.38
F 564 85.39 7.37
Atitudine justiţiară **2.86 0.004 1.35 0.42 2.28
M 439 84.03 7.52
F 564 83.85 2.97
Autoconservare 1.83 0.068 0.35 -0.03 0.73
M 439 83.50 3.10
F 564 87.47 2.92
Autocontrol **3.21 0.001 0.60 0.23 0.97
M 439 86.86 2.99
F 564 85.44 3.62
Autoîncredere 1.48 0.139 0.33 -0.11 0.78
M 439 85.10 3.44
F 564 84.26 3.08
Autonomie 1.91 0.056 0.37 -0.01 0.75
M 439 83.89 3.03
F 564 86.14 2.93
Calm mental **2.86 0.004 0.54 0.17 0.90
M 439 85.61 2.95
F 564 83.00 2.51
Creativitate 1.38 0.168 0.22 -0.09 0.54
M 439 82.77 2.55
F 564 87.39 2.47
Cumpătare **3.63 0.000 0.57 0.26 0.88
M 439 86.82 2.47
F 564 85.79 2.92
Curaj 1.83 0.067 0.34 -0.02 0.70
M 439 85.46 2.88
F 564 84.83 2.84
Curiozitate *2.20 0.028 0.40 0.04 0.76
M 439 84.43 2.88
F 564 83.79 2.36
Dinamism 0.83 0.406 0.12 -0.17 0.41
M 439 83.67 2.28
F 564 86.27 2.97
Generozitate *2.19 0.029 0.41 0.04 0.78
M 439 85.86 2.90
F 564 83.67 2.57
Hărnicie **3.23 0.001 0.53 0.21 0.85
M 439 83.14 2.61
F 564 84.26 3.22
Indice de ego *2.39 0.017 0.50 0.09 0.91
M 439 83.76 3.35
F 564 87.12 3.06
Intuiţie **2.66 0.008 0.52 0.14 0.91
M 439 86.59 3.12
F 564 87.46 1.98
Inventivitate **3.24 0.001 0.41 0.16 0.66
M 439 87.05 2.02
F 564 83.85 2.52
Obiectivitate **2.81 0.005 0.46 0.14 0.77
M 439 83.39 2.59
F 564 85.23 3.49
Optimism *2.36 0.018 0.52 0.09 0.95
M 439 84.72 3.40
F 564 86.55 2.44
Perseverenţă **3.34 0.001 0.52 0.21 0.82
M 439 86.03 2.44
Manual de utilizare
F 564 85.13 2.83
Probitate **3.86 0.000 0.71 0.35 1.07
M 439 84.42 2.95
F 564 82.83 2.71
Prudenţă **2.96 0.003 0.50 0.17 0.82
M 439 82.33 2.56
F 564 86.24 2.20
Răbdare **3.78 0.000 0.54 0.26 0.82
M 439 85.71 2.26
F 564 88.87 2.31
Realism **3.16 0.002 0.47 0.18 0.76
M 439 88.41 2.33
F 564 86.26 3.11
Responsabilitate **2.59 0.010 0.51 0.12 0.89
M 439 85.75 3.04
F 564 84.31 2.90
Sinceritate *2.36 0.018 0.44 0.07 0.80
M 439 83.87 2.92
F 564 85.26 2.91
Tărie de caracter *2.26 0.024 0.43 0.06 0.81
M 439 84.83 3.13
F 564 84.85 2.78
Vigilenţă *2.14 0.033 0.38 0.03 0.73
M 439 84.48 2.77
F 564 83.96 2.35
Vitalitate 1.27 0.204 0.19 -0.11 0.49
M 439 83.77 2.46
F 564 85.19 2.24
Voinţă 1.95 0.051 0.28 -0.00 0.56
M 439 84.91 2.26
9.5.4.5. Crearea Şabloanelor

Dacă doriţi să utilizaţi o versiune personalizată a raportului cu Indicatori Psihologici, puteţi edita şablonul
predefinit sau puteţi crea un şablon apăsând butonul „Setări”.
Fig.64. Platforma MindDeckTM: butonul “Setări”
În pagina „Şabloane”, puteţi vedea şablonul predefinit, “62 Indicatori psihologici”.

Apăsaţi „Editează” dacă doriţi să aveţi un punct de pornire pentru şablonul dumneavoastră.
Fig.65. Platforma MindDeckTM: Pagina “Şabloane”
Manual de utilizare
Puteţi observa categoriile de indicatori din raportul predefinit, sub denumirea de “Sub-şabloane”. La fiecare
sub-şablon (ex. abilităţi emoţionale), în coloana stângă se află toţi indicatorii disponibili, exceptând cei
prezenţi deja în categoria respectivă. În coloana dreaptă se află indicatorii incluşi deja în categoria
respectivă. Sub-şabloanele pot fi redenumite.
Fig.66. Platforma MindDeckTM: Editare şablon
De la butonul puteţi şterge un Sub-şablon.

Puteţi adăuga sub-şabloane noi de la butonul din partea de jos a paginii:
Dacă doriţi, puteţi muta indicatorii sau îi puteţi scoate din şablonul dumneavoastră.
Fig.67. Platforma MindDeckTM: Editare şablon
Nu uitaţi să redenumiţi şablonul înainte de a îl salva ca şablon nou.

Astfel îl veţi găsi uşor în lista dumneavoastră.
Dacă doriţi să creaţi propriul şablon, apăsaţi butonul „Crează şablon”.
Fig.68. Salvare ca şablon nou
Manual de utilizare
Fig.69. Platforma MindDeckTM: Pagina “Şabloane”
Aici puteţi selecta indicatori specifici şi îi puteţi grupa după criteriile dorite. Raportul final va lista indicatorii
în ordine alfabetică. Puteţi adăuga oricâte sub-şabloane doriţi, dar nu uitaţi să le daţi un nume.
Fig.70. Platforma MindDeckTM: Creare şablon nou
Nu uitaţi să verificaţi numărul punctelor* atunci când

personalizaţi un şablon.
Fig.71. Platforma MindDeckTM: Număr puncte
*Un număr de indicatori între 1 şi 20 costă 40 de puncte. Un număr de la 21 la 40 de indicatori costă 70 de
puncte. Un număr mai mare decât 40 de indicatori costă 100 de puncte.
După ce aţi terminat, vă rugăm să apăsaţi butonul „Finalizare”.
Fig.72. Platforma MindDeckTM: număr puncte
Manual de utilizare
Selectând butonul rotund, puteţi seta prioritate pentru un anumit şablon.

Acum puteţi utiliza toate şabloanele dumneavoastră când generaţi un raport, începând cu cel prioritizat de
dumneavoastră (Fig. 73).
Fig.73. Platforma MindDeckTM: generare raport cu şablon nou
Fig.74. Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: adăugare şi salvare comentarii
Manual de utilizare
După generarea raportului cu şablonul nou creat, sau după generarea raportului predefinit al celor 62
de indicatori psihologici, aveţi opţiunea de a personaliza raportul generat, cu note sau comentarii
suplimentare (Fig. 74).
Butonul “adaugă comentariu” deschide un câmp de text editabil. Butonul “salvează comentariu”
adaugă comentariul sub scala indicatorului respectiv, iar raportul poate fi astfel vizualizat sau listat cu
comentariile incluse. După salvarea unui comentariu, există posibilitatea editării sau ştergerii acestuia.
Fig.75. Raportul celor 62 de Indicatori Psihologici: editare şi ştergere comentarii
Manual de utilizare
9.6. Raportul compatibilității de grup
Raportul compatibilității de grup este disponibil pentru grupuri între 3 şi 10 persoane. Acest raport
oferă date referitoare la coeziunea și armonia relațiilor de la locul de muncă.
*Raportul compatibilităţii de grup valorează 80 de puncte + (10 puncte x nr. de persoane)
Când generaţi acest raport, MindDeckTM vă va cere să selectaţi între 2 şi 9 examinaţi din listă. Când aţi
terminat, vă rugăm să apăsaţi “Adaugă”, iar apoi “Generează Raport”. Nu uitaţi să denumiţi grupul
dumneavoastră.
Fig.76. Platforma MindDeckTM: Generare raport de compatibilitate de grup
Manual de utilizare
9.6.1. Date despre grup

În secţiunea 1 este afişată denumirea grupului, numărul persoanelor din raport şi trei scale cu scorul
acestui grup pentru compatibilitatea totală, nativă, respectiv caracterială, pe o scală totală de la 0 la 100.
Fig.77. Raport compatibilitate de grup: Date despre grup
Compatibilitatea nativă (sau structurală) se referă la profilul de personalitate al fiecărui membru din grup
şi la interacţiunea acestora, pornind de la tipul de temperament şi tipul vocaţional identificat în cazul
fiecăruia. Aceste informaţii sunt utilizate implicit în raportul de compatibilitate de grup, dar sunt descrise
explicit în raportul de personalitate al fiecărui examinat.
Compatibilitatea caracterială (sau funcţională) se referă la calităţile şi vulnerabilităţile posibile identificate

pentru fiecare membru din grup (care se manifestă într-o măsură mai mică sau mai mare la fiecare),
respectiv la factorii de atracţie dintre aceştia. Aceste informaţii sunt utilizate implicit în raportul de
compatibilitate de grup, dar sunt descrise explicit în raportul de compatibilitate interpersonală, disponibil
pentru fiecare pereche.
Compatibilitatea totală reprezintă o medie a celor două descrise anterior.
Interpretarea celor trei scoruri ca fiind ‘foarte scăzut’, ‘scăzut’, ‘moderat’, ‘ridicat’ sau ‘foarte ridicat’
reprezintă poziţionarea fiecărui scor pe scala totală de la 0 la 100, în funcţie de intervalele de referinţă
(0-20, 21-40, 41-60, 61-80, 81-100).
9.6.2. Diagrama compatibilității totale

Secţiunea ilustrează o diagramă “radar” în care sunt ierarhizate descrescător perechile din grup, în funcţie
de compatibilitatea lor totală.
Manual de utilizare
Fig.78. Raport compatibilitate de grup: Diagrama compatibilităţii totale
9.6.3. Diagrama compatibilității native

de compatibilitatea lor nativă.
Fig.79. Raport compatibilitate de grup: Diagrama compatibilităţii native
Manual de utilizare
9.6.4. Diagrama compatibilității caracteriale

de compatibilitatea lor caracterială.
Fig.80. Raport compatibilitate de grup: Diagrama compatibilităţii caracteriale
9.6.5. Perechi
Tabelul din secţiunea 5 arată informații specifice cu privire la procentele compatibilității fiecărei perechi de
parteneri din cadrul echipei evaluate. Perechile sunt ierarhizate în ordine descrescătoare, în funcţie de
compatibilitatea lor totală.
Fig.81. Raport compatibilitate de grup: Ierarhia perechilor în funcţie de compatibilitatea totală
Manual de utilizare
9.7. Raportul compatibilității interpersonale
Raportul compatibilității interpersonale este disponibil doar pentru perechi (două persoane) şi
relevă informații cu privire la dinamica relațiilor interpersonale din sfera profesională, pe trei
dimensiuni: tipul de compatibilitate, soluții de optimizare a compatibilității și descrierea detaliată a
fiecărui partener.
*Raportul compatibilităţii interpersonale valorează 100 de puncte
Când generaţi acest raport, MindDeck vă va cere să selectaţi încă un examinat din listă. Când aţi terminat,
vă rugăm să apăsaţi “Adaugă”, iar apoi “Generează Raport”.
Fig.82. Platforma MindDeckTM: Generare raport de compatibilitate interpersonală
Manual de utilizare
9.7.1. Partenerul 1 în colaborare profesională cu partenerul 2
Fig.83. Raport compatibilitate interpersonală: Secţiunea 1
Secţiunea 1 oferă scoruri pentru compatibilitatea totală, nativă şi caracterială, pe o scală de la 0 la 100.
Compatibilitatea nativă (sau structurală) se referă la profilul de personalitate al fiecărui partener şi la
interacţiunea dintre cei doi parteneri, pornind de la tipul de temperament şi tipul vocaţional identificat în
cazul fiecăruia. Aceste informaţii sunt utilizate implicit în raportul de compatibilitate interpersonală, dar
sunt descrise explicit în raportul de personalitate al fiecărui examinat.
Compatibilitatea caracterială (sau funcţională) se referă la calităţile şi vulnerabilităţile posibile identificate
pentru fiecare partener (care se manifestă într-o măsură mai mică sau mai mare la fiecare), respectiv la
factorii de atracţie dintre cei doi parteneri. Calităţile şi vulnerabilităţile posibile, precum şi factorii de
atracţie dintre parteneri, sunt descrise detaliat în secţiunea următoare din acest raport.
Compatibilitatea totală reprezintă o medie a celor două descrise anterior.
Interpretarea celor trei scoruri ca fiind ‘foarte scăzut’, ‘scăzut’, ‘moderat’, ‘ridicat’ sau ‘foarte ridicat’
reprezintă poziţionarea fiecărui scor pe scala totală de la 0 la 100, în funcţie de intervalele de referinţă (0-
20, 21-40, 41-60, 61-80, 81-100).
Secţiunea 1 descrie şi tipul de compatibilitate identificat în cazul fiecărei perechi de parteneri (conjunctivă,
disjunctivă sau compensativă).
 Compatibilitate conjunctivă: Cei doi colaboratori au mai multe caracteristici similare decât aspecte
care îi diferenţiază. Aceştia se pot susţine reciproc, valorificând aspectele personale similare pentru a
optimiza relaţionarea şi productivitatea echipei.
 Compatibilitate compensativă: Cei doi colaboratori au în egală măsură caracteristici similare şi aspecte
care îi diferenţiază. Aceştia se pot susţine şi completa reciproc, valorificând aspectele personale
similare şi cele distincte pentru a optimiza relaţionarea şi productivitatea echipei.
 Compatibilitate disjunctivă: Cei doi colaboratori au mai multe aspecte care îi diferenţiază decât
caracteristici similare. Aceştia se pot completa reciproc, valorificând aspectele personale distincte
pentru a optimiza relaţionarea şi productivitatea echipei.
Manual de utilizare
9.7.2. Optimizarea relației de colaborare

Secţiunea a doua oferă soluţii pentru optimizarea relației de colaborare, cu privire la înțelegere, organizare,
decizie, relaționare, factori de atracție, dificultăți posibile, posibilităţi de dezvoltare, calități și vulnerabilități
posibile ale fiecărui partener.
Fig.84. Raport compatibilitate interpersonală: Optimizarea relaţiei de colaborare - exemplu cu şapte categorii
Manual de utilizare
Categoriile afişate şi descrise în acest tabel sunt cele potrivite pentru fiecare pereche specifică. Astfel,
categoriile de text se modifică pentru fiecare pereche în funcţie de profilul celor doi parteneri. Nu toate
perechile vor conţine toate categoriile de text. Un raport de compatibilitate interpersonală poate conţine
între trei şi opt categorii dintre cele disponibile în secţiunea “Optimizarea relației de colaborare”, în
Fig.85. Raport compatibilitate interpersonală: Optimizarea relaţiei de colaborare - exemplu cu trei categorii
funcţie de profilul partenerilor pentru care se construieşte acest raport.
În această secţiune, în anumite categorii, varianta de text este afişată în funcţie de profilul persoanei
pentru care se afişează textul, iar în alte categorii, varianta de text afişată depinde de profilul partenerului,
a persoanei cu care se generează raportul de compatibilitate, şi de interacţiunea dintre cei doi parteneri.
Astfel, pot apărea situaţii în care cei doi parteneri au acelaşi text afişat în cadrul unei secţiuni, de obicei
atunci când cei doi au acelaşi tip de personalitate identificat, şi când categoria respectivă este una care se
afişează în funcţie de profilul persoanei descrise, nu şi în funcţie de partenerul din raport sau de
interacţiunea celor doi. Exemple mai specifice privind situaţiile în care se afişează fiecare text puteţi găsi
mai jos.
9.7.2.1. Secţiunea “Înțelegere” oferă informaţii pentru optimizarea înţelegerii dintre cei doi parteneri,
bazate pe interacţiunea tipurilor vocaţionale identificate la cei doi (ex. înţelegere în perechea manager-
explorator). Are următoarele variante de text:
Fig.86. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Înţelegere”
a) “Colaborarea partenerului 1 cu partenerul 2 poate fi optimizată dacă primul este dispus să asculte activ
ideile celui din urmă și să îi indice în ce măsură acestea sunt aplicabile. Partenerul 1 poate avea de
câştigat dacă îşi dezvoltă viziunea de ansamblu (în perspectivă), dincolo de concentrarea pe anumite
elemente particulare.”
Manual de utilizare
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Manager şi Profesor, Manager şi Diplomat, Manager şi
Analist, Manager şi Specialist, Manager şi Explorator, Manager şi Promotor, Manager şi Vizionar, Manager
şi Expert, Politician şi Manager, Politician şi Profesor, Politician şi Diplomat, Politician şi Analist, Politician şi
Expert, Politician şi Explorator, Politician şi Promtor, Politician şi Vizionar, Politician şi Specialist, Executant
şi Profesor, Executant şi Diplomat, Executant şi Analist, Executant şi Specialist, Executant şi Explorator,
Executant şi Promotor, Executant şi Vizionar, Executant şi Expert, Colaborator şi Profesor, Colaborator şi
Diplomat, Colaborator şi Vizionar, Colaborator şi Expert, Colaborator şi Explorator, Colaborator şi Promotor,
Colaborator şi Analist, Colaborator şi Specialist, Inspector şi Profesor, Inspector şi Diplomat, Inspector şi
Analist, Inspector şi Specialist, Inspector şi Explorator, Inspector şi Promotor, Inspector şi Vizionar,
Inspector şi Expert, Consilier şi Profesor, Consilier şi Explorator, Consilier şi Promotor, Consilier şi Vizionar,
Consilier şi Expert, Consilier şi Diplomat, Consilier şi Analist, Consilier şi Specialist, Cercetător şi Profesor,
Cercetător şi Diplomat, Cercetător şi Analist, Cercetător şi Expert, Cercetător şi Explorator, Cercetător şi
Promotor, Cercetător şi Vizionar, Cercetător şi Specialist, Practician şi Explorator, Practician şi Promotor,
Practician şi Vizionar, Practician şi Expert, Practician şi Profesor, Practician şi Diplomat, Practician şi Analist,
Practician şi Specialist.
b) “Colaborarea partenerului 1 cu partenerul 2 poate fi optimizată dacă primul este dispus să-şi verifice
ideile şi planurile împreună cu cel din urmă. Partenerul 1 poate avea de câştigat dacă învaţă să se
concentreze pe realitatea din prezent, şi nu pe viitor. Percepția sa asupra timpului poate fi
îmbunătăţită.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Profesor şi Politician, Profesor şi Colaborator, Profesor
şi Consilier, Profesor şi Practician, Profesor şi Manager, Profesor şi Executant, Profesor şi Inspector,
Profesor şi Cercetător, Explorator şi Politician, Explorator şi Colaborator, Explorator şi Consilier, Explorator
şi Cercetător, Explorator şi Manager, Explorator şi Executant, Explorator şi Inspector, Explorator şi
Practician, Diplomat şi Politician, Diplomat şi Colaborator, Diplomat şi Consilier, Diplomat şi Practician,
Diplomat şi Manager, Diplomat şi Executant, Diplomat şi Inspector, Diplomat şi Cercetător, Promotor şi
Politician, Promotor şi Colaborator, Promotor şi Inspector, Promotor şi Cercetător, Promotor şi Manager,
Promotor şi Executant, Promotor şi Consilier, Promotor şi Practician, Analist şi Politician, Analist şi
Colaborator, Analist şi Consilier, Analist şi Practician, Analist şi Manager, Analist şi Executant, Analist şi
Inspector, Analist şi Cercetător, Vizionar şi Manager, Vizionar şi Executant, Vizionar şi Inspector, Vizionar şi
Cercetător, Vizionar şi Politician, Vizionar şi Colaborator, Vizionar şi Consilier, Vizionar şi Practician,
Specialist şi Politician, Specialist şi Colaborator, Specialist şi Consilier, Specialist şi Cercetător, Specialist şi
Manager, Specialist şi Executant, Specialist şi Inspector, Specialist şi Practician, Expert şi Manager, Expert şi
Executant, Expert şi Inspector, Expert şi Cercetător, Expert şi Politician, Expert şi Colaborator, Expert şi
Consilier, Expert şi Practician.
9.7.2.2. Secţiunea “Organizare” oferă informaţii pentru optimizarea organizării dintre cei doi parteneri,
bazate pe interacţiunea tipurilor vocaţionale identificate la cei doi (ex. organizare în perechea manager-
explorator). Are următoarele variante de text:
Manual de utilizare
Fig.87. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Organizare”
a) “Partenerul 1 poate colabora mai eficient cu partenerul 2 dacă depune efort pentru a finaliza sarcinile
asumate la termenul convenit. Nerespectarea termenelor şi a obligaţiilor asumate poate afecta negativ
încrederea colegului său de a îi încredinţa sarcini şi poate duce la evitarea colaborării. Este
recomandabil să aibă grijă la punctualitate şi să respecte orele de întâlnire fixate pentru a nu afecta
negativ programul celorlalţi colaboratori. Poate avea de câştigat dacă prioritizează sarcinile pe care şi le
asumă, evitând suprasolicitarea pe mai multe direcţii.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Politician şi Manager, Politician şi Profesor, Politician şi
Executant, Politician şi Diplomat, Politician şi Inspector, Politician şi Analist, Politician şi Cercetător,
Politician şi Specialist, Explorator şi Cercetător, Explorator şi Specialist, Explorator şi Manager, Explorator şi
Profesor, Explorator şi Executant, Explorator şi Diplomat, Explorator şi Inspector, Explorator şi Analist,
Colaborator şi Manager, Colaborator şi Profesor, Colaborator şi Executant, Colaborator şi Diplomat,
Colaborator şi Inspector, Colaborator şi Analist, Colaborator şi Cercetător, Colaborator şi Specialist,
Promotor şi Diplomat, Promotor şi Inspector, Promotor şi Analist, Promotor şi Cercetător, Promotor şi
Specialist, Promotor şi Manager, Promotor şi Profesor, Promotor şi Executant, Consilier şi Manager,
Consilier şi Profesor, Consilier şi Executant, Consilier şi Diplomat, Consilier şi Inspector, Consilier şi Analist,
Consilier şi Cercetător, Consilier şi Specialist, Vizionar şi Manager, Vizionar şi Profesor, Vizionar şi Executant,
Vizionar şi Diplomat, Vizionar şi Inspector, Vizionar şi Analist, Vizionar şi Cercetător, Vizionar şi Specialist,
Expert şi Manager, Expert şi Profesor, Expert şi Executant, Expert şi Diplomat, Expert şi Inspector, Expert şi
Analist, Expert şi Cercetător, Expert şi Specialist, Practician şi Manager, Practician şi Profesor, Practician şi
Executant, Practician şi Diplomat, Practician şi Inspector, Practician şi Analist, Practician şi Cercetător,
Practician şi Specialist.
b) “Partenerul 2 poate colabora mai eficient cu partenerul 2 dacă acceptă să primească informații noi pe
măsură ce lucrează. Deciziile sale ar fi mai echilibrate dacă ar lua în calcul mai multe variante. Poate fi
mai apreciat dacă îşi dezvoltă flexibilitatea. Când stabileşte împreună cu acest coleg termenul de
realizare al unei sarcini, este recomandat să aibă răbdare până la atingerea acestui termen.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Profesor şi Politician, Profesor şi Explorator, Profesor şi
Colaborator, Profesor şi Promotor, Profesor şi Consilier, Profesor şi Vizionar, Profesor şi Practician, Profesor
şi Expert, Diplomat şi Politician, Diplomat şi Explorator, Diplomat şi Colaborator, Diplomat şi Promotor,
Diplomat şi Consilier, Diplomat şi Vizionar, Diplomat şi Practician, Diplomat şi Expert, Analist şi Politician,
Analist şi Explorator, Analist şi Colaborator, Analist şi Promotor, Analist şi Consilier, Analist şi Vizionar,
Analist şi Practician, Analist şi Expert, Cercetător şi Practician, Cercetător şi Expert, Cercetător şi Politician,
Cercetător şi Explorator, Cercetător şi Colaborator, Cercetător şi Promotor, Cercetător şi Consilier,
Manual de utilizare
Cercetător şi Vizionar, Specialist şi Politician, Specialist şi Explorator, Specialist şi Colaborator, Specialist şi

Promotor, Specialist şi Consilier, Specialist şi Vizionar, Specialist şi Practician, Specialist şi Expert, Manager şi
Politician, Manager şi Explorator, Manager şi Colaborator, Manager şi Promotor, Manager şi Consilier,
Manager şi Vizionar, Manager şi Practician, Manager şi Expert, Executant şi Politician, Executant şi
Explorator, Executant şi Colaborator, Executant şi Promotor, Executant şi Consilier, Executant şi Vizionar,
Executant şi Practician, Executant şi Expert, Inspector şi Politician, Inspector şi Explorator, Inspector şi
Colaborator, Inspector şi Promotor, Inspector şi Consilier, Inspector şi Vizionar, Inspector şi Practician,
Inspector şi Expert.
9.7.2.3. Secţiunea “Decizie” oferă informaţii pentru optimizarea deciziilor dintre cei doi parteneri, bazate
pe interacţiunea tipurilor vocaţionale identificate la cei doi (ex. decizie în perechea manager - explorator).
Are următoarele variante de text:
Fig.88. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Decizie”
a) „Partenerul 1 ar lucra mai bine în compania partenerului 2 dacă ar lua mai mult în calcul efectele
deciziilor sale profesionale asupra colegilor şi asupra sentimentelor acestora. Deşi poate resimţi
dificultăţi în exprimarea propriilor emoţii, este recomandat să o facă, pentru că, ştiind ce simte, cei din
jur îl pot privi cu mai multă bunăvoinţă.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Manager şi Executant, Manager şi Diplomat, Manager şi
Cercetător, Manager şi Specialist, Manager şi Colaborator, Manager şi Promotor, Manager şi Practician,
Manager şi Expert, Politician şi Executant, Politician şi Diplomat, Politician şi Cercetător, Politician şi Expert,
Politician şi Colaborator, Politician şi Promotor, Politician şi Practician, Politician şi Specialist, Profesor şi
Colaborator, Profesor şi Promotor, Profesor şi Practician, Profesor şi Expert, Profesor şi Executant, Profesor
şi Diplomat, Profesor şi Cercetător, Profesor şi Specialist, Explorator şi Colaborator, Explorator şi Promotor,
Explorator şi Cercetător, Explorator şi Specialist, Explorator şi Executant, Explorator şi Diplomat, Explorator
şi Practician, Explorator şi Expert, Inspector şi Executant, Inspector şi Diplomat, Inspector şi Cercetător,
Inspector şi Specialist, Inspector şi Colaborator, Inspector şi Promotor, Inspector şi Practician, Inspector şi
Expert, Consilier şi Colaborator, Consilier şi Promotor, Consilier şi Practician, Consilier şi Expert, Consilier şi
Executant, Consilier şi Diplomat, Consilier şi Cercetător, Consilier şi Specialist, Analist şi Colaborator, Analist
şi Promotor, Analist şi Practician, Analist şi Expert, Analist şi Executant, Analist şi Diplomat, Analist şi
Cercetător, Analist şi Specialist, Vizionar şi Executant, Vizionar şi Diplomat, Vizionar şi Cercetător, Vizionar
şi Specialist, Vizionar şi Colaborator, Vizionar şi Promotor, Vizionar şi Practician, Vizionar şi Expert.
b) „Partenerul 1 ar lucra mai bine în compania partenerului 2 dacă ar învăţa să nu ia personal remarcile
colaboratorilor. Poate manifesta tendinţa de a se simţi vizat chiar şi în cazul situațiilor pentru care nu
este răspunzător. Este recomandabil să îşi exprime asertiv părerea, chiar şi dezaprobarea, pentru a
elimina barierele de comunicare cu colegii.”
Manual de utilizare
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Executant şi Manager, Executant şi Profesor, Executant
şi Inspector, Executant şi Analist, Executant şi Politician, Executant şi Explorator, Executant şi Consilier,
Executant şi Vizionar, Colaborator şi Manager, Colaborator şi Profesor, Colaborator şi Inspector,
Colaborator şi Consilier, Colaborator şi Vizionar, Colaborator şi Politician, Colaborator şi Explorator,
Colaborator şi Analist, Diplomat şi Politician, Diplomat şi Explorator, Diplomat şi Consilier, Diplomat şi
Vizionar, Diplomat şi Manager, Diplomat şi Profesor, Diplomat şi Inspector, Diplomat şi Analist, Promotor şi
Politician, Promotor şi Explorator, Promotor şi Inspector, Promotor şi Analist, Promotor şi Manager,
Promotor şi Profesor, Promotor şi Consilier, Promotor şi Vizionar, Cercetător şi Manager, Cercetător şi
Profesor, Cercetător şi Inspector, Cercetător şi Analist, Cercetător şi Politician, Cercetător şi Explorator,
Cercetător şi Consilier, Cercetător şi Vizionar, Practician şi Politician, Practician şi Explorator, Practician şi
Consilier, Practician şi Vizionar, Practician şi Manager, Practician şi Profesor, Practician şi Inspector,
Practician şi Analist, Specialist şi Politician, Specialist şi Explorator, Specialist şi Consilier, Specialist şi Analist,
Specialist şi Manager, Specialist şi Profesor, Specialist şi Inspector, Specialist şi Vizionar, Expert şi Manager,
Expert şi Profesor, Expert şi Inspector, Expert şi Analist, Expert şi Politician, Expert şi Explorator, Expert şi
Consilier, Expert şi Vizionar.
9.7.2.4. Secţiunea “Relaționare” oferă informaţii pentru optimizarea relaţionării dintre cei doi parteneri,
bazate pe interacţiunea tipurilor vocaţionale identificate la cei doi (ex. relaţionare în perechea manager -
explorator).
Fig.89. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Relaţionare”
a) “Partenerul 1 poate lucra eficient în compania partenerului 2 dacă este dispus să respecte spaţiul şi
timpul de lucru al acestuia. Ascultând activ şi evitând monopolizarea discuţiilor, poate afla mai multe
informaţii. Eventual, pentru o bună corelare în acțiuni, e preferabil să îl informeze din timp asupra unor
viitoare subiecte de discuție (poate chiar în scris) pentru ca acesta să aibă suficient timp de reflecție.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Manager şi Inspector, Manager şi Analist, Manager şi
Cercetător, Manager şi Specialist, Manager şi Consilier, Manager şi Vizionar, Manager şi Practician,
Manager şi Expert, Politician şi Inspector, Politician şi Analist, Politician şi Cercetător, Politician şi Expert,
Politician şi Consilier, Politician şi Vizionar, Politician şi Practician, Politician şi Specialist, Profesor şi
Consilier, Profesor şi Vizionar, Profesor şi Practician, Profesor şi Expert, Profesor şi Inspector, Profesor şi
Analist, Profesor şi Cercetător, Profesor şi Specialist, Explorator şi Consilier, Explorator şi Vizionar,
Explorator şi Cercetător, Explorator şi Specialist, Explorator şi Inspector, Explorator şi Analist, Explorator şi
Practician, Explorator şi Expert, Executant şi Inspector, Executant şi Analist, Executant şi Cercetător,
Executant şi Specialist, Executant şi Consilier, Executant şi Vizionar, Executant şi Practician, Executant şi
Expert, Colaborator şi Inspector, Colaborator şi Consilier, Colaborator şi Vizionar, Colaborator şi Practician,
Colaborator şi Expert, Colaborator şi Analist, Colaborator şi Cercetător, Colaborator şi Specialist, Diplomat şi
Consilier, Diplomat şi Vizionar, Diplomat şi Practician, Diplomat şi Expert, Diplomat şi Inspector, Diplomat şi
Manual de utilizare
Analist, Diplomat şi Cercetător, Diplomat şi Specialist, Promotor şi Inspector, Promotor şi Analist, Promotor
şi Cercetător, Promotor şi Specialist, Promotor şi Consilier, Promotor şi Vizionar, Promotor şi Practician,
Promotor şi Expert.
b) “Partenerul 1 poate lucra eficient în compania partenerului 2 dacă învaţă să comunice asertiv mesajul
său. Are de câştigat dacă valorifică oportunităţile de a interveni în discuţii şi dacă verbalizează
observaţiile sale ferm şi asertiv. Poate obţine beneficii comunicând colegilor nevoia sa de linişte şi calm
în mediul său de muncă, fără să presupună că aceştia ştiu deja acest lucru.”
Această variantă de text se aplică pentru perechile: Inspector şi Manager, Inspector şi Profesor, Inspector şi
Executant, Inspector şi Diplomat, Inspector şi Politician, Inspector şi Explorator, Inspector şi Colaborator,
Inspector şi Promotor, Consilier şi Manager, Consilier şi Profesor, Consilier şi Explorator, Consilier şi
Colaborator, Consilier şi Promotor, Consilier şi Politician, Consilier şi Executant, Consilier şi Diplomat,
Analist şi Politician, Analist şi Explorator, Analist şi Colaborator, Analist şi Promotor, Analist şi Manager,
Analist şi Profesor, Analist şi Executant, Analist şi Diplomat, Vizionar şi Manager, Vizionar şi Profesor,
Vizionar şi Executant, Vizionar şi Diplomat, Vizionar şi Politician, Vizionar şi Explorator, Vizionar şi
Colaborator, Vizionar şi Promotor, Cercetător şi Manager, Cercetător şi Profesor, Cercetător şi Executant,
Cercetător şi Diplomat, Cercetător şi Politician, Cercetător şi Explorator, Cercetător şi Colaborator,
Cercetător şi Promotor, Practician şi Politician, Practician şi Explorator, Practician şi Colaborator, Practician
şi Promotor, Practician şi Manager, Practician şi Profesor, Practician şi Executant, Practician şi Diplomat,
Specialist şi Politician, Specialist şi Explorator, Specialist şi Colaborator, Specialist şi Promotor, Specialist şi
Manager, Specialist şi Profesor, Specialist şi Executant, Specialist şi Diplomat, Expert şi Manager, Expert şi
Profesor, Expert şi Executant, Expert şi Diplomat, Expert şi Politician, Expert şi Explorator, Expert şi
Colaborator, Expert şi Promotor.
9.7.2.5. Secţiunea “Factori de atracţie” oferă informaţii privitoare la caracteristici ale fiecărui partener care
ar putea fi atractive pentru celălalt, pornind de la diferenţele dintre aceştia în funcţiile comportamentale
identificate (extravertit sau introvertit, senzorial sau intuitiv, reflexiv sau afectiv, perceptiv sau organizat).
Fig.90. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Factori de atracţie”
 Extravertitul poate fi atras de personalitatea colaboratorului său introvertit, de profunzimea şi

complexitatea interioară a acestuia, dincolo de aparenţe. Introvertitul poate fi atras de
comportamentul expansiv, deschis şi comunicativ al colaboratorului său extravertit, de starea sa de
confort în contexte sociale.
 Intuitivul poate fi atras de simţul practic şi de realismul colaboratorului său senzorial, de ancorarea
acestuia în realitatea obiectivă. Senzorialul poate fi atras de ingenuitatea colaboratorului său intuitiv,
de inventivitatea şi puterea de înţelegere a acestuia.
Manual de utilizare
 Reflexivul poate fi atras de căldura şi adaptabilitatea colaboratorului său afectiv, de tactul şi toleranţa
acestuia în relaţiile interpersonale. Afectivul poate fi atras de logica şi fermitatea colaboratorului său,
de capacitatea acestuia de a fi obiectiv şi lucid.
 Organizatul poate fi atras de starea de relaxare şi detaşare a colaboratorului său perceptiv, de
capacitatea acestuia de a transmite energie şi spontaneitate în activitatea echipei. Perceptivul poate fi
atras de spiritul organizatoric al colaboratorului său organizat, de capacitatea acestuia de a structura şi
ordona lucrurile.
9.7.2.6. Secţiunea “Dificultăți posibile” oferă informaţii privitoare la dificultăţile posibile ale fiecărui
partener, pornind de la tipologia vocaţională identificată în cazul acestuia (ex. dificultăţi posibile ale
managerului).
Fig.91. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Dificultăţi posibile”
 Managerul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită excesului său de autoritate.
Poate manifesta tendinţa de a nu îşi asculta suficient colegii şi de a îşi impune punctul de vedere, ţinând
cont mai puţin de ceea ce gândesc şi simt colegii săi.
 Politicianul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită lipsei de punctualitate sau
de disponibilitate. Atenţia sa poate fi distrasă uşor de acţiunea din prezent, în defavoarea ascultării
active a ideilor colegului său, fapt ce poate genera tensiuni în echipă.
 Profesorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită excesului său de autoritate.
Tendinţa sa de a nu asculta suficient părerea colegilor săi poate genera tensiuni şi disconfort la locul de
muncă. Poate avea de câştigat dacă acordă mai multă atenţie detaliilor concrete înainte să se apuce de
lucru.
 Exploratorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a vorbi
excesiv despre cultura şi experienţa sa, dintr-o perspectivă atotcunoscătoare. Poate avea o nevoie
ridicată de a primi recunoaştere şi apreciere pentru sarcinile realizate cu succes, dar o disponibilitate
scăzută spre a-i asculta şi aprecia pe colegii săi pentru ideile şi iniţiativele lor, lucru care poate genera
disconfort la locul de muncă.
 Executantul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită voluntarismului excesiv şi
a tendinţei de a căuta activităţi în permanenţă. Poate avea tendinţa de a monopoliza conversaţiile.
 Colaboratorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a fi
într-o permanentă agitaţie. Este predispus spre un optimism nerealist, cedând uşor şi retrăgându-se din
situaţii care îi contrazic aşteptările pozitive.
 Diplomatul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a vorbi
excesiv, de a fi persuasiv şi datorită dificultăţii sale de a accepta opinii contrare. Poate reacţiona negativ
atunci când ceilalţi pun la îndoială deciziile sale.
Manual de utilizare
 Promotorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei de a delega
sarcinile sale colegilor fără să organizeze detaliile practice, lucru care poate afecta negativ încrederea
colegilor săi.
 Inspectorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a
interacţiona cu răceală şi mai puţine emoţii. Poate întâmpina dificultăti de adaptare datorită unor idei
rigide la care ţine.
 Consilierul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită stilului său rece şi calculat şi
dificultăţii sale de a empatiza cu ceilalţi. Poate avea tendinţa să acorde mai puţină importanţă opiniei
celorlalţi.
 Analistul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită stilului său distant şi a
predispoziţiei spre vanitate. Fiind conştient de calitatea şi unicitatea propriilor idei, poate activa un
sentiment de inferioritate în colegii săi, lucru care poate afecta negativ relaţionarea sa cu aceştia.
 Vizionarul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită interesului său scăzut
pentru detalii practice, aplicabile şi realiste. Percepţia timpului poate fi deficitară în cazul său, lucru ce
poate afecta negativ relaţionarea cu colegii.
 Cercetătorul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a nu ieşi
în evidenţă prin ambiţie, voinţă sau rezultate deosebite.
 Practicianul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită tendinţei sale de a vorbi
puţin, de a nu ieşi în evidenţă şi de a nu privi lucrurile în perspectivă.
 Specialistul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită stilului său aparent rece şi
rezervat şi datorită dificultăţii sale de a lua decizii. O dată ce reuşeşte să ia o decizie, rămâne ferm în
alegerea sa.
 Expertul poate întâmpina dificultăţi de relaţionare cu partenerul datorită conexiunii sale mai reduse cu
realitatea obiectivă, practică.
9.7.2.7. Secţiunea “Posibilităţi de dezvoltare” oferă posibilităţi de dezvoltare pentru fiecare partener,
pornind de la tipologia vocaţională identificată în cazul acestuia (ex. posibilităţi de dezvoltare ale
managerului).
Fig.92. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Posibilităţi de dezvoltare”
 Managerul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să ia în considerare emoţiile și opiniile
colegilor şi să exprime aprecieri frecvente în legătură cu munca acestora.
 Politicianul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să anticipeze consecinţele acțiunilor
sale şi dacă are grijă să nu îi desconsidere pe cei din jur.
 Profesorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să coopereze mai mult înainte să
treacă la acţiune şi dacă acordă mai multă atenţie sentimentelor şi opiniilor colegilor săi. Poate avea de
câştigat dacă îşi dezvoltă adaptabilitatea şi flexibilitatea.
Manual de utilizare
 Exploratorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să îşi ducă la îndeplinire sarcinile din
prezent înainte să îşi asume sarcini noi. Poate avea de câştigat dacă îşi exprimă aprecierea vizavi de
sprijinul colegilor săi.
 Executantul poate obține rezultate optime la serviciu dacă îşi dezvoltă obiectivitatea vizavi de
problemele celorlalţi şi învaţă să evite conflictele sau să le gestioneze mai eficient. Poate optimiza
interacţiunea sa cu ceilalţi prin corectarea tendinţei sale de a monopoliza conversaţiile.
 Colaboratorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să îşi planifice mai bine acţiunile şi
dacă prioritizează îndeplinirea sarcinilor înaintea socializării cu colegii.
 Diplomatul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să acorde atenţie detaliilor practice și
să privească situațiile în mod obiectiv.
 Promotorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să limiteze proiectele noi în care se
implică şi să investească mai multe resurse în finalizarea sarcinilor curente. Poate avea de câştigat dacă
îşi respectă angajamentele şi promisiunile, chiar şi în chestiuni minore.
 Inspectorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să ia în considerare ideile şi
sentimentele celorlalţi, evitând rigiditatea sau inflexibilitatea.
 Consilierul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să anticipeze consecinţele acţiunilor
sale şi dacă învaţă să îşi stabilească obiective de perspectivă. Poate avea de câştigat dacă îşi dezvoltă
amabilitatea, dacă devine mai prietenos în interacţiunea cu colegii şi dacă învaţă să găsească puncte cu
care poate fi de acord în ideile colegilor săi, înainte să le respingă.
 Analistul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să verifice aplicabilitatea ideilor sale
pentru cei din jur şi dacă îşi dezvoltă receptivitatea la reacţiile acestora.
 Vizionarul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să îşi expună ideile într-o formă
aplicabilă practic şi dacă prioritizează finalizarea sarcinilor curente. Poate avea de câştigat dacă se
implică în activităţi de rutină, dacă îşi dezvoltă realismul, dacă îşi îmbunăţaţeşte percepţia asupra
timpului şi respectarea termenelor limită asumate în faţa colegilor.
 Cercetătorul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să îşi pună în valoare propriile
realizări, să comunice deschis şi direct. Poate avea de câştigat dacă învaţă să îşi adapteze rutina şi
planurile, dacă manifestă mai multă fermitate în privinţa intereselor sale principale şi dacă îşi dezvoltă
capacitatea de auto-afirmare.
 Practicianul poate obține rezultate optime la serviciu dacă îşi dezvoltă viziunea de ansamblu, dacă
învaţă să analizeze obiectiv informaţiile noi, să îşi asume responsabilitatea pentru sarcini şi să le
finalizeze, dar şi să comunice asertiv cu colegii săi.
 Specialistul poate obține rezultate optime la serviciu dacă îşi dezvoltă atenţia asupra evenimentelor din
jur şi dacă învaţă să comunice asertiv. Poate avea de câştigat dacă îşi dezvoltă deschiderea faţă de
colegi şi adaptabilitatea la situaţii spontane.
 Expertul poate obține rezultate optime la serviciu dacă învaţă să se detaşeze emoţional de problemele
afective ale celor din jur, dacă îşi dezvoltă perseverenţa în sarcinile importante, dacă îşi îmbunătăţeşte
percepţia asupra timpului şi punctualitatea. Poate avea de câştigat dacă învaţă să caute compania
colegilor şi să comunice asertiv cu aceştia, dovedind prin rezultate concrete că este capabil să-și
finalizeze proiectele.
Manual de utilizare
9.7.2.8. Secţiunea “Calități și vulnerabilități posibile” oferă informaţii privitoare la calităţile fiecărui
partener, respectiv aspectele ce pot fi optimizate în cazul fiecărui partener, pornind de la tipologia
vocaţională identificată în cazul acestuia (ex. calităţi şi vulnerabilităţi posibile ale managerului).
Fig.93. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune “Calităţi şi vulnerabilităţi posibile”
9.7.3. Descrierea detaliată a partenerului 1

Secţiunea 3 cuprinde o descriere detaliată a partenerului 1, ce include o caracterizare generală pe baza
tipului vocaţional identificat şi a trăsăturilor acestuia. Această descriere are 16 variante, corespondente
tipurilor vocaţionale identificate.
Fig.94. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune - “Descrierea detaliată a partenerului”, partea I
Această descriere iniţială este urmată de o descriere detaliată din perspectiva funcţiilor comportamentale
identificate în acest caz: extravertit sau introvertit, senzorial sau intuitiv, reflexiv sau afectiv, perceptiv sau
organizat.
Fig.95. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune - “Descrierea detaliată a partenerului”, partea a doua
Manual de utilizare
9.7.4. Descrierea detaliată a partenerului 2

Secţiunea 4 cuprinde o descriere detaliată a partenerului 2, ce include o caracterizare generală pe baza
tipului vocaţional identificat şi a trăsăturilor acestuia. Această descriere are 16 variante, corespondente
tipurilor vocaţionale identificate.
Fig.96. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune - “Descrierea detaliată a partenerului”, partea I
Această descriere iniţială este urmată de o descriere detaliată din perspectiva funcţiilor comportamentale
identificate în acest caz: extravertit sau introvertit, senzorial sau intuitiv, reflexiv sau afectiv, perceptiv sau
organizat.
Fig.97. Raport compatibilitate interpersonală: Exemplu secţiune - “Descrierea detaliată a partenerului”, partea a doua
Tabel 75. Tipologia vocaţională şi asignarea funcţiilor comportamentale

1 MANAGER Extravertit Senzorial Reflexiv Organizat
2 POLITICIAN Extravertit Senzorial Reflexiv Perceptiv
3 PROFESOR Extravertit Intuitiv Reflexiv Organizat
4 EXPLORATOR Extravertit Intuitiv Reflexiv Perceptiv
5 EXECUTANT Extravertit Senzorial Afectiv Organizat
6 COLABORATOR Extravertit Senzorial Afectiv Perceptiv
7 DIPLOMAT Extravertit Intuitiv Afectiv Organizat
Manual de utilizare
8 PROMOTOR Extravertit Intuitiv Afectiv Perceptiv
9 INSPECTOR Introvertit Senzorial Reflexiv Organizat
10 CONSILIER Introvertit Senzorial Reflexiv Perceptiv
11 ANALIST Introvertit Intuitiv Reflexiv Organizat
12 VIZIONAR Introvertit Intuitiv Reflexiv Perceptiv
13 CERCETATOR Introvertit Senzorial Afectiv Organizat
14 PRACTICIAN Introvertit Senzorial Afectiv Perceptiv
15 SPECIALIST Introvertit Intuitiv Afectiv Organizat
16 EXPERT Introvertit Intuitiv Afectiv Perceptiv
Prima parte a descrierii detaliate are următoarele variante, corespondente tipurilor vocaţionale identificate:
 Manager: Extravertit-senzorial-reflexiv-organizat
Harnic, practic și perfect adecvat pentru lumea realistă a afacerilor, cu abilităţi de organizare și
negociere. Poate ajunge frecvent în posturi manageriale și uneori devine consultant. Se poate ocupa cu
succes de administrarea chestiunilor practice în instituții guvernamentale și militare. De obicei este
dechis și comunicativ cu colegii de serviciu. Are tendinţa de a se baza pe argumente logice în discuţiile
sale. Este la curent cu tot ce se întâmplă la locul de muncă și are grijă ca fiecare să-și vadă de treburi.
Poate avea tendinţa de a căuta activităţi în care fiecare etapă parcursă aduce un rezultat palpabil.
Poate fi dificil să se acomodeze unui serviciu dezorganizat și cu sarcini nerealiste. Dacă optează pentru
o carieră medicală, sunt şanse mari să aleagă medicină generală, chirurgie sau obstetrică.
 Politician: Extravertit-senzorial-reflexiv-perceptiv
Îndemânatic şi foarte priceput la mecanică. Are calități antreprenoriale deosebite, sesizează rapid
ocaziile favorabile şi este capabil să le valorifice. Reacționează prompt la schimbări şi obține rezultate
imediate. La nevoie, reușește să-i mobilizeze pe oameni să negocieze realizarea unui proiect. Atras de
mecanismele în mișcare, poate lucra cu succes în industria construcțiilor de mașini și în transporturi. În
relația cu colegii este realist, logic şi persuasiv. Este spontan şi versatil, preferă o slujbă incitantă şi
variată. Altfel, proiectele sale pot rămâne nefinalizate. Activitățile din sfera consilierii personale sau a
cercetării academice nu îi vor valorifica la maxim potenţialul, dorind să fie în permanent contact cu
lumea exterioară.
 Profesor: Extravertit-intuitiv-reflexiv-organizat
Găseşte cea mai mare satisfacţie în activităţi care îi pun mereu la dispoziție proiecte noi. Își poate
valorifica la maxim potenţialul făcând planuri de perspectivă şi previziuni, având totodată capacitatea
de a-și pune planurile în aplicare. Poate fi un excelent director executiv, manager și consultant, fiind
capabil să reducă ineficiența și pierderea de timp. Îi place să coordoneze și să supravegheze. Are
capacitatea de a se exprima clar și convingător atunci când este nevoie. Este atras de majoritatea
domeniilor științifice. Poate beneficia cel mai mult din activităţi în care îşi poate manifesta creativitatea,
Manual de utilizare
în timp ce sarcinile de rutină îi pot genera un disconfort. Activităţile care se schimbă de la o zi la alta în
funcţie de mersul afacerilor şi de dispoziţia clienţilor nu îi vor valorifica la maxim potenţialul, întrucât
lucrează cel mai bine când are posibilitatea de a îşi urmări planul iniţial.
 Explorator: Extravertit-intuitiv-reflexiv-perceptiv
Poate beneficia cel mai mult din activități care îi oferă varietate şi în care poate valorifica gândirea sa
rapidă și creativă, find capabil să facă mai multe lucruri deodată. Are abilităţi antreprenoriale, este o
sursă bogată de idei şi poate iniţia afaceri noi sau le poate îmbunătăți pe cele existente. Odată ce ideile
sale prind formă, preferă să lase pe cineva să se ocupe de afacere. Are abilităţi pentru marketing și
vânzări pe care le valorifică atunci când este direct interesat de produsul sau serviciul pe care îl vinde.
Poate beneficia cel mai mult din activităţi incitante şi captivante, cum sunt cele din domeniul relațiilor
publice, al jurnalisticii sau al ingineriei. Se simte confortabil în apropierea colegilor care îi apreciază firea
deschisă și comunicativă, dar și argumentația logică. Datorită nevoii sale ridicate de schimbare şi
varietate, activităţile practice de rutină îi pot afecta negativ motivaţia pe termen lung.
 Executant: Extravertit-senzorial-afectiv-organizat
Este sociabil, prietenos și cald. Fiind conştient de nevoile celor din jur şi capabil să empatizeze cu
aceştia, are de câştigat cel mai mult din activităţi în care îi poate ajuta pe ceilalţi. Are abilităţi de
relaţionare, se poate simţi atras de asistența medicală și, în general, de îngrijirea directă a bolnavilor.
Este preocupat de nevoile fundamentale – hrană, adăpost, căldură, îmbrăcăminte, sănătate - și observă
primul când vreuna dintre ele nu e îndeplinită. Lucrează adesea în situații sociale specializate, unde se
dovedește organizat, conștiincios și loial. Preferă activităţile prin care să contribuie cu ceva la
bunăstarea comunității - lucrând, de exemplu, pentru școala din localitate sau la un spital, fiind
predispus să caute activităţi de voluntariat. Este interesat mai ales de activităţile practice la un loc de
muncă, dorind să facă un lucru, nu să reflecteze la el.
 Colaborator: Extravertit-senzorial-afectiv-perceptiv
Este comunicativ, vesel, tolerant şi cu spirit practic, fiind capabil să îşi păstreze calmul în orice situație și
să-i facă pe ceilalţi să se simtă confortabil. Este prietenos şi inspiră încredere, având abilităţi pentru
domeniul relațiilor publice sau cel de vânzări. Poate să îşi valorifice potenţialul în numeroase domenii,
cu condiția să i se ceară acțiune, nu teorii. Îi place, de exemplu, sportul și poate deveni un bun
antrenor. Este capabil să realizeze mai multe activităţi simultan şi poate beneficia cel mai mult dacă
lucrează în compania oamenilor. Dacă locul de muncă necesită activităţi solitare prelungite, nu va avea
satisfacţie maximă. Activitățile care necesită raționamente abstracte nu îi vor valorifica la maxim
potenţialul.
 Diplomat: Extravertit-intuitiv-afectiv-organizat
Are abilităţi de comunicare şi beneficiază cel mai mult din activităţi unde are contact direct cu oamenii.
Este dornic să-i ajute pe ceilalți să îşi etaleze punctele forte și de aceea poate lucra cu succes în
mass-media, în relații publice sau în vânzări. Poate avea succes și ca profesor sau în domeniul asistenței
medicale și sociale. Abilităţile sale de interacţiune socială și entuziasmul său molipsitor îl ajută să devină
popular ca manager și consultant. În posturi de conducere îşi poate valorifica abilităţile organizatorice.
Îşi susţine colegii şi este dedicat sarcinilor în care lucrează, preferând să avanseze metodic. Activitățile
exclusiv practice sau care presupun munca pe cont propriu nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
Manual de utilizare
 Promotor: Extravertit-intuitiv-afectiv-perceptiv
Este ingenios, entuziast, deschis, bine dispus şi energic, având mult farmec personal. Poate identifica
rapid potențialul ideilor sau proiectelor noi, pe care reuşeşte să le impună, fiind persuasiv în obţinerea
sprijinului colegilor săi. Poate să îşi valorifice abilităţile în numeroase domenii şi poate face carieră în
domeniul publicității, în orice activitate care presupune tranzacții, în actorie și publicistică. Poate lucra
cu succes ca şi ziarist, având astfel contact permanent cu lucruri noi. Beneficiază cel mai mult din
activităţile care cer mobilitate, datorită nevoii sale de schimbare și variație. Activitățile statice, bazate
pe respectarea unor proceduri de rutină, nu îi vor valorifica la maxim potenţialul. Aceste activităţi îi pot
aduce dificultăţi de concentrare, pierderea interesului şi omiterea detaliilor practice.
 Inspector: Introvertit-senzorial-reflexiv-organizat
Lucrează metodic, serios şi riguros, acordând o importanță crescută citirii instrucțiunilor și respectării
procedurilor. Preferă lucrurile practice și măsurabile. Poate lucra cu succes în domeniul bancar, în
asigurări, în contabilitate, ca şi inspector sau administrator de școli, fabrici sau instituții
guvernamentale. De asemenea, poate practica stomatologia. Preferă să opereze cu cifre și date
concrete decât să se confrunte cu emoţiile oamenilor. Pentru ceilalţi, poate părea impersonal şi
preocupat de propriile îndatoriri, însă are o excelentă atenţie pentru detalii. Este un personaj cheie în
activităţile ce necesită o verificare conștiincioasă și metodică a faptelor. Activitățile ce presupun abilităţi
imaginative sau o viziune de perspectivă nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
 Consilier: Introvertit-senzorial-reflexiv-perceptiv
Se simte confortabil desfăşurând activităţi practice. Poate să îşi valorifice potenţialul în activităţi legate
de comerţ şi poate lucra cu succes în activităţi ce necesită flexibilitate și adaptabilitate. Este capabil să
se detaşeze emoţional de sarcinile în care se implică, fiind stimulat de situaţiile de criză, în care
acţionează rapid şi eficient. Poate lua decizii spontane şi adaptate la contextul specific. Colegii îl pot
considera rece şi calculat. Dintre activităţile ce presupun operarea cu obiecte şi cele bazate pe
interacţiunea cu oamenii, le preferă pe primele. Activităţile legate de învăţământ sau asistenţă, care
presupun abilităţi emoţionale şi de comunicare, nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
 Analist: Introvertit-intuitiv-reflexiv-organizat
Este deosebit de creativ, contribuind cu un plus de inteligență și originalitate în afaceri și în orice fel de
proiect. Are abilităţi de planificare şi organizare, reuşind să îşi structureze ideile într-un mod aplicabil.
Poate avea tendinţa de a lucra individual şi retras, în detrimentul muncii în echipă. La serviciu este o
persoană independentă, cu abilităţi de gândire logică şi de luare de decizii. Este capabil să iniţieze şi să
coordoneze o afacere proprie, în special la nivelul ideilor, chiar dacă nu le aplică în activitatea cotidiană
practică. Îşi poate valorifica potenţialul în domeniul juridic sau științific, în învățământul universitar sau
de cercetare. Poate lucra cu succes în domeniul informaticii și în medicină, dacă este implicat în
cercetare și analiza datelor. Activităţile care necesită în permanenţă abilităţi emoţionale şi de
comunicare nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
 Vizionar: Introvertit-intuitiv-reflexiv-perceptiv
Este rezervat, comunicând rar gândurile sale celor din jur. Are o gândire creativă, complexă şi
adaptabilă, care însă poate trece uşor neobservată. Poate fi problematic să găsească un loc de muncă în
care să îşi poată valorifica la maxim calitățile intelectuale și științifice. Poate lucra cu succes în
Manual de utilizare
informatică și în cercetare. Are idei abstracte și subtile, fiind mai puţin interesat de punerea lor în
practică. Dacă ceilalţi nu preiau acest lucru, ideile sale se pot pierde. Poate da randament maxim dacă
are ocazia să lucreze în liniște, pe cont propriu, fiind capabil să identifice rapid şi precis inadvertenţele.
Activităţile de rutină nu îi vor valorifica la maxim potenţialul, deoarece motivaţia sa scade în contextul
sarcinilor repetitive şi fără specific creativ.
 Cercetător: Introvertit-senzorial-afectiv-organizat
Este devotat şi conştiincios, reţinut, dar prietenos în relaţiile cu ceilalţi, găsind satisfacţie în deservirea
clienţilor prin servicii practice. Preferă să lucreze în domenii legate de nevoile umane fundamentale -
îmbrăcăminte, sănătate, hrană sau locuință. Poate lucra cu succes în asistența medicală și în serviciile
publice. Poate deveni de asemenea un bun educator sau învățător. Dacă lucrează în prezenţa colegilor
de birou, observă rapid şi se oferă voluntar pentru lucrurile de detaliu ce trebuiesc făcute. Într-o
întreprindere îşi poate valorifica abilităţile de relaţionare cu clienţii. Poate avea tendinţa să lucreze ore
suplimentare sau să lucreze non-profit, existând riscul ca ceilalţi să profite de bunătatea sa. Preferă
activităţile practice în defavoarea sarcinilor cu conţinut teoretic.
 Practician: Introvertit-senzorial-afectiv-perceptiv
Are abilităţi antreprenoriale şi de vânzări, deşi modestia şi blândeţea îl pot împiedica să iasă în
evidență. Este capabil să fie persuasiv fără a fi agresiv, preluând perspectiva celuilalt. Caută să îi
convingă pe ceilalţi să facă un lucru mai degrabă decât să îşi impună autoritatea. Preferă să rămână ‘în
culise’, orientându-se spre sarcini practice în care îşi poate valorifica empatia şi grija faţă de oameni.
Atunci când eforturile sale trec neobservate, îi poate fi afectată şi remuneraţia. Are înclinaţii artistice și
își exprimă mai frecvent emoţiile prin fapte decât prin cuvinte. Îşi poate valorifica potenţialul în
domeniul medicinei și al stomatologiei sau într-un departament de relaţii cu clienţii. Poate lucra cu
succes în îngrijirea copiiilor sau a animalelor, fiind capabil să le intuiască rapid nevoile. Activităţile
manageriale şi de leadership nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
 Specialist: Introvertit-intuitiv-afectiv-organizat
Este conștiincios, liniștit, cu înclinații spirituale, se caracterizează prin originalitate pe care doreşte să o
pună în slujba celorlalți. Are abilităţi lingvistice, dar şi de cercetare. Este creativ şi lucrează eficient pe
cont propriu, finalizând sarcinile pe care şi le asumă. Poate servi drept model celorlalți. Lucrează în mod
organizat și este o persoană de încredere. Deşi uneori poate fi afectat de acest lucru, are tendinţa de se
implica în problemele celorlalţi, având capacitatea de percepţie şi înţelegere a emoţiilor acestora. Este
fascinat de personalitatea fiecărei ființe umane. Îşi poate valorifica abilităţile în profesii precum
psihoterapia sau profesoratul, care presupun empatie şi grijă faţă de oameni. Activităţile ancorate în
realitatea imediată, cum ar fi cele din transporturi sau construcții, nu îi vor valorifica la maxim
potenţialul.
 Expert: Introvertit-intuitiv-afectiv-perceptiv
Are tendinţa să îşi exprime opiniile doar cu persoanele apropiate. Poate lucra cu succes în multe
domenii, dar găseşte satisfacţie în activităţi care îi solicită creativitatea şi implicarea personală. Are
interes pentru activităţile cu caracter spiritual sau contemplativ, fiind mai puţin motivat de sarcinile
practice şi repetitive. Poate excela în filologie, arte plastice, muzică și cercetare, lucrând cu entuziasm și
Manual de utilizare
dăruire. Doreşte să aducă o contribuţie proprie în activităţile sale, astfel că preferă psihologia,
activităţile de consiliere şi de educaţie, în defavoarea afacerilor. În poziţii de conducere, încurajează
coperarea şi flexibilitatea subalternilor săi. Activităţile ce îl obligă să supravegheze în detaliu munca
altora nu îi vor valorifica la maxim potenţialul.
În continuare urmează o descriere detaliată din perspectiva funcţiilor comportamentale identificate în cazul
fiecărui partener: reflexiv sau afectiv, senzorial sau intuitiv, perceptiv sau organizat, extravertit sau
introvertit (în ordinea afişării). Astfel, se pot afişa următoarele descrieri:
Tabel 76. Descrierea funcţiilor comportamentale

Reflexiv Afectiv
Este stăpân pe sine şi impersonal, bazându-şi Este adesea preocupat de armonie şi tolerant faţă de
deciziile pe logică şi obiectivitate. La serviciu convingerile altor persoane. În relaţiile de serviciu
utilizează argumentarea logică şi spiritul critic şi manifestă simpatie, căldură, tact şi înţelegere, fiind
manifestă fermitate în relaţiile cu ceilalți. Prezintă capabil să comunice cu ușurință. Este interesat de
frecvent fapte şi idei în lucrări scrise cu precizie şi sentimentele oamenilor și de relațiile dintre ei.
claritate. Este de neînlocuit în promovarea, Contribuie la bunăstarea psihică a personalului dintr-o
evaluarea şi conducerea afacerilor de orice tip, fiind instituție, căruia i se dedică cu multă dăruire. Își
dedicat intereselor instituţiei pentru care lucrează. bazează deciziile pe valori personale subiective. Este
capabil să pună în valoare calitățile lucrurilor.
Senzorial Intuitiv
Asimilează concretul şi prezentul utilizând cele cinci Asimilează impresii, structuri şi conexiuni, procesând
simţuri. Preferă activități de natură practică, având informația prin intermediul schemelor și relațiilor, fiind
capacitatea de a utiliza eficient datele concrete şi preocupat de legăturile dintre lucruri și de structurile
propria experienţă. La serviciu alege informaţiile dinăuntrul acestora. Se lasă frecvent ghidat de fler,
precise şi măsurabile, observă detaliile şi dorind să aducă schimbări şi abordări inovative. La
elementele specifice, merge la surse, caută serviciu îi place să găsească soluția unei probleme și să
proceduri şi instrucţiuni. Lucrează din aproape în aducă îmbunătățiri de orice natură. Preferă să lucreze
aproape și are o bună percepţie a timpului. Preferă la proiecte noi în defavoarea sarcinilor de rutină. Are
să lucreze cu lucruri reale, concrete, în defavoarea tendinţa de a se concentra pe viitor mai mult decât pe
ideilor şi posibilităţilor. detaliile importante ale prezentului.
Perceptiv Organizat
Partener cu bună dispoziţie şi spontaneitate, Fiind un partener organizat, poate simţi nevoia să facă
preferă activități care să îi permită flexibilitate și planuri și să îşi finalizeze activităţile şi deciziile. Poate să
adaptabilitate. Poate lăsa frecvent deschise simtă disconfort când nu are o structură. Preferă să
lucrurile pe care le începe, pentru a le putea rezolve totul cât mai repede și de aceea se apucă
modifica oricând. Percepe structura ca pe o limită. imediat de lucru. Manifestă perseverenţă şi
În relaţia cu un colaborator organizat se poate lăsa consecvenţă în activităţile sale. Poate simţi disconfort
coordonat de acesta, deși stilul acesta de lucru îi când colegii săi nu îşi finalizează sarcinile.
poate aduce stres, privare de libertate și frustrare.
Manual de utilizare
Extravertit Introvertit
Primeşte energie în cursul interacţiunii cu oamenii Are tendinţa de a căuta singurătatea pentru a se
şi se simte în largul său în lumea exterioară a energiza în lumea gândurilor și reflecţiei interioare. La
oamenilor şi lucrurilor. Fiind în permanență atras serviciu preferă să reflecteze înainte de a acționa,
de lumea exterioară, poate avea dificultăți de necesitând linişte şi timp de gândire. Randamentul său
concentrare după o activitate solitară prelungită. poate fi mai scăzut într-un mediu de lucru gălăgios,
Are tendinţa de a iniţia interacţiuni interpersonale, chiar dacă nu va reuşi să identifice cauza acestui lucru.
atât în timpul muncii cât şi în pauze, fiind deschis şi În timp ce lucrează, se concentrează mai mult pe
dornic de a stabili conexiuni cu colegii săi. Preferă propriile sarcini şi mai puţin pe comunicarea către
colaboratori introvertiţi. Expune frecvent ideile sale colegi a stadiului în care se află. Dacă este pus în
colegilor, de la care aşteaptă şi primeşte feedback. situaţia de a vorbi în public, preferă să se pregătească
riguros şi din timp.
Conform studiului de etalonare, avem următoarea distribuţie pentru funcţiile comportamentale (extravertit
sau introvertit, senzorial sau intuitiv, reflexiv sau afectiv, perceptiv sau organizat):
Tabel 77. Distribuţie Extravertit - Introvertit

Frecvenţă Procent
EXTRAVERTIT 529 52.7
INTROVERTIT 474 47.3
Total 1003 100.0
Fig. 98. Distribuţie Extravertit - Introvertit
Tabel 78. Distribuţie Intuitiv - Senzorial

Frecvenţă Procent
INTUITIV 244 24.3
SENZORIAL 759 75.7
Total 1003 100.0
Fig. 99. Distribuţie Intuitiv-Senzorial
Manual de utilizare
Tabel 79. Distribuţie Afectiv - Reflexiv

Frecvenţă Procent
AFECTIV 605 60.3
REFLEXIV 398 39.7
Total 1003 100.0
Fig. 100. Distribuţie Reflexiv-Afectiv
Tabel. 80. Distribuţie Organizat-Perceptiv

Frecvenţă Procent
ORGANIZAT 508 50.6
PERCEPTIV 495 49.4
Total 1003 100.0
Fig. 101. Distribuţie Organizat-Perceptiv

9.7.5.1.1. Secţiunile “Înţelegere”, “Organizare”, “Decizie” şi “Relaționare”

Corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice corespondente secţiunilor “Înţelegere”, “Organizare”,
“Decizie” şi “Relaționare” au fost pozitive şi semnificative (r=0.25-0.56, p<0.001). Aceste valori numerice nu
se afişează în raport dar se calculează în algoritm, iar pe baza lor se afişează secţiuni de text la categoriile
respective.
Manual de utilizare
Tabel. 81. Corelaţii test-retest

Secţiune r
‘Înţelegere’ *0.56
‘Organizare’ *0.52
‘Decizie’ *0.54
‘Relaţionare’ *0.25
9.7.5.1.2. Dimensiunea “Extravertit”-“Introvertit”

Corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice corespondente dimensiunii extravertit, respectiv
introvertit, au fost pozitive şi semnificative (r=0.38, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în
raport dar se calculează în algoritm, iar pe baza lor se afişează o etichetă sau alta.

Categoria extravertit-introvertit (valori numerice) r
‘Extravertit’ *0.38
‘Introvertit’ *0.38
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra dimensiunii extravertit-introvertit. Consensul
total între T1 şi T2 (afişarea etichetei ‘Extravertit’ şi la T1 şi la T2, respectiv afişarea etichetei ‘Introvertit’ şi
la T1 şi la T2) a fost în 124 din 178 de cazuri. Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens
semnificativ între cele două testări (K=0.35, p<0.001).
9.7.5.1.3. Dimensiunea “Senzorial”-“Intuitiv”

Corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice corespondente dimensiunii senzorial, respectiv intuitiv, au
fost pozitive şi semnificative (r=0.56, 0.58, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în raport dar se
calculează în algoritm, iar pe baza lor se afişează o etichetă sau alta.
Categoria senzorial-intuitiv (valori numerice) r
‘Senzorial’ *0.56
‘Intuitiv’ *0.58
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra dimensiunii senzorial-intuitiv. Consensul
total între T1 şi T2 (afişarea etichetei ‘Senzorial’ şi la T1 şi la T2, respectiv afişarea etichetei ‘Intuitiv’ şi la T1
şi la T2) a fost în 126 din 178 de cazuri. Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ
Manual de utilizare
9.7.5.1.4. Dimensiunea “Reflexiv”-“Afectiv”

Corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice corespondente dimensiunii reflexiv, respectiv afectiv, au
fost pozitive şi semnificative (r=0.52, 0.57, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în raport dar se
calculează în algoritm, iar pe baza lor se afişează o etichetă sau alta.

Categoria reflexiv-afectiv (valori numerice) r
‘Reflexiv’ *0.52
‘Afectiv’ *0.57
9.7.5.1.5. Dimensiunea “Organizat”-“Perceptiv”

Corelaţiile test-retest pentru scorurile numerice corespondente dimensiunii organizat, respectiv perceptiv,
au fost pozitive şi semnificative (r=0.51, 0.49, p<0.001). Aceste valori numerice nu se afişează în raport dar
se calculează în algoritm, iar pe baza lor se afişează o etichetă sau alta.

Categoria organizat-perceptiv (valori numerice) r
‘Organizat’ *0.51
‘Perceptiv’ *0.49
suprapunerea (en. agreement) dintre cele două testări asupra dimensiunii organizat-perceptiv. Consensul
total între T1 şi T2 (afişarea etichetei ‘Organizat’ şi la T1 şi la T2, respectiv afişarea etichetei ‘Perceptiv’ şi la
T1 şi la T2) a fost în 114 din 178 de cazuri. Coeficientul Cohen’s Kappa a evidenţiat un consens semnificativ
Manual de utilizare
10. Aspecte conceptuale ale Sistemului MindMiTM
Rezumat
Sistemul psihometric inferențial MindMiTM se bazează pe fenomenologia răspunsului electrodermal,
asociind proiectiv nivelurile potențialului electrodermal (SPL), respectiv răspunsurile potenţialului
electrodermal (SPR) cu un set de parametri intermediari, care prin modelare matematică avansată conduc
la stabilirea unor funcții comportamentale in baza cărora este identificat profilul psihologic.
Procedeul prin care se obține răspunsul electrodermal exprimat în potențialele de tip SPL și SPR este
neurostimularea în curent alternativ a stadiului fazic al epidermei.
Pe parcursul celor două secțiuni sunt descrise elementele cadru ale conceptului implementat în sistemul
psihometric inferențial, respectiv aspectele sale teoretice, dar și procedura de scalare și calibrare a
indicatorilor rezultați care se regăsesc în rapoartele psihometrice finale.
Introducere
O fenomenologie des utilizată în investigațiile psihofiziologice este activitatea electrodermală (EDA). Ea
poate fi întâlnită și în cazul binecunoscutului poligraf (detector de minciuni), aflându-se de asemenea, la
baza multor instrumente de măsură, cu ajutorul cărora s-au realizat în ultimii 30 de ani o serie de
determinări psihofiziologice importante. Toate aceste cercetări nu reușesc, însă, parcurgerea tuturor
aspectelor complexe necesare conturării prin inferență din date fiziologice a unui complex satisfăcător de
aspecte psihologice, ce pot fi utilizate cu suficientă siguranță în evaluarea psihologică.
Cercetarea care stă la baza conceptului prezentat în studiul de față nu poate fi epuizată în domeniul
unei singure discipline. Astfel, de la fizica semnalelor și matematica prelucrării lor, până la fenomenologia
psihofiziologică exprimată într-o formă avansată de pattern-uri, incluzând, nu în ultimul rând, elemente de
inginerie electronică și electro-mecanică, tema propusă necesită o susținută și argumentată abordare
multidisciplinară. Aceasta presupune studiul fenomenelor de interfață, care pot oferi ingineriei posibilitatea
unor implementări adecvate, utilizând la intrare neurosemnale achiziționate prin procedee specifice,
corespunzătoare unor anumite aspecte psihofiziologice.
Prin cercetarea care conduce la consolidarea conceptului prezentat aici este răsfrântă o viziune
globală asupra soluțiilor de identificare a elementelor psihofiziologice ce se pot constitui în pattern-uri de
biosemnale preluate prin intermediul unor tehnologii de măsură cu metodă directă, neinvazivă, rapidă și
foarte precisă. Pentru aceasta, a fost utilizat, pe de o parte, un sistem de măsură omologat pentru
biosemnalele de tip EEG, iar pe de cealaltă parte, un procedeu de ”neurostimulare fazică a epidermei”,
într-un concept original, precum și un echipament și o metodă, capabile să identifice foarte rapid profilul
psihologic, brevetate de către autor (Grigore, 2013). În scopul determinării corelațiilor dintre pattern-uri de
biosemnale, distincte ca fiziologie și achiziționate cu echipamente distincte, prin cercetarea de față a fost
introdusă o soluție tehnică originală care se poate adăuga efortului actual de cercetare în domeniu.
Confirmarea veridicității rezultatelor obținute prin abordarea originală a fenomenologiei EDA în
cercetarea propusă, s-a făcut evaluând prin măsurare directă, un număr de subiecți, de la care s-au prelua
Manual de utilizare
simultan, un set de semnale tip EDA, respectiv, un set de semnale de tip EEG de la nivelul frunții, semnale
care au fost apoi convertite într-un set de valori reprezentând, pentru EDA, nivelul potenţialului
electrodermal (SPL) și răspunsul potențialului electrodermal (SPR), iar pentru EEG, densitatea spectrală de
putere pentru benzile de frecvență cerebrală corespunzătoare.
10.1. SECȚIUNEA TEORETICĂ
10.1.1. Repere ştiinţifice

Personalitatea umană a fost investigată în mod continuu ca şi configurație de trăsături ce reflectă modul
unui individ de a acționa, de a simți, de a gândi și de a se adapta la mediu. Procesul de înțelegere a naturii
umane, din punct de vedere al aspectelor înnăscute, respectiv dobândite, este unul vital în prezicerea
modului de acţiune al unei persoane în contexte specifice și în diferite domenii de viață, cum ar fi locul de
muncă, interacțiunile sociale, funcționarea familiei sau atitudinile față de sănătate. Cercetarea psihologică
înregistrează progrese în asocierea trăsăturilor de personalitate cu acţiuni şi comportamente specifice (ex.
Eysenck, 1991; Gray, 1987, 1991; Watson şi Clark, 1992), căutând diferențe individuale în anatomia şi
fiziologia cerebrală, în funcțiile organismului şi în procesele de auto-reglare, la nivelul senzaţiei şi percepţiei,
în procesarea informaţiei şi în stilurile de gândire, în comportament şi în reglarea emoţională (ex. Bandura,
2006; Block, 2002). Prin raportarea la datele biologice (ex. Nebylitsyn şi Gray 1972), respectiv psihologice
(ex. Fowles, 1980; Carver şi White, 1994; Crider, 2008), legătura dintre trăsăturile personalității individului
și comportamentul acestuia sunt în prezent investigate prin intermediul diferențelor individuale de la
nivelul funcționării cerebrale (Canli, 2006).
Un model cibernetic recent asupra trăsăturilor globale de personalitate (Van Egeren, 2009; Wiener,
1948), examinează modul în care anumite trăsături de personalitate exercită control asupra
comportamentului uman. Aceste trăsături sunt privite ca şi comenzi specifice de auto-reglare, care stau la
baza unor pattern-uri comportamentale, mai degrabă decât a unor comportamente manifeste propriu-zise
(Crider, 2008). Ființele umane par să incorporeze la nivel mental diferite predispoziţii de acţiune, sub forma
trăsăturilor de personalitate (Carver, 2005; Robins și colab., 1996, Schneirla, 1959). Aceste trăsături
encodează toate acțiunile și comenzile necesare unei persoane pentru atingerea unui scop.
Deşi cercetările au făcut progrese semnificative în explicarea modului în care personalitatea
impactează comportamentul unui individ, respectiv a modului în care diferențele individuale influențează
adaptarea acestuia la contexte specifice, măsurarea acestor aspecte ale personalității este mult mai dificilă.
Aproape orice domeniu al psihologiei aplicate necesită instrumente de evaluare psihologică. Psihologii și
specialiștii au un rol cheie în îmbunătățirea funcționării individuale și de grup. Pentru acest proces, ei
necesită în primul rând o evaluare riguroasă a individului, a grupului sau a organizației. Dezvoltarea
modelelor matematice și a metodelor avansate de procesare bazate pe rețele neuronale, cu precădere cele
utilizate în psihologia sistemelor cognitive2, sau a altor metode avansate de analiză în timp real pentru
funcții cu mai multe variabile, a condus la afirmarea tot mai evidentă a rolului important pe care ingineria îl
joacă în cercetarea psihologică. Pentru evidențierea acestei realități este interesant să urmărim aspectele
de implementare care pun la dispoziția medicinei instrumentele de diagnoză și tratament, respectiv
2
sistemul cognitiv este o reţea neuromimetică în care informaţia circulă între unităţile de procesare sub formă de valori de
activare. (D.A. Norman).
Manual de utilizare
dezvoltare și terapie. În acest sens, implementarea presupune transpunerea fenomenologiei într-o metodă
sau instrument de lucru, un recurs categoric la inginerie, deoarece ingineria medicală, de exemplu, numită
și bioinginerie sau inginerie biomedicală, integrează interdisciplinar activități profesionale inginerești și
cunoștințe medicale de bază referitoare la corpul uman, precum și o înțelegere a modului în care acesta
funcționează atunci când este sănătos, bolnav sau accidentat.
În cazul specific al psihologiei, în studiul proceselor senzaţiei, percepției, gândirii, învățării, cogniției,
emoției, motivației, personalității, comportamentului, interacțiunilor dintre indivizi și interacțiunilor cu
mediul, aceasta va avea ca aliate discipline cum sunt antropologia și sociologia (în preocupările vizând
influențele sociale și de mediu asupra comportamentului), fizica (în abordarea vederii, auzului și pipăitului)
sau biologia (în studiul bazelor fiziologice ale comportamentului).
Diagnoza în psihologie se circumscrie psihometriei ca domeniu specific teoriei și tehnicilor de
măsurare. Psihometria este una dintre ramurile de bază ale ciberneticii psihologice. Fiind axată pe
măsurarea rezultatelor activităţii ştiinţifice, ea se ocupă de cuantificarea fenomenelor psihice, a
capacităţilor intelectuale, prin utilizarea metodelor experimentale standardizate şi etalonate. Ea
construiește, deci, instrumente şi proceduri de măsurare, dezvoltă şi perfecţionează abordările teoretice de
măsurare, sprijinindu-se în mod necesar pe o vastă activitate de implementare care pune la dispoziția
psihologului și nu numai, tehnologiile de evaluare. Legătura dintre o tehnologie și modul în care aceasta se
poate constitui în instrument de testare presupune mult mai mult decât psihologie. Ca și în cazul medicinei,
și în cel al psihologiei, implementarea unui fenomen cu scopul de a-l utiliza într-un echipament de testare,
presupune integrarea interdisciplinară a cunoștințelor psihologice de bază, referitoare la ființa umană, cu
activități profesionale inginerești, precum și o înțelegere a diferenței dintre normalitate și patologie.
Acesta este rolul ingineriei psihologice în cadrul căreia se studiază fenomenul, se analizează relația
acestuia cu scopul psihometric al testării, stabilindu-se tipul de model de abordare, relația dintre variabilele
dependente și cele independente (în cazul modelelor statistice), se realizează un algoritm care va fi apoi
implementat într-un echipament specific de testare, oferind psihometricianului un instrument de lucru
performant. Pentru aceasta în cadrul ingineriei psihologice se recurge la modelarea cibernetică prin
formalizarea unei părţi sau a întregului sistem psihologic şi prin realizarea de modele teoretice ale acestuia
ca sistem cibernetic, rezolvându-se astfel relația funcțională ce presupune întelegerea și aplicarea unui
fenomen psihic manifest, abordarea prin cuantificare și evaluare a unor aspecte de natură psihică, asigurată
de psihometrie. Fiind rezultatul concret al unui complex demers ingineresc pe teritoriul psihologiei, sistemul
psihometric MindMiTM îmbină aspectele sensibile ale unor teorii recente referitoare la personalitate și
comportament analizate din perspectiva unui model biologic, utilizând beneficiile unei implementări
inventive în tehnica răspunsului electrodermal, rezolvând până la capăt ecuația inferențială cu rezultate
confirmate experimental.
10.1.1.a. Teorii moderne în psihologia personalității

Explorarea aspectelor autonome și somato-motorii ale funcţionării cognitive are o istorie îndelungată în
domeniul psihofiziologiei şi a dobândit o aplicabilitate similară în cercetările din neuropsihologie și
neuroștiințele cognitive (Cacioppo, Tassinary şi Berntson, 2000; Sarter, Berntson şi Cacioppo, 1996).
Evaluarea psihofiziologică în populaţia normală şi clinică a contribuit la înțelegerea unei game largi de
fenomene relevante, cum ar fi percepția vizuală (Bauer, 1984; Tranel şi Damasio, 1985), memoria
Manual de utilizare
(Diamond, Mayes și Meudell, 1996; McGlinchey Berroth şi colab., 1997), emoția (Bradley şi Lang, 2000;
Davidson şi Sutton, 1995; Tranel şi Hyman, 1990), sau mecanismele de luare a deciziilor (Bechara, Tranel,
Damasio şi Damasio, 1996, apud. Schinka, Velicer şi Weiner, 2003). Interacțiunile organism-mediu pot fi
supuse unei game largi de metode de măsură, care pot viza reactivitatea electrodermală, răspunsurile
pupilare, modificările electro-miografice, modificările cardiovasculare şi efectele asupra reglărilor
hormonale și endocrine (Schinka, Velicer şi Weiner, 2003).
Una dintre cele mai larg acceptate teorii referitoare la un model biologic în psihologie este teoria
biopsihosocială a personalităţii, propusă de Gray în 1970. Eysenck şi Gray au fost printre primii cercetători
care au studiat trăsăturile de personalitate din perspectiva legăturii acestora cu diferenţele individuale ale
funcţionării creierului. Ei au pornit de la premisa că procesele cerebrale pot fi caracterizate sub umbrela
unui sistem nervos conceptual, cuprinzând circuitele cheie relevante pentru personalitate şi comportament
(Matthews şi Gilliland, 1999). Astfel, asocierile empirice dintre personalitate şi comportament pot deriva
din diferenţe individuale în parametrii funcţionării creierului. Eysenck a luat în calcul trăsăturile biologice de
personalitate şi a propus teoria arousal-ului cortical. El a comparat nivelul de arousal (activare fiziologică)
cu o scală de introversiune - extraversiune şi le-a utilizat pentru a descrie tipurile individuale de
personalitate şi patternurile comportamentale corespondente acestora. Teoria lui Gray a debutat ca o
modificare a teoriei lui Eysenck şi este mai puternic ancorată în răspunsurile fiziologice, având un puternic
suport ştiinţific din studii animale care vizează implicarea diferitelor zone ale creierului în diferite
mecanisme de învăţare (Canli, 2006).
Gray a propus două sisteme de control ale activităţii comportamentale (Gray, 1982, 1985a,b):
sistemul de inhibiţie comportamentală (behavioural inhibition system) şi sistemul de activare
comportamentală (behavioural activation system). Sistemul de inhibiţie comportamentală este un sistem
neuropsihologic relaţionat cu sensibilitatea la pedepse şi cu motivaţia aversivă (de evitare), inhibând
comportamentul motor (Fowles, 1980). Acest sistem este recunoscut pentru încercarea sa de a relaţiona
aspecte farmacologice, neuroanatomice, neurofiziologice şi comportamentale într-o singură teorie. Potrivit
lui Gray, sistemul de inhibiţie comportamentală are bazele neuronale în aria septală a sistemului limbic şi în
hipocamp (sistemul septo-hipocampic şi structurile interconectate). Teoria alocă funcţii fiecărei arii din
acest sistem, cât şi căilor ascendente noradrenergice aferente acestor zone (Puente şi McCaffrey, 1992).
Sistemul de activare comportamentală corespunde sensibilităţii la recompense şi motivaţiei apetitive (de
apropiere), fiind relaţionat cu dispoziţia individului de a-şi urmări şi atinge scopurile. BAS iniţiază
comportamentul ca răspuns la stimulii condiţionaţi pentru recompensă (apropiere), sau pentru evitarea
pedepsei (evitare activă). Mecanismul fiziologic pentru BAS este asociat căilor catecolaminergice şi
dopaminergice ale creierului.
10.1.1.b. Fenomenologia EDA în teoriile personalității

Sistemul nervos autonom este parte a sistemului nervos periferic și servește în primul rând drept funcție de
reglementare, ajutând organismul să se adapteze la cerințele interne și de mediu, menținându-și astfel
homeostazia. Există o varietate de măsurători ce pot fi utilizate în evaluarea modificărilor survenite în
cadrul activității de la nivelul sistemului nervos autonom. Activitatea electrodermală (EDA) este o
modalitate frecvent utilizată în evaluarea activității sistemului nervos autonom, având o istorie îndelungată
în cercetarea psihologică. Diferite trăsături de personalitate au fost investigate prin intermediul
Manual de utilizare
măsurătorilor psihofiziologice (Cacioppo şi Tassinary, 1990), acestea incluzând și activitatea electrodermală.

Răspunsul electrodermal este perceput ca o manifestare periferică a activării neuronale (Crider, 2008),
antrenată de cerințele capacității cognitive (Murray şi Kochanska, 2002). Măsurarea răspunsului
electrodermal are loc la nivelul glandelor sudoripare ecrine, răspândite pe o suprafață mare a corpului, dar
concentrate în special la nivelul palmelor și tălpilor. Ramura simpatică a sistemului nervos autonom
inervează aceste glande sudoripare, unde, spre deosebire de majoritatea răspunsurilor oferite de sistemul
nervos autonom, neurotransmițătorul principal implicat în modificările survenite este acetilcolina și nu
epinefrina (Mendes, 2009 în Harmon-Jones şi Beer, 2009).
Plasarea electrozilor pe suprafața pielii, îndeosebi la nivelul suprafeței palmare a mâinilor,
reprezintă o modalitate ideală de a monitoriza sistemul nervos autonom (Öhman, Hamm şi Hugdahl, 2000)
prin intermediul glandelor sudoripare, controlate de activitatea nervoasă simpatică. În acest caz,
neurosemnalele sunt culese în curent continuu prin utilizarea a doi electrozi, supuşi unei diferenţe de
potenţial electric foarte mic, între care se stabileşte un curent electric măsurabil, iar mărimile caracterizate
sunt conductanța tonică și cea fazică. SCL (Skin Conductance Level) reprezintă conductanța tonică sau
bazală a pielii, un nivel de conductanță manifest în absența oricărui stimul extern. SCL este exprimat în
microSiemens și se încadrează în general în intervalul 10-50 microSiemens. Conductanța fazică, SCR (Skin
Conductance Response) ia naștere în prezența unui stimul extern (vizual, auditiv, tactil etc.) și reprezintă o
creștere a conductanței pielii, ce poate dura până la 10-20 secunde, urmată de revenirea la SCL. În
literatura de specialitate (Edelberg, 1968) este menționat aspectul că aceste reacții de tip SCR pot avea loc
și spontan, în absența oricărui stimul extern, cu o frecvență de 1-3/min, notându-se că există persoane așa
zis electrodermal labile, care au o frecvență mare de SCR și adaptare lentă la repetiția stimulilor simpli,
precum și persoane electrodermal stabile, cu reacții spontane rare și habituare rapidă. Aceste diferențe se
consideră a fi în corelație cu o serie de variabile psihofiziologice, labilitatea și stabilitatea electrodermală
reprezentând diferențe fundamentale în caracteristicile indivizilor.
Folosirea măsurătorilor periferice în contextul emoțiilor, motivației și atenției a scos la iveală
dovezi empirice importante pentru psihologia socială şi a personalităţii (Pennebaker, Hughes şi O’Heeron,
1987; Wegner, Broome şi Blumberg, 1997; Murphy, Steele şi Gross, 2007; Olsson și colab., 2005).
Modificările intervenite în conductanța pielii pot indexa răspunsuri emoționale chiar și înaintea
conștientizării emoției. Un exemplu concret al faptului că fiziologia poate oferi informații cu privire la
răspunsurile emoționale și motivaționale înaintea conștientizării lor este oferit de Bechara și colegii
(Bechara și colab., 1997, apud. Mendes, 2009). Potrivit lui Crider (2008), activitatea electrodermală (EDA)
creşte atunci când se activează sistemul de inhibiţie comportamentală. De asemenea, studiile arată o
relaţie inversă între labilitatea electrodermală şi exprimarea impulsurilor emoţionale şi antagoniste. O
labilitate crescută a EDR este asociată cu o dispoziţie non-demonstrativă şi agreabilă, în timp ce o stabilitate
ridicată EDR este asociată cu o dispoziţie expresivă şi antagonistă (Crider, 2008, Fowles, 1980). Acest lucru
este consistent cu distincţia lui Block dintre tipurile de personalitate subcontrolată şi supracontrolată
(Block, 2002), persoanele supracontrolate fiind descrise ca şi non-demonstrative emoţional, timide şi
agreabile, iar cele subcontrolate fiind descrise ca şi expresive şi antagoniste (Robins și colab., 1996).
Distincţia dintre persoanele labile EDR, non-demonstrative şi agreabile, şi persoanele stabile EDR, expresive
şi antagoniste, contrazice expectanţa generală a unei relaţii pozitive între intensitatea comportamentală şi
activarea sistemului nervos simpatic. Jones (1950) a propus o distincţie între modelul internalizat, respectiv
Manual de utilizare
externalizat de exprimare emoţională. Mai exact, atunci când exprimarea comportamentală este blocată
datorită presiunii sociale sau a altor raţiuni, impulsurile emoţionale pot fi exprimate printr-o activare
simpatică ridicată. Prin urmare, labilitatea electrodermală poate fi interpretată ca un mod internalizat de
exprimare emoţională atunci când expresia externalizată este inhibată.
Labilitatea electrodermală poate fi un marker psihofiziologic pentru diferenţele individuale în
controlul voluntar al expresiei emoţionale şi al comportamentului antagonist (Crider, 2008). Conform
ipotezei controlului voluntar, persoanele cu labilitate crescută EDR investesc un efort cognitiv suplimentar
pentru a inhiba expresia acestora (Crider, 2008; Carver 2005; Nigg 2003). Controlul voluntar diferă de
inhibiţia comportamentală, care este o formă mai automatizată şi mai puţin reflexivă a inhibiţiei şi care este
declanşată de motivaţia de apropiere - evitare (Fowles, 2000; Gray şi McNaughton, 2000). Murray şi
Kochanska (2002) au definit controlul voluntar ca şi o capacitate de a inhiba un răspuns dominant şi de a
iniţia un răspuns subdominant, în concordanţă cu cerinţele situaţionale. Ipoteza controlului voluntar derivă
din abordarea procesării informaţionale a lui Öhman, asupra componentei EDR a răspunsului de orientare.
În analiza lui Öhman, EDR specific este privit ca o manifestare periferică a activării neuronale, antrenată de
cerinţe asupra capacităţii cognitive (Crider, 2008; Murray şi Kochanska, 2002). EDR-ul specific pare să
reflecte o cerinţă a resurselor atunci când capacitatea curentă este insuficientă pentru a satisface nevoile
de procesare imediată. Studiile arată că activitatea electrodermală fazică este sensibilă la sarcini solicitante,
persoanele labile electrodermal manifestând o capacitate disponibilă mai redusă în faţa sarcinilor cognitive.
Cererea de resurse semnalată de către activitatea EDR poate să nu fie satisfăcută dacă o capacitate
cognitivă limitată este în prezent alocată unor sarcini competitive şi solicitante cognitiv. Prin urmare, relaţia
dintre activitatea EDR şi eficienţa procesării variază în funcţie de gradul de competiţie concurentă pentru o
capacitate de procesare limitată (Crider, 2008; Öhman, 1979; Öhman și colab., 2000).
10.1.1.c. Abordări cibernetice în teoriile psihologice

În ultimii ani, au câştigat teren modelele interdependente ale principalelor trăsături de personalitate. Un
sistem interdependent al adaptării personalităţii pune accent pe interacţiunile dintre trăsăturile principale
de personalitate, ca răspuns al acestora la stimuli interni şi externi (inputs), cum ar fi stresorii sau
feedback-ul (Bogg şi Vo, 2014; Van Egeren, 2009). Aceste modele interdependente preiau parţial teoria
cibernetică a controlului prin feedback (Wiener, 1948). Teoria cibernetică descrie felul în care un mecanism
exercită controlul asupra propriei funcţionări, ca răspuns la inputuri, în scopul de a-şi atinge obiectivele de
auto-reglare. Acest model, corelat cu un sistem de adaptare al personalităţii, poate descrie funcţionarea
independentă şi interdependentă a grupărilor de trăsături pentru a facilita acţiunile orientate spre un scop.
Ideea centrală a modelelor cibernetice este aceea că partea neîndeplinită a scopurilor (ex. restul drumului
ce urmează a fi parcurs până în punctul X) este motorul tuturor acţiunilor auto-reglate (Wiener, 1948).
Dintr-o perspectivă cibernetică, scopul răspunsului adaptativ într-un sistem de personalitate (fie că este
independent sau interdependent) este să susţină exercitarea acţiunilor orientate spre scopuri (ex.
menţinerea sănătăţii fizice). Dintr-o perspectivă interdependentă, diferite niveluri de trăsături, dar şi
diferite niveluri ale diferitelor combinaţii de trăsături, pot fi corespunzătoare unor niveluri diferite pentru
aceleaşi răspunsuri, sau chiar şi unor răspunsuri divergente (Bogg şi Vo, 2014).
Van Egeren (2009) argumentează inabilitatea modelului ‘Big Five’ de a explica felul în care
trăsăturile de personalitate funcţionează interdependent pentru a exercita control asupra
comportamentului uman. O primă sarcină a teoriei personalităţii este de a descrie acest proces de control.
Manual de utilizare
În modelul cibernetic propus de Van Egeren, autorul examinează paralele între comenzi de bază ce
operează în sistemele cibernetice auto-reglatoare şi trăsăturile de personalitate Big Five. Teoria cibernetică
a controlului prin feedback (Powers, 1973a, 1973b; Wiener, 1948) specifică setul minimal de comenzi pe
care sistemele auto-reglatoare (ex. un sistem de încălzire a spaţiilor) le necesită pentru a îndeplini un scop
prestabilit. Teoria oferă o metaforă utilă pentru felul în care trăsăturile de personalitate exercită controlul
asupra comportamentului. Fiinţele umane diferă substanţial în felul în care îşi controlează acţiunile (unii
impulsiv, alţii prudent etc.). Felul în care fac acest lucru conferă fiecărui individ caracteristici distincte ce pot
fi compuse într-o teorie integrantă a personalităţii. În ipoteza propusă de Van Egeren (2009), fiinţele umane
incorporează mental predispoziţii de control al acţiunilor lor în trăsături globale de personalitate, aceste
trăsături fiind responsabile de encodarea tuturor tipurilor majore de control necesare pentru atingerea
unui scop.
Există două tipuri de date ştiinţifice disponibile pentru a evalua forţa relaţiei dintre trăsăturile de
personalitate şi procesele de control ale autoreglării. Primul este de natură descriptivă şi este inclus în
definiţia constructului de trăsătură. Termenii descriptivi ce compun o trăsătură şi patternul ei de
funcţionare pot indica, prin ei înşişi, operaţiile specifice de autoreglare care funcţionează prin acea
trăsătură. Al doilea tip de date se bazează pe cercetările temperamentului uman şi animal ce relaţionează
trăsăturile de personalitate cu procesele comportamentale şi mecanismele cerebrale (Van Egeren, 2009;
Depue şi Collins, 1999; Gray, 1991; Watson şi Clark, 1992).
Teoria temperamentului şi cercetările subiacente au avut un impact puternic în investigarea
mecanismelor neurocomportamentale reglatoare, relaţionând trăsăturile de personalitate şi
comportamentul uman (Van Egeren, 2009). Spre exemplu, extraversiunea a fost relaţionată empiric cu
reactivitatea motivaţională la recompense (Depue şi Collins, 1999), neuroticismul cu reactivitatea puternică
la pedepse (Gray, 1987; Watson şi Clark, 1984), iar conştiinciozitatea cu reglarea acestor două tendinţe
reactive (Rothbart, Ahadi şi Evans, 2000). În viziunea temperamentală, orice adaptare a unui organism la
mediul său, însăşi supravieţuirea acestuia, depinde de modul în care acesta abordează recompensele şi
evită pedepsele (Schneirla, 1959). Teoria agentului uman (Bandura, 2006) diferă semnificativ de teoria
temperamentului şi este mai consistentă cu modelul de control cibernetic. Această perspectivă presupune
că responsivitatea umană la stimulii externi este ghidată de nevoile şi scopurile personale, care sunt urmate
activ şi proactiv mai degrabă decât reactiv (Carver şi Scheier, 1990; Emmons, 1995; Little, 1989; Pervin,
1983).
Van Egeren aplică o formă psihologică a modelului de control cibernetic (Tabel 1’) pentru a
reinterpreta trăsăturile de personalitate sau tipurile de temperament ca şi predispoziţii de a regla acţiunile
orientate spre scop în moduri particulare, caracteristice individului. Astfel, trăsăturile de personalitate se
asociază mai mult cu comenzi auto-reglatoare, subiacente patternurilor comportamentale, şi nu direct cu
patternurile comportamentale manifeste (Van Egeren, 2009).
Manual de utilizare
Tabel 1’. Model de control cibernetic – după Van Egeren, 2009

Domeniu de control Perspectivă Descriere
Scop - comportament Temperamentală Dispoziţia de a răspunde la recompense
Agentului uman Dispoziţia de a urmări activ scopurile
Cibernetică Output-ul comportamental
Trăsăturilor Extraversiune
Comportament - situaţie Temperamentală Dispoziţia de a constrânge răspunsul dominant
Agentului uman Dispoziţia de a adapta comportamentul la situaţie
Cibernetică Impactul output-ului asupra cantităţii controlate în mediu
Trăsăturilor Conştiinciozitate
Situaţie - rezultat Temperamentală Dispoziţia de a participa la mediu şi la obiectivele din mediu
Agentului uman Dispoziţia de a anticipa rezultate
Cibernetică Feedback-ul informaţiei despre starea cantităţii controlate în mediu
Trăsăturilor Deschidere spre experienţă
Rezultat - scop Temperamentală Dispoziţia de a răspunde la ameninţări
Agentului uman Dispoziţia de a răspunde emoţional la eşecuri
Cibernetică Detectarea erorii
Trăsăturilor Neuroticism
Persoană - persoană Temperamentală Dispoziţia de a realiza contact social; afiliere
Agentului uman Dispoziţia de a forma relaţii sociale cooperative
Cibernetică Bucle de feedback intercalate
Trăsăturilor Agreabilitate
10.1.1.d. Elemente din neurofiziologia proceselor psihice

O serie de cercetări în psihofiziologie au relevat, spre exemplu, în cazul mecanismelor memoriei atât
localizarea funcției mnezice, cât și modul în care aceasta se constituie. Autori, cum sunt Gall sau Kleist
(modelul localizaționist) plasează memoria cu strictețe într-o zonă de la baza emisferelor cerebrale,
cunoscută sub numele de hipocamp. Dimpotrivă, prin modelul echipontețialist, Flourens și Lashley alocă
atributul memoriei întregii mase neuronale, afirmând că aceasta nu poate fi localizată topografic în nicio
zonă specială.
Ultimele cercetări au dovedit că diferite formațiuni cerebrale și arii corticale prezintă grade diferite
de specializare în performarea funcțiunii mnezice. Astfel, memoria de scurtă durată este asociată zonelor
primare de proiecţie topică ale scoarţei cerebrale, în timp ce zonele asociativ – integrative supraordonate
sunt implicate preponderent în realizarea memoriei de lungă durată (Golu, 2004). Se mai remarcă și faptul
că memoria este realizată prin diferențierea și specializarea structurilor cerebrale cu delimitare de conținut:
memorie vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, kinestezică etc, distribuirea topografică a acestora în cadrul
emisferelor cerebrale fiind corelată integrativ pe orizontală și verticală, de la elemente și unități mnezice
izolate, la structuri mult mai complexe și mai generale, care implică și indexarea temporal-spațială.
În literatura de specialitate, memoria este relaționată de două macrocircuite care controlează
starea și dinamica acesteia în ansamblu: circuitul fronto-parieto-temporo-occipital, lobul frontal având rol
coordonator, și circuitul fronto-temporo-limbic aferent tezaurului memorativ latent. Imaginația, la rândul ei
este rezultatul integrării și activării unor fluxuri de informație afectivă și motivațională, la nivelul unor zone
de convergență ale sistemelor senzoriale și intuitive conectate aferent și eferent cu structurile subcorticale.
Ca funcție psihocomportamentală, limbajul este pus în legătură cu principiul localizării dinamice.
Dacă la sfârşitul sec. XIX, Broca şi Wernicke, prin abordările lor se integrau modelului îngust localizaţionist,
astăzi, asupra limbajului s-a formulat o viziune sistemică potrivit căreia, acesta este o funcţie complexă,
Manual de utilizare
multidimensională între diversele sale componente, verigi şi forme existând relaţii de dependenţă şi
condiţionare reciprocă, generatoare de emergenţe supraordonate. În baza datelor clinice și studiilor
experimentale de laborator, o serie de autori, cum ar fi A.R. Luria (1963), W. Penfield şi Roberts (1959),
Primbram (1971), M. Golu, L. Dănăilă (1988) clarifică faptul că ”centrul limbajului” Broca și Wernicke
reprezintă doar niște verigi într-un mecanism complex și eterogen, asemenea limbajului însuși, având
legături cu structuri cerebrale de specializări diferite, primite la naștere, însă articulate și unite în
mecanismul specific limbajului pe o perioadă îndelungată a dezvoltării ontogenetice, consolidându-se la
vârste cuprinse între 14 și 18 ani.
Astfel limbajul presupune, pe orizontală, un caracter constelaționar, iar pe verticală unul ierarhic,
multinivelar, fiecare verigă sau formă a limbajului se realizându-se cu participarea specifică a unor structuri
şi formaţiuni situate la diferite „etaje“ ale nevraxului – subcortical îndepărtat (trunchiul cerebral, cerebel),
subcortical (diencefal), subcortical apropiat (nucleii bazali) şi cortical. Sunt stabilite limbajului patru verigi
componente: aferente, interpretative, eferente și autoregulatoare.
În abordarea verigilor aferente, putem vorbi de implicarea analizatorilor vizual și auditiv, veriga
auditivă și fonematică, necesară în perceperea limbajului oral, în diferențierea și percepția sunetelor
articulate, dar și a seriilor verbale desfășurate. Sunt indicate în cazul percepției, la nivel cortical, ariile 41 şi
42 Brodmann. Limbajul scris implică de asemenea veriga aferentă vizuală corelată în cadrul aceleiași
structuri cu schema analizatorului vizual. Acesta include receptorul periferic (retina), o componentă
intermediară subcorticală alcătuită din corpii geniculaţi externi din talamus, respectiv componenta corticală
reprezentată de ariile 17, 18 şi 19 Brodmann din lobii occipitali.
Tot la nivel cortical se constituie o verigă interpretatoare care mediază logic verigile aferente cu cele
eferente, asigurând decodarea și conexiunea la nivel semantic dintre lobii frontal, parietal, occipital și
temporal. Prima verigă eferentă, cea fono-articultorie, are centrul de comandă în zona lui Broca sau aria 9
Brodmann, celelalte module auxiliare regăsindu-se în diferite formațiuni subcorticale, corpii striați, cerebel,
trunchi cerebral. Ce-a de-a doua verigă eferentă, cea manuală, are centrul de comandă în ariile 4 şi 6
Brodmann din circumvoluţiunea centrală ascendentă a lobului frontal dominant (unde se formează şi
homunculusul motor). Celelalte module auxiliare se află distribuite în aceleaşi formaţiuni subcorticale ca şi
cele pentru veriga fonoarticulatorie.
Verigile autoreglatoare ale sistemului verbal, care asigură coordonarea secvenţelor în interiorul
fluxului fonoarticulator sau al scrisului şi adecvarea caracteristicilor acestuia la specificul situaţiei curente
de comunicare se bazează pe două tipuri de conexiuni de control –inversă (feed-back) şi anticipativă (feed-
before). Dacă prima, conexiunea inversă se realizează în cadrul analizatorilor auditiv (pentru vorbire), ce-a
de-a doua, conexiunea anticipativă (feed-before) se realizează la nivel cortical, cel mai probabil prin circuitul
fronto-parieto-temporo-occipital, şi constă, practic, în planificarea şi programarea vorbirii şi scrierii în
raport cu „tema“ şi „scopul“ final al comunicării.
Neurofiziologia clasică, de orientare localizaţionistă, consideră limbajul o funcţie puternic
lateralizată, adică reprezentată în cadrul unei singure emisfere, declarate dominantă, şi care, de obicei, era
cea stângă. Neuropsihologia contemporană, pe baza datelor oferite de modelul split-brain (Gazzaniga,
Sperry) şi de analiza cazurilor clinice cu tulburări de limbaj, circumscrie limbajul principiului asimetriei
funcţionale interemisferice, principiu potrivit căruia limbajul are o reprezentare bilaterală, în ambele
emisfere, dar fiecare emisferă realizează elemente şi aspecte diferite (Golu, 2004).
Manual de utilizare
În literatura de specialitate atenția este abordată prin prisma a două modele neurofiziologice vizând
dominanta și activarea, în accepțiunea faptului că natura atenţiei este intim legată de procesele neuronale.
Principiul dominantei i se atribuie lui Uhtomski, însă a fost dezvoltat într-o formă coerentă de Pavlov şi
şcoala sa. Dominanta are la bază cercetări experimentale bazate pe înregistrări EEG şi RMI (imagerie
reomagnetică). Modelul excelează însă prin acordarea unui rol absolut scoarței cerebrale, neglijându-se
complet rolul formațiunilor subiacente. Celălat principiu, al activării are la bază un model referitor la
sistemul reticulat activator ascendent – SRAA, (propus de Moruzzi şi Magoun, 1947, 1948), situat la nivelul
trunchiului cerebral. Astfel, în accepțiunea celor doi autori, SRAA exercită o acțiune asupra scoarței
cerebrale, prin aceasta menținând o influență activatoare difuză concretizată prin starea de veghe.
Ipoteza „filtrului“, emisă de către D.E. Broadbent (1958) presupune că atenţia funcţionează ca un
filtru, fiind subordonată legii „ totul sau nimic“. Problema care se ridică este de a stabili la ce nivel se
organizează şi operează mecanismul filtrului. Unii autori (A. Deutsch și O. Deutsch, 1982 - cit. in Golu M.
2004) susţin că acesta se integrează la nivel central şi în nici un caz la periferia analizatorilor. Barlow (1959),
dimpotrivă, prin a sa ipoteză a „parolei“, susţine că filtrarea trebuie să aibă loc cât mai aproape de intrare,
pentru a se evita interferenţele ulterioare şi consumul energetic inutil la nivel cortical. În această chestiune,
problema rămâne încă deschisă. Modelele neurofiziologice pot fi deci, considerate suficiente pentru
explicarea producerii şi menţinerii atenţiei involuntare, dar insuficiente pentru explicarea atenţiei
voluntare.
În ceea ce privește afectivitatea, o serie de studii și investigații de laborator au relevat schimbări în
diagramele EEG (electroencefalogramă) cu legături în tabloul modificărilor fiziologice bazale. Astfel s-au
înregistrat atât scăderi ale ritmului alfa sincronizat, oscilații în activitatea sistemului cardiovascular cât și
alterări ale ritmului respirator, oscilații în dinamica gastrointestinală, modificări ale tonusului muscular,
modificări ale rezistenţei şi conductibilităţii electrice a pielii etc. Modificări evaluate ca interacțiune dintre
verigile simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos autonom, care implică și sistemul endocrin.
O primă descriere a desfășurării procesului emoțional presupune acțiunea unui stimul extern,
acțiune înregistrată la nivel cortical. De la nivel cortical, semnalele cu semnificație afectogenă ajung la
sistemul limbic, respectiv la nivelul hipotalamusului. La sistemul limbic are loc un răspuns diferențiat care
stimulează selectiv centrii simpatici și parasimpatici. Prin activarea verigii simpatice se vor stimula glandele
suprarenale, care produc epinefrina și norepinefrina. Acești hormoni specifici odată pătrunși în sânge vor
exercita o acțiune lentă asupra organelor interne.
Problema specificităţii pattern-urilor vegetative, corespunzătoare diferitelor forme de emoţii, nu
este pe deplin elucidată, datele experimentale obţinute până în prezent fiind contradictorii. De-a lungul
timpului sunt disputate mai multe puncte de vedere asupra succesiunii evenimentelor în apariția și
exprimarea emoției. Unei teorii periferiste formulate de către W. James şi C. Lange între anii 1890-1893, i se
va opune teoria centristă propusă în 1927 de către W.B. Cannon. Intitulată și teoria talamică, aceasta va fi
acceptată ulterior și de către P. Bard (1928). Pe scurt, cei doi autori vor susține că sistemul nervos central
este singurul care poate explica mecanismele de integrare a manifestărilor periferice ale emoției.
Ei vor demonstra experimental faptul că cortexul inhibă ansamblul expresiilor emoționale. Ultimele
cercetări demonstrează însă că există zone cu acțiune diferită la emoții specifice, iar rolul de control al
cortexului este mult mai complex. Sunt identificate arii din lobii temporali care integrează, spre exemplu,
teamă în raport cu unele situații, iar extirparea acestor arii poate elimina aceste emoții.
Manual de utilizare
O altă variantă a teoriei centriste este propusă și susținută de către Papez și mai târziu de McLean.
Aceștia accentueză importanța conexiunilor cortico-talamice considerând că scoarța cerebrală este
esențială în latura subiectivă a emoției, iar hipotalamusul îndeplinește rolul unei verigi principale în apariția
expresiilor emoționale.
Un loc însemnat în cercetările asupra mecanismelor emoției sunt cele care privesc
neurotransmițătorii și neuromediatorii. Autori ca Pribram (1967, 1970), Scheff (1979) au impus ideea că
neurohormonii au un rol deosebit de important în mecanismele emoțiilor. Astfel modificările selective ale
responsivității emoționale a formațiunilor cerebrale integrative, diencefalo-corticale, sunt puse pe seama
serotoninei, noreprinefrinei, histaminei, acidului gama-amino-butiric (GABA), respectiv dopaminei etc.
O orientare recentă în ceea ce privește depășirea nivelului neurofiziologic și neurohormonal ca
explicații la mecanismele emoțiilor este cea cognitivă a autorilor M. Arnold (1960), Schachter şi Singer
(1962), Lazarus şi Averill (1972, 1980). Aceștia sugerează că trebuie avute în vedere o serie de niveluri
supraordonate în sens psihologic și psihosocial, în legătură cu afectivitatea umană. În acest sens, este
inversată cauzal inducerea emoției, conferindu-se cogniției aici, un rol determinant prin faptul că
interpretarea semnificației stimulului și experimentarea activă de către subiect a situației afectogene ar
constitui veriga principală în declanșarea unei emoții.
C.E. Izard (1977) dezvoltă teoria interacţionist-motivaţională prin care va incorpora în sistemul
personalității, procesele fiziologice, conferindu-le dimensiuni psihologice. În această nouă viziune, emoțiile
interacționează între ele, potențându-se sau atenuându-se unele pe celelalte.
Toate aceste puncte de vedere asupra mecanismelor emoțiilor, converg către concluzia că
afectivitatea umană trebuie abordată în perspectiva constituirii unor mecanisme de integrare ierarhică,
neurofiziologică, psihologică și socio-culturală.
10.1.2. Inferenţa psihofiziologică
10.1.2.a. Considerații asupra inferenței psihofiziologice

Avansul tehnologic al bioelectronicii, procedeele imagistice şi tehnica de calcul de laborator, au făcut
posibilă în ultimele câteva decenii, înregistrarea non-invazivă a semnalelor din creier şi din sistemele
fiziologice periferice, cu mai mare sensibilitate şi fidelitate decât oricând până acum (Coles, Donchin &
Porges, 1985; Druckman & Lacey, 1989). Cu toate acestea, avansul în achiziţia semnalului fiziologic nu a
produs încă un impact consistent asupra teoriei şi cercetării într-un număr important de domenii ale
psihologiei sau în ştiinţele sociale. Acest lucru se datorează câtorva motive asupra cărora un cercetător
poate deţine controlul. Unul dintre ele este constituit de limitele modelelor prevalente pentru a face o
corespondență proiectivă între biosemnale și aspectele psihologice. Condițiile în care această proiecție
poate fi valabilă, sunt clarificate punctual prin metodologia inferenței psihofiziologice, iar orice demers de
implementare ar trebui să pună corect în relație clasele de valabilitate inferențiale (Grigore, 2014).
În această chestiune, autorii Cacioppo și Tassinary fac o serie de precizări, stabilind un inventar al
obstacolelor care stau în calea inferențelor psihofiziologice (Cacioppo & Tassinary, 1990). În sumar, acestea
pot fi descrise astfel:
- datorită avansului tehnologic este posibil ca în cercetarea de graniță să apară descoperiri
revoluţionare înainte ca cercetătorii să identifice problemele şi limitele noilor tehnologii. De aceea, susțin
autorii, o cunoaştere tehnologică inadecvată poate conduce la erori grave de inferenţă;
Manual de utilizare
- în multe cazuri, ceea ce la prima vedere pare să fie o stare de lipsă de fiabilitate a răspunsului
fiziologic, este în realitate rezultatul evoluţiei procedeelor de măsurare. Un exemplu il constituie
electromiograma (EMG), înregistrare continuă a activităţii electrice intrinseci asociate cu potenţiale de
acţiune ale muşchilor, în care relaţia dintre comportament şi EMG a fost pusă la îndoială până ce unele
studii detaliate au arătat că o mare parte a variabilităţii electromiogramei reflectă diferenţe reale între
acţiunile musculare subiacente acţiunilor vizibile (Gans & Gorniak, 1980; Tassinary, Cacioppo & Geen,
1989), aceasta fiind posibilă prin utilizarea metodelor sau tehnologiilor tot mai complexe. Este și cazul
electroencefalogramei (EEG), înregistrare continuă a activităţii electrice intrinseci asociate creierului, unde
EEG-urile spontane, mult timp considerate a fi în mare zgomot de somn, au fost descrise mai recent drept
un semnal haotic (Gleick, 1972);
- uneori poate fi creată impresia că semnalele fiziologice au o relaţie prea puţin consistentă cu
operaţiile psihologice sau comportamentale din cauza consideraţiilor tehnice insuficiente precedate de
colectarea şi interpretarea semnalelor fiziologice. Decizii simple, precum măsurarea activităţii
electrodermale ca rezistenţă de pildă, folosind o tehnologie cu curent continuu, sau ca reciproca acesteia,
conductanţă, folosind de exemplu o tehnologie pe tensiune constantă, poate avea efecte dramatice, unde
concluziile despre efectele psihologice ale stimulului pot fi complet dependente de metoda de măsurare
folosită. Pe de altă parte, aparenţa de relaţii psihofiziologice incerte poate deriva şi din imprecizia preluării
datelor psihologice;
- există un decalaj tehnologic între interpretarea semnalelor și metodele de achiziţie a semnalelor
(Bohrer & Porges, 1982; Cacioppo & Dorfman, 1987; Dern & Walsh, 1963). Autorii constată că semnalele
fiziologice pot fi gândite în mod util ca serii definite de timp pentru scopul reprezentării şi analizei. Variaţiile
de amplitudine în timp constituie o undă, sau un „răspuns,” în domeniul timp; o histogramă a acestor
amplitudini într-o perioadă de timp dată, constituie un răspuns în domeniul amplitudine; setul de curbe
cosinus ale frecvenţelor variabile, în care poate fi descompusă funcţia amplitudine-timp, constituie
răspunsul în domeniul frecvenţă; iar distribuţia valorilor estimate ale varianţei descrise de curba consinus a
variaţiei frecvenţelor, constituie un răspuns în domeniul putere (Cacioppo & Dorfman, 1987);
- avansul tehnologic şi al cunoaşterii contribuie la obţinerea unor date de măsurare de încredere şi
valide a evenimentelor fiziologice de interes, iar metodele cuprinzătoare şi sistematice de reprezentare a
semnalelor contribuie la determinarea unei posibile relaţii între operaţiile psihologice şi evenimentele
fiziologice. Niciuna nu este însă suficientă pentru a duce la inferenţe cu privire la semnificaţia psihologică a
semnalelor fiziologice (Cacioppo & Tassinary, 1990).
Pentru cercetătorii din neuroştiinţe, tehnicile psihofiziologice sunt de interes în măsura în care ele
pot furniza informaţii despre rolul cauzal al evenimentului fiziologic, în producerea unui fenomen
comportamental (Breckler, 1984; Cooper, 1959; Druckman & Lacey, 1989; Hess, 1965; Madsen, 1985;
Wahlke & Madsen, 1982). Raţionamentul ce stă la baza inferenţelor psihofiziologice în multe investigaţii,
încalcă logica cercetării ipotetico-deductive. O strategie obişnuită de cercetare este aceea de a identifica o
reacţie fiziologică care să diferenţieze prezenţa, versus absenţa, unei operaţii psihologice în efortul de a
stabili rolul instrumental al evenimentului fiziologic, sau de a indica prezenţa operaţiei psihologice pentru
cercetările ulterioare. Cunoaşterea faptului că o afirmaţie este adevărată (de exemplu, prezenţa operaţiei
psihologice este asociată cu un anumit eveniment fiziologic urmărit) nu implică şi adevărul reciprocei.
Astfel, această strategie de cercetare poate furniza motive amăgitoare pentru orice inferenţă despre rolul
cauzal al unui eveniment fiziologic şi pentru orice inferenţă despre prezenţa sau întinderea unei anumite
Manual de utilizare
operaţii psihice bazate pe un eveniment fiziologic. Cu toate că cercetătorii pot fi conştienţi de natura
potenţial eronată a unor asemenea concluzii şi îşi consideră inferenţele psihologice doar încercări, bazarea
pe designuri de cercetare atât de slabe poate determina un regres, sau poate chiar submina natura
cumulativă a ştiinţei (Platt, 1964). O prima regulă ar fi deci, că inferenţele puternice în cercetarea
psihofiziologică nu trebuie să se limiteze la designurile experimentale bazate pe logica ipotetico-deductivă
(Cacioppo & Tassinary, 1990).
Conceptualizarea elementelor de inferență psihofiziologică are în vedere operaţiile sau
„evenimentele” psihologice şi evenimentele fiziologice ca şi cum acestea pot reprezenta două seturi de
elemente: evenimentele psihologice constituie un set, notate simplu cu Ψ, respectiv evenimentele
fiziologice constituie un alt set, notate cu Φ.
Din analiza posibilităților inferențiale se poate stabili că există elemente fiziologice care nu sunt
asociate cu elemente din setul psihologic. Existenţa acestor evenimente fiziologice, irelevante din punct de
vedere psihologic (de exemplu, fluctuaţiile fiziologice întâmplătoare sau ajustările homeostatice locale),
este importantă pentru scopul prevenirii sau eliminării artefactelor. Totuşi, asemenea elemente fiziologice
pot fi ignorate, dacă factorii non-psihologici sunt constanţi, influenţa asupra reacţiilor fiziologice de interes
fiind identificată şi îndepărtată, sau aceste elemente nu se suprapun cu evenimentul sau evenimentele
fiziologice de interes. Aceste obiective, precum şi specificaţiile de certitudine şi validitate ale elementelor
din Φ sunt asigurate prin aplicarea unor strategii adecvate de înregistrare şi analiză psihofiziologică
(Cacioppo & Tassinary, 1990; Coles, Donchin & Porges, 1986).
Se pot formula cinci relaţii generale care ar putea exista între elementele din domeniul evenimentelor
psihologice, Setul Ψ, şi elemente din domeniul evenimentelor fiziologice, Setul Φ, un prim scop fiind acela
de a defini Ψ = f(Φ).
Elementele fiziologice trebuie urmărite ca profiluri de reacții temporale și spațiale:
- relaţia unu-la-unu, astfel că un element Ψ este asociat cu unul şi numai un element Φ, şi reciproca.
O asemenea abordare furnizează baze solide pentru inferenţe, dar nu apare prea des în prezent, în
literatura psihofiziologică (Cacioppo, Petty & Tassinary, 1989; Coles, 1989; Donchin, 1982). Stabilirea unei
relaţii nule permite renunţarea la evenimentul fiziologic din Setul Φ în cercetările ulterioare privitoare la
elementul psihologic cercetat;
- relația nulă, în care elementul din domeniul fiziologic nu este în relaţie cu, şi deci nu furnizează nicio
informaţie despre elementul din domeniul psihologic. Stabilirea unei relaţii nule permite renunţarea la
evenimentul fiziologic Φ în cercetările ulterioare privitoare la elementul psihologic cercetat;
- relaţia unu-la-multiplu, însemnând că un element Ψ este asociat cu două sau mai multe elemente Φ.
Relaţiile unu-la-multiplu pot fi simplificate reducându-le la relaţii unu-la-unu prin definirea unui al doilea set
de elemente fiziologice, Φ̛, astfel încât orice subset de elemente fiziologice asociat cu certitudine cu
elementul fiziologic, este înlocuit de un singur element din Φ̛, care acum reprezintă un sindrom fiziologic
sau un tipar de reacţie. Astfel, relaţiile unu-la-multiplu dintre elementele din cele două domenii, devin
relaţii unu-la-unu între Ψ şi Φ̛;
Niciunul dintre aceste tipuri de relaţii nu permite o specificare formală a elementelor psihologice ca
funcţie de semnalele fiziologice, datorită faptului că fiecare element Φ corelează cu mai multe elemente Ψ.
Acest lucru este important deoarece cercetarea în care cineva încearcă să infereze semnificaţie psihologică
din semnale psihologice implică în mod tipic, sau se bazează pe cercetări anterioare care presupun
manipularea sau blocarea unor elemente din domeniul psihologic şi măsurarea elementelor din domeniul
Manual de utilizare
fiziologic. Stabilirea faptului că variaţiile unui element psihologic sunt asociate cu modificări ale unuia sau
mai multor reacţii fiziologice nu permite inferenţe puternice cu privire la semnificaţia psihologică a acestor
răspunsuri fiziologice, dacă variaţiile altor elemente din domeniul psihologic sunt şi ele asociate cu acele
reacţii fiziologice – mai exact, dacă relaţia psihofiziologică este multiplu-la-unu sau multiplu-la-multiplu.
Bazele inferenţei psihofiziologice pot fi întărite, deci, dacă corespondenţa dintre elementele ţintă Ψ şi Φ
poate fi specificată în termenii unei relaţii unu-la-unu (Grigore, 2014).
Relaţiile multiplu-la-unu şi multiplu-la-multiplu pot fi şi ele simplificate prin redefinirea a ceea ce
înseamnă un element din domeniul psihologic sau fiziologic. Pentru a ilustra, orice subset de elemente Φ
asociat cu unul sau mai multe elemente psihologice, poate fi reprezentat Φ̛ printr-un singur element care
reflectă un profil de reacţii fiziologice. Făcând acest lucru, unele relaţii multiplu-la-multiplu dintre
elementele Ψ şi Φ pot fi exprimate ca relaţii unu-la-unu, pur şi simplu prin considerarea elementelor din
domeniul fiziologic ca profile de reacţii fiziologice.
O asemenea reconceptualizare nu poate fi suficientă pentru a trata toate relaţiile psihofiziologice de
interes în termenii relaţiei unu-la-unu. Totuşi, setul de elemente fiziologice, Φ̛, poate fi redefinit din nou,
astfel încât informaţiile despre forma reacţiilor fiziologice care apar în timp, să fie luate în considerare,
ducând la un alt set de elemente fiziologice, Φ”. Incluzînd informaţia configurală şi temporală cu privire la
evenimentele fiziologice, în definiţia elementelor Φ”, multe relaţii psihofiziologice complexe pot fi
exprimate ca relaţii unu-la-unu.
Autorul William James a anticipat faptul că în situaţii diferite şi la indivizi diferiţi, relația
psiho-fiziologică nu se păstrează identic. Această stare de lucruri nu este unică psihofiziologiei, însă, o
varietate de proceduri de evaluare psihologică şi medicală implică construirea unor contexte specifice de
evaluare, pentru a ajunge la rezultate interpretabile. Relaţia dintre datele fiziologice şi constructul teoretic,
se spune că are o marjă limitată de validitate datorită faptului că
relaţia se verifică doar la anumite persoane sau situaţii (Cacioppo
& Petty, 1986; Donchin, 1982). Transformând această
complexitate în avantaj, Cacioppo simplifică la un număr
Marker
considerabil mai redus, inferența. Propunerea sa este prezentată
în Figura 1’ în patru cadrane din aceste două spaţii
bidimensionale. Relaţiile cauzale dintre elementele psihologice şi
fiziologice, dacă relaţiile sunt apărute în mod natural sau induse
artificial, constituie şi ele alte dimensiuni ortogonale.
Când un eveniment fiziologic diferenţiază prezenţa, versus
absenţa unui anumit element psihologic, poate fi inferată
absenţa acestui element psihologic, dată fiind neapariţia
evenimentului fiziologic, dar poate fi inferat orice despre Figura 1’: Axele și clasele relațiilor
psihofiziologice (Cacioppo & Tassinary, 1990)
prezenţa elementului psihologic, dată fiind apariţia
evenimentului fiziologic. Astfel, identificarea efectelor psihofiziologice poate fi valoroasă prin infirmarea
predicţiilor teoretice, dar este insuficient când scopul este realizarea unor indici ai unui element din
domeniul psihologic. Această opoziţie este observată adeseori în discuţiile asupra metodei ştiinţifice şi
poate la fel de des este încălcată în practica ştiinţifică (Platt, 1964).
Există câteva modalităţi de reducere a relaţiilor multiplu-la-unu la relaţii unu-la-unu (adică, pornind de
la efecte psihofiziologice, la markeri sau invarianţi psihofiziologici:
Manual de utilizare
- menţinerea constantă a oricărei variaţii, la elementele psihologice irelevante;

- măsurarea tuturor elementelor psihologice care covariază cu evenimentul fiziologic ţintă (indiferent
dacă sunt sau nu de interes), pentru a determina cărui asemenea element pot fi cel mai probabil atribuite
modificările observate la reacţiile fiziologice;
- excluderea observaţiilor asupra evenimentului fiziologic ţintă, care se consideră că sunt covariaţii cu
elemente psihologice relevante, anterior interpretării datelor fiziologice.
Asemenea proceduri, în mod clar, pot întări baza de inferenţă psihofiziologică, dar ele nu aduc
asigurări că toţi factorii relevanţi sunt identificaţi şi controlaţi, nici nu furnizează mijloace de cuantificare a
măsurii în care influenţele externe afectează evenimentul fiziologic ţintă. Mai mult, argumentul economiei,
dacă este aplicat după o demonstraţie iniţială, că un eveniment fiziologic covariază cu modificări ale
evenimentului psihologic de interes (adică, stabilirea unei relaţii de rezultat), îi poate determina pe
cercetători să investigheze în mod inadecvat, şi astfel să subestimeze teribil alţi factori şi elemente din Setul
Ψ care ar putea covaria cu evenimentul fiziologic ţintă.
Markerul psihofiziologic este definit ca o relaţie unu-la-unu între evenimentele abstracte Ψ şi Φ,
având o marjă limitată de validitate. Relaţia de tip marker presupune doar că apariţia unuia, prezice apariţia
celuilalt, într-un context dat sau, pentru o categorie dată de indivizi. O asemenea relaţie poate reflecta o
conexiune naturală între elementele psihologice şi cele fiziologice dintr-o situaţie de măsurare particulară,
sau poate reflecta o asociere indusă artificial între aceste elemente. Încălcările minimale ale izomorfismului
dintre Ψ şi Φ, dintr-un context de evaluare dat, poate duce totuşi la un marker util, când este privit în
termenii probabilităţilor condiţionale. Termenul trasor poate fi considerat sinonim cu marker întrucât
amândouă se referă la o măsură atât de strict asociată cu o condiţie specifică, încât prezenţa lui este
indicatorul prezenţei acestei condiţii dintr-un anumit context de evaluare. Termenii indice şi indicator, pe
de altă parte, sunt mai generici şi se referă la orice element fiziologic care oferă o cartografiere a unui
singur element din domeniul psihologic. Rezultă că invarianţii şi markerii constituie indici, chiar dacă, cu
diferite marje de validitate.
Markerii psihofiziologici, ca orice indice, pot varia în detalii şi sensibilitate. O formă cu atât mai
detaliată a răspunsului fiziologic şi/sau tiparul de reacţii fiziologice asociate (de pildă, Φ) poate fi obţinută,
cu cât poat fi mai mare probabilitatea realizării unei relaţii unu-la-unu între Φ şi Ψ, şi cu cât mai largă poate
fi marja de validitate a relaţiei astfel obţinute. Aceasta se întâmplă deoarece utilitatea ca Φ să îl indice pe
Ψ, este în general întărită prin definirea elementului fiziologic, astfel încât să minimizeze apariţia lui în
absenţa elementului psihologic de interes, în timp ce lasă intactă şi covarianţa puternică dintre Ψ şi Φ.
În termeni de sensibilitate, un eveniment fiziologic poate semnala pur şi simplu, odată ce este depăşit
pragul, apariţia sau neapariţia unui eveniment psihologic. Alternativ, evenimentul fiziologic poate fi legat
într-un context de evaluare prescris de evenimentul psihologic printr-o funcţie temporală bine definită,
astfel încât măsura poate fi folosită pentru delimitarea episodului de început şi sfârşit, sau poate varia în
amplitudine, emulând intensitatea evenimentului psihologic.
Trebuie remarcat, în primul rând, că manipularea aceluiaşi element psihologic într-un alt context,
poate modifica sau elimina covariaţia dintre elementul psihologic şi cel fiziologic, datorită faptului că cel din
urmă este evocat, fie de un stimul care fusese întâmplător sau intenţionat corelat cu elementul psihologic
în contextul măsurării iniţiale, fie printr-un atribut non-criterial al elementului psihologic, care nu se
generalizează de la o situaţie la alta. În al doilea rând, manipularea unuia şi aceluiaşi element psihologic
Manual de utilizare
într-o altă situaţie, poate altera sau elimina covariaţia dintre elementele psihologice şi fiziologice, pentru că
modificările evenimentului fiziologic sunt evocate nu doar de variaţiile elementului psihologic, dar şi de
variaţii ale unuia sau mai multor factori adiţionali care sunt introduşi în noul context de măsurare.
În sfârşit, la estimarea puterii covarianţiei dintre elementul psihologic şi cel fiziologic este recomandat
să nu ne bazăm doar pe măsura în care variaţiile manipulate sau planificate ale lui Ψ sunt asociate cu
modificări corespunzătoare ale lui Φ. Măsurarea reacţiei fiziologice de fiecare dată când este manipulat
elementul psihologic (sau de fiecare dată când acesta variază natural) poate duce la o supraestimare a
puterii relaţiei şi ca urmare la inferenţe eronate despre elementul psihologic pe baza reacţiei fiziologice.
Stevens (1951) observă că cercetătorul caută de obicei invarianţa, fie că o cunoaşte sau nu. Când
descoperă o relaţie funcţională între două variabile, întrebarea firească ce urmează este: în ce condiţii se
verifică? Căutarea relaţiilor invariante este în mod esenţial aspiraţia către generalitate, iar în psihologie, ca
şi în fizică, principiile care au cea mai largă aplicare, sunt cele pe care le preţuim.
Cu toate că o relaţie invariantă oferă o bază solidă pentru inferența psihofiziologică, asemenea relaţii
de obicei sunt mai degrabă presupuse, decât determinate formal. Acest lucru poate fi problematic pentru
că orice diferenţiere între o măsură fiziologică şi un construct psihologic invalidează ceea ce se poate să fi
fost presupus a fi o relaţie psihofiziologică invariantă (Donchin, 1982; Schwartz & Pritchard, 1982).
Presupunerea, mai degrabă decât determinarea faptului că o relaţie este invariantă, poate duce la
inferenţe eronate şi „avansări” teoretice, greşit direcţionate, dacă această presupunere se dovedeşte
incorectă (Landis, 1930). Această practică poate crea şi iluzia că relaţiile psihofiziologice sunt în mod inerent
incerte şi că nu există nimic semnificativ psihologic pentru a putea fi inferat din semnalele fiziologice. Un
avantaj al formulării prezente este acela că furnizează un cadru privind:
(a) cum să se determine dacă o relaţie este un efect, un concomitent, un marker sau un invariant;
(b) ce poate fi inferat despre semnificaţia psihologică din semnalele fiziologice, dacă datele existente indică
faptul că este vorba despre o relaţie de tip efect, marker, concomitent sau invariant.
Ipoteza sau cerinţa implicită, că pentru a fi de interes, evenimentele fiziologice trebuie să se verifice în
situaţii diferite şi la indivizi diferiţi într-o manieră unu-la-unu cu operaţiile psihice, poate duce la respingerea
unor măsurări certe, valide şi sensibile şi la un avans ştiinţific obtuz. Deşi este important să demonstrăm şi
nu doar să presupunem invarianţa, pentru a evita raţionamente eronate, bazate pe date fiziologice,
semnalele fiziologice pot furniza o cantitate importantă de informaţii despre semnificaţia psihologică,
indiferent dacă invarianţa există sau nu (Cacioppo & Tassinary, 1990).
Concluzionând asupra aspectelor prezentate, putem înțelege că dezvoltarea şi aplicarea metodelor de
înregistrare fiziologică pot contribui la progresul cercetărilor fenomenelor intrinseci sociale şi psihologice,
pe măsură ce predicţii anterior contestate sunt rezolvate, fenomene anterior neobservate sunt observate şi
devin observabile, şi concluzii anterior acceptate sunt puse la îndoială. Mai puţin explicit studiate, dar nu
mai puţin importante sunt modelele relaţiilor psihofiziologice.
O definiție timpurie a psihofiziologiei a fost studiul efectelor variabilelor psihice asupra reacţiilor
fiziologice. Pe baza mai multor cercetări, evaluările psihofiziologice au fost adeseori implementate cu
scopul testării unor ipoteze cauzale cu privire la rolul reacţiei fiziologice, la cunoaşterea efectelor variaţiilor
variabilelor psihice/comportamentale asupra reacţiilor fiziologice, acestea neputând furniza suficiente
informaţii pentru o inferenţă verificabilă cu privire la variabila psihologică, pe baza reacţiei fiziologice,
obstacolele în calea avansului ştiinţific şi a unei baze cumulative de cunoaştere avîndu-și originea, nu atât în
Manual de utilizare
impenetrabilitatea relaţiilor psihofiziologice, cât mai degrabă în varietatea de relaţii psihofiziologice şi

limitările în inducţia inerentă a fiecăreia. Cadrul propus de autorii citați poate oferi un mijloc de expansiune
a domeniului de inferenţe puternice despre operaţiile psihologice, pe baza evenimentelor fiziologice.
10.1.2.b. Viziunea sistemică asupra personalității - relația proiectivă

Perspectiva sistemică răsfrântă asupra personalității abordează fiinţa umană ca pe un sistem sinergic3,
deschis, istoric, neliniar, informaţional-energetic, integrabil, autoreglabil, autopoietic, antientropic, fractal,
evolutiv, antialeator şi antiredundant, adaptiv (autoplast şi aloplast), îndeplinind funcţia de reglare şi
autoreglare, într-o dublă relaţie de schimb între mediul extern şi intern, acest canal fiind deschis continuu
accesibilității experimentale.
Înțelegerea corectă a modului în care este alcătuită ființa umană presupune înţelegerea exhaustivă a
schimburilor angajate de către aceasta în relaţia cu mediul extern. Stabilirea criteriilor de schimb ca
elemente ale unei matrice poate face posibilă caracterizarea schimbului și în consecinţă trecerea la
procedee matematice de formalizare a părţilor și proceselor implicate, respectiv la stabilirea sistematică a
elementelor ce pot conduce proiectiv la conturarea unui profil psihologic. Ideea altus abstracto care stă la
baza acestui mod sistemic de a privi personalitatea umană, este relaţia proiectivă dintre energia alocată
unui proces și efectul indus de acel proces în dinamica sistemului global.
Astfel, toate aspectele dinamice ale ființei umane se manifestă pe fondul unei resurse fiziologice,
toate caracteristicile psihofiziologice ale sale presupun cu necesitate o bază fiziologică, temelia pe care, în
dezvoltarea ei unitară, complexă, adaptivă, ființa umană își structurează personalitatea. În această viziune,
aspectele care vor defini personalitatea din perspectivă temperamentală, caracterială, motivațională și
aptitudinală pot fi inteligibile prin dezvăluirea resursei fiziologice care girează interacțiunile4 ce le fac pe
acestea posibile.
Dacă tipul temperamental alături de predispoziții reprezintă încărcătura ereditară în modul de
structurare dinamic-adaptivă a personalității, caracterul va reflecta modul în care ființa umană se
integrează conștient și motivat în realitate, utilizându-și într-o manieră proprie aptitudinile, funcție de
fondul ereditar - zestrea genetică, genotipică, și de favorabilitatea mediului extern. Atât structurarea
dinamic-adaptivă cât și integrarea personalității
comportă însă două moduri de abordare. Primul se
referă la ordinea interioară care ar necesita evaluarea
statică a nivelurilor cooperării dintre părțile sistemului
global, complex și deschis, variantă în care am putea
vorbi despre energia potențială de legătură, iar celălalt
se referă la organizarea interioară, la dinamica cooperării
sincrone a părților, sinergia, considerată ca efect indus în
dinamica sistemului global, fiind rezultatul optim al
acestei cooperării. Figura 2’ redă schema simplificată a
relației proiective în care prima abordare, clasică,
deterministă, se referă la evaluarea statică a nivelurilor Figura 2’: Relația proiectivă; aspectul static și dinamic
3 Pentru un asemenea sistem acțiunea întregului înseamnă mai mult decât suma acțiunilor părților. În timp ce energia reflectă un efect separat al părţilor,
cumulându-se aditiv-liniar în cadrul întregului, sinergia presupune o coparticipare (competitivă) prin efecte neliniare, a părţilor la devenirea întregului. Paul
Constantinescu, "Sinergia, informaţia şi geneza sistemelor (Fundamentele sinergeticii)", Editura Tehnică, Bucureşti, 1990, p. 14.
4 Interacţiunea, înseamnă desfăşurare de energie în timp şi spaţiu, sub influenţa unei "comenzi".
Manual de utilizare
cooperării dintre subsistemele Φ și Ψ iar cea de-a doua, nonliniară, abordează dinamica cooperării
sincrone a părților printr-o relație proiectivă între energie și efectul optim al proceselor cărora aceasta le
asigură suport, între energiile de negociere a soluțiilor optime (Epl1 - Epl1’; Epl2 - Epl2’) și procesele de
organizare, care privesc dinamica interacţiunilor - P1(Sv1, Sv1’); P2(Sv2, Sv2’). În acest sens orice subsistem
intrat într-o stare de echilibru, impusă de ordine (survenită unei perturbații care va determina
autoorganizarea) va dispune de o resursă fiziologică pusă în relație în mod proiectiv cu acțiunea
autoorganizatoare capabilă să înlăture perturbația și să restabilească acel echilibru. Astfel, acțiunea
autoorganizatoare va reprezenta "reglajul fizic"5 (în extensie, reglajul psihic), interacțiune ce dezvăluie
legătura complementară dintre substanță, energie şi informaţie.
Presupunând acum că procesul P1(Sv1, Sv1’) girează transformări de ordin fiziologic în subsistemul Φ
corelate cu procesul psihic P2(Sv2, Sv2’) în subsistemul Ψ (căruia i se poate oferi astfel o caracterizare
inferențială din mărimile măsurabile în latura fiziologică), iar procesul psihic considerat se referă la orice
element caracteristic de personalitate (”vizibil” prin proiecția mișcării organizatoare), viziunea de
background fiziologic al acestor elemente de personalitate ne permite ca, în cazul sistematizării
aptitudinilor, să identificăm cu suficientă determinare, spre exemplu, aspectele inteligenței, separând după
criteriul arătat mai sus, semnificațiile părților implicate. Inteligența are deci o latură procesuală manifestă,
aflată în relație proiectivă cu o resursă fiziologică, iar ”reglajul” efectuat în procesul manifest va dezvălui
dimensiunea conținutului ei potențial înțeles ca indicator psihologic determinat inferențial. Aspectele care
țin de dezvoltare (în măsura favorabilității mediului) sunt cultivate în timp, pe fondul unor predispoziții
ereditare, iar efectul integrării lor la nivelul întregii personalități va fi regăsit proiectiv în resursa fiziologică
aferentă acelei inteligențe.
Posibilitatea de a determina proiectiv în dimensiunea unui neurosemnal o asemenea resursă
fiziologică stă la baza conceptului implementat în sistemul psihometric MindMiTM. Gestionând
neurosemnalele proiectiv-aferente subsistemelor sinergice ale personalității, a fost posibilă descrierea
profilului psihologic.
Calea de acces către resursele fiziologice, utilizată aici, este activitatea electrodermală și legătura ei cu
activitatea funcțiilor psihofiziologice, analizate într-o abordare specifică, denumită neurostimulare fazică și
descrisă pe parcursul acestei secțiuni.
Pentru stabilirea corelațiilor dintre aceste funcții și o serie de potențiale electrice de răspuns ale
epidermei (neurosemnale), a fost urmărită corespondența dintre neurosemnalele EDA și cele de tip EEG,
având ca bază de plecare Sistemul Internațional 10-20 de poziționare a senzorilor pe scalp.
Abordarea fiinţei umane prin formalizare parţială sau integrală ca sistem psihologic, pentru care se
propune un model teoretic (sistem cibernetic, dinamic, cu finalitate), poate plasa demersul de față în
categoria modelării cibernetice cu scopuri concrete, domeniu distinct din cadrul ciberneticii psihologice.
Modalitatea de preluare a informațiilor se încadrează în categoria metodelor obiective de investigare
a personalității, întrucât aceasta presupune o serie de măsurări psihofiziologice, în timp real, din care este
dedus profilul de personalitate, iar faptul că valoarea măsurandului este indicată nemijlocit în raportul final
de profil, plasează metoda în clasa de metode directe. De asemenea, deoarece mărimile măsurate au un
5 În sensul genezei sinergiei, reglajele sunt:

- structurale – cele care pun în valoare în special proprietățile de autoorganizare și autoreproducere a sistemelor, refacerea structurilor, elaborarea de noi
structuri, adaptarea, evoluția;
- funcționale (dinamice) – cele care mențin funcționalitățile, interrelațiile normale între sisteme și subsisteme, asigurând circulația corespunzătoare a
fluxurilor și desfășurarea normală a proceselor implicate. (P. Constantinescu, op. cit., p. 125)
Manual de utilizare
caracter aleatoriu, cu o variație imprevizibilă în timp, deci fără posibilitatea de a fi descrise în relații
matematice din care să poată fi dedusă o lege pentru reproductibilitatea experimentală a unor valori,
aceste tipuri de măsurări se vor încadra în categoria măsurărilor statistice.
10.1.2.c. Funcțiile proiective (inferențiale)

Deoarece nevoia de schimb între sistem şi mediu survine în urma unor dezechilibre generate printr-o
necorespunzătoare satisfacere a anumitor trebuinţe, caracterizarea unei stări sistemice este un demers
care presupune analiza schimbului de energie și informație6 dintre sistemul psihofiziologic considerat și
mediul extern.
Această abordare oferă două categorii de schimb. Prima categorie determină un transfer obiectiv de
energie și informaţie. Acesta se realizează pe căi fizice de transfer și este impus de trebuinţele naturale de
ordin biologic (adăpost, hrană, odihnă, pulsiune sexuală, etc.) și de trebuinţe naturale de ordin psihologic
(apărare, afiliere, afecţiune, investigaţie, etc.). A doua categorie de schimb determină în mod similar, un
transfer subiectiv de energie și informaţie. Asemenea primului, și acesta presupune un ansamblu de
trebuinţe cultivate într-un cadru complex, implicând un anumit angajament social, cultural şi economic,
individual sau de grup. În termeni de specialitate ele se mai numesc şi trebuinţe de nuanţă, care apar din
nevoia de statut social, apreciere socială, autorealizare, succes, apartenenţă la un grup, confort, hrană în
diversitate, etc.
Atât schimbul obiectiv, cât și cel subiectiv, presupun un set de influenţe care pot explica modul de
acțiune a mediului asupra sistemului global. La rândul lor, influenţele induc efecte, iar pentru realizarea în
timp a unei anumite stări S, sistemul psihofiziologic va răspunde exteriorului, prin bucle de feed-back.
Presupunând că înaintea declanșării oricărui proces de reglare, la nivelul fiecărui subsistem al
sistemului global va exista o stare inițială S0, în funcție de canalul de schimb și de starea sistemică inițială,
prin angajarea în procesul de autoreglare, subsistemele vor ”învăța” în timp setul pattern-urilor de răspuns
la influențele de mediu, constituindu-și fiecare o nouă stare sistemică. Aceste stări, în orice moment, vor
reflecta tipul de personalitate, prin proiecția resurselor fiziologice care fac posibilă manifestarea setului de
pattern-uri de răspuns.
Ținând cont de ierarhizarea trebuințelor, putem identifica subsistemele integrate care alcătuiesc
sistemul psihofiziologic, pe palierele structurale impuse de diferențierea pe criterii de complexitate.
Fiecărui astfel de subsistem îi corespunde o funcție proiectivă capabilă să redea proiecția zonei aferente:
 S1 - subsistemul funcțiilor fizic-obiective;
 S2 - subsistemul instinctelor, determinate fiind de procesele care produc dezechilibre fiziologice şi induc
trăiri subiective, în acest segment fiind surprinse dispoziţiile organice şi afectele;
 S3 - subsistemul afectivității, privită din perspectiva emoţiilor propriu-zise;
 S4 - subsistemul adaptiv;
 S5 - subsistemul actelor de voință, orientării conștiente pe scop, disponibilității în comunicare;
 S6 - subsistemul potențialului cognitiv;
 S5 - subsistemul valorizării superioare a personalității.
În Tabelul 1’ sunt evidențiate aspectele funcţionale corespunzătoare, pe dimensiuni diferite de
complexitate structurală.
6 Este vorba despre informație ”grefată” pe energia de schimb. Riguros, este utilizată sintagma de ”schimb informațional-energetic”.
Manual de utilizare
Tabelul 1’: Componentele funcțiilor proiective

Funcțiile Aspectele Aspectele Aspectele
proiective Sx fizic-obiective emoţionale cognitive
S1 S1F S1E S1M
S2 S2F S2E S2M
S3 S3F S3E S3M
S4 S4F S4E S4M
S5 S5F S5E S5M
S6 S6F S6E S6M
S7 S7F S7E S7M
10. 1. 2. d. Tensorul psihofiziologic

Funcțiile proiective caracterizează deci, subsistemele integrate, manifestând componente în cele trei seturi
de aspecte: fizic-obiective, emoționale și cognitive. Componentele acestor funcții vor fi supuse unor
procedee de modelare avansată, prin aplicarea a doi operatori, numiți în continuare: de performare și de
tranziție, operatori care vor genera fiecărei funcții proiective încă două seturi de aspecte. În acest mod, în
urma integrării funcționale a tuturor componentelor funcțiilor proiective, noua matrice va cuprinde
argumentele structural - funcționale ale celor șapte funcții, componentele funcționale performate,
respectiv aflate în tranziție, precum și operatorii de integrare. Varianta ei sintetică este reprezentată în
Tabelul 2’.
Tabelul 2’: Matricea extinsă, cu operatorii de integrare

S1F S1E S1M PS1 TS1
S2F S2E S2M PS2 TS2
S3F S3E S3M PS3 TS3
S4F S4E S4M PS4 TS4
S5F S5E S5M PS5 TS5
S6F S6E S6M PS6 TS6
S7F S7E S7M PS7 TS7
FF FE FM FP FT
Ținând cont de faptul că fiecare element matricial reflectă proiectiv dinamica schimbului pe cele trei
categorii de trebuințe, obținem din Tabelul 2’ tensorul psihofiziologic (Figura 3’), care, investigat
corespunzător, poate descrie profilul de personalitate.
Manual de utilizare
Figura 3’: Tensorul psihofiziologic
În evaluarea elementelor tensorului psihofiziologic, sunt urmărite două stadii de evoluţie. Aceste
stadii derivă din statutul funcțional al fiecărui element evidenţiat în viziunea generală a personalității,
respectiv cea caracterială. Forma de corespondență este reprezentată în Tabelul 3’.
Tabelul 3’: Stadiile de evoluție ale sistemului psihofiziologic
Viziunea generală asupra funcţionalităţii elementelor tensoriale, numită aici performare integrativă,
va urmări statutul funcţional al acestora proiectat în neurosemnale în dimensiunea fizic-obiectiv, emoţional
şi cognitiv.
Performarea integrativă furnizează date despre următoarele mecanisme psihice:
 prelucrare primară şi secundară a informaţiei: senzaţii, percepţii, reprezentare, gândire, memorie,
imaginaţie;
 stimulare şi energizare a comportamentului: motivaţie, afectivitate;
 reglaj psihic: comunicarea şi limbajul, atenţia, voinţa.
De asemenea, aplicând acest operator putem obține date despre dimensiunile personalității:
 temperament ca latură dinamico-energetică a personalităţii;
 aptitudinea ca latură instrumentală a personalității;
 inteligenţă ca latură rezolutiv-productivă a personalităţii;
 creativitate ca latură transformativ-constructivă a personalităţii;
 Performarea integrativă presupune în cazul aptitudinilor, pentru stadiul de evoluţie armonie-
creştere, un set de registre ce descriu performanța, respectiv un set de registre ce descriu
insuficiența (resurselor).
Manual de utilizare
Viziunea caracterială este abordată prin tranziţia integrativă. Aceasta furnizează date despre
caracter ca latură relațional-valorică și de autoreglaj a personalității, presupunând mecanisme ce au loc în
dimensiunea fizic-obiectivă, emoţională și cognitivă:
 date despre valorizarea eului;
 date despre afirmarea eului;
 date despre atitudinea faţă de obiecte şi valori;
 date despre frustrarea eului;
 date despre atitudinea faţă de ceilalţi;
 date despre atitudinea faţă de sine;
 date despre atitudinile derivate din potenţialităţile eului:
- egoism – atitudinea de orientare către sine însuşi;
- altruism – atitudinea de deschidere către alte persoane;
Tranziţia integrativă presupune de asemenea, pentru stadiul de evoluţie armonie-creştere un set de
registre de calităţi iar pentru stadiul regres-decompensare un set de registre de vulnerabilităţi.
În cazul ambelor aplicații, evaluarea elementelor se face prin raportarea stadiului de evoluţie la cele
două categorii de registre. Setul de soluții rezultat va oglindi profilul de personalitate.
10. 1. 3. Biosemnalele EEG și EDA; modelarea matematică a funcțiilor inferențiale
10. 1. 3. a. Dinamica activității cerebrale

Există la nivel mondial o preocupare intensă a specialiștilor de a pune în evidență aspectele dinamice ale
comportamentului cerebral. Cea mai serioasă provocare a ultimilor 40 de ani a fost desigur paradigma
sistemelor BCI, sisteme ce permit controlul unui aparat artificial pe baza caracteristicilor extrase din
manifestările voluntare electrice, magnetice sau alte manifestări fizice ale activităţii corticale, colectate epi-
sau subdural de pe cortex sau de pe scalp, sau în manieră electrofiziologică invazivă, mai exact biosemnale
cerebrale înregistrate intracortical cu un electrod unic sau cu reţele de electrozi multipli (Dornhege, Millán,
Hinterberger, McFarland, Müller & Sejnowski, 2007).
Studii recente au demonstrat corelaţii între biosemnalele EEG şi mişcările efective sau imaginate şi
între semnalele EEG şi sarcinile mentale (Keirn & Aunon, 1990). Activitatea electrică neuronală conţine o
bandă largă de frecvenţă, astfel încât biosemnalele cerebrale monitorizate sunt filtrate pentru a li se
elimina zgomotul și pentru a fi extrasă informaţia relevantă. În final această informaţie este decodificată şi
transformată în comenzi pentru aparat, prin control sincron, sau mai eficient, prin control auto-ajustat sau
asincron, pentru a detecta dacă utilizatorul intenţionează ceva sau nu. Pentru unele sarcini BCI specifice,
biosemnalul cerebral brut serveşte ca stimul, precum şi ca feedback de control pentru interfaţă.
Fiind semnăturile activităţilor neurale, biosemnalele EEG pot fi captate de aparate EEG cu electrozi
multipli, din interiorul creierului, de pe cortexul cerebral, sau din anumite locaţii de pe scalp şi pot fi
înregistrate sub diverse forme. Biosemnalele sunt în mod normal prezentate în domeniul timp, dar multe
aparate EEG noi sunt capabile să aplice metode simple de procesare cum ar fi reprezentarea Fourier pentru
realizarea de analize ale frecvenţelor, unele fiind echipate chiar cu instrumente de imagistică pentru a
vizualiza topografiile EEG (hărţi spaţiale ale activităţii creierului).
Până în prezent au fost dezvoltaţi mai mulţi algoritmi pentru procesarea biosemnalelor EEG.
Manual de utilizare
Operaţiile includ, dar nu sunt limitate la acestea, metode ca analiza domeniu-timp, analiza
domeniu-frecvenţă, analiza domeniu-spaţial, şi procesarea multimodală. De asemenea, au fost dezvoltaţi
câţiva algoritmi pentru vizualizarea activităţii cerebrale din imagini reconstruite doar de către EEG.
În tehnica EEG care implică o dinamică înaltă a activității corticale se folosesc de regulă două tipuri
de sisteme: cele bazate pe sarcini endogene şi cele bazate pe sarcini exogene (Dornhege, Millán,
Hinterberger, McFarland, Müller & Sejnowski, 2007). Sistemele cu sarcini endogene, care sunt bazate pe
activitate spontană, folosesc semnale cerebrale care nu depind de stimulii externi şi care pot fi influenţaţi
de concentrarea asupra unei sarcini mentale specifice. Pentru a obţine un sistem de recunoaştere eficientă
a sarcinii, sunt în general, realizate câteva încercări de concentrare a omului. Limitarea concentrării este o
sarcină mentală obositoare în special pentru subiecţii cu dizabilităţi, care pot avea dificultăţi în achiziţia
controlului voluntar asupra activităţii lor cerebrale şi trebuie redusă pentru a obţine un sistem de
recunoaştere a sarcinii, eficient.
Sistemele cu sarcină exogenă, care sunt bazate pe activitatea evocată, folosesc semnale cerebrale
care depind de stimuli externi. Deosebit de interesante sunt sistemele bazate fie pe P300 (potențialul
evocat) sau pe SSVEP (potenţiale evocate vizuale de stare constantă). Avantajele acestor potenţiale constau
în faptul că sunt relativ bine înţelese din punct de vedere neurofiziologic şi că ele pot fi evocate cu
robusteţe de diferiţi subiecţi. Mai mult, antrenamentul de feedback nu este necesar la aceste sisteme, căci
aceste potenţiale apar „automat” indiferent dacă subiecţii se concentrează asupra unui singur stimul sau a
mai multor stimuli prezentaţi în ordine aleatoare (Hoffmann, Vesin, Ebrahimi & Diserens, 2008).
În timpul fazei de achiziție a datelor, activitatea neurală a persoanei este obținută prin metode
invazive sau non-invazive, care folosesc electrozi. Activitatea neurală înregistrată este eșantionată la o rată
de eșantionare aleasă, fiind apoi amplificată, folosind echipamente specializate. Datele obținute din
achiziția biosemnalului sunt contaminate de artefacte și din acest motiv ele trebuie procesate pentru a
evidenția proporția semnal-zgomot. Acest lucru asigură calitatea EEG la standard înalt, pentru clasificarea
sarcinilor mentale.
După ce a fost îmbunătățită proporția semnal-zgomot, caracteristicile precum filtrarea spațială,
măsurarea amplitudinii voltajului și analiza spectrală, sunt extrase din datele care codifică mesajul sau
comanda subiecților. Aceste caracteristici pot fi în domeniul timp (de exemplu amplitudinile potențialului
ecou) și/sau domeniul frecvență (de exemplu amplitudinile ritmurilor  sau ) (Forslund, 2003; Wolpaw,
Birbaumer, McFarland, Pfurtscheller & Vaughan, 2002).
Atât activitatea senzoriomotorie prin modificările ritmurilor cerebrale (, β şi γ), potențialele legate
de mișcare (MRP), cât și potențialele corticale lente (SCP), potențialul evocat (P300), potențialul evocat
vizual (VEP) sau răspunsul la sarcini mentale, descriu
partea cea mai dinamică a activității cerebrale,
exprimată cu mare fidelitate prin analiza de tip EEG.
Figura 4’: Modelul local de EEG (LEM) (Wilson

& Cowan, 1972; Sanei & Chambers, 2008)
Manual de utilizare
10.1.3.b. Modelul local EEG (LEM)

Literatura de specialitate prezintă o serie de modele stabilite pentru generarea EEG normale sau anormale
(Sanei & Chambers, 2008). În general aceste modele sunt non-liniare. Cel mai simplu model este format
dintr-un set de neuroni simulați, celule talamocorticale de tip releu și inter-neuroni, acesta încorporând
datele fiziologice și histologice limitate disponibile la acel moment (Lopes, Hoeks, Smits & Zetterberg,
1974). În Figura 4’ este prezentat modelul LEM în formularea lui Wilson și Cowan (Wilson & Cowan, 1972),
model care a furnizat un set de ecuații capabile să descrie activitatea generală (nu în mod specific EGG-ul)
într-un complex de neuroni excitatori și inhibitori cu un număr mare de interconexiuni (Zetterberg, 1973).
Deși modelul este analog în natură, toate blocurile sunt implementate într-o formă discretă. Acest model
poate lua în considerare caracteristicile majore ale unui model distribuit, fiind ușor de investigat rezultatul
modificării gamei de influențe excitatorii și inhibitoare ale celulelor talamocorticale de tip releu și inter-
neuronilor. În cadrul LEM se presupune că ritmurile EEG sunt generate de populații neuronale distincte,
care posedă proprietăți selective de frecvență. Aceste populații sunt formate prin interconectarea
neuronilor individuali și se presupune a fi conduse de un input aleator. Caracteristicile modelului, cum ar fi
interconectivitatea neurală, răspunsul puls al sinapsei, și pragul de excitație, sunt prezentate prin
parametrii LEM. Schimbările la acești parametri produc ritmurile EEG relevante.
Neuronii talamocorticali de tip releu sunt reprezentați prin două sisteme liniare prezentând
răspunsuri la impuls excitator he(t), pe ramura superioară și potențialul postsinaptic inhibitor, reprezentat
de hi(t). Non-liniaritatea acestui sistem este descrisă de fe(v), reprezentând procesul generator de țintă.
Funcția fe(v) se poate modifica pentru a genera semnalele EEG pentru anomalii diferite ale creierului.
Activitatea inter-neuronală este reprezentată de un alt filtru liniar he(t) în ramura inferioară, care, în
general, poate fi diferit de primul sistem liniar și o funcție nonliniară fi(v). Ce și Ci reprezintă numărul de
celule inter-neuronale, respectiv, neuronii talamocorticali. Numărul mediu de intrări la un neuron inhibitor,
de la neuronii excitatori, este desemnat de Ce și numărul mediu corespunzător de neuroni inhibitori, pentru
fiecare neuron excitator, este Ci. Input-ul p(t) se presupune că rezultă din însumarea unei serii distribuite
aleatoriu de potențiale care conduc celulele excitator ale circuitului, producând semnalul de fond EEG în
derulare. Astfel de semnale provenite din alte surse mai profunde ale creierului la nivelul trunchiului
cerebral și talamusului, constituie o parte a acțiunii sau activării spontane a sistemului nervos central (SNC)
(Sanei & Chambers, 2008).
Expresia matematică propusă de Wilson și Cowan pentru modelarea fiecărui potențial postsinaptic
he sau hi este

he t   A ea1t  ea2t  (1)
h t   Be
i
 b1t
 e  b2t  (2)
unde A, B, ak, si bk sunt parametri constanți, care controlează forma undelor pulsului.
Potențialele membranei sunt legate de densitatea impulsurilor axonale prin intermediul funcțiilor
statice de prag fe și fi. Aceste funcții sunt în general non-liniare, dar pentru a ușura operarea, ele sunt
considerate liniare pentru fiecare interval scurt de timp. În modelul prezentat este generat numai un singur
canal EEG și nu există nici o modelare a relațiilor inter-canal. Pentru o abordare complexă, desigur, mult
mai precisă, trebuie definit un model care să permită simularea unui sistem de generare multicanal a EEG,
problema aceasta rămânând deocamdată deschisă.
Manual de utilizare
10. I.3.c. Parametri EEG

În procedeele de prelucrare (semi)automată a semnalelor de tip EEG se ține cont de faptul că, din punct de
vedere informațional, parametrii EEG sunt temporali, statistici de amplitudine și frecvențiali. Parametri
temporali urmăresc intersecțiile cu o axă și extremele amplitudinale (diferenţa dintre maximum-
maximorum şi minimum-minimorum) raportate la unitatea de timp, respectiv mediile temporale de ordinul
unu și doi: media, media pătratică, dispersia, abaterea medie pătratică, funcţiile şi coeficienţii de inter- şi
autocorelaţie, funcţiile de inter- şi autocovarianţă. Dacă distribuţia histogramei este gaussiană, ea poate
fi caracterizată prin media şi deviaţia standard. Pentru distribuții nongaussiene informaţii utile sunt
oferite de asimetrie/oblicitate (skewness) şi boltire (kurtosis). Asimetria măsoară gradul de deviere de la
simetria distribuţiei normale, în raport cu linia de bază. Valorile diferite de zero ale acestui
parametru indică prezenţa unor evenimente monofazice în EEG.
Parametrii statistici de amplitudine se determină pe histogramă şi pe funcţia densitate de
probabilitate (histograma de ordinul doi). Pe graficul densității de probabilitate se calculează media,
mediana (valoarea mijlocie a domeniului variabilei x) şi modul (argumentul pentru care densitatea este
maximă).
Parametrii frecvenţiali presupun o analiză în frecvență bazată pe spectrele de amplitudine furnizate
de transformata Fourier şi pe spectrele de putere. Parametrii frecvenţiali evidenţiază ritmurile specifice ale
EEG, a căror distribuţie în frecvenţă se asociază cu stările psihofiziologice ale subiectului. Astfel, informații
privind gradul de oboseală sunt furnizate de către puterea semnalului EEG, dată de aria de sub funcţia
densităţii spectrale de putere, iar anumite manifestări patologice sunt asociate cu deplasarea benzilor de
frecvenţă. (Hariton, 2009).
Densitatea spectrală de putere este distribuția puterii în banda B a semnalului x(t). Scriem mai jos
forma puterii semnalului cu frecvența centrală f0 și banda B, respectiv cea a densității spectrale de putere:
(3)
(4)
(3) și (4) exprimă faptul că într-o bandă îngustă f, în jurul lui f0, dacă f →0 => P(f0, B) → S(f0). Cu
cât f este mai mică cu atât puterea medie în acea bandă se apropie mai mult de densitatea spectrală.
Analiza spectrală de tip EEG se realizează de regulă cu un sistem compus dintr-un filtru ce trece
banda axat pe fo, un detector pătratic și un integrator. Aceste analizoare pot fi: de tip paralel, serie (cu
baleiere), cu filtru dispersiv, cu compresie de timp și analizoare Fourier.
Analizorul Fourier (Figura 5’) se compune dintr-un corelator și un transformator Fourier.
Transformatorul Fourier conține două multiplicatoare, memoriile pentru funcțiile pondere,
memoriile sin si cos, un integrator numeric si un bloc de prelucrare.
Manual de utilizare
Figura 5’: Analizor Fourier (Hariton, 2009)
Relația de calcul va fi dedusă folosind teorema Wiener-Hincin:
(5)
unde Cxx este funcția de autocorelație a semnalului EEG.

Se extrage din memorie funcția de autocorelație și se înmulțește cu funcții pondere, pentru
netezirea spectrului în cazul unor semnale cu spectru mai larg. Memoriile sin si cos implementează
funcția exponențială. La ieșirea blocului de prelucrare se vor furniza părțile reală și imaginară, modulul și
faza transformatei Fourier.
Analiza spectrului de putere a semnalului EEG oferă informații cantitative despre distribuția în
frecvență a EEG, fiind realizabilă simplu prin intermediul algoritmului Transformatei Fourier Rapide (FFT).
Funcția de corelație a EEG cu ea însăși deduce spectrul de putere după relația:
(6)
unde X(f ) este transformata Fourier a semnalului EEG pe un canal.

Coerența cuantifică legătura dintre diferite canale EEG, mărimea ei fiind dată de relația:
(7)
Spectrul încrucișat este dat de produsul: X(f) Y*(f) în care X(f) si Y(f) sunt transformatele Fourier ale
semnalelor EEG de pe două canale iar (*) este complex conjugatul.
Faza semnalului EEG este dată de unghiul reprezentării polare a acestuia, coerența fiind un număr
complex. Faza poate ilustra interacțiuni ale activității cerebrale înregistrate în zone diferite ale scoarței.
Analiza spectrală liniară EEG presupune achiziția semnalului EEG multicanal, calculul densității
spectrale de putere (cu FFT), al spectrului încrucișat, calculul coerenței și relațiilor de fază.
Exemplul 1:
În Figura 6’ este prezentat un exemplu de diagramă a mediilor densităților spectrale de putere
corespunzătoare unor măsurători efectuate cu un dispozitiv EEG pentru 20 de subiecți, fără stimulare
exogenă.
Manual de utilizare
Figura 6’: Diagrama mediilor densităților spectrale de putere în benzile EEG
Operând mediere pe valorile densităților spectrale de putere, se poate observa stabilizarea unor
pattern-uri asemănătoare ca formă, însă cu un înalt grad de specificitate pentru fiecare subiect evaluat.
Aplicarea medierii pe valorile densității spectrale de putere în fiecare bandă EEG, este necesară pentru
realizarea unor studii comparative cu alte instrumente de măsură.
10.1.3.d. Funcția inferențială EEG

Asocierea unor stări mentale cu un nivel al densității spectrale de putere, sau cu o structură de asemenea
parametri, printr-o abordare integrativă, poate conduce la identificarea de pattern-uri psihofiziologice. În
acest caz, relațiile dintre elementele fiziologice, ce trebuie urmărite ca profiluri de reacții temporale și
spațiale sunt: relaţia unu-la-unu; relația nulă; relaţia unu-la-multiplu; multiplu-la-unu și multiplu-la-multiplu.
Relaţiile multiplu-la-unu şi multiplu-la-multiplu pot fi şi ele simplificate prin redefinirea a ceea ce înseamnă
un element din domeniul psihologic sau fiziologic. Invariantul reflectă o asociere generală, izomorfă (unu-la-
unu). Dezvoltarea şi aplicarea metodelor de înregistrare fiziologică intrinsecă pot contribui la progresul
cercetărilor fenomenelor sociale şi psihologice, pe măsură ce predicţii anterior contestate sunt rezolvate,
fenomene anterior neobservate sunt puse în evidență, devenind observabile şi altele dintre concluziile
anterior acceptate sunt puse la îndoială (Cacioppo & Tassinary, 1990).
Corelarea ritmurilor specifice ale EEG cu stările psihofiziologice ale unui subiect presupune stabilirea
unor corespondențe între densitatea spectrală de putere pe fiecare bandă și categoriile de indicatori
psihologici, considerate canale inferențiale. În acest sens pe fiecare canal i, se realizează o inferență
specifică pentru o bandă j. Pentru aceasta este important de știut în ce fel, media densității spectrale de
putere S B de pe o bandă j, corespunde prin inferența EEG , unor aspecte psihologice, înțelese pe câte un
canal i de analiză. Descrierea acestei relații este de forma:
Manual de utilizare
 11 S B1 12 S B 2   1 j S Bj 
 
  21 S B1  22 S B 2    2 j S Bj 
  (8)
Sij        
      
 
  i1 S B1 i 2 S B 2    ij S Bj 
pentru i  1, n;  j  1, n , unde  ij este o funcție care exprimă impactul mediei densității spectrale de
putere S B de pe o bandă j pe un canal i, astfel încât relația dintre S B și  EEG va fi de tipul:

 EEG ij  ij S Bj (9)
unde  este un factor de scală de forma  / S Bn  S B1 , este o constantă tehnologică, iar S Bn și S B1 sunt
densitățile spectrale de putere pe benzile n și 1.
Ținând cont de faptul că raportul de inferență psihofiziologică presupune reproducerea inferențială

a tabloului de funcții psihologice EEGij , se stabilește, plecând de la (9) că relația inferențială între
elemente va fi de forma:
 EEG   EEG  EEGij
ij i
(10)
unde  EEGi este randamentul cu care biosemnalul EEG de densitatea spectrală de putere S Bj poate produce
o inferență pe un canal i:
n
 ij S Bj
 EEG  m j 1 (11)
m n
 
i
ij S Bj
i 1 j 1
relație din care se poate scrie forma finală a unui indicator inferențial EEG  ij :
n
 ij S Bj .  ij S Bj
m j 1 (12)
 EEG 
S Bn  S B1
m n
 
ij
ij S Bj
i 1 j 1
Relațiile (9) și (10) realizează legătura funcției inferențiale cu media densității spectrale de putere
S B ij astfel încât funcția inferențială în sine, poate fi considerată o funcție de timp,  EEG (t ) ,
comportamentul acesteia putând fi analizat în paradigma proceselor aleatoare.
Pentru a reprezenta concret inferența aspectelor psihice în procesele neurale, în cazul modelului
local (LEM) propus de (Wilson & Cowan, 1972) se consideră funcția  EEG (t ) , funcție de reglare (Figura 7’).
Manual de utilizare
Figura 7’. Funcția inferențială în modelul LEM
În acest caz, rolul filtrului liniar he(t) este asigurat de componenta ij (t ) . Pentru fiecare funcție
inferențială se consideră o experiență oarecare, rezultatul experienței înțelegându-se drept una din
posibilitățile de realizare a acesteia. Se notează cu  spațiul eșantioanelor constituit din mulțimea
rezultatelor posibile. Funcția inferențială va fi, deci, o colecție de semnale uzuale în timp continuu, numite
traiectorii sau realizări.
Fiecărui punct  din spațiul  i se va asocia o funcție, cu durată limitată în timp:
 (t ,  ),T  t  T (13)
În care durata 2T este intervalul de observare. Dacă punctul  este fixat,=j, funcția de timp (t,) este
funcția eșantion:
 j  (t ,  j ) (14)
 
Pentru o mulțime de funcții eșantion, de tipul:  j (t ) j  1,2,..., n , fixând t=tk , mulțimea:
 1 (tk ), 2 (tk ),....., n (tk ) 

(15)
1 (tk ), 2 (tk ),....., n (tk )
este o variabilă aleatoare (Papoulis, 1977). Procesul va fi privit, deci, ca și mulțime de variabile aleatoare,
 
indexate după timp: j (t ,  ) , unde pentru simplificarea notațiilor se renunță la notând procesul cu
 (t ) .
Pentru procesul aleator strict staționar  (t ) media acestuia este:

 x (t )  E (t )  p (t ) ( )d (16)

unde sub integrală se află densitatea de repartiție a variabilei inferențiale  (t ) pentru t fixat (Porat, 1994).
Când procesul este strict staționar, avem egalitatea:
 x (t )   x (17)
Manual de utilizare
Pentru două momente fixate, t1 și t2, și o densitate de repartiție comună a variabilelor inferențiale
 (t1 ) și  (t2 ) , de forma: p ( t1 )  t2   1 , 2  , se scrie media variabilelor aleatoare produs, asociate fiecărei
perechi (t1,t2), medie ce poartă numele de funcție de corelație statistică a semnalului aleator:
μΨ(t1 )Ψ t2   E (t1 ) (t2 )

  (18)
 

 1 2d 1d 2
Pentru un proces aleator strict staționar, notând cu

μΨ(t1 )Ψ t 2   R (t1 , t 2 ) (19)
vom avea pentru p(t1 ) t2   1 , 2  doar o dependență de diferența t2-t1, și nu de valorile absolute ale
timpului. În acest caz, (19) devine:
R (t1 , t2 )  R (t2  t1 )  R( ),  t1 ,  t2 (20)
funcție care prezintă un maxim în origine (Stoica & Moses, 2005).

O analiză spectrală a semnalelor aleatoare se poate face pe criterii statistice și energetice și
conform teoremei Wiener-Hincin, funcția de corelație statistică determinată mai sus, împreună cu
distribuția spectrală de putere formează o pereche Fourier.
Exemplul 2:
În continuare este prezentat un exemplu de calcul al valorilor pentru set de indicatori inferențiali
EEG, din valorile mediilor densităților spectrale de putere ale benzilor EEG pentru un sistem psihofiziologic
inferențial de dimensiune i x j , unde i = 7 și j = 8:
În Tabelul 4’ se dau valorile funcției  ij calculate pentru un spectru de bandă EEG, valorile S B j ,
precum și randamentul cu care se produce inferența pe fiecare canal. Calculul setului de indicatori
inferențiali EEG s-a realizat pentru m=7 și =75.
Tabelul 4’: Valori experimentale S B ,  ij și
Manual de utilizare
Folosind (12), tensorul psihofiziologic EEGpentru dimensiunea 7x8 devine:
(21)
Valorile lui EEG sunt prezentate în Tabelul 5’. Acestea au fost înregistrate pe o scală convențională
de la 75 la 265 unități inferențiale (u.inf.).
Tabelul 5’: Valori experimentale EEG
10.1.3.e. Biosemnalele EDA
10.1.3.e.1. Fenomenologia EDA în psihofiziologie

Parte a sistemului nervos periferic, Sistemul Nervos Autonom (ANS) îndeplinește în primul rând funcția de
reglare, cu rol fundamental în asigurarea homeostaziei. Modificările ce apar în activitatea ANS pot fi
evaluate și cu ajutorul unor măsurători ale activității electrodermale (EDA), acestea constituind modalitatea
cea mai des utilizată de-a lungul timpului în cercetarea psihologică. În acest sens autori ca (Christie, 1981;
Turpin & Clements, 1993; Boucsein, 2012) se axează preponderent pe interpretarea informației legate de
activitatea electrică a pielii, EDA.
Răspunsul electrodermal constă în modificările proprietăților electrice ale pielii unei persoane,
datorită interacțiunii dintre factorii de mediu și starea psihofiziologică. De obicei sunt urmărite variațiile
rezistenței sau conductanței epidermei.
Principiul răspunsului electrodermal este utilizat pentru anumite variabile de lucru și în cazul
poligrafiei, aflându-se de asemenea, la baza multor implementări tehnice pe sisteme de măsură a
unor aspecte psihofiziologice. Dintre acestea pot fi indicate cele care măsoară reflexul psihogalvanic
(Mayer, 1974); monitorizează starea psihofiziologică a unei persoane (Korenman, 2000); vizualizează
parametri psihofiziologici, utilizând un sistem multimedia cu bioreacţie, asistat interactiv de calculator
(Fisslinger, 1998); evaluează rapid profilul psihologic (Grigore, 2013) etc.
Manual de utilizare
Răspunsul electrodermal apare atunci când asupra a doi electrozi aplicați pe piele există o diferență
de potențial suficient de mică pentru ca experimentul să fie non-invaziv. Între aceștia se va stabili prin zona
epidermală, un curent electric în baza căruia se poate măsura conductanța fazică SCR, cea reactivă,
purtătoare de informație (Grigore, 2014). În absența curentului electric se manifestă conductanța tonică
SCL, o conductanță bazală. Edelberg face distincția între persoanele cu labilitate electrodermală și cele
stabile (Edelberg, 1968). Această proprietate se poate corela cu o serie de variabile inferențiale în
psihofiziologie, în baza labilității și stabilității electrodermale putând fi făcută diferențierea între
caracteristicile indivizilor.
Conductanța epidermală în aspectul său fazic este efectul activității glandelor sudoripare (ecrine),
astfel încât, atunci când acestea secretă abundent, apar modificări fazice manifeste în conductanță,
respectiv când umezeala este absorbită, conductanța revine la valorile de bază (Boucsein, 2012).
Comportamentul glandelor sudoripare, în acest sens poate fi asemuit unor rezistențe ale căror valori,
inverse conductanței, scad atunci când umezeala este maximă, respectiv cresc atunci când aceasta scade la
valori normale, cantitatea de soluție secretată de glande, respectiv numărul acestora evaluat simultan, fiind
în raport invers cu amplitudinea modificării conductanței.
Activitatea glandelor sudoripare este ”o proiecţie a acţiunii formaţiunii reticulare a trunchiului
cerebral, a hipotalamusului, a sistemului limbic şi a cortexului motor" (Bloch, Roland, Eric & Alain, 2006). O
schemă complexă a modului în care se produce controlul neural asupra activității glandelor sudoripare este
propusă de Wang (1964) (Figura 8’).
Manual de utilizare
Figura 8’: Principiul fenomenului electrodermal (Wang, 1964; Boucsein, 2012)
După cum este reprezentat și în această schemă bloc, există două căi prin care se induce, la nivelul
sistemului nervos central (NCS) răspunsul electrodermal: prima (”EDA 1”), influența sistemului limbic prin
aria hipotalamică termoregulatoare, implicând amigdala, în special partea baso-laterală, hipocampul, o
regiune a talamusului dorsal, hipotalamusul anterior, nucleii hipotalamici paraventriculari posteriori și
supramamilari; cea de-a doua, (”EDA 2”), prin influența contralaterală de la cortexul motor și premotor,
respectiv aria ganglionară bazală (ganglionii bazali, nucleul caudat, putamen, globus pallidus).
Manual de utilizare
În scopul realizării unor determinări cantitative, trecerea de la o asemenea schemă bloc la un model
experimental trebuie să țină cont în special de forma teoretică a unui biosemnal de tip EDA, de modul
spontan sau stimulat în care poate fi obținut, de tipul de senzori utilizați și nu în ultimul rând, de tehnicile
de măsură a acestor biosemnale, în curent continuu sau alternativ.
Vom analiza în continuare comportamentul răspunsului electrodermal în curent continuu și curent
alternativ.
10.1.3.e.2.Biosemnalele EDA în curent continuu

În Figura 9’ este prezentată forma teoretică a
unui biosemnal de tip EDA. În vederea efectuării
achiziției biosemnalelor EDA, sunt utilizate
următoarele definiții:
SRR = răspunsul rezistenței pielii;
SRL = rezistența pielii (poate fi cuprinsă între
1kși 1M); răspunsurile tranzitorii, legate de
schimbări bruște în starea psihologică, sunt de
Figura 9’: Semnalul EDA (Grigore, 2014, R1)
ordinul a 100 );
SCR = conductanța fazică (conductanța de răspuns reflectă modificări tranzitorii ale conductanței);
SCL = conductanța tonică (nivelul de conductanță a pielii descrie nivelul de excitare a SN simpatic);
SPR = răspunsul potențialului pielii;
SPL = nivelul potențialului pielii;
SRR și SCR sunt echivalente. De asemenea și SRL și SCL sunt echivalente. În timp ce SRR, SCR, SRL și SCL se
bazează pe o sursă externă de curent deoarece sunt exosomatice, SPR și SPL nu, fiind endosomatice, de
aceea amplificatoarele uzuale EDA nu sunt adecvate pentru măsurarea SPR și SPL (Edelberg, 1968;
Boucsein, 2012).
Prin prelucrarea datelor de achiziție ale activității electrodermale sunt extrași următorii parametri:
 amplitudinea exprimată în micro Siemens (S), fiind dată de diferența dintre nivelul maxim al
răspunsului SCR și nivelul SCL din momentul aplicării stimulului extern;
 latența, (circa 3 secunde) este durata între momentul aplicării stimulului și momentul apariției
răspunsului SCR;
 durata creșterii conductanței este durata parcurgerii pantei ascendente până la maximul SCR (între 1-3
secunde);
 semi-timpul de revenire este înregistrat din momentul atingerii maximului SCR până la nivelul a 50% din
amplitudine (între 2-10 secunde);
 deriva stadiului fazic de la cel tonic;
 analiza EDA legată de eveniment;
 localizarea răspunsului în conductanță a epidermei (Edelberg, 1968; Christie, 1981).
De precizat, de asemenea că limitele de curent continuu utilizat în EDA nu depășesc 50 mA/cm 2.
Manual de utilizare
Modelul lui Fowles

Un model al răspunsului electrodermal în curent
continuu este conceput de către Fowles în 1974, și
reconfirmat în 1986 (Figura 10’).
Acest model, însă, este util doar în sens calitativ,
neexistând date cantitative pentru susținerea
circuitului sau pentru evaluarea oricăruia dintre
elementele sale. Totuși, el sistematizează foarte
sugestiv totalitatea elementelor de reprezentare
electrică aflate în conexiune, respectiv rezistența
glandelor sudoripare (R1 și R2), rezistența peretelui
glandei sudoripare (R3 și R4), rezistența stratului
cornos R5, dar și tensiunile prin duct (E1 și E2) și
tensiunea stratului cornos E4. Conform modelului
propus de Fowles, E1 și E2 se datorează
concentrațiilor ionice neuniforme de-a lungul
ductului și permeabilității ionice selective
(Boucsein, 2012).
Prin acumularea presiunii hidrostatice are loc Figura 10’: Circuitul echivalent al sistemului
depolarizarea membranelor canalului. Această electrodermal propus de Fowles (1986)
depolarizare duce la creșterea permeabilității la
fluxul ionic și micșorarea lui R3 și R4. E3 este potențialul stratului cornos, locul potențialelor de întâlnire. Prin
hidratarea stratului cornos scade valoarea lui R5.
Un posibil scenariu al întregului proces reactiv poate fi descris astfel:
- dacă aplicarea stimulului presupune condiții inițiale de repaus, mai întâi prin răspunsul sudoripar care
crește sudația prin ducturi, R2 scade ușor (timpul până la care are loc acest proces este cel din palierul
latenței);
- pentru un răspuns EDR redus, R1 și R2 nu sunt afectate, respectiv SCR nu se schimbă;
- în cazul unui răspuns EDR crescut, sudația se extinde și către stratul cornos reducând atât R2 cît și R1;
- un răspuns suficient de mare, produce hidratarea stratului cornos, deci reducerea lui R5;
- atunci când răspunsul EDR este foarte mare, prin acumularea presiunii hidrostatice în duct se va
declanșa membrana ductului epidermic, fapt ce va reduce R3.
În înregistrările de potențial SP, potențialul măsurat este considerat a reprezenta, în principal, pe cel din
epiderm - respectiv E3 minus căderea de tensiune din R5. Factorii avuți în vedere includ reabsorbția sodiului
de-a lungul pereților ductului prin transport activ ceea ce generează potențiale negative la lumen, ridicate.
Efectul acestora asupra potențialelor măsurate depinde de valorile relative ale R1, R2, și R4 (valorile mici
crescând măsura la suprafață a E1, iar valorile mici ale R5 reducând această măsură (Edelberg, 1968)). Cu
răspunsuri modeste în cazul în care stratul cornos este relativ nehidratat, potențialul negativ la lumen
ridicat și reducerea R2 și eventual a R1 produc un SPR negativ monofazic. Răspunsurile mari care
declanșează răspunsul membranar și o scădere mare și rapidă a R3 rezultă în scăderea potențialului negativ
măsurat și posibil în componentă pozitivă, dacă ducturile sunt deja umplute.
Manual de utilizare
Experimental s-a constatat că răspunsul imediat la un stimul specific se poate distinge cu greutate
față de activitatea SCR spontană. Acest neajuns a fost înlăturat prin utilizarea unei ferestre de răspuns de
1-5 s în urma stimulului, în cadrul căreia s-au acceptat semnale. La o rată SCR spontană de 7,5/min,
reducerea într-un SCR spontan similar este de 50%. Pentru o discriminare suplimentară, fereastra trebuie să
fie și mai strânsă.
Avantajele utilizării conductanței în curent continuu constau în conceptul simplu, în faptul că nu
există capacitanță a pielii, și în existența unor nenumărate referințe în literatura de specialitate.
Dezavantajele ar fi: limita de până la 50 mA /cm2, intervenția prin schimbarea tensiunii
electromotoare generate în circuit pe electrozi și în piele (electroosmoză), umplerea canalelor sudoripare,
potențialele de membrană, electroliza pielii și iritarea), utilizarea de electrozi bipolari presupunând ca
datele să vină din două locuri diferite ale pielii, zonele de măsură nefiind egale, motiv pentru care
utilizarea conductanței în curent continuu nu este potrivită pentru cercetări fiziologice.
10.1.3.e.3. Biosemnalele EDA în curent alternativ

În cazul mediilor conductoare, purtătorii de sarcină pot fi electronii (la metale) sau ionii liberi în suspensie
(în soluție), cazul țesuturilor biologice. Dacă un curent continuu trece printr-o soluție ionizată, așa cum
reiese și din modelul propus de Fowles, se produce fenomenul de polarizare, fapt ce poate provoca
încălzirea țesutului și în situație extremă, distrugerea lui. Gildemeister a fost printre primii care au depășit
acest inconvenient prin utilizarea unui curent alternativ și prin măsurarea opoziției totale a trecerii acestuia
printr-un țesut (Gildemeister & Kaufhold, 1920; Lawler, Davis & Griffith, 1960). În acest caz, caracteristica
manifestă aflată în legătură cu activitatea fiziologică a țesuturilor supuse curentului alternativ este
impedanța. Măsura impedanței Z pe un țesut biologic implică atât rezistența electrică R a țesutului cât și
reactanța capacitivă Xc a acestuia după formula Z2 = R2 + Xc2. Fizic, rezistența este opoziția unui conductor
la curentul alternativ, ea fiind în esență aceeași în țesuturi biologice ca și în materiale conductoare
nonbiologice (Kay, Bothwell, & Foltz, 1954; Nyboer, 1959), iar reactanța capacitivă a unui țesut biologic este
cauzată de opoziția adițională la curentul alternativ, prin efectul capacitiv (de stocare) al membranelor
celulare bilipidice, al interfețelor de țesut și al caracteristicilor structurale (Baker, 1989; Barnett & Bagno,
1936; Schwan & Kay, 1956). Membranele acționează ca dielectric sau izolator care separă lichidul
extracelular și lichidul intracelular, comportându-se ca niște armături ale condensatorului biologic (Grigore
& Moldovan, 2015).
Ca și în cazul curentului continuu și în cazul curentului alternativ umiditatea epidermei este un
factor determinant pentru penetrarea în organism. Frecvențele sinusoidale joase, de sub aproximativ 5.000
Hz sunt transportate numai prin țesutul conjunctiv al corpului (Ivorra & Aguilo, 2001, Ivorra & Rubinsky,
2007), frecvențele mai mari penetrând straturile exterioare ale celulei. În cazul utilizării unor semnale de
formă dreptunghiulară, apar armonici de frecvență mai mare care pot pătrunde în celulă, chiar dacă
frecvența de bază este una redusă.
Autori ca Boucsein, Schaefer și Neijenhuisen susţin că tehnicile exosomatice de înregistrare
electrodermală au în vedere preponderent măsurarea tonică, nu cea fazică (Boucsein, Schaefer &
Neijenhuisen, 1989). Cu toate acestea, metodele de măsurare în curent alternativ fazic sunt cele mai utile
în testarea modelelor electrice ale răspunsului electrodermal, fiind dezvoltate pentru aceasta concepte de
măsurare adecvate pentru înregistrarea continuă a impedanței și a fazei unghiulare, cea de-a doua mărime
Manual de utilizare
ce caracterizează împreună cu impedanța, parametrii fiziologici (Chumlea & Guo, 1997, Baumgartner,
Chumlea & Roche, 1988; Lukaski & Bolonchuk, 1987; Subramanyan, Manchanda, Nyboer & Bhatia, 1980),
fiind exprimat în grade, ca arctangenta raportului Xc/R, depinzând de frecvența curentului utilizat.
Literatura de specialitate consemnează de asemenea existența a două tipuri diferite de ”impedanță
electrică umană” (Sutherland, Dorr & Gomatom, 2005), anume impedanța pielii, ca fiind o impedanță de
suprafață și una internă, a întregului corp, care este în principiu rezistivă. Stratul epidermal de suprafață,
conținând atât celule moarte, depuse pe un strat viu, eterogen și neisotropic, prezintă atât rezistență cât și
capacitanță (Sălceanu, Iacobescu & Anghel, 2013). Impedanța capacitivă scade cu frecvența pentru
rezistențele mari.
Unii autori consideră că există un dezavantaj al metodei care utilizează curentul alternativ în
măsurători electrodermale datorită proprietăților capacitive ale pielii care cresc valorile conductanței,
(Fowles, Christie, Edelberg, Grings, Lykken & Venables, 1981). Deoarece, așa după cum am mai arătat,
capacitanța pielii depinde direct proporțional de frecvența de măsură, utilizând o frecvență joasă, sub 40
Hz, printr-o rectificare fazic-sensibilă, capacitanța epidermei poate deveni neglijabilă.
Autorii citați au demonstrat prin rezultate experimentale că potențialul electrodermal este un
parametru mai pregnant decât conductanța, fiind mult mai puțin dependent de constanța zonei de contact
a pielii cu electrodul, fapt ce determină ca artefactele să fie mai pronunțate în curbele conductanței
epidermei decât în curbele de potențial. Metoda utilizată de Fowles în 1981 presupune un curent continuu
și nu poate separa conductanța de undele de potențial electrodermal. Pentru studierea mecanismelor de
generare electrodermale, potențialul electrodermal trebuie să fie măsurat fără curentul continuu și
comparat cu rezultatele conductanței în curent alternativ, aceasta fiind posibilă prin rectificarea fazic-
sensibilă, prin procesarea de semnal în timp real și prin conversia de variabile.
Deși sistemul de măsură în curent alternativ este mult mai complicat, necesitând un mai mare
număr de parametri de urmărit, totuși conductanța AC permite măsurarea în același loc pe piele, simultan
și a potențialelor electrodermale. De asemenea, prin absența curentului continuu există cerințe mai puțin
stricte pentru tehnica electrodului, nefiind necesară monitorizarea potențialelor de eroare a acestora sau
de polarizare în timpul utilizării. Nu în ultimul rând, senzorii nu irită pielea ca în cazul curentului continuu,
iar conductanța AC nu este influențată de schimbarea tensiunii electromotoare.
Potențialul electrodermal devine astfel un indicator prețios care ne poate pune în legătură cu
aspectele autonome și somato-motorii ale funcţionării cognitive, cu emoția, motivația și atenția, el fiind
manifest în absența curentului continuu, cu posibilitatea de colectare prin utilizarea de senzori unipolari a
celor două aspecte: nivelul potențialului electrodermal (SPL) și răspunsul potențialului electrodermal (SPR)
aceștia fiind luați în calcul în modelul aplicat în cazul implementării de față (Grigore, 2014).
10.1.3.e.4. Neurostimularea fazică - procedeu de măsură a biosemnalelor EDA

După cum este demonstrat în cadrul mai multor studii recente (Grigore, 2013), atunci când este folosit un
semnal de tensiune alternativă și unul în treaptă, pentru stimularea simultană a epidermei, în stadiul fazic
al acesteia, se poate stabili ușor nivelul de labilitate sau stabilitate al răspunsului electrodermal, la diferiți
subiecți. Potențialul de răspuns, în acest caz, în curent alternativ, este un marker inferențial. Acest gen de
stimulare deschide corespondențe psihofiziologice proiective. Astfel, pot fi estimate prin markerii electrici,
Manual de utilizare
cu suficientă precizie, evenimentele bioelectrice ce însoțesc procesele de autoreglare (Paraschiv, Grigore &
Constantin, 2013).
Deschiderea unui canal neurostimulator pune în corespondență zona de măsură, cu funcția
psihofiziologică vizată, iar neurosemnalele culese la nivelul senzorilor, conțin o informație referitoare la
pattern-ul de răspuns pentru stimulul aplicat, informație ce trebuie analizată adecvat, pentru a se putea
extrage aspectele legate de stările mentale (Paraschiv, Grigore & Constantin, 2013).
Procedeul de neurostimulare este abordat din perspectiva ansamblului de semnale implicate:
semnalul de excitație în treaptă, semnalul de excitație în AC și semnalul treaptă de răspuns (Grigore &
Moldovan, 2015). Semnalul de excitație de tip treaptă (Figura 11’,a) se compune cu semnalul de excitație de
tip sinusoidal (Figura 11’,b).
a) b)
Figura 11’: Semnal de excitație: a) semnal de excitație în treaptă; b) semnalul de excitație în AC
Semnalul de răspuns. În Figura 12’ este reprezentat semnalul de răspuns electrodermal pe un singur
impuls de excitare.
Figura 12’: Diagrama semnalului treaptă de răspuns în

neurostimularea fazică pe un singur impuls excitator
Asupra datelor raw (de achiziție) s-a aplicat o procedură de filtrare, pentru eliminarea artefactelor
și de formatare, în vederea utilizării lor în algoritmul inferențial.
Figura 13’: Diagrama potențialului electrodermal de răspuns neurostimulat

(SPR) în curent alternativ după procedura de filtrare și formatare
Manual de utilizare
10.1.3.e.4.a. Modelul inferențial electrodermal

Și în cazul modelului electrodermal, funcția
inferențială va îndeplini rolul unei funcții de
reglare (Figura 14’).
Specificitatea aici o constituie cele două
semnale externe de stimulare a palierului fazic de
răspuns electrodermal, u1 (t ) și u2 (t ) , care dau
naștere unei funcții de excitare hes(t), și funcțiile
de activare (amorsare), fa(t), cu rol de deschidere
a canalelor de răspuns, acestea din urmă fiind
expresia unui stimul spontan, transmis prin
celulele nervoase activatorii ca, manifest în
labilitatea electrodermală.
În modelul electrodermal inferențial pe
care îl propunem, există un sistem liniar simetric,
cu răspuns la impulsul excitator he(t), activat de
celulele neuronale ce, respectiv un sistem similar
de inhibare manifest prin funcțiile hi(t), sub Figura 14’: Modelul inferențial electrodermal (MIE) (Grigore, 2017)
acțiunea celulelor neurale inhibitoare ci,
conjugate pe bucla de reglare cu funcția inferențială  EDA (t ) .
Impulsul excitator mixat cu funcțiile de stimulare vor genera la nivelul sistemului limbic, respectiv la
nivelul sistemului motor, comportamente nonlineare descrise de heSL (v ) și heSM (v ) , ale căror variații sunt
exprimate proiectiv de către funcția inferențială, astfel încât, în tabloul modificărilor fiziologice bazale se
pot identifica, spre exemplu, schimbări în intensitatea şi distribuţia tonusului muscular, modificarea
rezistenţei şi conductibilităţii electrice a pielii (de ex. scade în emoţia de teamă şi frică, creşte în emoţia de
siguranţă de sine, de bună dispoziţie), etc.
O schemă electrică foarte simplificată a modelului inferențial electrodermal

(MIE) este prezentată de asemenea în Figura 15’.
Din punct de vedere electric, după amorsarea lanțului electrodermal prin
activarea impedanței Z EDA , se deschide și devine activă sursa G de impedanță
Z G , a cărei activitate este descrisă de funcția inferențială  EDA (t ) . Activarea sursei
este posibilă prin aplicarea semnalului de excitație la nivelul punctului C.
Forma reală a unui semnal de amorsare, manifestat prin activarea
impedanței Z EDA este prezentată în Figura 16’ unde, pentru cele șapte secvențe de
stimulare, se pot observa sesiunile de amorsare doar pe primul impuls treaptă,
respectiv pe ultimele două.
Figura 15’. Schema

electrică simplificată
a MIE (Grigore, 2017)
Manual de utilizare
Figura 16’. Semnal real de amorsare a impedanței

electrodermale.
Bilanțul tensiunilor efective la nivelul punctului B poate fi scris astfel: UV  U G  U EDA , sumă care se
poate exprima în funcție de cele două impedanțe și curentul efectiv care le străbate:
UV  I ( ZG  Z EDA ) (22)
Bilanțul (22), pentru un timp relativ redus, îndeplinește condiția:
ZG  Z EDA  ct . (23)
Condiția (23) stabilește relația dintre cele două impedanțe, respectiv, ceea ce ne interesează,
regimul de lucru al sursei G. Se pot scrie astfel, următoarele relații:
ZG   U G 
(24)
Z EDA   U EDA 
Aceste relații indică sensul de activare sau inhibare a sursei G,

vizibil prin nivelul U EDA măsurat în punctul C. Altfel spus, atunci când
conductanța epidermală crește, sursa G este activă, funcția  EDA (t )
descriind proiectiv activitatea acesteia.
Pentru stabilirea formei matematice de exprimare a dinamicii
potențialului electrodermal neurostimulat în curent alternativ,
exprimat în final, într-o funcție inferențială, s-a utilizat modelul grafic
din Figura 17’, în care s-a evaluat tranziția funcției u(t) de la punctul A,
unde se achiziționează valoarea nivelului potențialului electrodermal
(SPL), către punctul B, unde se achiziționează răspunsul potențialului Figura 17’: Modelul grafic al tranziției
potențialului electrodermal
electrodermal (SPR) (Grigore, 2016). neurostimulat în curent alternativ
Manual de utilizare
Energia alocată
Procesul de neurostimulare a epidermei în curent alternativ pe palierul fazic se realizează pentru
același subiect, pe mai multe canale simultan. Efectul pe care această stimulare îl poate produce, reflectat
de tranziția potențialului electrodermal, este evaluat în putere. Pentru fiecare canal stimulat i, forma puterii
alocate este:
Pi (t )  I i  ui (t ) (25)
unde Ii este considerat constant (facilitate asigurată prin construcția echipamentului de neurostimulare),
astfel încât, energia consumată în tranziție poate fi determinată prin integrarea relației (25):
t2
Si (t )  I i  ui (t )dt (26)
t1
Si având semnificația de energie alocată canalului i în procesul de neurostimulare.
Pentru întregul proces, pe i canale de stimulare i,  i  1, n se reprezintă sub formă matriceală

energia alocată:
 S 1(t ) 
 
 S 2 (t ) 
S    (27)
 
  
 S (t ) 
 i 
Nivelul de inferență EDA

S-a considerat că fiecare sursă de neurostimulare, aferentă unui canal i, realizează o inferență
specifică pentru o bandă j,  j  1, n . De aceea s-a urmărit în ce fel, energia alocată Si manifestă într-un
potențial fiziologic  , va produce inferența  pe câte un canal i de măsură și o bandă j . Relația dintre  și
 este de tipul:
    (28)
unde  este un factor de scală de forma /(umax-u0), umax este potențialul maxim de pe scala utilizată, iar u0
este valoarea minimă a potențialului de răspuns, până la care se poate intercepta o inferență
psihofiziologică (Grigore, 2016).
Indicatorul care caracterizează tranziția, prin neurostimulare, a potențialului electrodermal în
curent alternativ este parametrul mAB, definit ca panta dreptei care conține segmentul AB (Figura 21).
Forma lui mAB pentru un canal i de neurostimulare poate fi scrisă astfel:
u1i  u2 i
m AB i  (29)
t1  t 2
Manual de utilizare
Semnificația pantei m ABi ține de nivelul de răspuns electrodermal (SPR), poziția acestuia fiind o
funcție direct proporțională cu nivelul de inferență psihofiziologică. Variația parametrului m ABi poate fi
urmărită pentru u1i  u 2 i , unde m ABMIN  0 , respectiv pentru u 2 i  u0 , obținându-se:
u1i  u 0
m ABMAX  (30)
t1  t 2
Având în vedere că fiecare tranziție dintr-un canal i produce o inferență specifică pe o bandă j, se
scrie forma pantei m ABj aferentă unei benzi j, pentru o valoare minimă u0 a potențialului:
u1 j  u0
m AB j  (31)
t1  t 2
Se definește componenta fiziologică ij din relația inferențială, pentru canalul i și banda j, ca
produs dintre potențialul SPR măsurat pe canalul de stimulare și raportul dintre panta aferentă canalului de
stimulare și panta benzii de inferență:
mAB j
ij (u )  u1i (32)
mABi
relație cu ajutorul căreia, forma inferenței (28) devine:
u1i u1 j  u0 
 EDA  (33)
ij
umax  u0 u1i  u2i 
Pentru stabilirea formei funcției inferențiale electrodermale EDAij , s-a ținut cont de tranziția
potențialului electrodermal pentru un canal i, de modul în care acesta produce inferențe și de răspunsul
mediu al potențialului electrodermal la nivelul tuturor celor i canale de neurostimulare. S-a definit
randamentul procesului de neurostimulare pe un canal i, ca fiind raportul dintre energia alocată acelui
canal i și media energiilor alocate pe toate canalele (Grigore, 2016).
Cu ajutorul relației (26) s-a stabilit forma energiei medii alocate pe toate cele i canale de
neurostimulare:
 u (t )  u (t )      ui (t ) dt
I t2
S 1 2 (34)
i t1
unde s-a ținut cont că I1  I 2      I i  I , condiție asigurată prin construcția echipamentului de

neurostimulare.
Din (26) și (34) s-a dedus astfel, randamentul pentru fiecare canal i:
Manual de utilizare
t2
I  ui (t )dt
 EDA 
t1
 u (t )  u (t )      ui (t ) dt
i
I t2
i t1
1 2 (35)
t2
i

t1
ui (t ) dt
 u (t )  u (t )      ui (t ) dt
t2
1 2
t1
Pe de altă parte, ținând cont de faptul că raportul de inferență psihofiziologică presupune

reproducerea inferențială a unui întreg tablou de funcții psihologice EDAij , s-a stabilit că, pentru alcătuirea
acestuia, relația inferențială între elemente va fi de forma:
 EDA   EDA  EDA
ij i ij
(36)
cu semnificația de indicatori inferențiali electrodermali, componente cu ajutorul cărora, ținând cont de (33),
s-a scris forma finală a tensorului psihofiziologic electrodermal EDAij :
(37)
în care s-a identificat și rescris forma unui indicator inferențial electrodermal  EDAij :
t2
 EDA 
u1ii u1 j  u0 
t1
ui (t )dt
(38)
umax  u0 u1i  u2i
t u1 (t )  u2 (t )      ui (t )dt
ij t2
Exemplul 3:
În continuare este prezentat un exemplu de calcul al valorii unui
indicator inferențial electrodermal, din valorile potențialelor electrodermale
SPL și SPR pentru un sistem psihofiziologic inferențial de dimensiune i x j ,
unde i = 7 și j = 4:
S-au determinat randamentele 1 ,  2 ,...  7 prin aproximarea curbei de

tranziție (Figura 18’) la segmentul de dreaptă AB și s-a rescris forma energiei
alocate în această tranziție:
Figura 18’: Aproximarea
Si  u1i  u2i t2  t1 
I curbei de tranziție
(39)
2
și energia medie alocată pe toate cele i = 7 canale de neurostimulare:
Manual de utilizare
7
S
I
t2  t1  u1i  u2i 
14 i 1
(40)
Cu (39), (40), forma lui (35) pentru canalul i, devine:

u1i  u2i
 EDA  7 7
(41)
 u  u2i 
i
1i
i 1
Prin înlocuirea formei (38) în (34), tensorul psihofiziologic electrodermal pentru dimensiunea 7x4
devine:
(42)
Valorile funcțiilor inferențiale electrodermale au fost determinate cu relația (42) pentru și
umax = 5000 mV, fiind înregistrate pe o scală convențională de la 75 la 265 unități inferențiale (u.inf.)
Valorile experimentale sunt prezentate în Tabelul 6’:

Tabelul 6’: Valori experimentale
10.1.3.e.4.b. Tipologia vocaţională

Funcția temperamentală
Aspectele de interes în stabilirea tipologiilor vocaţionale sunt cele privitoare la modul în care indicatorii
inferențiali se reflectă în actele cognitive. Întregul tablou al indicatorilor inferențiali se poate prezenta
printr-un set de funcții temperamentale de forma:
C    (43)
unde reprezintă o pondere inferențială, ca măsură a nivelului de manifestare în funcția temperamentală
a indicatorului inferențial. Tensorul funcțiilor temperamentale este alcătuit din produsul dintre matricea
ponderilor și cea a indicatorilor inferențiali:
Manual de utilizare
 11 12   1i   11  12   1 j 

   
  21 12    2i   21  12   2j  (44)
Cij              
   
             
     ij 
 k1  k2    ki    i1  i 2
care devine:
n
Cij    ki ij , k  1, n;  j  1, n (45)
i 1
Pattern-ul inferențial, tipologia vocaţională

Pentru identificarea tipologiilor de personalitate (numite aici tipologii vocaţionale), se grupează
elementele matricei Cij după un număr m de criterii de polaritate, în perechi și se obține astfel un set de
pattern-uri inferențiale de forma:
 n   n 
S pq    ki ij    ki ij  ,  p  1, m; q  1, m (46)
 i 1  p  i 1 q
Prin combinarea pattern-urilor inferențiale se identifică un număr t = m(m-1) de tipologii

vocaţionale de forma:
Vxy  S pq x  S pq y , x  1, t ;  y  1, t (47)
care la rândul lor se grupează în m clase temperamentale (temperamente). Prin selectarea ponderii celei
mai înalte valori a sumei (47) se determină tipologia vocaţională cea mai stabilă.
10.1.3.f. Modelul inferențial mixt EEG-EDA

Analiza comportamentului mixt în biosemnale de răspuns de tip
electroencefalografic și electrodermal are ca punct de plecare modelul
local (LEM) propus de (Wilson & Cowan, 1972) unde, așa după cum s-a
arătat (Figura 7’), funcția de reglare este considerată funcție
inferențială. În latura proceselor neuronale care au ca rezultat
răspunsul electrodermal stimulat în curent alternativ, modelul (MIE)
propus (Figura 14’), utilizează de asemenea funcția inferențială
electrodermală ca funcție de reglare. Figura 19’: Modulul inferențial
mixt EEG-EDA
În Figura 19’ este prezentat un modul inferențial mixt, prin care
se realizează unificarea de concept EEG-EDA în aspectele de tip comportamental pentru care s-a identificat
forma comună a aspectelor psihologice cognitive.
Corespondența ponderilor tipologiilor vocaţionale EEG-EDA

În experimente multiple, pe un număr controlat de subiecți evaluați simultan cu metoda de
neurostimulare fazică și un dispozitiv EEG omologat, prin aplicarea medierii asupra distribuției spectrale de
putere pe fiecare bandă, în vederea stabilirii funcțiilor inferențiale, respectiv a funcțiilor cognitive EEG, se
constată stabilizarea unui pattern a cărui variabilitate redusă a fost utilizată în studiul comparativ dintre
cele două tipuri de semnale (vezi și Figura 6’).
Manual de utilizare
În acest demers s-a urmărit interceptarea celui mai stabil comportament cerebral. Această viziune
pornește din dorința de a identifica specificitățile comportamentelor stabile, cele care, la final ne pot da
indicii referitoare la tipologiile de personalitate exprimate atât în fenomenologia EEG cât și în cea EDA.
Experimentul mixt asupra biosemnalelor EEG și EDA a identificat două zone de benzi de frecvență
cerebrală în care se manifestă cele două categorii de funcții temperamentale. Pentru a putea face distincție
între funcțiile aferente celor două zone, acestea au fost împărțite în funcții temperamentale tonice și funcții
temperamentale atonice. Sistematizarea lor după benzile de frecvență cerebrală pune în evidență o serie
de funcții temperamentale de frecvență înaltă și foarte înaltă (funcții temperamentale tonice), respectiv o
altă serie, de funcții temperamentale de frecvență joasă și foarte joasă (funcții temperamentale atonice). O
primă formă de clasificare a lor este redată în Tabelul 7’.
Tabelul 7’: Clasificarea funcțiilor temperamentale după benzile de frecvență cerebrală
Mid Gamma
Funcţii temperamentale
de frecvenţă foarte înaltă
Funcţii Low Gamma
temperamentale
Tonice High Beta
de frecvenţă înaltă
Low Beta
High Alpha
de frecvenţă joasă
Funcţii Low Alpha
temperamentale
Atonice Theta
de frecvenţă foarte joasă
Delta
10.1.3.g. Reţelele neurale artificiale (ANN)
10.1.3.g.1. Pattern-urile EEG în rețele neurale

Creierul uman este o rețea neurală vastă, constând în interconectarea celulelor nervoase (neuroni) care
transferă și procesează informația sub formă de semnale electrice. Rețeaua neurală a creierului este
capabilă de procesarea remarcabilă a informației cum ar fi paralelismul înalt, nonlinearitatea, robustețea,
abilitatea de a gestiona informații precise și neclare și capabilitatea de a generaliza (Basheer & Hajmeer,
2000). McCulloch și Pitts au fost primii care au duplicat aceste caracteristici de procesare a informației,
dezvoltând o rețea neurală artificială (ANN) (McCulloch & Pitts, 1943).
ANN sunt unități de procesare simplă sau modele computaționale care reproduc metoda creierului de a
achiziționa cunoștințe din mediu prin învățare și stocarea cunoașterii achiziționate folosind sarcinile
sinaptice (Basheer & Hajmeer, 2000).
Perceptronii
Așa cum rețeaua neurală a creierului constă din neuroni, ANN constă din peceptroni. Perceptronii
(Figura 20’), constau din conexiunile de input (dendritele axonului), o funcție de activare (corpul celular), și
o conexiune de output (axon) (Basheer & Hajmeer, 2000).
Manual de utilizare
Figura 20’: Ilustrarea unui perceptron [Jacobson, 2013]
Perceptronii funcționează exact în aceeași manieră ca și neuronii când primesc un stimul, iar dacă
acesta trece de prag, transmit un semnal la un alt perceptron. Rezultatul g(x) poate fi exprimat matematic
ca:
g ( x)  f  N
i 1
i xi  TH  (48)
unde xi reprezintă unul dintre inputuri, ωi reprezintă sarcinile asociate inputului, f reprezintă o funcție prag
monotonă cu o posibilă valoare de prag ω0. (Basheer & Hajmeer, 2000; Forslund, 2012). Funcțiile prag
monotone reprezintă AP care este produs de stimulul ce trece pragul. De exemplu, o funcție monotonă
precum funcția Heaviside L(z), a se vedea ecuația (49) (Forslund, 2012), produce o valoare zero dacă
inputurile sunt negative (reacție inhibitorie) și o valoare unitară dacă inputurile sunt pozitive (reacție
excitatorie).
1 z  0
L( z )   (49)
0 z  0
Mai mulți perceptoni legați împreună, precum neuronii

din creier, formează o rețea neurală. Figura 21’ ilustrează un
singur strat de rețea neurală care constă dintr-un strat de input,
un strat ascuns, și un strat de output. Stratul de input primește
informație din mediu, iar straturile ascuns și de output constau
din sarcini de procesare a informației (Forslund, 2012).
În timpul antrenării, rețeaua este ghidată prin furnizarea
output-ului dorit pentru toate input-urile prezentate. Acest lucru
permite rețelei să compare outputurile sale cu outputul dorit și să
ajusteze sarcinile straturilor, ascuns și de output, în mod
corespunzător (Forslund, 2012). Această metodă de antrenament Figura 21’: Structura unei rețele neurale
artificiale (Jacobson, 2013)
este cunoscută drept învățare supravegheată.
Rețeaua multistratificată
ANN din Figura 21’ este limitat, deoarece nu poate rezolva o problemă de clasificare, dacă clasele nu sunt
separabile linear. Pentru a depăși această problemă a fost introdus ANN multistratificat. Figura 22’
ilustrează o rețea cu 5 straturi în care sunt 3 straturi ascunse, un strat de input și unul de output. Stratul de
input distribuie input-urile în straturile ascunse (Forslund, 2012).
Manual de utilizare
ANN multistratificată este clasificată pe baza

caracteristicilor sale, cum ar fi algoritmul de
învățare, direcția fluxului informațional,
funcția ANN etc. ANN cu propagare reversivă
feedforward, este o rețea multistratificată
care nu are feedback de la output la stratul
de input și este antrenată folosind un
algoritm de învățare prin propagare
reversivă. Avantajul acestei rețele este
abilitatea ei de a reprezenta funcții non-
lineare (Forslund, 2012).
Figura 22’: Structura unei rețele neurale artificale multistrat

10.1.3.g.2. Tipologiile vocaţionale și clasele (Jacobson, 2013)
temperamentale în rețele neurale
Utilizarea conceptului ANN în determinarea tipologiilor vocaţionale prin inferență electrodermală necesită
urmărirea modului în care acestea se constituie la nivelul unui eșantion de subiecți evaluați, fiecare,
simultan cu mijloace de măsură EEG și EDA, stabilindu-se o funcție pondere exprimată deopotrivă în
componentele cognitive măsurabile
electroencefalografic și electrodermal.
Funcția pondere, mediată la nivel de eșantion
exprimă gradul de inteligibilitate a unei
tipologii vocaţionale în determinările mixte
EEG-EDA.
Într-o primă etapă se utilizează o
structură a unei rețele neurale cu paisprezece
intrări, două straturi ascunse și opt ieșiri
corespunzătoare celor opt benzi de frecvență
cerebrală, respectiv, funcțiilor cognitive
tonice și atonice (Figura 23’).
Pentru identificarea tipologiilor Figura 23’: Structura rețele neurale artificale multistrat pentru
vocaţionale, este necesară determinarea și determinarea funcțiilor cognitive
validarea funcției pondere. Pentru aceasta se
consideră CTONi o funcție cognitivă tonică, iar CATONi, o funcție cognitivă atonică. Pentru o pereche de funcții
cognitive complementare, există o funcție comportamentală Ki a cărei formă poate fi exprimată astfel:

i ; CTONi > CATONi EEG;EDA
Ki  (50)
 i ; CTONi  CATONi EEG;EDA
EEG ; EDA

Funcția comportamentală se regăsește astfel în tipologia vocaţională scrisă sub forma:
V EEG;EDA  K1; K2 ;.... Kn  EEG;EDA (51)
Manual de utilizare
iar pentru a se putea compara expresia manifestă a tipologiei vocaţionale în biosemnalele distincte ca
fiziologie, se definește funcția pondere aferentă comportamentului Ki:
hmax ; K i EEG  K i EDA

hi  ; i  1, n (52)
 0 ; K i EEG  K i EDA
EEG ; EDA
100
unde hmax  .
2n
Cu ajutorul lui (52) se scrie forma funcției pondere totală pentru un subiect din eșantion:
n
H EEG ; EDA   hi EEG ; EDA
(53)
i 1
respectiv, ponderea medie pe un eșantion cu m subiecți:

1 m n
Hm EEG ;EDA   hij
m j 1 i1
EEG ;EDA
(54)
După validarea funcției pondere se identifică tipologiile vocaţionale și clasele temperamentale

pentru care se utilizează o structură a unei
rețele neurale cu opt intrări, două straturi
ascunse și patru ieșiri (Figura 24’).
Dacă S este un spațiu ale cărui
subansamble sunt alcătuite din totalitatea
funcțiilor comportamentale Ki considerate
clase aditive, formate de către evenimentele
care iau valorile Ai și Bi conform (53), fiecărui
eveniment k din clasa K îi corespunde un
număr real 0  P(k )  1 numit
”probabilitatea lui k”, având pentru ”un
eveniment sigur s”, forma P( s )  1
Figura 24’: Structura rețelei neurale artificiale multistrat pentru
(axiomele lui Kolmogorov). Pentru un determinarea tipologiilor vocaţionale și a claselor temperamentale
eșantion de m subiecți, se pot descrie,
pentru cele n funcții comportamentale, probabilitățile funcțiilor cognitive Pm (k1 ); Pm (k2 );..... Pm (kn ) astfel
încât:
2 n
 Pm (ki )  1
n i 1
(55)
Șirurile de probabilități Pm (ki ) EEG , respectiv Pm (ki ) EDA , se supun analizei statistice.
Manual de utilizare
10.2. SECȚIUNEA APLICATIVĂ: Metoda de evaluare MindMiTM - cadrul conceptual
10.2.1. Considerații preliminare

Ca aplicație în paradigma EDA a modelului sistemic al personalității prezentat la începutul secțiunii
teoretice, metoda de evaluare MindMiTM urmărește corespondența dintre nivelul de activitate al funcțiilor
proiective Sx și neurosemnalele obținute ca răspuns prin stimularea stadiului fazic al epidermei la nivelul a
paisprezece zone situate în palme (Figura 25’), cu posibilitatea modelării variabilelor dependente
reprezentate de neurosemnalele achiziționate în informație de tensiune, după un algortim capabil să
determine inferențele psihofiziologice pentru astfel de semnale măsurate, în vederea determinării
elementelor tensorului psihofiziologic (Figura 3), și identificării unui profil de personalitate.
Figura 25’: Zonele din palme la nivelul cărora se măsoară neurosemnalele

corespunzătoare funcțiilor proiective Sx (din descrierea brevetului RO127615/2013)
Metoda integrată sistemului psihometric MindMiTM se bazează deci, pe sondarea proiectivă a

funcțiilor psihofiziologice în vederea stabilirii unui set de variabile care, interpretate corelativ, pot furniza
un profil de personalitate obiectiv al persoanei evaluate, profil ce derivă dintr-un ansamblu de nivele de
tensiune, determinat prin utilizarea unui neurostimulator integrat metodei descrise la 10.1.3.e.4, cu
ajutorul căruia se aplică pe palme, la nivelul epidermei, un semnal de tensiune și se măsoară un set de
semnale de răspuns, care vor fi mai întâi convertite cu un software specializat, în parametri ce descriu
funcționalitatea a paisprezece zone psihofiziologice, apoi prin prelucrare succesivă și relaționare la un set
de scale și la o bază de date care le atribuie identitatea, vor servi la identificarea nivelurilor de activitate
asociate proiectiv unor indicatori care alcătuiesc profilul psihologic.
Metoda prezintă avantajul că este rapidă și autonomă, permițând stabilirea profilului psihologic
într-un timp foarte scurt, beneficiind de avantajele oferite de către o interfață web care asigură accesul în
cloud, unde prin crearea unui cont personalizat, utilizatorul poate beneficia oricând de toate facilitățile
actuale și viitoare ale sistemului.
În vederea calibrării acestei metode de evaluare s-a urmărit identificarea unei corelații înalte între
biosemnalele de tip electrodermal și cele de tip electroencefalografic, pentru care s-au folosit seturi de
date de valori mediate, pe sesiuni de timp optime. În procedeul de asignare s-a avut în vedere cea mai
utilizată diagramă de mapare a creierului (vezi Figura 29’), dar și un concept fractal care a facilitat
Manual de utilizare
identificarea funcțională a zonelor de măsură, pentru biosemnalele EEG, respectiv un model tensorial
inferențial cu ajutorul căruia s-au marcat biosemnalele EDA pentru a putea fi asignate.
10.2.2. Emisferele cerebrale – specificități de dominanță

Începând cu primele experiențe efectuate de către Marc Dax (1771–1837), apoi de către Pierre Paul Broca
(1824 –1880) și Carl Wernicke (1848 -1905), până la cele ale lui Roger Wolcott Sperry7, Michael Gazzaniga şi
Joseph LeDoux, etc., știința modernă a demonstrat că cele două jumătăţi ale creierului pot conţine fiecare
conștiință. Mai mult, se vor distinge și identifica funcții cerebrale specifice fiecărei emisfere, astfel încât,
acestea pot manifesta simultan și diferit stări de conștiență, până la a se situa chiar în conflict. În același
sens, experiențele prin tehnici de biofeedback efectuate de către Robert Evan Ornstein8 vor pune în
evidență diferențierile dintre cele două emisfere. O sinteză a rezultatelor obținute în problematica celor
două emisfere cerebrale este oferită de autori ca Betty Edwards9 sau mai recent, J. F. Lavach10. De
asemenea o contribuție remarcabilă la clarificarea aspectelor de dominanță cerebrală va aduce Ned
Herrmann11 care, îmbinând caracteristicile emisferelor cerebrale și modelul celor trei creiere (creierul
reptilian, sistemul limbic și cortexul), va propune modelul celor patru quadrante și un chestionar numit
Herrmann Brain Dominance Instrument (HBDI). Concret, creierul este împărțit în patru sisteme diferite cu
patru stiluri preferate, pentru care autorul arată că toate cele patru modalități conștiente de funcționare au
caracteristici proprii:
Quadrantul A: emisfera cerebrală stângă – gândire analitică - logică, matematică, faptică, critică,
tehnică, cantitativă, rațională /achiziție de date, audiere prelegeri, lecturare manuale / judecată bazată pe
fapte, criterii şi raţionamente logice.
Quadrantul B: sistemul limbic stâng – gândire secvențială - conservatoare, structurată,
administrativă, organizată, detaliată şi planificată / direcții, repetiție, gestionare a timpului, control,
autocontrol, planificare.
Quadrantul C: sistemul limbic drept – gândire interpersonală - kinestetică, emoţională, spirituală,
senzorială / ascultarea şi schimbul de idei, căutare a sensului personal, studiere de grup, exprimare în
muzică și imagini.
Quadrantul D: emisfera cerebrală dreaptă – gândire imaginativă – vizual-holistică, sintetică,
artistică, intuitivă, inovatoare, globală şi conceptuală / privire de ansamblu, iniţiativă, simulări, materiale
vizuale, aprecierea frumuseţii unei probleme, brainstorming.
Prin modelul său Ned Herrmann realizează sinteza specializării pe orizontală și verticală a
emisferelor cerebrale și a sistemului limbic, oferind posibilitatea unei explicații pentru diversitatea
comportamentelor umane care ar putea fi caracterizată prin combinațiile celor patru quadrante descrise
mai sus.
Implementarea tehnică a aserțiunilor prezentate aici a oferit posibilitatea ca sistemul psihometric
MindMiTM să poată distinge, pe lângă aspectele generale ale personalității și aspectele de dominanță ale
celor două emisfere cerebrale. Principiul general de corespondență este prezentat în Figura 26’.
7 R.W. Sperry, Brain bisection and consciousness, in How the Self Controls Its Brain, ed C. Eccles. Springer-Verlag, New York, 1966.
8 Robert Ornstein. The amazing brain. Houghton Mifflin Company, 1986
9
Edwards, Betty. The New Drawing on The Right Side of the Brain. Penguin Putnam. 1999
10
J. F. Lavach, Self-maintenance therapy in Alzheimer's disease, Oxford Journals, Archive of Clinical Neuropsychology (1999)
11 Ned Herrmann, The Creative Brain, Brain Books, Lake Lure, North Carolina, 1990.
Manual de utilizare
În teoria învățării experiențiale, David Kolb

utilizează un inventar prin care surprinde
diferențele de învățare existente între
indivizii umani (Kolb A.D, 1981, p. 233). Teoria
sa propune patru modalități prin care se
diferențiază învățarea: experiența concretă
(CE), experiența activă (AE), observarea
reflexivă (OR) și conceptualizarea abstractă
(AC). Cele patru moduri: abstract, concret,
activ și reflexiv vor rezolva conflictele de
adaptare la mediu, constituindu-se în patru
stiluri preferate de învățare care separă două
antiteze:
- abstract – concret;
- activ – reflexiv;
Figura 26’: Descrierea emisferelor cerebrale (după J. F. Lavach)

Preferința de a aborda problema
conflictelor comportă o anumită dinamică ce poate fi înțeleasă ca posibilitate de adoptare a unui anumit stil
de învățare într-o etapă anume de evoluție (Kolb A.D., 1981, p. 238). Operaționalizarea scalelor
chestionarului stilurilor de învățare oferă următoarele descrieri:
Teoreticienii sunt asimilatorii (AC - Abstract Conceptualization). Ei rezolvă probleme complexe, au
păreri foarte bine conturate, Un teoretician este abstract, analitic, obiectiv, complex, instruit, dornic de
cunoaştere, circumspect, eficient, influent, exigent, consultativ, impersonal, cu iniţiativă, independent,
conceptualist, ingenios, intelectual, inventiv, cu spirit ştiinţific, înclinat spre cercetare, sistematic,
convingător, statornic;
Activii sau acomodatorii (AE - Active Experimentation) doresc să experimenteze ceva nou şi să atace
probleme reale. Plictisindu-se de proiectele pe termen lung, activul este flexibil, cu iniţiativă în căutarea
noului, caută incitarea şi provocarea imediată, curajos, face ca lucrurile să se petreacă la momentul
oportun;
Reflexivilor sau divergenţilor (RO - Reflective Observation) le place analiza, colectarea datelor,
compararea lor, dar le este dificil să înceapă un proiect. Reflexivul este intuitiv, organizat, examinează cu
grijă şi pune în practică ideile, atras de activitatea abstractă cu aplicabilitate, intuieşte soluţii, este
perseverent dar nu dorește să fie primul care ia cuvantul sau să aiba presiunea timpului.
Pragmaticilor sau convergenţilor (CE - Concrete Experience) le place să construiască planuri de
acţiune. Nu folosesc teorii şi modele, ci abilităţile de care dispun, spre exemplu, pentru a intervieva,
planifica sau prezenta. Învaţă cel mai eficient atunci când li se aduc exemple concrete şi când se pot implica
în activităţi. Pragmaticul este entuziast, experimentator, caritabil, curios, subiectiv, nerăbdător, creativ,
coechipier, prietenos, sensibil, empatic, idealist, loial, amuzant (Barrett J., 2007).
O abordare specială va face Ricki Linksman care remarcă și sistematizează în funcție de dominanța
cerebrală un număr de opt stiluri de învățare. În opinia sa combinarea stilului de învăţare cu preferinţa
emisferică cerebrală poate favoriza dezvoltarea competențelor de învăţare accelerată. El va numi aceste
categorii “superlegături de învățare”, fiind alcătuite din dominanța cerebrală și stilul de învățare:
Manual de utilizare
vizual – emisfera stângă; vizual – emisfera dreaptă; auditiv – emisfera stângă; auditiv – emisfera dreaptă;
tactil – emisfera stângă; tactil – emisfera dreaptă; kinestezic – emisfera stângă, kinestezic emisfera dreaptă
(Linksman, R., 1999).
10.2.3. Diagrama generală de mapare a creierului

Există multe tehnici diferite care măsoară activitatea creierului. Imagistica pe bază de rezonanță magnetică
funcțională (fMRI), tomografia computerizată cu emisie de foton unic (SPECT) care măsoară funcții
secundare precum metabolismul sau modificările oxigenării, volumul sângelui și fluxul sangvin, sau
tomografia cu emisie de pozitroni (PET) (Sanei & Chambers, 2008; Menon & Crottaz-Herbette, 2005). Cu
aceste tehnici se poate măsura activitatea întregului volum al creierului, însă datorită întârzierii
hemodinamice (timpul necesar nivelului de oxigen din sânge să crească) ele au o rezoluție temporală
scăzută, de 1-6 s (Menon & Crottaz-Herbette, 2005; Ashrafulla, 2012). Tehnica EEG pentru măsurarea
activității electrice a creierului, și magnetoencefalografia (MEG), pentru măsurarea câmpului magnetic
produs de activitatea electrică a creierului, pot fi utile doar în măsurarea activității de suprafață, care are
loc cel mai aproape de scalp. Totuși, EEG și MEG furnizează o rezoluție temporală înaltă, de până la inclusiv
1 ms (Ashrafulla, 2012), aspect care le face să fie tehnicile uzuale de măsurare în analiza funcționării
creierului. Câmpurile magnetice sunt mai puțin distorsionate de scalp decât câmpurile electrice, astfel MEG
are o rezoluție spațială mai mare decât EEG. MEG pot detecta, însă, doar componente tangențiale ale unei
surse de curent din creier, în timp ce EEG detectează atât componenta tangențială cât și pe cea radială
(Ashrafulla, 2012).
Toate aceste tehnici de măsură oferă informații prețioase asupra zonelor din creier, activate sub
acțiunea stimulilor, imagini care, reproduse prin evocare, confirmă și certifică conceptul de pattern
recognition, fiind deosebit de utile în procedeele de cartografiere.
În Figura 27’ sunt prezentate modele de pattern-uri cognitive vizualizate prin imagistică de
rezonanță magnetică (MRI) obținute la The Neuro Imaging Laboratory - Washington University School of
Medicine. Preluarea unor asemenea imagini ale activității cognitive cerebrale, dar și posibilitatea de a
intercepta comportamente cerebrale, reflectate în semnale electrice, facilitează utilizarea acestei prețioase
informații în foarte multe domenii.
Figura 27’: Pattern-uri cognitive vizualizate în imagistică de rezonanță

magnetică (MRI) (Muller Brain-Computer Interfacing, 2012)
Manual de utilizare
Federația Internațională de Societăți de Electroencefalografie și Neurofiziologie Clinică a introdus o

localizare convențională a electrozilor, denumită și sistemul 10-20 (Forslund, 2012). În Figura 28’.a este
prezentată montarea în sistem 10-20 a 21 de electrozi în care canalul Fz este plasat pe frunte iar canalul Pz
la spate. De exemplu, dacă este monitorizată mișcarea degetului drept și a celui stâng, vor fi folosiți
electrozii C3 și respectiv C4. Electrozii pentru lobul urechii (A1 și A2), care nu sunt arătați, sunt adesea
folosiți ca electrozi de referință. Pentru a înregistra o EEG mai detaliată, a fost creat sistemul internațional
10-5 în care sunt plasați mai mulți electrozi pe scalpul subiectului (Forslund, 2012). În Figura 28’.b este dat
un exemplu al rețelei de senzori Geodesic cu 128 de canale în care canalul 17 este plasat pe frunte, canalul
82 la spate, iar Cz funcționează ca electrod de referință. Canalul 37, 105 și 16 al rețelei Geodesic este
echivalența canalelor C3, C4 și Fz.
a) b)
Figura 28’: Locația electrozilor în acord cu Standardul Internațional: (a) 10-20; (b) 10-10 (Maskeliunas et al., 2016)
Tehnicile EEG sunt utilizate în principal în cercetare, ca instrument de măsurare non-invaziv pentru
înregistrarea evoluției în timp a activității creierului, fiind folosite pentru a monitoriza activitatea creierului
pacienților aflați în comă, pentru localizarea ariilor care au fost lezate, și pentru a prezice crizele epileptice
(Teplan, 2002). Cea mai utilă întribuințare însă, s-a dovedit a fi interacționarea cu tehnologia, în interfețele
creier-computer (BCI). Comenzile extrase și interpolate din EEG pot fi folosite pentru a controla, fie un
cursor pe un ecran, fie un avatar într-un mediu virtual etc. (McFarland, McCane, David & Wolpaw, 1997).
O formă explicită a diagramei generale de mapare a funcțiilor creierului conform Standardului
Internațional 10-20 este prezentată în Figura 29’, pe care am folosit-o ca şi ipoteză de cercetare în studiul
nostru experimental.
Manual de utilizare
Figura 29’: Propunere de mapare a funcţiilor creierului cu locaţia electrozilor conform Standardului Internațional 10-20
(sursa: http://www.edmontonneurotherapy.com/; http://www.diytdcs.com/tag/10-20-positioning/)
În timpul înregistrării semnalelor EEG se observă că acestea au anumite caracteristici care se

schimbă cu vârsta precum și cu starea în care se află persoana (adormită sau trează) (Sanei & Chambers,
2008). Datorită acestor caracteristici, undele cerebrale pot fi împărțite în șase categorii. Aceste 6 categorii
sunt numite alfa (α), teta (θ), beta (β), delta (δ), gama (γ), și miu (µ) și fiecare reprezintă o bandă de
frevențe (Sanei & Chambers, 2008; Baztarrica, 2012). Tabelul 8’ arată marja de frecvență a fiecărei categorii
precum și unele dintre funcțiile mentale care sunt roluri confirmate al marjei de frecvență.
Tabelul 8’: Benzile de frecvență ale activității cerebrale (Burger, 2014)

Banda Frecvența (Hz) Locația Starea mentală
Delta (δ) 4 Poate fi Somn profund; lipsa atenției (Sanei & Chambers, 2008;
răspândită larg Larsen, 2011).
Teta (θ) 4-8 Implică mulți lobi Somnolență; inspirație; meditație profundă, stres
emoțional (Sanei & Chambers, 2008; Baztarrica, 2012).
Alfa (α) 8-13 De obicei implică Relaxare; ochi închiși (Sanei & Chambers, 2008; Teplan,
întregul lob 2002; Larsen, 2011; Baztarrica, 2012).
Beta (β) 13-30 Regiunile frontală Gândire activă; rezolvare de probleme; atenție concentrată
și centrală (Sanei & Chambers, 2008; Teplan, 2002; Larsen, 2011;
Baztarrica, 2012).
Gama (γ) 30-100 Cortexul Reflectă mecanismul conștienței (Larsen, 2011; Baztarrica,
senzoriomotor 2012).
Miu (µ) 8-13 Cortex motor Suprimare în timpul activității motorii (Baztarrica, 2012).
Manual de utilizare
În Tabelul 9’ este prezentată o sinteză a rezultatelor cercetării privind procesele de gândire propuse
de către autorii citați, aspecte care au fost luate în considerare în alcătuirea modelului fractal de analiză a
funcțiilor cerebrale, modelul conceptual implementat în Sistemul Psihometric MindMiTM.
Tabelul 9’: Modelul creierului - procesele de gândire

Modulul cerebral
Stânga față Dreapta față
Procese de gândire
Logic Perceptiv
Analitic Sintetic
Vertical Lateral
Rațional Intuitiv
Convergent Divergent
COGNITIV Verbal Vizual-Holistic INTEGRATIV
- Tehnic Artistic -
ANALITIC Cantitativ Global EXPERIMENTAL
Faptic Conceptual
Critic Contemplativ
Structurat Simbolic
Ordonat Integrativ
Matematic Filosofic
Temporal Atemporal
Cursiv-Secvențial Spontan-Aleatoriu
Realist Imaginar, oniric
Explicit Implicit
Ad-literam Metaforic
OBIECTIV Ofensiv Defensiv EMOȚIONAL
- SISTEMATIC Planificat Imprevizibil -
Detaliere Interpersonalitate RELAȚIONAL
Repetitivitate Kinestezie
Gestionare timp Emoții
Control, Senzații
Autocontrol (Muzică, Imagini)
Modulul limbic
Stânga spate Dreapta spate
Procese de gândire
În vederea efectuării unei analize de corelație între valorile funcțiilor cerebrale obținute prin tehnici
diferite, analiză necesară metodei de asignare și calibrare a indicatorilor psihologici, pentru modelul
prezentat în Tabelul 9’ s-au sistematizat următoarele seturi de funcții prezentate în Tabelul 10’:
Manual de utilizare
Tabelul 10’: Funcțiile psihologice asociate
Modulul Modulul
COGNITIV - ANALITIC EXPERIMENTAL - INTEGRATIV
- Funcțiile experimental-creative
- Funcțiile cognitiv-analitice
- Funcțiile ofensiv-exploratorii
Modulul Modulul
OBIECTIV - SISTEMATIC EMOȚIONAL - RELAȚIONAL
- Funcțiile expresiei emoționale

- Funcțiile calității gândirii - Funcțiile relațional-pasive
- Funcțiile expectativ-defensive - Funcțiile relațional-active
- Funcțiile relațional-calitative
În cele ce urmează sunt enumerate funcțiile psihologice asociate modulelor cerebrale. Funcțiile
autonome sunt acele funcții a căror prezență poate fi identificată prin activitatea electrică cerebrală direct
la nivelul scalpului, iar funcțiile derivate sunt stabilite printr-un procedeu de sortare care va fi descris
ulterior.
A. Funcțiile cognitiv-analitice
- Funcțiile autonome: atenția (Fp1), expresia verbală (F7), memoria de lucru (Fz);
- Funcții derivate: abilitatea lingvistică, abilitatea matematică, decizia;
B. Funcțiile obiectiv-sistematice
- Funcțiile autonome: memoria verbală (T3), înțelegerea verbală (T5), raționamentul verbal (P3),
procesarea vizuală (O1);
- Funcțiile calității gândirii (derivate): luciditate, claritatea gândirii, agilitate mentală, flexibilitatea
gândirii, calmul mental, capacitatea de concentrare;
- Funcțiile expectativ-defensive (derivate): realism, vigilență, autoconservare, indice de ego, prudență,
răbdare, obiectivitate;
C. Funcțiile emoțional-relaționale
- Funcțiile autonome: Memoria emoțională (T4), înțelegerea emoțională (T6), raționamentul non-
verbal (P4), procesarea vizuală (O2);
- Funcțiile expresiei emoționale (derivate): emotivitatea, stabilitatea emoțională, confortul emoțional,
relaxarea, adaptarea la stres;
- Funcțiile relațional-pasive (derivate): sociabilitatea, spiritul apartenenței la grup, conformismul;
- Funcțiile relațional-active (derivate): leadership, afirmare, autoritate, atitudine justițiară, asertivitate,
empatie, abilitate oratorică;
- Funcțiile relațional-calitative (derivate): încredere interrelațională, respect față de ceilalți, toleranță
la opinii contrare, altruism, tărie de caracter, responsabilitate, generozitate, probitate, cumpătare,
sinceritate;
Manual de utilizare
D. Funcțiile experimental-integrative
- Funcțiile autonome: hotărâre, reținerea impulsurilor (Fp2), expresia emoțională (F8);
- Funcțiile experimental-creative (derivate): Intuiția, creativitatea, inventivitatea, abilitatea vizuală;
- Funcțiile ofensiv-exploratorii (derivate): curiozitate, curaj, autoîncredere, optimism, adaptabilitate,
perseverență, dinamism, ambiție, autonomie, vitalitate, hărnicie, impulsivitate, controlul
impulsivității, autocontrol;
10.2.4. Inferența EEG – EDA în Sistemul MindMiTM

Aspectele care stau la baza implementării algoritmului metodei de evaluare a Sistemului psihometric
MindMiTM reflectă inferența în sensul concomitenței (Cacioppo & Tassinary, 1990), între biosemnalele de tip
EEG, și cele de tip EDA, determinate prin achiziție simultană de date. Pentru aceasta se utilizează o metodă
originală prin care se asigură o dublă interceptare a activității cerebrale, astfel încât să poată fi determinată
relația dintre potențialele de tip electroencefalografic și cele de tip electrodermal, exprimată în indicatori
inferențiali, funcții cognitive, pattern-uri inferențiale, tipologii vocaţionale și clase temperamentale. Dubla
interceptare a activității cerebrale este exprimată în corelația dintre indicatorii inferențiali determinați din
media densităților spectrale de putere a biosemnalelor EEG, și cei determinați din potențialele
electrodermale de tip bazal (SPL) și de răspuns (SPR), conform explicațiilor din secțiunea teoretică (10.1.3.d
și 10.1.3.e.4.a). Testele premergătoare implementării se referă deci, la utilizarea a două tehnici diferite,
care implică biosemnale de fiziologii diferite, pentru obținerea în variabile corespunzătoare fiecărei tehnici
în parte, a aceluiași tip de indicator, exprimat în semnal electric.
Conceptul implementat este prezentat în două etape: prima, referitoare la stabilirea semnificației
psihologice a indicatorilor, iar cea de-a doua, referitoare la identificarea elementelor structurale ale unei
tipologii de personalitate.
Etapa I:
Asignarea, scalarea și calibrarea indicatorilor psihologici în Sistemul MindMiTM
Metoda descrie procedeul de asignare, scalare și calibrare a indicatorilor psihologici prezentând etapizat
pașii urmați în stabilirea celor mai apropiate semnificații psihologice ale biosemnalelor electrodermale
obținute prin neurostimularea în curent alternativ a stadiului fazic al epidermei de la nivelul palmelor -
tehnică brevetată cu referința RO127615/2013, semnificații corespondente unor seturi de biosemnale de
tip EEG, achiziționate simultan prin tehnici consacrate.
Pentru punerea în evidenţă a biosemnalelor de tip EDA a fost utilizat ca neurostimulator
electrodermal, scannerul de mâini al sistemului psihometric MindMiTM cu ajutorul căruia s-a aplicat prin
intermediul grilei de senzori, la nivelul palmelor subiectului evaluat, un semnal de excitație electrodermală,
obținut prin compunerea a două semnale: unul de tip treaptă și unul purtător și s-a recepționat prin
intermediul unei interfețe specializate de achiziție, un semnal de răspuns a cărui anvelopă conține
informații esențiale despre procesele psihofiziologice asupra cărora ne-am propus să obținem o inferență.
Astfel s-a exprimat răspunsul proiectiv al neurocortexului, pe fiecare canal în parte, în funcții inferențiale,
determinate din informații despre nivelul de activitate electrodermală, prin identificarea nivelelor de
potențial electrodermal, stimulat în curent alternativ, de tip SPL – potențialul bazal și SPR – potențialul de
răspuns.
Manual de utilizare
Echipamentul de referință utilizat pentru implementarea metodei de față este sistemul BioSemi, în
configurația 256+2 electrozi, pe o resursă software BESA Research Version 6.1.
Sistemul BioSemi este compatibil și cu interfața server de achiziție de tip Open VIBE v1.2.2.
(Software for Brain Computer Interfaces and Real Time Neuroscience), pusă la dispoziție de către INRIA
(Institut National de Recherche en Informatique et en Automatique) Franța, interfață utilizată de asemenea
pentru implementarea metodei Sistemului MindMiTM. Alte programe care pot fi utilizate cu succes în
maparea scoarței cerebrale sunt EEGLAB furnizat de: Swartz Center for Computational Neuroscience,
respectiv BRAINSTORM - a MATLAB Based, Open-Source Application for Advanced MEG/EEG Data
Processing and Visualization. Configurația 256+2 electrozi în sistemul BioSemi este redată în Figura 30’, iar
schema bloc pentru ansamblul experimental este redată în Figura 31’.
Figura 30’: Configurația 256+2 electrozi în sistemul BioSemi

(sursa: https://biosemi.com/pics/cap_256_layout_medium.jpg)
Procedeul de asignare are la bază ipoteza existenței unei corelații puternice între indicatorii
inferențiali de tip EEG și EDA, respectiv (12) și (38). Asignarea propriuzisă presupune identificarea poziției
indicatorului inferenţial EEG pe harta corticală, respectiv sortarea indicatorilor inferențiali corespondenți în
tehnica de răspuns electrodermal.
Manual de utilizare
Figura 31’: Schema bloc a sistemului de măsură – etapa 1
Locația indicatorilor inferențiali EEG

Din forma relației (12) se poate înțelege legătura funcției inferențiale cu media densității spectrale
de putere S B ij măsurată la nivelul scalpului. Astfel, procedeul de asignare va identifica într-o primă etapă
locația indicatorului inferenţial de tip EEG ținând cont că funcția  ij ponderează impactul mediei densității
Manual de utilizare
spectrale de putere S B de pe o bandă j pe un canal i. Pentru identificarea dimensiunilor acesteia, s-a

utilizat modelul fractal din Figura 32’.
Figura 32’. Modelul fractal pentru repartizarea funcțiilor psihologice inferate din biosemnale EEG
Forma geometrică din Figura 32’ integrează până la nivelul 4 câte o matrice de operatori care
compun funcția  ij . Nivelurile fractale sunt constituite în funcție de frecvența și puterea setului de
biosemnale localizate în benzile și canalele clusterilor care alcătuiesc modulele corticale. Selecția nivelurilor
fractale este prezentată în Figura 33’, iar structurile matriceale de operatori sunt descrise în Tabelele 11’,
12’, 13’ și 14’.
Figura 33’: Nivelurile fractale în funcție de frecvență și putere
Tabelul 11’: Componentele funcției  ij la nivelul 1
X1 X2
X3 X4
Manual de utilizare
Y11 Y41 Y14 Y44

Y21 Y31 Y24 Y34
Y12 Y42 Y13 Y43
Y22 Y32 Y23 Y33
Z11 Z41 Z14 Z44

Z21 Z31 Z24 Z34
Z12 Z42 Z13 Z43
Z22 Z32 Z23 Z33
Q1 Q4
Q2 Q3
Forma integrală a matricei de repartizare a componentelor operaționale ale funcției  ij este

prezentată în Tabelul 15’. În baza acestei matrice se asignează, prin relația (12), fiecărui indicator
psihologic, o funcție inferențială codată.
Exemplul 4:
Funcția inferențială a inventivității:

n
ij S Bj . ij S Bj
Inventivitate = m j 1 (56)
S Bn  S B1
m n
 
i 1 j 1
ij S Bj
X 4Y 14 Z 21Q1
Manual de utilizare
Tabelul 15’: Matricea integrală a codurilor operatorilor funcției  ij
X1Y11 X1Y11 X1Y11 X1Y11 X1Y41 X1Y41 X1Y41 X1Y41 X4Y14 X4Y14 X4Y14 X4Y14 X4Y44 X4Y44 X4Y44 X4Y44
Z11Q1 Z11Q4 Z41Q1 Z41Q4 Z14Q1 Z14Q4 Z44Q1 Z44Q4 Z11Q1 Z11Q4 Z41Q1 Z41Q4 Z14Q1 Z14Q4 Z44Q1 Z44Q4
Nivelurile de clasificare a indicatorilor inferențiali EDA

Ca și în cazul stabilirii nivelurilor de fractalizare a funcțiilor inferențiale EEG, criteriile  și stabilesc
patru niveluri de clasificare a funcțiilor inferențiale EDA ca în Figura 34’.
Manual de utilizare
Figura 34.’ Nivelurile de clasificare a funcțiilor inferențiale EDA
Procedeul urmat conduce la stabilirea unui tensor inferențial ale cărui componente sunt prezentate
în Tabelul 16’.
Tabelul 16’: Conținutul tensorului inferenţial EDA
Funcţiile inferenţiale asociate Funcţiile inferenţiale asociate

Zona de cortexului stâng cortexului drept
măsură Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 11 12 13 14
D 2 21 22 23 24
R 3 31 32 33 34
E . . . . .
A . . . . .
P . . . . .
T n n1 n2 n3 n4
A
1 ’11 ’12 ’13 ’14
S 2 ’21 ’22 ’23 ’24
T 3 ’31 ’32 ’33 ’34
Â . . . . .
N . . . . .
G . . . . .
A n ’n1 ’n2 ’n3 ’n4
Manual de utilizare
Subrutina de sortare
După stabilirea celor două categorii de funcții inferențiale, s-a utilizat o subrutină de sortare al cărei
algoritm este prezentat în Figura 35’.
Figura 35’: Subrutina de sortare a funcțiilor inferențiale EEG-EDA
În cadrul subrutinei de sortare, o funcție EEG constituie referința în raport cu care este sortată o
funcție EDA. După analiza individuală a fiecărei funcții EDA în corelație cu referința EEG, acestea sunt
supuse unui proces de grupare și mediere progresivă. Funcțiile mediate compuse, obținute astfel se supun
în continuare analizei de corelație. Scopul acestui procedeu este identificarea celei mai înalte corelații între
o funcție EEG și una EDA, simplă sau compusă. Perechile care corelează peste un prag prestabilit sunt
listate, ierarhizate și sortate. Rezultatele sortării regăsite în registrul de perechi de funcții inferențiale EEG-
EDA au constituit baza de atribuire a identității psihologice integrată Sistemului psihometric MindMiTM.
Manual de utilizare
Exemplul 5:
Funcția pereche a inventivității este: Inventivitate EEG ~ ’EDA23 , care se poate scrie direct, utilizând
relația tensorului inferențial EDA (37):
 u13  u0
’EDA23 =  2u12 (56)
umax  u0 u12  u 22
Calibrarea, condiții tehnice
 Potențialele de răspuns electrodermal: intervalul 0 – 5000 [mV];
 Funcțiile inferențiale, pentru ambele categorii de biosemnale: intervalul 0 – 100 [u.inf.] unități
convenționale inferențiale;
 Frecvențele cerebrale: intervalul 0,5 – 30 [Hz]
 Densitățile spectrale de putere: scala (0 - 12) unități de acuratețe [aq.u.PSD], specifică
instrumentului de măsură;
 Factorul de răspuns electrodermal: intervalul 0 – 1;
 Labilitatea electrodermală: intervalul 0 – 10;
Etapa II:
Identificarea elementelor structurale ale unei tipologii de personalitate
În baza considerentelor de mai sus, presupunem că există o corelație importantă între valorile funcțiilor
cognitive determinate din media densităților spectrale de putere a biosemnalelor EEG preluate de la nivelul
scalpului și funcțiile cognitive corespunzătoare potențialului electrodermal bazal (SPL) și de răspuns (SPR)
măsurat în același timp, la nivelul palmelor aceleiași persoane.
Ca și în cazul primei etape, pentru identificarea elementelor structurale ale tipologiei de
personalitate a fost utilizat ca neurostimulator electrodermal, scannerul de mâini al sistemului psihometric
MindMiTM. De asemenea, s-a utilizat un echipament de referință pentru achiziția biosemnalelor de tip EEG,
respectiv casca Neurosky Mind Set, conectată prin interfața server de achiziție de tip Open VIBE v1.2.2.
(Software for Brain Computer Interfaces and Real Time Neuroscience), produsă de către INRIA Franța. În
același mod s-a asigurat o dublă interceptare a activității cerebrale, astfel încât a fost posibilă determinarea
relației dintre potențialele de tip electroencefalografic și cele de tip electrodermal, exprimată inferențial în
tipologiile de personalitate. Schema bloc a sistemului de măsură este redată în Figura 36. Dubla
interceptare a activității cerebrale este exprimată în corelația dintre funcțiile cognitive determinate din
media densităților spectrale de putere a biosemnalelor EEG, și cele determinate din potențialele
electrodermale de tip bazal (SPL) și de răspuns (SPR), conform explicațiilor de la 10.1.3.e.4.
Sortarea progresivă a funcțiilor perechi
În scopul determinării tipologiilor vocaţionale pentru m = 4 criterii de polaritate (clase
temperamentale), atât biosemnalele de tip EDA, cât și cele EEG au fost prelucrate cu ajutorul unei interfețe
software concepută special pentru această etapă, pentru ca rezultatele să poată fi supuse analizei de
corelație. Interfața software implementează modelul matematic prezentat în secțiunea teoretică, având
rolul de a identifica și stoca funcțiile cognitive mixte, precum și funcțiunea subrutinei de sortare progresivă
(Figura 37’) cu ajutorul căreia, se identifică corespondența unu-la-unu dintre acestea pentru analize de
corelație.
Manual de utilizare
Figura 36’: Schema bloc a sistemului de măsură – etapa 2
După finalizarea procesului de înscriere în baza de date, s-a stabilit setul de funcții cognitive EEG (F1,
F2, F3, F4, F5, F6, F7 și F8) aferente benzilor de frecvență cerebrală. Aceste funcții, grupate după criteriile
prezentate în Tabelul 7 constituie referințele în sortarea progresivă. Rezultatul acestei selecții în cascadă a
funcției EDA, corespunzătoare uneia EEG, a fost înscris într-un registru de evidență a perechilor. Funcțiile
cognitive tonice și atonice astfel determinate au fost utilizate ca indicatori bipolari de pattern inferenţial.
Corespondența din registrul de evidență a perechilor este prezentată în Tabelul 17’.
Manual de utilizare
Figura 37’: Algoritmul subrutinei de sortare progresivă
Manual de utilizare
Tabelul 17’: Corespondența dintre funcțiile cognitive tonice și atonice în benzile de frecvență cerebrală
Exemplul 6:
Un exemplu de diagramă de pattern-uri obținute din perechi de funcții cognitive EEG și EDA
identificate cu subrutina de sortare progresivă este redat în Figura 38’.
Figura 38’: Pattern-uri de funcții cognitive EEG și EDA sortate progresiv, obținute din date de achiziție simultană
Manual de utilizare
Stabilirea tipologiilor vocaţionale

Urmând procedeul de identificare a tiplogiilor vocaţionale și a claselor temperamentale în rețele
neurale descris la 10.1.3.g.2, după determinarea indicatorilor bipolari de pattern inferențial: Ia, Ib, Oa, Ob,
Da, Db, Ra şi Rb și a valorilor aferente ale acestora, s-au extras patru seturi de indicatori, corespunzători
funcțiilor comportamentale KI, KO, KD, și KR a căror semnificaţie a fost repartizată bipolar conform relației
(50), astfel încât KI a primit una din valorile Ia şi Ib, KO a primit una din valorile Oa şi Ob, KD a primit una din
valorile Da şi Db, iar KR a primit una din valorile Ra şi Rb.
Pentru stabilirea tipologiei vocaţionale, s-au calculat cu (47) ponderile rezultate din însumarea
valorilor funcțiilor temperamentale, organizându-se fiecare set de indicatori corespunzători funcţiilor KI, KO,
KD, și KR în două grupe de indicatori cu semnificaţie inferențială antagonică. Valoarea unui indicator bipolar
este dată de media valorilor indicatorilor corespunzători unei grupe. Prin compararea valorilor perechii de
indicatori bipolari de pattern inferențial, s-a selectat valoarea cea mai mare, care constituie ponderea
setului de indicatori corespunzător fiecărei funcţii comportamentale K. S-au alocat pattern-urile inferențiale
S1…..S8, tipologiilor vocaţionale V astfel încât fiecărei tipologii să-i corespundă un număr de două pattern-
uri, iar fiecărui pattern să-i corespundă doi indicatori bipolari din ansamblul de opt. Relația dintre funcțiile
temperamentale (Cij) care îndeplinesc aici rolul de indicatori bipolari, pattern-urile inferențiale (Spq),
tipologiile vocaţionale (Vxy) și clasele temperamentale (Tm) este prezentată în Tabelul 18.
Tabelul 18’: Asignarea pattern-urilor inferențiale în tipologiile vocaţionale
Pentru determinarea tipologiei vocaţionale s-au evaluat un ansamblu de 16 ponderi Pv1, Pv2, ...,
Pv16, corespunzătoare celor 16 tipologii. S-a realizat această evaluare prin compararea sumelor
corespondente calculate din valorile indicatorilor bipolari de pattern inferențial, identificaţi conform
Tabelului 19’. Ponderea cea mai ridicată dintre aceste sume indică tipologia vocaţională de bază a
persoanei evaluate (Grigore, 2013).
Manual de utilizare
Tabelul 19’: Asignarea indicatorilor bipolari în ponderi
În Figura 39’ este prezentat un exemplu de distribuție a elementelor specifice tipologiilor

vocaţionale pentru patru clase temperamentale.
Figura 39’: Repartizarea elementelor specifice tipologiilor vocaţionale

pentru patru clase temperamentale (Grigore, 2016)
Manual de utilizare
O altă formă de reprezentare a relației dintre funcțiile comportamentale, tipologiile vocaţionale și

clasele temperamentale, în conceptul abordării mixte EEG-EDA, este exemplificată în Figura 40’.
Mid Gamma
Low Gamma
High Beta
KR
Low Beta
KD
High Alpha
KO
Low Alpha
KI
Theta
Delta
V13 V14 V10 V9 V11 V12 V16 V15 V7 V8 V4 V3 V1 V2 V6 V5

T3 T4 T2 T1
Figura 40’: Diagramele funcțiilor comportamentale în clasele temperamentale și benzile de frecvență cerebrală.
Exemplul 7:
Studiu experimental
a.Cadrul general
Ipoteza de lucru este corelația înaltă dintre valorile indicatorilor rezultați din biosemnalele EEG și
EDA măsurate simultan.
Testele au fost efectuate pe un eșantion de 100 subiecți de vârste cuprinse între 20 și 65 ani.
Participarea la experiment a avut loc prin opțiune voluntară, fiecare subiect, fiind informat asupra
condițiilor experimentului.
Testările au fost efectuate în două etape de achiziție simultană EEG - EDA, respectiv la T1 și T2, cu o
pauză de 6 luni între etape.
Pe parcursul experimentului, în cazul activității electrodermale EDA s-au urmărit,:
-variabile independente: funcțiile cognitive: Ia, Ib, Oa, Ob, Da, Db, Ra, Rb și funcțiile
comportamentale de tip Ki (I_EDA, O_EDA, D_EDA, R_EDA) respectiv probabilitățile și ponderile acestora,
determinate în procesul de identificare a tipologiei vocaţionale;
-variabile dependente: nivelul de potențial electrodermal bazal (SPL) și de răspuns (SPR);
În cazul activității EEG s-au urmărit:
-variabile independente: funcțiile cognitive: F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7 și F8 și funcțiile comportamentale
de tip Ki (I_EEG, O_EEG, D_EEG, R_EEG) respectiv probabilitățile și ponderile acestora determinate în
procesul de identificare a tipologiei vocaţionale;
-variabile dependente: media densității spectrale de putere în benzile Delta, Theta, Low Alpha, High
Alpha, Low Beta, High Beta, Low Gamma, Mid Gamma.
Manual de utilizare
Pentru efectuarea unei măsurători s-a realizat realizat schema de măsura din Figura 36 prin
poziționarea la nivelul capului subiectului, a căștii Neuro Sky MindSet și aplicarea palmelor acestuia pe
senzorii scannerului de palme MindSpringTM. S-au pus în funcțiune casca EEG, scannerul, respectiv
interfețele de achiziție MindMiTM și Open VIBE v1.2.2. La nivelul interfeței software pentru evaluare mixtă
s-a realizat prelucrarea primară și listarea valorilor pentru funcțiile inferențiale, respectiv calculul funcțiilor
cognitive EEG și EDA.
Achiziția biodatelor EDA s-a efectuat cu o rată de eșantionare de 20 citiri/secundă (Grigore, 2013),
respectiv achiziția biodatelor EEG, cu o rată de eșantionare de 512 citiri/secundă.
Pentru evaluarea numerică s-au utilizat următoarele unități de măsură:
 pentru potențialele de răspuns electrodermal – [mV];
 pentru funcțiile inferențiale - unități convenționale [u.inf.]; pentru funcțiile cognitive și funcțiile
comportamentale - scala (25 - 265);
 pentru densitățile spectrale de putere: unități de acuratețe [aq.u.PSD], specifice instrumentului de
măsură, pe scala (0 - 12).
Analiza de corelație finală a datelor a fost realizată cu PASW Statistics.
Pentru punerea în evidență a corespondențelor dintre cele două tipuri de biosemnale, reflectate în
tipologia de personalitate, s-au utilizat două căi: analiza corespondenței ponderilor tipologiilor vocaţionale,
respectiv analiza de corelație a probabilităților funcțiilor cognitive descrise în secțiunea teoretică.
Pentru analiza de corelație a fost utilizat ca instrument statistic coeficientul Pearson cu ajutorul
cărui s-a testat nivelul corelației dintre variabile astfel:
1. Corelația sumelor totale ale probabilităților funcțiilor cognitive la T1 și T2;
2. Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive VHI-VLO la T1 și T2;
3. Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive HI-LO la T1 și T2;
4. Corelația probabilităților funcțiilor cognitive tonice și atonice la T1 și T2;
De asemenea, utilizând relațiile (50), (51), (52), (53) și (54) s-au evaluat ponderile tipologiilor
vocaţionale la T1 și T2.
b. Analiza de corelație bivariată Pearson

Coeficientul Pearson utilizat în cercetarea de față relevă corelația dintre două variabile de nivel continuu,
fiind denumit și produs-moment sau coeficient Pearson r. O valoare pozitivă r exprimă o relație pozitivă
între cele două variabile (A mai mare, B mai mare), în timp ce o valoare negativă r indică o relație negativă
(A mai mic, B mai mic). Un coeficient de corelație egal cu zero nu indică nicio relație intre variabile.
Corelația sumelor totale ale probabilităților funcțiilor cognitive la T1 și T2
Așa după cum s-a arătat în secțiunea teoretică, prin utilizarea axiomelor lui Kolmogorov, s-au calculat
probabilitățile funcțiilor cognitive care decid funcțiile comportamentale conform (50), pentru cele două
seturi de date preluate pe un eșantion de 100 subiecți, la timpul T1 și T2. S-au supus analizei de corelație
șirurile de valori rezultate din suma tuturor acestor funcții, grupate după categoria fiziologică specifică.
Astfel, în Tabelul 20 sunt prezentate valori ale coeficientului Pearson care vădesc o foarte bună asociere
între valorile corespunzătoare aceluiași tip de biosemnale la T1 și T2: 0,868 pentru EDA, 0,861 pentru EEG.
Acest fapt indică o fidelitate înaltă test-retest, în cazul ambelor tipuri de biosemnale.
Manual de utilizare
Un nivel de corelație foarte bun s-a obținut de asemenea între valorile sumelor totale pentru EDA-EEG, de
0,840 la T1, respectiv 0,829 la T2, valori ce indică fidelitate test-retest între cele două sisteme de evaluare,
aceasta fiind o primă confirmare a ipotezei de lucru.
Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive VHI-VLO la T1 și T2
În logica rezultatelor de mai sus se înscriu și cele prezentate în Tabelele 21 și 22 referitoare la
sistematizarea ansamblului de funcții cognitive după frecvența cerebrală. Pentru că probabilităților
determinate pentru analiza de corelație li se aplică relația (55), respectiv în selecția tipologiei vocaţionale s-
a utilizat (50), rezultatele nivelului de corelație pentru categoriile antagonice de frecvență vor fi simetrice
față de zero. Se pot remarca valori de corelație foarte bună pentru funcțiile EDA-EEG de frecvență foarte
înaltă și foarte joasă, de 0,884 la T1 și de 0,838 la T2. Și aceste valori, ca și în cazul sumelor totale ale
probabilităților funcțiilor cognitive, confirmă fidelitatea înaltă test-retest a celor două sisteme de măsură, și
prin aceasta, confirmă de asemenea ipoteza de lucru.
Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive HI-LO la T1 și T2
O a treia confirmare a ipotezei de lucru este adusă prin valorile coeficientului de corelație bivariată Pearson
prezentate în Tabelele 23’ și 24’ și în cazul funcțiilor EDA-EEG de frecvență înaltă și joasă, de 0,830 la T 1 și
de 0,849 la T2.
Corelația probabilităților funcțiilor cognitive tonice și atonice la T1 și T2
Determinarea funcțiilor cognitive în forma lor individuală, dar sortate după criteriile prezentate în secțiunea
teoretică, reprezintă partea cea mai importantă a prezentului studiu experimental. Supuse acelorași
procedee de identificare a probabilităților cu care acestea se regăsesc, de la o etapă de măsură (T 1) la alta
(T2), în structura de selecție a tipologiilor vocaţionale (50), valorile funcțiilor cognitive prezentate în
Tabelele 25, 26, 27 și 28 corelează de asemenea, confirmând ipoteza de lucru. S-au obținut valori foarte
înalte: 0,980 pentru Ia-F1 (și perechea simetrică Ib-F2) și 0,948 pentru Ra-F7 (și Rb-F8) la T1, respectiv 0,920
pentru Ia-F1 (și perechea simetrică Ib-F2) și 0,948 pentru Ra-F7 (și Rb-F8) la T2. Valori care reflectă o corelație
moderată spre bună s-au obținut în cazul perechilor: Oa-F3 (Ob-F4), 0,689 la T1 și 0,629 la T2, respectiv 0,675
pentru Da-F5 (Db-F6) și 0,777 pentru Da-F5 (Db-F6) la T2, o explicație a acestor valori ușor scăzute față de
primele fiind specificul modului de integrare a variabilelor dependente, respectiv a biosemnalelor. Casca
MindSet de la NeuroSky prezintă pentru semnale de tip EEG, o suprapunere a numeroase semnale
simple cu amplitudine variind de obicei de la aproximativ 1V la 100 V la un adult normal şi de
aproximativ 10 - 20 mV, dacă este măsurată cu electrozi subdurali, cum ar fi electrozii FFT.
Neurostimulatorul fazic, măsoară semnale electrice de răspuns ale căror valori pot fi urmărite între 18
– 435 mV, în funcție de structura internă a echipamentului de stimulare. În acest ultim caz,
integrarea semnalului este realizată global, acesta fiind exprimat în răspunsul în potențiale SPR
obținute prin stimularea fazică și deduse proiectiv în valori ale funcțiilor inferențiale.
c. Analiza corespondenței ponderilor

O formă foarte precisă de identificare a gradului de inteligibilitate a unei tipologii vocaţionale în
determinările mixte EEG-EDA a fost realizată prin metoda descrisă în secțiunea teoretică la 10.1.3.g.2.
În Tabelul 29’ este prezentat rezultatul în procente al ponderilor tipologiilor vocaţionale de tip EDA și EEG
regăsite la T1 și T2, astfel încât, în aceeași categorie de biosemnale s-a determinat o pondere de 92,25%
Manual de utilizare
pentru EEG și 92% pentru EDA, iar pentru categoria mixtă, 91,75% la T 1 și 91,5 la T2. Tabelul 30’ prezintă de
asemenea corespondența ponderilor funcțiilor comportamentale la T1 și T2 unde valorile corespunzătoare
funcției I, dedusă din Ia și Ib (F1 și F2) sunt 99% la T1 și 96% la T2, valorile corespunzătoare funcției O, dedusă
din Oa și Ob (F3 și F4) sunt 84% la T1 și 81% la T2. Funcția D dedusă din Da și Db (F5 și F6) prezintă 86% la T1 și
91% la T2, iar funcția R dedusă din Ra și Rb (F7 și F8) prezintă aceeași valoare de 98% la T1 și T2.
Corespondențele ponderilor funcțiilor cognitive prezentate în Tabelul 31’ sunt reflectate de
asemenea de valori mari: 91,59% la T1 pentru benzile de frecvențe foarte înalte și foarte joase, 92% la T1
pentru frecvențele înalte și joase, respectiv 88,59% la T1 pentru benzile de frecvențe foarte înalte și foarte
joase, 94,59% la T1 pentru frecvențele înalte și joase, valori care confirmă de asemenea ipoteza de lucru.
d.Rezultate experimentale
Tabelul 20’: Corelația sumelor totale ale probabilităților funcțiilor cognitive la T1 și T2
Tabelul 21’: Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive VHI-VLO la T1
Tabelul 22’: Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive VHI-VLO la T2
Manual de utilizare
Tabelul 23’: Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive HI-LO la T1
Tabelul 24’: Corelația sumelor probabilităților funcțiilor cognitive HI-LO la T2
Tabelul 25’: Corelația probabilităților funcțiilor cognitive tonice la T1;
Manual de utilizare
Tabelul 26’: Corelația probabilităților funcțiilor cognitive tonice la T2;
Tabelul 27’: Corelația probabilităților funcțiilor cognitive atonice la T1
Manual de utilizare
Tabelul 28’: Corelația probabilităților funcțiilor cognitive atonice la T2
**. Corelaţie semnificativă pentru p<0.01.

*. Corelaţie semnificativă pentru p<0.05.
Tabelul 29’: Corespondența ponderile tipologiilor vocaţionale la T1 și T2.
Tabelul 30’: Corespondența ponderilor funcțiilor comportamentale la T1 și T2.
Tabelul 31’: Corespondența ponderilor funcțiilor cognitive la T1 și T2.
Manual de utilizare
e.Concluziile studiului experimental

Experimentul comparativ descris în exemplul de față confirmă ipoteza de lucru, anume că există o corelație
importantă între valorile funcțiilor cognitive determinate din media densităților spectrale de putere a
biosemnalelor EEG preluate de la nivelul scalpului și funcțiile cognitive corespunzătoare potențialului
electrodermal bazal (SPL) și de răspuns (SPR) măsurat în același timp, la nivelul palmelor aceleiași persoane,
prin procedeul de neurostimulare fazică, iar designul utilizat reflectă acțiunea simultană și comună a
funcțiilor vizate în procesul de determinare a unui profil psihologic prin cele două tipuri de biosemnale.
Studiul mai relevă de asemenea că există o diferență funcțională între semnalele de tip EEG, pe
care le considerăm cu precădere semnale de interes în explorările funcționale (neurofiziologie), ele
fiind legate de subsisteme cu activitate cerebrală strict specializată și cele de tip EDA, care sunt
semnale de interes general în psihologie, fiind corelabile subsistemelor cu activitate psihică integrată.
10.2.5. Tipologiile vocaţionale și clasele temperamentale în Sistemul de evaluare psihologică MindMiTM

Odată cu stabilirea relațiilor dintre funcțiile cognitive (Cij) cu rol de indicatori bipolari, pattern-urile
inferențiale (Spq), tipologiile vocaţionale (Vxy) și clasele temperamentale (Tm), dar și modul de structurare al
funcțiilor comportamentale Ki, pentru implementarea algoritmului de calcul utilizat în metoda MindMiTM se
stabilesc următoarele roluri:
1. Funcțiile comportamentale:
- Înțelegerea
- Organizarea
- Decizia
- Relaționarea
2. Indicatorii bipolari:
- pentru ”Înțelegere” (senzorial; intuitiv)
- pentru ”Organizare” (organizat; perceptiv)
- pentru ”Decizie” (reflexiv; afectiv)
- pentru ”Relaționare” (extravertit; introvertit)
3. Clasele temperamentale şi Tipologiile vocaţionale aferente claselor:

- Sangvinic (Profesor, Explorator, Promotor, Diplomat)
- Coleric (Executant, Colaborator, Politician, Manager)
- Flegmatic (Inspector, Consilier, Practician, Cercetător)
- Melancolic (Specialist, Expert, Vizionar, Analist)
În Figura 41’ este redată distribuția diagramelor funcțiilor inferențiale în interiorul claselor
temperamentale. Fiecare clasă temperamentală conține patru tipologii, iar fiecare tipologie vocaţională
conține 5 clusteri (S1, S2, S3, S4, și S5). Funcțiile inferențiale sunt constituite în două seturi, respectiv cele
deduse de la nivelul mâinii stângi, respectiv de la nivelul mâinii drepte.
Manual de utilizare
Figura 41’: Diagramele funcțiilor inferențiale în clasele temperamentale
În Figura 42’ este prezentată de asemenea distribuția ponderilor inferențiale  în clasele temperamentale
(vezi și secțiunea teoretică, 10.1.3.e.4.b).
Figura 42’: Diagramele ponderilor inferențiale în clasele temperamentale
Manual de utilizare
Figura 43’ prezintă distribuțiile indicatorilor bipolari senzorial și intuitiv aferenți funcției comportamentale
”Înțelegere”, rezultate prin aportul funcțiilor și ponderilor inferențiale, prin procedeul descris în secțiunea
teoretică la 10.1.3.7.2. (vezi și Figura 23’).
Figura 43’: Diagramele indicatorilor bipolari senzorial și intuitiv
De asemenea, în Figurile 44’, 45’ și 46’ sunt prezentate distribuțiile indicatorilor bipolari aferenți
funcțiilor comportamentale ”Organizare”, Decizie” și ”Relaționare”.
Figura 44’: Diagramele indicatorilor bipolari organizat și perceptiv
Manual de utilizare
Figura 45’: Diagramele indicatorilor bipolari reflexiv și afectiv
Figura 46’: Diagramele indicatorilor bipolari introvertit și extravertit
Forma distribuțiilor indicatorilor bipolari, în relație cu tipologiile vocaţionale, poate fi reprezentată

ca în Figura 47’, de unde reies aspectele comune ale pattern-urilor inferențiale, respectiv ale claselor
temperamentale.
Manual de utilizare
Figura 47’: Diagrama indicatorilor bipolari în structurile tipologiilor vocaţionale
Exemplul 9:
Concordanța tipologiilor vocaţionale ale Sistemului psihometric MindMiTM cu cele ale testului MBTI
Diagramele prezentate în Figurile 48’ și 49’ reprezintă concordanța dintre distribuţia procentuală în
populaţie a tipologiilor vocaţionale identificate cu Sistemului psihometric MindMiTM şi distribuţia
procentuală în populaţie a tipologiilor vocaţionale ale testului MBTI, extrase din:
http://www.myersbriggs.org/my-mbti-personality-type/my-mbti-results/how-frequent-is-my-type.htm?bhcp=1
Figura 48’: Diagrama concordanței dintre distribuţia procentuală în populaţie a tipologiilor vocaţionale
identificate cu Sistemul psihometric MindMiTM și distribuţia procentuală în populaţie a tipologiilor vocaţionale
ale testului MBTI
Manual de utilizare
Figura 49’: Diagrama concordanței dintre procentele în populaţie ale temperamentelor identificate ca
principale cu Sistemul psihometric MindMiTM, respectiv procentele din populaţie ale temperamentelor
în cazul testului MBTI
Colectarea datelor cu sistemul MindMiTM s-a efectuat pe un eșantion de 1003 seturi de date aparţinând unui
număr de 625 persoane, iar descrierea studiului de etalonare se regăsește de asemenea în conținutul acestui
manual, capitolul 6, „Caracteristici psihometrice”.
10.2.6. Concluzii
Argumentele prezentate în secțiunea experimentală oferă o viziune de anasamblu a modului în care
Sistemul psihometric MindMiTM poate evalua aspecte psihofiziologice, cel puțin în aceeași măsură ca și
sistemele din clasa de echipamente bazate pe semnale de tip electroencefalogramă, păstrând semnificativ,
prin modul de integrare a semnalelor cerebrale, determinate proiectiv, pe unități de timp mult mai mari
decât potențialele evocate în EEG, specificitatea de a fi util cu precădere în evaluarea psihologică. Aceasta
nu-i limitează însă posibilitățile de a fi folosit în evaluarea clinică, unde poate aduce un plus de
rezolutivitate în stabilirea unui diagnostic. Pentru aceasta, există necesitatea extinderii testărilor pe un
eşantion clinic reprezentativ.
10.3. BIBLIOGRAFIE
1. Arnold, M. (1960). Emotion and Personality. New York, Columbia University press.
2. Ashrafulla, S. (2001). EEG and MEG: functional brain imaging with high temporal resolution.
https://ngp.usc.edu/files/2013/06/Syed__EEG_MEG.pdf
3. Ashrafulla, S., Haldar, J.P., Joshi, A.A., Leahy, R. M. (2012). Canonical Granger causality applied to
functional brain data. Conference: Biomedical Imaging (ISBI).
Manual de utilizare
4. Averill, J. R. (1980). A constructivist view of emotion. In Plutchik, R., & Kellerman, H. (Eds.), Emotion:
Theory, research, and experience. Vol. I. Theories of emotion (305-339). New York: Academic Press.
5. Baker, L.E. (1989). Principles of the impedance technique. IEEE Eng. Med. Biol. Mag. 3, 11–15.
6. Bandura, A. (2006). Toward a psychology of human agency. Perspectives on Psychological Science, 1,
164-180.
7. Bard, P. (1928). A diencephalic mechanism for the expression of rage with special reference to the
sympathetic nervous system. American Journal of Physiology, 84, 490–515.
8. Barlow, H.B. (1959). Sensory mechanisms, the reduction of redundancy, and intelligence. NPL
Symposium on the Mechanization of Thought Process. No.10, 535-539, HM Stationery Office, London.
9. Barnett, A. & S. Bagno (1936). The physiological mechanisms involved in the clinical measure of phase
angle. Am. J. Physiol. 114, 366–382.
10. Barrett, J. (2007). Teste pentru carieră, aptitudini și selecție. Editura Meteor Press, București
11. Basheer, I.A., & Hajmeer, M. (2000). Artificial neural networks: fundamentals, computing, design, and
application. J Microbiol Methods, Dec 1;43(1):3-31.
12. Bauer, R. M. (1984). Autonomic recognition of names and faces in prosopagnosia: A neuropsychological
application of the Guilty Knowledge Test. Neuropsychologia, 22, 457–469.
13. Baumgartner, R.N., Chumlea, W.C., & Roche, A.F. (1988). Bioelectric impedance phase angle and body
composition. Am. J. Clin. Nutr. 48, 16–23.
14. Baztarrica, J. O. (2002). EEG Signal Classification for Brain Computer Interface Applications. Ecole
Polytechnique Federale de Lausanne: vol. 7.
15. Bechara, A., Tranel, D., Damasio, H., & Damasio, A. R. (1996). Failure to respond autonomically to
anticipated future outcomes following damage to prefrontal cortex. Cerebral Cortex, 6, 215–225.
16. Bloch, H., Roland, C., Eric, D., & Alain, G. (2006). Larousse - Marele dicţionar al psihologiei. Bucureşti,
Editura Trei, 407.
17. Block, J. (2002). Personality as an affect-processing system. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
18. Bogg, T. & Vo, P. T. (2014). Openness, neuroticism, conscientiousness, and family health and aging
concerns interact in the prediction of health-related Internet searches in a representative U.S. sample.
Frontiers in Psychology, 5, 370.
19. Bohrer, R. E., & Porges, S. W. (1982). The application of time-series statistics to psychological research:
An introduction in Statistical and methodological issues in psychology and social sciences research.
Hilisdale, N J: Erlbanm, 309-345.
20. Boucsein, W., Schaefer, F., Neijenhuisen, H. (1989). Continuous recordings of impedance and phase
angle during electrodermal reactions and the locus of impedance change. Psychophysiology, 26(3),
369-76.
21. Boucsein, W. (2012). Electrodermal Activity. Second edition, Springer Science + Business Media, LLC.
Manual de utilizare
22. Breckler, S. J. (1984). Empirical validation of affect, behavior, and cognition as distinct attitude
components. Journal of Personality and Social Psychology, 47, 1191-1205.
23. Broadbent, D.E. (1958). Perception and Communication. Oxford: Pergamon.
24. Broca, M. P. (1861). Remarques sur le sie`ge de la faculte´ du langage articule´, suivies d’une
observation d’aphemie (Perte de la Parole). Bulletin de la Socie´te´ Anatomique Paris 36:330–57.
25. Brodmann, K. (1912). Neue Ergebnisse uber die vergleichende histologische Lokalisation der
Grosshirnrinde mit besonderer Berucksichtigung des Stirnhirns. Anatomischer Anzeiger. (Suppl.)
41:157–216.
26. Cacioppo, J. T., & Dorfman, D. D. (1987). Waveform moment analysis in psychophysiological research.
Psychological Bulletin, 102, 421-438.
27. Cacioppo, J. T., Petty, R. E., & Tassinary, L. G. (1989). Social psychophysiology: A new look. Advances in
Experimental Social Psychology, 22, 39-91.
28. Cacioppo, J.T. & Tassinary, L.G. (1990). Inferring Psychological Significance from Physiological Signals,
American Psychological Association, 45(I), 16-28.
29. Cacioppo, J. T., Tassinary, L. G., & Berntson, G. G. (2000). Psychophysiological science. In Cacioppo, J. T.,
Tassinary, L. G., & Berntson, L. G. (Eds.), Handbook of psychophysiology (2nd ed.), Cambridge, UK:
Cambridge University Press, 3–23.
30. Canli, T. (2006). Biology of personality and individual differences. Guilford Press, 11-13.
31. Cannon, Walter (1927). The James-Lange Theory of Emotions: A Critical Examination and an Alternative
Theory. The American Journal of Psychology. 39: 106.
32. Cannon, W. B. (1994). Walter Bradford Cannon: Reflections on the Man and His
Contributions. International Journal of Stress Management, vol. 1, no. 2.
33. Carver, C. & Scheier, M. (1990). Origins and functions of positive and negative affect: A control process
view. Psychological Review, 97, 19-35.
34. Carver, C. & White, T. (1994). Behavioral inhibition, behavioral activation, and affective responses to
impending reward and punishment: The BIS/BAS scales. Journal of Personality and Social Psychology,
67, 319-333.
35. Carver, C. S. (2005). Impulse and constraint: Perspectives from personality psychology, convergence
with theory in other areas, and potential for integration. Personality and Social Psychology Review, 9,
312–333.
36. Christie, M.J. (1981). Electrodermal activity in the 1980s: a review. Journal of the Royal Society of
Medicine, Vol. 74.
37. Chumlea, W. C., & Guo, S. S. (1997). Bioelectrical impedance: a history, research issues, and recent
consensus. In: Emerging Technologies for Nutrition Research, edited by Carlson-Newberry, S. J., &
Costello, R. B. Washington, DC: Natl. Acad. Press, 169–192.
38. Coles, M.G.H., Donchin, E. & Porges, S. (1985). Psychophysiology: Systems, processes, and applications.
New York: Guilford Press, 646-679.
Manual de utilizare
39. Coles, M. G. H. (1989). Modern mind-brain reading: Psychophysiology, physiology, and cognition.
Psychophysiology, 26, 251-269.
40. Cooper, J. B. (1959). Emotion and prejudice. Science, 130, 314-318.
41. Crider, A. (2008). Personality and Electrodermal Response Lability: An Interpretation. Appl
Psychophysiol Biofeedback, 33, 141–148.
42. Davidson, R. J., & Sutton, S. K. (1995). Affective neuroscience: The emergence of a discipline. Current
Opinion in Neurobiology, 5, 217–224.
43. Dawson, M. E., Schell, A. M., & Filion, D. L. (2000). The electrodermal system. In J. T. Cacioppo, L. G.
Tassinary, & G. G. Berntson (Eds.), Handbook of psychophysiology (2nd ed.), Cambridge, UK: Cambridge
University Press, 200–223.
44. Depue, R. & Collins, P. (1999). Neurobiology of the structure of personality: Dopamine, facilitation of
incentive motivation, and extraversion. Behavioral and Brain Sciences, 22, 491-569.
45. Dern, H., & Walsh, J. B. (1963). Analysis of complex waveforms. In: Physical techniques in biological
research: Volume 6: Electrophysiological methods, Part B. W. L. Nastuk (Ed.). New York: Academic
Press, 99-219.
46. Diez, J., Spencer, K., & Donchin, E. (2003). Localization of the event-related potential novelty response
as defined by principal component analysis. Brain Research Cognition, 17 (3), 637–650.
47. Dobkin B. H. (2007). Brain-computer interface technology as a tool to augment plasticity and outcomes
for neurological rehabilitation. Journal of Physiology, 579(3), 637-642.
48. Donchin, E. (1982). The relevance of dissociations and the irrelevance. Psychophysiology, 19, 457-463.
49. Donchin, E., Spencer, K. M., & Wijesingle, R. (2000). The mental prosthesis: assessing the speed of a
P300-based brain–computer interface. IEEE Transactions on Rehabilitation Engineering, 8, 174–179.
50. Dornhege, G., Millán, J. del R., Hinterberger, T., McFarland, D. J., Müller, K-R, & Sejnowski, T. J. (2007).
An introduction to brain computer interfacing. In: Towards Brain-Computer Interfacing, MIT Press,
Cambridge.
51. Druckman, D., & Lacey, J. I. (1989). Brain and cognition. Washington, DC: National Academy Press.
52. Edelberg R. (1968). Biopotentials from the skin surface: The hydration effect. Annals of the New York
Academy of Sciences, 148(1), 252-62.
53. Edwards, B. (1999). The New Drawing on The Right Side of the Brain. Penguin Putnam Inc., New York.
54. Emmons, R. (1995). Personal strivings: An approach to personality and subjective well-being. Journal of
Personality and Social Psychology, 64, 834-846.
55. Eysenck, H. (1991). Dimensions of Personality. The Biosocial Approach to Personality. J. Strelau et al.
(eds.), Explorations in Temperament, Springer Science+Business Media, New York.
56. Fisslinger, R.J. (1998). Interactive computer assisted multi-media biofeedback system. United States
Patent, US3841316.
Manual de utilizare
57. Flourens, M. J. P. (1824). Recherches experimentales sur les proprietes et les fonctions du systeme
nerveux dans les animaux vertibres. Crevot.
58. Forslund, P. (2003). A Neural Network Based Brain - Computer Interface for Classification of Movement
Related EEG. Linkoping University, December.
59. Fowles, D. C. (1980). The three arousal model: implications of Gray's two-factor learning theory for
heart rate, electrodermal activity, and psychopathy. Psychophysiology, 17(2), 87-104.
60. Fowles, D. C., Christie, M. J., Edelberg, R., Grings, W. W., Lykken, D. T., & Venables, P. H. (1981).
Publication recommendations for electrodermal measurements. Psychophysiology, 18, 232–239.
61. Fowles, D. C. (2000). Electrodermal hyporeactivity and antisocial behavior: Does anxiety mediate the
relationship? Journal of Affective Disorders, 61, 177–189.
62. Gable, L. S., Reis, T. J., & Elliot, J. A. (2000). Behavioral activation and inhibition in everyday life. Journal
of Personality and Social Psychology, 78, 1135–1149.
63. Gall, F. J. (1825). Sur les fonctions du cerveau et sur celles de chacune de ses parties. Bailliere.
64. Gans, C., & Gorniak, G. C. (1980). Electromyograms are repeatable: Precautions and limitations.
Science, 210, 795-797.
65. Gazzaniga, M. S., Bogen, J. E. & Sperry, R. W. (1962). Some functional effects of sectioning the cerebral
commissures in man. Proc. Natl Acad. Sci. USA, 48 (10), 1765–1769.
66. Gildemeister, M., & Kaufhold, R. (1920). Uber das elektrische Leitungsvermogen der uber-tebenden
menschlichen Haut. Pflugers Arch. f. d. ges. Physiol., 179, 154.
67. Gleick, J. (1987). Chaos. Making a new science. New York: Viking. Goldwater, B. C. (1972). Psychological
significance of pupillary movements. Psychological Bulletin, 77 (5), 340-355.
68. Golu, M. (2004). Bazele Psihologiei Generale. Ed. Universitară, București
69. Gray, J.A. (1981). A critique of Eysenck's theory of personality. In Eysenck, H. J. (Ed.) A model for
personality, 246–276.
70. Gray, J. A., McNaughton, N. (1982). The neuropsychology of anxiety: An inquiry into the functions of the
septo-hippocampal system. Oxford University Press.
71. Gray, J. A. (1985a). The microfossil record of early land plants: advances in understanding of early
terrestrialization. Philosophical Transactions of the Royal Society of London B309, 167–95.
72. Gray, J. A. (1985b). Early terrestrial ecosystems: the animal evidence. Abstracts, Geological Society of
America, 17, 596.
73. Gray, J. A. (1987). The psychology of fear and stress. New York: Cambridge University Press.
74. Gray, J. A. (1987). The neuropsychology of emotion and personality. In S. Stahl, S. Iverson, & E.
Goodman (Eds.), Cognitive neurochemistry. New York: Oxford University Press, 171-190.
75. Gray, J. A. (1991). The neuropsychology of temperament. In J. Strelou & A. Angleitner (Eds.),
Explorations in temperament. New York: Plenum, 105-128.
Manual de utilizare
76. Gray, J. A., & McNaughton, N. (2000). The neuropsychology of anxiety: An enquiry into the functions of
the septo-hippocampal system (2nd ed.). New York: Oxford.
77. Grigore, D. (1998). An analytical model of influences in the living systems. In the International
Conference of Cybernetics, Bucureşti.
78. Grigore, D. (2013). Echipament electronic și metodă pentru determinarea rapidă a profilului psihologic.
RO127615, OSIM, România.
79. Grigore, D. (2013). Modeling electrodermal neurosignals through phasic stimulation. In the National
Conference “Energetic and ballistic systems”, Bucureşti.
80. Grigore, D., Paraschiv, R. V., Ipate, I., & Chivulescu, F. (2013). Contributions to fractal inteligences. In
the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge based Society”, Bucureşti.
81. Grigore, D., Petre, D., Manea, C., & Urichianu, A., I., (2013). Integrated technical system for evaluating
and monitoring athlete performance. In the International Conference ”Education and Creativity for a
Knowledge based Society”, Bucureşti.
82. Grigore, D., Costache, G.-C., Ștefan, C., & Paraschiv, R. V. (2014). Assessment of wakefullness through
direct measurement. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge based
Society”, Bucureşti.
83. Grigore, D. (2014). Sistem psihometric integrat pentru evaluare complementară. Piteşti: ARGEȘ PRESS.
84. Grigore, D. (2014, R1). Tipuri de biosemnale electrice și aplicații în domeniul sistemelor tehnice - Raport
de Cercetare Numărul 1. Școala Doctorală, Academia Tehnică Militară, București.
85. Grigore, D. (2015, R2). Procesarea biosemnalelor și corelarea dintre biosemnal și controlul mișcării la
distanță - Raport de Cercetare Numărul 2. Școala Doctorală, Academia Tehnică Militară, București.
86. Grigore, D. (2015). Psychological Engineering in Human-Machine Interface; correlation between
cerebral dominance and personality types. In the International Conference „Socio-economic and
technological transformation impact on national, European and global level”, Bucureşti.
87. Grigore, D., Moldovan, M. (2015). MindMiTM. Sistem de evaluare psihologică. Online la
www.mindmisystem.com.
88. Grigore, D. & Petrescu, C. (2015). Multiple correlations between EEG and GSR patterns on remote
movement command and control. In the International Conference Greener and Safer Energetic and
Ballistic Systems, Bucureşti.
89. Grigore, D. (2016). Metodă fractală inferențială. Sesiunea Științifică a Academiei Oamenilor de Știință
din România, Durău.
90. Grigore, D. (2017). Determinarea tipologiei de personalitate prin inferență psihofiziologică din
biosemnale EEG și EDA. Online la www.mindmisystem.com.
91. Grimnes, S., Jabbari, A., Martinsen, Ø. G., & Tronstad, C. (2011). Electrodermal activity by DC potential
and AC conductance measured simultaneously at the same skin site. Skin Research and Technology, 17,
26–34.
92. Hariton, C. (2009). Electronica medicală. UMF Iași.
Manual de utilizare
93. Herrmann, N. (1990). The Creative Brain. Brain Books, Lake Lure, North Carolina.
94. Hess, E. H. (1965). Attitude and pupil size. Scientific American, 212, 46-54.
95. Hinterberger, T., Kubler, A., Kaiser, J., Neumann, N. & Birbaumer, N. (2003). A brain computer interface
(BCI) for the locked-in: comparison of different EEG classifications for the thought translation device.
Electroencephalography and Clinical Neurophysiology 114, 416-25.
96. INRIA. (2015). OpenVibe - Software for Brain Computer Interface. Institut National de Recherche en
Informatique et en Automatique, France. http://openvibe.inria.fr/downloads/
97. Ivorra, A., & Aguiló, J. (2001). New five-electrode method for impedance measurement. In the
International Conference on Electrical Bio-Impedance XI, Oslo, Norway, 176, 263-266.
98. Ivorra, A., & Rubinsky, B. (2007). In vivo electrical impedance measurements during and after
electroporation of rat liver. Bioelectrochemistry, 70 (2), 287-295.
99. Izard, C. E. (1977). Human Emotion. Springer Science + Business Media New York.
100. Jacobson, L. (2013). Introduction to Artificial Neural Networks - Part 1. www.theprojectspot.com/tutorial-

post/introduction-to-artificial-neural-networks-part-1/7
101. James, W. (1890). Principles of psychology. Henry Holt.
102. Jennings, J. R., Berg, W. K., Hutcheson, J. S., Obrist, P., Porges, S.,& Turpin, G. (1981). Committee report.
Publication guidelines for heart rate studies in man. Psychophysiology, 18, 226–231.
103. Jones, H. E. (1950). The study of patterns of emotional expression. In M. L. Reymert (Ed.), Feelings and
emotions: The mooseheart symposium. New York: McGraw-Hill, 161–168.
104. Kay, C. F., Bothwell, P.T. & Foltz, E.L. (1954). Electrical resistivity of living body tissues at low
frequencies. J. Physiol. 13, 131–136.
105. Keirn, Z. A. & Aunon, J. I. (1990). A new mode of communication between man and his surroundings.
IEEE Transactions Biomedical Engineering, 37, 1209-1214.
106. Kleist, K. (1934). Gehirn-Pathologie vornehmlich auf Grund der Kriegserfahrungen. Barth.
107. Kolb, A.D. (1981). Learning styles and disciplinary differences. The modern American college 1, 232-
255.
108. Korenman, E. M. D. (2000). Apparatus for monitoring a person’s psycho-physiological condition. United
States Patent, US6067468.
109. Krusienski, D.J., Sellers, E.W., Bayoudh, S., Mcfarland, D.J., Vaughan, T.M., & Wolpaw, J.R. (2006). A
comparison of classification techniques for the P300. Speller, 3, 299–305.
110. Lang, P. J. (1994). The Varieties of Emotional Experience: A Meditation on James–Lange
Theory. Psychological Review. 101 (2): 211–221.
111. Larsen, E., A. (2011). Classification of EEG Signals in a Brain-Computer Interface System. Master of
Science in Computer Science, Norvegian University of Science and Technology (N.U.S.T.).
112. Lashley, K. S. (1929) Brain mechanisms and intelligence. University of Chicago Press.
Manual de utilizare
113. Lavach, J. F. (1999). Self-maintenance therapy in Alzheimer's disease. Oxford Journals, Archive of
Clinical Neuropsychology.
114. Lawler, J.C., Davis, M.J., Griffith, E.C. (1960). Electrical characteristics of the skin. The impedance of
the surface sheath and deep tissues. J Invest Dermatol., 34, 301-8.
115. Lazarus, R. S., & Averill, J. R. (1972). Emotion and cognition: With special reference to anxiety. In C. D.
Spielberger (Ed.), Anxiety and behavior (2nd ed., 242-283). New York: Academic Press.
116. Linksman, R. (1999). Învățare rapidă. Editura Teora.
117. Little, B. (1989). Personal projects analysis: Trivial pursuits, magnificent obsessions, and the search for
coherence. In D. Buss & N. Cantor (Eds.), Personality psychology: Recent trends and emerging
directions, New York: Springer-Verlag, 15-31.
118. Lopes da Silva, F.H. (2010). EEG: Origin and Measurement. Springer, 19–39.
119. Lopes da Silva, F.H. (2004). Functional localization of brain sources using EEG and/or MEG data: volume
conductor and source models. Journal Magnetic Resonance Imaging, 22(10).
120. Lukaski, H.C., & Bolonchuk, W.W. (1987). Theory and validation of the tetrapolar bioelectrical
impedance method to assess human body composition. in In Vivo Body Composition Studies, Ellis, J. K.,
Yasumura, S., & Morgan, W. D. eds. London: The Institute of Physical Sciences in Medicine, 49–60.
121. Luria, A. R. (1963) Restoration of function after brain injury. Pergamon Press.
122. MacLean, P. D. (1998). Paul D. MacLean. In Squire, Larry R. The history of neuroscience in
autobiography. 2. Bethesda, Md: Society for Neuroscience, 242–275.
123. Madsen, D. (1985). A biochemical property relating power-seeking in humans. American Political
Science Review, 79, 448—457.
124. Maskeliunas, R., Damasevicius, R., Martisius, I., & Vasiljevas, M. (2016). Consumer-grade EEG devices:
are they usable for control tasks? PeerJ 4:e1746; DOI 10.7717/peerj.1746
125. Matthews, G., & Gilliland, K. (1999). The personality theories of H. J. Eysenck and J. A. Gray: a
comparative review. Personality and Individual Differences, 26, 583–626.
126. Mayer, R. W. (1974). Apparatus for measuring the psychogalvanic reflex. United States Patent,
US3841316.
127. McCulloch, W.S., & Pitts, W. (1943). A logical calculus of the ideas immanent in nervous activity. The
Bulletin of Mathematical Biophysics, 5, 115–133, 1943. ISSN 00074985.
128. McFarland, D.J., Sarnacki, W.A., Vaughan, T.M., & Wolpaw, J.R. (2005). Brain Computer interface (BCI)
operation: Signal and noise during early training sessions. Clinical Neurophysiology, 116, 56–62.
129. McGlinchey Berroth, R., Carrillo, M. C., Gabrieli, J. D., Brawn, C.M., & Disterhoft, J. F. (1997). Impaired
trace eyeblink conditioning in bilateral, medial-temporal lobe amnesia. Behavioral Neuroscience, 111,
873–882.
130. Mendes, W. B. (2009). Assessing autonomic nervous system activity. In: E. Harmon-Jones and J. Beer
(Eds.) Methods in the Neurobiology of Social and Personality Psychology. Guilford Press.
Manual de utilizare
131. Menon, V., & Crottaz-Herbette, S. (2005). Combined EEG and fMRI studies of human. International
Review of Neurobiology, Elsevier Inc., 66(05).
132. Moruzzi, G., Magoun, H.W. (1949). Brain stem reticular formation and activation of the EEG. US
National Library of Medicine National Institutes of Health, Electroencephalogr Clin Neurophysiol. Nov;
1(4):455-73.
133. Muller, K. R. (2012). Muller Brain-Computer Interfacing. http://yosinski.com/mlss12/media/slides/MLSS-2012-
Muller-Brain-Computer-Interfacing.pdf
134. Murphy, M. C., Steele, C. M., & Gross, J. J. (2007). Signaling threat: How situational cues affect women
in math, science, and engineering settings. Psychological Science, 18(10), 879-885.
135. Murray, K., & Kochanska, G. (2002). Effortful control: Factor structure and relation to externalizing and
internalizing behaviors. Journal of Abnormal Child Psychology, 30, 503-514.
136. Nebylitsyn, V. D. & Gray, J. A. (1972). Biological bases of individual behavior. New York: Academic
Press, Inc.
137. Nigg, J. T. (2003). Response inhibition and disruptive behaviors: Toward a multiprocess conception of
etiological heterogeneity for ADHD combined type and conduct disorder early-onset type. Annals of the
New York Academy of Sciences, 1008, 170–182.
138. Nyboer, J. (1959). Electrical Impedance Plethysmography. Springfield, Ill.: Charles C Thomas.
139. Olsson, A., Ebert, J. P., Banaji, M. R., & Phelps, E. A. (2005). The Role of Social Groups in
the Persistence of Learned Fear. Science, 309, 785-787.
140. Öhman, A. (1979). The orienting response, attention, and learning: An information-processing
perspective. In H. D. Kimmel, E. H. Van Olst, & J. F. Orlebeke (Eds.), The orienting reflex in humans.
Hillsdale, NJ: LEA Associates Publishers, 443–471.
141. Öhman, A., Hamm, A., & Hugdahl, K. (2000). Cognition and the autonomic nervous system. In J. T.
Cacioppo, L. G. Tassinary, & G. G. Berntson (Eds.), Handbook of psychophysiology, 2nd ed., New York:
Cambridge University Press, 533–575.
142. Ornstein, R. (1986). The amazing brain. Houghton Mifflin Company.
143. Papoulis, A. (1977). Signal analysis. Mcgraw-Hill College.
144. Paraschiv T., Grigore D., & Constantin A. (2013). Modelarea neurosemnalelor electrodermice stimulate
fazic. Conferinţa Naţională „Sisteme Energetice şi Balistice – SEB 2013”, Academia Tehnică Militară,
București.
145. Pavlov, I. P. (1949). Complete collected works. Moscow, Izd. AU SSSR
146. Penfield, W., Roberts, L. (2014). Speech and barain mechanisms. Princeton Legacy Library.
147. Pennebaker, J. W., Hughes, C. F., & O'Heeron, R. C. (1987). The psychophysiology of confession: Linking
inhibitory and psychosomatic processes. Journal of Personality and Social Psychology, 52(4), 781- 793.
148. Pervin, L. (1983). The stasis and flow of behavior: Toward a theory of goals. In R. Dienstbier & M. Page
(Eds.), Nebraska symposium on motivation 1982, Lincoln: University of Nebraska Press, 1-53.
Manual de utilizare
149. Platt, J. R. (1964). Strong inference. Science, New York: Harper & Row, 146, 347-353.
150. Pfurtscheller, G. (1999). EEG Event-related Desynchronisation (ERD) and Event-related Synchronisation
(ERS). In Niedermeyer, pp. 958-967, E., Lopes da Silva, F.H. (Eds.). Electroencephalography. Basic
Principles. Clinical Applications, and Related Fields, forth ed., Williams and Wilkins, Baltimore.
151. Picton, T., Bentin, S., Berg, P., Donchin, E., Hilliard, S. A., Johnson, R., Miller, G. A., Ritter, W., Ruchkin,
D. S., Rugg, M. D., & Taylor, M. J. (2000). Guidelines for using human event-related potentials to study
cognition: Recording standards and publication criteria. Psychophysiology, 37, 127–152.
152. Powers, W. (1973a). Behavior: The control of perception. New York: Aldine.
153. Powers, W. (1973b). Beyond behaviorism. Science, 179, 351-356.
154. Pribram, K. H. (1961). Limbic System. In: Sheer DE, ed. Electrical stimulation of the brain. Austin:
University of Texas Press, 311-320.
155. Pribram, K. H (1965, 1969). Proposal for a structural pragmatism: Some neuropsychological
considerations of problems in philosophy. In: Wolman B, Nagle E, eds. Scientific psychology: Principles
and approaches. New York: Basic Books, 426-459; ed. Brain and behavior, Volumes I-IV. London:
Penguin.
156. Pribram, K. H. (1971). Languages of the brain: Experimental paradoxes and principles in
neuropsychology. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall.
157. Puente, A. E., & McCaffrey, R. J. (1992). Handbook of Neuropsychological Assessment. A
Biopsychosocial Perspective. Springer Science+Business Media New York, 219-225.
158. Robins, R. W., John, O. P., Caspi, A., Moffitt, T. E., & Stouthamer- Loeber, M. (1996). Resiliant,
overcontrolled, and undercontrolled boys: Three replicable personality types. Journal of Personality and
Social Psychology, 70, 157–171.
159. Rothbart, M., Ahadi, S., & Evans, D. (2000). Temperament and personality: Origins and outcomes.
Journal of Personality and Social Psychology, 78, 123-135.
160. Sanei, S. and Chambers, J. (2008). EEG signal processing. ISBN 9780470025819.
161. Sarter, M., Berntson, G. G., & Cacioppo, J. T. (1996). Brain Imaging and cognitive neuroscience: Toward
strong inference in attributing function to structure. American Psychologist, 51, 13–21.
162. Sălceanu, A., Iacobescu, F., & Anghel, M. (2013). Upon the Influence of the Real Value of Human Body
Capacitance in ESD Immunity Tests. Proc. of 19th IMEKO TC 4 Symp., Barcelona, Spain, 501-507.
163. Schachter, S., & Singer, J. E. (1962). Cognitive, social and physiological determinants of the emotional
state. Psychological Review, 69, 379-99.
164. Scheff, T. J. (1979). Catharsis in Healing, Ritual and Drama. University of California Press
165. Schinka, J. A., Velicer, W. F., & Weiner, I. B. (2003). Handbook of psychology. Volume 2. Research
Methods in Psychology.
166. Schneirla, T. (1959). An evolutionary and developmental theory of biphasic processes underlying
approach and withdrawal. In M. Jones (Ed.), Nebraska symposium on motivation, Lincoln: University of
Nebraska Press, 1-42.
Manual de utilizare
167. Schwan, H.P. & Kay, C.F. (1956). The conductivity of living tissues. Ann. N.Y. Acad. Sci. 65, 1007–1013.
168. Schwartz, M., & Pritchard, W. S. (1982). On the language and logic of psychophysiology: A reply to
Donchin. Psychophysiology, 19, 464-466.
169. Shah, A., Jhawar, S. S., & Goel, A. (2012). Analysis of the anatomy of the Papez circuit and adjoining
limbic system by fiber dissection techniques. Journal of Clinical Neuroscience, 19(2), 289-298.
170. Shapiro, D., Jamner, L. D., Lane, J. D., Light, K. C., Myrtek, M. Sawada, Y., & Steptoe, A. (1996). Blood
pressure publication guidelines. Psychophysiology, 33, 1–12.
171. Sperry, R.W. (1966). Brain bisection and consciousness. in How the Self Controls Its Brain, ed C. Eccles.
Springer-Verlag, New York.
172. Stoica, P. Moses, R. (2005). Spectral Analysis of Signals. Prentice Hall, Inc., New Jersey.
173. Subramanyan, R., Manchanda, S.C., Nyboer, J., & Bhatia, M.L. (1980). Total body water in congestive
heart failure. A pre-and post-treatment study. J. Assoc. Physicians India, 28, 257–262.
174. Sutherland, P.E., Dorr, D., & Gomatom, K. (2005). Human Current Sensitivities and Resistance Values in
the Presence of Electrically Energized Objects. IEEE Ind. a. Comm. Power Syst. Techn. Conf., 159-167.
175. Teplan, M. (2002). Fundamentals of EEG measurement. Measurement Science Review, 2, 1–11.
176. Thomasset, A. L. (1962). Propriétés Électriques des Tissues Biologiques, Mesure de L’impédance en
Clinique. Lyon Médical, 21, 107.
177. Thomasset, A. L. (2002). Impedancemetry: The Method of Thomasset. Journal of the IABC, 1, 92–99.
178. Tranel, D. & Damasio, A. R. (1985). Knowledge without awareness: an autonomic index of facial
recognition by prosopagnosics. Science, 228, 1453–1454.
179. Tranel, D. & Hyman, B. T. (1990). Neuropsychological correlates of bilateral amygdala damage.
Archives of Neurology, 47, 349–355.
180. Turpin, G., Clements, K. (1993). Electrodermal activity and psychopatology; the development of the
palmar sweat index (PSI) as an applied measure for use in clinical settings; Progres in Electrodermal
Research. Edited by J.-C. Roy et al. Plenum Press, New York.
181. Uhtomski, A. A. (1927). Physiology of Motor Apparatus. Prakt. Medicina, Sanktpetersburg.
182. Van Egeren, L.F. (2009). A Cybernetic Model of Global Personality Traits. Personal Social Psychology
Review, 13 (2), 92-108.
183. Wahlke, J., & Madsen, D. (Eds.), (1982). The biology of politics. Special issue, International Political
Science Review, 3.
184. Watson, D. & Clark, L. (1992). On traits and temperaments: General and specific factors of emotional
experience and their relation to the five-factor model. Journal of Personality, 60, 441-475.
185. Wegner, D. M., Broome, A., & Blumberg, S. J. (1997). Ironic effects of trying to relax under stress.
Behaviour Research and Therapy, 35(1), 11-21.
186. Wernicke, C. (1874). Der aphasische Symptomenkomplex: eine psychologische Studie auf anatomischer
Basis. Breslau, Cohn and Weigert.
Manual de utilizare
187. Wiener, N. (1948). Cybernetics or control and communication in the animal and the machine. New
York: John Wiley.
188. Wilson, H. R., and Cowan, J. D. (1972). Excitatory and inhibitory interaction in localized populations of
model neurons. J. Biophys., 12, 1–23.
189. Wolpaw, J.R., Birbaumer, N., McFarland, D.J., Pfurtscheller, G., & Vaughan, T.M. (2002). "Brain-
computer interfaces for communication and control". Clinical neurophysiology: official journal of the
International Federation of Clinical Neurophysiology, 113(6), 767–91.
Manual de utilizare
11. Informaţii utile şi întrebări frecvente
• Poate Sistemul MindMi™ să înlocuiască evaluările psihologice tradiționale?

Sistemul MindMi™ este capabil să analizeze indicatori similari cu alte instrumente de evaluare psihologică.
Cu toate acestea, metoda sa de colectare şi de analiză a datelor este foarte diferită de instrumentele
consacrate (ex. colectarea datelor psihofiziologice vs. auto-evaluarea sau probele practice), oferind
informaţii suplimentare, dar care nu substituie rezultatele altor instrumente. Pe baza scanării se obţin
informații privind personalitatea examinatului, inteligența cognitivă, emoțională, compatibilitatea
interpersonală și de grup, plus un set extins de indicatori psihologici care cuprinde abilităţi cognitive,
emoţionale, respectiv sociale şi de relaţionare. Aceste informaţii se bazează pe un pattern preponderent
identificat la persoana examinată (ex. o anumită tipologie vocaţională, proporţia temperamentelor
identificate), care se asociază în mod direct cu rezultatele obţinute. În interpretarea datelor, sistemul
lucrează şi cu anumite pattern-uri /tipare care se apropie mai mult sau mai puţin de persoana examinată.
• Există o diferență între modalitatea în care evaluează sistemul MindMi™ Inteligenţa Cognitivă sau
Emoţională și evaluările realizate cu instrumentele tradiționale?
Da. Sistemul MindMi™ poate evalua și oferi în două rapoarte separate potențialul IQ-ului, respectiv EQ-
ului. Cu toate acestea, pot apărea diferențe între rezultatele MindMiTM şi rezultatele la alte instrumente.
Acest lucru se datorează atât diferenţei de metodă în calculul acestor scoruri (recoltare psihofiziologică şi
procesarea acestor date prin analiză algoritmică şi matematică vs. performanţa în matricile progresive;
scale de masură diferite şi distribuţie diferită a scorurilor, datorită construcţiei tehnice), cât şi abordării
teoretice a sistemului MindMiTM, care propune un număr de subcomponente ale inteligenţei cognitive,
respectiv emoţionale, subcomponente care pot să difere de alte modele teoretice (ex. Modelul lui Salovey
şi John Mayer asupra Inteligenţei Emoţionale). Rezultatele MindMiTM nu oferă coerenţa specifică
răspunsurilor auto-raportate de examinat şi nu reflectă experienţa directă a examinatului. Totuşi, acestea
surprind fluctuaţii în starea emoţională sau cognitivă a examinatului, sau în configuraţia temperamentală a
acestuia, în funcţie de echilibrul său psihofiziologic la momentul testării.
• Există anumite restricții legate de vârstă sau de dimensiunea mâinilor în utilizarea scannerului
MindSpring™?
Da. Scannerul de mâini se bazează pe colectarea datelor de la nivelul ambelor mâini, chiar și pentru o
dimensiune mai mică a mâinilor. Construcția ergonomică a scannerului de mâini îi conferă acestuia o largă
adresabilitate, procesul de scanare fiind facilitat chiar și pentru mâini de dimensiuni mici, întâlnite la copii
cu vârsta de 6-7 ani. Așadar, sistemul MindMi™ permite atât evaluarea adulților şi a vârstnicilor, cât şi
evaluarea copiiilor cu vârste fragede. Eşantionul nostru etalon include persoane cu vârste între 6 si 73 de
ani. Sub această vârstă nu au fost efectuate suficiente testări, astfel că nu recomandăm utilizarea (pentru
zona minimă/maximă de contact cu senzorii, consultaţi Manualul Tehnic, secţiunea “6. Siguranţa
utilizatorului şi a examinatului”).
Manual de utilizare
• Există posibilitatea ca unele persoane să nu poată fi evaluate cu sistemul MindMi™?

Da. De-a lungul studiilor de testare ale instrumentului, a fost observat un număr redus de cazuri în care
persoana evaluată nu răspunde corespunzător fenomenului electrodermal, ceea ce face ca evaluarea
MindMi™ să fie neadecvată. Dacă persoana evaluată nu răspunde stimulării epidermei şi scanarea se
încheie cu mesajul “Eroare de citire”, rapoartele nu vor putea fi generate. De asemenea, dacă persoana
manifestă oboseală excesivă sau surmenare, sistemul va afişa un mesaj de “Oboseală” (pentru detalii,
consultaţi secţiunea “7.3.Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM”). În aceste cazuri,
se recomandă reluarea scanării, sau repetarea acesteia într-o altă zi. Dacă nu se colectează cu succes datele
persoanei nici după încercări multiple, este posibil ca evaluarea să nu fie adecvată pentru persoana în
cauză. Există cazuri mai puţin frecvente în care fluctuaţiile conexiunii la internet pot întrerupe scanarea sau
pot duce la mesaje de “Eroare de citire”. Din acest motiv, recomandăm repetarea procesului de scanare
minim de 3 ori pentru o persoană în situaţiile de “Eroare de citire”, înainte de a trage concluzia că persoana
nu poate fi evaluată. Pentru mesajul de “Oboseală”, se recomandă reluarea scanării în altă zi. Cu toate
acestea, recomandăm respectarea şi recitirea periodică a secţiunii „6. Siguranţa utilizatorului şi a
examinatului - 6.3. Avertismente şi precauţii” din Manualul Tehnic, în scop preventiv.
 Oricine poate utiliza sistemul MindMiTM?

Nu. Rapoartele MindMiTM nu sunt destinate utilizării directe de către persoana evaluată, ci sunt destinate
utilizării de către psihologi practicieni, în primul rând în resurse umane. Psihologul practician (ex. în
psihologie organizaţională şi a muncii, consiliere vocaţională sau ocupaţională, consiliere psihologică,
psihoterapii, psihologie clinică), este un element cheie în utilizarea sistemului, având competenţa
interpretării rezultatelor, în funcţie de scopul evaluării şi de aria sa de specializare. Forma rapoartelor este
utilă persoanei evaluate, însă rezultatele obţinute pot fi utilizate corect doar prin filtrul practicianului.
Psihologul analizează rapoartele MindMiTM având un set de cunoştinţe de specialitate şi integrând
rapoartele cu alte instrumente specializate pe care le utilizează în practica sa. Menţionăm că această
metodă se aplică doar în urma consimţământului informat (aspect specificat în procedura de pe website şi
în secţiunea “7.3.Adăugarea examinaţilor şi iniţierea unei scanări în MindDeckTM”). Astfel, utilizatorul va
informa examinatul asupra principiului de confidenţialitate şi va obţine acordul semnat al acestuia înaintea
aplicării instrumentului. Platforma MindDeckTM garantează siguranţa datelor şi a procesării acestora
(pentru detalii, consultati secţiunea „7.Procesarea datelor” din Manualul Tehnic). Psychometric Systems SA
este înregistrată în Registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub numărul 36394.
 Este sistemul MindMi™ potrivit pentru evaluare individuală sau de grup?

Da. Sistemul MindMi™ oferă 5 rapoarte individuale: raportul celor 62 de Indicatori Psihologici, Raportul de
Personalitate, Raportul Potenţialului Aptitudinal, Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive, respectiv
Raportul Potenţialului Inteligenţei Emoţionale. Sistemul oferă şi rapoarte de compatibilitate interpersonală
(în context profesional) pentru perechi sau pentru grupuri de până la 10 persoane. Pornind de la tipul de
personalitate, preferinţele și stilul de lucru corespunzător fiecărei persoane examinate, sistemul oferă
propuneri personalizate care pot fi luate în considerare în îmbunătățirea colaborării examinatului în raport
cu fiecare coleg sau în raport cu întreg grupul.
Manual de utilizare
 Este sistemul MindMiTM acreditat de asociatii profesionale?

În prezent, MindMiTM nu este acreditat de asociaţii profesionale (ex. Colegiul Psihologilor din România).
MindMiTM este un produs care are la bază o metodă interdisciplinară şi un interes continuu pentru
cercetare şi dezvoltare. Ne propunem să dezvoltăm în continuare acest sistem, optimizându-l în paralel cu
feedback-ul utilizatorilor. Ne-am propus să demarăm acţiuni de certificare în perioada următoare,
considerând că ne apropiem din ce în ce mai mult de o formă finală a produsului.
 Este sistemul MindMiTM sigur şi noninvaziv?

Da. Sistemul este certificat CE, fiind proiectat, fabricat şi evaluat în conformitate cu cerinţele de bază ale
Directivei 2014/30/UE. Metode şi instrumente apropiate au fost utilizate în trecut şi în prezent în alte
scopuri (ex. device-uri utilizate în domeniul medical, nutriţional, aparate de biofeedback, detectarea
comportamentului disimulat etc.), fiind garantată astfel siguranţa utilizării lor de-a lungul timpului. Până în
prezent, mii de subiecţi au fost scanaţi cu Sistemul MindMiTM în diferite faze ale dezvoltării acestuia. În
această perioadă nu au fost înregistrate incidente sau efecte secundare. Cu toate acestea, recomandăm
respectarea şi recitirea periodică a secţiunii „6. Siguranţa utilizatorului şi a examinatului - 6.3. Avertismente
şi precauţii” din Manualul Tehnic, în scop preventiv.
 Care este legătura dintre raspunsul electrodermal măsurat de scanner şi profilul psihologic al unei
persoane?
Sistemul MindMiTM măsoară biopotențiale de la nivelul suprafeței pielii (nivelul potențialului
electrodermal și răspunsul potențialului electrodermal), prin intermediul unui scanner de mâini dual cu
electrozi monopolari, care colectează datele necesare în decurs de 5 minute. După scanare, sistemul
utilizează datele în vederea obținerii informațiilor psihologice printr-o procedură algoritmică inovativă,
combinând variabile multiple cu o relevanță cheie pentru trăsăturile de personalitate corespondente (ex.
amplitudinea, labilitatea răspunsului electrodermal, nivelul arousal-ului cortical și altele). Acest set de
variabile este supus unui proces de modelare cibernetică, obținându-se în final un set variat de indicatori
psihologici, reflectând abilități cognitive, emoționale, sociale, aptitudini și tendințe specifice. Metoda
utilizată de MindMiTM este nouă, dar se bazează pe un istoric de studii şi cercetări ale inventatorului
certificat Dumitru Grigore. Pe măsură ce profesioniştii se vor familiariza cu metoda şi o vor testa, aceştia
pot contribui semnificativ la dezvoltarea suportului ştiinţific al produsului.
 Care sunt caracteristicile psihometrice ale instrumentului?

Privitor la fidelitate, pentru consistenţa internă a fost calculat coeficientul Alpha Cronbach, cu valori
cuprinse între 0.93-0.99. Pentru stabilitatea test-retest, au fost calculate corelaţii Pearson între două
testări la interval de două săptămâni. Corelaţiile au fost pozitive şi semnificative pentru fiecare concept
măsurat, şi au avut valori cuprinse între r=0.27 şi r=0.58, p<0.001. Testul t eşantioane perechi nu a
evidenţiat diferenţe semnificative între două testări la nici unul dintre conceptele măsurate. Coeficientul
Cohen’s Kappa a evidenţiat o suprapunere semnificativă între cele două testări şi a avut valori cuprinse
între K=0.24 şi K=0.35, p<0.001. Privitor la validitate, a fost efectuat un studiu pilot pe 20 de subiecţi, în
care datele obţinute prin scanarea cu sistemul MindMiTM au fost comparate cu datele obţinute simultan cu
Manual de utilizare
casca EEG NeuroSky Mind Set. Seturile de date brute colectate cu cele două instrumente (potenţial
electrodermal vs. EEG) au fost procesate cu algoritmul utilizat de sistemul MindMiTM, pentru a obţine
acelaşi set de indicatori finali. Au fost identificate corelaţii pozitive şi semnificative între sistemul
MindMiTM şi casca NeuroSky în cazul Potenţialului Aptitudinal (între 0.57 şi 0.96, p<0.01), în cazul
Potenţialului Inteligenţei Cognitive (între 0.73 şi 0.88, p<0.001), în cazul Potenţialului Inteligenţei
Emoţionale (între 0.66 şi 0.90, p<0.01) şi în cazul celor 62 Indicatori psihologici (între 0.45 şi 0.97, p<0.05).
Aceste date preliminare necesită replicare pe un eşantion reprezentativ. O descriere detaliată găsiţi în
Capitolul “6. Proprietăţi Psihometrice” din acest manual, iar particularităţile acestora în cazul fiecărui
raport sunt descrise în capitolul “9. Rapoartele MindMiTM şi interpretarea rezultatelor” – secţiunea
“Proprietăţi psihometrice”.
 Care este diferenţa dintre MindMiTM şi alte dispozitive (ex. aparate de biofeedback)?
Deşi există echipamente percepute ca fiind similare (poligraf, tremormetru, măsurarea activităţii cerebrale,
instrumente de biofeedback etc.), majoritatea acestor instrumente utilizează o metodă diferită, chiar dacă
din domenii similare (ex. instrumente care măsoară răspunsul sau conductanţa galvanică a pielii în curent
continuu, metode neuroimagistice, radiografie cu emisie de pozitroni, înregistrarea activităţii electrice
cerebrale, undele cerebrale, măsurarea frecvenţei cardiace, a temperaturii corpului, a tremorului braţului
etc.). Sistemul MindMiTM diferă de aceste instrumente în primul rând prin ceea ce măsoară şi metoda de
achiziţie (măsoară potențialul electrodermal în curent alternativ, colectat de la nivelul epidermei printr-un
scanner de mâini), dar mai ales prin scopul măsurătorii şi forma rezultatelor pe care le oferă utilizatorului.
Mai exact, sistemul MindMiTM nu oferă scorurile brute, privitoare la datele psihofiziologice colectate, ci
oferă rezultate cu semnificaţie psihologică, însoţite de o interpretare relevantă pentru practician (scale,
indicatori, scoruri raportate la populaţia generală, text, tabele, diagrame). Există numeroase instrumente
de biofeedback disponibile pentru publicul larg. Acestea măsoară anumite variabile (ex. temperatura
corporală, tonusul muscular, frecvenţa cardiacă sau presiunea sangvină) în paralel cu aplicarea unor tehnici
de relaxare, vizualizare sau imagerie dirijată de către utilizator). Aceste tehnici au fie scopul de a influenţa
parametrii fiziologici măsuraţi, fie de a evidenţia anumite caracteristici ale acestora. Sistemul MindMi TM nu
presupune aplicarea unor stimuli particulari înainte, după sau în timpul scanării.
 Este MindMiTM un instrument standardizat?

Da. Procedura de scanare se realizează în condiţii standard, la fel şi paşii pentru rapoartele rezultate în
urma scanării. În cazul unor instrumente problematice, utilizatorul are opţiunea de a manipula direct
instrumentul şi modul acestuia de funcţionare (ex. setarea manuală a frecvenţei la aparatele de
biofeedback), sau chiar rezultatele. Acest lucru face dificil de controlat rezultatul obţinut, dar şi siguranţa şi
acuratetea acestuia. În cazul MindMiTM, acest lucru nu este posibil, scanner-ul de mâini fiind utilizat într-o
variantă standard, ce se află în garanţie şi care nu are funcţia de customizare a scanner-ului de către
utilizator. Procesul de scanare durează în jur de 5 minute şi se efectuează acelaşi număr de citiri în spatele
senzorilor pentru orice persoană. În rapoartele generate, în anumite cazuri utilizatorul poate organiza,
modifica ordinea sau elimina anumiţi indicatori din raport (Raportul celor 62 de indicatori psihologici) sau
poate introduce şi elimina anumite persoane din raport înaintea generării acestuia (ex. Raportul
Compatibilităţii de Grup) însă nu poate adăuga sau manipula scorurile şi rezultatele. De asemenea, un
Manual de utilizare
raport nu poate fi generat de două ori pentru o singură scanare, astfel că de fiecare dată se va afişa acelaşi
rezultat pentru o anumită scanare. Acest lucru garantează respectarea protocolului de siguranţă, dar şi
acurateţea metodei, a algoritmului şi a rezultatelor, care au fost testate în mod repetat şi îndelungat asupra
unor eşantioane reprezentative din populaţie. Cea mai nouă actualizare a intervalelor de referinţă se
bazează pe percentilele calculate într-un lot reprezentativ de 1003 şiruri de date colectate cu sistemul
MindMiTM (scanări), iar aceste intervale de referinţă (scalele de raportare a rezultatelor la populaţia
generală) se afişează în acelaşi mod pentru orice persoană scanată.
 Ce fel de sarcini se aplică în timpul scanării?

MindMiTM nu implică administrarea unor stimuli vizuali sau auditivi pe parcursul scanării şi nici nu
presupune probe sau sarcini specifice aplicate în timpul examinării. Rezultatele nu depind de o activitate
specifică (exceptând poziţionarea corectă şi menţinerea mâinilor pe scanner până la finalizarea scanării), şi
nici de calitatea sau cantitatea comunicării examinatului cu utilizatorul sistemului.
 Care sunt avantajele unui instrument computerizat?

Psihologii devin din ce în ce mai familiari cu tehnologia în viaţa lor personală sau profesională (sunt nevoiţi
să utilizeze e-mail, android, tabletă, iPad, Skype în cazul şedinţelor online, platforme de testare online
/ computerizate, se documentează din literatura de specialitate internaţională, în mare parte disponibilă în
format electronic). Aceste cunoştinţe şi abilităţi pot fi transferate şi în activitatea profesională. Adaptarea la
tehnologie poate reprezenta astfel un avantaj. Specialiştii sunt constrânşi de colectivul lor profesional să îşi
actualizeze constant cunoştinţele în domeniu (cursuri de formare continuă, conferinţe, pregătirea
interviului pentru schimbarea treptei profesionale). Similar, uneori este necesară o adaptabilitate şi
flexibilitate ridicată vizavi de evoluţia tehnologică din societate pentru a rămâne în top ca şi competenţă.
Utilizarea sistemului MindMiTM nu este condiţionată de prerechizite în afara cunoştinţelor domeniu-
specifice şi a familiarizării de bază cu sistemul. Acest lucru este uşor de realizat prin parcurgerea manualului
de utilizare, a manualului tehnic şi a ghidului de pornire rapidă, care vin în întâmpinarea nevoilor
practicienilor din domeniu. În manual, aceştia pot identifica o serie de informaţii utile referitoare la
utilizarea sistemului şi a rapoartelor MindMiTM, dar şi exemple de interpretare a acestora. De altfel, stăm la
dispoziţia utilizatorilor noştri cu suport tehnic şi informaţional.
 Cine a dezvoltat Sistemul MindMiTM?

Sistemul MindMiTM este un produs dezvoltat în mediul privat, de către Psychometric Systems SA, fiind
proiectat pentru evaluare psihologică în sens larg, şi pentru domeniul resurselor umane în sens mai
restrâns. Este destinat utilizării computerizate, printr-o aplicaţie web bazată pe cloud. Bazat pe o
tehnologie inovativă, sistemul MindMiTM nu este construit în mod direct pentru a susţine investigaţii clinice
sau alte activităţi de cercetare (dincolo de studiile necesare pentru cunoaşterea şi descrierea adecvată a
sistemului), dar acestea pot aduce un surplus de cunoaştere şi progres. Universităţile pot achiziţiona
sistemul la fel ca şi clienţii din mediul privat. Sistemul, însă, nu este dezvoltat sau adaptat în cadrul
universităţilor, la fel cum se întamplă uneori în cazul testelor psihologice. În anumite situaţii, s-au stabilit
colaborări cu universităţi/facultăţi, dacă au fost considerate beneficii de ambele părţi (ex. contribuţii la
actualizarea eşantionului de testare şi la etalonare, extinderea temelor de studiu).
Manual de utilizare
 Există persoane care nu se recunosc în rapoartele generate de sistem? De ce?

Da. Ca şi în cazul altor instrumente de evaluare psihologică, există persoane care nu se identifică cu
rezultatele obţinute. Acest lucru poate fi cauzat de o serie de factori: factori tehnici (diferenţa de metodă a
sistemului MindMiTM poate duce la rezultate aparent diferite faţă de instrumentele cu care este
familiarizată persoana; constructe similare cu alte teste sunt măsurate pe scale diferite), factori teoretici
(abordarea interdisciplinară a instrumentului poate prezenta şi conceptualiza diferit anumiţi termeni, faţă
de alte instrumente cu care este familiarizată persoana), factori sociali (cunoştinţele de simţ comun ale
populaţiei generale sunt deseori diferite de informaţiile demonstrate ştiinţific în psihologie), factori
psihofiziologici (care pot influenţa acurateţea unei scanări – ex. extenuarea), factori psihologici (ex. nivelul
de autocunoaştere al persoanei, nivelul de acceptare al propriei persoane, factori emoţionali şi cognitivi
care pot îngreuna acceptarea rezultatelor). Trebuie să avem în vedere că scorurile oferite de sistem sunt în
mare parte interpretate prin raportarea la populaţia generală, care indică intervalele de interpretare (ex.
foarte scăzut, scăzut, moderat, ridicat, foarte ridicat) în funcţie de media populaţiei generale şi anumite
procente din populaţie care se regăsesc peste sau sub un anumit scor (calculul percentilelor). Din punct de
vedere statistic, majoritatea dintre noi se află în intervalul mediu sau moderat. Tocmai din acest motiv este
recomandată utilizarea acestor rapoarte împreună cu un psiholog practician care le poate intepreta în mod
adecvat în funcţie de contextul evaluării.
12. Formare sau calificări profesionale necesare pentru administrarea şi

interpretarea testului
Rezultatele sistemului MindMiTM nu sunt condiţionate de formări sau calificări profesionale specifice,
sistemul oferind rapoarte care includ scorarea şi interpretarea statistică automată a rezultatelor. Cu toate
acestea, utilizarea şi interpretarea acestor rezultate, dincolo de interpretările afişate în raport, trebuie
făcută cu maximă precauţie. Atât pentru utilizarea şi administrarea sistemului, cât şi pentru prezentarea
rezultatelor către persoanele examinate, se recomandă prezenţa unei persoane specializate, cu competenţe
de evaluare psihologică, competenţe care pot să difere în funcţie de scopul evaluării şi de domeniul de
specializare (ex. evaluare de personal în organizaţii, selecţie şi recrutare, consiliere psihologică, dezvoltare
personală, orientare în carieră, evaluare psihologică clinică, ş a m d).
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.1. Formular de consimţământ informat – model
13. Anexe
FORMULAR DE CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT
Vă invităm să luaţi parte la un proces de examinare prin intermediul unui sistem de evaluare psihologică ce măsoară
date psihofiziologice. Înainte de a vă decide asupra participării, este important ca dumneavoastră să înţelegeţi
motivul efectuării acestei evaluări, ce anume implică ea şi ce beneficii, riscuri şi dificultăţi poate să aducă. Vă rugăm
să citiţi următoarele informaţii cu atenţie înainte de a accepta să participaţi şi să vă daţi acordul final în scris.
Participarea la evaluare este în întregime voluntară. Puteţi părăsi această evaluare în orice moment.
1. Scopul evaluării
MindMiTM este un sistem de evaluare psihologică, ce oferă ca rezultat o serie de rapoarte psihologice, cu scoruri
referitoare la indicatori psihologici specifici şi conţinut descriptiv ce delimitează conceptual indicatorii măsuraţi.
2. Proceduri
Vi se va cere să luaţi o poziţie confortabilă (aşezat pe scaun) şi să aşezaţi palmele pe senzorii scanner-ului (fără a
aşeza coatele pe birou/masă), menţinând un contact ferm cu scanner-ul pe toată durata scanării (aprox. 5 min). În
cazul în care sunteţi de acord să participaţi, veţi primi rezultatele evaluării în format electronic (vizualizarea
rapoartelor in web-view, respectiv pe e-mail in format pdf).
3. Posibile riscuri
Această procedură nu implică riscuri asociate pentru sănătatea dvs. fizică sau mentală. Tehnologia MindMi™
facilitează colectarea comprehensivă a datelor, însă e important să menţionăm că informaţiile oferite de sistemul
MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de tratament. Aceste rezultate nu pot fi utilizate în scop diagnostic fără
asocierea cu alte instrumente de evaluare psihologică acreditate în acest scop.
4. Posibile beneficii
În urma participării la această evaluare veţi putea avea acces la rapoarte personalizate cu scoruri referitoare la o serie
de indicatori psihologici specifici. Pentru interpretarea anumitor aspecte identificate în raport, este recomandabil să
cereţi opinia şi suportul unui specialist (psiholog acreditat şi/sau specialist HR), în funcţie de scopul evaluării
(dezvoltare personală, recrutare, etc).
5. Consideraţii financiare
Participarea la această evaluare este gratuită, fără alte costuri asociate/ inclusă în tariful ..........................
.............................................................................................................................................................................................
6. Confidenţialitatea
Toate datele personale pe care le veţi furniza vor fi păstrate confidenţial. Informaţiile obţinute în cadrul evaluării vor
fi păstrate în condiţii de maximă siguranţă. În cazul în care rezultatele evaluării vor fi utilizate ulterior în publicaţii
ştiinţifice sau de altă natură sau vor fi prezentate la conferinţe naţionale sau internaţionale, persoanele care au fost
examinate nu vor fi nominalizate sau identificabile în nici un mod.
7. Informaţii despre proprietatea şi utilizarea datelor

Datele obţinute din evaluare vor fi deţinute de persoana ce aplică evaluarea şi de grupul de persoane sub a căror
proprietate se află instrumentul, care va avea acces total sau parţial la date.
8. Terminarea evaluării
Sunteţi liber să decideţi dacă doriţi sau nu să participaţi la acestă evaluare. Sunteţi liber să vă retrageţi în orice
moment. Retragerea dvs. din procesul de evaluare nu implică nici un fel de consecinţe directe pentru dvs.
237
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.1. Formular de consimţământ informat – model
9. Vă mulţumim că aţi citit acest document. Dacă v-aţi hotărât să luaţi parte la această evaluare, vă rugăm să
adresaţi orice întrebare persoanei de contact, pentru a fi sigur că aţi înţeles în totalitate ceea ce se va întâmpla. Vă
rugăm să păstraţi exemplarul dumneavoastră din acest formular informativ şi de consimţământ.
Persoană de contact (persoana care utilizează sistemul):
NUME PRENUME ________________________________________________________
Reprezentant al (Companie, societate, institutie, cabinet individual etc.) __________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________
Adresă e-mail: ___________________________________________________________
Număr de telefon: ________________________________________________________
Website: ________________________________________________________________
10. Consimţământ Informat Scris

Subsemnatul ________________________________________________________________, în calitate de persoană
examinată, am citit şi am înţeles toate informaţiile care mi-au fost oferite privind participarea mea la această
evaluare şi afirm că am avut posibilitatea să discut şi să adresez întrebări cu privire la acest subiect. Am primit
răspunsuri la toate întrebările şi am luat decizia de a participa la această evaluare în mod voluntar. Înţeleg că voi
primi o copie a acestui formular de Consimţământ Informat Scris pe care l-am semnat.
Nume Prenume / CNP / Date identificare: _____________________________________________________________
Adresă e-mail: ________________________________________________________
Semnătura participantului*: __________________________________
*pentru participanţi sub 18 ani, este necesar acordul scris şi semnătura părintelui sau a tutorelui legal.
Data: ____________________________
238
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.2. Brevet de invenţie
Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com

239
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.3. Raportul de personalitate – demo

240
Manual de utilizare
Manual de utilizare
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.4. Raportul potenţialului aptitudinal – demo

243
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.5. Raportul potenţialului inteligenţei cognitive - demo

244
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.5. Raportul potenţialului inteligenţei emoţionale - demo

245
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.7. Raportul celor 62 de indicatori psihologici – demo

246
Manual de utilizare

247
Manual de utilizare

248
Manual de utilizare

249
Manual de utilizare

250
Manual de utilizare

251
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.8. Raportul compatibilității interpersonale – demo
– demo

252
Manual de utilizare
– demo

253
Manual de utilizare
– demo

254
Manual de utilizare
13. Anexe. 13.8. Raportul compatibilității de grup – demo
– demo

255
Manual de utilizare
– demo

256
Manual de utilizare
– demo

257
Manual de utilizare
14. Glosar de termeni

Activitate electrodermală (en. Electrodermal Activity, EDA) – proprietatea corpului uman care
determină variații continue în caracteristicile electrice ale pielii (Boucsein, 1992). Termenul a fost
iniţial introdus de către Johnson şi Lubin (1966), ca un termen comun pentru toate fenomenele
electrice din piele, incluzând toate proprietăţile electrice active şi pasive, care pot fi identificate şi
asociate cu pielea şi cu anexele sale.
Adaptabilitate integrativă – abilitatea persoanei de a se adapta la situaţii, de a acorda încredere
celorlalţi, de a se afirma în faţa lor şi de a manifesta flexibilitate. Aceste informaţii se referă la
adaptabilitate, încredere interpersonală, afirmare identitară şi flexibilitate (Grigore, 2014).
Algoritm - o procedură de calcul, alcătuită din pașii elementari necesari pentru rezolvarea unei
probleme sau categorii de probleme. De obicei algoritmii se implementează în mod concret prin
programarea adecvată a unui calculator, sau a mai multora. Din diverse motive există și algoritmi
încă neimplementați, teoretici.
Biopotențial – un potențial electric măsurat între punctele din celule vii, țesuturi și organisme și care
însoțește toate procesele biochimice. Semnalele biopotențiale sunt generate datorită activității
electrochimice a anumitor clase de celule care sunt componente ale țesutului nervos, muscular
sau glandular. Din punct de vedere electric, aceste celule prezintă un potențial de repaus și,
atunci când sunt stimulate, generează un potențial de acțiune (Yazicioglu et al., 2009).
Căi catecolaminergice – seturi de proiecţii ale neuronilor din creier care sintetizează şi eliberează
neurotransmiţătorii catecolaminergici. Aceştia includ dopamina, epinefrina (adrenalina) şi
norepinefrina (noradrenalina).
Căi dopaminergice – seturi de proiecţii ale neuronilor din creier care sintetizează şi eliberează
neurotransmiţătorul dopamină. Neuronii individuali din aceste căi sunt denumiţi neuroni
dopaminergici. Dopamina este un neurotrasmiţător asociat frecvent cu emoţiile pozitive.
Compatibilitate interpersonală – interacțiunea pe termen lung între două sau mai multe persoane în
ceea ce privește ușurința și confortul comunicării. În acest caz, compatibilitatea interpersonală se
referă la compatibilitatea nativă, funcțională și totală, negocierea de eventuale crize în patru
criterii potențiale (relaţionare, înţelegere, decizie, organizare) şi soluții de optimizare a
compatibilității.
Concomitență psihofiziologică - o asociere mai-mulți-la-unul între evenimente abstracte fiziologice și
psihologice, care se generalizează asupra situațiilor și indivizilor. Ea se referă numai la condițiile și
implicațiile covariației și nu face discriminări între instanțele prin care operațiile psihologice
cauzează evenimente fiziologice (sau viceversa), când există influențe reciproce, sau când a treia
variabilă este responsabilă pentru covariația lor.
Diagnostic psihologic / Psihodiagnostic - cunoaşterea factorilor psihologici ai subiectului uman, cu
relevanţă pentru diverse activităţi; Ansamblu de procedee pentru investigația și diagnoza psihică a
indivizilor sau a grupurilor.

258
Manual de utilizare
Dinamică temperamentală – dinamica unor caracteristici temperamentale, cu referire la faptul că

aceste caracteristici nu pot fi privite ca aspecte ale stilului de comportament al unui individ. Ele
pot varia, cel puțin într-o oarecare măsură, în contextul comportamentului și sunt afectate de
situația socială, fizică, de dezvoltarea cognitivă și de alte aspecte ale individului (Hinde, 1986).
Phillips (1983), citându-l pe Allport (1937), descrie temperamentul ca „organizarea dinamică, în
cadrul individului, a sistemelor psihologice care determină adaptările sale unice la mediul său”.
Electrod - un conductor prin care electricitatea intră sau părăsește un obiect, o substanță sau o regiune.
Frecvențe cerebrale – frecvenţa undelor cerebrale; activitatea electrică din creier se manifestă sub
forma unor unde cerebrale, care pot avea diferite frecvenţe (ex. Alfa, Beta, Theta).
Indicator psihologic – o valoare observată a unei variabile psihologice, un semn al gradului de prezenţă
sau absenţă al unui anumit concept psihologic
Inferența psihofiziologică – componentă a unui proces logic care derivă o concluzie din premise; aici se
referă specific la inferenţa semnificaţiei psihologice din semnalele fiziologice.
Invariant – reprezintă o relație psihofiziologică de asociere generală isomorfică (unu-la-unu) de tipul:
a) un element particular fiziologic este prezent numai dacă un element specific psihologic este
prezent; b) elementul psihologic este prezent dacă și numai dacă elementul corespunzător
fiziologic este prezent. O relaţie psihofiziologică devine un invariant, o dată ce proprietăţile de
specificitate şi de generalitate au fost stabilite.
Labilitate electrodermală – diferenţele individuale în rata de fluctuație spontană a activității
electrodermale. Concept propus în 1953 (Mundy-Castle & McKiever), când s-a constatat că
subiecții cu o frecvență ridicată a răspunsurilor electrodermale nonspecific (spontane) au şi o
frecvenţă ridicată a răspunsurilor electrodermale specifice (provocate) la un stimul aplicat, în
timp ce subiecţii cu puţine răspunsuri spontane au avut şi puţine răspunsuri provocate (Crider,
2008). Aceste diferențe se consideră a fi în corelație cu o serie de variabile psihofiziologice.
Marker – reprezintă relația fundamentală dintre elementele din domeniile psihologic şi fiziologic care
permite să fie întocmită o inferență legată de natura măsurii primei, date de măsurarea ultimei.
Cerinţele majore pentru a stabili faptul că o relaţie dintre un eveniment fiziologic şi unul
psihologic se califică drept marker sunt: - demonstrarea faptului că prezența elementului
fiziologic prezice în mod fidel elementul psihologic; - demonstrarea faptului că elementul
fiziologic este insensibil (ex. necorelat cu) la variațiile altor elemente sau factori psihologici în
contextul evaluativ; - specificarea condițiilor de limită pentru validitatea celor două condiții
precedente.
Modelare cibernetică în psihologie – formalizarea unei părţi sau a întregului sistem psihologic şi
realizarea de modele teoretice ale sistemului – sistem cibernetic, dinamic, cu finalitate.
Neurostimulare - modularea intenționată a activității sistemului nervos utilizând mijloace invazive sau
neinvazive (de exemplu, stimulare magnetică transcraniană sau stimulare electrică transcraniană,
tES, cum ar fi tDCS sau stimulare transcraniană de curent alternativ, tACS).

259
Manual de utilizare
Nivelul arousal-ului cortical – nivelul de activare a formaţiunii reticulare a creierului. Arousal-ul cortical
intensifică starea de veghe, vigilența, tonusul muscular, frecvența cardiacă.
Nivel de conductanţă a pielii (en. Skin Conductance Level, SCL) - conductanța tonică sau bazală a pielii,
nivelul de conductanță manifest în absența oricărui stimul extern.
Pattern comportamental – un mod recurent al unui individ sau al unui grup de a acţiona asupra unui
anumit obiect sau într-o situaţie dată.
Potențial electrodermal – tensiunea măsurată între doi electrozi fără nici un curent extern aplicat.
Răspuns electrodermal (en. Electrodermal response, EDR) – fenomen prin care pielea devine temporar
un conducător mai bun al energiei electrice, atunci când apar stimuli externi sau interni care au
un efect de creştere a activării fiziologice.
Răspuns de conductanţă a pielii / Conductanţă fazică (en. Skin Conductance Response, SCR) – creșterea
conductanței pielii, declanşată în prezența unui stimul extern (vizual, auditiv, tactil etc.), ce poate
dura până la 10-20 secunde, urmată de revenirea la SCL. Reacțiile de tip SCR pot avea loc și
spontan, în absența oricărui stimul extern, cu o frecvență de 1-3/min (Edelberg, 1968). Acest
fenomen este influenţat de labilitatea electrodermală.
Răspuns galvanic fazic - un răspuns psihoreflex obţinut prin stimularea non-invazivă a anumitor centri
nervoși de la nivelul palmei.
Reţea neuromimetică – reţea care poate realiza calcule logice.
Sistem de inhibiţie comportamentală (en. Behavioral inhibition system, BIS) – sistem recunoscut pentru
încercarea sa de a relaţiona aspecte farmacologice, neuroanatomice, neurofiziologice şi
comportamentale ale anxietăţii într-o singură teorie. Este un sistem neuropsihologic relaţionat cu
sensibilitatea la pedepse şi cu motivaţia aversivă (de evitare), inhibând comportamentul motor.
BIS are bazele neuronale în aria septală a sistemului limbic şi în hipocamp (sistemul septo-
hipocampic şi structurile interconectate). Teoria alocă funcţii fiecărei arii din acest sistem, cât şi
căilor ascendente noradrenergice aferente acestor zone (Gray, 1982, 1985 a,b).
Sistem de activare comportamentală (en. Behavioral activation system, BAS) – sistem ce corespunde
sensibilităţii la recompense şi motivaţiei apetitive (de apropiere), fiind relaţionat cu dispoziţia
individului de a-şi urmări şi atinge scopurile. BAS iniţiază comportamentul ca răspuns la stimulii
condiţionaţi pentru recompensă (apropiere), sau pentru evitarea pedepsei (evitare activă).
Mecanismul fiziologic pentru BAS este asociat căilor catecolaminergice şi dopaminergice ale
creierului (Gray, 1982, 1985a,b).
Teoria sistemelor - un ansamblu de concepte, cunoştinţe, metode şi principii independente de aplicaţii,
necesare şi utile studiului structurii, proprietăţilor şi caracteristicilor dinamice ale sistemelor în
general, ale sistemelor automate în mod special; model epistemologic interdisciplinar în care
sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate.
Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul
sistemic.

260
Manual de utilizare
Trăsături de personalitate - caracteristici relativ stabile care determină persoanele să se comporte în

anumite moduri; modele uzuale de comportament, gândire și emoție. Trăsăturile sunt relativ
stabile în timp, diferă de la o persoană la alta și influențează comportamentul.
*MindMiTM system, MindSpringTM scanner, MindDeckTM web app, MindRiverTM software, respectiv
MindOceanTM cloud app, reprezintă mărci înregistrate ale Psychometric Systems S.A.

Manual MindMiA4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual MindMiA4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de utilizare

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 2

8. Cotarea testului .............................................................................................................................. 47

9.2. Raportul potenţialului aptitudinal .............................................................................................. 61

9.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive .............................................................................. 67

9.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale .......................................................................... 73

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 3

9.4.3.1. Fidelitate .......................................................................................................... 75

9.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici .......................................................................... 77

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 4

9.5.4.3.1.2. Stabilitatea test-retest ........................................................... 100

9.6. Raportul compatibilității de grup ............................................................................................. 109

9.7. Raportul compatibilității interpersonale .................................................................................. 113

10. Aspecte conceptuale .................................................................................................................... 136

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 5

10.1.2.a. Considerații asupra inferenței psihofiziologice ...................................................... 146

11. Informaţii utile şi întrebări frecvente ........................................................................................ 231

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 6

13.6. Raportul potențialului inteligenței emoționale – demo ......................................................... 245

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 7

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 8

2.1. Cum pot fi utilizate rapoartele MindMiTM

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 9

2.2. Domenii de utilizare posibile

 Orientarea în carieră și managementul acesteia

 Evaluarea grupurilor și echipelor formate la locul de muncă

 Dezvoltarea personală, optimizarea şi autocunoaşterea

3. Descrierea sistemului de evaluare

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 10

3.2. Repere ştiinţifice - sumar

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 11

Algoritmul combină variabile multiple cu o relevanță cheie pentru trăsăturile de personalitate

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 12

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 13

3.3. Caracteristici ale sistemului MindMiTM

3.4. Componentele sistemului MindMiTM

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 14

Fig. 1. Componentele sistemului MindMiTM

3.5. Ce evaluează sistemul?

3.5.1. Raportul de personalitate

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 15

3.5.2. Raportul potențialului aptitudinal

3.5.3. Raportul potențialului inteligenței cognitive

3.5.4. Raportul potențialului inteligenței emoționale

3.5.5. Raportul celor 62 de indicatori psihologici

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 16

3.5.6. Raportul compatibilității interpersonale

3.5.7. Raportul compatibilității de grup

4. Menţionarea grupului sau grupurilor pentru care este realizat testul

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 17

5. Specificarea situaţiilor în care poate fi aplicat testul şi care sunt limitele

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 18

Fig. 2.a. Distribuţia vârstelor

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 19

Datele au fost culese cu un Fig. 2.b. Distribuţia genurilor

6.2. Metode de analiză a datelor

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 20

Fig. 3a. Potenţialul Inteligenţei Cognitive: Inteligenţa practică – exemplu de interpretare

Fig. 3b. Intervalele de referinţă şi percentilele utilizate în interpretarea scorurilor MindMi TM

Copyright © Psychometric Systems S.A. 2018 | All rights reserved. www.mindmisystem.com 21

Percentilele au fost calculate pe cinci intervale normalizate, cu următoarele

Tabel 4. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Aptitudinal

Tabel 5. Interpretarea scorurilor din Raportul Potenţialului Inteligenţei Cognitive