MARIN CHIRCIU

Matematică
algebră, analiză matematică
Clasa a XII-a

- pentru pregătirea la clasă și bacalaureat -

 CUPRINS

Enunţuri

Soluţii
Teste de evaluare iniţială .............................................................11 .... 249

ALGEBRĂ
Capitolul I. Grupuri ................................................................. 16
1. Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică), parte stabilă,
tabla operaţiei ............................................................................... 16
1.1. Proprietăţi ale legilor de compoziţie internă ............................ 19 .... 250
1.2. Evaluare sumativă ................................................................... 29 .... 251
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ...................................... 29 .... 251
2. Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri
de permutări, grupul n al claselor de resturi modulo n ................. 33
2.1. Definiţia grupului .................................................................... 33 .... 252
2.2. Grupuri numerice .................................................................... 34
2.3. Reguli de calcul într-un grup ................................................... 40 .... 254
2.4. Evaluare sumativă ................................................................... 43 .... 255
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ...................................... 44 .... 255
2.5. Subgrup ................................................................................... 46 .... 256
2.6. Evaluare sumativă ................................................................... 49 .... 257
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ...................................... 50 .... 257
2.7. Morfisme şi izomorfisme de grupuri ....................................... 51 .... 257
2.8. Evaluare sumativă ................................................................... 63 .... 259
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ...................................... 64 .... 259
2.9. Grup finit, tabla operaţiei, ordinul grupului, ordinul
unui element .................................................................................... 66 .... 260
2.10. Evaluare sumativă ................................................................. 72 .... 261
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ...................................... 73 .... 261
Test de autoevaluare.......................................................................... 74

PROBLEME RECAPITULATIVE .................................................. 76 .... 262

Capitolul II. Inele şi corpuri .................................................. 82

1. Inel ....................................................................................................... 82 .... 264
1.1. Definiţia inelului, exemple: inele numerice (, , , ), n,
inele de matrice, inele de funcţii reale ............................................ 82
1.2. Reguli de calcul într-un inel .................................................... 88 .... 265
 1.3. Morfisme şi izomorfisme de inele. Inele izomorfe ................. 93 .... 266

EXERCIŢII RECAPITULATIVE ................................................ 95 .... 266

1.4. Evaluare sumativă ................................................................. 101
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat .................................... 102 .... 268

2. Corp ..................................................................................................... 104 .... 269

2.1. Definiţia corpului, exemple: corpuri numerice (, , ), p,
p prim, corpuri de matrice ............................................................ 104
2.2. Morfisme şi izomorfisme de corpuri ...................................... 107

EXERCIŢII RECAPITULATIVE .............................................. 113 .... 269

2.3. Evaluare sumativă ................................................................. 118
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat .................................... 119 .... 271
Test de autoevaluare........................................................................ 120

Capitolul III. Inele de polinoame cu coeficienţi

într-un corp comutativ ............................................................... 122
1. Forma algebrică a unui polinom, funcţia polinomială, operaţii
(adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar) ................................. 122
2. Teorema împărţirii cu rest; împărţirea polinoamelor; împărţirea
cu Xa, schema lui Horner ................................................................ 125 .... 272
3. Divizibilitatea polinoamelor ............................................................... 129 .... 272
4. Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate la polinoame .......................... 130
5. Teorema lui Bézout ............................................................................ 130
6. Cel mai mare divizor comun al polinoamelor .................................... 131
7. Cel mai mic multiplu comun al polinoamelor .................................... 133
8. Polinoame ireductibile. Descompunerea unor polinoame
în factori ireductibili .......................................................................... 134
9. Rădăcini ale polinoamelor, relaţiile lui Viète .................................... 136 .... 272
10. Rezolvarea unor ecuaţii algebrice cu coeficienţi în , , , ,
ecuaţii binome, ecuaţii reciproce, ecuaţii bipătrate ........................... 142 .... 272

EXERCIŢII RECAPITULATIVE .............................................. 153 ..... 272

11. Evaluare sumativă ............................................................................ 156 .... 273
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat .................................... 157 .... 274
Test de autoevaluare........................................................................ 162
 ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
Capitolul I. Primitive .............................................................. 164
1. Probleme care conduc la noţiunea de integrală .................................. 164
2. Primitivele unei funcţii......................................................................... 165
3. Integrala nedefinită a unei funcţii ....................................................... 165
4. Proprietăţi ale integralei nedefinite: liniaritate ................................... 166
5. Primitive uzuale ................................................................................. 166 .... 275
6. Evaluare sumativă .............................................................................. 170
7. Metode de calcul al primitivelor ........................................................ 171
7.1. Integrarea prin părţi ................................................................ 171 .... 276
7.2. Evaluare sumativă ................................................................. 172 .... 276
7.3. Prima metodă a schimbării de variabilă ............................... 173 .... 277
7.4. A doua metodă a schimbării de variabilă ............................... 176 .... 277
7.5. Evaluare sumativă ................................................................. 177 .... 278
Test de autoevaluare........................................................................ 178

Capitolul II. Funcţii integrabile ............................................. 180

1. Diviziuni ale unui interval [a, b], norma unei diviziuni,
sistem de puncte intermediare ...................................................... 180
1.1. Sume Riemann, interpretare geometrică ............................... 180
1.2. Funcţii integrabile pe un interval [a, b] ................................. 181
1.3. Formula Leibniz – Newton ................................................... 182
1.4. Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,
monotonie, aditivitate ................................................................... 183
1.5. Integrabilitatea funcţiilor monotone şi continue .................... 184
1.6. Teorema de medie, interpretare geometrică .......................... 184
1.7. Teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue ..... 184
1.8. Metode de calcul ale integralelor definite ............................. 185
1.8.1. Formula integrării prin părţi .......................................... 185 .... 278
1.8.2. Evaluare sumativă ......................................................... 186 .... 279
1.8.3. Formula integrării prin schimbarea de variabilă ............ 186 .... 279
1.8.4. Evaluare sumativă ......................................................... 188 .... 279
b P( x)
1.9. Calculul integralelor de forma  dx , grad Q  4, prin
a Q( x)

metoda descompunerii în fracţii simple ........................................ 188 .... 279

1.10. Evaluare sumativă ............................................................... 190 .... 280
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat .................................... 190 .... 280
Test de autoevaluare........................................................................ 198

7
 Capitolul III. Aplicaţii ale integralei definite ........................... 200

1. Aria unei suprafeţe plane .................................................................... 200 .... 284

2. Volumul unui corp de rotaţie .............................................................. 203 .... 284
3. Calculul unor limite de şiruri folosind integrala definită ................... 205 .... 284

PROBLEME PROPUSE. Aplicaţii ale integralei definite ................ 207 .... 285
4. Evaluare sumativă .............................................................................. 209 .... 286
Test de autoevaluare ............................................................................. 209

EXERCIŢII ŞI PROBLEME RECAPITULATIVE ........................ 211 .... 286

MODELE DE TEZE SEMESTRIALE ............................................... 239 .... 304
SIMULARE BACALAUREAT............................................................. 244 .... 305
INDICAŢII, REZOLVĂRI, SOLUŢII ................................................ 249

Soluţii teste autoevaluare ............................................................................... ...... 306

Bibliografie ........................................................................................... 309

 PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XII-A
MATEMATICĂ
aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5959/22.12.2006

TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT - 4 ore

Competenţe specifice Conţinuturi

1. Identificarea proprietăţilor opera- Elemente de algebră
ţiilor cu care este înzestrată o mulţime. Grupuri
2. Evidenţierea asemănărilor şi deose- • Lege de compoziţie internă (operaţie alge-
birilor dintre proprietăţile unor opera- brică), tabla operaţiei, parte stabilă.
ţii definite pe mulţimi diferite şi • Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de
dintre calculul polinomial şi cel cu matrice, grupuri de permutări, n.
numere.
3.1. Determinarea şi verificarea pro- • Morfism, izomorfism de grupuri.
• Subgrup.
prietăţilor structurilor algebrice, inclu- • Grup finit, tabla operaţiei, ordinul unui ele-
siv verificarea faptului că o funcţie ment.
dată este morfism sau izomorfism.
3.2. Folosirea descompunerii în fac- Inele şi corpuri
tori a polinoamelor, în probleme de • Inel, exemple: inele numerice (, , , ),
divizibilitate şi în rezolvări de ecuaţii. n, inele de matrice, inele de funcţii reale.
4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor
în calcule specifice unei structuri • Corp, exemple: corpuri numerice (, , ,
algebrice. ), p, p prim, corpuri de matrice.
5.1. Utilizarea structurilor algebrice
în rezolvarea unor probleme de arit- • Morfisme de inele şi corpuri.
metică. Inele de polinoame cu coeficienţi într-un
5.2. Determinarea unor polinoame, corp comutativ (, , , p, p prim)
funcţii polinomiale sau ecuaţii alge-
• Forma algebrică a unui polinom, funcţia
brice care verifică condiţiile date.
polinomială, operaţii (adunarea, înmulţirea,
6.1. Transferarea, între structuri izo-
înmulţirea cu un scalar).
morfe, a datelor iniţiale şi a rezul-
• Teorema împărţirii cu rest; împărţirea poli-
tatelor, pe baza proprietăţilor opera-
ţiilor. noamelor, împărţirea cu X  a, schema lui
Horner.
6.2. Modelarea unor situaţii practice
• Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui
utilizând noţiunea de polinom sau de
Bézout; c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al unor
ecuaţie algebrică.
polinoame, descompunerea unor polinoame în
factori ireductibili.
• Rădăcini ale polinoamelor, relaţiile lui Viète.
• Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi
în , , , , ecuaţii binome, ecuaţii recipro-
ce, ecuaţii bipătrate.
1. Identificarea legăturilor dintre o Elemente de analiză matematică
funcţie continuă şi derivata sau primi- • Probleme care conduc la noţiunea de integrală.
tiva acesteia.

9
 Competenţe specifice Conţinuturi
2. Identificarea unor metode de cal- Primitive (antiderivate)
cul ale integralelor, prin realizarea de • Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a
legături cu reguli de derivare. unei funcţii, proprietăţi ale integralei nedefi-
3. Utilizarea algoritmilor pentru calcu- nite: liniaritate. Primitive uzuale.
larea unor integrale definite.
4. Explicarea opţiunilor de calcul al Integrala definită
integralelor definite, în scopul opti- • Diviziuni ale unui interval a, b, norma unei
mizării soluţiilor. diviziuni, sistem de puncte intermediare. Sume
5. Folosirea proprietăţilor unei funcţii Riemann, interpretare geometrică. Definiţia inte-
continue, pentru calcularea integralei grabilităţii unei funcţii pe un interval a, b.
acesteia pe un interval. • Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,
6.1. Utilizarea proprietăţilor de mono- monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de
tonie a integralei în estimarea valorii integrare. Integrabilitatea funcţiilor continue.
unei integrale definite şi în probleme • Teorema de medie, interpretare geometrică,
teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii
cu conţinut practic.
continue.
6.2. Modelarea comportării unei func-
• Formula LeibnizNewton.
ţii prin utilizarea primitivelor sale.
• Metode de calcul al integralelor definite: inte-
grarea prin părţi, integrarea prin schimbare de
variabilă. Calculul integralelor de forma
b
P ( x)
 Q( x) dx , grad Q  4,
a
prin metoda descompunerii în fracţii simple.
Aplicaţii ale integralei definite
• Aria unei suprafeţe plane.
• Volumul unui corp de rotaţie.
• Calculul unor limite de şiruri folosind inte-
grala definită.
Notă: Se utilizează exprimarea „proprietate”
sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se
face referire la un rezultat matematic utilizat
în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în
afara programei.
TEME DE SINTEZĂ
Notă: Se vor aloca ore pentru teme de sinteză şi pentru rezolvarea de probleme
pregătitoare pentru examenul de bacalaureat.

10
 Teste de evaluare inițială
Testul 1
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. La exercițiul 1 stabiliți valoarea de adevăr corespunzătoare

fiecărei propoziții matematice. La exercițiile 2, 3, 4 scrieți litera corespunză-
toare răspunsului corect. (40 puncte)

1. Pentru fiecare dintre propozițiile matematice următoare scrieți (A) dacă

aceasta este adevărată și (F) dacă aceasta este falsă:
2p a) det (A  B) = det A  det B, oricare ar fi A, B  M2 ();
2p b) AB = BA, oricare ar fi A, B  M2 ();
2p c) (AB)C= A(BC), oricare ar fi A, B, C  M2 ();
2p d) AtA = AAt = I2, oricare ar fi A  M2 ();
2p e)  A  M2 () | det A  0 =  A  M2 () | A este inversabilă.
1 2 3
10p 2. Se consideră matricea A =  2 3 1   M3 (). Numărul det (A  2I3)
 
3 1 2
este egal cu:
A. 4 B. 2 C. 0 D. 4
10p 3. Se consideră funcția f : (0, +)  , f (x) = 2ex + x + ln x. Derivata
f ʹ(x) este egală cu:
1 1 1 1 1 1 1 1
A. 2e x   B. 2e x   C. e x   D. e x  
x x 2 x x x x 2 x x
  
10p 4. Se consideră funcția g :   ,   , g (x) = xsin x + 3tg x. Derivata
 2 2
gʹ (x) este egală cu:
3 3
A. sin x + xcos x + 2
B. 1 + cos x +
cos x tg x
1 1
C. sin x + xcos x  2
D. sin x  xcos x +
cos x cos 2 x

11
 Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (50 puncte)
 1 3  3 3 
1. Se consideră matricele A =   și B =  .
 2 3  2 1 
10p a) Arătați că A  B = 3I2.
10p b) Determinați inversa matricei A.
 x 1
 x  2 , x  0
2. Se consideră funcția f :   , f (x) =  .
 x 1 , x  0
 x  2
10p a) Verificați dacă funcția f este continuă în punctul x0 = 0.
10p b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.
1 
10p c) Arătați că f (x)   , 1 , oricare ar fi x  .
2 

Testul 2
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi propoziţii

adevărate. (40 puncte)
5p 1. În mulțimea S3 a permutărilor de 3 elemente se consideră permutările
 1 2 3 1 2 3
 =  și  =   . Soluția ecuației x   =  este ................
 2 1 3 3 1 2
1 0 0
5p 2. Se consideră matricea A =  1 1 0  . Matricea 3A3 este .............
 
3 2 1
1 1 x
5p 3. Produsul soluțiilor ecuației 1 x 2 = 0 este egal cu .............
2 1 1
5p 4. Aria triunghiului care are vârfurile A(0, 1), B(1, 2), C(3, 2) este ........
 2 x 1 
5p 5. Cel mai mic număr natural n, pentru care matricea  x 1 x  este
 
 1 3 n 
inversabilă pentru orice x  , este ................
7 x 3
5p 6. Numărul real L = lim este egal cu ....................
x  2 x2
12
5p 7. Ecuația tangentei în punctul x0 = 1 la graficul funcției f :   , f (x) =
= x2 + 2x, este ....................
x f ( x)  f (1)
5p 8. Se consideră funcția f :   , f (x) = . Numărul d = lim
x 3
2 x  1 x 1
este egal cu ..........................

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (50 puncte)

 0 2   0 2
1. Se consideră matricele A =   și B =  2 2  .
 2 0   
5p a) Calculați AB  BA.
10p b) Calculați (BA)n, unde n  *.
20p 2. Arătați că ecuația  x3 + 3x  7 = 0 are o singură soluție reală.
5p 3. a) Dați un exemplu de funcție f :    care este continuă, dar nu e
derivabilă în punctul x0 = 1.
5p b) Dați un exemplu de funcție g :    care are exact două puncte de
extrem local.
5p c) Dați un exemplu de funcție h :    care are un singur punct de
inflexiune.

Testul 3
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi propoziţii

adevărate. (40 puncte)
5p 1. În mulțimea S3 a permutărilor de 3 elemente se consideră permutările
1 2 3  1 2 3
 =  și  =   . Soluția ecuației   x =  este ................
3 1 2  2 1 3
1 1 2
5p 2. Se consideră matricea A =  0 1 3   M3(). Matricea 2A2 este ...........
 
0 0 1
2 1 x
5p 3. Suma soluțiilor ecuației 3 x 2 = 0 este egală cu ..............
1 2 3
5p 4. Aria triunghiului care are vârfurile A(0, 1), B(1, 2), C(4, 1) este ...........

13
  2 x 3
5p 5. Cel mai mic număr natural nenul k, pentru care matricea  x 1 x  din
 
 1 2 k 
M3() este inversabilă pentru orice x  , este ................
2 3 x
5p 6. Numărul real L = lim este egal cu ....................
1 x
x 1

5p 7. Ecuația tangentei în punctul x0 = 1 la graficul funcției f :   , f (x) =

= x2  x, este ....................
x f ( x)  f (1)
5p 8. Se consideră funcția f :   , f (x) = . Numărul d = lim
x 42 x  1 x 1
este egal cu ..........................

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (50 puncte)

 0 1  0 1
1. Se consideră matricele A =   și B =  1 1 .
 1 0   
5p a) Calculați AB  BA.
10p b) Calculați (AB)n, unde n  *.
20p 2. Arătați că ecuația x3  3x + 6 = 0 are o singură soluție reală.
5p 3. a) Dați un exemplu de funcție f :    care este continuă, dar nu e
derivabilă în punctul x0 = 1.
5p b) Dați un exemplu de funcție g :    care are exact două puncte de
extrem local.
5p c) Dați un exemplu de funcție h :    care are un singur punct de
inflexiune.

Testul 4

Subiectul I
1 1
1. Calculați  .
1  2i 1  2i
2. Rezolvați în  inecuația x2  10x + 12  0.
3. Determinați inversa funcției f : (1, )  (0, ), f (x) = 3log2 x.
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr ab din mulțimea nume-
relor naturale de două cifre, să avem a  b.
5. Determinați coordonatele vârfului D al paralelogramului ABCD, știind că
A(2, 9), B(7, 4) și C(8, 3).

14
 
6. Triunghiul ABC are B = și lungimea razei cercului circumscris R = 1.
3
Calculați lungimea laturii AC.

Subiectul II
 1 2 2 
Se consideră matricea A =  .
 2 2 1 
a) Calculați rangul matricei A.
b) Calculați determinantul matricei B = At  A.
c) Determinați o matrice nenulă C  M3,2 (), astfel încât AC = O2.

Subiectul III
Se consideră funcția f :   , f (x) = ln (x2 + 2)  ln (x2 + 1).
a) Calculați f ʹ(x), x  , și precizați monotonia.
f ( x)  f (0)
b) Calculați lim .
x 0 x
c) Arătați că 0  f (x)  ln 2,  x  .

15
 Capitolul I. Grupuri
1. Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică), parte
stabilă, tabla operaţiei
Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică)

Definiţie. Spunem că pe mulţimea M este definită o lege de compoziţie internă

dacă oricărei perechi ordonate de elemente din M i se asociază un element bine
determinat, aparţinând aceleiaşi mulţimi M.
În limbaj formal, avem definiţia echivalentă:
Fie M, o mulţime nevidă. O aplicaţie  : M  M  M, (x, y)  (x, y) se
numeşte lege de compoziţie (operaţie algebrică) pe mulţimea M.
Elementul unic determinat (x, y) din M se numeşte compusul lui x cu y.

Observaţie. Pentru compusul (x, y) utilizăm şi alte simboluri, cum ar fi: x  y;

x y; x  y; x y etc.

Diagrama legii de compoziţie internă

x
 (x, y)
 x,y  M  (x, y)  M
y
M

Exerciţiu rezolvat

Fie M = [1, ) şi legea de compoziţie x  y = x + y + xy,  x, y[1, ).

Demonstraţi că „” este lege de compoziţie internă pe M.

Soluţie. Vom demonstra că, pentru orice x, y  M, avem x  y  M. Într-adevăr:

 x, y  [1, ), avem x  y[1, )  x + y + xy  1  x + y + xy + 1  0 
 (x + 1)(y + 1)  0, evident, deoarece x + 1  0 şi y + 1  0, pentru x  1 şi y  1.
16
 Exerciţiu propus

Fie M    ,   şi legea de compoziţie x  y = x + y + 2xy,  x, y 

1
 2 
   ,   . Demonstraţi că „” este lege de compoziţie internă pe M.
1
 2 

Parte stabilă. Lege de compoziţie indusă

Definiţie. Fie M, o mulţime nevidă pe care s-a definit o lege de compoziţie
internă . O submulţime nevidă H a lui M se numeşte parte stabilă a lui M în
raport cu legea de compoziţie  dacă  x, y  H  (x, y)  H.
Dacă H este o parte stabilă a lui M în raport cu legea de compoziţie 
internă pe M, atunci pe H putem defini legea de compoziţie:
def
' : H  H  H, '(x, y)  (x, y)  H,  x, y  H.
Spunem că ' este lege de compoziţie indusă pe H de către legea de
compoziţie  de pe M.

Exerciţiu rezolvat

  1  
  cos x sin x  
Fie M   A( x )  2 x     M2().
  2sin x cos x  
   
Demonstraţi că M este parte stabilă a mulţimii M2() în raport cu
înmulţirea matricelor.

Soluţie. Vom demonstra că, pentru orice A(x), A(y)  M, avem A(x) A(y)  M.
 1   1 
Avem A( x )  A( y )   cos x 2
sin x   cos y
 2
sin y 

 2 sin x cos x   2 sin y cos y 
   
 1 1 
=  cos x cos y  sin x sin y 2
sin x cos y  cos x sin y 
2 
 2 sin x cos y  2 cos x sin y cos x cos y  sin x sin y 

 1 
=  cos( x  y ) 2
sin( x  y ) 
 A( x  y )  M.
 2 sin( x  y ) cos( x  y ) 
 
17
 Exerciţiu propus

  1  
Fie M   A( x )   cos x 3
sin x 
x  
  M ().
 2
   
   3sin x cos x  
Demonstraţi că M este parte stabilă a mulţimii M2() în raport cu înmulţirea
matricelor.

Tabla operaţiei (legii de compoziţie)

Definiţie. Fie M, o mulţime finită, M = {x1, x2, …, xn}, şi , o lege de compoziţie
internă pe M.
 : M  M  M, (x, y)  (x, y).
În acest caz, legea de compoziţie  poate fi dată tabelar prin:
 x1 x2 … xj … xn
x1
x2

xi …… …… …… (xi, xj)

xn
Figura 2
Tabla operaţiei asociată legii de compoziţie  pe mulţimea finită
M = {x1, x2, …, xn} este un tabel cu n linii şi n coloane corespunzătoare
elementelor mulţimii M, astfel încât la intersecţia liniei i cu coloana j se află
compusul (xi, xj) al elementului xi cu elementul xj prin operaţia , după modelul
din figura 2.
Această organizare tabelară se mai numeşte tabla lui Cayley asociată legii
de compoziţie  pe mulţimea finită M.

Exerciţiu rezolvat

Fie M2(), mulţimea matricelor pătratice de ordin doi, cu coeficienţi în ,

 1 0  0 1
şi H, o submulţime a sa, H = {E, A, B, C}, unde E    , A1 0  ,
 0 1   

18
  1 0   0 1
B   , C   1 0  . Întocmiţi tabla operaţiei de înmulţire pe mulţimea H şi
 0 1  
arătaţi că H este o parte stabilă a lui M2() în raport cu această operaţie.

Soluţie. Tabla operaţiei induse pe H = {E, A, B, C} de înmulţirea matricelor din

M2() este:
E A B C
E E A B C
A A B C E
B B C E A
C C E A B
Deducem că  X, Y  H  X Y  H, deci H este o parte stabilă a lui
M2() în raport cu înmulţirea matricelor.

Exerciţiu propus

0 0 1
Fie matricea A   1 0 0  şi mulţimea de matrice
 
0 1 0

H   An n   *  M3().
Arătaţi că H   A, A2 , I 3  şi alcătuiţi tabla operaţiei induse pe H de
înmulţirea matricelor din M3().

1.1. Proprietăţi ale legilor de compoziţie internă

Asociativitatea

Fie M, o mulţime nevidă pe care s-a definit legea de compoziţie internă „”,
 : M  M  M; (x, y)  x  y.
Ne propunem să verificăm dacă rezultatul calculului (x  y)  z (adică
rezultatul dintre compusul lui x  y şi z) coincide cu rezultatul x  (y  z) (adică
rezultatul dintre x şi y  z).
În acest sens, avem următoarea definiţie.

Definiţie. O lege de compoziţie  : M  M  M, (x, y)  x  y, se numeşte

asociativă dacă:

19
 (x  y)  z = x  (y  z),  x, y, z  M.

Exerciţiu rezolvat

Pe  se defineşte legea de compoziţie „” prin

x  y = x + y + 1,  x, y  .
Arătaţi că legea „” este asociativă.

Soluţie. Avem:
(x  y)  z = (x + y + 1)  z = (x + y + 1) + z + 1 = x + y + z + 2 (1),
iar x  (y  z) = x  (y + z + 1) = x + (y + z + 1) + 1 = x + y + z + 2 (2).
Din (1) şi (2) deducem că (x  y)  z = x  (y  z),  x, y, z  , deci legea
de compoziţie „” este asociativă.

Exerciţiu propus

Pe mulţimea  a numerelor întregi definim legea de compoziţie internă „” prin:

x  y = x + y + k,  x, y  ,
unde k   este un număr întreg dat.
Să se arate că legea de compoziţie „” este asociativă.

Comutativitatea

Definiţie. Fie M, o mulţime nevidă pe care s-a definit o lege de compoziţie internă
„”,
 : M  M  M, (x, y)  x  y.
Legea de compoziţie „” este comutativă dacă:
x  y = y  x,  x, y  M.

Exerciţiu rezolvat

 1 x 0 x  
 
Fie M   A( x)   0 1 0  x    . Demonstraţi că înmulţirea
   
  x 0 1 x  
matricelor din M este o operaţie comutativă.
20
 1 x 0 x  1 y 0 y 
Soluţie. Avem A(x) A(y) =  0 1 0   0 1 0 
   
 x 0 1 x   y 0 1 y 
 1  ( x  y  2 xy ) 0 x  y  2 xy 
 0 1 0   A( x  y  2 xy )  A( y  x  2 yx ) 
 
 x  y  2 xy 0 1  ( x  y  2 xy ) 
 A( y )  A( x) .

Exerciţiu propus

 a 0 b 
   
Fie G   M (a, b)  0 1 0 a, b    .
   
 b 0 a 
Arătaţi că înmulţirea matricelor din G este comutativă.

Element neutru

Definiţie. Fie M, o mulţime nevidă pe care s-a definit o lege de compoziţie internă
„”,
 : M  M  M, (x, y)  x  y.
Un element e  M se numeşte element neutru pentru această lege de
compoziţie „” dacă:
x  e = e  x = x,  x  M.

Exerciţiu rezolvat

Pe mulţimea  a numerelor raţionale definim operaţia:

xy
x y  x  y  ,  x,y  .
2
Cercetaţi dacă operaţia „” admite element neutru.

Soluţie. Studiem dacă există e  , astfel încât e  x = x  e = x,  x  .

ex  x
Din e  x = x,  x  , obţinem e  x   x ,  x    e1   0 ,
2  2
 x    e = 0. Deducem că 0  x = x  0 = x,  x  , adică e = 0 este element
neutru pentru legea de compoziţie „”.

21
 Exerciţiu propus

Pe mulţimea  a numerelor raţionale diferite de 3 se defineşte operaţia „”

prin:
xy
x y  x  y  ,  x ,y  .
3
Cercetaţi existenţa elementului neutru.

Elemente simetrizabile

Definiţie. Un element x  M se numeşte simetrizabil în raport cu legea de

compoziţie „” dacă există x  M, astfel încât:
x'  x = x  x' = e.
Elementul x' se numeşte simetricul lui x în raport cu legea de compoziţie „”.

Observaţii:
1. În notaţie aditivă, simetricul lui x se notează  x şi se numeşte opusul lui x.
Avem ( x) + x = x + ( x) = 0.
2. În notaţie multiplicativă, simetricul lui x se notează x  1 şi se numeşte inversul
lui x.
Avem: x 1  x  x  x 1  1 .
3. Se notează U(M) mulţimea tuturor elementelor simetrizabile ale lui M în raport
cu legea de compoziţie internă „”, asociativă şi cu element neutru.

Teoremă. Fie legea de compoziţie internă „” pe mulţimea M, astfel încât „”
este asociativă şi admite elementul neutru e.
Dacă x  M este simetrizabil, atunci simetricul său x' este unic.
Teoremă. Dacă x, y  M sunt elemente simetrizabile în raport cu o lege de
compoziţie „” pe M (asociativă şi cu elementul neutru e), atunci x  y şi x' sunt
simetrizabile şi au loc egalităţile:
a) (x  y)' = y'  x';
b) (x')' = x.

Exerciţiu rezolvat

 a b 
Fie matricea A  M2(), A    , cu ad + bc = 1.
c d 
Demonstraţi că A este inversabilă (simetrizabilă în raport cu operaţia de
înmulţire din M2()) şi inversa A1  M2().

22
Soluţie. Cum det A = ad + bc = 1  0, deducem că A este inversabilă. Avem:
 a c  d b 1  d b
At    ; A*    ; A1   A*     M2().
 b d   c a  det A  c a 
Se verifică imediat că A  A1  A1  A  I 2 .

Exerciţiu propus

 2a 3b  2 2
În mulţimea M2(), fie matricea A    , cu 4a  3b  1 .
 b 2 a 
Demonstraţi că A este inversabilă şi arătaţi că A1  M2().

Exerciţii rezolvate

1. Fie R5 = {0, 1, 2, 3, 4}  , mulţimea resturilor modulo 5 ale împărţirii

tuturor numerelor întregi prin 5.
Să se alcătuiască tablele operaţiilor induse pe R5 de adunarea şi înmulţirea
modulo 5; să se deducă din tablele întocmite proprietăţile operaţiilor
(asociativitate, comutativitate, element neutru, elemente simetrizabile).

Soluţie.
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
0 0 1 2 3 4 0 0 0 0 0 0
1 1 2 3 4 0 1 0 1 2 3 4
2 2 3 4 0 1 2 0 2 4 1 3
3 3 4 0 1 2 3 0 3 1 4 2
4 4 0 1 2 3 4 0 4 3 2 1
Deducem: a) Adunarea modulo 5 este asociativă, comutativă, admite element
neutru pe „0” şi orice element din R5 admite simetric (opus) în raport cu
adunarea şi acesta este tot din R5; avem  0 = 0;  1 = 4;  2 = 3;  3 = 2;  4 = 1.
b) Înmulţirea modulo 5 este asociativă, comutativă, admite element neutru pe „1”
şi orice element nenul din R5 admite simetric (invers) în raport cu înmulţirea şi
acesta este tot din R5; avem 11  1 ; 21  3 ; 31  2 ; 41  4 , adică U(R5) =
= {1, 2, 3, 4} este mulţimea elementelor inversabile din R5.

23
2. Pentru ce valori ale parametrului real  intervalul (3, ) este o parte stabilă a
lui  în raport cu legea de compoziţie „”, definită prin:
x  y = xy  3x  3y + ,  x, y  ?

Soluţie. Cum x,y  (3, ), avem x  3  0, y  3  0, deci (x  3)(y  3)  0,

adică xy  3x  3y + 9  0. Avem x  y = xy  3 x  3 y  9    9    9 . Trebuie

0
ca  − 9  3. Deducem   12.

  1 0 2x  
 
3. Fie M   A( x)   0 1 0  x  1 .
   
  0 0 1 x  
a) Să se arate că M este o parte stabilă a lui M3() în raport cu operaţia de
înmulţire a matricelor.
b) Studiaţi proprietăţile referitoare la asociativitate, comutativitate, element
neutru, elemente simetrizabile în raport cu operaţia de înmulţire a matricelor
din M.

 1 0 2 x   1 0 2 y   1 0 2( x  y  xy ) 
Soluţie. a) Avem: A( x)  A( y)   0 1 0    0 1 0    0 1 0 
    
 0 0 1 x   0 0 1 y   0 0 1 x  y  xy 
 A( x  y  xy ) şi x + y + xy  − 1  (x + 1)(y + 1)  0, evident, deoarece x  −1
şi y  − 1.
b) Înmulţirea matricelor este o operaţie asociativă.
Din A(x) A(y) = A(x + y + xy) = A(y + x + yx) = A(y) A(x), deducem că
înmulţirea matricelor din M este comutativă. A(0) este elementul neutru, deoarece
A(0) A(x) = A(x) A(0) = A(x)
Pentru element simetrizabil cercetăm dacă există A(x')  M, astfel încât
A(x) A(x') = A(x') A(x) = A(0).
Avem A(x) A(x') = A(x + x' + xx') = A(0)  x + x' + xx' = 0 
x
 x'    1.
x 1
Deducem că orice element din M este simetrizabil în raport cu înmulţirea
 x 
(adică inversabil) şi inversa matricei A(x) este matricea A    M.
 x 1 

24
 Exerciţii propuse

1. Fie R6 = {0, 1, 2, 3, 4, 5}  , mulţimea resturilor împărţirii unui număr

întreg dat la 6. Să se alcătuiască tablele operaţiilor induse pe R6 de adunarea
şi înmulţirea modulo 6. Să se deducă din tablele întocmite proprietăţile
operaţiilor (asociativitate, comutativitate, element neutru, elemente simetrizabile).
2. Rezolvaţi în R6 ecuaţiile:
a) 3 x = x 3; 5 x = x 5;
b) 3 x 2 = 5;
c) 4 x 3 = 2,
unde şi sunt simbolurile adunării şi înmulţirii modulo 6.
(Remarcă: operaţia are prioritate faţă de ).
3. Arătaţi că submulţimea H = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6}   este o parte stabilă a lui 
în raport cu legea de compoziţie:
    , (x, y)  x  y
şi alcătuiţi tabla operaţiei induse.
4. Pentru ce valori ale parametrului  intervalul (a, ), unde a  , este o parte
stabilă a lui  în raport cu legea de compoziţie „”, dată prin:
x  y = xy  ax  ay + ,  x, y  .
  1 0 ax  
   
5. Fie M   A( x)  0 1 0 x  1 , unde a   este fixat.
   
  0 0 1 x  
a) Să se arate că M este o parte stabilă a lui M3() în raport cu operaţia de
înmulţire a matricelor.
b) Studiaţi proprietăţile referitoare la asociativitate, comutativitate, element
neutru, elemente simetrizabile.
6. Pe mulţimea G = ( a, ), unde a  , a fixat, se defineşte legea de
compoziţie „”, dată prin x  y = xy + ax + ay + a(a  1),  x, y  .
a) Să se arate că G este o parte stabilă a lui  în raport cu operaţia „”.
b) Studiaţi proprietăţile referitoare la asociativitate, comutativitate, element
neutru, elemente simetrizabile.
7. Fie a,b,c  , b  0. Pe  definim legea de compoziţie „” prin:
def
x  y  axy  b( x  y )  c , () x, y  .
a) Arătaţi că legea de compoziţie „” este asociativă dacă şi numai dacă
b 2  b  ac  0 .

25
 b) Dacă b 2  b  ac  0 , legea de compoziţie „” are element neutru dacă şi
numai dacă bc.
8. Pe mulţimea (0, ) definim legile de compoziţie:
def a  b
ab  (media aritmetică);
2
def
a b  ab (media geometrică);
def 2
ab  (media armonică);
1 1

a b
def a2  b2
a b  (media pătratică);
2
oricare ar fi a,b  (0, ).
Arătaţi că aceste legi de compoziţie sunt comutative. Admit element neutru?
9. Pe M2() se defineşte legea de compoziţie „” prin:
def
A  B  AB  BA,  A, B  M2().
Arătaţi că legea de compoziţie nu este comutativă, nu este asociativă şi nu
admite element neutru.
Calculaţi (A  B)  C + (B  C)  A + (C  A)  B,  A, B, C  M2().
10. a) Pe M2() se defineşte legea de compoziţie „” prin:
def
A  B  AB + BA,  A, B  M2().
Arătaţi că legea de compoziţie este comutativă şi nu este asociativă. Admite
element neutru?
 a b  
b) Pe mulţimea M     a, b  , a  b  se defineşte legea de compo-
 b a  
ziţie „” prin: A  B = AB + BA,  A, B  M.
Arătaţi că legea „” este comutativă, asociativă, admite element neutru şi
determinaţi elementele simetrizabile.
11. Pe  definim legea de compoziţie
    , (x, y)  x  y, unde x  y = x + y + 3xy.
Arătaţi că această lege de compoziţie este comutativă, asociativă şi admite
element neutru.
 1 
Intervalul  ,  este o parte stabilă a lui  în raport cu legea de compoziţie „”?
 3 
12. Determinaţi părţile stabile finite ale lui  în raport cu înmulţirea.
26
13. Fie H, mulţimea numerelor reale de forma a + b 3 , cu a, b  , care
satisface condiţia a 2  3b 2  1 .
Arătaţi că H este o parte stabilă a lui  în raport cu înmulţirea şi că toate
numerele lui H sunt inversabile.
14. Arătaţi că mulţimea H = [3, ) este o parte stabilă a lui  în raport cu
operaţia x  y = xy + 3(x + y) + 6.
1 x 0 
15. Fie M, mulţimea matricelor A( x)   0 1 0  , unde x  . Arătaţi că
 x

0 0 e 
înmulţirea matricelor este internă pe M, este comutativă, asociativă, admite
element neutru şi orice element din M este inversabil.
 1 ln x 0 
16. Fie M, mulţimea matricelor A( x)   0 1 0  , unde x  0. Arătaţi că
 
0 0 x
înmulţirea matricelor este lege de compoziţie internă pe M, este comutativă,
asociativă, admite element neutru şi orice element din M este inversabil.
17. Fie H = [3, ] şi operaţia „” pe H, x  y  x 2  y 2  9 .
Cercetaţi proprietăţile operaţiei „”.
Determinaţi elementele simetrizabile.
18. Fie H = [2, ] şi operaţia „” pe H, x  y = 3xy  6(x +y) + 14.
Cercetaţi proprietăţile operaţiei „”.
Determinaţi elementele simetrizabile.
x y
19. Fie H =  \ {2} şi x  y  x  y  ,  x, y  H.
2
Arătaţi că operaţia „” este internă, comutativă, asociativă, admite element
neutru şi orice element din H este simetrizabil.
20. Pe  se definesc legile de compoziţie „” şi „ ” prin:
x  y = 3(x + y) + 5xy + 2; x y = 2(x + y) + 2xy + 1,  x, y  .
a) Cercetaţi dacă cele două legi de compoziţie sunt asociative şi dacă admit
element neutru.
b) Să se rezolve sistemul  ( x  y )  4  60 .
 ( x  y ) 3  39
21. Pe  se definesc legile de compoziţie „” şi „ ” prin:
x  y = x + y + 2xy + 1 şi x y = 2x + 2y + xy + 1,  x, y  .
a) Studiaţi proprietăţile legilor de compoziţie „” şi „ ”.

27
  x 2  y 2  5
b) Rezolvaţi în    sistemul  2 2 .
 x y  6
22. Pe + se definesc legile de compoziţie:
x  y = 2(x + y) + xy + 1; x y = x + y + 2xy + 1,  x,y  +.
a) Studiaţi proprietăţile acestor legi de compoziţie.
 x 2  y 2  6
b) Rezolvaţi sistemul  2 2 .
 x  y  5
23. Pe    se defineşte legea de compoziţie:
(a, b)  (c, d) = (ac  bd, ad + bc).
Determinaţi elementul unitate şi elementele simetrizabile.
24. Pe  se defineşte legea de compoziţie x  y = xy  4(x + y) + 20,  x, y.
a) Arătaţi că H = (3, 5) este o parte stabilă a lui  în raport cu legea „”.
b) Arătaţi că legea „” este comutativă şi asociativă.
Admite legea „” element neutru în H ?
25. Pe mulţimea + a numerelor raţionale pozitive se defineşte operaţia „” astfel
încât pentru orice x, y, z  + să avem:
(1) (x  y) (z  t) = (x z)  (y t); (2) x  x = 1; (3) x  1 = x.
Calculaţi 13  14.
26. Să se arate că înmulţirea numerelor complexe este lege de compoziţie internă
pe Un = {z  z n = 1}. (Un este mulţimea rădăcinilor de ordinul n ale unităţii).
27. Fie [i] = {a + bia,b  } (mulţimea întregilor lui Gauss).
Să se arate că înmulţirea este lege de compoziţie internă pe [i], comutativă,
asociativă şi admite element neutru. Să se determine elementele simetrizabile,
adică U([i]).
28. Pe mulţimea  a numerelor complexe se defineşte legea de compoziţie „”
prin: z1  z2 = z1 + z2  z1 z2 ,  z1 , z2  .
a) Arătaţi că submulţimea H =  \ {1} este o parte stabilă a lui  în raport cu
legea de compoziţie „”.
b) Studiaţi proprietăţile operaţiei „” referitoare la comutativitate, asociativi-
tate, element neutru, elemente simetrizabile.

28
 1.2. Evaluare sumativă

Testul I

1. a) Pe mulţimea (0, ) se defineşte operaţia:

x  y = log 2 x  log 2 y .
Să se arate că mulţimea [2, ) este parte stabilă în raport cu operaţia „”.
b) Pe mulţimea (0, ) se defineşte operaţia:
x  y = log a x  log a y , unde a  1 este fixat.
Să se determine valorile lui a, pentru care mulţimea [a, ) este parte stabilă
în raport cu operaţia „”.
2. a) Pe mulţimea  a numerelor reale se defineşte legea de compoziţie:
1
x  y  ( x  y  xy  1) ,  x, y  .
2
Să se arate că această lege este asociativă, comutativă şi are element neutru.
Să se determine elementele simetrizabile.
1
b) Pe  se defineşte operaţia x  y  ( x  y  xy  k  1) ,  x, y , unde
k
k * este fixat. Arătaţi că operaţia este asociativă, comutativă şi admite
element neutru. Să se determine elementele simetrizabile.
 1 0 0
3. a) Fie M, mulţimea matricelor A( x)   2 x 1 0  , unde x  . Arătaţi că
 x

 0 0 e 
înmulţirea matricelor este operaţie internă pe M, este comutativă, asociativă,
admite element neutru şi orice element din M este simetrizabil.
 1 0 0
b) Fie M, mulţimea matricelor A( x)   ax 1 0  , unde x  , iar a  
 x

 0 0 e 
este fixat.
Arătaţi că înmulţirea matricelor este internă pe M, este comutativă,
asociativă, admite element neutru şi orice element din M este inversabil.

Probleme pregătitoare pentru bacalaureat

1. Pentru a, b din mulţimea M = [0, ) se defineşte a  b = ln(ea + eb − 1).
a) Să se arate că, pentru orice a,b  M, a  b  M.
b) Să se arate că legea de compoziţie „” este asociativă.

29
 c) Pentru n  , n  2, să se determine a  M, astfel încât a
 a
 ... 
a  2a .
de n ori a
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 2)
2. Pe mulţimea  se defineşte legea de compoziţie x  y = x + y + xy.
a) Să se arate că legea „” este asociativă.
1 1 1
b) Să se calculeze 1    ...  .
2 3 2008
c) Să se afle toate numerele reale a, pentru care mulţimea M = [a, ) este o
parte stabilă a lui  în raport cu legea de compoziţie „”.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 27)
3. Pe mulţimea  se consideră legea de compoziţie xy = axy − x − y + 6,  x,
y  , unde a este o constantă reală.
1
a) Pentru a  , să se demonstreze că legea „” este asociativă.
3
1
b) Să se arate că legea „” admite element neutru dacă şi numai dacă a  .
3
c) Să se arate că, dacă operaţia „” este o lege de compoziţie pe intervalul
1 1
[0; 6], atunci a   ;  . (Bacalaureat 2008, M1, varianta 34)
 6 3
4. Se consideră mulţimile G = (−1, 1) şi P = (0, ), funcţia  : G  ,
1 x x y
f ( x)  , şi corespondenţa (x, y)  x  y  ,  x, y  G.
1 x 1  xy
a) Să se arate că această corespondenţă defineşte o lege de compoziţie pe G.
b) Să se arate că  x, y  G, (x  y) = (x)  (y).
1 1 1
c) Să se calculeze   ...  . (Bacalaureat 2008, M1, varianta 45)
2 3 99
 1 0 1 2 
5. Se consideră matricele I2    , A  şi mulţimea K = {a · I2 + b · A
 0 1 3 1
a, b  }.
a) Să se arate că A2 = K.
b) Să se arate că mulţimea K este parte stabilă în raport cu înmulţirea
matricelor din M2 () .
c) Să se arate că, pentru orice X  K, X  02, există Y  K, astfel încât X · Y = I2.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 88)
 3 2 
6. Fie A    şi mulţimea M = {X(a)X(a) = I2 + a · A, a  }.
 6 4 

30
 a) Să se demonstreze că X(a) · X(b)  M,  a, b  .
b) Să se arate că există e  , astfel încât X(a) · X(e) = X(a),  a  .
c) Să se calculeze produsul X(2) · X(3) · … · X(2008).
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 94)
7. Pe mulţimea numerelor reale definim operaţia x y = xy + 4x + 4y + 12,
x,y.
a) Să se verifice că x y = (x + 4)(y + 4) − 4,  x, y  .
b) Să se calculeze x (−4).
c) Ştiind că operaţia este asociativă, să se calculeze:
(−2008) (−2007) … 2007 2008.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 1)
8. În mulţimea numerelor reale definim operaţia x y = 2xy − 6x − 6y + 21.
a) Să se verifice dacă x y = 2(x − 3)(y − 3) + 3,  x, y  .
b) Să se rezolve, în mulţimea numerelor reale, ecuaţia: x x = 11.
c) Ştiind că operaţia „ ” este asociativă, să se calculeze 1  2  3  ...  2008 .
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 2)
 a 0 a 
   
9. Fie mulţimea M   A( a )  0 0 0 a    .
 
 a 0 a 
   
a) Să se verifice dacă A(a)·A(b) = A(2ab),  a, b  .
1
b) Arătaţi că A   este element neutru faţă de operaţia de înmulţire a
2
matricelor.
c) Să se determine simetricul lui A(1)  M în raport cu operaţia de înmulţire a
matricelor pe mulţimea M.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 11)
10. Se consideră mulţimea M = [k, )  , k  , şi legea de compoziţie
x  y = xy − k(x + y) + k2 + k,  x, y  M.
a) Să se determine k  , astfel încât 2  3 = 2.
b) Pentru k = 2, să se rezolve ecuaţia x  x = 6.
c) Să se demonstreze că, pentru orice x, y  M, rezultă x  y  M.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 13)
11. Pe mulţimea  se consideră legea de compoziţie x  y   x  2   y  2   2 .
a) Să se rezolve ecuaţia x  x = x.
b) Să se demonstreze că legea de compoziţie „” este asociativă.
c) Să se determine elementul neutru al legii de compoziţie „”.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 29)

31
12. Pe mulţimea  se defineşte legea de compoziţie x  y = − xy + 2x + 2y − 2.
a) Să se rezolve în  ecuaţia: x  4 = 10.
b) Să se determine a  , astfel încât x  a = a  x = a,  x  .
2008 2008 2008
c) Ştiind că legea este asociativă, să se calculeze:   ...  .
1 2 2008
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 39)
13. Pe mulţimea  se defineşte legea de compoziţie x  y  3 x 3  y 3 .
a) Să se calculeze x  0.
b) Să se demonstreze că legea „” este asociativă.
c) Ştiind că x0   şi xn = x0  xn−1,  n  *, să se arate că x7  .
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 49)
14. Se consideră mulţimea G = (0, ) {1} şi operaţia x y = x 3 ln y,  x, y  G.
a) Să se determine mulţimea soluţiilor reale ale ecuaţiei x e = 1, unde e este
baza logaritmului natural.
b) Să se demonstreze că x y  G,  x, y  G.
c) Să se arate că operaţia „ ” este asociativă pe mulţimea G.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 52)
15. Pe  se defineşte legea de compoziţie: x  y = 3xy + 7x + 7y + 14.
a) Să se determine elementul neutru al legii „”.
7
b) Să se rezolve în  inecuaţia x  x   .
3
c) Să se determine elementele simetrizabile în raport cu legea „”.
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 89)

32
 2. Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de
matrice, grupuri de permutări, grupul n
al claselor de resturi modulo n
2.1. Definiţia grupului
Definiţie. Cuplul (G, ), format cu o mulţime nevidă G şi cu o lege de compoziţie
internă „” pe G, se numeşte grup dacă legea de compoziţie internă „” este
asociativă, are element neutru şi orice element din G este simetrizabil.
Dacă, în plus, legea „” este comutativă, atunci G se numeşte grup
comutativ sau abelian.
Condiţiile de mai sus (axiomele) ce trebuie verificate ca un cuplu (G, ) să
fie grup se pot scrie detaliat:
G1: axioma de asociativitate:
(x  y)  z = x  (y  z),  x, y, z  G;
G2: axioma de existenţă a elementului neutru:  e  G, astfel încât
e  x = x  e = x,  x  G;
G3: axioma elementelor simetrizabile:
 x  G,  x'  G, astfel încât x'  x = x  x' = e.
Elementul e  G din axioma G2 este unic determinat şi se numeşte
elementul neutru al grupului G.
Observaţie. În notaţie aditivă, e = 0 se numeşte elementul nul al grupului G.
În notaţie multiplicativă, e = 1 se numeşte elementul unitate al grupului G.
Elementul x', unic determinat, din axioma G3, se numeşte simetricul lui x.

Observaţie. În notaţie aditivă, punem x' =  x şi se numeşte opusul lui x.

În notaţie multiplicativă, punem x '  x 1 şi se numeşte inversul lui x.
Ansamblul de condiţii: G1, G2, G3 poartă numele de axiomele grupului.
Dacă, în plus, este satisfăcută axioma: G4: axioma de comutativitate:
x  y = y  x,  x, y  G,
atunci G este grup comutativ (abelian).
Dacă în prezentarea de mai sus axioma G3 de simetrizabilitate nu este
verificată, atunci cuplul (G, ) se numeşte monoid.
Altfel spus:

Definiţie. Un cuplu (M, ), format cu o mulţime nevidă M şi o lege de compoziţie

„” pe M, se numeşte monoid dacă legea „” este asociativă şi are element
neutru.
Exprimând formal cele două axiome, avem:
M1: axioma de asociativitate:
(x  y)  z = x  (y  z),  x, y, z  M;
33
M2: axioma de existenţă a elementului neutru:
 e  M, astfel încât e  x = x  e = x,  x  M.
Dacă, în plus, este satisfăcută şi axioma:
M3: axioma de comutativitate:
x  y = y  x,  x, y  M,
atunci cuplul (M, ) se numeşte monoid comutativ.

Exemplu:
(, +) este monoid comutativ.
Se observă că monoidul (M, ) devine grup dacă este verificată axioma G3
de simetrizabilitate a oricărui element din M.
Într-un grup, U(G) = G.
Un grup (G, ) se numeşte grup finit dacă mulţimea G este finită.
Un grup (G, ) este grup infinit dacă mulţimea G nu este finită.
Fie (G, ), un grup finit. Se numeşte ordinul grupului G cardinalul
mulţimii G şi se notează ord(G).

2.2. Grupuri numerice

a) (, +) este grup abelian şi se numeşte grupul aditiv al numerelor întregi.

b) (, +) este grup abelian şi se numeşte grupul aditiv al numerelor raţionale.
c) (, +) este grup abelian şi se numeşte grupul aditiv al numerelor reale.
d) (, +) este grup abelian şi se numeşte grupul aditiv al numerelor complexe.
e) (*, ) este grup abelian şi se numeşte grupul multiplicativ al numerelor
raţionale nenule.
f) (   , ) este grup abelian şi se numeşte grupul multiplicativ al numerelor


raţionale strict pozitive.

g) (*, ) este grup abelian şi se numeşte grupul multiplicativ al numerelor
reale nenule.
h) (   , ) este grup abelian şi se numeşte grupul multiplicativ al numerelor


reale strict pozitive.

i) (*, ) este grup abelian şi se numeşte grupul multiplicativ al numerelor
complexe nenule.
Afirmaţiile a)  h) rezultă din proprietăţile adunării şi înmulţirii numerelor.
Grupurile a)  h) se numesc grupuri numerice.

Exerciţiu rezolvat
Să se arate că (S3, ) este grup necomutativ.
34
 1 2 3   1 2 3 1 2 3
Soluţie. S3 = {e, , , , , }, unde e    ,    2 3 1,   3 1 2 ,
 1 2 3     
1 2 3   1 2 3  1 2 3
  ,    3 2 1 ,    2 1 3 .
 1 3 2     
Tabla operaţiei induse de compunerea funcţiilor este:

„” e     
e e     
   e   
  e    
    e  
     e 
      e

Din tabla operaţiei se verifică axiomele grupului necomutativ. Deducem că

(S3, ) este grup necomutativ.

Exerciţiu propus

a) Să se arate că (S1, ) este grup comutativ.

b) Să se arate că (S2, ) este grup comutativ.

Exerciţii propuse
Monoid

1. Fie M = {z  z = a+ bi, a, b  , i 2 =  1} = [i] (mulţimea întregilor lui

Gauss).
a) Demonstraţi că (M, ) este monoid comutativ.
b) Determinaţi elementele simetrizabile ale monoidului (M, ).
2. a) Fie M = [1, ) şi operaţia x  y  x 2  y 2  1 .
Demonstraţi că (M, ) este monoid comutativ.
Determinaţi elementele simetrizabile ale monoidului (M, ).
b) Fie M = [a, ), unde a  0, şi operaţia x  y  x 2  y 2  a 2 .
Demonstraţi că (M, ) este un monoid comutativ.
Determinaţi mulţimea U(M) a elementelor simetrizabile ale monoidului (M, ).

35
  a 0 0
3. Fie M, mulţimea matricelor AM3(), de forma A   0 b 0  , cu a, b, c  .
 
0 0 c
a) Arătaţi că M este o parte stabilă a lui M3() în raport cu înmulţirea
matricelor.
b) Demonstraţi că (M, ) este monoid.
c) Determinaţi elementele simetrizabile ale monoidului (M, ).
4. Fie M, mulţimea cifrelor în baza 10 şi operaţia x  y = ultima cifră a produsului xy.
a) Cercetaţi dacă (M, ) este monoid.
b) Determinaţi submulţimile stabile ale lui M în raport cu operaţia „”.
5. Fie M = {x   x  a 2  2b 2 , a, b  }.
a) Arătaţi că (M, ) este monoid.
b) Câte elemente inversabile are monoidul (M, )?
c) Să se decidă dacă 2003  M.
6. Fie F = { :   , (x) = ax + b, a, b  }.
a) Arătaţi că (F, ) este monoid.
b) Determinaţi , g  F, astfel încât  g  g .
c) Determinaţi , g  F, astfel încât  g = g .
d) Determinaţi elementele inversabile ale monoidului (F, ).
e) Calculaţi f  f  ...  f , n  *,   F.

de n ori f

7. Pe  se defineşte legea de compoziţie x  y = xy + ax + by.

Determinaţi a, b  , astfel încât (, ) să fie monoid.
În acest caz, determinaţi elementele inversabile.
x y
8. a) Fie I = [0, 1] şi operaţia x  y  . Arătaţi că (I, ) este monoid
1  xy
comutativ.
x y
b) Fie I = [0, a], unde a  0, şi operaţia x  y  .
xy
1 2
a
Arătaţi că (I, ) este monoid comutativ.
 a 0 a  
  
9. Fie M   0 b 0 a, b    .

 a 0 a   
 
a) Demonstraţi că (M, ) este monoid comutativ.
b) Determinaţi mulţimea U(M) a elementelor inversabile ale monoidului (M, ).
36
 Grup

 
10. Fie M  A  M2 () AT  A  E , unde AT este transpusa matricei A, şi
1 0
E   . Să se arate că:
0 1
a) Pentru orice A  M, det A =  1.
b) Operaţia de înmulţire a matricelor determină pe M o structură de grup.
11. Se consideră M2() mulţimea matricelor pătratice de ordinul doi peste ,
submulţimea G = {A  M2()det A = 1 sau det A = 1} şi legea de compoziţie
înmulţirea matricelor. Admitem că G este parte stabilă a lui M2() faţă de
operaţia de înmulţire a matricelor.
Precizaţi şi justificaţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
(1) (M2(), ) are o structură de grup.
(2) (G, ) are o structură de grup.
12. a) Pe mulţimea G = (1, ) definim legea de compoziţie x  y = xy + x + y.
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
b) Pe mulţimea G = (a, ), a  , definim legea de compoziţie:
x  y = xy + ax + ay + a 2  a.
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
 b 
c) Pe mulţimea G    ,   , a, b  , a  0, definim legea de compoziţie:
 a 
b2  b
x  y = axy + bx + by + .
a
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.

13. a) Să se demonstreze că mulţimea G  x  y 2 x, y  , x 2  2 y 2  1 
împreună cu înmulţirea este grup abelian.
b) Fie k  , astfel încât k  . Să se demonstreze că mulţimea
 
G  x  y k x, y  , x2  ky2  1 împreună cu înmulţirea este grup abelian.
x y
14. a) Pe intervalul I = (1, 1) se defineşte operaţia x  y  .
1  xy
Demonstraţi că (I, ) este grup abelian.
x y
b) Pe intervalul I = (a, a), unde a  0, se defineşte operaţia x  y  .
xy
1 2
a
Să se arate că (I, ) este grup abelian.

37
 x  y  a (1  xy)
c) Fie I = (1, 1) şi a  I. Arătaţi că (x, y)  x  y  ,
1  xy  a ( x  y )
 x, y  I, este internă pe I şi (I, ) este grup abelian.
15. Fie F = { :    bijectivă şi (1) = 1}. Demonstraţi că (F, ) este grup.
 1 0 0 
   
16. Fie G   M  a 1 0 a, b    .
   
  b a 1 
a) Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
b) Calculaţi M n, n  *.
17. Pe mulţimea  a numerelor complexe se defineşte legea de compoziţie „”
prin z1  z2 = z1 + z2  z1 z2 ,  z1 , z2  . Arătaţi că:
a) C1 =  \ {1} este o parte stabilă a lui  în raport cu operaţia „”.
b) (C1, ) este grup abelian.
18. Pe mulţimea  se defineşte operaţia:
z1  z2 = z1 z2  a( z1 + z2 ) + a(a + 1),  z1 , z2  , unde a   este fixat.
Arătaţi că:
a) z1  z2 = ( z1  a)( z2  a) + a.
b) Ca =  \ {a} este o parte stabilă a lui  în raport cu operaţia „”.
c) (Ca, ) este grup abelian.
19. Pe  se defineşte legea de compoziţie x  y =  xy + (x + y) + , unde , 
sunt parametrii reali. Determinaţi  şi , astfel încât   \   ,   să fie
grup abelian.
20. a) Legea de compoziţie x  y = xy  5x  5y + 30 determină pe  o structură
de grup? Dar pe  \ {5}?
b) Legea de compoziţie x  y = xy  ax  ay + a(a + 1) determină pe  o
structură de grup? Dar pe  \ {a}?
 x  4 y 2y  
21. a) Să se arate că mulţimea G    x  *, y  , x 2  2 y 2  1
 7 y x  4 y  
împreună cu operaţia de înmulţire a matricelor formează un grup comutativ.
 x  2ay ay 
b) Fie a   fixat. Să se arate că mulţimea G   x  *,
 (1  4a ) y x  2ay 
y  , x 2  ay 2  1 împreună cu operaţia de înmulţire a matricelor formează
un grup comutativ.
38
22. a) Fie G = (0, ) \ {1} şi legea de compoziţie x  y  x ln y .
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
b) Fie G = (0, ) \ {1} şi a  G, a fixat. Arătaţi că operaţia x  y  x log a x
determină pe G o structură de grup abelian.
c) Fie G = (0, ) \ {1} şi legea de compoziţie x  y  x 2ln y .
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
d) Fie G = (0, ) \ {1} şi legea de compoziţie x  y  x 2log a y , unde a  G este
fixat. Arătaţi că (G, ) este grup abelian.
e) Fie G = (0, ) \ {1} şi n  *, n fixat. Arătaţi că operaţia x  y  x n ln y
determină pe G o structură de grup abelian.
f) Fie G = (0, ) \ {1}, a  G, a fixat, şi n  *, n fixat. Arătaţi că operaţia
x  y  x n log a y determină pe G o structură de grup abelian.
1
23. a) Fie G =  \ {1} şi x  y  ( x  y  xy  2) ,  x, y  G.
3
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
1
b) Fie G =  \ {1} şi x  y  ( x  y  xy  k  1) ,  x, y  G, unde k  *
k
este fixat.
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
xy
24. a) Fie G =  \ {3} şi x  y  x  y  ,  x, y  G.
3
Arătaţi că (G, ) este grup abelian.
b) Fie G =  \ {k}, unde k  * este fixat. Definim legea de compoziţie
xy
x y  x  y  ,  x, y  G. Arătaţi că (G, ) este grup abelian.
k
    sin x  sin y 
25. a) Fie G    ,  şi x  y  arcsin   ,  x, y  G.
 2 2  1  sin x sin y 
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
 cos x  cos y 
b) Fie G = (0, ) şi x  y  arccos   ,  x, y  G.
 1  cos x cos y 
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
  
c) Fie G    ,  şi x  y = arctg(tg x + tg y),  x, y  G.
 2 2
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.
d) Fie G = (0, ) şi x  y = arcctg(ctg x + ctg y),  x, y  G.
Demonstraţi că (G, ) este grup abelian.

39
 COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ
Adresa: IAȘI , Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 2 -
700124 Telefon: 0763 082 213
E-mail: comenzi@ecredu.ro
Tipărit în România