ARTUR BĂLĂUCĂ

CĂTĂLIN BUDEANU GABRIEL MÎRȘANU

ARITMETICĂ
ALGEBRĂ GEOMETRIE
Clasa a VI-a

 Teste iniţiale
 Considerații teoretice la noțiunile din programa școlară
 Modele de probleme rezolvate
 Probleme practice
 20 modele de teste ce conţin itemi cu note şi bareme de
notare
 Itemi cu note
 Soluții, indicații, răspunsuri și comentarii la problemele
propuse

EDITURA TAIDA
– IAŞI –
1
 Cuprins
Bre- Enun- Solu-
ARITMETICĂ. ALGEBRĂ viar
ţuri ţii
Introducere ............................................................................................................ 3
Capitolul I. TESTE INIȚIALE. RECAPITULARE ȘI COMPLETĂRI
Testul 1. Testul 2 ........................................................................................... 8 294
Operaţii cu numere naturale ........................................................................ 10 11 294
Capitolul II. MULŢIMI
II.1. Propoziţii adevărate şi propoziţii false. „Cel mult“, „cel puţin“, „sau“,
„şi“, „nu“, „dacă - atunci“ ........................................................................... 16 18 295
II.2. Mulţimi. Descriere, notaţii, reprezentări; mulțimi numerice/nenumerice.
Mulţimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; relația dintre un element și
o mulțime; mulţimi infinite, mulțimea numerelor naturale (  și  * ) ...... 21 23 296
II.3. Relaţii între mulţimi. Relaţia de incluziune; submulţimi ............................ 25 27 297
II.4. Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă ................................. 29 31 297
II.5. Mulţimi. Exerciţii și probleme recapitulative .............................................. 34 298
Testul 3. Testul 4. Testul 5 ........................................................................... 37 299
Capitolul III. DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE
III.1. Recapitulare și completări ........................................................................... 39 40 299
III.2. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere
prime .............................................................................................................. 41 42 300
III.3. Determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c); numere prime
între ele ......................................................................................................... 43 46 300
III.4. Determinarea celui mai mic multiplu (c.m.m.m.c.); relaţia dintre
c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. ............................................................................... 48 50 301
III.5. Proprietăţi ale divizibilității în  ................................................................ 52 53 302
Testul 6 .......................................................................................................... 56 303
Capitolul IV. RAPOARTE. PROPORŢII
IV.1. Rapoarte .................................................................................................................. 57 58 303
IV.2. Procente; probleme în care intervin procente ........................................... 61 63 304
Testul 7 .......................................................................................................... 68 305
IV.3. Proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate;
aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie .................................... 69 72 305
IV.4. Mărimi direct proporţionale; Şir de rapoarte egale; regula de trei simplă . 75 76 306
IV.5. Mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă ................................... 79 81 307
IV.6. Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în
contextul proporționalității; reprezentarea cu ajutorul unor soft-uri
matematice .................................................................................................... 83 84 307
IV.7. Probabilităţi (aplicații la rapoarte) ............................................................... 88 90 308
IV.8. TESTE RECAPITULATIVE. Testul 8. Testul 9. Testul 10 ........................... 92 309
Capitolul V. MULȚIMEA NUMERELOR ÎNTREGI
V.1. Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea
pe axa numerelor; modulul (valoarea absolută) a unui număr întreg;
compararea şi ordonarea numerelor întregi .............................................. 95 98 309
5
V.2. Adunarea numerelor întregi; proprietăţi ..................................................... 101 104 310
V.3. Scăderea numerelor întregi ......................................................................... 105 106 310
V.4. Înmulţirea numerelor întregi; proprietăţi. Mulţimea multiplilor unui
număr întreg .................................................................................................. 108 109 311
V.5. Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al
împărţitorului. Mulţimea divizorilor unui număr întreg ............................. 111 112 311
V.6. Puterea cu exponent natural a unui număr întreg nenul; reguli de
calcul cu puteri .............................................................................................. 114 115 312
V.7. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor ............................ 117 117 312
V.8. Ecuaţii, probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în contextul
mulţimii numerelor întregi ............................................................................ 119 120 312
V.9. Inecuaţii în contextul mulţimii numerelor întregi ....................................... 122 123 313
Testul 11 ........................................................................................................ 124 314
Capitolul VI. MULȚIMEA NUMERELOR RAȚIONALE
VI.1. Număr rațional; mulţimea numerelor raționale; reprezentarea
numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional;
modulul (valoarea absolută);  ⊂  ⊂  . Partea întreagă și partea
fracționară a unui număr rațional (extinderi) ............................................. 125 133 314
VI.2. Adunarea numerelor raţionale ..................................................................... 140 144 316
VI.3. Scăderea numerelor raţionale ..................................................................... 149 150 318
VI.4. Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi ................................................ 155 157 320
VI.5. Împărţirea numerelor raţionale .................................................................... 161 162 321
VI.6. Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de
calcul cu puteri .................................................................................................. 166 167 323
VI.7. Compararea şi ordonarea numerelor raţionale ............................................. 171 171 324
VI.8. Ordinea efectuării operaţiilor și folosirea parantezelor ................................ 175 177 325
VI.9. Ecuaţii de tipul: x + a = b; x – a = b; a · x = b; x : a = b, ag  * ................... 182 183 327
VI.10. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor ............................................ 187 189 328
VI.11. TESTE RECAPITULATIVE. Testul 12. Testul 13. Testul 14 ....................... 193 329
GEOMETRIE
Capitolul I. NOȚIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE
I.1. Recapitulare și aprofundare ........................................................................ 196 196 330
Testul 15 ........................................................................................................ 198 331
I.2. Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor ....................................................... 199 200 331
I.3. Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi; construcția bisectoarei
unui unghi ..................................................................................................... 202 203 331
I.4. Unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor, unghiuri
suplementare, unghiuri complementare ..................................................... 207 208 332
I.5. Drepte paralele (definiție, notație, construcție intuitivă prin translație);
axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două
drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri
geometrice ..................................................................................................... 212 214 333
I.6. Drepte perpendiculare (definiție, notație, construcție); oblice; aplicații
în poligoane și corpuri geometrice, distanţa de la un punct la o dreaptă 218 220 334
6
 I.7. Mediatoarea unui segment; construcția mediatoarei unui segment;
simetria față de o dreaptă ............................................................................ 222 225 335
I.8. Cerc (definiţie, construcție); elemente în cerc: centru, rază, coardă,
diametru, arc de cerc; unghi la centru; măsuri .......................................... 228 230 335
I.9. Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; pozițiile relative a două cercuri ..... 232 233 336
Testul 16. Testul 17 ....................................................................................... 235 336
Capitolul II. TRIUNGHIUL
II.1. Triunghi; definiție, elemente, clasificare; perimetru .................................. 237 238 337
II.2. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi, unghi exterior unui triunghi,
teorema unghiului exterior ........................................................................... 240 241 337
II.3. Construcția triunghiurilor: cazurile L.U.L., U.L.U., L.L.L.; inegalități
între elementele triunghiului (observate din cazurile de construcție) ..... 245 247 339
II.4. Bisectoarele unghiurilor unui triunghi, concurenţa bisectoarelor (fără
demonstrație) ................................................................................................ 248 249 339
II.5. Mediatoarele laturilor unui triunghi, concurența mediatoarelor (fără
demonstrație) ................................................................................................ 250 251 339
II.6. Înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența înălțimilor (fără
demonstrație) ..................................................................................................... 252 253 340
II.7. Medianele unui triunghi: definiție, construcție, concurența medianelor
(fără demonstrație) ............................................................................................ 255 256 340
II.8. Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiurilor:
LUL, ULU, LLL. Criterii de congruență a triunghiurilor dreptunghice:
CC, IC, CU, IU. Metoda triunghiurilor congruente ...................................... 257 260 341
Testul 18 ........................................................................................................ 268 345
II.9. Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi ............................... 269 269 345
II.10. Proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment ......................... 270 271 345
II.11. Proprietăţile triunghiului isoscel ................................................................. 272 275 346
II.12. Proprietăţile triunghiului echilateral ........................................................... 279 281 348
II.13. Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic
- cateta opusă unghiului de 30° – teorema directă și reciprocă;
- mediana corespunzătoare ipotenuzei – teorema directă și reciprocă ... 284 286 350
Testul 19. Testul 20 ....................................................................................... 288 351
II.14. Teorema lui Pitagora (fără demonstrație, verificări de triplete de
numere pitagorice, determinarea de lungimi folosind pătratele unor
numere naturale) ........................................................................................... 290 292 352
REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII. COMENTARII .............................................. 294
Bibliografie selectivă ........................................................................................... 353

7
 CAPITOLUL I
RI

TESTUL 1

1. Rezultatul calculului: 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 este:

A. 36; B. 72; C. 18; D. 70. (5p)
2. Rezultatul calculului: 11 2 3 (4 5 · 6) : 2 : 5 – 13 este:
A. 8; B. 4; C. 6; D. 10. (5p)
3. ab + ac + ad + ae b + c + d + e = 25, atunci a = ... .
A. 50; B. 75; C. 30; D. 25. (5p)
5 n
4. unde n , n = ... .
8
A. {0; 1; 2; 3}; B. {1; 2; 3}; C. {0; 1}; D. {0; 1; 2}. (5p)
5. x = 20, atunci x este egal cu ... .
A. {3}; B. {0; 3}; C. {6}; D. {2}. (5p)
6. x – 0,75 = 2,5x + 3,25, atunci x este egal cu ... .
A. 4,25; B. 2; C. 4,50; D. 4. (5p)
7. a = 0,13 mm, atunci a = ... cm.
A. 0,0013 cm; B. 1,3 cm; C. 0,013 cm; D. 0,31 cm. (5p)
8. Rezultatul calculului: 3,5 · 0,02 + 5,6 · 0,1 este egal cu ... .
A. 0,53; B. 0,63; C. 1,63; D. 0,063. (5p)
Partea a II-
1.
a) -
b) (10p)
2. a b a) 5a + 4b = 60; b) (a + 7) · (b + 2) = 48.
(20p)
3.

(10p)
4. Determi
(10p)

8
 CAPITOLUL II

„ - atunci“

la ecuator sau la ce anotimp s

Exemple:
5

p1 p2 p3: „Merg la teatru.“ nu sunt

1. x = 9 are cel mult

x
2. < 16 are
3. x + 5 < 14 are
4.
5. cel mult 4 cifre impare în sistemul zecimal.“
1, 2, 3 4 5 sunt false.

a) ai mici decât 40;

b)
c) cel mult egale cu 7;
3
d)

16
II. escriere, , ;
nenumerice. M finite, cardinalul u finite;
infinite
numerelor naturale (  *)

care sunt scrise numerele naturale de la 1 la 20.

12
1, P2, P3.

P2
În plicul P1 punem cartoanele din P care au pe ele

P
8 17
9
scrise numerele pare.
În plicul P2
scrise numerele impare multipli de 3.
În plicul P3 crise
.

numerele de pe carton 1, P2 3.

14
Avem: P1: {2; 4; 6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20}.

11 17

P3
P2: {3; 9; 15}. 2 8

P1
P3: {11; 13; 17; 19}.
10

4
4: {1; 5; 7}.
-
Prin
Exemple:

8.

O
Elementele pot fi numere, litere, obiecte, fenomene, animale, persoane etc.
-
Un element apare într-

Exemple:

a
tipar din alfabetul latin: A, B, C, ...,
iar o
M, N, P, ...,, X, Y, Z.
-o Scriem: Spunem:
agA a
ohA o

21
 Citim:
2. -urilor în comun ale Alinei
AOB

NOQ= ysy  y  }.
NOQ

2; 5; 7 ; B = 5; 6; 7; 8 ; C = 4; 5; 6; 7; 8 .
O B; A O C; B O C; A O B O C.

Rezolvare:
A O B = 5; 7 ; A O C = 5; 7 ; B O C = 5; 6; 7; 8 .
A O B O C = 5; 7 .

Citim:
3. -urilor pe care le are doar
A~B
dintre

4. -urilor pe care le are doar B~A

X Y
X-Y

X~Y= xsx x Y .
X~Y

A B
2; 3; 5; 7 ; B = 2; 5; 8; 9; 10 .
~ B; B ~ A. 3 2 8 9
Rezolvare: A ~ B = 3; 7 ; B ~ A = 8; 9; 10 . 7 5
10

Diagrama

Reuniunea A B {x / x A sau x B} A B A B

A B {x / x x B} A B A B

A\B
A\B {x / x x ∉ B}
B\A

30
 TEST 14 * (test grilă)
5 1 10 1 7
1. Rezultatul calculului: + + este: A) 2 ; B) 2; C) 1 ; D) 3. (5p)(nota 5)
8 8 8 8 8
7
2. Forma zecimală a fracţiei este: A) 1,4; B) 1,5; C) 1,41; D) 1,42. (5p)(nota 5)
5
3. A 7-a zecimală a numărului 10,1(2345) este: A) 4; B) 6; C) 2; D) 3. (5p)(nota 5)

4. Rezultatul calculului (0,254 : 0,253) · 200 este: A) 40; B) 50; C) 100; D) 25.
(5p)(nota 5)
2
3 9
5. Rezultatul calculului:   : este egal cu: A) 2; B) 3; C) 1; D) 4. (10p)(nota 5)
 8  64
1
6. Un teren agricol de formă pătratică are lungimea laturii egală cu 12 m. Aria pătratului
4
2401 2 2401
este egală cu: A) dm ; B) 144,25 m2; C) cm2; D) 150,625 m2. (10p)(nota 5)
16 16
3
7. Elena a cumpărat 6 kg de mere, iar sora sa Ana, a cumpărat cu 2,5 kg mai puţin.
4
Cele două surori au cumpărat împreună: A) 9,25 kg; B) 11 kg; C) 10,75 kg; D) 9,50 kg.
(5p)(nota 7)
8. Victor se gândeşte la un număr pe care-l triplează şi scade din rezultat o doime din număr
1
şi obţine 80. Victor s-a gândit la numărul: A) 16; B) 32 ; C) 32; D) 64? (10p)(nota 7)
2
1 5 2
9. Numărul raţional cu 2 mai mare decât produsul numerelor 5 şi este:
3 6 7
35 102
A) 4; B) ; C) ; D) 6. (5p)(nota 7)
9 42
  2 1   11
10. Efectuând calculele 15 + 17 :  +   ⋅ 2 se obţine:
  5 6   45
1
A) 101; B) 105; C) 99; D) 101 . (10p)(nota 9)
3
3 5 1 1 1 1
11. Soluţia ecuaţiei x+ = x + 2,5 este A) 35 ; B) 40 ; C) 40; D) 40 .
8 6 3 6 2 6
(10p)(nota 9)
12. Pătratul unui număr raţional este cu 0,1875 mai mic decât numărul respectiv.
Numărul este: A) 1,35; B) 2,5; C) 0,55; D) 0,75. (10p)(nota 10)

Timp de lucru: 50 minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

*
La aceste probleme numai un răspuns este corect!

195
 GEOMETRIE
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE
I.1. Recapitulare și aprofundare
Să ne amintim:
• Punctele situate pe aceeași dreaptă se numesc puncte coliniare.

• Punctele care nu sunt situate pe aceeași dreaptă se numesc puncte necoliniare.

• Punctele A, B, C, D sunt necoliniare.

• Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.

• Distanța dintre două puncte A și B, notată AB, este lungimea segmentului AB.

• Două segmente AB și CD sunt congruente dacă au aceeași lungime. AB \ NM.

• Punctul M este mijlocul segmentului AB dacă M g AB și MA \ MB.

• Unghiul AOB este unghi nul dacă semidreptele OA și OB coincid.

• Dacă semidreptele OA și OB sunt opuse, atunci unghiul rAOB este unghi cu laturile în prelungire
sau unghi alungit.

• Unghiul care nu e nici alungit, nici nul se numește unghi propriu.

• Două unghiuri rAOB și rCOD sunt congruente dacă au aceeași măsură rAOB \ rCOD.

EXERCIŢII ŞI PROBLEME
1. Se dau 9 puncte distincte două câte două, dintre care exact 4 sunt coliniare, iar celelalte
sunt oricare trei, necoliniare. Câte drepte determină cele 8 puncte? (nota 5)
2. În paralelipipedul din figura alăturată numiți câte patru
exemple de:
a) perechi de drepte paralele;
b) perechi de drepte necoplanare;
c) trei drepte concurente;
d) segmente congruente. (nota 5)

3. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare în această ordine. Dacă AB = 25 cm; BD = 82 cm

și CD = 40 cm, calculați lungimile segmentelor BC, AC și AD. (nota 5)
4. Lungimea unui dreptunghi este cu 20 cm mai mare decât lățimea lui. Dacă perimetrul
dreptunghiului este egal cu 120 cm, aflați lungimile laturilor dreptunghiului. (nota 5)

196
 I.3. Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi;
construcția bisectoarei unui unghi
Ce înţelegem prin unghiuri adiacente?
Să reţinem!
 Unghiurile rAOC şi rBOC din figura
alăturată au:
– vârful O comun;
– latura [OC comună;
– laturile [OA şi [OB sunt situate de o parte
şi de alta a laturii comune [OC.
 Spunem că unghiurile rAOC şi rBOC sunt adiacente.
Să observăm:

 rEFH şi rHFG  rKIL şi rSIT

(laturile necomune (FE şi (FG nu (nu au o latură comună)
 rMNP şi rPQS
(nu au acelaşi vârf) se află de o parte şi de alta a laturii
comune FH)
Concluzie: În cele trei cazuri, perechile de unghiuri precizate nu sunt adiacente.
Reţineţi!
 Două unghiuri adiacente cu laturile necomune în
prelungire sunt suplementare.

Să rezolvăm:
În figura alăturată măsura unghiului rAOC reprezintă suma măsurilor unghiurilor
rAOB şi a rBOC, iar măsura unghiului rAOB reprezintă diferenţa măsurilor
unghiurilor rAOC şi rBOC.
Dacă unghiurile rAOB şi rBOC au măsurile de 35º şi, respectiv, 40º construiţi
cu raportorul şi rigla negradată unghiul sumă şi unghiul diferenţă.

Ce este bisectoarea unui unghi?

Să observăm:
În fiecare caz din figurile alăturate,
semidreapta [OC interioară unghiului
nenul rAOB formează cu laturile lui,
unghiuri congruente.

202
 Să reţinem!
 Semidreapta interioară unui unghi, cu originea în vârful lui, care formează cu laturile sale două
unghiuri congruente se numeşte bisectoarea unghiului.
Cum construim bisectoarea unui unghi?
Să observăm:
Pas 1. Aflăm cu ajutorul raportorului măsura unghiului rAOB.
m ( AOB )
Pas 2. Fixăm punctul C astfel încât m(rBOC) = .
2
Pas 3. Construim cu rigla semidreapta [OC.
Exemplu: Dacă m(rAOB) = 112°. Cum 112° : 2 = 56°, construim cu raportorul (aşezat cu centrul în
punctul O), punctul C în dreptul diviziunii de 56°. Semidreapta [OC este bisectoarea rAOB.
Probleme rezolvate:
1. Aflaţi măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri
adiacente suplementare.
Fie rAOB şi rBOC cele două unghiuri adiacente suplementare, iar
[OM şi [ON respectiv, bisectoarele lor.
m ( AOB )
Din [OM bisectoarea rAOB şi (ON bisectoarea rBOC rezultă că m(rMOB) = şi
2
m ( BOC )
m(rBON) = . Însă m(rMOB) + m(rBON) = m(rMON) rezultă că m(rMON) =
2
m ( AOB ) m ( BOC ) m ( AOC )
180
= + = = 90º.
=
2 2 2 2
Reţineţi! Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare este de 90º.

2. Fie semidreptele [BA, [BD şi [BC astfel încât unghiurile rABD şi rDBC să fie adiacente iar
m(rABC) – m(rABD) = 90º. Să se arate că unghiul format de bisectoarele unghiurilor rABC şi rABD
este constant.
Rezolvare:
Notăm m(rABD) = 2x, atunci m(rABC) = 90º + 2x.
Unghiul format de cele două bisectoare va avea măsura
2 x + 90 2 x
− = 45º = constant.
2 2

EXERCIŢII ŞI PROBLEME
1. De ce perechile de unghiuri din figura de mai jos nu sunt adiacente?

(nota 5)
2. Se dau următoarele perechi de unghiuri adiacente:
a) m(rAOB) = 110°35’40’’, m(rBOC) = 69°24’20’’; b) m(rAOB) = 104°15’23’’,
m(rBOC) = 76°23’42’’; c) m(rAOB) = 42°17’, m(rBOC) = 118°43’. Stabiliţi dacă
semidreptele (OA şi (OC sunt în prelungire sau nu. În cazul când nu sunt în
prelungire, aflaţi cu cât trebuie mărită sau micşorată măsura unuia din unghiurile date
ca laturile lor necomune să fie în prelungire. (nota 5)
203
 I.6. Drepte perpendiculare (definiție, notație, construcție);
oblice; aplicații în poligoane și corpuri geometrice,
distanţa de la un punct la o dreaptă

Să recapitulăm:
 Prin plierea unei foi de hârtie de două ori, astfel încât părţile suprapuse să
coincidă de fiecare dată se obţin patru unghiuri drepte. Cele două drepte astfel
obţinute se vor numi drepte perpendiculare (figura alăturată).
 Dacă dreptele a şi b sunt perpendiculare, atunci notăm a ⊥ b, în caz contrar a
vom nota a ⊥ b.

Cum construim perpendiculara pe o dreaptă dată, dintr-un punct exterior acesteia?

Fie dreapta d şi punctul A, unde A h d.
Utilizând numai echerul
g
A 13
12
11
10
A
13
12
11
10
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
4 4

d d
3 3
2 2
1 1
0 0

Am aşezat echerul cu o catetă pe dreapta d şi apoi l-am deplasat de-a lungul dreptei d până când
cealaltă catetă a echerului conţine punctul A, după care trasăm dreapta g (figura alăturată).
Utilizând compasul şi o riglă negradată
a) b)
A
A
d
d B C
B C

A’
Pasul 1: Fixăm vârful ascuţit al compasului în punctul A şi cu o deschidere suficient de mare,
descriem un arc de cerc care să întersecteze dreapta d în două puncte distincte B şi C (figura a) de
mai sus).
Pasul 2: Fixăm vârful ascuţit al compasului în punctul B şi apoi în punctul C cu aceeaşi deschidere şi
trasăm câte un arc de cerc situate în semiplanul determinat de dreapta d care nu conţine punctul A
(figura b) de mai sus).
Fixăm punctul A’ în care se intersectează cele două arce de cerc.
Dreapta AA’ este perpendiculară pe dreapta d, adică AA' ⊥ d.

Cum construim perpendiculara pe o dreaptă dată, dintr-un punct care

aparţine dreptei? (A i d)
a) g b)
13
12
11
d
B A C
10
9
8
7
6
5
4

d
3
2
1
0

218
 REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII. COMENTARII

ALGEBRĂ. CAPITOLUL I. TESTE INIȚIALE. RECAPITULARE ȘI COMPLETĂRI

TESTUL 1 I. 1. A. 2. C. 3. C. 4. D. 5. A. 6. D. 7. C. 8. B. II. 1. a) 75; b) 38.

2. a) (a, b) ∈ {(0,15), (4,10), (8,5), (12,0)}; b) (a, b) ∈ {(1,4), (5,2), (9,1), (17,0)}. 3. 6 ore.
4. Conform teoremei împărțirii cu rest avem relațiile: n = 13a + 4 și n = 23b + 3, de unde
n = 13b + (10b + 3) și 13b + (10b + 3) = 13a + 4. Deci 13/10b – 1, b minim implică b = 4 și n = 95.
TESTUL 2 I. 1. C. 2. B. 3. D. 4. A. 5. C. 6. D. 7. B. 8. B. 9. C. II. 1. 4027. 2. Un elev cheltuie
2,6 lei + 1,4 lei = 4 lei, iar toţi elevii cheltuie 4 lei · 24 = 96 lei. 3. 7,1. 4. 120 de sticle.
I. Operaţii cu numere naturale 1. a) 5211; b) 3645; c) 4928; d) 1015; e) 1712; f) 1158;
g) 677; h) 79412; i) 319; j) 13489; k) 386; l) 38254; m) 45428; n) 6834; o) 2502. 2. a) (27 + 63) +
+ (58 + 42) = 100 + 100 = 200; b) 7835 + (749 + 251) = 7835 + 1000 = 8835 etc. 3. Fie a, b, c cele
trei numere. Avem relaţiile: a + b + c = 750; a + b = 384 şi b + c = 492, de unde a + b + b + c =
= (a + b + c) + b = 876, deci b = 876 – 750 = 126. a = 384 – 126 = 258 şi c = 492 – 126 = 366.
4. Numărul cel mic (scăzătorul) este egal cu 5182 – 4387 = 795. Suma numerelor este 5977.
5. a) x = 482 – 352 = 130; b) x = 1000 –382 = 618; c) x = 478 + 123 = 601; d) x = 500 – 150 = 350;
e) x = 1500 – 831 = 669; f) x = 7132 + 389 = 7521. 6. a) 1242; b) 700; c) 16362; d) 11663;
e) 4305; f) 86944; g) 826496; h) 187500; i) 416; j) 308; k) 20; l) 795. 7. 25 · 6 · 20 = 3000 l apă.
8. a) baza 5, exponentul 3; c) baza 7, exponentul 0; ...; i) nu are sens. 9. a) 72; b) 100; c) 1010;
d) 01; e) nu are sens; f) 32; g) 20122013; h) 80. 10. a) 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256; 512, 1024,
2048, 4096; b) 0, 1, 1, 2000; c) 512, 1728, 81, 1000, 10000, 729; d) 2187, 121, 196, 27000,
15625, 303, 1; e) 512, 144, 15129, 0, 1, 1; f) 243, 729, 1331, 169, 62500; g) 25, 125, 625, 225,
3375; h) 49, 343, 2401, 289, 4913; i) 36, 216, 1296, 256, 4096; j) 64, 324, 784, 1444, 2304;
k) 81, 361, 841, 1521, 2401; l) 10201, 10404, 10609, 10816, 1000000. 11. a) 16; b) 32; c) 85;
d) 160; e) 400; f) 68; g) 240; h) 144; i) 720; j) 680; k) 840; l) 234; m) 260; n) 1300; o) 800;
p) 400. 12. a) 14; b) 9; c) 40; d) 169; e) 64; f) 224; g) 1225; h) 324; i) 4. 13. a) 9 – 8 + 1 = 2;
b) 64 – 32 + 1 = 33; c) 343 – 64 – 9 = 270; d) 142 = 196; e) (7 + 4 – 1)2 = 100; f) 53 – 1 = 124;
g) 49 – 25 – 16 = 8; h) 64 – 32 – 16 = 16; i) 81 – 27 – 9 – 3 – 1 = 41. 14. a) 9 + 361 + 484 = 36 +
+ 289 + 529 etc. 15. c) (3 · 11)2 + (4 · 11)2 = (5 · 11)2  (32 + 42)112 = 52 · 112; d) (3 · 111)2 +
+ (4 · 111)2 = (5 · 111)2  32 · 1112 + 42 · 1112 = 52 · 1112; e) (3 · 1111)2 + (4 · 1111)2 =
= (5 · 1111)2 etc. 16. a) 25 > 23; b) 47 < 67; c) 42 = 24; d) 43 = 26; e) 43 = 82; f) 53 > 102; g) 112 < 27;
h) 102 < 112; i) 35 = 243 şi 28 = 256, deci 35 < 28. 17. a) 31; b) 59; c) 26; d) 33; e) 128; f) 483;
g) 15; h) 11; i) 1452; j) 23; k) 158; l) 1200. 18. a) câtul 28, restul 6; b) câtul 40, rest 3; c) câtul
135, rest 18; d) câtul 778, rest 26; e) câtul 121, rest 13; f) câtul 41, rest 500; g) câtul 151, rest
14; h) câtul 30, rest 92; i) câtul 98, rest 238. 19. Fie a şi b cele două numere. Avem a = 20b + 5
şi a + b = 152, de unde 20b + 5 + b = 152, adică b = 7 şi a = 145. 20. 1664 şi 15. 21. nu,
deoarece 15220. 22. 1200 şi 200. 23. Conform teoremei împărţirii cu rest avem: a = 15 · 6 + r,
unde r < 6. Se obţin numerele: 90, 91, 92, 93, 94, 95. Sunt şase numere. 24. Cel mai mic
număr este 207 = 9 · 23 şi cel mai mare este 792 = 9 · 88. Deci sunt 88 – 22 = 66 de numere.
25. a) 2000 = (9 : 9 + 999) · (9 + 9) : 9; b) 2000 = 333 · (3 + 3) + (3 + 3) : 3.

26. a) t 0 1 3 2 2 h 40 min 3 h 20 min

d 0 45 15 30 20 10
27. Dacă numărul porţilor este x, la prima poartă deţinutul face cel mult x încercări, face un
semn la cheia folosită, la a doua poartă face cel mult x – 1 încercări etc. În total, face cel mult

294
 Bibliografie selectivă

[1]. BĂLĂUCĂ, A. şi colaboratorii. Matematica în sprijinul elevilor din clasele V-VIII

pentru concursurile şcolare, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi, 1989
[2]. BĂLĂUCĂ, A., ŢICALO, I. Matematica în sprijinul elevilor din clasele V-VIII pentru
concursurile şcolare, Botoşani, Alpha, 1991
[3]. BĂLĂUCĂ, A., ŢICALO, I. Probleme semnificative pentru concursurile şcolare,
Partea I, Aritmetică şi algebră, clasele V-VI, Editura REMOS, Chişinău, 1995
[4]. BĂLĂUCĂ, A., ŢICALO, I. Probleme semnificative pentru concursurile şcolare, Partea
a III-a, Geometrie plană. Clasele VI-VIII, Editura REMOS, Chişinău, 1995
[5]. BĂLĂUCĂ, A., şi colaboratorii. Aritmetică, Clasa a V-a, Editura Taida, Iaşi, 2016
[6]. BĂLĂUCĂ, A., şi colaboratorii. Aritmetică. Algebră. Geometrie. Auxiliar la manualele
alternative – clasa a VI-a, Editura Taida, Iaşi, 2016
[7]. BĂLĂUCĂ, A. Aritmetică. Algebră. Geometrie. Olimpiade, concursuri și centre de
excelență, clasa a VI-a, Editura Taida, Iaşi, 2016
[8]. BRÂNZEI, D., ANIŢA, S., ANIŢA, A.. Competenţă şi performanţă în geometrie, vol. I,
Relaţii metrice, Editura MINIED, Iaşi, 1992
[9]. BRÂNZEI, D., ANIŢA, S., ANIŢA, A.. Competenţă şi performanţă în geometrie, vol. II,
Funcţii geometrice. Editura MINIED, Iaşi, 1992
[10]. EDWIN MOISE, FLOYD, l., DOWNS, Jn., Geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
[11]. GAUTIER, C., GIRARD, G. GERLL, D., THEIRCÉ, C., WARUSEA, ALEF, Algebre,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974
[12]. MIRON, R. şi BRÂNZEI, D., Fundamentele aritmeticii şi geometriei, Editura Academiei,
Bucureşti, 1983
[13]. POPOVICI, C., Teoria numerelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973
[14]. ŢIŢEICA, Gh., Probleme de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984
[15]. Colecţia „Gazeta Matematică“, din anii 1964-2018

353