c oN4 pr gxul Ne1 o Nar, M uzsar,, cuRTEA Do rraN ses cA" TARGovrsrE

MARIA-VENERA NANUTE SCU

ME$TE$UG, ARTA, DoCUMENT

CaHI,ELE DrN Tenn RonnANuescA
(srcorElE XIV - XVII)

EI}ITUR,A
CETATXA
r:x $CAUN
 CUPRINS

CWANT INAINTE ........9

INTRODUCERE ............r1

CAPITOLUL I
IsroRIcuL cERcETARItoR INsrAtATr[E DE iNcArnr iN slepul ROMANESC............r5
r. Soba de cahle in Transilvania.............. .........................r5
z. Soba de cahle in Moldova .........................16

3. Soba de cahle in Jara RomAneasce................. ............r8

a. Evolulia instalafilor de incilzit (pietrare, vetre, cuptoare) .........r8
b. Soba de cahle in regedinlele voievodale - centre administrativ-politice .......21
c. Soba de cahle in mediul urban; case de tArgovefi.... .....................27
d. Soba de cahle la Cu4ile boiereqti.... .......46
e. Instalagiile de incilzit in mediul rural: vetre, cuptoare, sobe............ ..............4o
f. Soba de cahle in edificii de cult gi anexe ministiregti. ................ ................,...43
g. Soba de cahle in ceti;i ...........52

CAPITOLUL il
MATERIATE $I PROCEDEE TEHNICE DE PRODUCERE
A CAHTELORATELIERE- ME$TERI............... .........57
tehnice
II. r. Materiale gi procedee ...............57
II. z. Ate1iere................. ..............68
II. 3. Meqteri.................. ..............7o

CAPITOLUT III
TTPOLOGTA $r CRONOLOGTA CAHTELOR DrN TARA ROMANEASCA............ .....,.73
Tip I. CAHLE - OALA ................73
I. A. Cahle-oali cu deschiderea circulari
(corpcvasicilindric,tronconic,bitronconic)........... ...........73
L B. Cahle-oal5 cu deschiderea lobati (corp tronconic) .......... ...................72
I. C. Cahle-oal5 cu deschiderea rectangulari
(a. corp tronconic; b. corp tronconic qi piciorcilindric) ..........78
Tip II. CAHLE - PAHAR (corp tronconic).......... ............8o
II. A. Cahle-pahar cu deschiderea circulare. ............... ..............8o
II. B. Cahle-pahar cu deschiderea lobati.. ..............gr
II. C. Cahle-pahar cu deschiderea rectangulari.......... ..............8r
Tip III. CAHLE CONVEXE ........8r
6 | Maria-Venerq. Rddulescu
Tip IV. CAHLE - DISC........ .......82
coronament..................
IV. r. Cahle-disc pentru . . ........ 83
IV. z. Cahle-disc pentru camera de ardere Fi/sau de incilzire ........... g3
TipV. CAHLE-TRAFORATE ....................... 87
V. r. Cahle-traforate, pentru coronament................. ........ BB
V. z. Cahle-traforate pentru camera de incilzire ............. 9r
TipM. CAHLE - PLACA ...-.......e3
VI. r. Cahle-placd pentru coronament.................. .............94
VI. z. Cahle-placi pentru camera de ardere Fi/sau de incilzire .........96
VI. z. A. Cahle-placi firi sistem de montare ..............96
M. z. B. Cahle-placi cu corp de montare tronconic .....................96
VI. z. C. Cahle-placi cu corp de montare semicilindric ............... ...................97
VI. z. D. Cahle-placi cu sistem de montare ,,rumpd" ..... ...............97
TipMI. CAHLE PENTRUCORNI$A ..........98
Tip MII. CAHLE PENTRU MUCHIE ..........es
Tip IX. CAHLE CU MIJLOC CIRCUT {R CONCAV.. ..............,........99
Tip X. CAHLE PENTRU ANCADRAMENT........... ........ roo

X. A. Cahle-torsadi..... .................. rol

X. B. Cuie ceramice.... ................... ror
X. C. Cahle-p1aci......... .................1o2
SOCLURI.. ............... ro2
OLANE PENTRU EVACUAREA FUMULUI. .................ro3
CAPACE PENTRU FUMURI.... ....................ro3
TIPARE CERAMICE ..................1o3

PLANTE I -)O(XW ........1o5

CAPITOLUL ry
ORNAMENTICA ...................r4r
IV. r. Compoziqii inspirate din eposul cavaleresc.. ,.......r42
a. Scene de turnir.... .............r42
b. Cavalerul cu mantie ........r43
c. Ogteanul valah, sf. sec. XIV - sec. XUL......... ......r44
IV. z. Scene de gen........ .............r5o
IV. 3. Portrete............... ..............r52
a. Portretul voievodului Petru Cercel........ ...............r52
b. Portretul unei prinfese..... ..................r53
c. Portret de copil, cu casci (Marcu Cercel ?) ............... .............L54
d. Efigii de opteni .................r55
 MegteEug, artd, document: cahlele din fara Romineascd. (secolele XIV - n4D IZ
IV. 4. Scene de vAnitoare................. .....................156
IV. 5. Subiecte biblice qi povestiri hagiografice................. .....r57
a. Nagterea MAntuitorului .............. ...,....r57
b. Sfrntul Mare Mucenic Gheorghe.............. ............L57
c. Sfhntul Mare Mucenic Dimitrie................. ............t64
d. Sfingii impira;i Constantin qi Elena...... .................165
IV.6. Simboluri creqtine ....................165
IV. 7. Legenda Sfhntului Rege Ladislau ...............168
IV. B. Decor inspirat din hera1dic5................. ......LT
a. Leii rampanli-afrontagi...... ..................r7r
b. Grifonul. .........r73
c. Stema oraqului Bragov....... ..,...............L77
d. Stema oraqului Sibiu.......... .................L77
e. Acvila bicefal5 incoronati. ..................17g
IV. 9. Cetatea cu turnulefe ............ .......................183
IV. ro. Mascaron in cartug octogonal.. .................rg5
IV. rr. Decor inspirat din 1iteratur5............... .......r85
IV. rz. Motive decorative zoomorfe .....................rgg
IV. 13. Motive decorative vegetale..... ...................1g9
IV. r4. Motive decorative geometrice ..................191
IV. r5. Decor inspirat din arhitecturi................ ......................r92

PLAN$E )OOCWI - XCVIII.... ............198

CAPITOTUL V
RECONSTITUIRI GRAFICE DE SOBE .....................26o

LISTA FIGURrLOR................ ...........265

CONCLU2II................ ....266

srovE TILES oF wAtt-acHIA - t4tn - rfh centuries -- Abstract ....26g

LISTA IOCAIITATrLOR......... .......274

CATATOG SELECTIV. ......................276

ABREVIERI ................. ......................338

BIBTIOGRAFIE ............ ,...................34r

INDICE TOPONIMIC............... ......86r

PL{N$E XCIX - CLVIII ....................t6+

LISTA PL{N$8IOR................ ..........425

 CAPITOLUL I
ISToRT cul cERCETART Lo R TNSTATATTTLE n n iNcnLzrr
iN smlrul RowrANusc

1. Soba de cahle in Transilvania

ele mai vechi cahle de pe teritoriul romAnesc sunt atestate in Transilvania. La Sighigoara
(jud. Mureq), in timpul cercetirii arheologice a ruinelor unei locuinfe de lemn, cu piwi;i,
de la sfhrqitul secolului al XIII-lea, atribuiti unor colonigti germani, s-a constatat existenla
unei instalalii de incilzit ce folosea cahle-oali, ,,ingropate in lutul pere;ilor sobei"'. in prima jumitate a
secolului al XIV-lea, sobele construite din cahle-oal5 gi cahle-pahar erau folosite la reqedinfa fortificati
a voievozilor maramuregeni de la Cuhea'. incepAnd cu secolul al XV-lea, cet5flle, castelele nobiliare sau
locuinlele din mediul urban transilvan vor fi, in marea lor majoritate, incilzite cu sobe, decorate cu
plici de teracoti, nesmilEuite sau smilfuite, inscriind o diversitate de forme constructive gi un vast
repertoriu iconografic. in cel de al XV-lea veac se inscriu cahlele de la Hunedoarar ca gi cele de la
cetatea cnezial5 de la Miliiegtia (jud. Hunedoara). Ornamentele unora dintre aceste piese (cavalerul in
turnir, grifonul, leul pizind copacul) au avut ca sursi de inspira;ie cahlele ce au impodobit la jumitatea
secolului al XVlea sobele palatului regal din cetatea Buda (Ungaria)5. Cahlele de la Roqiau (jrd. Sibiu),
provenind din reqedinfa greavilor saqi de la sfhrgitul secolului al XV-lea pi din prima jumitate a
secolului al XVI-lea, ca pi cele din locuinlele de oriqeni de la Bistrip? (jud. Bistrip-Nisiud), din
secolele XV-XVI, sunt rezultatul miiestriei meqterilor sagi. Comanditarii acestor piese dovedeau o
predileqie pentru subiectele religioase: Sfrntul Cristofor, Buna Vestire, inchinarea magilor, Iisus qi
Samariteana, Judecata lui Pilat, PlAngerea lui Iisus, invierea, Adorafia Sfintei Dorotheea, incoronarea
Fecioarei, Sfinfii Petru gi Pavel.
Din seria cercetirilor qi descoperirilor arheologice mai menfionim teracotele de la Cetatea
Figiraq8 (jud. Bragov), din sec. XIV-XVII, de la Feldioarae (jud. Braqov) - in incinta cetifii unde au fost
sesizate urmele unui atelier de olar qi teracote din sec. XVI-XVII, de la Hirman" (jud. Braqov), din sec.
XV-XVI, de la Cetatea Chioar" (jud. Maramureg), de la Alba Iulia" (jud. Alba), din sec. XV-XVII, de la
Cluje- (jud. Cluj), din sec. XV, de la Ministirea Vaca'a (jud. Hunedoara), din sec. XWI, de la Geoagiu

'Popa, Baltag r98o, p. 40, 44, fig. S/g-t.

' PopatgV, p.67r-679, fig. r/b-h, fig. z a-f .
3
Slitineanu 1958, p. r9o, fig. 76; Vitigianu rgsg,p.754-755, fig.7zr.
a
Eskenasy, Rusu r98r, p.n-rq, fig. 8; Eskenasy, Rusu rg8z,p.53-93,fig.rc12.
5Holl1958, fig.74,8r.
u
Negler 1967,p. r45-15o, fig. r-r3.
7
BitrAna, Bitrina 1993, p. 43-52, fig. t8.
u
Iliescu, Pugcagu r97o, p. n-r6, fig. r-zo; Popescu tg73, p.7o-74; Pugcagu r98o, p. 2,2,3-2z., fig.t-Zg;Popescu 1983-1984,
p.479-482.
e
Marcu tgg2a, p. z7-39, fig. rz4.
'o DumitrachergTg, p.4r8, fig.7-8.
" Iosipescu, Ursu, Ursu Lg7g,p.339.
"Anghel 1967,p.366369, Pl. II; Marcu Istrate zoo9,fig.33r-4o5.
'r Mitrofan 1965, p. 662, fig. Sl3.
16 | Maria-Venerq Rddulescu
Bii'5 (jud. Hunedoara), din sec. XVII, de la Vad'6 (jud. Hunedoara), din sec. XV-XVI, de la Ministirea
dominicani de la Vinp de Jos'7 (jud. Alba), din sec. XV-XVI q.a.
Cahlele produse in atelierele secuieqti au fost publicate intr-o lucrare de ansamblu'8, in rapoarte
de sipituri'e, sau in studii separate'o.
in secolul al XVII-lea, remarcabile prin frumuselea qi caracterul particular al decorului, cu motive
geometrice gi vegetale, gi al smalplui alb de cositor, albastru-cobalt, galben, verde, brun, sunt cahlele
executate de meqterii ceramigti habani, stabili;i la Vin;u de Jos".
Informafii privind teracotele pentru sobe, lucrate in ateliere transilvane, ne parvin qi prin
prezentarea colecfiilor unor muzee ca cele de la Cluj", Brukenthal din Sibiu'3, Sighigoara'a, Deva gi
Hunedoara':, Oradea'6, Sfrntul Gheorghe'7, TArgu Mureg'8.
Documentele de arhivi din secolul al XVI-lea menfioneazi organizarea in bresle a megterilor olari
care lucrau qi cahle'e, stabilindu-se baremuri pentru cantitatea gi calitatea mirfii, preful produselor pi
caracteristici ale instalafiilor de incilzit de tipul sobelor de cahle3o. Pe calea schimburilor comerciale,
unele dintre aceste produse ajung in Muntenia. in alte cazuri, vorbim doar de circulagia unor tipare sau
de influen;ele artistice manifestate prin imitarea sau interpretarea unor motive decorative transilvane
de citre meqterii de cahle de la sud de Munfii Carpafi. Teracotele descoperite in Transilvania sunt
prezentate in lucrarea de sintezi ,,Cahle din Transilvania gi Banat de la inceputuri pAni la r7oo",
intocmiti de Daniela Marcu Istrate3'.

z. Soba de cahle in Moldova

Cercetirile intreprinse la sfirgitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XXlea la Cetatea de
Scaun de la Suceava au avut ca rezultat descoperirea unui interesant material de ceramici
monumentali. Arhitectul austriac IGrl A. Romstorfer, conducitorul sipiturilor arheologice, va acorda
atenlie acestui gen de piese pe care le va prezenta in lucrarea cu caracter monografic publicati in anul
r9r3, in capitolul intitulat,,Pl5ci pentru decorafie gi pentru sobe"3'. Cataloagele muzeului origenesc din
Suceava33, studii de arti cu caracter generalsa sau lucriri consacrate studierii ceramicii romAnegtir5,
ficeau cunoscute primele cahle descoperite in Moldova, menfionAndu-se atelierele care le produceau pi
influen;ele stilistice primite.
Cercetirile arheologice desfiqurate in a doua jumitate a secolului al XXJea qi publicarea
rapoartelor de sipituri, sau a unor lucriri monografice, au adus in circuitul qtiinfific un bogat fond de

'a Marcu r99zb, p. :169-:'94, fig. z-u.

'5 Batariuc, Pescaru ry95-t996, p. 3gr-4r7, fig. Z-rZ.
'u Marcu ryg4, p. t57-171.
't Rusu 1998, p. 47-58, fig.84-t26.
'o Benl<ri, Ughy 1984.
'e Molnar et alii ry78,p. uo, Pl. XIY ly+,Al lr, z.
'o Ridulescu 2oo5, p. 33-.5;-.
" Bunta t97o, p. zor-226, Pl. IV; Bunta r9V, p. zr9-238, pl. VII, VIII; Bunta
ryZg, p.z5t-269.
" DunSre 1958, p. :L64, :169, r7o, fig. z.
'3 Roth r9o8, Pl. XXII/I-+.
"a Bielz 1942, p.z6o-262, fig. tlr-4.
"5 Marcu, Petrov 1993, p.
93-105, Pl. I-IV.
'u Rusu t996a, p.143lr5c., fig. r-ro; Rusu r996b, p. rz5-t36, fig. r-rg.
'7 Gazdary6g,p.z8r-286,frg. l, +.
'o Zrinyt ry7 5, p. g1.-to2, Pl. XLVI I I-LV.
'e Eichhorn r94o,p.78.
ro
Goldenberg 1958, p. 116-118; Goldenberg r98o, p. rg9-2o7.
I'Marcu Istrate 2oo4.
t' Romstorfer 1913,P.77-8t, fig.73-77,PL.V, VI,
VII. Lucrarea are gi unele limite, sesizate ulterior de cercetitorii in
domeniu.
13
Peyersfeld r9ro, passim; Gassauer, Turturean t926, p. t.1-t4,2c,, nr. 64-79, zz5.
ra
Balq 1925, p. 288, fig. 38o, 38r; VStigianu 1959, p.727-729, fig. 6$,684.
r5
sl5tineanu 1937,p.t35-142;idemr938a, p.4g-i5,PL.n,ry;idem1958, p.6r-rz4; Gassauer
ry35,p.145-164,fig.7,ro-37,
4o; Nicolescu 1958, p. 3537, frg. 7-9; Nicolesc u t964, p. 33r-333, fig. ZS-ZS.
 Meqtegug, artd, document: cahlele din
fara Romineqscd (secolele XIV - XWI) | ry
ceramice monumentali in care se inscriu gi cahlele. intr-o lucrare de sintezi asupra rezultatelor
cercetirilor de la Baia36 (jud. Suceava), autorii studiului concluzionau ce, pentru spafiul geografic al
Moldovei, tn acest centru urban sunt descoperite primele locuinfe de origeni care foloseau sobe de
cahle, inci din ultimele decenii ale secolului al XIV-1ea37. in secolul al XV-lea, in acelaqi orap, locuinqele
de or5geni se remarcau prin rafinamentul qi realizarea artistici a pieselor folosite la decorarea
instalapilor de inc5lzit38.
La Suceava, cercetirile reluate in anul r95r, la cetate qi pe platoul din fa;a cetiqii3e, continuate apoi
in diferite zone ale oragului, au scos la lumini un bogat material de ceramici decorativi monu-
mental5ao. Amintim sipiturile arheologice efectuate la "casa domniei" de pe CAmpul $an;urilora', la
Curtea Domneasci, unde au fost descoperite cele mai vechi cahle de la Suceava, datate la sfhrpitul sec.
XIV- inceputul sec. XVa', la locuinfe de orlqeni, posibil de meqteri olari, din sec. XVar. Lucrarea
consacratd studierii sobei descoperiti in "casa domniei", instalafie de incilzit din perioada anilor r48o-
r49fa, reprezinti un important pas in cercetarea cahlelor moldovene. Numirul mare qi variat al piese-
lor a impus clasificarea lor pe criterii funqionale. Stabilirea categoriilor a avut in vedere forma gi rolul
cahlei, in structura sobei, iar precizarea tipurilor s-a frcut dupi repertoriul decorativ. De dimensiuni
impunitoare, soba era compusi din soclu, cameri de ardere, cameri de incilzire, coronament, fiecare
din aceste registre volumetrice avAnd un specific aparte. incercarea de reconstituire grafici a permis
incadrarea instalafiei de incllzit de la Suceava in grupa sobelor gotice tdrziitnformd de turn de cetateas.
Oragul Iaqi, importanti agezare urbani gi regedinfi domneasc5, a oferit gi in domeniul ceramicii
monumentale un valoros material de studiu, menlionat in contextul prezentirii cercetirilor arheolo-
gice sau studiat separata6. Au fost interpretate motivele decorative, s-au formulat ipoteze privind
influenlele artistice, s-a incercat clasificarea pieselor dupi forma lor gi, totodatS, datarea dupi aceste
criterii. Au fost semnalate, de asemenea, ateliere de olari gi cuptoare de ars ceramica, inclusiv cahlele.
Materiale interesante a oferit pi cercetarea de la TArgu Trotug (jud. Baciu), unde s-a constatat cd
in perioada secolelor XVI-XVII, locuingele oriqenilor erau inzestrate cu sobe de cahleaT.
Cur;ile domnegti de la Piatra Neam;a8, Cotnariae, HArliu5o, Baciu5' gi Vaslui5' au fost inzestrate in
secolele XV-XU cu fastuoase instala;ii de incilzit decorate cu cahle a ciror iconografie constituie
excepfionale documente istorice ale epocii.

36
Neamlu, Neamfu, Cheptea r98o (vol. I), t984 (vol. II).
37
lbidem,vol. II, p. zz8.
38
B;trana, BXtrAna r984-t985,p.L47-r72,fig.t-g; BitrAna, BItrAna rg87,p.ror, fig. r, z; BitrAna, Bltrana 1990, p. r7z-r78,
frg.4,fig.7-rz.
3e
Mitrea et alii ry54, p. 257-288, fig. o, :16 Mitrea et alii 1955, p.753-764; Nestor et alii ry57, p.z3g341, fig. z; Nestor ef
aliit959,p.593-6o6,fig.6; V5tigianuetalii196r,p.6rT-625;Matei,Emandi1988, p.r4+,fig.zz,z5,z7lr.
ao
Nicorescu 1966, p.317-326.
a' Popa ry6g, p. 43-66.
a"
Chigescu tg75, p. 247, 249, fig. 5.
43
Matei, Emandi rg77,p.553-575, fig.z-g.
aa
Popa, Mirgineanu-Cirstoiu 1979.
45
lbidem, p. r29-15o, fig.91.
a6
Andronic, Neamfu 1964, p. +5, fig. 913-5, to, rr; Andronic, Neamfu, Dinu 1967, p. 237-246, fig. +S-Sr; Neamfu r97o,
p. 697-703, fig. r; Neamfu tg74, p.3o9-13; Andronic, Neamfu, Cheptea r98o, p. 106,109, fig. 9, ro; Pugcagu, pugcagu 1983,
p. zo-64, fig. n-r5, Pl. XVI; Andronic 1986.
a7
Artimon 1982, p. r1o-n2, fig. :16116, fig. ry 1v5,7; Artimon 1983, p. 523, frg.9, ro; Artimon 1986-1987 b ,p.33o, frg.7-rz;
Artimon 1989, p. 228,733, 335, fig. 2517, 8.
a8
Matas5 1955, p.828-829, fig. 7l ,-2, fig. 8; Neamfu Lg6g, p. 234-238, fig. +-6.
ae
SlStineanu r938c, fig. 3-9,12, :r3, 18, zr Slitineanu 1939, p. 5, rt-r4.
5o
Slitineanu 1958, fig. 98.
5'Antonescu t969, p.33r-342, fig. ro-rz; Artimon r986-r987a, p. 289-z9o; Artimon 1987,
fig. n-r4.
5'Andronic, Neamfu, Banu196z, p.97,fi1.rt,12,u4;Popescu :1928,p.63-69; Andronic, Popescu rg7g,p.tt9-rz8,fig.llS,
9; Popescu rg7g, p.rz9-l;.8, frg. r, z; Andronic et alii 1979, p. to7-L17, fig.Z-Z; Andronic, Popescu r98o, p. tg7-2o5, fig. z-6;
Popescu r98ra, p. 5o-55; Popescu r98rb, p. 287-288; Popescu r98r-r982, p, n-t34, fig. r-r8; Andronic, Popescu 1983-1984,
p. zt3- 222, fig. r- S; Ridulescu zoo6, p. 83-roo, ftg. r- 4.
tB I Maria-Venera. Rddulescu
Cercetarea vechilor edificii de cult moldovenegti gi a anexelor ministiregti a avut ca rezultat
descoperirea urmelor unor instala;ii de incilzit decorate cu cahle. Amintim cercetirile de la vechea
mlnistire a Humorului, cercetiri ce au frcut posibili o incercare de reconstituire grafici a sobei, data-
bilS in a doua jumitate a secolului al XVlea. Aceasta prezenta, la fel ca qi cea de la Suceava, caracteris-
ticile sobelor gotice tArzii in formi de turn de cetate53. Cercetiri cu rezultate importante in desco-
perirea ceramicii monumentale decorative s-au desfigurat pi la ministirile Probota (jud. Suceava)5a,
Zamca (jud. Suceava)55, Moldovifa (com. Vatra Moldovi;ei, jud. Suceava)56 qi Bistri;a (jud. Neaml)57.
Cu4ile boiereqti, dar gi locuinfele mai evoluate din mediul rural folosesc, la rAndul lor, soba de
cahle. Amintim, printre altele, cahlele descoperite la $ipote-Iagi (jud. Iapi)58, Arbore (jud. Suceava)5e,
Vornicenii Mari-Tulova (jud. Suceava)6o, Spitireqti, punctul "La Hate" (jud. Suceava)6', Belinegticom.
Grdmegti, jud. Suceava)6', Pirhiufi (com. CostAna, jud. Suceava)63, Todiregti (jud. Suceava)6a,
Negoegti65 9i Bornip66 (jud. Neaml).
Varietatea repertoriului decorativ al cahlelor moldovenepti a permis aprofundarea studiului pe
teme iconografice precum elemente de facturi gotice67, viafa cavalereasce6s, evenimente de la Curtea
Domneasc56e, subiecte religioaseTo, legenda eroului de frontierdT, motive animaliereT', teme heraldiceT3
etc. Cele mai valoroase cahle din Moldova sunt reunite in lucrarea ,,Cahle din Moldova medievali,
secolele XIV-XVII", autor Paraschiva-Victoria BatariucTa.

3. Soba de cahle in fara Romineasci

a. Evolufia instalafiilor de incilzit (pietrare, vetre, cuptoare)
Cercetirile intreprinse in scopul studierii civilizafiei materiale gi spirituale din spaliul romAnesc,
in secolele evului mediu timpuriu, au acordat o atenfie deosebiti habitatului. Tipul de ageziri,
rispAndirea lor geograficS, construcfia locuinfelor gi amenajarea lor interioari, organizarea spafiului
destinat gospodiriei, in funclie de preocupirile gi necesitStrile membrilor familiei, sunt cAteva dintre
vastele probleme pe care gi le-au pus istoricii. Lipsa izvoarelor scrise a impus limitarea investiga;iilor la
sipituri arheologice. Pentru spafiul geografic de care ne ocupim vom aminti doar cAteva dintre
cercedrile care au sesizat locuinfe dotate cu instalafii de incilzit gi de pregitire a hranei, aparfinAnd
agezirilor de la sfrrgitul primului mileniu al erei noastre pi de la inceputul celui urmitor.
Localitatea Dridu (jud. Prahova) pistreazi vestigiile unei importante civilizalii din sec. X-XI.
Cercetarea arheologici efectuati aici a constatat ci locuingele de tip bordei erau dotate cu ingenioase

53
Busuioc, Mirgineanu-CArstoiu r97 9, p. z8o-3o6, fig. tZ-"2.
5a
Nicolescu, Jipescu 1956, p. z9z-298; BitrAna, BitrAna 1977, p.2,c.5-229.
55
Constantinescu 196r, p.363-37.
56
Cantacuzino r97rb,p. 82, fig. 7, 8.
57
BitrAna, BitrAna ry75b, p. 76, fig. +.
s8
Mihail L9z9,p.r4r; Slitineanu 1958, fig.g".
5e
Oprea ry65,p.32g-j32, fig. r-6.
uo
Matei, Emandi ry9z,p.ro8-ro9, rr3,fig.:nl9.
u'
Bittana, Monoranu, Brtrana 1986, p. gr, fig.5; Rrdulescu zooob, fig. za; Ridulescu zoooc, fig. r.
6'
Batariuc rgg4b, p. 7j, fig. L7 I 9.
ut
lbidem,p.76-79, fig.lz, fig. zlt-4, fig.! +.
uo
Ibidem, fig. rl 5, fig. 3l z, 5.
65
Popovici 1985, p. 268, fig.7lr-5.
66
Popovici Lgg+, p.6-7; Popovici 1998, p. L65-L7g.
ut
Popescu r98ra, p. 50-55, fig.r, fig. 5-r5.
uu
Popescu 1979, p.r291 i9, fig. ,-+; Batariuc r986-r987a, p.r47-154,fig. r-1.
un
Ridules.u zoo6, p. 83-roo.
7o
BitrAna, Bitrina rg93,p.43-52; Batariucrgg4a,p. u5-135, fig. r-8.
7 Artimon 1987, p.r,
fig. nlr, z; BitrAna, Bitrana r99o, p. r7z-r78, fig. 4,7-tz; Batariuc :1993, p.7,75;Popoici 1998,
p. t65-r79.
7'Popescu r98rb, p. 287-288.
7r
Batariuc tgg5,p. jr7-327.
7a
Batariuc r99gb.
 MeyteFug, artd., document: cahlele dinfara XWI) | ry
Romdneascd (secolele XIV -
instalafii de incilzit, denumite, dupi materialul din care erau construite, ,,pietrare". Acestea puteau
avea o inil;ime de cca. o,7o-o,8o m gi o laturi, la bazd, de cca. r m. Construirea se ficea firi liant,
numai din bolovani, pietre mici de rAu, miiestrit aranjate, gi flagmente ceramice ce astupau golurile
dintre pietre75.
Cercetirile arheologice de la Bucov-Tioca (jud. Prahova) au constatat existenfa vetrelor in
bordeiele din sec. IX-X76. Sunt intilnite, destul de des, doui vetre in acelagi bordei, o vatri principali,
intr-un col;, gi cealalti, secundarS, in mijlocul inciperii. Au fost descoperite, ins5, gi bordeie cu cAte trei
sau patru vetre. in preajma vetrei, perefii bordeiului au fost ciptuqi;i cu pietre de rAu, sistem
constructiv ce proteja perefii locuinfei de un eventual incendiu, in cazul cAnd aceptia ar fi fost ciptugiqi
cu lemn. O observafie interesanti s-a ficut in legiturd cu existenla cogurilor pentru evacuarea fumului,
plasate pe mijlocul acoperiqurilor, coguri executate din impletituri de nuiele, lipiti cu lut, avAnd ca
element de protecfie pietre de rAu77.
La TArggoru Vechi (jud. Prahova), cercetirile arheologice au scos la lumini urmele unor
locuinle-bordei, din evul mediu timpuriu, inzestrate cu instalafii pentru incilzit qi pregitirea hranei. O
astfel de vatr5, amplasati citre mijlocul laturii de sud a unui bordei, din secolele XI-XII, avea forma
unei potcoave, cu diametrul maxim de o,7o-o,8om; vatra era amenajati pe o platformi de lut crulat,
inalti de o,ro m fagi de fundul bordeiului. De jur imprejurul vetrei s-a pistrat o gardini de lut, inalti de
o,o8-o,to m gi groasi de o,ro-o,12 rrt, intiriti la exterior cu bolovani de rAu, arqi puternic de focul
vetrei78. O alti locuin;5-bordei, din secolele X-XI, avea in col;ul de nord-est o vatrS-cuptor de formi
ovali, incadrati cu bolovani de carieriTe. in acelaqi sit arheologic au fost descoperite locuinle-bordei,
din secolul al VIIIlea, inzestrate cu vetre amenajate direct pe podea, mirginite de pietre de rAu gi
fragmente de tegulae, provenind de la fostul castru roman din vecinitate (Legiunea XI Claudia)8'.
in Bucuregti, in zona centralis'pi limitrofr a oragului, in fiecare bordei se afla un cuptor sau o
vatri, iar unele dintre aceste instalafii au cunoscut refaceri succesive. in Piafa Splaiului, in anul :1962, a
fost cercetat un bordei din secolele X-XI care avea in colqul de nord-est un cuptor cu bolti in formi de
cupol58'. Cercetirile arheologice de la Bineasa8s, de la Brinegti, pe malul lacului Pasireasa sau cele de
la Pantelimontt (;ud. Ilfov), au pus in eviden{5 existenfa in locuinlele de tip bordei din secolele X-XI a
unor cuptoare menajere de forml semicirculari sau ovali, amenaiate in blocuri de pimAnt crulat.
La Pietroasele (jud. Buziu), in anul zooz, in timpul cercetirii nivelului de locuire apar;inAnd
culturii Dridu (sec. IX-XI), au fost ficute interesante observa;ii asupra modului de construire a unui
cuptor-pietrar, existent in una dintre locuinges6.
Agezarea din secolul al X-lea cercetati la Ileana-Podari (jud. Cil5ragi) a imbogi;it cu noi date
informafiile privind instala;iile de incilzit. in col;ul de sud-vest al bordeiului nr. r se afla un ,,cuptor-
sob5", aproximativ dreptunghiular, cu perefii lucragi din lut amestecat cu pleav6. Vatra de la baza
cuptorului era acoperitd de o bolti ce se sprijinea pe perefii lateralisT. O vatr5-cuptor de formi
circulari, cu diametrele de t,zo x r,t4 m, era sesizati in acelagi complex arheologic, dar in afara
locuin;elor88.

75
Nestor, Zaharia 1959a, p. 548-549, fig. r, z; Nestor, Zaharia r959b, p. 5g+-5g5; Nestor, Zaharia :1962, p. 66t-664;Zaharia
t967, p. 56-75, fi9. 29,30.
76
Comga1978, p. r9, Pl. lUt;llllr;IYh,z;Ylz.
77
lbidem,p.zz.
t8 Popescu
et alii ry59, p. 731, frg. S.
7e
Popescu et aliir96t,p.6+3, fig.5.
to
Diaconu, Constantines cu196z,p. 54r.
8'Rosetti,
Panait 1962, p.767-7V, fig.6.
8'Panait
r969a, p. 3o.
8r
Minucu-Adamegteanu ef a/ii zoo8d, p. 58-6o; Minucu-Adametteanu et alii zonb, p. t9t-1g2.
"a Minucu-Adamegteanu zooz, p.65.
85
M;nucu-Adametteanu et alii zotb, p. zo6.
86
Constantinescu ef alii 2oo3, p. ,34, pl"ng" 95.
t' Zirr^tg5g, p. fig. r, z.
5o3-5o4,
"r lbidem,p.5o4.