Sunteți pe pagina 1din 428

Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Răzvan Anghel București 2020

Chronoso due lo Zamolxiu


Ani de la Zamolxio
Traducerea plăcilor
1 dacice de plumb
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

ΧΡΩΝΟΣΩ
ΔVΕ ΛΩ
ΖΑΜΟΛΞΙV
Chronoso due lo Zamolxiu
Ani de la Zamolxio
Traducerea plăcilor dacice de plumb
Răzvan Anghel

Cuprinde, îndreaptă și completează

MATO ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ


Mato Davo Geto
Studiu asupra plăcilor dacice de plumb
Răzvan Anghel

Studiu realizat între anii 2006 – 2020

2
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Copyright © 2020 Răzvan Anghel


Toate drepturile rezervate. Această carte sau orice porțiune
din ea, nu poate fi reprodusă sau utilizată sub nici o formă,
fără permisiunea scrisă a autorului, cu excepția citatelor
scurte folosite într-o recenzie a studiului sau într-o lucrare
științifică.
Prima apariție : București, 2020
„Mato Davo Geto” ISBN 978-973-0-17894-4
Publicată de : Răzvan Anghel
Contact : razvan.c.anghel@gmail.com
Adresă web : https://chronosoduelozamolxiu.blogspot.com/
Grafică : Lia Răducanu, Răzvan Anghel
3
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

„Caută și vei găsi, întreabă și vei primi răspuns”.

Aduc în fața voastră traducerea cuvintelor de metal care strigă


din negura uitării și spun istoria învolburată a unui neam războinic ce
prețuia victoria și se închina doar zeilor.

Răzvan Anghel

4
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

5
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Cuprins
Cuprins ....................................................................... 6 Șarpele Zamolxio ...................................................42
Cuvânt înainte........................................................... 12 Sacrificarea porcului ............................................ 44
Introducere ............................................................... 14 Pitagora ................................................................. 45
Scriptio Continua ...................................................17 Egipt ..................................................................... 46
Alfabete diferite................................................. 18 Ani de la Zamolxio ............................................... 49

Caractere diferite............................................... 18 Toporul lui Zamolxio ........................................... 49

Spații .................................................................. 18 Apariții în text ....................................................... 52


Capitolul 2. Davo-Geți / Daci ...................................54
Caracterul „⨯”.................................................... 18
Davo-Geți .............................................................. 54
Caractere speciale ................................................. 18
Daci........................................................................56
Caracterul „Ч” (Cervu) ...................................... 19
Capitolul 3. Regi Davo-Geți / Daci .......................... 60
Caracterul „Џ” (Gea) ......................................... 19
Ranguri ale Davo-Geților / Dacilor ...................... 61
Caracterul „Ж” (Juvete)..................................... 19
Mato................................................................... 61
Caracterul „Ш” (Ștea)........................................ 19
Basileo................................................................ 61
Moneda Davo-Geților / Dacilor............................ 22
Regio .................................................................. 61
Kosoni ................................................................ 22
Kotopolo ............................................................ 61
Topeio - Topaz șlefuit ....................................... 25
Erigerio ............................................................. 62
Oboli .................................................................. 25
Chiliarchio ........................................................ 62
Numerale ...............................................................26
Sigobio ................................................................... 63
Dimensiunea unei armate................................. 27
Maicho ................................................................... 63
Sumă de bani ..................................................... 27
Doichamo ............................................................. 64
Anul origine...................................................... 28
Sarmio/Sarmizo ....................................................65
Ani .................................................................... 28
Sichto Zabio...........................................................67
Unități de luptă ..................................................... 32
Moliseios Sirmio....................................................67
Rotopano (Buzdugănari) .................................. 32
Deraneuse............................................................. 69
Spedezeio (Spadasini) ....................................... 33
Zorzieo...................................................................70
Sarcero (Arcași) ................................................. 33 Sietos (Seuthes).....................................................70
Lariserio (Lăncieri)............................................34 Dromioxto (Dromichaites) ................................... 72
Chaliziko (Cavaleria)......................................... 35 Bazorio................................................................... 73
Gesodo (Sulițași) ............................................... 35 Zieado Davo .......................................................... 74
Liniștirea suliței (Pacea) ....................................... 36 Demaroe ................................................................ 75
Loteria ................................................................... 37 Kerioki ................................................................... 75
Pedepse.................................................................. 37 Oroloso (Oroles) ................................................... 75
Linie dinastică ....................................................... 38 Regi de pe placa 91 ................................................ 77
Capitolul 1. Zamolxio (Zamolxis)............................. 40 Chisieo ............................................................... 77
Peștera și legile lui Zamolxio ............................... 40 Komanizeoi........................................................ 77

6
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Apodomeio ....................................................... 78 Duro Adeuso (Duras)........................................... 96
Biedo ................................................................. 78 Kotopolo Boicero (Bicilis) .................................... 99
Duazo ....................................................................79 Dacebalo (Decebal) ............................................. 100
Boerobisto (Burebista) ..........................................79 Diegio (Diegis) .................................................... 105
Kotopolo Ceneo (Deceneu) .................................. 83 Vezino (Vezinas) ................................................. 106
Dapigeo (Dapyx) ................................................... 85 Baionsoeno .......................................................... 106
Zurasieo (Zyraxes) .................................................87 Capitolul 4. Împărați și generali ai altor neamuri . 108
Orolio (Rholes) .................................................... 88 Romani ................................................................ 108
Chiliarhii lui Boerobisto ...................................... 88 Marcus Terentius Varro Lucullus (Maiero
Zapio ................................................................. 88 Lokolo)............................................................. 108

Beriso ................................................................ 89 Gaius Antonius Hybrida (Kaioi Antonieoi).... 108

Karpodo ............................................................ 89 Marcus Antonius (Antoneu) ........................... 109

Mongaio............................................................ 89 Marcus Licinius Crassus (Neozi Marosie) ...... 109

Goiero ............................................................... 89 Gnaeus Cornelius Lentulus Augur (Loedeo)... 110

Kormio .............................................................. 90 Marcus Vinucius (Marizo Doniceio) ................ 111

Geizo ................................................................. 90 Titus Flavius Vespasianus (Vispaso)................. 111

Maniso .............................................................. 90 Fonteius Agrippa (Fontiodi Agrpa) .................. 111

Doiegoie............................................................ 90 Marcus Antonius Primus - (Antonio Preso) ... 112

Pariozo ............................................................... 91 Titus Flavius Domitianus (Domiceo) .............. 112

Guroeso.............................................................. 91 Cornelius Fuscus (Fusko)................................. 113

Paloe .................................................................. 91 Tettius Iulianus (Iulian ) .................................. 114

Regii de pe placa 58............................................... 91 Macedoneni.......................................................... 115

Ateokirenos ...................................................... 92 Amyntas al III-lea (Amintou) .......................... 115

Timoliso ............................................................ 92 Lisimachos (Lisimakio) .................................... 115

Onieoi ............................................................... 92 Antigonus al II-lea Gonatas (Antigoneo) ........ 116

Zideio ................................................................ 92 Filip al V-lea (Filipou) ...................................... 116

Zurenio ............................................................. 92 Perseus (Perso) ................................................. 116

Diramonos ........................................................ 92 Sciți, Sarmați ........................................................ 116


Roziano ............................................................. 116
Sapozorenos ......................................................93
Rabido............................................................... 116
Ichranos .............................................................93
Capitolul 5. Provincii antice .................................... 118
Teozoreno..........................................................93
Eliau-Alianța (Helis) ............................................ 118
Kitipero ..............................................................93
Sar Geto (Zăvorul Geților) ................................... 119
Kirezo Davo .......................................................93
Panonio (Panonia) .............................................. 120
Pozomenos ........................................................93
Trakio (Tracia) .................................................... 120
Kotizonio Mukrunino (Cotisonis) ....................... 94
Perieo Davo (Granița Davilor) ............................ 120
Kotopolo Ribiso.................................................... 96
Capitolul 6. Râuri și Mări ....................................... 122
Milteo Adeuso ...................................................... 96
Istrio (Istrul) .........................................................122
7
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Dunidavo (Dunărea) ............................................122 Troipeio (Trofeu) ................................................ 165
Sargecio (Sargeția) ............................................... 123 Capitolul 9. Regate și popoare................................ 168
Aegaeso (Marea Aegee) ...................................... 124 Romani ................................................................ 168
Capitolul 7. Cetăți antice ........................................ 126 Domnia Regelui Bazorio ................................. 169
Sarmigetuzo (Sarmizegetuza) .............................127 Domnia Regelui Boerobisto ............................ 169
Genuklo (Genukla).............................................. 129 Domnia Regelui Kotizonio ............................. 170
Moliodavo (Moldova) ..........................................130 Domnia Basileului Duro ................................. 170
Zidodavo (Zidovar) .............................................. 131 Domnia Regelui Dacebalo .............................. 170
Sar Tapieo (Tapae) ............................................... 131 Macedoneni.......................................................... 171
Sar Davo Segesto (Segestica) ............................... 132 Sarmați, Iazigi ......................................................172
Napoko (Napoca) ................................................. 133 Sciți .......................................................................172
Nobidoin (Novodunum) ...................................... 133 Bastarni................................................................. 173
Karseoi (Carsium) ................................................ 133 Boi ........................................................................ 174
Dinogeto (Dinogeția) ........................................... 133 Traci ...................................................................... 175
Zusidavo (Zusidava) .............................................134 Dalmați ................................................................. 175
Poltodavo Sarmatio ..............................................134 Iliri ........................................................................ 175
Ramiodavo............................................................134 Dardani................................................................ 176
Ermidavo ..............................................................134 Celți Gali .............................................................. 176
Komieodavo (Comidava) .....................................134 Capitolul 10. Dicționar ............................................ 178
Zoirodavo (Ziridava) ............................................134
Ŧ te T ................................................................... 178
Zurobado (Zurobara) ........................................... 135
V u U.................................................................... 178
Bononio (Bononia) ............................................... 135
Α alfa Α ................................................................ 179
Taoirino (Taurunum)........................................... 135
Β beta B................................................................ 185
Singidun (Singidun) ............................................. 135
Γ gamma G .......................................................... 187
Saichdavo Panoneo ..............................................136
Δ delta D .............................................................. 189
Riom (Roma) ........................................................136
Ε epsilon E ........................................................... 194
Capitolul 8. Panteonul Davo-Geților / Dacilor ...... 138
Ζ zeta Z ................................................................ 196
Jeoio Gezomito (Zeus) .........................................138 Η eta I .................................................................. 198
Ateno Losifocheso (Atena Ochi strălucitori) ..... 147 Θ teta T................................................................ 199
Zabelo (Ares - Războiul) ...................................... 151 Ι iota I ..................................................................200
Apolo (Apolo)....................................................... 155 Κ kappa K ............................................................ 201
Maerobiro (Nike) ................................................. 157 Λ lamnda L .......................................................... 205
Ceta Cira (Hecate) .............................................. 160 Μ miu M .............................................................. 207
Sotogero Dio Donizeto (Hades) ......................... 162 Ν niu N ................................................................. 211
Ermizo (Hermes) .................................................163
Ξ xi X .................................................................... 213
Drueis (Artemis) ................................................. 164 Ο omicron O ........................................................ 213
Iaso (Iaso - Vindecarea) ...................................... 164 Π pi P ................................................................... 216
Oroeliu (Aurora) ................................................. 165 Ρ ro R ....................................................................221
Segista (Segesta).................................................. 165
8
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Σ sigma S ............................................................. 224 Plăci Sarmio, Sichto Zabio ..................................289
Τ tau T .................................................................. 231 Foto 14, Placa 125 ............................................ 289
Υ ipsilon I............................................................. 234 Plăci Sarmizo, Sirmio .......................................... 291
Φ phi F ................................................................. 234 Foto 15, Placa 058 ............................................ 291
Χ hi K ................................................................... 236 Foto 16, Placa 132 ............................................. 293
Ω omega O .......................................................... 237 Foto 17, Placa 090 ........................................... 294
Ж juvete J ............................................................ 238 Plăci Sirmio ......................................................... 295
Ч cervu C ............................................................. 238 Foto 18, Placa 135 .............................................295
Џ gea Ge .............................................................. 239
Foto 19, Placa 008 ........................................... 296
Capitolul 11. Cuvinte care seamănă ........................242
Plăci Dromioxto .................................................. 297
Capitolul 12. Informații grafice ............................... 252 Foto 20, Placa 023 ............................................297
Stindardul Davo-Geților / Dacilor...................... 252
Foto 21, Placa 111.............................................. 299
Întâlniri față în față. Trofee ................................ 253
Plăci Bazorio.........................................................301
Arme și scuturi .................................................... 257
Foto 22, Placa 123 ............................................. 301
Goarne de luptă................................................... 258
Foto 23, Placa 076 ............................................ 303
Arhitectură davo-getă ......................................... 258
Foto 24, Placa 127 ............................................ 305
Sceptrul regelui ................................................... 262
Plăci Kerioki ........................................................ 307
Capitolul 13. Fotografii. Transliterare fonetică.
Traduceri. ............................................................... 264 Foto 25, Placa 007............................................ 307

Reguli de scriere ..................................................266 Plăci Oroloso .......................................................309

Plăci Zamolxio .....................................................268 Foto 26, Placa 106 ........................................... 309

Foto 1, Placa 133 .............................................. 268 Foto 27, Placa 115 .............................................. 311

Foto 2, Placa 004 ............................................ 269 Foto 28, Placa 107 ............................................. 313

Foto 3, Placa 001 ..............................................270 Plăci Duazo........................................................... 315

Foto 4, Placa 116 ............................................... 271 Foto 29, Placa 015 .............................................315

Foto 5, Placa 002 ............................................. 273 Foto 30, Placa 031 .............................................317

Foto 6, Placa 110 ............................................... 275 Foto 31, Placa 010 ............................................. 319

Foto 7, Placa 131 ............................................... 277 Foto 32, Placa 052 .............................................321

Foto 8, Placa 018 ..............................................278 Plăci Boerobisto .................................................. 323


Foto 33, Placa 042 ............................................ 323
Plăci Sigobio, Maicho.......................................... 279
Foto 9, Placa 019 ..............................................279 Foto 34, Placa 117 ............................................. 325

Foto 10, Placa 109 ............................................. 281 Foto 35, Placa 095 ............................................ 327

Plăci Doichamo, Maicho, Sarmizo ..................... 283 Foto 36, Placa 112 ............................................. 330

Foto 11, Placa 108.............................................. 283 Foto 37, Placa 091 ............................................. 331

Plăci Deraneuse................................................... 285 Foto 38, Placa 020............................................ 334

Foto 12, Placa 067 ............................................285 Foto 39, Placa 021 ............................................ 335

Plăci Zorzieo........................................................ 287 Foto 40, Placa 080 ........................................... 337


Foto 13, Placa 003 ............................................287 Foto 41, Placa 013 ............................................. 339

9
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Foto 42, Placa 122 ............................................ 341 Foto 62, Placa 040 ........................................... 381
Foto 43, Placa 009 ........................................... 343 Foto 63, Placa 092 ........................................... 383
Foto 44, Placa 012 ............................................ 345 Foto 64, Placa 130 ............................................ 385
Foto 45, Placa 126 ............................................ 347 Plăci Dacebalo ..................................................... 388
Foto 46, Placa 025 ...........................................349 Foto 65, Placa 098 ...........................................388
Foto 47, Placa 014 ............................................ 352 Foto 66, Placa 119 ............................................ 389
Foto 48, Placa 120 ............................................ 353 Foto 67, Placa 005 ........................................... 391
Foto 49, Placa 129 ............................................ 355 Foto 68, Placa 006 ........................................... 393
Foto 50, Placa 039............................................ 357 Foto 69, Placa 016 ............................................ 395
Foto 51, Placa 118 .............................................. 359 Foto 70, Placa 065 ........................................... 397
Foto 52, Placa 045............................................ 361 Foto 71, Placa 094 ........................................... 399
Foto 53, Placa 062 ............................................ 363 Foto 72, Placa 096 ........................................... 401
Plăci Dapigeo, Zurasieo ...................................... 365 Foto 73, Placa 121 .............................................403
Foto 54, Placa 035 ............................................ 365 Foto 74, Placa 022........................................... 406
Foto 55, Placa 134............................................. 367 Foto 75, Placa 124............................................ 407
Foto 56, Placa 128 ........................................... 369 Foto 76, Placa 028 .......................................... 409
Foto 57, Placa 079.............................................371 Foto 77, Placa 084 ............................................ 411
Plăci Kotizonio .................................................... 374 Foto 78, Placa 017 ............................................ 413
Foto 58, Placa 113 ............................................. 374 Foto 79, Placa 114 ............................................. 415
Foto 59, Placa 069 ........................................... 375 Bibliografie ............................................................. 420
Foto 60, Placa 072 ........................................... 377 Rezumat al informațiilor din texte........................ 424
Plăci Duro ............................................................ 379
Foto 61, Placa 011.............................................. 379

10
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

11
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Cuvânt înainte
Înapoi la Cuprins
Lucrarea de față este o continuare a studiului „Mato Davo Geto”. Au fost făcute corecturi ale
transliterării, acolo unde calitatea fotografiilor a creat incertitudini în identificarea textului. Am trecut la
studiul pe baza textului original, cu caractere grecești, păstrand transliterarea fonetică doar pentru a
ușura parcurgerea textului pentru cei nefamiliarizați cu alfabetul grecesc.
Am trecut apoi la traducerea textelor. Am considerat că singura modalitate de face acest lucru
este prin căutarea de cuvinte asemănătoare ca formă în limbi care erau vii și care circulau în perioada
turnării plăcilor și care astăzi sunt cunoscute. O altă resursă sunt cuvintele încă folosite în limba română,
care este un moștenitor direct al limbii utilizate pe plăci. Astfel, am căutat forme asemănătoare în limba
latină, în limba greacă, în limba slavonă veche și în limba română. Traducerea a fost făcută pornind de la
grupările recurente identificate în textele „scriptio continua”, care au fost considerate cuvinte de sine
stătătoare.
Traducerea textelor nu este una literară. Am încercat, pe cât a fost posibil, să păstrez ordinea
cuvintelor în propoziție, pentru a prezenta modul original de exprimare. Astfel, în încercarea de a
prezenta cât mai fidel morfologia sintactică a limbajului antic, unele construcții ale propozițiilor din
aceste traduceri sunt nefamiliare limbii române.
Pentru traducerile cuvintelor din limba greacă au fost folosite dicționarele :
Henry George Liddell, Robert Scott, An Intermediate Greek-English Lexicon. 1889
Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon. 1897
Georg Autenrieth, A Homeric Dictionary. 1891
Pentru traducerile cuvintelor din limba latină au fost folosite dicționarele :
Charlton T. Lewis, Charles Short, A Latin Dictionary. 1891
Charlton T. Lewis, An Elementary Latin Dictionary. 1890
Lucrarea cuprinde toate informațiile din studiul „Mato Davo Geto”, mai puțin presupunerile
inițiale care au fost infirmate de traducerea textelor, și toate informațiile noi care au apărut odată cu
traducerea acestor texte. Am păstrat și am completat introducerea studiului anterior. Lectură plăcută!

12
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

13
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Introducere
Înapoi la Cuprins
Istoria este cea mai importantă unealtă în crearea unei națiuni, asigură continuitatea și păstrarea
identității naționale. Istoria noastră a fost de multe ori scrisă de alții, deoarece nu am fost mereu
învingători în luptele dure purtate în timp. Ca să nu mai pomenesc despre stâlcirea adevărului chiar de
către cei care, chiar dacă erau români, au condus destinele noastre în momente de răscruce după cum le-
a dictat nevoia clipei.
Acesta este poate unul dintre motivele pentru care unii dintre istoricii noștri sunt evazivi, în
încercarea de a respecta acele idei preconcepute, bazate pe teorii mincinoase, care au fost folosite la un
moment dat pentru a obține un rezultat politic trecător. Ei refuză să îndrepte aceste neadevăruri și, astfel,
nu știm mare lucru despre istoria noastră străveche. Scriu despre istoria noastră câțiva cronicari antici,
care au avut inspirația, spre norocul nostru, să relateze despre campanii ale unor mari generali și împărați
ai vremii, care au vânturat colbul drumurilor neștiute astăzi, ce străbăteau aceste locuri.
Aflăm, astfel, că Regele Dromichaites îl învinge și chiar îl capturează pe unul dintre foștii
locotenenți ai marelui Alexandru Macedon, Regele Lisimachos, devenit, după întoarcerea din campania
din Asia, rege al Macedoniei. După ce îl capturează îi dă o lecție de viață și stabilește chiar o alianță cu
acesta, alianță pecetluită cu o căsătorie. Aflăm, de asemenea, că Burebista (Boerobisto pe plăci) a avut un
regat puternic, a fost protectorul orașelor pontice și chiar s-a implicat în războaiele civile din Imperiul
Roman. Din păcate pentru el, a ales să îl sprijine pe Pompei, ceea ce a atras furia eventualului câștigător
în acest război civil, Iulius Caesar, care plănuiește o campanie de pedepsire a regelui get. Apoi aflăm
despre marea victorie obținută de Împăratul Traian, care îndeplinește vechile planuri ale lui Iulius Caesar.
Cele două campanii lungi și foarte sângeroase se încheie cu moartea Regelui Decebal.
Considerând acestea, putem spune că Regatul Daco-Get a fost bine structurat, a avut continuitate
pe parcursul câtorva secole și a cuprins teritorii vaste în lumea antică. Apare, astfel, o întrebare logică:
știind că orice grupare statală nu poate rezista în timp decât prin păstrarea într-o formă scrisă a istoriei
secolelor trecute, cum au reușit Daco-Geții să reziste cel puțin 5 secole fără să știe să scrie? Căci așa ne
spun istoricii și arheologii noștri, puternic fortificați în absurda presupunere că acest regat nu a avut o
formă de scriere, presupunere bazată, probabil, pe rezultatele dezastruoase ale încercărilor lor de a sonda
trecutul. Nici măcar grupările de litere, singulare sau în grupuri, din alfabetul grecesc, sculptate pe
blocurile de piatră utilizate de Daci pentru a construi cetățile lor din munții Șureanu, nu au clintit această
încăpățânare. Ioan Glodariu ne spune că : „Tehnica zidului elenistic a fost preluată de Daci, care au creat
așa-zisul Murus Dacicus, deosebit de precedentul doar prin absența butiselor. Cu ziduri dacice au fost
înzestrate cetățile de la Costești - Blidaru, Luncani - Piatra Roșie, Sarmizegetuza Regia (Grădiștea de Munte -
Dealul Grădiștii), Grădiștea de Munte – Vârful lui Hulpe și cu adaptări la teren cele de la Bănița și Căpâlna”. Se
găsesc pe blocurile acestor cetăți aproape toate literele alfabetului grecesc, A, B, X, Δ, E, Φ, Γ, H, I, K, Λ,
M, N, O, Π, P, Σ, T, Θ, Y, Ω, Ξ, Z, prezența lor atestând cunoașterea scrisului de către arhitecții antici ai
zidurilor. [1]
Cetățile dacice așteaptă tăcute ca cineva să aibă răbdarea de a studia zidurile lor, ziduri ce au
văzut faptele glorioase ale celor ce au fost. Câte un căutător de aur, cu detectorul de metale la el, mai
deranjează ignoranța stânjenitoare ce a fost aruncată peste istoria care începe să strige către cei care aud
încă. Sau poate câte un istoric sau arheolog străin ce studiază din pasiune și zidurile de pe la noi. De la
Terry Jones, în documentarul realizat pentru BBC, „Terry Jones’s Barbarians”, aflăm că la Sarmizegetuza
a fost descoperit un compas făcut din plumb. Piesa este corodată, dar se vede foarte clar că este un

14
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
compas. Și iarăși apare o întrebare: puteau oare inginerii antici să folosească unelte de calcul geometric
fără să poată nota cumva rezultatele obținute? Evident că nu!
În anul 2013, o furtună furioasă dă o mână de ajutor arheologilor și smulge din rădăcină un fag
bătrân crescut peste cetatea Sarmizegetuza Regia din Munții Oraștiei. La baza copacului smuls este
descoperită o matriță făcută din bronz, cu o formă hexagonală, având ornamente și modele săpate în
negativ pe toate fețele. Aceste modele ale matriței, după care se făceau bijuterii, sunt reprezentări
zoomorfe, animale reale sau animale mitologice și scene de luptă între aceste animale. Matriţa cântăreşte
aproximativ opt kilograme, iar latura are o lungime de nouă centimetri şi o înălţime de cinci. Piesa are
culoarea verde, din cauza concentraţiei mari de staniu din aliajul de bronz.

Matrița de bronz descoperită la Sarmizegetuza Regia.


Atenția asupra acestor artefacte de plumb acoperite de texte necunoscute, necercetate și ignorate
de cei care, măcar din respect pentru meseria lor, ar fi trebuit să le studieze minuțios, mi-a fost atrasă de
apariția neașteptată a studiului domnului Dan Romalo „Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?”. Acest
studiu încearcă să facă puțină lumină peste misterioasele plăci de plumb găsite la mânăstirea Sinaia la
începutul secolului XX și nebăgate în seamă până când aproape au dispărut cu totul din subsolul
Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, unde au zăcut fără să fie măcar inventariate.
Autorul povestește cum în anii ’40, împreună cu Marioara Golescu, care descoperă în subsolul
Muzeului Național de Antichități aceste artefacte ignorate și atunci de istoricii vremii, fotografiază câteva
sute de plăci de plumb pe care se află texte scrise într-o limbă necunoscută. Dan Romalo păstrează
negativele și un rând de fotografii. Anii trec și după multă vreme autorul se apucă să studieze fotografiile,
atâtea câte au mai rămas după câteva întâmplări nefericite, studiu în urma căruia publică lucrarea mai
sus amintită. [2]
Am parcurs cu multă atenție paginile de plumb ale acestei colecții și am decis să încerc să
transliterez personal câteva dintre plăcile pe care Dan Romalo nu le-a studiat din cauza calității slabe a
fotografiilor. Nu m-am oprit aici și am făcut o transliterare și o reexaminare completă a tuturor plăcilor,

15
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
folosind și cele câteva fotografii recent apărute cu plăcile încă aflate la Institutului de Arheologie „Vasile
Pârvan”.
După meticuloasa muncă de transliterare am început identificarea grupurilor de litere cu apariție
repetată. Am utilizat pentru acesta o unificare fonetică a tuturor alfabetelor utilizate în plăci. Aceasta
metodă a dus la identificarea multor nume de regi și cetăți și, de asemenea, la identificarea unor grupe
de litere recurente în diferite plăci, putând a fi trasă concluzia că acestea sunt cuvinte sau expresii de sine
stătătoare.
Parcurgerea atentă a tuturor textelor de pe aceste plăci, utilizând o transliterare fonetică
unificată, oferă posibilitatea de a trage câteva concluzii care apoi devin o bază de plecare pentru o nouă
parcurgere a acestor texte. Au fost necesare multe reparcurgeri ale textelor de pe plăci pentru a corela
informațiile care apar.
În studiul „Mato Davo Geto - Regi Davo-Geți”, nu am încercat să fac o traducere integrală a
acestor texte. Am căutat să găsesc informațiile ascunse la vedere. Adică, să corelez plăcile unde apar
aceiași regi sau aceleași cetăți, să grupez plăcile pe cât posibil cronologic folosind toate indiciile aflate la
îndemână. Identificarea și gruparea poansoanelor utilizate pentru a realiza partea grafică a acestor plăci,
gruparea plăcilor după tipul de caractere utilizate și orice altă modalitate de a extrage cât mai multe
informații fără a putea să traduc textul în integralitate.
Lucrarea „Kronoso due lo Zamolxiu - Ani de la Zamolxio” conține, îndreaptă și completează
studiul anterior și prezintă traducea textelor antice scrise în plumbul plăcilor.
Astfel, plăcile încep să vorbească despre Davi, Geți, Davo-Geți sau Daci, așa cum își spuneau
strămoșii noștri, cei care ne-au lăsat istoria lor scrisă în metal. Maeștrii scribi antici ne spun despre regi
Davo-Geți uitați de istorie, cetățile lor de reședință, unele cunoscute astăzi, iar altele complet uitate și
necunoscute și despre puterea armatelor lor. Ne povestesc despre mari victorii pe care le-au obținut în
fața inamicilor lor și despre Trofeele ridicate pentru a onora zeii care i-au ajutat în luptă și le-au oferit
biruința. Ne spun numărul victimelor din acele bătălii și ne reamintesc câțiva dintre zeii prezenți în
panteonul davo-getic, zei pe care astăzi i-am uitat. Zamolxio, Jeoio, Ateno, Maerobiro, Zabelo, Sotogero,
Apolo, sunt zeii pe care strămoșii noștri îi venerau și în cinstea cărora ridicau temple.
Aflăm din textele și grafica plăcilor denumirile unităților davo-gete de luptă, „Sarcero, Rotopano,
Gesodo, Lariserio și Chaliziko”. Denumirea „Sarcero” este, de asemenea, utilizată și pentru arcașii romani,
„sagittariorum”, alături de termenul „Spedezeio - luptători cu spada”. „Rotopano” este apropiat de
termenul arhaic „toroipan”, adică bâtă, buzdugan, par, și îi desemna pe cei care luptau cu toroipanul, cu
buzduganul. „Lariserio” erau lăncierii, iar „Chaliziko” erau călăreții.
Apare, de asemenea, pe plăci o schemă a cetății Sarmigetuzo și a drumurilor ce pleacă din cetate
și duc către cetăți sau provincii antice. Nu este o greșeală de scriere. Sarmigetuzo, nu Sarmizegetuza.
Acesta este modul în care Maeștrii scribi davo-geți scriau numele celei mai semețe cetăți din regat.
Scribii davo-geți erau, de asemenea, și maeștri în prelucrarea metalului și, în speță, a plumbului.
Spun aceasta pentru că procedeul de execuție a unei astfel de plăci este foarte laborios. Trebuie pornit de
la crearea unei forme în lut moale. Pe aceasta suprafață de lut moale se adăugau inițial poansoanele
grafice. În funcție de modul de așezare a diferitelor poansoane utilizate se poate identifica maestrul care
a făurit-o. Apoi maestrul-scrib incizează textul dorit scriind în oglindă, de la dreapta la stânga, pe lutul
de formare. Sunt plăci unde maestrul-scrib a uitat câte o literă și a adăugat-o mai târziu în timp ce verifica,
probabil, textul așternut pe lut, și plăci pe care greșelile, inversări de litere sau omisiuni, nu au mai fost
reparate. Lutul este apoi ars și după aceea se toarnă plumbul în aceasta formă.
După un studiu atent al plăcilor la nivel de conținut al textului, atât cât a putut fi înțeles în prima
fază de studiu, și de conținut grafic am ajuns la concluzia că plăcile conțin, în marea lor majoritate,
16
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
relatări despre evenimente majore din viața Regatului davo-get pe o perioadă de cel puțin 5 secole. Astfel,
se identifică mari victorii asupra inamicilor, ridicarea de Trofee în cinstea acestor victorii, enumerări de
regi care au participat la bătălii și campanii militare, puterea militară a acestora și sunt listate cerințele
învingătorilor asupra celor înfrânți. Toate acestea sunt în concordanță cu practica oricărui alt imperiu
sau regat antic. În istorie sunt menționate faptele ce aduc laudă regatului sau imperiului respectiv, un
exemplu reprezentativ fiind chiar Imperiul Roman, care ține o evidență meticuloasă a victoriilor și adăugă
inamicilor, invariabil, sintagma de „Barbari” (gr. βάρβαρος - barbaros, lat. barbarus). Davo-Geții / Dacii
nu fac excepție de la această regulă, de a menționa doar marile victorii, negocierile câștigătoare sau
evenimentele care aduceau un plus de prestigiu regatului și de a prezenta toate celelalte evenimente, mai
puțin glorioase, într-un mod subiectiv, care transformă și înfrângerea în biruință. Așa sunt toate cronicile
„oficiale”, deoarece istoria este scrisă întotdeauna de învingători.
În lucrarea de față voi prezenta plăcile într-o ordine ce ține cont de regii despre care vorbește
fiecare placă. Astfel, vor fi ordonate, pe cât posibil, într-o ordine cronologică a faptelor și personajelor
prezente în texte lor. A fost păstrată numerotarea plăcilor făcută de către Dan Romalo în studiul său,
„Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?”. Am adăugat la poziția 135 (placa 134 este ultima în studiul
menționat) o piesă de bronz descoperită la Calienii Vechi, comuna Nănești, județul Vrancea, în anul 2000.
[3]
Majoritatea textelor de pe plăci sunt scrise cu litere grecești, ale căror valoare fonetică a fost
păstrată, excepție făcând caracterele speciale „Ч” („ce/ci”), „Џ” („ge/gi”), „Ш” („st, st”), „Ж” („j”) și „⅃Γ”
(„ge/gi”). Pe lângă alfabetul grecesc adaptat, există și patru tipuri de scriere diferite, pe care le-am
denumit după regii care le-au folosit pentru prima dată, adică alfabetele Sigobio, Sirmio, Duazo și
Kotizonio. Ele sunt prezentate în tabelul de mai jos, care arată regulile de conversie fonetică. După
conversie s-a obținut unificarea fonetică a textelor. Alături de transliterearea cu caractere grecești,
această formă fonetică înlesnește o analiză completă asupra acestor texte și permite corelarea unor
informații scrise în aceeași limbă, dar cu caractere din alfabete diferite.
Fotografiile plăcilor și traducerile lor sunt prezentate în ultimul capitol al acestei lucrări.
Majoritatea fotografiilor sunt originalele prezentate de Dan Romalo în cartea sa, iar o mică parte sunt
fotografii nou apărute ale plăcilor, de o calitate mai bună. Se poate observa, comparând aceste fotografii
noi cu cele din anii ’40, avansarea procesului de degradare prin coroziune și apariția deformărilor
mecanice, ambele datorate condițiilor improprii de depozitare și a loviturilor datorate manevrării
neatente. Această degradare accelerată în anii petrecuți în subsol, se va încheia inevitabil cu distrugerea
definitivă a acestor artefacte unice. Trebuie, de asemenea, menționat că majoritatea plăcilor de plumb au
dispărut fără urmă din subsolul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și nimeni nu le caută, deoarece
ele nu au fost inventariate și, astfel, dispariția lor nu este considerată un furt.

Scriptio Continua
Înapoi la Cuprins
Majoritaea textelor scrise pe plăcile dacice studiate folosesc așa numita „scriptio continua”, adică
o scriere care nu folosește separatoare între cuvinte sau propoziții. Există însă câteva excepții, câteva plăci
în care maestrul scrib a încercat, într-un fel sau altul, să separe cuvintele pentru o citire mai ușoară.
Prezint în continuare metodele utilizate de către maeștrii scribi pentru separarea scrierii textelor, astfel
încât cuvintele să fie cumva delimitate și citirea să fie mai facilă.

17
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Alfabete diferite
În scrierea textului pe placa 72 maestrul scrib care a turnat-o a rezolvat problema nedespărțirii
cuvintelor în text prin utilizarea unui caracter dintr-un alt alfabet, pentru prima literă din cuvânt. Astfel,
este folosită pentru prima literă din cuvânt un caracter din alfabetul Kotizonio, iar restul textului este
scris cu caractere din alfabetul grecesc, fiind foarte simplu să se recunoască cuvintele. Astfel, placa devine
un punct de reper pentru identificarea corectă a cuvintelor de pe celelalte plăci.

Caractere diferite
În textul plăcii 96 este folosit un caracter special pentru litera „O - mare” atunci când apare la
finalul unui cuvânt. Este vorba despre un „o - mic”, adică același caracter, dar mai mic. Caracterul este
folosit și când un „O - mare” nu a încăput din cauza graficii. Trebuie făcută precizarea că multe cuvinte
din scrierea utilizată pe plăci se termină cu litera „O”.

Spații
Pe unele plăci (5, 14, 16, 18, 23, 28, 42, 80, 115, 119, 122, 123), se observă un mic spațiu între cuvinte,
acolo unde maestrul a avut suficient loc, putându-se astfel identifica ușor cuvintele. Utilizarea spațiilor
nu este însă o practică generală și sunt uneori folosite spații chiar între literele aceluiași cuvânt, astfel că
spațiul nu poate fi considerat în general ca fiind un separator.

Caracterul „⨯”
Pe plăcile 3 și 125 este utilizat un separator, caracterul „⨯”, între cuvinte. Dificultatea citirii
corecte a cuvintelor de pe aceste aceste plăci constă în faptul că acest caracter seamănă foarte bine cu
caracterul grecesc „Χ - hi”, care este și el utilizat în text.

Caractere speciale
Înapoi la Cuprins
Vor fi utilizate în mod curent în transcrierea textelor de pe plăci câteva caractere speciale: „Џ”,
„⅃Γ” cu valoarea fonetică „g, ge, gi”, „Ч” cu valoarea fonetică „c, ce, ci”, „Ш” cu valoarea fonetică „st, st” și
„Ж”, cu valoarea fonetică „j sau zh”.
Caracterele speciale „Ж” și „⅃Γ” sunt folosite la scrierea numelui zeului Jeoio. Pe unele plăci (45,
52, 80) numele Regelui Boerobisto este scris cu caracterul special „Ш, ❫⊥❪”.
Caracterele speciale „Ч”, „Џ”, „Ш” și „Ж” sunt prezente și în alfabetul chirilic român utilizat în
secolele XIV-XV și sunt cunoscute sub numele de „Ч, Cervu” cu echivalentul latin „c” și valoarea fonetică,
/tʃ/, „Џ, Gea” cu echivalentul latin „g” și valoarea fonetică /dʒ/, „Ш, Ștea” cu echivalentul latin „st” și
valoarea fonetică /ʃt/, și respectiv „Ж, Juvete” cu echivalentul latin „j” sau „zh” și valoarea fonetică /ʒ/ sau
/ʐ/.

18
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Caracterul „Ч” (Cervu)

„Ч”
Caracterul „Ч” (Che) apare în alfabetul glagolitic sub numele „Cherv”, alfabetul chirilic timpuriu
sub numele „Črĭvĭ”, în alfabetul chirilic românesc cu numele „Cervu” și în alfabetul chirilic actual cu
numele „Che”.

Caracterul „Џ” (Gea)

„Џ” „⅃Γ”
Caracterul „Џ” (Gea) își are originea în alfabetul chirilic românesc sub numele „Gea”, el fiind mai
apoi preluat în alfabetului chirilic actual cu numele „Gea” sau „Dzhe”. Prezența lui în textele de pe plăci,
în mod special în numele neamului Davo-Geților (ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ), atestă originea getă a acestui caracter
și explică apariția sa, el fiind cunoscut anterior secolelor XIV-XV și introdus astfel în alfabetul chirilic
românesc.

Caracterul „Ж” (Juvete)

„Ж” „У”
Caracterul „Ж” (Je, Zhe) apare în alfabetul glagolitic sub numele „Zhivete”, în alfabetul chirilic
timpuriu sub numele „Živěte”, în alfabetul chirilic românesc cu numele „Juvete” și în alfabetul chirilic
actual cu numele „Je sau Zhe”. O altă formă pentru redarea caracterului „J”, și anume „У”, apare pe plăcile
8 și 14.

Caracterul „Ш” (Ștea)

plc.45 plc.52 plc.80

Caracterul „Ш” (Ștea) apare în alfabetul glagolitic sub numele „Șta sau Șcea”, în alfabetul chirilic
timpuriu sub numele „Šta”, în alfabetul chirilic românesc cu numele „Ștea” și în alfabetul chirilic actual
cu numele „Șta sau Șcea”.
În tabelul următor este prezentat alfabetul chirilic românesc.

19
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

20
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
În tabelul următor sunt prezentate alfabetele utilizate în scrierea textelor de pe plăci, a căror
semnificație fonetică a fost identificată.

21
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Moneda Davo-Geților / Dacilor


Înapoi la Cuprins
În continuare vor fi prezentate și explicate denumirile monedelor folosite de către Davo-Geți /
Daci. Denumirile utilizate în textele plăcilor pentru moneda Dacilor sunt „ΚΟΣΕΝ (kosen)”, „ΤΟΠΕΙΟ
(topeio)” și „ΟΒΟΛΙΟ (obolio)”.
Placa 112 este, de fapt, o monedă a Davo-Geților, din timpul domniei lui Boerobisto, conform cu
textul de pe revers : ΤΑΠΩ ΠΑΝΤΕΛΟ + ЏΤ ΔΑΒΩ (Tapo pantelo Get Davo), adică „Bani de cheltuială
oriunde [la] Davo-Geți”, unde ΤΑΠΩ (Tapo) are același sens cu grecescul „δαπάνη (dapane) - cost,
cheltuială, bani de cheltuială”.

Kosoni
Pe plăci noțiunea de „tribut” este redată prin cuvântul ΚΟΣΕΝΔΟΣΟ (kosendoso), cuvânt
compus din alăturarea a două cuvinte. Primul, „kosen” are același sens cu grecescul χρυσός (chysos),
χρυσὸν (chryson), χρυσίον (chrysion), χρυσία (chrysa), adică „aur, bucată de aur, monedă de aur, bani”.
Al doilea cuvânt, „doso”, are același sens ca latinescul duco, duxi, ductum, adică „a conduce, a ghida,
escorta, a aduce, a duce”. Astfel, traducerea expresiei „kosendoso” ar fi „aur-adus, monede-aduse” cu
sensul de „tribut, plată, a plăti”.
Se observă apropierea cuvântului „ΚΟΣΕΝ (kosen)”, tradus cu „aur, monedă, bani”, de termenul
„ΚΟΣΩΝ (koson / coson)”. Kosoni sunt monede de aur descoperite în Dacia, cu iconografie romană. Pe
avers se găsesc trei bărbați îmbrăcați în togă, un magistrat flancat de doi lictori ce țin pe umăr o fascie
(un mănunchi de bețe strânse în jurul unei barde). Este posibil ca grafica aversului să fie inspirată de
dinarii de argint emiși de Marcus Junius Brutus în 54 îen. Pe revers se găsește un vultur stând pe un
sceptru, ținând în gheară o coroană.
Presupunând că cei doi termeni, „ΚΟΣΕΝ (kosen)” și „ΚΟΣΩΝ (koson / coson)” au aceeași
semnificație, traducerea expresiei ΚΟΣΕΝΔΟΣΟ (kosendoso) devine „kosoni-aduși, monede-aduse,
kosoni-tribut”. Varianta propusă aici, adică echivalența semnificației termenului „ΚΟΣΕΝ (kosen)” cu a
termenului „ΚΟΣΩΝ (koson / coson)”, aceea de „aur, bucată de aur, monedă de aur, bani”, explică
prezența acestui tip de monedă în Dacia.
Astfel, Domițian a bătut o monedă specială pentru a plăti tributul anual către Regele Decebal,
nevrând să utilizeze monedă existentă pentru a proteja economia Imperiului Roman, monedele livrate
către Decebal nemaiputând a fi recuperate. La cererea regelui dac, probabil, ca text inscripționat pe
monedele nou emise, s-a folosit denumirea dacică pentru bani, adică „koson”, și, de asemenea, au fost
utilizate litere grecești în scriere pentru a putea fi acceptate și utilizate într-o societate care folosea pentru
scriere un alfabet grecesc adaptat. Și în cazul tetradrahmelor bătute la Antioch (Siria), se utilizează
alfabetul grecesc în scriere.
Greutatea unei monede de tip Koson / Coson este de aproximativ 8,4 grame, fiind apropiată de
greutatea unui Aureus, așa cum se numeau monedele de aur bătute de Imperiul roman. Greutatea unui
Aureus era pe vremea Dictatorului Sulla (82 - 79 îen) 1/30 dintr-o livră (10,96 g), fiind scăzută de către
Pompei Magnus (61 îen) la 1/36 dintr-o livră (9,13 g). În continuare, Iulius Cezar scade greutatea la 1/38
dintr-o livră (8,66 g) și apoi la 1/40 dintr-o livră (8,23 g). Împăratul Nero (54 - 68 en) reduce greutatea
monedei la 1/45 dintr-o livră (7,31 g). (1 livră romană, lat. libra ≈ 329 grame)

22
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Tetradrahmă de argint a Împăratului Domițian.

Koson descoperit în România.

Dinar emis de Marcus Junius Brutus.

Iconografia kosonilor este asemănătoare cu cea a tetradrahmelor lui Domițian, ce au fost bătute
la Antioch, kosonii având însă o calitate inferioară a execuției, probabil datorată lipsei de interes din
partea Romei de a crea o monedă de calitate pentru un neam de „barbari”, așa cum erau numite popoarele
cu care Romanii se războiau. Pe reversul kosonilor se observă un vultur ce stă pe un sceptru și ține o

23
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
coroană în gheară, iar pe tetradrahmă un vultur ce stă pe un mănunchi de fulgere și ține o coroană în
cioc.
Kosonii de argint, așa numiții „Koson-Droieis/Drueis”, după inscripția „ΚΟΣΩΝ/ΔΡΟΥΕΙΣ”, sunt
asemănători ca iconografie cu drahmele de tip „Macedonia Prima”. Pe aversul ambelor tipuri de monede
se găsește chipul zeiței Artemis, patroana pădurilor, a sălbăticiunilor și a vânătorii. Chipul zeiței este
poziționat pe suprafața unui scut. Pe reversul ambelor monede se găsește un buzdugan înconjurat de o
coroană din frunze de stejar. La baza coroanei, în stânga scrisului se găsește un mănunchi de fulgere.
Inscripțiile diferă, „ΚΟΣΩΝ/ΔΡΟΥΕΙΣ”, pe reversul kosonilor, și „ΜΑΚΕΔΟΝΩΝ/ΠΡΩΤΗΣ”, pe reversul
drahmelor din Macedonia. Aceste asemănări indică o origine comună, adică monetăria din Amphipolis,
unde au fost bătute drahmele de tip „Macedonia Prima” după cucerirea Macedoniei de către Romani,
când monedele bătute aici nu mai poartă pe avers chipurile regilor Macedoniei.
Se observă din nou calitatea inferioară a execuției ca și în cazul kosonilor de aur. O explicație
pentru această calitate inferioară ar putea fi o origine comună a apariției celor două monede, kosonii de
aur și cei de argint, și anume nevoia Împăratului Domițian de a bate o monedă nouă, care nu va circula
în imperiu ci va plăti tributul către Dacebalo (Decebal).

Koson de argint cu inscripția „ΚΟΣΩΝ/ΔΡΟΥΕΙΣ” (Koson-Droieis/Drueis).

Drahmă bătută la Amphipolis, cu inscripția „ΜΑΚΕΔΟΝΩΝ/ΠΡΩΤΗΣ”.

24
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Zeița Artemis, prezentă pe drahmele de tip „Macedonia Prima”, era patroana sălbăticiunilor, a
pădurilor și a vânătorii în mitologia Greciei antice. Printre epitetele zeiței se numără și „Δρυμονία
(Drumonia)”, adică „Cea care stă în pădure” sau „Locuitoarea pădurii” (Imnurile Orfice, XXXV - Dianei).
Sensul este obținut prin alăturarea termenilor grecești „δρύος (druos - pădure)” și „μένω (meno - a sta)”.
Un epitet cu aceeași semnificație este întâlnit și la Diana, varianta romană a zeiței Artemis.
„Nemorensis” este tradus prin „Cea din pădure” sau „Pădureanca”, de la latinescul „nemus, pădure”.
Astfel, ținând cont de prezența chipului zeiței Artemis pe aversul monedei, inscripția de pe
kosonii de argint, „ΔΡΟΥΕΙΣ (droueis)”, este un epitet folosit de către Davo-Geți / Daci pentru a descrie
rolul zeiței sau poate chiar numele sub care era cunoscută. Epitetul „ΔΡΟΥΕΙΣ (droueis)” este apropiat
de termenii grecești „δρύος (druos), pădure” și „δρυόεις (druoeis), păduros” și poate fi tradus cu „Cea care
stă în pădure”, „Locuitoarea pădurii” sau „Pădureanca”, descriind rolul de protectoare a pădurii, a
sălbăticiunilor și a vânătorii, la fel ca zeițele Artemis și Diana.
Kosonii apar în textele plăcilor 5, 11, 17, 19, 40, 45, 72, 96, 123.
Placa 5 : ΚΟΣΕΔΟΣΟ (kosedoso).
Placa 11 : ΚΟΣΕΝΔΟΝΕ (kosendone).
Placa 17 : ΚΕΣΟ (keso).
Placa 19 : ΧΟΣΟΕ (chosoe).
Placa 40 : ΚΟΣΕΝΔΟΕΣΟ (kosendoeso), ΚΟΣΕΝΔΟΣΟ (kosendoso).
Placa 45 : ΚΟΖΩΕ (kozoe).
Placa 72 : ΚΟΣΕΝΔΟΣΜΟ (kosendosmo).
Placa 96 : ΚΟΣΗ (kosi).
Placa 123 : ΚΟΣΩΕΣΥ (kosoesi).

Topeio - Topaz șlefuit


Topazul (gr. τόπαζος - topazos), denumit și crisolit (gr. χρυσόλιθος - chrysolithos, piatră de aur)
este un mineral foarte dur folosit de-a lungul timpului ca piatră prețioasă.
De remarcat că în textele plăcilor, în toate cazurile, apare ca „topaz șlefuit”.
Denumirea de „Topeio” apare pe plăcile : 40, 69, 72
Placa 40 : ΡΑΣΙ ŦΟΠΙΟ (rasi topio), adică „topaz șlefuit”.
Placa 69 : ΣΑΕ ΤΟΠΕΙΟ (sae topeio), adică „topaz șlefuit”.
Placa 72 : ΛΕЧΕΟΑ ΤΟΠΕΥΟ ΜΕΝΙΟ ΡΕΖVΒΥΟ ΩΥΟ ΑΛΤΕ ΝVΤΕΜΟ (leceoa topeio menio
rezubio oio alte nutemo), adică „lucitor topaz puternic șlefuit la înaltă strălucire”.

Oboli
Termenul de „Obol” vine din grecescul ὀβολός (obolos) și era denumirea dată unui tip de monedă
din argint în Grecia antică. Termenul este utilizat în textul plăcii 121 pentru a indica numărul de monede
pe care Domițian trebuia să le plătească anual lui Dacebalo. Plata acestui tribut a fost făcută în monede
de aur, monedele de tip Koson, cu greutate apropiată de cea a unui Aureus. Astfel, denumirea de „Obol”
era utilizată de către Davo-Geți / Daci pentru a indica o monedă de aur echivalentă cu un Aureus roman
sau cu un Koson dacic.
Apare în textul păcii 121, în expresia ❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸ ΟΒΟΛΙΟ ΠΟΕ ΧΡΟΝΙ (❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸
obolio poe chroni), adică „39.286 de oboli pe an”. Expresia este una dintre condițiile din tratatul încheiat
între Regele Dacebalo și Împăratul Domițian.

25
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Numerale
Înapoi la Cuprins
În textele plăcilor apar numerale atunci când se spune dimensiunea unei armate, cuantumul unei
sume de bani sau anul în care se întâmplă evenimentele povestite.
Semnificația numeralelor se obține prin însumarea fiecărui semn distinctiv. În continuare prezint
valoarea fiecărui semn prezent în alcătuirea acestor numerale:

Aceste numerale apar și pe zarul antic găsit în anul 1975 pe şantierul arheologic „Cetate” de la
Zimnicea în nivelul cultural geto-dac. Este confecţionat din lut și este rotunjit în zona colţurilor. Pe cinci
dintre feţe sunt prezente puncte incizate, de la unu la cinci (‧, ꞉, ⋮, ⸬, ⁙), poziţionate ca la zarurile
moderne, iar cel pentru cifra şase lipseşte, partea care îi corespunde neavând marcaje. Semnul pentru 5,
„⁙”, este utilizat pe placa 69 alături de semnul pentru cinci prezentat în tabel, „⚊”.

Citirea numeralelor se face de la stânga spre dreapta. Primele sunt exprimate zecile de mii, apoi
miile, sutele, zecile și unitățile, conform tabelului anterior, sau folosind repetat semnele „🞤”, „❙”, „⦁”,
fiecare apariție adăugând zece mii, o mie, o sută, zece sau unu. La apariția semnului de trecere „⚊”,„Ѳ”
sau „⁄” numărarea aditivă a categoriei pe care o succede se termină, adunând încă zece mii, o mie, o sută
sau zece și pentru acest semn. Acest semn de trecere, „⚊”,„Ѳ” sau „⁄”, va fi citit a doua oară la separarea
dintre zeci de mii și mii cu valoarea 5000, la separarea dintre mii și sute cu valoarea 500, la separarea
dintre sute și zeci cu valoarea 50, și la trecerea dintre zeci și unități cu valoarea 5. Orice alt punct „⦁”, plus
„🞤” sau bară verticală „❙” apărută după, sub sau deasupra semnelor de trecere „⚊” sau „⁄”, va fi numărată
ca sute, după trecerea de la mii la sute, ca zeci, după trecerea de la sute la zeci, și ca unități după trecerea
de la zeci la unități. După semnul „Ѳ” nu se mai adună, se trece la categoria următoare.
26
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
„✠” sau „⊕” : o mie.
„🞤”, „❙”, „⦁” : o mie, o sută, zece sau o unitate, în funcție de plasarea în numeral.
„⚊”,„Ѳ” sau „⁄” : o mie sau o sută sau zece, când este citit după mii sau sute sau zeci, și cinci sute
sau cinci zeci sau cinci, când este citit înaintea sutelor sau zecilor sau unităților. Citirea semnului de
trecere este dublă, se adună de două ori, odată ca 1000 și apoi ca 500 la trecerea de la mii la sute, ca 100
și apoi ca 50 la trecerea de la sute la zeci, respectiv odată ca 10 și apoi ca 5 la trecerea de la zeci la unități,
în funcție de poziționarea lui în numeral.
„ . ” : separator simplu. Numerele din dreapta și din stânga lui se adună.

Dimensiunea unei armate


În indicarea numărului de soldați al unei armate se utilizează semnul „✠” sau „⊕”. În textul plăcii
25 se găsește semnificația acestor semne. Aici apare gruparea ΧΥΛ (chil), cu același sens ca grecescul
„χίλιοι, (chilioi)”, adică „o mie”, chiar înaintea acelorași „plusuri, ✠” sau „puncte, ⊕”, grupări pe care le
interpretez ca reprezentând „o mie de soldați” (1000).
Iată cateva exemple de scriere a dimensiunii unei armatei.
Placa 25 : ΑΡΜΩΣΟ ΡΙΟΜΥΩΝΟ ЏΙΕΩ ΑΕΒΟ ΧΥΛ 11✠ ΣΑΡЧΕΡΥ 13✠ ΣΠΔΕΖΕΥΩ (armoso
Riomiono gieo aebo chil 11✠ sarceri 13✠ spdezeio), adică „armata Romanilor legiuni avea mii: 11 arcași, 13
spadasini”.

Placa 9 : ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ ✠✠✠✠❙❙❙❙ (Davo Geto 4✠ 4❙), adică „Davo-Geți 4 mii și 4 sute”.

Placa 65 : ✠✠✠✠ ΔΑЧΙ (4✠ Daci), adică „4 mii [de] Daci”.

Sumă de bani
Placa 121 prezintă condițiile tratatului de pace semnat între Dacebalo și Domițian. Prima condiție
a acestui tratat spune: ΟΝΠΕΡΟΣΙΑΟ ΡΙΟΜVΝΟ ΣΟ ΣΕΤΟΙ ΖΟΒΔΟ ΖΟ ΑΣΥΔΟ ❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸
ΟΒΟΛΙΟ ΠΟΕ ΧΡΟΝΙ (Onperosiao Riomuno so setoi zobdo zo asido ❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸ obolio poe chroni),
adică „Împăratul Romanilor se stabilește să livreze pe viață neîncetat 39.286 de oboli pe an”.
Conform cu regulile de citire ale numerelor explicate mai sus, acest număr, care exprimă tributul
anual plătit de Împăratul Domițian către Decebal, este ❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸ = 30.000 (❙❙⚊) + 5.000 (⚊) + 4.000
(⦁🞤🞤🞤) + 200 (🞤⚊) + 80 (⨪❙⚊) + 6 (∸) = 39.286, doi oboli pentru fiecare soldat roman lăsat să treacă
prin Dacia spre casă, conform relatării lui Dio Cassius (Dio. Historia Romana, LXVII.6.5).

27
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Anul origine
Davo-Geții / Dacii măsurau timpul de la anul nașterii lui Zamolxio, an care era „anul origine”
pentru civilizația lor, la fel cum și noi astăzi măsurăm timpul de la nașterea lui Iisus. În lucrarea de față,
notez anii exprimați de la Zamolxio cu „numeral kdz”, de la inițialele expresiei de pe placa 17, „K[ronoso]
D[ue] Z[amolxio]”, adică „Ani de la Zamolxio”.
Zamolxio a fost contemporan cu Pitagora (aprox. 570 îen - 495 îen), așadar, avem o ancoră
temporală pentru a putea găsi „anul origine” sau „anul 1”, anul în care Zamolxio s-a născut.
Din textul plăcii 2 aflăm că Zamolxio s-a născut în timpul unei eclipse de soare. ΖΑΜΩΛΣΞΟΥ
ΔΕΓΕΩ Α ΜΟΥΝΕΩ ΣΚΥΤΕΩ ΔΥ ΙΛΙΩ (Zamolsxoi degeo a moineo skiteo di ilio), adică „Zamolxio s-a
născut când luna a întunecat de soare”. Verificând eclipsele totale de soare din perioada 570 îen - 495 îen,
identific cu precizie data și anul în care s-a născut Zamolxio, adică 20 iunie 529 îen. Este singura eclipsă
totală de soare care a fost vizibilă de pe teritoriul actual al României în perioada 559 îen - 520 îen.
(https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEatlas/SEatlas.html)
Pe placa 17 apare expresia Κ[ρονοσο] Δ[vε] Ζ[αμολξιο] ❙❙❙❙❙❙ (K[ronoso] D[ue] Z[amolxio] ❙❙❙❙❙❙),
adică „anul de la Zamolxio 600 (71 en)”. Expresia plasează evenimentele în anul 600 de la Zamolxio. În
textul aceleiași plăci apare și expresia ΖΕΡΑΤΑΜ ΦΟΜ ЏΕ ΑΜΟΣΟ ΕΤΕΡΕΗΟ ΟΠΑΧΣΥΟ ΔΙΕΝΟΕ
(Zeratam fom ge amoso etereio opachsio dienoe), adică „Ca seara lumină de sânge văzduhul se întunecă
ziua”. Aceasta este o descriere clară a unei eclipse totale de soare în urma căreia se trimite o ofrandă către
un oracol. Anul este încă odată exprimat : ΟΝ ΞΑ ΣΕΝΤΟ ΕΧΙΛΗΟ ΑΝΙΜΥ (on xa sento echilio animi),
adică „în șase sute egal cu anul” (plc. 17).
Verificând eclipsele totale de soare din perioada domniilor lui Duro (Duras) și Dacebalo
(Decebal), se identifică cu precizie anul în care au avut loc aceste evenimente, adică anul 71 en. Este una
dintre cele două eclipse totale de soare care au fost vizibile pe teritoriul actual al României între anii 61
și 100 en, pe data de 20 martie 71 en. (https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEatlas/SEatlas.html)
Astfel, știind că anul 71 en corespunde anului 600 de la Zamolxio, pot stabili cu exactitate „Anul
origine” al calendarului dacic, adică anul 529 îen este anul 1 kdz (de la anul 529 îen până la anul 71 en,
sunt 599 de ani, la fel ca de la anul 1 kdz până la anul 600 kdz). 529 îen este anul în care Zamolxis s-a
născut. Cele două variante de calcul prezentate mai sus, de pe plăcile 2 și 17, se verifică una pe cealaltă.

Ani
În continuare voi prezenta aparițiile în text ale numeralelor care indică ani de la Zamolxio.
Pentru a putea face trecerea de la „Ani de la Zamolxio” la modul actual de numerotare al anilor
vor fi folosite două formule de calcul și reciprocele lor, pentru transformarea inversă. Notez numeralul
ce exprimă ani de la Zamolxio cu „K” și numeralul ce exprimă anul în numerotarea actuală cu „X”. O
valoare negativă a lui „X” indică un an dinaintea erei noastre (ex. -529 = 529 îen).
Astfel, pentru transformarea anilor dacici cu valoare mai mică decât cea a „anului origine” al
calendarului gregorian, adică 1 en = 530 kdz, va fi utilizată formula:
Dacă K < 530 atunci : X = K - 529 - 1.
Reciproc, dacă X < 0 atunci : K = X + 529 + 1.
Necesitatea de a scădea un an apare din cauza faptului că în lumea antică nu era cunoscut și
utilizat numărul „0 - zero”. Astfel, „anul origine” al calendarului davo-getic / dacic a fost notat cu „1”, deci
numerotarea suferă de lipsa „anului zero” și calendarul este decalat cu un an în plus față de partea
negativă a calendarului gregorian folosit astăzi. Prin parte negativă se înțelege perioada dinaintea erei
noastre, înainte de Iisus.
28
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Pentru transformarea anilor dacici cu valoare mai mare sau egală cu cea a „anului origine” al
calendarului gregorian, adică 1 en = 530 kdz, va fi utilizată formula:
Dacă K ≥ 530 atunci : X = K - 529.
Reciproc, dacă X > 0 atunci : K = X + 529.
În acest caz nu mai trebuie scăzut un an deoarece calendarul dacic și partea pozitivă a celui
gregorian (en - era noastră, după Iisus), suferă de aceeași eroare, anume lipsa „anului zero” prin
numerotarea cu „1” a „anului origine”, astfel încât, după anul „1 îen” urmează anul „1 en”.

Tabel de corespondență între „Ani de la Zamolxio” și cronologia modernă.


KDZ 1 2 ... 528 529 530 531 ... 599 600
Gregorian 529 îen 528 îen ... 2 îen 1 îen 1 en 2 en ... 70 en 71 en

Placa 15 : ❙❙❙Ѳ❙❙ ЏΕΩΔΩ (❙❙❙Ѳ❙❙ geodo), adică „452 anul (78 îen)”, și ΛΩ ЏΕΟΔΩ ❙❙❙Ѳ❙⦁ ΥΔΕΩ
ΖΑΜΩΛΣΧΥ (lo geodo ❙❙❙Ѳ❙⦁ ideo Zamolschi), adică „la anul 452 de la Zamolxio (78 îen)”. Termenii
ЏΕΟΔΩ, ЏΕΩΔΩ (geodo), au aceeași semnificație cu termenul din vechea slavă estică „годъ (godŭ)”,
adică „timp, perioadă, an, vârstă”. Cuvântul apare și în limba rusă, „год (god), годъ (godŭ)”, și înseamnă
„an”. Valoarea primului numeralul este ❙❙❙Ѳ❙❙ = 400 (❙❙❙Ѳ) + 50 (Ѳ) + 2 (❙❙) = 452. Valoarea celui de al
doilea este ❙❙❙Ѳ❙⦁ = 400 (❙❙❙Ѳ) + 50 (Ѳ) + 2 (❙⦁) = 452.

Placa 17 : Κ[ρονοσο] Δ[vε] Ζ[αμολξιο] ❙❙❙❙❙❙ (K[ronoso] D[ue] Z[amolxio] ❙❙❙❙❙❙), adică „anul de la
Zamolxio 600 (71 en)”. Κ[ρονοσο] (K[ronoso]) are aceeași semnificație ca grecescul „χρόνος (chronos)”,
adică „timp, perioadă de timp, sezon, an”. Valoarea numeralului este ❙❙❙❙❙❙ = 600 (❙❙❙❙❙❙).

Placa 35 : ΚΟΤΩΠΟΛΕΩ ΑΔ ΑΝΕΟΥ ⨪ (Kotopoleo ad aneoi), adică „Strateg al anilor 500 (30
îen)”. Valoarea numeralului este 500 (⚊) = 500.

Placa 62 : ⁘.∸❙❙⚊, adică „495 kdz (35 îen)”. Valoarea numeralului este 400 (⁘) + 90 (∸❙❙⚊) + 5
(⚊) = 495.

29
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 65 : ꞉꞉꞉❙⦁❙⚊, adică „617 kdz (88 en)”. Valoarea numeralului este 600 (꞉꞉꞉) + 10 (❙) + 7 (⦁❙⚊)
= 617. Imaginea este rotită cu 90 de grade.

Placa 69 : ⚊⫙꞉❙❙❙❙❙, adică „517 kdz (13 îen)”. Valoarea numeralului este 500 (⚊) + 10 (⫙) + 7 (꞉❙❙❙❙❙)
= 517. Caracterul „⫙” este compus din „❙” și diacriticul „◠”. Al doilea semn, „◠ - circumflex”, anunță că nu
se face citirea dublă a caracterului anterior „⚊”. Imediat lângă acest numeral apare ⁙ ⸬ ꞉ ⸬ ⋮ ⸬, care este
un alt mod de scriere al aceluiași număr, cu citirea 500 (⁙) + 17 (⸬ ꞉ ⸬ ⋮ ⸬) = 517. Citirea acestui tip de
numerale, asemănătoare cu punctele de pe un zar, este diferită față de celelalte numerale.

Placa 79 : 🞤÷🞤, adică „500 kdz (30 îen)”. Valoarea numeralului este dată prin adunarea celor
cinci semne (🞤⦁⚊⦁🞤), fiecare dintre ele reprezentând o sută.

Placa 128 : ⦁❙🞤❙⦁ / 🞤🞤🞤🞤🞤, adică „500 kdz (30 îen). Valoarea numeralului este dată prin
adunarea celor cinci semne (⦁❙🞤❙⦁) sau (🞤🞤🞤🞤🞤), fiecare dintre ele reprezentând o sută.

Placa 95 : ΟΝ ΣΑΡΜΙЏΕΤΟΥΖΟ ⁘.⚊❙❙⚊ (On Sarmigetoizo ⁘.⚊❙❙⚊), adică „în Sarmigetuzo 485
kdz (45 îen)”. Valoarea numeralului este 400 (⁘) + 80 (⚊❙❙⚊) + 5 (⚊) = 485. Primul semn „⚊” nu are
citire dublă, fiind plasat pe un alt rând.

Placa 113 : ΑΝΙΩ ⚎⦁🞤⦁ (anio ⚎⦁🞤⦁), adică „anul 517 kdz (13 îen)”. Valoarea numeralului este 500
(⚊) + 10 (❙) + 5 (⚊) + 2 (⦁⦁) = 517. Simbolul „⚊” nu are citire dublă din cauza punctelor de sub el (⚎).

Placa 121 : ΥΒ Χ[ρονοσο]⦁ ∸🞤⚊❙❙ (ib ch[ronoso] ∸🞤⚊❙❙), adică „atunci în anul 617 kdz (88 en)”.
Valoarea numeralului este ∸🞤⚊❙❙ = 600 (∸) + 10 (🞤) + 7 (⚊❙❙) = 617.

30
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 124 : ∸🞤⚊⋮, adică „618 kdz (89 en)”. Valoarea numeralului este 600 (∸) + 10 (🞤) + 8 (⚊⋮) =
618.

Placa 130 : ΑΖ ΑΝΙΟ ⁘⚊❙❙❙⚍ ΔVΕ ΖΑΜΟΛΣΧΙΟ (az anio ⁘⚊❙❙❙⚍ due Zamolschio), adică „la anul
597 de la Zamolxio (68 en)”. ΑΝΙΟ (anio) are aceeași semnificație ca latinescul „annus, anni”, adică „an,
ani”. Valoarea numeralului este ⁘⚊❙❙❙⚍ = 500 (⁘⚊) + 90 (⚊❙❙❙⚊) + 7 (⚍) = 597.

Placa 134 : ΧΡΩΝΟΣΩ ❙❙❙⁒❙⚍ ΔVΕ ΛΩ ΖΑΜΟΛΞΙV ΚΟΤΩΠΟΛΩ ΑΔ ΑΝΕVΣΕ (chronoso ❙❙❙⁒❙⚍
due lo Zamolxiu Kotopolo ad aneuse), adică „anul 497 (33 îen) de la Zamolxio Strateg al anilor”.
ΧΡΩΝΟΣΩ (chronoso) are aceeași semnificație ca grecescul „χρόνος (chronos)”, adică „timp, perioadă
de timp, sezon, an”. Valoarea numeralului este ❙❙❙⁒❙⚍ = 400 (❙❙❙/) + 90 (⁒❙⚊) + 7 (⚍) = 497.

În tabelul următor sunt sintetizate informațiile de mai sus. Anul origine a fost identificat ca fiind
anul 529 îen. (vezi argumentația în subcapitolele „Anul origine” și „Ani de la Zamolxio”)

An orig. Regi Ani de la Iisus Ani de la Numeral Valoare Ani de la


529 îen în izvoare ist. Zamolxio dacic numeral Iisus în text

p. 15 Duazo 82 îen 448 ❙❙❙Ѳ❙❙ 452 kdz 78 îen


p. 15 Boerobisto 82 îen 448 ❙❙❙Ѳ❙⦁ 452 kdz 78 îen
p. 95 Boerobisto ⁘.⚊❙❙⚊ 485 kdz 45 îen
p. 62 Mukrunino 40 îen 490 ⁘.∸❙❙⚊ 495 kdz 35 îen
p. 134 Zurasieo ❙❙❙⁒❙⚍ 497 kdz 33 îen
P. 79 Dapigeo 29 îen 501 🞤÷🞤 500 kdz 30 îen
P. 128 Dapigeo 29 îen 501 ⦁❙🞤❙⦁ 500 kdz 30 îen
p. 35 Zurasieo ⨪ 500 kdz 30 îen
p. 69 Kotizonio 13 îen 517 ⚊⫙꞉❙❙❙❙❙ 517 kdz 13 îen
p. 113 Kotizonio 13 îen 517 ⚎⦁🞤⦁ 517 kdz 13 îen
p. 130 Duro 69 - 87 598 - 616 ⁘⚊❙❙❙⚍ 597 kdz 68 en
p. 17 Dacebalo 87 - 106 616 - 635 ❙❙❙❙❙❙ 600 kdz 71 en
p. 65 Dacebalo 88 617 ꞉꞉꞉❙⦁❙⚊ 617 kdz 88 en
p. 121 Dacebalo 88 617 ∸🞤⚊❙❙ 617 kdz 88 en
p. 124 Dacebalo ∸🞤⚊⋮ 618 kdz 89 en

31
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Unități de luptă
Înapoi la Cuprins
Cornelius Fronto ne povestește despe efectul devastator al luptătorilor daci : „[Traian] a plecat în
război cu soldați încercați, care disprețuiau pe Parți, duşmanii noştri, şi nu se sinchiseau de loviturile de
săgeată ale acestora, după grozavele răni ce le-au fost pricinuite de săbiile încovoiate (lat. falcibus) ale
Dacilor” (Fronto, Principia Historiae, II. pag. 204) [4]
Sunt identificate grafic pe plăci mai multe tipuri de unități de luptă. Lăncieri, arcași, buzdugănari
și unități de cavalerie. Denumirile antice ale acestor unități sunt „Rotopano”, „Sarcero”, „Lariserio”,
„Chaliziko” și „Spedezeio”. Voi prezenta în continuare aparițiile acestor unități în textele și în grafica
plăcilor.

Rotopano (Buzdugănari)
Rotopano sunt luptătorii cu buzduganele sau buzdugănarii. De remarcat existența în limba
română a cuvântului „toroipan”, care a suferit o inversiune silabică și care are sensul de „ciomag, măciucă,
bâtă, ghioagă”.
Cuvântul este format prin alăturarea termenului „Roto”, cu aceeași semnificație ca grecescul
„ῥυτήρ (rutir)”, care înseamnă „cel care trage sau întinde; salvator, gardian, protector”, și a termenului
„Pano”, cu aceeași semnificație ca latinescul „palus”, care înseamnă „băț, par, proptea, țăruș”. Cuvântul
agregat are semnificația „cei care trag cu ghioaga, buzdugănari”.
Apar în text pe plăcile 25, 28, 79, 94, 120.
Placa 25 : ΒΩΕΡΒΥΣΕΤΩ ΑΕΒΟ ЏΕΩ ΑΡΜΩΣΟ 5✠ ΡΩΤΟΠΕΡΥ 5✠ ΛΑΡΗΣΥΡΕ 9✠ ΣΑΡЧΕΡΥ
(Boerbiseto aebo geo armoso 5✠ rotoperi 5✠ larisire 9✠ sarceri), adică „Boerobisto avea legiunile armatei
[mii]: 5 buzdugănari, 5 lăncieri, 9 arcași”.
Placa 28 : ΔV ΣΑЧΕΟ ΣΙΟ ΡΟΤΟΙΠΑΝΟ (Du saceo sio Rotoipano), adică „Dă vindecare alor săi
Buzdugănari”.
Placa 79 : ΡΟΤΩΠΑΝΟ ЏΕΣΟΔΩ ΣΑΡЧΕΡΟ ΣΟΕ ΚΩΤΙΖΕ ЧΙΕΟ (rotopano gesodo sarcero soe
kotize cieo), adică „Buzdugănarii, sulițașii și arcașii sunt așezați jos mișcă”.
Placa 94 : ΣΑΛЧΕΡΟ ΡΟΤΟΠΑΝΟ (Salcero Rotopano), adică „Arcași [și] Buzdugănari”.
Placa 120 : ΡΟΤΩΠΕΝΕΟ (Rotopeneo).

p.114

32
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.94 p.95 p.128

Spedezeio (Spadasini)
Spedezeio erau luptătorii cu spada, adică spadasini. Semnificația de „luptătorii cu spada” este
legată de termenii gr. σπάθη (spathe) și lat. spatha - lama lată a unei săbii, sabie lată cu două tăișuri.
„Spedezeio” este utilizat în text numai cu referire la soldați ai armatei romane.
Spedezeio apar pe plăca 25.
Placa 25 : ΑΡΜΩΣΟ ΡΙΟΜΥΩΝΟ ЏΙΕΩ ΑΕΒΟ ΧΥΛ 11✠ ΣΑΡЧΕΡΥ 13✠ ΣΠΔΕΖΕΥΩ (armoso
Riomiono gieo aebo chil 11✠ sarceri 13✠ spdezeio), adică „armata Romanilor legiuni avea mii: 11 arcași, 13
spadasini”.

Sarcero (Arcași)
„Sarcero” era denumirea dată celor care trăgeau cu arcul, arcașilor, și are aceeași semnificație ca
termenul latinesc „arcarius, arcuarius - ceva legat de arc, producător de arcuri, arcaș” (lat. arcus - arc).
Horațiu ne spune, în lucrarea sa „Ode”, că „Puțin a lipsit ca Roma, sfâșiată de lupte interne, să fie
nimicită de către Daci și Etiopieni (Africani, arși de soare, negri): aceștia sunt de temut prin flota lor, iar aceia
se pricep mai bine decât toți la aruncarea săgeților”. Pasajul subliniază măiestria în folosirea arcului a
Dacilor, admirați pentru asta de autorul antic. (Horațiu, Ode, III. 6. 13-16) [5] [4]
Din scoliile comentatorului Acro avem o informație în plus, acesta citând același vers din Horațiu
: „Este un lucru dovedit că Etiopienii se folosesc de flotă, iar Dacii de săgeți, care, pe deasupra, mai sunt și
otrăvite”. (Scoliile lui Pseudo Acro, III. 6. 15) [4]
Silius Italicus menționează și el măiestria arcașilor daci care otrăveau săgețile: „ ... sloboade din
arc săgeți înmuiate în venin de viperă și care sunt de două ori vătămătoare, pe care le scoate mereu din tolba
sa perfidă, întocmai ca un dac (lat. Dacus) din ținuturile războinice ale pământului getic, care, bucuros că și-a
ascuțit săgețile cu veninul din patria sa, le aruncă pe neașteptate la țărmurile Istrului cu două nume”. (Silius,
Punica, I. 322-326) [4]
În textul plăcii 109, pentru „arcași” sunt folosiți termenii ΒΟΥΟΣΟ (boioso), ΒΟΕΣΗΟ (boesio),
ΒΟΕΟ (boeo) și ΒΟΕΗV (boeiu), cu semnificația legată de grecescul „βιός (bios), βιῶι (bioi) - arc”.
Sarcero - Arcașii apar în text pe plăcile 25, 79, 94, 109, 120.
Placa 25 : ΑΡΜΩΣΟ ΡΙΟΜΥΩΝΟ ЏΙΕΩ ΑΕΒΟ ΧΥΛ 11✠ ΣΑΡЧΕΡΥ 13✠ ΣΠΔΕΖΕΥΩ (armoso
Riomiono gieo aebo chil 11✠ sarceri 13✠ spdezeio), adică „armata Romanilor legiuni avea mii: 11 arcași, 13
spadasini” și ΒΩΕΡΒΥΣΕΤΩ ΑΕΒΟ ЏΕΩ ΑΡΜΩΣΟ 5✠ ΡΩΤΟΠΕΡΥ 5✠ ΛΑΡΗΣΥΡΕ 9✠ ΣΑΡЧΕΡΥ
(Boerbiseto aebo geo armoso 5✠ rotoperi 5✠ larisire 9✠ sarceri), adică „Boerobisto avea legiunile armatei
[mii]: 5 buzdugănari, 5 lăncieri, 9 arcași”.

33
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 79 : ΡΟΤΩΠΑΝΟ ЏΕΣΟΔΩ ΣΑΡЧΕΡΟ ΣΟΕ ΚΩΤΙΖΕ ЧΙΕΟ (rotopano gesodo sarcero soe
kotize cieo), adică „Buzdugănarii, sulițașii și arcașii sunt așezați jos mișcă”.
Placa 94 : ΣΑΛЧΕΡΟ ΡΟΤΟΠΑΝΟ (Salcero Rotopano), adică „Arcași [și] Buzdugănari”.
Placa 109 : ΣΗΓΟΒΥΣΟ ΕΝΟ ΧΑΠΟΕ ΓΕΘΗ ΒΟΥΟΣΟ ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΥΟ ΤΡΑΧΗΟ
(Sigobiso eno chapoe Geti boioso ropnistoe eno noktio Trachio), adică „Sigobio în fruntea arcașilor Geți
spurcă în durere pe Traci”, ΒΟΕΣΗΟ ΑΖΕΤΥ ΝΑVΝΟ (boesio azeti nauno), adică „arcașii așezați [pe]
nave”, ΡΟΘΗΟ ΔΥΕ ΒΟΕΗV ΓΕΤΟ ΕΔVΗΤΟ ΡΟΠVΝΕΣΘΟΕ ΕΝΗV ΝΟΚΤΥΟ ΜΑΧΗΔΟΝVΣΟΕ (rotio
die boeiu Geto eduito ropunestoe eniu noktio Machidonusoe), adică „Trăgătorii de arc Geți aduc spurcare
în durere Macedonenilor”, și ΑΗΝΥΟ ΓΕΤΟ ΒΟΕΟ (ainio Geto boeo), adică „Groaznicii arcași Geți”.
Placa 120 : ΣΑΡЧΕΡΥΩ ⊕⊕⊕ (Sarcerio 3⊕), adică „Arcași 3 mii”.

p.9 p.13 p.21 p.80

Lariserio (Lăncieri)
Termenul „Lariserio” se apropie de formele grecești „σάρισα (sarisa), σάρισσα (sarissa)”, și de
corespondentele latinești „sarisa, sarissa” cu sensul de „sarisă, lance lungă macedoneană”.
Apar în text pe plăcile 9 și 25.
Placa 9 : ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ ΣΑΡΜΑΘΩ ✠✠❙❙ (Lariserio Sarmato 2✠2❙), adică „lăncieri Sarmați 2 mii
și 2 sute”, și ΛΑΡΥΣΙΟ (Larisio).
Placa 25 : 5✠ ΛΑΡΗΣΥΡΕ (Larisire), adică „5 mii de lăncieri”.

p.40 p.28 p.9

34
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Chaliziko (Cavaleria)
Gruparea Chaliziko este foarte apropiată ca formă de termenul românesc „cal” și de grecescul
„κέλης (keles)”, care are sensul de „gonac, cal de călărie”. Astfel, traduc „Chaliziko” cu „călăreți, cavalerie”.
Placa 25 : ΧΑΛΗΖΙΚΟ ΛΩΡΙ ΡΕΤΕΡΗ (Chaliziko lori reteri), adică „Cavaleria lor se retrage”.

p.9 p.4 p.28

p.94 p.95 p.96

Gesodo (Sulițași)
Termenul „Gesodo” se apropie de termenii din greacă „Γαισάται (Gaisatai)” și latină „Gaesati”, cu
semnificația „soldați gali înarmați cu sulițe, sulițași”, de la gr. „γαισός (gaisos), γαῖσον (gaison)” și lat.
„gaesum, gesum”, adică „suliță, lance lungă și grea utilizată de Gali”.
Gesodo - Sulițașii apar pe placa 79.
Placa 79 : ΡΟΤΩΠΑΝΟ ЏΕΣΟΔΩ ΣΑΡЧΕΡΟ ΣΟΕ ΚΩΤΙΖΕ ЧΙΕΟ (rotopano gesodo sarcero soe
kotize cieo), adică „Buzdugănarii, sulițașii și arcașii sunt așezați jos mișcă”.

p.65 p.9 p.94

35
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.128 p.92

Liniștirea suliței (Pacea)


Înapoi la Cuprins
În textele plăcilor, pentru a exprima încheierea unei păci este utilizată sintagma „a liniști sulița”.
Este vorba despre sulița războiului, deținută de către zeul războiului, Zabelo, care are epitetul de „Șarpe”.
În procesul de liniștire a suliței și a „Șarpelui Zabelo”, sunt implicați Jeoio sau Apolo, ei fiind cei care pot
domoli furia războiului.
Această exprimare apare pe plăcile 35, 84, 114, 121, 122.
Placa 35 : ЧΕΟΔΩ Α ΖΕΡΦΗΟ ΧΟΥЧΕΩ ΑΠΛΩ ΚΑΡΟ ΛΟ ΔΗΕΩ ΖΟΕΩ ΣΟΕΩΝ ΔΟΥΡΕ ΖΩΠΟ
(ceodo a Zerfio choiceo Aplo Karo lo Dieo Zoeo soeon doire zopo), adică „agitația Șarpelui liniștește Apolo
Căpetenia lui Zeu Jeoio alungă sulița potolește”. Este vorba despre o pace realizată în timpul domniilor
regilor Dapigeo și Zurasieo.
Placa 84 : - Κ[οτοπολο] - ΒΟΙЧΕΡΟ ΔV ΑΕΖΑΗΟ ЧΕΟΣΟ ЏΕΣΟΕΖ ΦΕΜΣ VΡΛΑΡΙ ΛΟ
ΡΟЏΕΑΤΗ ЧΕΥVΝΔΟ ΔVΥЧΕΗΟ ΡΙΟΜVΝΟΕ ΝΙΟΧΑΜΟ ΣΟΠΙΟ ΣΑΡЏΕЧΟ (K[otopolo] Boicero du
aezaio ceoso gesoez fems urlari lo rogeati ceiundo duiceio Riomunoe niochamo sopio Sargecio), adică
„Strateg Boicero de agitație oprește sulița. Vorbele urlă la rugăciune cerând să ducă pe Romanii răniți
peste Sargeția”. Este vorba despre aducerea legiunilor lui Domițian la Sarmigetuzo / Sarmizegetuza.
Placa 114 : ΠΟΕΣΤΟ ΔΕЏΙΝΕ ΔΟΡΕ ΚVΕ ΡΥΒΟ ΑΓΟΕ ⊡ VΡV ΔΙΥΟ ΔΟΕ ΜΑΥΟ ΣΑΡΠΟΥΕ
ΑΖΟΥΟ ЏΕΖΙΕ ΣΟΖΙΤΟ (Poesto degine dore kue ribo Agoe ⊡ Uru Diio doe Maio Sarpoie azoio gezie
sozito), adică „Impunătorii săvârșesc suliței liniștesc furia. Conducătorul ⊡ Bour Zeu de-a Mărețului
Șarpe Respectată Suliță salvează”. Este vorba despre pacea dintre Dacebalo și Domițian.
Placa 121 : ΔΥΕΣΟ ΑΠΛΟ ΔΕΡΟ ЏΕΑΣΟΕ ΣΑΡΦΥ ΤΕΖΙΟ ΖΑΒΕΛΙΟ ΔΕΟΕ ЏΕΑΣΟ ΚVΕΣΤΟ
(Dieso Aplo dero geasoe Sarfi Tezio Zabelio deoe geaso kuesto), adică „Zeul Apolo pe Bestia [cu] suliță
Șarpele Divin Zabelo înfricoșătoarea suliță liniștește”. Este vorba despre pacea dintre Dacebalo și
Domițian.
Placa 122 : ΡΕΝΤΕΛΩ ΒΩΥ ΛΟΡVΣΟ ΡΩΠVΣ Ж[εουο] + ΠΡΥΝΣΟ ΣΙΩ ΔΙΕΟ ΛΩΡΟVΝ Α ΣΑΤΩ
ΖΙΕΟ ΑΜΟΝVΖΙΣ (Rentelo Boi loruso ropus J[eoio] + Prinso sio Dieo loroun a sato Zieo Amonuzis), adică
„Sclipitorul Bour lancea răpune. Jeoio Cel din frunte alor săi zei de suliță a salvat Jeoio Apărătorul”.

36
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Loteria
Înapoi la Cuprins
Termenul „loturi - sorți, soartă” vine din termenul franțuzesc „lot”, care provine din limba Francă
„*lot”, care provine din Proto-Germană „*hlutą”, adică „soartă”. Termenul englezesc „lot” provine din
Engleza Veche „hlot”, care provine din Proto-Germană „*hlutą”.
Tacit, în lucrarea „Despre originea și locurile Germanilor”, prezintă felul în care se făceau la
Germani loteriile sau sorții (prevestirile, augurii) : „Prevestiri și divinație prin loterie (tragere la sorți),
nimeni nu practică cu mai multă sârguință. Utilizarea loturilor este simplă. O mică creangă este retezată de
pe un pom fructifer și tăiată în bucăți mici; acestea se însemnează prin anumite mărci și sunt aruncate fără
grijă și la întâmplare peste o pânză albă. La întrebările publice preotul regatului respectiv sau, în particular,
tatăl familiei, îi invocă pe zei și, cu ochii spre cer, preia fiecare piesă de trei ori și găsește în ele un sens în funcție
de marca impresionată anterior pe ele”. (Tacitus, De Origine et situ Germanorum, X) [6]
Textul plăcii 95 ne spune că și Davo-Geții / Dacii foloseau loteria sau tragerea la sorți pentru
consultarea voinței zeilor: ΔΟΧΟΑΝΟΕ ΒΩΕΡΕ ΔΟΥ ΒΩΕΝ ΤΛЧΕΟ ΡΕΖΩΜΟ ΟΝ ΛΟΤΟΡΟ
(Dochoanoe Boere doi boen tlceo rezomo on lotoro), adică „Decanul Sfetnicilor dă bun tâlc rădăcinilor
în loterie”.
În textul plăcii 19 apare expresia ΚΟΤΟΠΟΛV ΒΟΙЧΙΡΟ ΣΑΡΜΕΤΟ ЧΕΟ ΤVΤΟΣΟ ΜΑΙΡΕΒΙΡΥΕ
ΚΟΠΟ ΔV ΔΑΒV ЏΕΤΟ (Kotopolu Boiciro sarmeto ceo Tutoso Mairebirie Kopo du Davu Geto), adică
„Strategul Boicero bețișoarele mișcă. Protectoarea Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Căpetenia Davo-
Geților”. „Mișcarea bețișoarelor” reprezintă utilizarea loteriei, a sorților, pentru a afla voia zeilor.

Pedepse
Înapoi la Cuprins
În textele plăcilor 10 și 52, care vorbesc despre aceleași fapte petrecute în timpul domniei Regelui
Duazo, ni se povestește cum câțiva bărbați din neamul Geților sunt pedepsiți prin tăierea bărbilor pentru
că au folosit cuvinte de ocară, insulte, la adresa poporului Davilor. Iată textele celor două plăci:
Placa 10 : Îndreaptă folosirea cuvintelor urâte (insulte) pe neamul Davilor aranjează/judecă vinovații
[de] nechibzuit caracter în Genuklo. Al oamenilor Suflet dătător Zeu Jeoio Aruncătorul Fulgerului Încoronat.
Regele oamenii pedepsește de bărbile rase. În față Impunătorii mănâncă. [Pentru] Maerobiro (Zboară-cu-
bravii) se [face] Trofeu Davo-Geților”.
Placa 52 : „Geții [de la] Istru îndreaptă folosirea cuvintelor înjositore pe neam. Regele Davilor
aranjează/judecă vinovații [de] nechibzuit caracter în Genuklo. Al oamenilor Suflet dătător Zeu Jeoio
Aruncătorul Fulgerului Încoronat. Regele oamenilor sunt de pedeapsă bărbile rase. În față mănâncă
Impunătorii. [Pentru] Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Davii se ospăteză pe săturate Geții Viteji în Îmbelșugata
Genuklo”.
O altă pedeapsă este cea dată Geților de către Regele Oroloso, pentru dificultățile cu care au fost
respinși Bastarnii. Așa cum ne povestește Trogus Pompeius: „Și Dacii sunt o mlădiță a Geților. În vremea
Regelui Oroles (Orole rege) se luptaseră fără succes împotriva Bastarnilor și de aceea, ca pedeapsă pentru
slăbiciunea arătată, au fost siliți, din porunca regelui, ca atunci când voiau să doarmă, să pună capul în locul
picioarelor și să facă soțiilor lor serviciile pe care mai înainte acestea obișnuiau să le facă lor. Această pedeapsă
a fost înlăturată numai după ce prin vitejia lor au șters rușinea pe care și-au atras-o în războiul de mai înainte”.
(Historiae Philippicae, XXXII.3.16) [4]
Povestirea este confirmată de textele plăcilor 106 și 115, Geții sunt obligați să facă treburile
gospodărești în locul soțiilor lor pentru că nu au fost în stare să îi respingă pe Bastarni.
37
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 106 : „Oroloso aduce ocară Geților dă răsplată ceartă dezonoare leagă. Neamul Bastarnilor să
oprească rugăminte cheamă Înaltului neam Rege Perseus al Macedonenilor. La treburile gospodinelor
familiei, la treburile de înăuntru, la muncile casei pe șefii familiei trimite Oroloso. Gospodinele familiei Geților
ospăț nu fac până când nimicesc [pe] Bastarni. Cheamă bătrânii Geților. Strigă fiii Geților”.
Povestea de mai sus este continuată, Geții sunt onorați pentru victoria împotriva Bastarnilor și
își spală renumele, în concordanță cu istorisirea lui Trogus Pompeius.
Placa 115 : „Oroloso poruncește să aducă dar de onoare ofrandă neamului a dus. Ieșirea au împiedicat
să nu fugă. În atac înțeapă străpunși pe toți. În Bogata Eliau-Alianță Înalt Onorați capabili își spală numele
Geții cheamă fiii în ajutor. Macedonenii [la] Geți au venit în Îmbelșugata Eliau-Alianță în sprijin cu puternice
întăriri necesare la tulburările cu Bastarnii”.

Linie dinastică
Înapoi la Cuprins
Pentru a putea identifica o linie dinastică a regilor Davo-Geților / Dacilor, consider următoarele
informații regăsite în textele plăcilor, pentru a vedea legăturile de rudenie dintre diferiții regi:
- Întemeietorul cetății Sarmigetuzo / Sarmizegetuza este Basileul Sarmio/Sarmizo (plc. 108).
- Urmașul direct al Basileul Sarmio/Sarmizo pare a fi Basileul Moliseios Sirmio, care este situat
imediat după acesta, are o reprezentare grafică asemănătoare ca stil, și este numerotat cu „2”
în înșiruirea de regi de pe placa 58.
- Pe plăcile în textele cărora apare Regele Oroloso, este prezent și chipul lui Sarmio/Sarmizo,
deci acesta din urmă a fost străbunul lui Oroloso.
- Duazo a fost tatăl lui Boerobisto (plc. 15, 31), care era un urmaș al Basileului Sarmio/Sarmizo
(plc. 58).
- Datorită curajului său în luptă, Boerobisto este chemat „ΑΔΕΟΥΕ (Adeoie - Neînfricat)”
(plc.95).
- Regele Kotizonio este și el un urmaș al lui Sarmio/Sarmizo, chipul basileului apare reversul
plăcii 113, iar pe avers este chipul Regele Kotizonio.
- Basileul Duro este și el denumit „Neînfricat”, ΑΔΕVΣΟ ΔVΡΩ (Adeuso Duro) (p. 92), și este
fiul lui ΜΥΛΤΕΟ ΑΔΕVΣΟ (Milteo Adeusio) (p. 130).
- Pe placa 124, care povestește o întrunire a regelui Dacebalo cu Chiliarhii săi, apare și numele
Basileului Sarmio/Sarmizo, sugerând că și Dacebalo era un urmaș al acestuia.
- Pe placa 121 apare expresia Μ[ατο] ΝΟΕV Χ[ιλιαρχιο] ΕΡ[ιџεριο] ΣΑΡΜΥ[ζο] (M[ato] Noeu
Ch[iliarchio] Er[igerio] Sarmi[zo]), adică „Rege Înțelept Chiliarh General Sarmizo”, întărind
presupunerea că Sarmio/Sarmizo era străbunul lui Dacebalo.
Considerând cele de mai sus, linia dinastică întemeiată de către Sarmio/Sarmizo, într-o înșiruire
incompletă, arată astfel : Sarmizo, Moliseios Sirmio, Oroloso, Duazo, Boerobisto, Kotizonio, Milteo
Adeuso, Duro Adeuso, Dacebalo.

38
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

39
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 1. Zamolxio (Zamolxis)


Înapoi la Cuprins
Zamolxis apare pe plăci sub mai multe forme: Zamolxsio, Zamolsxoi, Zamolschi, Zamolxiu,
Zamolxio, etc. În majoritatea exprimărilor, cuvântul conține rădăcina „Zamol” și litera „X” (pe plăci „Ξ”).
Iată formele de pe plăcile 1, 2, 17 și 134.

Peștera și legile lui Zamolxio


Înapoi la Cuprins
Iată ce ne spun cronicarii antici despre Zamolxio / Zamolxis :
Herodot (484 - 425 îen) ne spune despre Zamolxis că este un „daimon” (δαίμονα), adică zeitate,
și că mai este numit și Gebeleizis : „Iată cum se cred Geții nemuritori: ei cred că nu mor și că acel care dispare
din lumea noastră se duce la zeul Zamolxis (Σάλμοξιν δαίμονα, Salmoxin daimona). Unii din ei îi mai spun și
Gebeleizis (Γεβελέιζιν, Gebeleizin)”.(Herodot, Istorii, IV.94) [7] [4]
„Așa cum am aflat eu de la Elenii care locuiesc pe țărmurile Helespontului și ale Pontului Euxin,
Zamolxis (gr. Σάλμοξιν, Salmoxin) despre care vorbesc – fiind doar un muritor – a fost rob în Samos (Σάμῳ,
Samo), și anume al lui Pitagora (Πυθαγόρῃ, Pythagore), care era fiul lui Mnesarchos. După aceea, ajungând
liber, strânse bogății mari și, după ce se îmbogăți, se întoarse în patria lui. Întrucât Tracii erau foarte nevoiași
și săraci cu duhul, Zamolxis acesta – cunoscător al felului de viață ionian și al unor deprinderi mai cumpănite
decât cele trace, întrucât avusese legături cu grecii și cu Pitagora, un însemnat gânditor al acestora – a clădit
o casă pentru adunările bărbaților, în care [se spune] îi primea și îi punea să benchetuiască pe fruntașii țării,
învățându-i că nici el, nici oaspeți săi și nici unul din urmașii acestora nu vor muri, ci vor merge într-un loc unde
vor trăi pururi și vor avea parte de toate bunătățile. În vreme ce săvârșea cele amintite și spunea lucruri de
felul acesta, el a poruncit să i se construiască o locuință subpământeană (κατάγαιον, katagaion). Când a fost
gata, [Zamolxis] a dispărut din mijlocul Tracilor și, coborând el în locuința lui de sub pământ (κατάγαιον,
katagaion - locuință subpământeană), a trăit acolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult să-l aibe jelindu-l ca
pe un mort. În al patrulea an, el le-a apărut și, astfel, Zamolxis făcu vrednice de crezare învățăturile lui. Iată
ce se povestește despre înfăptuirile lui”. (Herodot, Istorii, IV.95) [7] [4]
Hellanicos din Lesbos (490 - 405 îen), într-un fragment citat de Photios, reia povestirea de mai
sus, cu aproape aceleași detalii : „Hellanicos în Obiceiuri barbare zice că [Ζάμολξις, Zamolxis] a fost un grec
care a arătat Geților din Tracia ritul inițierii religioase. El le spunea că nici el, nici cei din tovărășia lui nu vor
muri, ci vor avea parte de toate bunurile. În vreme ce spunea acestea, și-a construit o casă sub pământ
(κατάγαιον, katagaion - locuință subpământeană), apoi - dispărând pe neașteptate din ochii Tracilor - a trăit
într-însa. Iar Geții îi duceau dorul. În al patrulea an, a reapărut și Tracii credeau tot ce le spunea. Povestesc unii
că Zamolxis a fost rob la Pitagora, fiul lui Mnesarchos, din Samos. Eliberat, a născocit aceste lucruri”. (Photius
Lex. Fr. 73) [4]
Porphyrios din Tyr ne relatează în lucrarea „Viața lui Pitagora”, citând un fragment din cartea
lui Antiphon despre „Iluștrii oameni virtuoși”, că : „Întorcându-se din Ionia, el [Pitagora] a deschis în țara

40
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
lui o școală, care și acum este denumită Semicercul lui Pitagora, în care cei din Samos se întâlnesc să dezbată
despre chestiuni de interes comun. În afara orașului el a amenajat pentru studiul filozofiei sale o peșteră
(ἄντρον, antron - peșteră), unde el își petrecea zilele și nopțile, instruind pe câțiva dintre asociații săi”.
(Porphyrios, Βυος Πυταγορου - Bios Pytagoroy, p.9) [8]
În paragrafele anterioare se observă o temă comună în relatările despre Pitagora și Zamolxis, și
anume construirea unei case în care să îi educe pe cetățenii comuni și retragerea într-o peșteră unde se
desfășoară ritualurile secrete și mistererele. Denumirile folosite în original sunt „ἄντρον (antron) -
peșteră”, la Porphyrios, și „κατάγαιον (katagaion) - locuință subpământeană”, la Hellanicos și Herodot.
Identificarea acelorași tehnici de educare folosite de aceștia pentru a-i instrui pe cetățenii comuni și pe
discipolii lor nu face decât să confirme relatările cronicarilor antici care susțin că Zamolxio a fost elevul
lui Pitagora. Textul plăcii 002 ne spune că Zamolxio prevestea eclipsele de soare din peștera unde stătea
: ΑΕΟΝ ΤΟΥΠΑΜΩ ΙΛΟΑΣΩ ΤΑΛΟΥ ΗΛΩ ΣΚΙΗΤΕΟ (aeon toipamo Iloaso taloi Ilo skiiteo), adică „pe
viață prorocește [în] Însorita peșteră [ale] Soarelui eclipse”.
Hesychios din Alexandria, în lucrarea sa „Colecție alfabetică a tuturor cuvintelor" (Συναγωγὴ
Πασῶν Λέξεων κατὰ Στοιχεῖον), reia povestirea lui Herodot : „Herodot așa spune că în întreaga zonă litorală
locuită de Greci ei spun că [Ζάλμοξις, Zalmoxis] a devenit sclav al lui Pitagora, apoi s-a eliberat și s-a întors pe
mare acasă și într-o casă de educare i-a învățat ... să trăiască ca Grecii, cetățenii de frunte îi aduna împreună
la un banchet, și le spunea că nici el, nici companioni săi de petrecere nu vor muri”. (Hesychios, Lexicon, vol.
I, pag. 253) [9]
Precizarea, din fragmentul de mai sus, conform căreia Zamolxis s-a întors pe mare acasă, este în
concordanță cu textul plăcii 2 : ΩΝ ΤΑΧΟΥ ΠΥΕΤΑΓΟΡΥΩ ΟΥ ΛΩ ΝΩΥΠΗΟ ΤΡΑΒΕΛΙ ΤΕΑΣΥΩ (on
tachoi Pietagorio oi lo noipio trabeli teasio). Adică „În grabă Pitagora spre la corabie traversarea
aranjează”. Este folosit termenul ΤΡΑΒΕΛΙ (trabeli) cu același sens ca latinescul „travolo, transvolo”, adică
„a traversa”, pentru a exprima traversarea mării Mediterane din Egipt în Europa.
Platon (aprox. 427–347 îen) îl menționează pe Zamolxis despre care spune, în dialogul Charmides
(156d, 157e), că era un foarte bun doctor care avea o abordare holistică pentru vindecarea trupului și
sufletului. El îl folosește astfel pe Zamolxis în prezentarea propriilor sale concepte filozofice. „156d. ... Eu
[Socrate] l-am învățat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zamolxis (gr. Ζαλμόξιδος,
Zalmoxidos), despre care se zice că îi face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta că [medicii] greci aveau
dreptate să cuvânteze așa cum v-am arătat adineauri. Dar Zamolxis (gr. Ζάλμοξις, Zalmoxis), adăuga el,
Regele nostru, care este un zeu, ne spune 156e. că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ținem
seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neținându-se seama de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire
trupului (gr. σῶμα, soma) dimpreună cu sufletul (gr. ψυχής, psyches) și iată pentru ce medicii greci nu se
pricep la cele mai multe boli: [anume] pentru că ei nu cunosc întregul pe care-l au de îngrijit”. (Platon,
Charmides, 156d, 156e) [10] [4]
Diogenes Laertios ne spune în prologul lucrării „Viețile și opiniile filosofilor de seamă” că: „Sunt
unii care spun că studiul filosofiei își are originea printre barbari. Ei susțin că Perșii aveau Magii, Babilonienii
sau Asirienii aveau Chaldeanii, și Indienii aveau Gimnosofiștii. Printre Celți și Gali sunt cei numiți Druizi
(Δρυΐδας, Dryudas) sau Cei Sfinți (Σεμνοθέους, Semnotheoys). Ei citează lucrările „Maegicus” a lui Aristotel și
„Moștenirea Filosofilor” (Διαδοχῆς, Diadoches) a lui Sotion. Ei spun, de asemenea, că Mochus era Fenician,
Zamolxis (gr. Ζάμολξιν, Zamolxin) era Trac și Atlas era Libian” . (Diogenes Laertius, L.o.E.Ph., I.prolog) [11]
Diodor din Sicilia, (60 - 30 îen), afirmă că „Într-adevăr se povestește că la Ariani, Zathrausthes a
făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat legile întocmite de el. La așa-numiții Geți (Γέταις), care se cred
nemuritori, Zamolxis (Ζάμολξιν, Zamolxin) susținea și el că a intrat în legătură cu zeița lor Hestia”. (Diodorus
Siculus, Bibliotheca Historica, I.94.2) [4]
41
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Iamblichus (aprox. 245 - 325 en) scrie despre Zamolxis : „Zamolxis (Ζαμὁλξις), de origine trac, fost
sclav și discipol al lui Pitagora, după ce a fost eliberat s-a întors la Geți, le-a întocmit legile cum am arătat la
început și a îndemnat la bărbăție pe concetățenii săi, convingându-i că sufletul este nemuritor. ... și că nu
trebuie să se teamă de moarte, ci să înfrunte cu vitejie primejdiile. Și pentru că a învățat pe Geți aceste lucruri
și le-a scris legile este socotit la ei drept cel mai mare dintre zei”. (Iamblichus, Life of Pythagoras, XXX. pag.
92). [12] [13]
Toate citatele anterioare din cronicari antici au o temă comună, arată rolul de legiuitor și
învățător pe care Zamolxis l-a avut pentru Geți, prezentându-le acestora, după ce s-a eliberat din robie,
cunoștințele pe care le-a acumulat cât timp a fost discipolul lui Pitagora. Prin asocierea dintre Pitagora și
Zamolxio, făcută de cronicarii antici și confirmată de textele plăcilor 2 și 110, aproximez că Zamolxio a
trăit în aceeași perioadă de timp cu Pitagora, adică între anii 570 - 495 îen.

Șarpele Zamolxio
Înapoi la Cuprins
Din textul plăcii 1 aflăm că Zamolxio se rănește la șira spinării : ΖΑΜΟΛΞΣΥΟ ΔΕΣΟΛΥΣ ΚΑΔΙΥ
ΝΟΚΑΤΥ ΡΕΑЧΕ ΖΑΤΟ ΑΜΟΑΣΑ ΑЧΕ ΤΟΡΑΣΚΥ ΤΟΔΑΒΙ ΥΣΥΟΣ Α ЏΕΝΙΟΚΛΟ ΚΟΠΟ (Zamolxsio
desolis kadii nokati reace zato amoasa ace toraski todabi isios a genioklo), adică „Zamolxio nezdravăn
cade rănește şira spinării taie însângerat cu durere toracele. Totdeauna merge cu genunchii legați”.
Această rană l-a paralizat de la brâu în jos și putea sta în picioare doar cu genunchii legați, în concordanță
cu reprezentările grafice de pe plăcile 14, 17, 18, 52, 69, 72, 92, 96, 117, 133, și 134, în care el se sprijină în
două toiege și are picioarele bandajate împreună, pentru a putea sta drept.
Leziunea suferită de Zamolxio în insula Samos este confirmată și de textele plăcilor 2, 110 și 131.
Placa 2 : ΣΑΥΜΩΥ ΑΞΙΝΔΥΩ ΕΡΙΟΔΕ ΓΕΔΩ ΔΕΟΧΑΤΩΣΟΥ Α ΖΩΝΥΟΣΩ ΥΕΦΙΩ Α ΡΕΙΠΥΣΩ
ΔΕΓΕΡΑΤΥ ΠΗΙΔΙΕΣΩ (Saimoi axindio eriode gedo deochatosoi a zonioso iefio a reipiso degerati
piidieso), adică „[În] Samos cu toporul luptă [la] pământ se zdrobește la mijloc. Pe jos târăște înțepenite
picioarele”.
Placa 110 : ΛΩΣ ΡΟΥ ΓΗΜΙΝΟΣΩ ΙΣΧΘΙΥ ΔΡΟΗΖΟ ΖΑΜΟΛΞΙΟΥ (Los roi giminoso ischtii
droizo Zamolxioi), adică „[La] jocuri este trântit [la] gimnastică de la șale se rănește Zamolxio”.
Placa 131 : ΛΑΒΙ ΓΗΜΥΝΟΣΩ ΜΥΣΙP (labi giminoso misir), adică „se sfărâmă [la] gimnastică
nenorocit”.
Aceste texte, care spun că Zamolxio se târăște pe jos cu picioarele înțepenite, după leziunea
suferită, poate justifica epitetul folosit pentru acesta în textul plăcii 117 : ΣΕΡΙΠVΒΟ ΖΑΜΟΛΞΙV
(Seripubo Zamolxiu), adică „Șarpele Zamolxio”, asocierea fiind făcută și pentru că șarpele se târăște
pentru a se deplasa.
Iată reprezentările grafice ale lui Zamolxio de pe plăcile 110, 133 și apoi 117, 133, 14.

p. 110 p. 133

42
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Pe placa 133 Zamolxio se sprijină în două sceptre, are picioarele legate împreună și este încadrat
de două coloane ale unui templu. Deasupra este poziționat un bour, identificat ca fiind Jeoio (Zeus). La
baza coloanei din dreapta și din stânga apare inscripția „ΓΛ” (GL). O reprezentare asemănătoare apare
pe placa 110.
Pe placa 14, în partea dreaptă, apare Zamolxio în templu.
Pe plăcile 2 și 116 apare o altă reprezentare a lui Zamolxio care îl arată pe acesta din profil, având
pe cap un coif sofisticat din care iese un șarpe, mai exact o viperă cu corn nord-africană. Acest tip de
reprezentare spune că simbolul lui Zamolxio era vipera sahariană (Cerastes cerastes), care este întâlnită
numai pe continentul nord-african, inclusiv în Egipt. Această asociere confirmă relatările lui Strabon
(Geografica, VII.3.5) despre călătoria lui Zamolxio în Egipt.
Iată în continuare reprezentările de pe plăcile 2 și 116.

43
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sacrificarea porcului
Înapoi la Cuprins
În continuare sunt aparițiile grafice ale lui Zamolxio de pe plăcile 17 și 96.

Se observă în partea dreaptă a templului un personaj, cu un cuțit în mână, care se pregătește să


înjunghie un porc, un ritual de sacrificiu în onoarea lui Zamolxio, conform textului de pe placa 117 : „Porc
mistreț omoară să prăjească. Strateg Ceneo săvârșește porcului mistreț sacrifică viața [la] altarul Strategului
Zamolxio”. Acest ritual este foarte asemănător cu obiceiul tăierii porcului de Ignat. Ritualul sacrificării
porcului de sărbatoarea de Ignat este larg răspândit și astăzi în România, chiar dacă încărcătura mistică,
religioasă s-a pierdut. Pe 20 decembrie se sărbătorește Ignatul porcilor când tradițional se sacrifică porcul
pentru festinul Crăciunului și al celorlalte sărbatori până la Sfântul Ion. Acest ritual de sacrificare a
porcului este asemănător cu jertfele practicate în lumea antică (Greci, Romani) la trecerile dintre ani sau
pentru a onora zeii. În Roma antică „Suovetaurilia” era un ritual de sacrificiu pentru Mars Ultor (Marte
Răzbunătorul) și consta în sacrificarea simultană a unui porc (lat. sus), a unui berbec (lat. ovis) și a unui
taur (lat. taurus). [14]
Acest sacrificiu ritualic este o dovadă clară care atestă că practici precreștine, în cazul de față
sacrificiul ritualic al porcului pentru a-l cinsti pe Zamolxio, au fost încorporate în sărbătorile creștine,
evoluția mistică, religioasă fiind o împletire a vechilor ritualuri cu unele noi sau cu unele de curând
asimilate în zona respectivă. În continuare sunt aparițiile grafice de pe plăcile 18 și 117.

44
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Pe frontonul templului, în mijloc, se observă un semn, asemănător cu o ancoră, care se regăsește
și pe plăcile 110, deasupra bourului susținut de coloane, 131, în cartușul cu hieroglife din stânga, și 133,
lângă coloana din dreapta.

p. 110 p. 117 p. 131 p. 133

Pitagora
Înapoi la Cuprins
Despre Pitagora (gr. Πυθαγόρας), menționat când se vorbește despre Zamolxis de către toți
cronicarii antici, știm că s-a născut pe insula Samos (aprox. 570 îen.) și că a călătorit mult prin lumea
antică, ajungând și în Egipt pentru a-și satisface setea de cunoaștere. El este considerat un mare
matematician, filozof, mistic și om de știință al lumii antice. În jurul anului 530 îen, se stabilește în
Croton, în Magna Graecia (numele unei zone din sudul Italiei), și acolo înființează o sectă în care adepții
săi urmau riturile religioase și studiau teoriile filozofice create de Pitagora. În urma unor conflicte politice
este forțat să părăsească orașul Croton. Se spune că ar fi murit în orașul Metapontum (sudul Italiei) în
jurul anului 495 îen. [7] [11] [8] [12]
Pitagora este menționat și el pe două dintre plăcile studiate, alături de care este menționat, de
asemenea, și Zamolxis. Pe placa 2 se menționează Egiptul, sub forma ΕΓΕΙΠΤΙΩ (Egeiptio), insula Samos,
sub forma ΣΑΥΜΩΥ (Saimoi), și este menționat de două ori Pitagora, sub formele ΠΙΕΤΑΓΩΡΥΟ
(Pietagorio) și ΠΥΕΤΑΓΟΡΥΩ (Pietagorio). (plc. 2)
Îl întâlnim și pe placa 110 sub forma ΣΧΥΕΠΤΙΚΩ ΠΙΤΑΓΩΡΑΣΟ (Schieptiko Pitagoraso), adică
„Scepticul Pitagora”. Expresia „Scepticul Pitagora” ne spune că Pitagora a fost adept al doctrinei filosofice
a Scepticismului (din grecescul „σκεπτικός, skepticos”, căutător, gânditor), potrivit căreia nu se poate
obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate. În ultima expresie apare insula Samos,
ΣΑΜΟΕΖ (Samoez), insulă din Grecia, în Marea Egee, locul de naștere al lui Pitagora. (plc. 110)

Expresia ΣΧΥΕΠΤΙΚΩ ΠΙΤΑΓΩΡΑΣΟ, de pe placa 110.

Scepticismul filozofic este o abordare generală care spune că orice informație trebuie să fie
susținută de dovezi și provine de la „Σκεπτῐκοί, Skeptikoi: gânditori” (gr. σκέπτομαι, skeptomai: a căuta,
examina; σκέψις, skepsis: percepție), o școală filozofică ce nu presupune, ci caută argumente și dovezi.
Scepticismul își are originea în filozofia Greciei Antice, unde o parte dintre înțelepții sofiști greci din
45
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
secolul al V-lea îen îmbrățișau deja curentul filozofic al Scepticismului. Sofiștii erau filozofi-învățători
care călătoreau prin Grecia învățându-i pe elevii lor retorica, tehnica vorbitului în public și tot ceea ce
era necesar pentru a avea succes în viață.
Iată cum este portretizat Pietagorio (Pitagora) pe plăcile 2 și 116.

Se observă în părul lui Pietagorio un hipopotam și un crocodil, animale ce sunt întâlnite în Egipt.
De asemenea, se poate distinge clar pe fruntea lui Pietagorio un triunghi. Triunghiul avea o semnificație
mistică în lumea antică și era legat de cifra trei (trei puncte creează un triunghi), care era un număr
perfect, avea început, mijloc și sfârșit. [15]
Aristotel, în lucrarea „Despre cer (De Caelo)”, vorbește despre importanța numărului trei printre
discipolii lui Pitagora : „Pentru că, așa cum spun Pitagorienii, lumea și tot ceea ce se află în ea este
determinată de numărul Trei, din moment ce începutul și mijlocul și sfârșitul dau numărul unui Întreg, și
numărul pe care îl dau este Triada”.
Porphyrios descrie și el importanța numărului trei pentru adepții doctrinei lui Pitagora :
„Lucrurile care au un început, un mijloc și un sfârșit, ei [adepții filozofiei lui Pitagora] le notau cu numărul Trei,
spunând că orice lucru care are un mijloc este triform, ceea ce era aplicat oricărui lucru perfect”. (Porphyrios,
Βυος Πυταγορου - Bios Pytagoroy, p.51) [8]
Pitagora era asociat în lumea antică cu propria sa descoperire, tetractys-ul (gr. τετρακτύς), care
este o figură geometrică triunghiulară compusă din patru rânduri cu 1, 2, 3, respectiv 4 puncte, care
adunate dau zece, un număr considerat perfect în lumea antică. Simbolul tetractys-ului era privit cu
venerație mistică de către studenții lui Pitagora, ei chiar spunând un jurământ pe tetractys. (Iamblichus,
Life of Pythagoras, XXIX. pag. 87) [12]

Egipt
Înapoi la Cuprins
Strabon (63 îen - 24 en) ne relatează în lucrarea sa Geografica câteva detalii despre Zamolxis :
„Pentru că se spune că unul din națiunea Geților (Γέταις, Getais), numit Zamolxis (Ζάμολξιος, Zamolxios), l-a
slujit pe Pitagora și a dobândit de la acest filozof cunoștințe astronomice, pe lângă ceea ce învățase de la
Egipteni, printre care el a călătorit. El s-a întors în țara sa și a fost privit cu mult respect atât de conducători
cât și de popor, pe seama predicțiilor sale astronomice, pentru ca mai apoi să-l convingă pe rege să îl facă
companion (gr. κοινωνός, tovarăș, partener) în domnie (ἀρχή, comandă, stăpânire), el având capacitatea de
a aduce voința zeilor. La început el a fost ales preot al celei mai adorate divinității a Geților, dar apoi el a fost
respectat ca un zeu, și după ce s-a retras într-o zonă cu caverne, inaccesibile și nelocuite de ceilalți, el acolo și-
a petrecut viața, comunicând rar cu cineva în afară de rege și generalii lui. Însuși Regele îl susținea ca el să își
46
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
facă treaba, văzând că supușii săi îl ascultau mai bine ca înainte, ca și cum el dădea ordinele cu îndrumarea
zeilor. Acest obicei continuă și astăzi; pentru că întotdeauna vedem pe cineva de felul acesta, care îl ajută pe
rege în consiliile sale, și este privit ca un zeu de către Geți. De asemenea, muntele (unde s-a retras Zamolxis
nt.) este considerat sacru, și în felul acesta este privit, fiind numit Cogaion (Κωγαίονον, Kogaionon), la fel ca
și râul care curge pe lângă el; iar în timpul când Burebista (Βυρεβίστας, Burebistas), împotriva căruia divinul
Caesar (Καῖσαρ, Caisar) pregătise o campanie, conducea peste Geți, Deceneu (Δεκαίνεος, Decaineos) deținea
acestă onoare; de asemenea, principiul Pitagorean de a nu mânca animale, care a fost introdus de Zamolxis,
încă există într-o mare măsură”. (Strabon, Geografica, VII.3.5). [16]
Din pasajul anterior aflăm că Zamolxis făcea predicții astronomice. Informația este confirmată
de textul plăcii 2 în expresia ΟΝΤΩΥΡΝΑΣΩ ΑΕΟΝ ΤΟΥΠΑΜΩ ΙΛΟΑΣΩ ΤΑΛΟΥ ΗΛΩ ΣΚΙΗΤΕΟ ΥΩ
ΚΩΥΡΑΦΗΟ (ontoirnaso aeon toipamo Iloaso taloi Ilo skiiteo Io koirafio), adică „Se înturnează pe viață
prorocește [în] Însorita peșteră [ale] Soarelui eclipse, Al ploii Gardian/Stăpân”. De asemenea, pe placa
110, unde sunt povestite călătoriile lui Zamolxio, apar reprezentările grafice ale Soarelui și Lunii. Astfel,
astrele sunt strâns legate de Zamolxio, care s-a născut în timpul unei eclipse (plc. 2) și a învățat de la
Pitagora să calculeze când va avea loc o eclipsă de soare. În continuare Soarele și Luna pe placa 110.

Tot în relatarea lui Strabon, printre multe detalii despre viața lui Zamolxis, apare și mențiunea
despre călătoria de instruire întreprinsă de acesta în Egipt. În textul de pe placa 2, care spune povestea
lui Zamolxio, ne este confirmată istorisirea lui Strabon. ΥΔΟΑΩ ΥΣΗΟ ΕΓΕΙΠΤΙΩ ΝΟΕΔΩ (idoao isio
Egeiptio noedo), adică „[Zamolxio] pe apă merge [în] Egipt să învețe”. Placa 131 vine și ea să întărescă
povestirea despre instruirea lui Zamolxio în Egipt, prin conținutul său grafic, care se aseamănă foarte
bine cu scrierea hieroglifică egipteană:

47
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Se pot observa în imaginea din stânga (plc. 131) câteva forme familiare. O pasăre (rând 1), un
patruped și un chilipod (rând 2), ancora de pe frontonul templului lui Zamolxio (rând 4), un șarpe și un
ochi (rând 6), o pasăre și un scorpion (rând 7), un zăvor și un crocodil (rând 8), toate fiind simboluri
folosite în scrierea hieroglifică în Egiptul antic. Se observă că toate simbolurile de animale privesc spre
dreapta, această orientare fiind în acord cu modul de citire al hieroglifelor egiptene, care pot fi citite de
la stânga la dreapta sau invers, în funcție de orientarea reprezentărilor antropomorfe și zoomorfe, ele
privind întotdeauna spre începutul rândului. Astfel, în cazul hieroglifelor de pe placa 131, citirea se va face
de la dreapta spre stânga.
În imaginea din mijloc (plc. 131) se observă o viperă cu corn, o rogojină (sau o ușă, cu semnificația
„a deschide”), un scarabeu, ce simboliza „a fi, viață eternă, renaștere” și era legat de apusul și răsăritul
soarelui, și un Ankh, simbol ce avea sensul de „a trăi, viață”. Pentru comparație, în imaginea din dreapta
se văd mai multe hieroglife egiptene : Ankh, Djed, Was, scarabeu, vultur, șarpe, cobră, viperă cu corn,
albină, casă, coș, etc.
Pe placa 109 (vezi fotografia de mai jos) găsim o reprezentare foarte interesantă a unor piramide.
Placa este turnată în timpul domniei Regelui Sigobio, care este unul dintre cei mai vechi regi (392 - 370
îen) prezent pe plăci, deci cel mai apropiat temporal de Zamolxio (570 - 495 îen). Reprezentările
piramidelor sunt niște reproduceri ale unor imagini mai vechi, probabil din vremea lui Zamolxio.
Deasupra piramidelor din dreapta se observă două reptile cu protuberanțe pe spate, ce seamănă cu niște
crocodili. Reprezentări asemănătoare se regăsesc și pe placa 131.

Această prezență pe cele mai vechi plăci a unor elemente asemănătoare cu scrierea egipteană
corelată cu rolul de învătător al lui Zamolxio pentru popoarele din Tracia și Geția, în urma călătoriei lui
de inițiere în Egipt, ne spune că Zamolxio i-a învățat pe aceștia scrierea cu caractere hieroglifice. Din
cauza dificultății de interpretare sau poate pentru că era utilizată doar de către cei inițiați în ritualurile
mistice consacrate lui Zamolxio, scrierea hieroglifică nu au avut o largă utilizare, fiind înlocuită în timp
de scrierea cu caractere grecești.

48
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Ani de la Zamolxio
Înapoi la Cuprins
Mnaseas din Patrae (prima jumătate a sec. 2 îen), citat în lexiconul lui Photios, îl identifică pe
Zamolxis cu Chronos : „Mnaseas [spune că] Geții cinstesc pe Cronos (timpul), numindu-l Zamolxis (gr.
Ζάμολξιν, Zamolxin)”. (Photius Lex. Fr. 73) [4]
Hesychios din Alexandria (gr. Ἡσύχιος ὁ Ἀλεξανδρεύς) (sec. 5 en.) îl asociază, de asemenea, pe
Zamolxis cu Cronos în espresia „ἄλλοι δὲ <τὸν αὐτὸν> [Ζάλμοξις] τῷ Κρόνῳ εἶναι λέγουσιν (alloi de
Zalmoxis to Krono einai legoysin)”, adică „De alții el [Zamolxis], Cronos este numit”. De asemenea, apare și
varianta „Ζάμολξις”. (Hesychios, Lexicon, vol. I, pag. 253) [9]
De asemenea, în lexiconul lui Hesychios apare și Σάλμοξις = ὁ Κρόνος (Salmoxis = o Kronos),
adică „Salmoxis = Kronos”. Se observă că autorul cunoștea toate variantele de scriere a numelui, Zamolxis,
Zalmoxis sau Salmoxis. (Hesychios, Lexicon, vol. IV, pag. 6) [9]
Diogenes Laertios ne spune în capitolul dedicat lui Pitagora că „El [Pitagora] avea și un sclav,
Zamolxis (Ζάμολξιν, Zamolxin), pentru care Geții aduc sacrificii și îl consideră Cronos, așa spune Herodot”.
(Diogenes Laertius, L.o.E.Ph., VIII.1.2) [11]
Fragmentele de mai sus ne dau o informație foarte importantă. Ne spun că Geții îl asociau pe
Zamolxis cu Cronos, zeul timpului în mitologia greacă. De asemenea, în textele studiate, Davo-Geții
măsurau timpul în ani de la venirea lui Zamolxio. De multe ori, atunci când este indicat anul în care se
desfăsoară evenimentele, apare și sintagma „Ani de la Zamolxio”.
Placa 134 confirmă statulul lui Zamolxio de Stăpân - Strateg al Timpului prin expresia ΧΡΩΝΟΣΩ
❙❙❙⁒❙⚍ ΔVΕ ΛΩ ΖΑΜΟΛΞΙV ΚΟΤΩΠΟΛΩ ΑΔ ΑΝΕVΣΕ (chronoso ❙❙❙⁒❙⚍ due lo Zamolxiu Kotopolo ad
aneuse), adică „anul 497 (33 îen) de la Zamolxio Strateg al anilor”.
Pe placa 121 apare expresia ΧΡΟΝΙ (chroni) care este utilizată cu sensul de „an”, la fel ca grecescul
„χρόνος (chronos - timp, perioadă, sezon, an)”, și ΥΒ Χ[ρονοσο]⦁ ∸🞤⚊❙❙ (ib ch[ronoso] ∸🞤⚊❙❙), adică
„atunci în anul 617 kdz (88 en)”. Pe placa 130 apare expresia ΑΖ ΑΝΙΟ ⁘⚊❙❙❙⚍ ΔVΕ ΖΑΜΟΛΣΧΙΟ (az
anio ⁘⚊❙❙❙⚍ due Zamolschio), adică „la anul 597 de la Zamolxio (68 en)”. Pe placa 15 întâlnim expresia
ΛΩ ЏΕΟΔΩ ❙❙❙Ѳ❙⦁ ΥΔΕΩ ΖΑΜΩΛΣΧΥ (lo geodo ❙❙❙Ѳ❙⦁ ideo Zamolschi), adică „la anul 452 de la Zamolxio
(78 îen)”. Pe placa 17 apare Κ[ρονοσο] Δ[vε] Ζ[αμολξιο] ❙❙❙❙❙❙ (K[ronoso] D[ue] Z[amolxio] ❙❙❙❙❙❙), adică
„anul de la Zamolxio 600 (71 en)”. Mai jos sunt cele cinci numerale.

Expresiile sunt o identificare a anului în care se petrec evenimentele descrise, numărând anii de
la Zamolxio. Asta înseamnă că Davo-Geții considerau nașterea lui Zamolxio extrem de importantă, ca un
punct de origine al civilizației lor, măsurând timpul în ani de la nașterea lui, la fel cum și noi astăzi
măsurăm timpul de la un punct zero, adică anul „origine al erei noastre”, nașterea lui Iisus. Astfel,
Zamolxio era părintele timpului și era identificat cu Cronos, așa cum ne spun cronicarii antici.

Toporul lui Zamolxio


Înapoi la Cuprins
În anul 2001 a fost excavat mormântul tracic de la Aleksandrovo, din regiunea Haskovo, Bulgaria.
Mormântul este compus dintr-o cameră rotundă cu diametrul de 3 metri, o mică anticameră și un culoar
de acces. Pereții boltiți sunt acoperiți cu fresce. Printre desenele de aici se remarcă un luptător dezbrăcat
49
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
care ridică un topor sau o bardă cu două tăișuri deasupra capului. Unii cercetători au asociat această
imagine cu Zamolxis, venerat de Traci ca un zeu solar, argumetând că toporul dublu este un simbol solar,
iar nuditatea personajului reprezintă apartenența acestuia la sferele supranaturale ale divinului.
Textul plăcii 2 ne spune, vorbind despre viața lui Zamolxio, că : ΣΑΥΜΩΥ ΑΞΙΝΔΥΩ ΕΡΙΟΔΕ
ΓΕΔΩ ΔΕΟΧΑΤΩΣΟΥ Α ΖΩΝΥΟΣΩ ΥΕΦΙΩ Α ΡΕΙΠΥΣΩ ΔΕΓΕΡΑΤΥ ΠΗΙΔΙΕΣΩ (Saimoi axindio eriode
gedo deochatosoi a zonioso iefio a reipiso degerati piidieso), adică „[În] Samos cu toporul luptă [la]
pământ se zdrobește la mijloc. Pe jos târăște înțepenite picioarele”. Termenul ΑΞΙΝΔΥΩ (axindio) are
aceeași semnificație cu grecescul „ἀξινίδιον (axinidion)”, adică „topor, bardă”. Astfel, Zamolxio era un
combatant în luptele cu toporul pe insula Samos, lupte în urma cărora își rănește spinarea și rămâne
paralizat, învățând să se târască. Textul confirmă presupunerea că personajul de pe fresca mormântului
de la Aleksandrovo, care mânuiește un topor, este într-adevăr Zamolxio.
Iată în continuare fresca din mormantul de la Aleksandrovo ce îl prezintă pe Zamolxio:

În anul 1840, au fost descoperite la Țufalău din județul Covasna mai multe obiecte de aur, printre
care și câteva topoare. Majoritatea pieselor au ajuns în posesia colecționarilor privați. Unul dintre topoare
a fost recuperat și se află astăzi în colecția Muzeului natural de istorie din Viena (Naturhistorisches
Museum Wien).
50
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Mârton Roska (1880 - 1961) inventariază și prezintă o schiță a patru dintre topoarele găsite la
Țufalău. Ultimul dintre ele este toporul aflat la muzeul vienez.

Depozitul de topoare din aur de la Țufalău. După Mârton Roska.

În textul plăcii 96 este menționat toporul de aur al lui Zamolxio, mânuit de Regele Dacebalo în
luptă pentru a da curaj Dacilor în luptă. „Regele Dacebalo din aur pur în de la Fiorosul Zamolxio topor
mânuiește în război poartă ucigătorul ciocan armă Dacebalo alege”. (plc. 96)
Având în vedere urmele de lovituri prezente pe toporul de aur din colecția muzeului vienez și
textul plăcii 96, este posibil ca acest topor să fi fost folosit de către regii Davo-Geți / Daci în luptă, poate
chiar de către Decebal, ca un artefact religios cu care erau îmbărbătați luptătorii, o reprezentare ce
simboliza eroismul și forța cu care Zamolxio lupta cu toporul (plc. 2).

51
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Apariții în text
Înapoi la Cuprins
Zamolxio apare pe plăcile 1, 2, 8, 15, 17, 35, 96, 110, 117, 130, 134.
Placa 1 : ΖΑΜΟΛΞΣΥΟ ΔΕΣΟΛΥΣ ΚΑΔΙΥ ΝΟΚΑΤΥ ΡΕΑЧΕ (Zamolxsio desolis kadii nokati
reace), adică „Zamolxio nezdravăn cade rănește şira spinării”.
Placa 2 : ΖΑΜΩΛΣΞΟΥ ΔΕΓΕΩ Α ΜΟΥΝΕΩ ΣΚΥΤΕΩ ΔΥ ΙΛΙΩ (Zamolsxoi degeo a moineo skiteo
di ilio), adică „Zamolxio s-a născut când luna a întunecat de soare”, și ΠΙΕΤΑΓΩΡΥΟ Α ΤΕΧΙΩ
ΖΑΜΩΛΣΞΟΥ (Pietagorio a techio Zamolsxoi), adică „Pitagora a pregătit [pe] Zamolxio”. În cartuș apare
expresia ΑΒ ΑΡΙΣΩ ΖΑΜ[ολσ]ΞΩΥ (Ab Ariso Zam[ols]xoi), adică „Despre Războinicul Zamolxio”.
Placa 8 : ΖΑΜΟΛΣΥ ΥΟ ΠVΤΑΣ ΑΡЏΕΤΑΔ ΒΙΩ (Zamolsi io putas argetad bio), adică „Zamolxio
plouă [și] spală cel mai sclipitor viața”.
Placa 15 : ΛΩ ЏΕΟΔΩ ❙❙❙Ѳ❙⦁ ΥΔΕΩ ΖΑΜΩΛΣΧΥ (lo geodo ❙❙❙Ѳ❙⦁ ideo Zamolschi), adică „la anul
452 de la Zamolxio (78 îen)”.
Placa 17 : ΣΕΡΙΠVΒΟ ΖΑΜΟΛΞΙV (Seripubo Zamolxiu), adică „Șarpele Zamolxio”.
Placa 35 : ΚΟΤΩΠΟΛΕΩ ΑΔ ΑΝΕΟΥ ⨪ (Kotopoleo ad aneoi ⨪), adică „Strateg al anilor 500 (30
îen)”. Expresia este o referință directă la Zamolxio, care era Stăpânul - Strategul Anilor.
Placa 96 : Μ[ατο] - Δ[αчεβαλο] - ΟΝ ΚΟΣΗ ΜΕΡΟ ΟΝ ΑΠΟ ΦΙΕΡΟΜ ΖΑΜΟΛΞΙV ΑΧΣΗΜΕΣΟ
ΜΑΡΕΧΟ - ΖΑΒΕΛΟ ΟΧ ΠΑΤΟ ΜΑΛΟ ΑΡΜΟΣΟ Δ[αчεβαλο] ΔVΕΖΙΟΜΟ (M[ato] - D[acebalo] - on
kosi mero on apo Fierom Zamolxiu achsimeso marecho zabelo och pato malo armoso D[acebalo]
dueziomo), adică „Regele Dacebalo din aur pur în de la Fiorosul Zamolxio topor mânuiește în război
poartă ucigătorul ciocan armă Dacebalo alege”.
Placa 110 : ΓΗΜΙΝΟΣΩ ΙΣΧΘΙΥ ΔΡΟΗΖΟ ΖΑΜΟΛΞΙΟΥ (giminoso ischtii droizo Zamolxioi),
adică „[la] gimnastică de la șale se rănește Zamolxio”.
Placa 117 : ΧΑΒΕΝ ΚΑΣΑŦΟ ΖΟΙ ΑΡΑΜΥ ΚΟ[τοπολο] ΖΑΜΟΛΧΙΟ (chaben kasato zoi arami
Ko[topolo] Zamolchio), adică „porcului mistreț sacrifică viața [la] altarul Strategului Zamolxio”.
Placa 130 : ΑΖ ΑΝΙΟ ⁘⚊❙❙❙⚍ ΔVΕ ΖΑΜΟΛΣΧΙΟ (az anio ⁘⚊❙❙❙⚍ due Zamolschio), adică „la anul
597 de la Zamolxio (68 en)”. Expresia poziționează temporal evenimentele, raportându-se la Zamolxio ca
la „anul origine”.
Placa 134 : ΧΡΩΝΟΣΩ ❙❙❙⁒❙⚍ ΔVΕ ΛΩ ΖΑΜΟΛΞΙV ΚΟΤΩΠΟΛΩ ΑΔ ΑΝΕVΣΕ (chronoso ❙❙❙⁒❙⚍
due lo Zamolxiu Kotopolo ad aneuse), adică „anul 497 (33 îen) de la Zamolxio Strateg al anilor”. Și aici se
utilizează ca referință temporală venirea lui Zamolxio și este arătat statutul acestuia de Stăpân - Strateg
al Timpului în credințele Davo-Geților.

52
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

53
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 2. Davo-Geți / Daci


Înapoi la Cuprins

Davo-Geți
Înapoi la Cuprins
Numele pe care înaintașii noștri și-l dădeau în textele de pe plăci este „ΔΑΒΟ ЏΕΘΟ, ΔΑΒΟ
ЏΕΘΩ, ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ, ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ, ΔΑΒΩ ΓΕΤΟ, ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ, ΔΑΒΩ ЏΕΤΩ” (Davo Geto), adică „Davo-
Geți”. De multe ori numele apare înainte sau după numele unor regi cunoscuți în izvoarele antice, cum
ar fi Boerobisto (Burebista), Kotizonio (Cotisonis) sau Duro (Duras). Astfel, terminația ΔΑΒΟ/ΔΑΒΩ,
adică „Davo”, prezentă în majoritatea numelor de cetăți davo-getice / dacice, are sensul de „al Davilor” și
arătă că cetatea respectivă era locuită de către Davi.
Semnificația termenului „Davi” este aceeași cu a termenului grecesc δάος (daos), explicat de către
Hesychios prin λύκος (lykos - lup). Această traducere este confirmată de textul plăcii 119, care spune că :
ΔΑΒΥ ΚΩЏΕΤΩ ΣΧΥΩ ΗΑ ΥΤΑ ΛΩΚΑΤΩ ΛΥΧΩ (Davi kogeto schio ia ita lokato Licho), adică „Davii
cunosc știută strigare așa își spun Lupi”.
Strabon ne spune că „A existat și o altă împărțire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri: căci
pe unii îi denumesc [autorii] Daci (Δακοὺς, Dacous), iar pe alții Geți (Γέτας, Getas). Geții sunt cei care se întind
spre Pont și spre răsărit, iar Dacii cei care locuiesc în partea opusă, spre Germania și spre izvoarele Istrului.
Socot că ei se numeau în vechime Davi (Δάους, Daous). De aici și numele de sclavi Geta (Γέται, Getai) și Davos
(Δᾶοι, Daoi) obișnuite la Atici (Attica, regiune antică în jurul Atenei) ... Într-adevăr Atenienii îi numeau pe
sclavii lor după numele neamurilor de unde îi aduceau - cum ar fi Lydos și Syros”. (Strabon, Geografica,
VII.3.12) [16] [4]
Începând cu secolul al IV-lea îen, populații de origine celtă au pătruns în regiunea Carpaților și
în bazinul Dunării, concomitent cu avansarea lor în Italia. Volcae și Boii erau două mari triburi celtice
care au pătruns și s-au stabilit în Italia și Iliria respectiv Panonia, care în secolul III îen era complet
celticizată. [17] [18] Această invazie a întâmpinat rezistență din partea Geților. În urma bătăliilor purtate,
Geții capturați au fost vânduți ca sclavi în orașele grecești, printre care și Atena, așa cum arată Aristofan.
După apariția în Atena a acestor sclavi de origine getă, numele de „Davus”, „Dacus” și „Geta” sunt
menționate ca nume de sclavi în scrierile Noii Comedii. Numele „Davus” și „Dacus” apar ca definind
aceeași origine, fiind forme interschimbabile. [19] Această relatare ne spune că numele Davo-Geților /
Dacilor, în ambele forme, era cunoscut în lumea antică.
Meneandru menționează un sclav cu numele de „Davos” : „Myrina : Din întâmplare vine spre noi
de la câmp sclavul acelora, Daos (Δᾶος, Daos)” (Meneandru, Γεωργοσ, Agricultorul, 31) [4]
Herondas menționează un sclav cu numele de „Davos” : „ ... Să fie spânzurat de botniță, așa cum
merită un Daos (Δᾶου)”. (Herondas, Ζηλοτυροσ, Geloasa, V. 67-68) [4]
Horațiu utilizează în lucrările sale numele de „Davus” pentru un sclav (Horațiu, Satyrarum libri
- Satire, 1.10.40, 2.5.91, 2.7.46, 2.7.83; De Arte Poetica liber - Arta poeziei, 114). De asemenea, Terențiu -
Terentius Afer - în piesa „Andria”, folosește un personaj cu numele de „Davus”, care este un sclav din
Dacia. Replica „Davus sum, non Oedipus”, adică „Sunt Davus, nu Oedip”, este o referire la Oedip care
răspunde la ghicitorile Sfinxului. (Terențiu, Andria, 1.2.24)
Voi prezenta în continuare aparițiile în text ale numelui neamului Davo-Geților, numai când cele
două denumiri sunt alăturate, prezentând și contextul în care acesta apare. Numele de „Davo”, adică
„Davi”, apare și singur, fiind prezent în numele a doi regi antici menționați pe plăci, Zieado Davo și Cirezo
Davo, adică „Zieado al Davilor” și „Cirezo al Davilor”. De asemenea, numele „Geto”, adică „Geți”, apare

54
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
singur de mai multe ori în textele studiate, fiind prezent și după numele câtorva regi menționați pe plăci.
Bazorio Geto, Sichto Zabio Geto, Maicho Geto, Deraneuse Maticho Geto și Sigobio Maicho Getio, adică
„Bazorio al Geților”, „Sichto Zabio al Geților”, „Maicho al Geților”, „Deraneuse al Geților” și „Sigobio și
Maicho ai Geților”.
Davo-Geții apar pe plăcile 8, 9, 10, 11, 12, 15, 25, 31, 35, 39, 45, 58, 69, 72, 80, 92, 95, 112, 116, 118, 119,
120, 126, 127, 128, 129 și 130.
Placa 8 : ΔΑΒΥ ΓΕΘΥV (Davi Getiu)
Placa 9 : ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ ✠✠✠✠❙❙❙❙ (Davo Geto ✠✠✠✠❙❙❙❙), adică „Davo-Geți 4 mii și 4 sute”.
Placa 10 : ΜΑΕΡΕΒΥΡΗΟ ΣΩ ΤΡΩΠΕΗV ΔΑΒΟ ЏΕΤΗΟ (Maerebirio so Tropeiu Davo Getio),
adică „[Pentru] Maerobiro (Zboară-cu-bravii) se [face] Trofeu Davo-Geților”.
Placa 11 : ΤΡΑΣΟ ΒΑΣΕΛΕV ΔVΡΟ ΕЏΕΡΙΟ ΔΑΒΟ ЏΕŦV (Traso Baseleu Duro Egerio Davo Getu),
adică „Viteazul Basileu Duro Conducătorul Davo-Geților”.
Placa 12 : ΝΩΒΑΛΟ ΒΩΕΡΙΒΥΣΤΟ ΜΑΤΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΩ (Nobalo Boeribisto Mato Davo Getio),
adică „Nobilul Boerobisto Regele Davo-Geților”.
Placa 15 : ΠΕΣΕΣΤΑΛΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ (pesestalo Davo Geto), adică „conducerea Davo-Geților”.
Placa 25 : ΖΑΒΕΛΟ ΡΥΟΜ[ιονο] ΒΑΣ[ταρνιο] ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Zabelo Riom[iono] Bas[tarnιo] Davo
Geto), adică „Războiul Romanilor Bastarnilor [cu] Davo-Geții”.
Placa 31 : ΔVΑΖΟ ΜΑΤΩ ΕΡΥЏΕΡΟ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Duazo Mato Erigero Davo Geto), adică „Duazo
Regele General al Davo-Geților”.
Placa 35 : ΠΩΕΣΤΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ + ΤΡΑΣΩ ΙΣΟΥ ΠΕΝΤΟ ΔΕΝΩΕ ΟΥΟΝ (Poesto Davo Geto
Traso isoi pento denoe oion), adică „Impunătorii Davo-Geți Viteji cât cinci puternic unul”.
Placa 39 : ΣΩΚΟ ΤΟΥΣΟΠΕ ΖΗΕΟ ΠΑΤΡΥΔΟ ΔΑΒΟ ЏΕΘΟ (Soko Toisope Zieo Patrido Davo
Geto), adică „Puternic Atât de superior Jeoio Părintele Davo-Geților”.
Placa 45 : ΠΟΕΣΘΩΕ ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ (Poestoe Davo Geto), adică „Impunătorilor Davo-Geți”.
Placa 58 : ΣΑΡΜΙΖΟ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΤΡΑΧΗΟ ΓΕΤΟ ΔΑΒΟ (Sarmizo Basileos Trachio Geto Davo),
adică „Sarmizo Basileul Tracilor, Geților [și] Davilor”.
Placa 69 : ΑЧΙΝΟ ΑΕΟ ΝΟΣΕΤΡΟ Δ[αβο] Џ[ετο] (Acino Aeo Nosetro D[avo] G[eto]), adică
„Cheamă strigă Cunoscătorii Davo-Geți”.
Placa 72 : ΠΟΕΣΤΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΟ ΠΑΤΡΙΔΥΟ (Poesto Davo Getio Patridio), adică
„Impunătoarea Davo-Geților Patrie”.
Placa 80 : ΔΑΒΩ ЏΕΤΩ ΝΩΕΥ ΦΩΕΛΙΩ ЧΕΝΕΩ (Davo Geto Noei Foelio Ceneo), adică „Al Davo-
Geților Înțelept Gardian Ceneo”.
Placa 92 : ΔVΡΩ ΑΔΕVΣΟ ΒΑΣΥΛΕΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ (Duro Adeuso Basileo Davo Geto
Erigerieo), adică „Duro Adeuso (Neînfricatul) Basileu al Davo-Geților General”.
Plac 95 : Μ[ατο] Β[ωεροβισετο] Δ[αβο] Џ[ετο] (M[ato] B[oerobiseto] D[avo] G[eto]), adică
„Regele Boerobisto al Davo-Geților”.
Placa 112 : Μ[ατο] Β[οεροβιστο] Δ[αβο] Џ[ετο] (M[ato] B[oerobisto] D[avo] G[eto]), adică „Regele
Boerobisto al Davo-Geților”.
Placa 116 : ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ (Davo Geto).
Placa 118 : ΠΟΕΣΤΑ ΔΑΒΟ ЏΕΤ (Poesta Davo Get), adică „Impunătorii Davo-Geți”.
Placa 119 : ΟΤΟ ΔΑΧΥ ΔΑΒ ЏΕΤΟ (oto Dachi Dav Geto), adică „Cheamă Daci pe Davo-Geți”.
Placa 120 : ΤΑΛΗΠΙЧΕ ΛΩΕ ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ (Talipice loe Davo Geto), adică „Îmbelșugatul popor
al Davo-Geților”.
Placa 126 : ΑЧΥΝΩ ΑΥΩ ΝΩΣΕΤΡΥΩ ΝΟΒΑΛΥΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΩ (Acino Aio Nosetrio Nobalio Davo
Geto), adică „cheamă strigă Cunoscătorii Nobili Davo-Geți”.
55
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 127 : ΤΑΜΑΡΙΟΕ ΘΡΑΚΩ ΔΑΒΩ ΓΕΤΟ (tamarioe Trako Davo Geto), adică „ajută Tracii
Davo-Geții”.
Placa 128 : ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Davo Geto), adică „Davo-Geții”.
Placa 129 : ΑЧΥΝΩ ΑΙΩ ΝΟΣΕΤΡΩ ΝΩΒΑΛΕΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Acino Aio Nosetro Nobaleo Davo
Geto), adică „cheamă strigă Cunoscătorii Nobili Davo-Geți”.
Placa 130 : ΔVΡΟ ΒΑΣΙΛΕΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ (Duro Basileo Davo Geto), adică „Basileul Duro al Davo-
Geților”.

Daci
Înapoi la Cuprins
Numele Dacior, care pe plăci este scris sub formele ΔΑΚΟ (Dako), ΔΑΧΟ, ΔΑΧΩ (Dacho),
ΔΑΚΥΟ (Dakio), ΔΑΚΟΕ (Dakoe), ΔΑЧΕΙΟ (Daceio), ΔΑЧΕΟ (Daceo), ΔΑЧΙ (Daci), ΔΑЧΙΕΟ (Dacieo),
ΔΑЧΙΟ, ΔΑЧΥΟ (Dacio), este foarte apropiat ca formă de grecescul δάκος (dakos), δάκη (daki), care are
sensul de „animal cu mușcătura periculoasă, fiară, bestie, animal, dihanie”. De asemenea, este utilizată
pe placa 126 denumirea ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ (Daki Dero), apropiată ca formă de grecescul „δάκη θηρῶν (daki
theron)”, cu sensul de „bestie vorace, fiară devoratoare, dihanie sfâșietoare”. În textul plăcii 42 apare
expresia ΠΑΤΕΣ ΔΑЧΙΕ (pates dacie), adică „Aspide Fiare” sau „Vipere Bestii”, unde ΠΑΤΕΣ are același
sens ca grecescul πτυάς (ptyas - scuipător, specie de viperă, aspidă). Traducerea este confirmată de grafica
plăcii. Deasupra textului ΠΑΤΕΣ se găsește un triunghi în care este reprezentat un șarpe. Deasupra
textului ΔΑЧΙΕ se găsește un triunghi în care este reprezentat un lup.

Având în vedere că stindardul de luptă folosit de Davo-Geți era Draconul, un animal fantastic
care înspăimânta dușmanii, și că Dacii erau recunoscuți în lumea antică ca arcași desăvârșiți, așa cum ne
spune Horatius în „Carmina” (Horațiu, Ode, III. 6. 13-16), ce foloseau săgeți otrăvite (Silius, Punica, I. 322-
326), traducerea numelui Dacilor cu „fiară, bestie, animal, dihanie” este potrivită. Astfel, numele de „Daci”
era un epitet al Davo-Geților și era folosit pentru a descrie ferocitatea lor în luptă și arma lor preferată,
arcul. Acest epitet, cunoscut în lumea antică și folosit pentru a-i identifica pe Davo-Geți, a devenit în
timp numele acestui popor.
Prima atestare a acestui nume al Davo-Geților, „Daci”, a fost făcută de către Gaius Iulius Caesar :
„2. Pădurea [Hercinia] începe de la hotarele Helveților, Nemetilor și Rauracilor și se întinde în linie dreaptă,
paralel cu Dunărea (Danubii), până la hotarul Dacilor (Dacorum) și Anarților”. (Iulius Caesar, De bello gallico,
VI.25.2) [4]
Florus ne relatează că generalul Gaius Scribonius Curio, guvernatorul provinciei romane
Macedonia după 76 îen, este primul general roman care, după o campanie împotriva triburilor din Moesia
pentru care este recompensat cu un Triumf (Cicero, Against Piso, cap. 19. 44), avansează spre nord până
la Istru (Dunăre), dar îi este frică să atace Dacia și se retrage. „Curio a înaintat până în Dacia, însă s-a
înspăimântat de bezna pădurilor de acolo”. (Florus, Epitome Rerum Romanorum, Bellum Thracium,
I.39.[III.4].6) [4] [21]

56
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Istoricul antic Dio Cassius ne spune că și el, și Romanii, îi numesc Daci pe Geți: „Eu îi numesc
Daci (Δακοὺς, Dacous) pe oamenii pomeniți mai sus, cum își spun ei înșiși și cum le zic și Romanii, măcar că
știu prea bine că unii dintre Greci îi numesc Geți (Γέτας, Getas), fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi dau
bine seama că Geții locuiesc dincolo de [munții] Haemus, de-a lungul Istrului (Ἴστρον, Istron)”. (Dio. Historia
Romana, LXVII.6.2) [20] [4]
Pliniu cel Bătrân ne spune că Romanii îi numesc Daci pe Geți: „Getae, Daci Romanis dicti”, adică
„Geți, denumiți de Romani Daci”. (Pliniu, Istoria naturală, IV.12(25).80)
Majoritatea istoricilor antici afirmă că Geții și Dacii sunt unul și același popor și că vorbesc
aceeași limbă. Strabon îi plasează geografic pe Geți spre est, mai aproape de Pontus Euxinus (Marea
Neagră), iar pe Daci îi plasează spre Germania și spre izvoarele Istrului (Dunării). Tot el spune că „Dacii
vorbesc aceeași limbă ca și Geții”. (Strabon, Geografica, VII.3.13). [16]
Astfel, conform cu expresia de pe placa 119, ΤΟЧΥ ΜΙΤΟ ΚΑ ΠΙΣΕVΔ ΟΤΟ ΛΟΑ ΟΤΟ ΔΑΧΥ
ΔΑΒ ЏΕΤΟ (toci mito ka piseud oto loa oto Dachi Dav Geto), adică „Așază vorba ca pseudo chemare a
poporului. Cheamă Daci pe Davo-Geți”, denumirea de „Daci” a fost inițial un exonim, așa cum spun Dio
Cassius și Pliniu cel Bătrân. Epitetul este folosit chiar și de către Geți, până în timpul domniei lui
Dacebalo, când a fost adoptat de acesta în mod oficial ca nume al poporului Davo-Geților. Numele
regatului a fost declarat ca fiind „Dacia”, ЏΕΟ ΠΟΡΤΟ ΝVΜΥΑ ΔΕΟ ЏΕΑ ΔΑΕЧΟ (geo porto numia deo
gea Daecio), adică „Pământul poartă numele de țara Dacia”, înlocuind „Eliau”, denumirea folosită până
atunci, așa cum atestă textul plăcii 119, care descrie încoronarea lui Dacebalo ca rege al Davo-Geților /
Dacilor. (plc. 119)
Denumirea de „Daci” apare în textele de pe plăci ca o înlocuire a denumirii anterioare, cea de
„Davo-Geți”, fiind folosită ca denumire a poporului numai în timpul domniei lui Dacebalo. În textele
plăcilor anterioare lui Dacebalo, numele de „Daci” este folosit ca un epitet, fiind menționat doar pe plăcile
115 - ΓΕΤΟ ΔΑΧΙΕΟ (Geto Dachieo), adică „Geții Fiare/Bestii (Dacii)”, 116 - ΔΑΧΥΕ (Dachie), adică
„Fiare/Bestii (Dacii)”, și 126 - ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ (Davo Geto Daki Dero), adică „Davo-Geții
Bestiile Vorace (Dacii)”. Chiar și pe plăcile din timpul domniei lui Duro, predecesorul lui Dacebalo, este
utilizat doar numele de „Davo-Geți”, nu și cel de „Daci”.
Probabil că reducerea puterii militare și a influenței Regatului Davo-Geților după înlăturarea lui
Boerobisto (Strabon, Geografica, VII.3.11) de către coaliția formată de Chiliarhii Zurasieo, Dapigeo, Orolio,
Zapio, Beriso, Karpodo și Mongaio (plc. 45, 62), a generat o separare a cetății Sarmigetuzo față de celelalte
popoare gete, ducând la apariția Regatului Dacia în timpul domniei lui Dacebalo. Divizarea care a dus la
restrângerea regatului este confirmată de faptul că pe plăcile din timpul lui Dacebalo nu mai este
menționată cetatea Moliodavo, care era chiar mai puternică militar decât Sarmigetuzo. (plc. 120)
Această ipoteză este în acord cu relatarea lui Strabon: „Neamul Geților, care se înălțase atât de
mult sub Burebista (Βοιρεβίστα, Boirebista), a decăzut [apoi] cu totul din pricina dezbinărilor lăuntrice și din
pricina Romanilor. Totuși, ei sunt încă în stare și astăzi să trimită la luptă patruzeci de mii de oameni”.
(Strabon, Geografica, VII.3.12) [16] [4]
Este interesant de observat că pentru a scrie numele de „Daci”, era utilizată o monogramă
formată din litere ale alfabetelor anterioare, așezate într-o formă stilizată și suprapuse una peste cealaltă.
Ele formează cuvântul deși nu sunt așezate în ordinea firească. Acestă monogramă apare pe plăcile 115 și
116, pe ambele plăci apărând și explicația ei în litere grecești. Pe placa 115 monograma este inversată, se
vede în oglindă, și explicația cu litere grecești este chiar dedesupt. Pe placa 116 monograma este normală
și în stânga sus, lângă ea, se poate observa marcajul de referință pentru identificare. În text se găsește
același marcaj, înaintea cuvântului cu caractere grecești care explică monograma.

57
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.115 p.116
Pe placa 119 apare o altă formă a acestei monograme, făcută din suprapunerea literelor grecești
„Α - alfa, Χ - hi, Υ - ipsilon”, după litera „Δ - delta”, formând cuvântul ΔΑΧΥ (Dachi), adică „Daci”.

Dacii sunt menționați pe plăcile 5, 6, 16, 17, 22, 28, 65, 84, 94, 98, 114, 115, 116, 119, 121, 124, 126.
Placa 5 : ΔΙΤΕЧΕ ΝΟΣΤΕΟ ΔΑЧΕΟ (Ditece Nosteo Daceo), adică „Stăpânitorii Cunoscători Daci”,
și ΑЧΕΝΟ ΠΟΣΕΡΑ ΝΟΣΤΙΟ ΔΑЧΕΟ ΤΡΑΣΟ 🞤 ΠΕΤΟΣΙΟ (Aceno Posera Nostio Daceo Traso 🞤
Petosio), adică „cheamă Stăpânii Cunoscători Daci Viteji atacă”.
Placa 6 : ΔΙΤΕЧΕ ΝΟΣΤΕΟ ΔΑЧΕΟ (Ditece Nosteo Daceo), adică „Stăpânitorii Cunoscători
Daci”, și ΠΟΣΕΡΕΑ ΝΟΣΤΙΟ ΔΑЧΕΟ (Poserea Nostio Daceo), adică „în Stăpânirea Cunoscătorilor Daci”.
Placa 16 : ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΚΟ (armosa Dako), adică „armatei Dacilor”.
Placa 17 : ΔΑЧΕΟ ΚΑΠΟΣ ΕΟΕΜ ΑVΓVΡΗΜ ΑΙΟΝΟ (Daceo Kapos eoem Augurim Aiono), adică
„A Dacilor Căpetenie merge la Augurul Etern”.
Placa 22 : ΔΑЧΕΟ ΤΡΕΣΕΤ (Daceo Treset), adică „Dacii Viteji”.
Placa 28 : ΔΑΚΟ ΑΡΜΟΣ ΣΟΝΤΟ ΡΟΜVΝΟ (Dako armos sonto Romuno), adică „Armata
Dacilor întâlnește Romanii”.
Placa 65 : ΠΟΕΣΤΟ ΔΑЧΕΙΟ (Poesto Daceio), adică „Impunătorilor Daci”.
Placa 84 : ΝΟΒΑΛΙ ΒΟΕΝЧΕΥΟ ΔΑЧΙΕΟ (Nobali Boenceio Dacieo), adică „Nobilii Învingătorii
Daci”, și ΕΝЏΙΝΟ ΑΡΜΟΣΟ ΔΑЧΕΟ (Engino armoso Daceo), adică „Uimitoarea armată [a] Dacilor”.
Placa 94 : ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ ΔΑЧΥΟ (Maerobiro Dacio), adică „Maerobiro (Zboară-cu-bravii) a
Dacilor”, și ΔΑЧΙΕΟ ΚVΕ ΚΟΡΟΛΕΟ ΣΑΜΙΤΟΕ (Dacieo kue Koroleo samitoe), adică „Dacii se adună
Coroană ridică”.
Placa 98 : ΠΟΕΣΤΑ ΔΑΚΟ (Poesta Dako), adică „Impunătorilor Daci”.
Placa 114 : ΔΑЧΙΟ (Dacio), ΝΟΒΑΛΟ ΔΑЧΙΕΟ (Nobalo Dacieo), adică „Nobilii Daci”, și ΣΟΠΟΕ
ΣΤΑΤΟ ΛΟΕ ΔΑΚΟ (Sopoe Stato loe Dako), adică „Super Statornicului popor al Dacilor”.
Placa 115 : ΓΕΤΟ ΔΑΧΙΕΟ (Geto Dachieo), adică „Geții Fiare/Bestii (Daci)”.
Placa 116 : ΔΑΧΥΕ (Dachie), adică „Fiare/Bestii (Daci)”.
Placa 119 : ΟΤΟ ΔΑΧΥ ΔΑΒ ЏΕΤΟ (oto Dachi Dav Geto), adică „Cheamă Daci pe Davo-Geți”.
Placa 121 : ΝΟΒΑΛΙΟ ΔΑЧΥΟ ΤΡΑΣΟ (Nobalio Dacio Traso), adică „Nobililor Daci Viteji”.
Placa 124 : ΣVΠΤΕΟΖ ΜΑΕΡΟΒΥΡΟ ΔΑΚΟΕ (Supteoz Maerobiro Dakoe), adică „Somptuoasa
Maerobiro (Zboară-cu-bravii) a Dacilor”.
Placa 126 : ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ (Davo Geto Daki Dero), adică „Davo-Geții Bestiile Vorace
(Dacii)”.

58
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

59
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 3. Regi Davo-Geți / Daci


Înapoi la Cuprins
În acest capitol sunt prezentați regii identificați în textele plăcilor. Prezentarea este pe cât posibil
cronologică, dificultatea constând în imposibilitatea de a-i identifica pe toți regii prezenți pe plăci cu regi
cunoscuți și din alte izvoare istorice.
Se pot face însă legături între modul de scriere prezent pe fiecare placă, alfabetul folosit,
particularitățile de scriere ale unor litere, modul de scriere al numelui poporului davo-get sau regii
cunoscuți care apar pe fiecare placă.
În continuare prezint tabelul în care au fost ordinați regii prezenți pe plăci în funcție de criteriile
mai sus amintite. Anii de domnie au fost aproximați după regele de legătură, acolo unde apare semnul
„»”. Caracterul „A special” leagă temporal regii Sigobio, Deraneuse, Zorzieo, Sarmio, Sichto Zabio și
Sirmio. Se observă evoluția scrierii numelui „Geto” de la formele ΓΕΤΩ, ΓΕΘΟ, ΓΕΤΟ, către ЏΕΤΩ,
ЏΕΤΟ.

Basileu, Ani de Legătură Nume popor Tip alfabet Regat


Rege domnie
Maicho 392 - 370 îen » Amyntas III ΓΕΤΩ Grecesc ΕΛΥꜸ
Sigobio Maicho ΓΕΘΟ Sigobio (A sp.) ΕΛΥΑV
Doichamo Maicho, Sarmizo ΓΕΤΩ Grecesc ΕΛΥꜸ
Sarmio/ Maicho, Doichamo, ΓΕΤΟ ΔΑΒΟ Grecesc (A sp.) ΕΛΙΑΗ
Sarmizo Sichto Zabio ΘΡΑΧΟ
Sichto Zabio Sarmio ΓΕΘΟ Grecesc (A sp.) ΕΛΙΑΗ
Sirmio 336 - 323 îen » Alexandros III ΓΕΘΥV Grecesc (A sp.)
Deraneuse ΓΕΘΟ Sigobio (A sp.)
Zorzieo Sichto Zabio ΓΕΘΟ Grecesc (A sp.)
Seuthes III 331 - 300 îen
Dromioxto 323 - 281 îen » Lisimachos ΓΕΤΟ ΕΛΙꜸ
Bazorio Zieado Davo ΓΕΘΩ / ΓΕΤΟ Grecesc ΕΛΥꜸ
Zieado Bazorio ΔΑΒΟ Grecesc ΕΛΥꜸ
Demaroe 277 – 239 îen » Antigonus II
Kerioki 221 - 179 îen » Filip V ΓΕΤΟ / ΓΕΤΩ Grecesc ΕΛΥꜸ
Oroloso 179 - 168 îen » Perseus ΓΕΤΟ Grecesc ΕΛΙꜸ
Duazo ? - 78 îen Boerobisto ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ Grecesc / Duazo ΕΛΗΑV
Boerobisto 78 - 35 îen Duazo ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ Grecesc / Duazo ΕΛΗΑV
Dapigeo 72 - 29 îen Boerobisto ΕΛΙΑV
Zurasieo 72 - 29 îen Boerobisto ΕΛΙΑV
Orolio 72 - 29 îen Boerobisto ΕΛΥΑ*
Kotizonio 35 – 9 îen Augustus ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ Grecesc/
Kotizonio
Duro ? - 71 en Vespasian ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ Grecesc (T sp.)
Dacebalo 71 - 106 en Domițian ΔΑЧΕΟ Grecesc ΔΑΕЧΟ

60
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Ranguri ale Davo-Geților / Dacilor


Înapoi la Cuprins
În textele plăcilor, în majoritatea cazurilor, înaintea numelor de conducători este arătat statutul
regal al acestora. Astfel, se identifică rangurile de „Mato, Basileos, Regio, Kotopolo, Erigerio și
Chiliarchio”.

Mato
Este rangul cel mai utilizat pe plăci pentru a arăta statutul regal al unui conducător.
Apare sub formele ΜΑΤΟ, ΜΑΤΩ, ΜΑΘΟ, ΜΑΘΩ (Mato), ΜΑΤΥΩ, ΜΑΤΙΩ (Matio),
ΜΑΘΩΣΟ, ΜΑΤΟΣΩ (Matoso), ΜΑΘΕΩΣΟ, ΜΑΤΕΟΣΩ (Mateoso), ΜΑΘΗΧΟ, ΜΑΤΥΧΟ (Maticho), și
este echivalent ca semnificație cu grecescul „ματίς (matis)”, cu sensul de „μέγας. τινὲς ἐπὶ τοῦ βασιλέως”,
adică „Măreț. Cineva peste un Basileu”. (Hesychios, Lexicon, vol. III, pag. 76, linia 404) [9]

Basileo
Rangul este deținut numai de câțiva conducători, adică Sarmio/Sarmizo, Sirmio și Duro.
Apare sub formele ΒΑΣΕΛΥV (Baseliu), ΒΑΣΕΛΕΩ (Baseleo), ΒΑΣΕΛΕV (Baseleu), ΒΑΣΕΛΕΩΣ
(Baseleos), ΒΑΣΙΛΕΟ, ΒΑΣΥΛΕΩ (Basileo), ΒΑΣΙΛΕΩΣ (Basileos), și este echivalent cu grecescul
„βασιλεύς (basileys), βᾰσῐλέως (basileos)”, cu sensul de „Basileu”.

Regio
Rangul este folosit numai pentru regii Bazorio, Zieado și Filipou.
Apare sub formele ΡΕΓΕ (Rege), ΡΕΓΙΟ (Regio), ΡΟΓΥV (Rogiu), și este echivalent cu latinescul
„rex, regis”, adică „Rege, Conducător”.

Kotopolo
Există multe forme sub care acest rang este prezent pe plăci : Κ[οτοπολο], ΚΟ[τοπολο],
ΚΩ[τοπολο] (prescurtări), ΚΟΤΟΠΟΛΟ, ΚΟŦΟΠΟΛΟ, ΚΩΤΟΠΩΛΟ, ΚΟΤΩΠΟΛΩ (Kotopolo),
ΚΟΤΩΠΟΛΕΩ (Kotopoleo), ΚΩΤΩΠΟΛΕΟΥ (Kotopoleoi), ΚΟΤΟΠΟΛΥΕΟ (Kotopolieo),
ΚΩΤΟΠΩΛΙΩ (Kotopolio), ΚΟΤΩΠΟΛV (Kotopolu).
Pentru a putea explica rangul deținut de către Ceneo, Ribiso și Boicero în Regatul Davo-Geților
/ Dacilor, acela de „Kotopolo”, trebuie analizate circumstanțele în care este utilizat. În majoritatea
aparițiilor pe plăci, Boerobisto este însoțit de Kotopolo Ceneo, așa cum Dacebalo este însoțit pemanent
de Kotopolo Boicero, ceea ce confirmă informația dată de Strabon (Geografica, VII.3.5, VII.3.11), potrivit
căreia rangul deținut de Ceneo, „Kotopolo”, însemnă „ajutor”, „locotenent” al regelui.
Pe placa 94 rangul de „Kotopolo” este atribuit generalului roman Cornelius Fuscus, ΦVΣΚΟ
ΚΟΤΟΠΟΛΟ (Fusko Kotopolo). De asemenea, pe placa 22 Fuscus apare ca Κ[οτοπολο] ΦVΣΚΩ
(K[otopolo] Fusko). Fuscus a fost numit Prefect al Gărzii Pretoriene de către Împăratului Domițian în
anul 81 și desemnat în 85 comandant al legiunilor romane, așa cum aflăm de la Suetoniu : „ ... Cornelius
Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene, căruia îi încredințase comanda supremă a războiului”.
(Suetonius, De Vita Caesarum, Domitianus, 6.1) [22]
Pe placa 121, rangul de „Kotopolo” este atribuit și generalului roman Tettius Iulianus, Χ[ιλιαρχιο]
ΙVΛΗΑΝ Κ[οτοπολο] Ρ[ιομιονο] (Ch[iliarchio] Iulian K[otopolo] R[iomiοno]). El a fost comandantul
armatelor romane în timpul Împăratului Domițian, așa cum aflăm de la Dio Cassius: „1. În vremea
61
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
războiului dacic ... [Tettius] Iulianus, rânduit de împărat cu conducerea războiului ...”. (Dio. Historia Romana,
LXVII.10.1) [4] [20]
Este important, de asemenea, de văzut că epitetul cel mai des utilizat lângă rangul de Kotopolo
este ΤΡΑΣΟ (Traso) care are același sens cu grecescul „θρασύς (thrasus)”, adică „curajos, îndrăzneț, ager,
viteaz”. Epitetul se potrivește unei funcții militare, așa cum au avut generalii romani Cornelius Fuscus și
Tettius Iulianus, care erau comandanții militari (lat. Dux, Legatus: general) ai legiunilor Împăratului.
Sintetizând paragrafele anterioare, putem echivala rangul de „Kotopolo” al Davo-Geților cu acela
de „General”, în latină „Dux, Legatus”, sau cu acela de „Strateg”, din grecescul „στρατηγός (strategos)”.
Traducerea ad litteram este „Conducătorul bătăliilor, Căpetenia luptelor”, conform cu semnificația
compunerii termenului grecesc „κράτωρ (krator - conducător, monarh)”, unde se observă dispariția
consoanei „Ρ, ro”, și a termenului „πάλη (pale - bătălie)” sau „gr. πόλεμος (polemos - război)”.
Acestă traducere a semnificației rangului „Kotopolo” este întărită și de expresia din textul plăcii
35 : ΔΕΤΥЧΕ ΜΟΤΩΕ ΠΕΤΟΣΩ ΚΩΤΕΠΟΛΥΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΩ (Detice motoe petoso Kotepolio Davo Geto),
adică „Stăpânitorul bătăliilor [și] năvălirilor Strateg al Davo-Geților”.
Strabon (Geografica, VII.3.5), ne spune că Zamolxis, după ce s-a întors la Geți, a devenit
partenerul regelui în domnie, având capacitatea de a aduce voința zeilor, fiind în același timp și preot al
celei mai iubite divinițăți. Implicarea în ritualuri religioase a celor care erau Strategi (Kotopolo) este
confirmată de textele plăcilor. Strategul Boicero consultă voința unui oracol, „Strategul Boicero percepe
Oracolul ce prevestește curând viforniță” (plc. 17), utilizează loteria pentru a afla voința zeilor „Strategul
Boicero bețișoarele mișcă” (plc. 119), și este „Strateg al Bufniței Zeițe (Atena) Boicero” (plc. 130). Strategul
Ceneo este și el preot al Atenei, „Strateg Ceneo divin în Ochi Strălucitori (Atena)” (plc. 13).
Astfel, rangul de „Kotopolo”, adică „Strateg sau Conducătorul bătăliilor”, deținut de către Ceneo
(Deceneu) și Boicero (Bicilis), este acela de sfetnic apropiat al regelui, conducător militar și Preot al Zeiței
Atena. Zamolxio a deținut și el acest rang, așa cum apare pe placa 117, ΑΡΑΜΥ ΚΟ[τοπολο] ΖΑΜΟΛΧΙΟ
(arami Ko[topolo] Zamolchio) adică „altarul Strategului Zamolxio”, confirmând relatarea lui Strabon, care
spune că acest rang a fost deținut pentru prima oară de către Zamolxis, devenind mai apoi un rang deținut
permanent de către cineva în Regatul Davo-Geților. (Strabon, Geografica, VII.3.5)

Erigerio
Rangul „Erigerio” sau „Erigero” este frecvent utilizat în texte. El întărește statutul Chiliarhilor
Dapigeo, Zurasieo și Orolio, și al altor conducători prezenți în textele de pe plăci.
Traducerea ad literam este „Comandant de luptă, Conducător de bătălie, General”, conform
compunerii termenului grecesc „gr. ἔρις (eris)”, adică „bătălie, luptă, dispută, ceartă, conflict”, și a
latinescului „gero”, adică „a căra, a conduce, a purta”.
În texte, apare sub formele : ΕΡΥЏΕΡΟ, ΕΡΥЏΕΡΩ (Erigero), ΕΡΥΓΗΡΙΕΩ (Erigirieo),
ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ (Erigerieo), Ε[ριџεριο] (prescurtare), ΕΡΥЏΕΡΗΟ, ΕΡΥЏΕΡΙΟ, ΕΡΙЏΕΡΙΟ (Erigerio).

Chiliarchio
Este un rang des utilizat în textele de pe plăci, iar semnificația lui este aceeași cu a grecescului
„χιλίαρχος (chiliarchos)”, adică „comandant peste o mie de soldați”.
Există mai multe forme sub care apare pe plăci : Χ[ιλιαρχιο], Χ[ιλιαρχι]V, Χ[ιλιαρ]ΧV
(prescurtări), ΧΗΛΥΑΡΧΗΟ, ΧΥΛΗΑΡΧΥΟ, ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ, ΧΗΛΥΑΡΧΙΩ (Chiliarchio), ΧΥΛΥΑΡΧΙV
(Chiliarchiu), ΧΗΛΕΑΡΧΙ, ΧΗΛΕΑΡΚΥ (Chileachi).

62
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sigobio
Înapoi la Cuprins

Sigobio apare în textele plăcilor 19, 91, 109. Chipul regelui apare pe plăcile 52, 91 și 109.
Placa 19 : apare chipul Regelui Sigobio, într-un cartuș grafic, înconjurat de textul ΕΛΥΑV ΜΑΘΟ
ΜΑΥΧΟ (Eliau Mato Maicho). În text apare și un alt rege, în expresiile ΑΜΥΝΤΕΟ ΜΑΘΗΧΟ
ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ (Aminteo Maticho Machidonio), adică „Amyntas Regele Macedonenilor”, și ΑΜΗΝΘΟV
(Amintou), care este Regele macedonean Amyntas al III-lea (rege între 392 – 370 îen) din dinastia Argead.
Aceasta îl face pe Sigobio contemporan cu Amyntas al III-lea.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΣΗΓΩΒΙΟ 7⦿ (Maticho Sigobio), sub un medalion în care se găsește chipul
regelui, înconjurat de textul ΣΗΓΩΒΙΟ ΩΝ ΑΤΛΙΟ ΣΩΝΤΕΩ ΤΡΑΚΙΩ (Sigobio on atlio sonteo Trakio),
adică „Sigobio în luptă întâlnește Tracii”. Sub chipul regelui apar 7 puncte care ar putea fi numărul anilor
de domnie ai acestuia, adică 7 ani de domnie. De asemenea, apare scris cu litere arhaice sus ΣΥΓΟΒΗΩ
7⦿ (Sigobio).
Placa 109 : ΣΗΓΟΒΥΣΟ ΕΝΟ ΧΑΠΟΕ ΓΕΘΗ ΒΟΥΟΣΟ ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΥΟ ΤΡΑΧΗΟ
(Sigobiso eno chapoe Geti boioso ropnistoe eno noktio Trachio), adică „Sigobio în fruntea arcașilor Geți
spurcă în durere pe Traci”, și ΣΗΓΟΒΥΟ ΜΑΗΧΟ ΓΕΘΗΟ (Sigobio Maicho Getio), adică „Sigobio [și]
Maicho [ai] Geților”. Este menționat râul Istru (Dunăre).

Maicho
Înapoi la Cuprins

Regele Maicho al Geților, în alianță cu Ilirii, participă la o campanie împotriva Macedonenilor.


Este vorba despre campania condusă de către Regele Bardylis al Ilirilor în urma căreia Regele Amyntas al
III-lea este înlăturat temporar de la conducerea Regatului antic al Macedoniei.
Maicho apare pe plăcile 19, 91, 108 și 109.

63
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 19 : apare chipul Regelui Sigobio într-un cartuș grafic înconjurat de textul ΕΛΥΑV ΜΑΘΟ
ΜΑΥΧΟ (Eliau Mato Maicho) și în text ΜΑΗΧΟ ΓΕΘΟ ΕΝΥ ΣΟΧΕΥΤΟ ΔΕΥ ΘΡΑΧΗΟ ΕΝΟ ΤΕΛΑΧΕΟ
ΚΟΕ ΥΛΗΡΕΥΟ ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΗΟ ΛVΕ ΑΜΥΝΤΕΟ ΜΑΘΗΧΟ ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ (Maicho
Geto eni socheito dei Trachio eno telacheo koe Ilireio ropnistoe eno noktio lue Aminteo Maticho
Maichidonio), adică „Maicho [al] Geților în asociere de Traci în completare cu Ilirii spurcă cu durere pe
Amyntas Regele Macedonenilor”. Maicho este contemporan cu Amyntas al III-lea.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΜΑΗΧΩ 9⦿ (Maticho Maicho). Sub chipul regelui apar 9 puncte care ar
putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 9 ani de domnie. De asemenea, apare scris cu litere
arhaice sus ΜΑΙΧΟ 9⦿ (Maicho).
Placa 108 : ΜΑΤΥΧΩ ΔΟΥΧΑΜΟ ΜΑΥΧΩ ΓΕΤΩΕ (Maticho Doichamo Maicho Getoe), adică
„Regii Doichamo [și] Maicho [ai] Geților”, ΜΑΙΧΟ ΕΛΗΑΣΩ ΣΟΧΕΘΩ ΚΟΕ ΗΛΕΡΥΩ ΟΕΒΑΕ ΠΥΩ
ΜΑΧΗΔΟΝΥΕΩ (Maicho Eliaso socheto koe Ilerio oebae pio Maichidonieo), adică „Maicho [al] Eliau-
Alianței asociat cu Ilirii merge să întâlnească pe Macedoneni”, și la finalul plăcii, lângă chipul regelui,
Μ[ατιχο] ΜΑΥΧΟ (M[aticho] Maicho). Mai apar și Regii Doichamo și Sarmizo. Sunt menționați
Macedonenii.
Placa 109 : ΣΗΓΟΒΥΟ ΜΑΗΧΟ ΓΕΘΗΟ (Sigobio Maicho Getio), adică „Sigobio [și] Maicho [ai]
Geților”. Este menționat râul Istru (Dunăre).

Doichamo
Înapoi la Cuprins

Doichamo participă alături de Regele Maicho la campania condusă de Regele Ilirilor, Bardylis, în
anul 393 îen împotriva Regelui Amyntas al III-lea. (plc. 91, 108)
Doichamo apare pe plăcile 91 și 108.
Placa 91 : ΜΑΤΥΧ ΔΟΥΧΑΜΩΥ 8⦿ (Matich Doichamoi). Sub chipul regelui apar 8 puncte care
ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 8 ani de domnie. În cartuș apare expresia
ΔVΧΑΜΟ ΜΑΧΛΟΗ ΑΜΥΝΤΑΣ (Duchamo machloi Amintas), adică „Doichamo spurcă pe Amyntas”.
Numele mai apare scris și cu litere arhaice ΔVΧΑΜΟ 8⦿ (Duchamo).
Placa 108 : ΜΑΤΥΧΩ ΔΟΥΧΑΜΟ ΜΑΥΧΩ ΓΕΤΩΕ (Maticho Doichamo Maicho Getoe), adică
„Regii Doichamo [și] Maicho [ai] Geților”, și la finalul plăcii sub chipul regelui din stânga ca Μ[ατιχο]
ΔΩΥΧΑΜΩ (M[aticho] Doichamo). Există o mică diferență între modurile de scriere cu caractere grecești
ale numelui, „Μ[ατιχο] ΔΩΥΧΑΜΩ” și „ΜΑΤΥΧΩ ΛΟΥΧΑΜΟ”. Consider că este o greașeală a maestrului
scrib, care a uitat să adauge linia inferioară a caracterului „Δ”, care apare astfel eronat ca „Λ”. Mai apar și
regii Maicho și Sarmizo. Sunt menționați și Macedonenii. În pecete apare „Sarmigetuzo Eliau-Alianța”.

64
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sarmio/Sarmizo
Înapoi la Cuprins

Sarmizo este strămoșul lui Boerobisto și este Basileu al Davo-Geților din Tracia, așa cum atestă
textul plăcii 58. El traversează Istrul la Geți (plc 91) și este întemeietorul cetății Sarmizegetuza și cel care
i-a dat nume, conform textului plăcii 108.
Pe coiful Basileului Sarmizo se poate observa un șarpe înaripat. Este vorba despre un animal mitic
descris de câțiva cronicari antici. Termenii folosiți pentru a denumi șarpele înaripat în latină sunt
„Jaculum/Iaculum” și „Acontias” (Ammianus Marcellinus, Rerum Gestarum, 22.15.27), iar corespondentul
grecesc este „ἀκοντίας (Akontias)”. (Lucian din Samosata, Dipsades, 3; Nicander din Colophon, Theriaca,
491)
Aelian ne spune de unde își iau numele acești șerpi : „unii dintre ei asemenea săgeții (ακοντιον -
jacula) pe ei înșisi se aruncă și atacă, și de la asta își trag numele; de aceea Jaculus (ακοντιας - jaculi) sunt
numiți”. (Claudius Aelianus, De Natura Animalium, 6.18).
Pliniu cel Bătrân ne spune că „Unii șerpi au solzi, alții o piele pestriță și toți au o otravă mortală.
Jaculus-ul (iaculum) țâșnește dintre ramurile copacilor; și nu numai pentru picioarele noastre șarpele este
înfricoșător, căci aceștia chiar zboară, ca aruncați dintr-o balistă. Gâtul aspidei se umflă, și nu există niciun
remediu împotriva înțepăturii lui, doar dacă imediat partea afectată este amputată”. (Pliniu, Istoria
naturală, VIII.35 (23)) [23]
Lucan (39 - 65 en) menționează și el Jaculus-ul (Iaculique volucres - Jaculus-ul înaripat) : „Privește,
departe, în jurul trunchiului unui copac dezgolit, un șarpe feroce - în Africa denumit Jaculus (iaculum vocat
Africa) - se încolăcește și apoi țâșnește înainte peste capul lui Paulus și tâmplele străpunge zburând. Nimic nu
poate opri veninul, moartea îl prinde prin rană. Atunci s-a înțeles cât de încet zboară pietrele aruncate de
praștie, cât de leneș șuieră zborul săgeților Sciților”. (Annaeus Lucanus, Pharsalia, 9.720, 9.822).
Aceeași reprezentare, a unui șarpe înaripat, se observă și pe coiful Basileului Sarmio. Având în
vedere apropierea numelor, Sarmizo și Sarmio, apariția ambelor nume în textul plăcii 108, și faptul că
același animal îl reprezintă, consider că este vorba despre același rege, cu o scriere diferită a terminației
numelui său. Iată aparițiile grafice ala Basileului Sarmio, de pe plăcile 91, 113, 116 și 125.

65
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Numele Basileului sub forma „Sarmizo” apare pe plăcile 15, 42, 58 și 124.
Placa 15 : ΣΑΡΜΥΖΟΥ ΒΑΣΕΛΥV (Sarmizoi Baseliu), adică „Basileul Sarmizo”, într-un cartuș
grafic prezentat mai jos. Poansonul cu chipul regelui este prezent și pe plăcile 31, 106, 107, 115.

Placa 42 : ΚΟΣΡΑ ΣΑΡΜЏΙ ΤΙΟΖΑ ΤΟΠΟ (Kosra Sarmgi tioza topo), adică „Castrul lui Sarmizo
de așezare loc”.
Placa 58 : ΣΑΡΜΙΖΟ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΤΡΑΧΗΟ ΓΕΤΟ ΔΑΒΟ (Sarmizo Basileos Trachio Geto Davo),
adică „Sarmizo Basileul Tracilor, Geților [și] Davilor”. Placa pare să fie turnată cu ocazia ridicării unui
Trofeu pentru Regele Sarmizo, străbunul lui Boerobisto (Burebista), după cum spune textul de început :
ΤΡΟΥΠΕΟ ΜΑΤΟ ΔΑΒΟ ΔΩΕΛΟΗΕ ΣΑΡΜΙΖΟ ΠΡΩΠΑΕΠΟΣ ΛΩ Ε[ριџεριο] Μ[ατο] Χ[ιλιαρχιο]
Ν[οβαλο] ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ (Troipeo Mato Davo doeloie Sarmizo propaepos lo E[rigero] M[ato]
Ch[iliarchio] N[obalo] Boerobiseto)”, adică „Trofeu Regelui Davilor luptători Sarmizo străbunul lui
General Rege Chiliarh Nobil Boerobisto”. Un rege, cel puțin la fel de important, după mărimea chipului
de pe placă, este Basileul Moliseios Sirmio.
Placa 121 : ΣΑΡΜΥ[ζο] (Sarmi[zo]), adică „Sarmizo”.
Placa 124 : ΣΑΡΜ[ι]Ζ[ο] (Sarm[i]z[o]), adică „Sarmizo”.
Numele Basileului sub forma „Sarmio” apare pe plăcile 91, 113, 116 și 125.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΣΑΡΜΗΕΩ 11⦿ (M[aticho] Sarmieo) și mai apoi Μ[ατιχο] ΣΑΡΜΥΩ ΘΡΑΧΟ
ΡΕΤΕΡΩ ΥΣΘΡΥΩ ΛΟ ΓΕΤΟ (M[aticho] Sarmio Tracho retero Istrio lo Geto), adică „Regele Sarmio al
Tracilor traversează Istrul la Geți”. Sub chipul regelui apar 11 puncte care ar putea fi numărul anilor de
domnie ai acestuia, adică 11 ani de domnie.
Placa 113 : chipul regelui este pe revers, iar pe avers este Regele Kotizonio.
Placa 116 : apare doar chipul regelui.
Placa 125 : ΣΑΡΜΙΟ (Sarmio), și apoi în jurul chipul regelui din cartușul rotund din stânga
ΒΑΣΕΛΕΩΣ ΣΑΡΜΙΟ (Baseleos Sarmio). Apare și Regele Sichto Zabio, : Μ[ατο] ΣΗΧΘΟ ΖΑΒΥΟ ΓΕΘΟ
(M[ato] Sichto Zabio Geto).
Numele Basileului sub ambele forme, „Sarmizo” și „Sarmio”, apare pe placa 108.
Placa 108 : ΩΝ ΣΩΧΙΤΟ ΔΥΕ ΣΑΡΜΥΖΟ ΔΕΘΡΩΓΕ ΕΝΟ ΔΑΒΙΩ ΔΕΝΟ ΦΗΑΖΩΥ ΣΑΡΜΙΕ ΓΕΘΩ
ΤΩΥΖΟ (on sochito die Sarmizo detroge eno Davio deno fiazoi Sarmie Geto toizo), adică „În asociere de
Sarmizo dincolo de înspre Davi solid construiesc a lui Sarmio la Geți așezare”.

66
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sichto Zabio
Înapoi la Cuprins

Sichto Zabio apare pe plăcile 91, 125.


Placa 91 : Μ[ατιχο] ΣΥΧΤ ΖΑΒΙΟ (Maticho Sicht Zabio) 12⦿. Sub chipul regelui apar 14 puncte
care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 12 ani de domnie. Numele mai apare scris și
cu litere arhaice ΣΙΧΤ ΖΑΒΗΟ (Sicht Zabio).
Placa 125 : Μ[ατο] ΣΗΧΘΟ ΖΑΒΥΟ ΓΕΘΟ (Mato Sichto Zabio Geto), în cartușul în care se găsește
chipul său și în text ca ΣΗΧΘΟ ΖΑΒΥΟ (Sichto Zabio). Apare și Basileul Sarmio în expresia ΒΑΣΕΛΕΩΣ
ΣΑΡΜΙΟ (Baseleos Sarmio).

Moliseios Sirmio
Înapoi la Cuprins

Reprezentările grafice ale lui Sirmio de pe plăcile 8 și 135.


Basileul Moliseios Sirmio a fost un rege foarte important al Davo-Geților, așa cum apare pe placa
58 în expresia ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΜΟΛΗΣΕΙΟΣ ΣΙΡΜΗΟΥ (Basileos Moliseios Sirmioi), adică „Basileul Moliseios
Sirmio”, ca figură centrală alături de Basileul Sarmio/Sarmizo, ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΣΑΡΜΙΖ (Basileos Sarmiz).
Basileul este menționat ca Moliseios Sirmio doar pe placa 58, unde apare și reprezentarea grafică a
chipului său. Pe restul plăcilor apare în texte ca Sirmio (Sirmiu, Sirmioi, Sirmoi), cu o reprezentare grafică
diferită, adică un călăreț cu o lance în mână și cu o coroană sau un coif ornamentat pe cap.
Sirmio este identificat cu Syrmos (Syrmios), rege al Tribalilor din Tracia, în jurul anului 330 îen,
contemporan cu Alexandros III cel Mare, fiind menționat de Strabon, Plutarch și Arrian. [24] [25]
Strabon spune că: „Alexandru (Ἀλέξανδρος, Alexandros), fiul lui Filip (Φιλίππου, Filippoy), cu prilejul
expediției sale împotriva Tracilor (Θρᾷκας, Trakas) de dincolo de Haemus (Αἵμου, Aimoy) după ce a năvălit în
67
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
țara Tribalilor - despre care se știa că se întindeau până la Istru (Ἴστρου, Istron) și insula Peuce (Πεύκης,
Peukes), din Istru - cunoscând, de asemenea, și că ținutul de dincolo de fluviu se află în puterea Geților (Γέτας,
Getas), ar fi înaintat până acolo și nu ar fi putut să debarce în insulă, din lipsa corăbiilor. - Acolo se refugiase
Syrmos (Σύρμον, Syrmon), Regele Tribalilor (Τριβαλλῶν βασιλέα, Triballon basilea), și se împotrivea încercării
lui [Alexandru] de a debarca. - Atunci acesta, după ce intră în ținutul Geților, cuceri o cetate și se întoarse - cât
putu de repede - la el în țară. A primit daruri de la semințiile de acolo și de la Syrmos (Σύρμου, Syrmoy)”.
(Strabon, Geografica, VII.3.8) [4]
Plutarch (Alexandros, 11) : „Puse iute capăt agitației barbarilor și războaielor de acolo înaintând cu
armata sa până la Istru, expediție în care birui - printr-o mare bătălie - pe Syrmos (Σύρμον, Syrmon), Regele
Tribalilor”. [4]
Arrian (Anabasis Alexandri, 1.2-4) : „1.2.2. Dar Syrmos (Σύρμος, Syrmos), Regele Tribalilor
(Τριβαλλῶν βασιλεύς, Triballon basileus), care aflase cu mult înainte de expediția lui Alexandru, trimisese din
vreme femeile și copiii Tribalilor spre Istru, poruncindu-le să treacă fluviul, până într-unul din ostroavele
Istrului. Insula poartă numele de Peuce (Πεύκη, Peuke). 1.2.3. În această insulă își găsiseră adăpost și Tracii
vecini ai Tribalilor, alungați de Alexandru. În ea Syrmos însuși fugi cu oamenii săi. Dar o mare mulțime a
Tribalilor fugi înapoi spre râul, unde cu o zi mai înainte atacase Alexandru. 1.2.4. De îndată ce a luat la
cunoștință de retragerea Tribalilor, Alexandru se întoarse și merse împotriva lor și îi surprinse pe când tocmai
își așezau tabăra. Aceștia, luați pe neașteptate, s-au așezat în linie de bătaie pe malul împădurit al fluviului.
Alexandru însuși, după ce își orândui falanga în adâncime, o porni la atac …
1.3.1. A treia zi după luptă, Alexandru ajunse la Fluviul Istru - cel mai mare dintre fluviile Europei și
care străbate ce mai mare întindere de pământ. … 1.3.3. Acolo Alexandru găsi corăbii mari sosite de la Bizanț
(Βυζαντίου, Byzantion) prin Pontul Euxin (Εὐξείνου, Eyxeinoy) și pe fluviu. Pe acestea le umplu cu arcași și
hopliți și porni cu ele împotriva insulei, unde se adăpostiseră Tribali (Τριβαλλοί) și Tracii (Θρᾷκες). Încercă o
debarcare forțată. 1.3.4. Dar barbarii atacau în acele părți ale fluviului unde corăbiile încercau să tragă la mal.
Acestea erau puține la număr și nu se aflau pe ele mulți soldați. Cea mai mare parte a insulei avea maluri
abrupte, iar curentul din jur - fiind acolo strâmtoare - era iute și de netrecut.
1.3.5. Atunci Alexandru își retrase corăbiile și hotărî să treacă Istrul împotriva Geților care locuiau
dincolo de Istru, deoarece îi vedea că sunt adunați acolo în mare număr pe malul Istrului. Ei voiau să-l
împiedice, dacă ar fi încercat să treacă la dânșii. (erau acolo vreo patru mii de călăreți, iar pedestrași peste
zece mii).
1.4.3. Geții nu ținură piept nici măcar primului atac al cavaleriei. Ei rămaseră uimiți de îndrăzneala cu
care într-o singură noapte trecuse atât de ușor cel mai mare dintre fluvii, Istrul, fără să facă pod la locul de
trecere. … 1.4.4. Mai întâi ei fugiră spre un oraș, care se afla la o depărtare de o parasangă (un parasang,
veche unitate de măsură a lungimii, 30 de stadii, o stadie 600 de picioare grecești, pous) de Istru. … Alexandru
cuceri orașul și luă toată prada pe care o lăsaseră geții. … . 1.4.5. Dărâmând orașul până la temelie, jertfi pe
malul Istrului lui Zeus Mântuitorul (Σωτῆρι, Sotiri), lui Heracle și Istrului însuși, deoarece nu le-a fost de
netrecut. În aceeași zi îi aduse teferi pe toți ai săi soldați în tabără. 1.4.6. Aici sosiră soli atât din partea
triburilor libere care locuiesc pe malurile Istrului, cât și de la Syrmos, Regele Tribalilor;”. [4]
După moartea lui Filip al II-lea, Alexandru cel Mare traversează Munții Haemus (Munții Balcani)
și atacă Regatul Odrisilor din Tracia în anii 335 - 334 îen. După trei bătălii (Bătălia de la Haemus, Bătălia
de la râul Lyginus și Bătălia Insulei Peuce) el îi învinge pe Tribali. Syrmos se retrage pe insula Peuce și
obține pacea trimițând tribut lui Alexandru, care se întoarce în Macedonia. [26]
Moliseios Sirmio apare pe plăcile 8, 58, 132, 135.
Placa 8 : ΔΑΒΥ ΓΕΘΥV ΣΥΡΜΥV (Davi Getiu Sirmiu). Pe placă apare un călăreț cu o lance în
mână, reprezentare grafică a Basileului Moliseios Sirmio prezentă și pe placa 135.
68
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 58 : ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΜΩΛΙΣΕΗΟ (Basileos Moliseio), în cartușul cu text din stânga, și apoi
ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΜΟΛΗΣΕΙΟΣ ΣΙΡΜΗΟΥ (Basileos Moliseios Sirmioi), prezent lângă portretul Regelui
Moliseios Sirmio care mai apare și pe moneda 132.
Placa 132 : Pe aversul monedei apare chipul Basileului Moliseios Sirmio. Se observă la o analiză
atentă că s-a folosit exact același poanson ca pe placa 58.
Placa 135 : ΣΙΡΜΟΥ ΒΑΣΙΛΕΩΣ (Sirmoi Basileos). Scrierea înconjoară un cavaler ce ține o lance
în mână, cavaler prezent și pe placa 8.

Reprezentările Basileului Sirmio de pe plăcile 58 și 132.

Deraneuse
Înapoi la Cuprins

Deraneuse apare pe plăcile 67 și 91. Pare a fi un înaintaș al lui Boerobisto, fiind așezat în grafica
plăcii 91 pe aceeași linie de regi cu Dromixto (Dromichaites).
Placa 67 : ΣΧΥΘΟ ΛΟΗΔVΕ ΜΑΤΗΧΟ ΔΑΡΝΟΣΟ VΣΟΕ ΔΕΡΑΝΕVΣΕ ΜΑΤΥΧΟ ΓΕΘΟ (Schito
Loidue Maticho Darnoso usoe Deraneuse Maticho Geto), adică „al Scițior Popor Rege Darnoso copilul
[lui] Deraneuse Regele Geților”.
Placa 91 : ΜΑΤΥΧΟ (Deraneuse) 5⦿ și Μ[ατιχο] ΔΕΡΑΝΕΟΙΣΕ ΡΟΠΑΕΣΤΟ ΣΧΥΘΟΕ (M[aticho]
Deraneoise ropaesto Schitoe), adică „Regele Deraneuse furnizează mâncare Sciților”. Sub chipul regelui
apar 5 puncte care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 5 ani de domnie.

69
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Zorzieo
Înapoi la Cuprins

Zorzieo apare pe plăcile 3 și 91.


Placa 3 : Μ[ατο] ΖΩΡΖΗΕΟΥ (Mato Zorzieoi), și în cartuș lângă chipul regelui ca ΜΑΤΟ ΖΩΡΖΙΕV
(Mato Zorzieu).
Placa 91 : ΜΑΤΙΧΟ ΖΟΡΖΙΕΟΥ 4⦿ (Maticho Zorzieoi). Pare a fi un înaintaș al lui Boerobisto.
Trebuie făcută precizarea că portretul regelui este inversat cu al Regelui Komanizeoi. Portretele celor doi
regi sunt alăturate pe placă, deci presupun că maestrul scrib a inversat din greșeală poansoanele cu
chipurile celor doi regi. Sub chipul regelui apar 4 puncte care ar putea fi numărul anilor de domnie ai
acestuia, adică 4 ani de domnie.

Sietos (Seuthes)
Înapoi la Cuprins
Sietos este identificat cu Regele Seuthes al III-lea (gr. Σεύθης), conducător al Regatului Odrisilor
din Tracia în secolul 4 îen (aproximativ 331 - 300 îen).
Mormântul lui Seuthes al III-lea a fost descoperit în 2004 de arheologul bulgar Georgi Kitov într-
un gorgan numit Golyama Kosmatka, în localitatea Shipka, la nord de orașul Kazanlak, în Bulgaria. Au
fost găsite în mormânt mai multe obiecte inscripționate cu numele regelui. O carafă din argint ce poartă
inscripția СΕΥΘΟΥ ΟΛΚΗ ΤΕΤΡΑ / ΔΡΑΧΜΑΙ ΔΙΙ. O cupă (kalix) ce poartă inscripția ΣΕΥΘΟΥ ΟΛΚΗ
ΤΕΤΡΑΔΡΑΧΜΑΙ ΑΛΕΞΑΝΔΡΕΙΑ ΔΙΙΙ. Coiful regelui ce poartă inscripția ΣΕΥΘΟΥ.
Mormântul a avut două, poate chiar trei, faze de construcție și a fost utilizat timp îndelungat, așa
cum atestă abraziunea pragurilor din ambele camere. Inițial au fost construite trei camere și o fațadă.
Ulterior, în timpul folosirii complexului, au fost adăugate structurii inițiale un coridor și o fațadă. (Diana
Dimitrova, Fazele de construcție și de utilizare, pag. 192) [27]
Diana Dimitrova ne spune că „pragurile folosite sunt unele dintre dovezile indiscutabile că structura
de la Golyama Kosmatka a fost folosită în mod continuu - timp de decenii - și nu numai pentru o singură
înmormântare sau câteva înmormântări ale membrilor familiei regale. Știm de la autorii antici că „în anumite
zile soldații traci și macedoneni ... se adunau într-un complex destul de mare, adecvat pentru pentru misterii.
Înainte de a intra în clădire pentru a celebra orgiile, își lăsau armele în fața ușii (Conon, 8)”. Complexul din
tumulul de la Golyama Kosmatka îndeplinește criteriile descrise de Conon - cu privire la mărime și capacitate”.
(Diana Dimitrova, Fazele de construcție și de utilizare, pag. 193) [27]
Placa 130 spune că este refăcut drumul către Marea Egee (Aegee), drum care se scufundase într-
o mlaștină, undeva în Tracia. Apoi are loc o adunare la mormântul Regelui Seuthes III, adunare la care

70
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
participă Basileul Duras și Chiliarhii săi, Vezino și Dacebalo. Aici are loc un ritual de purificare cu mai
multe procedee de vindecare. Printre acestea sunt enumerate spălatul cu zăpadă, sauna și curățarea
intestinelor prin inducerea vomei.
Iată textul tradus : „Basileul Duro al Davo-Geților fiul lui Milteo Adeuso părintele lui Duro. [Spre]
Marea Aegee se scufundă drumul în a Traciei mlaștină. Seacă mlaștina cu dig canal. La anul 597 de la Zamolxio
(68 en) în sănătate stârnește sudoarea să aburească. Împreună se adună la mormântul în pământ săpat al
Impunătorului Nobil Măreț Chiliarh Seuthes. Așa [se] durifică [cu] zăpadă freacă toracele puternic înainte de
a fi stacojiu de frig. Vomită mâncarea elimină la sănătate cu spălarea mizeriei pântecelor. Cu piatră solidifică
[în/din] pământ făcută criptă a lui Seuthes”. (plc. 130)
Astfel, aflăm că Basileul Duras (Duro) a refăcut, a întărit sau a extins cu piatră mormântul Regelui
trac Sietos (Seuthes III). După modul de adresare, cu cele cinci titluri folosite pentru a descrie statutul
Regelui Seuthes și prin refacerea din piatră a criptei acestuia, se poate constata că Basileul Duras cinstea
memoria Regelui Odrisilor din Tracia.
Sintetizând informațiile de mai sus se poate face presupunerea că extinderea și consolidarea
mormântul Regelui Seuthes au fost făcute de Basileul Duras în timpul domniei sale. De asemenea,
folosirea mormântului pentru ritualuri de curățare este în concordanță cu practicile antice de utilizare a
acestor locuri, probabil considerate sfinte, pentru ritualuri mistice și practicarea misterelor.
Iată în continuare ce ne spun cronicarii antici despre Regele Seuthes III :
De la Diodor din Sicilia aflăm că „Lisimah, năvălind în ținuturile din Tracia și întâlnindu-l pe Regele
Seuthes, care își așezase tabăra ... a dat o bătălie cu barbarii ... 3. ... și s-a întors în tabără fără ca vreunul dintre
ei să fi obținut îzbândă. 4. Atunci s-au retras din locurile acelea oștile amândurora și își făceau pregătiri mai
mari pentru lupta definitivă”. (Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XVIII.14.1-4) [4]
„8. Și, pregătindu-se el să treacă munții Haemus, se întâlni cu Seuthes, Regele Tracilor, care acum îl
sprijinea pe Antigonos. Seuthes păzea trecătorile cu un număr mare de oșteni. 9. Dând o bătălie care a durat
multă vreme, Lisimah pierdu mulți oameni, chiar dintre oștenii lui, dar măcelări un mare număr de dușmani și
trecu cu de-a sila printre rândurile barbarilor”. (Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XIX.8-9.) [4]
Curtius Rufus ne spune că „44. În timpul unei expediții împotriva Geților, Zopyrion, guvernatorul
Traciei, fusese zdrobit cu toată oastea din pricina unei furtuni mari și puternice, iscate pe neașteptate. 45.
Când a aflat de aceste nenorociri, Seuthes i-a ațâțat la răscoală pe Odrisi, concetățenii săi. Tracia era aproape
pierdută ...”. (Curtius Rufus, Historia Alexandri Magni Macedonis, X.1.44-45) [4]
Arian ne spune că „10. Făcând război pentru domnie cu nespusă îndrăzneală tracului Seuthes, dar
având puține trupe, Lisimah fu înfrânt, măcar că se arătase vrednic”. (Arian, Istoria urmașilor lui Alexandru,
10) [4]
Sietos (Seuthes III) este menționat pe placa 130 în două expresii. Prima, ΟΝΕΙV ΑΔΕΡΑΡΕ ΤΕΦΟΕ
ЏΕΖΥΑ ΤΟΡΕ ΠΟΕΣΤΑΤΟΕ ΝΟΒΑΛΟ ΜΕΓΑΥΣΟ ΧΗΛΥΑΡΧΗΟ ΣΙΕΤΟΣ (oneiu aderare tefoe gezia tore
Poestatoe Nobalo Megaiso Chiliarchio Sietos), adică „Împreună se adună la mormântul în pământ săpat
al Impunătorului Nobil Măreț Chiliarh Seuthes”. Pe placă apare Basileul Duro însoțit de Chiliarhii săi,
Vezino și Dacebalo. Ei se adună la mormântul Regelui Seuthes, mormânt pe care îl refac din piatră,
conform expresiei a doua: ΛΟΝΟ ΠΕΖΗΝΟ ЏΕΟ ΦΑΧΤΟ ΣΟΕΤΙΟΣ ΚΡΙΠΤΟΕ (lono pezino geo fachto
Soetios kriptoe), adică „Cu piatră solidifică [în/din] pământ făcută criptă a lui Seuthes”. Acțiunea se
desfășoară în Tracia, conform expresiei ΟΝ ΤΡΑΚΗΟ (on Trakio), adică „în Tracia”.

71
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Dromioxto (Dromichaites)
Înapoi la Cuprins

Dromioxto este identificat cu Regele get Dromichaites (gr. Δρομιχαίτης), care a domnit în jurul
anului 300 îen, cunoscut în izvoarele antice pentru conflictul său cu Lisimachos (gr. Λυσίμαχος, aprox.
360 - 281 îen), unul dintre foștii locotenenți ai marelui Alexandru Macedon, devenit mai apoi diadoh (gr.
Διάδοχοι, moștenitor) al acestuia. Lisimachos s-a declarat Basileus (Rege) al Traciei, Macedoniei și
Anatoliei (Asia Mică) între 306 - 281 îen, după întoarcerea din campania din Asia.
Polibiu îl menționează pe Dromichaites : „Să avem o retragere asigurată, pentru cazul că vom fi
înfrânți ... Astfel acțiunile cele mari se prăbușesc din pricina nesocotinței conducătorilor ... expediția lui
Lisimah (Λυσίμάχου) împotriva lui Dromichaites (Δρομιχαιτην), Regele Odrisilor (βασιλέα τῶν Οδρυσον), în
Tracia și multe alte greșeli asemănătoare”. (Polibiu, Istorii, Fragmente din cărți nesigure, Αναδρομή, 16,
Retragere, Fr. 102) [4]
Strabon ne povestește întâlnirea dintre Dromichaites și Lisimachos : „Pe timpul urmașilor
(διάδοχος, diadochos) lui Alexandru, Rege al Geților era Dromichaites (Γετῶν βασιλεύς, Geton basileys).
Acesta - după ce l-a prins pe Lisimah, care pornise cu război împotriva lui - i-a arătat mai întâi sărăcia lui și a
neamului său, precum și traiul lor cumpătat. I-a îndemnat apoi să nu mai poarte război împotriva unor oameni
de soiul lor, ci [mai degrabă] să caute a se împrieteni cu dânșii. Iar după ce l-a cinstit ca pe un oaspe, a legat
prietenie cu el și l-a lăsat să plece”. (Strabon, Geografica, VII.3.8) [4]
Pe plăcile pe care este prezent Dromioxto apare și gruparea ΕΛΙꜸ (Eliau), care poate fi
identificată cu cetatea Helis, despre care Diodor din Sicilia ne spune că este cetatea unde Dromichaites
îl ospătează pe Lisimachos : „Dromichaites, Regele Tracilor, după ce a primit cu multă prietenie pe Regele
Lisimah, numindu-l și tată, îl conduse împreună cu copii săi într-o cetate numită Helis (gr. Ήλιν, Elin)”.
(Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XXI.12.2) [4]
Regele get Dromichaites îl capturează pe fiul lui Lisimachos, Agathocles, dar îl eliberează în
speranța că va câștiga prietenia Regelui Macedoniei și, astfel, va recupera regiunile cucerite de
Macedoneni. Lisimachos însă pornește într-o nouă campanie (aprox. 291 îen) pentru a-i cuceri pe Geți.
Dromichaites reușește să înfometeze și apoi să încercuiască armata macedoneană, tăind calea de
retragere și, astfel, îl capturează pe Regele Lisimachos. Dromichaites îl tratează ca pe un oaspete pe
Lisimachos și îi arată modul aspru de viață al Geților, complet diferit de cel macedonean. Dromichaites
obține înapoi teritoriile pierdute și îl eliberează pe Lisimachos cu care se împrietenește și leagă o alianță.
(Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XXI.12.1-6). [28] [29]

72
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Pausanias ne povestește aceleași întâmplări ca Diodor din Sicilia, amestecând puțin cronologia
faptelor și adăugând că alianța este întărită conform obiceiurilor vremii cu o căsătorie : „Atunci Lisimah,
dintre vecini, s-a războit mai întâi cu Odrisii și apoi a pornit cu armata împotriva lui Dromichaites
(Δρομιχαίτην) și a Geților. Dar avu de înfruntat niște bărbați foarte pricepuți în războaie și care îi întreceau cu
mult prin numărul lor. El însuși ajunse într-o primejdie cât se poate de mare și scăpă cu fuga. Fiul său, Agatocle,
care-l sprijinea atunci în luptă pentru prima oară, fu luat prizonier de către Geți. Lisimah a fost biruit și în alte
lupte. Și deoarece socotea că nu este puțin lucru să-și aibă fiul prins în război, încheie o pace cu Dromichaites
și din stăpânirea sa cedă getului ținuturile de dincolo de Istru. Mai mult de nevoie îi dădu în căsătorie pe fiica
sa. Unii spun că nu Agatocle a fost prins, ci însuși Lisimah; că l-a salvat Agatocle, care ar fi căutat să cadă la o
înțelegere cu Dromichaites, pentru răscumpărarea lui”. (Pausanias, Ελλάδος περιήγησις - Călătorie în
Grecia, I.9.7) [4]
Dromioxto apare pe plăcile 23, 91 și 111.
Placa 23 : ΔΡΟΥΟΜΙΚΤΟ ΓΙΕ ΒΥΣΟ ΓΕΤΟ ΤΟΡΣΟΣ ΑΠΟ ΣΟΝΤΟ ΛΥΣΙΜΑΞΟ ΒΡΕΒΥΡΟ
ΚΟΠΟΝΟ ΕΛΙꜸ ΛΑΚΙΜΑ ΕΙΔΕ VΝΥΟ ЏΥV (Droiomikto gie biso Geto torsos apo sonto Lisimaxo brebiro
Kopono Eliau lakima eide unio giu), adică „Dromioxto [și] legiunile viguroase [de] Geți s-au întors de la
întâlnirea [cu] Lisimachos se predă [la] Bogata Eliau-Alianța bucăților din aceeași unită țară”. Este
descrisă capturarea Regelui Lisimachos, și drumul acestuia ΑΟΙ ΝΟΒΟ ΣΥΡΕΙ ΓΑΛΤΟ ΑЏΕΟ ΡΕΠΟΒΙΣΑ
(aoi nobo sirei Galto Ageo repobisa), adică „Pe zăpadă trag Șopârla Conducător se târăște”.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΔΡΟΜΥΩΞΤΟ 11⦿ (Maticho Dromioxto). Apare un portret al regelui și un
cartuș cu inscripția ΔΡΟΜΗΩΞΤΟ ΑΓΡΙΟ ΔΩΥ ΛΙΣΥΜΑΧΩΥ (Dromioxto agrio doi Lisimachoi), adică
„Dromioxto capturează pe Lisimachos”. Sub chipul regelui apar 11 puncte care ar putea fi numărul anilor
de domnie ai acestuia, adică 11 ani de domnie.
Placa 111 : ΛΙΣΥΜΑΚΥΟ ΝΙΒΟ ΔΕV ΣΟΣΙΕ ΤΡΑΓVΡΟ (Lisimakio nibo deu sosie traguro), adică
„Lisimachos de zăpadă ud la salvare se târăște” și ΛΟ ΔΡΟΜΙΟΞΤΟ ΔΟΓΥΟ ΟΔVΕΙ ΣΟΒΟΡΙΟ
ΚΟΛΟΤΙΝΟ ΡΙΠΟΥΣΟ (lo Dromioxto dogio oduei Soborio Kolotino ripoiso), adică „la Dromioxto îndură
drumul Trufașa Șopârlă se târăște”. Placa povestește întâlnirea dintre cei doi regi, așa cum apare și în
cartușul grafic.

Bazorio
Înapoi la Cuprins

Bazorio este un înaintaș al lui Boerobisto. Conduce un atac de noapte împotriva Romanilor, îi
surprinde pe aceștia și îi aruncă în Dunăre. El contruiește un pod peste Istru (Dunăre) pentru a-i uni pe
Geți. (plc. 76)
73
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Apare pe plăcile 76, 91, 123, 127.
Placa 76 : ΒΑΖΟΡΥΩ ΜΑΘΩΣΟ ΓΕΤΟΙ (Bazorio Matoso Getoi), adică „Bazorio Regele Geților”,
ΜΑΤΩΣΟ ΒΑΖΩΡΙV ΜΟΝΔΑΩ ΡΕΧΕΤΕ ΡΗΑ ΥΣΘΡΗV ΩΝ ΣΑΡΟ ΓΕΤΩ (Matoso Bazoriu mondao
rechete ria Istriu on saro Geto), adică „Regele Bazorio construiește traversare râului Istru. În unește pe
Geți”, și în cartușul rotund ΜΑΤΩ ΒΑΖΟΡΥΟ ⅃ΓΕΤΟ (Mato Bazorio Geto), adică „Regele Bazorio al
Geților”. Este menționat și Regele Zieado Davo în cartușul din dreapta. În cartușul mic central este
menționată Eliau.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΒΑΖΩΡΥΟ 7⦿ (Maticho Bazorio). Sub chipul regelui apar 7 puncte care ar
putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 7 ani de domnie.
Placa 123 : ΒΑΖΩΡΥΟ ΡΕΓΕ ΛΕΝΘΩ ΜΑΤΟΣΩ ΓΕΤΟ (Bazorio Rege Lento Matoso Geto), adică
„Bazorio Conducător Tenace Regele Geților”, ΒΑΖΩΡΥΟ (Bazorio), și în cartuș din nou ЏΕΤV Μ[ατο]
ΕΡ[ιγεριο] ΒΑΖΩΡΥΟ (Getv Μ[ato] Er[igerio] Bazorio), adică „Al Geților Rege General Bazorio”. Este
menționat și Regele Zieado Davo. În cartușul mic central este menționată ΕΛΥꜸ (Eliau).
Placa 127 : ΜΑΘΕΩΣΟ ΒΑΖΩΡΙΩ (Mateoso Bazorio), adică „Regele Bazorio”, alături de Regele
Zieado Davo. Menționarea alături de Regele Zieado Davo pentru a treia oară permite presupunerea că cei
doi regi erau contemporani și că erau aliați. Este menționată ΚΟΠΟΝΩΥ ΕΛΙΑV (Koponoi Eliau), adică
„Bogata Eliau-Alianță”.

Zieado Davo
Înapoi la Cuprins

Regele Zieado Davo este un înaintaș al lui Boerobisto, contemporan și în alianță cu Regele
Bazorio, ei apărând alături pe trei plăci diferite. Apare pe plăcile 76, 123, 127.
Placa 76 : ΜΑΤΩ ΖΥΕΑΔΟ ΔΑΒΟ (Mato Zieado Davo), adică „Regele Zieado al Davilor”, prezentă
într-un cartuș rotund alături de un alt cartuș rotund în care este menționat și Regele Bazorio.
Placa 123 : ΖΙΕΑΔΟ ΜΑΘΩΣΟ ΔΑΒΟ (Zieado Matoso Davo), adică „Zieado Regele Davilor”. Pe
aceeași placa apare și Regele Bazorio.
Placa 127 : ΜΑΤΕΩΣΟ ΖΙΕΑΔΩ ΔΑΒΟ (Mateoso Zieado Davo), adică „Regele Zieado al Davilor”,
alături de Regele Bazorio, și apoi ΤΑΜΑΡΟ ΜΑΘΩ ΖΙΕΑΔΩ ΔΑΒΩ ΓΕΤΟ ΩΝ ΜΕΣΟ (tamaro Mato
Zieado Davo Geto on meso), adică „ajută Regele Zieado al Davilor Geților în trimite”.

74
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Demaroe
Înapoi la Cuprins

Demaroe apare pe placa 91. Lângă chipul regelui este scris Μ[ατιχο] ΔΕΜΑΡΟΕ 12⦿ (Maticho
Demaroe 12⦿) și în dreapta apare fraza ΜΑΤΩ ΔΕΜΑΡΩΕ ΟΝΣΩΝΤΟ ΑΝΤΗΓΩΝΕΟ ΜΑΧΙΔΩΝΟΥ
(Mato Demaroe Onsonto Antigoneo Maichidonoi), adică „Regele Demaroe întâlnește pe Antigonus al
Macedonenilor”. Dacă Demaroe s-a întâlnit cu un rege Antigonus al Macedoniei, atunci el este
contemporan cu unul dintre regii acestei dinastii. Ar putea fi vorba despre Antigonus al II-lea Gonatas
(rege între 277–239 îen). Sub chipul regelui apar 12 puncte care ar putea fi numărul anilor de domnie ai
acestuia, adică 12 ani de domnie.

Kerioki
Înapoi la Cuprins
Kerioki este conducător al regatului Eliau, așa cum apare pe placa 7, în cartușul rotund : ΜΑΤΩ
ΚΕΡΥΩΚΥ ΠΕΡΩΣΥ ⅃ΓΩ / ΕΛΥꜸ (Mato Kerioki Perosi Geo / Eliau), adică „Regele Kerioki Conducătorul
provinciei. / Eliau-Alianța”. Este menționat alături de Regele ΦΥΛΗΠΩV (Filipou), adică de Filip al V-lea
care a fost rege al Macedoniei în perioada 221 - 179 îen. Kerioki este contemporan cu Filip al V-lea.

Oroloso (Oroles)
Înapoi la Cuprins

75
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Oroloso este identificat cu Regele Oroles, rege get în secolul al II-lea îen.
Pe toate cele trei plăci din vremea domniei sale apare și chipul Regelui Sarmizo, asta însemnând
că acesta era un rege împortant pentru Oroloso. Presupun că Sarmizo a fost un străbun al lui Oroloso,
amândoi aparținând aceleiași dinastii.
De la istoricul Trogus Pompeius aflăm că Dacii sunt o ramură Geților și că Regele Oroles are un
conflict mai lung cu Bastarnii, care într-un final sunt respinși de luptătorii geți. [30]
Iată textul lui Trogus Pompeius : „Și Dacii sunt o mlădiță a Geților. În vremea Regelui Oroles (Orole
rege) se luptaseră fără succes împotriva Bastarnilor și de aceea, ca pedeapsă pentru slăbiciunea arătată, au
fost siliți, din porunca regelui, ca atunci când voiau să doarmă, să pună capul în locul picioarelor și să facă
soțiilor lor serviciile pe care mai înainte acestea obișnuiau să le facă lor. Această pedeapsă a fost înlăturată
numai după ce prin vitejia lor au șters rușinea pe care și-au atras-o în războiul de mai înainte”. (Trogus
Pompeius, Historiae Philippicae, XXXII.3.16) [4]
Istorisirea cronicarului este confirmată de către textele plăcilor 106 și 115 :
„Oroloso aduce ocară Geților dă răsplată ceartă dezonoare leagă. Neamul Bastarnilor să oprească
rugăminte cheamă Înaltului neam Rege Perseus al Macedonenilor. La treburile gospodinelor familiei, la
treburile de înăuntru, la muncile casei pe șefii familiei trimite Oroloso. Gospodinele familiei Geților ospăț nu
fac până când nimicesc [pe] Bastarni. Cheamă bătrânii Geților. Strigă fiii Geților”. (plc. 106)
„Oroloso poruncește să aducă dar de onoare ofrandă neamului a dus. Ieșirea au împiedicat să nu
fugă. În atac înțeapă străpunși pe toți. În Bogata Eliau-Alianță Înalt Onorați capabili își spală numele Geții
cheamă fiii în ajutor. Macedonenii [la] Geți au venit în Îmbelșugata Eliau-Alianță în sprijin cu puternice întăriri
necesare la tulburările cu Bastarnii”. (plc. 115)
Oroloso nu trebuie confundat cu Regele Orolio, care pe timpul domniei Regelui Boerobisto este
stăpânul cetății Karseoi (Carsium). Oroloso este conducătorul Regatului Eliau-Alianța, așa cum apare în
pecețile rotunde de pe plăcile pe care apare și Regele get.
Conform textului plăcii 106, Oroloso a fost contemporan cu Basileul Perseus al Macedoniei, care
a fost ultimul dinast al Regatului Macedonia înainte ca acesta să fie cucerit de către Romani. Despre
Perseus aflăm mai multe de la cronicarii antici:
Appian din Alexandria ne spune în capitolul „Afacerile din Macedonia”, din lucrarea sa „Historia
Romana”, că în anul 168 îen Regele Perseus al Macedoniei încearcă să recruteze 10 mii de soldați și tot
atâția cavaleri din rândul Geților (Γετῶν) conduși de Cloilios (gr. Κλοίλιος). Când aceștia sosesc lângă
tabăra lui Perseus, ei cer zece monede de aur pentru fiecare călăreț și cinci pentru fiecare pedestraș, adică
150 000 de monede de aur. Perseus nu plătește aurul cerut, încercând să tergiverseze negocierile, ceea ce
îi determina pe Geți să se întoarcă acasă. Astfel, Regele macedonean nu reușește să obțină ajutorul
esențial al Geților pentru bătălia ce va avea loc la Pydna împotriva Romanilor conduși de generalul Lucius
Aemilius Paullus. Perseus este înfrânt și capturat, iar Regatul Macedonean își încheie existența. (Appian,
Macedonia, p. 369, 18.1) [31]
Titus Livius ne spune că 10.000 călăreți și 10.000 de pedestrași bastarni, sub conducerea lui
Clondicus, după ce au trecut Istrul la instigarea lui Filip al V-lea (tatăl lui Perseus) și au ajuns în Dardania
pe care au prădat-o, au fost respinși de Perseus la negocierile privind prețul pe care îl cereau Bastarnii
pentru a lupta de partea lui Perseus. (Titus Livius, Ab Urbe Condita, XL.57.2, XLI.23.12, XLIV.27.1-3)
Plutarch ne spune că Regele Perseus cheamă în ajutor 10.000 de călăreți și 10.000 de pedestrași
bastarni, care locuiesc pe Istru. Perseus îi respinge însă din cauza neînțelegerilor legate de prețul cerut
de către Bastarni pentru a lupta pentru acesta. (Plutarch, Vieți paralele, Aemilius Paulus, 9.4, 12.2, 13.1)

76
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Având în vedere similaritățile celor trei relatări ale autorilor antici, adică același număr de
luptători și numele apropiat al conducătorului lor (Cloilios la Apian și Clondicus la Titus Livius), putem
spune că este vorba despre același eveniment.
Oroloso apare pe plăcile 91, 106, 115.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΩΡΟΛΙΩ 6⦿ (Maticho Orolio), iar chipul sau este poziționat central, fiind la
fel de mare ca cel al lui Boerobisto. Sub chipul regelui apar 6 puncte care ar putea fi numărul anilor de
domnie ai acestuia, adică 6 ani de domnie.
Placa 106 : ΟΡΟΛΟΣΥΟ ΕЏΕΡΟ ΣΙΟЏΙΛ ΓΕΤΟ (Orolosio egero siogil Geto), adică „Oroloso
aduce ocară Geților”, și ΟΡΟΛΟΣΟ (Oroloso).
Placa 115 : ΟΡΟΛΟΣΟ (Oroloso).

Regi de pe placa 91
Înapoi la Cuprins

Chisieo

Chisieo apare pe placa 91 menționat ca Μ[ατιχο] ΧΥΣΙΕΩ 3⦿ (Maticho Chisieo). Sub chipul
regelui apar 3 puncte, care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 3 ani de domnie. Pare
a fi un înaintaș al lui Boerobisto.

Komanizeoi

77
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Komanizeoi apare pe placa 91 ca ΜΑΤΥΧΟ ΚΩΜΑΝΥΖΕΟΥ 3⦿ (Maticho Komanizeoi). Sub
chipul regelui apar 3 puncte, care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 3 ani de domnie.
Pare a fi un înaintaș al lui Boerobisto.
Portretul regelui este inversat cu al Regelui Zorzieo, care apare și pe placa 3. Având în vedere că
portretele celor doi regi sunt alăturate pe placa 91, putem presupune că maestrul scrib a inversat din
greșeală poansoanele cu fețele celor doi regi. Această greșeală, care nu putea fi făcută cu regi pe care
maestrul scrib i-ar fi cunoscut în mod direct, dovedește că acești regi nu erau contemporani cu
Boerobisto, ci erau cunoscuți din istoria păstrată pe plăci mai vechi. Presupun că placa 91 este o placă
comemorativă care prezintă faptele glorioase ale înaintașilor lui Boerobisto, la fel ca placa 58.

Apodomeio

Apodomeio apare pe placa 91 menționat ca Μ[ατιχο] ΑΠΩΔΟΜΕΥΩ 6⦿ (Maticho Apodomeio).


Sub chipul regelui apar 6 puncte care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 6 ani de
domnie. Pare a fi un înaintaș al lui Boerobisto.

Biedo

Biedo apare pe placa 91 menționat ca Μ[ατιχο] ΒΙΕΔΟ 14⦿ (Maticho Biedo). Sub chipul regelui
apar 14 puncte care ar putea fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 14 ani de domnie. Pare a fi un
înaintaș al lui Boerobisto.

78
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Duazo
Înapoi la Cuprins

Duazo este Regele davo-get care a domnit chiar înaintea lui Boerobisto, fiind tatăl acestuia,
conform expresiilor de pe plăcile 15 și 31. Moare în anul 78 îen. (plc. 15)
Placa 15 : ΑΧΩ ΩΝΕΡΩΕ ΣΩΤΟЏΕΡΩ ЏΕΤΩ ΔΑΒΥΩ ΔΥΩ ΔΩΝΙΖΕΤΩ ΩΣΥΕ ΠΑΤΡΥΔΥ (acho
oneroe Sotogero Geto Davio Dio Donizeto osie patridi), adică „Cu durere cară lui Sotogero (Conducătorul
dedesuptului) [al] Geto Davilor Zeu al Morții copilul pe tată”.
Placa 31 : ΚΑΠΕΩ ΜΕΣΤΥΝΟ ΕΠΕΟ VΛΗ ΦΥΟ VΣΟV ΒΑΔVΣΟ ΒΟΕΡΥΒΗΣΤΩ ΜΑΤΩ
ΕΡΥЏΕΡΗΟ ΔΑΒΩ ЏΕΤΥΛΟΡ (kapeo mestino epeo uli fio usou baduso Boeribisto Mato Erigerio Davo
Getilor), adică „Capabil plin peste complet fu copilul/urmașul adus Boerobisto Rege General al Davo-
Geților”.
Duazo apare pe plăcile 15, 31, 52, 91.
Placa 15 : ΜΑΤΩΕ ΔVΑΖΟ ΚVΖΩΤΟ ΩΝ ΖΑΒΕΛΩ (Matoe Duazo kuzoto on zabelo), adică „Rege
Duazo a căzut în război”. Sunt menționați Regele Boerobisto, în text, și Basileul Sarmizo, în cartuș.
Placa 31 : ΔVΑΖΟ ΜΑΤΩ ΕΡΥЏΕΡΟ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ Α ΠΡΟЧΗΩΥΔΟ ΣΩΤΟΑΝΥΟ (Duazo Mato
Erigero Davo Geto a procioido Sotoanio), adică „Duazo Regele General al Davo-Geților a murit/căzut lui
Sotogero (Conducătorul dedesuptului)”.
Placa 52 : Μ[ατο] ΔVΑΖΩ (M[ato] Duazo), lângă o siluetă regală. Apare Boerobisto, Kotopolo
Ceneo și Chiliarhul Kormio. Sunt menționate Genuklo și Sarmigetuzo.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΔΟΑΖΩ 7⦿ (M[aticho] Doazo). Sub chipul regelui apar 7 puncte care ar putea
fi numărul anilor de domnie ai acestuia, adică 7 ani de domnie.

Boerobisto (Burebista)
Înapoi la Cuprins
Boerobisto este fiul lui Duazo, așa cum apare în textele de pe plăcile 15 și 31, și urmașul Basileului
Sarmizo, așa cum spune textul plăcii 58.
Regele Boerobisto (Burebista) a fost Regele Davo-Geților cu aproximație între anii 82 - 44 îen,
după calculele istoricilor, sau între anii 78 - 35 îen, din informațiile de pe plăci. El a unificat triburile Gete
întemeind un regat întins de la câmpia Panoniei până la Nistru, aducând Regatul Geților la apogeul
puterii politice și militare. A condus mai multe campanii militare în Europa centrală și în Balcani,
cucerind triburile învecinate. Îi învinge pe Scordiscii din bazinul inferior al râului Sava și cucerește toată
câmpia Panoniei și bazinul râului Tisa, alungând popoarele celtice ale Boilor și Tauriscilor. Apoi ocupă
orașele grecești de la Marea Neagră, începând cu Olbia și ajungând până la Apollonia. La apogeu, Regatul
lui Burebista se extinde până la poalele munților Balcani. [16]

79
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Regele get este atestat de doi cronicari antici, Strabon, care menționează numele regelui ca
„Βυρεβίστα - Burebista”, „Βυρεβίστας - Burebistas”, „Βοιρεβίστα - Boirebista” sau „Βοιρεβίστας -
Boirebistas” în lucrarea sa „Γεωγραφικά, Geografica”, și Jordanes, care menționează numele regelui ca
„Buruista” în lucrarea sa „Getica”. Regele get mai este menționat, sub forma ΒΑΣΙΛΈΩΣ ΒΥΡΕΒΙΣΤΑ
(Basileos Burebista), în Decretul din Dionysopolis, care este o inscripție pe marmură făcută în jurul anului
48 îen, descoperită la Balcik, Bulgaria. Inscripția conține un omagiu al locuitorilor orașului Dionysopolis
adus în cinstea lui Acornion. [16] [32]
Strabon ne spune că „Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaiele dese,
Burebista (Βοιρεβίστας, Boirebistas), unul dintre Geți (Γέταις, Getais), l-a înălțat atât de mult prin exerciții,
abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câțiva ani, a făurit un regat puternic și a supus Geților
majoritatea populațiilor vecine. Ba încă el a ajuns să fie de temut și de Romani. Căci trecând plin de îndrăzneală
Istrul (Ιστρον) și jefuind Tracia - până în Macedonia și Iliria - a pustiit pe Celții care erau amestecați cu Tracii și
Ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe Boii aflați sub conducerea lui Critasiros și pe Taurici. Spre a ține în ascultare
poporul, el și-a luat locotenent (συναγωνιστής, ajutor, aghiotant) pe Deceneu (Δεκαίνεον, Decaineon), un
vrăjitor (ἄνδρα γόητα, bărbat care face incantații, descântător, mag) care a hoinărit prin Egipt”. (Strabon,
Geografica, VII.3.11) [16]
Nimicirea Boilor de către Boerobisto este confirmată de textul plăcii 91 „Regele Boerobisto smulge
Ticăloșii Boi. Ilirii în Panonia trimite”. (plc. 91)
De la Strabon aflăm că Burebista a pierit în urma unei răzvrătiri. „Cât despre Burebista
(Βοιρεβίστας, Boirebistas), acesta a pierit din pricina unei răzvrătiri, mai înainte ca Romanii să trimită o
armată împotriva lui. Urmașii acestuia la domnie s-au dezbinat, fărămițând puterea în mai multe părți. De
curând, când Împăratul Augustus (Octavius) a trimis o armată împotriva lor, aceștia (Geții) erau împărțiți în
cinci state. Atunci însă, stăpânirea se împărțise în patru. Astfel de împărțiri sunt vremelnice și se schimbă când
într-un fel, când în altul”. (Strabon, Geografica, VII.3.11) [16]
Informația dată de Strabon este confirmată de textele plăcilor 45 și 62 care povestesc că:
„Regele Boerobisto ale noastre recolte fură pierdute în revărsare a mâncării trimitere aducere
deviază de la noi. Vulpea (viclean) Conducător întâlnește uniunea Puternicilor Chiliarhi [ai] Davilor. Este
stabilit înainte ca să evite bucățile stricate. Impunătorii Davo-Geți numărare poruncesc la ai săi secreți kosoni.
În păstrător (depozit) este plin cu mâncare. Deține aur. A cărat pe ascuns bogăția Înaltului Ceneo. Uniunea a
jefuit. Conducător cu aduce în lupte dinainte durificat Tenace unul Impunător schimbă guvernarea în
Protectoarea Vitejilor Maerobiro (Zboară-cu-bravii) pe Mukrunino fiul lui Kutezonio este nepotul lui Dapigeo.
Trântesc [pe] Boerobisto Regele Davo-Geților”. (plc. 45)
„Ai săi îndestulați spre ultra. În administrarea mâncării este strâmb Boerobisto. La iarnă înalte
revărsări se întâmplă. Chiliarhii la provinciile care [sunt] inundate de către înainte împing pe nave cer adunare
de sfat. Dapigeo [și] Zurasieo se adună la Genuklo. Oferă a lor de alungare în de căutare răscumpărare
[pentru] Boerobisto. Orolio însoțit de Chiliarhii Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio purced să întâlnească la
Boerobisto trântesc din funcția de Conducător [în] Îmbelșugata Sarmigetuzo. Stăpânirea lui Boerobisto este
oprită. Se prezintă General al oamenilor se stabilește 495 kdz (35 îen) an Rege Mukrunino”. (plc. 62)
Regele get apare în textele de pe plăci sub formele „Boerobiseto, Boerobisto, Boeribisto,
Boerobisteo și Boerbiseto”. Există două tipuri de poansoane folosite pentru chipul său. Primul, care apare
pe plăcile 39, 95 și 112, a fost probabil înlocuit în timp cu o reprezentare mai adecvată a regelui. Pe
majoritatea celorlalte plăci, pe care este menționat Regele Boerobisto, apare al doilea tip de poanson, care
îl prezintă pe rege purtând un coif pe care se distinge un bour, simbolul lui Jeoio, și în partea de jos un
șarpe, efigie a Atenei și a lui Ares. Prezint în continuare aparițiile acestuia de pe plăcile 39, 95 și 112 (tip
1), apoi aparițiile de pe plăcile 45, 52, 58, și 62 (tip 2).
80
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.39 p.95 p.112

Uneori, numele regelui este scris utilizând caracterul special „Ш, ❫⊥❪” cu valoarea fonetică /st/,
în formele ΒΟΕΡΟΒΗШΕΟ (plc. 45), ΒΩΕΡΟΒΥШΟ (plc. 52) sau ΒΩΕΡΟΒΥШΕΟ (plc. 80). Utilizarea
unui caracter special pentru scrierea numelui regelui, la fel ca în cazul zeului Jeoio și a numelui Regatului
Eliau-Alianța, arată respectul imens pe care Davo-Geții îl aveau pentru Regele lor, Boerobisto.
Despre Regatul lui Boerobisto se găsesc informații foarte exacte în textul plăcii 120. În aceasta
placă sunt enumerați regi vasali sau cu care Boerobisto este aliat și cetățile de scaun ale fiecăruia. În
dreptul fiecărui rege sunt trecute mai multe semne „⊕”, un „⊕” înseamnă „o mie”. Suma acestor „mii”
reprezintă puterea militară a acestora. Armata lui Boerobisto numără 118 mii de soldați, apropiindu-se de
cifra dată de Strabon, adică 200 de mii de soldați. „Cât despre Geți și Daci după ce numărul lor crescuse
neînchipuit de mult, într-atât încât puteau să trimită la luptă până la două sute de mii de oameni, s-au
împuținat și au ajuns în zilele noastre aproape patru zeci de mii și sunt acum pe cale de a se supune Romanilor.
Nu se află încă sub stăpânirea lor, pentru că își mai pun nădejdea în Germani, care sunt dușmanii Romanilor”.
(Strabon, Geografica, VII.3.13) [16]
Iată textul plăcii 120, unde semnul „⊕” înseamnă ΧΥΛ (chil, adică o mie de oameni). „Cunoscător
Rege Boerobisto în Sarmigetuzo strânge armată [de] 14 mii, Chiliarh General Dapigeo la Genuklo 6 mii, Chiliarh
General Orolio la Alianța Karseoi 11 mii, Chiliarh General Zurasieo la Moliodavo 16 mii, Chiliarh Goiero la
Dinogeto 4 mii, Chiliarh Zapio la Zoirodavo 6 mii, Chiliarh Kormio la Nobidoin 6 mii, Chiliarh Geizo la Singidun
10 mii, Chiliarh Maniso la Zidodavo 6 mii, Chiliarh Beriso la Saichdavo din Panonia 6 mii, Chiliarh Doiegoie la
Poltodavo a Sarmaților 6 mii, Chiliarh Karpodo la Zăvor Tapieo 7 mii, Chiliarh Pariozo la Ermidavo 3 mii,
Chiliarh Mongaio la Napokoe 4 mii, Chiliarh Guroeso la Komieodavo 3 mii, Chiliarh Paloe la Sardavo Segesto
10 mii”. Toți acești Chiliarhi sunt prezenți, chiar în aceeași ordine, și pe placa 129.

81
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Armata descrisă pe plăcile 120 și 129 este reunită pentru a participa la campania de cucerire a
orașelor pontice, alături de generalul roman Marcus Lucullus. Boerobisto era aliat al Imperiului Roman,
așa cum aflăm de pe placa 13 : „Îmbelșugată aducere vine [în] țară lui Boerobisto unelte de fier arme. Strateg
Ceneo divin în Ochi Strălucitori (Atena) pentru Impunătorii cheamă de asalt în luptă către înjunghiere ciocane
aduce. A războiului oprire dichisește pe răsplătire. Mâncare spre negoț oi în răsplată cară în armuri de învelit.
Dă învoială propunerii Regele. În strică să te războiești cu Roma. Traversează să fixeze semnătura [în] a sa
scriere de răsplată. Termină disputa [care] a adus distrugerea Puternicilor Macedoneni”.
Conform textului de mai sus, Boerobisto semnează un tratat de negoț cu Imperiul Roman. El
livrează oi pentru mâncare și primește în schimb armuri și arme, așa numitele „pilum”, sulițele romane
care ucideau inamicii străpungând scuturile. Aceste sulițe sunt descrise în textul plăcii 95 prin expresiile
„izbitoarele de trântit”, „De izbit străpungeri” și „izbitoarele de străpuns”.
Pe placa 58, sub figurile centrale ale celor doi Basilei, Sarmizo și Moliseios Sirmio, găsim o
enumerare de regi înaintași ai lui Boerobisto și ordinea în care au domnit : Ateokirenos, Timoliso, Onieoi,
Zideio, Zurenio, Diramonos, Sapozorenos, Ichranos, Teozoreno, Kirezo Davo, Kitipero și Pozomenos.
Pe placa 91 găsim o listă cu regi care l-au precedat pe Boerobisto drept conducători ai Regatului
Davo-Get. Printre înaintașii lui aflăm că au fost și Dromioxto (Dromichaites), Deraneuse, Chisieo,
Demaroe, Komanizeoi, Zorzieo, Oroloso (Oroles), Maicho, Doichamoi, Sigobio, Apodomeio, Duazo,
Bazorio, Sarmieo (Sarmio) și Sichto Zabio.
Regele Boerobisto apare pe plăcile 9, 12, 13, 15, 20, 21, 25, 31, 39, 45, 52, 58, 62, 80, 91, 95, 112, 118,
120, 122, 126, 128, 129.
Placa 9 : ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ (Boerobiseto), 2 apariții.
Placa 12 : ΝΩΒΑΛΟ ΒΩΕΡΙΒΥΣΤΟ ΜΑΤΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΩ (Nobalo Boeribisto Mato Davo Getio),
adică „Nobilul Boerobisto Regele Davo-Geților”, ΒΩΕΡΥΒΙΣΤΟ (Boeribisto) și ΒΩΕΡΙΒΥΣΤΟ (Boeribisto).
Placa 13 : ΒΩΕΡΩΒΥΣΕΤΟ (Boerobiseto) și ΜΑΤΩ ΒΟΕΡΟΒΗΣΤΟ (Mato Boerobisto).
Placa 15 : ΒΩΕΡΟΒΗΣΤΩ (Boerobisto) și ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ (Boerobisto). Pe placă apare și Duazo.
Placa 20 : ΒΟΥΡΕΒΥΣΕΤΟ (Boirebiseto).
Placa 21 : ΜΑΤΟ ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ (Mato Boerobiseto), adică „Regele Boerobisto”.
Placa 25 : ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΩ (Boerobiseto), ΒΩΕΡΒΥΣΕΤΩ (Boerbiseto) și ΝΟΒΑΛΥΤΗΧΟ ΜΑΤΟ
ΒΩΕΡΒΥΣΕΤΩ (Nobaliticho Mato Boerbiseto). Pe placă apare și generalul roman Gaius Antonius.
Placa 31 : ΒΟΕΡΥΒΗΣΤΩ ΜΑΤΩ ΕΡΥЏΕΡΗΟ ΔΑΒΩ ЏΕΤΥΛΟΡ (Boeribisto Mato Erigerio Davo
Getilor), adică „Boerobisto Rege General al Davo-Geților”. Pe aceeași placă este menționat și Regele
Duazo, tatăl lui Boerobisto.
Placa 39 : Μ[ατο] ΒΟΕΡΟΒΗΣΕΤΟ Δ[αβο] Џ[ετο] (M[ato] Boerobiseto D[avo] G[eto]), adică
„Regele Boerobisto al Davo-Geților”.
Placa 45 : ΜΑΘΟ ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΕΩ (Mato Boerobisteo), adică „Regele Boerobisto”, și ΟΝΣΕΑ
ΒΟΕΡΟΒΗШΕΟ Μ[ατο] Δ[αβο] Џ[ετο] (Onsea Boerobisteo M[ato] D[avo] G[eto]), adică „Trântesc [pe]
Boerobisto Regele Davo-Geților”.
Placa 52 : ΜΑΤΟ ΒΩΕΡΟΒΥШΟ (Mato Boerobisto). Pe placă apare și Regele Duazo.
Placa 58 : ΤΡΟΥΠΕΟ ΜΑΤΟ ΔΑΒΟ ΔΩΕΛΟΗΕ ΣΑΡΜΙΖΟ ΠΡΩΠΑΕΠΟΣ ΛΩ Ε[ριџεριο] Μ[ατο]
Χ[ιλιαρχιο] Ν[οβαλο] ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ (Troipeo Mato Davo doeloie Sarmizo propaepos lo Erigero Mato
Chiliarchio Nobalo Boerobiseto)”, adică „Trofeu Regelui Davilor luptători Sarmizo străbunul lui General
Rege Chiliarh Nobil Boerobisto”, Ν[οβαλο] Χ[ιλιαρχιο] Μ[ατο] ΒΩΕΡΟΒΗΣΕΤΟ (N[obalo] Ch[iliarchio]

82
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
M[ato] Boerobiseto), adică „Nobil Chiliarh Regele Boerobisto”, și ΜΑΤΟ Ν[οβαλο] Χ[ιλιαρχιο]
ΒΟΙΕΡΟΒΗΣΕΤΟ (Mato N[obalo] Ch[iliarchio] Boierobiseto), adică „Regele Nobil Chiliarh Boerobisto”.
Placa 62 : ΒΟΕΡΩΒΣΕΘΩ (Boerobseto), ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΩ (Boerobiseto) și ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ
(Boerobiseto). Pe placă apar și Chiliarhii Dapigeo, Zurasieo, Orolio, Zapio, Beriso, Karpodo și Mongaio.
Placa povestește înlăturarea lui Boerobisto de la putere.
Placa 80 : ΜΑΤΥΩ ΒΩΕΡΟΒΥШΕΟ (Matio Boerobisteo), adică „Regele Boerobisto”.
Placa 91 : ΜΑΤΟ ΒΟΕΡΩΒΗΣΕΤΟ ΔΕΤΙΛΑΤΟ ΚΑЧΕΟ ΒΟΥΛΩΡΟ ΥΛΟΥΡΙΟ ΠΑΝΟΝΙΕΟ
ΜΕΣΙΟ (Mato Boerobiseto detilato Kaceo Boiloro Iloirio Panonieo mesio), adică „Regele Boerobisto
smulge Ticăloșii Boi. Ilirii în Panonia trimite”, și Μ[ατιχο] ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ (M[aticho] Boerobiseto) adică
„Regele Boerobisto”.
Placa 95 : ΧΟΥΑΛΕΟ ΜΕΓΑΛΗΕΡΟ ΣΩΗΣΕ ΑЏΕΙΟ ΝΩΒΑΛΙΣΕΡΟ ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΘΟ (Choialeo
Megaliero Soise Ageio Nobalisero Boerobiseto), adică „Încântător Măreț Ridicat Conducător Nobil
Boerobisto”, ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ ΑЧΕΩ ΑΔΕΟΥΕ (Boerobiseto aceo Adeoie), adică „Boerobisto [este]
chemat Adeoie (Neînfricat)”, și ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ (Boerobiseto).
Placa 112 : Μ[ατο] Β[οεροβιστο] (M[ato] B[oerobisto]). Pe avers apare chipul regelui.
Placa 118 : ΒΟΕΡΙΒΙΣΤΟ (Boeribisto), 2 apariții, și ΒΟΕΡΥΒΙΣΤΟ (Boeribisto).
Placa 120 : ΩΝ ΑΝЧΕΟ ΝΩΣΕΘΡΟ Μ[ατο] ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΟ ΩΝ ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΩ ΚΟΥΕ
ΑΡΜΩΣΟ 14⊕ (on anceo Nosetro M[ato] Boerobiseto on Sarmigetoizo Koie Armoso 14⊕), adică „în
frunte cu Cunoscător Rege Boerobisto în Sarmigetuzo strânge armată [de] 14 mii”.
Placa 122 : ΝΩΒΑΛΟ ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ (Nobalo Boerobisto), adică „Nobilul Boerobisto”.
Placa 126 : ΒΩΕΡΥΒΕΣΤΟ (Boeribesto), ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΩ (Boerobisto), și ΤΡΑΣΟ ΜΑΤΟ
ΒΟΕΡΟΒΗΣΤΟ (Traso Mato Boerobisto), adică „Viteaz Rege Boerobisto”.
Placa 128 : ΒΟΕΡΩΒΥΣΤΟ (Boerobisto).
Placa 129 ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ (Boerobisto) și ΜΑΤΟ ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΕΩ (Mato Boerobisteo). Expresia
ΝΟΣΕΤΡΩ ΝΩΒΑΛΕΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΤΩΕЧ ΤΡΥΠΑΛΕΛΕ ΡΥΟΜΥΩΝVΣΩ ΣΟVΠΑΤΩ (Nosetro Nobaleo
Davo Geto toeci tripalele Riomionuso soupato), adică „Cunoscătorii Nobili Davo-Geți legă triburile pe
Romani sprijină”, ne spune că triburile Geților s-au unit pentru a participa la campania de cucerire a
orașelor pontice grecești, alături de generalul roman Marcus Lucullus, menționat în expresia ΜΑΥΕΡΩ
ΛΩΚΟΛΩ ΡΕЧΕΤΩ ΥΣΤΡΗΟ (Maiero Lokolo receto Istrio), adică „Marcus Lucullus dincolo de Istru”.

Kotopolo Ceneo (Deceneu)


Înapoi la Cuprins
Kotopolo Ceneo este identificat cu Deceneu, Decaineos (Strabon, Geografica, VII.3.5,11) sau
Dicineus (Jordanes, Getica, XI. 67-73), Strategul cu care Burebista se sfătuia și care dădea greutate și aură
divină hotărârilor regelui. [16] [32]
Strabon ne spune că onoarea oferită lui Zamolxis de a împărți stăpânirea cu Basileul Geților, fiind
cel care transmitea voința zeilor, în vremea lui Burebista era deținută de Deceneu: „Pe când domnea
asupra Geților Burebista - împotriva căruia s-a pregătit să pornească divinul Cezar - cinstirea mai sus amintită
o avea Decaineos (Δεκαίνεος)”. (Strabon, Geografica, VII.3.5) [16]
Tot Strabon ne spune că locotenentul lui Burebista este magul Deceneu, care a călătorit în Egipt
unde a învățat să facă profeții: „Spre a ține sub ascultare poporul, el [Burebista] și-a luat locotenent
(συναγωνιστής, ajutor, aghiotant) pe Deceneu (Δεκαίνεον), un vrăjitor (ἄνδρα γόητα, bărbat care face

83
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
incantații, descântător, mag) care a hoinărit prin Egipt, învățând la perfecție acolo să facă prorociri,
mulțumită cărora spunea că tălmăcește voința zeilor. De aceea era socotit aproape zeu, așa cum am povestit
despre Zamolxis (Ζαμόλξεως)”. (Strabon, Geografica, VII.3.11) [16]
Din textul plăcii 39 aflăm că Ceneo a murit străpuns în războiul purtat de Boerobisto împotriva
Boilor în provincia Panonia și este transportat la Roma. „La Roma așază să trimită pe Marele Ceneo fără
viață însuși în străpuns la pământ [în] războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”. (plc. 39)
Placa 118 ne spune că Boerobisto se întâlnește cu Marcus Antonius pentru plata soldaților și
pentru a-i preda cenușa lui Ceneo. Boerobisto îi plătește lui Antonius pentru mutarea cenușei lui Ceneo
la Roma. „Noi revendicăm chemăm a soldaților bogăție să dea Davo-Geților recompensă de câștig către
Romani chemăm să facă iute în transferul. Boerobisto se reunește cu Antonius. Impunătorilor Davo-Geți prada
preface [în] a întâlnirii răscumpărare Boerobisto. S-a răpus Ceneo a încetat să simtă. Nobilul Boerobisto se
adună la sfat [de] bogăție [în] zăvor-fortăreață. Plătește să mute pe Ceneo la Roma transportă [a] Nobilului
cenușă”. (plc. 118)
Detaliile sunt extraordinare și atestă că Ceneo a murit înaintea lui Boerobisto, în campania pe
care aceștia au întreprins-o împotriva Boilor din Panonia, în alianță cu Romanii, ei fiind cei care au plătit
campania. Boerobisto trimite cenușa lui Ceneo, prin intermediul lui Marcus Antonius, la Roma pentru a
fi înmormântat. Gestul atestă înaltul respect purtat lui Ceneo și strânsele legături pe care le avea
Boerobisto cu Imperiul Roman.
Diferența dintre formele „Ceneo” și „Deceneu” poate fi explicată presupunând că prepozitia „De”,
prezentă înaintea numelui „Ceneo”, este o prescurtare care precizează în textul istoricului antic rangul
lui Ceneo, așa cum pe plăci Kotopolo este prescurtat „Ko”.
În continuare sunt câteva reprezentări grafice ale lui Ceneo, de pe plăcile 13, 39, 52, 62 și 80.

Ceneo apare pe plăcile 9, 12, 13, 25, 39, 45, 52, 58, 80, 91, 95, 117, 118, 120, 122.
Placa 9 : Κ[οτοπολο] ЧΕΝΥΟ (K[otopolo] Cenio), adică „Strateg Ceneo”.
Placa 12 : ЧΕΝΙΩ (Cenio) și ΤΡΑΣΩ ΣΑΡΜΗЏΤΖΟ ЧΕΝΗΩ ΚΩ[τοπολο] (Traso Sarmigetzo Cenio
Ko[topolo]), adică „Viteaz [în] Sarmigetuzo Ceneo Strateg”.
Placa 13 : ΚΟ[τοπολο] ЧΕΝΕΩ ΣΩΕΑ ΩΝ ΛΩΣΥΦΟΧΕΣΩ (Ko[topolo] Ceneo soea on
Losifocheso), adică „Strateg Ceneo divin în Ochi Strălucitori (Atena)”, și ΚΟΤΠΟΛ ЧΕΝΕΩ (Kotpol
Ceneo), adică „Strateg Ceneo”.
Placa 25 : ΤΡΣΟΥ ΕЏΕΛΟ ΩΝ ΦΥΛΟΣΩΛΗΟ ΚΩΤΟΠΩΛΙΩ ΜΑΕΡΟΒΕΡΩ ΑΤΕΝΗ ΖΩΕ ΒΩΥΟΥ
ΟΝ ΣΩΠΗΟ ΛΟΥΕ -Κ[οτοπολο]- ЧΕΝΕΟΥ (Trsoi Egelo on Filosolio Kotopolio Maerobero Ateni Zoe
Boioi on sopio loie -K[otopolo]- Ceneoi), adică „Al Vitejilor General în Străjerul Strateg Maerobiro
(Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul în deasupra soldaților Strateg Ceneo”.

84
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 39 : ΠΟΥ ΡΗΜ ΣΕΤΩ ΜΕΣΟ ΟΝ ΜΕΓΑΛ ЧΕΝΕΟ ΣΙΝΩΕ ΖΟ ΑΤΟ ΟΝ ЧΕΝΤΑΣΩ ΗΕΔΟΥΕ
ΖΑΒΕΛΟ ΟΥΧΥΕ ΒΟΕΛΩΡΟΥ ΟΝ ΠΑΝΩΝΟ (Poi Rim seto meso on Megal Ceneo sinoe zo ato on centaso
iedoie zabelo oichie Boeloroi on Panono), adică „La Roma așază să trimită pe Marele Ceneo fără viață
însuși în străpuns la pământ [în] războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”, și ΚΟΤΠΩΛΗΟΥ ЧΕΝΕΟ ΟΝ
ΣΑΡΜΗЏΘΟΥΖΟ (Kotpolioi Ceneo on Sarmigetoizo), adică „Strateg Ceneo în Sarmigetzo”.
Placa 45 : Α ΟΝVΕΡΕ ΒΑΘΩ ΕΠΩΕ ЧΕΝΕΩ ΧΑΡΕΟ (a onuere bato Epoe Ceneo chareo), adică
„a cărat pe ascuns bogăția Înaltului Ceneo”.
Placa 52 : ΚΩΘΟΠΩΛΟ ЧΕΝΥΕ (Kotopolo Cenie) și ΚΟΤΩΠΟΛV ЧΕΝVΕ (Kotopolu Cenue),
adică „Strateg Ceneo”.
Placa 58 : ΤΡΑΣΟ Κ[οτοπολο] ЧΕΝΕΟ (Traso K[otopolo] Ceneo), adică „Viteaz Strateg Ceneo”.
Placa 80 : ЧΕΝΕΩ (Ceneo), ΝΩΕΥ ΦΩΕΛΙΩ ЧΕΝΕΩ (Noei Foelio Ceneo), adică „Înțelept Gardian
Ceneo”, și ΚΟΤΟΠΟΛΟ ЧΕΝΕΩ (Kotopolo Ceneo), adică „Strateg Ceneo”.
Placa 91 : ΜΕΓΑΣΩ ЧΕΝΕΟΥ (Megaso Ceneoi), adică „Mărețul Ceneo”.
Placa 95 : ΤΡΑΣΟ ΕЏΕΛΟ ΟΝ ΦΙΛΩΣΟΛΥΟ ΜΑΕΡΩΒΕΡΟ ΑΤΕΝΗ ΖΟΥ ΒΩΕΟ ΣΟΥΠΕΟ ΛΩΕ
Κ[οτοπολο] ЧΕΝΕΟ (Traso Egelo on Filosolio Maerobero Ateni Zoi Boeo soipeo loe K[otopolo] Ceneo),
adică „Al Vitejilor General în Străjerul Maerobiro (Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul deasupra
soldaților Strateg Ceneo”.
Placa 117 : ΠŦΑΥΟΣ ΝΕЧΟ ΔΑΒΙΚΟ ΚΟŦΟΠΟΛΟ ЧΕΝΥΟ ΔΟЏΕΟ ΧΑΒΕΝ ΚΑΣΑŦΟ ΖΟΙ
ΑΡΑΜΥ ΚΟ[τοπολο] ΖΑΜΟΛΧΙΟ (ptaios necio dabiko Kotopolo Cenio Dogeo chaben kasato zoi arami
Ko[topolo] Zamolchio), adică „Porc mistreț omoară să prăjească. Strateg Ceneo săvârșește porcului
mistreț sacrifică viața [la] altarul Strategului Zamolxio”.
Placa 118 : ΣΟ ΡΕΠVΣΟ ЧΕΝΙΟ ΣΕΣΤΑΣΕ ΣΕΝVΣΑ (so repuso Cenio sestase senusa), adică „S-a
răpus Ceneo a încetat să simtă”, și ΛVΤV ΜΟΤΙ ΠΟ ЧΕΝΙΟ ΡΙΟΜ ΤΟΛΕΣΕΥ ΝΟΒΑΛΙΕ ΔΑΒΙΚΟ (lutu
moti po Cenio Riom tolesei Nobalie dabiko), adică „plătește să mute pe Ceneo la Roma transportă [a]
Nobilului cenușă”.
Placa 120 : ΚΩΤΩΠΟΛΕΟΥ ЧΕΝΕΟΥ (Kotopoleoi Ceneoi), adică „Strateg Ceneo”.
Placa 122 : ΤΡΑΣΩ ΚΩΤΟΠΩΛΟ ЧΕΝΙΟ (Traso Kotopolo Cenio), adică „Viteaz Strateg Ceneo”.

Dapigeo (Dapyx)
Înapoi la Cuprins

Regele Dapigeo, conducătorul cetății Genuklo, este contemporan cu Boerobisto și participă la


acțiunile militare ale acestuia. Alături de Zurasieo și Orolio, este cel mai important aliat al Regelui
Boerobisto. Este unul dintre cei care inițiază revolta împotriva lui Boerobisto. (plc. 62)

85
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Dapigeo este menționat de Dio Cassius în „Istoria Romană”, sub formele Δάπυγι (Dapygi),
Δάπυγα (Dapyga) și Δάπυξ (Dapyx).
„26. 1. Pe când înfăptuia acestea, îl chemă în ajutor Orolio (Ῥώλης, Roles), care se afla în luptă cu
Dapigeo (Δάπυγι, Dapygi), Regele unor Geți. Crassus porni să îl ajute. El aruncă cavaleria vrăjmașilor peste
pedestrimea lor. Înspăimântându-i și pe călăreți în felul acesta nu mai dădu nici o luptă, ci făcu un mare măcel
în rândurile unora și ale altora, care fugeau. 2. Apoi îl împresură și pe Dapigeo (Δάπυγα, Dapyga) - refugiat
într-o fortăreață. Unul dintre cei aflați în fortăreață îl salută de pe zid în limba greacă, intră în vorbă cu el și
hotărî să-i predea fortăreața. Prinși în felul acesta, barbarii porniră unii împotriva altora. Dapigeo (Δάπυξ,
Dapyx) și mulți alții își găsiră moartea. ...
4. ... Biruitor, el nu cruță nici pe ceilalți Geți, deși între Dapigeo (Δάπυγι, Dapygi) și ei nu era nici o
legătură”. (Dio. Historia Romana, LI.26.1,2,4) [20]
Campania despre care Dio Cassius face vorbire a avut loc în perioada 29–27 îen și a fost condusă
de Marcus Licinius Crassus cel Tânăr, nepotul triumvirului Crassus. Este vorba de perioada post-
Burebista, perioadă în care aflăm de la Strabon că marele regat al lui Burebista este fărâmițat în patru sau
cinci regate. (Strabon, Geografica, VII.3.11) [16]
Corelând informațiile furnizate de către cele două surse, plăcile de plumb și relatările lui Dio
Cassius putem avea o imagine mai clară asupra celor întâmplate:
Dapigeo, Regele cetății Genucla, și Orolio, Regele cetății Karseoi (Carsium), întră în conflict după
moartea lui Boerobisto. Orolio (identificat cu Regele get Roles, Ῥώλης) îi cere ajutorul generalului
Licinius Crassus, pe care îl ajutase în lupta cu Bastarnii. Cu ajutorul Romanilor îl învinge pe Dapigeo,
acesta luându-și viața ca să nu fie capturat. Crassus profită de moartea stăpânului cetății Genuklo și
încearcă să recupereze stindardele pierdute de Gaius Antonius Hybrida la cetatea Istrienilor. Zurasieo
(identificat cu Regele get Zyraxes, Ζυράξου), aliat permanent al lui Dapigeo, după cum apare pe plăci,
încearcă să apere Genuklo cumpărând ajutorul militar al Sciților. Nu se întoarce la timp și Genucla,
construită pe malul Istrului, este cucerită în urma unui atac venit de pe uscat și de pe apă.
Dapigeo apare pe plăcile 14, 35, 45, 62, 79, 120, 129 și 134.
Placa 14 : ΔΑΠΥЏΥV ΜΑΘΟ ΔΑΒV (Dapigiu Mato Davu), adică „Dapigeo Regele Davilor”.
Placa 35 : Μ[ατο] Ε[ριџεριο] ΔΑΠΗЏΕΟ (Mato Erigerio Dapigeo), adică „Rege General Dapigeo”.
Placa 45 : ΜVΚΡVΝΙΝΩ VΙΩΣΩ ΛVΕ ΚVΤΕΖΟΝΙΟ ΣΟΥΩ ΑΝΕΠΣΥΩΣ ΛVΙΕ ΔΑΠΥΕЏΩ
(Mukrunino uioso lue Kutezonio soio anepsios luie Dapiegeo), adică „Mukrunino fiul lui Kutezonio este
nepotul lui Dapigeo”, și ΜΑΤΟ ΕΡΙ[γεριο] ΔΑΠΙЏΕΟ (Mato Eri[gerio] Dapigeo), adică „Regele General
Dapigeo”.
Placa 62 : ΔΑΠΥЏΕΟ ΖΩΡΑΣΩ (Dapigeo Zoraso), adică „Dapigeo [și] Zurasieo”.
Placa 79 : Ε[ριџεριο] Μ[ατο] ΔΑΠΥΕЏΕΟΥ ΔΟΙ - Δ[αβο] - ЏΕΤΟ (E[rigero] M[ato] Dapiegeoi doi
D[avo] Geto), adică „General Rege Dapigeo al Davo-Geților”, ΔΑΠΥЏΥΕΩ ΜΑΘΩ ΔΟΥ ЏΕΝΟΥΚΛΩ
(Dapigieo Mato doi Genoiklo), adică „Dapigeo Regele din Genuklo”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΕΡΥΕЏΕΡ ΔΑΠΗЏΙΕΟ ΛΩ ЏΕΝΟΥΚΛΩ 6⊕ (Ch[iliarchio] Erieger
Dapigieo lo Genoiklo), adică „Chiliarh General Dapigeo la Genuklo”. Dapigeo este conducător la Genuklo
și are o armată de 6 mii de soldați.
Placa 128 : ΜΑΤΥΩ Δ[απυџεο]Ι (Matio D[apigeo]i), adică „Regele Dapigeo”.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΑΠΥΕЏΩ (Ch[iliarchio] Dapiegeo). Dapigeo, alături de Boerobisto,
participă la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.
Placa 134 : Μ[ατο] ΔΑΠΥЏΟ (M[ato] Dapigeo), adică „Rege Dapigeo”, și Μ[ατο] Ε[ριџεριο]
ΔΑΠΥЏΕV (M[ato] E[rigerio] Dapigeu), adică „Rege General Dapigeo”.

86
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Zurasieo (Zyraxes)
Înapoi la Cuprins

Regele Zurasieo, conducătorul cetății Moliodavo, este contemporan cu Boerobisto și participă la


acțiunile militare ale acestuia. Alături de Dapigeo și Orolio, este cel mai important aliat al Regelui
Boerobisto. Este unul dintre cei care inițiază revolta împotriva lui Boerobisto. (plc. 62)
Zurasieo este menționat de Dio Cassius în „Istoria Romană”, sub forma Ζυράξου (Zyraxoy).
„26. 5. [Crassus] a pornit apoi împotriva Genuklei (Γένουκλα, Genoykla), cea mai puternică întăritură
a statului lui Zurasieo (Ζυράξου, Zyraxoy), căci auzise că se află acolo steagurile luate de Bastarni de la Gaius
Antonius (Ἀντωνίου τοῦ Γαΐου), lîngă cetatea Istrienilor (Ἰστριανῶν πόλει, Istrianon polei). Asediind cetatea
- în același timp și de pe uscat și de pe Istru (Ἴστρου, Istroi), deoarece era durată lîngă apă - în scurtă vreme o
cuceri, dar cu multă osteneală, deși Zurasieo (Ζυράξου, Zyraxoy) nu era de față. 6. Căci el, de îndată ce aflase
de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat și a pornit la Sciți cu mulți bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat
să se întoarcă. Iată cele săvârșite de Crassus la Geți (Γέταις, Getais)”. (Dio. Historia Romana, LI.26.5,6) [20]
Zurasieo apare pe plăcile 35, 45, 62, 79, 120, 129 și 134.
Placa 35 : Μ[ατο] Ε[ριџεριο] ΖΟΥΡΑΣΙΕΟ (Mato Erigerio Zoirasieo), adică „Rege General
Zurasieo”. Este însoțit de Dapigeo.
Placa 45 : ΕΡΙ[γεριο] ΖΟΙΡΑΣΗΕV ΜΑΤΟ Џ[ετο] (Eri[gerio] Zoirasieu Mato Џ[eto]), adică
„General Zurasieo Regele Geților”.
Placa 62 : ΔΑΠΥЏΕΟ ΖΩΡΑΣΩ (Dapigeo Zoraso), adică „Dapigeo [și] Zurasieo”.
Placa 79 : Χ[ιλιαρκι]V ΖΟΥΡΑΣΥΕΩ (Ch[iliarchi]u Zoirasieo), adică „Chiliarhul Zurasieo”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο]-Ε ΖΟΡΑΣΕΟΥ ΛΩ ΜΟΛΕΟΔΑΒΩ 16⊕ (Ch[iliarchio] E[rigerio] Zoraseoi
lo Moleodavo), adică „Chiliarh General Zurasieo la Moliodavo”. Zurasieo este conducător la Moliodavo și
are o armată de 16 mii de soldați, fiind unul dintre cei mai puternici Chiliarhi ai lui Boerobisto.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΖVΡΑΣΩ (Ch[iliarchio] Zuraso). Zurasieo, alături de Boerobisto, participă
la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.
Placa 134 : ΖVΡΑΣΥΕΟ ΩΝΘVΝΠΙΕΝΩ ΠΟΕ ΡΟΖΥΕΝΩ ΧΥΛΥΑΡΧΙV ΣΚΥΤΩ ΛΟΝΓVΕ
ΜΟΛΗΩΔΑΒΟ (Zurasieo ontunpieno poe Rozieno Chiliarchiu Skito longue Moliodavo), adică „Zurasieo
întâmpină pe Roziano Chiliarhul Sciților lângă Moliodavo”, și ΖVΡΑΣΥΕ[ο] ΟΔΩ Χ[ιλιαρχιο] ΡΟΖΙΑΝΩ
ΣΚΙΤΟ (Zurasie[o] odo Ch[iliarchio] Roziano Skito), adică „Zurasieo cheamă [pe] Chiliarhul Roziano [al]
Sciților”.

87
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Orolio (Rholes)
Înapoi la Cuprins
Orolio, conducătorul cetății Karseoi (Carsium, Hârșova, Tulcea), este contemporan cu
Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Alături de Dapigeo și Zurasieo, este cel mai
important aliat al Regelui Boerobisto, conform plăcii 120. Orolio participă la campania de înlăturare a lui
Boerobisto (plc. 62).
Orolio este menționat de Dio Cassius în „Istoria Romană”, sub formele Ῥώλου (Roloy), Ῥώλης
(Roles) și Ῥώλης (Roles).
„24. 6. O parte dintre ei [Bastarni] au rămas în viață, luînd în stăpânire un loc întărit. Crassus îi
împresură fără succes câteva zile. Apoi, ajutat de Orolio (Ῥώλου, Roloy), Regele unor Geți, îi nimici. 7. Orolio
(Ῥώλης, Roles) a mers la împărat și pentru această faptă a fost numit prieten și aliat al acestuia, iar prizonierii
au fost împărțiți între soldați”. (Dio. Historia Romana, LI.24.6,7) [20]
„26. 1. Pe când înfăptuia acestea, îl chemă în ajutor Orolio (Ῥώλης, Roles), care se afla în luptă cu
Dapigeo (Δάπυγι, Dapygi), Regele unor Geți. Crassus porni să îl ajute. ... 2. Apoi îl împresură și pe Dapigeo
(Δάπυγα, Dapyga) - refugiat într-o fortăreață”. (Dio. Historia Romana, LI.26.1,2) [20]
Orolio apare pe plăcile 62, 120 și 129.
Placa 62 : ΩΡΟΛΗΩ ΟΝΣΩΘΥЧΕΟΕ ΔΥΩ Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΟ ΒΕΡΥΣΩ ΚΑΡΠΟΔΩ ΜΟΝΓΑΥΩ
ΠΟΡЧΕΔΩ ΩΝΣΩΝΤΩ ΛVΕ ΒΩΕΡΟΒΗΣΕΘΩ ΔΕΥΧΕΩ ΩΝ VΣΥΑ ΔΟ ΠΕΡΕΣΗΟ ΤΑΛΥΠΥΚΩ
ΣΑΡΜΗЏΕΤVΖΟ (Orolio onsoticeoe dio Ch[iliarchio] Zapio Beriso Karpodo Mongaio porcedo onsonto
lue Boerobiseto deicheo on usia do Peresio Talipiko Sarmigetuzo), adică „Orolio însoțit de Chiliarhii
Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio purced să întâlnească la Boerobisto trântesc din funcția de Conducător
[în] Îmbelșugata Sarmigetuzo”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] Ε[ριџεριο] ΩΡΟΛΥΕΟ ΛΩ ΕΛΥΑ ΚΑΡΣΕΟΥ 11⊕ (Ch[iliarchio] E[rigerio]
Orolieo lo Elia Karseoi), adică „Chiliarh General Orolio la Alianța Karseoi”. Orolio este conducător la
Karseoi și are o armată de 11 mii de soldați, plasându-l printre cei mai puternici Chiliarhi ai lui Boerobisto.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΟΡΩΛΙΩ (Ch[iliarchio] Orolio). Orolio, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Chiliarhii lui Boerobisto


Înapoi la Cuprins

Zapio
Zapio este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Zoirodavo (Ziridava, Pecica, jud Arad). Zapio participă la campania de înlăturare a
lui Boerobisto.
Zapio este menționat pe plăcile 62, 120 și 129.
Placa 62 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΟ ΒΕΡΥΣΩ ΚΑΡΠΟΔΩ ΜΟΝΓΑΥΩ (Ch[iliarchio] Zapio Beriso
Karpodo Mongaio), adică „Chiliarhii Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΕΩ ΛΟ ΖΟΥΡΟΔΑΒΩ 6⊕ (Ch[iliarchio] Zapieo lo Zoirodavo), adică
„Chiliarh Zapio la Zoirodavo”. Zapio este conducător la Zoirodavo cu o armată de 6 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΩ (Ch[iliarchio] Zapio). Zapio, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

88
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Beriso
Beriso este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile acestuia. Este conducătorul
cetății Saichdavo din Panonia. Beriso participă la campania de înlăturare a lui Boerobisto.
Beriso este menționat pe plăcile 62, 120 și 129.
Placa 62 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΟ ΒΕΡΥΣΩ ΚΑΡΠΟΔΩ ΜΟΝΓΑΥΩ (Ch[iliarchio] Zapio Beriso
Karpodo Mongaio), adică „Chiliarhii Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΡΥΣΟ ΣΑΥΧΔΑΒΟ ΠΑΝΟΝΕΟ 6⊕ (Ch[iliarchio] Beriso Saichdavo
Panoneo), adică „Chiliarh Beriso [la] Saichdavo din Panonia”. Beriso este conducător la Saichdavo
Panoneo cu o armată de 6 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΡΙΣΩΕ (Ch[iliarchio] Berisoe). Beriso, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Karpodo
Karpodo este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile acestuia. Este conducătorul
cetății Tapieo (Tápé, Szeged, Ungaria). Karpodo participă la campania de înlăturare a lui Boerobisto.
Karpodo este menționat pe plăcile 62, 120 și 129.
Placa 62 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΟ ΒΕΡΥΣΩ ΚΑΡΠΟΔΩ ΜΟΝΓΑΥΩ (Ch[iliarchio] Zapio Beriso
Karpodo Mongaio), adică „Chiliarhii Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΚΑΡΠΩΔΟ ΛΩ ΣΑΡ ΤΑΠΥΕΟ 7⊕ (Ch[iliarchio] Karpodo lo Sar Tapieo),
adică „Chiliarh Karpodo la Zăvor Tapieo”. Karpodo este conducător la Tapieo și are 7 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΚΑΡΠΩΔΩ (Ch[iliarchio] Karpodo). Karpodo, alături de Boerobisto,
participă la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Mongaio
Mongaio este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile acestuia. Este conducătorul
cetății Napoko (Napoca, jud. Cluj). Mongaio participă la campania de înlăturare a lui Boerobisto.
Mongaio este menționat pe plăcile 62, 120 și 129.
Placa 62 : Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΟ ΒΕΡΥΣΩ ΚΑΡΠΟΔΩ ΜΟΝΓΑΥΩ (Ch[iliarchio] Zapio Beriso
Karpodo Mongaio), adică „Chiliarhii Zapio, Beriso, Karpodo, Mongaio”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΜΟΝΓΑΥΩ ΛΩ ΝΑΠΩΚΟΕ 4⊕ (Ch[iliarchio] Mongaio lo Napokoe), adică
„Chiliarh Mongaio la Napoko”. Mongaio este conducător la Napoko cu o armată de 4 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΜΩΝΓVΕΩ (Ch[iliarchio] Mongueo). Mongaio, alături de Boerobisto,
participă la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Goiero
Goiero este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Dinogeto (Dinogeția, sat Garvăn, comuna Jijila, Tulcea).
Goiero este menționat în plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΓΟΥΕΡΩ ΛΟ ΔΥΝΩЏΕΘΩ 4⊕ (Ch[iliarchio] Goiero lo Dinogeto), adică
„Chiliarhul Goiero la Dinogeto”. Goiero este conducător la Dinogeto cu o armată de 4 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΓVΕΡΩ (Ch[iliarchio] Guero). Goiero, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

89
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Kormio
Kormio este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Nobidoin (Novodunum, Isaccea, Tulcea).
Kormio este menționat pe plăcile 52, 120 și 129.
Placa 52 : Χ[ιλιαρχιο] ΥΣΤΡΙΑΝΟ ΚΟΡΜΥΟ (Ch[iliarchio] Istriano Kormio), adică „Chiliarh al
Istrienilor Kormio”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΚΩΡΜΥΟ ΛΩ ΝΟΒΥΔΟΥΝ 6⊕ (Ch[iliarchio] Kormio lo Nobidoin), adică
„Chiliarh Kormio la Nobidoin”. Kormio este conducător la Nobidoin cu o putere militară de 6 mii de
soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΚΩΡΜΥΟ (Ch[iliarchio] Kormio). Kormio, alături de Boerobisto, participă
la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Geizo
Este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Singidun (Singidunum, Belgrad, Serbia), deci Geizo este Regele Scordiscilor.
Geizo este menționat pe plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ЏΕΥΖΟ ΛΩ ΣΥЏΙΔΟΝΟΕ 10⊕ (Ch[iliarchio] Geizo lo Sigidonoe), adică
„Chiliarh Geizo la Singidun”. Geizo este conducător la Singidun cu o putere militară de 10 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ЏΕΥΖΩ (Ch[iliarchio] Geizo). Geizo, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Maniso
Maniso este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Zidodavo (Zidovar, situată pe malul stâng al Dunării, lângă localitatea Orešac din
nordul Serbiei).
Maniso este menționat pe plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΜΑΝΗΣΟ ΛΟ ΖΥΔΩΔΑΒΟ 6⊕ (Ch[iliarchio] Maniso lo Zidodavo), adică
„Chiliarh Maniso la Zidodavo”. Maniso este conducător la Zidodavo cu o putere militară de 6 mii de
soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΜΑΝΥΣΩ (Ch[iliarchio] Maniso). Maniso, alături de Boerobisto, participă
la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Doiegoie
Doiegoie este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Poltodavo Sarmatio (neidentificată).
Doiegoie este menționat pe plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΟΥΕΓΩΕ ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ ΣΑΡΜΑΤΗΟ 6⊕ (Ch[iliarchio] Doiegoe
Poltodavo Sarmatio), adică „Chiliarh Doiegoe [la] Poltodavo a Sarmaților”. Doiegoe este conducător la
Poltodavo Sarmatio cu o putere militară de 6 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΟΓVΕ (Ch[iliarchio] Dogue). Doiegoie, alături de Boerobisto, participă
la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

90
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Pariozo
Pariozo este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Ermidavo (neidentificată).
Pariozo este menționat pe plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΠΑΡΙΩΖΟ ΛΟ ΕΡΜΥΔΑΒΟ 3⊕ (Ch[iliarchio] Pariozo lo Ermidavo), adică
„Chiliarh Pariozo la Ermidavo”. Pariozo este conducător la Ermidavo cu o putere militară de 3 mii de
soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΠΑΡΙΩΖΩ (Ch[iliarchio] Pariozo). Pariozo, alături de Boerobisto, participă
la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Guroeso
Guroeso este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Komieodavo (Comidava, situată lângă orașul Râșnov, județul Brașov).
Guroeso este menționat în plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΓΟΥΡΩΕ ΛΟ ΚΟΜΙΕΟΔΑΒΟ 3⊕ (Ch[iliarchio] Goiroe lo Komieodavo),
adică „Chiliarh Guroeso la Komieodavo”. Guroeso este conducător la Komieodavo cu o putere militară de
3 mii de soldați.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΓVΡΩΕΣΟ (Ch[iliarchio] Guroeso). Guroeso, alături de Boerobisto,
participă la cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Paloe
Paloe este contemporan cu Boerobisto și participă la campaniile militare ale acestuia. Este
conducătorul cetății Zăvorul Davilor Segesto (regiunea celtică Segestica, Siscia romană, în regiunea
orașului Sisak, Croația).
Paloe este menționat pe plăcile 120 și 129.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΠΑΛΟΕ ΛΩ ΣΑΡ ΔΑΒΟ ΣΕЏΕΣΤΟ 10⊕ (Ch[iliarchio] Paloe lo Sar Davo
Segesto), adică „Chiliarh Paloe la Zăvorul Davilor Segesto”. Paloe este conducător la Zăvorul Davilor
Segesto cu o putere militară de 10 mii de soldați, fiind printre cei mai puternici Chiliarhi ai lui Boerobisto.
Placa 129 : Χ[ιλιαρχιο] ΠΕΛVΕ (Ch[iliarchio] Pelue). Paloe, alături de Boerobisto, participă la
cucerirea orașelor pontice, în alianță cu Romanii conduși de generalul Lucullus.

Regii de pe placa 58
Înapoi la Cuprins
Numele regilor de pe placa 58 apar odată lângă chipul regelui respectiv, scrise cu caractere alfabet
Kotizonio, și apoi într-unul dintre cele patru cartușe, cu caractere grecești. Înaintea fiecărui nume de rege
se găsește un semn grafic care este regăsit și lângă chipul regelui respectiv, aceasta fiind o tehnică de
referință utilizată și pe plăcile 116 și 122. După semnul grafic de referință se regăsesc un număr de puncte,
același și în cartuș, și lângă chipul regelui, număr care spune al câtelea a domnit Regele respectiv după
Basileul Sarmio/Sarmizo, întemeietorul cetății Sarmigetuzo / Sarmizegetuza, care este ordinat cu
numărul 1 (1 punct). Basileul Moliseios Sirmio este ordinat cu numărul 2 (2 puncte), iar Regele Boerobisto
cu numărul 15 (15 puncte).

91
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Ateokirenos
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΑΘΕΟΚΙΡΕΝΩΣ (M[ato] Ateokirenos) și ΜΑΤΟ ΑΘΕΩΕΚΕΡΙΝΩΣ
(Mato Ateoekerinos). Este ordinat cu numărul 3 (3 puncte). Foto 3

Timoliso
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΘΗΜΩΛΙΣΟ (M[ato] Timoliso), ΜΑΤΟ ΤΥΜΩΛΙΣΟ (Mato
Timoliso). Este ordinat cu numărul 4 (4 puncte). Foto 4
Onieoi
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΩΝΙΕΟΥ (M[ato] Onieoi) și ΜΑΤΟ ΟΝΗΕΟΥ (Mato Onieoi). Este
ordinat cu numărul 5 (5 puncte). Foto 5

3 4 5

Zideio
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΖΗΔΕΥΟ (M[ato] Zideio) și ΜΑΤΟ ΖΗΔΕΥΟ (Mato Zideio). Este
ordinat cu numărul 6 (6 puncte). Foto 6

Zurenio
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΖVΡΕΝΟ (Zureno) și ΜΑΤΟ ΖVΡΕΝΗΟΥΕ (Mato Zurenioie). Este
ordinat cu numărul 7 (7 puncte). Foto 7
Diramonos
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΔΥΡΑΜΩΝΟΣ (M[ato] Diramonos) și ΜΑΤΟ ΔΗΡΑΜΟΝΟΣ (Mato
Diramonos). Este ordinat cu numărul 8 (8 puncte). Foto 8

6 7 8

92
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sapozorenos
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΣΑΠΩΖΡΕΝΟΣ (M[ato] Sapozrenos) și ΜΑΤΟ ΣΑΠΟΖΟΡΕΝΩΣ
(Mato Sapozorenos). Este ordinat cu numărul 9 (9 puncte). Foto 9

Ichranos
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΗΧΡΑΝΩΣ (M[ato] Ichranos) și ΜΑΤΟ ΙΧΡΑΝΟΣ (Mato Ichranos).
Este ordinat cu numărul 10 (10 puncte). Foto 10

Teozoreno
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΘΕΩΖΟΡΕΝΟ (M[ato] Teozoreno) și ΜΑΤΟ ΤΕΟΖΟΡΕΝΟ (Mato
Teozoreno). Este ordinat cu numărul 11 (11 puncte). Foto 11

Kitipero
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΚΗΘΥΠΕΡΟ (M[ato] Kitipero) și ΜΑΤΟ ΚΗΘΙΠΕΡΟ (Mato
Kitipero). Este ordinat cu numărul 13 (13 puncte). Foto 13

9 10 11 13

Kirezo Davo
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΚΗΡΕΖΟ (M[ato] Kirezo) și ΜΑΤΟ ЧΗΡΕΖΟ ΔΑΒΟ (Mato Cirezo
Davo), iar chipul regelui mai apare și pe placa 90. Este ordinat cu numărul 12 (12 puncte). Foto 12

Pozomenos
Apare pe placa 58 ca Μ[ατο] ΠΩΖΟΜΕΝΣ (M[ato] Pozomens) și ΜΑΤΟ ΠΩΖΟΜΕΝΩΣ (Mato
Pozomenos), iar chipul regelui mai apare și pe placa 90. Este ordinat cu numărul 14 (14 puncte). Foto 14

12 p.90 14 p.90

93
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Kotizonio Mukrunino (Cotisonis)


Înapoi la Cuprins

Kotizonio Mukrunino este fiul lui Kutezonio și nepotul lui Dapigeo, conform plăcii 45, și este
adus ca rege în locul lui Boerobisto, după ce acesta este alungat, așa cum spune textul de pe placa 62. Ca
rege, el păstrează numele tatălui său și este cunoscut în continuare sub numele de Kotizonio.
Kotizonio este identificat cu Cotisonis (în izvoarele antice apare și varianta Cotiso), rege get care
a domnit cu o oarecare aproximație între 40–9 îen, la începutul domniei lui Octavius Augustus (27 îen –
14 en), și despre care autorul antic Florus ne spune că acesta, „Cotisonis regis imperio”, obișnuia să atace
garnizoanele romane aflate pe teritoriul din sudul Dunării. [33]
Cotisonis este menționat de Suetonius : „Marcus Antonius scrie că mai întâi a promis-o pe Iulia fiului
său, și după aceea lui Cotisonis (Cotisoni Getarium Regi), Regele Geților, cerând în același timp ca fata regelui
să îi fie dată în căsătorie”. (Suetonius, De Vita Caesarum, Augustus, 63.2) [22]
Gaius Octavius Augustus, primul împărat al Romei (între 27 îen – 14 en), conduce personal o
campanie în Panonia în anul 35 îen și cucerește Siscia. Octavius Augustus era îngrijorat de atacurile
Regelui Cotisonis și de o posibilă alianță între Regele get și Marcus Antonius, cu care era în conflict, de
aceea plănuia o campanie în Dacia în același an. Datorită izbucnirii luptei deschise cu Marcus Antonius
campania este abandonată. [20]
În anul 29 îen Marcus Licinius Crassus este trimis de Augustus să-i respingă pe Bastarni care
invadaseră Moesia. Marcus Licinius Crassus cucerește Genuklo, cetatea Regelui get Zyraxes. [20]
Cotisonis este înfrânt, așa cum aflăm de la Horațiu, care descrie într-una din odele sale publicate
în anul 29 îen, o victorie a lui Marcus Crassus în fața Dacilor conduși de Cotisonis : „Occidit Daci Cotisonis
Agimen”, adică „Armata dacului Cotisonis a pierit". (Horațiu, Ode, III. 8. 17-24, Dio. Historia Romana,
LI.22.8) [33] [34] [4]
Între anii 14 - 10 îen are loc așa numitul Război Panonic (lat. bellum Pannonicum), când Augustus
ordonă o serie de campanii de cucerire a Panoniei, mai întâi (14 - 13 îen) sub conducerea generalului
Marcus Vinucius și apoi sub conducerea lui Marcus Vipsanius Agrippa. După aceste campanii, Augustus
îl trimite pe Vinucius (9 îen) împotriva lui Cotisonis pentru a-l pedepsi pe acesta pentru atacurile Dacilor
din anul 10 îen, așa cum ne spune Dio Cassius: „ ... pentru că Dacii, trecând Istrul înghețat prădară Panonia
... ”. (Dio. Historia Romana, LIII.26.4, LIV.36.2) (Velleius Paterculus, Historiae Romanae, II, 96, 2-3). [20]
[35] [4] [36]
Mai apoi Împăratul Octavius Augustus îl trimite pe generalul Lentulus să îl atace pe Regele get
Cotisonis (Kotizonio). Strabon ne spune că legiunile romane avansează de obicei pe râul Mureș (Strabon,
Geografica, VII.3.13), dar expediția nu are un rezultat clar, Dacii fiind respinși și împrăștiați fără a fi
94
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
înfrânți, așa cum aflăm de la Florus : „18. Dacii trăiesc nedeslipiți de munți. De acolo, sub conducerea Regelui
Cotisonis (Cotisonis regis imperio), obișnuiau să coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori
Dunărea, înghețată de ger, își unea malurile. 19. Împăratul Augustus a hotărât să îndepărteze această
populație, de care era foarte greu să te apropii. Astfel l-a trimis pe Lentulus, și i-a alungat pe malul de dincolo
[al Dunării]; dincoace au fost așezate garnizoane. Astfel, atunci Dacii nu au fost înfrânți, ci doar respinși și
împrăștiați”. (Florus, Epitome Rerum Romanorum, Bellum Dacicum, II.28.[IV.12].18-19) [16] [4]
Relatările cronicarilor sunt contrazise de textele plăcilor 69 și 113, care povestesc confruntările lui
Kotizonio cu generalii romani Gnaeus Lentulus și Marcus Vinucius. Lentulus trece peste Dunăre și este
capturat „în a noastră Panonie”. Pentru a-l elibera pe Lentulus, Vinucius vine să aducă plata pentru
răscumpărarea lui. Cronicile oficiale ale Romei nu puteau descrie înfrângerea și capturarea suferite de
către generalul roman, așa că despre campania lui Lentulus se spune că „Dacii nu au fost înfrânți, ci doar
respinși” (Florus) și acesta primește un triumf (Tacitus, Annales, IV.44.1), iar pe Vinucius, care achită
răscumpărarea, îl prezintă ca pe un învingător al Geților (InscrIt_13.3.91).
„Kotizonio s-a înturnat [și] așeză pradă strălucitoare. Impunătorii capturează pe al Romanilor
Lentulus cheamă traversarea Istrului în corăbii cară peste în a noastră Panonie. Cheamă strigă Cunoscătorii
Davo-Geți se luptă în întâlnirea [cu] Romanii. Generalul Vinucius se răscumpără sunt [lui] Kotizonio safire
pestrițe aduse suficient de piatră lucitoare eternă. Așază grămada la Sarmigetuzo. Așa cum trebuie de mare
în întregime de plătesc amenda cea mai justă [lui] Kotizonio răscumpărare [în] pietre prețioase. Viața se
răscumpără [pentru] a sa legare de capturare bogăție peste Davii Viteji în topaz șlefuit Davilor [de] Generalul
Marcus”. (plc. 69)
„Legat în luptă plătește amendă la întâlnire al Romanilor Nobil Lentulus la patrie”. (plc. 113)
Kotizonio apare pe plăcile 45, 62, 69, 72 și 113.
Placa 45 : ΑΛΩΤVΕ ΑΡΜΩΙ ΟΝ ΜΩΝΩΥ ΘΡΑΣΩ ΜΑΥΡΩΒΗΡΟ ΜVΚΡVΝΙΝΩ VΙΩΣΩ ΛVΕ
ΚVΤΕΖΟΝΙΟ ΣΟΥΩ ΑΝΕΠΣΥΩΣ ΛVΙΕ ΔΑΠΥΕЏΩ (alotue armoi on Monoi Traso Mairobiro Mukrunino
uioso lue Kutezonio soio anepsios luie Dapiegeo), adică „schimbă guvernarea în Protectoarea Vitejilor
Maerobiro (Zboară-cu-bravii) pe Mukrunino fiul lui Kutezonio este nepotul lui Dapigeo”. Expresia atestă
că Mukrununo este fiul lui Kutezonio și nepotul lui Dapigeo.
Placa 62 : ΠΩΣΕΡΩ ΛVΕ ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ ΣΩΕ ΣΘΩΠΥΤΟ ΣΩ ΕΚVΕ ΕΡΗЏΕΡΥΩ ΛVΕΩ ΣΩ
ΕΖΤΕΣΟ ⁘.∸❙❙⚊ ΙΡ Μ[ατο] ΜVΚΡΝΥΝΟ (Posero lue Boerobiseto soe stopito so ekue Erigerio lueo so
ezteso ⁘.∸❙❙⚊ ir M[ato] Mukrnino), adică „Stăpânirea lui Boerobisto este oprită. Se prezintă General al
oamenilor se stabilește 495 kdz (35 îen) an Rege Mukrunino”. Textul spune că Mukrunino este ales
conducător după înlăturarea lui Boerobisto.
Placa 69 : ΚΟΤΙΖΟΝΙΟ (Kotizonio) și la final, în medalion, cu caractere arhaice, ΜΑ[το]
ΚΟΤΙΖΟΝΙV (Ma[to] Kotizoniu), adică „Regele Kotozonio”.
Placa 72 : ΚΟΤΙΖΟΝΥΟ ΖΙΔΟΕ ΜΑΤΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΟ ΤΡΑΣΟ (Kotizonio Zidoe Mato Davo
Getio), adică „Kotizonio de fier rege [al] Davo-Geților Viteji”. La finalul plăcii, în cartuș, mai este
menționat odată: ΚΙΡΙΝΟ ΛΟΓVΙ ΚΟΤΙΖΟΝΙΕΟ (Kirino logui Kotizonieo), adică „Senatul vorbește [cu]
Kotizonio”.
Placa 113 : ΠVΔΙΟ ΑΤΛΕV ΛVΕ ΖΑΜVΕ ΛΟ ΟΝΣΟΝΤΟ ΡΙΟΜVΝΟΣΟ ΝΟΒΑΛΙΕ ΛΟΕΔΟ ΛΟ
ΠΑΤΡΔΟ (Pudio atleu lue zamue lo onsonto Riomunoso Nobalie Loedo lo patrdo), adică „Legat în luptă
plătește amendă la întâlnire al Romanilor Nobil Lentulus la patrie”. Medalionul are pe avers chipul
Regelui Kotizonio înconjurat de textul ΜΑΤΙΩ ΚΟΤΕΣΩΝΙV (Matio Kotesoniu). Textul este scris cu
caractere alfabet Kotizonio. Pe revers apare chipul Regelui Sarmio.

95
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Kotopolo Ribiso
Înapoi la Cuprins
Ribiso este Strategul Regelui Kotizonio, așa cum apare în textul ce înconjoară un călăreț din
cartușul rotund de pe placa 69 : ΕΡΥЏΕΡΩ ΚΟ[τοπολο] ΡΗΒΥΣΩ (Erigero Ko[topolo] Ribiso), adică
„General Strateg Ribiso”.

Placa 69 : ΕΡΥЏΕΡΩ ΚΟ[τοπολο] ΡΗΒΥΣΩ (Erigero Ko[topolo] Ribiso)

Milteo Adeuso
Înapoi la Cuprins
Milteo Adeuso a fost tatăl lui Duro și, probabil, regele ce l-a precedat pe Basileul Duro.
Apare pe placa 130 în expresia ΔVΡΟ ΒΑΣΙΛΕΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ VΙΣΟ ΛVΕ ΜΥΛΤΕΟ ΑΔΕVΣΟ
ΠΑΤΟΡΟ ΛΟΕ ΔVΡΟ (Duro Basileo Davo Geto uiso lue Milteo Adeuso patoro loe Duro), adică „Basileul
Duro al Davo-Geților fiul lui Milteo Adeuso părintele lui Duro”

Duro Adeuso (Duras)


Înapoi la Cuprins

96
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Duro este identificat cu Regele dac Duras, rege al Dacilor până în anul 71 en, în vremea domniei
împăratului Vespasian, cu care Duras s-a confruntat. Duras este predecesorul lui Decebal (Dacebalo) și
succesorul lui Scorilo. (Jordanes, Getica, XII. 73) [32]
Scorilo, cunoscut din textul „Decebalus per Scorilo”, inscripționat pe un vas găsit la Grădiștea
Muncelului, este menționat de Frontinus : „Scorilo (Scorylo dux Dacorum), conducătorul Dacilor, știind că
poporul roman era dezbinat din pricina războaielor civile și socotind că nu-i nimerit să-i atace, deoarece
datorită unui război cu un dușman din afară s-ar putea restabili înțelegerea dintre cetățeni, a pus în fața
concețățenilor săi doi câini și pe când se luptau între ei cu îndârjire, le-a arătat un lup. Imediat câinii s-au
aruncat asupra acestuia, uitând de cearta lor. Prin această pildă i-a oprit pe barbari de la un atac care ar fi
adus foloase Romanilor”. (Frontinus, Stratagemata, I.10.4) [4]
Textul plăcii 119, „Duro Basileul se retrage de (pentru) Dacebalo”, este în concordanță cu relatarea
lui Dio Casius, care ne spune că Basileul Duras a lăsat domnia lui Decebal, pentru că acesta era priceput
la conducerea armatei Dacilor. „Duras (Δούρας, Doyras) care domnise mai înainte, lăsase lui Decebal de bună
voie domnia pentru că era foarte priceput la planurile de război și în înfăptuirea lor ...”. (Dio. Historia
Romana, LXVII.6.1) [20] [4]
Vespasian a fost cel care a reorganizat Moesia, pentru o mai bună apărare în fața Dacilor și
Sarmaților care profită de războiul civil : „2.S-au mișcat și Dacii, un neam care nu era niciodată de bună
credință, iar atunci și fără frică, deoarece fusese luată armata din Moesia. Ei observară liniștiți primele
evenimente; dar când aflară că Italia arde în flăcările războiului și că toți se dușmănesc între ei, luară cu asalt
taberele de iarnă ale cohortelor și cavaleriei auxiliare și se făcură stăpâni pe ambele maluri ale Dunării. Tocmai
se pregăteau să distrugă tabăra legiunilor, când Mucianus [Gaius Licinius] le-a opus legiunea a VI-a (legiunea
a IV-a Ferrata din Siria îl însoțea pe Mucianus); el aflase de victoria de la Cremona și se temea că mulțimea
barbarilor din afară să nu apese din două părți, dacă Dacii și Germanii ar fi năvălit din laturi deosebite. 3. A
venit în ajutor, ca în atâtea rânduri, norocul poporului Roman, care a adus într-acolo pe Mucianus cu forțele
sale din Orient, și faptul că între timp noi terminasem lupta la Cremona. Fonteius Agrippa din Asia (condusese
această provincie un an ca consul) fu pus în fruntea Moesiei, dându-i-se trupe din armata lui Vitellius: căci
împrăștierea acestor trupe prin provincii și atragerea lor într-un război extern era o măsură de înțelepciune și
pace”. (Tacitus, Historiae, III.46.2-3) [6] [4]
Paragraful anterior arată că Fonteius Agrippa devine conducătorul Moesiei. Din textul plăcii 11
aflăm că acesta este capturat de către Duro, care primește despăgubire pentru eliberarea lui : „De grabă
în trimit pe apă la Cunoscătorii Davi spre vamă în dezlegare Romanii strălucitori kosoni-aduc în cerere pentru
Fonteius Agrippa”. (plc. 11)
De la Tacitus aflăm că Vespasian, prin intermediul generalilor romani care îl susțineau, încearcă
să liniștească provincia Panonia, când legiunile de aici sunt necesare pentru războiul civil din 69: „1. De
altfel, pentru a putea duce fără pericol și cu folos ostilitățile în Italia, s-a dat ordin scris lui Aponius Saturnius
să se grăbească cu armata din Moesia. Iar pentru ca provinciile fără armată să nu fie expuse [la loviturile]
neamurilor barbare, fruntașii Sarmaților Iazigi, în mâinile cărora se afla conducerea [tării], fură primiți să
lupte alături [de Romani]. Ei au oferit și pe supușii lor și o cavalerie puternică, în care stă toată puterea lor; s-
a renunțat la acest serviciu de teamă ca nu cumva, în mijlocul dezbinărilor, ei să urzească planuri dușmănoase
sau, pentru o soldă mai mare oferită de partea adversă, să calce legile umane și divine”. (Tacitus, Historiae,
III.5.1) [6] [4]
Textul de mai sus arată că Vespasian se temea de o eventuală rebeliune a Sarmaților Iazigi. Textul
plăcii 40 ne spune că Duro este cel care îi instigă pe aceștia să se răscoale, plătindu-i pentru asta, într-un
moment în care Imperiul Roman era în război civil : „Stăpânitorul Rege Duro kosoni-aduce să nimicească
de către Romani. Cufăr cu răsplată în trimite Duro să facă separare neamurile împotrivire să îndeplinească în
97
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
dezordinea revoltei civile. Sarmații de Iazigi izbucnesc se revoltă. Împăratul Vespasian legiuni pregătește
întărite să întâlnească Cunoscătorii Sarmato Iazigi dublează cerințele. Adeuso Duro ușor bucură/mulțumește
Sarmato Iazigii către în distrugerea Romanilor. Duro kosoni-aduce [de] topaz șlefuit către revolta civilă. Plată
oferită [pentru] cadavru a pus în nimicirea Ducelui Romanilor”. (plc. 40)
Iosephus Flavius spune că Dacii și Sarmații continuă incursiunile peste Dunăre și că Fonteius
Agrippa este ucis în urma unui atac al Sarmaților. Aceștia au primit recompensa oferită de Basileul Duro
pentru uciderea Ducelui Roman (vezi plc. 40) : „În aceeași vreme cu pomenita răscoală a Germanilor, avu
loc și o îndrăzneață încercare a Sciților de a-i ataca pe Romani. Dintre Sciți, așa numiții Sarmați, popor foarte
numeros, trecură peste Istru în Moesia, fără să se fi băgat de seamă. Apoi, năvălind cu o mare violență și
zdrobind totul în cale, fiindcă incursiunea era cu totul neașteptată, uciseră nenumărați soldați romani, care
erau de strajă și luară viața bătrânului [legat] consular Fonteius Agrippa, care ieșindu-le în întâmpinare, se
luptase cu strășnicie. Ei pustiiră tot ținutul care se găsea în puterea lor, jefuind tot ce întâlneau. Aflând de cele
petrecute și de pustiirea Moesiei, Vespasian trimise pe Rubrius Gallus să pedepsească pe Sarmați. Acesta făcu
să piară în luptă mulți dintre Sarmați. Iar restul, câți s-au putut salva, au fugit înfricoșați la ei acasă. Punând
astfel capăt războiului, Comandantul [roman] se gândi să ia măsuri de siguranță pentru viitor și întări ținutul
de acolo cu străji mai multe, așa încât barbarii să nu poată de loc trece Istrul”. (Flavius, Războiul Iudaic,
VII.4.3) [4]
Chipul regelui Duro apare pe plăcile 92, 96, 114, 119, și în textele plăcilor 11, 40, 92, 119, 130.
Placa 11 : ΤΡΑΣΟ ΒΑΣΕΛΕV ΔVΡΟ ΕЏΕΡΙΟ ΔΑΒΟ ЏΕŦV (Traso Baseleu Duro Egerio Davo Getu),
adică „Viteazul Basileu Duro Conducătorul Davo-Geților”. De remarcat că Duro își alege titlul de Basileu.
Placa 40 : Μ[ατο] ΔVΡΟ (M[ato] Duro), ΔVΡΟ (Duro), 2 apariții, și ΑΔΕΣΙΟ ΔVΡΟ (Adesio
Duro), adică „Neînfricatul Duro”.
Placa 92 : ΔVΡΩ ΑΔΕVΣΟ ΒΑΣΥΛΕΩ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ (Duro Adeuso Basileo Davo Geto
Erigerieo), adică „Duro Adeuso (Neînfricatul) Basileu al Davo-Geților General”, și ΒΑΣΕΛΕΩ ΑΔΕVΣΟ
ΔVΡΩ (Baseleo Adeuso Duro), adică „Basileul Adeuso Duro”. Este menționat Kotopolo Boicero care este
Strateg în perioada domniei lui Duro.
Placa 119 : ΔVΡΩ ΒΑΣΕΛΕΩΣ ΚΩΡΩΣΑ ΔV ΔΑЧΥΒΑΛV Χ[ιλιαρ]ΧV (Duro Baseleos korosa du
Dacibalu Ch[iliar]chu), adică „Duro Basileul se retrage de (pentru) Dacebalo Chiliarhul”. Placa
comemorează înscăunarea lui Decebal ca rege al Daciei după ce Duro (Duras) îi cedează puterea. Este menționat
și Strategul Boicero.
Placa 130 : ΔVΡΟ ΒΑΣΙΛΕΟ ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ VΙΣΟ ΛVΕ ΜΥΛΤΕΟ ΑΔΕVΣΟ ΠΑΤΟΡΟ ΛΟΕ ΔVΡΟ
(Duro Basileo Davo Geto uiso lue Milteo Adeuso patoro loe Duro), adică „Basileul Duro al Davo-Geților
fiul lui Milteo Adeuso părintele lui Duro”, și ΒΑΣΙΛΕΟ ΔVΡΟ (Basileo Duro), adică „Basileul Duro”.
Fragmentul citat ne dezvăluie că Duro Adeuso este fiul lui Milteo Adeuso. Se observă păstrarea numelui
paternal, la fel ca și în cazul Regelui Mukrunino Kotizonio.
Este menționat Chiliarhul roman Antonio Preso, adică generalul Marcus Antonius Primus.
Pe placă sunt menționați în partea de jos doi Chiliarhi care îl secondează pe Basileul Duras.
Chiliarhul Vezino, atestat de Dio Cassius ca al doilea în rang în statul lui Dacebalo, și Chiliarhul Dacebalo.
Aflăm, astfel, că Dacebalo a fost inițial Chiliarh al Basileului Duro, după care Dacebalo a devenit rege
avându-i pe Chiliarhii Vezino (Vezina) și Diegio (Diegis) ca locotenenții și pe Boicero ca Strateg.

98
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Kotopolo Boicero (Bicilis)


Înapoi la Cuprins

p.17 p.96 p.94 p.130


Boicero este identificat cu tovarășul lui Decebal, Bicilis (gr. Βίκιλις - Bikilis), menționat de Dio
Casius : „4. Fură descoperite și comorile lui Decebal, deși se aflau ascunse sub râul Sargeția (Σαργετίαν), din
apropierea capitalei sale. ... 5. Dar Bicilis (Βίκιλις), un tovarăș (ἑταῖρος) al său care cunoștea cele întâmplate,
fu luat prizonier și dădu în vileag toate acestea”. (Dio. Historia Romana, LXVIII.14.4,5) [20] [4]
Kotopolo Boicero este Strateg la Sarmigetuzo, sfătuind și pe Basileul Duro și pe Regele Dacebalo,
numele lui Boicero apărând pe plăci din timpul domniilor ambilor conducători. Prin natura funcției sale,
Strateg - stăpân al bătăliilor, era apropiat de Dacebalo (Decebal), astfel că este firesc să fi știut unde erau
ascunse comorile regatului, așa cum ne spune Dio Cassius.
Reprezentarea grafică a lui Kotopolo Boicero apare pe plăcile 17, 65, 92, 94, 96, 130.
Boicero apare pe plăcile 6, 17, 28, 65, 84, 92, 94, 96, 119, 121, 124 și 130.
Placa 6 : ΚΟΤΟΠΟΛΟ ΒΟΙЧΙΡΟ (Kotopolo Boiciro), adică „Strateg Boicero”.
Placa 17 : Κ[οτοπολο] ΒΟΙЧΕΡΟ VΡΥΝΟ ΦΕΤΗV ЏΟ ΚΡΙΣΑ ΝΟΕΠΕΟ ΝΙΒΕ (K[otopolo] Boicero
urino Fetiu geo krisa noepeo nibe), adică „Strategul Boicero percepe Oracolul ce prevestește curând
viforniță”.
Placa 28 : ΚΩΤΩΠΩΛΩ ΒΩΗЧΙΡ (Kotopolo Boicir), adică „Strateg Boicero”.
Placa 65 : ΤΡΑΣΟ ΝΟΕV ΚΟΤΟΠΟΛΟ ΒΟΙЧΙΕΡΟ (Traso Noeu Kotopolo Boiciero), adică „Viteaz
Înțelept Strateg Boicero”.
Placa 84 : Κ[οτοπολο] ΒΟΙЧΕΡΟ (K[otopolo] Boicero) și ΦΟΣΕΡΟ Κ[οτοπολο] ΒΟΙЧΕΡΟ (Fosero
K[otopolo] Boicero), adică „Al oamenilor Strateg Boicero”.
Placa 92 : ΤΡΑΣΟΕ ΔVΕΛΩ ΚΟΤΩΠΟΛΩ ΒΟΥЧΕΡΩ (Trasoe duelo Kotopolo Boicero), adică
„Viteaz al luptătorilor Strateg Boicero”.
Placa 94 : ΒΟΙЧΕΡΟ - Κ[οτοπολο] (Boicero K[otopolo]), adică „Strateg Boicero.
Placa 96 : ΤΡΑΣΟ ΚΟΤΟΠΟΛΟ ΒΟΥЧΕΡΟ (Traso Kotopolo Boicero), adică „Viteaz Strateg
Boicero”, și lângă siluetă Κ[οτοπολο] Β[ουчερο] (K[otopolo] B[oicero]).
Placa 119 : ΚΟΤΟΠΟΛV ΒΟΙЧΙΡΟ ΣΑΡΜΕΤΟ ЧΕΟ (Kotopolu Boiciro sarmeto ceo), adică
„Strategul Boicero bețișoarele mișcă”.
Placa 121 : Κ[οτοπολο] ΒΟΥЧΙΡΟ (K[otopolo] Boiciro), adică „Strateg Boicero”.
Placa 124 : ΚΟΤΟΠΟΛ ΒΟΙЧΕΡΟ (Kotopol Boicero), adică „Strateg Boicero”.
Placa 130 : Κ[οτοπολο] ΠΤΗЏΟ ΔΥΟ ΒΟΙЧΡΟ (K[otopolo] Ptigeo Dio Boiciro), adică „Strateg al
Bufniței Zeițe (Atena) Boicero”.

99
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Dacebalo (Decebal)
Înapoi la Cuprins

Dacebalo (71 - 106 en) este identificat cu Regele Decebal, care apare în scrierea de pe plăci ca
„Dacebalo, Dacibalo, Daciobalo, Dacibalu, Daceobalo și Dacebialo”. Generalii săi sunt Vezino, Chiliarhul
cetății Zidodavo, și Diegio, Chiliarhul cetății Zurobado. Cetatea cea mai importantă este Sarmigetuzo și
în texte sunt menționate și cetățile Genuklo, Zurobado, Zidodavo și regiunile Tapieo (Tapae) și Sar Geto.
Strateg al lui Dacebalo este Kotopolo Boicero, care a fost Strateg și pentru Basileul Duro. Dacebalo este
succesorul Basileului Duras (Duro pe plăci), fiind inițial Chiliarh al acestuia. (plc. 130)
Textul plăcii 119 ne spune că Dacebalo, atunci când devine rege al Dacilor / Davo-Geților, schimbă
sau, mai bine zis, oficializează epitetul „Daci” al Davo-Geților să fie numele țării, adică „Dacia”.
„Strategul Boicero bețișoarele mișcă. Protectoarea Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Căpetenia Davo-
Geților stabilește sărbătoare Impunătorilor Davi. Urmaș ridică Duce pe Dacebalo se [face] stăpân pe domnia
vacantă în Sarmigetuzo. Așază vorba ca pseudo chemare a poporului. Cheamă Daci pe Davo-Geți. Pământul
poartă numele de țara Dacia. Duro Basileul se retrage de (pentru) Dacebalo”. (plc. 119)
Istoricul antic Dio Cassius în „Ρωμαικη Ιστορια” (Istoria Romană), în cartea 67, capitolul 6, îl
caracterizează pe Decebal (Dacebalo) ca fiind un strateg desăvârșit : „Cel mai însemnat război al Romanilor
a fost cel împotriva Dacilor, asupra cărora, în vremea aceea, domnea Decebal (Δεκεβαλος, Dekebalos) [Duras
(Δούρας, Doyras) care domnise mai înainte, lăsase lui Decebal de bună voie domnia pentru că (Exc.Val.)] era
foarte priceput la planurile de război și în înfăptuirea lor, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman
și a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător și se pricepea să folosească izbânda, dar
și să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină, multă vreme a fost un inamic de temut pentru
Romani”. (Dio. Historia Romana, LXVII.6.1) [20] [4]
Relatarea lui Dio Cassius din paragraful anterior este confirmată și de textul incizat de pe placa
119 : ΔVΡΩ ΒΑΣΕΛΕΩΣ ΚΩΡΩΣΑ ΔV ΔΑЧΥΒΑΛV Χ[ιλιαρ]ΧV (Duro Baseleos korosa du Dacibalu
Ch[iliar]chu), adică „Duro Basileul se retrage de (pentru) Dacebalo Chiliarhul”. De asemenea, precizarea
că Decebal „multă vreme a fost un inamic de temut pentru Romani” este în concordanță cu perioada lungă
a domniei acestuia, 35 de ani, din 71 en până în 106 en, conform plăcii 17.
Diurpaneus este un alt nume sub care Regele Decebal este cunoscut cronicarilor antici. [36]
Orosius ne spune, citând ca sursă lucrările lui Tacitus, despre existența unui rege dac,
Diurpaneus, care a luptat cu generalul roman Cornelius Fuscus : „Aș vrea să vă povestesc cu multe detalii
despre marile bătălii purtate de Diurpaneus Regele Dacilor (lat. Diurpanei Dacorum regis) împotriva
generalului Fuscus, și despre cuantumul pierderilor suferite de Romani. Dar Cornelius Tacitus, care a scris o
istorie exhaustivă a acestor evenimente, a declarat că Sallustus Crispus și mulți alți autori au stabilit practica

100
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
de a păstra tăcerea despre numărul celor uciși, și că preferă și el să procedeze la fel”. (Orosius, Historiae
Adversus Paganos, 7.10.4) [13]
Jordanes ne spune că : „După mult timp, pe când domnea Împăratului Domițian, Goții (Geții),
temându-se de lăcomia acestuia, au încălcat tratatul pe care-l respectaseră îndelung cu alți împărați. Au jefuit
malul Dunării, mult timp stăpânit de Imperiul Roman, și au ucis soldații romani şi pe comandanții lor. Oppius
Sabinus era guvernatorul provinciei după Agrippa, iar Dorpaneus era conducătorul Goților. În acest timp Goții
au pornit război și i-au învins pe Romani, lui Oppius Sabinus i-au tăiat capul și au prădat multe cetăți şi orașe
ce aparțineau Imperiului”. (Jordanes, Getica, XIII. 76) [32]
Guvernatorul provinciei Moesia, Oppius Sabinus, se confruntă cu Diurpaneus în urma raidurilor
efectuate de Daci în Moesia. Diurpaneus îl învinge pe generalul roman, anihilează complet o legiune și îl
decapitează pe Oppius Sabinus în anul 85 en. Ca urmare a acestei înfrîngeri Împăratul Domițian
reorganizează Moesia și îl trimite pe generalul Cornelius Fuscus să îi respingă pe Daci. Acesta îi împinge
pe Daci înapoi în Dacia și trece Dunărea, dar expediția se încheie dezastruos. În urma Primei Bătălii de
la Tapae Fuscus este ucis și stindardul de luptă al Gărzii Pretoriene este capturat de Daci. [37] [38]
Folosindu-se cu abilitate de circumstanțele campaniei conduse de Împăratul Domițian, Decebal
reușește să încheie un tratat avantajos cu Împăratul roman care a fost nevoit să fie de acord, fiind încolțit
de inamici pe mai multe fronturi.
Dio Cassius ne povestește ce a cerut Regele dac pentru a încheia pacea : „Decebal, Regele Dacilor,
a trimis soli lui Domițian și-i făgăduia pacea. Drept care, Domițian îl porni pe Fuscus cu armată multă. Când a
aflat de aceasta Decebal, i-a trimis din nou solie, în bătaie de joc, spunând că va încheia pace dacă Domițian
are să vrea ca fiecare roman să-i dea lui Decebal, anual, câte doi oboli (gr. δύο ὀβολούς - duo obolous). Iar
dacă nu va primi această propunere, Decebal spunea că va duce mai departe războiul și că Romanii vor avea
de îndurat mari nenorociri”. (Dio. Historia Romana, LXVII.6.5) [20] [4]
Domițian, învins în luptele cu Marcomanii, acceptă termenii împuși de Regele dac, care era și el
într-o situație dificilă în urma înfrângerii suferite în fața lui Tettius Iulianus.: „1. Domițian vru să se răzbune
pe Cvazi și Marcomani, fiindcă nu-l ajutaseră împotriva Dacilor (Δακῶν). Veni în Panonia, ca să lupte cu ei și
ucise solii de pace, pe care ei îi trimiseseră pentru a doua oară. 2. Învins și pus pe fugă de Marcomani, Domițian
a pornit grabnic o solie la Decebal (Δεκέβαλον), Regele Dacilor (Δακῶν βασιλέα), îndemnându-l să încheie un
tratat, pe care el [Domițian] îl refuzase mai înainte, deși [Regele] i-l ceruse adesea. Decebal primi propunerea
de pace (căci era la mare strâmtoare)”. (Dio. Historia Romana, LXVII.7.1,2) [20] [4]
Povestirea din paragraful anterior este confirmată și de textul plăcii 114, care explică
circumstanțele în care Romanii vin în Dacia : „Cu retragerea tăiată rătăcesc departe în grabă fug în
dezordine se retrag legiunile se întorc puse pe fugă la Daci. Provizii au nevoie pentru ei. Cer Romanii
alimentare [cu] de luptă provizii în război cară. Merg la sfat să vorbească Chiliarhii polisurilor [cu] Dacebalo
[al] Dacilor. Impunătorii săvârșesc suliței liniștesc furia. Conducătorul ⊡ Bour Zeu de-a Mărețului Șarpe
Respectată Suliță salvează. Rostesc Dacii Suliței de străpuns cu Nobilii împreună sună de invocația spun.
Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Strategul Super Statornicului popor al Dacilor”. (plc. 114)
Domițian semnează un tratat cu Regele Decebal și încearcă să transforme înfrângerea în triumf.
„3. ... Ca un biruitor, trimise la Roma, între altele, niște așa-ziși soli ai lui Decebal (Δεκεβάλου) și o pretinsă
scrisoare de-a acestuia, despre care se spune că ar fi plăsmuit-o el. 4. Domițian își împodobi triumful cu multe
lucruri ce nu fuseseră luate ca pradă. (Dimpotrivă el cheltuise foarte multi bani pentru încheierea păcii, căci
fără întârziere dădu lui Decebal (Δεκεβάλῳ) nu numai însemnate sume de bani, dar și meșteri pricepuți la
felurite lucrări folositoare în timp de pace și de război și făgădui să-i dea mereu multe). Aceste lucruri el le-a
scos din mobilierul împărătesc. Căci el folosea asemenea lucruri ca pradă de război, ca unul care aduse
împărăția însăși în stare de robie”. (Dio. Historia Romana, LXVII.7.3,4) [20] [4]
101
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
În textul plăcii 121, sunt descrise tratativele de pace dintre Împăratul Domițian și Regele
Dacebalo, și sunt enumerate condițiile pe care trebuie să le respecte Romanii pentru a se putea întoarce
la Roma, trecând pe teritoriul Daciei.
„Propunere de pace Dacilor.
Împăratul Romanilor cere Regelui Dacilor stăpân al teritoriului să înainteze spre țara de origine. În
asociere făptuiesc Zeul Apolo pe Bestia [cu] suliță Șarpele Divin Zabelo înfricoșătoarea suliță liniștește. La
tratative se așază Domițian care stabilește să trimită pe Fuscus să îndeplinească cerințele lui Diegio.
I. Împăratul Romanilor se stabilește să livreze pe viață neîncetat 39.286 de oboli pe an.
II. Să își întoarcă armata [în] țară la Îmbelșugata Romă, dezgoliți [de] bogăție totdeauna să se abțină
înaintea Nobililor Daci Viteji în frunte cu Maerobiro (Zboară-cu-bravii) din Sarmigetuzo atunci în anul 617 kdz
(88 en).
Regele Dacebalo, Strateg Boicero, Chiliarhul Diegio, Chiliarhul Vezino.
Împăratul Romanilor Domițian, Chiliarhul Fuscus, Chiliarhul Iulian Strategul Romanilor.
Sarmigetuzo.
Viteaz Rege Dacebalo”. (plc. 121)
Se observă în text prezența tuturor personajelor istorice menționate de către cronicarii antici că
au participat în acest război. De asemenea, apare tributul anual impus lui Domițian ce trebuie plătit pe
tot parcursul vieții Împăratului. Cuantumul acestui tribut este dat de numeralul „❙❙∸🞤🞤🞤.🞤⨪❙∸”, adică
39.286 de oboli pe an. Relatarea lui Dio Cassius ne spune că Domițian trebuie să plătească doi oboli
pentru fiecare cetățean roman. Astfel, consider că suma este formată din numărul soldaților romani,
cărora le-a fost permisă întoarcerea acasă de către Decebal, deînmulțit cu doi oboli. Deci, armata romană
eliberată de către Dacebalo avea 19.643 de soldați (19.643 × 2 = 39.286).

S-a încercat aproximarea acestui tribut, astfel că a fost sugerată suma de 8 milioane de sesterți
anual. (B. W. Jones, The Emperor Domitian, pag. 74) [37]
Având în vedere că greutatea unui Koson (8,4 grame) este apropiată de cea a unui Aureus (între
10 - 7 grame, monedă romană de aur care valora 25 de dinari de argint sau 100 de sesterți) și că tributul a
fost plătit în Kosoni, consider că termenul folosit pentru a spune monedă în textul plăcii 121, acela de
„Obol”, este echivalent cu „Aureus”. Astfel, cuantumul tributului ar fi 3.928.600 de sesterți, adică la
jumătate din estimarea făcută de către B. W. Jones.
Decebal (Dacebalo pe plăci) a purtat două războaie cu Împăratul roman Traian. Primul război s-
a încheiat cu un tratat de pace, după care Dio Cassius ne spune că „Traian își sărbători Triumful și fu numit
Dacicul”. (Dio. Historia Romana, LXVIII.10.2) [20] [4]
În urma celui de al doilea război pierdut, Dacebalo se sinucide, așa cum arată Columna lui Traian
și cum ne povestește Dio Cassius : „Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie și toată țara sunt în mâinile
dușmanului, că el însuși este în primejdie să fie luat prizonier, își curmă zilele”. (Dio. Historia Romana,
LXVIII.14.3) [20] [4]
Pe plăci este în permanență însoțit de Chiliarhii Diegio (Diegis), conducătorul cetății Zurobado
(identificată cu Zurobara) și Vezino (Vezina), care este al doilea ca rang în statul lui Dacebalo (Decebal),
după cum ne spune Dio Cassius. De pe plăci aflăm că Dacebalo și Vezino au fost inițial Chiliarhi ai
Basileului Duro, iar apoi Vezino și Diegio sunt Chiliarhi lui Dacebalo, după ce acesta devine rege.
Numele Regelui Dacebalo ar putea avea o semnificație specială, putându-se identifica două
rădăcini distincte: gruparea „Daci 12, Dace 9, Dacio 3, Daceo” și gruparea „Balo 21, Balu 2, Bialo”.
102
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
La o inspecție atentă a chipului regelui se observă că pletele regelui sunt de fapt șerpi încolăciți
unul în jurul celuilalt. Reprezentarea se apropie de aspectul Gorgonului (gr. Γοργώ), care este un monstru
în mitologia greacă, din termenul γοργός (gorgos), care se traduce ca „teribil”, „înspăimântător”.
Iată reprezentarea grafică a lui Dacebalo de pe placa 114, unde se pot distinge în jur de 17 capete
de șarpe în părul regelui. Părul, de altfel, este alcătuit din corpurile șerpilor încolăciți, vrând poate să se
asemene cu Gorgonul. Un șarpe asemănător apare sub chipul de tip 2 al lui Boerobisto.

Gorgonul este descris ca având un aspect teribil, îngrozitor, cu ochi strălucitori și cu părul alcătuit
din șerpi veninoși. El este purtat de Atena pe scutul său și este utilizat împreună cu Aegisul, având un
efect devastator asupra inamicilor care fug înspăimântați la vederea sa. „Pe umeri ea [Atena] a așezat
Aegisul împodobit cu ciucuri, plin de teroare, și pe margine este înconjurat de Spaimă (gr. Φόβος), iar înăuntru
sunt Lupta (gr. Ἔρις) și Curajul (gr. Ἀλκή) și Panica (gr. Ἰωκή), care fac sângele să înghețe, și în mijloc este
capul monstrului înspăimântător Gorgon (gr. Γοργείη), sumbru și îngrozitor, minune a lui Zeus putătorul lui
Aegis (gr. αἰγιόχοιο)”. (Homer, Iliada 5.735)
Aegisul este un scut rotund, cu un harnașament făcut din piele de capră, și cu capul Gorgonului
în centru : „pe scut sunt douăzeci de ornamente din metal alb, cu încă unul albastru închis în mijloc; pe acesta
stătea Gorgonul (gr. Γοργὼ), sumbru și feroce, cu Frica (gr. Δεῖμος) și Spaima (gr. Φόβος) de-o parte și de
alta”. (Homer, Iliada 11.30)
Interpretarea pentru gruparea „Dace, Daci, Dacio, Daceo”, din numele Regelui Dacebalo, este
„dac, al dacilor” echivalent cu grecescul δάκος (dakos), δάκη (daki), adică „fiară, bestie, animal, dihanie”,
iar gruparea „Balo, Balu, Bialo” are același sens cu latinescul „valens”, adică „puternic, robust, voinic,
viguros”. Atunci numele regelui ar fi „Fiară puternică, Bestia strașnică”. Această variantă este în
concordanță cu schimbarea numelui poporului din Davo-Geți în Daci, în vremea domniei lui Dacebalo
(vezi plc. 119, Cap. 2 - Daci și Cap. 5 - Eliau-Alianța).
Este posibil ca Regele să-și fi câștigat numele în timpul bătăliilor, înspăimântând războinicii
inamici cu abilitățile sale în luptă, sau să fie o alegere deliberată, asocierea cu Gorgonul fiind făcută

103
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
tocmai pentru a-i da lui Dacebalo o aură îngrozitoare, terifiantă, care să demoralizeze dușmanii. În acestă
ipoteză, traducea Dacebalo : „Fiară puternică, Bestia strașnică” este cea mai potrivită.
Pe plăcile 96, 114 și 124 apare o monogramă, compusă din litere grecești de dimensiuni diferite,
suprapuse unele peste altele, litere ce formează expresia „ΜΑΤΩ ΔΑЧΗΒΑΛΟ (Mato Dacibalo)”, adică
„Regele Dacebalo”. Literele „Μ”, „Λ”, și „Ο” sunt tăiate în două, „Ω” este răsturnat și „Β” este rotit cu 90°.

p.96 p.114 p.124 expl.


Dacebalo apare în textele de pe plăcile 5, 16, 17, 22, 28, 65, 84, 94, 96, 98, 114, 119, 121, 124, 130.
Placa 5 : ΔΑЧΥΒΑΛΩ (Dacibalo).
Placa 16 : ΔΑЧΕΒΑΛΟ ΟΝ ΑΝЧΕΑ ΔV ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΚΟ ЧΕΟ ΑΔΕΣΟ ΣΟΝΤΑ ΔΟΜΥЧΙΟ
(Dacebalo on ancea du armosa Dako ceo Adeso sonta Domicio), adică „Dacebalo în frunte de armata
Dacilor mișcă Neînfricat întâlnește [pe] Domițian”.
Placa 17 : Κ[ρονοσο] Δ[vε] Ζ[αμολξιο] ❙❙❙❙❙❙ Α[γο] Δ[αчεο] Μ[ατο] Δ[αчεβαλο] (K[ronoso] D[ue]
Z[amolxio] ❙❙❙❙❙❙ A[go] D[aceo] M[ato] D[acebalo]), adică „Anul de la Zamolxio 600 (71 en). Conducătorul
Dacilor Regele Dacebalo”. Conform acestei expresii, Dacebalo este rege al Dacilor încă din anul 71 en.
Placa 22 : ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΔΙΥ ЧΕΡΕΝЧΕΑ ΚΕ ΦVΣΚΟ ΣΕΡVΤΟ ΔΑЧΙΒΑΛΟ (Dacibalo dii cerencea
ke Fusko seruto Dacibalo), adică „Dacebalo roagă cerința ca Fuscus să discute cu Dacebalo”.
Placa 28 : ΚΑΠΟ ΔΑЧΕΒΙΑΛΟ ΣΟΣΙΝΤΟ ΝΟΒΑΛΟ (Kapo Dacebialo Sosinto Nobalo), adică
„Căpetenia Dacebalo Protector Nobil”.
Placa 65 : ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΟΝΤVΡΝΙΟ ΔV ΚΑΡΤΟΕ ΕΔΟΕ (Dacibalo geio onturnio du kartoe edoe),
adică „Legiunile lui Dacebalo se întorc dă de întărire mâncare”.
Placa 84 : Ν[οβαλο] - Μ[ατο]- ΔΑЧΕΒΑΛΟ (N[obalo] M[ato] Dacebalo), adică „Nobil Rege
Dacebalo” și Μ[ατο]- ΔΑЧΕΒΑΛΟ (M[ato] Dacebalo), 2 apariții.
Placa 94 : ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΟΝΣΟΤΥЧΕΟ ΔV ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ (Dacibalo onsoticeo du Maerobiro), adică
„Dacebalo însoțit de Maerobiro”, ΜΑΤΟ ΔΑЧΙΒΑΛΟ (Mato Dacibalo), adică „Regele Dacebalo”, și
Ε[ριџεριο] Μ[ατο] Δ[αчιβαλο] (E[rigerio] M[ato] D[acibalo]), adică „General Rege Dacebalo”.
Placa 96 : ΜΑΤΟ ΔΑЧΕΒΑΛΟ (Mato Dacebalo), Μ[ατο] - Δ[αчεβαλο] - ΟΝ ΚΟΣΗ ΜΕΡΟ ΟΝ
ΑΠΟ ΦΙΕΡΟΜ ΖΑΜΟΛΞΙV ΑΧΣΗΜΕΣΟ ΜΑΡΕΧΟ - ΖΑΒΕΛΟ ΟΧ ΠΑΤΟ ΜΑΛΟ ΑΡΜΟΣΟ Δ[αчεβαλο]
ΔVΕΖΙΟΜΟ (M[ato] - D[acebalo] - on kosi mero on apo Fierom Zamolxiu achsimeso marecho zabelo och
pato malo armoso D[acebalo] dueziomo), adică „Regele Dacebalo din aur pur în de la Fiorosul Zamolxio
topor mânuiește în război poartă ucigătorul ciocan armă Dacebalo alege”, și ΝΟΒΑΛΟ ΑΓΟ ΜΑΤΟ
ΔΑЧΕΒΑΛΟ (Nobalo Ago Mato Dacebalo), adică „Nobilul Conducător Rege Dacebalo”.
Placa 98 : ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΟΝΤVΡΝΟ ЏΕΔV ЏΕΟΝ ΟΛV ΒΕΣΕΡΟ (Dacibalo onturno gedu geon olu
besero), adică „Dacebalo se întoarce în țară legiunile toate strigă”.
Placa 114 : Ε[ριџεριο] Μ[ατο] ΔΑЧΥΟΒΑΛΟ (E[rigerio] M[ato] Daciobalo), adică „General Rege
Dacebalo”, și ΔΑЧΥΟΒΑΛΟ (Daciobalo), 2 apariții.

104
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 119 : ΟΣΟ ΑΕΣΟ ΔVΚ ΠΟ ΔΑЧΕΟΒΑΛΟ ΣΟ ΠΟΣΕΡΕ ΠΟ ΔΙЧΕΑ ΒΑΚVΤΟ ΟΝ
ΣΑΡΜΥЏΕΤVΣΟ (oso aeso Duk po Daceobalo so posere po dicea bakuto on Sarmigetuso), adică „Urmaș
ridică Duce pe Dacebalo se [face] stăpân pe domnia vacantă în Sarmigetuzo”, și ΔVΡΩ ΒΑΣΕΛΕΩΣ
ΚΩΡΩΣΑ ΔV ΔΑЧΥΒΑΛV Χ[ιλιαρ]ΧV (Duro Baseleos korosa du Dacibalu Ch[iliar]chu), adică „Duro
Basileul se retrage de (pentru) Dacebalo Chiliarhul”.
Placa 121 : ΜΑ[το] ΔΑЧΥΒΑΛΟ (Ma[to] Dacibalo), adică „Rege Dacebalo”. Pe placă este descris
tratatul de pace între Regele Dacebalo și Împăratul roman Domițian. Sunt prezenți Împăratul Titus
Flavius Domitianus, Cornelius Fuscus și Tettius Iulianus.
Placa 124 : Μ[ατο] ΔΑЧΙΒΑΛΟ (M[ato] Dacibalo), adică „Regele Dacebalo”.
Placa 130 : Ν[οβαλο] Χ[ιλιαρχιο] ΔΑЧΕΒΑΛΟ (N[obalo] Ch[iliarchio] Dacebalo), adică „Nobil
Chiliarh Dacebalo”. Este, de asemenea, pomenit Basileul Duro și Chiliarhul roman Antonio. Chiliarhul
Antonio a fost identificat cu generalul roman Marcus Antonius Primus. Foarte interesant este că
Dacebalo și Vezino sunt menționați în partea de jos având rangul de „Chiliarh”, locoteneți ai Basileului
Duro. Aflăm, astfel, că Dacebalo a fost inițial Chiliarh al Basileului Duro înainte de a deveni rege.

Diegio (Diegis)
Înapoi la Cuprins

Diegio este identificat cu Diegis, care este menționat de istoricul antic Dio Cassius în „Ρωμαικη
Ιστορια”, în cartea 67, capitolul 7 : „ 2. ... dar [Decebal] nu a vrut să vină el însuși să stea de vorbă cu Domițian,
ci l-a trimis pe Diegis (gr. Διῆγιν) împreună cu câțiva bărbați, ca să îi predea armele și câțiva prizonieri, sub
cuvânt că i-ar avea numai pe aceștia. 3. După sosirea acestuia, Domițian puse lui Diegis (gr. Διήγιδι) o diademă
pe cap, ca și cum ar fi fost un adevărat învingător și omul în stare să dea un rege Dacilor (Δακοῖς), iar soldaților
lui le împărți onoruri și bani”. (Dio. Historia Romana, LXVII.7.2,3) [20] [4]
De pe placa 6 aflăm că Diegio este conducătorul cetații Zurobado (Zurobara).
Diegio apare pe plăcile 6, 22, 28, 65, 84, 94, 114, 121.
Placa 6 : ΤΡΑΣΟ ΔΙΕЏΙ ΧΙΛΙΑΡΧΥV ЧΕΤΑ ΖVΡΟΒΑΔΟ (Traso Diegi Chiliarchiu ceta Zurobado),
adică „Viteazul Diegio Chiliarhul cetății Zurobado”.
Placa 22 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΥΕЏΙΩ (Ch[iliarchio] Diegio) și ΔΙΕЏΙ (Diegi), 2 apariții.
Placa 28 : ΔΙЏΙΩ (Digio).
Placa 65 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΙΕЏΙΟ (Ch[iliarchio] Diegio), adică „Chiliarhul Diegio”.
Placa 84 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΙΕЏΥΟ (Ch[iliarchio] Diegio), adică „Chiliarhul Diegio”.
Placa 94 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΙΕЏΙΟ (Ch[iliarchio] Diegio), adică „Chiliarhul Diegio”.
Placa 114 : Χ[ιλιαρχιο] ΔΥΕЏΙΟ (Ch[iliarchio] Diegio), adică „Chiliarhul Diegio”.

105
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 121 : ΔΙΕЏΙΟ (Diegio) și Χ[ιλιαρχιο] ΔΙΕЏΗΟ (Ch[iliarchio] Diegio), adică „Chiliarhul
Diegio”.

Vezino (Vezinas)
Înapoi la Cuprins

Vezino este identificat cu Vezina (Vezinas), care este menționat de istoricul antic Dio Cassius în
„Ρωμαικη Ιστορια”, în cartea 67, capitolul 10 : „2 Și dând lupta cu dușmanii la Tapae (Τάπαις), [Tettius
Iulianus] măcelări pe cei mai mulți dintre ei. Între dușmani se afla și Vezinas (gr. Οὐεζίνας, Vezinas), care
venea, ca demnitate, îndată după Decebal (Δεκέβαλον); pentru că nu putea scăpa cu fuga, el se trânti la
pământ, ca și cum ar fi murit; și astfel rămase nebăgat în seamă, iar în timpul nopții a fugit”. (Dio. Historia
Romana, LXVII.10.2) [20] [4]
Vezino a fost conducătorul cetății Zidodavo (plc. 124).
Vezino apare pe plăcile 65, 84, 94, 114, 121, 124, 130.
Placa 65 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΙΖΙΝΟ (Ch[iliarchio] Vizino), adică „Chiliarhul Vezino”.
Placa 84 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΖΥΝΟ (Ch[iliarchio] Vezino), adică „Chiliarhul Vezino”.
Placa 94 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΙΕΣΙΝΟ (Ch[iliarchio] Viesino), adică „Chiliarhul Vezino”.
Placa 114 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΖΙΝΟ (Ch[iliarchio] Vezino), adică „Chiliarhul Vezino”.
Placa 121 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΙΖΥΝΟ (Ch[iliarchio] Vizino), adică „Chiliarhul Vezino”.
Placa 124 : ΝΟΒΑΛΗΟ ΜΟΑΕ ΒΙΖΙΝΟ (Nobalio Moae Vizino), adică „Nobilii merg la Vezino”, și
ΛΟΕ ΖΗΔΟΔΑΒΟ ΝΟΠΟΗ ΝΟΤΑΠΙ (loe Zidodavo nopoi notapi), adică „La Zidodavo pe nave plutesc”.
Expresiile atestă că Vezino este conducătorul cetății Zidodavo (Zidovar).
Placa 130 : Ν[οβαλο] Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΖΙΝΟ (N[obalo] Ch[iliarchio] Vezino), adică „Nobil Chiliarh
Vezino”.

Baionsoeno
Înapoi la Cuprins

Baionsoeno a fost un conducător în timpul domniei lui Dacebalo. Este menționat alături de
Strategul Boicero într-o negociere cu generalul roman Fuscus.
Placa 94 : ΒΑΙΟΝΣΟΕΝΟ - ΕΡΙЏΕΡΙΟ (Baionsoeno Erigerio), adică „General Baionsoeno”.

106
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

107
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 4. Împărați și generali ai altor neamuri

Romani
Înapoi la Cuprins

Marcus Terentius Varro Lucullus (Maiero Lokolo)


Marcus Terentius Varro Lucullus (cca. 116–56 îen) este fratele mai tânăr al lui Lucius Licinius
Lucullus (118–56 îen). Acesta din urmă a fost politician în ultima Republica Romană. A avut o carieră
militară de 20 de ani și a fost principalul cuceritor al regatelor estice în al treilea război Mitridadic.
Campaniile sale au fost studiate cu atenție de experții militari antici ca exemple de măiestrie în tactică
militară. Pliniu îl citează pe Pompei Magnus care se referea adesea la Lucius Licinius Lucullus ca „Xerxes
îmbrăcat în togă”. [23]
În 77 îen Marcus Lucullus devine consul al Romei, iar în 72 îen este numit proconsul al provinciei
Macedonia. Ca proconsul al Macedoniei îi învinge pe Bessii din Tracia și avansează până la coasta de vest
a Mării Negre. În această campanie (72 - 71 îen) cucerește mai multe orașe grecești printre care Apollonia
(Sozopol), Dionysopolis (Balcic), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanța) și Histria.
Florus ne spune că „Lucullus [a înaintat] până la hotarul cel mai îndepărtat al lor, la fluviul Tanais și
lacul Meotic”. (Florus, Epitome Rerum Romanorum, Bellum Thracium, I.39.[III.4].6) [4]
De la Salustiu, citat de Servius, aflăm că : „Neamul sălbatic al Geților (Getarum) a existat și pe
vremea strămoșilor; căci ei sunt Moesi (Moesii); Salustius spune că ei au fost învinși de Lucullus”. (Salustiu,
IV. 18, Servius, Eneida, VII. 604) [4]
Pentru aceste cuceriri, Lucullus a primit un Triumf pe care l-a ținut la Roma în anul 71 îen.
(Cicero, Against Piso, 19. 44) [4] [33] [21]
Pe placa 129 apare în expresia ΜΑΥΕΡΩ ΛΩΚΟΛΩ ΡΕЧΕΤΩ ΥΣΤΡΗΟ (Maiero Lokolo receto
Istrio), adică „Marcus Lucullus dincolo de Istru”.

Gaius Antonius Hybrida (Kaioi Antonieoi)


Știind că numele „Gaius” este scris în limba latină și sub forma „Caius”, îl identific pe Chiliarhul
roman „ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ plc. 25, ΚΑΥΩΣΟ plc. 126” ca fiind Gaius Antonius Hybrida (secolul I îen),
politician al Romei antice, un consul controversat în senatul Roman, care devine cu ajutorul lui Marcus
Tullius Cicero guvernatorul provinciei romane Macedonia (62–61 îen). În acestă perioadă este înfrânt de
două ori, odată de către Dardani și vecinii acestora, și mai apoi de către Geți și Bastarni lângă cetatea
Istrienilor. În urma acestor înfrângeri este înlăturat de la conducerea Macedoniei.
Titus Livius ne spune că „Proconsulul C. Antonius a întreprins în Tracia o acțiune lipsită de succes”.
(Titus Livius, Periochae - Scurte rezumate, CIII.8) [4]
De la Dio Cassius aflăm că Gaius Antonius Hybrida, „1 Cât a guvernat Macedonia, acesta [Antonius]
a pricinuit multe necazuri atât celor care se aflau sub ascultarea lui, cât și aliaților. 2 Dar a trebuit și el, la
rându-i, să îndure multe. După ce pustii pământurile Dardanilor și ale vecinilor acestora, nu mai cuteză să li se
împotrivească când fu atacat, ci fugi de acolo împreună cu cavaleria și se retrase ca și cum ar fi avut altceva
de întreprins. Dardanii au învăluit atunci infanteria lui, l-au alungat cu forța din țara lor și i-au smuls prada. 3
Întrucât și cu alții din Moesia se purtase la fel, [Antonius] suferi o înfrângere, lângă cetatea Istrienilor
(Ἰστριανῶν πόλει, Istrianon polei), din partea Bastarnilor din Sciția, veniți în ajutorul acestora, iar el a trebuit
să fugă”. (Dio. Historia Romana, XXXVIII.10.1,2,3) [4] [20]
108
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Un detaliu din prima parte a relatării, cel cu privire la retragerea cavaleriei lui Gaius Antonius,
este confirmat, cu mai multe detalii, de textul plăcii 25, unde apare expresia ΧΑΛΗΖΙΚΟ ΛΩΡΙ ΡΕΤΕΡΗ
(Chaliziko lori reteri), adică „Cavaleria lor se retrage”. (Vezi plc. 25)
Dio Cassius (Dio. Historia Romana, LI.26.4,5,6) ne spune, de asemenea, că Marcus Licinius
Crassus, în urma cuceririi cetății Genukla, recuperează stindardele pierdute de Gaius Antonius. Astfel,
așa numita „cetate a Istrienilor”, unde Gaius Antonius suferă a doua înfrângere, este de fapt Genukla, așa
cum apare în textul plăcii 126.
Aflăm din textele plăcilor că Hybrida aliat cu Bastarnii a suferit o înfrângere la Tapieo (Tapae) în
fața lui Boerobisto (plc. 25). În anul 61 îen a suferit o altă înfrângere, lângă cetatea Istrienilor (Genukla),
pierzând și stindardele de luptă. A fost învins de o alianță secretă între Geți și Bastarni, cei din urmă îl
înșeală pe Hybrida pretinzând că îl sprijină în luptă, dar, de fapt, erau aliați cu Davo-Geții. Astfel, Hybrida
a fost zdrobit între două armate mult superioare ca număr, fiind atacat de Bastarni din spate. (plc. 126)
Implicarea lui Boerobisto (Burebista) în conflictele cu Hybrida, așa cum atestă textele plăcilor 25
și 126, este întărită și de textul de pe piatra comemorativă din orașul Dionysopolis (Balcic, Bulgaria),
ridicată în cinstea lui Akornion. Decretul de la Dionysopolis spune că Boerobisto (Burebista) era
considerat apărătorul orașelor Pontice și că a negociat o eventuală susținere a lui Pompei Magnus prin
intermediul lui Akornion. [39]
Gaius Antonius Hybrida este prezent pe plăcile 25 și 126.
Placa 25 : ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ ΥΛ ΡΥΟΜΙΩΝΟ ΩΝΣΟΤΙΣΟ ΔΕЏΕΩ
ΒΑΣΤΑΡΝΙΟ ΡΕΤΕΡΩ ΔΟΥΝΥΔΑΒΩ (Kaioi Antonieoi Chiliarchio il Riomiono onsotiso degeo Bastarnio
retero Doinidavo), adică „Gaius Antonius Chiliarhul trupelor Romanilor însoțit de către Bastarni dincolo
de Dunidavo (Dunărea)”.
Placa 126 : ΒΑΣΤΑΡΝΥΩ ΕΝΗΝΥΔ VΒΗΟ Α ΣΥΤΙΣΕΩ ΤΕΠVΕ ΣΟΕΚΥΩ ΔΑΒΟ ΜΑΧΕ ΑΝΩΠΟΕ
ΚΑΥΩΣΟ (Bastarnio eninid ubio a sitiseo tepue soekio Davo mache anopoe Kaioso), adică „Bastarnii
acum unde se așază înșeală. Asociați cu Davii luptă înapoia [lui] Gaius”.

Marcus Antonius (Antoneu)


Marcus Antonius a fost general și politician al Romei fiind susținător al lui Julius Cezar. După
moartea acestuia, a făcut parte din cel de-al II-lea triumvirat alături de Octavianus și Lepidus (43 î.Hr.).
Dio Cassius ne spune că „Dacii aceștia, trimiseseră mai înainte vreme soli la Cezar (Octavian
Augustus), dar nu căpătară nimic din câte ceruseră și trecură de partea lui Antoniu, fără a-i fi însă de mult
folos, căci erau dezbinați”. (Dio. Historia Romana, LI.22.8) [4]
Relatarea anterioară ne spune că Marcus Antonius face o alianță cu Dacii. Astfel, îl identific pe
generalul roman ΑΝΤΟΝΕV (Antoneu), care primește plată de la Boerobisto pentru a transporta la Roma
cenușa Strategului Ceneo, cu Marcus Antonius. (plc. 118)
Placa 118 : ΒΟΕΡΙΒΙΣΤΟ ΡΕVΝΕΡΟ ΔV ΑΝΤΟΝΕV (Boeribisto reunero du Antoneu), adică
„Boerobisto se reunește cu Antonius”.

Marcus Licinius Crassus (Neozi Marosie)


Marcus Licinius Crassus cel Tânăr, nepotul triumvirului Marcus Licinius Crassus, a fost Consul
al Romei în anul 30 îen, alături de Octavian Augustus înainte ca acesta din urmă să ajungă împărat al
Romei. Este cunoscut pentru campaniile duse în Macedonia și Tracia între anii 29 - 27 îen. În textele
plăcilor numele apare ca ΝΕΟΖΗ ΜΑΡΩΣΥΕ (Neozi Marosie) și ΝVΕΩΖΙ ΜΑΡΟΣΥΕ (Nueozi Marosie),
adică „Tânărul Marcus”. Se observă că numele roman „Marcus” este scris pe plăci ca „Marosie”, și i se
109
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
alătură epitetul „Tânărul”, ceea ce spune că Davo-Geții cunoșteau și utilizau titulatura romană. Stâlcirea
numelui generalului roman este identică și în cazul generalului roman Marcus Vinucius, care apare în
textul plăcii 69 ca ΜΑΡΙΖΟ (Marizo).
Octavius Augustus voia să îi respingă pe Bastarnii care invadaseră Tracia și, de asemenea, să
recupereze stindardele pierdute de Gaius Antonius Hybrida la cetatea Istrienilor. Stindardele erau ținute
de Geți în puternica cetate Genukla, condusă de Regele get Zyraxes. În anul 29 îen, Generalul roman
Marcus Licinius Crassus cel Tânăr este numit Proconsul al Macedoniei și se ocupă de acestă campanie.
Bastarnii sunt înfrânți și Regele lor, Deldo, este ucis în luptă chiar de către Crassus. Deși îi este refuzată
Spolia Opima de către Augustus, primește un Triumf când se întoarce la Roma. Spolia Opima era cel mai
înalt trofeu de război din Roma antică și se acorda celui care reușea să învingă în luptă directă un
conducător inamic. „Crassus însuși ucise pe Regele lor Deldon (βασιλέα αὐτῶν Δέλδωνα, basilea auton
Deldona). El ar fi așezat prada luată de la acesta în templul lui Juppiter Feretrius ca Spolia Opima, dacă ar fi
fost comandant cu depline puteri”. (Dio. Historia Romana, LI.24.4) [4] [20]
Crassus se aliază cu Regele get Rholes (Orolio) și îi invinge pe Bastarni. Dapix este asediat și ucis,
iar Genukla este cucerită de Crassus, care recuperează stindardele romane și, astfel, spală rușinea ce apăsa
onoarea Romei. (Dio. Historia Romana, LI.26.1,2,4,5,6) [20]
Marcus Licinius Crassus apare pe plăcile 79 și 128.
Placa 79 : ΝΕΟΖΗ ΜΑΡΩΣΥΕ (Neozi Marosie), adică „Tânărul Marcus”.
Placa 128 : ΝVΕΩΖΙ ΜΑΡΟΣΥΕ (Nueozi Marosie), adică „Tânărul Marcus”.

Gnaeus Cornelius Lentulus Augur (Loedeo)


Loedeo este identificat cu generalul roman Gnaeus Cornelius Lentulus (c. 54 îen – 25 en),
politician în timpul domniei Împăratului Augustus. Lentulus a fost consul al Romei în anul 14 îen.
Cornelius Lentulus este trimis de către Augustus să cucerească Panonia și la întoarcere primește
un triumf, așa cum spune Tacit : „În acest an [25 en] au murit doi bărbați vestiți: Cn. [Gnaeus] Lentulus și L.
[Lucius] Domitius. Pe lângă consulat și podoabele triumfului obținut asupra Geților (Getis) Lentulus avusese
și gloria unei sărăcii îndurate frumos și apoi a unei mari averi dobândite în mod cinstit și folosite cu
cumpătare”. (Tacitus, Annales, IV.44.1) [6] [4]
Florus ne spune și el că Lentulus a luptat împotriva Dacilor conduși de Kotizonio (Cotisonis) :
„18. Dacii trăiesc nedeslipiți de munți. De acolo, sub conducerea Regelui Cotisonis (Cotisonis regis imperio),
obișnuiau să coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, înghețată de ger, își unea
malurile. 19. Împăratul Augustus a hotărât să îndepărteze această populație, de care era foarte greu să te
apropii. Astfel l-a trimis pe Lentulus, și i-a alungat pe malul de dincolo [al Dunării]; dincoace au fost așezate
garnizoane. Astfel, atunci Dacii nu au fost înfrânți, ci doar respinși și împrăștiați”. (Florus, Epitome Rerum
Romanorum, Bellum Dacicum, II.28.[IV.12].18-19) [16] [4]
Loedeo apare pe plăcile 69 și 113.
Placa 69 : ΑΣΑΧΕΙΟ ΡΙΟΜVΝΟΙ ΛΟΕΔΕΟ ΑЧΙΝΟ ΡΕЧΕΤΟ ΙΣΤΡΗΟ ΟΝ ΝΑΠΟΕΟ ΔΕΟΧΙΟ
ΟΝ ΝΟΕ ΠΑΝΟΝΙΟ (asacheio Riomunoi Loedeo Acino receto Istrio on napoeo deochio on noe Panonio),
adică „capturează pe al Romanilor Lentulus cheamă traversarea Istrului în corăbii cară peste în a noastră
Panonie”.
Placa 113 : ΠVΔΙΟ ΑΤΛΕV ΛVΕ ΖΑΜVΕ ΛΟ ΟΝΣΟΝΤΟ ΡΙΟΜVΝΟΣΟ ΝΟΒΑΛΙΕ ΛΟΕΔΟ ΛΟ
ΠΑΤΡΔΟ (Pudio atleu lue zamue lo onsonto Riomunoso Nobalie Loedo lo patrdo), adică „Legat în luptă
plătește amendă la întâlnire al Romanilor Nobil Lentulus la patrie”.

110
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Marcus Vinucius (Marizo Doniceio)


Marcus Vinucius este un politician roman, consul al Romei în anul 19 îen. Între anii 14 - 13 îen
devine guvernatorul provinciei Iliria (Iliricum) și se ocupă de cucerirea Panoniei. Dio Cassius ne spune
„Cam în acest timp Marcus Vinucius se răzbună asupra unor Germani pentru că ei arestaseră și omorâseră
Romani care intraseră în țara lor ca să facă comerț cu ei; și datorită lui, de asemenea, i s-a acordat titlul de
Împărat lui Augustus”. (Dio. Historia Romana, LIII.26.4). [20] [35]
Marcus Vinucius este primul general roman care trece dincolo de Dunăre și pătrunde în Dacia,
în cadrul campaniei din anul 9 îen. El respinge armata Dacilor și Bastarnilor și cucerește triburile celtice
din câmpia Panonia. (InscrIt_13.3.91). [35] [36]
Textul în latină al inscripției InscrIt_13.3.91, găsită la Tusculum este : „[M(arcus) Vinu]ciu[s
P(ubli) f(ilius)] / [co(n)s(ul) XV]vir s(acris) f(aciundis) [pr(aetor) q(uaestor)] / [legatus pro] pr(aetore)
Augusti Caesaris in [Illyrico] / [primus t]rans flumen Dan<u=I>vium [progressus] / [Dacoru]m et
Basternarum exer[citum acie] / [vicit fu]gavitque Cotinos [Osos 3] / [3]s et Anarti[os sub potestatem] /
[Imp(eratoris) Caesaris A]ugusti [et p(opuli) R(omani) redegit”.
Traducerea inscripției : „Marcus Vinucius, fiul lui Publius; Consul; membru al celor Cinsprezece care
fac sacrificii; Pretor; Chestor; Legat; Propretor al lui Cezar Augustus în Ilyria; A fost primul care dincolo de
fluviul Danuvius a avansat; Linia armatei Dacilor și Bastarnilor a învins și fugărit; Pe Cotini, Osi și Anarți sub
puterea Împăratului Cezar Augustus și a poporului Roman i-a adus”.
El este prezent în textul plăcii 69 ca ΕΡΥЏΕΡΙΟ ΔΟΝΙЧΕΙΟ ΣΟ ΡΟΠVΣΟ (Erigerio Doniceio so
ropuso), adică „Generalul Vinucius se răscumpără”, și ΕΡΥЏΕΡΟ ΜΑΡΙΖΟ (Erigero Marizo), adică
„Generalul Marcus”. Se observă stâlcirea numelui generalului roman de la Marcus Vinucius la „Marizo
Doniceio”. Numele „Marcus” este scris la fel și pentru generalul roman Marcus Crassus care apare pe
plăcile 79 și 128 ca ΜΑΡΩΣΥΕ respectiv ΜΑΡΟΣΥΕ (Marosie). Deformarea este cauzată, probabil, de
dificultatea de a scrie cu litere din alfabetul propriu un nume roman, deci străin, cunoscut de Davo-Geți
fonetic și apoi trecut în scriere.

Titus Flavius Vespasianus (Vispaso)


Vespasian (Titus Flavius Vespasianus) a fost împărat al Romei între anii 69 - 79 en, fiind ultimul
dintre împărații care s-au succedat cu celeritate în tulburările „Anului celor patru împărați” (69 en).
Vespasian încearcă să liniștească provincia Panonia, când legiunile de aici sunt necesare pentru
războiul civil din 69 (Tacitus, Historiae, III.5.1). El a reorganizat Moesia, pentru o mai bună apărare în
fața Dacilor și Sarmaților, care profită de războiul civil (Tacitus, Historiae, III.46.2-3), și atacă peste
Dunăre ucigându-l pe Fonteius Agrippa (Flavius, Războiul Iudaic, VII.4.3).
Vespasian apare pe placa 40 în expresia ΟΝΠΕΡΙΟΣΟ ΒΙΣΠΑΣΟ ЏΕΙΟ ΓΑŦΙ ΣΤΕΡΕΠΟ
(Onperioso Vispaso geio gati sterepo), adică „Împăratul Vespasian legiuni pregătește întărite”.

Fonteius Agrippa (Fontiodi Agrpa)


Fonteius Agrippa a fost un general roman numit de către Împăratul Vespasian guvernator al
provinciei Moesia : „Fonteius Agrippa din Asia (condusese această provincie un an ca consul) fu pus în fruntea
Moesiei”. (Tacitus, Historiae, III.46.2-3) [4]
Moare în anul 70 en, în urma unui atac al Sarmaților: „Dintre Sciți, așa numiții Sarmați, popor
foarte numeros, trecură peste Istru în Moesia, fără să se fi băgat de seamă. Apoi, năvălind cu o mare violență
și zdrobind totul în cale, fiindcă incursiunea era cu totul neașteptată, uciseră nenumărați soldați romani, care

111
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
erau de strajă și luară viața bătrânului [legat] consular Fonteius Agrippa, care ieșindu-le în întâmpinare, se
luptase cu strășnicie”. (Flavius, Războiul Iudaic, VII.4.3) [4]
Relatarea lui Flavius despre atacului Sarmaților este confirmată și de textul plăcii 11, care
povestește cum Basileul Duro îi plătește pe Sarmații Iazigi să se revolte împotriva Romanilor, oferind
recompensă pentru uciderea generalului roman. (plc. 40)
Fonteius Agrippa apare pe placa 11 în expresia ΑΤΝVΛΟ ΟΝ ΣΟΛΕΤΟΛΕ ΡVΜVΝΣΟ ΡΑΔΑV
ΚΟΣΕΝΔΟΝΕ ΟΝ ЧΕΡΙΣΟ ЏΕ ΦΟΝŦΙΟΔΙ ΑΓΡΠΑ (atnulo on soletole Rumunso radau kosendone on
ceriso ge Fontiodi Agrpa), adică „spre vamă în dezlegare Romanii strălucitori kosoni-aduc în cerere
pentru Fonteius Agrippa”. Textul povestește despre trimiterea unei răscumpărări către Basileul Duro
pentru eliberarea generalul roman Fonteius Agrippa.

Marcus Antonius Primus - (Antonio Preso)


Antonius Primus (aprox. 35 en – după 81 en) este general al Imperiului Roman numit de către
Împăratul roman Galba comandant al Legiunii a VII-ea Galbiana, staționată pentru o vreme în Panonia.
În luptele interne pentru putere din anul 69 en, numit și „Anul celor patru împărați” (Galba, Otho,
Vitellius și Vespasian), el se implică în conflict și își folosește influența pentru a-i convinge pe soldații
legiunilor staționate în Moesia și în Panonia să îl susțină pe Vespasian. (Tacitus, Historiae, II.86, III.24.2)
Dio Cassius ne relatează evenimentele referitoare la plecarea lui Antonius Primus către Roma:
„2. Deocamdată el [Vespasian] îl trimite pe Mucianus în Italia împotriva lui Vitellius, în timp ce el, după ce a
rezolvat afacerile din Siria și după ce i-a împuternicit pe ceilalți să conducă războiul împotriva Evreilor, a pornit
în Egipt, unde a colectat bani, de care în mod natural avea mare nevoie, și grâu, pe care dorea să îl trimită în
cantitate cât mai mare se putea la Roma. 3. Soldații din Moesia, auzind cum stau treburile cu el, nu îl așteaptă
pe Mucianus, despre care auziseră că este pe drum, ci îl aleg să fie generalul lor pe Antonius Primus, care fusese
exilat sub stăpânirea lui Nero, dar fusese reinstaurat de Galba și era comandantul legiunilor din Panonia. 4. În
așa fel avea autoritate acest om, contrar faptului că nu fusese desemnat nici de împărat nici de către senat.
Așa de mare era furia soldaților împotriva lui Vitellius și dorința lor de a prăda; căci ei nu făceau asta pentru
alt scop decât acela de a prăda Italia. Și dorința lor a fost îndeplinită”. (Dio. Historia Romana, LXIV.9.2,3,4)
[20]
Antonius Primus apare pe placa 130 în expresia ΑΝΤΟΝΗΟ ΧΥΛΗΑΡΧΥΟ ΡVΜVΝVΕ ΑЧΕΟ
ΠΡΕΣΟ (Antonio Chiliarchio Rumunue aceo Preso), adică „Antonio Chiliarhul Romanilor numit Primus”.

Titus Flavius Domitianus (Domiceo)


Domiceo este identificat cu Domițian, împărat al Romei între anii 81 - 96.
Suetonius ne relatează pe scurt campaniile Împăratului Domițian în Dacia. „[Domițian] a
întreprins expediții, fie de voie, fie de nevoie; de voie, împotriva Chatilor (în anul 83 en are loc expediția
împotriva acestui neam germanic de la Rin); de nevoie, una împotriva Sarmaților (respectiv a Iazigilor, care
se aliaseră cu neamurile germanice ale Cvazilor și Marcomanilor) deoarece au măcelărit o legiune împreună
cu comandantul ei (în timpul luptelor din Panonia a fost distrusă, probabil în anul 91 en, legiunea XXI Rapax),
și două împotriva Dacilor: prima, după ce a fost înfrânt consularul Oppius Sabinus (guvernatorul Moesiei din
anul 85 en), iar a doua după înfrângerea lui Cornelius Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene (omorât în
cursul luptelor din anul 87 en), căruia îi încredințase comanda supremă a războiului. Asupra Chatilor și Dacilor
a obținut un Triumf (sfârșitul anului 89 en), după un șir de lupte cu rezultat schimbător, iar împotriva
sarmaților n-a adus decât o cunună de lauri lui Iupiter de pe Capitoliu (după întoarcerea sa, în primele zile ale
lui ianuarie 93 en)”. (Suetonius, De Vita Caesarum, Domitianus, 6.1) [4] [22]
112
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Dio Cassius ne povestește că, pentru a încheia pacea, Decebal a cerut doi oboli pentru fiecare
roman ca tribut anual pentru a garanta trecerea trupelor pe teritoriul Daciei. Inițial Domițian a refuzat
tratatul, dar mai apoi, sub presiunea înfrângerii suferite pe alt front, acceptă tratatul propus de Decebal.
(Dio. Historia Romana, LXVII.6.5, LXVII.7.2) [20]
Tot Dio Cassius ne spune că plata acestui tribut către Daci, este unul dintre motivele pentru care
Traian pornește în prima campanie din Dacia : „După ce zăbovi un pic la Roma, Traian porni cu oaste
împotriva Dacilor. Cugeta la cele săvârșite de aceștia și era copleșit când se gândea la sumele de bani pe care
Romanii trebuiau să le plătească în fiecare an. Vedea apoi că puterea și îngâmfarea Dacilor sporesc
necontenit”. (Dio. Historia Romana, LXVIII.6.1) [4]
Criton, citat fiind într-o scolie a lui Lucian, atestă și el existența unui tribut plătit de Roma către
Regele Decebal : „Geții, un neam barbar și puternic - care s-a ridicat împotriva Romanilor și i-a umilit până la
plătirea tributului, mai târziu, când aveau rege pe Decebal - ... după cum povestește Criton în Geticele”.
(Criton, Geticele, 2. [p. 931], Scolii la Lucian, p. 104, 19) [4]
Astfel, aflăm că Domițian a plătit tribut către Regele Decebal, informație care este confirmată și
de textul plăcii 121, unde sunt enunțate condițiile acestui tratat pomenit de istoricii antici de mai sus.
Domițian apare pe plăcile 5, 16, 96, 121.
Placa 5 : ΟΝ ΣΟΛΕΤΟΛΕ ΡVΜVΝΟΣΟ ⊤ ΔΟΜΙЧΙΟ ΚΟΣΕΔΟΣΟ (on soletole Rumunoso ⊤
Domicio kosedoso), adică „În dezlegare Romanii [și] Domițian kosoni-aduc”.
Placa 16 : ΔΑЧΕΒΑΛΟ ΟΝ ΑΝЧΕΑ ΔV ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΚΟ ЧΕΟ ΑΔΕΣΟ ΣΟΝΤΑ ΔΟΜΥЧΙΟ
(Dacebalo on ancea du armosa Dako ceo Adeso sonta Domicio), adică „Dacebalo în frunte de armata
Dacilor mișcă Neînfricat întâlnește [pe] Domițian”.
Placa 96 : Μ[ατο] Δ[ομιчιο] ΟΝ ΠΑΜ ΑΜΗΝΕΜΑ Α ΦΟΡΟ ΤΑΛΠΙΚΟ Α ΣVЏΡΑ (M[ato]
D[omicio] on pam aminema a foro Talpiko a sugera), adică „Regele Domițian în nenorocire pentru
protecție a adus îmbelșugare a furnizat”
Placa 121 : ΔΟΜΥЧΕΟ ΚVΕ ΙЧΕ ΖΟΜΥΤΟ ΠΟΕ ΦVΣΚΟ ΔΕЏΙΝΟ ΛΟ ЧΕΡΙΝЧΟ ΔV ΔΙΕЏΙΟ
(Domiceo kue ice zomito poe Fusko degino lo cerinceo du Diegio), adică „Domițian care stabilește să
trimită pe Fuscus să îndeplinească cerințele lui Diegio”, și Μ[ατο] ΡΟ[μιονο] ΔΟΜΥΤΕV (M[ato]
RO[miono] Domiteu) adică „Împăratul Romanilor Domițian”.

Cornelius Fuscus (Fusko)


La sfârșitul anului 85 en, Decebal traversează Dunărea și atacă provincia romană Moesia.
Romanii au fost înfrânți cu pierderi catastrofale, o legiune a fost distrusă, iar guvernatorul Oppius Sabinus
a fost ucis. (B. W. Jones, The Emperor Domitian, pag. 138) [37]
În urma atacului lui Decebal, în același an, însuși Împăratul Domițian (Titus Flavius Domitianus)
însoțit de Cornelius Fuscus, Prefect al Gărzii Pretoriene, sosește în Moesia și reorganizează provincia în
Moesia Inferior și Moesia Superior, pregătind o viitoare campanie în Dacia. Cornelius Fuscus reușește să
îi respingă pe Daci peste Dunăre, oferindu-i posibilitatea Împăratului Domițian de a se reîntoarce la Roma
pentru a sărbători un al doilea Triumf. La începutul anului 86, după succesul inițial împotriva Dacilor,
Cornelius Fuscus trece Dunărea, dar expediția se încheie dezastruos. În urma Primei Bătălii de la Tapae
Fuscus este înfrânt și stindardul de luptă al Gărzii Pretoriene este capturat de Daci. (B. W. Jones, The
Emperor Domitian, pag. 138-9, 141) [37]
Pierderea stindardului de luptă, denumit și „aquila”, atestă înfrângerea zdrobitoare suferită și
este un afront adus mândriei Romanilor. Dio Cassius ne spune că Împăratul Traian a recuperat acest
stindard în campania din 101. „Traian a ocupat munții întăriți și a găsit acolo armele, mașinile de război

113
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
cucerite [de la Romani], precum și steagul (gr. σημεῖον, semeion) luat de la Fuscus (Φούσκου, Foyskoy)”. (Dio.
Historia Romana, LXVIII.9.3) [4]
Pentru a înlocui legiunea pierdută și pentru a întări prezența armatei romane în zonă, aduce
legiunile I Adiutrix și II Adiutrix din vestul imperiului. Regiunea Sirmium a fost atașată la Moesia Superior
pentru ca Romanii să aibă un singur centru de comandă asupra problematicei granițe cu Dacia. (B. W.
Jones, The Emperor Domitian, pag. 141-2) [37]
Cornelius Fuscus apare pe plăcile 22, 94, 121,
Placa 22 : ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΔΙΥ ЧΕΡΕΝЧΕΑ ΚΕ ΦVΣΚΟ ΣΕΡVΤΟ ΔΑЧΙΒΑΛΟ (Dacibalo dii cerencea
ke Fusko seruto Dacibalo), adică „Dacebalo roagă cerința ca Fuscus să discute cu Dacebalo” și mai jos ca
Κ[οτοπολο] ΦVΣΚΩ (K[otopolo] Fusko), adică „Strateg Fuscus”.
Placa 94 : ΦVΣΚΟ - ΚΟΤΟΠΟΛΟ (Fusko Kotopolo), adică „Strateg Fuscus”.
Placa 121 : ΔΟΜΥЧΕΟ ΚVΕ ΙЧΕ ΖΟΜΥΤΟ ΠΟΕ ΦVΣΚΟ ΔΕЏΙΝΟ ΛΟ ЧΕΡΙΝЧΟ ΔV ΔΙΕЏΙΟ
(Domiceo kue ice zomito poe Fusko degino lo cerinceo du Diegio), adică „Domițian care stabilește să
trimită pe Fuscus să îndeplinească cerințele lui Diegio”, și Χ[ιλιαρχιο] ΦVΣΚV (Ch[iliarchio] Fusku), adică
„Chiliarh Fuscus”.

Tettius Iulianus (Iulian )


Tettius Iulianus a fost mai întâi Legat al Legiunii a VII-a Claudia în anul 69, după care a fost ales
Consul al Romei în anul 83 și apoi Guvernator al provinciei Moesia (88 - 89). (B. W. Jones, The Emperor
Domitian, pag. 142, 69, 175) [37]
Domițian se întoarce în Moesia la sfârșitul anului 86 aducând lângă Dunăre încă trei legiuni
auxiliare. În anul 87, sub comanda lui Tettius Iulianus, Romanii invadează Dacia încă odată. Armata
romană intră în Dacia, avansând de la Viminacium înspre Porțile de Fier. O mare confruntare are loc în
anul 88 tot la Tapae („Tapieo” pe plăci), dar de aceasta dată victoria este a Romanilor. [37]
Dio Cassius ne relatează campania generalului în Dacia : „1. În vremea războiului dacic, s-au
întâmplat următoarele evenimente vrednice de a fi pomenite. [Tettius] Iulianus, rânduit de împărat cu
conducerea războiului, printre alte măsuri bune, luă și pe aceea de a-i obliga pe soldați să scrie pe scuturi
numele lor și ale centurionilor, pentru a se deosebi mai lesne cei ce se vor arăta viteji de cei cu purtare
mișelească. 2. Și dând lupta cu dușmanii la Tapae, măcelări pe cei mai mulți dintre ei. Între dușmani se afla și
Vezinas, care venea, ca demnitate, îndată după Decebal; pentru că nu se putea scăpa cu fuga, el se trânti la
pământ, ca și cum ar fi murit și, astfel, rămase nebăgat în seamă, iar în timpul nopții a fugit. 3. Decebal se
temu ca Romanii victorioși să nu pornescă spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor [la o oarecare
înălțime] și puse arme pe trunchiuri, pentru ca dușmanii să creadă că sunt soldați și să se retragă
înspăimântați. Ceea ce s-a și întâmplat”. (Dio. Historia Romana, LXVII.10.1-3) [4] [20]
După victoria de la Tapae, Tettius Iulianus înaintează pentru un atac asupra capitalei
Sarmizegetuza („Sarmigetuzo” pe plăci), dar s-a oprit când au apărut probleme la granița cu Germania.
Pentru a evita războiul pe două fronturi, Domițian acceptă să facă pace cu Decebal (Dacebalo), negociind
ca trupele romane să aibă accesul garantat prin Dacia, iar în schimb va plăti anual un subsidiu de 8
milioane de sesterți. (B. W. Jones, The Emperor Domitian, pag. 142, 152) [16] [20] [37]
Tettius Iulianus apare pe placa 121 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΙVΛΗΑΝ Κ[οτοπολο] Ρ[ιομιονο]
(Ch[iliarchio] Iulian K[otopolo] R[iomiono]), adică „Chiliarhul Iulian Strategul Romanilor”.

114
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Macedoneni
Înapoi la Cuprins

Amyntas al III-lea (Amintou)


Amyntas al III-lea (392 - 370 îen) a fost înlăturat de la putere în anul 393 îen de către o campanie
a Ilirilor sub conducerea Regelui Bardylis (gr. Βάρδυλις, cca. 448 - 358 îen). Doi ani mai târziu Amyntas,
în alianță cu Tesalienii, își recuperează regatul, așa cum aflăm de la Diodor din Sicilia:
„3. În Macedonia Amyntas, tatăl lui Philip, a fost îndepărtat din țara sa de către Ilirii care invadaseră
Macedonia, și renunțând să mai spere la coroana sa, el făcu un cadou Olintienilor din teritoriul care se învecina
cu al lor. Pentru moment el își pierdu regatul, dar la scurt timp a fost reinstaurat de către Tesalieni, și-a
recuperat coroana, și a domnit pentru douăzeci și patru de ani. 4. Unii spun, de altfel, că după îndepărtarea
lui Amyntas, Macedonienii au fost conduși de către Argaeus pentru o perioadă de doi ani, și că abia după acest
timp Amyntas și-a recuperat domnia”. (Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XIV.92.3,4) [28]
Amintou apare pe plăcile 19 și 91.
Placa 19 : ΜΑΗΧΟ ΓΕΘΟ ΕΝΥ ΣΟΧΕΥΤΟ ΔΕΥ ΘΡΑΧΗΟ ΕΝΟ ΤΕΛΑΧΕΟ ΚΟΕ ΥΛΗΡΕΥΟ
ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΗΟ ΛVΕ ΑΜΥΝΤΕΟ ΜΑΘΗΧΟ ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ (Maicho Geto eni socheito
dei Trachio eno telacheo koe Ilireio ropnistoe eno noktio lue Aminteo Maticho Maichidonio), adică
„Maicho [al] Geților în asociere de Traci în completare cu Ilirii spurcă cu durere pe Amyntas Regele
Macedonenilor”, și ΑΜΗΝΘΟV ΕΣΟΕ ΕΛΗΕΡΕ ΚVΝΕ ΤVΡΠΕΗΟ ΔΗΕΡΟ (Amintou esoe eliere kune
turpeio diero) adică „Amyntas iese prins de praf spurcat bătut”.
Placa 91 : ΔVΧΑΜΟ ΜΑΧΛΟΗ ΑΜΥΝΤΑΣ (Duchamo machloi Amintas), adică „Doichamo
spurcă pe Amyntas”.

Lisimachos (Lisimakio)
Lisimachos a fost general și Diadochi (din greacă : Διάδοχοι, Diadochoi adică „Succesor”) al lui
Alexandru. Lisimachos devine rege al Macedoniei între anii 286 - 281 îen. Conduce o campanie împotriva
Geților conduși de Regele Dromichaites. [28]
Lisimakio apare pe plăcile 23, 91 și 111.
Placa 23 : ΔΡΟΥΟΜΙΚΤΟ ΓΙΕ ΒΥΣΟ ΓΕΤΟ ΤΟΡΣΟΣ ΑΠΟ ΣΟΝΤΟ ΛΥΣΙΜΑΞΟ ΒΡΕΒΥΡΟ
ΚΟΠΟΝΟ ΕΛΙꜸ ΛΑΚΙΜΑ ΕΙΔΕ VΝΥΟ ЏΥV (Droiomikto gie biso Geto torsos apo sonto Lisimaxo brebiro
Kopono Eliau lakima eide unio giu), adică „Dromioxto [și] legiunile viguroase [de] Geți s-au întors de la
întâlnirea [cu] Lisimachos se predă [la] Bogata Eliau-Alianța bucăților din aceeași unită țară”. „Șopârlă”
este epitetul adresat Regelui macedonean Lisimachos : ΑΟΙ ΝΟΒΟ ΣΥΡΕΙ ΓΑΛΤΟ ΑЏΕΟ ΡΕΠΟΒΙΣΑ (aoi
nobo sirei Galto Ageo repobisa), adică „Pe zăpadă trag Șopârla Conducător se târăște”.
Placa 91 : ΔΡΟΜΗΩΞΤΟ ΑΓΡΙΟ ΔΩΥ ΛΙΣΥΜΑΧΩΥ (Dromioxto agrio doi Lisimachoi), adică
„Dromioxto capturează pe Lisimachos”.
Placa 111 : ΛΙΣΥΜΑΚΥΟ ΝΙΒΟ ΔΕV ΣΟΣΙΕ ΤΡΑΓVΡΟ (Lisimakio nibo deu sosie traguro), adică
„Lisimachos de zăpadă ud la salvare se târăște”. Pentru Lisimachos este folosit epitetul „Trufașa Șopârlă”,
la fel ca pe placa 23 : ΛΟ ΔΡΟΜΙΟΞΤΟ ΔΟΓΥΟ ΟΔVΕΙ ΣΟΒΟΡΙΟ ΚΟΛΟΤΙΝΟ ΡΙΠΟΥΣΟ (lo Dromioxto
dogio oduei Soborio Kolotino ripoiso), adică „la Dromioxto îndură drumul Trufașa Șopârlă se târăște”.

115
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Antigonus al II-lea Gonatas (Antigoneo)


Antigonus al II-lea Gonatas (277 - 239 îen) este învins de Pyrrhus din Epirus în anul 274 îen și
este înlăturat de la conducerea Macedoniei. În anul 272 îen îl ucide într-o ambuscadă pe Pyrrhus și își
recapătă tronul. [24]
Antigoneo apare pe placa 91 în expresia ΜΑΤΩ ΔΕΜΑΡΩΕ ΟΝΣΩΝΤΟ ΑΝΤΗΓΩΝΕΟ
ΜΑΧΙΔΩΝΟΥ (Mato Demaroe Onsonto Antigoneo Maichidonoi), adică „Regele Demaroe întâlnește pe
Antigonus al Macedonenilor”.

Filip al V-lea (Filipou)


Filip al V-lea, rege al Macedoniei între 221 - 179 îen, intră în conflict cu Imperiul Roman și pierde
cele două războare purtate cu Roma, primul între anii 214 - 205 îen, iar al doilea între 200 - 197 îen. După
aceste războaie Filip încheie pace cu Roma, trimițându-l pe fiul său, Demetrius, ca ostatic și plătind un
tribut anual. După ce Filip îi permite lui Scipio Africanul să treacă cu armata prin Macedonia, Demetrius
este eliberat și sancțiunile asupra lui Filip sunt ridicate. După moartea sa, este urmat la conducerea
Macedoniei de către fiul său, Perseus.
Filipou apare pe placa 7 în expresia ΙΠΣΕ ΡΕΓΙΟ ΦΥΛΗΠΩV (Ipse Regio Filipou), adică „Însuși
Regele Filip”, și ΔΑΜΑΡΥΩ ΦΥΛΗΠΩV (damario Filipou), adică „au ajutat pe Filip”.

Perseus (Perso)
Perseus, rege al Macedoniei între anii 179 - 168 îen, intră din nou în conflict cu Imperiul Roman.
În urma celui de al treilea război al Macedoniei (171 - 168 îen), când Regele Perseus este învins în bătălia
de la Pydna, dinastia Antigonida este înlăturată, regatul dispare și Macedonia este transformată în
provincie romană. [40]
Perseus apare pe placa 106 în expresia ΝΑΛΥΤΑ VΚΟ ΜΑΤΟ ΠΕΡΣΟ ΜΑΧΥΔΟΝΥΟ (Nalita uko
Mato Perso Machidonio), adică „Înaltului neam Rege Perseus al Macedonenilor”

Sciți, Sarmați
Înapoi la Cuprins

Roziano
Roziano este Chiliarh al armatei Sciților. El vine în ajutorul Regelui Zurasieo pentru a opri o
campanie de jaf a Romanilor în Tracia.
Placa 134 : ΡΟΖΥΕΝΩ ΧΥΛΥΑΡΧΙV ΣΚΥΤΩ (Zurasieo ontunpieno poe Rozieno Chiliarchiu Skito
longue Moliodavo), adică „Roziano Chiliarhul Sciților”, ΡΩΖΥΑΝΟ ΡVΠΩΝΔΥΕΟ ΚVΕΔV ΖVΡΑΣΥΩ
(Roziano rupondieo kuedu Zurasio), adică „Roziano răspunde se aliază cu Zurasieo”, și ΖVΡΑΣΥΕ[ο] ΟΔΩ
Χ[ιλιαρχιο] ΡΟΖΙΑΝΩ ΣΚΙΤΟ (Zurasie[o] odo Ch[iliarchio] Roziano Skito), adică „Zurasieo cheamă [pe]
Chiliarhul Roziano [al] Sciților”.

Rabido
Rabido este Rege al Sarmaților și participă împreună cu Boerobisto la asediul cetății Taurunum.
Placa 9 : ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ ΩΝΣΟΘΙЧΥΩ ΔΟΥΛΟΥ ΡΑΒΗΔΩ ΜΑΤΟ ΣΑΡΜΑΘΩ (Boerobiseto
onsoticio doiloi Rabido Mato Sarmato), adică „Boerobisto se însoțește [cu] luptătorii [lui] Rabido Regele
Sarmaților”.
116
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

117
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 5. Provincii antice


Înapoi la Cuprins

Voi enumera în continuare provinciile identificate pe plăci, menționând pentru fiecare dintre ele,
plăcile pe care apar și diferitele forme sub care apar. Regiunile au fost identificate urmărind apariția în
text a grupării ЏΕΙΩ (geio), ЏΕΟ, ЏΕΩ (geo), ЏΕΟΥ (geoi), ЏΗΕΟ (gieo), ЏΟΑ (geoa), ЏΟΕ (geoe), ЏΟΥ
(geoi), ЏΕΑ (gea), care are semnificația de zonă geografică, provincie, pământ, țară, din grecescul γῆ (ge),
γέα (gea), γαῖα (gaia) - pământ, teritoriu, provincie, țară.

Eliau-Alianța (Helis)
Înapoi la Cuprins
Eliau era denumirea antică a Regatului Davo-Geților. Numele „Eliau” apare frecvent pe plăci și
are o formă foarte apropiată de numele cetății de scaun a lui Dromichaites (gr. Δρομιχαίτης), Helis (gr.
Ήλιν, Elin), așa cum aflăm de la Diodor din Sicilia (Diodorus Siculus, Bibliotheca Historica, XXI.12.1-6).
Acesta povestește despre campaniile lui Lisimachos și afirmă că cea mai importantă cetate din Regatul
lui Dromichaites, plasat la nord de Dunăre în Câmpia Română, este cetatea Helis. Astfel, „Eliau” este
numele utilizat de către Davo-Geți pentru regatul lor, iar „Helis” este forma utilizată de istoricii antici,
prin folosirea caracterului grecesc Eta (majusculă Η, literă mică η) în locul caracterului Epsilon
(majusculă Ε, minusculă ε), așa cum apare folosit pe plăci. [28]
Termenul „Eliau” are aceeași semnificație cu grecescul „ἁλία (alia), ἡλιαία (eliaia) - alai, grup de
oameni, întâlnire, adunare, alianță, uniune”. Traducerea este potrivită, având în vedere că „Eliau”
denumește regatul Davo-Geților, regat creat print-o alianță, o uniune între Davi și Geți. În alianță sunt
regii Sigobio, Maicho și Doichamo, iar mai apoi Bazorio al Geților și Zieado al Davilor. Expresia de pe
placa 23, ΚΟΠΟΝΟ ΕΛΙꜸ ΛΑΚΙΜΑ ΕΙΔΕ VΝΥΟ ЏΥV (Kopono Eliau lakima eide unio giu), adică „Bogata
Eliau-Alianța bucăților din aceeași unită țară”, confirmă corectitudinea traducerii.
În textele plăcilor din timpul Regelui Boerobisto, se observă dispariția folosirii numelui „Eliau”
pentru a denumi regatul Davo-Geților, termenul fiind folosit doar cu sensul de „alianță” pe plăcile 15, 120
și 134. În textul plăcii 45, este utilizat un sinonim pentru „Uniune”, VΝΗΩΣΥ (uniosi), VΝΙVΣΩ (uniuso),
cu aceeași semnificație ca latinescul „unitas, unus - unitate, unul, împreună”. În vremea domniei Regelui
Dacebalo, sunt utilizate denumirile de „Daci” și „Dacia”, pentru a denumi poporul și regatul lor.
Schimbarea numelui regatului în „Dacia” este făcută de către Dacebalo (plc. 119).
Astfel, se poate presupune că, după înlăturarea lui Boerobisto de la conducerea Regatului Davo-
Geților (plc. 45, plc. 62, Strabon, Geografica, VII.3.11), a urmat o perioadă în care puterea regatului s-a
restrâns în jurul cetății Sarmigetuzo, urmând apoi să se extindă din nou sub Basileul Duro și Regele
Dacebalo. În același timp cu reapariția unui regat puternic, a avut loc și o schimbare de nume, de la
Regatului Eliau al Davo-Geților, la Regatul Daecio (Dacia) al Dacilor, așa cum apare pe placa 119, pe care
se povestește despre înscăunarea lui Dacebalo ca rege, în expresia ΟΝ ΣΑΡΜΥЏΕΤVΣΟ ΤΟЧΥ ΜΙΤΟ ΚΑ
ΠΙΣΕVΔ ΟΤΟ ΛΟΑ ΟΤΟ ΔΑΧΥ ΔΑΒ ЏΕΤΟ ЏΕΟ ΠΟΡΤΟ ΝVΜΥΑ ΔΕΟ ЏΕΑ ΔΑΕЧΟ „on Sarmigetuso
toci mito ka piseud oto loa oto Dachi Dav Geto geo porto numia deo gea Daecio”, adică „În Sarmigetuzo.
Așază vorba ca pseudo chemare a poporului. Cheamă Daci pe Davo-Geți. Pământul poartă numele de
țara Dacia”.
„Eliau” apare pe plăcile 7, 19, 23, 76, 106, 107, 108 și 123 (în oglindă) într-un cartuș rotund, o pecete,
în care apar de multe ori și diferite litere, presupuse prescurtări. În aceste peceți, uneori chiar și în corpul
118
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
textului (vezi plăcile 23, 108), pentru scrierea numelui Eliau este folosit caracterul special „Ꜹ”, cu valoarea
fonetică „au”, numele apărând ca „ELIꜸ”. Această metodă, utilizarea unui caracter special în scrierea unui
nume, este folosită pe plăci pentru scrierea numelor unor personaje foarte importante, precum Jeoio
(ЖΕΟΥΟ, caracter special „Ж - j”), sau Boerobisto (ΒΩΕΡΟΒΥШΟ, caracter special „Ш - st”), și arată
importanța pe care Davo-Geții o arătau numelui regatului lor, „Eliau”.

p.7 p.19 p.23 p.76

p.106 p.108 p.108 p.123


În text apare pe plăcile 15, 19, 23, 108, 115, 120, 125, 127, 134.
Placa 15 : ΕΛΗΑV ΥΛΩ (Eliau ilo), adică „Alianța trupelor”.
Placa 19 : ΕΛΥΑV (Eliau), adică „Eliau-Alianța”.
Placa 23 : ΚΟΠΟΝΟ ΕΛΙꜸ ΛΑΚΙΜΑ ΕΙΔΕ VΝΥΟ ЏΥV (Kopono Eliau lakima eide unio giu), adică
„Bogata Eliau-Alianța bucăților din aceeași unită țară”.
Placa 108 : ΘΑΝΤΗ ΧΥΕΩ ΕΛΥꜸ (Tanti chieo Eliau), adică „stradă de piatră [care] merge la Eliau-
Alianță” și în pecetea rotundă ΣΑΡΜΙΓΕΤΩΥΖΟ ΕΛΥꜸ (Sarmigetoizo Eliau), adică „Sarmigetuzo Eliau-
Alianța”.
Placa 115 : ΚΟΜΠΟΝΟ ΕΛΙΑV (Kompono Eliau), adică „Bogata Eliau-Alianță”, și ΤΑΛΥΠΙΚΑ
ΕΛΙΑV (Talipika Eliau), adică „Îmbelșugata Eliau-Alianță”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] Ε[ριџεριο] ΩΡΟΛΥΕΟ ΛΩ ΕΛΥΑ ΚΑΡΣΕΟΥ 11⊕ (Ch[iliarchio] E[rigerio]
Orolieo lo Elia Karseoi), adică „Chiliarh General Orolio la Alianța Karseoi”.
Placa 125 : ΕΛΙΑΗ (Eliai), adică „Eliau-Alianța”.
Placa 127 : ΚΟΠΟΝΩΥ ΕΛΙΑV (Koponoi Eliau), adică „Bogata Eliau-Alianță”.
Placa 134 : ΒΟΥΕΣΩ ЧΗΝΟ ΕΠΑΖΩΕ ΛΟ ΕΛΙΑV ΤΡΑΣΩ (boieso cino epazoe lo Eliau Traso),
adică „boi la prânz mănâncă la Alianța Vitejilor”.

Sar Geto (Zăvorul Geților)


Înapoi la Cuprins
Sar Geto este o regiune, o provincie de pe teritoriul Regatului antic al Davo-Geților, așa cum este
atestat de textul plăcii 21, unde apare expresia ЏΟΕ ΛΟ ΣΑΡ ЏΕΤΟ (geoe lo Sar Geto), adică „regiunea la
Zăvorul Geților”.
Sar Geto apare pe plăcile 21 și 117.
Placa 21 : ΣΘΡΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ ΛΟ ΣΑΡ ЏΕΤΟ (Stratoi ich geoe lo Sar Geto), adică „Drum pavat
(stradă) spre regiunea la Zăvorul Geților”. Placa atestă existența unui drum pavat de la Sarmigetuzo spre
regiunea Zăvorul Geților în timpul domniei lui Boerobisto.
Placa 117 : ΣΑΡ ЏΕŦΟ ΜΟΛΕΔΑΒΙΟ (Sar Geto Moledavio), adică „Zăvorul Geților Moliodavo”.
Expresia spune că cetatea Moliodavo era văzută ca fiind „Zăvorul Geților”.

119
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Panonio (Panonia)
Înapoi la Cuprins
Panonio este identificată cu Panonia (lat. Pannonia, gr. Παννονία), care a fost o provincie antică
situată cu aproximație pe teritoriul de astăzi al Ungariei. A fost locuită de Panoni, Iazigi, Boi și Daci, ca
mai apoi să fie cucerită și inclusă în Imperiul Roman.
Strabon ne spune că „o parte din teritoriul amintit (Panonia, n.a.) Dacii l-au prefăcut într-un pustiu,
în urma războiului în care i-au biruit pe Boi și pe Taurișci - seminții celtice de sub stăpânirea lui Critasiros. Dacii
pretind că acesta ar fi al lor, cu toate că este despărțit de ei prin râul Parisos (Παρισου, Pathissus - Tisa, cf.
Pliniu, IV.12(25).80) - care vine din munți și se varsă în Istru, prin părțile Galilor numiți Scordisci. Într-adevăr
aceștia locuiau ametecați cu Ilirii și cu Tracii. Dar pe cei dintâi i-au nimicit Dacii, pe câtă vreme cu aceștia din
urmă adeseori ei au făcut alianță”. (Strabon, Geografica, VII.5.2) [16] [4]
Apare pe plăcile 39, 69, 91 și 120.
Placa 39 : ΖΑΒΕΛΟ ΟΥΧΥΕ ΒΟΕΛΩΡΟΥ ΟΝ ΠΑΝΩΝΟ (zabelo oichie Boeloroi on Panono), adică
„războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”.
Placa 69 : ΑΣΑΧΕΙΟ ΡΙΟΜVΝΟΙ ΛΟΕΔΕΟ ΑЧΙΝΟ ΡΕЧΕΤΟ ΙΣΤΡΗΟ ΟΝ ΝΑΠΟΕΟ ΔΕΟΧΙΟ
ΟΝ ΝΟΕ ΠΑΝΟΝΙΟ (asacheio Riomunoi Loedeo Acino receto Istrio on napoeo deochio on noe Panonio),
adică „capturează pe al Romanilor Lentulus cheamă traversarea Istrului în corăbii cară peste în a noastră
Panonie”.
Placa 91 : ΜΑΤΟ ΒΟΕΡΩΒΗΣΕΤΟ ΔΕΤΙΛΑΤΟ ΚΑЧΕΟ ΒΟΥΛΩΡΟ ΥΛΟΥΡΙΟ ΠΑΝΟΝΙΕΟ
ΜΕΣΙΟ (Mato Boerobiseto detilato Kaceo Boiloro Iloirio Panonieo mesio), adică „Regele Boerobisto
smulge Ticăloșii Boi. Ilirii în Panonia trimite”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΡΥΣΟ ΣΑΥΧΔΑΒΟ ΠΑΝΟΝΕΟ 6⊕ (Ch[iliarchio] Beriso Saichdavo
Panoneo), adică „Chiliarh Beriso [la] Saichdavo din Panonia”.

Trakio (Tracia)
Înapoi la Cuprins
Trakio este identificată cu Tracia (gr. Θράκη, Thraki), care a fost o provincie antică situată la sud
de Dunăre, pe teritoriul de astăzi al Bulgariei, Greciei de nord și al Turciei europene.
Apare pe plăcile 130 și 134.
Placa 130 : ΔΕΝVΑ ΑΕΓΑΕΟΥ ΔVΝΧ ΒΥΟ ΟΝ ΤΡΑΚΗΟ ΕΛVΕΣΟΕ (Denua Aegaeoi dunch bio
on Trakio eluesoe), adică „[Spre] Marea Aegee se scufundă drumul în a Traciei mlaștină”.
Placa 134 : ΡΕΘΕΡΩ ΥΣΤΡΥΟ ΩΝ ΤΡΑΚΙΩ (retero Istrio on Trakio), adică „dincolo de Istru în
Tracia”.

Perieo Davo (Granița Davilor)


Înapoi la Cuprins
Perieo Davo este o regiune de pe teritoriul Regatului antic al Davo-Geților, așa cum este atestat
de textul plăcii 21, unde apare expresia ΣΘΡΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ ΠΟΡЧΕΖΥ ΛΟ ΠΕΡΥΕΟ ΔΑΒΟ (stratoi ich
geoe porcezi lo Perieo Davo), adică „Drum pavat (stradă) spre regiunea purcede la Granița Davilor”.

120
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

121
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 6. Râuri și Mări


Înapoi la Cuprins

Istrio (Istrul)
Înapoi la Cuprins
Istrio (Istrul) este numele sub care era cunoscută partea inferioară a Dunării în lumea antică (gr.
Ἴστρος).
Numele fluviului apare pe plăcile 3, 52, 69, 76, 91, 108, 109, 123, 125, 129, 134.
Placa 3 : ΓΕΘΟ ΑΗΟ ΗΣΤΡΙΕΟ Α ⨯ ΠΙΚΗΕΟΥ ΣΑΘΡΗΕΟ (Geto aio Istrieo a ⨯ pikieoi satrieo),
adică „Geții mereu [pe] Istru au reconstruit stricăciunile”.
Placa 52 : ΗΣΘΡΟ ЏΕΤΑ (Istro Geta), adică „Geții [de la] Istru”, și Χ[ιλιαρχιο] ΥΣΤΡΙΑΝΟ
ΚΟΡΜΥΟ (Ch[iliarchio] Istriano Kormio), adică „Chiliarh al Istrienilor Kormio”.
Placa 69 : ΡΕЧΕΤΟ ΙΣΤΡΗΟ (receto Istrio), adică „trece Istrul”.
Placa 76 : ΡΕΤΑΧΥΟ ΗΣΘΡΥΩ (retachio Istrio), adică „traversează Istrul”, și ΜΑΤΩΣΟ ΒΑΖΩΡΙV
ΜΟΝΔΑΩ ΡΕΧΕΤΕ ΡΗΑ ΥΣΘΡΗV (Matoso Bazoriu mondao rechete ria Istriu), adică „Regele Bazorio
construiește traversare râului Istru”.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΣΑΡΜΥΩ ΘΡΑΧΟ ΡΕΤΕΡΩ ΥΣΘΡΥΩ ΛΟ ΓΕΤΟ (M[aticho] Sarmio Tracho
retero Istrio lo Geto), adică „Regele Sarmio al Tracilor traversează Istrul la Geți”.
Placa 108 : ΩΠΑΧΟ ΠΑΘΕΩ ΣΕΔΕΩΥ ΗΣΤΡΙΕΟ (opacho pateo sedeoi Istrieo), adică „solidă
punte așază Istrului”.
Placa 109 : ΔΕΝVΕV ΑΟΕΣΘΗ ΦΟΥΟ ΝΗΣΥΠ ΡΥΕΟ ΠΟΠΟΕ ΗΣΤΡΕΟ (Denueu aoesti foio nisip
rieo popoe Istreo), adică „Ale Mării valuri umflă nisipul râului [la] aducerea (vărsarea) Istrului”.
Placa 123 : ΔΕΤΡΟΓΕ ΥΣΘΡΕΩ (detroge Istreo), adică „dincolo de Istrul”.
Placa 125 : ΝΟΥΠΙΕΡ ΣΑΤΡΗΕV ΙΣΤΡΕΟΜ (noipier satrieu Istreom), adică „de curând strică
Istrul”.
Placa 129 : ΜΑΥΕΡΩ ΛΩΚΟΛΩ ΡΕЧΕΤΩ ΥΣΤΡΗΟ (Maiero Lokolo receto Istrio), adică „Marcus
Lucullus dincolo de Istru”.
Placa 134 : ΡΕΘΕΡΩ ΥΣΤΡΥΟ ΩΝ ΤΡΑΚΙΩ (retero Istrio on Trakio), adică „dincolo de Istru în
Tracia”.

Dunidavo (Dunărea)
Înapoi la Cuprins
Dunidavo este denumirea dată de Davo-Geți părții superioare a fluviului Dunăre. Numele
„Dunidavo” este obținut prin compunerea rădăcinilor „duni”, înrudit cu sciticul „danu” adică „râu”, și
„Davo”, adică al Davilor. În traducere înseamnă „râul Davilor, apa Davilor”.
Se observă asemănarea cu denumirea latinească Danuvius sau Danubius, grecescul Δάνουβις
(Danuvis) sau Δούναβις (Dunavis) și cu denumirile din țările prin care fluviul trece: Donau în germană,
Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Дунав (Dunav) în bulgară și sârbă, Дунай (Dunai)
în ucraineană și rusă. Hidronimul „Dunăre” provine din radicalul scito-sarmatic „dan-/don-”, care
însemnă „râu” (iran. dana = râu) și este prezent și în numele Donului, în vechiul nume al Niprului
(Danapris) și în cel al Nistrului (Danastris). [41]
Ptolemeu folosește termenul „Δανουβιος - Danubios” pentru Dunăre, dar apare și forma
„Δουνουβιου - Dunubiu”. (Ptolemeu, Așezarea Moesiei superioare, III.9.1) [4]

122
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Numele fluviului în limba română, deși înrudit, nu poate fi derivat din latinescul „Danuvius”.
Astfel, s-a propus o reconstrucție ipotetică a unui intermediar, „*Donaris”, care nu a fost găsit însă în nici
un text antic. „Dunidavo” este forma inițială a hidronimului, care a evoluat în timp spre două forme,
prima fiind latinescul „Danuvius” și a doua, având o evoluție separată, către forma de astăzi din limba
română, „Dunăre”, prin pierderea terminației „-vo”, devenind „Dunida”, și prin transformarea consoanei
„d” în „r”, devenind „Dunira”, apoi „Dunărea, Dunăre”. Acestă transformare a consoanei „d” în „r” se
observă și în cazul denumirii cetății Zurobara, care pe plăci apare ca „Zurobado”, și pentru termenul
„izvod, izvoade - obârșie, manuscris, document” care devine „izvor, izvoare - texte istorice, sursă”.
Dunidavo apare pe plăcile 9, 25, 124.
Placa 9 : ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ ΡΕΘΕΡΟ ΔVΝΙΔΑΒΩΕ ΣΟ ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ ΛΩ ЧΕΤVΕ ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ
(Boerobiseto retero Dunidavoe so poircedoie lo Ce[l]tue Taoirinoe), adică „Boerobisto dincolo de
Dunidavo (Dunărea). Se purcede la Celții [din] Taoirino”.
Placa 25 : ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ ΥΛ ΡΥΟΜΙΩΝΟ ΩΝΣΟΤΙΣΟ ΔΕЏΕΩ
ΒΑΣΤΑΡΝΙΟ ΡΕΤΕΡΩ ΔΟΥΝΥΔΑΒΩ (Kaioi Antonieoi Chiliarchio il Riomiono onsotiso degeo Bastarnio
retero Doinidavo), adică „Gaius Antonius Chiliarhul trupelor Romanilor însoțit de către Bastarni dincolo
de Dunidavo (Dunărea)”.
Placa 124 : ΦΟ ΦΕΑΖ ΔVΝΕΔΑΒΟ (fo feaz Dunedavo), adică „face înghețat Dunidavo (Dunărea)”.

Sargecio (Sargeția)
Înapoi la Cuprins
Dio Cassius menționează în Historia Romana existența unui râu cu numele „Sargeția” (gr.
Σαργετίαν, Sargetian), în apropierea cetății Regelui Decebal. „4. Fură descoperite și comorile lui Decebal
(gr. Δεκέβαλος, Δεκεβάλου), deși se aflau ascunse sub râul Sargeția (Σαργετίαν), din apropierea capitalei sale.
Căci [Decebal] abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de
argint și de aur, precum și alte lucruri foarte prețioase, mai ales dintre cele care suportau umezeala, așezase
peste ele pietre și îngrămădise pământ, iar după aceea adusese râul din nou în albia lui”. (Dio. Historia
Romana, LXVIII.14.4) [20] [4]
Epitetul folosit în textele plăcilor 94 și 114, „izvorul originar”, ne spune că râul avea o însemnătate
specială pentru Davo-Geți / Daci, apa lui fiind vindecătoare, așa cum apare în textele de pe plăcile 65, 84
și 114. Soldații romani răniți sunt aduși la izvor pentru a se curăța și vindeca.
Sargecio apare pe plăcile 65, 84, 94, 114.
Placa 65 : ΣΑΡЏΕЧΙΟ ΣΟΤΙЧΙΟ ΔΟΕ ΠΑΝΤΕΛΟ ΣΟVΕ + ΡVΜVΝΟΣΟ ΠΡΙΣΟ ΕVЏΕΖΙΑΟ ΛΟ
ΕЧΕΤΟ (Sargecio soticio doe Pantelo soue + Rumunoso priso eugeziao lo eceto), adică „[La] Sargeția
însoțesc în întregime pe porciții Romani. Mai întâi [se] curăță la aducțiunea de apă”.
Placa 84 : ΔVΥЧΕΗΟ ΡΙΟΜVΝΟΕ ΝΙΟΧΑΜΟ ΣΟΠΙΟ ΣΑΡЏΕЧΟ (duiceio Riomunoe niochamo
sopio Sargecio), adică „să ducă pe Romanii răniți peste Sargeția”.
Placa 94 : ΠVΔΟ ΟΝ ЏΕΝΥΒΕ ΙΡΟΔVΕ ΛΟ ΣΑΡЏΕЧΕΙΟ (pudo on genibe irodu elo Sargeceio),
adică „La puritate în izvorul originar se spală la Sargeția”.
Placa 114 ΖΑΒΕΛΙΕΟ ΡΙΟΜVΝΟ ΕΔVΕ ΣΑΡЏΕЧΙΟ (Zabelieo Riomuno edue Sargecio), adică
„războinicii Romanilor aduce [la] Sargeția”, și, ΠVΔΟ ΟΝ ЏΕΝΙΒΕ ΙΡΟΔV ΕΛΟ ΣΑΡЏΕЧΙΟ (Pudo on
genibe irodu elo Sargecio), adică „La puritate în izvorul originar se spală la Sargeția”.

123
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Aegaeso (Marea Aegee)


Înapoi la Cuprins
Aegaeso este identificată marea Egee (Aegee), gr. Αἰγαῖον, Αἰγαίων (Aigaion), Αἰγαῖος (Aigaios),
Αἰγεύς (Aigeys), lat. Aegaeus.
Este menționată pe plăcile 19 și 130.
Placa 19 : ΠΟΕΛVΕ ΔΕΥ ΑΕΓΑΕΣΟ ΔΕΝVΕ (poelue dei Aegaeso Denue), adică „călătorește de
Aegee Mare”. Pe placă este menționat și Regele macedonean Amyntas al III-lea. Placa povestește despre
o campanie împotriva Macedonenilor la care participă Regele Maicho al Geților în alianță cu Tracii și
Ilirii.
Placa 130 : ΔΕΝVΑ ΑΕΓΑΕΟΥ ΔVΝΧ ΒΥΟ ΟΝ ΤΡΑΚΗΟ ΕΛVΕΣΟΕ (Denua Aegaeoi dunch bio
on Trakio eluesoe), adică „[Spre] Marea Aegee se scufundă drumul în a Traciei mlaștină”.

124
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

125
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 7. Cetăți antice


Înapoi la Cuprins

Voi enumera în continuare cetățile identificate pe plăci, menționând, pentru fiecare denumire,
plăcile pe care apar, regii din fiecare cetate și diferitele forme sub care apar. Cetățile au fost identificate
prin alăturarea cu gruparea „Davo” sau „Geto”, care indică pentru fiecare cetate apartenența la poporul
Dav sau Get, numele semnificând „așezare a Davilor” (de unde capătă și semnificația de astăzi a
termenului, adică davă = cetate), respectiv „așezare a Geților”. Astfel, avem Moliodavo (cetatea Molio a
Davilor), Zidodavo (cetatea Zido a Davilor), respectiv Sarmigetuzo (a lui Sarmio la Geți așezare),
Dinogeto (cetatea Dino a Geților).
Iată câteva dintre cetățile prezente în textele plăcilor, cetăți identificate cu așezări cunoscute și
din alte izvoare istorice sau care au încă ruine identificate arheologic. Așezarea cetăților Moliodavo și
Saichdavo este aproximativă.

126
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sarmigetuzo (Sarmizegetuza)
Înapoi la Cuprins

Sarmigetuzo este prezentă în foarte multe dintre aceste plăci, sub forme care diferă doar prin
câteva vocale. Forma „Sarmigetuzo” (20 de apariții), este cea mai utilizată. Prezența pe plăci în compania
majorității Regilor davo-geți, atestă că Sarmigetuzo a fost capitala Regatului Davo-Geților / Dacilor pe
parcursul mai multor secole.
Dio Cassius menționează numele taberei militare a lui Traian, Sarmizegetuza, ca Ζερμιζεγεθούσῃ
(Zermizegethoyse), iar capitala Regatului Dac o menționează ca „τὰ βασίλεια αὐτοῦ” (ta basileia auton),
adică „reședința sa [Decebal] regală” și „τῶν Δακῶν βασιλείοις” (ton Dakon basileiois), adică „reședința
regală a Dacilor” (Dio. Historia Romana, LXVII.10.3, LXVIII.8.3). [20] [4]
„Despre toate acestea [Traian] trimise solie Senatului, pentru ca și senatul să întărească pacea. După
ce rândui acestea și lăsă oaste la Sarmizegetuza (Ulpia Traiana), punând străji și în restul țării el se întoarse în
Italia”. (Dio. Historia Romana, LXVIII.9.7). [20] [4]
Ptolemeu meționează capitala Regatului Dacilor ca „Ζαρμιζεγέθουσα βασίλειον”
(Zarmizegethoysa basileion), adică „reședința regală Zarmizegetuza”. (Ptol. Geografia 3.8.4) [42]
Explicația pentru diferența dintre forma clasică, „Sarmizegetuza”, și forma aparent originală
prezentă pe plăci, „Sarmigetuzo”, este dată de expresia de pe placa 108: ΩΝ ΣΩΧΙΤΟ ΔΥΕ ΣΑΡΜΥΖΟ
ΔΕΘΡΩΓΕ ΕΝΟ ΔΑΒΙΩ ΔΕΝΟ ΦΗΑΖΩΥ ΣΑΡΜΙΕ ΓΕΘΩ ΤΩΥΖΟ (on sochito die Sarmizo detroge eno
Davio deno fiazoi Sarmie Geto toizo), adică „În asociere de Sarmizo dincolo de înspre Davi solid
construiesc a lui Sarmio la Geți așezare”. Numele complet al cetății este ΣΑΡΜΙΕ ΓΕΘΩ ΤΩΥΖΟ, adică „a
lui Sarmio la Geți așezare”, și este o alăturare a numele Basileului Sarmio/Sarmizo (Sarmie - a lui Sarmio),
cu denumirea Geților (Geto - la Geți) și a termenului pentru așezare, „toizo - tuzo”, cu aceeași semnificație
ca gr. θέσις (thesis - așezare, poziționare, cadru, poziție, situare a unui oraș).
Astfel, diferența apare din folosirea celor două scrieri ale numelui basileului, adică „Sarmio +
Geto + tuzo” devine „Sarmigetuzo”, în textele de pe plăci, și „Sarmizo + Geto + tuzo” devine
„Sarmizogetuzo” (Sarmizegetuza), în textele cronicarilor. Este posibil ca istoricilor antici să le fi fost
127
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
cunoscut Basileul Sarmio/Sarmizo sub forma „Sarmizo”, și să fi știut că de la el vine numele cetății,
preferând forma „Sarmizegetuza”. Se observă scrierea compresată a numelui „Sarmigetuzo” prin dubla
citire a grupării „to”, scrierea completă fiind „Sarmiegeto toizo”. Acestă tehnică de compresare a scrierii
este utilizată și pentru epitetul Atenei, „Losifocheso”, unde scrierea completă este „Losifoche ocheso”.
Expresia de mai sus, împreună cu cea de pe placa 42, ΚΟΣΡΑ ΣΑΡΜЏΙ ΤΙΟΖΑ ΤΟΠΟ (Kosra
Sarmgi tioza topo), adică „Castrul lui Sarmizo de așezare loc”, ne spun că cetatea Sarmigetuzo /
Sarmizegetuza a fost construită de către Basileul Sarmio/Sarmizo.
Placa 21 prezintă o hartă stilizată a cetății și drumurile, care pleacă către cetăți apropiate sau
provincii cu denumiri antice, contemporane lui Boerobisto. Sunt enumerate cinci drumuri ΣΤΡΑΤΟΥ
(stratoi la fel ca lat. strata, stratus, stratum, cu semnificația drum pavat, cale pietruită), adică „drum
pavat” : spre Moliodavo ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΜΩΛΥΟΔΑΒΟ (stratoi lo Moliodavo), adică „Drum pavat (stradă)
la Moliodavo”, spre Zidodavo ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΖΙΔΟΔΑΒΟ (stratoi lo Zidodavo), adică „Drum pavat
(stradă) la Zidodavo”, spre regiunea Sar Geto ΣΘΡΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ ΛΟ ΣΑΡ ЏΕΤΟ (Stratoi ich geoe lo Sar
Geto), adică „Drum pavat (stradă) spre regiunea la Zăvorul Geților”, spre Napoko ΣΘ[ρ]ΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ
ΛΟ ΝΑΠΩΚΟ (St[r]atoi ich geoe lo Napoko), adică „Drum pavat (stradă) spre regiunea la Napoko” și un
al cincilea drum duce la Granița Davilor ΣΘΡΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ ΠΟΡЧΕΖΥ ΛΟ ΠΕΡΥΕΟ ΔΑΒΟ (stratoi ich
geoe porcezi lo Perieo Davo), adică „Drum pavat (stradă) spre regiunea purcede la Granița Davilor”.
Astfel, aflăm că cetățile Moliodavo, Zidodavo și Napoko sunt legate cu drumuri de capitala
Sarmigetuzo. De asemenea, există drumuri care duc către două regiuni antice, Sar Geto (Zăvorul Geților)
și Perieo Davo (Granița Davilor). Tot din această placă aflăm că cetatea are șase porți de acces.
Iată cum arată astăzi aceste drumuri pavate de la Sarmizegetuza Regia:

128
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Genuklo (Genukla)
Înapoi la Cuprins

De la Dio Cassius, în cartea 51, capitolul 26, aflăm despre existența unei cetăți puternice, situată
pe malul Dunării. Cetatea se numește Genukla (Genuklo) și este condusă de Regele get Zyraxes
(Zurasieo), în anul 28 îen. Iată textul tradus în română după „Roman History by Cassius Dio published in
Vol. VI of the Loeb Classical Library edition, 1917”:
„4. După acest succes el (Marcus Licinius Crassus nt.) nu i-a lăsat în pace pe restul Geților, deși ei nu
aveau nici o legătură cu Dapigeo (Δάπυγι, Dapygi), 5. și a mărșăluit spre Genukla (Γένουκλα, Genoykla), cea
mai puternic fortificată cetate a regatului lui Zurasieo (Ζυράξου, Zyraxoy), pentru că auzise că stindardele, pe
care Bastarnii le capturaseră de la Gaius Antonius (Ἀντωνίου τοῦ Γαΐου, Hybrida nt.) lângă orașul Istrienilor,
erau acolo. Asaltul său a fost purtat atât de pe uscat, cât și de pe Istru (orașul este construit pe fluviu), și într-
un timp scurt, deși cu multă strădanie, în ciuda absenței lui Zurasieo (Ζυράξου, Zyraxoy), el a cucerit locul. 6.
Regele, se pare că, de cum a auzit de apropierea Romanilor, a plecat cu bani la Sciți pentru a căuta o alianță
și nu s-a întors la timp”. (Dio. Historia Romana, LI.26.4,5,6) [20]
Textul ne spune că în anul 28 îen generalul roman Marcus Licinius Crassus cel tânăr, nepotul
triumvirului Crassus, atacă cetatea Genucla, cea mai puternică fortăreață a Regelui Zyraxes (Zurasieo), în
cadrul campaniei în urma căreia a fost anexată Imperiului Roman provincia Moesia. Cetatea este plasată
pe Istru (Dunăre) și a fost cucerită cu un atac concentrat venit și de pe uscat, și de pe apă. [20] Textele
plăcilor (plc. 79, 80) confirmă că Genuklo era o cetate port situată pe malul Dunării. Ea face parte din
Regatul lui Boerobisto și, de asemenea, este parte din Dacia lui Dacebalo.
Tot din textul anterior aflăm că la Genuklo erau păstrate stindardele pierdute de Gaius Antonius
Hybrida lângă cetatea Istrienilor. Din textul plăcii 126 aflăm că Bastarnii aliați cu Davo-Geții / Dacii lui
Boerobisto luptă împotriva lui Kaioso (Gaius Antonius) și armatele lor se întâlnesc lângă Genuklo. În
urma bătăliei cohortele romane sunt fugărite. Sintetizând cele două informații, reiese că orașul/cetatea
Istrienilor unde Hybrida a fost învins este de fapt Genuklo și Boerobisto este cel care l-a învins cu ajutorul
Bastarnilor, în urma unel lupte în care Romanii au fost atacați din spate de către Bastarni. (plc. 126)
Prin numărul mare de apariții în textele de pe plăci, fiind menționată și în timpul domniei lui
Boerobisto, și în timpul domniei lui Dacebalo, putem trage concluzia că Genuklo a fost o cetate foarte
importantă a Davo-Geților. În timpul domniei lui Boerobisto conducătorul acestei cetăți este Dapigeo.
Pentru a încerca să identific locația acestei cetăți voi folosi indiciile lăsate de Dio Cassius :
„26. 1. Pe când înfăptuia acestea, îl chemă în ajutor Orolio (Ῥώλης, Roles), care se afla în luptă cu
Dapigeo (Δάπυγι, Dapygi), Regele unor Geți. Crassus porni să îl ajute”. (Dio. Historia Romana, LI.26.1) [20]
„Asaltul său a fost purtat atât de pe uscat, cât și de pe Istru (orașul este construit pe fluviu)”. (Dio.
Historia Romana, LI.26.5) [20]

129
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Cele două citate ne spun că Genukla este situată pe Dunăre și că regele Dapigeo (Dapyx), a purtat
un război cu Oroles (Rholes), Regele cetății Karseoi (Carsium). Cel mai probabil, conflictul este purtat
între două regate învecinate și, astfel, Genulo este situat pe Dunăre, în apropiere de cetatea Carsium.
Din textele plăcilor 35, 79 și 134 aflăm că regii Dapigeo, conducător la Genuklo, și Zurasieo,
conducător la Moliodavo, sunt în alianță și se sprijină reciproc în diferite conflincte. O alianță de acest
fel funcționează între două regiuni sau cetăți care sunt învecinate. Astfel, poate fi trasă concluzia că
cetatea Genuklo se află în vecinătatea regatului condus din cetatea Moliodavo, cetate care a dat numele
Moldovei, deși nu a fost localizată cu exactitate încă.
O cetate care îndeplinește aceste trei condiții, adică se află în apropiere de Moliodavo și de
Karseoi (Carsium) și care este situată pe malul Dunării, este cetatea antică peste care a fost construit
castrul roman de la Tirighina-Bărboși de lângă Galați. Cetatea este menționată de Dimitrie Cantemir în
lucrarea „Descrierea Moldovei”: „Nu departe de aici, la gura dinspre răsărit a Siretului, se văd ruinele unei
cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că această cetate a fost zidită pe vremea lui Traian
se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP.
CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI. CONS.
VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RVFO.”. Cetatea a fost denumită „Caput Bovis” de către
Gheorghe Săulescu în lucrarea sa „Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis (Capul Boului seau
Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galațului”.
Genuklo este menționată pe plăcile 10, 11, 52, 62, 79, 80, 94, 120, 122, 126.
Placa 10 : ΩΝ ЏΕΝVΚΛΟ (on Genuklo), adică „în Genuklo”.
Placa 11 : ΕΝΟ ЏΕΝVΚΛΟ (eno Genuklo), adică „în Genuklo”.
Placa 52 : ΟΝ ЏΕΝΩΚΛΟ (on Genoklo) și ΟΝ ΘΑΛΥΠΙΚΩ ЏΕΝΟΥΚΛΩ (on Talipiko Genoiklo),
adică „în Îmbelșugata Genuklo”.
Placa 62 : ΛΩΕ ЏΕΝVΚΛΩ (loe Genuklo), adică „la Genuklo”.
Placa 79 : ΩΝ ΠΟΡΤΩΥΕΟ ЏΕΝΩΙΚΛΟΕ (on portoieo Genoikloe), adică „în portul Genuklo”,
ΔΑΠΥЏΥΕΩ ΜΑΘΩ ΔΟΥ ЏΕΝΟΥΚΛΩ (Dapigieo Mato doi Genoiklo), adică „Dapigeo Regele din
Genuklo”, și, în cartuș, ΤΑΛΙΠΥΚΩ ЏΕΝΟΥΚΛΩΕ (Talipiko Genoikloe), adică „Îmbelșugata Genuklo”.
Placa 80 : ΠΩΡΤVΕ ЏΕΝVΚΛΩ (portue Genuklo), adică „portul Genuklo”.
Placa 94 : ЏΕΝVΚΛΟΕ (Genukloe).
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΕΡΥΕЏΕΡ ΔΑΠΗЏΙΕΟ ΛΩ ЏΕΝΟΥΚΛΩ 6⊕ (Ch[iliarchio] Erieger
Dapigieo lo Genoiklo), adică „Chiliarh General Dapigeo la Genuklo”.
Placa 122 : ΩΝ ЏΕΝVΚΛΩ (on Genuklo), adică „în Genuklo”.
Placa 126 : ΛΩ ЏΕΝVΚΛΩ (lo Genuklo) și la finalul plăcii ΟΝ ЏΕΝVΚΛ[ο] (on Genukl[o]).

Moliodavo (Moldova)
Înapoi la Cuprins
Numele cetații „Moliodavo” este similar cu denumirea de „Moldova”. Presupun, astfel, că numele
provinciei istorice Moldova provine de la numele cetății Moliodavo, suferind în timp o evoluție, o mică
simplificare fonetică. Expresia „Sar Geto Moledavio - Zăvorul Geților Moliodavo” (plc. 117), plasează
cetatea la o intersecție de râuri, la fel ca Sar Tapieo și Sar Dabo Segesto. Ar putea fi vorba despre
confluența râurilor Moldova și Siret, lângă Roman, sau a râurilor Bistrița și Siret, lângă Bacău.
Moliodavo apare pe plăcile 21, 117, 120, 134.
Placa 21 : ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΜΩΛΥΟΔΑΒΟ (stratoi lo Moliodavo), adică „Drum pavat (stradă) la
Moliodavo”, care arată că exista la acea vreme un drum de la Sarmigetuzo spre Moliodavo.

130
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 117 : ΣΑΡ ЏΕŦΟ ΜΟΛΕΔΑΒΙΟ (Sar Geto Moledavio), adică „Zăvorul Geților Moliodavo”.
Expresia spune că cetatea Moliodavo era văzută ca fiind „Zăvorul Geților”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] Ε[ριџεριο] ΖΟΡΑΣΕΟΥ ΛΩ ΜΟΛΕΟΔΑΒΩ 16⊕ (Ch[iliarchio] E[rigerio]
Zoraseoi lo Moleodavo), adică „Chiliarh General Zurasieo la Moliodavo”, care spune că Zurasieo este
conducătorul acestei cetăți în timpul domniei lui Boerobisto, cu o putere militară de 16 mii de soldați,
adică cu o armată chiar mai mare decât cea din Sarmigetuzo, care pe aceeași placă este de 14 mii de
soldați. Această precizare plasează Moliodavo printre cele mai puternice cetăți din Regatul lui Boerobisto.
Placa 134 : ΖVΡΑΣΥΕΟ ΩΝΘVΝΠΙΕΝΩ ΠΟΕ ΡΟΖΥΕΝΩ ΧΥΛΥΑΡΧΙV ΣΚΥΤΩ ΛΟΝΓVΕ
ΜΟΛΗΩΔΑΒΟ (Zurasieo ontunpieno poe Rozieno Chiliarchiu Skito longue Moliodavo), adică „Zurasieo
întâmpină pe Roziano Chiliarhul Sciților lângă Moliodavo”, și ΕΛΙΑV ΤΡΑΣΩ ΕΔΩΑΥΝΟ ΩΝ
ΜΟΛΥΩΔΑΒΟ (Traso edoaino on Moliodavo), adică „Alianța Vitejilor ospătează în Moliodavo”.

Zidodavo (Zidovar)
Înapoi la Cuprins
Zidodavo este situată undeva pe malul Dunării, așa cum aflăm din textul plăcii 124, care spune că
nobilii daci ajung la Chiliarhul Vezino, conducătorul acestei cetăți, navigând pe Dunăre în corăbii. Astfel,
identific Zidodavo cu cetatea dacică Zidovar, situată pe malul stâng al Dunării, lângă localitatea Orešac
din nordul Serbiei, la aproximativ 50 de kilometri de Oravița.
Zidodavo apare pe plăcile 21, 120, 124.
Este menționată în timpul domniei lui Boerobisto când este condusă de Maniso, care are sub
comanda sa 6 mii de luptători. Este menționată și în timpul domniei lui Dacebalo.
Placa 21 : ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΖΙΔΟΔΑΒΟ (stratoi lo Zidodavo), adică „Drum pavat (stradă) la
Zidodavo”, care ne spune că exista un drum pavat de la Sarmigetuzo spre Zidodavo.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΜΑΝΗΣΟ ΛΟ ΖΥΔΩΔΑΒΟ 6⊕ (Ch[iliarchio] Maniso lo Zidodavo), adică
„Chiliarh Maniso la Zidodavo”.
Placa 124 : ΛΟΕ ΖΗΔΟΔΑΒΟ ΝΟΠΟΗ ΝΟΤΑΠΙ (loe Zidodavo nopoi notapi), adică „La Zidodavo
pe nave plutesc”. Expresia spune că cetatea Zidodavo era situată undeva pe malul Dunării.

Sar Tapieo (Tapae)


Înapoi la Cuprins
Tapieo, sau ΣΑΡ ΤΑΠΥΕΟ (Sar Tapieo), adică „Zăvor Tapieo”, este identificată cu Tapae, așa cum
a rămas consemnată de Dio Cassius, care a fost locul de desfășurare a mai multor confruntări din
războaiele daco-romane, între armata Romanilor și armata Dacilor, condusă de Decebal (Dacebalo).
În anul 87 en, Domițian însoțit de generalul Tettius Iulianus pătrunde în Dacia : „2 Și dând lupta
cu dușmanii la Tapae (Τάπαις, Tapais), [Tettius Iulianus] măcelări pe cei mai mulți dintre ei”. (Dio. Historia
Romana, LXVII.10.2) [20] [4]
În anul 101 en, Împăratul Traian invadează Dacia. „1. Când Traian a pornit împotriva Dacilor și se
apropia de Tapae (gr. Τάπαις, Tapais), locul unde barbarii își aveau tabăra, i se aduse o ciupercă mare, pe care
era scris cu litere latine, [astfel] că atât ceilalți aliați, cât și Burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă și să facă
pace. Dar Traian dădu lupta cu ei, își văzu răniți pe mulți dintre ai săi și ucise mulți dușmani”. (Dio. Historia
Romana, LXVIII.8.1,2) [20] [4]
Tapieo a fost o provincie din Regatul Davo-Get, așa cum apare pe placa 25, „Geo Tapieo”, adică
„provincia Tapieo”, dar era și o cetate, ce era condusă de către Karpodo, în timpul domniei lui Boerobisto.

131
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Expresia de pe placa 25, „provincia Tapieo Hotarul Davilor zăvor-fortăreață”, ne spune că Tapieo
era situat la granița regatului Davo-Geților și că exista acolo o cetate puternică descrisă ca „zăvor-
fortăreață”. Pe placa 120, cetatea este denumită „Zăvor Tapieo”, ceea ce ne spune că Tapieo era o barieră,
un loc de împiedicare a accesului în regatul Davo-Geților. O altă cetate pentru care este folosită aceeași
descriere este Segesto (Segestica), care apare pe placa 120 ca „Zăvorul Davilor Segesto”. Segestica era
situată la confluența râurilor Kupa, Sava și Odra, un loc ușor de apărat și potrivit pentru a controla zona,
așa cum ne spune Strabon (Strabon, Geografica, VII.5.2).
Astfel, știind că Tapieo era o cetate de graniță a regatului Davo-Geților consider că plasarea
cetății Tapieo în apropierea Sarmizegetuzei este eronată. Tapae era locul unde Davo-Geții / Dacii
întâmpinau armatele romane. De la Strabon știm că legiunile romane înaintau de obicei pe râul Mureș :
„Prin țara lor curge râul Marisos (Μάρισος), care se varsă în Dunăre. Pe aceasta își făceau Romanii
aprovizionările pentru război”. (Strabon, Geografica, VII.3.13) [4]
O locație mult mai potrivită din punct de vedere geografic și care are un nume aproape identic
cu Tapieo (Tapae), este fostul oraș Tápé, situat la confluența râurilor Mureș și Tisa, astăzi parte din orașul
Szeged, în Ungaria. Tápé este o așezare locuită încă din neolitic, denumirea orașului fiind atestată istoric
într-un document din anul 1138, unde apare ca „Tapai” (György Györffy : Geografia istorică a Ungariei
Arpadiene, 1963). Situarea celor două cetăți, Tapieo și Segesto, la o întâlnire de râuri și descrierea lor ca
„zăvoare” de hotar ale regatului Davo-Geților, întăresc identificarea cetății Tapieo cu fostul oraș Tápé
(villa Tapai - orașul Tapai).
Tapieo apare pe plăcile 25 și 120.
Placa 25 : ΖΑΒΕΛΩΥ ΛΟ ЏΕΟ ΤΑΠΥΕΟ ΟΥΡΑΜΩ ΔΑΒΩΕ ΣΑΡΜΩΝΓΑΤΟ (Zabeloi lo geo
Tapieo Oiramo Davoe Sarmongato), adică „Războiul la provincia Tapieo Hotarul Davilor zăvor-
fortăreață”, și ΣΗ ΩΝ ΝΗΤΡΩ ΤΑΠΥΕΟ (si on nitro Tapieo), adică „așa avansează [la] Tapieo”. În stânga
și în dreapta blocului grafic de jos apare expresia ΟΥΡΑΜ ΔΑ[βο] ΤΑΠΥΕΩ (Oiram Da[vo] Tapieo), adică
„Hotarul Davilor Tapieo”.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΚΑΡΠΩΔΟ ΛΩ ΣΑΡ ΤΑΠΥΕΟ 7⊕ (Ch[iliarchio] Karpodo lo Sar Tapieo),
adică „Chiliarh Karpodo la Zăvor Tapieo”. Karpodo avea o armată de 7 mii de luptători.

Sar Davo Segesto (Segestica)


Înapoi la Cuprins
Segesto, sau ΣΑΡ ΔΑΒΟ ΣΕЏΕΣΤΟ (Sar Davo Segesto), adică „Zăvorul Davilor Segesto”, este
regiunea denumită în antichitate Segesta sau Segestica, aflată la confluența râurilor Kupa, Sava și Odra,
unde astăzi se găsește localitatea Sisak, pe teritoriul actual al Coației. Segestica era locuită de Celți și Iliri
înainte de cucerirea romană, fiind cunoscută ca Siscia după ce a fost cucerită de Romani, în timpul
Împăratului Octavius Augustus (împărat al Romei între anii 27 îen - 14 en).
Strabon ne spune că „Restul ținutului, spre miazănoapte și răsărit îl ocupă Panonii, până la Segestica
(Σεγεστικη) și Istru. Spre celelalte părți se întind mai mult. Orașul Segestica aparține Panonilor, fiind așezat
la confluența mai multor râuri, toate navigabile. El alcătuiește o întăritură foarte potrivită pentru războiul
împotriva Dacilor, căci se află la poalele Alpilor, care se întind până la Iapodi (Ιαποδων) - aceștia fiind un
amestec de Celți și Iliri” (Strabon, Geografica, VII.5.2) [16] [4]
Dio Cassius ne relatează campania din anul 35 îen în Panonia : „Dar atunci când ei (Panonii nt.) l-
au hărțuit în timp ce avansa către Siscia (gr. Σισκίαν, Siskian), el (Octavius nt.) s-a înfuriat, le-a ars țara și a
luat toată prada care se putea”. (Dio. Historia Romana, XLIX.37.1) [20]

132
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Segestica este menționată de Dio Cassius în relatarea campaniei din anul 29 îen a lui Marcus
Licinius Crassus împotriva Bastarnilor, în Moesia : „În continuare el (Marcus Licinius Crassus) îi urmărește
în timp ce ei se retrăgeau spre țara lor, cucerește regiunea numită Segetica (gr. Σεγετικὴν, Segetiken),
invadează Moesia și prădează țara și atacă una dintre fortărețe”. (Dio. Historia Romana, LI.23.5) [20]
Segesto apare pe plăcile 91 și 120.
Placa 91 : ΩΧΤΑΒΙΟ ΛΩ ΣΕЏΕΣΘΩ ΤΡΟΥΠΕΩ ΣΟΥΘΟЏΕΡΟ Α ΤΕΠΟΥ ΔΙΩ ΑΤΛΗΩ
ΟΝΣΟΝΘΕΛΟ ΡΥΕΩ (Ochtabio lo Segesto Troipeo soitogero a tepoi dio atlio onsontelo rieo), adică :
„[Pe] deal la Segesto Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului) la mormântul de luptători [la]
întâlnirea râurilor”. Expresia ΟΝΣΟΝΘΕΛΟ ΡΥΕΩ (onsontelo rieo), adică „întâlnirea râurilor”, confirmă
că este vorba despre localitaea antică Segesta sau Segestica, acesta fiind localizată la confluența râurilor
Kupa, Sava și Odra.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ΠΑΛΟΕ ΛΩ ΣΑΡ ΔΑΒΟ ΣΕЏΕΣΤΟ 10⊕ (Ch[iliarchio] Paloe lo Sar Davo
Segesto), adică „Chiliarh Paloe la Zăvorul Davilor Segesto”.

Napoko (Napoca)
Înapoi la Cuprins
Napoko este identificată cu cetatea antică Napoca, în județul Cluj.
Apare pe plăcile 21 și 120.
Placa 21 : ΣΘ[ρ]ΑΤΟΥ ΗΧ ЏΟΕ ΛΟ ΝΑΠΩΚΟ (St[r]atoi ich geoe lo Napoko), adică „Drum pavat
(stradă) spre regiunea la Napoko”.
Pe placa 120 apare în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΜΟΝΓΑΥΩ ΛΩ ΝΑΠΩΚΟΕ 4⊕ (Ch[iliarchio] Mongaio
lo Napokoe), adică „Chiliarh Mongaio la Napoko”.

Nobidoin (Novodunum)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Novodunum, lângă Isaccea, județul Tulcea.
Nobidoin apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΚΩΡΜΥΟ ΛΩ ΝΟΒΥΔΟΥΝ 6⊕ (Ch[iliarchio]
Kormio lo Nobidoin), adică „Chiliarh Kormio la Nobidoin”.

Karseoi (Carsium)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Carsium, la Hârșova, județul Tulcea.
Ptolemeu plasează cetatea Carsidava (Καρσίδαυα) la est de Olt (Aluta). [42]
Apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] Ε[ριџεριο] ΩΡΟΛΥΕΟ ΛΩ ΕΛΥΑ ΚΑΡΣΕΟΥ 11⊕
(Ch[iliarchio] E[rigerio] Orolieo lo Elia Karseoi), adică „Chiliarh General Orolio la Alianța Karseoi”.

Dinogeto (Dinogeția)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Dinogeția, lângă satul Garvăn, comuna Jijila, județul Tulcea.
Apare pe placa 120 în expresia : Χ[ιλιαρχιο] ΓΟΥΕΡΩ ΛΟ ΔΥΝΩЏΕΘΩ 4⊕ (Ch[iliarchio] Goiero
lo Dinogeto), adică „Chiliarh Goiero la Dinogeto”.

133
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Zusidavo (Zusidava)
Înapoi la Cuprins
Zusidavo este identificată cu cetatea antică Zusidava.
Ptolemeu plasează cetatea Zusidava (Ζουσίδαυα) la est de râul Olt (Aluta). [42]
Pe placa 67 apare în expresia ΖVΣΥΔΑΒΟ ΑЧΗ ΧΟΠΟΝΗΟ ЏΟΕ (Zusidavo aci choponio geoe),
adică „Zusidavo apă bogată provincie”.

Poltodavo Sarmatio
Înapoi la Cuprins
Poltodavo nu a fost încă identificată cu nici o cetate antică cunoscută.
Apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΔΟΥΕΓΩΕ ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ ΣΑΡΜΑΤΗΟ 6⊕
(Ch[iliarchio] Doiegoe Poltodavo Sarmatio), adică „Chiliarh Doiegoe [la] Poltodavo a Sarmaților”.

Ramiodavo
Înapoi la Cuprins
Ramiodavo este identificată cu Ramidava (Ῥαμίδαυα), așa cum a rămas consemnată de Ptolemeu,
care o plasează la est de râul Olt (Aluta). [42]
Ramiodavo apare pe placa 3.
Placa 3 : ΩΗ ⨯ ΡΑΜΙΟΔΑΒΗ (Oi Ramiodavi), adică „la Ramodavo”.

Ermidavo
Înapoi la Cuprins
Nu a fost încă identificată cu nici o cetate antică cunoscută.
Ermidavo apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΠΑΡΙΩΖΟ ΛΟ ΕΡΜΥΔΑΒΟ 3⊕ (Ch[iliarchio]
Pariozo lo Ermidavo), adică „Chiliarh Pariozo la Ermidavo”.

Komieodavo (Comidava)
Înapoi la Cuprins
Komieodavo este identificată cu cetatea antică Comidava, situată lângă orașul Râșnov, județul
Brașov.
Ptolemeu plasează cetatea Comidava (Κομίδαυα) la est de râul Olt (Aluta). [42]
Apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΓΟΥΡΩΕ ΛΟ ΚΟΜΙΕΟΔΑΒΟ 3⊕ (Ch[iliarchio] Goiroe
lo Komieodavo), adică „Chiliarh Guroeso la Komieodavo”.

Zoirodavo (Ziridava)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Ziridava, lângă Pecica, județul Arad.
Ptolemeu plasează Ziridava (Ζιρίδαυα) între râurile Tisa și Olt (Aluta). [42]
Apare pe placa 120 în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΖΑΠΥΕΩ ΛΟ ΖΟΥΡΟΔΑΒΩ 6⊕ (Ch[iliarchio] Zapieo
lo Zoirodavo), adică „Chiliarh Zapio la Zoirodavo”.

134
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Zurobado (Zurobara)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Zurobara, așezare dacică ce ar putea fi localizată în situl
arheologic din localitatea Unip - Dealu Cetățuica, lângă Timișoara. Era poziționată pe malul stâng al
râului Tibiscus (Timiș), la sud de Ziridava. Se observă transformarea consoanei „d” în „r” în textul lui
Ptolemeu, la fel ca și în cazul denumirii Dunării, care pe plăci apare ca „Dunidavo”.
Ptolemeu plasează cetatea Zurobara (Ζουρόβαρα) între râurile Tisa și Olt (Aluta). [42]
Pe placa 6 apare în expresia ΤΡΑΣΟ ΔΙΕЏΙ ΧΙΛΙΑΡΧΥV ЧΕΤΑ ΖVΡΟΒΑΔΟ (Traso Diegi
Chiliarchiu ceta Zurobado), adică „Viteazul Diegio Chiliarhul cetății Zurobado”.

Bononio (Bononia)
Înapoi la Cuprins
Este identificată cu cetatea antică Bononia, situată pe locul orașului Vidin, în Bulgaria. Cetatea
are origine celtică, iar mai apoi a devenit un oraș de graniță fortificat al Imperiului Roman.
Apare pe placa 123 în expresia ΟΝ ΒΟΝΩΝΙΟ (on Bononio), adică „în Bononio”.

Taoirino (Taurunum)
Înapoi la Cuprins
Taoirino este identificată cu cetatea antică Taurunum, conform textului de pe placa 9 unde este
descris asediul unei cetăți galice. Taurunum a fost o cetate antică în Panonia, locuită din secolul al III lea
îen de Scordisci, trib de origine celtică. Cetatea este situată pe teritoriul de astăzi al orașului sârb Zemun,
ce aparține de municipalitatea Belgradului. Taurunum era situată la vest de confluența râului Sava cu
Dunărea. Boerobisto, venind dinspre est, ar fi fost nevoit să traverseze Dunărea pentru a putea asedia
cetatea, traversare confirmată de text și de grafica plăcii, care arată trei bărci pline cu soldați îndreptându-
se către cetate.
Placa 9 : ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ ΡΕΘΕΡΟ ΔVΝΙΔΑΒΩΕ ΣΟ ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ ΛΩ ЧΕΤVΕ ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ
(Boerobiseto retero Dunidavoe so poircedoie lo Ce[l]tue Taoirinoe), adică „Boerobisto dincolo de
Dunidavo (Dunărea). Se purcede la Celții [din] Taoirino”.

Singidun (Singidun)
Înapoi la Cuprins
Singidun este identificat cu orașul antic Singidun (Σινγίδουνον, Singidoynon), (Ptol. Geografia
3.9.3), al cărui nume romanizat devine Singidunum, situat pe teritoriul actual al orașului Belgrad din
Serbia. În secolul al III-lea îen, Scordiscii, un trib celtic, s-au așezat la confluența Dunării cu Tisa, în urma
invaziei Galice în Balcani. [17]
În 75 îen, Gaius Scribonius Curio, proconsulul roman al provinciei Macedonia, invadează Balcanii
până la Dunare, în încercarea de a îndepărta triburile Scordiscilor, Dardanilor și Dacilor. Campaniile au
avut succes, dar Romanii nu au reușit să controleze zona. Sub domnia Împăratului Octavius Augustus,
Marcus Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei, stabilizează regiunea printr-o campanie ce a început
în anul 29 îen. Provincia Moesia este creată în 6 en, când este prima dată menționat un guvernator în
persoana lui Caecina Severus. În 86 en, imperiul amplasează aici legiunea a IV-a Flavia Felix. Singidunum
devine o așezare importantă pe „Via Militaris”, drumul ce lega așezările romane de-a lungul Dunării,

135
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
situată între Sirmium (Sremska Mitrovica) și Viminacium (Kostolac), dincolo de râul Sava față de orașul
Taurunum (Zemun) din Panonia. [33] [20]
Singidun apare pe plăcile 120 și 123.
Placa 120 : Χ[ιλιαρχιο] ЏΕΥΖΟ ΛΩ ΣΥЏΙΔΟΝΟΕ 10⊕ (Ch[iliarchio] Geizo lo Sigidonoe), adică
„Chiliarh Geizo la Singidun”.
Placa 123 : ΖΕ ΠΡΩΠΙΕΟΕ ΔΟ ΣΥΝΓΗΔVΝ (ze propieoe do Singidun), adică „spre apropiere de
Singidun”.

Saichdavo Panoneo
Înapoi la Cuprins
Cetatea Saichdavo Panoneo, adică „Saikdava din Panonia”, era o așezare a Davo-Geților, situată
în Panonia. Era condusă de Chiliarhul Beriso, în timpul domniei lui Boerobisto.
Pe placa 120 apare în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΒΕΡΥΣΟ ΣΑΥΧΔΑΒΟ ΠΑΝΟΝΕΟ 6⊕ (Ch[iliarchio]
Beriso Saichdavo Panoneo), adică „Chiliarh Beriso [la] Saichdavo din Panonia”.

Riom (Roma)
Înapoi la Cuprins
„Toate drumurile duc la Roma”, din expresia latinească „Mille viae ducunt homines per saecula
Romam”, cu traducerea „O mie de drumuri vor duce întotdeauna oamenii la Roma”, ne spune că în lumea
antică Roma era prezentă peste tot. Orașul celor șapte coline este și el menționat în textele plăcilor.
Roma apare pe plăcile 13, 22, 39, 95, 118, 121 și 130.
Placa 13 : ΩΝ ΣΑΤΡΙΩ ΩΝ ΑΡΕΥΚΩΕ ΡVΜΩΕ (on satrio on areikoe Rumoe), adică „În strică să
te războiești cu Roma”.
Placa 22 : ΔΙΕЏΙ ЧΕΧΟΥ ΚΑΠΟ ΡVΜV ΑΟΣΟ ΚΑΝΟΣ (Diegi cechoi Kapo Rumu aoso kanos),
adică „[lui] Diegio predă Căpetenia Romei plata tribut anual”.
Placa 39 : ΠΟΥ ΡΗΜ ΣΕΤΩ ΜΕΣΟ ΟΝ ΜΕΓΑΛ ЧΕΝΕΟ ΣΙΝΩΕ ΖΟ ΑΤΟ ΟΝ ЧΕΝΤΑΣΩ ΗΕΔΟΥΕ
ΖΑΒΕΛΟ ΟΥΧΥΕ ΒΟΕΛΩΡΟΥ ΟΝ ΠΑΝΩΝΟ (Poi Rim seto meso on Megal Ceneo sinoe zo ato on centaso
iedoie zabelo oichie Boeloroi on Panono), adică „La Roma așază să trimită pe Marele Ceneo fără viață
însuși în străpuns la pământ [în] războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”.
Placa 95 : ΡΥΟΜ ΟΙΡΑΟΡ ΡΕΤΕΡΟ ΥΝΔΟ ΟΥΧΟ Α ΗΟΖΩΕΣΟ (Riom oiraor retero indo oicho
a Iozoeso), adică „[din al] Romei tărâm dincolo de unde neamul la Iazigi”.
Placa 118 : ΛVΤV ΜΟΤΙ ΠΟ ЧΕΝΙΟ ΡΙΟΜ ΤΟΛΕΣΕΥ ΝΟΒΑΛΙΕ ΔΑΒΙΚΟ (lutu moti po Cenio
Riom tolesei Nobalie dabiko), adică „plătește să mute pe Ceneo la Roma transportă [a] Nobilului cenușă”.
Placa 121 : ΣΙΟ ΟΝΤVΡΝΙΖΟ ΑΡΜΟΣΟ ЏΕΔV ΛΟ ΤΑΛΥΠΙΚΟ ΡΙΟΜV (Sio onturnizo armoso
gedu lo Talipiko Riomu), adică „Să își întoarcă armata [în] țară la Îmbelșugata Romă”
Placa 130 : Κ[οτοπολο] ΑΤΕΝΟΕ ΣΟΛ ΓΕΖΟΜΥΤΟΕ ΛΟ ΤΑΛΕΠΙΧΟ ΡVΜΗΕΟ ΡΑΔVΕ ΛΟΥЧΕ
(K[otopolo] Atenoe Sol Gezomitoe lo Talepicho Rumieo radue loice), adică „Strateg Atena Solar
Aruncătorul Fulgerului la Îmbelșugata Romă radiază lumină”

136
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

137
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 8. Panteonul Davo-Geților / Dacilor


Înapoi la Cuprins

După finalizarea etapei de identificare a zeităților care apar în textele și în reprezentările grafice
de pe plăci, se remarcă adânca venerație a Davo-Geților / Dacilor față de zeii lor. Societatea antică din
Dacia era una profund religioasă, numele zeilor lor, Zamolxio, Jeoio, Ateno, Apolo, Zabelo, Maerobiro,
Sotogero, Ceta Cira, fiind permanent prezente pe plăci. Această atitudine profund religioasă este în
concordanță cu modul în care lumea reală se îmbina cu misticul și era încărcată de semnificații religioase
în lumea antică (Grecia, Roma, etc.).
În acest capitol voi prezenta zeitățile identificate în textele și grafica acestor plăci, zeități care
sunt autohtone sau împrumutate din cultura greacă.
Pentru identificarea zeilor am urmărit cuvântul „Dieo” și diferitele sale forme (Dieu, Deo, Dio,
Diio, Dieso) care sunt urmate consistent de aceleași grupări fonetice recurente. Sensul cuvântul „ΔΗΕΩ,
ΔΙΕΟ, ΔΙΕΩ, ΔΥΕΟ, ΔΥΕΩ (dieo), ΔΙΥΟ, ΔΥΙΩ (diio), ΔΙΟ, ΔΙΩ, ΔΥΟ, ΔΥΩ (dio), ΔΕΟ (deo), ΔΥΕV
(dieu), ΔΥΕΣΟ (dieso)” este același cu latinescul „deus”, adică „zeu”.
Dyeus (cunoscut, de asemenea, și ca Dyeus Phater) se crede că a fost o zeitate principală în
tradițiile religioase ale societăților preistorice Proto-Indo-Europene. Dyeus era denumit Dyeu Phater,
care se traduce ca „Părintele cerului” sau „Părintele Luminos”, așa cum apare în latină Jupiter Diespiter
și Deus Pater, în greacă Zeus Pater și în sanscrită Dyaus pitah. În latină cuvântul pentru „zeitate” este
„deus”, cuvânt care își are rădăcina în același termen „Dyeus”. (W. Burkert, Greek religion, pag. 125) [43]
Astfel, am văzut că Jeoio este cel mai des pomenit zeu pe plăci și este acompaniat de
corespondenții davo-getici ai zeilor din mitologia greacă, adică Atena, Nike, Apolo, Ares, Hermes, Hades,
Artemis, Hecate. Zabelo are numele complet diferit față de corespondentul lui, Ares. Zeul războiului,
„Zabelo”, este originea cuvântului românesc „Răzbel” și este diferit de grecescul „Ἄρης, Ares”, deși au în
comun chiar și faptul că numele Zabelo este folosit ca substantiv în text, căpătând sensul de „bătălie,
luptă”, la fel ca și numele lui Ares, care în Iliada devine „ἄρης, ares” și este folosit ca un sinonim pentru
„bătălie”. (W. Burkert, Greek religion, pag. 169) [43]

Jeoio Gezomito (Zeus)


Înapoi la Cuprins
Jeoio apare pe plăci sub mai multe forme: Jeoio, Jeoi, Joiz, Jeoiu, Joi, Jiu, Jios, Zio, Zeoioi, Zieoi,
Zioioi, Zoeiu, Ziosi. Se observă asemănarea cu latinescul Jovis-pater / Ju-piter, care era zeitatea supremă
în panteonul roman și provine din proto-italicul „djous pater”, compus din „djous” (zi, cer) și „pater”
(tată), și cu corespondentul grecesc, Ζεύς (Zeus) / Ζεῦ πάτερ (Zeu pater).
Asemănarea cu numele celei de a patra zi a săptămânii, Joi, spune că numele acestei zile vine
chiar de la Jeoio, așa cum în latină ziua lui Jupiter se numea „Jovis dies”.
Zeus, în religia Greciei antice, este „Tatăl zeilor și al oamenilor” (Πατeρ aνδρoν τε θεoν τε, pater
andron te theon te), care conduce Muntele Olimp așa cum un tată conduce familia. El este zeul cerului
și al tunetului. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În panteonul roman
corespondentul lui este Jupiter.
Zeus avea un rol dominant în Panteonul Olimpian Grecesc, epitetele sau titlurile asociate cu el
accentuează diferite aspecte ale amplei sale autorități. Astfel, Zeus este cunoscut ca Ολυμπιος (Olympios,
Olimpianul), Ξενιος (Xenios, Zeus era patronul ospitalității, de la grecescul „ξενία, xenia”, ospitalitate),
Κεραυνιος (Keraunios, Zeus al tunetelor), Ομβριος (Ombrios, Zeus al ploii), Στρατιος (Stratios,
138
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Războinicul), Σθενιος (Sthenios, Cel puternic), Σωτηρ (Soter, Salvatorul), Αἰγιδοῦχος sau Αἰγίοχος
(Aigiduchos sau Aigiochos, Zeus era purtătorul lui Aegis).
Din textele plăcilor reiese că lui Jeoio i se atribuiau aceleași epitete și roluri ca și lui Zeus. Jeoio
era salvator (plc. 69), protector (plc. 116, 128, 122), și i se spunea Bourul (plc. 15, 25, 95, 117, 114, 122). Era cel
care dădea suflet oamenilor și creatorul vieții (plc. 1, 10, 52, 92, 96, 114). Era Rege al vietăților (plc. 28) și
Părintele Davo-Geților (plc. 39). Jeoio era luminos (plc 15), nemuritor (plc. 14, 15, 28, 35, 69, 96, 122) și era
cel care aducea ploaia (plc. 2, 8). Era Aruncătorul Suliței Albe/Luminoase (Fulgerului) (plc. 10, 28, 52, 98,
114, 122) și cel care vindeca trupul oamenilor (plc. 28, 96).
Aegis (gr. αἰγίς), care apare în Iliada ca fiind purtat de Zeus, Apolo și de Atena, era o armă care
stârnea frica și teroarea în profani și în inamicii lui Zeus. Numele vine de la termenii grecești αἴξ (aix -
val) și αἰγίς (aigis - furtună, uragan), Zeus fiind cel care trimitea furtunile și fulgerele. În Iliada, Aegisul
produce o furtună cu tunete și fulgere atunci când este scuturat : „Și apoi, fiul lui Cronos [Zeus] a luat al
său Aegis cu ciucuri, tot aprins strălucitor, și a învăluit Ida cu nori, și a fulgerat și a tunat cu tărie, și a scuturat
Aegisul, dând victoria Troienilor”. (Homer, Iliada, 17.590)
Precizarea, din textul lui Homer, că Aegisul este „aprins strălucitor”, este în concordanță cu
apariția Aegisului din textul plăcii 2, în expresia ΚΕΠΡΗΤΙ ΛΕΝΟ ΠΟΥΤΩΣΩ ΙΛΟΩΥΕΣΟ (Kepriti leno
Poitoso Ilooieso), adică „Lâna de capră (Aegis) Strălucitoare ca Soarele”.
Aegis a fost interpretat, prin forma identică a termenilor, ca fiind o piele de capră, din grecescul
αἴξ (aix - capră) și αἰγίς (aigis - piele de capră), sau un scut, câteodată purtând capul unui Gorgon.
Conceptul de Gorgon (gr. Γοργώ) este vechi în mitologia greacă și își are originea din termenul γοργός
(gorgos), care se traduce ca „teribil”, „înspăimântător”.
Apolo este unul dintre zeii care poartă Aegisului în Iliada : „El [Apolo] purta deasupra cumplitul
Aegis cu franjurile sălbatice, înfricoşător, aprins strălucitor, pe care fierarul Hefaistos l-a dat lui Zeus pentru a
băga spaima în inimile oamenilor”. (Homer, Iliada, 15.306) Una dintre funcțiile Aegisului era să
înspăimânte oamenii atunci când era scuturat cu putere, așa cum îl instruiește Zeus pe Apolo : „ia în mâna
ta Aegisul cu ciucuri și scutură-l cu putere deasupra luptătorilor Acheieni ca să-i faci să fugă înspăimântați”.
(Homer, Iliada, 15.230)
Zeița Atena aste menționată de mai multe ori în Iliada purtând Aegisul, care produce furtună cu
tunete și fulgere atunci când este scuturat : „și în mijlocul lor era Atena cea cu ochi strălucitori ținând
prețiosul Aegis, care este fără vârstă și nemuritor: o sută de ciucuri de aur curat atârnă fluturând din el, bine
țesute fiecare dintre ele, și fiecare în valoare de o sută de tauri”. (Homer, Iliada, 2.445)
Aegisul, prin rolul său de a înspăimânta inamicii, este asemănător cu Draconul, care este descris
ca având un cap de lup cu gura deschisă și corp de șarpe. Când era purtat în luptă, Draconul era ținut sus
în vânt, deasupra capetelor călăreților, unde se umfla cu aer și dădea impresia că era viu. Totodată, din
cauza aerului care trecea prin el, scotea un sunet înspăimântător care demoraliza inamicii și le speria caii
și care, în același timp, îi îmbărbăta pe Daco-Geți în luptă, ei cunoscând urletul Draconului.
A.D. Xenopol descrie Draconul astfel: „Capul acestuia era de bronz sau de argint şi figura pe cel al
unui lup cu gura căscată, în care se vedeau dinții şi limba. Corpul balaurului era încovoiat, luând aspectul unui
şarpe în mişcare. Unii autori susțin că acest trup al balaurului era din stofă colorată, ce se umfla la suflarea
vântului, dând din el un sunet şuierător”. [44]
Ammianus Marcellinus în lucrarea Res Gestae (Rerum Gestarum XVI.10.7) povestește intrarea lui
Constantius II în Roma din anul 357, descriind amănunțit Draconul: „Apoi, în spatele mulțimii celorlalți
care l-au precedat, el era înconjurat de draconi, țesuți din fir purpuriu și legați de vârfurile aurite și pline de
bijuteri ale sulițelor, cu guri larg deschise în vânt și, prin urmare, șuierând ca și cum ar fi stârniți de mânie,
unduindu-și cozile în vânt”. [45]
139
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Iată câteva reprezentări ale Draconului, de pe Columna lui Traian.

În continuare reprezentari ale Draconului de pe plăci.

140
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

În textele studiate, de multe ori numele „Jeoio” apare imediat lângă gruparea „Gezomito”, care
este un epitet folosit de Davo-Geți / Daci pentru Jeoio. Rădăcina ΓΕΖΟ, ⅃ΓΕΖΩ (Gezo), ΓΕЖΕ (Geje),
ΓΕЖΟ (Gejo), ΓΥΖ (Giz), ΓΗЖΩ (Gijo), are același sens cu latinescul „gaesum, gesum” și grecescul γαισός
(gaisos), γαῖσον (gaison), care desemnează „o suliță, o lance lungă și grea utilizată de Gali”. Rădăcina
ΜΙΘΩ, ΜΙΤΟ, ΜΙΤΩ (mito), ΜΥΤΟΕ (mitoe), ΜΗΣΟ, ΜΗΣΩ, ΜΥΣΩ (miso), ΜΙΣΑ (misa), are același
sens cu latinescul „mitto, misi, missum”, adică „a trimite, expedia”.
Pe placa 28, epitetul apare sub formele ΛΥΕΚV ΓΕЖΕΜΗΣΩ (Lieku Gejemiso) și ΑΛΒΩ
ΓΗЖΩΜΙΣΑ (Albo Gijomisa), adică „Aruncătorul Suliței Albe/Luminoase”, unde ΛΥΕΚV are aceeași
semnificație cu grecescul „λευκός (leykos) - luminos, strălucitor, alb”, iar ΑΛΒΩ are aceeași semnificație
cu latinescul „albus - alb, limpede, luminos”. „Sulița Albă/Luminoasă” este de fapt „Fulgerul”, iar epitetul
„Gezomito, Gezomiso” este tradus cu „Aruncătorul Suliței” sau „Aruncătorul Fulgerului”, asemănător cu
epitetele lui Zeus, Κεραυνιος (Keraunios - Al tunetelor) și Αστραπαιος (Astrapaios - Al fulgerelor).

„Ж” „У” „⅃Γ”


Scribii davo-geți foloseau caractere speciale (sus) pentru primele litere din numele zeului Jeoio
(Zeus). „Ж” și „У” au valoarea fonetică „J”, „⅃Γ” are valoarea fonetică „G”, iar „Ζ” are valoarea fonetică „Z”
: plc. 10 - ΔΥΕV ЖΩ ⅃ΓΕΖΩΜΗΣΟ (Dieu Jo Gezomiso), plc. 52 - ΔΥΙΩ ΖΕΟΗΟΥ ΓΕΖΟΜΙΘΩ (Diio Zeoioi
Gezomito), plc. 8 - ЖΟVΙΩ și УΟVΙΩ (Jouio), plc. 14 - ЖΕΟΥ și УΕΟΙ (Jeoi).
Prezint mai jos modul de scriere pentru numele lui Jeoio în textele de pe plăcile 1, 8, 10, 14, 28,
42, 69, 72, 92, 112, 117, 122, acolo unde sunt folosite caracterele „Ж” și „У”, cu valoarea fonetică „J”.

p.1 p.8 p.10

p.14 p.28 p.42

p.69 p.72 p.92

p.112 p.117 p.122


141
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
De câteva ori caracterul special „Ж” însoțește un chip cu două fețe, acesta fiind un criteriu de
identificare a lui Jeoio cu Zeus. Zeus apare, pe unele monede grecești, cu un cap janiform (zeul roman
Janus este prezentat ca având două fețe identice) compus dintr-un cap cu lauri și barbă și un cap feminin
cu diademă, ce aparține Herei.

Iată câteva dintre poansoanele ce îl reprezintă pe Jeoio cu două fețe pe plăci.

p.40 p.11 p.117

p.1 p.116 p.92

p.42 p.124 p.92


Un alt poanson utilizat pentru chipul lui Jeoio apare pe plăcile 13, 15 și 122. Identificarea chipului
ca aparținând lui Jeoio s-a făcut pe placa 122, în fraza „+ Ж[εουο] ΑЧΙΝΟ”. Înaintea caracterului special
Ж, care este de fapt prescurtarea numele lui Jeoio, apare semnul „+” care este prezent, de asemenea, și
lângă reprezentarea grafică cu chipul lui Jeoio. Tehnica de a marca cu un semn de referință chipul unui
personaj, rege sau zeitate, și de a folosi apoi semnul de referință în text pentru a identifica personajul,
este întâlnită și pe plăcile 58 și 116.
142
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.13 p.15 p.122


Numele lui Jeoio apare de multe ori pe plăci însoțit de atributul „Boio”, ΖΟ ΒΟΥΩ (Zo Boio), ΖΩΕ
ΒΩΥΟΥ (Zoe Boioi), ΖΟΥ ΒΩΕΟ (Zoi Boeo), ЖΕΟΥΟ ΒΟΥΟ (Jeoio Boio), atribut tradus ca „Bourul”. În
mitologia greacă antică, Zeus avea mai multe simboluri cu care era asociat, printre care și taurul. Zeus se
transformă într-un taur alb pentru a o răpi pe Europa.
Astfel, „Jeoio Boio”, adică „Jeoio Bourul” și „Jeoio Gezomito” adică „Jeoio Aruncătorul Fulgerului”,
sunt epitete ale lui Jeoio care întregesc imaginea zeului în lumea davo-getă.

Europa și Zeus, portretizat ca un taur, pe monede antice grecești.


Găsim imagini cu un bour pe plăcile 4, 15, 17, 31, 40, 112, 116, 117, 120 și 133 care sunt efigii ale zeului
Jeoio. De asemenea, trebuie menționat că unii dintre regii prezenți pe plăci au pe coif un cap de bour
(Boerobisto, Dapigeo) sau un șarpe (Zurasieo). Sub chipul lui Boerobisto se observă, de asemenea, un
șarpe. Pe placa 112 se observă un șarpe ce înconjoară un cap de bour. Șarpele este simbolul lui Zabelo,
zeul războiului, la fel ca Ares care este, de asemenea, simbolizat de un șarpe în mitologia greacă.

p.4 p.31 p.116

p.40 p.117 p.17 p.52


143
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p.133
Pe plăcile 16 și 117 apare un chip, asemănător cu reprezentările janiforme prezentate mai sus, care
are lângă un cap de bour.

p.16 p.117
Jeoio este, de asemenea, reprezentat sub forma unui cap de bour văzut din față, însoțit de un
șarpe, ce îl reprezintă pe Zabelo. Această reprezentare apare pe plăcile 112, 117, 118 și 119.

144
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Asocierea celor două simboluri, capul de bour și șarpele, este întâlnită și pe țigla găsită în anul
1975 în incinta castrului roman de la Tirighina-Bărboși de către arheologii Ion T. Dragomir şi Silviu Sanie.
Placa de ţiglă, reconstituită din 11 bucăți, are o grosime de 3 centimetri, o lungime de 52 de centimetri şi
o lăţime de 22 de centimetri. Pe suprafața ei sunt incizate în lut un cap de bour și un șarpe.

Jeoio apare în textele de pe plăcile 1, 2, 8, 10, 14, 15, 25, 28, 35, 45, 52, 65, 69, 72, 92, 95, 96, 98, 112,
114, 116, 117, 122 și 130.
Placa 1 : ΒΙΣΙΚΑ ΔΙΟ ЖΥΟΣ (Bisika Dio Jios), adică „[Al] Sufletului Zeu Jeoio”.
Placa 2 : ΙΟ ΔΩΥΛΟΡΩ ΔΙΕΩ ΖΗΟΥΩΥ (Io Doiloro Dieo Zioioi), „Al ploii dătător Zeu Jeoio”.
Placa 8 : ΔΑΒV ΥΟ УΟVΙΩ (Davu io Jouio), adică „Pe Davi îi plouă Jeoio”, și ЏΕΙΩ ЖΟVΙΩ
ΥΑΤΟU ЧΙΡΑ (Geio Jouio iatou cira), adică „Pământul Jeoio cu ploaie îngrijește”.
Placa 10 : ΛΩ ΒΗΣΚΟ ΔV ΔΥΕV ЖΩ ⅃ΓΕΖΩΜΗΣΟ ΚΩΡΟΑΛΟ (lo bisko du Dieu Jo Gezomiso
Koroalo), adică „Al oamenilor Suflet dătător Zeu Jeoio Aruncătorul Fulgerului Încoronat”.
Placa 14 : ΑΥΟ ЖΕΟΥ (Aio Jeoi), adică „Etern Jeoio”, УΕΟΙ (Jeoi) și în cartuș ЖΙV (Jiu).
Placa 15 : ΛVΕΚΩΕ ΖΟ ΒΟΥΩ (Luekoe Zo Boio), adică „Luminos Jeoio Bourul”.
Placa 25 : ΜΑΕΡΟΒΕΡΩ ΑΤΕΝΗ ΖΩΕ ΒΩΥΟΥ (Maerobero Ateni Zoe Boioi), adică „Maerobiro
(Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul”.
Placa 28 : ΔV ΣΑЧΕΟ ΣΙΟ ΡΟΤΟΙΠΑΝΟ ΦΑΚΤΟ ΑV ЖΕΟΙV (Du saceo sio rotoipano fakto Au
Jeoiu), adică „Dă vindecare alor săi Buzdugănari face Etern Jeoio”, ΛV ЖΕΟΙV ΑΠΑΡΟ ΣΕ ΚΑΠΟ
145
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΔΑЧΕΒΙΑΛΟ (Lu Jeoiu aparo se Kapo Dacebialo), adică „lui Jeoio închină se (pe sine) Căpetenia
Dacebalo”, și ΜΑΤΥV Α ΖΩΝΤΩ ЖΕΩΥV (Matiu a zonto Jeoiu), adică „Rege al vietăților Jeoio”.
Placa 35 : ΑΠΛΩ ΚΑΡΟ ΛΟ ΔΗΕΩ ΖΟΕΩ (Zerfio choiceo Aplo Karo lo Dieo Zoeo), adică „Apolo
Căpetenia lui Zeu Jeoio”, și ΤΙΠΑΡΒ ЏΕΟΥ ΧΟΝΗ ΠΕΓΙΣΕΟ ΟΥΓΕΝΩ ΠΙΛΩ ΝΗΤΩΕ ΖΩΕΟΥ % Α %
ΩΟΥ ΝΑΤΗ (Tiparb geoi choni pegiseo oigeno Pilo Nitoe Zoeoi % a % ooi nati), adică „Urmele loviturilor
[și] al pământului praf la izvor curăță Lâna Strălucitoare (Aegis) Jeoio % la % eternă vârstă”.
Placa 39 : ΣΩΚΟ ΤΟΥΣΟΠΕ ΖΗΕΟ ΠΑΤΡΥΔΟ ΔΑΒΟ ЏΕΘΟ (Soko Toisope Zieo Patrido Davo
Geto), adică „Puternic Atât de superior Jeoio Părintele Davo-Geților”.
Placa 42 : ЖΟΙΖ (Joiz), lângă un cap cu două fețe.
Placa 52 : ΛΟΥΕ ΒΗΣΥΚΩ ΔΟΥΕ ΔΥΙΩ ΖΕΟΗΟΥ ΓΕΖΟΜΙΘΩ ΚΟΡΩΛΗΕΟ (loie Bisiko doie Diio
Zeoioi Gezomito Korolieo), adică „Al oamenilor Suflet dătător Zeu Jeoio Aruncătorul Fulgerului
Încoronat”.
Placa 65 : ΓΕΖΟΜΙΤΟ ΚΑΠΕΟ ΠΟΕΣΤΟ ΔΑЧΕΙΟ (Gezomito Kapeo Poesto Daceio), adică
„Aruncătorul Fulgerului căpetenia Impunătorilor Daci”.
Placa 69 : ΣΟΕΕΔΟ ΑΔΟΝΖΕΤΟ ΔΙΟ ЖΟΥ (Soeedo Adonzeto Dio Joi), adică „Salvatorul
Nemuritor Zeu Jeoio”.
Placa 72 : ΚΟ[τοπολο]-ΔΙΟ ЖΟΥ (Ko[topolo] Dio Joi), adică, „Strateg Zeul Jeoio”.
Placa 92 : ΠΑΝΤΕΔΑΤΩ ΛΟΕ ΒΥΣΙΚΟ ΧΥΛΕΩ ΔΥΕΩ ЖΕΟΥΟ (Pantedato loe bisiko Chileo Dieo
Jeoio), adică „la toate dătător de Suflet oamenilor, fermecător Zeu Jeoio”.
Placa 95 : ΜΑΕΡΩΒΕΡΟ ΑΤΕΝΗ ΖΟΥ ΒΩΕΟ (Maerobero Ateni Zoi Boeo), adică „Maerobiro
(Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul”.
Placa 96 : ΑΙΟ ΔΥΕΟ Ж[εουο] ΛΟΕ ΠΑΝΤΕΔΑΤΑ ΟΝ Α ΣΟΜΑΤΟ ΗЏΕΥΟ (Aio Dieo J[eoio] loe
Pantedata on a somato igeio), adică „Etern Zeu Jeoio al oamenilor absolut dătător în a trupului sănătate”.
Placa 98 : ΓΕЖΟΜΙΣΑ (Gejomisa), adică „Aruncătorul Fulgerului”.
Placa 112 : Ж[εουο] (J[eoio]).
Placa 114 : ΔΥΕΟ ΓΥΖΜΙΤΟ ΔV ЏΕΝΟΤVΕ ΦΟ (Dieo Gizmito du genotue fo), adică „Zeul
Aruncătorul Fulgerului de neam făcător”, și ΑΓΟΕ ⊡ VΡV ΔΙΥΟ ΔΟΕ ΜΑΥΟ ΣΑΡΠΟΥΕ ΑΖΟΥΟ ЏΕΖΙΕ
ΣΟΖΙΤΟ (Agoe ⊡ Uru Diio doe Maio Sarpoie azoio gezie sozito), adică „Conducătorul ⊡ Bour Zeu de-a
Mărețului Șarpe Respectată Suliță salvează”.
Placa 116 : ΤΡΩΠΕV ΣΩΕ ΔVΩΕ ΔΙΩΣΟ ΝΟΒΑΛΩΣΥ ΑΛΩΣΥΕ ΩΠVΕΛVΕ ΔΥΩ ΖΩΕΥV (Tropeu
soe duoe Dioso Nobalosi Alosie Opuelue Dio Zoeiu), adică „Trofeu este dat Divinului Nobil Protector
Ajutător Zeu Jeoio”. Caracterul „Ж”, Ж[εουο] (J[eoio]), apare chiar sub capul cu două fețe.
Placa 117 : ЖΕΟΥΟ ΒΟΥΟ ΧΑΠΟΣ ΣΥΕ ΑΠΟΛΟ ΣΟΥ (Jeoio Boio Chapos sie Apolo soi), adică
„Jeoio Bourul Căpetenia sa Apolo este”.
Placa 122 : ΚΑΡΕЧΕΣΥΟΔV ΦΙΩΡΟΤΩ ΒΩΥΟ + Ж[εουο] (Karecesiodu Fioroto Boio + J[eoio]),
adică „Fără de încetare Înflăcăratul Bour Jeoio”, Ж[εουο] + ΠΡΥΝΣΟ (J[eoio] Prinso), adică „Jeoio Cel din
frunte”, ΡΕΝΤΕΛΩ ΒΩΥ (Rentelo Boi), adică „Sclipitorul Bour”, ΖΙΕΟ ΑΜΟΝVΖΙΣ (Zieo Amonuzis), adică
„Jeoio Apărătorul”, ЖΙV ΑЧΙΝΩ ΦΕΡΖΕΣΚΟ ΒΩΥΟ ΠΡΥΝΣΩ (Jiu Acino Ferzesko Boio Prinso), adică
„Jeoio Neclint cel mai curajos Bourul Cel din frunte”, și ΓΕΖΟΜΙΤΩ (gezomito), adică „Aruncătorul
Fulgerului”.
Placa 128 : ΔΥΟΣΩ ΝΟΒΑΛΩΣΥΡΟ ΣΩΤΡΥΒΟ ΣΩΦΤΑVΟΝΩ ΠΟΑΕΣΤΩ ΖΥΕΟΙ (Dioso
Nobalosiro Sotribo Softauono Poaesto Zieoi), adică „Divinul Nobil Protector Somptuos Impunător Jeoio”.
Placa 130 : Κ[οτοπολο] ΑΤΕΝΟΕ ΣΟΛ ΓΕΖΟΜΥΤΟΕ (K[otopolo] Atenoe Sol Gezomitoe), adică
„Strateg Atena Solar Aruncătorul Fulgerului”.

146
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Ateno Losifocheso (Atena Ochi strălucitori)


Înapoi la Cuprins
Ca și numele lui Jeoio, numele Ateno este scris uneori în textele de pe plăci (42, 122) folosind
caractere speciale, probabil litere din alfabete arhaice, „Ate”. În același fel, numele zeiței era prescurtat
pe monedele antice din Atena, „ΑΘΕ (Athe)”.

p.42 p.122
Atena, care este cunoscută și ca Pallas Atena, este zeița războiului, a înțelepciunii, a curajului, a
inspirației, a civilizației, a legii și justiției, a matematicilor, a strategiei, a artelor, a îndemânării și a
meșteșugurilor. Minerva este corespondenta ei în panteonul roman.
Printre epitetele ce o însoțesc pe Atena se regăsesc Άτρυτώνη (Atrytone, Neobosita), Αρεια
(Areia, Războinica), Παρθενος (Parthénos, Fecioara) și Πρόμαχος (Promachos, Prima Luptătoare, adică
cea care luptă în față, promachos erau denumiți cei care luptau în prima linie a unei falange).
Platon ne explică, într-unul dintre dialogurile sale (Cratylus p. 406), de unde vine numele Pallas:
„Socrates : Noi o numim Pallas (gr. Παλλάδα, Pallada), știi tu.
Hermogenes: Da, desigur.
Socrates: Aceia dintre noi au dreptate, cred, care gândesc că numele este derivat din dansurile cu
arme, pentru că a se ridica sau a ridica ceva de pe jos sau a ține în mână, se numește a învârti (gr. πάλλειν) și
a fi învârtit sau a dansa și a fi dansat”. În acest pasaj Platon face referință la faptul că zeița mânuiește,
„învârtește”, sulița și Aegisul, căci sulița, Aegisul, scutul cu cap de Gorgon pe el și casca de luptă sunt
simboluri asociate zeiței. Ea este descrisă în Iliada și portretizată de către statuile antice, că are ochi
pătrunzători, poartă pe cap un coif de luptă, este protejată de Aegis și este înarmată cu un scut cu cap de
Gorgon și cu o suliță foarte lungă. (Platon, Cratylus, 406d, 406e, 407a) [10]
Homer ne spune și el că Atena era înarmață în luptă cu o suliță și mânuia Aegisul: „Pe umeri ea
[Atena] a așezat Aegisul împodobit cu ciucuri, plin de teroare”. (Homer, Iliada 5.735) „apoi a pășit în carul ei
cuprins de flăcări și a apucat sulița ei, grea și lungă și puternică, cu care ea înfrânge rânduri de războinici pe
care ea este supărată”. (Homer, Iliada 5.745)
În mitologia greacă, bufnița (Athene noctua) este o altă reprezentare care o însoțește pe Atena.
Din cauza acestei asocieri, bufnița, denumită adesea și „Bufnița Atenei”, a fost folosită ca un simbol de
cunoaștere, de înțelepciune, perspicacitate și erudiție în toată lumea occidentală.
Un alt epitet frecvent folosit în Grecia antică este Γλαυκῶπις (Glaukopis), care este de obicei
tradus ca „Cu ochii luminoși” sau „Cu ochi strălucitori”. Cuvântul este o combinație dintre γλαυκός
(glaukos, sclipitor, argintiu) și ὤψ (ops, ochi, față). Este interesant de menționat că termenul „γλαύξ”
(glaux, bufniță) are aceeași rădăcină, probabil din cauza ochilor deosebiți ai păsării de noapte.
Acest epitet al Atenei îl regăsim și pe plăci sub forma ΛΟΣΕΗΦΩΧΙΟ (loseifochio),
ΛΩΣΟΦΩΧΕΣΟ (losofocheso), ΛΩΣΥΦΟΧΕΣΩ, ΛΩΣΥΦΩΧΕΣΟ (losifocheso), ΛΟΣΙΥΦVΧΟ
(losiifucho), având același sens ca alăturarea termenilor latinești „lucificus - dătător de lumină,
strălucitor”, și „oculi - ochi”. Astfel, traducerea acestui epitet este „Ochi Strălucitori”. Se observă scrierea
compresată prin sublimarea grupării „oche”, scrierea completă fiind „Losifoche ocheso”. Acestă tehnică
de compresare a scrierii este utilizată și pentru numele „Sarmigetuzo”, unde scrierea completă este
„Sarmiegeto toizo”, așa cum apare pe placa 108, ΣΑΡΜΙΕ ΓΕΘΩ ΤΩΥΖΟ (Sarmie Geto toizo).
147
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Atena este în mod frecvent reprezentată ca o bufniță pe monedele bătute în Grecia antică, mai
ales în orașul Atena. Se observă pe monedele ateniene pasărea de noapte și o creangă de măslin.

Acestea sunt tetradrahme bătute în orașul grecesc Atena în secolul al V-lea îen, care au pe avers
bufnița Atenei însoțită de o creangă de măslin având inscripția „ΑΘΕ” (athe) care este o prescurtare de la
grecescul „Αθεναιον”, care ar putea fi tradusă cu „a Atenienilor” sau „care aparține Atenienilor”. În viața
de zi cu zi, pe străzile Atenei antice, drahmele ateniene erau denumite „γλαυκες” (glaukes, bufnițe).
Pe plăcile 4, 13, 52 (2 ipostaze), 91, 107, 116 și 130 întâlnim o bufniță pe o creangă de măslin (4,
107), alături de alte simboluri religioase.

Bufnița, ca simbol al zeiței Ateno, apare și în textele plăcilor 130 și 80. Pe placa 130, literele
înconjoară o siluetă ce îl reprezintă pe Strategul Boicero, care este plasat lângă un stindard în vârful căruia
stă o bufniță - Κ[οτοπολο] ΠΤΗЏΟ ΔΥΟ ΒΟΙЧΡΟ (K[otopolo] Ptigeo Dio Boiciro), adică „Strateg al
Bufniței Zeițe (Atena) Boicero”. Pe placa 80, literele sunt suprapuse în trei monograme, formând textul -
ΠΤΕЏΕΙΟ ΜΙΤΡΑ (Ptegeio Mitra), adică „Bufnița Brâul Fecioarei”. Termenii ΠΤΗЏΟ (ptigeo) și
ΠΤΕЏΕΙΟ (Ptegeio) au același sens cu grecescul „πτύγξ (ptygx), πτυγγός (ptyggos) - bufniță”.
148
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

p. 130 p.80
Găsim, de asemenea, pe plăcile 17, 65, 96 și 114 un bust feminin care ține în brațe o bufniță, iar
buclele părului se termină cu capetele a doi șerpi și încă doi șerpi o înconjoară. Identific această
reprezentare, care are părul alcătuit din șerpi veninoși, cu Ateno - Atena, ale cărei efigii sunt bufnița,
ramura de măslin, șerpii și Gorgonul. Atena este uneori însoțită de un șarpe care stă încolăcit la picioarele
zeiței, așa cum este statuia Athena Parthenos din Partenon, făcută de Phidias, sau statuia Athena
Giustiniani descoperită la Roma. Acest șarpe era Erichthonius, după cum ne spune Pausanias, descriind
statuia lui Phidias : „Ea ține o statuie a Victoriei înaltă de patru cubiți, iar în cealaltă mână o suliță; la
picioarele ei este așezat un scut și lângă suliță este un șarpe. Acest șarpe ar fi Erichthonius”. (Pausanias,
Ελλάδος περιήγησις - Călătorie în Grecia, I.24.7)
Șarpele era gardianul Acropolisului Atenian și locuia pe vârful de piatră. Era hrănit ritualic în
fiecare lună de către preoții atenieni : „2. Atenienii spun că un mare șarpe locuiește în incinta sacră ce
ștrăjuiește Acropolisul. Ei spun asta și chiar pun ofrande lunare pentru el ca și cum ar exista cu adevărat.
Ofranda lunară este o prăjitură cu miere. 3. De fiecare dată în trecut prăjitura de miere a fost mâncată, dar
acum era neatinsă. Când preoții au interpretat semnificația acestui eveniment, Atenienii erau toți nerăbdători
să părăsească orașul din moment ce zeița [Atena] abandonase Acropolisul”. (Herodot, Istorii, VIII.41) [7]

p.17 p.96 p.114

149
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Lângă bust, apar mai multe litere suprapuse, formând o monogramă: ΜΗΤΡΑ (plc. 17), ΜΙΤΡΑ
(plc. 65). Cuvântul descris de această monogramă, care mai apare și pe plăcile 11, 31, 80, 114 și 117, este un
alt epitet al Zeiței Atena. Termenul are aceeași semnificație ca grecescul „μίτρα (mitra) - bucată de armură
metalică purtată în jurul brâului; centura unei virgine”, adică „Brâul Fecioarei”.
Epitetul mai apare și în text, pe plăcile 17 - ΜΙΤΡΟ ΞΕΜ (Mitro Xem) și 96 - ΜΗΤΡΑ ΛΟΖΟ
(Mitra Lozo), cu traducerea „Brâul de Lână al Fecioarei”, unde ΞΕΜ (Xem) și ΛΟΖΟ (Lozo), au traducerea
„Lână”, din termenii grecești „ξάμμα (xamma) - lână” respectiv „λάσιον (lasion) - pânză aspră, lână”.
Aceste expresii se referă la ΚΕΠΡΗΤΙ ΛΕΝΟ (Kepriti Leno), adică „Lâna de capră”, așa cum apare în textul
plăcii 2, care este denumirea tradusă a Aegisului (gr. αἰγίς, aigis - piele de capră). În partea de jos a
bustului Atenei, la brâu, apare reprezentarea Aegisului, sub forma unei capre șezând.
Epitetul este o referire la Aegis, descris ca un brâu, și la cea care îl purta, Atena Parthenos,
Παρθενος (Fecioara), căci Atena este unul dintre zeii ce poartă Aegisul : „și în mijlocul lor era Atena cea cu
ochi strălucitori ținând prețiosul Aegis, care este fără vârstă și nemuritor”. (Homer, Iliada, 2.445)
„Pe umeri ea [Atena] a așezat Aegisul împodobit cu ciucuri, plin de teroare”. (Homer, Iliada 5.735)
Un alt poanson utilizat pentru reprezentarea zeiței Ateno apare pe plăcile 13, 15, 122. Identificarea
chipului ca aparținând Atenei s-a făcut pe placa 122, unde în fraza „ΔΙΕΩ [ΑΤΕ] += (Dieo [Ate] +=)”,
[ΑΤΕ] este numele zeiței Ateno scris cu caractere speciale, iar semnele „+=”, care apar și lângă chipul
feminin prezent pe placă, sunt marcaje de referință. Tehnica de a marca cu un semn de referință chipul
unui personaj, rege sau zeitate, și de a folosi apoi semnul de referință în text pentru a identifica
personajul, este întâlnită și pe plăcile 58 și 116.

p.13 p.15 p.122


Pe placa 1 sunt menționați Zamolxio, Ateno și Jeoio. Pe placă avem, de asemenea, prezente două
chipuri, pe care le asociez cu Ateno și respectiv cu Jeoio. Aceeași grupare de chipuri, care uneori este
însoțită și de Maerobiro (Nike), apare și pe plăcile 11, 40 și 117.

150
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Ateno apare în textele de pe plăcile 2, 13, 15, 17, 25, 76, 80, 95, 96 și 130.
Placa 2 : ΩΣΗΑ ΓΕΝΙΕ ΒΕΣΙΚΥΟ ΥΑΣΩ ΛΟΣΕΗΦΩΧΙΟ ΓΕ ΚΕΠΡΗΤΙ ΛΕΝΟ ΠΟΥΤΩΣΩ
ΙΛΟΩΥΕΣΟ (osia genie Besikio Iaso Loseifochio ge Kepriti leno Poitoso Ilooieso), adică „Legea divină a
Spiritului, a Sufletului vindecare (Iaso), Ochi Strălucitori (Atena) către Lâna de capră (Aegis)
Strălucitoare ca Soarele”.
Placa 13 : ΚΟ[τοπολο] ЧΕΝΕΩ ΣΩΕΑ ΩΝ ΛΩΣΥΦΟΧΕΣΩ (Ko[topolo] Ceneo soea on
Losifocheso), adică „Strateg Ceneo divin în Ochi Strălucitori (Atena)”.
Placa 15 : ΕΔΕΩ ΔΟΝΕΤΕΤΩΕ ΛΟ ΑΤΕΝΩ ΝΩΕΔΩΣΥΕ ΛΩΣΥΦΩΧΕΣΟ (edeo donetetoe lo
Ateno Noedosie Losifocheso), adică „Aduc ofrandă la Atena Înțeleapta Ochi strălucitori”.
Placa 17 : ΣΟΝΟΕΗ ΤΟΚΟ ΠΟΛΟ ΑΜΙ ΒΟΞΟ ЏΕΙΜΑ ΗΝΧV ΦΥΖΙΜ ΛΟ ΜΙΤΡΟ ΞΕΜ ΟΛΟ
ΦΑΜΗ (sonoei toko polo ami boxo geima inchu fizim lo Mitro Xem Olo fami), adică „Sună Toaca
scândură iubita voce geme nicovala plânge la Brâul de Lână al Fecioarei Distrugător (Aegis) vestește”.
Placa 25 : ΜΑΕΡΟΒΕΡΩ ΑΤΕΝΗ ΖΩΕ ΒΩΥΟΥ (Maerobero Ateni Zoe Boioi), adică „Zboară-cu-
bravii, Atena, Jeoio Bourul”.
Placa 76 : ΜΑΧΕ ΛΟΣΙΥΦVΧΟ ΘΩΣΟΙΧΕΩ ΝΟΝ ΘVΛΝΕΩ ΣΠVΕΜV ΠΤΟ ΠΩ ΡVΜVΑΝΟ
(Mache Losiifucho tosoicheo non tulneo spuemu pto po Rumuano), adică „[cu] Măreața Ochi Strălucitori
(Atena). Strigătorul nu tulnică. Cu spume scuipă pe Romani”.
Placa 80 : ΕΔΩΝ ΛΩΣΟΦΩΧΕΣΟ (edon Losofocheso), adică „templul lui Ochi Strălucitori
(Atena)”, și ΠΤΕЏΕΙΟ ΜΙΤΡΑ (Ptegeio Mitra), adică „Bufnița Brâul Fecioarei”.
Placa 95 : ΜΑΕΡΩΒΕΡΟ ΑΤΕΝΗ ΖΟΥ ΒΩΕΟ (Maerobero Ateni Zoi Boeo), adică „Zboară-cu-
bravii, Atena, Jeoio Bourul”.
Placa 96 : ΤΡVΠΕΥΟ ΜΗΤΡΑ ΛΟΖΟ (Trupeio Mitra Lozo), „Trofeu Brâului de Lână al Fecioarei”.
Placa 130 : Κ[οτοπολο] ΑΤΕΝΟΕ ΣΟΛ ΓΕΖΟΜΥΤΟΕ (K[otopolo] Atenoe Sol Gezomitoe), adică
„Strateg Atena Solar Aruncătorul Fulgerului”, și în jurul siluetei lui Boiciro Κ[οτοπολο] ΠΤΗЏΟ ΔΥΟ
ΒΟΙЧΡΟ (K[otopolo] Ptigeo Dio Boiciro), adică „Strateg al Bufniței Zeițe (Atena) Boicero”.
Placa 132 : ΥΣΩΒΔΑ (Isobda), adică „Puterea Ochilor (Atena)”.

Zabelo (Ares - Războiul)


Înapoi la Cuprins
Zabelo este zeul războiului în mitologia davo-getă, are ca simbol câinele și șarpele, iar
corespondentul lui în mitologia greacă este Ἄρης (Ares). Animalele cu care este asociată imaginea lui
Ares (Ἄρης) în mitologia greacă sunt câinele, șarpele, mistrețul și vulturul. Pe plăci numele zeului apare
ca „Zabelieo, Zabelio, Zabelo, Zabeloe, Zabeloi, Zabeloie, Zabielieo”, fiind diferit față de numele zeului
grecesc Ares. Numele zeului Zabelo este folosit și ca substantiv în text, căpătând sensul de „bătălie, luptă,
război”, la fel ca Ares, care în Iliada este folosit ca un sinonim pentru „bătălie”. (W. Burkert, Greek
religion, pag. 169) [43]
Forma „Zabelo”este asemănătoare cu latinescul „bellum - război”. Se remarcă și formele învechite
din limba română ale termenului „război”, adică „răzbel” și „rezbel”, unde se identifică rădăcina „zbel”
precedată de prefixul „re-”. Poate nu întâmplător forma și sensul se păstrează oarecum în argoul
românesc prin verbul „a beli”, „belesc” cu sensurile a bate foarte rău, a fura, a înșela, a înjunghia, a omorî.
Trebuie menționat și termenul de „zaveră” cu sensul de „război, răscoală”, unde se observă înlocuirea în
timp a consoanelor „b” și „l” din „Zabelo”, cu „v” respectiv „r”, în „Zaveră”.
Câteva dintre epitetele zeului olimpian Ares sunt Θηρίτας (Theritas), adică „Bestia sau Fiara”,
Δεινος (Deinos), adică „Înspăimântătorul, Groaznicul” și Θουρος (Thoyros), adică „Furiosul, Aprigul”.

151
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Ares este un războinic cu armură de bronz, mereu doritor de vărsare de sânge, este distrugător și ucigător
de oameni, iar carul său de luptă este tras de Δεῖμος (Deimos - Frica) și Φόβος (Phobos - Spaima). Ares
simbolizează tot ce este teribil în război și este mereu în contrast cu Atena, care simbolizează splendoarea
victoriei, prin zeița Nike care o însoțește. (W. Burkert, Greek religion, pag. 169) [43]
În textele plăcilor întâlnim câteva epitete ale lui Zabelo. Pe placa 122 apare expresia ΖΩΑ ΛVΕΛΩ
ΔΕΟ ΖΑΒΕΛΩ (zoa luelo Deo Zabelo), adică „al vieții distrugător Zeu Zabelo”, iar pe placa 121 apare ca
ΔΕΡΟ ЏΕΑΣΟΕ ΣΑΡΦΥ ΤΕΖΙΟ ΖΑΒΕΛΙΟ, adică „Bestia [cu] suliță Șarpele Divin Zabelo”. Aceste epitete,
„Bestia [cu] suliță, al vieții distrugător Zeu, Șarpele Divin”, sunt în concordanță cu epitetele și efigiile lui
Ares, sugerând că Zabelo avea aceeași imagine sumbră în panteonul davo-get / dacic, fiind privit cu teamă
și venerat ca un zeu al distrugerii.
În textele plăcilor 2, 35, 114 și 121, șarpele este asociat lui Zabelo. Pe placa 112, Zabelo, sub forma
unui șarpe, înconjoară un cap de bour, ce îl reprezintă pe Jeoio. În stânga și în dreapta reprezentărilor
grafice, se găsesc prescurtările numelor celor doi zei: Ж[εουο] (J[eoio]) și Ζ[αβελο] (Z[abelo]).
O altă reprezentare a zeului Zabelo pe plăci este statuia războinicului pe soclu, prezentă pe
plăcile 4, 12, 13, 15, 126, 129. Se observă caracterul „Z” arhaic pe soclul statuii.

În grafica plăcilor regăsim templul dedicat lui Zabelo. Deasupra coloanelor templului din stânga
se găsește inscripția ΔΥV ΖΩΚ (Diu Zok), adică „Zeul Puternic” (gr. σῶκος - sokos - puternic). În templul
din dreapta apare silueta lui Zabelo (stânga), care ține în mâini o suliță și un buzdugan, și doi soldați
(dreapta). Iată aparițiile de pe plăcile 52, 134, 17, 21, și 91.

152
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Pe placa 115 apare o reprezentare a zeului Zabelo, reprodusă mai jos, în jurul căreia apare textul
ΔΙΟ ΖΑΒΕΛΟ (Dio Zabelo). Tipul acesta de reprezentare apare și sub capul de bour de pe stindardul de
luptă al Davo-Geților. Zabelo ține în mâini o suliță și un buzdugan și are pe cap un coif ornamentat cu
niște coarne. Prezența unei sulițe în mâna lui Zabelo este în concordanță cu simbolurile lui Marte, care
avea ca simbol sulița (Plutarch, Romulus, 29.1), și ale lui Ares, care are ca armament o suliță, o cască și
un scut. (Homeric Hymns, Ares) (Homer, Iliada 5.355, 15.125, 21.390)

Zabelo apare în textele de pe plăcile 6, 9, 13, 15, 25, 28, 35, 39, 42, 52, 65, 80, 84, 94, 96, 98, 112, 114,
115, 120, 121, 122, 124 și 126.
Placa 2 : ΔΙΕΔΟΣΕ ΣΗΡΩΠΟ ΩΝ ΙΟ ΔΩΥΛΟΡΩ ΔΙΕΩ ΖΗΟΥΩΥ (Diedose Siropo on Io doiloro
Dieo Zioioi), adică „Înfricoșătorul Șarpe în Al ploii Dătător Zeu Jeoio”.
Placa 6 : ΑΔΕΣ ΔΙΥΟ ΖΑΒΕΛΟ (Ades Diio Zabelo), adică „neînfricat zeu Zabelo”.
Placa 9 : ΖΑΒΕΛΙΕΟ ΣVΤΩ ✠✠✠✠✠✠✠ (Zabelieo suto 7✠), adică „Războinici asociați 7 mii”.
Placa 12 : ΔΕΟΣ ΖΑΒ[ελο] (Zab[elo]), adică „Zeul Zabelo”.
Placa 13 : ΖΑΒΩΛΥΕΩ ΑΣΕΝ ΔΗΧΥΣΩ ΠΟ ΡΥΠΩΕΟ (zabolieo asen dichiso po ripoeo), adică „A
războiului oprire dichisește pe răsplătire”.
Placa 15 : ΚVΖΩΤΟ ΩΝ ΖΑΒΕΛΩ (kuzoto on zabelo), adică „a căzut în război”.
Placa 25 : ΖΑΒΕΛΩΥ ΛΟ ЏΕΟ ΤΑΠΥΕΟ (Zabeloi lo geo Tapieo), adică „Războiul la provincia
Tapieo”, și la finalul plăcii ΖΑΒΕΛΟ ΡΥΟΜ[ιονο] ΒΑΣ[ταρνιο] ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Zabelo Riom[iono]
Bas[tarnιo] Davo Geto), adică „Războiul Romanilor Bastarnilor [cu] Davo-Geții”.
Placa 28 : ΚΩΡΩΛΑ ΠΟΕΣΤ ΖΑΒΕΛΩ (Korola Poest Zabelo), adică „Coroană Impunătorului
Zabelo”.
153
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 35 : ΚΩΠΟΝΟ ΔΟΥ ΖΑΒΕΛΟ ΟΝ ΚΑΡΛΩ ΤΟΜΟΝ ΓΑΤΟ (on kopono doi zabelo on karlo
tomon gato), adică „bogăția de război în căruțe împarte pregătește” și ЧΕΟΔΩ Α ΖΕΡΦΗΟ ΧΟΥЧΕΩ
ΑΠΛΩ ΚΑΡΟ ΛΟ ΔΗΕΩ ΖΟΕΩ ΣΟΕΩΝ ΔΟΥΡΕ ΖΩΠΟ (ceodo a Zerfio choiceo Aplo Karo lo Dieo Zoeo
soeon doire zopo), adică „agitația Șarpelui liniștește Apolo Căpetenia lui Zeu Jeoio alungă sulița
potolește”.
Placa 39 : ΖΑΒΕΛΟ ΟΥΧΥΕ ΒΟΕΛΩΡΟΥ ΟΝ ΠΑΝΩΝΟ (zabelo oichie Boeloroi on Panono), adică
„războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”, și ΔΥΕΟ ΖΑΒΕΛΗΟ (Dieo Zabelio), adică „Zeul Zabelo”.
Placa 42 : ΔΟΠΑ ΚΑΠΟ ΔΥΟ ΖΑΒΕΛΙΟ (Dopa kapo Dio Zabelio), adică „Adulare Căpeteniei Zeul
Zabelo”.
Placa 52 : ΔΥΟ ΖΑΒΕ[λο] (Dio Zabe[lo]), adică „Zeul Zabelo”.
Placa 65 : ΖΑΒΙΕΛΙΕΟ ΕΔΟ ΔΑΣΖΟ ΟΕΣ Α ΓΑΝΟ (zabielieo edo daszo oes a gano), adică
„Războinicii mănâncă arse oi la locul de ospăț”.
Placa 80 : ΕΔVΕΟ ΖΑΒΕΛΩΕ ΣΟΕ ΣΑΡΒΑЧΕΡΩ ΕΔΩΝ ΛΩΣΟΦΩΧΕΣΟ (edueo zabeloe soe
sarbacero edon Losofocheso), adică „Praznic războinicilor este sărbătoare la templul lui Ochi Strălucitori
(Atena)”.
Placa 84 : ΤΑΛΙΠΥΚΟ ΝΕΣΙΒΗΟ ΟΝ ΖΑΒΕΛΟΙΕ (Talipiko nesibio on Zabeloie), adică
„Îmbelșugată recompensă în război”.
Placa 94 : ΚΟΡΟΛΕΟ ΣΑΜΙΤΟΕ ΑΖΟΛVΕ ΔΕΟ ΖΑΒΕΛΟ (Koroleo samitoe Azolue Deo Zabelo),
adică „Coroană ridică Veneratului Zeu Zabelo”.
Placa 96 : ΖΑΒΕΛΟ ΟΧ ΠΑΤΟ ΜΑΛΟ ΑΡΜΟΣΟ Δ[αчεβαλο] ΔVΕΖΙΟΜΟ (zabelo och pato malo
armoso D[acebalo] dueziomo), adică „în război poartă ucigătorul ciocan armă Dacebalo alege”.
Placa 98 : ΔΙΕΟ ΖΑΒΕΛΟ ΣΕЏΟ ΚΟΡΟΛΥΟ (Dieo Zabelo Segeo Korolio), adică „zeului Zabelo
împletită Coroană”.
Placa 112 : Ζ[αβελο] (Z[abelo]).
Placa 114 : ΠVΔΙΕΟ ΟΝΤVΡΝΥΟΖΟ ΝΕΔΟΕ ΖΑΒΕΛΙΕΟ ΡΙΟΜVΝΟ ΕΔVΕ (pudieo onturniozo
nedoe Zabelieo Riomuno edue), adică „atașat se întoarce împletit [cu] războinicii Romanilor aduce”,
ΑΤΛΥΟ ΚΟΡΟЏΙΥV ΟΝ ΖΑΒΕΛΙΕΟ ΠΟΡΤΥΕ (atlio korogiiu on zabelieo portie), adică „de luptă provizii
în război cară”, și ΠΟΕΣΤΟ ΔΕЏΙΝΕ ΔΟΡΕ ΚVΕ ΡΥΒΟ ΑΓΟΕ ⊡ VΡV ΔΙΥΟ ΔΟΕ ΜΑΥΟ ΣΑΡΠΟΥΕ
ΑΖΟΥΟ ЏΕΖΙΕ ΣΟΖΙΤΟ (Poesto degine dore kue ribo Agoe ⊡ Uru Diio doe Maio Sarpoie azoio gezie
sozito), adică „Impunătorii săvârșesc suliței liniștesc furia. Conducătorul ⊡ Bour Zeu de-a Mărețului
Șarpe Respectată Suliță salvează”.
Placa 115 : ΔΙΟ ΖΑΒΕΛΟ (Dio Zabelo).
Placa 120 : ΠΟΥΔΕΩ ΟΝΤΟΥΡΝΙΕ ΝΕΔΩΕ ΖΑΒΕΛΗΟ (Poideo ontoirnie nedoe zabelio), adică
„Atașați se întorc împletiți războinicii”.
Placa 121 : ΔΕΡΟ ЏΕΑΣΟΕ ΣΑΡΦΥ ΤΕΖΙΟ ΖΑΒΕΛΙΟ ΔΕΟΕ ЏΕΑΣΟ ΚVΕΣΤΟ (dero geasoe Sarfi
Tezio Zabelio deoe geaso kuesto), adică „bestia [cu] suliță Șarpele Divin Zabelo înfricoșătoarea suliță
liniștește”. Expresia atestă că șarpele este unul dintre animalele care îl reprezintă pe Zabelo și, de
asemenea, că sulița este un simbol al său, la fel ca Ares din mitologia greacă.
Placa 122 : ΖΩΑ ΛVΕΛΩ ΔΕΟ ΖΑΒΕΛΩ (zoa luelo Deo Zabelo), adică „al vieții distrugător Zeu
Zabelo”, și ΚΑΠΟΝΩ ΛVΙΛΟ (Kapono luilo), adică „Căpetenia distrugerii”.
Placa 124 : ΔΙΕΟ ΖΑΒΕΛΟ (Dieo Zabelo).
Placa 126 : ΜΑΥΡΕΒΕΡΟ ΡΥΩΜΥΟΝVΣΩ ΩΝΣΟΝΤΙΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ Α ΖΑΒΕΛΩ
(Mairebero Riomionuso onsontio Davo Geto Daki Dero a zabelo), adică „[Cu] Maerobiro (Zboară-cu-
bravii) [pe] Romani întâlnesc Davo-Geții Bestiile Vorace (Dacii) la război”.

154
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Apolo (Apolo)
Înapoi la Cuprins
Apolo (Aplo, Apolo) este identificat cu Apolo, care este una dintre cele mai importante și
complexe zeități din mitologia greacă și romană. El reprezintă idealul Kouros (un tânăr atletic și fără
barbă) și a fost recunoscut peste tot în lumea antică ca fiind zeul luminii și soarelui, adevărului și profeției,
al vindecării, al ciumei (al bolilor), al muzicii și poeziei. El este fiul lui Zeus și Leto și are o soră geamănă,
pe Artemis, zeița vânătorii.
Medicina și vindecarea erau asociate cu Apolo fie direct, fie prin intermediul fiului său, Asclepios,
dar, în același timp, el era zeul care putea aduce diferite boli și înfricoșătoarea ciumă. În Iliada, Apolo
este zeul vindecător, dar este și cel care aduce bolile și moartea cu săgețile sale. El aruncă săgeți otrăvite
cu ciumă în tabăra Grecească în timpul războiului Troian.
Cel mai utilizat epitet al lui Apolo, zeul luminii, este Phoebus (gr. Φοῖβος - Foibos), adică
„Luminosul”. Expresia de pe placa 124, ΟΝ ΧΟΠΙΟΒΟ ΦΗΟΒVΝΕ ΕΡΙЏΕΟ ΣΟΑΕ ΒΟΣΟΕ Α ΕΡΙЏΡV Α
ΤΡΑΣΟ ΔΥΝΟΕ (on chopiobo Fiobune erigeo soae bosoe a Erigeru a Traso Dinoe), adică „În plantații
Phoebus inundă suie (înalță) nutrețul la Generalul la Vitejii Dinamici”, atestă utilizarea de către Davo-
Geți / Daci a acestui epitet, ΦΗΟΒVΝΕ (Fiobune), în venerarea lui Apolo.
Arcul și săgețile, lira și laurul sunt printre simbolurile asociate cu Apolo, arcul lui fiind făurit de
Hephaestos și folosit de Apolo pentru a ucide șarpele Python.
Pe placa 117 întâlnim o figură mitică încoronată, înconjurată de mai multe zeități și simboluri
mitologice: Jeoio (cu două reprezentări), Zamolxio, Ateno și un șarpe încolăcit în jurul unui soclu pe care
stă un cap de bour, care este o reprezentare a zeului Jeoio. Pe umerii personajului stau două astre
personificate, Soarele și Luna, fapt ce atestă că este vorba de Apolo, care era un zeu solar.
Pe placa 52 apare același chip al lui Apolo, cu diferența că din coroana sa pornesc mai multe
săgeți, care sunt săgețile cu care Apolo răspândea bolile, săgeata fiind de altfel un simbol al acestuia.
Pe placa 96 apare aceeași figură care are deasupra un cap de bour, ce îl reprezintă pe Jeoio, și un
luptător avand cască cu coarne, suliță și buzdugan, ce îl reprezintă pe Zabelo. Se observă în toate aparițiile
că este vorba de un personaj fără barbă, în concordantă cu aspectul atletic al zeului Apolo în mitologia
greacă, spre deosebire de majoritatea chipurilor de pe plăci, care au barbă și/sau mustață.
Iată în continuare aceste reprezentări grafice de pe plăcile 117, 52 și 96.

p.117 p.52 p.96

155
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
O altă reprezentare a lui Apolo se regăsește pe placa 124. Sub capul lui se poate observa un cap
de lup. Lupul era asociat cu Apolo în mitologia greacă, printre epitetele sale regăsindu-se și Λύκειος
(Lykeios), care provine din termenul proto-grec *λύκη (lyke) - lumină. Epitetul a fost mai apoi asociat cu
Leto, mama lui Apolo care a venit din Hiperboreea în Delos sub forma unei lupoaice (Aelian, On Animals
4. 4) și a fost acompaniată de lupi când a ajuns în „Țara lupilor”, Λυκία (Lycia) (Antoninus Liberalis,
Metamorphoses 35). Din această cauză epitetul capătă sensul de „ca un lup” (gr. λύκος, lykos - lup). Astfel,
lupul este sacru pentru Apolo, care mai avea asociate și epitetele Λυκηγενής (Lykegenes), adică „născut
din lup” sau „născut în Lycia”, și λυκοκτόνος (lykoktonos), adică „ucigătorul de lupi”. Iată apariția grafică
de pe placa 124.

p.124 p.80 p.31 p.117


Pe placa 80, apare un disc solar susținut de un băț. Pe băț, de sus în jos, apar litere din alfabetul
Duazo, care formează numele Zeului soarelui : ΑΠΟΛΟΕ (Apoloe). Discul solar, cu o scriere a numelui
zeului printr-o monogramă cu litere suprapuse, apare și pe plăcile 15, 28, 31, 52, 65, 96, 117 și 134.

ΑΠΟΛΟΕ p.13 p.52


Corbul era asociat lui Apolo în lumea antică. Pe plăcile 13 și 52 apare reprezentarea unui corb.
Numele lui Apolo apare pe plăcile 35, 80, 117, 121 și 124.
Placa 35 : ЧΕΟΔΩ Α ΖΕΡΦΗΟ ΧΟΥЧΕΩ ΑΠΛΩ ΚΑΡΟ ΛΟ ΔΗΕΩ ΖΟΕΩ ΣΟΕΩΝ ΔΟΥΡΕ ΖΩΠΟ
(ceodo a Zerfio choiceo Aplo Karo lo Dieo Zoeo soeon doire zopo), adică „agitația Șarpelui liniștește Apolo
Căpetenia lui Zeu Jeoio alungă sulița potolește”.
Placa 80 : ΑΠΟΛΟΕ (Apoloe).
Placa 117 : ЖΕΟΥΟ ΒΟΥΟ ΧΑΠΟΣ ΣΥΕ ΑΠΟΛΟ ΣΟΥ (Jeoio Boio Chapos sie Apolo soi), adică
„Jeoio Bourul Căpetenia sa Apolo este”.
Placa 121 : ΔΥΕΣΟ ΑΠΛΟ ΔΕΡΟ ЏΕΑΣΟΕ ΣΑΡΦΥ ΤΕΖΙΟ ΖΑΒΕΛΙΟ ΔΕΟΕ ЏΕΑΣΟ ΚVΕΣΤΟ
(Dieso Aplo dero geasoe Sarfi Tezio Zabelio deoe geaso kuesto), adică „Zeul Apolo pe Bestia [cu] suliță
Șarpele Divin Zabelo înfricoșătoarea suliță liniștește”.
Placa 124 : ЏΕΟ ΦΟ ΦΕΑΖ ΔVΝΕΔΑΒΟ ΣV ΕΡΗЏΕΟ ΣΔΕΝΟΕ ΧΟΠΙV ΟΝ ΧΟΠΙΟΒΟ
ΦΗΟΒVΝΕ ΕΡΙЏΕΟ ΣΟΑΕ ΒΟΣΟΕ Α ΕΡΙЏΡV Α ΤΡΑΣΟ ΔΥΝΟΕ (geo fo feaz Dunedavo su erigeo sdenoe
chopiu on chopiobo Fiobune erigeo soae bosoe a Erigeru a Traso Dinoe), adică „Pământul înghețatul
Dunidavo se inundă întins plantațiile. În plantații Phoebus inundă suie (înalță) nutrețul la Generalul la
Vitejii Dinamici”.
156
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Maerobiro (Nike)
Înapoi la Cuprins
Numele Zeiței Înaripate, Maerobiro, are același sens ca alăturarea termenilor latinești „mas,
mares - bărbat, mascul; bărbătesc, viteaz” și „oberro - a rătăci, hoinări, hălădui în jur; a zbura, flutura,
bate din aripi, plana înaintea cuiva”, adică „Cea care zboară în jurul vitejilor” sau „Zboară cu bravii”.
Maerobiro este identificată cu zeița Nike (gr. Νίκη), care este personificarea victoriei, cunoscută fiind ca
Zeița Înaripată a Victoriei. Echivalentul ei în panteonul roman era zeița Victoria. În funcție de perioadele
diferitelor mituri, ea era descrisă ca fiind fiica titanului Pallas și a zeiței Styx, sora lui Kratos (zeul Puterii),
a zeiței Bia (zeița Forței) și a lui Zelus (zeul Sârguinței). În capitolul dedicat lui Ares din „Imnurile
Homerice”, ea este fiica lui Ares : „Ares, ... apărătorul Olimpului, tatăl războinicei Nike, ...”. Este portretizată
în majoritatea statuilor și picturilor vremii ca fiind înaripată. Ea zboară deasupra câmpului de luptă și îi
recompensează pe învingători cu faimă și glorie, simbolizate printr-o cunună de frunze de dafin (laurii
victoriei). (Imnurile Orfice, XXXII - Victoriei)
Nike este una dintre cele mai prezente figuri pe monedele antice grecești. Iată câteva dintre
aceste monede în care Nike (revers) este însoțită de Atena (avers).

În fotografia următoare se află o reprezentare a zeiței Nike alături de Atena Pallas, pe un


basorelief ce se află la muzeul Louvre din Paris, încadrată de apariția de pe placa 119 (2 cadre).

Scena o arată pe Nike oferind un ou unui șarpe încolăcit în jurul unei coloane pe care stă
Palladionul. Alături apare un soldat care poartă coif și armură. El își așază scutul la picioarele Trofeului
și stă într-o postură contemplativă. Basorelieful este o copie romană după un original care datează din
era Elenistică.
157
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Întâlnim o scenă asemănătoare pe placa 119, diferența fiind că în loc de Palladion (Atena Pallas)
deasupra coloanei, aici avem un cap de bour reprezentându-l pe Jeoio (Zeus).
În mitologia greacă și cea romană, noțiunea de Palladion sau Palladium era o imagine de cult,
reprezentată printr-o statuie de lemn, în greacă ξόανον (xoanon), a zeiței Pallas Atena, care proteja și de
care depindea siguranța orașelor antice ca Troia și mai apoi Roma. Zeița Atena era venerată în Acropolis-
ul din Atena și avea mai multe epitete și culte, dintre care cel mai apreciat era Atena Pallas (Polias), adică
„protectoarea citadelei”. Imaginea de cult a Atenei Pallas era o statuie făcută din lemn de măslin, numită
adesea „ξόανον Διιπετής (xoanon diipetes)”, adică „sculptura căzută din ceruri”. Era privită ca fiind un
artefact cu origine divină și era cea mai importantă efigie a zeiței, fiind venerată cu cel mai adânc respect
în Grecia antică.
Pe plăcile 117 și 118 întâlnim coloana cu șarpele încolăcit și capul de bour reprezentându-l pe Jeoio.

Maerobiro apare ca fiind înaripată și purtând în mână o coroană de lauri și o regăsim pe plăcile
4, 5, 8, 10, 11, 12, 13, 15, 28, 31, 40, 98, 111, 119, 126, 129. Mai jos sunt câteva dintre aparițiile grafice ale zeiței.

p.31 p.8 p.4

p.40 p.12 p.40

158
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Expresiile de pe plăcile 11, „Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Căpetenie în Sarmigetuzo”, 121, „Viteji
în frunte cu Maerobiro (Zboară-cu-bravii) din Sarmigetuzo”, și 119, „Protectoarea Maerobiro (Zboară-cu-
bravii) Căpetenia Davo-Geților”, ne spun că zeița „Maerobiro, adică Zboară-cu-bravii” era zeița căpetenie
a cetății Sarmigetuzo (Sarmizegetuza) și a Davo-Geților. Urmărind epitetele folosite pentru zeiță în
textele plăcilor 25, ΦΥΛΟΣΩΛΗΟ (Filosolio - Gardian), 95, ΦΙΛΩΣΟΛΥΟ (Filosolio - Gardian), și 119,
ΤVΤΟΣΟ (Tutoso - Protector), se observă că rolul ei era acela de gardian, protector, al cetății și al Davo-
Geților. Statutul acesta, de Căpetenie Protectoare a cetății Sarmigetuzo și al Davo-Geților, este confirmat
și de reprezentarea grafică a porții cetății de pe plăcile 65, 94 și 96, unde se observă pe ambele turnuri de
pază, ce încadrează intrarea, câte o statuie a zeiței. Maerobiro (Zboară-cu-bravii) este înaripată și ține în
fiecare mână câte o coroniță reprezentând laurii victoriei.

p.65 p.94 p.96


Maerobiro apare pe plăcile 5, 10, 11, 25, 45, 52, 92, 94, 95, 114, 119, 120, 121, 124, 126.
Placa 5 : ΜΑΕΡΩΒΙΡΩ (Maerobiro).
Placa 10 : ΩΝ ΑΝЧΗΟ ΠΩΕΣΤΟ ΕΔΗ ΜΑΕΡΕΒΥΡΗΟ ΣΩ ΤΡΩΠΕΗV ΔΑΒΟ ЏΕΤΗΟ (on ancio
Poesto edi Maerebirio so Tropeiu Davo Getio), adică „În față Impunătorii mănâncă. [Pentru] Maerobiro
(Zboară-cu-bravii) se [face] Trofeu Davo-Geților”.
Placa 11 : ΜΑΙΡΕΒΙΡΙΟ ΚΑΠΟ ΟΝ ΣΑΡΜΙЏΕŦVΖΟ (Mairebirio Kapo On Sarmigetuzo), adică
„Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Căpetenie în Sarmigetuzo”.
Placa 25 : ΤΡΣΟΥ ΕЏΕΛΟ ΩΝ ΦΥΛΟΣΩΛΗΟ ΚΩΤΟΠΩΛΙΩ ΜΑΕΡΟΒΕΡΩ ΑΤΕΝΗ ΖΩΕ ΒΩΥΟΥ
ΟΝ ΣΩΠΗΟ ΛΟΥΕ -Κ[οτοπολο]- ЧΕΝΕΟΥ (Trsoi Egelo on Filosolio Kotopolio Maerobero Ateni Zoe
Boioi on sopio loie -K[otopolo]- Ceneoi), adică „Al Vitejilor General în Străjerul Strateg Maerobiro
(Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul în deasupra soldaților Strateg Ceneo”, expresie identică cu cea
din placa 95.
Placa 45 : ΟΝ ΜΩΝΩΥ ΘΡΑΣΩ ΜΑΥΡΩΒΗΡΟ ΜVΚΡVΝΙΝΩ (on Monoi Traso Mairobiro
Mukrunino), adică „în Protectoarea Vitejilor Maerobiro (Zboară-cu-bravii) pe Mukrunino”.
Placa 52 : ΩΝ ΑΝЧΥΕΟ ΓΛΩΘΕΛΟ ΠΩΕΣΘΩ ΜΑΕΡΟΒΥΡΕΗ ΔΑΒΟ (on ancieo glotelo Poesto
Maerobirei Davo), adică „În față mănâncă Impunătorii. [Pentru] Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Davii”.
Placa 92 : ΠΡΕΝΩ ΤVΡΥΜΙΕΟ ΛVΕ ΒΕΝΥΔΟ ΜΑΕΡΩΒΙΡΟ ΔVΕ ΚΩΤΟΠΩΛΟ ΕΡΥЏΕΡΙ ΛΟΡΩΕ
ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΤΡΑΣΟ (preno turimieo lue benido Maerobiro due Kotopolo Erigeri loroe Davo Geto
Traso), adică „înaintea companiei soldaților vine Maerobiro (Zboară-cu-bravii) de Strateg General al
Davo-Geților Viteji”.

159
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 94 : ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ ΔΑЧΥΟ ΑΙΡΟΖ ΑΝΥΟ ΠΟΕ ΝΟΒΑΛΙΕΟ ΖΕ ΒΕΛΑΤΟΡ ΕΥV (Maerobiro
Dacio airoz anio poe Nobalieo ze belator eiu), adică „Maerobiro (Zboară-cu-bravii) a Dacilor în aer sus
înaintea Nobililor în zbor merge”.
Placa 95 : ΤΡΑΣΟ ΕЏΕΛΟ ΟΝ ΦΙΛΩΣΟΛΥΟ ΜΑΕΡΩΒΕΡΟ ΑΤΕΝΗ ΖΟΥ ΒΩΕΟ ΣΟΥΠΕΟ ΛΩΕ
Κ[οτοπολο] ЧΕΝΕΟ (Traso Egelo on Filosolio Maerobero Ateni Zoi Boeo soipeo loe K[otopolo] Ceneo),
adică „Al Vitejilor General în Străjerul Maerobiro (Zboară-cu-bravii), Atena, Jeoio Bourul deasupra
soldaților Strateg Ceneo”, expresie identică cu cea din placa 25.
Placa 114 : ΜΑΥΡΟΒΥΡΟΡΟ ΚΟΤΟΠΟΛΥΕΟ ΣΟΠΟΕ ΣΤΑΤΟ ΛΟΕ ΔΑΚΟ (Mairobiroro
Kotopolieo Sopoe Stato loe Dako), adică „Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Strategul Super Statornicului
popor al Dacilor”.
Placa 119 : ΤVΤΟΣΟ ΜΑΙΡΕΒΙΡΥΕ ΚΟΠΟ ΔV ΔΑΒV ЏΕΤΟ (Tutoso Mairebirie Kopo du Davu
Geto), adică „Protectoarea Maerobiro (Zboară-cu-bravii) Căpetenia Davo-Geților”.
Placa 120 : ΜΑΕΡΟΒΗΡΕΩ Θ[ρασο] : Α[νчεο] : Σ[αρ]Μ[ιγετοιζο]: (Maerobireo T[raso] : A[nceo]
: S[ar]m[igetoizo]:), adică „Maerobiro (Zboară-cu-bravii) în fruntea Vitejilor [în] Sarmigetuzo”.
Placa 121 : ΤΡΑΣΟ ΟΝ ΑΝЧΕΟ ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ ΔV ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΟ (Traso on anceo Maerobiro du
Sarmigetuzo), adică „Viteji în frunte cu Maerobiro (Zboară-cu-bravii) din Sarmigetuzo”.
Placa 124 : ΣVΠΤΕΟΖ ΜΑΕΡΟΒΥΡΟ ΔΑΚΟΕ (Supteoz Maerobiro Dakoe), adică „Somptuoasa
Maerobiro (Zboară-cu-bravii) a Dacilor”.
Placa 126 : ΜΑΥΡΕΒΕΡΟ ΡΥΩΜΥΟΝVΣΩ ΩΝΣΟΝΤΙΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ Α ΖΑΒΕΛΩ
(Mairebero Riomionuso onsontio Davo Geto Daki Dero a zabelo), adică „[Cu] Maerobiro (Zboară-cu-
bravii) [pe] Romani întâlnesc Davo-Geții Bestiile Vorace (Dacii) la război”.

Ceta Cira (Hecate)


Înapoi la Cuprins
Ceta Cira este identificată, datorită traducerii numelui său cu „Pisica-Vulpe”, ЧΕΤΑ ЧΙΡΑ (Ceta
Cira) sau ΔΑΣΟΒΑ ΚΥΡΕΝ (Dasoba Kiren), și a reprezentării grafice, o pisică și o vulpe (plc. 20), cu Hecate
(gr. Ἑκάτη), zeița granițelor și a răscrucilor, a nopții și a Lunii, a vrăjitoriei și a fantomelor (sufletele,
spiritele morților). Pe lângă câini, care o reprezentau pe zeiță, un alt animal care o simboliza pe Hecate
era dihorul sau jderul, gr. γαλέη (galee), ἴκτις (iktis), lat. ictis, martes - nevăstuică, jder-pisică, dihor.
Dihorul este un animal nocturn, care a fost domesticit în Grecia ca să mănânce animalele dăunătoare din
gospodărie. Rolul dihorului, de exterminare a rozătoarelor, a fost preluat mai apoi de pisică, după ce
aceasta a fost domesticită și în Grecia antică, după modelul egiptean. Astfel, pisica, înlocuind dihorul, a
devenit un simbol pentru zeița Hecate. Dihorul poate fi asemănat și cu o pisică, dar și cu o vulpe, așa cum
este numele său în limba engleză : „marten cat - jder pisică” sau „polecat - pisică mirositoare”.
Hecate, identificată în lumea greacă cu Artemis, este zeița potecilor, a drumurilor, în mod special
a răspântiilor, unde se lăsau ofrande. Ea merge noaptea pe poteci întunecate, este acompaniată de câini
care latră și conduce un alai de fantome. Ea este zeița Lunii și a vrăjitoarelor. Hecate o aduce înapoi pe
Kore (gr. Κόρη - Persefona) din lumea de dincolo. (W. Burkert, Greek religion, pag. 160, 171)
Hecate a fost echivalată în lumea antică cu Artemis, zeița vânătorii în mitologia greacă, și cu
corespondentul din mitologia romană, Diana. Artemis și Diana sunt asociate și ele cu pisica, prin
identificarea lor cu zeița egipteană Bastet, care era reprezentată de o pisică. Diana se transformă în pisică
când zeii fug în Egipt (Ovidiu, Metamorfoze). (D. W. Engels, Classical Cats: The Rise and Fall of the
Sacred Cat)

160
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Hecate era zeița sufletelor (a spiritelor morților, a fantomelor) și era reprezentată de pisică.
Această asociere a zeiței cu pisica a transmis și animalului aceeași calitate de ghid al sufletelor morților.
Cuvântul utilizat de către Davo-Geți pentru a denumi sufletul, spiritul, era ΒΙΣΙΚΑ, ΒΥΣΥΚΑ (Bisika) cu
același sens ca grecescul ψυχή (psyche) - viață, suflare, suflet, spirit, duh. Termenul a fost utilizat ca
atribut al zeiței Hecate (Cita Cira) și apoi transmis pisicii, animalului ce o reprezenta pe aceasta. Astfel,
denumirea folosită astăzi în limba română pentru feline, „pisică”, vine de la termenul davo-get „Bisika -
suflet, spirit, duh”, pisica fiind cea care ghidează sufletele morților, fantomele sau strigoii, la fel ca zeița
Hecate, și sensul inițial al termenului „pisică” a fost acela de „duh, strigoi, fantomă”.
Atribuirea acestei etimologii pentru termenul „pisică”, este întărită și de superstiția românească
ce leagă pisica de spiritele morților, spunând că atunci când o pisică trece pe sub masa mortului, sau trece
peste el, acesta se preface în strigoi, după îngropare. „Un mort este păzit ca să nu trecă peste el vre-o pisică,
căci se face strigoi și mor toți ai casei”. (George S. Ioneanu - Mică colecțiune de superstițiile poporului
român, 1888)
Zeița Pisica-Vulpe apare pe plăcile 14 și 20.
Placa 14 : ΔΑΣΟΒΑ ΚΥΡΕΝ ΒΥΣΥΚΑ (Dasoba Kiren Bisika), adică „Pisica-Vulpe a Spiritelor”, de
la termenii grecești θοή (thoe - iute) și σόβη (sobe - coadă), adică „iute coadă”, identic ca formare cu
αἴλουρος (ailoyros - iute coadă, pisică), din αἰόλος (aiolos - iute) + οὐρά (oura - coadă), și κίρα (kira -
vulpe). În grafica plăcii apare o pisică sau vulpe ce stă pe un soclu, lângă templul lui Zamolxio.
Placa 20 : ΔΙΟ ЧΕΤΑ ЧΙΡΑ ΒΙΣΙΚΑ (Dio Ceta Cira Bisika), adică „Zeiței Pisica-Vulpe a Spiritelor”,
de la termenii grecești κάττα (katta - pisică) și κίρα (kira - vulpe). Pe placă sunt reprezentate două
patrupede, o pisică și o vulpe. De asemenea, apare și un cap care seamănă, prin petele din jurul ochilor,
cu un cap de dihor.

p.14 p.20

p.20

161
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sotogero Dio Donizeto (Hades)


Înapoi la Cuprins
Sotogero are aceeași semnificație cu compunerea termenilor latinești „subter, supter - sub,
dedesupt, jos” și „gero - a căra, transporta, purta, susține”, adică „Conducătorul de jos, Conducătorul
dedesuptului”. Pe placa 31 apare și varianta „Sotoanio”, în care „anio” are aceeași semnificație cu grecescul
„ἄναξ (anax), ἄνα (ana) - rege, conducător”. Stăpânul lumii de apoi în mitologia greacă era Hades, zeul
tărâmului de dincolo și al bogățiilor pământului. Pluto (Pluton) este noul nume al zeului Hades, astfel,
el capătă o aură mai puțin sumbră și înfricoșătoare. După transformarea numelui din Hades în Pluto,
numele Hades este folosit pentru a desemna tărâmul de dincolo.
Reprezentarea grafică a zeului Sotogero este compusă din cinci chipuri de bărbat, fiecare purtând
același coif cu forma unui câine întors cu fața în sus. Chipurile privesc în toate direcțiile. Primul chip
privește spre stânga (în poziția verticală a reprezentării), al doilea privește în sus, al treilea spre dreapta
(răsturnat), al patrulea privește în jos și al cincilea spre stânga (răsturnat).
Coiful sub forma unui câine este identic cu Coiful lui Hades din mitologia greacă, „Ἄϊδος κυνέην
(Haidos kuneen)”, adică - „pielea de câine a lui Hades”. Acesta era o cască făcută din piele de câine care
îl făcea invizibil pe cel care o purta. Coiful a fost făurit de ciclopii lui Uranus și dăruit lui Hades în lupta
cu titanii, împreună cu Fulgerul dăruit lui Zeus și Tridentul dăruit lui Poseidon (Biblioteca lui Pseudo-
Apolodor). Coiful lui Hades este menționat în Iliada : „Sângerosul Ares îl dezbrăca pe el [Periphas] de
armură, dar Atena își puse Coiful lui Hades, ca să nu o vadă puternicul Ares”. (Homer, Iliada, 5.844-845)
Această reprezentare a lui Sotogero apare pe plăcile 10, 13, 15, 52, 80, 91, 122, 126.

Sotogero pe plăcile 10, 52 și 91.


Mai jos este aceeași reprezentare a lui Sotogero așa cum apare pe placa 122, unde se observă clar
câinele în jurul căruia sunt cele cinci chipuri. Celelalte reprezentări sunt de pe plăcile 10, 52 și 91, rotite
cu 90° pentru a se vedea mai bine câinele.

162
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Sotogero pe plăcile 122 (poziție originală) și 10, 52, 91 (rotite cu 90°).


Zeul morții, Sotogero, apare pe plăcile 15, 31, 52, 80, 91, 129.
Placa 15 : ΑΧΩ ΩΝΕΡΩΕ ΣΩΤΟЏΕΡΩ ЏΕΤΩ ΔΑΒΥΩ ΔΥΩ ΔΩΝΙΖΕΤΩ ΩΣΥΕ ΠΑΤΡΥΔΥ (acho
oneroe Sotogero Geto Davio Dio Donizeto osie patridi), adică „Cu durere cară lui Sotogero (Conducătorul
dedesuptului) [al] Geto Davilor Zeu al Morții copilul pe tată”.
Placa 31 : ΔVΑΖΟ ΜΑΤΩ ΕΡΥЏΕΡΟ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ Α ΠΡΟЧΗΩΥΔΟ ΣΩΤΟΑΝΥΟ (Duazo Mato
Erigero Davo Geto a procioido Sotoanio), adică „Duazo Regele General al Davo-Geților a murit/căzut lui
Sotogero (Conducătorul dedesuptului)”.
Placa 52 : ΤΡΟΠΕΗΩ ΣΟΤΑЏΕΡΑΟ Џ ΜΟΡΙΟ Δ[vαζω] (Tropeio sotagerao ge morio D[uazo]),
adică „Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului) de moartea [lui] Duazo”. Textul, scris cu litere
tip Duazo, înconjoară chipul zeului Sotogero.
Placa 80 : ΔΙΩ ΔΩΝΙΖΕΤΩ ΛΩ ΠΑΤΡΙΔΕΩ (Dio Donizeto lo Patrideo), adică „Zeul Morții la
Patrie”.
Placa 91 : ΩΧΤΑΒΙΟ ΛΩ ΣΕЏΕΣΘΩ ΤΡΟΥΠΕΩ ΣΟΥΘΟЏΕΡΟ (Ochtabio lo Segesto Troipeo
Soitogero), adică : „[Pe] deal la Segesto Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului)”.
Placa 129 : ΤΡΩΠΕV ΣΩΤΩЏΕΡΩ ΩΝ ΣΑΡΜΗЏΤVΖΩ (Tropeu Sotogero On Sarmigetuzo), adică
„Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului) în Sarmigetuzo”.

Ermizo (Hermes)
Înapoi la Cuprins

163
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Ermizo este identificat cu Hermes (gr. Ἑρμῆς - Ermes, lat. Mercurius), care era mesagerul zeilor
olimpieni. Era, de asemenea, zeul care conducea sufletele morților în lumea de dincolo, zeul
transgresiilor, zeul comerțului și al bogăției, al călătoriilor, al atleților și al hoților. Printre simbolurile lui
se numără sandalele înaripate și pălăria cu aripi. În grafica plăcii 90 se poate observa chipul lui Ermizo,
care are pe cap o pereche de aripi, simbolul lui Hermes.
Pe aceeași placă apare și numele zeului în expresia ΤΡΩΠΕΥΩ ΕΡΜΙΖΟ ΤΑΛΥΠΗΧΟ (Tropeio
Ermizo Talipicho), adică „Trofeu [lui] Ermizo [al] Îmbelșugării”.

Drueis (Artemis)
Înapoi la Cuprins

Pe plăcile 45, 79 și 80 apare o reprezentare grafică a unei zeițe. Pe umărul drept al zeiței se găsește
un cap de bour și pe piept apare reprezentarea unui urs șezând. Astfel, prin intermediul simbolului său,
ursul, identific această zeiță cu Artemis. Numele pe care îl dădeau Davo-Geții / Dacii zeiței sau un epitet
al acesteia este „ΔΡΟΥΕΙΣ (Droieis)”, așa cum apare pe monedele Koson-Droieis/Drueis.
Artemis (gr. Ἄρτεμις), sora geamănă a lui Apolo, era zeița vânătorii, a sălbăticiunilor și a pădurii.
Printre simbolurile sale se regăsește și ursul. Artemis trimite un urs la templul din Atena. După ce acesta
este ucis, zeița trimite o molimă asupra Atenienilor. Pentru a scăpa, toate fecioarele din Atena trebuiau
să petreacă o perioadă la templul zeiței pentru a ține locul ursului ucis.
Placa 79 : sub bustul zeiței, apare litera „Δ”, Δ[ρουεισ] (D[roieis]), adică „Drueis (Pădureanca)”.
Placa 80 : litere în jurul bustului, ΔΡΟΗΕΥΣ (Droieis), adică „Drueis (Pădureanca)”.

Iaso (Iaso - Vindecarea)


Înapoi la Cuprins
Iaso este identificată cu zeița Iaso (gr. Ἰασώ – Iaso sau Ἰησώ - Ieso) din panteonul grecesc. Este
zeița vindecării și a sănătății, fiind una dintre cele cinci fiice ale lui Asclepios, zeul medicinei (gr.
Ἀσκληπιός).
Iaso apare pe plăcile 2, 9 și 11.
Placa 2 : ΒΕΣΙΚΥΟ ΥΑΣΩ (Besikio Iaso), adică „a Sufletului vindecare (Iaso)”.
Placa 9 : ΥΕΑΣΩ ΜΕΔΟ ΔΩ ΠΑΘΩ ΒΕΡΗ (Ieaso medo do pato Beri), adică „Iaso vindecă de răni
Bărbații”.
Placa 11 : ΝΟΒΑΛΙΣΑ ΝΟΣΤΙΟ ΔΑΒΙ ΙΑΣΟ ΔΕΟ ΣΟΝŦΙΟ (Nobalisa Nostio Davi Iaso deo Sontio),
adică „Nobilii Cunoscători Davi Al vindecării Zeu să întâlnească”.

164
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Oroeliu (Aurora)
Înapoi la Cuprins
Oroeliu este zeița răsăritului de soare și are corespondent în mitologia romană pe Aurora, iar în
cea greacă pe Ἠώς, Ἕως (eos). Numele este compus prin alăturarea termenilor grecești „ὀρίνω (orino),
lat. orior - a stârni, ridica, începe, a porni”, și „ἥλιος (elios) - soare”. Semnificația este „răsăritul soarelui”.
Oroeliu apare pe placa 14 în expresia ΤΥΟΡΝΑΘΟ ΔΥΟ ΟΡΟΕΛΙV (Tiornato Dio Oroeliu), adică
„Diurnul Zeu al Răsăritului”.

Segista (Segesta)
Înapoi la Cuprins
Segesta, denumită, de asemenea, și Segetia, aparținea panteonului roman și era zeița protectoare
a recoltelor care făcea semințele să încolțească. Numele zeiței este derivat din latinescul „seges - lan de
cereale, ogor”. Era venerată alături de Semonia, care era zeița semănatului, având numele derivat din
termenul latinesc „semen - sămânță”, și de Setia care avea numele derivat din latinescul „sero - a semăna”.
Segista apare pe placa 20 în expresia ΠΑΖΥЧΕΟ ΣΟΤΙΑ ΣΕЏΙΣΘΑ ΔΥΟ ΣΟΤΡΑ ΡΥΟΜΥΟΝVΣΟ
(paziceo sotia Segista Dio Sotra Riomionuso), adică „a pășunilor cu grâne Segista Zeița Salvatoare a
Romanilor”.

Troipeio (Trofeu)
Înapoi la Cuprins
Trofeul, în greacă Τρόπαιον (Tropaion), în latină Tropaeum, este un monument ce se ridica în
Grecia antică pentru a sărbători o victorie asupra dușmanilor. Ritualul este preluat mai apoi și de către
Romani. Pe o structură de lemn, care consta din doi pari perpendiculari, ca o cruce, se agățau armurile,
coifurile și armele inamicilor învinși și uciși în luptă. Un Trofeu era închinat în cinstea unui zeu, ca
mulțumire pentru victoria obținută.

Fotografie cu Tropaeum Traiani și cu inscripția (refăcută din fragmente) ce se găsea pe monument. A


treia fotografie arată un Trofeu prezent pe Columna lui Traian.

165
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Tropaeum Traiani de la Adamclisi purta următoarea inscripție : „Marti Ultori Imperator Caesar
Divi Nervae Filius Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus Pontifex Maximus Tribunicia Potestate XIII
Imperator VI Consul V Pater Patriae Victo Exercitu Dacorum ... et Sarmatarum Tropaeum Consacravit”. (CIL
III 12467)
În traducere: „Lui Marte Răzbunătorul, Împăratul Caesar Fiul Divinului Nerva, Nerva Traianus
Augustus Învingătorul Germanilor, Dacilor, Mare Preot, Tribun Potentat a XIII-a oară, proclamat Imperator a
VI-a oară, Consul a V-a oară, Părinte al Patriei după ce a învins armata Dacilor ... şi a Sarmaților a ridicat acest
Trofeu”. [46] [47]
Troipeio apare pe plăcile 10, 52, 58, 90, 91, 92, 95, 96, 114, 116, 129.
Placa 10 : ΤΡΩΠΕΗV ΔΑΒΟ ЏΕΤΗΟ (Tropeiu Davo Getio).
Placa 52 : ΤΡΟΠΕΗΩ ΣΟΤΑЏΕΡΑΟ Џ ΜΟΡΙΟ Δ[vαζω] (Tropeio sotagerao ge morio D[uazo]),
adică „Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului) de moartea [lui] Duazo”. Textul, scris cu litere
tip Duazo, înconjoară chipul zeului Sotogero (Hades).
Placa 58 : ΤΡΟΥΠΕΟ ΜΑΤΟ ΔΑΒΟ ΔΩΕΛΟΗΕ (Troipeo Mato Davo doeloie)”, adică „Trofeu
Regelui Davilor luptători”.
Placa 90 : ΤΡΩΠΕΥΩ ΕΡΜΙΖΟ ΤΑΛΥΠΗΧΟ (Tropeio Ermizo Talipicho), adică „Trofeu [lui]
Ermizo [al] Îmbelșugării”.
Placa 91 : ΩΧΤΑΒΙΟ ΛΩ ΣΕЏΕΣΘΩ ΤΡΟΥΠΕΩ ΣΟΥΘΟЏΕΡΟ (Ochtabio lo Segesto Troipeo
Soitogero), adică : „[Pe] deal la Segesto Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului)”, și ΘΡΟΥΠΕV
ΜΑΤΕΩ ΓΕΘΩ (Troipeu Mateo Geto), adică „Trofeu Regilor Geților”.
Placa 92 : ΔV ΤΡVΠΕΙΩ ΟΝ ΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΟ (du Trupeio on Sarmigetuzo), adică „dă Trofeu în
Sarmigetuzo”, și ΤΡVΠΕV ΔΑΒΟ (Trupeu Davo), adică „Trofeu Davilor”.
Placa 95 : ΤΡΟΥΠΕΟ ΑΟΥΣΟ ΗΕΖΘ (Troipeo aoiso iezt), adică „Trofeu curajoșilor ridică”.
Placa 96 : ΤΡVΠΕΥΟ ΜΗΤΡΑ ΛΟΖΟ (Trupeio Mitra Lozo), adică „Trofeu Brâului de Lână al
Fecioarei (Aegis)”.
Placa 114 : ΤΡVΠΕV ΔΑΧΟ ΡΥΟΜVΝΙΕΟ (Trupeu Dacho Riomunieo), adică „Trofeu Dacilor și
Romanilor”.
Placa 116 : ΤΡΩΠΕV ΣΩΕ ΔVΩΕ ΔΙΩΣΟ ΝΟΒΑΛΩΣΥ ΑΛΩΣΥΕ ΩΠVΕΛVΕ ΔΥΩ ΖΩΕΥV (Tropeu
soe duoe Dioso Nobalosi Alosie Opuelue Dio Zoeiu), adică „Trofeu este dat Divinului Nobil Protector
Ajutător Zeu Jeoio”.
Placa 129 : ΤΡΩΠΕV ΣΩΤΩЏΕΡΩ ΩΝ ΣΑΡΜΗЏΤVΖΩ (Tropeu Sotogero On Sarmigetuzo), adică
„Trofeu lui Sotogero (Conducătorul dedesuptului) în Sarmigetuzo”.

166
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

167
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 9. Regate și popoare


Înapoi la Cuprins

Pe plăci apar locații, regi și cetăți care sunt identificate de Maeștrii scribi davo-geți ca aparținând
Geților, Davilor, Davo-Geților, Dacilor sau regatelor învecinate și imperiilor cu care interacționează.
Astfel, întâlnim Romanii, Macedonenii, Sarmații, Sciții, Iazigii, Bastarnii, Boii, Dalmații, Dardanii, Tracii
și Celții Gali, alături de câțiva dintre conducătorii lor. În continuare voi detalia aceste apariții în
încercarea de a avea o imagine cât mai clară a lumii în care Davo-Geții / Dacii trăiau.

Romani
Înapoi la Cuprins
Este interesant de văzut că există o diferență în scrierea cuvântului „Romani”, în textele studiate.
În timpul lui Bazorio numele apare ca „Rumuano”, în timpul lui Boerobisto apare ca „Riomiono”, iar în
vremea lui Kotizonio apare ca „Riomuno”. Pe plăcile din timpul Basileului Duro apare ca „Rumuano”, iar
pe cele din timpul lui Dacebalo apar toate variantele, cu preponderență „Rumuano”. Aceasta este o
evoluție a literei „u”, care se transformă în „io”, urmată apoi o folosire a tuturor variantelor.
Există două tipuri de reprezentări grafice pentru soldații și generalii romani. Prima dintre ele este
prezentă în grafica plăcilor 22, 65, 94 și 114. Pe placa 22 generalul Fuscus privește spre stânga.

p.65

p.94 p.114 p.22

168
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
A doua reprezentare apare în grafica plăcilor 92 (neidentificat), 96 (Împăratul Domițian) și 130
(Generalul Marcus Antonius Primus).

p.92 p.96 p.130


Voi prezenta în continuare aparițiile Romanilor pe plăci în cinci perioade, în timpul domniilor
regilor Bazorio, Boerobisto, Kotizonio, Duro și Dacebalo.

Domnia Regelui Bazorio


Romanii apar în textele de pe plăcile 76 și 127.
Placa 76 : ΣΠVΕΜV ΠΤΟ ΠΩ ΡVΜVΑΝΟ (spuemu pto po Rumuano), adică „Cu spume scuipă
pe Romani”.
Placa 127 : ΛVΚΩΔΕ ΝΟΧΘΩΕ ΔΕ ΡVΜVΑΝΟΥ (Lukode nochtoe de Rumuanoi), adică „Să prindă
în ambuscadă noaptea de (pe) Romani”.

Domnia Regelui Boerobisto


Romanii apar în textele de pe plăcile 20, 25, 95, 118, 126, 128, 129.
Placa 20 : ΣΕЏΙΣΘΑ ΔΥΟ ΣΟΤΡΑ ΡΥΟΜΥΟΝVΣΟ (Segista Dio Sotra Riomionuso), adică „Segista
Zeița Salvatoare a Romanilor”.
Placa 25 : ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ ΥΛ ΡΥΟΜΙΩΝΟ (Kaioi Antonieoi Chiliarchio il
Riomiono), adică „Gaius Antonius Chiliarhul trupelor Romanilor”. ΡΙΟΜΥΩΝΟ ΩΝ ЏΕΡΗΖΟΕ ΤΑΠΥΕΩ
(Riomiono on gerizoe Tapieo), adică „Romanii încercuiesc Tapieo”. ΑΡΜΩΣΟ ΡΙΟΜΥΩΝΟ ЏΙΕΩ ΑΕΒΟ
ΧΥΛ 11✠ ΣΑΡЧΕΡΥ 13✠ ΣΠΔΕΖΕΥΩ (armoso Riomiono gieo aebo chil 11✠ sarceri 13✠ spdezeio), adică
„armata Romanilor legiuni avea mii: 11 arcași, 13 spadasini”. ΡΥΟΜΙΩΝΟ ΑΣΩ ΟΝ ΧΟΥΤΩЧΕ ΠΡΙΝΔΕΡΩ
(Riomiono aso on choitoce prindero), adică „Romanii împiedicați în adunare prind”.
Placa 95 : ΑΡΜΩΣΟ ΡΥΟΜΥΟΝΩΥ (Armoso Riomionoi).
Placa 118 : ЏΕ ΡΙΟΜΙΟΝΣΟ VΙΟ ΦΑΚΤΙΟ ΣΕΥΝΙΔΟ ΟΝ ΙΝΤΡVΚVΕ ΒΟΕΡΙΒΙΣΤΟ ΡΕVΝΕΡΟ
ΔV ΑΝΤΟΝΕV (ge Riomionso uio faktio seinido on intrukue Boeribisto reunero du Antoneu), adică „către
Romani chemăm să facă iute în transferul. Boerobisto se reunește cu Antonius”.
Placa 126 : ΡΥΩΜΥΟΝVΣΩ ΩΝΣΟΝΤΙΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ (Riomionuso onsontio Davo Geto), adică
„[pe] Romani întâlnesc Davo-Geții”, și ΡΥΩΜΥΟΝ ΟΡΥΩ ΝΙΡΕΩΣΩ ΩΝ ΤΕΖΙΕΟ ΛΩ ЏΕΝVΚΛΩ
(Riomion orio nireoso on tezieo lo Genuklo), adică „Romanii granița străpung în poziție la Genuklo”.
Placa 128 ΣΕΡΕΤΩΧΥΟ ΡΥΩΜΥΟΝVΣΟ (seretochio Riomionuso), adică „încercuirea
Romanilor”.

169
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 129 : ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ ΠVΡЧΕΔΩ ΟΝΣΩΝΤΟ ΡΥΩΜΙΩΝVΣΟ (Boerobisto purcedo onsonto
Riomionuso), adică „Boerobisto purcede să întâlnească Romanii”, și ΤΩΕЧ ΤΡΥΠΑΛΕΛΕ ΡΥΟΜΥΩΝVΣΩ
ΣΟVΠΑΤΩ (toeci tripalele Riomionuso soupato), adică „legă triburile pe Romani sprijină”. Pe aceeași
placă apare generalul roman Marcus Lucullus.

Domnia Regelui Kotizonio


Romanii apar pe plăcile 69 și 113.
Placa 69 : ΑΣΑΧΕΙΟ ΡΙΟΜVΝΟΙ ΛΟΕΔΕΟ ΑЧΙΝΟ ΡΕЧΕΤΟ ΙΣΤΡΗΟ ΟΝ ΝΑΠΟΕΟ ΔΕΟΧΙΟ
ΟΝ ΝΟΕ ΠΑΝΟΝΙΟ (asacheio Riomunoi Loedeo Acino receto Istrio on napoeo deochio on noe Panonio),
adică „capturează pe al Romanilor Lentulus cheamă traversarea Istrului în corăbii cară peste în a noastră
Panonie”, și ΝΟΣΕΤΡΟ Δ[αβο] Џ[ετο] ΣΟ ΑΤΛΕΙΟ ΟΝΣΟΝΤΕΟ ΡΙΟΜVΝΟΣV (Nosetro D[avo] G[eto]
so atleio onsonteo Riomunosu), adică „Cunoscătorii Davo-Geți se luptă în întâlnirea [cu] Romanii”.
Placa 113 : ΠVΔΙΟ ΑΤΛΕV ΛVΕ ΖΑΜVΕ ΛΟ ΟΝΣΟΝΤΟ ΡΙΟΜVΝΟΣΟ ΝΟΒΑΛΙΕ ΛΟΕΔΟ ΛΟ
ΠΑΤΡΔΟ (Pudio atleu lue zamue lo onsonto Riomunoso Nobalie Loedo lo patrdo), adică „Legat în luptă
plătește amendă la întâlnire al Romanilor Nobil Lentulus la patrie”.

Domnia Basileului Duro


Romanii apar pe plăcile 11, 40 și 130.
Placa 11 : ΟΝ ΣΟΛΕΤΟΛΕ ΡVΜVΝΣΟ ΡΑΔΑV ΚΟΣΕΝΔΟΝΕ (on soletole Rumunso radau
kosendone), adică „în dezlegare Romanii strălucitori kosoni-aduc”.
Placa 40 : ΚΟΣΕΝΔΟΣΟ ΚΑŦVΛΑΤΟ ΔΕЏ ΡVΜVΝV (kosendoso katulato dege Rumunu), adică
„kosoni-aduce să nimicească de către Romani”, ΠΕΡЧΙΛΑ ΡVΜVΝVΣΟ (percila Rumunuso), adică „să
distrugă pe Romani”, și ΟΝ ΚΑΣΕΡΑŦΟ ΡVΜVΝVΣΟ ΔΙΟΧΙΟ (on kaserato Rumunuso Diochio), adică
„în nimicirea Ducelui Romanilor”.
Placa 130 : ΑΝΤΟΝΗΟ ΧΥΛΗΑΡΧΥΟ ΡVΜVΝVΕ ΑЧΕΟ ΠΡΕΣΟ (Antonio Chiliarchio Rumunue
aceo Preso), adică „Antonio Chiliarhul Romanilor numit Primus”.

Domnia Regelui Dacebalo


Romanii apar pe plăcile 5, 6, 16, 22, 28, 65, 69, 84, 94, 96, 114 și 121.
Placa 5 : ΟΝ ΣΟΛΕΤΟΛΕ ΡVΜVΝΟΣΟ ⊤ ΔΟΜΙЧΙΟ ΚΟΣΕΔΟΣΟ (on soletole Rumunoso ⊤
Domicio kosedoso), adică „În dezlegare Romanii [și] Domițian kosoni-aduc”.
Placa 6 : ΔΙΤΕЧΕ ΝΟΣΤΕΟ ΔΑЧΕΟ ΤΟЧΕΟ ΡVΜVΝVΣΟ ΣΤΟΠΤΟ ΑЧΙΕ (Ditece Nosteo Daceo
toceo Rumunuso stopto), adică „Stăpânitorii Cunoscători Daci leagă Romanii opresc”.
Placa 16 : ΑЧΙΝΟ ΙΛΑ ΔVΠVΣΕ ΡΕΣΤΟ ΠΕΣΤΕ ΑΡΜΟΣΑ ΡVΜVΝΟΣ (acino ila dupuse resto
peste armosa Rumunos), adică „Cheamă trupele hrănesc să ridice distrusa armată a Romanilor”.
Placa 22 : ΔΙΕЏΙ ЧΕΧΟΥ ΚΑΠΟ ΡVΜV ΑΟΣΟ ΚΑΝΟΣ (Diegi cechoi Kapo Rumu aoso kanos),
adică „[lui] Diegio predă Căpetenia Romei plata tribut anual”.
Placa 28 : ΣΟΝΤΟ ΡΟΜVΝΟ (sonto Romuno), adică „întâlnesc Romanii” și ΩΝΣΩΝΤΑ
ΡVΜVΝΩ (onsonta Rumuno), adică „întâlnește Romanii”.
Placa 65 : ΠΑΝΤΕΛΟ ΣΟVΕ ΡVΜVΝΟΣΟ (Pantelo soue Rumunoso), adică „în întregime pe
porciții Romani”.
Placa 84 : ΔVΥЧΕΗΟ ΡΙΟΜVΝΟΕ ΝΙΟΧΑΜΟ ΣΟΠΙΟ ΣΑΡЏΕЧΟ (duiceio Riomunoe niochamo
sopio Sargecio), adică „să ducă pe Romanii răniți peste Sargeția”.

170
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 94 : Α ΡΕΖΑΝΔΟ ΠΑΝΤΕΛΟ ΡVΜVΝΟ ΣΟΛVΕ (a rezando Pantelo Rumuno solue), adică
„au reînsănătoșit în întregime pe Romani zdraveni”. Este menționat și Cornelius Fuscus.
Placa 96 : ΠΑΝΤΕΛΟ ΡΙΟΜVΝΟΣΟ ΜΥΖΕΡΑΤΟ (Pantelo Riomunoso mizerato), adică „în
întregime pe Romanii mizerabili”.
Placa 114 : ΟΝΣΟΝΤΟΕΥ ΡΥΟΜVΝΟΣΟ (onsontoei Riomunoso) adică „întâlnește Romanii”,
ΖΑΒΕΛΙΕΟ ΡΙΟΜVΝΟ (zabelieo Riomuno), adică „războinicii Romani”, ΡΙΟΜVΝΟΣΟ (Riomunoso) și
la final ΤΡVΠΕV ΔΑΧΟ ΡΥΟΜVΝΙΕΟ (Trupeu Dacho Riomunieo), adică „Trofeu Dacilor și Romanilor”.
Placa 121 : ΟΝΠΕΡΟΣΥΕΑ ΡΙΟΜΥΟΝΟ (Onperosiea Riomiono), adică „Împăratul Romanilor”, și
ΟΝΠΕΡΟΣΙΑΟ ΡΙΟΜVΝΟ (Onperosiao Riomuno), adică „Împăratul Romanilor”. Sunt menționați
Împăratul Domițian, Cornelius Fuscus și Tettius Iulianus.

Macedoneni
Înapoi la Cuprins
Macedonia (gr. Μακεδονία, Makedonía) a fost un regat în lumea antică, situat în nordul
peninsulei grecești, regat cu care Davo-Geții au avut numeroase legături, după cum reiese din aparițiile
frecvente ale Macedonenilor (gr. Μακεδόνες, Makedónes) în textele de pe plăci.
Macedonenii apar pe plăcile 7, 13, 19, 23, 79, 91, 108, 109, 111, 115 și 125.
Placa 7 : ΠΩΡΧΗΝΔΟ ΩΝΙΟ ΣΩΝΘΗΕΟ ΜΑΧΗΔΩΝΙΟ (porchindo onio sontieo Maichidonio),
adică „Purced împreună [să] întâlnească Macedonenii”.
Placa 13 : ΑΝΩΕ ΔΙЧΥΠΩΕ ΕЧΥΩ ΑΛΩΕΣΩ ΔΕΝΩΕ ΜΑΧΕΔΩΝΙΕΩ (anoe dicipoe ecio aloeso
Denoe Machedonieo), adică „Termină disputa [care] a adus distrugerea Puternicilor Macedoneni”.
Placa 19 : ΥΛΗΡΕΥΟ ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΗΟ ΛVΕ ΑΜΥΝΤΕΟ ΜΑΘΗΧΟ ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ
(Ilireio ropnistoe eno noktio lue Aminteo Maticho Maichidonio), adică „Ilirii spurcă cu durere pe
Amyntas Regele Macedonenilor”, și ΑΜΗΝΘΟV ΕΣΟΕ ΕΛΗΕΡΕ ΚVΝΕ ΤVΡΠΕΗΟ ΔΗΕΡΟ (Amintou
esoe eliere kune turpeio diero) adică „Amyntas iese prins de praf spurcat bătut”.
Placa 23 : ΛΥΣΙΜΑΞΟ ΒΡΕΒΥΡΟ ΚΟΠΟΝΟ ΕΛΙꜸ ΛΑΚΙΜΑ ΕΙΔΕ VΝΥΟ ЏΥV (Lisimaxo brebiro
Kopono Eliau lakima eide unio giu), adică „Lisimachos se predă [la] Bogata Eliau-Alianța bucăților din
aceeași unită țară”.
Placa 79 : ΤΡΑΣΩ ΔΟΥ ΑΡΙΣΘΩ ΜΕΥΟ ΜΑΧΙΔΩΝΕΣΟ (Traso doi aristo meio Maichidoneso),
adică „Viteji de excelență mai mare ca Macedonenii”.
Placa 91 : ΔVΧΑΜΟ ΜΑΧΛΟΗ ΑΜΥΝΤΑΣ (Duchamo machloi Amintas), adică „Doichamo
spurcă pe Amyntas”, ΔΡΟΜΗΩΞΤΟ ΑΓΡΙΟ ΔΩΥ ΛΙΣΥΜΑΧΩΥ (Dromioxto agrio doi Lisimachoi), adică
„Dromioxto capturează pe Lisimachos”, ΜΑΤΩ ΔΕΜΑΡΩΕ ΟΝΣΩΝΤΟ ΑΝΤΗΓΩΝΕΟ ΜΑΧΙΔΩΝΟΥ
(Mato Demaroe Onsonto Antigoneo Maichidonoi), adică „Regele Demaroe întâlnește pe Antigonus al
Macedonenilor”. Mai apar și într-o înșiruire de neamuri ca ΜΑΧΥΔΟΝΙV (Machidoniu).
Placa 106 : ΝΑΛΥΤΑ VΚΟ ΜΑΤΟ ΠΕΡΣΟ ΜΑΧΥΔΟΝΥΟ (Nalita uko Mato Perso Machidonio),
adică „Înaltului neam Rege Perseus al Macedonenilor”. Pe aceeași placă, incizat, apare textul ⦁⦁⦁⦁⦁⦁⦁
ΦΑΛΑΝΓΑΙ ΜΑΧΥΔΩΝΥΩ --= ✠✠✠✠✠✠✠ (7⦁ Falangai Machidonio 7✠), adică „7 Falange [de]
Macedoneni 7 mii [de soldați]”.
Placa 108 : ΜΑΙΧΟ ΕΛΗΑΣΩ ΣΟΧΕΘΩ ΚΟΕ ΗΛΕΡΥΩ ΟΕΒΑΕ ΠΥΩ ΜΑΧΗΔΟΝΥΕΩ (Maicho
Eliaso socheto koe Ilerio oebae pio Maichidonieo), adică „Maicho [al] Eliau-Alianței asociat cu Ilirii merge
să întâlnească pe Macedoneni”.

171
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 109 : ΡΟΘΗΟ ΔΥΕ ΒΟΕΗV ΓΕΤΟ ΕΔVΗΤΟ ΡΟΠVΝΕΣΘΟΕ ΕΝΗV ΝΟΚΤΥΟ
ΜΑΧΗΔΟΝVΣΟΕ (rotio die boeiu Geto eduito ropunestoe eniu noktio Maichidonusoe), adică „Trăgătorii
de arc Geți aduc spurcare în durere Macedonenilor”.
Placa 111 : ΛΙΣΥΜΑΚΥΟ ΝΙΒΟ ΔΕV ΣΟΣΙΕ ΤΡΑΓVΡΟ (Lisimakio nibo deu sosie traguro), adică
„Lisimachos de zăpadă ud la salvare se târăște”.
Placa 115 : ΜΑΧΥΔΟΝΙΟ ΓΕΤΟ ΙΚΕΑΝ ΟΝ ΤΑΛΥΠΙΚΑ ΕΛΙΑV (Machidonio Geto ikean on
Talipika Eliau), adică „Macedonenii [la] Geți au venit în Îmbelșugata Eliau-Alianță”.
Placa 125 : ΜΑΧΗΔΟΝΕΗV ΤΑΜΑΡΟ (Maichidoneiu tamaro), adică „Macedonenii ajută”.

Sarmați, Iazigi
Înapoi la Cuprins
Sarmații (lat. Sarmatae, gr. Σαρμάται, Sarmatai) erau un popor de origine iraniană stabilit între
secolele V îen și IV en în partea de vest a Sciției, pe teritoriul actual al Ucrainei. Strabon ne spune în
secolul I en că triburile care alcătuiesc neamul Sarmaților sunt Iazigii, Roxolanii, Aorsii și Siracesii. [16]
Sarmații se învecinau cu Sciții în stepa pontică de la nord de Marea Neagră, cu care intră în
conflict în secolul III îen, conflict în urma căruia vor fi stapânii acestor teritorii pentru câteva secole.
Iazigii (gr. Ἰάζυγες, Iazyges) sunt un trib sarmatic de origine iraniană, stabilit în nord-estul
României de astăzi și mai apoi în Panonia între Dunăre și Tisa.
Rabido este un rege sarmat, prezent pe placa 9.
Sarmații apar pe plăcile 9, 40, 79, 91 și 120. Iazigii apar pe plăcile 40, 91 și 95.
Placa 9 : ΡΑΒΗΔΩ ΜΑΤΟ ΣΑΡΜΑΘΩ (Rabido Mato Sarmato), adică „Rabido Regele Sarmaților”.
Expresia atestă că Rabido este un rege sarmat. La final aflăm numărul soldaților Sarmați în expresia
ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ ΣΑΡΜΑΘΩ ✠✠❙❙ (Lariserio Sarmato 2✠2❙), adică „lăncieri Sarmați 2 mii și 2 sute”.
Placa 40 : ΣΑΡΜΑΤΟ ΔΙΕ ΕΑΖΙЏΙΟ (Sarmato die Eazigio), ΣΑΡΜΑŦΟ ΕΑΖΙЏΙΟ (Sarmato
Eazigio), și ΣΑΡΜΑΤΟ ΕΑΖЏΙΟ (Sarmato Eazgio).
Placa 79 : 13✠ ΣΧΗΘΩ ΣΑΡΜΑΤΩ (Schito Sarmato), adică „13 mii de Sciți Sarmați”. La final sub
două personaje pe cai, apare expresia ΧΙΛΙΑΡΧΥΟ ΣΧΙΤΟ ΣΑΡΜΑΤΟ (Chiliarchio Schito Sarmato), adică
„Chiliarhii Sciților Sarmați”.
Placa 91 : ΣΑΡΜΑΤΩ (Sarmato) și ΕΥΕΑΖΙЏΗ (Eieazigi).
Placa 95 : ΡΥΟΜ ΟΙΡΑΟΡ ΡΕΤΕΡΟ ΥΝΔΟ ΟΥΧΟ Α ΗΟΖΩΕΣΟ (Riom oiraor retero indo oicho
a Iozoeso), adică „[din al] Romei tărâm dincolo de unde neamul la Iazigi”.
Placa 120 apar în expresia Χ[ιλιαρχιο] ΔΟΥΕΓΩΕ ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ ΣΑΡΜΑΤΗΟ 6⊕ (Ch[iliarchio]
Doiegoe Poltodavo Sarmatio), adică „Chiliarh Doiegoe [la] Poltodavo a Sarmaților”.

Sciți
Înapoi la Cuprins
Sciții erau un popor iranian stabiliți în stepele din Eurasia centrală, în nordul Mării Negre, între
secolele VII îen și VI en. Zona aceasta apare în izvoarele antice ca Sciția.
Un conducător scit, Roziano, apare pe placa 134.
Sciții apar pe plăcile 42, 67, 79, 91 și 134.
Placa 42 : ΣΑΡΜΟΓΑΤΩ ΔΑΒ ΣΚΥΤ ЏΕΤ (Sarmogato Dav Skit Get), adică „Zăvor-fortăreață a
Davilor, Sciților, Geților”.

172
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 67 : ΣΧΗΘΟ ΖΟΝ ΦΟΓΟ (Schito zon fogo), adică „Sciților vegetația se arde”, și ΣΧΥΘΟ
ΛΟΗΔVΕ ΜΑΤΗΧΟ ΔΑΡΝΟΣΟ VΣΟΕ ΔΕΡΑΝΕVΣΕ ΜΑΤΥΧΟ ΓΕΘΟ (Schito Loidue Maticho Darnoso
usoe Deraneuse Maticho Geto), adică „al Scițior Popor Rege Darnoso copilul [lui] Deraneuse Regele
Geților”. Expresia atestă că Geții și Sciții erau aliați, având conducători din aceeași linie regală.
Placa 79 : Χ[ιλιαρχι]V ΖΟΥΡΑΣΥΕΩ ΣΟΔΕΩΛΟ ΣΧΙΤΩ ΟΥ ΠΟΙΡЧΕΖΩ (Ch[iliarchi]u Zoirasieo
sodeolo Schito oi poircezo), adică „Chiliarhul Zurasieo la camarazii Sciți purcede”, și 13✠ ΣΧΗΘΩ
ΣΑΡΜΑΤΩ (Schito Sarmato), adică „13 mii de Sciți Sarmați”. La final apare expresia ΧΙΛΙΑΡΧΥΟ ΣΧΙΤΟ
ΣΑΡΜΑΤΟ (Chiliarchio Schito Sarmato), adică „Chiliarhii Sciților Sarmați”.
Placa 91 : Μ[ατιχο] ΔΕΡΑΝΕΟΙΣΕ ΡΟΠΑΕΣΤΟ ΣΧΥΘΟΕ (M[aticho] Deraneoise ropaesto
Schitoe), adică „Regele Deraneuse furnizează mâncare Sciților”.
Placa 134 : ΡΟΖΥΕΝΩ ΧΥΛΥΑΡΧΙV ΣΚΥΤΩ (Rozieno Chiliarchiu Schito), adică „Roziano
Chiliarhul Sciților”, ΠΟΧΩΝ ΔΟΕ ΣΚΥΘΩ (pochon doe Skito), adică „Bogăție dau Sciților”, apoi sub un
grup de soldați ΑΡΜΩΣΟ ΣΚΥΘΩ (Armoso Skito), adică „Armata Sciților”, și Χ[ιλιαρχιο] ΡΟΖΙΑΝΩ
ΣΚΙΤΟ (Ch[iliarchio] Roziano Skito), adică „Chiliarhului Roziano [al] Sciților”.

Bastarni
Înapoi la Cuprins
Bastarnii (lat. Basternae, Bastarni; gr. Βαστάρναι Bastarnai) erau un popor germanic sau scitic
stabilit între secolele III îen și III en în aria cuprinsă între Munții Carpați și râul Nipru, la nord est de
România de astăzi.
Bastarnii sunt menționați în izvoarele antice ca participând la o campanie a Regelui Filip al V-lea
al Macedoniei în anul 179 îen împotriva Romanilor. Filip voia să distrugă tribul Dardanilor, care atacau
constant Macedonia, cu ajutorul Bastarnilor care urmau să primească dreptul de a se stabili în Dardania,
de unde urmau să îi atace pe Romani la ei acasă, printr-o invazie de-a lungul coastei Adriatice. Filip moare
înainte ca planul său să reușească, iar Bastarnii în drum spre Macedonia intră în conflict cu triburile
tracice din zona orașului antic Philippoupolis (Plovdiv, Bulgaria). În urma acestui conflict, jumătate din
armata Bastarnilor se întoarce acasă, iar restul își continuă marșul. Perseus, fiul lui Filip, îi găzduiește
peste iarnă pe Bastarnii care reușesc să ajungă în Macedonia, undeva într-o vale din Dardania. Tabăra
Bastarnilor este atacată în timpul iernii de către Dardani, care reușesc să distrugă proviziile de iarnă ale
acestora. Pierderea proviziilor îi determină Bastarni să se întoarcă acasă. [40]
Bastarnii devin ținta Imperiului Roman din nou în anul 29 îen, când Octavius Augustus hotărăște
să securizeze granița de est a imperiului. Bastarnii îi cuceriseră pe Triballi, ce stăpâneau teritoriul dintre
râurile Utus (Vit) și Ciabrus (Tsibritsa) și care aveau cea mai puternică cetate la Oescus (Gigen, Bulgaria).
[20]
Bastarnii apar pe plăcile 20, 25, 91, 106, 115 și 126.
Placa 20 : ΒΑΣΤΑΡΝΟ (Bastarno).
Placa 25 : ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ ΥΛ ΡΥΟΜΙΩΝΟ ΩΝΣΟΤΙΣΟ ΔΕЏΕΩ
ΒΑΣΤΑΡΝΙΟ ΡΕΤΕΡΩ ΔΟΥΝΥΔΑΒΩ (Kaioi Antonieoi Chiliarchio il Riomiono onsotiso degeo Bastarnio
retero Doinidavo), adică „Gaius Antonius Chiliarhul trupelor Romanilor însoțit de către Bastarni dincolo
de Dunidavo (Dunărea)”.
Placa 91 : ΒΑΣΤΑΡΝΩ (Bastarno).
Placa 106 : VΚΟ ΒΑΣΤΑΡΝΟ VΦΟΣΟ ΛΙΣΓΟ (uko Bastarno ufoso), adică „Neamul Bastarnilor să
oprească”, și ΕΔΕ ΚΑΣΟΤΟ ΒΑΣΤΑΡΝΟ (ede kasoto Bastarno), adică „până când nimicesc [pe] Bastarni”.

173
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 115 : ΒΡΙΑΣΤΑ ΙΝ ΡVΒΥΟ ΕЏΕV ΛΑ ΤVΛΒVΑ ΚΟ ΒΑΣΤΑΡΝΥΟ (briasta in rubio egeu la
tulbua ko Bastarnio), adică „puternice întăriri necesare la tulburările cu Bastarnii”.
Placa 126 : ΒΑΣΤΑΡΝΥΩ ΕΝΗΝΥΔ VΒΗΟ Α ΣΥΤΙΣΕΩ ΤΕΠVΕ ΣΟΕΚΥΩ ΔΑΒΟ ΜΑΧΕ ΑΝΩΠΟΕ
ΚΑΥΩΣΟ (Bastarnio eninid ubio a sitiseo tepue soekio Davo mache anopoe Kaioso), adică „Bastarnii
acum unde se așază înșeală. Asociați cu Davii luptă înapoia [lui] Gaius” și ΒΑΣΤΑΡΝ ΡΥΩΜΥΟΝ ΟΡΥΩ
ΝΙΡΕΩΣΩ ΩΝ ΤΕΖΙΕΟ ΛΩ ЏΕΝVΚΛΩ (Bastarn Riomion orio nireoso on tezieo lo Genuklo), adică
„Bastarnii [și] Romanii granița străpung în poziție la Genuklo”.

Boi
Înapoi la Cuprins
Boii (gr. Βόιοι, lat. Boius) erau un popor de origine celtă care a pătruns începând cu secolul IV
îen în regiunea Carpaților și în bazinul Dunării și s-a stabilit în Panonia. Această invazie a întâmpinat
rezistență din partea Geților care au fost inițial respinși, permitând așezarea Boilor în Panonia pe care au
ocupat-o complet până în secolul III îen, când zona era complet celticizată. [48]
În a doua jumătate a secolului III îen, Boii se aliază cu alte triburi din Galia Cisalpină și cu Etruscii
împotriva Romei. Ei participă, de asemenea, și la invazia lui Hannibal în peninsula Italică, când îl ucid pe
consulul roman Lucius Postumius Albinus, îl decapitează și îi folosesc craniul, îmbrăcat în aur, ca vas
ritualic în templele lor. [40]
Boii din Panonia sunt menționați la sfârșitul secolului III îen când îi resping pe Cimbri : „El ne
spune că Boii au locuit înainte pădurea Hercinică (Ἑρκύνιον, Erkynion) și că Cimbrii, făcând o campanie în
acele părți, au fost respinși de către ei și împinși către Dunăre și țara ocupată de Scordisci, un popor, de
asemenea, galic”. (Strabon, Geografica, VII.2.2). [16]
Mai târziu aflăm că ei atacă orașul Noreia (în Austria de astăzi) cu puțin înainte ca o populație
de Boi (32 de mii, după Iulius Caesar) să se alăture tribului Helvetii în încercarea de a se stabili în vestul
Galiei. (Iulius Caesar, De bello gallico, VII, 75) [16]
O altă parte a Boilor a rămas mai aproape de locurile tradiționale și s-au stabilit în câmpiile joase
din Slovacia și Ungaria lângă Dunăre și râul Mura, gravitând în jurul Bratislavei de astăzi. În jurul anului
60 îen ei s-au ciocnit cu Regatul get al lui Burebista (Boerobisto), aflat în plină ascensiune. În urma acestui
război, Boii au fost învinși și au fost absorbiți de populațiile învecinate ale Dacilor, Ilirilor și Germanilor,
deși denumiri celtice au rezistat până în secolul III en. [49] [48]
„ [Burebista] a pustiit pe Celții care erau amestecați cu Tracii și Ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe Boii
aflați sub conducerea lui Critasiros (Κριτασίρῳ, Kritasiro) și pe Taurisci (Ταυρίσκους)”. (Strabon, Geografica,
VII.3.11) [16]
După ce Romanii au cucerit Panonia, fostul teritoriu al Boilor a fost numit „deserta Boiorum”
(„deserta” însemnând puțin populată), deși o prezență a Boilor este confirmată prin existența unui „civitas
Boiorum et Azaliorum” (Azalii erau un trib învecinat), care mai târziu este alipit orașului Carnuntum.
Acest „civitas” era un termen administrativ în Imperiul Roman care desemna un oraș și districtul tribal
din jurul său. (Corpus Inscriptionum Latinarum, CIL IX 05363) [49]
Boii apar în textele de pe plăcile 39 și 91.
Placa 39 : ΖΑΒΕΛΟ ΟΥΧΥΕ ΒΟΕΛΩΡΟΥ ΟΝ ΠΑΝΩΝΟ (zabelo oichie Boeloroi on Panono), adică
„războiul [cu] neamul Boilor în Panonia”.
Placa 91 : ΜΑΤΟ ΒΟΕΡΩΒΗΣΕΤΟ ΔΕΤΙΛΑΤΟ ΚΑЧΕΟ ΒΟΥΛΩΡΟ ΥΛΟΥΡΙΟ ΠΑΝΟΝΙΕΟ
ΜΕΣΙΟ (Mato Boerobiseto detilato Kaceo Boiloro Iloirio Panonieo mesio), adică „Regele Boerobisto
smulge Ticăloșii Boi. Ilirii în Panonia trimite”.

174
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Traci
Înapoi la Cuprins
Tracii (gr. Θρᾷκες, Thrakes, lat. Thraci) erau un popor indo-european stabilit în sud estul
Europei. Tracii se învecinau cu Sciții la nord, cu Celții și Ilirii la vest, cu Macedonenii și Grecii la sud și
erau mărginiți la est de Marea Neagră (Pontus Euxinus). După apariția regatului Geților denumirea de
Tracia (gr. Θράκη, Thrake) era asociată în lumea antică cu spațiul de la sud de Dunăre.
Herodot spune despre Traci că sunt cel mai numeros neam din est după indieni și probabil cel
mai puternic dacă nu ar fi fost divizat într-un număr mare de triburi. Câteva dintre aceste triburi s-au
organizat în state puternice cum ar fi Regatul Odrisilor, Regatul Tribalilor sau Regatul Geților, sub
conducerea lui Burebista. (Herodot, Istorii, V.2) [7]
Tracii sau țara lor, Tracia, apar pe plăcile 7, 19, 58, 91, 107, 109, 122, 123 și 127.
Placa 7 : ΕΡΥΓΗΡΙΕΩ ΟΡΕΡΩ ΖΑΒΗΟ VΚVΕ ΤΡΑΚΙΩ ΡΕΝΗVΝΥΟ (Erigirieo Orero Zabio ukue
Trakio reniunio), adică „Generalii Orero [și] Zabio din neamul Tracilor se reunesc”.
Placa 19 : ΣΟΧΕΥΤΟ ΔΕΥ ΘΡΑΧΗΟ (socheito dei Trachio), adică „în asociere de Traci”.
Placa 58 : ΣΑΡΜΙΖΟ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΤΡΑΧΗΟ ΓΕΤΟ ΔΑΒΟ (Sarmizo Basileos Trachio Geto Davo),
adică „Sarmizo Basileul Tracilor, Geților [și] Davilor”.
Placa 91 : ΤΡΑΚΟ (Trako), Μ[ατο] ΣΑΡΜΥΩ ΘΡΑΧΟ ΡΕΤΕΡΩ ΥΣΘΡΥΩ ΛΟ ΓΕΤΟ (M[ato]
Sarmio Tracho retero Istrio lo Geto), adică „Regele Sarmio al Tracilor traversează Istrul la Geți”, și apoi
ΣΗΓΩΒΙΟ ΩΝ ΑΤΛΙΟ ΣΩΝΤΕΩ ΤΡΑΚΙΩ (Sigobio on atlio sonteo Trakio), adică „Sigobio în luptă
întâlnește Tracii”.
Placa 109 : ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΥΟ ΤΡΑΧΗΟ (ropnistoe eno noktio Trachio), „spurcă în
durere pe Traci”.
Placa 107 : ΓΕΤΟ ΤΡΑΚΥΟ (Geto Trakio) și ΓΕΤΟ ΤΡΑΚΙΟ (Geto Trakio).
Placa 122 : ΩΝΣΟΝΤΙΩ ΤΡΑΚΩ (onsontiso Trako), adică „întâlnește Tracii”.
Placa 123 : ΩΝΙΥΟ Ω ΣΕΘΩ ΧΟ ΤΡΑΚΗΩ (oniio o seto cho Trakio), adică „unire a stabilit cu
Tracii”.
Placa 127 : ΤΑΜΑΡΙΟΕ ΘΡΑΚΩ ΔΑΒΩ ΓΕΤΟ (tamarioe Trako Davo Geto), adică „ajută Tracii
Davo-Geții”.

Dalmați
Înapoi la Cuprins
Dalmații (lat. Dalmatae) au fost un popor antic de origine iliră ce locuia în zona situată pe coasta
Mării Adriatice, pe teritoriul de astăzi al Croației, ce avea să devină provincia Dalmația (lat. Dalmatia)
după cucerirea romană.
Apar pe placa 91 într-o înșiruire de neamuri : ΔΑΛΜΑΤΩΥ (Dalmatoi), adică „Dalmați”.

Iliri
Înapoi la Cuprins
Ilirii (gr. Ἰλλυριοί, Illyrioi; lat. Illyri) au fost un trib antic care au locuit în partea de vest a
Balcanilor, pe coasta mării Adriatice. Regiunea era denumită Iliria (gr. Ἰλλυρία, lat. Illyria) și se afla pe
teritoriul actual al Sloveniei, Croației, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru. Zona a fost cucerită de Romani
după 168 îen și transformată în provincie romană, cu numele de Ilyricum.
Ilirii apar pe plăcile 19, 91 și 108.
175
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Placa 19 : ΚΟΕ ΥΛΗΡΕΥΟ ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ ΕΝΟ ΝΟΚΘΗΟ ΛVΕ ΑΜΥΝΤΕΟ ΜΑΘΗΧΟ
ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ (koe Ilireio ropnistoe eno noktio lue Aminteo Maticho Maichidonio), adică „cu Ilirii
spurcă cu durere pe Amyntas Regele Macedonenilor”.
Placa 91 : ΜΑΤΟ ΒΟΕΡΩΒΗΣΕΤΟ ΔΕΤΙΛΑΤΟ ΚΑЧΕΟ ΒΟΥΛΩΡΟ ΥΛΟΥΡΙΟ ΠΑΝΟΝΙΕΟ
ΜΕΣΙΟ (Mato Boerobiseto detilato Kaceo Boiloro Iloirio Panonieo mesio), adică „Regele Boerobisto
smulge Ticăloșii Boi. Ilirii în Panonia trimite”.
Placa 108 : ΜΑΙΧΟ ΕΛΗΑΣΩ ΣΟΧΕΘΩ ΚΟΕ ΗΛΕΡΥΩ ΟΕΒΑΕ ΠΥΩ ΜΑΧΗΔΟΝΥΕΩ (Maicho
Eliaso socheto koe Ilerio oebae pio Maichidonieo), adică „Maicho [al] Eliau-Alianței asociat cu Ilirii merge
să întâlnească pe Macedoneni”.

Dardani
Înapoi la Cuprins
Dardanii erau un trib de origine iliră sau tracă, situat la granița dintre Iliria și Tracia. Apar pe
plăcile 91 și 123.
Placa 91 : ΔΑΡΔΑΝΙΩ (Dardanio).
Placa 123 : ΔΑΡΔΑΝΗΕΟ (Dardanieo).

Celți Gali
Înapoi la Cuprins
Galii (gr. Γαλάται, Galátai) erau un popor celtic stabilit între secolele V îen și III en pe teritoriul
actual al Franței, Elveției și în Nordul Italiei, teritoriu cunoscut în lumea antică ca Galia.
Grupuri mari de populații galice au început în secolul IV îen să migreze în peninsula Balcanică,
stabilindu-se în vestul munților Carpați și în bazinul Dunării. Din aceste noi așezări au organizat
campanii militare în sudul Balcanilor împotriva Regatului Macedonia, profitând și de problemele legate
de succesiunea lui Alexandru cel Mare. Apogeul acestor incursiuni a fost invazia Greciei din anul 279 îen,
când o parte dintre Gali se desprinde și ajunge până în Anatolia, unde aceștia se stabilesc în regiunea care
va fi denumită, datorită lor, Galatia. [17] [50]
Celții Gali apar pe plăcile 9 și 91.
Placa 9 : ΑΘΩΚΟΥ ΕΒΗΣΟ ΓΑΛΟЧΕΩ (atokoi ebiso Galoceo), adică „pe neașteptate nevăzuți la
Galati”, ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ ΡΕΘΕΡΟ ΔVΝΙΔΑΒΩΕ ΣΟ ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ ΛΩ ЧΕΤVΕ ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ
(Boerobiseto retero Dunidavoe so poircedoie lo Ce[l]tue Taoirinoe), adică „Boerobisto dincolo de
Dunidavo (Dunărea). Se purcede la Celții [din] Taoirino”, și ЧΕΤΩ ΓΑΛΩΕΥ 4✠ (Ce[l]to Galoei 4✠), adică
„Celți Gali 4 mii”.
Placa 91 : ЧΘΕ ΓΑLΙΟ (Ce[l]te Galio), adică „Celții Gali”.

176
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

177
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 10. Dicționar


Înapoi la Cuprins

Voi prezenta în acest capitol grupările de litere, care prin apariția recurentă în textele de pe plăci
pot fi identificate ca fiind cuvinte. Majoritatea cuvintelor identificate au mai multe forme, diferențele
constând în modul de scriere al vocalelor, consoanele rămânând relativ aceleași în respectivul cuvânt.
Numărul sau numerele care urmează după fiecare cuvânt indică placa sau plăcile pe care acesta apare.

Ŧ te T
Înapoi la Cuprins
ŦΟΡΟΖΙΟ 040 (torozio) = gr. ταραχή (tarachi) = necaz, dezordine, confuzie. / gr. ταράσσω (tarasso) = a
stârni, zăpăci, necăji, a face debandadă, le rupe rândurile (militar). /
ŦΡΙΓΑΙV 040 (trigaiu) = gr. τρι- (tri), trunchiere a lui τρεῖς (treis) = de trei ori, tri-; foarte, nelimitat,
pentru a accentua cuvântul precedat. + gr. γαίω (gaio) = a se bucura, a exulta.

VuU
Înapoi la Cuprins
VΒΕΡΩΑ 013 (uberoa) = lat. ubero = a fi fructuos, a fi productiv. / lat. uber = îmbelșugat, bogat, plin,
fructuos, fertil, abundent, roditor, copios, productiv.
VΒΗΟ 126 (ubio) = lat. ibi = în acel loc, acolo. / lat. ubi = în care loc, unde.
VΓΕΡΟ 023 (ugero) = lat. oggero = a oferi, aduce, da. / lat. gero = suporta, căra, transporta, purta, avea,
deține, susține.
VΕΥΕΘΑ 109 (ueieta) = gr. οἴοθι (oiothi), οἴοθεν (oiothen) = doar unul, singur. /
VΕΥΕΝΟ 019 (ueieno), VΕΗΕΝΟ 019 (ueieno) = gr. εὐηνορία (eyenoria), εὐήνωρ (eyenor) = bărbăție. /
VΙΟ 118 (uio) = gr. αὔω (ayo) = a striga, chema, urla, chiui. /
VΛΕΗΩ 012 (uleio) = gr. ὄλλυμι (ollymi), ὀλλύω (ollyo) = a distruge. / gr. ἅλωσις (alosis) = prindere,
capturare, cucerire, distrugere.
VΛΗ 031 (uli), VΛΑ 115 (ula), ΟΙΛΑ 124 (oila), ΟΛV 098 (olu) = gr. ὅλοξ (olox), οὖλος (oylos), οὖλον
(oylon) = întreg, total, complet. /
VΛΤΡΥΟΕ 062 (ultrioe) = lat. ultra = dincolo, mai departe, peste, mai mult, în afară de.
VΜΑΡΟ 111 (umaro) VΜΑΥΟ 111 (umaio), ΩΥΜΑΗΟ 062 (oimaio) = lat. umor = umezeală, lichid. / lat.
umeo = a fi umed, a fi ud.
VΝ 092 (un), VΝΥΟ 023 (unio), VΝΗΩΣΥ 045 (uniosi), VΝΙVΣΩ 045 (uniuso), VΝΟ 067 (uno), VΝΩΕ
045 (unoe), VΝΗΘ 067 (unit) = lat. ūno, āre (unus) = a se alia, a se uni. / lat. unio,
ii, itum, (v. unus) = a se alia, a se uni. / lat. unitas, atis, (v. unus) = starea de a fi una,
unitate, unire. / lat. ūnus, unius (forme vechi din lat. : Oinos și Oenos) = unul,
singur, toți, într-unul, într-un singur loc, împreună, cineva.
VΝΔΟΕ 062 (undoe), VΝΔΙΟ 045 (undio), VΝΤΑ 067 (unta), VΝΤΗΕΟ 019 (untieo) = lat. undo = a face
valuri, clocoti, a se revărsa, se umfla; a oscila, fluctua, a fi agitat. / lat. unda = val,
talaz; o masă agitată, clocotire, șuvoi, revărsare.
VΝЏΕΖΙЧΕΟ 122 (ungeziceo) = lat. ingero, ingesto = a căra înăuntru.
VΡV 114 (uru) = lat. urus = bou sălbatic, bour.
VΡΛΑΡΙ 084 (urlari) = lat. ululo = a urla, răcni, striga, zbiera, chiui. / gr. ὀλολύζω (ololyzo) = a striga cu
voce tare, a urla. / gr. ὑλάω (hylao) = a lătra, urla, hămăi.
VΤ 023 (ut) = lat. ut, uti = când, unde, acolo unde, atunci când, de îndată ce, la fel ca, cum, în ce fel, în ce

178
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
mod, care, astfel încât. / gr. ὁθ (oth), ὅθι (othi) = unde, care. / gr. ὅθεν (othen) = de
unde, de la care, unde.
VΦΟΣΟ 106 (ufoso), VΦΟΖΑ 115 (ufoza) = lat. offex = cineva care împiedică, opozant. / lat. officio = a se
pune în cale, a împiedica, a se opune, a zădărnici, bloca.

Α alfa Α
Înapoi la Cuprins
Α 052 (a) = gr. ἀν- (an-), ἀ- (a-), lat. a-, in- = prefix de negație, unde a- privativ este o formă scurtată.
Α 094/096 (a), ΑΙ 003 (ai), ΑΙΟ 125 (aio), ΑΟ 025 (ao), ΑΜ 125 (am), ΩΜ 134 (om), Ο 080/084, Ω
095/076/123 (o) = rom. „a” sau „o”(arhaism) - verb auxiliar, de la „a avea”. /
Α 106/091/080/013/122/009/012/126/045/128/079/035/130/119/022/096/121/124/028/114/125/122 (a), ΑΒ
002/114 (ab), ΑΕ 076/062 (ae), ΑΙ 125 (ai), ΑΟ 025 (ao), ΑΟΙ 023, ΑΟΥ 127 (aoi), ΑΙΟ
011, ΑΗΟ 003, ΑΙΩ 128, Ο 003 (o), ΑΙΟ 011/096 (aio) = lat. ap, af, ab (av), au-, ā, ă;
aps, abs, as-, gr. ἀπό (apo) = de, de la, din, la, pe, după; din, departe de, apărut din;
dinspre; de atunci, după; lângă, la, în, pe, spre. /
Α[γο] 017 (A[go]), ΑΓΟ 096, ΑΓΩ 125 (ago), ΑΓΟΕ 114 (agoe), ΑΓΑЧΕΟΥ 079 (agaceoi), ΑЏΕΙΟ 095/045
(ageio), ΑЏΕΟ 023 (ageo), ΕЏΕ 017 (ege), ΕЏΕΩ 092 (egeo), ΕЏΕΙΩ 045 (egeio) = gr.
ἀγός (agos) = conducător, șef. / gr. ἄγω (ago) = a conduce, căra, aduce, transporta
ființe vii. / gr. ἡγέομαι (egeomai) = a merge înainte, a ghida, conduce. / gr. ἡγεμών
(egemon), ἡγέτης (egetes) = conducător, comandant, șef, suveran. /
Α[νчεο] 120 (A[nceo]), ΑΝЧΑ 098 (ancia), ΑΝЧΕΑ 016 (ancea), ΑΝЧΕΟ 120/079/096/121 (anceo),
ΑΝЧΥΕΟ 052 (ancieo), ΑΝЧΗΟ 010 (ancio), ΑΝЧΕΝΕ 095 (ancene), ΑΝЧΙΝΩ 012
(ancino), ΑΝΔΑ (anda) = lat. ante, anti = anterior, înainte, în față, în frunte. / gr.
ἄντα (anta), ἀντί (anti) ἄντην (anten) = împotriva, în fața, față în față. /
Α⅃ΓΑΤΕΖΩ 052 (agatezo) = gr. ἀγαθός (agathos), ἀγαθῶς (agathos) = bun, blajin, gentil, nobil. / gr.
ἀγαθόω (agatheo) = a face bine cuiva. /
ΑVΓVΡΗΜ 017 (augurim) = lat. auguro = a fi prevestitor, a face prevestiri, a proroci. / lat. augur = profet,
prezicător, proroc, oracol, augur.
ΑVΡΩ 045 (auro a) = lat. aurum, vulg. orum = aur. /
ΑVΣΑΤΑ 115 (ausata) = gr. ἀοσσέω (aosseo) = a ajuta. / gr. ἀοσσητήρ (aosseter) = sprijin, ajutor,
colaborator. /
ΑΒΕΝΔΟ 121 (abendo) = lat. advenio = a veni la, ajunge, sosi. / lat. advento = a avansa, merge mai departe,
înainta, a se apropia, sosi. / lat. adventus = venire, apropiere, sosire. / lat. abeo, abii,
abitum = a pleca, a se îndepărta, a se duce, a părăsi.
ΑΒΕΣΟ 076 (aveso) = lat. aversio = întoarcere, spate. / lat. versus, versum = în direcția, spre, în față. / lat.
verso = a se răsuci, se roti, a se încolăci, răsturna. /
ΑΓΡΙΟ 091 (agrio) = gr. ἀγρεύς (agreys) = vânator. / gr. ἀγρέω (agreo) = a captura. / gr. ἄγρα (agra), ἄγρη
(agre) = vânătoare. / gr. ἄγριος (agrios), ἀγριάς (agrias) = sălbatic. / lat. agrius =
sălbatic.
ΑΔ 035/134 (ad), 130 ΑΖ (az), ΑΤ 011 (at) = lat. ad, at = spre, către.
ΑΔ 116 (ad) = simbol compus.
ΑΔΑΟΙ 095 (adaoi) = gr. ἅδην (aden) = suficient. / gr. ἀδαῖος (adaios) = suficient, satisfăcător.
ΑΔΕΛΟΠΑ 007 (adelopa) = gr. ἀδελφός (adelphos) = fiu al aceleiași mame, frate, rudă.
ΑΔΕΟΥΕ 095 (Adeoie), ΑΔΕVΣΟ 092/130 (Adeuso), ΑΔΕΣΙΟ 040 (Adesio), ΑΔΕΣ 006 (ades), ΑΔΕΣΟ 016
(adeso) = gr. ἀδεής (adeis) = neînfricat. /
ΑΔΕΡΑΡΕ 130 (aderare) = lat. adhaereo = a se lipi, adera, a se prinde, a se apropia, a se agăța.
ΑΔΕΤΟΝ 125 (adeton) = gr. ἄδετος (adetos), ἄδετον (adeton) = dezlegat, dezlănţuit. / gr. δέω (deo) = a

179
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
lega, fixa, atașa, prinde.
ΑΕΒΗΟ 067, ΑΕΒΙΟ 107 (aebio) = lat. aeon, aevum = perioadă lungă de timp, perioada vieții, eternitate,
veac, viață, vârstă. / gr. αἰανής (aianes) = etern. /
ΑΕΒΟ 025 (aebo) = lat. habeo = a avea, ține, căra, purta. /
ΑΕΓΑΕΟΥ 130 (aegaeoi), ΑΕΓΑΕΣΟ 019 (aegaeso) = gr. Αἰγαῖον, Αἰγαίων (Aigaion), Αἰγαῖος (Aigaios),
Αἰγεύς (Aigeys), lat. Aegaeus = Marea Egee (Aegee). /
ΑΕΛΩ 012 (aelo) = gr. αὐλών (aylon), αὐλὁ (aylo), αὐλἡ (ayle) = drum liber printre dealuri sau maluri,
defileu, vale; canal, albie, strâmtoare; canal, apeduct, șanț
ΑΕΟЏΕΝΩ 052 (aeogeno) = „a” de negație + gr. εὐγένεια (eugeneia), εὐγενία (eugenia) = obârșie nobilă.
/ gr. εὐγενής (eugenis) = de viță nobilă, rasă nobilă, de familie bună. / lat. eugeneus
= de viță nobilă, cu sânge albastru, nobil. / gr. ἀν- (an-), ἀ- (a-) = prefix de negație.
Adică : a-eogeno = origine umilă, josnic, înjositor, insultător.
ΑΡЏΕΤΑΔ 008 (argetad) = gr. ἀργός (argos), ἀεργός (aergos) = strălucitor, scânteietor. / gr. ἀργότᾰτος
(argotatos) = cel mai strălucitor. / gr. ἀργήεις (argeeis) = alb, strălucitor. / gr. ἀργής
(arges), ἀργῆτος (argetos), ἀργέτι (argeti), ἀργέτα (argeta) = luminos, strălucitor, alb
orbitor, sclipitor; epitet al fulgerelor.
ΑΕΣΙΕ 040 (aesie), ΑΕΣΟ 017/119 (aeso), ΑΟΣΟ 006/022 (aoso) = lat. aes, aeris = cupru, bronz, alamă;
bani, plată. / lat. aereus, aerarius = de cupru, de bronz. Adică : a plăti cu bronz. /
ΑΕΤΑΘΩ 127 (aetato) = lat. ae + lat. tendo = a se întinde, încorda, extinde. / gr. τείνω (teino) = a întinde.
/ gr. ταθείς (tatheis) = întins.
ΑΖΕΘΥ 123, ΑΖΕΤΗ 019, ΑΖΕΤΥ 109 (azeti) = lat. assitus, (ad-situs) = situat lângă. / lat. situs, part. sino =
pus, așezat, poziționat.
ΑΖΙΣΟ 018 (aziso), ΑΖΕΖΩ 080 (azezo) = gr. ἄζα (aza), ἄζη (aze), ἀζάπα (azapa), ἀζατά (azata) = caldură,
uscăciune. / gr. ἄζω (azo), ἀζάνω (azano), ἀζαίνω (azaino) = a se usca, coace, arde. /
lat. asso = a prăji, coace. / lat. assus = prăjit, uscat cu căldură. / gr. ἄζος (azos) =
uscat. /
ΑΖΟΕΣΩ 062 (azoaso) = gr. ἀσάω (asao) = a se sătura, a face exces. / gr. ἀσάομαι (asaomai) = să se simtă
dezgust sau greață. / gr. ἄω (ao) = a se sătura. / gr. ἄση (asi) = îmbuibare, scârbă,
greață. /
ΑΖΟΛVΕ 094 (azolue), ΑΖΟΥΟ 114 (azoio) = gr. ἅζομαι (azomai) = a respecta, venera, a avea teamă
(referitor la zei). /
ΑΗΝΥΟ 109 (ainio) = gr. αἰνός (ainos), αἰνῶς (ainos), gr. δεινός (deinos) = temut, groaznic, aprig,
înfiorător; înfricoșător, înspăimântător.
ΑΗΕΟ 109 (aieo) = gr. ἀίω (aio) = a observa, vedea, auzi.
ΑΘΕΟ 003 (ateo) = gr. ἀθρόος (athroos), ἅθρους (athroys), ἀθρόως (athroos) = în mulțimi, grămezi, mase,
adunate împreună. / gr. ἄθροισις (athroisis) = adunare, colectare, strângere. / gr.
ἀθροίζω (athroizo) = a aduna, colecta, strânge.
ΑΘΕΟΚΙΡΕΝΩΣ 058 (Ateokirenos), ΑΘΕΩΕΚΕΡΙΝΩΣ 058 (Ateoekerinos) = Ateokirenos, rege get.
ΑΘΩΚΟΥ 009 (atokoi) = gr. ἀδοκία (adokia) = neașteptare. / gr. ἀδόκητος (adoketos), ἀδοκήτου
(adoketoy), ἀδόκητα (adoketa) = neașteptat, pe neașteptate.
ΑΙΓΟ 069 (aigo) = gr. αὐγέω (aygeo) = a străluci, sclipi. / gr. αὐγή (ayge), αὐγής (ayges) = lumina soarelui,
lumină strălucitoare, fulger, strălucire, luciu. / gr. αὐγίτης (aygetes), αὐγίδος
(aygidos), αὐγἡ (ayge) = piatră prețioasă.
ΑΙΟ 011/096, ΑΥΟ 014 (aio), ΑV 028 (au), ΑΟΕΗΟ 067 (aoeio), ΕΑΕΟ 069 (eaeo), ΑΕΟΝ 002 (aeon),
ΑΙΟΝΟ 017 (aiono), ΩΟΥ 035 (ooi) = gr. ἀεί (aei), ἀέ (ae), αἰεί (aiei), αἰέν (aien) =
pentru totdeauna, mereu. / gr. αἰών (aion), lat. aeon, aevum = perioadă lungă de
timp, veac, perioada vieții, eternitate, viață, vârstă. / gr. αἰανής (aianes) = etern. /
ΑΙΡΟΖ 094 (airo) = gr. ἀήρ (aer), lat. aer = aer. / gr. ἀέριος (aerios), lat. aerius = în aer, aerian. /

180
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΑΚVΕΤΟ 080 (akueto), ΑΓVΑΤΟ 123 (aguato) = lat. aqua = apă. /
ΑΚVΣΩΕ 123 (akusoe), ΑΧΥ (achi)2, ΑΧΩ 015 (acho), ΑЧΕ 001 (ace) = gr. ἄχος (achos) = durere, necaz,
supărare, suferință. / gr. ἰάχω (iacho), ἰαχέω (iacheio), ἀχέω (akeo) = a țipa, striga, a
deplânge, jeli. / gr. χέω (cheo) = a curge, țâșni, a vărsa lacrimi. / gr. ἀχεύω (acheyo)
= a deplânge, a jeli; jale, plângere, bocet. / gr. ἀχέω (acheo), ἠχέω (echeo) = a suna,
răsuna. / gr. ἄκικυς (akikys) = fără putere, neputincios. /
ΑΚΣΩ 116 (akso) = simbol compus.
ΑΛΒΩ 028 (albo) = lat. albus, albo = alb, limpede, luminos.
ΑΛΗΕ 123 (alie) = lat. oleum, gr. ἔλαιον (elaion), ἐλαία (elaia) = ulei de măsline, ulei. / gr. ἀλοιφή (aloife),
ἄλειφαρ (aleifar) = unguent, alifie, ulei, grăsime, utilizate la sacrificiile funerare. /
ΑΛΟΕ 114 (aloe) = gr. ἁλωτός (alotos) = poate fi capturat, cucerit, înfrânt. / gr. ἁλίσκομαι (aliskomai),
ἁλῷς (alos), ἁλόντε (alonte) = a fi prins, capturat. / gr. ἅλωσις (alosis) = prindere,
capturare, cucerire, distrugere. /
ΑΛΟΜΩΝ 003 (alomon) = gr. ἀλεύω (aleyo) = a îndepărta, a ține la distanță. / gr. ἀλέομαι (aleomai),
ἀλεύω (aleyo) = a evita, feri, fugi. / gr. ἀλάομαι (alaomai), ἀλώμενος (alomenos) = a
hoinări, rătăci.
ΑΛΟΠVΕΣΩ 045 (alopueso) = gr. ἀλώπηξ (alopex), ἀλωπός (alopos) = vulpe, Canis vulpes, folosită ca un
simbol al vicleniei, al șireteniei. /
ΑΛΤΕ 072 (alte) = lat. alte = sus, înalt, la înălțime, de sus. / lat. alto = a înălța, ridica,eleva. / lat. altus =
bine hrănit, bine crescut, ridicat, mare, înalt. / lat. alo = a hrăni, întreține, susține,
ajuta, proteja.
ΑΛΩ 108 (alo), ΑΛΩΕΟΙ 127 (aloeoi) = gr. ἀλάομαι (alaomai), ἀλόω (aloo) = a hoinări, rătăci. / gr. ἄλη
(ale) = rătăcire, hoinăreală. /
ΑΛΩΕΣΩ 013 (aloeso) = gr. ἅλωσις (alosis) = cucerire de către dușman, distrugere, capturare. /
<ἁλώσεως>· ἀπωλείας, θανάτου = pierdere, moarte. /
ΑΛΩΣΥΕ 116 (alosie) = lat. alo = a hrăni, întreține, susține, ajuta, proteja. /
ΑΛΩΤVΕ 045 (alotue) = gr. ἀλλάσσω (allasso), ἀλλοιόω (alloioo) = a schimba, modifica, altera. / gr.
ἀλλότης (allotes) = diferență. / gr. ἄλλοθεν (allothen) = din alt loc. / gr. ἄλλοθι
(allothi) = altundeva. / gr. ἄλλοτε (allote) = altcândva. / gr. ἀλλότριος (allotrios) =
aparținând altuia, străin, necunoscut. / lat. alter = altul. / gr. ἄλλος (allos), ἀλλοῖος
(alloios), lat. alius = altul, diferit.
ΑΜVΚΑ 125 (amuka) = gr. ἀμυχή (amyke) = zgârietură, julitură, rană. / gr. ἀμύσσω (amysso) = a zgâria,
rupe, juli.
ΑΜΑΡΕΝ 003/125 (amaren) = gr. ἀμαρεῖν (amarein), ἁμαρτάνω (amartano) = a rata, eșua, greși, păcătui.
/ gr. ἁμαρτία (amartia), ἁμάρτιον (amartion), ἁμάρτημα (amartema) = eșec, greșeală,
vină. / gr. ἁμάρτημον (amartemon) = păcătos. / lat. amarus = amar, neplăcut,
morocănos, dezastruos. /
ΑΜΔΟΥ 125 (amdoi), ΑΜΔΩΜΗ 125 (amdomi) = lat. emendo = a elimina erorile, corecta, îmbunătăți,
îndrepta. / lat. e-, ex = afară, afară din, din + lat. menda defect, cusur. /
ΑΜΗ 084, ΑΜΟΣΟ 017 (amoso), ΑΜΟΑΣΑ 001 (amoasa) = gr. αἱμάσσω (aimosso) = a umple de sânge,
însângera. / gr. αἷμα (aima) = sânge. / gr. αἱμάς (aimas) = șuvoi de sânge.
ΑΜΗΝΕΜΑ 096 (aminema), ΑΜΟΝVΖΙΣ 122 (amonuziz) = gr. ἀμύνω (amyno), lat. munio = a feri,
proteja, apăra, păzi, asista, ajuta.
ΑΜΗΝΘΟV 019 (Amintou), ΑΜΥΝΤΕΟ 019 (Aminteo), ΑΜΥΝΤΑΣ 091 (Amintas) = Regele macedonean
Amyntas al III-lea (rege între 392–370 îen) din dinastia Argead.
ΑΜΙ 017 (ami) = lat. amo, āvi, ātum = a iubi. / lat. amor (formă veche: amos) = dragoste, afecțiune. /
ΑΜΠΙ 125 (ampi) = gr. ἔμπας (empas), ἁμπ (amp) = toți, la fel.
ΑΜΦΗΙ 125 (amfii) = gr. ἀμφί (amfi) = lângă, aproape, în jurul, în ambele părți, despre, cu privire la. /

181
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΑΜΩΝΝΗ 003 (amonni), ΑΜΑΝ 125 (aman) = gr. ἀμάω (amao) = aduna, colecta, culege. /
ΑΝΑ 008 (ana), ΑΝΟΗ 003/125 (anoi), ΑΝΥΟ 094 (anio) = gr. ἄνω (ano) = sus, în sus. /
ΑΝΔΑ 084 (anda) = lat. ante = înaintea, în fruntea, în față.
ΑΝΕΠΣΥΩΣ 045 (anepsios) = gr. ἀνεψιός (anepsios) = văr primar; nepot.
ΑΝΙΜΥ 017 (animi), ΑΝΕΟΥ 035 (aneoi), ΑΝΕVΣΕ 134 (aneuse), ΑΝΥΙΟ 107 (aniio), ΑΝΙΟ 130, ΑΝΙΩ 113
(anio) = lat. annus, anni, anum = an, ani; sezon, perioadă.
ΑΝΚΟΥΡΑΘΟ 125 (ankoirato) = lat. ancora, gr. ἄγκῦρα (agkura) = ancoră. / lat. ango, gr. ἄγχω (agko) = a
lega, trage, presa.
ΑΝΠΟΗ 003 (anpoi) = gr. ἀμπέχω (ampeko) = a înconjura, cuprinde, îngrădi. / gr. ἐάν (ean), ἐάνπερ
(eanper), ἄν (an), ἄνπερ (anper) = dacă este cazul, dacă.
ΑΝΤΗΓΩΝΕΟ 091 (Antigoneo) = Antigonus al II-lea Gonatas (rege între 277–239 îen).
ΑΝΤΟΝΕV 118 (Antoneu) = Marcus Antonius, politician al Romei antice aliat al lui Iulius Cezar.
ΑΝΤΟΝΗΟ 130 (Antonio) = Antonius Primus (aprox. 35 en – după 81 en), general al Imperiului Roman /
ΑΝΥΟ 031 (anio) = gr. ἄναξ (anax), ἄνα (ana) = rege, conducător, șef. / gr. ἀνάσσω (anasso), ἀνάζω (anazo)
= a fi sef, stăpân, a conduce. /
ΑΝΩΕ 013 (anoe), ΑΝVΩ 125 (anuo) = gr. ἀνύω (anyo), ἄνω (ano) = a isprăvi, termina, îndeplini. /
ΑΝΩΠΟΕ 126 (anopoe) = gr. ἀνόπιν (anopin) = înapoi. / gr. ἀνοπαῖα (anopaia) = nevăzut, neobservat. /
gr. ἀναπαίω (anapaio) = a împinge înapoi, lovi înapoi.
ΑΞΙΝΔΥΩ 002 (axindio), ΑΧΣΗΜΕΣΟ 096 (achsimeso) = gr. ὀξύς (oxys) = ascuțit, tăios; ager, iute,
deștept; rapid, iute. / gr. ὀξύνω (oxyno) = a ascuți, însufleți; a enerva, provoca. / gr.
ἀξίνη (axine), ἀξινίδιον (axinidion), lat. ascea, ascia = topor, bardă, secure, baltag. /
ΑΟΕΣΘΗ 109 (aoesti), ΑΟΕΣΖΔΕ 114 (aoeszde), ΑΕΖΑΗΟ 084 (aezaio) = lat. aestuo, aestavi, aestatum =
a se dezlănţui, a se înfuria, a arde. / lat. aestus = agitație, strălucire, căldură,
incendiu; o unduire, fierbere, agitație, învolburare, furtună; hulă, talaz, valuri. / gr.
ἄησις (aesis) = suflu, vânt.
ΑΠ 003 (ap), ΑΠΟ 023/096, ΑΠΩ 013 (apo), ΑΠV (apu) = gr. ἀπό (apo), lat. ab = de loc: din, departe de,
de la; de timp: apoi, după, de la. /
ΑΠVΙΖΝΑΜ 125 (apuiznam) = gr. ἀπόζεμα (apozema) = decoct, decocție. / gr. ἀποζέω (apozeo) = a fierbe
până când spuma este aruncată.
ΑΠVΧΑΘΙΥΕ 076 (apuchatiie) = gr. ἀποκάτω (apokato), ἀποκάτωθεν (apokatothen) = de dedesupt, de
jos.
ΑΠΑΡΟ 028 (aparo) = lat. pareo = a apărea, a fi vizibil, a se arăta; a se supune, a fi supus; a se închina la,
a se înclina la. /
ΑΠΕΟ 003 (apeo), ΑΠΣΩΤΙ 003 (apsoti) = lat. apto = a adapta, potrivi, aplica, ajusta. / lat. apo, apio, gr.
ἅπτω (apto) = a fixa, atașa, alătura, leaga, uni; a apuca, atinge. / gr. ἅψος (apsos) =
încheietură, legătură, articulaţie. / gr. ἅψις (apsis) = atingere, contact. / gr. ἁπτός
(aptos) = tangibil, tactil. /
ΑΠΛΟ 121, ΑΠΛΩ 035 (Aplo), ΑΠΟΛΟ 117 (Apolo), ΑΠΟΛΟΕ 080/031/117/015/028/096/065/134/052
(Apoloe) = Apolo, Apollo.
ΑΠΩΔΟΜΕΥΩ 091 (Apodomeio) = Apodomeio, rege get.
ΑΡ 116 (ar) = simbol compus.
ΑΡΑΜΥ 117 (arami) = lat. ara, arae, aram = structură pentru sacrificiu, altar, monument de piatră. /
ΑΡΕΔΕΩ 080 (aredeo), ΑΡVΔΥΩ 128 (arudio), ΑΡVΔΩ 123 (arudo), ΑΡVΔΑΟ 111 (arudao) = lat. ardeo,
ardens = a arde, a fi pe foc, a fi ars, a arde cu febră; ars. / lat. aridus = sec, ofilit, arid,
uscat. /
ΑΡΕΜΕΩ 010 (aremeo), ΑΡΜΕΩ 052 (armeo), ΑΡΜΩΙ 045 (armoi) = gr. ἁρμόζω (armozo) = a îmbina,
pune laolaltă; a ordona, rândui, guverna, aranja; a echipa cu haine sau armură. /
ΑΡΕΥΚΩΕ 013 (areikoe), ΑΡΙΣΩ 002 (ariso) = gr. Ἄρης (Ares) = zeul distrugerii, război, luptă, măcel; spirit

182
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
războinic, bărbăție, bravură. / gr. Ἄρειος, ἄρειος (areios) = devotat lui Ares,
războinic, marțial; despre un om, subst., războinic. / gr. Ἀρεϊκός (Areikos) = care
aparține lui Ares. /
ΑΡΗΔΩ 045 (arido) = gr. ἄρρητος (arretos) = nespus, nedivulgat, secret. /
ΑΡΙΣΘΩ 079 (aristo) = gr. ἄριστος (aristos), ἄριστον (ariston) = excelenți, cei mai buni, nobili, viteji. / gr.
ἀρίστευμα (aristeyma) = faptă de pricepere, dibăcie, bravură. / gr. ἀριστεία (aristeia)
= perfecţiune, excelență, dibăcie, bravură. / gr. ἀριστεύω (aristeyo) = a fi cel mai bun.
ΑΡΜΕΡΟ 095 (armero), ΑΡΜΟΣ 028 (armos), ΑΡΜΟΣΑ 042/016/028, ΑΡΜΩΣΑ 016 (armosa),
ΑΡΜΩΣΕΥ 013 (armosei), ΑΡΜΩΣΕΩ 013 (armoseo), ΑΡΜΟΣΟ 005/096/121/084,
ΑΡΜΟΣΩ 128, ΑΡΜΩΣΟ 095/126/025/120/134 (armoso), ΑΡΜΩΣΟΕ 080/092
(armosoe) = lat. arma, armis = arme de război. / lat. armo, in, contra, adversus = a
dota cu arme, a arma, echipa cu armament; a excita, agita, stârni, provoca. / lat.
armatus = înarmat, echipat cu arme, sub arme; armură, echipament de luptă. / rom.
armată.
ΑΡΜΕΤVΡΥΕ 015 (armeturie) = lat. armatus, armatorum = înarmat, echipat cu arme. / lat. armatus,
armatorum = arme, echipament de luptă. / lat. armo, armatorum = a aproviziona cu
arme, înarma, echipa.
ΑΡΟΣΟ 107 (aroso) = gr. ἀρόω (aroo), lat. aro = a ara.
ΑΡΠVΝΣΩ 045 (arpunso) = gr. ἁρπάζω (arpazo), lat. harpago = a fura, șterpeli, înșfăca, prăda, jefui. / gr.
ἁρπαγή (arpage) = capturare, jaf, răpire. / gr. ἅρπαξ (arpax), lat. rapax = prădător,
rapace, jefuitor, răpitor; un hoț, jefuitor. /
ΑΣΑΧΕΙΟ 069 (asacheio) = lat. assequor = a urmări; a depăşi, ajunge, a ajunge pe cineva urmărindu-l, a
câștiga, obține, dobândi. /
ΑΣΕΟ 095 (aseo) = gr. ὅσος (osos) = la fel de mare (lung, mulți), ca, cât de mare (lung, mult). /
ΑΣΗΜ 003 (asim) = gr. ἄξος (axos), ἄξων (axon) : gr. ὕλη (hyle) Hsch. = pădure, regiune păduroasă, lemn,
cherestea, lemn de foc. / gr. ἄξων (axon), lat. axis = ax, axă, scândură, blană (de
lemn). /
ΑΣΙΟ (asio), ΑΣΣΥΩ 013 (assio), ΑΣΣΩΝΙ 003 (assoni), ΑΣΥ (asi), ΑΣΩ 025 (aso), ΑΖΙΕΙ 003 (aziei), ΑΖΟ
(azo), ΑΖΩΕ 079 (azoe), ΑΣΙΟ 107 (asio), ΑΣΟ 107, (aso)4, ΑΣΩΕ 134 (asoe),
ΑΣΟΕΝΕ 072 (asoene), ΑΣΥ 107 (asi), ΑΣΕΝ 013 (asen) = gr. ἄσω (aso) = βλάπτω
(blapto) = a scoate din luptă, împiedica, opri. /
ΑΣΟΝΔΙΜΩ 126 (asondimo), ΑΣΟΝΔΙΟ 005 (asondio), ΑΣΟΝΔVΕΤΟ 069 (asondueto) = gr. συνδέω
(syndeo) = a lega. / gr. σύνδεσμος (syndesmos) = ceea ce unește, legătură, atașare. /
gr. σύνδετος (syndetos) = legat. / lat. assideo = a sta lângă, a asista, a sprijini, a fi
încartiruit în fața, a sta în fața, a asedia, a bloca (asediu, blocadă). /
ΑΣΣΟΘΗΕ 045 (assotie) = lat. assero = semăna, planta. / lat. assitus, part. assero = semănat, plantat;
recoltă, plantație. /
ΑΣΣΥΩ 013 (assio) = lat. assensio = acord, învoială, aprobare.
ΑΣΤΑЧΥΟ 107 (astacio) = lat. astutia = îndemînarea, agerime, șiretenie, vicleanie. / lat. astutus, astus =
chibzuit, ager, perspicace, inteligent, priceput.
ΑΣΥΔΟ 121 (asido) = lat. assiduo, assiduus = continuu, neîncetat, permanent, perpetuu, constant. / lat.
assiduo = a folosi, aplica în mod constant. /
ΑΣΦΑΛΥΩ 012 (asfalio) = gr. ἀσφαλής (asfalis) = nu este de natură să cadă, de neclintit, dârz, fără greș,
demn de încredere, rezistent, ferm, stabil.
ΑΣΧVΤΟ 130 (aschuto) = lat. assicco, ads-sicco, sicco = a usca, seca, a drena mlaștini. /
ΑΤΕΝΗ 095/025 (Ateni), ΑΤΕΝΟΕ 130 (Atenoe), ΑΤΕΝΩ 015 (Ateno), [ΑΤΕ] 122 (ate) = Ἀθηναίη
(Athenaie), Ἀθήνη (Athene) = zeița Atena.
ΑΤΙЧΕ 079 (atice), ΑΤΗЧΕΑ 025 (aticea) = lat. adiaceo (lat. ad = spre, către + lat. iaceo = a fi întins sau

183
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
așezat) = a sta lângă, a se învecina, a fi alăturat, a se mărgini, a atinge, a delimita. /
lat. adiacens = adiacent, alăturat, vecin. /
ΑΤΛΑΗΤΩ 025 (atlaito), ΑΘΛΑΤΟΕ 079 (atlatoe), ΑΤΛΕΙΟ 069 (atleio), ΑΤΛΕV 113 (atleu), ΑΤΛΗΩ 091,
ΑΤΛΥΟ 114 (atlio), ΑΤΛΙΟ 091 (atlio) = gr. ἀθλέω (athleo) = a lupta, trudi, a se
strădui, a concura în luptă. / gr. ἀθλεύω (athleyo) = a se lupta pentru un premiu, a
se întrece, a se bate, a lupta. / gr. ἆθλον (athlon), ἆθλος (athlos), lat. athlon =
întrecere, luptă, conflict. / gr. ἀθλητής (atletes), lat. athleta = combatant, campion.
/ gr. ἀθλητήρ (athleter) = luptător. /
ΑΤΝVΛΟ 011 (atnulo) = lat. ad, at = prep. spre, înspre + gr. ναῦλος (naylos) = taxă de trecere, vamă.
ΑΤΟ 039/114 = gr. αὐτός (autos), lat. ipse = el, el însuși. /
ΑΤΡΕΠΕΘΟ 109 (atrepeto) = gr. ἄτρεπτος (atreptos) = neschimbat, statornic, imuabil, fix. / gr. ἀτροπία
(atropia) = inflexibilitate, statornicie. / gr. ἄτροπος (atropos) = de nemișcat,
statornic, etern, inflexibil, de neclintit. / gr. τρέπω (trepo) = a direcționa către, a
îndrepta către o direcție, a întoarce sau a pune pe fugă, a împrăștia, înfrânge.
ΑΤΡΕΣΩΜΟ 128 (atresomo) = lat. atrox = întunecat, sumbru, sinistru, oribil, hidos, îngrozitor,
înspăimântător. / lat. ater = negru, întunecat, sumbru. /
ΑΥΟ 042 (aio), ΑΥΟΝ (aion) = gr. αὔω (ayo) = a arde, a face lumină, a aprinde focul. /
ΑΥΩ 126, ΑΙΩ 129 (aio), ΑΕΟ 069 (aeo) = gr. αὔω (ayo) = a striga, urla, chiui. /
ΑΦΗΝΔΟ 079 (afindo) = gr. ἀφανεί (afanei) = pe nevăzute, obscur. / gr. ἀφανής (afanes) = nevăzut,
invizibil, neobservat, ascuns, secret. / gr. ἀφανίζω (afanizo) = a se face nevăzut, a se
ascunde vederii, a se piti.
ΑΦΧΗΕΟ 019 (afchieo) = gr. ἀφήκω (afeko) = a ajunge la.
ΑΧΕΟ 106 (acheo) = lat. accio = a numi, striga, chema, invita.
ΑΧΟΥ 095 (achoi) = gr. ἀκέω (akeo), ἀκέομαι (akeomai) = a vindeca, tămădui. / gr. ἄκεσις (akesis),
ἀκέσιος (akesios) = tratament, vindecare. / gr. ἄκος (akos) = cură, remediu,
vindecare. /
ΑΧΣΛV 116 (achslu) = simbol compus.
ΑΧΥΜΑ 017 (achima) = gr. ἀχείμαντος (acheimantos), ἀχείμων (acheimon) = fără furtună, calm. / gr. χεῖμα
(cheima), χεῖματος (cheimatos), χειμών (cheimon) = iarnă; vreme rea, frig, ger,
îngheț; furtună, viforniță.
ΑΩΥΣΙΟ 002 (aoisio), ΑΟΥΣΟ 095 (aoiso), ΑΩΖΥΝΩΙΩ 016 (aozinoio) = lat. audeo, ausus, (perf. ausi =
ausus sum) = a se aventura, a îndrăzni, a fi curajos. / lat. ausum = act de curaj. / lat.
ausus = un risc. / lat. audax, audacis = cutezător, îndrăzneț, curajos, ager.
ΑЧΕ 001 (ace), ΑЧΕΜ 017 (acem), ΑЧΕΜΟ 095 (acemo) = gr. ἀκέω (akeo), ἀκέομαι (akeomai) = a vindeca,
tămădui. / gr. ἄκεσις (akesis), ἀκέσιος (akesios) = tratament, vindecare. / gr. ἀκή
(ake), ἄκος (akos), ἀκήν (aken) = cură, remediu, vindecare. /
ΑЧΕΖΟ 120 (acezo), ΑЧΕ 022 (ace), ΑЧΕΟ 130, ΑЧΕΩ 095 (aceo), ΑЧΕΝΟ 005 (aceno), ΑЧΙΕΟ 126 (acieo),
ΑЧΙΝΟ 122/069/098/016, ΑЧΙΝΩ 122, ΑЧΥΝΟ 111, ΑЧΥΝΩ 009/126/129 (acino),
ΑЧΕVΝ 013 (aceun) = lat. accio = a numi, striga, chema, invita. / gr. ἀχέω (acheo),
ἠχέω (echeo) = a suna, răsuna. / gr. ἀχέω (acheo), ἰαχέω (iacheo), ἰάχω (iacho) = a
rosti, striga, țipa. /
ΑЧΗ 067 (aci) = lat. aqua = apă. /
ΑЧΙΕ 006 (acie) = gr. ἀκίνητος (akinitos), ἀκινήεις (akinieis) = nemișcat, împietrit, de neclintit, ferm,
hotărât, statornic, dârz, tenace, inviolabil. / gr. ἀκινησία (akinisia) = lipsă a mișcării,
nemișcare. / gr. ἀκινητέω (akiniteo) = a sta nemișcat, a se odihni. / lat. a-, in- = prefix
de negație + lat. cieo = a determina, muta, stârni, împinge, deranja, invoca, începe.
Adică : nemișcat, neclintit. / gr. ἀν- (an-), ἀ- (a-) = negation prefix = prefix de negație.
+ gr. κινέω (kineo) = a pune în mișcare, a mișca, muta, deplasa, a trezi, stârni, a

184
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
stârni, deranja. Adică : nemișcat, neclintit. /
ΑЧΙΚVΕ 045 (acikue) = lat. a- = negație + lat. cicur = moale, blând. / lat. cicuro = a îmblânzi. Adică
neîmblânzit, tenace.

Β beta B
Înapoi la Cuprins
ΒVΙV 008 (buiu), ΒΕΣΕΡΟ 098 (besero) = gr. βοάω (boao), βοάσω (boaso) = a chema, striga; a suna,
răsuna, vui, mugi. / gr. βοή (boe) = strigăt puternic, urlet, strigăt de luptă, vuiet. /
gr. βύζω (byzo) = suna, urla, țipa.
ΒΑΔVΣΟ 031 (baduso) = gr. βάδος (bados) = mers. / gr. βατός (batos) = pasabil, accesibil / gr. βαδίζω
(badizo), βαίνω (baino), βατέω (bateo) = a merge încet, merge, a se duce, mărșălui,
a porni. / gr. βατεύω (bateyo) = a tropăi, strica. / lat. vado, vadere, vasi = a se duce,
merge, alerga.
ΒΑΖΟΡΥΟ 076, ΒΑΖΟΡΥΩ 076, ΒΑΖΩΡΙΩ 127, ΒΑΖΩΡΥΟ 123/091 (Bazorio), ΒΑΖΩΡΙV 076 (Bazoriu) =
Bazorio, rege get.
ΒΑΘΩ 045 (bato e), ΕΒΕΘΩΕ 045 (ebetoe), ΑΒΕΤΕΛΟ 017 (abetelo) = lat. vito, evito = a ocoli, evita, se
feri. / gr. βατέω (bateo) = a acoperi, călca. / gr. βάτης (bates) = cel ca calcă sau
acoperă.
ΒΑΙΟΝΣΟΕΝΟ 094 (Baionsoeno) = Baionsoeno, general al lui Decebal.
ΒΑΚVΤΟ 119 (bakuto), ΕΒΑΧΩΤΕΟ 080 (ebachoteo) = lat. vaco = a fi gol, neocupat, vacant. / lat. vacatus
= gol, liber, vacant. / lat. vacuitas, vacatio = libertate, absență, scutire. / lat. vacuo =
a goli, înlătura, elibera. / lat. evacuo = a goli. / lat. evacuatio = evacuare, golire.
ΒΑΛΟΙ 005 (baloi) = lat. valeo = a fi puternic, viguros, a avea tărie, a fi capabil. / lat. valens (part. valeo)
= puternic, robust, voinic, viguros. / lat. valor = valoare /
ΒΑΡΟΥΣΕΥΟ 009 (baroiseio) = lat. baris = barcă cu vâsle. / gr. βᾶρις (baris), βᾶριδος (baridos) = barcă cu
fundul plat, barjă.
ΒΑΣ 025 (Bas), ΒΑΣΤΑΡΝ 126 (Bastarn), ΒΑΣΤΑΡΝΙΟ 025, ΒΑΣΤΑΡΝΥΟ 115, ΒΑΣΤΑΡΝΥΩ 126,
Β[ασταρνυω] 126 (Bastarnio), ΒΑΣΤΑΡΝΟ 106/020, ΒΑΣΤΑΡΝΩ 091 (Bastarno) =
Bastarni.
ΒΑΣΕΛΥV 015 (baseliu), ΒΑΣΕΛΕV 011 (baseleu), ΒΑΣΕΛΕΩ 092 (baseleo), ΒΑΣΕΛΕΩΣ 119/125 (baseleos),
ΒΑΣΙΛΕΟ 130, ΒΑΣΥΛΕΩ 092 (basileo), ΒΑΣΙΛΕΩΣ 135/058 (basileos) = gr. βασιλεύς
(basileys) = rege, căpetenie, conducător.
ΒΑΣΟŦΙΔΟ 117 (vasotido) = lat. vasto = a goli, depriva, deșerta, vacanta, pustii, distruge, ruina, devasta. /
lat. vastus = gol, neocupat, pustiu, deșert. / lat. vastitas, vastitudo = ruină, distrugere,
devastare, un loc gol, pustiu, deșert. /
ΒΑЧΕΡΑ 028 (bacera) = lat. bacillum, bacilla = baston mic, băț, vergea.
ΒΕΖΙΝΟ 130/114, ΒΕΖΥΝΟ 084 (Vezino), ΒΙΕΣΙΝΟ 094 (Viesino), ΒΙΖΙΝΟ 065/124, ΒΙΖΥΝΟ 121 (Vizino)
= Vezino sau Vezinas, Chiliarh al Regelui Decebal.
ΒΕΛΑΤΟΡ 094 (belator) = lat. volo, volito = a zbura, a se deplasa rapid. / lat. volatura, volatus = zbor. /
lat. volatilis = înaripat, zburător.
ΒΕΛΖΕ 079 (belze) = rom. a vărsa. / lat. verso = a se răsuci, se roti, a se încolăci, răsturna; a răscoli, tulbura,
agita.
ΒΕΜΩ 079 (bemo) = gr. βαίνω (baino) a merge, a păși, a veni. / gr. βῆμα (bema), βᾶμα (bama) = pas, ritm.
ΒΕΝΔΘ 095 (bendt) = lat. vendo, vendito = a vinde. / lat. venditus = vândut. / lat. venditio = vânzare.
ΒΕΝΥΔΟ 092 (benido), ΒΑΝΩΕ 108 (bano) = gr. βαίνω (baino), βατέω (bateo) = a merge, a păși, a veni. /
lat. venio = a veni. / lat. vio = a merge, călători. /
ΒΕΡΕΟ 095 (bereo) = lat. verum = adevăr, realitate, autentic. / lat. verus = adevărat, real, autentic,

185
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
veritabil. /
ΒΕΡΕΣΤΟ 128 (beresto) = lat. versatus, part. verso = experimentat, priceput, versat. / lat. versatio = a
rotire, schimbare, transformare, modificare. / lat. versutus = dibaci, iscusit, ager,
abil, ingenios. / lat. versutia = viclenie, șiretenie, pricepere, agerime, ingeniozitate.
ΒΕΡΗ 009 (beri), ΒΗΡ 009 (bir) = lat. vir, viro, viri, virum, virorum = bărbat, soldat, om viteaz, erou. / lat.
virtus = bărbăție, putere, vigoare, bravură, curaj, virtute. /
ΒΕΡΗΣΕΤΩΕ 015 (berisetoe) = lat. ver, vēris = primăvară. /
ΒΕΡΙΣΩΕ 129 (Berisoe), ΒΕΡΥΣΟ 120, ΒΕΡΥΣΩ 062 (Beriso) = Beriso, rege get.
ΒΕΡΤΟ 118 (berto) = lat. verto = a întoarce, suci, dirija, răsturna; a schimba, preface, transforma, modifica.
ΒΕЧ 035 (veci) = vsl. вѣкъ (veku) = veac, veci.
ΒΕЧΥΛΟ 095 (becilo) = rom. vechil = locotenent, administrator, om de încredere. / lat. vetus = bătrân, în
vârstă, vechi. / lat. vetulus, veclus = matur, vârstnic, senior. /
ΒΗΣΟ 007 (biso) = lat. bis = de două ori. /
ΒΗΧΑΝΟ 109 (bichano) = lat. vicinus, vicinia = în vecinătate, lângă, vecin; vecin.
ΒΙΕΔΟ 091 (Biedo) = Biedo, rege get.
ΒΙΟΛΙ 042 (bioli) = gr. βέλος (belos), βέλα (bela), gr. βολίς (bolis) = proiectil, săgeată, suliță. / gr. βάλλω
(ballo), βολέω (boleo) = a arunca. / gr. βολή (boli) = o aruncare, lovitura sau rana
unui proiectil. /
ΒΙΟΣΟ 114 (bioso), ΒΙΩ 008(bio) = gr. βίος (bios) = viață. /
ΒΙΟΤΙ 107 (bioti) = gr. βίοτος (biotos), lat. victus = viață, mijloace de trai, alimente, provizii; lumea
omenirea.
ΒΙΡЏΛΑ 028 (birgela) = lat. virgula = ramură, bețigaș, baghetă, toiag, vergea.
ΒΙΣΙΚΑ 001/020, ΒΥΣΥΚΑ 014 (bisika), ΒΕΣΙΚΥΟ 002 (besikio), ΒΗΣΥΚΩ 052, ΒΙΣΥΚΟ 006, ΒΥΣΙΚΟ 092
(bisiko), ΒΗΣΚΟ 010 (bisko) = gr. ψυχή (psyche) = viață, suflare, suflet, spirit, duh,
inimă, minte; sufletele morților, spirite, fantome. / gr. ψύχω (psycho) = a respira. /
gr. ψυχόω (psychoo) = a da suflare, a da viață. /
ΒΙΣΟ 003, ΒΥΣΟ 023 (biso), ΒΙΟ 009 (bio) = lat. vis = tărie, forță, vigoare, putere, energie, virtute. / gr.
βία (bia) = forță, putere, tărie, vigoare. / gr. βιατάς (biatas) = forțos, puternic. / gr.
βίαιος (biaios) = prin forță, forțat, violent. / gr. βιάζω (biazo), βιάω (biao) = a
constrânge, a forța, presa tare, copleși, birui. /
ΒΙΣΠΑΣΟ 040 (Bispaso) = Vespasian (Titus Flavius Vespasianus) împărat al Romei între 69 - 79 en,
ultimul dintre cei patru împărați ai „Anului celor patru împărați”.
ΒΟΕΛΩΡΟΥ 039 (Boeloroi), ΒΟΥΛΩΡΟ 091 (Boiloro) = Neamul Boilor.
ΒΟΕΝЧΕΥΟ 084 (boenceio) = lat. vinco, (imp. vince) = a cuceri, birui, învinge, supune, înfrânge, a fi
victorios, câștiga. / lat. victor = cuceritor, învingător, câștigător. /
ΒΟΕΡΩΒΥΣΕΤΟ 009, ΒΟΕΡΟΒΗΣΕΤΟ 039, ΒΟΕΡΩΒΗΣΕΤΟ 091, ΒΩΕΡΟΒΗΣΕΘΩ 062,
ΒΩΕΡΟΒΗΣΕΤΟ 058, ΒΩΕΡΟΒΗΣΤΩ 015, ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΘΟ 095, ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ
058/095, ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΟ 120, ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΩ 062, ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΟ
095/091/021/062, ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΤΩ 025, ΒΩΕΡΩΒΥΣΕΤΟ 013 (Boerobiseto),
ΒΟΕΡΟΒΗΣΤΟ 013/126, ΒΟΕΡΩΒΥΣΤΟ 128, ΒΩΕΡΟΒΥШΟ 052, ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ
015/122/129, ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΩ 126 (Boerobisto), ΒΩΕΡΟΒΥШΕΟ 080, ΒΟΕΡΟΒΗШΕΟ
045, ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΕΩ 045, ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΕΩ 129 (Boerobisteo), ΒΟΙΕΡΟΒΗΣΕΤΟ 058
(Boierobiseto), ΒΟΥΡΕΒΥΣΕΤΟ 020 (Boirebiseto), ΒΟΕΡΙΒΙΣΤΟ 118, ΒΟΕΡΥΒΗΣΤΩ
031, ΒΟΕΡΥΒΙΣΤΟ 118, ΒΩΕΡΙΒΥΣΤΟ 012, ΒΩΕΡΥΒΙΣΤΟ 012 (Boeribisto),
ΒΟΕΡΩΒΣΕΘΩ 062 (Boerobseto) ΒΩΕΡΒΥΣΕΤΩ 025 (Boerbiseto), ΒΩΕΡΥΒΕΣΤΟ
126 (Boeribesto) = Burebista, rege davo-get, între anii 82–44 îen.
ΒΟΕΤΕΡΟ 134 (boetero), ΒΩΘΙΣΟ 079 (botiso), ΒΩΣΕΘΡΟ 095 (bosetro) = gr. βοηθέω (boetheo) = a veni
în ajutor, a sprijini, asista, ajuta. / gr. βοηθός (boethos), lat. boethus = ajutător,

186
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
auxiliar. / gr. βοήθεια (boetheia), βοηθοῦρα (boethoyra) = ajutor, salvare, sprijin,
forțe auxiliare.
ΒΟΙЧΕΡΟ 094/124/084/017, ΒΟΥЧΕΡΟ 096, ΒΟΥЧΕΡΩ 092 (Boicero), ΒΟΙЧΙΡΟ 119/006, ΒΟΥЧΙΡΟ 121
(Boiciro), ΒΟΙЧΙΕΡΟ 065 (Boiciero), ΒΩΗЧΙΡ 028 (Boicir), ΒΟΙЧΡΟ 130 (boiciro) =
Boicero, Bicilis gr. Βίκιλις (Bikilis), menționat de Dio Casius, Strateg al regilor Duras
și Decebal.
ΒΟΚΑΖΣΟΕ 114 (bokazsoe) = lat. voco = a chema, striga, invoca, chema împreună, convoca. / lat. vocatus,
vocatio = chemare, strigare, invocație, strigăt.
ΒΟΛΕΣΤΟ 076 (bolesto), ΒΙΟΛΙ 042 (bioli) = lat. volo, volito = a zbura, a se deplasa rapid. / lat. volatura,
volatus = zbor. / lat. volatilis = înaripat, zburător.
ΒΟΝΩΝΙΟ 123 (Bononio) = cetatea antică Bononia, Vidin, Bulgaria.
ΒΟΞΟ 017 (boxo) = lat. vox, gr. φωνή (fone) = voce, sunet, ton.
ΒΟΡVΣΑ 028 (borusa) = gr. βύρσα (bursa) = piele tăbăcită, piele de animal. /
ΒΟΣΟΕ 124 (bosoe) = gr. βόσις (bosis) = mâncare, nutreț.
ΒΟΥΕΣΩ 134 (boieso), ΒΩΥΟ 122 (boio), ΒΟΥΩ 015 (boio), ΒΟΥΟ 117 (boio), ΒΩΕΟ 095 (boeo), ΒΩΥΟΥ
025 (Boioi) = gr. βοῦς (boys), βῶς (bos), lat. bos = taur, bour. /
ΒΟΥΟΣΟ 109 (boioso), ΒΟΕΣΗΟ 109 (boesio), ΒΟΕΟ 109 (boeo), ΒΟΕΗV 109 (boeiu) = gr. βιός (bios),
βιῶι (bioi) = arc. / gr. βέλος (belos), βέλα (bela), gr. βολίς (bolis) = proiectil, săgeată,
suliță. / gr. βάλλω (ballo), βολέω (boleo) = a arunca. / gr. βολή (boli) = o aruncare,
lovitura sau rana unui proiectil. / adică : arcași.
ΒΡΕΒΥΡΟ 023 (brebiro) = lat. praebeo (v. praeberier), praebere = a înmâna, oferi, preda, a da, acorda,
furniza, livra; a se preda, a capitula, a se abandona, a se oferi cuiva. /
ΒΡΕΝΟ 042 (breno) = gr. βρέμω (bremo) = a vui, mugi, răsuna, bâzâi. / gr. βρενταί (brentai), βροντή
(bronti), lat. fulgur = tunet. / gr. βροντάω (brontao), lat. tono = a tuna. /
ΒΡΙΑΣΤΑ 115 (briasta) = gr. βριάω (briao) = a face puternic, solid, a întări. / gr. βριαρός (briaros) =
puternic, solid. / gr. βριθύς (brithus) = greu. / gr. βρῖθος (brithos) = greutate. /
ΒΥΟ 130 (bio) = lat. vio = a merge, călători. / lat. via = drum, stradă.
ΒΥΣΚΑ 117 (biska) = gr. βίσκαρις (biskaris): εῖδος βοτάνης, Hsch. = gr. βοτάνη (botane) = pășune, iarbă,
plante, nutreț.
ΒΩΕΝ 095 (boen) = lat. bonus = bun. /
ΒΩΕΡΕ 095 (boere) = gr. βουλεύω (boyleyo) = a sta la sfat, delibera, da sfaturi, se sfătui. / gr. βουλεύς
(boyleys), βουλή (boyle), βουλῆς (boyles), βουλ-εύς, έως, ὁ (boyl-eys, eos, o) =
Sfetnic, epitet al lui Zeus; membru al Consiliului sau al Senatului. Adică : Sfetnic,
Consilier, Senator. / gr. βουλή (boyli) = voință, determinare, sfat, îndrumare, plan;
Consiliu al bătrânilor sau căpeteniilor, Senat, (la Atena, Consiliul de 500 creat de
Cleisthenes). / gr. βουλευτής (boyleytes) = consilier, senator. /

Γ gamma G
Înapoi la Cuprins
ΓVΕΡΩ 129 (Guero), ΓΟΥΕΡΩ 120 (Goiero) = Goiero, rege get.
ΓΑΛΟЧΕΩ 009 (Galoceo), ЧΘΕ ΓΑLΙΟ 091 (Ce[l]te Galio), ЧΕΤΩ ΓΑΛΩΕΥ 009 (Ce[l]to Galoei), ЧΕΤVΕ
009 (Ce[l]tue) = Celți Gali.
ΓΑΛΤΟ 023 (galto) = lat. galeotes = un soi de șopârlă. / gr. γαλεώτης (galeotis) = o șopârlă cu pete.
ΓΑΝΙΟ 118 (ganio) = med. lat. gano = a obține, câștiga, cuceri, lua. /
ΓΑΝΟ 065 (gano) = lat. ganea, ganeum = casă de mâncat, loc de ospăț, cantină.
ΓΑΡΑΤ 125 (garat), ΓΑΡΕΤΟ 125 (gareto) = rom. gard. / Proto-Germană *gardô = gard, îngrădire. /
ΓΑΡΕΥ 002 (garei) = gr. γοργός (gorgos) = fioros, aprig, cumplit; vioi, viguros, rapid. /

187
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΓΑΤΟ 017/035 (gato), ΓΑŦΙ 040 (gati) = rom. a găti, a pregăti. / rom. a găta = a termina.
ΓΕΖΟΜΙΘΩ 052, ΓΕΖΟΜΙΤΟ 065, ΓΕΖΟΜΙΤΩ 122 (Gezomito), ΓΕΖΟΜΥΤΟΕ 130 (Gezomitoe),
⅃ΓΕΖΩΜΗΣΟ 010 (Gezomiso), ΓΕЖΕΜΗΣΩ 028, ΓΕЖΕΜΥΣΩ 028 (Gejemiso),
ΓΕЖΟΜΙΣΑ 098 (Gejomisa), ΓΥΖΜΙΤΟ 114 (Gizmito), ΓΗЖΩΜΙΣΑ 028 (Gijomisa)
= epitet al lui Jeoio compus din: GESO, GEZO = lat. gaesum, gesum, gr. γαισός
(gaisos), γαῖσον (gaison) = o suliță, o lance lungă și grea utilizată de Gali; + MITO,
MISO = lat. mitto, misi, missum = a trimite, lăsa să plece, expedia; Adică : suliță + a
trimite, lansa = Aruncătorul Suliței, Aruncătorul Fulgerului, echivalent al epitetelor
Κεραυνιος (Keraunios - Al tunetelor) și Αστραπαιος (Astrapaios - Al fulgerelor).
ΓΕΘΗΟ 109, ΓΕΤΥΟ 067 (Getio) = Geți, Geția.
ΓΕΝΙΕ 002 (genie) = lat. genius, gr. δαίμων (daimon), δαίμονος (daimonos) = divinitatea protectoare sau
geniul unei persoane; natura divină, superioară, care este înnăscută în toate, partea
spirituală, spirit, geniu.
ΓΕΤΑ 107, ЏΕΤΑ 052 (Geta), ΓΕΘΗ 109 (Geti), ЏŦ 040, ΓΕΘ 076 (get), ΓΕΘΟ 019/067/003/125, ΓΕΤΟ
109/109/023/123/127/007/106/115/091/125, ΓΕΤΩ 108/007, ΓΕΘΩ 076/091/108, ЏΕΘΩ
052, ЏΕΤΩ 116/015/035/119, ЏΕŦΟ 117, ЏΕΤΟ 021 (Geto), ⅃ΓΕΤΟ 076 (Geto), ΓΕΤΩΕ
108, ΓΕΤΟΙ 076 (Getoi), Γ[ετο] 106, Џ[ετο] 115/045 (G[eto]), ЏΕΤV 123 (Getu) = Geți.
ΓΕΤΟ ΔΑΒΟ 058 (Geto Davo), ЏΕΤΩ ΔΑΒΥΩ 015 (Geto Davio), ЏΤ ΔΑΒΩ 112 (Get Davo), Џ ΔΑΒ (Ge
Dav) = Geto Davi.
ΓΕΤΟ ΔΑΧΙΕΟ 115 (Geto Dachieo) = Geții Fiare/Bestii.
ΓΕΤΟ ΤΡΑΚΙΟ 107, ΓΕΤΟ ΤΡΑΚΥΟ 107 (Geto Trakio) = Geții din Tracia / Geto Tracia.
ΓΗΜΙΝΟΣΩ 110 (giminoso), ΓΗΜΥΝΟΣΩ 131 (giminoso) = gr. γυμνάζω (gymnazo) = a se antrena
dezbrăcat, a se antrena în exerciții gimnastice. / gr. γυμνάσιον (gymnasion) =
exerciții fizice, scoală de gimnastică. /
ΓΗΧΩΤ 110 (Gichot) = gr. γεκαθά (gekatha), γεκᾶσα (gekasa) : ἑκών (ekon), ἑκοῦσα (ekoysa) = amabil,
binevoitor, bucuros. / gr. γέκαλον (gekalon) : ἥσυχος (esychos) = liniștit, blând. /
ΓΙΤΟΕ 069 (gitoe) = gr. γάνος (ganos), γάνωμα (ganoma) = strălucire, sclipire; bucurie, fericire, mândrie.
/ gr. γάνυμαι (ganymai), γανάω (ganao), γανόω (ganoo) = a sclipi, luci, străluci
(despre metale); a a face lucitor, șlefui; a se lumina, însenina, a se bucura, a se
înveseli, a fi fericit. / gr. γανώδης (ganodes) = luminos. / gr. γάνωσις (ganosis) =
lustruire. / gr. γανωτός (ganotos) = lustruit, lucios. /
ΓΛΟΑ 008 (gloa), ΓΛΟΤΟ 042 (gloto) = gr. γλαυκός (glaykos), γλαυσός (glaysos) = strălucitor, argintiu.
/ gr. γλαύσσω (glausso), γλαῦξον (glayxon) = a străluci, sclipi. /
ΓΛΟΕŦΛΟ 117 (gloetlo), ΓΛΟΤΕΛΟ 084, ΓΛΩΘΕΛΟ 052, ΓΛΩΤΕΛΩ 079/028 (glotelo) = lat. glutio, gluttio
= înghiți, înfuleca, a se ghiftui, îndopa. / lat. gluto, glutto = gurmand, mâncăcios. /
ΓΟΙΤΕ ЧΕΒΩ 079 (goite cebo) = gr. <γοιταί>(goitai) = gr. κριθαί (krithai), κριθή (krithe) = boabe de orz,
orz; gr. γράστις (grastis) = iarbă, nutreț verde. + lat. cibo = a mânca. / lat. cibus =
mâncare, merinde, nutreț, furaje.
ΓΟΜ 017 (gom) = gr. γομόω (gomoo) = a împovăra, încărca, umple. / gr. γόμος (gomos) = încărcătura
unei nave, povară, tonaj, încărcătura unui animal de povară. / gr. γομάριον
(gomarion) = animal de povară, catâr.
ΓΟΥΡΩΕ 120 (Goiroe), ΓVΡΩΕΣΟ 129 (Guroeso) = Guroe, rege get.
ΓΟΦΩΑΝΔΟ 003 (gofoando) = gr. γεφυρόω (gefyroo) = a zăgăzui, a face un baraj, a face un pod peste, a
face accesibil printr-un pod. / gr. γέφυρα (gefyra), δέφυρα (defyra) = un stăvilar,
baraj, dig pentru a bara un râu, un pod.
ΓΡVΠΕΟ 007 (grupeo) = gr. γράφω (grafo) = sensul original, a zgâria, râcâi, scrijeli; a scrie, grava, a pune
în scris, nota. / gr. γραφή (grafe) = schiță, desen, scriere. / gr. γρόππα (groppa),
γράμμα (gramma) = ceea ce este scris, inscripție, scriere, documente. / gr. γραπτός

188
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
(graptos), γρόπτος (groptos) = scris, marcat cu litere, desenat. / gr. γραπτύς
(graptys) = zgârieturi, ruperi, scrieri. /
ΓΡΑΒΕΩ 079 (grabeo) = lat. gravo, gravi, gratum = a încărca, împovăra. / lat. gravis = greu, încărcat,
împovărat; mare, numeros. /
ΓΡΑΜΑΤVΗΩ 013 (gramatuio) = gr. γράμμα (gramma) = ceea ce este desenat, ceea ce este scris, scriere.
/ gr. γραμματεῖον (grammateion) = suportul scrierii, tablete de scris. / lat.
grammatica = gramatică, filologie.

Δ delta D
Înapoi la Cuprins
Δ[αβ] Σ[κυτ] Џ[ετ] 025, ΔΑΒ ΣΚΥΤ ЏΕΤ 042 (Dav Skit Get) = Davi, Sciți, Geți. /
Δ[ρουεισ] 079 (D[roieis]), ΔΡΟΗΕΥΣ 080 (Droieis) = Drueis, Zeița Pădurilor și a sălbăticiunilor,
Pădureanca, conform epitetelor zeiței Artemis, „Δρυμονία (Drumonia)”, adică
„Locuitoarea pădurii”, și zeiței Diana, „Nemorensis”, adică „Cea din pădure” sau
„Pădureanca”.
ΔVΑΖΟ 015/031, ΔVΑΖΩ 052 (Duazo), ΔΟΑΖΩ 091 (doazo), Δ[vαζω] = Duazo, rege get, tatăl lui Burebista.
ΔVΕΖΙΟΜΟ 096 (dueziomo) = lat. desumo = a lua pentru sine, alege, selecta. / lat. sumo = a lua, apuca,
lua în mână, a pune mâna, a-și asuma; a alege, selecta. /
ΔVΝΕΔΑΒΟ 124 (Dunedavo), ΔVΝΙΔΑΒΩΕ 009 (Dunidavoe), ΔΟΥΝΥΔΑΒΩ 025 (Doinidavo), ΔVΝΗ 130
(duni) = scit. dan-, don- = râu + Davo = al davilor. Adică Râul Davilor, Apa Davilor.
Dunidavo, numele antic al Dunării, folosit de Davo-Geți.
ΔVΝΙΖ 076 (duniz) = gr. δόναξ (donax) = trestie, stuf.
ΔVΝΧ 130 (dunch) = lat. tingo, tinxi, tinctum, gr. τέγγω (teggo) = a uda, înmuia, scufunda. / Proto-Indo-
European *teng- = a înmuia, uda. / gr. τέναγος (tenagos) = apă puțin adâncă, vad,
lagună. /
ΔVΠVΣΕ 016 (dupuse) = lat. daps, dapis = o masă solemnă, festin cu sacrificii, praznic religios. / lat.
dapino = a mânca. /
ΔVΠΙΟ 040 (dupio) = lat. duplico = a dubla, repeta.
ΔVΠΟ 111 (dupo) = lat. de post = după.
ΔVΠΟΕΣΟ 031 (dupoeso) = lat. depereo = a se ruina, dispărea, pieri, muri, fi distrus.
ΔVΡΖΙΕΟ 045 (durzieo) = lat. durus (durissimus) = dur. / lat. dureo = a fi dur. / lat. duro = a durifica,
solidifica, a îndura, a dura. /
ΔVΡΟ 011/040/092/130, ΔVΡΩ 119 (Duro), ΔVΡΩ ΑΔΕVΣΟ 092 (Adeuso Duro), ΑΔΕVΣΟ ΔVΡΩ 092
(Adeuso Duro), ΑΔΕΣΙΟ ΔVΡΟ 040 (Adesio Duro)= Adeuso Duro, Duras, rege al
Geților, predecesorul lui Decebal.
ΔΑΒ 116 (dav) = simbol compus.
ΔΑΒ 116/042 (Dav), ΔΑΒΑ 119 (Dava), ΔΑΒΙ 011/118 (Davi), Davie, ΔΑΒΟ
116/123/058/052/021/122/134/069/092 (Davo), ΔΑΒΩ 123 (Davo), ΔΑΒV 008/014/125
(Davu) = Davi. / gr. δάος (daos) : gr. λύκος (lykos), Hsch. = lup.
ΔΑΒ ЏΕΤΟ 119 (Dav Geto), ΔΑΒΟ ЏΕΘΟ 039, ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ 009/120, ΔΑΒΟ ЏΕΤΟ 035/092/130, ΔΑΒΟ
ЏΕΤΩ 015/045/035, ΔΑΒΩ ΓΕΤΟ 127, ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ 031/012/126/025/129/128/092,
ΔΑΒΩ ЏΕΤΩ 080/126 (Davo Geto)21, ΔΑΒΥ ΓΕΘΥV 008 (Davi Getiu), ΔΑΒΟ ЏΕΤ
118 (Davo Get), ΔΑΒΟ ЏΕŦV 011 (Davo Getu), ΔΑΒΩ ЏΕΤΥΛΟΡ 031 (Davo Getilor),
ΔΑΒV ЏΕΤΟ 119 (Davu Geto), Δ[αβο] Џ[ετο] 126 (D[avo] G[eto]), Δ[αβο] ЏΕΤΟ 079
(D[avo] Geto) = Davo-Geți.
ΔΑΒΗΩ 108, ΔΑΒΙΩ 108, ΔΑΒΥΩ 010/045 (Davio), ΔΑΒΥΕ 014 (Davie) = Davia (țară) / Davi.
ΔΑΒΙΚΟ 118/018/117 (dabiko) = gr. δάος (daos), δαίς (dais) = tăciune, jar, torță. / gr. δαίω (daio) = a

189
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
aprinde, a da foc, a arde. / gr. δάιος (daios) = ostil, distructiv, groaznic, epitet pentru
πῦρ (pyr) - foc. /
ΔΑΒΟ ЏΕΤΗΟ 010, ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΟ 072, ΔΑΒΟ ЏΕΤΥΩ 012 (Davo Getio) = Davo-Geți/ Geția
ΔΑΚΗ 126 (daki), ΔΑΚΟ 016/098/028/114 (Dako), ΔΑΧΟ 114, ΔΑΧΩ 016 (Dacho), ΔΑΚΥΟ 114 (Dakio),
ΔΑΚΟΑ (Dakoa), ΔΑΚΟΕ 124 (Dakoe), ΔΑЧΕΙΟ 065/084 (Daceio), ΔΑЧΕΟ
005/006/022/121/084/017 (Daceo), ΔΑЧΙ 065 (Daci), ΔΑЧΙΕΟ 094/084/114 (Dacieo),
ΔΑЧΙΟ 114, ΔΑЧΥΟ 094/121 (Dacio), ΔΑΕЧΟ 119 (Daecio) = Daci, Dacia. / gr. δάκος
(dakos), δάκη (dake) = animal cu mușcătura periculoasă, fiară, bestie, animal,
dihanie. Daci.
ΔΑΚΗ ΔΕΡΩ 126 (daki dero) = gr. δάκη θηρῶν (dake theron) = bestie vorace, fiară devoratoare, dihanie
sfâșietoare. / gr. δάκη (dake) + gr. θήρ (ther), θηρός (theros), θηρῶν (theron).
ΔΑΛΕ 008 (dale) = gr. δαλός (dalos) = tăciune, făclie, meteor, fulger. / gr. δαίω (daio) = a aprinde, a da
foc, a arde. /
ΔΑΛΜΑΤΩΥ 091 (dalmatoi) = Dalmați.
ΔΑΠΥΕЏΩ 129/045 (Dapiegeo), Δ[απυџεο]Ι 128 (D[apigeo]i), ΔΑΠΥΕЏΕΟΥ 079 (Dapiegeoi), ΔΑΠΗЏΕΟ
035, ΔΑΠΙЏΕΟ 045, ΔΑΠΥЏΕΟ 062, ΔΑΠΥЏΟ 134 (Dapigeo), ΔΑΠΥЏΕV 134
(Dapigeu), ΔΑΠΗЏΙΕΟ 120, ΔΑΠΥЏΥΕΩ 079 (Dapigieo), ΔΑΠΥЏΥV 014 (Dapigiu)
= Dapigeo sau Dapyx, rege get la Genuklo, aliat al Regelui Burebista.
ΔΑΡΔΑΝΗΕΟ 123 (dardanieo), ΔΑΡΔΑΝΙΩ 091 (dardanio) = Dardani.
ΔΑΡΝΟΣΟ 067 (Darnoso) = fiul lui Derabeuse.
ΔΑΣΖΟ 065 (daszo) = gr. δαίς (dais), δάος (daos) = făclie, faclă, torță. / gr. δαίω (daio) = a aprinde, a da
foc, a arde.
ΔΑΣΟΒΑ 014 (dasoba) = gr. θοός (thoos), θοή (thoe), ταχύς (tachys) = iute, rapid, sprinten + gr. σόβη
(sobe) = coadă, partea solidă din coada unui cal sau taur. Adică iute coadă. Prin
comparație cu gr. αἴλουρος (ailoyros), αἰέλουρος (aieloyros) : αἰόλος (aiolos) - rapid,
iute, sprinten + οὐρά (oura) - coadă = iute coadă, pisică, nevăstuică, dihor. Așadar,
sensul este „pisică, dihor”.
ΔΑΤΕΟ 107 (dateo) = lat. datus, datio = dar, ofrandă. / gr. δαίω (daio), δατέομαι (dateomai) = a împărți,
a distribui, a împărți între ei.
ΔΑΧΥΕ 116 (dachie), ΔΑΧΙΕΟ 115 (dachieo) = simbol compus.
ΔΑΧΥΕ 116 (dachie), ΔΑΧΙΕΟ 115 (dachieo), ΔΑЧΙΕ 042 (dacie) = gr. δάκος (dakos), δάκη (dake) = animal
cu mușcătura periculoasă, fiară, bestie, animal, dihanie. / gr. δάκνω (dakno), δᾰ́κω
(dako) = a mușca, înțepa, pișca. /
ΔΑЧΕΒΑΛΟ 130/016/096/084 (Dacebalo), ΔΑЧΕΒΙΑΛΟ 028 (Dacebialo), Δ[αчεβαλο] 096/017/084
(D[acebalo]), Δ[αчιβαλο] 094/121 (D[acibalo]), ΔΑЧΙΒΑΛΟ 022/065/094/098/124,
ΔΑЧΕΟΒΑΛΟ 119 (Daceobalo), ΔΑЧΙΒΑΛΩ 028, ΔΑЧΥΒΑΛΟ 121, ΔΑЧΥΒΑΛΩ 005,
ΔΑЧΗΒΑΛΟ 096/114/124 (Dacibalo), ΔΑЧΥΒΑΛV 119/016 (Dacibalu), ΔΑЧΙΟΒΑΛΟ
114, ΔΑЧΥΟΒΑΛΟ 114 (Daciobalo) = Decebal, rege al Daciei între anii 71-106 en.
ΔΕV 111 (deu) = gr. δεύω (deyo), δεύομαι (deyomai) = a uda, înmuia. / gr. δύω (dyo) = a se scufunda,
plonja, intra.
ΔΕVΝΔΟ 069 = gr. δεόντως (deontos) = cum trebuie, adecvat. / gr. δέον (deon), δέων (deon) = ceea ce
este obligatoriu, necesar, corect, cuvenit. /
ΔΕVΝΔΩ 127 (deundo) = lat. deinde, dein = apoi, după aceea, ca urmare, de atunci, de acolo, din acel loc.
ΔΕΓΑΔΕΖΕ 114 (degadeze), ΔΕЏΣΥΕΝ 128 (degesien) = lat. degredior = a decădea, coborî, a da înapoi /
lat. gradior = a face pași, păși, merge, avansa. /
ΔΕΓΕΡΑΤΥ 002 (degerati) = lat. gelu = îngheț, frig, gheață. / lat. gelo = a îngheța, înțepeni, a fi nemișcat.
/ lat. gelatus = înghețat, înțepenit. / rom. degerat.
ΔΕΓΕΩ 002, ΔΕЏΕΩ 025 (degeo), ΔΕЏΙΝΕ 114 (degine), ΔΕЏΙΝΟΕ 124 (deginoe), ΔΕЏΙΟ 040/006,

190
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΔΕЏΥΟ 014 (degio), ΔΕЏΙΝΟ 126/079/005/121, ΔΕЏΙΝΩ 134, ΔΕЏΥΝΟ 095/096,
ΔΕЏΥΝΩ 062 (degino), ΔΟЏΕΟ 117 (dogeo), ΔΟΓΥΟ 111 (dogio), ΔΕΟΓΕΟ 111
(deogeo), ΔΙΕЏVΜ 003 (diegeum) = gr. γίγνομαι (gignomai), γίνομαι (ginomai) = a
veni într-o nouă stare de existență, a fi născut, a fi produs, a avea loc, a se întîmpla,
a apărea, a se petrece, a deveni, a fi. / gr. διαγίγνομαι (diagignomai), διαγίνομαι
(diaginomai), διεγενήθην (diegenethen) = a trece prin, a petrece. / gr. διάγω (diago),
lat. dego, deago, degero = a căra peste, a trece prin, petrece, a trăi, rezista, îndura,
continua, a duce, purta.
ΔΕΖΟЧΕΙΖΔΟΕ 124 (dezoceizdoe) = lat. disseco (dissecuisti) = a tăia în bucăți, ciopârți, diseca. / lat.
disicio, dissicio = împrăștia, dispersa, sparge, rupe în bucăți. / gr. διασώχω
(diasocho), σώχω (socho) = a sparge în bucăți, măcina. / Adică: spargere, dezgheț.
ΔΕΘΡΩΓΕ 108, ΔΕΤΡΟΓΕ 019/123 (detroge) = lat. de + retro » it. dietro = înapoi, în spate. Adică de + tro
+ ge = dincolo de, după; a traversa. /
ΔΕΚΑ 111 (deka) = gr. διακαίω (diakaio) = a frige, a încălzi în exces.
ΔΕΛΦΟΣΟ 130 (delfoso) = gr. δελφύς (delfys) = pântec, măruntaie, mațe.
ΔΕΛΩΣ 076 (delos) = gr. δελεάζω (deleazo) = a ademeni. / gr. δέλεαρ (delear), δόλος (dolos) = momeală;
vicleșug, șiretenie, viclenie, dibăcie, trădare. / gr. δόλιος (dolios) = viclean, șiret,
trădător. / gr. δολιόω (dolioo) = a înșela, păcăli, trăda.
ΔΕΜΑΡΟΕ 091, ΔΕΜΑΡΩΕ 091 (Demaroe) = Demaroe, rege get.
ΔΕΝVΑ 130 (denua), ΔΕΝVΕ 019 (denue), ΔΕΝVΕV 109 (denuev), ΔΕΥΝΟΕ 109 (deinoe) = scit. dan-, don-
= râu. / tc. deniz = mare.
ΔΕΝΥ 107 (deni a) = gr. δήν (den) = îndelungat, mult timp. /
ΔΕΝΩΕ 013/035 (denoe), ΔΕΝΟ 108/130, ΔΕΝΩ 079/127 (deno), ΔΕΝΟΑ 019 (denoa), ΔΕΝΟΣ 042
(denos), ΔΙΝΩΑΕ 045 (dinoae), ΔΥΝΟΕ 124/134 (dinoe) = gr. δύναμις (dynamis) =
putere, dinamică. / gr. δυνατέω (dynateo) = a fi puternic, a fi dinamic. / gr. δυνατός
(dynatos) = tare, puternic, dinamic. /
ΔΕΟΤΕΡΟΖ 121 (deoteroz) = lat. ditiae, ditiarum (dis, dives) = bogăție, avere. /
ΔΕΟΧΑΤΩΣΟΥ 002 (deochatosoi) = lat. de + lat. occido = a lovi, trânti; a bate, izbi, zdrobi. / lat. de + lat.
cado = a cădea, coborî, a muri.
ΔΕΟΧΙΟ 069 (deochio) = gr. διά (dia) = prin + gr. ἔχω (echo), ὀχέω (ocheo) = a căra, purta, aduce; a
rezista, îndura, suporta. / la fel ca gr. διαφέρω (diafero) = a căre peste, duce dincolo.
ΔΕΡΑΝΕΟΙΣΕ 091 (Deraneoise), ΔΕΡΑΝΕVΣΕ 067 (Deraneuse) = Deraneuse, rege get, tatăl lui Darnoso.
ΔΕΡΟ 121 (dero), ΔΗΕΡΟ 019 (diero), ΔΕΡΩ 126 (dero) = gr. θήρ (ther), θηρός (theros), θηρῶν (theron),
θηρίον (therion) = bestie, fiară sălbatică, animal de pradă, orice animal fabulos. / gr.
θηράω (therao) = a vâna, urmări, hăitui. / gr. θήρα (thera) = vânătoare de animale
sălbatice, hăituire. /
ΔΕΣΟΛΥΣ 001 (desolis) = lat. dis- = rom. des-, dez-, inversează sau neagă sensul cuvântului pe care îl
precedă + lat. sollus = întreg, complet, zdravăn. Adică : neîntreg, incomplet,
nesănătos. /
ΔΕΤΙΛΑΤΟ 091 (detilato) = gr. διατίλλω (diatillo) = a smulge. / gr. τίλλω (tillo) = a smulge, a trage.
ΔΕΤΥЧΕ 035 (detice), ΔΕŦΙЧ 040 (detici), ΔΙΤΕЧΕ 005/006 (ditece), ΔΙЧΕΑ 119 (dicea), ΔΕΤΙΟ 012 (detio)
= lat. dicio, ditio = stăpânire, suveranitate, autoritate, putere, control, domnie. /
ΔΕΥ 121 (dei), ΔΙΥ 022 (dii) = gr. δέω (deo), δεῖ (dei), δεύω (deyo) = a duce lipsă, dori, a avea nevoie, a
cere, a ruga.
ΔΕΥΧΕΩ 062 (deicheo) = lat. deicio = a trânti jos, arunca jos; a arunca, azvârli; a alunga, izgoni.
ΔΕΦΗ 003 (defi) = lat. defero = a îndepărta, devia, căra, muta, înlătura. /
ΔΕЏ 062/040/016/028/084 = de + ge = de către.
ΔΗΕΩ 035, ΔΙΕΟ 122/098/124, ΔΙΕΩ 002/122, ΔΥΕΟ 039/096/114, ΔΥΕΩ 092 (dieo), ΔΙΥ 006 (dii), ΔΙΥΟ

191
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
006/114, ΔΥΙΩ 052 (diio), ΔΙΟ 001/115/069/072/020, ΔΙΩ 080, ΔΥΟ
052/042/014/020/116, ΔΥΩ 116/015 (dio), ΔΕΟ 122/094/011 (deo), ΔΕΟΣ 012 (deos),
ΔΥΕV 010 (dieu), ΔΥΕΣΟ 121 (dieso), ΔVΕΟ 080 (dueo) = lat. deus = zeu, divinitate.
ΔΗΡΑΜΟΝΟΣ 058, ΔΥΡΑΜΩΝΟΣ 058 (Diramonos) = Diramonos rege Get.
ΔΗΧΥΣΩ 013 (dichiso) = gr. διοικέω (dioikeo) = a administra, dichisi. / gr. διοίκησις (dioikesis) =
administrare, dichiseală, dichis.
ΔΙ 005 (di), ΔΕ 127/095/069 (de), ΔΕΥ 019 (dei), ΔΥΕ 109/108/095/114 (die), ΔΙΥ 022 (dii), ΔΕΟ /119/003/,
ΔΙΩ 091, ΔΥΩ 062 (dio), ΔΟΥ 079/035/125, ΔΙΕ 040 (die), ΔΩΥ 091 (doi) = lat. de =
din, de la, dintre, de. /
ΔΙΕ 012 (die), ΔΙΥ 072/022 (dii), ΔΕΥΟ 109 (deio) = gr. δίεμαι (diemai), δίω (dio) = a fugi, a lua-o la
sănatoasa, a se teme; a urmări, a vâna. / gr. δείδω = a se teme. /
ΔΕV 114 (deu), ΔΕΟ 129 (deo) = gr. δέω (deo) = a lega, fixa, atașa, prinde. /
ΔΙΕΒΕΡΥΕΑ 072 (diaberiea), ΔΟΒΕΡΕΟ 128 (dobereo) = lat. de + lat. verro; lat. deverro = a șterge, răzui,
curăța; a forța, împinge, îmboldi; a arunca, elimina, îndepărta. /
ΔΙΕΚΑΠΙΣΕΝ 003 (diekapisen) = gr. διασκάπτω (diaskapto) = a săpa prin.
ΔΙΕΝΟΕ 017 (dienoe) = lat. dies, diem = zi.
ΔΙΕЧΥ 005 (dieci), ΔΙΕЧΕΟ 005 (diece0) = gr. διώκω (dioko) = a fugări, urmări, alunga, vâna; a izgoni,
îndepărta. / gr. δίωξις (dioxis) = vânătoare, urmărire.
ΔΙΕЏΙ 006/022, ΔΥΕЏΙ 022 (Diegi), ΔΙΕЏΩΝ 028 (diegeon), ΔΙΕЏΙΟ 065/094/121, ΔΙΕЏΥΟ 084, ΔΙΕЏΗΟ
121, ΔΥΕЏΙΟ 114, ΔΙЏΙΩ 028 (Digio) = Diegio - Diegis, Chiliarh al Regelui Decebal.
ΔΙΜΕΕΔΥΟ 128 (dimeedio) = lat. diminuo = a diminua, scădea; a sparge, sfărâma. / lat minuo = a micșora,
reduce, diminua, diviza în bucăți mici. / lat. diminutio, deminutio = diminuare,
scădere, împuținare.
ΔΙΟΧΙΟ 040 (Diochio), ΔVΥЧΕΗΟ 084 (duiceio), ΔΙЧΕ 119 (dice), ΔVΚ 119 (duk), ΔΙЧΕΙ 107 (dicei),
ΔΗЧΕΟ 017 (diceo), ΔΙЧΕΑ 119 (dicea) = lat. dicio = stăpânire, suzeranitate,
autoritate, control, domnie. / lat. duco, duxi, ductum = a duce. / lat. dux, ducis, gr.
δούξ (doyx), δουκός (doykos) = lider, conducător, ghid, comandant, general. /
ΔΙΟЧΙΣΟ 118 (diociso) = gr. διακαίω (diakaio) = a arde în foc, încinge puternic. / gr. διακαής (diakaes) =
ars în foc, fierbinte, încins. / gr. καῦσις (kaysis), διάκαυσις (diakaysis) = ardere. / gr.
καῦσος (kausos), καύσῳ (kayso), καῦμα (kauma), διάκαυμα (diakayma) = căldură
arzătoare. / gr. καίω (kaio) = a aprinde, da foc, arde. / gr. καυσόω (kaysoo) = a
încinge, a arde cu căldură intensă.
ΔΙΣΙΛΕ 106 (disile) = lat. dissero = a întreba, discuta, disputa, vorbi, certa, spune, trata. /
ΔΙΣΡΕΟ 092 (disreo) = gr. δῆρις (deris) = luptă, bătălie, întrecere. / gr. δηριάομαι (deriaomai) = a concura,
a se lupta. / lat. diruo (disrumpo, dirumpo) = a rupe în bucăți, răsturna, demola,
distruge. / lat. dirutio = distrugere /
ΔΙΩΣΟ 116, ΔΥΟΣΩ 128 (dioso) = gr. δῖος (dios) = ceresc, divin.
ΔΙЧΥΠΩΕ 013 (dicipoe) = lat. discepto = a decide, determina, judeca; a dezbate, disputa, discuta, a se
certa. / lat. disceptatio = dispută, ceartă, dezbatere.
ΔΟ 069/124/003 (do), ΔΟΥ 095/062, ΔΟΙ 079 (doi), ΔΟΥΕ 052/021 (doie), ΔV
109/076/010/013/118/092/130/119/016/065/028 (du), ΔVΕ 092 (due), ΔVΩΕ 116 (duoe),
(duo), (dui), (duio), ΔΕΟ 129 (deo) = gr. δίδωμι (didomi), lat. do = a da, a înmâna, a
livra, a furniza, a plăti, a preda. /
ΔΟ 123/010/062/079/119/017, ΔΩ 009 (do), ΔΟΕ 079/065/124, ΔΟΥ 079 (doi), ΔV
007/012/011/119/016/094/121/124/084/114 (du), ΔVΕ 134/130/080 (due), ΔΙV 013 (diu),
ΔΕΟ 119 (deo) = lat. de = de, din, dintre. /
ΔΟΓVΕ 129 (Dogue), ΔΟΥΕΓΩΕ 120 (Doiegoe) = Doiegoe, rege get.
ΔΟΗΛΟ 067 (doilo) = lat. dolo = a ciopli, tăia, sculpta. / lat. dolatus = cioplit, sculptat.

192
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΔΟΜΙЧΙΟ 005, ΔΟΜΥЧΙΟ 016 (Domicio), ΔΟΜΥЧΕΟ 121 (Domiceo), ΔΟΜΥΤΕV 121 (Domiteu) = Titus
Flavius Caesar Domitianus Augustus 24 octombrie 51 – 18 septembrie 96 en ( împărat
roman între 81 - 96 en ).
ΔΟΝΕΘΕΩ 062 (doneteo), ΔΟΝΕΤΕΤΩΕ 015 (donetetoe), ΔΕΝΕΟ 114 (deneo) = lat. dono, donavi,
donatum = a da cadou, prezenta, dărui, acorda, oferi, conferi. / lat. donatio =
ofrandă, dăruire, donație.
ΔΟΠΑ 042 (dopa) = gr. θωπεία (thopeia) = flatare, măgulire, adulare. / gr. θωπεύω (thopeyo) = a flata, a
măguli. /
ΔΟΡΕ 114 (dore), ΔΟΥΡΕ 035 (doire) = gr. δόρυ (dory), δορός (doros), δουρός (doyros) = tulpină, copac;
coada unei sulițe, suliță, lance.
ΔΟΡΥΝ 115 (dorin) = gr. δῶρον (doron) = dar, cadou, dar de onoare. / gr. δίδωμι (didomi) = a oferi zeilor,
a da ofrandă zeilor. / lat. doron = un dar.
ΔΟΥΛΟΥ 009 (doiloi), ΔΩΕΛΟ 080 (doelo), ΔΩΕΛΟΗΕ 058 (doeloie), ΔVΕΛΩ 092 (duelo) = lat. duellis
= luptător. /
ΔΟΥΧΑΜΟ 108, ΔΩΥΧΑΜΩ 108 (Doichamo), ΔΟΥΧΑΜΩΥ 091 (Doichamoi), ΔVΧΑΜΟ 091 (Duchamo)
= Doichamo, rege get.
ΔΟΧΟΑΝΟΕ 095 (Dochoanoe) = lat. decanus, gr. δεκανός (dekanos) = decan, șef peste zece soldați sau
preoți (decan, protopop); șef peste zece grade din zodiac.
ΔΡΟΗΖΟ 110 (droizo) = gr. τρώω (troo), τραυματίζω (traymatizo), τιτρώσκω (titrosko) = a răni, vătăma,
schilodi. / gr. τρῶσις (trosis) = rănire, vătămare. / gr. τραῦμα (trauma), τρώμα
(troma) = rană, traumă. /
ΔΡΟΜΗΩΞΤΟ 091, ΔΡΟΜΙΟΞΤΟ 111, ΔΡΟΜΥΩΞΤΟ 091 (Dromioxto), ΔΡΟΥΟΜΙΚΤΟ 023 (Droiomikto)
= Dromioxto, Dromichaites sau Dromihete, rege get ce l-a capturat pe Lisymachos.
ΔΡΟΜΙΧΘΟ 042 (dromichto) = gr. δρόμος (dromos), δρομή (drome) = alergare, cursă, traseu, drum. /
gr. δρομόω (dromoo) = a zori. / gr. δρομικότης (dromikotes) = iuțeală de picior,
celeritate, iuțeală, rapiditate. / gr. δρομαῖος (dromaios), δρομικός (dromikos) = la
viteză maximă, iute, rapid. /
ΔΤΕΣ 116 (dtes), ΔΕΤΕΖ 115 (detez) = simbol compus.
ΔΥΕΔΟΥΕ 002 (diedoie), ΔΙΕΔΟΣΕ 002 (diedose), ΔΕΟΕ 121 (deoe) = gr. δείδω (deido) = a se teme. / gr.
δέος (deos) = frică, panică, spaimă. / gr. δεινός (deinos) = înfricoșător,
înspăimântător.
ΔΥΜVΝΕΡΑVΝΤ 076 (dimuneraunt) = lat. diminuo = a zdrobi, rupe, sparge în bucăți. / lat. minuo = a
micșora, împuțina, împărți în bucăți mici.
ΔΥΝΩЏΕΘΩ 120 (Dinogeto) = Dinogeția.
ΔΥΟ 116 (dio) = simbol compus.
ΔΥΟ 117 (dio) = gr. διά (dia) = prin, cât timp, după, printre, cu totul, până la capăt, cu desăvârșire.
ΔΥΡΕΒΕΥΩ 045 (direbeio) = lat. diribeo = a separa, împărți, diviza, sorta, a distribui. / lat. derivo = a
îndepărta, devia, abate, deriva; dispersa, distribui.
ΔΥΣΥΕ 126 (disie) = lat. disicio = a despica în două, diviza, risipi, împrăștia, (a împrăștia, risipi, pune pe
fugă inamicul), a sparge, rupe în bucăți.
ΔΥΤ 116 (dit) = simbol compus.
ΔΩΕΣΟ 128 (doeso), ΔVΣΗΕΟΜ 017 (dusieom), ΔΟΥΣΟΕ 079 (doisoe), ΔΙΟΣΩ 125 (dioso), ΔΙΕΣΟ 040
(dieso), ΔVΣΩ 106 (duso), ΔΟΕΣΟ 040 (doeso), ΔΟΣΟ 115/040/005 (doso), ΔΟΣΜΟ
072 (dosmo), ΔΟΝΕ 011 (done) = gr. δόσις (dosis) = dar, ofrandă. / lat. dono, donavi,
donatum = a da cadou, prezenta, dărui, acorda, oferi, conferi. / lat. duco, duxi,
ductum, (duxit) = a conduce, a ghida, escorta, a aduce, a duce (dus). /
ΔΩΕΤΟ 080, ΔΩΕΤΩ 126 (doeto), ΔVΗΤΟ (duito), ΔΩΥΛΟΡΩ 002 (doiloro) = gr. δίδωμι (didomi), lat.
do, dare = a da, a oferi. / δοτός (dotos) = acordat, dat. / gr. δοτήρ (doter), δωτήρ

193
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
(doter), lat. dator, donator = dătător, donator. / lat. donatio = ofrandă, dar, donație.
/ lat. datus = dar, ofrandă. / lat. doto, dotatus = dotat, înzestrat, dăruit.
ΔΩΛΛΩΥΛΗΥ 002 (dolloilii) = gr. δουλεία (doyleia) = sclavie, robie. / gr. δουλεύω (doyleyo) = a fi sclav.
/ gr. δουλόω (doyloo) = a înrobi. / gr. δοῦλος (doylos) = rob, sclav.
ΔΩΧΣΟ 116/080 (dochso) = caracter grafic compus. / gr. δόξα (doxa), δόξις (doxis) = noțiune, așteptare,
opinie, judecată, convingere, reputație, credit, onoare, glorie.

Ε epsilon E
Înapoi la Cuprins
Ε[ριџεριο] 114/094/134/035/079/058/120/084 (E[rigerio]), ΕΡ[ιџεριο] 121, ΕΡ[ιγεριο] 123 (Er[igerio]),
ΕΡΙ[γεριο] 045 (Eri[gerio]), ΕΡΥΕЏΕΡ 120 (Erieger), ΕΡΥЏΕΡΙ 092 (Erigeri),
ΕΡΥЏΕΡΗΕΣΟ 031 (Erigerieso), ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ 092 (Erigerieo), ΕΡΗЏΕΡΥΩ 062,
ΕΡΙЏΕΡΙΟ 094, ΕΡΥЏΕΡΗΟ 031, ΕΡΥЏΕΡΙΟ 069 (Erigerio), ΕΡΥЏΕΡΟ 031/069,
ΕΡΥЏΕΡΩ 069 (Erigero), ΕΡΥΓΗΡΙΕΩ 007 (Erigirieo), ΕΡΙЏΡV 124 (Erigeru) = gr.
ἔρις (eris), ἔρῐδος (eridos) = bătălie, luptă, dispută, ceartă, conflict + lat. gero (gessi,
gestum), egero (egessi, egessum) = a suporta, căra, transporta, a conduce, purta,
avea, deține, susține. Adică : Comandant de luptă, Conducător de bătălie, General.
ΕV 127 (eu) = lat. ex-, e- = afară, afară din, din, de la.
ΕVΧΗΡΟΕ 127 (euchiroe) = gr. ἐχυρός (echyros), ὀχυρός (ochyros) = ferm, puternic, sigur. / gr.
εὐχειρία (eucheria) = dexteritate, măiestrie (în luptă). / gr. εὔχειρ (eucheir), εὔχειρες
(eucheires) = rapid, priceput, expert, îndemânatic. / gr. εὔχαρις (eucharis) =
fermecător, plin de har, plăcut, cuceritor, câștigător, plin de har, popular. /
ΕΑΖΙЏΙΟ 040 (Eazigio), ΕΑΖЏΙΟ (Eazgio), ΕΥΕΑΖΙЏΗ 091 (Eieazigi), ΗΟΖΩΕΣΟ 095 (iozoeso) = Iazigi.
ΕΒΗΣΟ 009 (ebiso) = lat. e-, ex- = afară, afară din, din + lat. visio = vedere. / lat. viso = a privi, vedea, zări,
observa. Adică : afară din vedere, ascuns, pe ascuns, nevăzut, pe nevăzute.
ΕΓΕΙΠΤΙΩ 002 (Egeiptio) = Egipt.
ΕΔΕ 106 (ede) = gr. ἤδη (ede) = deja, până acum.
ΕΔΕΩ 015/045 (edeo), ΕΔΗΑ 013 (edia), ΕΔΗΕ 007, ΕΔΥΕ 095 (edie), ΕΔΙΩ 013 (edio), ΕΔΟΕ 069 (edoe),
ΕΔVΕ 114 (edue), ΕΔVΗΤΟ 109 (eduito), ΕΔΟΔΕ 084 (edode) = lat. edo, edidi,
editum = a oferi, da, aduce, ridica, așeza, a produce.
ΕΔΗ 010 (edi), ΕΔΟ 045/115/130/065/124/069 (edo), ΕΔΟΕ 079/065 (edoe), ΕΔΟΥ 052 (edoi), ΕΔV (edu),
ΕΔVΕ 067 (edue), ΕΔVΕΟ 080 (edueo) = lat. edo, ededi, edesum = a mânca, devora.
/ gr. ἔδω (edo) = a mânca, devora. / gr. ἐδωδή (edode), ἔδεσμα (edesma) = mâncare,
carne, merinde /
ΕΔΩ⅃Γ 080 (edoge), ΕΔΩΝ 080/015 (edon), ΕΔΟ 111 (edo) = gr. ἕδος (edos), lat. aedis, aedes = loc de stat,
scaun, lăcaș al zeilor, locuință, templu. /
ΕΗΩ 062 (eio), ΕVΥ 092 (eui) = gr. ἑός (eos), ἑόν (eon) = a sa, al său. / gr. εἷο (eio) = el.
ΕΙ 107, (ei) = gr. εἰ (ei), αἴ (ai) = dacă.
ΕΙΔΕ 023 (eide) = lat. idem, eidem = aceeasi, același, la fel.
ΕΛVΒΥΩ 128 (elubio) = lat. eluvio, eluvies = revărsare, umflare a apelor, inundație. / lat. eluo = a spăla,
curăța, purifica. / lat. diluvio = a inunda, a potopi. / lat diluvium = inundație,
revărsare, potop.
ΕΛVΕΣΟΕ 130 (eluesoe), ΕΛΟΑΣ 130 (eloas) = gr. ἕλος (elos), ἕλους (eloys), ἕλεος (eleos) = teren jos pe
marginea unui râu, pământ mlăştinos, mlaștină, luncă.
ΕΛΗΕΡΕ 019 (eliere) = gr. αἱρέω (aireo), εἷλον (eilon) = a lua, apuca, prinde, înșfăca, a câștiga, cuceri.
Part. ἑλών (elon) este folosit ca adverb, cu forța. / gr. ἁλίσκομαι (aliskomai), ἡλώκει
(elokei) = a fi prins, capturat.

194
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΕΛΙΑ 076, ΕΛΥΑ 120 (Elia), ΕΛΙꜸ 023/106/107, ΕΛΙΑV 127/115/134, ΕΛΥꜸ 108/123/007, ΕΛΗΑV 015, ΕΛΥΑV
019 (Eliau), ΕΛΙΑΗ 125 (Eliai), ΕΛΗΑΣΩ 108 (Eliaso) = Eliau-Alianța, Helis. / gr. ἁλία
(alia), ἁλιάς (alias), ἡλιαία (eliaia) = alai, grup de oameni, întâlnire, adunare, alianță,
uniune; loc public, amfiteatru.
ΕΛΥΕ 015 (elie), ΕΛΥΟ 114 (elio), ΗΛΩ 002 (ilo), ΙΛΙΩ 002 (ilio), ΙΛΟΩΥΕΣΟ 002 (ilooieso), ΙΛΟΑΣΩ 002
(iloaso) = gr. ἥλιος (elios) = soare, solar. / gr. ἡλιόω (elioo), ἡλιόομαι (elioomai) = a
trăi în soare, a fi expus la soare. / gr. ἡλιάω (eliao) = a fi precum soarele. /
ΕΛΥΕΟ 092 (elieo), ΕΛVΕV 013 (elueu) = gr. ἐλύω (elyo) = a înfășura, înveli, acoperi. / gr. εἰλύω (eiluo),
εἴλω (eilo), εἰλέω (eileo) = a înfășura, împacheta.
ΕΛΥΩ 080 (elio), ΕΛV (elu), ΕΛΩ 080 (elo), ΕΛΟ 094/114 (elo), ΕΛΟΕΙ 065 (eloei), ΕΛΟΥΑ 130 (eloia) =
lat. luo, eluo, gr. λούω (loyo), λοέω (loeo) = a spăla, curăța, purifica. /
ΕΛΩΕΖΩ 080 (eloezo) = gr. ἔλαιον (elaion), ἐλαία (elaia) = ulei de măsline, ulei.
ΕΜVΤΟ 076 (emuto) = lat. emoveo, emotus sum = a strămuta, îndepărta, exila.
ΕΜΑΣΟΡΑΤΟ 003 (emasorato) = lat. emetior = a măsura.
ΕΝVΕΤΕ 128 (enuete) = lat. enuntio, enuncio = a declara, spune, zice, afirma. /
ΕΝΑΛΙΘΩΕ 127 (enalitoe), ΝΑΛΥΤΑ 106 (nalita) = lat. altus = hrănit, crescut mare, înalt, măreț, nobil,
august. / lat. altum = înălțime. / lat. in + lat. alto = a ridica, înălța. / rom. a înălța,
înalt, înălțare.
ΕΝΗΝΥΔ 126 (eninid) = gr. νυνί (nyni), νυνδί (nyndi), νυνίδε (nynide) = acum, în acest moment.
ΕΝΗΟ 017, ΕΝΙΟ 011, ΕΝΙΩ 007 (enio), ΕΝΕΟ 095 (eneo), ΕΝΕΙΟ 011 (eneio), ΕΝΟ 095 ΕΝΩ 080 (eno),
ΕΝΟΘV 109 (enotu) = gr. νέω (neo), lat. no, nato = a înota, pluti. / gr. νάω (nao) = a
curge. / lat. eno, no = a înota, a traversa înot, a naviga prin. /
ΕΝΙ, ΕΝΥ 019 (eni), ΕΝΗV 109 (eniu), ΕΝΟ 108/019/109/011 (eno), ΕΝV 123 (enu) = gr. ἐν (en), ἐνί (eni),
ἐμ (em) = în, spre, înspre. /
ΕΝЏΙΝΟ 084 (engino) = lat. ingens = ieșit din comun, nemăsurat, vast, imens, uimitor, enorm, măreț,
remarcabil.
ΕΟ 114/125, ΕΩ 092 (eo), ΙΟ 011 (io), ΕΥV 094 (eiu), ΕΟΕΜ 017 (eoem) = gr. εἶμι (eimi), ἰώ (io), ἰοί (ioi) =
a merge. / lat. eo (is, isse), ibo = a merge, păși, călări, naviga, zbura, a se deplasa,
trece. /
ΕΠ 115 (ep) = gr. εἶπον (epon), ἔπω (epo) = a spune, chema, vorbi. / gr. ἠπύω (epyo), ἀπύω (apyo) = a
chema, invoca, rosti, spune. / gr. ἔπος (epos) = cuvânt, vorbă, poveste, promisiune,
sfat, profeție, proverb. /
ΕΠΩΕ 045/062 (epoe), ΕΠΕΟ 031 (epeo) = gr. ἐπί (epi), ᾽πί (‘pi) = pe, deasupra, înaintea, spre, peste. /
ΕΡΕΠΟ 127 (erepo) = lat. erepo = a se strecura, târî afară, a se cățăra, a urca, a ridica.
ΕΡΕΣΗΕ 110 (eresie) = gr. εἰρεσία (eiresia), ἐρεσία (eresia) = vâslit, canotaj. / gr. ἐρέσσω (eresso) = a vâsli,
trage la rame, călători vâslind, a traversa. /
ΕΡΗΧΥΟ 109 (erichio) = gr. ἐρύκω (eryko) = a reține, opri, captura, îndepărta.
ΕΡΗЏΕΟ 124, ΕΡΙЏΕΟ 124 (erigeo) = lat. inrigo = a uda, iriga, inunda. /
ΕΡΙΟΔΕ 002 (eriode), ΕΡΩΔΕ 013 (erode) = gr. ἔρις (eris), ἔρῐδος (eridos) = bătălie, luptă, dispută, ceartă,
conflict. / gr. ἐρίζω (erizo), ἐριδαίνω (eridaino) = a se lupta, a se ciondăni, a se certa,
a înfrunta. /
ΕΡΙЏΙΡΟ 107 (erigiro) = gr. ἐρι (eri) = prefix care întărește sensul unui cuvânt, foarte, mult + gr. γῦρος
(gyros) = inel, cerc. / gr. γυρεύω (gyreyo), lat. gyro = a alerga împrejur, a alerga în
cerc.
ΕΡΜΙΖΟ 090 (ermizo) = gr. Ἑρμῆς (Ermes), lat. Mercurius = zeul Hermes (Mercur), fiul lui Maia și al lui
Zeus; mesagerul zeilor.
ΕΡΜΥΔΑΒΟ 120 (Ermidavo) = Ermidavo.
ΕΡΜΩΔΑΜ 110 (ermodam) = gr. ὁρμίζω (ormizo) = a scoate la liman, a aduce în port, a acosta, amara,

195
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ancora. / gr. ὁρμέω (ormeo) = a fi acostat, ancorat. / gr. ὅρμος (ormos) = coardă,
parâmă, lanț; radă, dană, ancoraj, port. /
ΕΡΟΕ 017 (eroe) = gr. ἐρωή (eroe) = mișcare rapidă, grabă, vigoare. / gr. ἐρωέω (eroeo) = a se grăbi.
ΕΡΥΔΙΝ 072 (eridin) = gr. ἐριδίαν (eridian): ἅμαξα (amaxa), Hsch. = car, căruță. /
ΕΣ 080 (es) = gr. εἰς (eis), ἐς (es) = în, întru, la.
ΕΣΗΟ 019 (esio), ΕΣΥΟ 108 (esio), ΕΣΥΟ 123 (esio), ΕΣΥΟΥ 127 (esioi), ΕΣΟΕ 079 (esoe), ΕΣΣΥΙ 007 (essii)
= gr. ἕσις (esis) = trimitere. / gr. εἰσίημι (eisiemi) = a trimite în. / gr. ἵημι (iemi) = a
trimite mai departe, scoate, emite, a arunca, azvârli.
ΕΣΙΡΥΚΑ 115 (esirika) = gr. ἐσέρχομαι (eserchomai), εἰσέρχομαι (eiserchomai) = a intra. /
ΕΣΟ 106 (eso) = gr. ἔσω (eso), εἴσω (eiso) = la interior, înăuntru. /
ΕΣΟΕ 019 (esoe), ΕΣΟ 019 (eso) = lat. exeo = a ieși, a pleca, a se retrage. / lat. exitus, exitio = ieșire, plecare.
ΕΣЏΥΕΑ 130 (esgiea) = gr. ἰσγίνη (isgine), ἰσγένη (isgene), ὕσγινον (ysginon) = stacojiu, purpuriu. (Kermes
vermilio) / gr. ὕσγη (ysge) = stejar stacojiu, o tufă mediteraneană în care creșteau
gândaci din care se făcea în antichitate o vopsea roșie.
ΕΤΕΡΕΗΟ 017 (etereio) = gr. αἰθήρ (aither), lat. aether = eter, văzduh, cer, ceruri, aer. / gr. αἰθέριος
(aitherios), lat. aetherius = sus în ceruri, eteric, ceresc, celest.
ΕΦΙЧΕΥΟ 092 (eficeio) = lat. efficio = îndeplini, rezolva, efectua, cauza, produce, face, alcătui, executa,
isprăvi, desăvârși, realiza.
ΕΧΑΥΩ 128 (echaio), ΕΧΑΟΕ 109 (echaoe), ΕΑΚVΕ 045 (eakue), ΕΚΥΩ 126 (ekio), ΕΚVΕ 062/065 (ekue),
ΕΧΕ 080 (eche) = gr. ἵκω (iko), ἥκω (eko) = a veni, a ajunge, fi prezent. /
ΕΧΙΛΗΟ 017 (echilio) = lat. aequalis = egal, la fel, asemenea; de aceeași vârstă, contemporan, coeval. /
ΕΧΥΡΑΣΗV 067 (echirasiu) = gr. ἐχυρός (echyros) = puternic, strașnic, sigur. / gr. ἐχυρόω (echyroo),
ἐχυρῶσαι (echirosai) = a asigura, fortifica, întări. / gr. ἐχυρότης (echyrotes) = putere.
ΕΩΥ 116 (eoi) = simbol compus.
ΕЧΕΟ 072 (eceo), ΕЧΕΑ 072 (ecea), ΕЧΗΕ 129 (ecie), ΕЧΙΟ 065 = lat. aqua = apă.
ΕЧΕΣΤΟΕ 121 (ecestoe), ΕЧΕΣΘVΩ 045 (ecestuo) = gr. ἔχω (echo), σχέο (scheo), ἔχῃσθα (echestha) = a
avea, poseda, ține, a căra, purta, aduce, a controla, ține ferm, a suporta, îndura (în
special despre un atac), a sta, sta în gardă. /
ΕЧΕΤΟ 065 (eceto) = lat. aquatio = aducțiune de apă, loc unde apa este adusă, loc de adăpare. /
ΕЧΥ 013 (eci), ΕЧΗΕΩ 045 (ecieo), ΕЧΥΩ 013 (ecio) = gr. ἵκω (iko), ἥκω (eko) = a veni, a ajunge, fi prezent.
ΕЏΕV 115 (egeu), VΓΕV 003 (ugeu) = lat. egeo, egui = a fi în nevoiaș, fi sărac, a avea nevoie, a duce lipsa. /
lat. egens, egentis = dorind, având nevoie. / lat. egenus, egenum = nevoiaș, sărac,
strâmtorat.
ΕЏΕΛΟ 095/025 (egelo) = gr. ἀγείρω (ageiro) = a se aduna împreună, se reuni, se întruni. / gr. ἀγέλη
(agele) = cârd, turmă, companie, grup. / gr. ἀγελείη (ageleie) = epitet al Atenei,
aducătoarea prăzii, culegătoarea; conducătorul de război; conducătorul oamenilor,
Comandant.
ΕЏΕΡΙΟ 011 (egerio), ΕЏΕΡΟ 106 (egero) = lat. gero (gessi, gestum), egero (egessi, egessum) = a suporta,
căra, transporta, a conduce, purta, avea, deține, susține. / gr. ἄγω (ago), lat. ago = a
conduce, căra, aduce, transporta ființe vii. / gr. ἡγέομαι (egeomai) = a merge înainte,
a ghida, conduce. / gr. ἡγέτης (egetis) = conducător. / gr. ἡγεμών (egemon) =
conducător, comandant, șef, suveran. / gr. ἡγεσία (egesia), ἥγησις (egesis) =
comandă, poruncă. Adică: cel care conduce, Comandant /
ΕЏΕΣΟ 130 (egeso) = lat. egero, egessi, egessum = a descărca, a scoate afară, a elimina, a goli, a vomita.

Ζ zeta Z
Înapoi la Cuprins

196
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΖVΡΑΥV 019 (zuraiu), ΖVΡΕΟ 072 (zureo), ΖΟΡΟΕ 114 (zoroe) = gr. ζωγρέω (zogreo) = a captura, prinde
viu, lua prizonier. / gr. ζωάγρια (zoagria) = răscumpărare plătită pentru un prizonier
capturat viu. / gr. ζοός, ζωός (zoos) = viu, în viață. + gr. αἱρέω (aireo) = a lua, apuca,
prinde, înșfăca, a câștiga, cuceri. Adică: a prinde viu. /
ΖVΡΕΝΟ 058 (Zureno), ΖVΡΕΝΗΟΥΕ 058 (Zurenioie) = Zureno, rege get.
ΖVΡΟΒΑΔΟ 006 (Zurobado) = Zurobara (Ζουρόβαρα) între râurile Tisa și Olt (Aluta).
ΖVΡΧΑΝΟ 019 (zurchano) = lat. surgo = a ridica, sălta, sui, urca.
ΖVΣΥΔΑΒΟ 067 (Zusidavo) = Zusidava (Ζουσίδαυα), la est de râul Olt (Aluta).
ΖΑ 110 (za), ΖΕ 123/111/094 (ze) = gr. ζε (ze) = sufix inseparabil care arată mișcarea către, deplasarea spre.
ΖΑΒ[ελο] 012 (Zab[elo]), ΖΑΒΕ[λο] 052 (Zabe[lo]), Ζ[αβελο] 112 (Z[abelo]) ΖΑΒΕΛΙΕΟ 009/114 (Zabelieo),
ΖΑΒΕΛΗΟ 120/039, ΖΑΒΕΛΙΟ 042/121 (Zabelio), ΖΑΒΕΛΟ
115/025/039/035/006/094/096/098/124, ΖΑΒΕΛΩ 015/122/126/028 (Zabelo),
ΖΑΒΕΛΩΕ 080 (Zabeloe), ΖΑΒΩΛΥΕΩ 013 (Zabolieo), ΖΑΒΕΛΩΥ 025 (Zabeloi),
ΖΑΒΕΛΟΙΕ 084 (Zabeloie), ΖΑΒΙΕΛΙΕΟ 065 (Zabielieo) = Zabelo, zeul războiului la
Davo-Geți. / prin substantivizare : război, războinic, războinici. / gr. ζά (za), διά
(dia), pref. = prefix, întărește cuvântul precedat, foarte + lat. bellum = război. Adică:
prin război, spre război, al războiului.
ΖΑΜΟΛΣΥ 008 (Zamolsi), ΖΑΜΩΛΣΧΥ 015 (Zamolschi), ΖΑΜΟΛΣΧΙΟ 130 (Zamolschio), ΖΑΜΩΛΣΞΟΥ
002 (Zamolsxoi), ΖΑΜΟΛΧΙΟ 117 (Zamolchio), ΖΑΜΟΛΞΙΟΥ 110 (Zamolxioi),
ΖΑΜΟΛΞΙV 134/096/017 (Zamolxiu), ΖΑΜΟΛΞΣΥΟ 001 (Zamolxsio),
ΖΑΜ[ολσ]ΞΩΥ 002 (Zam[ols]xoi) = Zamolxio.
ΖΕΝΟ 003/125 (zeno) = gr. ζῶ (zo), ζάω (zao), ζώω (zoo), ζώειν (zoein), ζάν (zan), ζῶν (zon) = a trăi, a fi
sănătos. / lat. sano = a înzdrăveni, însănătoși, vindeca. / lat. sanus = zdravăn,
sănătos, solid, voinic.
ΖΑΠΥΕΩ 120 (Zapieo), ΖΑΠΥΟ 062, ΖΑΠΥΩ 129 (Zapio) = Zapio, rege get, aliat al lui Burebista.
ΖΑΡΒΑΡΟ 122 (zarbaro) = lat. servo = a salva, proteja, păzi, păstra, apăra. /
ΖΑΡΟ 017 (zaro) = gr. ζάλη (zale) = vijelie, furtună, viforniță.
ΖΑΤΕΣΗVΕ 109 (zatesiue) = gr. ζατόω (zatoo) : φράζω (frazo) = a arăta, indica, observa, păzi, veghea. /
gr. ζατῶσαι (zatosai) : φωρᾶσαι (forasai), Hsch. / gr. φωράω (forao) = a căuta un hoț,
descoperi.
ΖΑΤΩΡΕ (zatore) = gr. ζητέω (zeteo) = a căuta. / gr. ζήτησις (zetesis) = căutare.
ΖΕ 095 (ze), ΖΑ 009 (za), ΖΕ 005 (ze), ЏΕ 011 (ge) = gr. ζά (za), διά (dia), pref. = prefix, întărește cuvântul
precedat, foarte. / gr. διά (dia) = prin, după, printre, cu totul, cu desăvârșire.
ΖΕΛΥΕΣΟ 072 (zelieso), ΖΕΛΕΜ 003 (zelem) = gr. ζῆλος (zelos), lat. zelus = râvnă, sârguință, ardoare,
gelozie, zel, ferocitate. / gr. ζηλόω (zeloo), lat. zelo = a se întrece, a concura; a
respecta, admira, lăuda; a fi gelos, a năzui, a râvni. / gr. ζηλέω (zeleo) = a fi zelos.
ΖΕΝΟΔΕΟ 003 (zenodeo), ΖΑΝΟΕΑ 003 (zanoea) = gr. ζέω (zeo), ζέσω (zeso), ζέννυμι (zennymi) = a
fierbe, a clocoti. /
ΖΕΡΑΤΑΜ 017 (zeratam) = lat. sero, serus = târziu, seara. /
ΖΕΣΑ 018 (zesa) = gr. ζέω (zeo), ζέσω (zeso) = a fierbe, a clocoti; despre solide, a fi încins ca focul, fierbinte.
/ gr. ζέσις (zesis) = clocotire, fierbere, efervescență. /
ΖΕЧΕ 017 (zece) = gr. δέκα (deka), lat. decem = zece.
ΖΗΔΕΥΟ 058 (Zideio) = Zideio, rege get.
ΖΗΔΟΔΑΒΟ 124, ΖΙΔΟΔΑΒΟ 021, ΖΥΔΩΔΑΒΟ 120 (Zidodavo) = Zidodavo.
ΖΗΜ 003 (zim), ΖΙΜV 003 (zimu), ΖΙΜΖΟ 003 (zimzo), ΖΑΜVΕ 113 (zamue) = gr. ζημία (zemia), lat.
zamia = pierdere, stricăciune; pedeapsă în bani, amendă. / gr. ζημιόω (zemioo),
ζημιάζω (zemiazo), lat. damno = a osândi, sorti, condamna, a provoca pierderi, a
pedepsi, a face rău. / gr. ζημίωσις (zemiosis) = osândă, pedeapsă. /

197
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΖΙΔΟΕ 072 (zidoe), ΖΙΔΟΥΕ 025 (zidoie) = gr. σίδηρος (sideros) = fier. / gr. σιδήρεος (sidereos) = făcut
din fier, tare ca fierul. /
ΖΙΔΟΥΝΙ 003 (Zidoi) = vsl. зьдъ (zĭdŭ) = zid.
ΖΙΕΑΔΟ ΜΑΘΩΣΟ ΔΑΒΟ 123, ΖΙΕΑΔΩ ΔΑΒΟ 127, ΖΙΕΑΔΩ ΔΑΒΩ 127, ΖΥΕΑΔΟ ΔΑΒΟ 076 (Zieado Davo)
= Zieado Davo, rege dav.
ΖΙΛΕΩΡΟ 128 (zileoro), ΖΟΛΩΕΣΟ 079 (zoloeso) = lat. sileo = a face liniște, a fi liniștit, a tăcea, a fi fără
zgomot. / lat. silens = fără zgomot, în liniște, tăcut, liniștit.
ΖΙΜ 125 = lat. summa = vârf, culme, pisc. / lat. summus = cel mai de sus, suprem, culminant. /
ΖΙΩΖΟ 125 (ziozo) = lat. jusum = jos, în jos.
ΖΙΟΜΟ 096 (ziomo) = lat. sumo, desumo = a lua, apuca, lua în mână, a-și asuma; a alege, selecta. /
ΖΟ 015/031/039/121 (zo), ΖΩΑ 122 (zoa), ΖΟΕΟΕ 069 (zoeoe), ΖΟΙ 117 (zoi), ΖΟΥΝΕ 130 (zoine), ΖΟΝ 067
(zon), ΖVΝ 111 (zun), ΖΕΝ (zen), (zoni), ΖΩΝΤΩ 028 (zonto) = gr. ζωή (zoe) = viață,
existență. / gr. ζοός, ζωός (zoos), ζωόν (zoon), ζώς (zos) = viu, în viață. / gr. ζῷον
(zoon) = ființă vie, animal. / gr. ζῶ (zo), ζάω (zao), ζώω (zoo), ζώειν (zoein), ζάν
(zan), ζῶν (zon) = a trăi, a fi sănătos. /
ΖΟΒΔΟ 121 (zobdo) = lat. subdo, subdidi, subditum (subdis) = a pune sub, a supune la, a aplica; a aduce,
furniza, livra. / lat. subditus, subditum = pus sub, supus la; furnizat, livrat.
ΖΟΙΡΑΣΗΕV 045 (Zoirasieu), ΖΟΥΡΑΣΙΕΟ 035, ΖΟΥΡΑΣΥΕΩ 079 (Zoirasieo), ΖΟΡΑΣΕΟΥ 120 (Zoraseoi),
ΖΩΡΑΣΩ 062 (Zoraso), ΖVΡΑΣΥΕ[ο] 134 (Zurasieo), ΖVΡΑΣΥΕΟ 134 (Zurasieo),
ΖVΡΑΣΥΩ 134 (Zurasio), ΖVΡΑΣΩ 129 (Zuraso) = Zurasieo sau Zyraxes, rege get, aliat
al lui Burebista.
ΖΟΥΡΟΔΑΒΩ 120 (zoirodavo) = Ziridava (Ζιρίδαυα), între râurile Tisa și Olt (Aluta).
ΖΥΓΕΝ 115 (zigen), ΖΙΓΣ 012 (zigs) = lat signum, gr. σίγνον (signon) = marcă, semn, simbol; stindard
militar, drapel, steag.
ΖΥΚΩ 095 (ziko), ΖΙЧΕΟ 122 (ziceo), ΖΑΤΟ 001 (zato), ΣΕΧΥ 080 (sechi), ΖΙΚΑΛΟ 114 (zikalo) = lat. seco
(sectus sum) = a tăia, reteza, scurta, secera, ciopli, străpunge, despica. / lat. sica, gr.
σίκη (sike) = cuțit curbat, hanger. / lat. sicilis = seceră, instrument de tăiat. / lat.
sicilio = a tăia cu secera, a secera. /
ΖΩΝΙΕΟΥ 079 (zonieoi), ΖΩΝΥΟΣΩ 002 (zonioso) = gr. ζώνη (zone), lat. zona = curea, cingătoare, brâu;
locul pe unde trece cureaua, mijlocul, șalele, brâul. / lat. zonatim = de jur împrejur,
împrejur.
ΖΩΠΟ 035 (zopo) = lat. sopio = a face inconștient, năuci, pune la somn, trimite la culcare; a calma, așeza,
liniști, potoli, domoli.
ΖΩΡΖΙΕV 003 (Zorzieu), ΖΟΡΖΙΕΟΥ 091, ΖΩΡΖΗΕΟΥ 003 (Zorzieoi) = Zorzieo, rege get.

Η eta I
Înapoi la Cuprins
Η 125, Ι 125 (i) = rom. și = conjuncție. / lat. et = și. / lat. sic = deși. / gr. ἔτι (eti), καί (kai) = deși, și.
ΗΑ 119 (ia) = gr. ἰά (ia), ἰωή (ioe) = voce, strigăt, sunet puternic. / gr. ἰάζω (iazo) = a striga tare. / gr. αὔω
(ayo) = a striga, chema, urla, chiui.
ΗΔΕΑ 127 (idea) = lat. ideo = de aceea, pentru că, din acest motiv, din acestă cauză, prin urmare.
ΗΕΔΟΥΕ 039 (iedoie) = gr. οὖδας (oydas) = suprafața pământului, pământ, sol.
ΗΕΖΘ 095 (iezt), ΕΖΤΕΣΟ 062 (ezteso) = gr. ἵστημι (istemi), ἔστη (este), σίστημι (sistemi), lat. sisto = a
înălța, ridica, aranja, stabili; a face să stea, a opri, fixa, împiedica. /
ΗΖΟΥΝΩ 125 (izoino), ΗΖΟ 125 (izo) = gr. ἱζαίνω (izaino) = a poposi, a se așeza. / gr. ἱζάνω (izano), ἵζω
(izo), gr. ἕζω (ezo), ἕζομαι (ezomai) = a se așeza, a sta, a sta jos.
ΗΙΙΡ 035 (iiir), ΙΡ 062 (ir) = proto germană *jār, *jērą = an. / eng. medie yeer, ol. jaar, ger. Jahr = an.

198
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΗΚΤΕΛ 125 (iktel), ΙЧΘΕЧΕΟ 095 (icteceo) = lat. ictus = lovitură, izbitură, împunsătură, tăietură,
înjunghiere, mușcătură, înțepătură, rană. / lat. icio, ico = a lovi, izbi, bate, străpunge,
înțepa. /
ΗΛΕΡΥΩ 108 (Ilerio), ΥΛΗΡΕΥΟ 019 (Ilireio), ΥΛΟΥΡΙΟ 091 (Iloirio) = Iliri.
ΗΛΟΣΟ 125 (iloso) = gr. αἴολος (aiolos) = rapid, agil, sprinten, schimbător. / gr. Αἴολος (Aiolos) = Eol sau
Aeolus, stăpânul vântului, cu semnificația Rapidul sau Schimbătorul. / gr. ἄελλα
(aella) = vânt de furtună, vârtej de vânt. / gr. ἑλίσσω (elisso), ἐλύω (elyo), εἰλέω
(eileo), εἴλω (eilo) = a rula, împacheta; a lovi, izbi; înfășura, roti, întoarce. /
ΗΛΩV 012 (ilou), ΙΛΩΥ 079 (iloi) = gr. ὗλις (ylis), ἰλύς (ilys) = noroi, praf.
ΗΝΑVΜ 084 (inaum) = gr. ἔναιμος (enaimos) = cu sânge, plin de sânge, viguros. /
ΗΝΧV 017 (inchu) = lat. incus = nicovală.
ΗΝΩΟ 095 (inoo), ΗΝVΟΣ 125 (inuos) = lat. innovo = a reînnoi, restabili, reface.
ΗΞΣΟΝΟΙ 008 (ixsonoi) = lat. exsono = a răsuna.
ΗΠΕΩΣ 131 (ipeos), ΗΠΠΕΩΣ 110 (ippeos) = gr. ἵππος (ippos) = cal. / gr. ἱππεία = călărie. / gr. ἱππευτής
(ippeytis) = cavaler, călăreț.
ΗΣΤΡΕΟ 109, ΥΣΘΡΕΩ 123 (Istreo), ΙΣΤΡΕΟΜ 125 (istreom), ΥΣΤΡΙΑΝΟ 052 (Istriano), ΗΣΤΡΙΕΟ
108/003 (Istrieo), ΗΣΘΡΥΩ 076, ΙΣΤΡΗΟ 069, ΥΣΘΡΥΩ 091, ΥΣΤΡΗΟ 129, ΥΣΤΡΥΟ
134 (Istrio), ΥΣΘΡΗV 076 (Istriu), ΗΣΘΡΟ 052 (Istro) = Istru, denumirea antică a
Dunării de jos.
ΗΤΟ 019/003, ΙΤΟΕ 003 (itoe) = gr. ἰτός (itos), ἴτον (iton) = accesibil. / gr. εἶμι (eimi), ἴτον (iton), lat. eo,
ibo, ito = a merge, păși, călări, naviga, zbura, a se deplasa, trece. /
ΗΧ 021, ΥΧ 127 (ich) = gr. ἧχι (ichi) = unde. / gr. ᾗ (i), ᾗχι (ichi) = spre, încotro, unde. / gr. ἴχνος (ichnos)
= potecă, cărare. / gr. ἵκω (iko), ἥκω (eko) = a veni, a ajunge, fi prezent.
ΗΧΡΑΝΩΣ 058, ΙΧΡΑΝΟΣ 058 (Ichranos) = Ichranos, rege get.
ΗЏΕΛΟΕ 130 (igeloe) = lat. egelo, egelido = a dezgheța / lat. egelidus = dezghețat; înghețat.

Θ teta T
Înapoi la Cuprins
ΘVΛΝΕΩ 076 (tulneo) = rom. tulnic = instrument muzical popular de suflat, asemănător cu buciumul,
confecționat din coajă de tei sau de salcie și folosit pentru semnale, chemări. / rom.
a tulnica = a suna din tulnic.
ΘVΡΕΧΟ 019 (turecho), ΤVΡΑ 012 (tura) = gr. θουράω (thoyrao) = a se repezi. / gr. θοῦρος (thoyros) =
năvalnic, impetuos, năprasnic, furios, furibund. /
ΘΑΛΥΠΙΚΟ 021, ΘΑΛΥΠΙΚΩ 052, ΤΑΛΗΠΙΚΟ 124, ΤΑΛΙΠΙΚΟ 094, ΤΑΛΙΠΥΚΟ 084, ΤΑΛΙΠΥΚΩ 079,
ΤΑΛΥΠΙΚΟ 121, ΤΑΛΥΠΥΚΩ 062 (talipiko), ΤΑΛΥΠΗΧΟ 090 (talipicho),
ΤΑΛΥΠΙΚΑ 115 (talipika), ΤΑΛΕΠΙΧΟ 130 (talepicho), ΤΑΛΗΠΙЧΕ 120 (talipice),
ΤΑΛΠΙΚΟ 096 (talpiko), ΤΑΛΗΦΙΟ 107 (talifio), ΤΑΛΗ[πικο] 084 (Tali[piko]) = gr.
θάλεια (thaleia), θαλείῃ (thaleie) = bogat, abundent, prosper. / gr. θαλία (thalia),
θαλίη (thalie) = abundență, belșug, voie bună + gr. πύκα (pyka), πυκνός (pyknos) =
vârtos, puternic; ferm, solid; grozav, viguros, strașnic. Adică : Grozav de Abundent,
Strașnic de Bogat, Îmbelșugat. /
ΘΑΝΤΗ 108 (tanti) = gr. τένθινοι (tenthinoi) : λίθοι πλατεῖς (lithoi plateis), Hsch. = piatră + largă; stradă,
lat. platea = stradă de piatră.
ΘΑΧΣΥΤΗΟΕ 109 (tachsitioe) = lat. taxo (sin. tango) = a atinge ferm, pipăi, mânui.
ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ 009 (Taoirinoe) = Taurunum, cetate antică în Panonia.
ΘΕΡΑЏΕ 079 (terage) = lat. tergum, tergus = spatele, posteriorul, piele, platoșă, scut. /
ΘΕΡΕΑΩ 095 (tereao), ΤΑΡΩΣΕΩΥ 080 (taroseoi), ΤΩΡΕ 080 (tore), ΤΟΡΣΟ 115 (torso), ΤΟΡΕ 130 (tore)

199
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
= gr. τερέω (tereo), τορέω (toreo) = a găuri, a străpunge. /
ΘΕΩΖΟΡΕΝΟ 058, ΤΕΟΖΟΡΕΝΟ 058 (Teozoreno) = Teozoreno, rege get.
ΘΗΜΩΛΙΣΟ 058, ΤΥΜΩΛΙΣΟ 058 (Timoliso) = Timoliso, rege get.
ΘΟΜΗ 125 (tomi) = gr. τέμνω (temno) = a tăia, diviza, împărți. / gr. τομή (tome) = ciot. / gr. τομός
(tomos) = tăios, ascuțit; bucată, felie.
ΘΡΑΚΩ 127, ΤΡΑΚΟ 091, ΤΡΑΚΩ 122 (Trako), ΘΡΑΧΟ 091 (Tracho) = Traci.
ΘΡΑΧΗΟ 019, ΤΡΑΧΗΟ 109/058 (Trachio), ΤΡΑΚΗΟ 130, ΤΡΑΚΗΩ 123, ΤΡΑΚΙΩ 007/091/134 (Trakio) =
Trakio, Tracia. / Traci.
ΘΡΥΔ 039 (trid), ΤΡΔΟ 113 (trdo) = lat. trado = a preda, livra, da, remite, trimite, depune. /
ΘΩΣΟΙΧΕΩ 076 (tosoicheo) = gr. θωύσσω (thoisso) = a face zgomot, striga tare, urla, chema. / gr.
θωυκτήρ (thoykter) = lătrător, urlător, strigător.

Ι iota I
Înapoi la Cuprins
ΙVΛΗΑΝ 121 (Iulian) = Tettius Iulianus, general roman, în anul 87 en îl însoțește pe Împăratul Domițian
în Dacia.
ΙΑΣΟ 011, ΥΑΣΩ 002 (Iaso), ΥΕΑΣΩ 009 (Ieaso), ΗΣΕΙΟ 125 (iseio) = gr. ἴασις (iasis) = vindecare,
tratament, tămăduire. / gr. Ἰασώ (Iaso) = Iaso, zeița vindecării și a sănătății. / gr.
ἰάομαι = a vindeca, tămădui, trata, a se reface.
ΙΒΡΟΜ 125 (ibrom) = gr. ὕβρις (ybris) = zbucium, sălbăticie, violență haotică, tumult, necumpătare. / gr.
ὑβρίζω (hybrizo) = a se înfuria necontrolat, a turba de furie; despre cai sau asini
supra-hrăniți, a necheza și a se cabra (a se ridica pe picioarele dinapoi). / gr.
ὑβριστής (hybristes) = violent, necontrolat, nărăvaş, sălbatic.
ΙΓΗΑΟ 130 (igiao), ΟΥΓΕΝΩ 035 (oigeno), ΕVЏΕΖΙΑΟ 065 (eugeziao), ΗЏΕΥΟ 096 (igeio) = gr. ὑγιεινός
(hygieinos) = sănătos, zdravăn, salubru, bun. / gr. ὑγιής (hygies), ὑγίεις (hygieis)
sănătos, zdravăn. / gr. ὑγίεια (hygieia) = sănătate, trăinicie. / gr. ὑγιαίνω (hygiaino)
= a fi zdravăn, sănătos.
ΙΕΝΟΜ 125 (ienom) = gr. ἵημι (iemi), ἵενται (ientai) = a trimite mai departe, scoate, emite, a arunca,
azvârli; despre apă, a lăsa să curgă, izbucni, țâșni.
ΙΚΕΑΝ 115 (ikean), ΗΧΕ 124 (iche), ΗΧΥVΕ 123 (ichiue) = gr. ἵκω (iko), ἥκω (eko), ἱκνέομαι (ikneomai),
ἵκειν (ikein) = a veni, ajunge. / gr. ἱκάνω (ikano) = a veni, sosi.
ΙΛΑ 106/016 (ila), ΙΛΕΟ 012, ΙΛΕΩ 012 (ileo), ΙΛΟ 118, ΥΛΩ 015, (ilo), ΥΛ 067/025 (il) = gr. ἴλη (ile), ἴλα
(ila), εἴλη (eile) = bandă, trupă, companie (militar). / gr. ἰλαδόν (iladon) = cu armată,
în abundență, în masă, numeros. /
ΙΛΩΖΕΗΒΟ 002 (ilozeibo), ΙΛΙΑΜ 125 (iliam), ΙΛVΖΙΜV 003 (iluzimu) = gr. ἰλλάς (illas) = sfoară, frânghie.
/ gr. ἰλλάζω (illazo) = a lega, face un mănunchi.
ΙΝ 115 (in) = lat. in, gr. ἐν (en) = în, spre.
ΙΝΔΥΞΟ 107 (indixo) = lat. indico = a arăta, indica; a declara, face cunoscut. / lat. index = cel care arată;
index, semn, marcă.
ΙΝΤΡVΚVΕ 118 (intrukue) = lat. in + lat. traicio = a arunca dincolo, muta peste, trece dincolo, a transporta,
transfera, petrece. /.
ΙΞΙΤ 016 (ixit) = lat. exitio, exitus = plecare. / lat. exeo = a ieși, pleca, se îndepărta.
ΙΟ 002 (io), ΥΟ 002/008 (io) = gr. ὕω (hyo) = a ploua. /
ΙΠΟΙΣΟ 125 (ipoiso) = gr. ἰπόω (ipoo) = a presa, a strânge. / gr. ἴπωσις (iposis) = presare, strângere. / gr.
ὑποσείω (hyposeio) = a roti, înfășura. / gr. ὑποσιμόω (hyposimoo) = a curba, îndoi.
ΙΠΣΕ 007 (ipse) = lat. ipse, ipsus = exprimă eminența sau distincția, foarte, chiar, precis, chiar el, în
persoană, la rândul său, și el, de asemenea, precum.

200
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΙΡΟΔVΕ 114/094 (irodue) = lat. irradio = a ilumina, iradia; a răsări, apărea, a se ivi.
ΙΣ 042 (is), ΙΣΟΥ 035 (isoi) = gr. ἴσος (isos) = egal, egal cu, la fel ca. / gr. ἴσως (isos) = la fel, în același mod.
/ gr. ἰσότης (isotis) = egalitate. / gr. ἰσόω (isoo), ἰσάζω (isazo) = a face egal, egaliza,
balansa.
ΙΣΧΘΙΥ 110 (ischtii) = gr. ἴσχιον (ischion) = șold, încheietura șoldului. / gr. ἰξύς (ixys) = mijloc, brâu,
spinare, spate, șale. / gr. ἰξυόθεν (ixyothen) = de la brâu, de la șale. /
ΙΦΟΕ 069 (ifoe) = gr. ἴφιος (ifios) = robust, gras, mare. / gr. ἴφθιμος (ifthimos) = robust, puternic, viguros.
ΙЧΕ 121 (ice), ΗЧΕΟ 069, ΙЧΕΟ 069, ΥЧΕΟ 025 (iceo), ΥΕЧΕΟ 079 (ieceo), ΙΧΟΥΣΕ 008 (ichoise) = lat.
jacio, iacio (jactus, iactus sum) = a trimite mai departe, scoate, emite; a arunca,
azvârli, lansa, a stabili, construi, așeza, ridica. / gr. ἵκω (iko), ἥκω (eko) = a veni, a
ajunge, fi prezent. /

Κ kappa K
Înapoi la Cuprins
Κ[οτοπολο] 017/084/121/096/094/022/130/025/009/095/058 (K[otopolo]), ΚΟ[τοπολο] 072/069/013,
ΚΩ[τοπολο] 012 (Ko[topolo]), ΚΟΤΟΠΟΛ 124 (Kotopol), ΚΟΤΟΠΟΛV 119,
ΚΟΤΩΠΟΛV 052 (Kotopolu), ΚΟΤΟΠΟΛΟ 080/006/065/094/096, ΚΟΤΩΠΟΛΩ
134/092, ΚΟŦΟΠΟΛΟ 117, ΚΩΘΟΠΩΛΟ 052, ΚΩΤΟΠΩΛΟ 122/092, ΚΩΤΩΠΩΛΩ
028 (Kotopolo), ΚΟΤΟΠΟΛΥΕΟ 114 (Kotopolieo), ΚΟΤΩΠΟΛΕΩ 035 (Kotopoleo),
ΚΩΤΩΠΟΛΕΟΥ 120 (Kotopoleoi), ΚΩΤΕΠΟΛΥΩ 035 (kotepolio), ΚΩΤΟΠΩΛΥΟ
091, ΚΩΤΟΠΩΛΙΩ 025 (Kotopolio), ΚΟΤΠΟΛ 013 (kotpol), ΚΟΤΠΩΛΗΟΥ 039
(kotpolioi) = gr. κράτωρ (krator) = conducător + gr. πόλεμος (polemos) = war =
război; Adică κράτωρ πόλεμος (krator polemos) = Stăpânul războiului, Strateg,
General. / gr. κράτωρ (krator) = conducător + gr. πάλη (pale), lat. pale = încăierare,
luptă, bătălie. Adică : κράτωρ πάλη (krator pale) Stapânul luptelor. / echivalent cu
gr. στρατηγός (strategos) = Strateg, comandantul armatei, General. /
ΚVΔVΝΔV 076 (kudundu) = lat. quondam = cândva, altădată, odinioară, pe vremuri.
ΚVΕΟ 122 (kueo) = lat. quaeso = a cere, ruga, implora.
ΚVΝΕ 019 (kune), ΧΟΝΗ 035 (choni), ΚΙΝΟ 123 (kino) = gr. κονία (konia), κόνις (konis), lat. cinis = praf,
cenușă, nisip, pământ. /
ΚVΝΩΜΙ 125 (kunomi) = gr. κονίαμα (koniama) = mortar, tencuială.
ΚVΥΤΟ 115 (kuito) = lat. queo, quīvī, quitus = a fi capabil, a putea.
ΚΑŦVΛΑΤΟ 040 (katulato) = gr. κατάλυσις (katalysis) = dizolvare, nimicire, terminare, încetare. / gr.
καταλύω (katalyo) = a desființa, distruge, a dizolva, a nimici, îndepărta, întrerupe. /
gr. καταλοάω (kataloao) = a sfărâma în bucăți, a desființa. /
ΚΑΒΥΡΗΛΩ 110 (Kabirilo) = gr. κάβειος (kabeios): νέος (neos), ναῦς (naus) = corabie. / gr. κάραβος
(karabos) = corabie. / lat. corbita = corabie de greutate. / gr. Κάβειροι (Kabeiroi) =
Cabirii, divinițăți venerate în Lemnos, Samotracia, Imbros și Boeotia, cunoscuți ca
fii lui Hephaestos (Vulcan), din cauza măiestriei cu care prelucrau metalele, și ai
nimfei mării Cabeiro (Καβειρώ), fiica lui Proteus (Πρωτεύσ), un zeu primordial al
mării sau al râurilor și întinderilor de ape oceanice, și astfel protectori ai marinarilor.
Strab. 10.3.15-21/
ΚΑΔΟ 111 (kado), ΚΑΔΙΥ 001 (kadii), ΚΕΔΟ 023 (kedo) = lat. cado = a cădea, coborî, a muri. / lat. cedo,
cessi, cessum = a se retrage, a se îndepărta, a pleca, a renunța, a ceda.
ΚΑΙΟΥ ΑΝΤΩΝΗΕΟΥ 025 (Kaioi Antonieoi), ΚΑΥΩΣΟ 126 (Kaioso) = Gaius Antonius Hybrida (secolul I
îen), politician al Romei antice, proconsul al Macedoniei în 62–61 îen.
ΚΑΛΙΣΤΕΙΟ 069 (kalisteio) = gr. καλός (kalos), superlativ - κάλλιστος (kallistos) = frumos, bun, just,

201
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
nobil, corect. / gr. καλλιστεύω (kallisteyo) = a fi cel mai frumos, bun, just, nobil,
corect. /
ΚΑΜΥΖΟ 067 (kamizo), ЧΗΑΜΣΟ 017 (ciamso) = gr. χαμᾶζε (chamaze), χαμαί (chamai), χαμάδις
(chamadis), lat. humi = la pământ, pe pământ. / gr. χθών (chthon), lat. humus =
pământ, țărână, teren, lumea.
ΚΑΜΦΙΖΙ 125 (kamfizi) = gr. καμπή (kampe) = curbură, serpentină, cotitură, viraj într-un circuit de curse,
locul de întoarcere (în cursele de cai sau de care de luptă), punctul de cotitură. / gr.
κάμψις (kampsis) = îndoitură. / gr. κάμπτω (kampto), κάμψαι (kampsai) = a vira
calul sau carul de curse în jurul punctului de întoarcere. / gr. καμπτήρ (kampter) =
curbă, viraj, punctul de întoarcere în δίαυλος (diaylos), (tință, scop, țel). / gr. καμψός
(kampsos) = îndoit, curbat. / gr. δίαυλος (diaylos) = diaulă (cursă de alergare), în
care participantul aleargă până la celălalt capăt al stadionului, întoarce la puctul de
cotitură și se întoarce înapoi. /
ΚΑΝ 125 (kan) = gr. κάννα (kanna) = stuf, trestie, gard de trestie, balustradă, gard. / lat. canna = stuf,
trestie. /
ΚΑΝΟΣ 022 (kanos) = lat. canon = regulă, canon, model; în timpul împăraților, un tribut anual stabilit
de lege, în grâu, aur, argint; tribut anual plătit Împăratului. / gr. κανών (kanon),
κανόνος (kanonos) = băț drept, bară; regulă, standard, canon; taxă imperială, tarif.
ΚΑΠ 114/018 (kap), ΚΑΠΕΟ 065 (kapeo), ΚΑΠΟ 042/011/022/028, ΚΑΠΩ 016 (kapo, ΧΑΠΟΕ 109 (chapoe),
ΧΑΠΟΣ 117 (chapos), ΚΑΠΟΝΩ 122 (kapono), ΚΑΠΟΥΕΣΩ 095 (kapoieso), ΚΑΠΟΣ
017 (kapos), ΚΟΠΟ 119 (kopo), ΚΑΠΑΤ 076 (kapat) = lat. caput = capul, primul,
căpetenia, liderul, șeful, ghidul, capătul, fruntea, vârful, sfârșitul, extremitatea. /
ΚΑΠΕΝΩΣ 108 (kapenos) = gr. καπάνη (kapane), καπᾱνα (kapana), καπᾶναι (kapanai) = car de război,
căruță. / gr. καπανικός (kapanikos): ἁμαξιαῖα (amaxiaia) = enorm, mare cât o căruță.
/ gr. ἁμαξιαῖος (amaxiaios) = mare cât o căruță. / gr. ἅμαξα (amaxa) = car, căruță,
chervan. / <καπάνας> γὰρ ἀπήνας λέγουσιν Hsch. ; gr. ἀπήνη (apene) = car cu patru
roți, căruță.
ΚΑΠΕΩ 031 (kapeo), ΧΑΠΟ 017 (chapo) = lat. capax = încăpător, spațios, vast, mare, voluminos; capabil,
apt, potrivit, adecvat. /
ΚΑΠΥΩ 012 (kapio), ΚΑΠΙΣΕΝ 003 (kapisen) = gr. κάπετος (kapetos) = canal, șanț. / gr. σκάπτω (skapto)
= a săpa.
ΚΑΡΕ 122 (kare) = lat. careo = a duce lipsa, a rămâne fără, a fi deposedat de. (carență, lipsă) / lat. caritus
= deposedat. /
ΚΑΡΕЧΕΣΥΟΔV 122 (karecesiodu) = lat. careo = a duce lipsa, a rămâne fără, a fi deposedat de. (carență,
lipsă) / lat. caritus = deposedat. + lat. cesso = a fi întârziat, a amâna, zăbovi, a înceta,
opri, renunța. / lat. cessio = renunțare, predare. / lat. cado (casus) = a cădea, coborî,
a muri. / lat. casus = cădere, necaz, decădere, sfârșit, moarte. / lat. cessatio =
inactivitate, oprire, întrerupere, încetare. Adică : fără încetare, fără oprire, fără
moarte, nemuritor. /
ΚΑΡΗΛΟ 007 (karilo), ΚΑΡΛΩ 035 (karlo) = lat. carrus, carrulus = car, căruță. /
ΚΑΡΟ 022 (karo), ΧΑΡΕΟ 045 (chareo), ΚΟΑΡΩΕ 134 (koaroe), ΚΟΡΙΟ 118/069 (korio) = lat. caritas =
scumpete, opulență, bogăție. / lat. carus = drag, prețios, apreciat, respectat, iubit.
ΚΑΡΟ 035 (karo) = gr. κάρα (kara), κάρη (kare) = cap, vârf. /
ΚΑΡΠΟΔΩ 062, ΚΑΡΠΩΔΟ 120, ΚΑΡΠΩΔΩ 129 (Karpodo) = Karpodo, rege get, aliat al lui Burebista
ΚΑΡΣΕΟΥ 120 (Karseoi) = Carsium.
ΚΑΡΤΟΕ 065 (kartoe) = gr. κάρτος (kartos), κράτος (kratos) = putere, tărie, forță, vigoare, curaj, domnie,
autoritate stăpânire. / gr. καρτάζω (kartazo), καρτύνω (kartyno), κρατύνω (kratyno)
= a întări, fortifica, cartirui. / gr. κρατέω (krateo) = a fi puternic, zdravăn; a conduce,

202
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
deține puterea, fi suveran, a controla, comanda. / gr. καρτερόω (karteroo) = a întări,
cartirui, întări. / gr. καρτερός (karteros) = puternic, ferm. / gr. κάρτα (karta) = foarte,
extrem de.
ΚΑΣΑŦΟ 117 (kasato), ΚΑΣΟΤΟ 106 (kasoto), ΚΑΣΕΡΑŦΟ 040 (kaserato), ΚVΖΩΤΟ 015 (kuzoto), ЧΕΟΣΑ
117 (ceosa) = lat. casso, cassavi, cassatum = a nimici, distruge, a anula. / lat. cassus =
gol, vid, sec. / lat. cado = a cădea, coborî, a muri. / lat. casus = cădere, necaz,
decădere. / lat. casito = a cădea de mai multe ori. /
ΚΑΣΕΡΟ 028 (kasero) = lat. consero = a conecta, îmbina, lega, alătura, prinde, înoda, uni. / lat. sero, serui,
sertum = a lega, uni, conecta, uni, combina, compune. /
ΚΑΤVΑΤΟ 069 (katuato), ΚΑΤΑΛΙΕΟ 114 (katalieo) = gr. καθόλου (katholoy) = în ansamblu, în general,
complet, de-a-ntregul, în întregime. / gr. καθολικός (katholikos), lat. catholicus =
general, universal, în general.
ΚΑΤΑΛΙΩ 080 (katalio) = gr. κατειλέω (kateileo), καταλέω (kataleo) = a forța forța într-un spațiu mic,
închide, strânge; a măcina, pisa.
ΚΑΤΕΛΕΥΩ 128 (kateleio), ΚΑΘΑΛΥΕΟ 079 = gr. ἀλεύω (aleyo), καταλεύω (kataleyo) = a îndepărta, a
ține la distanță. / gr. ἀλέομαι (aleomai), ἀλεύω (aleyo) = a evita, feri, fugi. /
ΚΑΤΟ 114 (kato) = κάθω (katho) : barbarism pentru καθίζω (kathizo) = a sta jos, a sta, a sta la sfat.
ΚΑЧΕΟ 091 (kaceo) = gr. κακός (kakos), κακά (kaka) = josnic, urât, rău, hain, ticălos. / gr. κάκη (kake) =
răutate, ticăloșie, viciu.
ΚΕ 022/098 (ke) = rom. că. /
ΚΕVΤVΡΟ 122 (keuturo) = gr. κεύθω (keytho) = a acoperi, piti, ascunde.
ΚΕΛΩΣΩΒΑ 028 (kelosoba) = gr. κελεύω (keleyo) = a împinge, a mâna, comanda, ordona. / gr. κέλευσις
(keleysis) = comandă. / gr. κελεύστωρ (kekeystor) = cel care comandă. / rom.
călăuză, a călăuzi.
ΚΕΠΡΗΤΙ 002 (kepriti) = lat. caper = țap. / lat. capra = capră. / lat. capreolus = capră sălbatică, capra
neagră, căprior. /
ΚΕΠΡΗΤΙ ΛΕΝΟ 002 (kepriti leno) = blană de capră, lână de capră, adică Aegis. / gr. αἰγίς (aigis) = piele
de capră, Aegis - scutul lui Zeus. /
ΚΕΡΙΕ 095 (kerie) = lat. carrus = car, căruță.
ΚΕΡΥΩΚΥ 007 (Kerioki) = Kerioki, rege get.
ΚΕЧΙΤΑ 098 (kecita) = lat. concieo, concio = a convoca; a aduna împreună, chema laolaltă, strânge. / lat.
contio, concio = adunare, întâlnire, întrunire, convocare, reuniune. / lat. concito = a
agita, grăbi, iuți, urgenta, împinge. / lat. cito = a chema. /
ΚΗΘΙΠΕΡΟ 058, ΚΗΘΥΠΕΡΟ 058 (Kitipero) = Kitipero, rege get.
ΚΗΡΕΖΟ 058 (Kirezo), ЧΗΡΕΖΟ ΔΑΒΟ 058 (Cirezo Davo) = Kirezo, rege get.
ΚΙΒΑ 042/117 (kiba) = proiectil alungit antic de plumb cu inscripția KIBA pe o parte și un scorpion pe
cealaltă. Aprox. sec IV-III îen. Descoperit în Miletus, Asia Minor. / gr. κίββα (kibba)
: πήρα (pera) Hsch. = pungă de piele. / gr. κύβη (kybe), κύβας (kybas) = cap. / gr.
κύβος (kybos), κύβας (kybas) = cub, zar, noroc. / gr. κυβεία (kybeia) = joc cu zaruri.
/ gr. κυβεύω (kybeyo) = a juca zaruri. / gr. κύβας (kybas) : gr. σορός (soros) Hsch. =
urnă pentru cenușă, sicriu. /
ΚΙΝΩΣ 012 (kinos) = gr. κινέω (kineo) = a pune în mișcare, a mișca, muta, deplasa, a trezi, stârni, a stârni,
deranja. / gr. κίνησις (kinisis) = mișcare. / lat. cieo = a determina, muta, stârni,
împinge, deranja, invoca, începe. / gr. κίω (kio) = a merge.
ΚΙΡΥ 094 (kiri), ΚΙΡΙΝΟ 072 (kirino), ΚΩΡΗΝΣΟ 007 (korinso) = gr. κύριος (kyrios) = ref. persoane, a
avea autoritate peste, conducător, stăpân. / gr. κύριος (kyrios) = lord, sef,
conducător. / gr. τὸ κύριον (to kyrion) = puterea conducătoare într-un stat. / gr. τὰ
κύρια (ta kyria) = autoritațile, stăpânirea. / gr. κύρος (kyros) = putere supremă,

203
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
autoritate. / gr. κυρία (kyria) = autoritate, putere. / lat. Curia = o curte, curie,
asociere(grup). / lat. Curia = casa senatului, locul de întâlnire al senatului. / Adică:
Senat, Adunarea șefilor, Adunarea conducătorilor.
ΚΙΦΣΩΡΑ 016 (kifsora) = gr. κίφος (kifos) : στέφανος (stefanos) = coroană, lauri; premiu, victorie; onoare,
glorie. /
ΚΟ 115/045/130, ΚΩ 119 (ko), ΧΟ 067/123/107/028 (cho), ΚV 123 (ku), ΧV 045 (chu) = lat. co-, con-, cum =
cu. / gr. κοινός (koinos), ξυνός (xinos) = comun, public, general. /
ΚΟΕ 019/108/109, ΧΟΕ 072, ΧΩΕ 025 (choe), ΚVΕ 134/121 (kue), ΧΥΟ 020 (chio) = lat. qui = cine, care, ce,
pe care. / lat. co-, con-, cum = cu. /
ΚΟΕΣΩ 062 (koeso) = lat. quaeso = a cere, ruga, implora.
ΚΟΛΟΤΙΝΟ 111 (kolotino) = gr. κωλώτης (kolotes), lat. colotes = (gr. ἀσκαλαβώτης) = un fel de șopârlă.
ΚΟΜVΙΕ 130 (komuie) = gr. χῶμα (choma) = val de pământ, mal, movilă, dig, baraj. /
ΚΟΜΙΕΟΔΑΒΟ 120 (Komieodavo) = Comidava (Κομίδαυα), la est de râul Olt (Aluta).
ΚΟΜΠΟ 018 (kompo) = gr. κομπέω (kompeo) = a răsuna, bubui. / gr. κόμπος (kompos) = zgomot,
vacarm, vuiet, zăngănit.
ΚΟΠΟ 001 (kopo) = lat. copulo (cōpulāvī) = a cupla, fixa, lega, uni, atașa, îmbina. /
ΚΟΠΟΔΥΧΕ 117 (kopodiche) = gr. κόπος (kopos), κοπετός (kopetos), κομμός (commos) = lovitură, bătaie.
/ gr. κόπτω (kopto) = a tăia, lovi, ciocăni. / gr. κτύπος (ktypos) = sunet puternic,
tunet, trăsnet. / gr. κτυπέω (ktypeo) = a bubui, răsuna; a tuna, trăsni. /
ΚΟΠΟΝΟ 023/118/096/124, ΚΩΠΟΝΟ 035, ΚΩΠΩΝΩ 028 (kopono), ΚΟΠΟΝΩΥ 127 (koponoi),
ΚΩΠΩΝΟ (kopono), ΧΟΠΟΝΗΟ 067 (choponio), ΚΟΜΠΟΝΟ 115 (kompono) =
lat. copia = abundență, belșug, avuție, bogăție, prosperitate. / lat. copiosus = din
plin, abundent, bogat, rodnic, copios, exuberant, din abundență, amplu, fertil. /
ΚΟΡΜΥΟ 052, ΚΩΡΜΥΟ 120/129 (Kormio) = Kormio, rege get.
ΚΟΡΟΛΕΟ 094 (koroleo), ΚΟΡΟΛΥΟ 098 (korolio), ΚΟΡΩΛΗΕΟ 052 (korolieo), ΚΩΡΟΑΛΟ 010
(koroalo), ΚΩΡΩΛΑ 028 (korola) = lat. corona = ghirlandă, coroană, cunună. / lat.
corono = a încorona; a primi o coroană ca premiu al victoriei; a înconjura, încercui,
îngloba în formă circulară, împleti. / lat. corolla = mică coroană, ghirlandă. /
ΚΟΡΟЏΙΟ 114 (korogio), ΚΟΡΟЏΙΥV 114 (korogiiu) = gr. χορηγεῖον (choregeion), χορήγιον (choregion),
χορηγεῖα (choregeia), χορήγια (choregia) = provizii pentru armată; tezaur, câștig,
abundență, avere. / gr. χορηγέω (choregeo) = a furniza din abundență cu ceva, în
mod special provizii pentru război.
ΚΟΡΩΜ 125 (korom) = gr. κορωνός (koronos) = curbat, încovoiat, cu coarnele răsucite. / gr. κορώνη
(korone) = ceva coroiat sau curbat; coroană. / gr. κορωνίς (koronis) = ceva curbat,
încovoiat; cu coarnele răsucite; ghirlandă, coroană. / lat. corono = a încorona; a
primi o coroană ca premiu al victoriei; a înconjura, încercui, îngloba în formă
circulară, împleti.
ΚΟΣΕΝ 040/011/072 (kosen), ΚΟΣΕ 005 (kose), ΚΟΣΩΕΣΥ 123 (kosoesi), ΧΟΣΟΕ 019 (chosoe), ΚΟΣΗ
096 (kosi), ΚΕΣΟ 017 (keso), ΚΟΖΩΕ 045 (kozoe) = gr. χρυσίον (chrysion), χρυσία
(chrysa) = o bucată de aur, monedă de aur, bani. / gr. χρυσίδιον (chrysidion), dim.
χρυσίον = o bucată mică de aur, o sumă mică de bani. / gr. χρυσός (chysos), χρυσὸν
(chryson) = aur. / gr. χρύσεος (chryseos), χρύσεον (chryseon) = din aur. / gr. χρύσεον
(chyseon) = placă de aur. / rom. koson, coson, ΚΟΣΩΝ (koson) = monede de aur cu
iconografie romană descoperite în Dacia.
ΚΟΣΕΝΔΟΕΣΟ 040 (kosendoeso), ΚΟΣΕΝΔΟΣΟ 040 (kosendoso), ΚΟΣΕΝΔΟΣΜΟ 072 (kosendosmo),
ΚΟΣΕΝΔΟΝΕ 011 (kosendone), ΚΟΣΕΔΟΣΟ 005 (kosedoso) = ΚΟΣΕΝ : gr. χρυσίον:
koson + ΔΟΣΟ : gr. δόσις (dosis), lat. dos, lat. dono, lat. duco; Adică : kosoni-dar,
kosoni-aduce, tribut, plată, a plăti. /

204
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΚΟΣΟ 028 (koso), ΚΟΣΑЧΕΟ 028 (kosaceo) = gr. κασσύω (kassyo), lat. suo, consuo = a coase, a prinde
împreună. / gr. κάσσυμα (kassyma) = orice cusut cu piele.
ΚΟΣΡΑ 042 (kosra) = lat. castra, castrum = loc fortificat; castel, fort, castru, tabără militară, stup de albine,
stână, grup de oameni (partide, secte). /
ΚΟΤΕΣΩΝΙV 113 (Kotesoniu), ΚΟΤΙΖΟΝΙV 069 (Kotizoniu), ΚΟΤΙΖΟΝΙΕΟ 072 (Kotizonieo),
ΚΟΤΙΖΟΝΙΟ 069, ΚΟΤΙΖΟΝΥΟ 072 (Kotizonio), ΚVΤΕΖΟΝΙΟ 045 (Kutezonio) =
Kotizonio sau Cotisonis, rege get între 40–9 îen.
ΚΟΥΕ 120 (koie), ΧΟΕ 123 (choe), ΚVΕ 019/123/094/084 (kue), ΚΟΥ 125 (koi) = lat. coeo = a se întâlni,
aduna, reuni, strânge. / lat. coetus, coitus = adunare, întâlnire, mulțime, companie.
ΚΡΕV 080 (kreu) = gr. κρέας (kreas) = carne; un corp, un om. / lat. cruor = sânge. /
ΚΡΙΠΤΟΕ 130 (kriptoe) = gr. κρύπτω (krypto) = a ascunde, a acoperi. / gr. κρυπτός (kryptos) = ascuns,
secret. / gr. κρυπτή (krypti) = criptă, beci, pivniță. / gr. κρυπτεία (krypteia) = serviciu
secret în Sparta.
ΚΡΙΣΑ 017, ΚΡΥΣΑ 002 (krisa) = gr. χράω (krao), χρήσω (kreso) = despre zei și oracole, a da răspunsul
căutat, a declara, pronunța, proclama. / gr. χρήζω (chrezo) = a face o prevestire,
prevesti. / gr. χρησμός (chresmos) = prevestire, oracol.
ΚΡΟΜΟΣ 042 (kromos) = gr. κρῶμαξ (kromax), κλῶμαξ (klomax) = morman de pietre, loc stâncos.
ΚΥΡΕΝ 014 (kiren), ЧΙΡΑ 020 (cira) = gr. κίραφος (kirafos), κίρα (kira) = vulpe. / gr. κερδώ (kerdo) = cea
șireată, cea vicleană, vulpe.
ΚΩΛΩΜΙΝΟ 125 (kolomino) = gr. κάλαμος (kalamos) = trestie. / gr. καλάμη (kalame) = tulpină, cocean.
ΚΩΜΑΝΥΖΕΟΥ 091 (Komanizeoi) = Komanizeoi, rege get.
ΚΩΜΟΥ 125 (komoi), ΚVΩΜΟΥ 045 (kuomoi), ΧVΜ 017 (chum), ΧΟΜVΙ 017 (chomui) = gr. κομέω
(komeo) = a îngriji de, a veghea. / gr. κομίζω (komizo) = a îngriji, a aproviziona, căra,
trimite, purta, ghida, escorta. / gr. κομιδή (komide) = îngrijire, grijă. /
ΚΩΜΠΕΟΥ 025 (kompeoi) = lat. compesco = a limita, ține sub control, a reprima, struni, restrânge. / lat.
compello = a aduna la un loc, colecta, strânge, aduce împreună.
ΚΩΡΩΣΑ 119 (korosa) = gr. χωρέω (choreo), χώρησᾰ (choresa), χώρησεν (choresen) = a face loc altuia, a
renunța, a se retrage.
ΚΩΤΙΖΕ 079 (kotize) = gr. καθίζω (kathizo) = a sta jos, a sta, a sta la sfat.
ΚΩΥΡΑΦΗΟ 002 (koirafio), ΚΩΡΑΤV 125 (koratu), ЧΙΡΑ 008 (cira) = lat. curator = cal care se ocupă de,
responsabil, supraveghetor, gardian. / lat. curo = a îngriji, hrăni, veghea, trata, a avea
grijă. / lat. curatus = part. curo = îngrijit, tratat, hrănit, vegheat. / lat. cura =
strădanie, atenție, grijă, sârguință, îngrijire, râvnă, vrednicie. /
ΚΩΦΟ 076 (kofo) = gr. κωφός (kofos) = tocit, surd, obtuz; tăcut, mut, fără sunet, surd (lat. surdus). / gr.
κωφάω (kofao) = a amuți, a reduce la tăcere.
ΚΩЏΕΤΩ 119 (kogeto) = lat. cogito = a cugeta, cântări, reflecta, gândi. / lat. cognosco = a cunoaște, a ști,
învăța, înțelege. / lat. cognitus = cunoștință, acțiunea de a cunoște; știut, recunoscut.

Λ lamnda L
Înapoi la Cuprins
ΛVΕΛΟ 118, ΛVΕΛΟ 062 (luelo), ΛVΕΙΟ 011 (lueio), ΛVΕ 113 (lue) = lat. luella, luela = o ispășire, o
pedeapsă, îndreptare, răscumpărare. / lat. luo, gr. λύω (luo) = a dezlega, lăsa, elibera,
a plăti, suferi, răscumpăra. / lat. lues = ceea ce nu e legat. /
ΛVΕΛΩ 122 (luelo), ΛVΙΛΟ 122 (luilo), ΛΗΕΛΕ 007 (liele) = gr. λεώλης (leoles) : τελείως ἐξώλης = complet
distrus, absolut ruinat. Hsch.
ΛVΚΩΔΕ 127 (lukode) = gr. λόχονδε (lochonde) = cu ambuscadă, prin ambuscadă. / gr. λόχος (lochos),
λοχέος (lochos) = ambuscadă, capcană; un grup de soldați, companie, regiment. /

205
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
gr. λοχάω (lochao) = a sta la pândă, ţine calea, a prinde în ambuscadă. /
ΛVΡΕΣΟ 111 (lureso) = lat. luridus = palid, pământiu, pal, livid, cadaveric.
ΛVΤV 118 (lutu) = lat. luto, luito = a plăti. / lat. luitio, ōnis, (lat. luo) = plată, răsplată. /
ΛVΤΑΣ 012 (luta) = lat. lutum, lutus, luto, luta = mâl, nămol, noroi, clisă, mocirlă. /
ΛVΩ 116 (luo) = simbol compus.
ΛΑΒΙ 131 (labi) = lat. labo = a se clătina, a fi slăbit, a ceda; se face tăndări, se sfărâma, a fi distrus.
ΛΑΕΡΤΑV 031 (laertau) = lat. laedo (laesi, laesum) = a răni, a leza. / lat. laesio = o rană, o leziune, atac la
pesoană. /
ΛΑΚΙΜΑ 023 (lakima) = gr. λακίς (lakis), lat. laceratio = ruptură, despicare. / gr. λακίζω (lakizo), lat.
lacero = a rupe, despica. / gr. λάκημα (lakema) = fragment rupt, bucată desprinsă. /
ΛΑΜΦΑΛΟ 011 (lamfalo) = gr. λέμβος (lembos), lat. lembus = barcă de pescuit, galeră rapidă, felucă, vas
rapid cu provă ascuțită. /
ΛΑΡΑΔΟΕ 072 (laradoe) = lat. largus = abundent, copios, bogat, mare, larg. /
ΛΑΡΥΣΙΟ 009 (larisio), ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ 009 (lariserio), ΛΑΡΗΣΥΡΕ 025 (larisire), ΛΟΡVΣΟ 122, ΛΟΡVΣΩ
126 (loruso), ΛΩΡΟVΝ 122 (loroun) = gr. ἔλαρα (elara), ἐλάραι (elarai), ἄλαρα (alara)
= încheietura unei sulițe cu vârful metalic. / gr. ἀλαρία (alaria) = copac din care se
fac cozi de suliță. / gr. σάρισα (sarisa), σάρισσα (sarissa), lat. sarisa, sarissa = sarisă,
lance lungă macedoneană. /
ΛΑΧΙ 128 (lachi) = gr. λάχος (lachos), λαχή (lache) = împărțeală, parte; soartă, destin.
ΛΕΝΘΩ 123 (lento) = lat. lentus = maleabil, flexibil, dur, tenace, durabil. / lat. lento, āvi, ātum = a flexa,
îndoi, trage cu arcul. /
ΛΕΝΟ 002 (leno) = gr. λῆνος (linos), λᾶνος (lanos), lat. lana = piele întreagă, blană, lâna de la o singură
oaie, lână. /
ΛΕΠΑΕΟ 107 (lepaeo) = gr. λέπω (lepo), λεπέω (lepeo), λεπίζω (lepizo) = a scoate coaja, a descoji, coji. /
gr. λέπος (lepos), λεπίς (lepis) = scoarță, coajă, crustă, solzi. /
ΛΕΡΥΩ 007 (lerio), ΛΕΡΙ 007 (leri) = gr. ληρός (leros) = fleac, bagatelă, ceva sărăcăcios; gunoi, obiect fals,
strălucire falsă. /
ΛΕΩΔΩΕ 120 (leodoe), ΛΟΗΔVΕ 067 (loidue) = gr. λεώδης (leodes), λαώδης (laodes) = popular, obștesc,
comun. /
ΛΙΑΟ 076 (liao) = gr. λύη (lye), λύα (lya) = dezintegrare, separare; facțiune, grup. / gr. λύω (lyo) = a se
desface, dezlega, a reduce un întreg la părțile componente, a separa, sparge,
împrăștia; a desfiinţa, nimici, dărâma, distruge.
ΛΙΣΤΟ 106 (listo) = gr. λιστός (listos) = a fi impresionat de rugăciuni, înduplecat. / gr. λίσσομαι (lissomai)
= a cere, a ruga.
ΛΙΣΥΜΑΚΥΟ 111 (Lisimakio), ΛΙΣΥΜΑΧΩΥ 091 (Lisimachoi), ΛΥΣΙΜΑΞΟ 023 (Lisimaxo) = Lisimachos
(gr. Λυσίμαχος, aprox. 360–281 îen), unul dintre foștii locotenenți ai marelui
Alexandru Macedon, devenit mai apoi diadoh (gr. Διάδοχοι, moștenitor) al acestuia.
ΛΟ 015/095/091/021/122/012/035, ΛΩ 058/015/091/080/122/009/126/128/013 (lo), ΛΑ 115 (la), ΛV 130 (lu),
ΛΟΕ 124, ΛΩΕ 062 (loe) = rom. la. / lat. illa = încolo, într-acolo, acolo. /
ΛΟVΜΟ 040 (loumo) = gr. λυάω (lyaw), λύω (lyo) : στασιάζω (stasiazo) = a fi în dezacord, a se revolta, a
se ridica în rebeliune. /
ΛΟΒΙΣΕΚΟ 069 (lobiseko) = gr. λαββάνω (labbano) : λαμβάνω (lambano) = a lua, captura, apuca, prinde.
ΛΟΓVΙ 072 (logui) = gr. λέγω (lego) = a spune, vorbi. / gr. λόγος (logos) = a socoti, judecată, un motiv,
un pledoarie, o opinie, o așteptare, cuvânt, discurs, considerare, a raționa.
ΛΟΕ 126/067/092/096/114, ΛΩΕ 067/095/120/128/076 (loe), ΛVΕ 092 (lue), ΛΥΩ 007 (lio), ΛΟΥΕ 052/025,
ΛΩ 010 (lo), ΛΟΥ 095 (loi), ΛΟΑ 119 (loa), ΛΟΑΕ 010 (loae), ΛVΕΩ 062 (lueo),
ΛΟΕΖV 084 (loezu), ΛΩΥΣΟ 079 (loiso), ΛΑΕΟ 023 (laeo), ΛΑΣΕ 118 (lase), ΛΕΟ 015
(leo) = gr. λαός (laos), λεώς (leos), ληός (leos), λαοί (laoi) = om, oameni, poporul,

206
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
soldați. /
ΛΟΕ 130 (loe), ΛVΕ 019/013/045/062/130/114 (lue), ΛΟΥ 003 (loi), ΛV 028 (lu), ΛΩΥΕ 079 (loie), ΛVΙΕ 045
(luie) = rom. a lui, lui. /
ΛΟΕΔΕΟ 069 (loedeo), ΛΟΕΔΟ 113 (loedo) = Gnaeus Cornelius Lentulus Augur.
ΛΟΖΟ 096 (lozo) = gr. λάσιον (lasion) = o pânză aspră, lână. / gr. λάσιος (lasios) = flocos, păros, lânos.
ΛΟΚVΕ 114 (lokue), ΛΩΚΑΤΩ 119 (lokato) = lat. loquor (locutus sum) = a spune, vorbi, rosti.
ΛΟΚΑΣΥ 080 (lokasi) = gr. λάκος (lakos), λάκκος (lakkos), lat. lacus = rezervor mare pentru apă, lac, iaz,
bazin, cisternă, tanc, groapă, rezervor.
ΛΟΝΓVΕ 134 (longue) = rom. lângă.
ΛΟΝЧΕ 095 (lonce) = lat. lancea = lance, suliță. / lat. lanceo = a mânui o lance. /
ΛΟΠΕ 069 (lope) = lat. lapis = piatră. / gr. λέπας (lepas) = stâncă dezgolită, perete stâncos, țanc, pisc. /
ΛΟΠΙ 125 (lopi) = lat. rumpo (rupi, ruptus) = a sparge, strica, rupe, forța, frânge.
ΛΟΡΙΟ 040 (lorio), ΛΟΡΩ 045/079, ΛΩΡΟ 095/120/045 (loro), ΛΟΡΩΕ 092 (loroe), ΛΩΡΟΥ 079, (loroi),
ΛΟΡΕΟ 019 (loreo), ΛΩΡΙ (lori) = rom. al lor, ei.
ΛΟΣΕΗΦΩΧΙΟ 002 (Loseifochio), ΛΩΣΟΦΩΧΕΣΟ 080 (Losofocheso), ΛΩΣΥΦΟΧΕΣΩ 013,
ΛΩΣΥΦΩΧΕΣΟ 015 (Losifocheso), ΛΟΣΙΥΦVΧΟ 076 (Losiifucho) = lat. lucificus =
dătător de lumină, strălucitor + lat. oculus, oculi = ochi, ochi. Adică : Strălucitori
ochi, Ochi strălucitori. / lat. lucifico = a ilumina, străluci. /
ΛΟΥΒΕ 106 (loibesero) = gr. λώβη (lobe) = afront, dezonoare, jignire, ultraj.
ΛΟΥΝΙΕΑ 003 (loiniea), ΛΩΝΕΟ 125/003 (loneo), ΛΟΝΥΕ 067 (lonie), ΛΟΝΟ 130, ΛΩΝΟ 125 (lono),
ΛΟΥΑ 108 (loia) = gr. λάινος (lainos), λαίνεος (laineos) = de piatră. / gr. λᾶας (laas),
λᾶος (laos), λαοῦ (laoy) = piatră. /
ΛΟΥЧΕ 130 (loice), ΛΕЧΕΟΑ 072 (leceoa), ΛVΕΚΩΕ 015 (luekoe), ΛΥΕΚV 028 (lieku) = lat. luceo, lumino
= a lumina, luci, străluci, scânteia. / lat. luci = pe lumină. / gr. λύκη (lyke), lat. lux,
lucis, lumen = lumină. / gr. λευκός (leykos), lat. lucidus, lucidum = luminos, lucitor,
strălucitor, alb. / gr. λύκη (lyke), lat. lucus, lucu = lumina de dimineață, lumina în
zori de zi. /
ΛΟЧΙV 111 (lociu) = lat. locus = loc, zonă.
ΛΟЏΕΟ 084, ΛΩЏΕΩ (logeo), ΛΩΓΟΥΕ 079 (logoie), ΛΩΓΟ 025 (logo) = lat. legio = corp de soldați,
legiune. / gr. λαός (laos), λεώς (leos), ληός (leos), λαοί (laoi) = om, oameni, poporul,
soldați. + GIEO = trupă, companie.
ΛΥΜVΕ 072 (limue) = lat. limes = potecă, trecătoare, drum, cale, traseu.
ΛΥΟΥΝΓΙΟ 127 (lioingio) = lat. longus = lung, mult, extins. / lat. longum = îndelung, mult. / rom. a lungi,
lung, îndelung.
ΛΥΡ 067 (lir) = lat. liro = a ara. / lat. lira = brazdă. /
ΛΥΤΙΥV 072 (litiiu) = gr. λίθος (lithos) = piatră.
ΛΥΧΩ 119 (licho) = gr. λύκος (lykos) = lup.
ΛΩ 116 (lo) = simbol compus.
ΛΩΓΟ 025 (logo) = gr. λυγόω (lygoo), lat. ligo = a lega, a înfășura, a lega strâns.
ΛΩΘΟΡΙΕΟ 095 (lotorieo), ΛΟΤΟΡΟ 095 (lotoro) = Proto-Germană „*hlutą”, limba Francă „*lot”,
Engleza Veche „hlot” = soartă. /
ΛΩΚΑΣΕΤΟ 013 (lokaseto) = lat. lacesso = a agita, provoca, întărâta; a ataca, asalta, lovi, înfrunta. / lat.
lacessitio = provocare, agitare, întărâtare; atac, asalt.
ΛΩΣ 110 (los) = lat. lusus, lusio = joc, joacă, sport, întrecere.

Μ miu M
Înapoi la Cuprins

207
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Μ 134 (m) = lat. mille, M (numeral) = o mie.
ΜVΙ 040 (mui), (mo) = gr. μαίομαι (maiomai), μῶμαι (momai), μάω (mao), μῶ (mo) = a căuta, a urmări,
a se strădui, a-și da silința..
ΜVΚΡΝΥΝΟ 062 (Mukrnino), ΜVΚΡVΝΙΝΩ 045 (Mukrunino), M.K:N = Mukrunino, numele Regelui
Kotizonio.
ΜVΛΘVΕ 076 (multue) = lat. multa = penalizare, amendă, / lat. multo = a pedepsi, amenda. / lat. multus
= mulți, în număr mare. / lat. multa = mult, foarte, foarte mult, foarte mult, excesiv.
ΜVΡΣΑΒΩΥΕ 045 (mursaboie), ΜΟΡΩΕΣΩ 129 (moroeso) = lat. morsum = bucată mică, bucățică. / gr.
μόριον (morion), μόρος (moros) = bucată, porțiune, fragment, porție. /
ΜΑΕΘVΝΗΟ 019 (maetunio) = lat. mons, montes = munte, deal, lanț muntos. /
ΜΑΕΡΩΒΕΡΟ 095, ΜΑΕΡΟΒΕΡΩ 025 (Maerobero), ΜΑΥΡΕΒΕΡΟ 126 (Mairebero), ΜΑΙΡΕΒΙΡΙΟ 011
(Mairebirio), ΜΑΕΡΕΒΥΡΗΟ 010 (Maerebirio), ΜΑΕΡΟΒΥΡΕΗ 052 (Maerobirei),
ΜΑΕΡΟΒΗΡΕΩ 120 (Maerobireo), ΜΑΙΡΕΒΙΡΥΕ 119 (Mairebirie), ΜΑΥΡΩΒΗΡΟ 045
(Mairobiro), ΜΑΕΡΩΒΙΡΟ 092, ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ 094, ΜΑΕΡΟΒΙΡΟ 121, ΜΑΕΡΟΒΥΡΟ
124, ΜΑΕΡΩΒΙΡΩ 005 (Maerobiro), ΜΑΥΡΟΒΥΡΟΡΟ 114 (Mairobiroro) = lat. mas,
maris, mares, mare = bărbat, mascul; bărbătesc, brav, viteaz. + lat. oberro, erro = a
rătăci, hoinări, hălădui în jur; a zbura, flutura, bate din aripi, plana înaintea cuiva.
Adică : Cea care zboară în jurul vitejilor, Zboară-cu-bravii, vitejii, bărbații.
ΜΑΕΡΟ 052/025/120/094/121/124, ΜΑΕΡΩ 095/092 (maero), ΜΑΕΡΕ 010 (maere), ΜΑΙΡΕ 011/119, ΜΑΥΡΕ
126 (maire), ΜΑΥΡΟ 114, ΜΑΥΡΩ 045 (mairo) = lat. mas, maris, mares, mare =
bărbat, mascul; bărbătesc, viteaz. /
ΜΑΝΟ 125 (mano) = gr. μάννα (manna) = pulbere, granule.
ΜΑΥΟ 114 (maio), ΜΑΕΒΟΣΤΟ 072 (maebosto), ΜΕΥΟ 079 (meio) = lat. magnus, majus (maior, major)
= grozav, măreț, puternic, nobil, elevat, important. / lat. maior, maius (maioribus) =
mai mare, mai mult. /
ΜΑΥΕΡΩ ΛΩΚΟΛΩ 129 (Maiero Lokolo) = Marcus Terentius Varro Lucullus (cca. 116 – 56 îen), proconsul
al provinciei Macedonia (72 îen).
ΜΑΓΣΑΘΕΛ 125 (magsatel) = gr. μάσσω (masso), μάγσω (magso), μάξω (maxo) = a mânui, a prelucra cu
mâinile, a frământa aluatul, a frământa, a modela cu mâinile, a presa în model. /
ΜΑΖΙΣΑ 012 (mazisa) = gr. μᾶζα (maza) = pâine de orz; bulgăre, pastă, cocoloș, amalgam. Adică : mlaștină,
mâl, noroi.
ΜΑΗΧΟ 019/109, ΜΑΗΧΩ 091, ΜΑΙΧΟ 108/091, ΜΑΥΧΟ 019/108, ΜΑΥΧΩ 108 (Maicho), ΜΑΥΧ 109
(Maich) = Maicho, rege get.
ΜΑΛΟ 096 (malo), ΜΕΛΕ 013 (mele) = lat. malleus = ciocan, ciocan de lemn, mai. / lat. malleō = a ciocăni.
ΜΑΛΗΟ 107 (malio) = gr. μύλος (mylos) = moară.
ΜΑΝΔVΑ 045 (mandua), ΜΑΔΑΤΟ 115 (madato) = lat. mando = a pune în grija cuiva, porunci, însărcina,
ordona, comanda.
ΜΑΝΗΣΟ 120, ΜΑΝΥΣΩ 129 (Maniso) = Maniso, rege get.
ΜΑΣΩ 002 (maso) = lat. mas, maris, mares, mare = bărbat, mascul; bărbătesc, viteaz. / lat. magnus (maior,
major) = mare, grozav, măreț, puternic, nobil, elevat, important.
ΜΑΡΩ 013/092 (maro) = lat. marra = sapă, cârlig, cange. / gr. μάρρον (marrov) : ἐργαλεῖον σιδηροῦν
(ergaleion sideroyn) Hsch. = unealtă, instrument de fier; cazma de fier, cf. Assyr.
marru - sapă, târnăcop.
ΜΑΡΙΖΟ 069 (Marizo), ΔΟΝΙЧΕΙΟ 069 (Doniceio) = Marizo Doniceio - Marcus Vinucius, politician
roman, consul al Romei în anul 19 îen. Din anul 14 îen devine guvernatorul provinciei
Iliria (Iliricum) și se ocupă de cucerirea Panoniei.
ΜΑΡΙΚΟ 018 (mariko) = lat. marcus = ciocan mare, baros. /
ΜΑΡΕΧΟ 096 (marecho) = gr. μάρη (mare) = mână.

208
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
Μ[ατο] presc. (M[ato]), ΜΑΤΟ 058/015/052/091/021/126/025/129/039/045/072/094/096/003, ΜΑΘΟ
019/045/014, ΜΑΤΩ 076/007/031/010/091/013/009/012/129/096/114/124/028, ΜΑΘΩ
127/052/079 (Mato), ΜΑΤΕΟ 121, ΜΑΤΕΩ 095/091 (Mateo), ΜΑΤΩΕ 015 (matoe),
ΜΑΤΙΩ 113, ΜΑΤΥΩ 080/128 (Matio), ΜΑΘΩΣΟ 123/076, ΜΑΤΟΣΩ 123, ΜΑΤΩΣΟ
076 (Matoso), ΜΑΘΕΩΣΟ 127, ΜΑΤΕΟΣΩ 013, ΜΑΤΕΩΣΟ 127 (Mateoso), ΜΑΤΥΧ
(matik), ΜΑΘΗΧΟ 019, ΜΑΤΗΧΟ 067, ΜΑΤΙΧΟ 091, ΜΑΤΥΧΟ 067/091, ΜΑΤΥΧΩ
108 (Maticho), ΜΑΤΥV 028 (Matiu) = gr. ματίς (matis) = μέγας. τινὲς ἐπὶ τοῦ
βασιλέως (Hesychios) / gr. μέγας (megas) = măreț, important, puternic, strașnic. /
gr. τις (tis), τινὲς (tines) = oricine, cineva. + gr. ἐπί (epi) = pe, peste. + gr. ὁ (o), ἡ (e),
τό (to), τοῦ (toy) = acesta, acela, următorul. + gr. βασιλεύς (basileys), βᾰσῐλέως
(basileos) = rege, basileu, conducător. Adică : Măreț. Cineva peste un Basileu. /
ΜΑΧΕ 126 (mache) = gr. μάχομαι (machomai) = a lupta, a se lupta. / gr. μάχη (mache) = bătălie, luptă,
bătaie.
ΜΑΧΕ 076 (mache) = gr. μῆκος (mekos), μᾶκος (makos) = lungime, înălțime; adv. în lungime, în înălțime.
/ gr. μήκιστος (mekistos), μακρότατος (makrostatos), superlativ pentru μακρός
(makros) = cel mai lung, înalt, mare. / gr. μακρός (makros)= lung, înalt, mare, măreț.
ΜΑΧΛΟΗ 091 (machloi) = lat. maculo = a păta, murdări, spurca, terfeli.
ΜΑΧΕΔΩΝΙΕΩ 013 (Machedonieo), ΜΑΧΙΔΩΝΕΣΟ 079 (Machidoneso), ΜΑΧΗΔΟΝΥΕΩ 108
(Maichidonieo), ΜΑΧΗΔΟΝΥΟ 019, ΜΑΧΗΔΩΝΙΟ 007, ΜΑΧΥΔΩΝΥΩ 106,
ΜΑΧΥΔΟΝΙΟ 115, ΜΑΧΥΔΟΝΥΟ 106 (Machidonio), ΜΑΧΥΔΟΝΙV 091
(Machidoniu), ΜΑΧΙΔΩΝΟΥ 091 (Machidonoi), ΜΑΧΗΔΟΝVΣΟΕ 109
(Machidonusoe) = Macedonieni.
ΜΕΓΑΣΩ 091 (megaso), ΜΕΓΑΕΣΩ 092 (megaeso), ΜΕΓΑΟ 084 (megao), ΜΕΓΑΥΣΟ 130 (megaiso),
ΜΕΓΑΛ 039 (megal), ΜΕΓΑΛΗΕΡΟ 095 (megaliero) = gr. μέγα, (mega), μέγας
(megas), μεγάλη (megali), μεγάλω (megalo) = măreț, important, mult, puternic,
strașnic. / gr. μεγάλως (megalos) = foarte mult, cu putere. / lat. magnus (maior,
major) = grozav, mare, puternic, nobil, elevat, important.
ΜΕΔΟ 009 (medo) = lat. medeor = a vindeca, tămădui, remedia. / lat. medela = vindecare, cură, remediu.
/ lat. medion = o plană medicinală.
ΜΕΗΟ 072 (meio), ΜΕΗЧΕΟ 079 (meiceo), ΜΙΕΑЧΥ 072 (mieaci), ΕΜΕVΟ 072 (emeuo), ΕΜΙΕΩΥ 108
(emieoi), ΕΜΑ 084 (ema), ΕΜΑΟ 084 (emao), ΕΜ 017/110 (em), ΜΟΑΕ 124 (moae),
VΜΟ (umo), ΜΟΑΜ 017 (moam) = lat. meo, emeo (meavisti) = a merge, trece, a
trece prin, traversa. / lat. meatus, meaculum = ducere, trecere, mișcare, traseu;
drum, potecă, cale. /
ΜΥЧΗΩ 079 (micio) = lat. mico = a se mișca rapid, vibra, fremăta, agita, tremura, bate, palpita. /
ΜΕΛΩ 080 (melo) = gr. μῆλον (melon) = oaie sau capră, bovine mici, miel.
ΜΕΜΙΝΟ 114 (memino) = gr. μέμαα (memaa), μέμονα (memona) = a dori cu nerăbdare, a se strădui, a
tânji, a năzui; a se grăbi, a fi dornic, a merge repede.
ΜΕΝΙΟ 072 (menio), ΜΙΝΙΕ 115 (minie) = gr. μένος (menos) = tărie, forță, bravură, curaj, mânie, pasiune.
ΜΕΡΟ 096 (mero) = lat. merus = pur, neamestecat, veritabil.
ΜΕΡЏΕΟ 106 (mergeo) = gr. μέργιζε (mergize): ἀθρόως (athroos) (ἀθρόος = în mulțime, în grămadă)
ἔσθιε (esthie) (ἐσθίω = a mânca, devora, înfuleca) = înfulecare în mulțime, ospăț.
Hsch. / gr. μάγειρος (mageiros), lat. magirus = cook = bucătar. /
ΜΙΤΑ 106 (mita), ΜΙΤΟ 119 (mito) = gr. μύθα (mytha) : φωνή (fone), Hsch. = voce, sunet, ton. / gr. φωνέω
(foneo), μυθέω (mytheo), μυθέομαι (mytheomai), μυθεύω (mytheyo) = a scoate un
sunet, vorbi, striga, chema, a fi vorbit de. / gr. μῦθος (mythos) = vorbă, cuvânt;
poveste, mit.
ΜΕΣΟ 118 (meso), ΜΕΟ 069 (meo), ΜΕΣΟ 006/015 (meso), ΜΕΣΩΕ 062, ΜΕŦΕΜΟ 011 (metemo),

209
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
[soromeso] = gr. μής (mes), μῆστο (mesto) : ἐβουλεύσατο (eboyleysato), Hsch. = gr.
βουλεύω (boyleyo) = a sta la sfat, delibera, da sfaturi, se sfătui. / gr. μήδομαι
(medomai) = a dori, intenționa, a sta la sfat, plănui, urzi, pune la cale. /
ΜΕΣΙΟ 106/091/011/040, ΜΕΣΥΩ 009/129, ΜΕΣΟ 127/039/017 (meso), ΜΕΣΕΤΟ 007 (meseto),
ΜΕΘΕΟΣΙΩ 007 (meteosio), ΜΙΤΟ 065/114, ΜΙΘΩ 052, ΜΙΤΩ 122 (mito), ΜΥΤΟΕ
130 (mitoe), ΜΗΣΟ 010, ΜΗΣΩ 028, ΜΥΣΩ 028 (miso), ΜΙΣΑ 098/028 (misa)
[gezomito], ΜΟΕΖΙΟΜ 017 (moeziom) = lat. mitto, misi, missum = a trimite, lăsa să
plece, expedia. /
ΜΕΣΤΥΝΟ 031 (mestino), ΑΜΕΣΘΑΙΜΩΗ 003 (amestaimoi) = lat. ab + gr. μεστός (mestos), μέστα
(mesta) = plin. / gr. μεστόω (mestoo) = a umple cu vârf.
ΜΗΤΡΑ 096/017, ΜΙΤΡΑ 065/080/031/117/011/114 (mitra), ΜΙΤΡΟ 017 (mitro), Μ[ι]Τ[ρ]Α 115 (M[i]t[r]a) =
gr. μίτρα (mitra), μίτρη (mitre), lat. mitra = bucată de armură metalică purtată în
jurul brâului; gr. ζώνη (zone), centura unei virgine; brâu purtat de luptători; tiară,
cununa victoriei la jocuri, coroana Lydiană (Λυδία μίτρα). Adică : Brâul Fecioarei.
ΜΑΤΟΡΑ 106 (matora) = gr. μήτηρ (meter), μᾱ́τηρ (mater), lat. mater = mamă, stăpâna casei, gospodină.
/ lat. matrona = femeie măritată, nevastă, matroană. / lat. marita = nevastă.
ΜΙΓΑΜΕΝΟ 125 (migameno) = gr. μίγα (miga) = amestecat, combinat. / gr. μίγνυμι (mignymi) = a
amesteca, combina.
ΜΙΡΑΤ 125 (mirat) = lat. miro = a se minuna, mira. / lat. mirus = minunat, extraordinar, nemaipomenit.
/ lat. miratus = uimit, uluit, mirat. / lat. miratio = mirare, admirație.
ΜΟΒΙ 017 (mobi) = lat. moveo, movi, motum = a muta, stârni, pune în mișcare. / lat. mobilis = mobil.
ΜΟΙΕ 079 (moie), ΜVΕΖΙ 128 (muezi) = lat. mollio = a înmuia./ gr. μάλαξις (malaxis) = înmuiere. / gr.
μαλάσσω (malasso) = a înmuia. / gr. μαλακός (malakos), lat. mollis = moale. /
ΜΟΔΟΛΟ 124 (modolo) = lat. modero = a (se) modera, înfrâna, potoli, tempera, pondera, a stăpâni.
ΜΟΛΕΔΑΒΙΟ 117 (Moledavio), ΜΟΛΕΟΔΑΒΩ 120 (Moleodavo), ΜΟΛΗΩΔΑΒΟ 134, ΜΟΛΥΩΔΑΒΟ 134,
ΜΩΛΥΟΔΑΒΟ 021 (Moliodavo) = Moliodavo.
ΜΟΓΑΤΩ 042 (mogato), ΜΟΝΓΑΤΟ 118, ΜΟΝΓΑΤΩ 052, ΜΩΝΓΑΘΟ 021, ΜΩΝΓΑΤΟ 025 (mongato),
ΜΩΝΓΑΤΟΕ 025 (mongatoe), ΜΟΝΓΩΕ 134 (mongoe) (sarmongato) = fortăreață. /
lat. munio (moenio), munivi, munitum, (munierat) = a zidi, a apăra cu un zid,
fortifica, apăra, proteja, securiza, întări. / lat. munitus, moenitus = apărat, fortificat,
protejat, sigur. / lat. moenia = ziduri de apărare, metereze, bastioane, parapeți. /
ΜΟΝΓΑΥΩ 120/062 (Mongaio), ΜΩΝΓVΕΩ 129 (Mongueo) = Mongaio, rege get, aliat al lui Burebista.
ΜΟΝΤΩ 052, ΜΩΝΤΟ 010 (monto) = lat. mentum, menti = bărbie, barbă. /
ΜΟΝΩΗ 125, ΜΩΝΩΥ 045 (monoi), ΜΩΝΤΟΕ 025 (montoe), ΜΟΝΔΑΩ 076 (mondao), ΜΟΗΝΜΙ 125
(moinmi) = lat. munio (moenio), munivi, munitum, (munierat) = a zidi, a apăra cu
un zid, fortifica, apăra, proteja, securiza, întări; a face, a deschide un drum. / lat.
munitus, moenitus = apărat, fortificat, protejat, sigur. / lat. moenia = ziduri de
apărare, metereze, bastioane, parapeți. /
ΜΟΥΝΥΟ 095 (moinio) = lat. maneo, mansi, mansum = a sta, zăbovi, rămâne, stărui, a se opri, aștepta. /
ΜΟΥΝΕΩ 002 (moineo) = gr. μήν (men), μήνη (mene), μηνάς (menas) = luna. / lat. mēnsis = o lună. /
ΜΟΡΙΟ 052 (morio) = lat. mors = moarte. / lat. morior = a muri. / lat. mortuus = mort.
ΜΟΤΩΕ 035 (motoe), ΜΟΘΕΣΤΩΕ 045 (motestoe), ΜΗΟΤΑΝ 031 (miotan) = gr. μόθος (mothos), μόθων
(mothon), μόθαξ (mothax) = luptă, bătălie, zarva luptei. /
ΜΟΤΙ 118 (moti) = lat. moto (motus) = a se mișca, a se stârni, a se muta. /
ΜΥΑΕΜ 017 (miaem) = lat. mille, miles, milia, milium (millia, millium) o mie. /
ΜΥΖΕΡΑΤΟ 096 (mizerato), ΜΥΣΙP 131 (misir) = lat. misero, miseror = a se plânge, a deplânge, a se tângui.
/ lat. miseria = nemernicie, ticăloșie, nefericire, nenorocire, mizerie, vaiet, suferința,
necaz, primejdie. / lat. miser = nemernic, nefericit, mizerabil. / lat. miseratio = milă,

210
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
compasiune. / gr. μυσαρός (mysaros), μυσερός (myseros) = murdar, mizerabil. / gr.
μύσος (mysos) = necurățenie, murdărie. / gr. μυσαρία (mysaria) = dezgust, scârbă.
ΜΥΛΤΕΟ ΑΔΕVΣΟ 130 (Milteo Adeusio) = Milteo Adeusio (Milteo Neînfricatul), tatăl lui Duro.
ΜΥΟΣΑΤΟ 018 (miosato) = lat. merso = înmuia, cufunda.
ΜΥΣΘΗΩ 110 (mistio), ΜΥΣΤΕΟ 110 (misteo) = gr. μισθός (misthos) = salariu, leafă, plată, simbrie,
recompensă, răsplată. /
ΜΩΛΙΣΕΗΟ 058 (Moliseio), ΜΟΛΗΣΕΙΟΣ 058 (Moliseios Sirmioi) = Moliseios Sirmio, rege get.
ΜΩΛΩΥΕ 079 (moloie), ΜVΛΟ 128 (mulo) = rom. mâl. / ukr. мул (mul) = mâl, noroi.
ΜΩΡΙΒΥ 028 (moribi) = gr. μόριον (morion), μόρος (moros) = bucată, porțiune, fragment, porție. / gr.
μοιράω (moirao) = a împărți, distribui. / gr. μοῖρα (moira) = parte, porție, bucată;
soartă, destin.

Ν niu N
Înapoi la Cuprins
Ν[οβαλο] 084/130/129/058 (N[obalo]), ΝΟΒΑΛΙ 118/084 (Nobali), ΝΟΒΑΛΙΣΑ 011 (Nobalisa), ΝΟΒΑΛΙΕ
113 (Nobalie), ΝΩΒΑΛΙΕΑ 122 (Nobaliea), ΝΟΒΑΛΙΕΟ 094, ΝΟΒΑΛΥΕΟ 114
(Nobalieo), ΝΟΒΑΛΗΟ 124, ΝΟΒΑΛΙΟ 118/121, ΝΟΒΑΛΥΩ 126 (Nobalio),
ΝΟΒΑΛΥΤΗΧΟ 025 (Nobaliticho), ΝΟΒΑΛΟ 130/096/028/114, ΝΩΒΑΛΟ 122/012,
(Nobalo), ΝΟΒΑΛΩΣΥ 116 (Nobalosi), ΝΩΒΑΛΙΣΕΡΟ 095 (Nobalisero),
ΝΟΒΑΛΩΣΥΡΟ 128 (Nobalosiro), ΝΩΒΑΛΕΩ 129 (Nobaleo), ΝΩΒΑΛΑΩ 028
(Nobalao) = lat. nobilis (formă veche gnobilis) = nobil, de origine regală, faimos.
ΝVΑΡΩΠΑ 007 (nuaropa) = gr. νέρωπα (neropa): λαμπρόν (lampron) = luminos, radiant, clar, Hsch. /
νῶροψ (norops), νῶροπος (noropos), νώροπα (noropa) = luminos, strălucitor,
radiant, lucios, metalic.
ΝVΜΥΑ 119 (numia) = lat. nomen = nume, apelativ. / gr. ὄνομα (onoma) = nume.
ΝΑVΠΟ 019 (naupo), ΝΩΥΠΗΟ 002 (noipio), ΝΩΕΠΩ 062 (noepo), ΝΑΠΟΕΟ 069 (napoeo), ΝΑΠΟΙΩ
123 (napoio), ΝΑVΝΟ 109 (nauno), ΝΑVΖΕ 123 (nauze), ΝΟΕΖΟ 124 (noezo),
ΝΟΠΟΗ 124 (nopoi) = gr. ναῦς (naus), νᾱός (naos), νηῦς (neus), νέος (neos), ναῦφι
(naufi) = navă, corabie. / gr. νέω (neo), lat. no, nato = a înota, pluti. / gr. νάω (nao)
= a curge. /
ΝΑΠΩΚΟ 021 (Napoko), ΝΑΠΩΚΟΕ 120 (Napokoe) = Napoko.
ΝΑΣΤΥΩ (nastio), ΝΟΣΕΤΥΕΟ 017 (nosetieo), ΝΑΣΤΥΩ 009 (nastio), ΝΟΣΘΕ 007 (noste) = gr.
ναυσθλόω (nausthloo), ναυστολέω (naustoleo) = a trasporta pe apă, a merge pe apă,
a naviga, a traversa. / gr. νέω (neo), lat. no, nato = a înota, pluti. / gr. ναύτης (nautes),
νευστήρ (neuster) = marinari, navigatori. /
ΝΑΤΗ 035 (nati), ΝΑΤΟΡΑ 106 (natora), ΝΑΤΑΛΕΑ 115 (natalea) = lat. natio = nație, neam, naștere,
origine; Natio, zeița nașterii. / lat. nasco = a se naște. / lat. natus, natu = născut, fiu,
fiică; naștere, vârstă, ani. / lat natalis = naștere, obârșie, origine, genealogie, familie.
ΝΑΤΟ 042 (nato), ΝΟΤΑΠΙ 124 (notapi), ΝΟΤΕΡΩ 012 (notero) = lat. nato = a înota, a pluti, zbura.
ΝΕVΣΙΕ 123 (neusie), ΝΟΙΣΥΜΟ 023 (noisimo), ΝΟΖΕΝΟ 125 (nozeno), ΝΟΕΔΕΟ 111 (noedeo),
ΝΟΣVΜΣΕ 017 (nosumse) = gr. νοσέω (noseo), νουσέω (noyseo) = a fi bolnav, a boli,
a suferi. / gr. νόσος (nosos), νοῦσος (noysos), νόσημα (nosema) = afecțiune, boală,
suferință, pestă. /
ΝΕΓΩΤΗΩ 013 (negotio) = lat. negotium = negoț. / lat. negotior = a face negoț.
ΝΕΔΟΕ 114, ΝΕΔΩΕ 120 (nedoe) = gr. νέω (neo), νήθω (netho), lat. neo, netus = a răsuci, țese; împleti,
încolăci. / lat. netus = fir, ață.
ΝΕΟΖΗ 079 (neozi), ΝVΕΩΖΙ 128 (nueozi), ΝΕΩΝΙΧ 003 (neonich), ΝΟΕΣΥΕ 125 (noesie), ΝΟΖΕΝΟ 125

211
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
(nozeno) = gr. νεάζω (neazo) = a fi tânăr, a fi nou, a fi reînnoit. / gr. νέος (neos), νέον
(neon), νέοι (neoi), lat. novus = tânăr, tineresc, nou, recent, proaspăt, ultim. /
ΝΕΟΖΗ ΜΑΡΩΣΥΕ 079 (Neozi Marosie), ΝVΕΩΖΙ ΜΑΡΟΣΥΕ 128 (Nueozi Marosie) = Tânărul Marcus,
Marcus Licinius Crassus cel tânăr. /
ΝΕΣΙΒΗΟ 084 (nesibio), ΝΕΖΑΒΙΟ 106 (du nezabio), ΝΙΣΙΒΕ 040 (nisibe) = gr. ἀμοιβή (amoibe) =
răsplată, recompensă, plată. / gr. μισθός (misthos) = simbrie, plată, leafă,
recompenză, răsplată. / lat. missum, missarium = câștig, răsplată.
ΝΕЏΥΣΕΛΕ 128 (negisele), ΝΕЏΥΣΙΩ 122 (negisio) = lat. niger = negru, sumbru, întunecat, obscur. / lat.
nigredo = întunecare, înnegrire. / lat. nigresco = a se întunega, înnegri. /
ΝΗΓΕΛΙΩ 007 (nigelio) = lat. nigellus = înnegrit, întunecat; literele alfabetului.
ΝΗΣΥΠ 109 (nisip) = rom. nisip. /
ΝΗΤΡΩ 025 (nitro) = lat. nitor = a suporta, presa pe, se sprijini, a-și croi drum cu greutate, a merge
înainte, avansa, a depune eforturi, a se strădui, a face un efort, muncă, efort.
ΝΗΤΩΕ 035 (nitoe), ΝVΤΕΜΟ 072 (nutemo) = lat. niteo = a luci, străluci, sclipi, lumina, scânteia. / lat.
nitens, nitentis part. niteo, nitenter adv. = lucitor, sclipitor, strălucitor, scânteietor,
luminos. / lat. nitor = strălucire, splendoare, luciu, strălucire. /
ΝΙ 107/118 (ni) = lat. ni, nei = nu, negație.
ΝΙΔΟ 123/084/106 (nido), ΝΙΔΩΕ 134 (nidoe), ΝΙΔΟ 106 (nido) = lat. nidus = cuib, locuință, reședință,
casă. /
ΝΙΡΕΩΣΩ 126 (nireoso) = gr. νυρίζει (nyrizei), νυρεῖ (nyrei): νύσσει (nyssei), ξύει (xyei); gr. νυρῶν (nyron):
νύσσων (nysson), ξύων (xyon) Hsch. = a înțepa, străpunge, pătrunde; zgâria, răzui.
ΝΙΣΩ 076 (niso) = gr. νίσσομαι (nissomai), νίσομαι (nisomai) = a pleca, veni, a pleca departe. /
ΝΟΒΙΟΣ 130 (nobios), ΝΙΒΕ 017 (nibe), ΝΙΒΟ 111 (nibo), ΝΟΒΟ 023 (nobo) = gr. νιφετός = cădere de
zăpadă, viforniță. / gr. νίφω (nifo), lat. nivit = a ninge, ninge / gr. νίφα (nifa), lat. nix,
nivis, niveus = nea, zăpadă. /
ΝΟΒΥΔΟΥΝ 120 (Nobidoin) = Novodunum.
ΝΟΔΕΖ 121 (nodez) = lat. nudo, nudavi, nudatum = a dezbrăca, dezveli, dezgoli, a expune, a despuia, jefui,
prăda. / lat. nudus = dezbrăcat, pustiu, gol, neacoperit, expus; deprivat, pustiit,
jefuit, lăsat fără, spoliat.
ΝΟΕ 067/095/126/134/069/005 (noe), ΝV 045 (nu), ΝVΟ 045 (nuo) = lat. nos = noi. / lat. noster = nostru,
a noastră, ai noștri, noi.
ΝΟΕV 065/121 (noeu), ΝΩΕΥ 080 (noei), ΝΟΕΔΩ 002 (noedo), ΝΩΕΔΩΣΥΕ 015 (noedosie) = gr. νοέω
(noeo) = a vedea, observa, sesiza, înțelege. / gr. νόησις (noesis), νῶσις (nosis) =
înteligență, înțelegere. / gr. ἔννους (ennoys), νοητικός (noetikos), περίνοος
(perinoos), συνετός (synetos) = gânditor, inteligent, rațional, pătrunzător, înțelept.
/ lat. nus = înțelegerea / gr. νοερός (noeros) = intelectual. / lat. noerus = inteligent,
deștept, ager. / gr. νόος (noos), νοῦς (noys), νόῳ (noo), νόου (nooy) = minte,
percepție.
ΝΟΚΘΗΟ 019, ΝΟΚΘΥΟ 109, ΝΟΚΤΥΟ 109 (noktio), ΝΟΚΑΤΥ 001 (nokati), ΝΙΟΧΑΜΟ 084 (niochamo)
= lat. noceo, nocui, nocitum = a face rău, a vătăma, a răni. / lat. noxa, noxia = durere,
vătămare, rană, stricăciune. / lat. nocens, nocenter = nociv, vătămător, fatal. /
ΝΟΝ 106/115/076 (non) = lat. non (noenum, noenu) = nu, negație. /
ΝΟΧΘΩΕ 127 (nochtoe) = lat. nox, nocte, noctes = noapte, nopți. / lat. noctu, noctis, gr. νύκτωρ (nuktor),
νυκτός (nuktos) = noaptea. / gr. νύξ (nyx) = noapte. /
ΝΥΒΙΩΣΟ 129 (nibioso), ΝΟΙΕΒΕ 079 (noiebe), ΝVΒΑΔV 007 (nubadu), ΝVΒΥΔΑ 092 (nubida eo),
ΝVΒΩΙΣΟ 127 (nuboiso), ΝΩΒV 012 (nobu) = gr. ναῦς (naus), ναός (naos), lat. navis
= navă, corabie. / lat. navigium = vas, navă, corabie. / lat. navus = navă, corabie.
ΝΥΕ 128 (nie), (ne) = lat. nos = noi. /

212
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΝΥΧΣΩΕΙ 125 (nichsoei) = lat. nisus, nixus, nisibus, nixibus = efort, strădanie, muncă, caznă, osteneală,
sforțare. /
ΝΩΕΑΣΕ 031 (noease), ΝΙΣΑΒΩΕ 080 (nisaboe), ΝΟΣΕΤΟ 115 (noseto) = gr. νύσσω (nysso), νύξας (nyxas)
= a atinge cu un vîrf ascuțit, înțepa, înjunghia, străpunge. / gr. νύξις (nyxis) =
înțepătură, străpungere. /
ΝΩΕΡΕ 127 (noere), ΝVΡΕ 127 (nure), ΝΟΡΑ 012 (nora) = gr. νῆρις (neris) = gol în stâncă, cavernă. / gr.
νηρίδας (neridas) Hsch. = τὰς κοίλας πέτρας = gol în stâncă. / gr. κοιλάς (koilas) =
o groapă, o vale adâncă. / gr. κοῖλος (kloilos), κοῖλον (kloilon) = groapă, cavitate,
cavernă, râpă. / gr. πέτρα (petra) = piatră, stâncă.
ΝΩΠΟ 095 (nopo), ΝΟΥΠΙΕΡ 125 (noipier), ΝΟΕΠΕΟ 017 (noepeo) = lat. nuper = nou, în ultimul timp,
de curând, proaspăt, nu cu mult timp în urmă, doar. /
ΝΩΣΕΤΡΥΩ 126 (nosetrio), ΝΟΣΕΤΡΟ 069, ΝΟΣΕΤΡΩ 129, ΝΩΣΕΘΡΟ 120 (nosetro), ΝΟΣΤΕΡΟ 040
(nostero), ΝΟΣΤΡΕΟ 111 (nostreo), ΝΟΣŦΡΙ 011 (nostri), ΝΟΣΤΕΟ 005/006 (nosteo),
ΝΟΣΤΙΟ 011/005/006 (nostio) = gr. γνωστήρ (gnoster), γνωστῆρος (gnosteros) =
unul care știe, cunoscător. / gr. γνώστης (gnostis) = învățat, înțelept. / lat. noscentia
= cunoaștere. / lat. noscito, noscitavi, noscitatum (noscitare) = a cunoaște, a ști, a
recunoaște. lat. nosco, novi, notum (formă veche, gnosco, gnovi, gnotum) = a
cunoaște, a ști, învăța, înțelege. / gr. γιγνώσκω (gignosko), γινώσκω (ginosko) = a
învăța, a ști, observa, a cunoaște, a înțelege. / gr. γνῶσις (gnosis) = căutare a
cunoașterii, studiu, cercetare. / Adică : cunoscători, învățați, înțelepți. /
ΝΩΧΡΕΥΖΑΤVΖ 016 (nochreizatuz), ΝVΚΟΣΑV 040 (nukosau), ΝΕЧΟ 117 (necio) = gr. νέκρωσις
(nekrosis) = deces, moarte. / gr. νεκρόω (nekroo) = a fi mort. / gr. νεκρός (nekros),
νέκυς (nekus) = leș, cadavru, morții. / lat. neco = a omorî, ucide, distruge.

Ξ xi X
Înapoi la Cuprins
ΞΑ 017 (xa) = gr. ἕξ (ex), lat. sex = șase.
ΞΕΜ 017 (xem) = gr. ξάμμα (xamma) : ξάσμα (xasma) Hsch. = lână dărăcită, lână scărmănată.

Ο omicron O
Înapoi la Cuprins
ΟΑΒΟ 021 (oabo) = lat. obex = zăvor, bară; barieră, zid.
ΟΑΥΕΩ 013 (oaieo), ΟΕΣ 065 (oes) = gr. ὄις (ois), ὀέα (oea), ὄη (oe) = berbec, oaie. / gr. κριός (krios) =
berbec. / lat. ovis = oaie.
ΟΒΑΔΑ 117 (obada) = lat. obedo = a mânca, înfuleca, devora; irosit, ofilit, uscăţiv, slab. /
ΟΒΑΛΙΣΩ 079 (obaliso) = gr. ὀβάλλω (oballo) : διωθέω (diotheo) Hsch. = a diviza, străpunge, a-și croi
drum cu forța, trece prin, răzbi.
ΟΒΕΡΩ 025, ΩΒΕΡΟ 095 (obero), ΕΒΕΡΟ 126 (ebero), ΕΒΙΡΙΟ 011 (ebirio), ΕΒΥΡΗΟ 010 (ebirio), ΟΒΥΡΕΗ
052 (obirei), ΟΒΗΡΕΩ 120 (obireo), ΕΒΙΡΥΕ 119 (ebirie), ΩΒΗΡΟ 045 (obiro),
ΡΩΒΙΡΟ 092, ΟΒΙΡΟ 094, ΟΒΙΡΟ 121, ΟΒΥΡΟ 124 (obiro), ΟΒΥΡΟΡΟ 114 (obiroro)
= lat. oberro, erro = a rătăci, hoinări, hălădui în jur; a zbura, flutura, bate din aripi,
plana înaintea cuiva.
ΟΒΟΛΙΟ 121 (obolio) = gr. ὀβολός (obolos) = obol.
ΟΓΩΝΙΡΑ 003 (ogonira), ΟΓΩΝΟΥΣΟ 125 (ogonoiso) = gr. ἄγω (ago) = a conduce, căra, trimite, aduce. /
lat. ago = a pune în mișcare, muta, determina, dirija, mișca, îngriji, conduce.
ΟΔVΕΙ 111 (oduei), ΟΔΑΤΟ 079 (odato), ΟΔΥΕV 114 (odieu) = gr. ὁδεύω (odeyo) = a merge, călători. /
ὁδός (odos) = drum, cale. / ὀδός (odos), οὐδός (oydos) = prag, intrare; drum.
213
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΟΕΒΑΕ 108 (oebae) = lat. obeo = a merge, a întâlni, a merge împotriva.
ΟΙ 040, ΟΥ 007/079/035, ΩΥ 108, ΩΗ 003 (oi), ΩΥΟ 072 (oio) = gr. οὗ (oy) = când, unde, la. /
ΟΙΡΑΟΡ 095 (oiraor), ΟΡΥΩ 126 (orio), ΟΥΡΑΜΩ 025 (oiramo), ΟΥΡΑΜ 025 (oiram) = gr. ὁρία (oria),
ὅριον (orion), ὅρος (oros) = graniță, hotar, limită. / lat. ora, orae, (oram, oras) =
graniță, margine, capăt, sfârșit, hotar; regiune, tărâm, țară. /
ΟΚΡΟ 018 (okro) = ὄκρις (okris) = creastă, muchie, vârf, proeminență. / lat. ocris = vârf pietros, pisc
ascuțit. / gr. ἄκρα (akra), ἄκρις (akris) = frunte, vârf, culme, pisc. / gr. ἄκρος (akros),
gr. ἄκρον (akron), ἄκρος (akros) = cel mai înalt sau îndepărtat punct, vârf.
ΟΚΡΟΥΜ 003 (okroim) = gr. ὀκριάομαι (okriaomai), ὀκριάω (okriao) = a deveni brut, aspru, furios. / gr.
ὀκριάζω (okriazo) = a fi dur, aspru, furios. / gr. ὀκριόεις (okrioeis) = brut, aspru.
ΟΛΟ 017 (olo) = gr. οὖλος (oylos), ὀλός (olos), ὀλοός (oloos) = distrugător, mortal, ucigător, crunt. / gr.
ὄλλυμι (ollymi) = a distruge.
ΟΜΝΩΕΖΩ 095 (omnoezo) = lat. omnis, omnes = cu totul, toți. / lat. omnino = de-a-ntregul, cu totul. /
ΟΝ 87, ΩΝ 56 (on) 143, (onio) = gr. ἐν (en), lat. in (endŏ, indŭ) = în, într-u, la, pe. / rom. în.
ΟΝVΕΡΕ 045 (onuere), ΩΝΕΡΩΕ 015 (oneroe) = lat. onero, onusto = a încărca, împovăra, umple,
transporta. / lat. oneratus, onustus = încărcat, umplut, împovărat. / lat. onus =
încărcătură, povară.
ΟΝΕΙV 130 (oneiu), ΩΝΙΟ 007 (onio), ΩΝΙΥΟ 123 (oniio), ΩΝΟΥΗ 003 (onoii), ΩΕΝΟΗ 003 (oenoi) =
lat. ūnĭo, ĭi, ītum, unus = a lega împreună, a uni. /
ΟΝΣΕΑ 045 (onsea) = gr. ἐνσείω (enseio) = a flutura, azvârli; a plonja, se băga în; a desface, strica; a
scutura, trepida, trânti la pământ; a năvăli, ataca.
ΟΝΝVΕΡΙΕ 123 (onnuerie), ΩΝΟΝΕΡΕΥV 072 (ononereiu) = lat. honorarius = pentru onoare, onorific. /
lat. honorarium = un cadou făcut pentru a fi admis la o funcție de onoare, un bacșis,
taxă, onorariu. /
ΟΝΟ 069 (ono) = gr. ὦνος (onos) = preț plătit pentru un lucru. / gr. ὠνή (one) = cumpărătură, banii cu
care se cumpără, preț. / gr. ὠνέομαι (oneomai) = a cumpăra. /
ΟΝΠΕΡΟΣΙΑΟ 121 (onperosiao), ΟΝΠΕΡΟΣΥΕΑ 121 (onperosiea), ΟΝΠΕΡΙΟΣΟ 040 (onperioso) = lat.
imperator, inperator, induperator arh. = comandant general, general, conducător,
împărat. / lat. impero, inpero = a comanda, ordona. / lat. in-paro, paro = pregăti,
prepara, furniza, procura, aranja, ordona.
ΟΝΣΟΝΤΑ 118 (onsonta), ΟΝΣΟΝΘΕΛΟ 091 (onsontelo), ΟΝΣΟΝΤΕΟ 069 (onsonteo), ΩΝΣΟΝΤΥΕΩ
009 (onsontieo), ΟΝΣΟΝΤΙΟ 130, ΩΝΣΟΝΘΙΩ 045, ΩΝΣΟΝΤΙΩ 122/012/126
(onsontio), ΟΝΣΟΝΤΟ 113/114, ΟΝΣΩΝΤΟ 091/129, ΩΝΣΟΝΤΩ 122, ΩΝΣΩΝΤΩ
062 (onsonto), ΟΝΣΟΝΤΟΕΥ 114 (onsontoei), ΣΟΝΤΑ 014/016, ΣΟΝŦΑ 040,
ΣΩΝΤΑ 028 (sonta), ΣΩΝΘΗΕΟ 007 (sontieo), ΣΩΝΤΕΩ 091 (sonteo), ΣΟΝŦΙΟ 011
(sontio), ΣΟΝΤΟ 023/028, ΣΟΝŦΟ 040, ΣΩΝΤΩ 126 (sonto) = ON : gr. ἐν (en), lat.
in = în + SONTO : gr. συνθέω (syntheo) = a se întâlni cu, a întâlni, întâlnire. / gr. σύν
(syn) = cu + gr. θέω (theo) = a alerga.
ΟΝΣΟΤΥЧΕΙΟ 084 (onsoticeio), ΟΝΣΟΤΥЧΕΟ 094 (onsoticeo), ΟΝΣΟΘΙЧΕΩΕ 079, ΟΝΣΩΘΥЧΕΟΕ
062 (onsoticeoe), (onsoticieoe), ΩΝΣΟΘΙЧΥΩ 009 (onsoticio), ΩΝΣΟΤΙΣΟ 025,
ΩΝΣΩΤΙΣΩ 028 (onsotiso), ΣΟΤΙЧΙΟ 065 (soticio) = on + soticio = lat. in + lat.
socius = însoțiți, alăturat, alăturați, uniți, asociați, înfrățiți, aliați, camarad, tovarăș,
partener. / lat. societas = tovărășie, asociere, uniune, comunitate, companie. Adică :
a însoți, însoțit, în asociere.
ΟΝΤΩΥΡΝΑΣΩ 002 (ontoirnaso), ΟΝΤΟΥΡΝΙΕ 120 (ontoirnie), ΟΝΘΟΥΡΝΟ 095 (ontoirno),
(ontoirno), ΟΝΤVΡΝΥΟΖΟ 114 (onturniozo), ΟΝΤVΡΝΙΟ 069/065, ΩΝΤVΡΝΥΟ
122 (onturnio), ΟΝΤVΡΝΙΖΟ 121 (onturnizo), ΟΝΤVΡΝΟ 096 (onturno),
ΟΝΤVΡΝΟ 098, ΤVΡΝΩ 028 (turno), ΤVΡΝΙΣ 114 (turnis) = on + toirno/turno = lat.

214
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
torno, tornare = a se înturna, a se roti, a roti, a reveni, a se returna, a se întoarce.
ΟΠΑΟ 084 (opao), ΩΠΑΗ 052 (opai) = gr. ὀπάων (opaon) = camarad, tovarăș. / gr. ὀπάζω (opazo) = a
urma pe, a însoți cu, a trimite cu; a urmări, vâna. / gr. ὀπαδέω (opadeo), ὀπηδέω
(opedeo) = a urma, acompania, însoți. /
ΟΠΑΧΣΥΟ 017 (opachsio) = lat. opaco = a face umbră, umbri, a întuneca, ascunde vederii. / lat. opacus
= obscur, umbrit, întunecat. / lat. opacitas = umbră, obscuritate.
ΟΡVΣΥ 042 (orusi) = gr. ὀρούω (oroyo) = a lansa, săgeta, arunca. / gr. ὄρουσις (oroysis), ὅρμησις (ormesis)
= mișcare rapidă, lansare. / lat. orior = a se ridica, ridica, a stârni, a crește. / gr. ὀρίνω
(orino), ὄρνυμι (ornymi), ὀρνύω (ornyo) = a stârni, ridica, urni, a porni.
ΟΡΑΧΑ 042 (oracha) = gr. ἱέραξ (ierax), ἱέρακος (ierakos) = șoim, herete, erete. /
ΟΡΕΡΩ ΖΑΒΗΟ 007 (Orero Zabio) = Orero și Zabio, conducători traci.
ΟΡΙV 114 (oriu) = lat. oro, oravi, oratum = a vorbi, pleda, ruga, cere, implora. / lat. oratio = vorbire, rostire,
discurs, rugăciune. / lat. oratus = rugăciune, cerere, solicitare, rugăminte.
ΟΡΟΕΛΙV 014 (oroeliu) = lat. orior = a se ridica, ridica, a stârni, a crește. / gr. ὀρίνω (orino), ὄρνυμι
(ornymi), ὀρνύω (ornyo) = a stârni, ridica, urni, a porni. + gr. ἥλιος (elios) = soare.
Adică răsăritul soarelui.
ΟΣVΜ 017 (osum), ΟΣΩΕ 052 (osoe), VΣΟΕ 010 (usoe), VΣΙΑ 020, VΣΥΑ 062 (usia) = lat. usio = use =
folosință, trebuință. / lat. usus = trebuință, folosință, utilizare, practică, stăpânire. /
lat. utor (usus) = a folosi, a uza (formă arhaică oetor, oesus, din oitor, oisus). /
ΟΣΟ 119 (oso), ΩΣΥΕ 015 (osie), VΣΟΕ 067 (usoe), ΩΗΣΟ 007 (oiso), VΣΙΕ 015 (usie), VΣΟV 031 (usou),
(usor), VΙΣΟ 130 (uiso), VΙΩΣΩ 045 (uioso) = gr. υἱός (hyios) = copil, urmaș. /
ΟΣΩ 116 (oso) = simbol compus.
ΟΤΕ 116/115 (ote) = simbol compus.
ΟΤΕΖΟΥ 125 (otezoi), ΟΤΙΕΖΑΙΟ 114 (otiezaio), ΩΖΟΙ 079 (ozoi), ΟΖΟΗΧ 003 (ozoich), ΩΖΟΜΟΝΣ 003
(ozomons), ΟΖΩΝΙ 125 (ozoni), ΟΣΑΖΟ 109 (osazo) = gr. ὦσις (osis), ὠσμός
(osmos), ὠστισμός (ostismos), ὤθησις (othesis), ὠθισμός (othismos) = împingere,
împungere, îmbrânceală, luptă. / gr. ὠσμή (osme) = împingere, împungere, lovitură,
atac. / gr. ὠθίζω (othizo), ὠθίζομαι (othizomai), ὠθέω (otheo) = a împunge, împinge,
îmbrânci, lupta. /
ΟΤΟ 042 (oto) = gr. αὖς (aus), οὖς (ous), ὠτός (otos), ὦτᾰ (ota), lat auris = ureche. /
ΟΤΟ 119 (oto), ΟΔΩ 134 (odo) = gr. ὑδέω (hydeo), ὕδω (hydo) = a chema, numi. / αὐδάω (aydao), αὐδῶ
(aydo) = a scoate sunete, a vorbi, chema, numi. / gr. αὐδή (ayde) = voce, vorbire. /
gr. ᾠδή (ode), ὕδη (hyde), φήμη (feme) = cântec, odă; legendă, poveste, mit.
ΟΥΛ 095 (oil) = gr. οὔλω (oylo), οὐλέω (oileo) = a fi întreg, a fi sănătos.
ΟΥΟΝ 035 (oion) = gr. οἶος (oios), οἶον (oion) = singur, singuratic, unul singur.
ΟΥΡΘΑΒΩ 095 (oirtabo) = gr. ὀρθός (orthos) = drept, vertical, adevărat, ferm. / gr. ὄρθιος (orthios) =
drept în sus, abrupt, în urcuș. / gr. ὀρθόω (orthoo), ὀρθεύω (ortheyo) = a îndrepta,
ridica. / lat. ortus = ridicare. / lat. ortus = part. orior = ridicat.
ΟΥΧΥΕ 039 (oichie), ΩΧΟΥ 123 (ochoi), ΟΧV 067 (ochu), ΟΥΧΟ 095 (oicho), ΟΙΚΩΕ 079, ΟΥΚΟΥΕ 052
(oikoie), VΚΟ 123/007/106/115 (uko), VΚVΕ 076/007/010 (ukue), ΟΙЧΙ 040 (oici),
(ukato) = gr. οἶκος (oikos) = casă, neam, locuință, reședință, familie, gospodărie. /
gr. οἰκέω (oikeo) = a locui, ocupa, sălășui, a fi stabilit, a conduce, direcționa, guverna.
/ gr. οἰκία (oikia) = clădire, casă, sălaș, gospodărie. / gr. οἴκοι (oikoi) = acasă, în casă.
ΟΦΟ 106 (ofo) = lat. opus = muncă, treabă, trudă, efort. /
ΟΧ 096 (och), ΟΥΚΟ 095, ΟΥΚΩ 007 (oiko), ΟΥΚΩΕ 095, ΟΥΚΩΕ 095 (oikoe) = gr. ὀχή (oche), ὄχ᾽ (och)
= sprijin, suport, merinde, provizii. / gr. ὄχος (ochos), ὄχ᾽ (och) = vehicul, căruță. /
gr. ἔχω (echo), ὀχέω (ocheo) = a căra, purta, aduce; a avea, poseda, deține; a rezista,
îndura, suporta.

215
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΟЧ 095 (oce) = gr. ὄχα (ocha), ὄχ᾽ (och) = de departe, departe.

Π pi P
Înapoi la Cuprins
ΠŦΑΥΟΣ 117 (ptaios) = gr. πτέλας (ptelas) = porc mistreț.
ΠVΔΙΟ 113 (pudio), ΠVΔΙΕΟ 124/114 (pudieo), ΠΟΥΔΕΩ 120 (poideo), ΠΟΥΔΗΟΕ 095 (poidioe) = gr.
ποιδέω (poideo), προσδέω (prosdeo), ποιδέομαι (poideomai), προσδέομαι
(prosdeomai) = a atașa, lega. /
ΠVΔΙΩΤV 012 (pudio) = gr. πούς (poys), ποδός (podos), πόδες (podes), lat. pes, pedis = picior, pas. / gr.
ποδότης (podotes), -ητος = abilitatea picioarelor.
ΠVΔΥΩΡΕ 015 (pudiore), ΠΟΥΕΔΕΛΩ 052 (poiedelo), ΠVΩΔΕΛV 010 (puodelu) = lat. pudor = modestie,
decență, caracter, respect. / lat. pudeo = a fi rușinat, a se rușina. /
ΠVΛVΕ 114 (pulue) = gr. πόλις (polis) πόλιος (polios), πόλεως (poleos) = oraș, polis, obște, stat,
comunitate. /
ΠVΝΔΥΟ 067 (pundio), ΠΟΔΟΔΗΑ 125 (pododia), ΠΟΝΩΥ 108 (ponoi) = lat. pons, pontes = pod, punte
peste un râu.
ΠVΝΕΡΩΥ 015 (puneroi) = lat. funero = a îngropa. / lat. funus = procesiune funerară, rituri funerare,
înmormântare; mort, cadavru. /
ΠVΝΕΥ 010 (punei), ΠΩΕ 052 (poe) = lat. punio, poenio (punior) = a pedepsi, corecta, osândi. / gr. ποινάω
(poinao) = a răzbuna, pedepsi. /
ΠVΤΑΣ 008 (puta), ΠΟΥΤΩΣΩ 002 (poitoso), ΠVΔΟ 094/114 (pudo) = lat. puto = a curăța, spăla, aranja,
primeni. / lat. putus = pur, strălucitor, splendid.
ΠΑ 014 (pa) = gr. πᾶς (pas), πᾶν (pan), lat. totus = tot, totul, toți, toate.
ΠΑΓΥΕΩ 123 (pagieo) = gr. πάγιος (pagios) = solid, ferm. / gr. πάγος (pagos) = ceea ce este fixat, stabil. /
gr. πάγη (pagi) = ceea ce fixează, cursă, laț, capcană. / gr. παγίς (pagis) = cursă,
capcană. /
ΠΑΘΡΟ 067 (patro) = lat. patro = a îndeplini, executa, face, reuși, efectua, termina, realiza, lucra.
ΠΑΛΟΕ 120 (Paloe), ΠΕΛVΕ 129 (Pelue) = Paloe, rege get.
ΠΑΛΩΕΣΥΟ 079 (paloesio) = gr. παλαίω (palaio) = a lupta, bate, încăiera. / gr. πάλη (pale), lat. pale =
încăierare, luptă, bătălie. / gr. παλαιστής (palaistes) = luptător. /
ΠΑΜ 096 (pam) = gr. πῆμα (pema), πῆμ᾽ (pem’) = suferință, nefericire, necaz, jale, urgie. /
ΠΑΝΟΝΙΕΟ 091 (Panonieo), ΠΑΝΩΝΟ 039 (Panono), ΠΑΝΟΝΙΟ 069 (Panonio), ΠΑΝΟΝΕΟ 120
(Panoneo) = Panonia.
ΠΑΝΤ 098 (pant), ΠΑΝΤΕ 112 (pante), ΠΑΝΤΕΛΟ 065/094/096/112 (pantelo), ΠΟΝΤΑ 098 (ponta) = gr.
πάντῃ (pante) = oricum, oriunde, peste tot, cu desăvârșire, în întregime, cu totul,
absolut. / gr. πάντως (pantos) = în toate felurile.
ΠΑΝΤΕΔΑΤΑ 096 (pantedata), ΠΑΝΤΕΔΑΤΟ 014, ΠΑΝΤΕΔΑΤΩ 092 (pantedato) = gr. πάντῃ (pante) =
oricum, oriunde, peste tot, cu desăvârșire, în întregime, cu totul, absolut. + gr. δαίω
(daio), δατέομαι (dateomai) = a împărți, a distribui, a împărți între ei. Adică : în
întregime împarte, peste tot împarte. /
ΠΑΡΙΩΖΩ 129, ΠΑΡΙΩΖΟ 120 (Pariozo) = Parioso, rege get.
ΠΑΡЧΕΟ 084 (parceo) = lat. partio = a împărți, distribui, porționa, diviza.
ΠΑΡЧΙΟ 134, ΠΑΡЧΥΟ 121 (parcio) = lat. parco = a acționa cu moderație, a cruța, a se abține, a utiliza
moderat, a pleca, a renunța, a opri, a înceta, a lăsa în pace, a omite.
ΠΑΡΩ 092 (paro), ΠΕΡΟΠ 110 (perop) = lat. paro, āvi, ātum = a pregăti, prepara, furniza, aranja, comanda,
născoci, proiecta. /
ΠΑΣVΕΣΤΟ 114 (pasuesto), ΠΑΣΥΚΟ 114 (pasiko), ΕΠΑΖΩΕ 134 (epazoe), ΠΑΖΥЧΕΟ 020 (paziceo) = gr.

216
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
πατέομαι (pateomai), πατέω (pateo), ἐπασσάμεθ᾽, ἐπάσαντο, πασσάμενος, πάσονται
= a mânca. / lat. pasco = a paște, pășuni; a hrăni, alimenta, aproviziona cu mâncare.
/ lat. pastio = pășune. /
ΠΑΣΙΕV 125 (pasieu) = gr. πούς (poys), ποδός (podos), πόδες (podes), lat. pes, pedis = picior, pas. / lat.
passus = pas, mers; potecă, drum, pistă. /
ΠΑΣΩ 128 (paso), ΠΑΘΩ 009 (pato), ΠΑΤΥΕV 128 (patieu) = lat. patior = a păți, pătimi, suferi, îndura. /
lat. passio = suferință. / gr. πάσχω (pascho), πάθω (patho) = a păți, suferi, îndura,
pătimi. / gr. πάθος (pathos) = pățanie, incident, accident, suferință, belea,
calamitate, patimă. / gr. πάθη (pate) = întâmplare, suferință, ghinion. /
ΠΑΤΕΛΑ 014 (patela) = gr. παντελής (pantelis), παντέλειος (panteleios) = îndeplinit, absolut, complet,
întreg; în pură perfecțiune. /
ΠΑΤΟ 096 (pato) = gr. πατά (pata) : κτείνω (kteino) = a ucide, omorî.
ΠΑΤΟΕΣΩ 076 (patoeso), ΠΑΘΕΩ 108 (pateo), ΠΑΔVΕ 127 (padue), ΠΟΖΙΕΣΟ 084 (pozieso), ΠΟΕΤΩ
127 (poeto) = gr. πάτος (patos) = cale bătută, potecă. / gr. πατέω (pateo), πᾰτῶ (pato)
= a merge, umbla. / lat. pons, pontes = pod, punte peste un râu. /
ΠΑΤΟΡΟ 130 (patoro) = lat. pater = tată, capul familiei. /
ΠΑΤΡΙΔΙΟΣΟ 072 (patridioso) = lat. patrius = aparținând patriei, al patriei, nativ. / gr. πάτριος, lat.
patrius = aparținând tatălui, paternal.
ΠΑΤΡΙΔΟ 079, ΠΑΤΡΥΔΟ 039/017, ΠΑΘΡΗΔΟ 095, ΠΑΘΡΙΔΩ 134, Π[ατριδο] 040 (p[atrido]),
ΠΑΤΡΙΔΕΩ 080 (patrideo), ΠΑΤΡΥΔΥ 015 (patridi), ΠΑΤΡΙΔΥΟ 072 (patridio),
ΠΑΤΡΔΟ 113 (patrdo), ΠΑΤΡΔΟΕ 124 (patrdoe), ΠΑΤΡΙΔΥΟΤΕΗ 072 (patridiotei),
ΠΕΤΡΑ 106 (petra) = lat. patria = pământul tată, patrie, țara nativă, propria țară,
locul de baștină. / gr. πάτρα (patra), πάτρη (patre), πατρίς (patris) = țara nativă,
locul de baștină, patrie, pământul tată. / gr. πατριά (patria) = origine, obârșie. / gr.
πατρίδιον (patridion) = tati, tătic, părinte. / gr. πατήρ (pater), φύτωρ (phytor), πᾶς
(pas), lat. pater = tată, capul familiei, șeful gospodăriei.
ΠΑΧΕ 109 (pache) = gr. παχύς (pakuys) = dens, gros, robust, voinic, masiv.
ΠΑЧΕΟ 022/121 (paceo), ΠΑЧΕΙΟ 107 (paceio), ΠΑЧΙΕΟ 006 (pacieo), ΠΑΧΗΟ 019 (pachio) = lat. pax =
pact, aranjament, tratat, pace. /
ΠΕΓΕΝΟ 019 (pegeno) = gr. πάγος (pagos) = ceea ce este fixat, stabil; vârf de munte, deal stâncos. / gr.
πηγός (pegos) = bine făcut, solid, puternic. / gr. πάγιος (pagios), παγίως (pagios) =
solid, ferm. / gr. πήγνυμι (pegnymi), πήσσω (pesso) = a fixa, construi, ridica, a
solidifica; despre lichide, a îngheța. / lat. pango, pago = a lega, securiza, asigura, fixa.
ΠΕΓΙΣΕΟ 035 (pegiseo) = gr. πηγάζω (pegazo) = a izvorî, ţâşni. / gr. πηγή (pegi), παγά (paga), πηγίον
(pegion) = izvor. / lat. pege = fântână.
ΠΕΛΙV 107 (peliu) = gr. πελάζω (pelazo), πελάω (pelao) = a se apropia. / gr. πέλας (pelas) = aproape,
lângă. / gr. πέλασις (pelasis) = apropiere / gr. πέλω (pelo) = a fi în mișcare, a veni, a
deveni, a fi. /
ΠΕΛΩ 122 (peloso) = gr. πελλός (pellos), lat. pellos = închis la culoare, întunecat. / gr. πελός (pelos), lat.
pullus = închis la culoare, întunecat, înnegrit.
ΠΕΝΤΟ 035 (pento) = gr. πέντε (pente) = cinci. /
ΠΕΟ 111 (peo) = lat. malus, peior, peius = rău, nefast, grav, mai rău, mai grav; răutate, necaz, vătămare,
greșeală.
ΠΕΟΡΑΔΕΩ 062 (peoradeo) = lat. pello = a bate, lovi, ciocăni, împinge, conduce, lansa, îndemna,
propulsa. /
ΠΕΡΔVΩΤVΕ 045 (perduotue) = lat. perdo = a se piede, a distruge, ruina, risipi, împrăștia, arunca, irosi,
pierde. / lat. perditus, perdite = pierdut, împrăștiat, risipit.
ΠΕΡΕΣΕ 114 (perese) = gr. πέρα (pera) = dincolo, peste, în continuare, mai departe. / gr. περάω (perao) =

217
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
a trece prin, a traversa, a pătrunde. / lat. pererro = a rătăci prin, a hoinări. / gr.
περιέρρω (perierro) = a rătăci, hoinări.
ΠΕΡΣΟ 106 (perso) = Regele Perseus al Macedoniei. /
ΠΕΡΥΕΟ 021 (Perieo) = gr. πέρας (peras) = capăt, limită, graniță. /
ΠΕΡΩΣΥ 007 (perosi), ΠΕΡΕΣΥΕ 095 (peresie), ΠΕΡΕΣΗΟ 062 (peresio), ΠΕΡΥΣΙΕΟ 124 (perisieo) = lat.
in-paro, paro = pregăti, prepara, furniza, procura, aranja, ordona. / Conducător. /
ΠΕΡЧΙΛΑ 040 (percila), ΠΕΡЧΥΛΩ 126 (percilo), ΠΗΡЧΙΛΩ 126, ΠΙΡЧΙΛΟ 005 (pircilo), ΠΩΡЧΕΛΟ 095
(porcelo) = lat. percello = a înfrânge, trânti, răsturna, distruge, răvăşi. /
ΠΕΣΕΣΤΑΛΩ 015 (pesestalo) = lat. prae = înainte de, mai departe, în fața, înainte. + lat. sisto (sistere,
sistit, sistet) = a determina, a așeza, a stabili, a aranja, a fixa, a planta, a sta nemișcat,
a opri, stopa, înceta, sista. Adică : înainte așezat / înainte stătător, conducător,
conducere.
ΠΕΣΤΕ 116 (peste) = lat. pestis = boală, molimă, pestă; distrugere, pieire, moarte.
ΠΕΤΟΣΙΟ 005, ΠΕΤΩΣΙΩ 005 (petosio), ΠΕΤΟΣΩ 035 (petoso), ΠΙΤΟΣΥΟ 114 (pitosio), ΠΕΤΙΡΑ 115
(petira) = lat. impetuosus = impetuos. / lat. impetus = ofensivă, atac, asalt. / lat.
petitio = lovitură, împunsătură, atac, asalt, năvălire, țintă. / lat. peto, petere, petivi,
petitum = a năvăli peste ceva; a ataca, asalta, a arunca spre, invada; a cere, a căuta,
a urmări. / lat. impeto = a năvăli, ataca, asalta. / gr. πίπτω (pipto) = a cădea jos,
cădea; a năvăli, a ataca. / gr. πέτομαι (petomai), πέτασσαι (petassai) = a zbura,
arunca (despre săgeți, pietre, sulițe); despre o mișcare rapidă, a se avânta, se repezi,
se năpusti, a năvăli.
ΠΕΤΡΕΩ 013 (petreo) = lat. traicio = a trece, a petrece. / med. lat. *pertraicere, *petraicere = a petrece,
traversa.
ΠΗΙΔΙΕΣΩ 002 (piidieso) = gr. πούς (poys), ποδός (podos), πόδες (podes), lat. pes, pedis = picior, pas. /
ΠΙΕΤΑΓΩΡΥΟ 002 (Pietagorio), ΠΥΕΤΑΓΟΡΥΩ 002 (Pietagorio), ΠΙΤΑΓΩΡΑΣΟ 110 (Pitagoraso) =
Pitagora (gr. Πυθαγόρας), matematician, filozof, mistic și om de știință al lumii
antice.
ΠΙΚΗΕΟΥ 003 (pikieoi), ΠΙΧΩΤΟ 095 (pichoto) = gr. πῆξις (pexis) = fixare, prindere, soliditate. / gr.
πήγνυμι (pegnymi), πήσσω (pesso) = a fixa, construi, ridica, a solidifica; despre
lichide, a îngheța. / lat. figo, fixi, fixum = a fixa, atașa, lega, ridica.
ΠΙΛΩ 035 (pilo) = gr. πῖλος (pilos) = lână, fetru. /
ΠΙΣΕVΔ 119 (piseud) = gr. ψεῦδος (pseudos) = minciună, neadevăr. / gr. ψευδής (pseudes), ψεῦδις
(pseudis) = fals, neadevărat, mincinos. / gr. ψεύδω (pseudo) = a trișa, înșela, minți,
vorbi fals. / gr. ψευδώνυμος (pseudonymos), ψευδώνυμον (pseudonimon) = pseudo
numit, numit fals.
ΠΛΕΝΩΕ 045 (plenoe) = lat. plenus = plin, umplut.
ΠΛΥΣΙV 008 (plisiu) = gr. πλήσσω (plesso), πλήξω (plexo) = a trăsni, izbi, lovi; despre Zeus, a trăsni cu
fulgere.
ΠΟ 067/023/052/013/118/035/134/072/119/114, ΠΩ 076/039 (po), ΠΕ 010/017 (pe), pi, ΠV 128 (pu), ΠΟΥ
039 (poi), ΠΥΩ 108 (pio) = rom. pe / lat. per = pe, prin. /
ΠΟΔΙΥΟ 114 (podiio) = gr. ποθέω (potheo) = a tânji, dori, râvni, cere, a avea nevoie. /
ΠΟΕ 013/134/094/121/124/114, ΠΩΕ 123/052/134 (poe), ΠVΕ 134 (pue) = lat. prae, lat. pro, gr. πρό (pro),
πρός (pros) = înaintea, în fața, în fruntea; pentru, pentru că, la fel ca, ca. / rom. pe.
ΠΟΕΛVΕ 019 (poelue) = gr. πολέω (poleo) = a traversa, călători peste, bântui. /
ΠΟΕΛΟ 130 (poelo) = gr. πυέλος (pyelos), πύαλος (pyalos) = un jgheab, canal; sarcofag. / gr. πυελίς
(pyelis), πυαλίς (pyalis) = rezervor, bazin; sarcofag.
ΠΟΕΝΗΟ 067 (poenio) = gr. πόνος (ponos) = muncă, trudă, efort. / gr. πονέω (poneo), πονέομαι
(poneomai), πένομαι (penomai) = a trudi, munci.

218
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΠΟΕΝΥΟ 114 (poenio), ΠΟΕΝΟ 072 (poeno), ΡΕΠΟΥΝΕΟ 095 (repoineo) = lat. poena = plată,
recompensă, despăgubire, compensație, răsplată, răzbunare, satisfacție, ispășire,
pedeapsă, preț. / gr. ποινή (poini) = plată, răscumpărare, amendă, preț; recompensă,
răsplată. /
ΠΟΕΣΤ 028 (poest), ΠΟΕΣΤΑ 122/118/119/098, ΠΩΕΣΤΑ 028 (poesta), ΠΟΕΣΤΑΤΟΕ 130 (poestatoe),
ΠΩΕΣΤΙΕΩ 013 (poestieo), ΠΟΕΣΤΟ 069/072/065/114, ΠΩΕΣΘΩ 052, ΠΩΕΣΤΟ 035
(poesto), ΠΟΕΣΘΩΕ 045, ΠΩΕΣΤΟ 010 (poesto), ΠΟΑΕΣΤΩ 128 (poaesto) = lat.
praesto = a sta peste, a ieși în evidență, a sta înaintea, a fi superior, excela, depăși,
întrece, a fi strașnic, a învinge. / lat. praestans = superior, excelent, distins,
extraordinar. / Adică : superior, impunător, prestant.
ΠΟΗ 003 (poi), ΠΩΗΕ 003 (poie) = lat. pluvia = ploaie. / lat. pluo, pluit = a ploua.
ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ ΣΑΡΜΑΤΗΟ 120 (Poltodavo Sarmatio) = Poltodavo Sarmatio.
ΠΟΛΟ 017 (polo) = gr. πᾶλος (palos), lat. palus, palum = par, stâlp, proptea. / gr. ῥόπαλον (ropalon) =
bâtă, ciomag, buzdugan. /
ΠΟΛΤΑ 042 (polta) = gr. παλτός (paltos) = fluturat, învârtit, aruncat, azvârlit. / gr. παλτόν (palton) =
proiectil, ghiulea. / gr. παλτάζω (paltazo) = a arunca un proiectil. / gr. πάλλω (pallo)
= a balansa, legăna un proiectil înainte de aruncare; a se azvârli, arunca pe ceva; a
sări, sălta. / lat. pulto = a lovi, izbi, bate.
ΠΟΠΗΡΙΖV 110 (popirizu) = gr. πορεύω (poreyo), πορεύομαι (poreyomai), perf. πεπόρευμαι
(peporeymai), πεπόρευσαι (peporeysai) = a căra, aduce, traversa, a merge, a călători,
a mărșălui. / gr. ἐμπορεύομαι (emporeyomai) = a călători, a călători pentru negoț, a
importa. / gr. ἐπιπορεύομαι (epiporeyomai) = a călători, traversa. / gr. ἔμπορος
(emporos) = pasager pe o corabie, călător. / gr. πόρος (poros) = cu ce se trece un râu,
vad, bac, potecă, drum, călătorie, voiaj. / gr. περάω (perao) = a trece prin, a traversa,
a pătrunde; a căra peste mări pentru a vinde. / gr. πείρω (peiro), perf. πέπᾰρμαι
(peparmai) = a străpunge, trece prin, a tăia drum prin. /
ΠΟΠΟΕ 109 (popoe) = gr. πῶπαι (popai): φοραί (forai) Hsch. = aducere, transportare. /
ΠΟΡΙΡΕΣΟ 016 (porireso) = gr. πορεύω (poreyo) = a căra, aduce, traversa, a merge, a călători, a mărșălui.
/ gr. πορεία (poreia) = o ieșire, o călătorie, drum, trecere, un marș (militar).
ΠΟΣΕΡΑ 005 (posera), ΠΟΣΕΡΕ 119 (posere), ΠΟΣΕΡΕΑ 006 (poserea), ΠΟΣΕΡΟ 095, ΠΩΣΕΡΩ 062
(posero), ΠΟΣΙΡΕΑΩ 126 (posireao) = lat. possideo = a avea, deține, poseda, stăpâni,
a fi stăpân. / lat. possessio = posesie, stăpânire, ocupație. / lat. possessor = posesor,
deținător, stăpân. (a stăpâni, stăpân) /
ΠΟΣΟΣΙ 040 (pososi), ΠΟΣΙΞΟ 107 (posixo) = lat. pono, posui, positum = a pune, așeza, fixa, plasa,
aranja, depozita. / lat. positus, part. pono = așezat, pus. /
ΠΟΥΡΑΟΥ 025 (poiraoi) = gr. πρόσω (proso), πόρρω (porro), lat. porro = înainte, mai departe, la distanță,
departe. / lat. porceo (porro-arceo) = a ţine la distanţă, a împiedica, opri, stăvili,
zăgăzui. / lat. arceo, gr. ἀρκέω (arkeo) = a închide, înconjura, respinge, ține la
distanță, îndepărta. /
ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ 009 (poircedoie), ΠΟΙΡЧΕΖΩ 079 (poircezo), ΠΩΡЧΕΖΕΝΤΟ 095 (porcezento),
(porcezundo), ΠΟΡЧΕΔΩ 062 (porcedo), ΠVΡЧΕΔΕ 111/040 (purcede), ΠVΡЧΕΔΩ
129 (purcedo), ΠVΡЧΕΔΩΕ 126 (purcedoe), ΠVΡЧΕΝΔ 084 (purcend), ΠVΡЧΕΔΙΕΟ
009 (purcedieo), ΠΟΡЧΕΖVΝΔΟ 084 (porcezundo), ΠΟΡЧΕΖΥ 021 (porcezi),
ΠΩΡЧΕΖΟΕ (porcezoe), ΠΩΡΧΗΝΔΟ 007 (porchindo), ΠVΡΧΕΔΩΕ 127
(purchedoe) = lat. procedo = a purcede, a avansa, a porni, a continua, merge, înainta.
ΠΟΧΩΝ 134 (pochon) = lat. pecunia = avere, bogăție, avuție.
ΠΡΑΔΕΟ 069 (pradeo) = lat. praeda = bogăție obținută dintr-un război, pradă. /
ΠΡΕΣΟ 130 (preso), ΠΡΗΣΕΩ 076 (priseo), ΠΡΙΣΟ 065 (priso), ΠΡΗΖV 012 (prizu) = lat. prae, lat. pro,

219
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
gr. πρό (pro), πρός (pros) = înaintea, în fața, în fruntea / lat. primo = mai întâi, la
început, în primul rând, înainte de toate. / lat. primus = primul. /
ΠΡΕΤΟ 107 (preto) = lat. paro = a pregăti, prepara, aduce, furniza, aranja. / lat. paratus (p. paro) =
preparat, pregătit. /
ΠΡΕΩ 045 (preo) = gr. πρίν (prin) = înainte, până. / lat. prior = fostul, înainte, anterior, mai întâi.
ΠΡΗΔVΜ 123 (pridum) = lat. pridem = demult.
ΠΡΙΝΔΕΡΟ 005, ΠΡΙΝΔΕΡΩ 025 (prindero) = lat. prehendo, prendo = a apuca, prinde, smulge, confisca,
captura, lua. / lat prehensio, prensio = o capturare, o prindere.
ΠΡΙΤΙΜΙΕΙΣ 115 (pritimieis) = gr. προτίμησις (protimesis) = onorare înaintea celorlalți, preferință,
acordarea unei mari împortanțe. / gr. προτιμάω (protimao) = a onora înaintea altuia,
a prefera. / gr. πρότιμος (protimos) = cel mai onorat, valoros, mult stimat.
ΠΡΙΤΟ 123 (prito), ΠΥΟΡΩ 007 (pioro), ΦΙΩΡΟΤΩ 122 (fioroto) = gr. πρήθω (pretho), πίμπρημι
(pimpremi) = a arde, a se împrăștia, a se învăpăia. / gr. πυρόω (pyroo) = a arde în
foc. / gr. πῦρ (pyr) = foc. / gr. πυραιθής (pyraithes) = aprins, arzător, înflăcărat. /
ΠΡΟΕ 130/121 (proe), ΠΡΩ 062 (pro) = gr. πρό (pro), lat. prae = înainte de, mai departe, în fața, înainte. /
ΠΡΟЧΗΩΥΔΟ 031 (procioido) = lat. procido = a se închina, cădea, a se pleca, se prosterna. / lat. procido
(pro + cado) = a trânti. / lat. cado = a cădea, coborî, a muri. / lat. caedo = a tăia, toca,
ciopârți; a lovi, bate, a ucide, omorî. /
ΠΡΟЧΙΟ 118 (procio) = lat. procieo = a revendica, cere. / lat. preco, precor = a cere, ruga.
ΠΡΥΝΣΟ 111/122, ΠΡΥΝΣΩ 122 (prinso), ΠΡΕΝΩ 092 (preno), ΠΡΙΝΟ 045/092 (prino), ΠΡΙΝΟΕ (prinoe)
= gr. πρίν (prin) = înainte, până. / lat. prae, gr. πρό (pro) = înaintea, în fața, în fruntea.
/ lat. primus = primul. / lat. prior = fostul, înainte, anterior, mai întâi.
ΠΡΩΠΑΕΠΟΣ 058 (propaepos) = gr. πρόπαππος (propappos) = străbunic, străbun. / gr. πάππος (pappos)
= bunic. /
ΠΡΩΠΙΕΟΕ 123 (propieoe), ΑΠΡΩΠΕΟ 076 (apropeo) = lat. propio = a se apropia. / lat. propior, propius
= mai aproape, mai recent. / lat. prope = aproape, lângă. /
ΠΣVΥΝΑ (psuina) = gr. ψιάς (psias), ψιάδος (psiados), ψακάς (psakas) = picătură de ploaie.
ΠΣΕΤΥΩ 116 (psetio) = simbol compus.
ΠΣΟΕΜΗΑΝΟ 109 (psoemiano) = gr. ψάμμος (psammos), ψάμμη (psamme), ψάμμα (psamma) = nisip. /
gr. ψάμμινος (psamminos) = de nisip, nisipos.
ΠΤΗЏΟ 130 (ptigeo), ΠΤΕЏΕΙΟ 080 (ptegeio) = gr. πτύγξ (ptygx), πτυγγός (ptyggos) = bufniță, bufnița -
vultur.
ΠΤΟ 076 (pto), ΠΑΤΕΣ 042 (pates) = gr. πτύω (ptyo), πυτίζω (pytizo) = a scuipa, vărsa, vomita. / gr. πτυάς
(ptyas), πτυάδος (ptyados) = scuipător, o specie de viperă, aspidă.
ΠΩΕΘΩΣΕΩ 062 (poetoseo) = gr. πρόσθεσις (prosthesis) = aplicație, utilizare; atașament, adaos;
administrarea mâncării, hranei.
ΠΩΖΟΜΕΝΣ 058 (Pozomens), ΠΩΖΟΜΕΝΩΣ 058 (Pozomenos) = Pozomenos, rege get.
ΠΩΘΥ 007 (poti) = gr. ποτέ (pote), πόκ (pok) = cândva, odată. /
ΠΩΡΣΕΝΟ 003 (porseno) = gr. πορσύνω (porsyno) = a oferi, prezenta, pregăti, prepara, asigura, îngriji,
veghea.
ΠΩΡΤΕΝΑ 134 (portena) = gr. πορθέω (portheo), πέρθω (pertho) = a distruge, răvăși, jefui, pustii, devasta.
/ gr. πόρθησις (porthesis), πόρθεως (portheos) = jefuirea unui oraș. / gr. πορθητής
(porthetes) = distrugător, devastator.
ΠΩΡΤΗΟΥΛΕΟ 110 (portioileo), ΠΟΡΤΟ 014/119/096 (porto), ΠΟΡΤΩΥΕΟ 079 (portoieo), ΠΩΡΤVΕ 080
(portue), ΠΟΡΤΥΕ 114 (portie) = lat. porto, gr. πορθμεύω (porthmeio) = a purta, căra,
transporta, aduce, duce. / lat. portus = refugiu, liman, port, gura unui râu. / gr.
πορθμός (pothmos) = feribot, un loc de traversat, bac, strâmtoare, estuar. /

220
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Ρ ro R
Înapoi la Cuprins
ΖΕ ΡΩΘΟΓΩΡΕΟ 095 (ze rotogoreo), ΖΑ ΡΟΤΩΓΟΡΩ 009 (za rotogorobio), ΖΕ ΡΟΤΑΓΟΡΙΟ 005 (ze
rotagorio), ЏΕ ΡΟΤΑΓΟΡΙΟ 011 (ge rotagorio) = lat. rota = roată. + gr. γῦρος (gyros)
= inel, cerc; rotund, curbat. / gr. γορός (goros) : κυρτός (kyrtos) Hsch. = vârtej;
curbat. Adică : spre roată rotund, încercuire. /
ΡVΒΥΟ 115 (rubio) = lat. roboro = a face puternic, întări, învigora, consolida. / ΙΝ ΡVΒΥΟ = întăriri.
ΡVΠΩΝΔΥΕΟ 134 (rupondieo) = lat. respondeo = a promite un lucru în schimbul altui lucru; a oferi ceva
în schimb; a plăti cu aceeași valoare; a satisface, a replica, a răspunde. / lat. spondeo
= a promite solemn, a garanta, a jura, a da asigurări. / lat. repondero = a cântări în
returnare; a răsplăti, da în schimb.
ΡVΣΟΕ 109 (rusoe) = gr. ῥῦσις (rysis) = salvare. / gr. ῥύσιος (rysios) = eliberator, salvator. / gr. ῥύομαι
(ryomai) = a se scoate din pericol, a salva, elibera. / gr. ῥῶσις (rosis) = întărire,
putere. / gr. ῥώννυμι (ronnymi) = a întări, a face tare și puternic. /
ΡΑΒΗΔΩ 009 (Rabido) = Rabido, rege sarmat.
ΡΑΓΕ 007 (rage), ΡΕΓΕ 076 (rege) = gr. ῥαγάς (ragas) = fisură. / gr. ῥαγή (ragi), ῥῆγμα (regma) = spargere,
fractură. / gr. ῥήγνυμι (rignymi) = a sparge, rupe, împrăștia. /
ΡΑΔΑ 010/052 (rada), ΡΑΔV 040 (radu) = gr. ῥᾴδιος (radios); ῥᾳδίως (radios) = ușor, dispus; ușor, lesne,
promt, cu plăcere, de bunăvoie; în sens negativ, nechibzuit, neserios, nesăbuit,
necugetat. /
ΡΑΔΑV 011 (radau), ΡΑΔΕΟ 122, ΡΑΔVΕ 130 (radue) = lat. radio = a trimite raze, a scânteia, străluci, radia.
/ lat. radians, radiatus, part. radio = sclipitor, strălucitor. /
ΡΑΔΩΥ 108 (radoi) = gr. ῥάδιξ (radix) = ramură, tulpină, cocean. / lat. radix, radicis = rădăcină, temelie,
bază, fundație. /
ΡΑΖΗV 010 (raziu), ΡΟΑΖΥΕΩ 052 (roazieo), ΡΑΣΙ 040 (rasi), ΡΕΖVΒΥΟ 072 (rezubio) = lat. rado, rasi,
rasum = a răzui, zgâria, rade, freca, șlefui. /
ΡΑΜΙΟΔΑΒΗ 003 (Ramiodavi) = Ramidava (Ῥαμίδαυα).
ΡΑΜΟ 025 (ramo) = gr. ῥώμη (rome), ῥῶμα (roma) = forță a trupului, putere; despre lucruri putere, forță,
tărie, vigoare.
ΡΑΝΙΟ 069 (ranio) = gr. ῥανίς (ranis) = picătură; punct, pată. / gr. ῥανίζω (ranizo), ῥαίνω (raino) = a
stropi, presăra. / gr. ῥαντός (rantos) = cu picățele, pătat, pestriț.
ΡΑΠΤΩ 129 (rapto) = gr. ῥάπτω (rapto) = a coase, petici, prinde împreună. /
ΡΑΤΙΦΗΩΕ 007 (ratifioe), lat. ratus = ratificat, confirmat, stabilit, sigur, aprobat. / lat. ratificare = lat.
ratus + lat. facio = aproba, ratifica. / lat. ratio = justificare, numărare, calculare,
socotire. / lat. reor = a socoti, calcula, crede, gândi, presupune, imagina, judeca.
ΡΑΦΟΕ 031 (rafoe) = lat. rapio = a captura, înșfăca, smulge, târî, fura, răvăși, jefui, a pustii, a prăda.
ΡΑЧΕΝΑV 040 (racenau), ΡΥЧVΑ 016 (riciua) = gr. ῥάσσω (rasso), ῥάξω (raxo), ῥήγνυμι (regnymi) = a
lovi, izbi; a rupe, sparge în bucăți, fărâma; a izbucni. / gr. ῥῆγμα (regma) = spărtură,
ruptură. / gr. ῥῆξῐς (rexis) = ruptură, bătaie, izbucnire. /
ΡΕVΝΕΡΟ 118 (reunero) = lat. re + lat. ūno, āre (unus) = se aduna, a se reuni. / lat. unio, ii, itum, (v. unus)
= a se aduna, a se uni.
ΡΕΑЧΕ 001 (reace) = gr. ῥάχις (rachis) = partea de jos a spatelui, spinare, şira spinării, coloană vertebrală;
creastă de munte.
ΡΕΒΕΛΟΕ 019 (rebeloe), ΡΕΒΩΛΕΝΟ 012 (reboleno) = lat. revolo = a zbura înapoi, a se grăbi înapoi. A
traversa. / lat. volo = a zbura, a se deplasa rapid. /
ΡΕΒΙΛΟ 040 (rebilo), ΡΕΙΒΙΛΟ 040 (reibilo) = lat. rebello = a se revolta, răscula. / lat. rebellium = revoltă,
rebeliune.
ΡΕΓΕ 123 (rege), ΡΕΓΙΟ 007 (regio), ΡΟΕЏΗΩΣ 095 (roegios), ΡΟΓΥV 123 (rogiu) = lat. rex, regis =
221
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
conducător, monarh, rege. /
ΡΕΖΑΝΔΟ 094 (rezando) = lat. resano = a face sănătos din nou, reînsănătoși, înzdrăveni. / lat. sanatus =
însănătoșit, înzdrăvenit.
ΡΕΖΩΜΟ 095 (rezomo) = gr. ῥίζα (riza), ῥιζῶν (rizon), lat. rhizoma = rădăcină. / lat. ramus = creangă,
ramură. / gr. ῥάδιξ (radix) = ramură, tulpină, cocean. / lat. radix, radicis = rădăcină.
ΡΕΚVΝΥ 067 (rekuni), ΡΙΚΑΩ 012 (rikao), ΡΕΧΗV 067 (rechiu), ΡΕЧΕΗΟ 084 (receio) = lat. re + lat. cieo
= a determina, muta, stârni, împinge, deranja, invoca, începe. / gr. κίω (kio) = a
merge. / gr. κινέω (kineo) = a pune în mișcare, a mișca, muta, deplasa, a trezi, stârni,
a stârni, deranja. Adică : a se deplasa, a merge, a se mișca, a traversa. /
ΡΕΚΑ 106 (reka), ΡΕΚΟ 106 (rekoeso), ΡΕΚΑV 092 (rekau), ΡΕΚΑΩ 080 (rekao) = gr. ῥέζω (rezo) = a face,
acționa, rezolva, realiza, crea, a aduce sacrificii, face sacrificii. / gr. ῥεκτήρ (rechter)
= muncitor. / lat. res, rei = lucru, treabă, afacere, chestiune, fapt; fapte. /
ΡΕΚΑΕ 052 (rekae), ΡΕΚΕΥΟ 010 (rekeio) = lat. rego = a ține drept, îndrepta, a conduce drept, a ghida,
conduce, direcționa, controla.
ΡΕΚΑΩΝΕ 045 (rekaone) = Proto-Germană *rekanōną = a număra, explica, socoti. /
ΡΕΜΑΡΟ 012 (remaro) = lat. remoror = a stăvili, bloca, reține, obstrucționa, împiedica, întârzia, zăgăzui.
ΡΕΝŦΙΑ 040 (rentia) = lat. renitor = a se împotrivi, a se opune, a rezista. /
ΡΕΝΔV 111 (rendu), ΡΙΝΔΟ 111 (rindo) = gr. ῥινόν (pinon), ῥινός (rinos) = pielea unui om, piele de animal,
blană, curea de piele de la o praștie. /
ΡΕΝΗVΝΥΟ 007 (reniunio) = gr. ῥώννυμι (ronnymi) = a întări, a face tare și puternic. /
ΡΕΝΤΕΛΩ 122 (rentelo) = lat. reniteo = a străluci înapoi, străluci, sclipi, scânteia.
ΡΕΠΟΒΙΣΑ 023 (repobisa), ΡΙΠΟΥΣΟ 111 (ripoiso), ΡΕΙΠΥΣΩ 002 (reipiso), ΡΥΠΟ 107 (ripo), ΡΥΠΩΝ 076
(ripon) = lat. repo, repsi, reptum = a se târî, a merge încet, a se strecura. /
ΡΕΣΙΦΙΡΟ 107 (resifiro) = re + lat. supo, sipo = a arunca, împrăștia, risipi. / lat. dissipo, disupo = împrăștia,
răsfira, răspândi, risipi. /
ΡΕΣΤΟ 116 (resto) = lat. resto = rezista, a sta ferm. / lat. resisto = a rămâne în picioare, sta nemișcat; a se
ridica din nou. / lat. restauro = a repara, remedia.
ΡΕΤΕΡΗ 025 (reteri), ΡΕΘΕΡΟ 009, ΡΕΘΕΡΩ 095/134, ΡΕΤΕΡΟ 095, ΡΕΤΕΡΩ 091/025 (retero),
ΡΕΤΡΕΝΙΟ 072 (retrenio), ΡΕΤΑΧΥΟ 076 (retachio) = lat. retro, re + tro = legat de
mișcare, înapoi, în spate. Adică : dincolo de, după, a trece dincolo, traversa./
ΡΕΤΙΣΕ 107 (retise), ΘΥΣΕV 007 (tiseu), ΤΗΣ 016 (tis) = gr. τίσις (tisis) = răscumpărare, recompensă,
pedeapsă, răzbunare. / gr. τίνω (tino) = a plăti un preț, se achita de, se răzbuna
pentru, osândi, pedepsi.
ΡΕΤΟΣ 107 (retos), ΡΙΤΟ 107 (rito) = lat. rite = conform uzanței religioase, cu ritual stabilit, cu ceremonii
adecvate, ceremonios, solemn, cum se cuvine. / lat. ritus = ritual, canon religios,
ceremonie, rit. /
ΡΕΧΕΤΕ 076 (rechete), ΡΕЧΕΤΟ 069, ΡΕЧΕΤΩ 129 (receto), ΡΕЧΙΤΕ 072 (recite), ΡΕΧΕΘΩΕ 123
(rechetoe), ΡΕΧΕΤΟ 076 (recheto), ΡΕΧΙΘΩΥ 108 (rechitoi), ΡΗΚVΥΤΟ 109
(rekuito) = lat. re-. + lat. citer, citro, citrum (ci+tro) = pe partea asta, aproape, lângă.
Adică : de partea cealaltă, dincolo, a traversa. /
ΡΕЧΕЧΙVΣΕ 114 (receciuse) = lat. recedo, recessus = a merge înapoi, a da înapoi, a se retrage, a ceda. / lat.
recessus, recessio = întoarcere, îndepărtare, retragere.
ΡΗΒΥΣΩ 069 (Ribiso) = Ribiso, Strategul lui Kotizonio.
ΡΗΓΟΕ 065 (rigoe), ΡΗЏΕΩ 080 (rigeo) = lat. rigo = a uda, umezi, stropi, a iriga; a dirija, conduce apă.
ΡΗΟ 010 (rio), ΡΙΟΥ 052 (rioi) = lat. reus, rei = acuzat, inculpat, prizonier, criminal, vinovat, rău.
ΡΙΕΠΕΝΤΡΙ 118 (riepentri) = lat. repenso, rependo = a plăti înapoi, răsplăti, recompensa, răscumpăra,
despăgubi. / lat. repensatio = recompensă.
ΡΙΛΟ 115 (rilo) = lat. reluo = a răscumpăra, a scoate din datorie (zălog), a spăla numele, curăța reputația.

222
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΡΙΟΜ 118, ΡΥΟΜ 095 (Riom), ΡΗΜ 039 (rim), ΡVΜΗΕΟ 130 (Rumieo), ΡVΜV 022 (Rumu), ΡVΜΩΕ 013
(Rumoe), ΡΙΟΜV 121 (Riomu) = Roma.
ΡΙΟΜΥΟΝΟ 121, Ρ[ιομιονο] 121, ΡΙΟΜΥΩΝΟ 025, ΡΥΟΜΙΩΝΟ 025, Ρ[υωμυονο] 126 (Riomiono),
ΡΥΩΜΥΟΝ 126, (Riomion), ΡΥΟΜΥΟΝVΣΟ 020, ΡΥΟΜΥΩΝVΣΩ 129,
ΡΥΩΜΙΩΝVΣΟ 129, ΡΥΩΜΥΟΝVΣΟ 128, ΡΥΩΜΥΟΝVΣΩ 126 (Riomionuso),
ΡΥΟΜΥΟΝΩΥ 095 (Riomionoi), ΡΙΟΜΙΟΝΣΟ 118 (Riomionso), ΡΙΟΜVΝΟ 121/114
(Riomuno), ΡΙΟΜVΝΟΕ 084 (Riomunoe), ΡΙΟΜVΝΟΙ 069 (Riomunoi),
ΡΙΟΜVΝΟΣΟ 113/096/114, ΡΥΟΜVΝΟΣΟ 114 (Riomunoso), ΡΙΟΜVΝΟΣV 069
(Riomunosu), ΡΥΟΜVΝΙΕΟ 114 (Riomunieo), ΡΥΟΜ 025 (Riom), ΡΟ[μιονο] 121
(Ro[miono]) = Romani.
ΡΟΓΙΑΟ 020 (rogiao), ΡΟЏΕΑΤΗ 084 (rogeati) = lat. rogo = a ruga, cere, întreba. / lat. rogatio =
rugăminte.
ΡΟΕΑ 067 (roea), ΡΗΑ 076 (ria), ΡΙΑΩ 012 (riao), ΡΙΕ 123 (rie), ΡΕΙΟ 012 (reio), ΡΙΕΩ 076/007, ΡΥΕΩ 091,
ΡΥΕΟ 128/079 (rieo) = lat. rivus = râu, pârâu. / gr. ῥοή (roi), ῥόος (roos), ῥοῦς (roys),
ῥύαξ (ryax) = râu, pârâu. / gr. ῥέος (reos) = șuvoi, râu. / gr. ῥέω (reo) = a curge, se
vărsa, izvorî, țîșni. / gr. ῥοία (roia) = curgere, flux. /
ΡΟΖΙΑΝΩ 134, ΡΩΖΥΑΝΟ 134 (Roziano), ΡΟΖΥΕΝΩ 134 (Rozieno) = Roziano, Chiliarh al Sciților.
ΡΟΘΗΟ 109 (rotio) = lat. ruo, rui, rutum = a cădea violent, a se prăbuși, a se grăbi, a năvăli, a prăbuși,
arunca, izbi de pământ. / gr. ῥυτήρ (rutir) = cel care trage sau întinde; salvator,
gardian, protector. / gr. ῥυτήρ βιοῦ (rutir bioy) = cel care trage cu arcul, arcaș. / gr.
ἐρύω (eruo), ῥύω (ruo), ῥύομαι (ryomai) = a trage, a târî; a proteja, apăra, păzi. / gr.
ῥοθέω (rotheo) = a face un zgomot de năvală, a da buzna. /
ΡΟΘΕΩΣΥΕ 095 (roteosie) = gr. ῥοθέω (rotheo) = a face un zgomot de năvală, a da buzna. / gr. ῥόθιος
(rothios) = năvalnic, vâjâitor, cutezător, impetuos. / gr. ῥόθος (rothos) = tumult,
vuiet de valuri, plescăit de vâsle. /
ΡΟΜVΝΟ 028 (Romuno), ΡVΜΙΟΝΩΥ 134 (Rumionoi), ΡVΜΥΟΝV 134 (Rumionu), ΡVΜVΑΝΟ 076
(Rumuano), ΡVΜVΑΝΟΥ 127 (Rumuanoi), ΡVΜVΝΟ 094, ΡVΜVΝΩ 028
(Rumuno), ΡVΜVΝΟΣ 016 (Rumunos), ΡVΜVΝΟΣΟ 005/065 (Rumunoso),
ΡVΜVΝΣΟ 011 (Rumunso), ΡVΜVΝVΕ 130 (Rumunue), ΡVΜVΝVΣΟ 040/006
(Rumunuso), ΡVΜVΝV 040 (Rumunu) = Romani.
ΡΟΝΙΧΗ 003 (ronichi) = gr. ῥώννυμι (ronnymi) = a întări, a face tare și puternic.
ΡΟΠΑΕΣΤΟ 091 (ropaesto) = lat. repasco = a hrăni din nou, a alimenta din nou. / lat. pasco = a paște,
pășuni; a hrăni, alimenta, aproviziona cu mâncare.
ΡΟΠΝΗΣΤΟΕ 019/109 (ropnistoe), ΡΟΠVΝΕΣΘΟΕ 109 (ropunestoe) = gr. ῥυπαίνω (rypaino) = a spurca,
pângări, desfigura, strica. / gr. ῥυπόω (rypoo) = a spurca, pângări. / gr. ῥυπάω (rypao)
= a fi stricat, împuțit, murdar, jegos. / gr. ῥύπος (rypos) = jeg, murdărie. / gr. ῥυπαρός
(ryparos) = jegos, murdar. /
ΡΟΠΤΟΕ 023 (roptoe) = lat. rumpo (rupi, ruptus) = a sparge, strica, rupe, forța, frânge.
ΡΟΤΟΙΠΑΝΟ 028 (rotoipano), ΡΟΤΟΠΑΝΟ 094, ΡΟΤΩΠΑΝΟ 079 (rotopano), ΡΟΤΩΠΕΝΕΟ 120
(rotopeneo), ΡΩΤΟΠΕΡΥ 025 (rotoperi) = gr. ῥυτήρ (rutir) = cel care trage sau
întinde; salvator, gardian, protector. + gr. πᾶλος (palos), lat. palus = băț, par,
proptea, țăruș. Adică : cei care trag cu parul, buzdugănari; / rom. pană = bucată de
lemn, grindă de lemn, scândură, băț, cui de lemn; partea lată, plată a unor obiecte,
instrumente etc.; lamă; piesă de lemn sau de metal (de forma unei prisme),
întrebuințată la despicarea lemnelor. / rom. toroipan (inversiune silabică) = ciomag,
măciucă, bâtă, ghioagă. /
ΡΟΥ 110 (roi) = lat. ruo, rui, rutum = a cădea violent, a se prăbuși, a se grăbi, a alerga, năvăli, a prăbuși,
trânti, arunca jos, izbi de pământ.

223
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΡΥΒΗΕΘΩ 127 (ribieto) = lat. ripa = malul unui râu, margine, râpă, malul mării. / lat. ripensis, riparius =
situată pe malul unui râu. / lat. rivus = râu, pârâu. / gr. ῥοή (roi) = râu, pârâu. / ῥέος
(reos) = șuvoi, râu. / gr. ῥέω (reo) = a curge, se vărsa, izvorî, țîșni.
ΡΥΒΟ 114 (ribo) = lat. rabio = a înnebuni, a turba. / lat. rabies = nebunie, turbare, demență. / lat. rabidus
= turbat, nebun, dement, furios.
ΡΥΜΕ 052 (rime), ΔΕΣΡΥΜΗ 010 (desrimi) = gr. ῥῆμα (rima) = ceea ce este spus, cuvânt, zicere. / gr. δυς-
, lat. dis- = rom. des-, dez-, inversează sau neagă sensul cuvântului pe care îl precedă.
Adică ΔΕΣ - ΡΥΜΗ = des-cuvânt = cuvânt înjositor, insultă. /
ΡΥΠΙΝΩ 002 (ripino) = gr. ῥυπαίνω (rypaino) = a spurca, pângări, desfigura, strica. / gr. ῥυπόω (rypoo) =
a spurca, pângări. / gr. ῥυπάω (rypao) = a fi stricat, împuțit, murdar, jegos. / gr. ῥύπος
(rypos) = jeg, murdărie. / gr. ῥυπαρός (ryparos) = jegos, murdar. /
ΡΥΠΟΣΩ 123 (riposo), ΡΕΠΣΟ 123 (repso), ΡΕΠVΣΟ 118 (repuso), ΡΩΠVΣ 122 (ropus), ΡΟΠΟΣΙ 111
(roposi) = rom. a răposa, răpus / lat. re + gr. παῦσις (pausis), lat. pausa / gr. παύω
(pauo), lat. pauso . Adică : lat. repauso = a se odihni.
ΡΥΠΩΕΟ 013 (ripoeo), ΡΟΠΩ 013 (ropo), ΡΟΠVΣΟ 069 (ropuso), ΡΟΠΕΟΥ 095 (ropeoi) = gr. ῥέπω
(repo) = a înclina balanța. / gr. ῥοπή (rope) = înclinarea balanței. Adică a plăti înapoi,
a răsplăti.
ΡΩΘΟΒΙΣΩ 127 (rotobiso) = lat. rota = roată. + lat. via = drum, stradă, cale, potecă. Adică : drumul roților.
/ lat. vio = a merge, a călători. /

Σ sigma S
Înapoi la Cuprins
ΣVΠΕΛΟ 124 (supelo) = lat. supra, supera = deasupra, peste, dincolo de, superior.
ΣVΤΩ 009 (suto) = lat. suo, (part. sutus) = a coase, a prinde împreună. /
ΣVЧΙΕΟ 040 (sucieo) = lat. succisio = tăiere, separare.
ΣVЏΡΑ 096 (sugera) = lat. suggero, suggessi, suggestum = a căra, aduce, a produce, furniza, aproviziona,
a ridica, clădi, construi. /
ΣΑΕ 069 (sae) = gr. ξέω (xeo), ξύω (xyo) = a lustrui, șlefui, răzui, freca. / gr. ξύσιλος (xysilos) = lustruit,
șlefuit.
ΣΑΥΧΔΑΒΟ ΠΑΝΟΝΕΟ 120 (Saichdavo Panoneo) = Saichdavo Panoneo, oraș antic din Panonia.
ΣΑΚΟŦΟ 117 (sakoto) = lat. siccitas = uscăciune, secetă./
ΣΑΛΥΕΩ 007 (salieo) = gr. σαλεύω (saleyo) = a scutura, vibra, tremura.
ΣΑΜΟΕΖ 110 (Samoez), ΣΑΥΜΩΥ 002 (Saimoi) = gr. Σάμος (Samos) = insula Samos, locul de naștere al
lui Pitagora, cea mai mare insulă din dreptul orașului antic Efes (Ἔφεσος).
ΣΑΜΥЏΕΤΟΥΖΟ 025 (Samigetoizo), ΣΑΡΜΙΕ ΓΕΘΩ ΤΩΥΖΟ 108 (Sarmie Geto toizo), ΣΑΡΜΗЏΕΤΙVΖΟ
080 (Sarmigetiuzo), ΣΑΡΜЏΤVΖΩ 113 (Sarmgetuzo), ΣΑΡΜЏΙΤΙΟΖΑ 042
(Sarmgitioza), ΣΑΡΜΙЏΕΤΑVΣΑ (Sarmigetausa), ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΟ 021,
ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΩ 120, ΣΑΡΜΗЏΘΟΥΖΟ 039, ΣΑΡΜΙΓΕΤΩΥΖΟ 108,
ΣΑΡΜΙЏΕΤΟΥΖΟ 095, (Sarmigetoizo), (Sarmigetozo), ΣΑΡΜΗЏΤVΖΥΟ 010
(Sarmigetuzio), ΣΑΡΜΗЏΕΤVΖΟ 062, ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΟ
069/006/065/094/121/098/124/084/114, ΣΑΡΜΙЏΕŦVΖΟ 011, ΣΑΡΜΗЏΤVΖΩ 129,
ΣΑΡΜΥΓΕΤVΖΟ 090, ΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΟ 045/092/096/084/017, ΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΩ
116/092/028, ΣΑΡΜΗЏΕΤVΖΩ 052 (Sarmigetuzo), ΣΑΡΜЏΕΤVΖΟ 058
(Sarmigetuzo), ΣΑΡΜΗЏΤΖΟ 012 (Sarmigetzo), ΣΡΜΗЏΕΤVΖΟ 128 (Srmigetuzo),
ΣΑΡΜΥЏΕΤVΣΟ 119 (Sarmigetuso) = Sarmigetuzo, denumirea originală a cetății
Sarmizegetuza.
ΣΑΠΩΖΡΕΝΟΣ 058 (Sapozrenos), ΣΑΠΟΖΟΡΕΝΩΣ 058 (Sapozorenos) = Sapozorenos, rege get.

224
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΣΑΡ 021/120/117/005 (sar), ΣΑΡ 042/118/052/021/025 (sar), ΣΟΡΩ 134 (soro) (sarmongato) = lat. sera =
bară, drug, zăvor pentru închiderea ușilor.
ΣΑΡ ΔΑΒΟ 120 (Sar Davo) = Zăvorul Davilor.
ΣΑΡΒΑЧΕΡΟ 119, ΣΑΡΒΑЧΕΡΩ 080 (sarbacero) = rom. sărbătoare, serbare. / ΣΑΡ (sar) = lat. sur-, super
= peste, deasupra. + ΒΑЧΕΡΟ, ΒΑЧΕΡΩ (bacero) = gr. Βακχεύω (Bakcheyo) = a
celebra misterele lui Bachus, a vorbi sau a se comporta ca cineva lovit de frenezie /
lat. bacchor = a celebra festivalul lui Bacchus, a chefui, delira, a urla. Adică : super
festival, sărbătoare dedicată lui Bacchus.
ΣΑΡΜΑΘΩ 009, ΣΑΡΜΑΤΟ 079/040, ΣΑΡΜΑΤΩ 091/079, ΣΑΡΜΑŦΟ 040 (Sarmato) = Sarmați.
ΣΑΡΜΕΤΟ 119 (sarmeto) = lat. sarmentum = crenguță, ramură ușoară, bețișoare legate, mănunchi, snop.
ΣΑΡΜΗΕΩ 091 (Sarmieo), ΣΑΡΜΙΟ 125, ΣΑΡΜΥΩ 091 (Sarmio), ΣΑΡΜΙΕ 108 (Sarmie) = Sarmio, rege get.
ΣΑΡΜΙΖ 058 (Sarmiz), ΣΑΡΜΙΖΟ 058, ΣΑΡΜΥΖΟ 108 (Sarmizo), ΣΑΡΜΥΖΟΥ 015 (Sarmizoi), ΣΑΡΜЏΙ
042 (sarmgi), ΣΑΡΜ[ι]Ζ[ο] 124 (Sarm[i]z[o]), ΣΑΡΜΥ[ζο] 121 (Sarmi[zo]) =
Sarmio/Sarmizo, rege get.
ΣΑΡΜΟΓΑΤΩ 042 (sarmogato), ΣΑΡΜΟΝΓΑΤΟ 118, ΣΑΡΜΟΝΓΑΤΩ 052, ΣΑΡΜΩΝΓΑΘΟ 021,
ΣΑΡΜΩΝΓΑΤΟ 025 (sarmongato), ΣΑΡΜΩΝΓΑΤΟΕ 025 (sarmongatoe),
ΣΟΡΩΜΟΝΓΩΕ 134 (soromongoe) = lat. sera = bară, drug, zăvor pentru închiderea
ușilor + lat. munitus, moenitus = apărat, fortificat, protejat, sigur. Adică : Zăvor-
fortăreață.
ΣΑΡЧΕΡΟ 079 (sarcero), ΣΑΡЧΕΡΥ 025 (sarceri), ΣΑΡЧΕΡΥΩ 120 (sarcerio), ΣΑΛЧΕΡΟ 094 (salcero) =
lat. arcus = arc. / lat. arcārius, arcuārius = aparținand arcului, producător de arcuri,
arcași. /
ΣΑΡ ЏΕΤΟ 021, ΣΑΡ ЏΕŦΟ 117 (Sar Geto) = Zăvorul Geților.
ΣΑΡЏΕЧΕΙΟ 094 (Sargeceio), ΣΑΡЏΕЧΙΟ 065/114, ΣΑΡЏΕЧΟ 084 (Sargecio) = Sargeția.
ΣΑΤΕΗΩ 052 (sateio), ΣΑЧΕΑ 079 (sacea), ΣΑЧΕΟ 069 (saceo) = lat. satio = a umple, satisface, sătura. /
lat. satis = destul, suficient, satisfăcător, amplu, adecvat.
ΣΑΤΡΕΥΟ 045 (satreio), ΣΑΘΡΗΕΟ 003 (satrieo), ΣΑΤΡΗΕV 125 (satrieu), ΣΑΤΡΙΟ 111, ΣΑΤΡΙΩ 013,
ΣΑΤΡΥΟ 111 (satrio) = gr. σαθρόω (sathroo) = a face nesănătos, a slăbi, a strica. / gr.
σαθρός (sathros) = nesănătos, stricat, decăzut, nevolnic. / gr. σάθρωσις (sathrosis)
= ruină.
ΣΑΦΕΟΕ 003 (safeoe) = lat. saphon = parâma unei corăbii. /
ΣΑЧΕΟ 028 (saceo) = gr. ἀκέω (akeo), ἀκέομαι (akeomai) = a vindeca, tămădui. / gr. ἄκεσις (akesis),
ἀκέσιος (akesios) = tratament, vindecare. / gr. ἄκος (akos) = cură, remediu,
vindecare. /
ΣΑЏΕ 116 (sage) = simbol compus.
ΣΕ 028 (se) = lat. sui, se = pronume reflexiv - se, pe sine.
ΣΕΖΙΒΥΟ 012 (sezibio), ΣΕΔΕΩΥ 108 (sedeoi), ΣΙΕΔΕΣΟ 121 (siedeso), ΣΟΖΙΤΟ 114 (sozito), ΣΥΕΔΙΕΟ 017
(siedieo) = lat. sedeo, sedi, sessum = a sta, a așeza, a sta liniștit, a fi neclintit; a ține
curtea, a prezida (despre magistrați); a rămâne încartiruit, a păstra poziția (în
război). / lat. sessibulum, sessibile = scaun. / lat. sessus, sessibus = o așezare.
ΣΕΘΕΔΩΥΕ 079 (setedoie) = gr. σιτοδεία (sitodeia) = lipsa de hrană, foamete.
ΣΕΘΩ 123, ΣΕΤΩ 039 (seto), ΣΕΤΟΙ 121 (setoi), ΣΕΤΥΣΕΟ 019 (setiseo), ΣΕΤΗ 012 (seti) = gr. σέτω (seto),
θέτω (theto), θετός (thetos) = așezat, stabilit. / lat. situs, part. sino = pus, așezat,
poziționat.
ΣΕΙΟ 012 (seio), ΣΕΙ 003 (sei), ΣΟΕVΝ 134 (soeun), ΣΟΕΩΝ 035 (soeon), ΣΕΥΝΙΔΟ 118 (seinido) = gr.
σεύω (seyo) = a mișca rapid, a împinge, a goni, a izgoni, alunga; a alerga, năpusti; a
se grăbi să facă un lucru. /
ΣΕΙΟ 124 (seio), ΣΩΕΑ 013 (soea) = gr. θεῖος (theios), σεῖος (seios) = de la zei, trimis de zei, divin, sub

225
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
protecție divină.
ΣΕΙΤΟΝΑ 117 (seitona), ΣΥΤΟΡΙΩ 128 (sitorio), ΣΟΤΙΑ 020 (sotia) = gr. σιτίον (sition), σῖτον (siton), σῖτος
(sitos) = cereale, grâne (grâu, orz); mâncare, hrană, provizii. / gr. σιτώνιον (sitonion)
= grânar, hambar. / gr. σιτών (siton), σιτῶνος (sitonos) = lan de cereale, ogor. / lat.
sata = lan de cereale, grâne. / gr. σιτέω (siteo), σιτέομαι (siteomai) = a consuma, a
mânca, a se hrăni. /
ΣΕΛΟ 069 (selo) = lat. selas = meteorit arzător, aprins. / gr. σέλας (selas) = flamă puternică, vâlvătaie,
lumină, flacără, văpaie. / gr. σελάω (selao), σέλω (selo) = a străluci, lumina. / gr.
σελήνη (selene), σελάνα (selana) = luna.
ΣΕΛΤ 116/115 (selt) = simbol compus.
ΣΕΜΕΝΥΡΩ 013 (semeniro) = gr. σημαίνω (semnaino) = a semnala, indica, arăta, a da semnal; a ștampila
cu un semn, a marca cu o pecete, a pecetlui, a semna.
ΣΕΝVΣΑ 118 (senusa) = lat. sensa = percepții, idei. / lat. sentio = a înțelege, simți, percepe, vedea, auzi.
ΣΕΝΔΠΡΙΟ 121 (sendprio) = lat. semper = permanent, mereu, tot timpul, pentru totdeauna
ΣΕΝΤΟ 017 (sento) = lat. centum, gr. ἑκατόν (ekaton) = o sută.
ΣΕΝΥΟ 106 (senio) = lat. senex, senis = bătrân, venerabil. / lat. seneo = a fi bătrân, a fi slab, firav. /
ΣΕΡVΤΟ 022 (serutoΣΑΡΟ 076 (saro), ΣΕΡΟ 106, ΣΕΡΩ 079 (sero), ΒΕΣΕΡΟ 098 (besero), ΣΕΡΕΤΩΧΥΟ
128 (seretochio), ΣΕΡΘΟΧΩΥ 079 (sertochoi), ΣΕΛΟΗ 125 (seloi) = lat. sero, serui,
sertum = a lega, uni, conecta, ataşa, combina, compune; a purta discuții, discuta. /
lat. serta, sertus = legat, unit. / gr. σειρά (seira), lat. serilia = sfoară, frânghie, funie.
/ gr. σειράω (seirao) = a lega. / gr. σειρωτός (seirotos) = legat. /
ΣΕΡΙΝΑ 042 (serina) = lat. serenus = clar, frumos, luminos, senin. / lat. sereno = a clarifica, lumina,
însenina. /
ΣΕΡΙΠVΒΟ 017 (seripubo), ΖΕΡΦΗΟ 035 (zerfio), ΣΑΡΦΥ 121 (sarfi), ΣΑΡΠΟΥΕ 114 (sarpoie), (ziefer),
ΣΗΡΩΠΟ 002 (siropo) = lat. serpo = a se târî, a se furișa, a se mișca încet. / lat.
serpens = târâtoare, reptilă, șarpe, năpârcă. /
ΣΕΣΤΑΣΕ 118 (sestase), ΣΙΣΤΑΣΙΡΟ 119 (sistasiro), ΣΥΣΤΑΣΟ 025 (sistaso), ΣVΣΤΩ 125 (susto),
ΣΩΕΖΤΕΣΟ 062 (soezteso) = lat. sisto (sistere, sistit, sistet) = a determina, a așeza,
a stabili, a aranja, a fixa, a planta, a sta nemișcat, a opri, stopa, înceta, sista. / gr.
ἵστημι (istemi), σίστημι (sistemi) = a înălța, ridica, aranja, stabili. / lat. sustento,
sustineo = a ține drept, a ține sus, susține, suporta, propti, sprijini. / gr. σύστασις
(systasis) = combinare, compunere, adunare, alianță.
ΣΕΥΦΩ 092 (seifo) = gr. σέβω (sebo), σεβίζω (sebizo), σέβομαι (sebomai), σεπτεύω (septeio) = a venera,
onora, diviniza. / gr. σεπτός (septos), σεπτάς (septas) = august, măreț. / gr. σέβας
(sebas), σέβοσ (sebos) = venerație, adulație.
ΣΕЏΕΘΑ 042 (segeta) = lat. sagitta = săgeată, bățul unei lance, proiectil. / lat. sagitto = a săgeta, a trage
cu săgeți.
ΣΕЏΕΣΤΟ 120, ΣΕЏΕΣΘΩ 091 (Segesto) = Segesta sau Segestica, așezare antică astăzi denumită Sisak, pe
teritoriul actual al Coației. Segesta era locuită de Celți și Iliri, fiind cunoscută ca
Siscia după ce a fost cucerită de Romani. /
ΣΕЏΙΣΘΑ 020 (Segista) = lat. Segetia, Segesta = zeiță romană protectoare a recoltelor. / lat. seges = lan
de cereale, grâu, cereale, ogor.
ΣΕЏΟ 098 (segeo) = gr. σεγάνιον (seganion) = γυργαθῶδες πλέγμα (gyrgathodes plegma) (Rhod.), Hsch.
= γυργαθός (gyrgathos), γεργαθός (gergathos) = plasă, coș + πλέγμα (plegma) = ceva
împletit, coroană, cunună, împletitură. / gr. σαργάνη (sargane) = împletitură, cosiță.
Adică împletit, împletitură. /
ΣΗ 025, ΣΙ 107/118, ΣΥ 067 (si) = lat. si = dacă, atunci când, în măsura în care, din moment ce. /
ΣΗΓΑ 116 (siga) = simbol compus.

226
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΣΗΓΩΒΙΟ 091, ΣΗΓΟΒΥΟ 109, ΣΥΓΟΒΗΩ 091 (Sigobio), ΣΗΓΟΒΥΣΟ 109 (Sigobiso) = Sigobio, rege get.
ΣΗΕ 084, ΣΙΕ 122/069, ΣΥΕ 076/007/117/013 (sie), ΣΥΕΟ 025 (sieo), ΣΙΑ 092 (sia), ΣVΑ 123 (sua), ΣΟ
069/031/122/009/118/062/134/020/069/006/022/096/121/084/017/114, ΣΩ
015/010/052/013/126/025/062/079/134/039 (so), ΣΥΕΑ 031 (siea), ΣV 124 (su), ΣΙΟ
121/028/125, ΣΙΩ 122, ΣΥΟ 062 (sio), ΣΙΕΣΩ 045 (sieso), ΣΥΟΣΥ 114 (siosi) = rom. sie,
sieși, ai săi, ai lui. / rom. sine, el însuși. / lat. se = sie, el însuși. / rom. s-a, (pe sine a);
s-o, (pe sine o). arhaism. De la rom. sie a dus, sie o dus; pe sine a dus, pe sine o dus.
ΣΗΜ 096 (sim) = gr. σύν (syn), συν- înainte de β μ π φ ψ, devine συμ-; înainte de γ κ ξ χ, devine συγ-;
înainte de λ, devine συλ-; înainte de ς, devine συσ-, dar înainte de στ, devine συ-;
cu, împreună cu, împreună.
ΣΗΜΟ 127 (simo) = lat. simo = a turti, aplatiza, netezi, nivela. / lat. simus = plat, nivelat, turtit. / gr. σιμός
(simos) = îndoit în sus, concav.
ΣΗΣΟΜΖΙ 125 (sisomzi) = gr. σεισμός (seismos) = scuturare, zdruncinare, cutremur. / gr. σείω (seio) = a
scutura, zdruncina.
ΣΗΩΝVΣΥ 031 (sionusi) = lat sons, sontis = adj. vinovat, ucigător, nociv, vătămător; sbst. criminal,
răufăcător, infractor; păcat, crimă, delict.
ΣΘΩΠΥΤΟ 062, ΣΤΟΠΙΘΟ 009, ΣΤΟΠΙΤΟ 005 (stopito), ΣΤΟΠΤΟ 006 (stopto) = lat. stupeo = a fi
năucit, fi împietrit, fi amorțit, fi îngrozit, fi uluit, fi uimit, fi stupefiat, fi înțepenit, fi
redus la tăcere, a șovăi, a opri.
ΣΙΕΤΟΣ 130 (Sietos), ΣΟΕΤΙΟΣ 130 (Soetios) = Regele Seuthes al III-lea (gr. Σεύθης - Seuthes), conducător
al Regatului Odrisilor.
ΣΙΙΛΟ 118 (siilo) = gr. συλάω (sylao), συλεύω (syleyo), συλέω (syleo) = a dezbrăca, a dezarma pe cineva,
jefui, prăda. / gr. σύλη (syle), σῦλον (sylon), σῦλα (syla) = dreptul de a confisca o
navă sau o încărcătură, încărcătura confiscată, pradă.
ΣΙΝΩΕ 039 (sinoe) = lat. sine = fără. / gr. σίνος (sinos) = rană, leziune. /
ΣΙΡΜΗΟΥ 058 (Sirmioi), ΣΥΡΜΥV 008 (Sirmiu), ΣΙΡΜΟΥ 135 (Sirmoi) = Sirmio, rege get.
ΣΙΡΜΙΟ 042 (sirmio) = gr. συρμός (syrmos), συρμή (syrme) = orice mișcare care străbate sau baleiază,
dâra de meteori, urma unui șarpe. / gr. σύρμα (syrma) = orice este târât sau tras, șir.
/ gr. σύρω (syro) = a trage, a târî, a căra târâș. / lat. series = rând, succesiune, serie,
șir.
ΣΙΡΟΔΙΜ 003 (sirodim) = rom. șiroaie. / gr. σύρω (syro) = a trage, a târî, a căra târâș. / gr. συρμάς (syrmas)
= morman de zăpadă, troian. / gr. συρμή (syrme) = urmă. / gr. σύρμα (syrma) = sanie.
ΣΚΙΗΤΕΟ 002 (skiiteo), ΣΚΥΤΕΩ 002 (skiteo) = gr. σκότος (skotos), σκοτία (skotia) = întunecime,
negură, obscuritate. / gr. σκότιος (skotios) = întunecat, obscur. / gr. σκότωσις
(skotosis) σκότεως (skoteos), σκότἡ (skote) = întunecare, eclipsă. /
ΣΚΙΤΟ 134, ΣΚΥΘΩ 134, ΣΚΥΤΟ, ΣΚΥΤΩ 134 (Skito), ΣΧΗΘΟ 067, ΣΧΗΘΩ 079, ΣΧΙΤΟ 079, ΣΧΙΤΩ 079,
ΣΧΥΘΟ 067 (Schito), ΣΧΥΘΟΕ 091 (Schitoe) = Sciți.
ΣΚΟΕΛΥΕΩ 062 (skoelieo) = gr. σκολιός (skolios) = curbat, strâmb; necinstit, nedrept, injust, nelegiuit.
/ gr. σκολιάζω (skoloazo) = a fi strâmb.
ΣΟVΕ 065 (soue) = gr. σῦς (sus), συός (syos) = porc. / gr. ὗς (us), ὑός (uos), σῦς ἄγριος (sus agrios) = porc
sălbatic, mistreț. / gr. σύειος (syeuios), lat. suillus, suinus = de porc, porcesc. / lat.
sus = porc, vier. /
ΣΟVΠΑΤΩ 129 (soupato) = lat. suppetior = a veni în ajutor, ajuta, sprijini. / lat. suppeto = a fi prezent; a
fi egal cu, a fi potrivit, suficient. / lat. suppetiae = ajutor, asistență, sprijin.
ΣΟΒΟΡΙΟ 111 (soborio) = gr. σοβαρός (sobaros) = nerăbdător, violent, arogant, pompos, trufaș, mândru,
neînfricat, impunător. / gr. σέβω = a venera, onora.
ΣΟΓΙΛΑ 028 (sogila), ΣΙΟЏΙΛ 106 (siogil) = lat. sugillatio = vânătaie, jignire, insultă. / lat. sugillo = a
învineți, a face haz, lua în derâdere, batjocori, sfida, insulta, ocărî.

227
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΣΟΔΕΩΛΟ 079 (sodeolo), ΣΟΔΙΝΟ 108 (sodino) = lat. sodalis = partener, coleg, prieten, tovarăș,
cumătru, camarad. / lat. sodalitas = asociere, tovărășie, companie, camaraderie,
frăție, prietenie. /
ΣΟΕ 116/109/067/123/052/080/079/069/092/065/114, ΣΩΕ 116/123/095/045/062/079/125 (soe), ΣΟΑ 012
(soa), ΣΩΥΕ 045 (soie), ΣΟΥΩ 045 (soio), ΣΟΥ 117 (soi) = lat. sum = a fi, exista, trăi.
ΣΟΕΣΗΟ 019 (soesio), ΣΟΙΣΕ 003, ΣΩΗΣΕ 095 (soise), ΣΟΙΣΩΜ 003 (soisom), ΣΟΕΘV 067 (soetu),
ΣΟΑΕ 124 (soae) = gr. σοῦς (soys), lat. sursum, susum = ridicat, sus, în sus, deasupra,
suit. / lat. subeo = a sui, urca.
ΣΟΖΙΤΟ 114 (sozito), ΣΟΕΕΔΟ 069 (soeedo) = gr. σώζω (sozo), σώσοντα (sosonta), σώω (soo) = a salva,
păstra, proteja. / gr. σῶς (sos), σόος (soos), σῶος (soos) = sănătos, viu.
ΣΟΙΝΖΕ 095 (soinze), ΣΟΙΝΔΑ 114 (soinda), ΣΟΝΑ 125 (sona), ΣΟΝΩΖΟΜ 003 (sonozom), ΣΩΝV 125
(sonu) = gr. σωννύω (sonnyo), gr. σώζω (sozo), σώω (soo) = a salva, păstra, proteja.
/ lat. sano = a înzdrăveni, însănătoși, vindeca. / lat. sanus = zdravăn, sănătos, solid,
voinic.
ΣΟΚΩ 108 (soko), ΣΩΚΟ 039 (soko), ΖΟΧ 017 (zoch) = gr. σῶκος (sokos) = cel robust, puternic. / gr.
σωκέω (sokeo) = a avea puterea, a avea tăria, a fi în stare să. /
ΣΟΛ 130 (sol), ΣΟΛΟ 114 (solo) ΣΟΛΩΡΟ 122 (soloro) = lat. sol = soare. /
ΣΟΛVΕ 094 (solue), ΖΟΛVΕ (zolue), ΣΑΛΟΕ 019 (saloe) = lat. salus = soliditate, sănătate, stare bună de
sănătate, vigoare. / lat. salvo = a salva. / lat. salvus = salvat, sănătos, viguros, zdravăn,
solid. /
ΣΟΛΕΘΩΛΕ 120 = lat. solido (solidāvī) = întări, consolida, durifica.
ΣΟΛΕΤΟΛΕ 011/005 (soletole) = lat. solutus, p. of solvo = dezlegat, eliberat, liber, slobod, neîngrădit. /
lat. solutio = eliberare, dezlegare, slobozire./ lat. solvo, solvi, solutum = a dezlega,
desface, slobozi, elibera, desfereca, deznoda. /
ΣΟΛΟΡΑ 098 (solora), ΣΟΛΩΡΥΟ 092 (solorio), ΖΟΛ 003 (zol), ΣΟΛΙΣΤΟ 006 (solisto) = lat. sollus =
întreg, complet, zdravăn.
ΣΟΜΥΣΟ 007 (somiso), ΣΟΜΥΤΟ 114 (somito), ΣΑΜΙΤΟΕ 094 (samitoe), ΖΟΜΥΤΟ 121 (zomito) = lat.
summitto, summisi, summissum (summisse) = a trimite, expedia, aproviziona, livra.
ΣΟΝΟΕΗ 017 (sonoei), ΣΩΝV 125 (sonu), ΣΟVΝ 115 (soun), ΣΟΝΥΖΟΕ 114 (sonizoe), ΣΟΙΝΔΑ 114
(soinda) = lat. sono = a scoate un sunet, suna, răsuna. / lat. sonus = sunet, zgomot.
ΣΟΠΙΟ 005/084, ΣΩΠΗΟ 025, ΣΩΠΥΟ 126 (sopio), ΣΟΠΟΕ 114 (sopoe), ΣΟΥΠΕΟ 095 (soipeo), ΣΟΠΟ
069 (sopo) = lat. supra, supera = deasupra, peste, superior. / lat. superus, gr. ὑπερῷος
(hyperos) = superior. / lat. super, gr. ὑπέρ (hyper) = super, deasupra, peste.
ΣΟΡΕ 108 (sore), ΣΩΡVΑΕ 076 (soruae) = lat. soror = soră, surori; legați împreună, asemănători.
ΣΟΡΕ 118 (sore), ΣΟΡΟ 069/006/011, ΣΟΡΩ 062, ΣΩΡΟ 015 (soro), ΣΟΡΟΜΕΟ 069 (soromeo), ΣΙΟΡΟ
022 (sioro) = gr. σωρός (soros), σώρευμα (soreyma) = morman, grămadă. / gr.
σωρεύω (soreyo) = a îngrămădi, aduna. / gr. σωρεία (soreia) = îngrămădire, adunare.
ΣΟΡΕΚΑΟ 040 (sorekao) = gr. σώρακος (sorakos) = basket, box = coș, cufăr.
ΣΟΡΕΜΕΣΟ 118 (soremeso), ΣΟΡΟΜΕΣΟ 006 (soromeso), ΣΟΡΩΜΕΣΩΕ 062, ΣΩΡΟΜΕΣΟ 015
(soromeso), ΣΟΡΟΜΕŦΕΜΟ 011 (sorometemo), ΣΙΟΡΟΜΕΤΟΣΟ 022
(siorometoso), (simeso) = gr. σωρός (soros), σώρευμα (soreyma) = morman,
grămadă. / gr. σωρεύω (soreyo) = a îngrămădi, aduna. / gr. σωρεία (soreia) =
îngrămădire, grupare, adunare + gr. μής (mes), μῆστο (mesto) : ἐβουλεύσατο
(eboyleysato), Hsch. = gr. βουλεύω (boyleyo) = a sta la sfat, delibera, da sfaturi, se
sfătui. / gr. μήδομαι (medomai) = a dori, intenționa, a sta la sfat, plănui, urzi, pune
la cale. Adică : Adunare de sfat. /
ΣΟΡΣΟ 042 (sorso) = lat. sursum, sursus = ridicat, sus, în sus, deasupra. /
ΣΟΣΙΝΤΟ 028 (sosinto) = gr. σώζω (sozo), σώσοντα (sosonta) = a salva, păstra, proteja. / gr. σῶς (sos),

228
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
σόος (soos) = sănătos, viu. / lat. sustento, āvi, ātum = a ține drept, a ține sus, susține,
suporta, propti, sprijini. / lat. sustineo, sustĭnŭi, sustentum = lat. sustento.
ΣΟΤΑЏΕΡΑΟ 052 (sotagerao), ΣΩΤΟЏΕΡΩ 015, ΣΩΤΩЏΕΡΩ 129 (sotogero), ΣΟΥΘΟЏΕΡΟ 091
(soitogero) = lat. sub, subter, supter, subtus = sub, dedesupt, jos, după, în spatele. +
lat. gero = suporta, căra, transporta, purta, avea, deține, susține. Adică : Sotogero,
Conducătorul de jos, Conducătorul dedesuptului, Hades.
ΣΟΤΟ 005, ΣΩΤΟ 031 ΣΩΤΟ 015, ΣΩΤΩ 129 (soto), ΣΟΥΘΟ 091 (soito), ΣΟΤΑ 052 (sota) = lat. sub,
subter, supter, subtus = sub, dedesupt, jos, după, în spatele.
ΣΟΤΡΑ 020 (sotra), ΣΟΘΡΙΒΩ 079 (sotribo), ΣΩΤΡΥΒΟ 128 (sotribo), ΣΟΤΟΖΙΟ 011 (sotozio), ΣΑΤΩ 122
(satozieo) = gr. σωτηρία (soteria) = salvare, păstrare. / gr. σωτήρ (soter) = salvator,
eliberator, protector (epitet al zeilor protectori, în mod special pentru Zeus
Salvatorul). / gr. σώζω (sozo) = a salva, păstra, proteja. / gr. σωτέος (soteos) = a fi
salvat. / gr. Σώτειρα (Soteira) = salvatoare, protectoare, izbăvitoare, epitet al zeițelor
protectoare folosit pentru Atena, Artemis, Demetra, Rhea.
ΣΟΥΔVΡΟ 130 (soiduro) = lat. sudo, sudavi, sudatum = a asuda, transpira. / lat. sudatio, sudor =
transpirație, sudoare. / lat. sudorus = leoarcă de sudoare.
ΣΟΥΠΤΕΟ 035 (soipteo), ΣVΠΤΕΟΖ 124 (supteoz), ΣVΠΤΩΕ 129 (suptoe), ΣΩΦΤΑVΟΝΩ 128 (softauono)
= lat. sumptuosus = scump, prețios, costisitor, somptuos ; generos, risipitor,
extravagant. / lat. sumptus = cheltuială, cost, preț, tarif. /
ΣΟΥΡΛΟ 021 (soirlo) = rom. șurlău, șurlaie = pîrău adînc, îngust, care coboară de-a dreptul în jos printre
stînci; opritoare, piedică. / rom. a șurluí = a împiedica (despre roți). /
ΣΟΦΙΛΟ 069 (sofilo) = gr. σάπφειρος (sapfeiros) = nestemată albastră, safir, lapis-lazuli. /
ΣΟЧΕΟ 120 (soceo), ΣΟЧΕΜΩΥ 079 (socemoi), ΣΟЧΙ 129 (soci), ΣΟΧΕΥΤΟ 019 (socheito), ΣΟΧΕΘΩ 108
(socheto), ΣΩΧΙΤΟ 108 (sochito), ΣΟΕΚΥΩ 126 (soekio) = lat. socio, sociavi,
sociatum = a se alia, a se uni, combina, asocia, aduna. / lat. socius = uniți, participare,
asociați, aliați. / lat. societas = frăție, asociație, uniune, comunitate, societate.
ΣΠVΕΜV 076 (spuemu) = lat. spuma = spumă, scuipat, spume la gură. / lat. sputum, sputus = scuipat. /
lat. spuo, spui, sputum, (sputo, sputavi, sputatum) = a scuipa, vărsa, vomita.
ΣΠΔΕΖΕΥΩ 025 (spdezeio) = gr. σπάθη (spathe), lat. spatha = lama lată a unei săbii, sabie lată cu două
tăișuri. / rom. spadasini.
ΣΠΟΥΖΟΑΘΟ 095 (spoizoato), ΣΠΟΥΖΕΟΘΟ 095 (spoizeoto) = gr. σποδέω (spodeo) = a lovi, izbi,
zdrobi. / lat. spico = a adăuga țepi, a înspica. / lat. spicatus = cu țepi, înspicat. / lat.
spica, spicus, spicum = vârf, spic, țep, țeapă.
ΣΣΕ 116 (sse) = simbol compus.
ΣΤΑΤΟ 114 (stato) = lat. statarius = neclintit, ferm, stătător, statornic. / lat. sto = a sta, a sta neclintit,
staționa. / lat. status = set, fixed = așezat, fixat.
ΣΤΕΝΟ 021 (steno) = lat. stannatura = tencuială, spoire.
ΣΔΕΝΟΕ 124 (sdenoe) = gr. σθένος (sthenos) = tărie, putere. / gr. σθένω (stheno) = a avea tărie sau putere,
a fi tare sau puternic. / gr. Σθενιος (Sthenios) = Cel puternic.
ΣΤΕΡΕΠΟ 040 (sterepo), ΣΤΕΡΕΔΟ 018 (steredo) = gr. στερεός (stereos) = tare, puternic, ferm, solid. /
gr. στερεόω (stereoo), στερεοποιέω (stereopoieo) = a întări, durifica, solidifica, a
fortifica, consolida.
ΣΤΡΑΤΟΕ 084 (stratoe), ΣΘΡΑΤΟΥ 021, ΣΘ[ρ]ΑΤΟΥ 021, ΣΤΡΑΘΟΥ 021, ΣΤΡΑΤΟΥ 021 (stratoi) = lat.
sterno, stravi, stratus = a întinde, a răspândi; a acoperi, înveli; a netezi, nivela. / lat.
strata, stratus, stratum (via) = drum pavat, cale pietruită; o acoperire, întindere,
răspândire, un înveliș. /
ΣΥΡΕΙ 023 (sirei) = gr. σύρω (syro) = a trage, a târî, a căra târâș. /
ΣΥΤΙΣΕΩ 126 (sitiseo) = lat. sido = a se așeza, lăsa jos, stabili, coborî. /

229
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΣΥΧΟΙΝΔΟ 095 (sichoindo) = lat. secundo = a favoriza, promova, susține, agrea. / lat. secundus =
următor, următorul, al doilea, secund; cu, conform cu; favorabil, propice, norocos.
ΣΥΧΤ ΖΑΒΙΟ 091, ΣΙΧΤ ΖΑΒΗΟ 091 (Sicht Zabio), ΣΗΧΘΟ ΖΑΒΥΟ 125 (Sichto Zabio) = Sichto Zabio,
rege get.
ΣΥΧΤΩ 025 (sichto) = lat. sicut, sicuti = în așa fel, la fel ca, ca și, precum, ca și cum. / lat. sic = de aceea,
în felul acesta, așa.
ΣΥЏΙΔΟΝΟΕ 120 (Sigidonoe), ΣΥΝΓΗΔVΝ 123 (Singidun) = Singidun, (Σινγίδουνον), al cărui nume
romanizat devine Singidunum, situat pe teritoriul actual al orașului Belgrad din
Serbia.
ΣΦVΕ 130 (sfue) = lat. spuo = a scuipa, expectora, vomita. /
ΣΧΥΕΠΤΙΚΩ 110 (Schieptiko) = gr. σκεπτικός (skeptikos) = gânditor, reflexiv, căutător, sceptic. / gr.
σκέπτομαι (skeptomai) = a gândi, a căuta despre, a studia. / gr. σκέψις (skepsis) =
vizualizare, observare, percepție, examinare, gândire, reflectare, chibzuință.
ΣΧΥΩ 119 (schio) = lat. scio = a ști, înțelege, percepe. / lat. scius = știut. /
ΣΧΩЧΕΤΕΩ 025 (schoceteo) = gr. σκοῦτα (skoyta), lat. scutum = scut. / gr. σκῦτος (skutos), σκυτῶν
(skuton) = piele, în mod special piele tăbăcită. /
ΣΩΑΤΟΕ 134 (soatoe) = lat. suadeo = a sfătui, recomanda, îndemna, cere, convinge. /
ΣΩΒΑΗΟ 013 (sobaio), ΖΟΒΙΟ 121 (zobio) = lat. subeo = a intra sub, intra, a se apropia, a aborda, avansa,
a îndura, a se supune. /
ΣΩΔΕΝΩΥ 127 (sodenoi), ΣVΔΟΥΜ 125 (sudoim) = lat. solido (solidāvī) = întări, consolida, durifica, lega
împreună, uni.
ΣΩΕΒΥΩ 062 (soebio) = gr. σοβέω (sobeo) = a speria, alunga, elimina, merge ţanţoş, se făli, se agita.
ΣΩΙΠΕΝΓΟ 134 (soipengo) = lat. sup-pingo (subp-), perf. suppactum = a lega dedesupt, a pingeli, petici.
/ lat. pango, panxi, panctum; pactum = a lega, securiza, asigura, fixa, stabili. / gr.
πήγνυμι (pegnymi) = a solidifica, lega strâns, a fixa bine. / gr. πηγός (pegos) =
zdravăn, solid, sănătos, bine făcut.
ΣΩΛVΕΛΟ 080 (soluelo) = gr. σωλήν (solen), σωλῆνος (solenos) = canal, scurgere.
ΣΩΜΑ 125 (soma), ΣΟΜΟ 028 (somo), ΣΟΜΑΤΟ 096 (asomato= gr. σῶμα (soma) = corp, trup. / gr.
σωματόω (somatoo) = a întrupa, încorpora. /
ΣΩΝΓΕ 076 (songe) = lat. sanguis = sânge, vărsare de sânge, sângeros, violent, crud; vigoare, putere, forță,
spirit, viață.
ΣΩΝΤΕΡΟ 045 (sontero) = gr. συντηρέω (syntereo) = a ține, prezerva, păstra împreună. / gr. συντήρησις
(synteresis) = păstrare, prezervare. / gr. τηρέω (tereo) = a veghea, îngriji, păzi. Adică
Păstrător, grânar, depozit.
ΣΩΠΤVΡΗΟ 080 (sopturio) = lat. sub, subter, supter, subtus = sub, dedesupt, jos, după, în spatele/ lat.
subterior = care este mai jos, inferior.
ΣΩΣΥΕΟ 120 (sosieo), ΣΟΣΙΕ 111 (sosie) = gr. σῶς (sos), σόος (soos) = sănătos, viu. / gr. σώζω (sozo),
σώσοντα (sosonta) = a salva, păstra, proteja. /
ΣΩΤΙΒΟ 079, ΣΟΤΙΒΟ 121 (sotibo), ΣΟŦΙ 011 (soti), ΣΟΤΟ 115 (soto), ΣΕΘΥ 076 (seti) = lat. socio, sociavi,
sociatum = a se alia, a se uni, combina, asocia / lat. socius = însoțiți, alăturat,
alăturați, uniți, asociați, înfrățiți, aliați, camarad, tovarăș, partener.
ΣΩΤΟΑΝΥΟ 031 (sotoanio) = lat. sub, subter, supter, subtus = sub, dedesupt, jos, după, în spatele. + gr.
ἄναξ (anax), ἄνα (ana) = rege, conducător, șef. Adică : Sotogero, Conducătorul de
jos, Conducătorul dedesuptului, Hades.
ΣΩΦΕΙΟ 076 (sofeio), ΣΟΠΙΕ 107 (sopie), ΣΩΦΥΟΛΩ 025 (sofiolo) = gr. σοφία (sofia) = istețime,
îndemânare, inteligență, înțelepciune, viclenie, agerime, măiestrie. / gr. σοφός
(sofos) = îndemânatic, instruit, ager, deștept. / gr. σοφίζω (sofizo) = a învăța,
deștepta, instrui. /

230
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Τ tau T
Înapoi la Cuprins
ΤVΑΧ 096 (tuach), ΘΟ 021 (to) = gr. θέω (theo), θώ (tho), θείω (theio) = a străluci, sclipi, scânteia; a fugi.
ΤVΛΒVΑ 115 (tulbua) = lat. turba = tulburare, răscoală, dezordine, tumult, scandal, agitație. / lat. turbo =
a se răscula, se mișca haotic, fi în dezordine.
ΤVΛΥΜΙΩ 128 (tulimio) = gr. τέλμα (telma), τελμίς (telmis) = apă stătută, lac, smârc, mlaștină. / gr. θολός
(tholos) = noroi, glod. /
ΤVΠΩ 128 (tupo) = gr. τυπόω (typoo) = a forma prin apăsare, marca, forma, mula, modela, da formă,
alcătui. /
ΤVΠЧΥΟ 128 (tupcio), ΤVΠΥΝΔΑ 114 (tupinda), ΤΙΠΑΡΒ 035 (tiparb) = gr. τύπτω (typto) = a bate, lovi,
izbi. / gr. τύπος (typos), τυπάριον (typarion) = lovitură, urma unei lovituri, pecete. /
gr. τυπή (typi) = lovitură, rană, izbitură. /
ΤVΡΕΗΝVΕ 019 (tureinue) = gr. τύραννος (tyrannos) = conducător absolut, despot, tiran.
ΤVΡΠΕΗΟ 019 (turpeio) = lat. turpo = a urâți, murdări, spurca, polua, desfigura, deforma. / lat. turpis =
urât, inestetic, necuviincios, respingător, stricat, murdar.
ΤVΡΥΜΙΕΟ 092 (turimieo) = lat. turma = trupă, mulțime, gloată, bandă, corp, companie, turmă.
ΤVΤΑΣΟ 022 (tutaso), ΤVΤΟΣΟ 119 (tutoso), ΤVΤVΑΤΩ 012 (tutuato) = lat. tutatio, tuitio = protecție. /
lat. tuto = în siguranță, sigur, fără primejdie. / lat. tutor, tuto = a supraveghea,
asigura, păzi, păstra, proteja, apăra. / lat. tutatus, tuitus, tutus = păzit, în siguranță,
protejat. /
ΤVЧΕΟ 005 (tuceo), ΤVΕΤΙΕ 126 (tuetie), ΤΩΘΑV 076 (totau), (toce), ΤΩΘΗ 021, ΤΟΤΙ 124 (toti),
(toiteio) = lat. totus = tot, toate, dintr-o dată, de-a-ntregul, cu totul, întregul. /
ΤΑΛΗ (tali), ΤΑΛΟ 115 (talo), ΤΑΡΟ 017 (taro), ΤΑΛV 092 (talu), ΤΑΛΗΚΟ 058 (taliko) = gr. θάλεια
(thaleia), θαλείῃ (thaleie) = bogat, abundent, prosper. / gr. θαλέθω (thaletho),
θάλλω (thallo), θαλέω (thaleo) = a înflori, crește, prospera. / gr. θαλία (thalia), θαλίη
(thalie) = abundență, belșug, voie bună. /
ΤΑΛΙΜΑ 003 (talima) = gr. θάλασσα (thalassa) = mare; canal, bazin.
ΤΑΛΟΥ 002 (taloi) = gr. θαλάμη (thalame) = bârlog, vizuină, cuib, peșteră. / gr. θάλαμος (thalamos) =
cameră interioară. /
ΤΑΜΑΡΟ 111/127/003/125 (tamaro), ΔΑΜΑΡΥΩ 007 (damario), ΘΑΜΑΡΕΟ 123 (tamareo), ΤΑΜΑΡΙΟΕ 127
(tamarioe), ΤVΜΑΡΑ 115 (tumara) = gr. τιμωρία (timoria) = ajutor, asistență, sprijin,
întărire; răsplată, răzbunare, pedeapsă. / gr. τιμωρός (timoros) = ajutător, susținător;
răzbunător. / gr. τιμωρέω (timoreo) = a ajuta, sprijini, întări; a răzbuna./
ΤΑΝΑΘΥΩ 123 (tanatio), ΔΩΝΙΖΕΤΩ 015/080 (donizeto), ΑΔΟΝΖΕΤΟ 069 (adonzeto) = gr. θάνατος
(thanatos) = moarte. / gr. θανατόω (thanatoo) = a ucide. / gr. θνήσκω (thnesko),
θανεῖν (thanein) = a muri. / gr. θνητός (thnetos) = supus morții, muritor. /
θανάσιμος (thanasimos) = mortal, fatal. / gr. ἀθανασία (athanasia) = imortalitate. /
gr. ἀθάνατος (athanatos), ἀθανής (athanes) = nemuritor.
ΤΑΠΥΕΟ 025 (Tapieo), ΤΑΠΥΕΟ 120/025, ΤΑΠΥΕΩ 025 (Tapieo) = Tapae, provincie unde au avut loc mai
multe confruntări între Davo-Geți / Daci și Romani.
ΤΑΠΩ 112 (tapo) = gr. δαπάνη (dapane) = cost, cheltuială, extravaganță; bani cheltuiți, bani de cheltuială.
ΤΑΧΟΥ 002 (tachoi), ΘΙЧΕΩ 079, ΤVΚΙΩ 012 (tukio) = gr. τάχα (tacha) = rapid, curând, de îndată. / gr.
ταχύς (tachys), θήξει (thexei) = repede, rapid, dintr-odată, degrabă. / gr. τάχος
(tachos), θῆξις (thexis) = rapiditate, viteză.
ΤΕVΔΙΟ 122 (teudio) = gr. θεοειδής (theoeides) = de formă divină, divin, deiform, dumnezeiesc, ca un
zeu, precum zeii. / gr. θεός (theós) = zeu + -ειδής (-eides) = precum, asemănare,

231
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
εἶδος (eidos) = formă, înfăţişare. /
ΤΕΑΣΥΩ 002 (teasio) = gr. τάσσω (tasso), τάξω (taxo) = a aranja, pune în ordine, a organiza în formațiune
de luptă, forma, înșira, rândui. / gr. τάξις (taxis) = aranjament, rânduire, ordine,
formație de luptă, grup de soldați, companie, cohortă. /
ΤΕΖΙΕΟ 126 (tezieo), ΤΕΖΟ 065 (tezo), ΤΩΥΖΟ 108 (toizo), ΤΙΟΖΑ 042 (tioza) = gr. θέσις (thesis) =
așezare, poziționare, cadru, poziție, legiuitor; poziție, situare a unui oraș. / gr. τίθημι
(tithomi) (θήσω, θέσθαι) = a așeza, pune, plasa, stabili, institui. /
ΤΕΖΙΟ 121 (tezio), ΤΖΩ 016 (tzo) = gr. θεάζω (theazo), θειάζω (theiazo) = a fi divin, venerat ca divin, a fi
inspirat de zei. / gr. θεῖος (theios), lat. divinus = divin. /
ΤΕΛΑΧΕΟ 019 (telacheo), ΤΕΛΑΧΥΕΩ 123 (telachieo) = gr. τελικός (telikos) = referitor la scopul suprem.
/ gr. τέλος (telos), τέλεσις (telesis) = sfârșit, țel, scop, îndeplinire, completare;
autoritate supremă, un grup de soldați. / gr. τέλλω (tello) = a îndeplini, înfăptui. /
gr. τελέω (teleo) = a îndeplini, înfăptui, executa, realiza. / gr. τέλειος (teleios) =
perfect, terminat, îndeplinit, complet.
ΤΕΛΕ 114/008 (tele), ΤΕΛV 107 (telu), ΤΕΛΟ 084 (telo) = gr. τηλόσε (telose) = departe. / gr. τηλοῦ (teloy),
τῆλε (tele) = la distanță, departe, foarte depărtare, într-o țară îndepărtată.
ΤΕΟΣ 116 (teos) = simbol compus.
ΤΕΟΣ 116 (teos) = gr. θεός (theós) = zeu.
ΤΕΠVΕ 126 (tepue) = gr. θηπέω (thepeo), θήπω (thepo) Hsch. = a uimi; a înșela. / gr. θήπει (thepei) :
ψεύδεται (pseydetai) Hsch. = a minți, înșela.
ΤΕΡΟ 121 (tero), ΤΕΡΩ 031 (tero), ΘΕΡΟ 007, ΘΕΡΩ 076 (tero), ΘΕΡΑ 079 (tera), ΤΕΗΡΑ 003 (teira) =
lat. terra = Terra, sol, pământ, teren, teritoriu, țară, regiune, teritoriu. /
ΤΕΦΟΕ 130 (tefoe), ΤΕΠΟΥ 091 (tepoi) = gr. θάπτω (thapto) = a onora cu ritualuri funerare, înmormânta.
/ gr. τάφος (tafos), θάπος (thapos), lat. funus = rituri funerare, înmormântare. / gr.
τάφιος (tafios), τάφια (tafia), ταφή (tafe) = mormânt, sepultură. /
ΤΕΦΟΥ 127 (tefoi), ΤΟΦΑ 003 (tofa) = gr. τάφρος (tafros), τάφρη (tafre) = șanț, canal, tranșeu. / gr.
ταφρεύω (tafreyo) = a săpa un șanț.
ΤΕΣΙΥ 012 (tesii) = gr. τάσσω (tasso), τάξω (taxo) = a aranja, pune în ordine, a organiza în formațiune de
luptă, forma, înșira, rândui. / gr. τάξις (taxis) = aranjament, rânduire, ordine,
formație de luptă, ordine de luptă, grup de soldați, companie, cohortă. /
ΤΕΧΙΩ 002 (techio), ΤΗΧΟ 067 (ticho) = gr. τεύχω (teycho) = a pregăti, face, construi. /
ΤΕЧΕΡΕ 107 (tecere), ΤΕЧΙΟ 122 (tecio) = lat. tego, texi, tectum = a acoperi, adăposti, proteja, apăra, păzi.
/ lat. tectum = structură acoperită, adăpost, casă, locuință, domiciliu, acoperiș. / gr.
τέγος (tegos), στέγος (stegos), στέγη (stegi) = acoperiș. /
ΤΗΟ 115 (tio), ΤΥΣ 116 (tis) = simbol compus.
ΤΙΜΟΥΝ 008 (timoin) = lat. timeo = a se teme, a fi speriat, a avea frică. / lat. timens = înfricoșat.
ΤΙΝVΕ 013 (tinue), ΔΕΝΕΟ 114 (deneo) = gr. τίνω (tino) = a plăti un preț, se achita de, se răzbuna pentru,
osândi, pedepsi. /
ΤΙΟΤΕΑΣ 018 (tioteas) = lat. torqueo, torsi, tortum = a roti, întoarce, răsuci, încolăci, învârti, înfășura,
îndoi, strâmba, deforma, distorsiona. / lat. tortus = îndoit, deformat. / rom. a turti.
ΤΙΠ 115, ΤΥΠ 116 (tip) = simbol compus.
ΤΛЧΕΟ 095 (tlceo) = rom. tâlc / vsl. тлъкъ (tlŭkŭ) = interpretare, tâlc. /
ΤΟ 130 (to) = gr. τῷ (to) = prin urmare, în acest fel, astfel, atunci. /
ΤΟΔΑΒΙ 001 (todabi) = lat. totus = tot, toate, dintr-o dată, de-a-ntregul, întregul, cu totul + lat. dies, diem,
diēbus = zi. Adică toate zilele, pentru totdeauna, totdeauna (todeauna, todeuna)
ΤΟΕΔΟ 069 (toedo) = gr. θωή (thoe) = pedeapsă, amendă. / gr. θωίασις (thoiasis) = pedepsire. / gr. θωάζω
(thoazo), θωάδδω (thoaddo), θοάζω (thoazo) = a plăti pedeapsa, amenda.
ΤΟΕΖΟ 080 (toezo), ΤΟΕΣΟ 124 (toeso) = gr. θίασος (thiasos) = sărbătoare Bahică, debandadă. / lat.

232
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
thiasus = dans în onoarea lui Bacchus, dans Bahic. /
ΤΟΘΕΛΑΩΣ 110 (totelaos) = lat. tutela = supraveghere, pază, protecție, tutelă. / lat. tutelarius = cel care
îngrijește, paznic, gardian, tutore.
ΤΟΚΟ 017 (toko) = lat. *toccō, *toccāre = a lovi, izbi, atinge. / rom. a toca, toacă.
ΤΟΛΕΣΕΥ 118 (tolesei), ΤVΛVΤΟ 115 (tuluto) = lat. tollo = a ridica, eleva, înălța. / lat. tulo, tuli = a aduce,
căra, ridica. /
ΤΟΜΒΕ 125 (tombe) = rom. trombă, trombe = coloană de apă de formă conică, care se învârtește cu mare
iuțeală în jurul ei însăși, fiind ridicată de vîrtejurile de vânt. /
ΤΟΜΟΝ 035 (tomon), ΤΟΜ 017 (tom) = gr. τέμνω (temno) = a tăia, diviza, împărți. / gr. τομή (tome) =
ciot. / gr. τομός (tomos) = tăios, ascuțit; bucată, felie.
ΤΟΠΕΙΟ 069, ΤΟΠΕΥΟ 072 (topeio), ŦΟΠΙΟ 040 (topio) = gr. τόπαζος (topazos), χρυσόλιθος
(chrysolithos), lat. chrysolithus = crisolit (piatră de aur), peridot, topaz.
ΤΟΠΟ 042 (topo) = gr. τόπος (topos) = loc, regiune, pozitie. /
ΤΟΡΑΣΚΥ 001 (toraski), ΤΟΡΟЧΕΟ 130 (toroceo) = gr. θώραξ (thorax), lat. thorax = platoșă, cuirasă,
pieptar; piept, trunchi, torace.
ΤΟΡΕΣΙΑ 107 (toresia), ΤΟΡΩ 007 (toro), ΤΙΡΟ 111 (tiro) = lat. torreo = a usca, prăji, coace, pârli, arde. /
lat. torris = tăciune, lemn aprins, jar. / gr. τέρσομαι (tersomai) = a se usca.
ΤΟΡΣΟΣ 023 (torsos) = lat. torqueo, torsi, tortum = a roti, întoarce, răsuci, încolăci, învârti, înfășura,
îndoi. / gr. τυλίσσω (tulisso) = a răsuci. /
ΤΟΥΠΑΜΩ 002 (toipamo) = gr. τοπάζω (topazo) = a ghici, proroci, prevesti. /
ΤΟΥΣΟΠΕ 039 (toisopo) = lat. tam = așa de, așa, atât de + lat. supra, supera = deasupra, peste, dincolo
de, superior. Adică : Atât de superior, atât de înalt.
ΤΟΦΙΛΟ 018 (tofilo), ΘΟΒΙΩΣΟ 007 (tobioso) = vsl. топити (topiti), топлю (toplju) = a topi, a încălzi. /
lat. tabeo, tabesco = a se topi, irosi, consuma, a scădea, putrezi.
ΤΟЧΕΟ 005/006, ΤΟЧΕΩ 025, ΤΩЧΕΟ 025 (toceo), ΤΩΕЧ 129 (toeci) = lat. texo = a țese, îmbina, împleti,
lega. /
ΤΟЧΥ 119 (toci) = gr. θάκημα (thakema) = scaun, așezare. / gr. θᾶκος (thakos), θῶκος (tokos) = scaun,
tron, consiliu, sfat. / gr. θακέω (thakeo), θωκέω (thokeo) = a sta, stabili, așeza.
ΤΡVΠΕV 092/114 (trupeu), ΤΡΩΠΕΥΩ 090, ΤΡΟΠΕΗΩ 052 (tropeio), ΤΡΩΠΕΗV 010 (tropeiu), ΤΡΩΠΕV
116/129 (tropeu), ΤΡVΠΕΙΩ 092, ΤΡVΠΕΥΟ 096 (trupeio), ΤΡΟΥΠΕΟ 058/095,
ΤΡΟΥΠΕΩ 091 (troipeo), ΘΡΟΥΠΕV 091 (troipeu) = gr. τρόπαιον (tropaion), lat.
tropaeum = memorial al unei victorii, Trofeu. /
ΤΡVΠΕΟ 114 (trupeo) = gr. τροπέω (tropeo), τρέπω (trepo), τροπόω (tropoo) = a roti, întoarce, pune pe
fugă, împrăștia, învinge (în luptă). / gr. τροπή (trope) = rotire, întoarcere,
întoarcerea inamicului, punerea inamicului pe fugă, împrăștierea inamicului. / gr.
τροπαῖος (tropaios) = care întoarce, schimbător; care înfrânge; Ζεὺς Τροπαῖος (Zeus
Tropaios) - Dătătorul Victoriei; care cauzează înfrângerea.
ΤΡΑΒΕΛΙ 002 (trabeli) = lat. travolo, transvolo = a zbura peste sau de la un cap la altul; a veni, se duce,
trece, urca rapid peste sau de cealaltă parte. / lat. volo = a zbura, a se deplasa rapid.
ΤΡΑΓVΡΟ 111 (traguro) = lat. traho, trahero, lat. vulg. trago = a atrage, trage, târî, extrage, scoate.
ΤΡΑΜΣΙΕ 017 (tramsie) = lat. transeo = a trece, traversa, străbate.
ΤΡΑΣΟ 058/095/126/069/072/011/040/092/005/006/065/096/121/124, Θ[ρασο] 120/121 (T[raso]), ΤΡΑΣΩ
122/012/129/079/134/035, ΘΡΑΣΩ 045 (traso), ΤΡΑΣΕΡΩ 052 (trasero), ΤΡΑΣΟΕ 092,
ΤΡΣΟΥ 025 (trsoi), ΤΡΕΣΕΤ 022 (treset) = gr. θράσος (thrasos) = curaj, îndrăznală. /
gr. θρασύς (thrasus) = curajos, îndrăzneț, ager, viteaz. /
ΤΡΗΠΑΛΕΤΟ 126 (tripaleto) = gr. τρυπάω (trypao) = a găuri, străpunge, înjunghia. / gr. τρύπη (trype),
τρῦπα (trypa) = gaură. / gr. θρύπτω (thrypto) = a sparge în bucăți. /
ΤΡΙΠΑΛΕΛΕ 129, ΤΡΥΠΑΛΕΛΕ 129 (tripalele) = lat. tribus = trib. / lat. tribulis = persoană din același trib.

233
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
/ lat. tribalis = din același trib. /
ΤΥΟΖΩ 008 (tiozo) = gr. θύω (thyo), θυίω (thyio), θυσείω (thyseio) = a se năpusti, se dezlănțui, a se agita,
a face furtună. / gr. θύσις (thysis) = furtună, agitație. / gr. θυσιάς (thysias), θυσιάδος
(thysiados) = sbst. frenetic, turbat, nebun.
ΤΥΟΡΝΑΘΟ 014 (tiornato) = lat. diurnus = diurn, al zilei, ziua, pe timpul zilei.

Υ ipsilon I
Înapoi la Cuprins
ΥΑΤΟU 008 (iatou) = gr. ὕω (io) = a ploua. / gr. ὑέτιος (hyetios) = ploios, aducător de ploaie. / gr. ὑετός
(hyetos) = ploaie. / gr. Ὑάδες (Hyades) = Hiadele, șapte stele de pe capul Taurului
(constelație), care amenințau cu ploaie când răsăreau odată cu soarele. /
ΥΒ 121 (ib) = lat. ibi = în acel loc, acolo; de timp - atunci, în acel timp.
ΥΔΕΩ 015 (ideo), ΗΔΙΩ 116 (idio), ΗΝΔΩ 045, ΥΝΔΟ 095 (indo) = lat. inde = de loc, din locul ăla, de acolo,
de unde; de timp, din acel moment, de atunci înainte, de atunci, de la.
ΥΕЧΕΟ 095 (ieceo), ΥΧΕΟ 013 (icheo) = lat. icio, ico = a lovi, izbi, bate, străpunge, înțepa. / lat. ictus =
lovitură, izbitură, împunsătură, tăietură, înjunghiere, mușcătură, înțepătură, rană.
ΥΕΦΙΩ 002 (iefio) = gr. ὑπό (hypo), ὐφ᾽ (hyph) = de sub, prin, sub, jos, dedesubt.
ΥΛVΕΥ 130 (ilue), ΗΛΩV 012 (ilou) = gr. ὗλις (ylis), gr. ἰλύς (ilys) = noroi, praf, mizerie, impurități.
ΥΜΟΕ 025 (imoe) = lat. imus, imo = cel mai de jos, ultimul.
ΥΟΣ 116 (ios) = simbol compus.
ΥΠΑΛΟ 021 (ipalo) = gr. ἔπαλξις (epalxis), ἐπάλξιον (epalxion) = mijloace de apărare, creneluri, metereze,
parapet. / gr. ἐπαλέξω (epalexo) = a apăra, ajuta. /
ΥΡΑΡΙ 125 (irari) = lat. ira = furie, enervare, mânie. / lat. irascor = a se înfuria, a se mânia. / lat. iratus =
nervos, furios, mâniat, violent. /
ΥΣΙ 107 (isi), ΥΣΗΕ 127 (isie), ΥΣΗΟ 002 (isio), ΥΣΥΟΣ 001 (isios), ΗΖΟΜΕΟ 084 (izomeo), ΙΣΟ 125 (iso)
= lat. eo (is, isse) = a merge, păși, călări, naviga, zbura, a se deplasa, trece.
ΥΣΩΒΔΑ 113 (isobda) = gr. ἴς (is) = putere, forță. + gr. ὄψ (ops), ὄψις (opsis) = aspect, înfățișare; vedere,
văz, ochi. Adică : Puterea Ochilor, Puternici Ochi, epitet al Atenei. /
ΥΤΑ 119 (ita) = lat. ita = în acest fel, așa, astfel.
ΥΦΩΗΛΟ 062 (ifoilo) = gr. ὑφαλικός (hyfalikos) = strânși, adunați. / gr. ὑπό (hypo) = de sub, prin, sub,
jos, dedesubt. + gr. ἁλής (alis) = îmbulziți, aglomerati. / gr. ἅλις (alis) = cu grămada,
în abundență. / gr. ἁλίζω (alizo) = a se strânge laolaltă, a se aduna, despre armată. /
ΥΩ 116 (io) = simbol compus.

Φ phi F
Înapoi la Cuprins
ΦVΕ 116 (fue) = simbol compus.
ΦVΜΙΕΟ 130 (fumieo) = lat. fumo = a afuma, aburi. / lat. fumus = fum, abur.
ΦVΣΚΟ 022/094/121, ΦVΣΚΩ 022 (Fusko), ΦVΣΚV 121 (Fusku) = Cornelius Fuscus, Prefect al Gărzii
Pretoriene, general roman care a luptat împotriva Dacilor în timpul Împăratului
Domițian, căzând în luptă în Prima Bătălie de la Tapae, când se afla la comanda
Legiunii a V-a Alaudae
ΦVΧΙΕΟ 123 (fuchieo), ΦΙΟΣΚΟ (fiosco 018) = lat. focus = sobă, vatră, foc. / gr. φλόξ (flox) = flacără. / gr.
πῦρ (pyr) = foc.
ΦΑΚΤΙΟ 118 (faktio), ΦΑΚΤΙЧΕ 079 (faktice), (faktoau), ΦΑΧ 040 (fach), ΦΑΧΤΟ 130 (fachto), ΦΑΧΤΩΕ
025 (fachtoe), ΦΕΚΟΥΩ 127 (fekoio), ΦΑΠΤΟΕ 121 (faptoe), ΦΑΚΤΟ 028 (fakto) =

234
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
lat. facio = a face, construi, zidi, a ridica, a pregăti, produce / lat. factum = o faptă,
un act, o ispravă, o realizare. / lat. factio = o faptă, facere, pregătire.
ΦΑΛΑΝΓΑΙ 106 (falangai) = gr. φάλαγξ (falagx), lat. phalanx = formație de luptă, linie de luptă, falange,
infanterie grea, batalion; un păianjen veninos.
ΦΑΛΑΝЏΕΟΥ 080 (falangeoi), ΦΑΛΑΝЏΕΟ 111/117 (falangeo) = rom. pălălaie, a pălălăi. / lat. flammo = a
aprinde, arde, pârjoli. / lat. flamma = flacără arzătoare, vâlvătaie, flamă. / gr. φλέγω
(flego) = a arde, a se aprinde. / gr. φλόξ (flox) = flacără. / gr. φλέγμα (flegma) =
flacără, foc, căldură. /
ΦΑΜΗ 017 (fami), ΦVΥΕ 114 (fuie), ΦΕΜΣ 084 (fems) = gr. φῆμα (fema) = ceea ce este rostit, cuvânt,
vorbă. / lat. fama = veste, zvon, zicală, legendă; faimă, caracter, reputație. / gr. φημί
(femi), φάω (fao) = a declara, spune, afirma, zice. / gr. φήμη (feme), φάμα (fama) =
voce din ceruri, voce profetică; vorbă, zicală, veste, zvon, legendă, tradiție; faimă,
caracter. / gr. φωνή (fone) = voce, sunet, ton. / gr. φῆμις (femis) = vorbire, discuție;
faimă. /
ΦΑΞΟ (faxo 018) = lat. fax, facis = torță, făclie, meteorit, cometă, lumină a corpurilor cerești. /
ΦΑΞΥΟ 106 (faxio) = lat. facio (faxitur) = a face, construi, zidi, a ridica, a produce. /
ΦΑΤΥΣΩ 128 (fatiso), ΦΕΤΗΩΥ 002 (fetioi), ΦΕΤΗV 017 (fetiu), ΦΕΤΩVΥΟ 128 (fetouio) = gr. φάτις (fatis)
= voce din ceruri, un oracol / gr. φατίζω (fatizo) = a spune, vorbi, vesti.
ΦΑЧΝΔΩ 134 (facindo) = lat. fecundus = fructuos, fertil, productiv, bogat, abundent. / lat. fecundo = a
face fructuos, fertiliza.
ΦΕΑΖ 124 (feaz), ΦΕΑΖΟΕ 084 (feazoe), ΦΕΑΖΩΥ 108 (feazoi), ΦΗΑΖΩΥ 108 (fiazoi), ΦΙΕΟΖΕΝ 017
(fieozen), ΠΕΖΗΝΟ 130 (pezino) = gr. πῆξις (pexis) = fixare, prindere, soliditate;
înghețare, congelare. / gr. πήγνυμι (pegnymi), πήσσω (pesso) = a fixa, construi,
ridica, a solidifica; despre lichide, a îngheța. / lat. figo, fixi, fixum = a fixa, atașa, lega,
ridica. / gr. σφίγγω (sfiggo) = a lega, fixa. / lat fixus, part. figo = fixat, solid, de
nemișcat. /
ΦΕΔΥΞ 116 (fedix) = simbol compus.
ΦΕΖΕΛΕΟ 025 (fezeleo) = rom. fedeleș. / lat. fidelis = credincios, de încredere, fidel, sincer, adevărat;
sigur, solid, puternic, ferm.
ΦΕΖΥ 114 (fezi) = gr. φύζω (fyzo), φεύγω (feygo) = a fugi. / gr. φύζα (fyza) = fugă, panică, împrăștiere, fugă
în dezordine. / lat. fessus = obosit, istovit, trudit, ostenit, vlăguit, doborât, extenuat,
șubred, neputincios.
ΦΕΡΕΩΑ 013 (fereoa), ΦΕΡΟ 092 (fero), ΦΕΡΑΤΟ 114 (ferato) = lat. ferrum, ferro = fier. / lat. ferreus, ferrea
= făcut din fier, de fier. / lat. ferratus = învelit în fier, îmbrăcat în fier, potcovit. / lat.
ferrati = soldați cu armură. /
ΦΕΡΖΕΣΚΟ 122 (ferzesko) = lat. fervo, ferveo = a fierbe, fi fierbinte, arde, luci, fi furios, străluci. / lat.
fervens = fierbinte, arzător, furios, aprins. /
ΦΗΟΒVΝΕ 124 (Fiobune) = gr. Φοῖβος (Foibos), Φοῖβον (Foibon) = pur, luminos, radiant; luminosul, cel
pur, epitet al lui Apolo, zeul luminii.
ΦΙΕΡΟΜ 096 (fierom) = lat. ferox = sălbatic, îndrăzneț, curajos, războinic, însuflețit, brav, eroic, feroce.
/ lat. ferus = sălbatic, neîmblanzit, necultivat, barbar, feroce, crud. / lat. fera, ferus =
fiară, animal sălbatic. / gr. θήρ (ther), θηρός (theros), φήρ (fer), φηρός (feros) =
bestie, fiară sălbatică, animal de pradă, orice animal fabulos. /
ΦΙΙΕΣΕ 018 (fiiese), ΦVΗΖ 003 (fuiz) = gr. φύσις (fysis) = origine, natură, univers, formă, înfăţişare,
statură. / gr. φυσικός (fysikos) = natural, făcut de natură, nativ, fizic. /
ΦΙΛΩΣΟΛΥΟ 095, ΦΥΛΟΣΩΛΗΟ 025 (filosolio), ΦΙΛΟΑΣΟ 039 (filoaso), ΦΩΕΛΙΩ 080 (foelio) = gr.
φύλαξ (fylax) = străjer, paznic, santinelă, gardian. / gr. φυλάσσω (fylasso) = a urmări,
veghea, păzi, fila. / gr. φύλαξις (fylaxis) = strajă, pază, protecție, filaj.

235
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ΦΙΣΕVΝ 006 (fiseun) = gr. φύς (fys), lat. filius = fiu. / gr. φύω (fyo), φυσέων (fyseon) = a crea, a produce,
a face, a zămisli, a da naștere, a genera. / gr. φύσας (fysas) = tată. / gr. φυσάω (fysao),
φυσιάω (fysiao) = a sufla, pufăi, sforăi, gâfâi, a fâsâi.
ΦΙΣΥΟ 107 (fisio), ΦΥΣΩ 012 (fiso), ΦΩΣΑ 012 (fosa) = lat. fossa = rigolă, șanț, canal. / lat. fodio = a săpa.
/ lat. findo, fidi, fissum = a scinda, diviza, separa, fisura, diviza. / lat. fissus, part.
findo = Participiu ‚findo’, fisurat, divizat, împărțit. / lat. fissio; fissum = clisură,
strâmtoare; fisură, crăpătură.
ΦΟ 124/084/114, ΦΩ 025/045 (fo), ΦVΕ 076/015 (fue), ΦΥΟ 002/031/095/072 = a fi, o fo (arhaism), a face.
/ lat. fio, fieri = a deveni, exista, întâmpla. /
ΦΟΥΟ 109 (foio) = lat. folleo = a se umfla.
ΦΟΓΟ 067 (fogo) = gr. φώγω (fogo), φῶγε (foge), φῴζω (fozo) = a frige, prăji, usca, arde.
ΦΟΘΑΟΥ 125 (fotaoi) = φοιτάω (foitao) = a se mișca de acolo acolo, a se foi. / gr. φοῖτος (foitos) =
deplasare repetată, foială. /
ΦΟΛΟΣΕV 067 (foloseu) = gr. ὄφελος (ofelos) = sprijin, avantaj, ajutor, folos. / gr. ὀφέλλω (ofello) = a
mări, lărgi, întări /
ΦΟΜ 096/017 (fom), ΠΕΟΜΟ 122 (peomo) = gr. φάος (faos), φῶς (fos) = lumină. / gr. φαίνω (faino), φάω
(fao) = a scoate la lumină, a face să apară, a lumina, a străluci; despre sunet, a face
clar către urechi, a răsuna clar, a proclama, chema. / gr. φανός (fanos) = lumină,
torță. / gr. φάος (faos), φόως (foos), φῶς (fos) = lumină, lumina zilei. / gr. φωστήρ
(foster) = iluminator, strălucire.
ΦΟΝŦΙΟΔΙ ΑΓΡΠΑ 011 (Fontiodi Agrpa) = Fonteius Agrippa, general roman, conducătorul Moesiei în
anul 70 en.
ΦΟΡΟ 096 (foro), ΦΟΥΡΕΟ 095 (foireo), ΦΩΡΕΟ 095 (foreo) = gr. φορέω (foreo) = a purta, căra. / gr.
φέρω (fero), lat. fero, tuli, latum, ferre = a căra, suporta, ridica, ține, oferi, aduce,
prezenta, produce, face, cauza, câștiga, realiza. /
ΦΟΣ 065 (fos), ΦΟΣΕΡΟ 084 (fosero) = gr. φώς (fos), φωτός (fotos), ἀνήρ (aner), ἀνδρός (andros) = om,
muritor. /.
ΦΥV 015 (fiu) = gr. φύω (fyo) = a crea, a produce, a face, a zămisli, a da naștere, a genera.
ΦΥΕΓΕ 007 (fiege) = gr. φλέγω (flego) = a arde, a se aprinde. / gr. φλόξ (flox) = flacără. / gr. φλέγμα
(flegma) = flacără, foc, căldură.
ΦΥΖΙΜ 017 (fizim) = gr. φεύζω (feyzo) = a plânge.
ΦΥΛΗΠΩV 007 (Filipou) = Filip al V-lea rege al Macedoniei în perioada 221 - 179 îen.

Χ hi K
Înapoi la Cuprins
Χ[ιλιαρχιο] 114/084/121/130/134/039/009/052/058 (Ch[iliarchio]), Χ[ιλιαρχι]V 134 (Ch[iliarchi]u),
Χ[ιλιαρ]ΧV 119 (Ch[iliar]chu), ΧΗΛΕΑΡΚΥ 045/062, ΧΗΛΕΑΡΧΙ 120 (Chileachi),
ΧΙΛΙΑΡΧΙ 084 (Chiliarchi), ΧΗΛΥΑΡΧΗΟ 130, ΧΗΛΥΑΡΧΙΩ 079, ΧΙΛΙΑΡΧΥΟ 079,
ΧΙΛΥΑΡΚΙΟ 114, ΧΙΛΥΑΡΧΗΟ 025, ΧΥΛΗΑΡΧΥΟ 130 (Chiliarchio), ΧΙΛΙΑΡΧΥV 006,
ΧΥΛΥΑΡΧΙV 134 (Chiliarchiu) = gr. χιλίαρχος (chiliarchos) = Chiliarh, comandant
peste o mie de soldați.
ΧVΛΔVΕ 124 (chuldue) = lat. collido = a lovi, bate, izbi, ciocni. / lat. calidus, caldus = cald, fierbinte.
ΧVΡΣΟΒΥΟ 124 (chursobio), ΚΩΣ 003 (kos), ΚVΡΣ 003 (kurs) = lat. cursus, cursibus = curs, cale, traseu,
drum, marș, trecere, voiaj, călătorie.
ΧΑΒΕΝ 117 (chaben) = gr. κάπρος (kapros), κάπριος (kaprios), lat. aper = porc sălbatic, mistreț. /
ΧΑΛΗΖΙΚΟ 025 (chaliziko) = rom. cal. / gr. κέλης (keles), κέληξ (kelex), κελήτιον (keletion) = gonac, cal
de călărie. / gr. κελητίζω (keletizo) = a călări cai de curse. / gr. καβάλλης (kaballes),

236
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
lat. caballus = cal de povară, gloabă, mârțoagă. /
ΧΕΙ 107 (chei) = gr. χέω (cheo) = a curge, vărsa, lăsa să cadă, arunca (pune); fi înghesuit, strâns la un loc.
ΧΗΤΟ 067 (chito) = gr. χατέω (chateo), χητίζω (chetizo), χατίζω (chatizo) = a tânji, a avea nevoie, a căuta.
/ gr. χῆτος (chetos), χῆτις (chetis) = nevoie, dorință, lipsă, căutare /
ΧΙΜΑΝΕΟ 017 (chimaneo) = gr. κυμαίνω (kymaino) = a face valuri, a se umfla. / gr. κῦμα (kyma) = ceva
umflat, val.
ΧΟΑΖΕΜ 124 (choazem) = gr. χοάσσομαι (choassomai) : ἐπίξομαι (epixomai), Hsch. / gr. ἐπίξομαι
(epixomai) = ἐφίζω (efizo) = a se așeza pe, a se sui la bord.
ΧΟΝΖΙΕ 114 (chonzie) = gr. χωνεία (choneia) = topire și turnare a metalului. / gr. χωνεύω (choneyo),
χοανεύω (choaneyo) = a turna, turna în formă, a forma prin turnare, topi metal,
turna metal. / gr. χῶνος (chonos), χόανος (choanos) = creuzet de topire, matriță
pentru turnarea metalului. / gr. χωνευτός (choneytos) = din metal turnat, topit.
ΧΟΡΓΗΑ 076 (chorgia) = gr. χωρίζω (chorizo) = a separa, diviza. / gr. χωρίς (choris) = separat, despărțit.
ΧΟΥΑΛΕΟ 095 (Choialeo), ΧΥΛΕΩ 092 (Chileo) = gr. κηλέω (keleo) = a fermeca, încânta, vrăji, fascina. /
gr. κήλησις (kelesis) = fascinare, încântare.
ΧΟΥΜ 095 (choim), ΚV 128 (ku), ΚVΜ 003 (kum) = lat. cum, quom = cu, împreună.
ΧΟΥΤΟΥ 095 (choitoi), ΧΟΥЧΕΩ 035 (choiceo), ΚVΕ 114 (kue), ΚVΕΣΤΟ 121 (kuesto) = lat. quiesco = a se
odihni, menține liniște, fi inactiv, fi pe pace, a rămâne neutru, a nu acționa. / lat.
quies, quetis = odihnă, repaus, pauză. / lat. quietus = la odihnă, inactiv.
ΧΟΥΤΩЧΕ 025 (choitoce), ΧΑΗΤΟ 110 (chaito), ΚVΕΔV 134 (kuedu), ΚVΕ 114 (kue) = lat. coeo = a se
întâlni, aduna, reuni, strânge. / lat. coetus, coitus = adunare, întâlnire, mulțime,
companie.
ΧΡΟΝΙ 121 (chroni), ΧΡVΝ 035 (chrun), ΧΡΩΝΟΣΩ 134 (chronoso), Κ[ρονοσο] 117 (K[ronoso]), Χ[ρονοσο]
121 (ch[ronoso])= gr. χρόνος (chronos) timp, perioadă definită de timp, răstimp,
perioadă, sezon, parte din an, an. /.
ΧΡΩΜΑ 021 (chroma) = gr. χρῶμα (chroma) = suprafață, piele; culoare.
ΧΤΟ 008 (chto) = gr. χθών (chthon), lat. humus = pământ, țărână, teren, lumea.
ΧΥΛ 025 (chil) = gr. χίλιοι (chilioi), χίλια (chilia), χιλίη (chilie), χιλιάς (chilias) = o mie.
ΧΥΜΑΤΟ 062 (chimato), ЧΕΟΜΕΡΥΖΑ 124 (ceomeriza) = gr. χειμάς (cheimas), χειμάδος (cheimados) =
sezonul rece, iarna. / gr. χεῖμα (cheima), χεῖματος (cheimatos), χειμών (cheimon) =
iarnă; vreme rea, frig, ger, îngheț; furtună, viforniță. / gr. χειμέρινος (cheimerinos)
ant. θερινός (therinos), lat. chimerinus = iarnă, de iarnă, în iarnă, cu viscol. / gr.
χειμερίζω (cheimerizo) = a trece iarna, a ierna.
ΧΥΣΙΕΩ 091 (Chisieo) = Chisieo, rege davo-get.

Ω omega O
Înapoi la Cuprins
ΩΙΒΜΒΟΑΡΕ 095 (oibmboare) = lat. obambulo = a merge înaintea sau aproape de ceva, a trece pe lângă,
a se plimba, merge, umbla.
ΩΙΣΟΕ 079 (oisoe) = gr. οἶσις (oisis) = mutare. /
ΩΜΑΜΑ 003 (omama) = gr. ὅμαιμος (omaimos), ὁμαίμων (omaimon) = de același sânge; frate sau soră.
ΩΝΘVΝΠΙΕΝΩ 134 (ontunpieno) = on + tunpieno = gr. ἐν (en), lat. in = în + gr. τύμπανον (tympanon),
lat. tympanum = tobă mare, cazan, timpan, tambur, tamburină, tâmpină = În +
tâmpină. Adică : a întâmpina, a ieși cu alai în calea unui oaspete: a ieși înaintea cuiva
cu tâmpine, a-l primi în sunetul instrumentelor.
ΩΝΙΕ 003 (onie), ΟΝVΕΝ 114 (onuen) = gr. ὀνή (one) = ajutor. / gr. ὀνίνημι (oninemi), ὀνέω (oneo) = a fi
de folos, sprijini, ajuta, asista. / gr. ὄνησις (onisis), ὄνασις (onasis) = folosință, profit,

237
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
avantaj, succes. /
ΩΝΙΕΟΥ 058, ΟΝΗΕΟΥ 058 (Onieoi) = Onieoi, rege get.
ΩΠVΕΛVΕ 116 (opuelue) = gr. ὠφέλεια (ofeleia), ὠφελία (ofelia), ὠφέλησις (ofelesis) = ajutor, sprijin,
asistență. / gr. ὠφελέω (ofeleo) = a ajuta, sprijini, asista. / gr. ὄφελος (ofelos) =
sprijin, avantaj, ajutor, folos. / gr. ὀφέλλω (ofello) = a mări, lărgi, întări.
ΩΠΑΧΟ 108 (opacho) = gr. παχύς (pakys) = dens, gros, robust, voinic, masiv.
ΩΠΟΥ 003 (opoi) = gr. ὅπου (opoy) = pe alocuri, în unele locuri, undeva. / gr. ὅποι (opoi) = unde, încotro,
acolo la.
ΩΠΣΑ 003 (opsa) = gr. ὀψέ (opse), ὄψιος (opsios) = după mult timp, într-un târziu, târziu. / gr. ὄψις
(opsis) = aspect, înfățișare; vedere, văz, ochi. / lat. ops, ŏpis = putere, tărie, forță,
vigoare, abilitate; sprijin, ajutor, suport, asistență, întărire. /
ΩΡΗΝΟ 002 (orino), VΡΥΝΟ 017 (urino), ΩΡΕΜΥΩ 122 (oremio) = gr. ὁράω (orao), ὁρέω (oreo), ὅρῳ
(oro), ὄρημι (oremi), ὁρᾶν (oran), ὁρῶν (oron), ὁρῶσι (orisi) = a vedea, a se uita,
observa, zări. / gr. οὖρος (oyros), οὐρεύς (oyreys) = paznic, gardian, protector. /
ΩΡΟΛΙΩ 091 (Orolio), ΟΡΟΛΟΣΥΟ 106 (Orolosio), ΟΡΟΛΟΣΟ 106/115 (Oroloso) = Oroles, rege get în
secolul al II-lea îen.
ΩΡΟΛΥΕΟ 120 (Orolieo), ΟΡΩΛΙΩ 129, ΩΡΟΛΗΩ 062 (Orolio) = Orolio sau Rholes, rege get, aliat al lui
Burebista.
ΩΣΗΑ 002 (osia), ΟΣΟΥ 039 (osoi), ΟΣΟ 119 (oso) = gr. ὅσιος (osios) = sacru, stabilit de zei, stabilit de
legea divină. / gr. ὁσία (osia) = legea divină, regulile zeilor. / gr. ὁσιότης (osiotis) =
pietate, sfințenie.
ΩΤΩЧΙΝΩ 016 (otocino) = gr. ὀτοτύζω (ototyzo) = a plânge, a jeli. / gr. ὀτοτοῖ (ototoi) = vai!, aoleu!.
ΩΥΔΩ 080 (oido), ΩΥΔVΕ 080 (idue), ΥΔΟΑΩ 002 (idoao), VΔΑΒΕΑ 003 (udavea), ΥΔV 130 (idu), VΔΥΤΟ
092 (udito) = gr. ὕδωρ (hydor), ὕδει (hydei), ὕδος (hydos) = apă, apă de ploaie,
ploaie. / lat. udo = a uda. /
ΩΧΤΑΒΙΟ 091 (ochtabio) = gr. ὄχθος (ochthos), ὄχθη (ochthi) = teren ridicat, colină, țărm, deal, movilă.

Ж juvete J
Înapoi la Cuprins
Ж[εουο] 122/069/119/016/096/116/112 (J[eoio]), ЖΩ 010 (Jo), ЖΙV 122/014 (Jiu), ЖΟΥ 069/072 (Joi), ЖΕΟΥ
014 (Jeoi), ЖΕΟΥΟ 117/092 (Jeoio), ЖΕΟΙV 028, ЖΕΩΥV 028 (Jeoiu), ЖΟVΙΩ 008
(Jouio), ЖΥΟΣ 001 (Jios), ЖΟΙΖ 042 (Joiz), ΖΗΟΥΩΥ 002 (Zioioi), ΖΟVΙΩ (Zouio),
ΖΟΕΩ 035 (Zoeo), ΖΕΟΗΟΥ 052 (Zeoioi), ΖΙΕΟ 122/114, ΖΗΕΟ 039 (Zieo), ΖΙΕΟΕ
(Zieoe), ΖΥΕΟΙ 128 (Zieoi), ΖΩΕ 025 (Zoe), ΖΟΥ 095 (zoi), ΖΙΟ, ΖΙΩ 125, ΖΥΟ (Zio),
ΖΩΕΟΥ 035 (Zoeoi), ΖΩΕΥV 116 (Zoeiu), УΟ 014 (Jo), УΟVΙΩ 008 (Jouio), УΕΟΙ 014
(Jeoi) = Jeoio, zeitatea principală a Davo-Geților. Corespondent al lui Zeus în
panteonul grecesc și al lui Jupiter în cel roman.,
ЖΕΟΥΟ ΒΟΥΟ 117 (Jeoio Boio), ΖΟ ΒΟΥΩ 015 (Zo Boio), ΖΩΕ ΒΩΥΟΥ 025 (Zoe Boioi), ΖΟΥ ΒΩΕΟ 095
(Zoi Boeo) = Jeoio Bourul. / gr. βοῦς (boys), βῶς (bos), lat. bos = taur, bour.

Ч cervu C
Înapoi la Cuprins
ЧΕΑΤΕΟ 072 (ceateo), ЧΕΤΕΑ 130 (cetea), ЧΕΟΔΩ 035 (ceodo), ЧΕΔΑΒ 005 (cedab) = lat. cito, citavo,
citatum = a pune rapid în mișcare, stârni, provoca, incita, stimula, lansa; a îndemna,
chema, convoca. / lat. cito = repede, rapid, imediat. / lat. citatus, citus = repede,
rapid, iute, degrabă, în grabă. / lat. cieo, civi, citum, part. citus = a determina, muta,
stârni, împinge, deranja, invoca, începe.
238
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
ЧΕΒΩ 079 (cebo), ΚΗΒΕΖΟΕ 134 (kibezoe) = lat. cibo = a lua mâncare. / lat. cibus = mâncare, merinde,
nutreț, furaje.
ЧΕΘΑΣΟΕ 134 (cetasoe), ЧΙΤΑ 098 (cita) = lat. cito, citavo, citatum = a pune rapid în mișcare, stârni,
provoca, incita, stimula, lansa; a îndemna, chema, convoca. / lat. citatio = chemare.
ЧΕΛΩΡΥΟ 080 (celorio) = gr. κέλλα (kella), lat. cella = grânar, pivniță; loc pentru depozitarea grânelor
sau fructelor. / gr. κελλαρικόν (kellarikon), lat. cellarium = loc de păstrare a
mâncării, cămară; mâncare, provizii.
ЧΕΝΕΟ 058/095/039, ЧΕΝΕΩ 080/013/045 (Ceneo), ЧΕΝΕΟΥ 091/025/120 (Ceneoi), ЧΕΝΥΕ 052 (Cenie),
ЧΕΝΗΩ 012, ЧΕΝΙΟ 122/118, ЧΕΝΙΩ 012, ЧΕΝΥΟ 117/009 (Cenio), ЧΕΝVΕ 052
(Cenue) = Ceneo (Deceneu) Strateg al Regelui Burebista.
ЧΕΝΤΑΣΩ 039 (centaso), ЧΕΝΤΗΝΕΑΖΟ 025 (centineazo) = gr. κεντέω (kenteo), κέντω (kento), κεντάω
(kentao), κεντεύω (kenteyo) = a înțepa, înghioldi, îmboldi, împunge, străpunge.
ЧΕΟ 016/122/119 (ceo), ЧΕΟΥ 015/021 (ceoi), ЧΙΕΟ 130/079 (cieo), ΧΥΕΩ 108, ΧΗΕΟ 007 (chieo) = lat. cieo
= a muta, mișca, stârni, împinge, deranja, invoca, începe. / gr. κίω (kio) = a merge.
ЧΕΟ 134 (ceo), Ч 095, ЧΕ 062 (ce), ЧΙ 018 (ci), ЧΟ 065 (cio), ЧΕΑ 128 (cea), ЏΟ 017 (geo) = lat. ceu = ca,
ca și, la fel ca, așa cum. / lat. qui, quis = cine?, care?, ce?, cine, care, ce. / lat. quo =
unde, în care, care, ce. /
ЧΕΡΑΣΑΝΑ 072 (cerasana) = lat. celox, celes, gr. κέλης (keles) = vas rapid, iaht, navă ușoară. /
ЧΕΡΕΣΟ 005 (cereso), ЧΕΡΥΣΥΩ 126 (cerisio), ЧΕΡΙΣΟ 011 (ceriso), ЧΕΡΕΝΤΕΑ 040 (cerentea),
ЧΕΡΕΝЧΕΑ 022 (cerencea), ЧΕΡΙΝЧΟ 121 (cerinceo), ΚΟΑΡΩΕ 134 (koaroe),
ЧΕΥVΝΔΟ 084 (ceiundo) = lat. quaerito = a căuta serios, a cere cu insistență. / rom.
cerință, cerințe. / lat. quaero = a căuta, a cere, a avea nevoie, necesita, a întreba. /
lat. quaeso = a cere, ruga, implora.
ЧΕΣΥΟΔV 122 (cesiodu), ЧΕΧΟΥ 022 (cechoi), ЧΕΟΣΟ 084 (ceoso) = lat. cedo, cessi, cessum (part. cesso)
= a se retrage, a se îndepărta, a pleca, a renunța, a ceda. / lat. cessio = renunțare,
predare. / lat. cesso, cessavi, cessatum = a fi întârziat, a amâna, zăbovi, a înceta, opri,
renunța. / lat. cessatio = inactivitate, oprire, întrerupere, încetare.
ЧΕΤΑ 006 (ceta) = lat. civitas = cetățenie, apartenența la o comunitate orășenească, masa cetățenilor unei
comunități, un oraș. / rom. cetate, ceată, grup de oameni. /
ЧΕΤΑ 020 (ceta) = lat. catta, cattus, gr. κάττα (katta), κάττἡ (katte), κάττος (kattos) = pisică. /
ЧΕΤΑ ЧΙΡΑ 020 (Ceta Cira) = lat. catta, cattus, gr. κάττα (katta), κάττος (kattos) = pisică. + gr. κίραφος
(kirafos), κίρα (kira) = vulpe. Adică : pisica-vulpe = dihorul (polecat), animal ce o
reprezintă pe Hecate, zeița granițelor, a răscrucilor, a vrăjitoriei și a fantomelor.
ЧΗΝΟ 134 (cino) = lat. cena = prânz, masă principală. / lat. ceno = a mânca de prânz, a lua prânzul.
ЧΙΝΙΛΟ 040 (cinilo) = lat. civilis, civicus = al cetățenilor, civil, civic. / lat. civis = cetățean.
ЧΙΟΡΟ 115 (cioro), lat. curro = a alerga, a se grăbi, a fugi. /
ЧΙΠΗΟ 107 (cipio), ΧΟΠΙΟΒΟ 124 (chopiobo), ΧΟΠΙV 124 (chopiu) = gr. κῆπος (kepos), κᾶπος (kapos)
= grădină, livadă, plantație.
ЧΙΡΟΑ 028 (ciroa) = gr. χιράς (chiras), χειράς (cheiras) = crăpătură, fisură (la mâini sau picioare). / gr.
χιραλέος (chiraleos) = cu mâini sau picioare rupte.

Џ gea Ge
Înapoi la Cuprins
ЏΕ 052/118/079/011/040/028/084/017, ΓΕ 042/017, Џ 052 (ge), ЏΥ 013 (gi) = rom. de (arh. ge), din cauza,
de, către, prin, pentru. / gr. γε (ge) = accentuează cuvântul anterior sau următor; cel
puțin, oricum, în orice caz.
ЏΕΔΟΕ 121 (gedoe), ЏΕΔV 121/098 (gedu), ΓΕΔΩ 002 (gedo) = gr. γήδιον (gedion), dim. γῆ = fermă, bucată

239
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
de pământ. / gr. γῆ (ge), γέα (gea), γαῖα (gaia) = pământ, teritoriu, provincie, țară.
ЏΕΙΜΑ 017 (geima) = lat. gemo = a geme.
ЏΕΙΩ 092/008 (geio), ЏΕΟ 119/013/025/039/128/130/124, ЏΕΩ 025/120 (geo), ЏΕΩΝ 079 (geon), ЏΕΟΥ
035 (geoi), ЏΗΕΟ 062 (gieo), ЏΥV 023 (giu), ЏΟΑ 067 (geoa), ЏΟΕ 067/021 (geoe),
ЏΟΥ 079 (geoi), ЏΕΑ 119 (gea), ЏΕΖΥΑ 130 (gezia) = gr. γῆ (ge), γῆς (ges), γέα (gea),
γαῖα (gaia), γαίας (gaias) = pământ, teritoriu, provincie, țară.
ЏΕΝVΚΛ[ο] 126 (Genukl[o]), (Genikloe), ЏΕΝΟΥΚΛΩ 052/120/079 (Genoiklo), ЏΕΝΟΥΚΛΩΕ 079,
ЏΕΝΩΙΚΛΟΕ 079 (Genoikloe), ЏΕΝΩΚΛΟ 052 (Genoklo), ЏΕΝVΚΛΟ 010/011,
ЏΕΝVΚΛΩ 080/122/126/062 (Genuklo), ЏΕΝVΚΛΟΕ 094 (Genukloe) = Genuklo,
Genukla (Γένουκλα, Genoykla). = gr. γόνυ (gony), lat genu = genunchi. / lat.
geniculum, geniculus = genunchi mic; îndoitură unghiulară, cot; nod sau îmbinare.
/ lat. geniculo, gr. γονυπετέω (gonypeteo) = a îngenunchea. Adică : Genunchiul
Istrului sau Îngenuncherea Istrului.
ЏΕΝΙΟΚΛΟ 001 (genioklo) = gr. γόνυ (gony), lat genu = genunchi. / lat. geniculum, geniculus = genunchi
mic; îndoitură unghiulară, cot; nod sau îmbinare. /
ЏΕΝΟΤVΕ 114 (genotue), ЏΕΝΙΒΕ 114, ЏΕΝΥΒΕ 094 (genive), ΓΕΝΗ 108 (geni), ЏΥΝΟ 121 (gino) = gr.
γένος (genos), γενεά (genea), γενή (geni) = rasă, popor, neam, familie. / lat. gens,
gentis, genus = rasă, clan, familie, obârșie, origine. /
ЏΕΟΔΩ 015, ЏΕΩΔΩ 015 (geodo), ЏΕVΤΗ 035 (geuti) = vsl. estică годъ (godŭ) = timp, perioadă, an,
vârstă. / rus. год (god), годъ (godŭ) = an. /
ЏΕΡΗΖΟΕ 025 (gerizoe) = gr. γῦρος (gyros) = inel, cerc. / gr. γυρόω (gyroo) = a rotunji. / gr. γυρεύω
(gyreyo), lat. gyro = a alerga împrejur, a alerga în cerc. / gr. γύρωσις (gerosis) =
crearea unui cerc. / gr. γύριος (gyrios) = circular, rotund.
ЏΕΡΙΚΟ 115 (geriko), gr. γέρας (geras) = darul conducătorilor, dar, dar de onoare, privilegiu, avantaj. / gr.
γεραίρω (gerairo) = a onora, recompensa.
ЏΕΡΟ 091, ЏΕΡΩ 015/129 (gero), ЏΕΡΑΟ 052 (gerao) ЏΕΡΗΖΟΕ 025 (gerizoe), ЏΕΡΑ 031 (gera), ЏΕΟΡΟ
095 (georo), ΓΕΡΟ 125/013, ЏΡΟ 017 (gero), ЏΕΡΥΩ 009 (gerio) = lat. gero (gessi,
gestum) = a suporta, căra, transporta, purta, avea, deține, susține. /
ЏΕΣΟΔΩ 079 (gesodo) = gr. Γαισάται, (Gaisatai), lat. Gaesati = mercenari Gali înarmați cu sulițe, sulițași.
ЏΕΑΣΟ 121 (geaso), ЏΕΑΣΟΕ 121 (geasoe), ЏΕΣΟΕΖ 084 (gesoez), ЏΕΖΙΕ 114 (gezie so), ЏΕΣΑΥ 025
(gesai), ЏΕΖΟ 114 (gezo), ⅃ΓΕΖΩ 076 (gezo), ΓΕΖΟ 052/065/122/130, ⅃ΓΕΖΩ 010/076
(Gezo), ΓΕЖΕ 028, ΓΕЖΕ 028 (Geje), ΓΕЖΟ 098 (Gejo), ΓΥΖ 114 (Giz), ΓΗЖΩ 028
(Gijo) = lat. gaesum, gesum, gr. γαισός (gaisos), γαῖσον (gaison) = o suliță, o lance
lungă și grea utilizată de Gali.
ЏΕΥΖΟ 120, ЏΕΥΖΩ 129 (Geizo) = Geizo, rege get,
ЏΙΕ 126/005 (gie), ЏΙΕΩ 025 (gieo), ЏΕΟΝ 098/040, ЏΕΩΝ 028 (geon), ЏΕΟ 095/098, ЏΕΩ 025 (geo),
⅃ΓΩ 007 (geo), ΓΙΕ 023 (gie), ΓΗΟ 019, ЏΙΟ 042, ЏΙVΕ 114 (giue), ЏΕΙΟ 040/065,
ЏΕΙΩ 079/092 (geio), ЏΗΩΣ (gios) = lat. legio = corp de soldați, legiune. / gr. γυμνός
(gymnos) = dezbrăcat, dezarmat. / gr. γυμνής (gymnes) = soldat ușor înarmat. / gr.
γυμνητία (gymnetia), γυμνητεία (gymneteia) = infanterie ușoară.
ЏΥΧΣΙΜ 039 (giksim) = gr. γίξαι (gixai): χωρῆσαι (chorisai) Hsch. = a ceda, părăsi, se retrage, pleca.

240
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

241
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu

Capitolul 11. Cuvinte care seamănă


Înapoi la Cuprins
În acest capitol voi prezenta cuvinte grecești și latinești care au corespondent asemănător, și ca
sens și ca formă, în limba română. Lista a fost alcătuită în timp ce căutam sensul cuvintelor din textele
plăcilor. Mi s-a părut foarte interesant că multe cuvinte românești au corespondent și în limba greacă, și
în cea latină.
Termenii latinești marcați în culoarea mov provin din greacă.

gr. ἄβυσσος (abissos), ἄβυθος (abythos), lat. abyssus = abisal, fără fund, foarte adânc, de nepătruns. / gr.
βυσσός (byssos), βυθός (bythos) = adâncimea mării. / gr. βαθύς (bathys) = adânc
sau înalt, des, larg, abundent.
gr. ἀγλαία (aglaia) = splendoare, frumusețe; triumf, glorie. / gr. ἀγλαός (aglaos) = splendid, strălucitor,
frumos, faimos. / rom. Aglaia.
gr. ἀγός (agos) = conducător, șef. / rom. agă.
gr. ἀγών (agon), lat. agon = întrecere pentru un premiu, luptă, încercare, bătălie, acțiune; o adunare în
Grecia antică la marile jocuri naționale. / gr. ἀγωνία (agonia) = întrecere, luptă
pentru victorie. / rom. goană.
gr. ἀγωνίζομαι (agonizomai) = a concura pentru un premiu. / rom. a goni.
gr. ἀήρ (aer), lat. aer = aer.
gr. αιγίδα (aigida) = protecție, auspicii, egidă, aegis.
gr. ἁλία (alia), ἁλιάς (alias) = alai, grup de oameni.
gr. ἀλοιφή (aloife), ἄλειφαρ (aleifar) = unguent, alifie, ulei, grăsime, utilizate la sacrificiile funerare.
gr. ἀμήν (amin) = foarte adevărat!, adevăr este!, așa să fie!. / rom. amin!.
gr. ἄμοιρος (amoiros), ἄμορος (amoros) = fără parte din ceva, fără porție, nefericit, nenorocit, prăpădit,
amărât. / gr. μοῖρα (moira) = parte, propria porțiune, noroc, destin.
gr. ἄμφω (amfo), ἀμφοῖν (amfoin), lat. ambo = ambele, amândouă.
gr. ἀνάγκη (anagke) = forță, constrângere, necesitate, ananghie.
gr. ἀνόπιν (anopin) = backwards = înapoi. /
gr. med. ἀνάποδος (anapodos) = invers, opus, contrar. / rom. anapoda = pe dos, invers.
gr. ἀπόστολος (apostolos) = mesager, ambasador, trimis, sol, vestitor, apostol.
gr. ἀρόω (aroo), lat. aro = a ara.
gr. ἀρχαῖος (archaios), ἀρχαίως (archaios) = antic, primordial, bătrân, arhaic.
gr. ἀσπίς (aspis), ἀσπίδος (aspidos) = viperă, aspidă.
gr. ἀστήρ (aster), lat. aster, stella = stea, astru.
gr. ἀτροφία (atrofia) = nevoie de mâncare, atrofie.
gr. ἄτροφος (atrofos) = fără hrană, prost hrănit. / rom. atrofiat.
gr. αὐδάω (aydao) = a scoate sunete, a vorbi, chema, numi. / gr. αὐδή (ayde) = voce, vorbire. / gr. ἀοιδιάω
(aoidiao) = a cânta. / gr. ἀοιδή (aoidi) = cântec. / lat. audio = a auzi.
gr. βαίνω (baino) = a merge, a păși, a veni. / lat. venio = a veni.
gr. βάρος = greutate. / rom. baros.
gr. βαρύς (barys), βαρεῶν (bareon) = greu, zdravăn. / rom. baros.
gr. βασιλεύς (basileys) = rege, căpetenie, conducător, basileu. / rom. Vasile.
gr. βάτραχος (batrachos) = brotac, broască.
gr. βαύζω (bayzo) = a plânge, a țipa. / rom. a bâzâi.
gr. βλασφημία (blasfemia) = cuvinte rău prevestitoare, vorbire profană, blasfemie.
gr. βοάω (boao) = a chema, a striga; a suna, răsuna, vui, mugi. / gr. βοή (boi) = strigăt puternic, urlet,
242
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
strigăt de luptă, vuiet.
gr. βολίδιον (bolidion), βολίς (bolis), βολίδος (bolidos), lat. bolis, bolidis = proiectil, săgeată, suliță,
meteorit. / rom. bolid.
gr. βομβέω (bombeo) = a bubui, zumzăi.
gr. βόμβος (bombos) = bubuit, zumzet. / rom. bombă.
gr. βορά (bora) = hrană, carne, mâncare pentru carnivore. / gr. βοράω (borao) = a mânca. / rom. a borî.
gr. βουλή (boyli) = voință, determinare, sfat, îndrumare, plan. / rom. voire.
gr. βυζί (byzi), βυζιά (byzia) = țâță, sân. / rom. buză, buze.
gr. βύζω (byzo) = suna, țipa, urla, huidui. / rom. a bâzâi.
gr. γαργαρής (gargares), θόρυβος (thorybos) = zgomot, gălăgie, larmă, tărăboi, gargară.
gr. γαργαρισμός (gargarismos) = gargară. / gr. γαργαρεών (gargareon) = omușorul.
gr. γέμω (gemo), lat. gemo = a fi plin, umplut; a geme. (geme lumea de proști; a geme de durere)
gr. γεῦσις (geysis), lat gustus = gust, aromă. / gr. γευστέος (geysteos) = gustare. / gr. γεύω (geyo), lat.
gusto = a gusta.
gr. γλῶσσα (glossa), γλωσσός (glossos) = limbă (organ), vorbire, vorbe, limbă. / rom. glas, glăsuire.
gr. γυνή (gyne), γυνά (gyna) = femeie. / rom. Gina.
gr. γυργαθίον (gyrgathion), γυργαθός (gyrgathos), γεργαθός (gergathos) = plasă, coș. / rom. gherghef.
gr. γωλεός (goleos), φωλεός (foleos) = o gaură, vizuină, cavernă, un gol.
gr. δάσος (dasos) = hățiș, desiș. / gr. δασύς (dasys), lat. densus = cu aspect de blană, blănos, păros, flocos,
aspru, stufos, des, stufos.
gr. δεῖπνον (deipnon), δεῖπνος (deipnos) = masa de prânz. / gr. δάπτω (dapto) = a devora. / gr. δάπτης
(daptes) = mâncător. / lat. daps, dapis = o masă solemnă, festin cu sacrificii, praznic
religios. / lat. dapino = a mânca. / rom. a se îndopa.
gr. διαβολή (diaboli) = acuzație falsă, calomnie. / rom. diavol.
gr. διάβολος (diabolos) = calomnios, ponegritor, defăimător. / rom. diavol.
gr. διάλεκτος (dialektos) = discurs, conversație, dezbatere, discuție, limbă, limbaj. / lat. dialectus,
dialectos = dialect.
gr. διαφαίνω (diafaino) = a fi transparent, a lăsa lumina să treacă prin. / gr. διαφανής (diafanis) =
transparent, străveziu. / rom. diafan (străveziu).
gr. διαφορότης (diaforotis), lat. differentia = diferență. / gr. διαφερόντως (diaferontos) = diferit. / gr.
διαφέρω (diafero), lat. differo = a căra pe alt drum, a separa, a diferi.
gr. διοικέω (dioikeo) = a administra, dichisi.
gr. διοίκησις (dioikesis) = administrare, dichiseală, dichis.
gr. διχόνοια (dichonoia) = dihonie, dezacord, neînțelegere. / gr. διχόνοος (dichonoos) = nehotărât,
indecis.
gr. δίω (dio) = a fugi, a alerga, a se teme, a urmări, a vâna. / rom. di, die!
gr. δράκων (drakon) = dragon, șarpe uriaș, dracon. / lat. draco = șarpe, șarpe uriaș, dragon.
gr. δρόμος (dromos) = alergare, cursă, traseu, drum. / gr. δρομόω (dromoo) = a zori.
gr. δύναμις (dynamis) = putere, dinamică.
gr. δυναστεία (dynasteia) = putere, stăpânire, dominare. / rom. dinastie.
gr. δυνάστης (dynastes) = lord, comandant, conducător, dinast.
gr. δυνατέω (dynateo) = a fi puternic, a fi dinamic.
gr. δυνατός (dynatos) = tare, puternic, dinamic.
gr. δῶρον (doron) = dar, cadou, dar de onoare.
gr. εἰκών (eikon) = înfățișare, imagine. / rom. icoană.
gr. ἕλιξ (elix), ἑλικός (elikos), lat. helix = ceva în formă de spirală, ceva răsucit, elicoidal. / rom. elice.
gr. ἐπίσκοπος (episkopos) = cel care veghează, supraveghetor, paznic, gardian. / rom. episcop.
gr. ἐπιστολή (epistole), lat. epistola = mesaj, comandă, ordin; scrisoare, epistolă.

243
Răzvan Anghel ΧΔΖ Chronoso due lo Zamolxiu
gr. ἐργάτης (ergates) = lucrător, agricultor, gospodar, fermier, producător, muncitor. / rom. argat.
(Persoană angajată pentru muncile agricole pe o moșie sau într-o gospodărie de
chiaburi).
gr. εὐγενής (eugenis), lat. eugeneus = de viță nobilă, rasă nobilă, de familie bună. / rom. Eugen.
gr. ζέμᾰ (zema) = fermentare, fiertură, decoct, zeamă.
gr. ζῆλος (zelos), lat. zelus = râvnă, sârguință, ardoare, gelozie, zel.
gr. ζιζάνιον (zizanion), lat. zizania = zizanie, zâzanie, neghină, sălbăție, buruiană; a semăna zâzanie între
oameni, de unde - ceartă, discordie, vrajbă, gâlceavă, zâzanie.
gr. ζωμός (zomos) = supă, zeamă.
gr. ἥρως (eros), lat. heros = erou.
gr. θάλασσα (thalassa) = mare, Mediterana, Baltică. / gr. θαλάσσιος (thalassios), lat. marine = maritim,
nautic. / rom. talaz, talazuri.
gr. θαμβαλέος (thambaleos) = uimit. / gr. θαμβέω (thambeo) = a fi uimit, înmărmurit. / gr. θαμβός
(thambos) = uimire, uluială. / gr. θαμβεύω (thambeyo) = a înspăimânta. / gr.
θαμβητός (thambetos) = uimitor. / rom. tumbă.
gr. θορυβάζομαι (thorybazomai) = a fi tulburat, a turba.
gr. θορυβέω (thorybeo) = a face tărăboi, a urla.
gr. θορυβώδης (thorybodes), θορυβητικός (thorybetikos) = zgomotos, turbulent, turbat.
gr. θρόνος (thronos) = scaun, scaun domnesc, jilț, tron.
gr. θρῶναξ (thronax), θρῶνακος (thronakos), κηφήν (kefen) = trântor.
gr. θρώσκω (throsko) = a sări, țâșni. / rom. trosc!
gr. θυμιάω (thumiao) = a arde ca să producă fum, a tămâia.
gr. θώραξ (thorax), lat. thorax = platoșă, cuirasă, pieptar; piept, torace.
gr. ἰδέω (ideo) = a ști. / gr. ἰδέα (idea) = ceea ce de observă: formă, aspect, fel, gen, natură. / rom. idee.
gr. ἰδίωτις (idiotis) = nepriceput, neinstruit. / rom. idiot.
gr. ἵππος (ippos) = armăsar, cal. / rom. iapă.
gr. ἱππών (ippon) = loc pentru cai, grajd. / rom. pripon.
gr. ἵστημι (istemi) = a înalța, ridica, aranja, stabili. / gr. ἱστός (istos) = ceva ridicat, prăjină, stâlp, catarg,
istum (creastă, culme, reg. comană, coroană, laț, samară, slimnă).
gr. ἰσχύς (ischus) = tărie, putere, forță, vigoare, iscusință. / gr. ἰσχύω (ischuo) = a fi puternic. / gr. ἰσχυρός
(ischuros) = puternic, iscusit.
gr. ἴφθιμος (ifthimos) = robust, puternic, viguros. / rom. Iftimoaie.
gr. κάβειος (kabeiros), gr. κάραβος (karabos) : νέος (neos), ναῦς (naus) = corabie.
gr. καθό (katho),