REMEDII FIZICE, PSIHICE I SUFLETETI

Ceaiul de busuioc regenereaz !rul"

#i $ncerca% de %oa%e& deodoran%e, 'a(!oane con%ra (%re)ii, !las%uri an%is*ori% 'i degeaba, nu
sca!i de aces%e !roble(e (run%e, dar ne!lcu%e+
Sc,i(b *oaia& noi $)i !ro!une( ni'%e re)e%e na%urale, -culese. din car%ea -Leacurile bunicii., de
/oland C,e0rier1
Da, au%oarea es%e *ran)uzoaic, dar re)e%ele ei le '%iu 'i bunicile noas%re1
i sigur )i le2ar reco(anda"
Dac $)i cade !rul
Pune 344 g de busuioc !roas!% $n%r2un li%ru de a! rece1
5ine 0asul !e *oc !6n c6nd d a!a $n cloco%, a!oi redu *lacra la (ini(u( 'i las s *iarb $nbu'i%
74 de (inu%e1
Fil%reaz 'i (ai adaug $n ceaiul as%*el ob)inu% 89 g de busuioc usca%1
Maseaz !ielea ca!ului, de dou2%rei ori !e s!%(6n, cu aces% !re!ara%, a!oi a!lic i(edia%
'a(!onul 'i s!al !rul1
Dac ai negi :0eruce;
< Las la $n(uia% coa= de !or%ocal $n o)e% alb, %i(! de 'ase ore1
#!oi a!lic2o !e neg 2 o s 0ezi ce re!ede dis!are"
< Rce'%e a!a $n care ai *ier% c6%e0a ou1
>(bib cu ea un %a(!on 'i a!lic2l !e 0eruc1
Re!e% o!era)ia zilnic, !6n la dis!ari)ia aces%eia1
Dac s*ori
< >n cursul zilei,!une c6%e o !ic%ur de suc de (orco0 $n *iecare nar1 Seara, !une 'i c6%e o
!ic%ur de suc de l(6ie1 Folose'%e aces% re(ediu zilnic, !6n c6nd se rezol0 !roble(a1
< Toac un c)el de us%uroi, !une2l $n%r2un reci!ien% 'i %oarn !es%e el 39 (l de o)e% de cidru 'i 944
(l de a! cloco%i%1 F in,ala)ii %i(! de 9 (inu%e1
Dac ai (%rea)
< Maseaz !ielea ca!ului cu un !u(n de sare de (are1
S!al2%e a!oi !e ca! ca de obicei1
Re!e% de dou2%rei ori !e s!%(6n, !6n c6nd dis!are (%rea)a1
< Pune la *ier% s!anac, scurge bine a!a, las *runzele s se rcoreasc, a!oi a!lic !e ca!
ca%a!las(a as%*el ob)inu%1
Las2o s ac)ioneze zece (inu%e, a!oi *reac !rul ca 'i cu( l2ai 'a(!ona1
La *inal, cl%e'%e bine1
Folose'%e aces% %ra%a(en% c6%e0a zile la r6nd, !6n c6nd sca!i de (%rea)1
Ca s sca!i de (irosul de %rans!ira)ie
#(es%ec, $n !r)i egale, a! 'i o)e% alb sau o)e% de cidru de (ere :$l gse'%i la (agazinele
na%uris%e;1
Las 0asul $n aer liber 742?4 de (inu%e, ca s se e0a!ore (irosul de o)e%1
Toarn a!oi lic,idul $n%r2un *lacon !e care $l $nc,izi er(e%ic1
>(bib u'or cu aceas% solu)ie o buc)ic de 0a% 'i %a(!oneaz zona care %rans!ir :a@ilele, !ielea
din%re dege%ele !icioarelor e%c1;1
#*l ce !lan%e %e a=u% s dor(i"
Tulburrile de so(n sun% 0ec,i de c6nd lu(ea1 De aceea, !en%ru a le *ace s dis!ar, !o)i a!ela cu
1
$ncredere la re(edii binecunoscu%e ca so(ni*ere na%urale1
< Aalerian !en%ru so(n ad6nc1 Pe l6ng a0an%a=ul de a %e a=u%a s ador(i (ai re!ede, da%ori%
0alerianei nu %e 0ei (ai %rezi des noa!%ea1 E@!lica)ia cons% $n *a!%ul c aceas% !lan% cal(eaz
sis%e(ul ner0os 'i !e cel cardiac, regl6nd !al!i%a)iile ini(ii1 #i ne0oie de o linguri) de rdcin de
0alerian (run)i% din care !reg%e'%i un ceai1 Bei dou cni !e zi, una cu ?4 de (inu%e $nain%e de
culcare1
< Tei 'i (ac, a(es%ec garan%a%1 Florile de %ei asocia%e cu !e%alele (acului de c6(! au e*ec% u'or
seda%i01 >n c6%e0a (inu%e $)i !reg%e'%i singur so(ni*erul, cu o linguri) de a(es%ec la o can de
a! cloco%i%1 Un al% ceai con)ine, !e l6ng cele dou !lan%e, o linguri) de rdcin de 0alerian,
una de so06r0 'i dou de ,a(ei1
< Ulei de le0n)ic1 Cu(ai g6ndul la o baie *ierbin%e %e *ace s $nc,izi !leoa!ele1
E*ec%ul $l dublezi dac adaugi zece !ic%uri de ulei esen)ial de le0n)ic1
Pe l6ng !ar*u(ul $(bie%or 'i rela@an%, es%e 'i un %onic bun !en%ru sis%e(ul ner0os1
Du! o zi !lin, cu siguran) $)i 0a reda cal(ul de care ai ne0oie s ador(i, $n s!ecial dac $l
*olose'%i 'i !en%ru a2)i (asa cor!ul1
Ce ali(en%e %e a=u%
< La!%e con%ra inso(niei1
Bu% seara, la!%ele es%e un re(ediu delicios !en%ru inso(nie1
E@!lica)ia e*ec%ului su seda%i0 es%e si(!l& con)ine %ri!%o*an, a(inoacid esen)ial !e care cor!ul $l
%rans*or( $n sero%onin1
#ceas%a es%e un ,or(on cunoscu% (ai ales !en%ru *a!%ul c $)i d o s%are de bine1
< S(oc,inele $)i redau cal(ul1
Da%ori% con)inu%ului lor de (agneziu, un (ineral an%is%res, s(oc,inele au a0an%a=ul de a absorbi
calciul 'i !o%asiul1
La r6ndul lor, aces%e dou (inerale nor(alizeaz ri%(ul cardiac 'i co(ba% inso(nia1
De aceea, sun% leacul !er*ec% *ie c e'%i ,i!erac%i0, *ie doar !u)in agi%a%1
< Bananele, so(ni*ere na%urale1
Magneziul 'i !o%asiul, !e care cerce%%orii le2au desco!eri% $n banane, rela@eaz (u'c,ii, a=u%6ndu2
%e s ador(i (ai u'or1 Mai (ul%, regleaz 'i %ensiunea ar%erial, reduc6nd $n aces% *el riscul
,i!er%ensiunii sau al !roducerii unui a%ac de cord1 Un !lus de BD 0eni% din banane %e 0a *eri de
inso(nie, iri%abili%a%e 'i senza)ia de slbiciune a $n%regului organis(1
De ce nu e bine s (6nc( du! ora E seara+
Medicina c,inez de)ine secre%ul"
S%resul de zi cu zi, %i!ic socie%)ilor (oderne, die%a i(!or%a%a de !es%e ocean, boga% $n alcool,
!r=eli 'i ali(en%e de %i! *as% *ood au nu(ai e*ec%e nega%i0e asu!ra sn%)ii, 'i $n s!ecial asu!ra
*unc)ionrii *ica%ului1
Pen%ru a ne Fs!laF de %oa%e FreleleF de !es%e zi, s!eciali'%ii reco(and s nu (ai !une( ni(ic $n
gur du! ora 3G1
Medicina %radi)ional c,inez a *os%$n%o%deauna o surs ine!uizabil de %era!ii 'i obiceiuri care $'i
gsesc *unc)ionali%a%ea c,iar 'i $n zilele noas%re1 C,inezii nu (n6nc ni(ic seara, du! o anu(i%
or, iar e@!lica)ia rezid %o% $n 0ec,ile %ra%a%e de (edicin1
Tradi)ia lor s!une c energia sau Hi circul $n cor!ul nos%ru !rin 37 canale !rinci!ale, care (ai sun%
cunoscu%e dre!% (eridiane1 Fiecrui (eridian $i cores!unde un in%er0al de 7 ore, %i(! $n care
energia $n canalul res!ec%i0 a%inge co%a (a@i(1
Po%ri0i% 0ec,ilor $n0)%uri c,ineze'%i, diges%ia es%e con%rola% de ele(en%ul P(6n%1 Irganele care
a!ar)in aces%ui ele(en% sun% s%o(acul 'i s!lina1 Pragul (a@i( de energie $n (eridianul s%o(acului
es%e a%ins $n%re orele E 'i G di(inea)a, iar $n canalul s!linei,energia a%inge co%a (a@i( $n%re orele
G 'i 331 Prin ur(are, cel (ai bine es%e s (6nc( $n%re orele E 'i G di(inea)a, $n%ruc6% energia
aloca% diges%iei es%e (a@i( $n aces% in%er0al1
2
37 ore (ai %6rziu, energia din aces%e (eridiane a%inge cel (ai sczu% ni0el, dre!% !en%ru care
$n0)a)iic,inezi ne s*%uiesc s nu (ai (6nc( du! ora 3G1 Dac %o%u'i ne es%e *oa(e, ideal ar *i
s alege( ali(en%e u'or de digera%, !recu( *ruc%e, legu(e sau sucuri !roas!e%e1
Diges%ia es%e $n (od nor(al (ai len% seara, din !ricina resurselor sczu%e de energie1 Dac ne
lco(i( la (ese boga%e $n aceas% !ar%e a zilei, ali(en%ele s%a)ioneaz (ai (ul% $n s%o(ac 'i %ind
s *er(en%eze, ceea ce duce la *or(area de gaze, creeaz senza)ie de balonare 'i discon*or%1
Pen%ru a *ace *a) e*or%ului, organis(ul sus%rage energia de la al%e organe, !en%ru a sus)ine
diges%ia1
Pes%e noa!%e, $n%re orele 7? 'i ? di(inea)a, canalele 0ezicii biliare 'i cel al *ica%ul a%ing !ragul
(a@i( de energie1 #ces%e organe au rolul de a cur)a s6ngele 'i de a ne asigura, $n *elul aces%a un
so(n odi,ni%or1 >ns, c6nd (6nc( la ore %6rzii, energia lor nu (ai es%e cen%raliza% asu!ra
!uri*icrii organis(ului, consecin)ele *iind indiges%ia, inso(nia 'i senza)ia de oboseal di(inea)a1
Mai (ul% dec6% a%6%, !en%ru c %o@inele nu au *os% eli(ina%e co(!le% din organis(, se s%oc,eaz la
ni0elul ar%icula)iilor, e@!un6ndu2ne riscului de ar%ri%1
Ce !u%e( *ace !en%ru a re0igora un *ica% obosi%+
>n !ri(ul r6nd, s renun)( la (esele co!ioase dup ora 19.
#!oi, c,inezii reco(and ceaiurile de !!die, urzici, (en%, %%neas care cur) 'i regenereaz
*ica%ul1
>ns nu ui%a)i& oda% ce $nce%a)i a (ai (6nca noa!%ea, *ica%ul $'i !oa%e *olosi energia !en%ru *unc)ia
lui ne(ai*iindu2I F*ura%F de diges%ie, iar organis(ul are !u%erea de a se re*ace1
Ae)i obser0a c o (ul)i(e de si(!%o(e ne!lcu%e 0or dis!rea, inclusi0 cele care nu !ar s aib
0reo leg%ur cu diges%ia, !recu( durerile, inclusi0 cele ale $nc,eie%urilor1
>n !lus, 0e)i 0edea c6% de si(!lu es%e, $n *elul aces%a, s eli(ina)i Jilogra(ele $n !lus1
Dureri de s!a%e+ Ia% solu)iile"
Durerile de s!a%e dau discon*or% 'i !o% s ascund a*ec)iuni gra0e ale organis(ului1
Le !o)i %ra%a cu a=u%orul (asa=ului, acu!unc%urii sau a c,iro%era!iei1
Masa=ul elibereaz %ensiunea din coloan
Cunoscu% $nc din an%ic,i%a%e !en%ru e*ec%ele sale bene*ice asu!ra organis(ului, (asa=ul rela@eaz
(u'c,ii 'i %endoanele, eliber6nd !resiunea din coloan1
El de%ensioneaz !resiunea din%re 0er%ebre 'i discul in%er0er%ebral, duc6nd la dis!ari)ia durerilor de
s!a%e1
Masa=ul se *ace !e o (as s!ecial sau !e un scaun de (asa=1
Sun% u%iliza%e uleiuri sau lo)iuni !e care le alege s!ecialis%ul1
Carac%eris%ica esen)ial a aces%ei !rac%ici es%e c se e*ec%ueaz cu (i'cri de %i! con%inuu1
#cu!unc%ur, !en%ru cal(area durerii
#cu!unc%ura es%e o !rac%ic (edical c,inezeasc $n cadrul creia di*eri%e zone ale organis(ului
sun% s%r!unse de ace $n sco!uri %era!eu%ice sau !en%ru a cal(a durerea1 #ceas% %era!ie
co(!le(en%ar din (edicin %e !oa%e a=u%a a%unci c6nd durerile de s!a%e nu2)i dau !ace1
#cu!unc%ura nu !resu!une un %ra%a(en% !ro!riu2zis al bolii de care su*eri, ci duce la o reec,ilibrare
energe%ic a organis(ului1 >n (o(en%ul $n care bloca=ele din calea *lu@ului de energie sun%
eli(ina%e, organis(ul se 0indec singur, indi*eren% de organul sau sis%e(ul a*ec%a%1
E@is% nenu(ra%e zone de %ra%a(en% !e care s!eciali'%ii $n acu!unc%ur le cunosc 'i !en%ru care
!o% o!%a a%unci c6nd %e %ra%eaz1 Uneori se $n*ig acele doar $n bra)e, al%eori $n !icioare sau $n
urec,i1 >n cazul durerilor de s!a%e, !roble(a se a%enueaz dac acele sun% $n*i!%e $n !ielea din
res!ec%i0a zon1 >n (od nor(al, nu ar %rebui s si()i durere $n %i(!ul %era!iei, dar !ersoanele (ai
sensibile !o% si()i !u)in discon*or%1
C,iro%era!ia re!ozi)ioneaz 0er%ebrele
>n (o(en%ul $n care o 0er%ebr nu es%e corec% alinia%, ea !roduce bloca=e 'i a!as !e ner0i1 #ces%
lucru duce la dereglri neuro2,or(onale 'i la $n%reru!erea %rans(isiei de (esa=e de la creier c%re
anu(i%e !r)i sau organe ale cor!ului1 Prin c,iro%era!ie sau os%eo!a%ie se realinieaz coloana
3
0er%ebral 'i se corec%eaz !ozi)ia 0er%ebrelor de!lasa%e1
C,iro!rac%icianul es%e cel care !oa%e s a(elioreze sau c,iar s %ra%eze durerile de s!a%e 'i cele de
g6%1 El ac)ioneaz doar cu (6inile asu!ra coloanei 'i se *olose'%e de anu(i%e (i'cri s!eci*ice care
0indec zonele dureroase1
Cele (ai bune (o(en%e !en%ru a bea a!
Pen%ru c nu !u%e( %ri *r a!, !en%ru c %rebuie s ne asigur( cei doi li%ri zilnici, o consu((
cu s*in)enie1 Dar %rebuie s *ace( as%a cu ca!1 #'adar, care sun% cele (ai bune (o(en% ale zilei $n
care s be( a!+
< Di(inea)a1 Pri(ul lucru !e care ar %rebui s2l *aci cu( %e %reze'%i es%e s bei un !a,ar cu a!1 In
unele cure se indica D84 (l1
Pen%ru c organis(ul %u se des,idra%eaz $n %i(!ul no!)ii, $(!ros!%eaz2l di(inea)a1
< #%unci c6nd $)i es%e !o*% de o gus%are1 Dac si()i ne0oia s ron)i ce0a, ori )i s2a *cu% brusc
!o*% sau c,iar *oa(e, bea un !a,ar cu a! 'i a'%ea!% o =u(%a%e de or1
Dac )i2a %recu% $nsea(n c era doar o !o*% ce nu (eri% a%en)ie sau c $)i era de *a!% se%e1
Uneori, c6nd ne e se%e, a0e( i(!resia de *oa(e1
< Pe %o% !arcursul zilei1 Pen%ru a (en)ine organis(ul ,idra%a% 'i !en%ru ec,ilibru1 Cel (ai bine es%e
dac be( $nce%1 Dac be( re!ede reu'i( doar s os%oi( se%ea, dar a!a se 0a eli(ina i(edia% 'i nu
0o( ob)ine ,idra%area de care a0e( ne0oie1
>n !lus, un s%udiu ger(an a scos la i0eal *a!%ul c 3 li%ru de a! rece bu% :nu direc% din *rigider,
dar (ai rece dec6% la %e(!era%ura ca(erei; %e !oa%e a=u%a s arzi cu !6n la 94 de calorii $n !lus !e
zi, as%a $nse(n6nd 7 Jilogra(e 'i =u(%a%e !e an !ierdu%e *r !ic de e*or%1
Cu %rebuie s bei %oa% can%i%a%ea de2o da%, ci $nce% 'i sigur, cu( a( s!us (ai sus1 Cerce%%orii
sun% de !rere c aces%e e*ec%e a!ar da%ori% *a!%ului c organis(ul %rebuie s (unceasc !en%ru a
$nclzi a!a $nain%e s2o !relucreze !en%ru a !u%ea circula !rin organis(1
#i ner0i+ Folose'%e (u'e%el"
Dac 0rei s *olose'%i un re(ediu na%uris% !en%ru cal(area s%rilor %ale ner0oase, !o)i alege $n%re
(u'e)el 'i 0alerian1
Ele au rolul de a cal(a s!as(ele (usculare 'i sun% cele (ai bune seda%i0e1
Mueelul
< Pen%ru $nde!r%area s%rilor %ensiona%e, s!eciali'%ii $n (edicina na%uris% reco(and ceaiul de
(u'e)el seara, $nain%e de culcare, cu !u)in l(6ie !roas!%1
2In,ala)iile cu ceai de (u'e)el 0a regla res!ira)ia, ri%(ul cardiac 0a *i nor(aliza% 'i as%*el %e 0ei
!u%ea odi,ni !6n di(inea)a1
< Folosi% sub *or(a uleiurilor esen)iale, $n baie, (u'e)elul $'i *ace ra!id e*ec%ul1 >n baia obi'nui%, cu
a!a la o %e(!era%ur su!or%abil, adaug c6%e0a !ic%uri de ulei esen)ial1 Mirosul !lcu% 'i e*ec%ul
seda%i0 al (u'e)elului %e 0or de%ensiona !e loc 'i %oa%e !roble(ele %ale 0or dis!rea !en%ru c6%e0a
(inu%e, !6n c6nd 0ei ador(i1
< Mu'e)elul !oa%e *i *olosi% cu succes !en%ru %ra%area s%rilor de an@ie%a%e, dar e*ec%ele 0or *i
sesiza%e du! cel !u)in o s!%(6n de %ra%a(en%1
Valeriana
< Ca %ra%a(en% $n eli(inarea s%rilor ner0oase, 0aleriana se !oa%e *olosi a%6% ca in*uzie, c6% 'i ca
!udr sau %inc%ur1 #re aceea'i ac)iune !recu( (u'e)elul, di*eren)a *iind c 0aleriana es%e (ul%
(ai concen%ra% 'i !oa%e *i *olosi% nu(ai de adul)i1
< Dozele $n %ra%a(en%ele na%uris%e cu 0alerian sun% reduse, !en%ru c uleiul 0ola%il al !lan%ei es%e
*oar%e concen%ra% 'i o *olosire necores!unz%oare !oa%e a0ea e*ec%e nedori%e asu!ra organis(ului1
< Sub *or( de in*uzie, 0aleriana es%e e*icien% dac se u%ilizeaz o da% !e zi, iar dac *olose'%i
%inc%ura, o lingur di(inea)a es%e su*icien% !en%ru un e*ec% $ndelunga%1
Coriandrul, un %onic !en%ru %ru! 'i su*le%
Plan% desco!eri% cu (ai bine de 7444 de ani $n ur(, coriandrul nu %rebuie s li!seasc din
*ar(acia 0erde a oricrei gos!odrii1
4
Da%ori% !o!ulari%)ii de care se bucur $n India 'i $n (ul%e )ri asia%ice, !lan%a a *os% ado!%a% 'i de
)rile euro!ene1
#c)iunea sa co(!le@ asu!ra sn%)ii organis(ului se da%oreaz con)inu%ului boga% $n& a(inoacizi
:'a!%e %i!uri;, $n uleiuri esen)iale :33 *eluri;, $n 0i%a(ine :(ai ales # 'i C;, dar 'i $n (inerale,
!recu( *os*orul1
< Previne uzura ochilor1
#ces%e subs%an)e con)inu%e de !lan% sun% ca!abile s !re0in uzura oc,ilor 'i scderea acui%)ii
0izuale1 >n acela'i %i(!, !en%ru c aceas% !lan%2(edica(en% es%e un !u%ernic dezin*ec%an%, cu
e*ec%e an%i(icrobiene do0edi%e, !ro%e=eaz oc,ii de boli con%agioase, !recu( con=unc%i0i%a1
< Are proprieri antiinflamatorii.
Ca iarb aro(a%ic, coriandrul ascunde nu(eroase sur!rize !lcu%e1
Pro!rie%)ile sale an%iin*la(a%orii $l reco(and $n %ra%area a*ec)iunilor reu(a%ice, a bolilor de rinic,i
'i a ane(iilor1
< Normalizeaz valorile colesterolului.
Ca 'i al%e ierburi aro(a%ice, coriandrul ascunde nu(eroase sur!rize1
< Calmeaz crampele abdominale1
Pre0ine balonrile sau diareea, *a0oriz6nd secre)ia biliar1
#cizii con)inu)i, !rin%re care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau s%earic, a=u% su*erindul s aib o
%ensiune ar%erial (ai (ic 'i s nor(alizeze 0alorile ridica%e ale coles%erolului ru1
C6%e0a boabe (es%eca%e $n gur $(!ros!%eaz res!ira)ia 'i au un rol an%i(icrobian, !recizeaz
Eugen Kiurgiu, doc%or $n bioc,i(ie cu co(!e%en)e $n *i%o%era!ie 'i nu%ri)ie1
< Eficient n lupta cu a!enii pato!eni1
S%udiile e*ec%ua%e recen% do0edesc c6% de e*icien%e sun% solu)iile concen%ra%e, care con)in coriandru,
$n b%lia cu agen)ii !a%ogeni cu( ar *i&
esc,eria coli :0ino0a% de a!ari)ia in*ec)iilor urinare 'i diges%i0e;, sal(onela 'i s%a*ilococul auriu1
Cerce%%oii de la Uni0ersi%a%ea Beira din Por%ugalia au cons%a%a% c (ul)i din%re agen)ii !a%ogeni au
*os% dis%ru'i de solu)iile care con)in can%i%)i (odes%e de ulei de coriandru :nu(ai 3,D L sau
'i (ai !u)in;1
< Combate astenia i epuizarea nervoas.
Coriandrul es%e %onic 'i s%i(ulen%1 Ceaiul !re!ara% din *ruc%ele aces%ei !lan%e aro(a%ice es%e e*icien%
'i $n cazuri de e!uizare ner0oas, de (igrene 'i de as%enie1 Mai (ul%, condi(en%ul es%e a!recia% ca
un s%i(ulen% al circula)iei !eri*erice 'i ca un renu(i% a*rodiziac1 >n aces% caz, din 0re(uri
$nde!r%a%e, coriandrul a *os% nu(i% Miarba *ericirii $n cu!luF1 Cu $n ul%i(ul r6nd, coriandrul es%e o
surs de bio*la0onoide, u%ile $n %ra%a(en%ul ,e(oroizilor 'i 0aricelor1
< "cade riscul apariiei cancerului.
Mai (ul%e s%udii e*ec%ua%e !e ani(ale au scos $n e0iden) *a!%ul c ad(inis%rarea unei can%i%)i de
se(in)e de coriandru (cina%e, $n acea zi, au redus 0alorile !ara(e%rilor %u(orali1 Coriandrolul din
co(!ozi)ia aces%ui condi(en% a de(ons%ra% c es%e un ad=u0an% e*icien% $n cancerul *ica%ului1
Mod de ad(inis%rare
In*uzia se !re!ar din%r2o linguri) de *ruc%e de coriandru la o can de a! 'i se reco(and s be)i
%rei cni de ceai !e zi, $nain%ea (eselor !rinci!ale, $n cazul li!sei !o*%ei de (6ncare1 Pen%ru
*a0orizarea diges%iei, ceaiul se bea du! (esele !rinci!ale1
Siro!ul de coriandru& Se !re!ar din !lan%a $n%reag :74 *ire cu *runze 'i %i=e; care se *ierb, %i(!
de 9 (inu%e, $n doi li%ri de a!1 #!oi, in*uzia se s%recoar 'i $n aceas%a se adaug un Jg de za,r1
C6nd deasu!ra siro!ului a!ar balona'e, se !une ul%i(ul ingredien% 2 zea(a unei l(6i1 Du! aceea,
siro!ul %rebuie s (ai cloco%easc cinci (inu%e1 Siro!ul se %oarn cldu) $n 0ase de s%icl 'i se
consu( c6%e o lingur, du! (esele !rinci!ale1
? !lan%e care 0indec s%o(acul
#i dureri de s%o(ac+ S!ecialis%ul ClicJ", dr1 Cris%ina Blnescu, reco(and %rei !lan%e de (are
a=u%or $n as%*el de si%ua)ii1
31 Coriandrul, con%ra balonrii Balonarea sau abdo(en u(*la% re!rezin% senza)ia de (rire a
abdo(enului ca ur(are a acu(ulrii de gaze $n in%es%ine1De (ul%e ori, regi(ul de !os% sau, din
5
con%r, (esele $(bel'uga%e, !o% duce la balonri1
Face)i o in*uzie din%r2o linguri) de *ruc%e zdrobi%e la 794 (l de a! cloco%i%, se in*uzeaz 39
(inu%e, se bea *rac)iona%, $n %i(!ul unei zile, $n%re (ese1
71 #himbirul s%inge acidul din s%o(ac
Ceaiul de rdcin de g,i(bir es%e indica% $n aceas% !erioad1 #duga)i o linguri) de rdcin de
g,i(bir !roas!% ras $n%r2o can cu a! *ierbin%e1
Rdcina se las $n can %i(! de 34 (inu%e, iar a!oi se bea ceaiul ob)inu%1 #ceas% !lan% are
ca!aci%a%ea de a rela@a (u'c,ii ce sus)in !ere%ele eso*agului, as%*el $nc6% acidul din s%o(ac nu es%e
$(!ins c%re eso*ag1
?1 Cimbrul %e sca! de cra(!e1 C6nd a!ar cra(!e la s%o(ac, lua)i o linguri) de ci(bru,(acera)i2o
$n 3 lingur de a! rece, %i(! de 9 (inu%e1 #ces% (acera% se in%roduce $n 794 (l de a! cloco%i%,
se in*uzeaz 39 (inu%e, se s%recoar 'i se consu( 7 cni !e zi1
D !on%uri ca s nu (ai ai !e%e !e !iele
Pe%ele !ig(en%are a!ar din cauza s%resului, a (odi*icrilor ,or(onale, a ali(en%a)iei srace $n
nu%rien)i 'i, de ase(enea, oda% cu $nain%area $n 06rs%1
Ce !o)i *ace !en%ru a sc!a de ines%e%icile !e%e brune de !e !iele&
31 #!lic !e zona !%a% zea( de l(6ie1
71 >nain%e de culcare, (aseaz zona a*ec%a% cu ulei de cocos, iar di(inea)a cl%e'%e cu a!
cldu)1
?1 Pre!ar un a(es%ec din dou linguri de !ulbere de coa= de !or%ocal (cina% 'i iaur%1 Pune !e
!iele, du! care s!al cu a! rece, c6nd a(es%ecul se usuc1
81 Fierbe 34 (inu%e o leg%ur de !%run=el $n !u)in a!, *il%reaz 'i adug linguri de suc de
l(6ie, $n(oaie o disc,e% de(ac,ian% $n aces% lic,id 'i a!oi %a(!oneaz zonele a*ec%a%e1
91 E@*oliaz2)i !ielea o da% !e s!%(6n1 >n aces% (od, 0ei $nde!r%a celulele (oar%e 'i 0ei
s%i(ula regenerarea !ielii1
D1 Hrana zilnic %rebuie s cu!rind (ul%e *ruc%e, $n s!ecial l(6i 'i !or%ocale, ro'ii, cas%ra0e)i, cci
aces%ea !uri*ic s6ngele 'i a=u% la (en)inerea s%rlucirii na%urale a !ielii1
I)e%ul o!re'%e cderea !rului
Considera% unul din%re cele (ai 0ec,i condi(en%e, o)e%ul nu li!se'%e din -arsenalul. nici unei
gos!odine1 >n a*ar de a conser0a legu(ele 'i de a da gus% bun sala%elor, lic,idul are 'i !u%eri
0indec%oare $n boli reu(a%ice sau de !iele1
Se ob)ine din 0in slab alcooliza%, cruia i se adaug cul%uri bac%eriologice1 Procesul len% are loc $n
bu%oaie din le(n, iar !rodusul *inal con)ine nu(ero'i co(!u'i aro(a%ici1 Es%e cel (ai *olosi% $n
buc%ria %radi)ional, dar ro(6ncele $l u%ilizeaz de su%e de ani, a%6% !en%ru a da s%rlucire
!rului, c6% 'i !en%ru a o!ri cderea lui1
Du! s!lare, se cl%e'%e !odoaba ca!ilar cu a! $n care s2a dilua% 'i !u)in o)e%, a!oi se
li(!eze'%e bine cu a! cldu) !en%ru a $nde!r%a (irosul1 Pe de al% !ar%e, o)e%ul e bun 'i $n
%ra%area sidezin*ec%area rnilor1
Pen%ru arsurile de !radul $ i $$ :dar $n nici un caz III 'i IA;, se *olose'%e o)e% dizol0a% $n a!, !en%ru
a a(eliora durerea 'i !en%ru a de2zin*ec%a rana1 #rsura cauza% de soare se aco!er cu un 'er0e)el
$n(uia% $n o)e% dilua%1 Con%ra gu%uraiului, se *reac !u)in la%eralele nasului cu dege%ele $n(uia%e $n
o)e%1
I)e%ul de (ere, re(ediu !en%ru viermii intestinali
Ami!dalita !oa%e *i a(eliora% cu o)e% de (ere& la *iecare or, se cl%e'%e gura cu o linguri) de
!rodus dilua% $n%r2un !a,ar cu a!1
Pen%ru problemele un!hiilor, se !un co(!rese de 'ase ori !e zi 'i se bea un !a,ar de a! *iar% cu
dou linguri)e de o)e% 'i dou linguri)e de (iere, de %rei ori !e zi, %i(! de o s!%(6n1
Solu)ia din (ere !oa%e *i a!lica% 'i !e mucturile de %nari sau local, !en%ru calmarea
hemoroizilor1
Pen%ru 0ier(ii in%es%inali, (edicina %radi)ional reco(and o)e% de (ere *ier% cu sare 'i urzic
!roas!%, (run)i%, !re!ara% care a!oi se consu( cldu)1
6
I al% !roble( de sn%a%e ce !oa%e *i %ra%a% cu o)e% de (ere o re!rezin% micozele de la
picioare1
Pen%ru colecistit i alte afeciuni ale bilei, se iau dou linguri)e de o)e% de (ere cu 34 (inu%e
$nain%e de *iecare (as1
Iul, cel (ai bun re(ediu an%is%res
Iul es%e un ade0ra% de!ozi% de 0i%a(ine, (inerale, oligoele(en%e 'i !ro%eine de $nal% cali%a%e1 Mai
(ul%, e considera% un ali(en% ideal $n curele de slbire, da%ori% !ro!rie%)ilor sale anore@igene 'i
con)inu%ului redus de calorii1 Cu%ri)ionis%ul Mi,aela Bilic sus)ine, $n car%ea -Triesc, deci ( ab)in.,
c $n ou se gsesc %oa%e subs%an)ele necesare dez0ol%rii co!iilor 'i adul)ilor, dar 'i (en)inerii s%rii
de sn%a%e a adul)ilor1
Lis%a de -*a!%e bune. !en%ru care es%e luda% oul es%e $ns (ul% (ai lung1 Po%ri0i% dr1 Mi,aela Bilic,
!ro%einele din ou sun% (ai bine *olosi%e de organis( dec6% cele din carne, da%ori% con)inu%ului de
sruri (inerale 'i de 0i%a(ine :#, B, D 'i E;1
-Iul es%e una din !u)inele surse ali(en%are de 0i%a(ina D necesar !en%ru absorb)ia calciului din
ali(en%e 'i *i@area lui $n oase1 C,iar dac cea (ai (are !ar%e din 0i%a(ina D se !roduce $n
organis( sub ac)iunea razelor de soare, co!iii,!ersoanele $n 06rs% 'i *e(eile $nsrcina%e au ne0oie
de can%i%)i crescu%e de 0i%a(ina D, iar oul es%e sursa ideal., sus)ine nu%ri)ionis%ul1
Poa%e *i consu(a% de !a%ru ori !e s!%(6n1
>n !lus, da%ori% con)inu%ului boga% $n 0i%a(inele BD, B37 'i acid *olic, oul (en)ine sn%a%ea
sis%e(ului ner0os 'i co(ba%e s%resul, !rinci!alul res!onsabil de dezec,ilibrele organis(ului1
Seleniul 'i 0i%a(ina E din co(!ozi)ia sa au !ro!rie%)i an%io@idan%e 'i !ro%e=eaz 0asele de s6nge1
C,iar dac nu e re!rezen%a%i0 din !unc% de 0edere can%i%a%i0, oul, (ai ales cel *ier%, in,ib senza)ia
de *oa(e 'i con)ine doar N4 de calorii, $n die%e !u%6nd *i consu(a% de (a@i(u( !a%ru ori !e
s!%(6n1
#%en)ie, are 'i con%raindica)ii"
< Klbenu'ul con)ine (ul% coles%erol 'i, c,iar dac nu le creeaz !roble(e !ersoanelor sn%oase,
celor care au %rigliceridele 'i coles%erolul crescu%e, nu le es%e reco(anda% (ai (ul% de un ou !e
s!%(6nO
< Iul *ier% %are le !oa%e !ro0oca indiges%ie !ersoanelor cu !roble(e biliareO
< Pen%ru c !oa%e con)ine !arazi%ul nu(i% sal(onella, nu e bine s *ie consu(a% crud, ci doar
!re!ara%1
#sociaz2l cu legu(e boga%e $n 0i%a(ina C1 De'i es%e ali(en%ul cel (ai bine ec,ilibra% la ca!i%olul
!ro%eine, oul nu con)ine glucide 'i nici 0i%a(ina C, iar !en%ru o (ai bun absorb)ie a *ierului din
co(!ozi)ia sa es%e indica% s *ie asocia% cu legu(e care con)in aceas% 0i%a(in& s*ecl ro'ie,
!%run=el, )elin, cea!, car%o*, 0arz alb, cono!id sau do0lecel1 >n sc,i(b, al%uri de *ica% 'i de
un%, oul es%e o surs e@celen% de 0i%a(ina #, asigur6nd 94L din necesarul unui co!il 'i 74L din
cel al unui adul%1 Mai (ul%, oul *urnizeaz 39L din a!or%ul zilnic de *ier 'i 79L din doza de *os*or
necesar co!iilor1
Cu( a*li dac oul e !roas!%
Pen%ru a %e asigura c oule !e care 0rei s le !re!ari sun% !roas!e%e, cu*und2le $n%r2un 0as cu
a! rece1
Dac r(6n la *und, le !o)i consu(a *r gri=1
#li(en%e care $n0ing de!resia
S%arile de!resi0e,rezul%a%ul unei ac%i0i%a%i ner0oase anor(ale in anu(i%e zone cerebrale, se a*la in
s%ransa lega%ura cu ali(en%a%ia si s!or%ul, au desco!eri% cerce%a%orii de la Uni0ersi%a%ea Har0ard1
Ro'iile
In %ra%area de!resiilor, rosiile sun% reco(anda%e da%ori%a unui con%inu% crescu% in uridina, un
co(!us cu e*ec%e e@%raordinare in co(ba%erea aces%or s%ari1 Uridina se (ai gases%e in ali(en%e
7
!recu( za,arul din %res%ie, dro=die de bere sau broccoli1 De ase(enea, consu(a%e !roas!e%e,
rosiile o*era un a!or% i(!or%an% de 0ia%(ina #, C, calciu si !o%asiu, con%inand subs%an%e bene*ice
!en%ru organis(, !recu( oligoele(en%e si lico!en, !ig(en%ul care le con*era culoarea rosie1 #ces%a
es%e un !u%ernic an%io@idan% ce in%ensi*ica de%o@i*ierea organis(ului si arderea grasi(ilor1
Bananele
#ces%e *ruc%e con%in nu(eroase co(!onen%e nu%ri%i0e& sun% boga%e in za,aruri, in 0i%a(ine !recu(
acid *olic, 0i%a(ina C, #, E, BD, (inerale !recu( !o%asiu, sodiu, *ier, calciu, (agneziu, cobal%,
*os*or, zinc, cro(, dar si *ibre, !ro%eine si unele subs%an%e ac%i0e, dar si 0i%a(ine& BD si B371
Me%abolis(ul aces%or 0i%a(ine a *os% asocia% cu %ulburarile de!resi0e1 #l%e ali(en%e ase(ana%oare
sun%& a0ocado, *ica%, soia, carne de !asare si 0i%a, %on, so(on, alune, ara,ide1
Cerealele in%egrale
Cerealele in%egrale sun% reco(anda%e c,iar in ali(en%a%ia zilnica, a0and nu(eroase bene*icii asu!ra
sana%a%ii1 Es%e indica% sa le consu(a%i di(inea%a cu o (are can%i%a%e de lic,ide :cu la!%e de
e@e(!lu; !en%ru ca re!rezin%a o sursa de energie !en%ru ca%e0a ore bune, asigurand un %onus
*oar%e bun !ana la orele !ranzului1 To%oda%a cerealele con%in si o (are can%i%a%e de 0i%a(ine din
co(!le@ul B, una din%re aces%ea *iind 0i%a(ina B3 sau %ia(ina, i(!lica%a in co(ba%erea de!resiei1
Ai%a(ina B3 are un rol deosebi% in biosin%eza neuro%rans(i%a%orilor, subs%an%e elibe%are in general
de sis%e(ul ner0os11
S%udiile (edicale au de(ons%ra% o lega%ura in%re de*ici%ul de 0i%a(ina D si s%arile des!resi0e1 #s%*el,
!u%e%i consu(a galbenus de ou, branze%uri1
#i !roble(e cu %rezirea de0re(e+
#i 0rea sa %e ridici din !a% si sa s%raluces%i ca soarele di(ine%ii+ Sa %e si(%i odi,ni% si ga%a de noi
ac%i0i%a%i+ Din !aca%e, nu *oar%e (ul%i !o% e0i%a F(a,(urealaF de la !ri(ele ore ale zilei, !en%ru ca
ori nu ai un ri%( s%abil de odi,na, ori !ur si si(!lu nu es%i !rogra(a% gene%ic sa *ii (a%inal1
To%oda%a, e@is%a ca%e0a (ici %rucuri care %e !o% *ace sa %e ridici din as%ernu%uri cu un za(be% larg !e
buze, c,iar si in zorii zilei1
FIrica% as dor(i, di(inea%a (a %rezesc obosi%"F1 #( auzi% as%a de nenu(ara%e ori1
C,iar si %u ai aceeasi !roble(a !en%ru care nu ai gasi% in a%a%ia ani o solu%ie1 Dar, as%a nu insea(na
ca nu e@is%a una1
In !ri(ul rand %rebuie sa ac%iona( !e !lan !si,ic"
#lar(a ener0an%a a ceasului i%i da %rezirea in *iecare zi+ #ceas%a es%e o !ri(a !roble(a1 S%i( ca
daca %i2ar can%a o (elodie sua0a (ai (ul% ca sigur ai dor(i in con%inuare, dar !oa%e ar %rebui sa
incerci un can%ec 0esel !recu( FBare neccesi%iesF din Car%ea Punglei" Progra(eaza2%i cd2!laQerul
sau %ele*onul sa %e %rezeasca !e aces%e acorduri si nu %e 0ei (ai *i (orocanos1 #i !u%ea sa incerci si
un scur% dans !e (uzica 0esela, !en%ru o (ini(a in0iorare care %e 0a sca!a de durerile de oase1
I(!or%an% es%e ca,a%unci cand %e %rezes%i, sa %raies%i sen%i(en%e !lacu%e, nu cele de F#,, e !rea
de0re(eF sau FMa dor %oa%eF1 Incearca sa %e %rezes%i (ai de0re(e !en%ru a2%i sa0ura ca*eaua *ara
graba, sa !o%i zabo0i !u%in cu !ri0irea !e gea( si sa (ananci1
Cele D cicluri de so(n
Ia(enii %rec !rin !a%ru2sase cicluri de so(n in *iecare noa!%e, s!un s!ecialis%ii !e si%e2ul
Reb(d1co(1
Fiecare ciclu cons%a in cinci e%a!e, 0ariind de la un so(n *oar%e usor :e%a!a 3; la unul *oar%e adanc
:e%a!a 8; si a!oi in e%a!a 9, cea Fde (iscare ra!ida a oc,iilorF, adica aceea in care 0isezi1
Ia%a cu( s%au lucrurile s%iin%i*ic& %rezirea din s%adiu !ro*und, !recu( e%a!a ? sau e%a!a 8, es%e
resi(%i%a *oar%e di*icil1 De aceea, a *i %rezi% din%r2un !ui de so(n !oa%e *i a%a% de deru%an%1 De
ase(enea, aces%a es%e si (o%i0ul !en%ru care unii din%re cei care se %rezesc !rea de0re(e se !o%
si(%i F(izerabilF1 Ironic es%e ca sun%e( !rogra(a%i na%ural sa %rece( !rin cele (ai adanci e%a!e
8
ale so(nului in in%er0alul orar 4814424D1441 o%oda%a, nu i%i !ierde s!eran%ele& %e !o%i re!rogra(a"
Re!rogra(eaza2%e"
Daca 0rei sa2%i (u%i e%a!a de so(n adanc la o al%a ora din noa!%e, o !o%i *ace cu !u%in
an%rena(en%1 E@is%a o *or(ula *oar%e si(!la si a!licabila1 Un ciclu de so(n dureaza a!ro@i(a%i0 G4
de (inu%e1 In(ul%es%e cele G4 de (inu%e cu D cicluri de so(n si 0ei cons%a%a ca ai ne0oie de
a!roa!e N ore de so(n !e noa!%e1 #sadar, daca ora 77144 %e gases%e cu ca!ul !e !erna, la ora
D144 0ei *i !roas!a% ca !ainea calda1
Cu2%i a=ung cele N ore de so(n+
Cerce%a%orii s!un ca e@is%a si oa(eni care au ne0oie de doar sase ore de so(n !e noa!%e, !e cand
al%ii au ne0oie de zece" De ce+ Ciclurile de so(n 0ariaza1 Cei care au ne0oie de *oar%e (ul% so(n
au ciclurile lungi, de !ana la doua ore" #ici in%er0ine !ar%ea in%eresan%a& (ul%ora din%re cei care au
ciclurile de so(n decala%e de la obisnui%ele G4 de (inu%e nu li s2a s!us, inca din co!ilarie, la
ce ora sa (earga la culcare1 #sadar, cor!ul ascul%a de !ro!riile se(nale1
Solu%ia %a es%e sa %e i(!ui cu un orar *i@ in *a%a !ro!riei !ersoane1
2 S%ai in !ozi%ia sezu% !e (arginea !a%ului si leagana2%i !icioarele1 Te 0ei %rezi (ai re!ede1
2 Se%eaza alar(a ceasului !en%ru ul%i(ul (o(en%" #s%*el, nu 0ei *i %en%a% sa decalezi ora
de %rezire1 Ca%e0a (inu%e de so(n in !lus %e 0or *ace doar sa %e si(%i (ai rau1
2 Cand %e scoli !rea de0re(e, *a un e@erci%iu de res!ira%ie& ins!ira2e@!ira adanc !en%ru a lua
con%ac% cu reali%a%ea1
2 S!ala2%e doar cu a!a rece !e *a%a1 E un (od na%ural de a2%i %oni*ia (in%ea"

Prul 2 cu( *unc)ioneaz 'i cu( $l $ngri=i(+
>nain%e de a !rezen%a scur%e e@!lica)ii !ri0ind (odul $n care *unc)ioneaz !rul, ia% c6%e0a
ade0ruri des!re !r, care in*ir( %o% a%6%ea (i%uri&
2!rul nu cre'%e (ai re!ede dac $l rade)i *rec0en%O
2!ur%area !lriei nu grbe'%e a!ari)ia c,elieiO
2!rul nu cre'%e (ai re!ede noa!%ea 'i nici dac $l s!la)i desO
2s!la%ul *rec0en% ori 0o!sirea !rului nu dis%ruge *oliculul !rului :F!ungaF $n care *irul de !r se
dez0ol%;O
2!larea *rec0en% a !rului nu duce la F$ngr'areaF (ai ra!id a aces%uia1
>n s%ra%ul in*erior al !ielii :der(a;, !e l6ng glandele sebacee 'i glandele sudori!are (ai e@is%
ce0a& !rul1 >(!6nzi% !e %oa% su!ra*a)a cor!ului, aces%a cons% $n lungi 'iruri de celule (oar%e
!line cu c,era%in :!ro%ein care in%r $n s%ruc%ura !rului, e!ider(ei, ung,iilor e%c,care are 'i rolul
de a $n%ri s%ra%ul e@%erior al !ielii;1
Fiecare *ir de !r se *or(eaz $n%r2un *olicul 2 un (ic FsacF $n care !rul es%e crea% de celule ale
!ielii1 #%unci c6nd un nou s%ra% de celule es%e aduga% la rdcina *irului de !r, aces%ea (or, iar
*irul de0ine un !ic (ai lung1 Du! cu( se !oa%e obser0a, !rul se a*l $n aceea'i si%ua)ie cu !ielea&
celulele 0ii sun% la in%erior, cele (oar%e la e@%erior1
Ti!uri de !r
De'i a0e( (ai (ul%e *ire de !r !e cen%i(e%ru !%ra% dec6% un ci(!anzeu, cele (ai (ul%e *ire de
!r !rezen%e !e cor!ul nos%ru sun% greu 0izibile1 #ces% %i! de !r, sub)ire 'i care cre'%e greu se
nu(e'%e !r 0elus1
Prul %er(inal es%e acela !rezen% !e ca!, la subsuori, !e !ie!%, s!r6ncenele, genele, $n zona
organelor geni%ale e%c1 Du! cu( a)i obser0a%, aces% %i! de !r es%e (ai gros, (ai lung 'i cre'%e
rela%i0 re!ede1 Prul cre'%e dre!% sau ondula%1 Se $n%6(!l ca ca cei care au !rul dre!% s 'i2l
doreasc ondula% 'i 0ice0ersa :$n s!ecial se a!lic aceas% regul *e(eilor;1 Cine dic%eaz cu( 0a *i
!rul, ondula% ori nu+
Res!onsabil es%e *oliculul care $n care se dez0ol% *irul de !r& dac *oliculul es%e !er*ec% ro%und,
*irul 0a ie'i dre!%, dac *oliculul es%e o0al,*irul de !r 0a *i ondula%1 Din !ca%e !en%ru unii care2'i
doresc %i!ul de !r !e care nu2l au, nu e@is% solu)ie !en%ru sc,i(bare, $n a*ara dru(ului la *rizerie,
unde, cu a=u%orul di0erselor a!ara%e 'i solu)ii din arsenalul oricrei *rizerii serioase, se !oa%e
!roduce din !r dre!% !r ondula% 'i in0ers1
9
Prul nu cre'%e $ncon%inuu 'i un *ir de !r nu dureaz o 0ia)1 Prul are !erioade de cre'%ere 'i
!erioade de s%agnare1 Din *ericire, doar o (ic !ar%e a *irelor de !r din ca!ul du(nea0oas%r se
a*l $n F,ibernareF la un (o(en% da%, a!ro@i(a%i0 G4L *iind $n cre'%ere1 Zilnic !ierde)i a!ro@i(a%i0
94 de *ire !r, *r ca aces% lucru s se(ni*ice c a)i $nce!u% s c,eli)iO $n c6%e0a zile din *oliculul
din care a czu% un *ir Fb%r6nF se 0a na'%e un nou *ir de !r1 >n (edie, un *ir de !r din ca! are o
0ia) e D ani1 Cu es%e 0alabil aceea'i ci*r !en%ru gene 'i s!r6ncene1 S!r6ncenele cresc %i(! de
a!ro@i(a%i0 34 s!%(6ni du! care s%agneaz res%ul anului1 Kenele, $n sc,i(b, cresc 0re(e de ?
luni, du! care cad 'i sun% $nlocui%e1
De ce ni se *ace !ielea de gin+
#)i obser0a% c la *rig ori c6nd sun%e)i !rad unor e(o)ii !u%ernice, !ielea u(an $'i sc,i(b
as!ec%ul, iar !rul se ridic !e %o% cor!ul1
De ce se $n%6(!l as%*el+
#ces% *eno(en nu es%e carac%eris%ic doar oa(enilor, ci 'i al%or ani(ale1
E@!lica)ia es%e una de na%ur e0olu%i0& au *os% %i(!uri c6nd o as%*el de reac)ie a organis(ului
a=u%a la !s%rarea cldurii $n a!ro!ierea !ielii1
Ida% cu !ierderea !ilozi%)ii e@cesi0e, aceas% reac)ie a organis(ului a r(as, dar e*icien)a ei es%e
zero1
Care es%e ros%ul !rului+
Sun%e( obi'nui)i cu !rul nos%ru1 Mul)i din%re noi in0es%i( (ul)i bani !en%ru a2l $n%re)ine $n *or(a
dori%1 #dolescen)ii, cu !recdere, %ind s2'i i(!ri(e !ro!ria !ersonali%a%e $n (odul $n care $'i
aran=eaz coa*ura1 De (ul%e ori !ri0ind (odul $n care !rul es%e %ia% !u%e( s!une dac indi0idul
a!ar)ine unei anu(e sec%e ori unei anu(e (i'cri !oli%ice1 Dar %oa%e aces%e lucruri nu e@!lic de ce
!e cor!ul nos%ru cre'%e !r111
Sun% c6%e0a a0an%a=e ale !rezen)ei !rului !e cor!ul nos%ru1 De e@e(!lu, genele ne *eresc adeseori
de insec%e care s2ar o!ri $n oc,ii no'%ri ori de di0erse res%uri (inuscule1 S!r6ncenele a=u% $n
Fde%urnareaF !ic%urilor de %rans!ira)ie ori !loaie ce al%*el ar a=unge %o% $n oc,ii no'%ri1 Prul de !e
ca!, !e de o !ar%e !ro%e=eaz !ielea ca!ului de razele !u%ernice ale soarelui, iar !e de al%a, $n cazul
$n care es%e *rig a*ar, reduce !ierderea de cldur !rin zona ca!ului1 Cu $n ul%i(ul r6nd, !rul din
zona organelor geni%ale indic *a!%ul c a( a=uns la (a%uri%a%e din !unc% de 0edere se@ual 'i
ca!abili de re!roducere1
Ce sampon folosim&
Recla(ele la 'a(!on sun% !e c6% de *er(ec%oare, !e a%6% de $n'el%oare de cele (ai (ul%e ori1
#*l( c nu '%iu ce 'a(!on (inune ne 0a F,rni de la rdcin *irul de !rF, ni2l 0a Fre0i%alizaF ori
$l 0a F$nsn%o'iF1 Ce+ Un 'ir de celule (oar%e+ Toa%e 0i%a(inele din lu(e nu le 0a readuce la 0ia)
'i nici nu ne2ar *olosi un a%are lucru, cci dac celulele ar re$n0ia, (ersul la *rizer ar *i $nlocui% cu
(ersul la c,irurg1 Mai bine *olosi)i di0ersele !roduse ce s%au la baza 'a(!oanelor :de la urzici la
!or%ocale; !en%ru !ro!ria ali(en%a)ie, dec6% s le irosi)i !e !ro!riul !r1
De ce a0e( ne0oie s s!l( !rul+ Pen%ru c sebu(ul !rodus de glandele sebacee, care $n *a!%
!ro%e=eaz *irul de !r, ung6ndu2l, $n %i(! se acu(uleaz 'i d i(!resia de !r FgrasF, iar $n !lus
se a(es%ec cu buc)i de !iele (oar% a scal!ului 'i !ar%icule de !ra* de !e s%rad1 a(!onul
dizol0 aces% a(es%ec, 'i las !rul cura%, dar 'i usca% 'i *ragil1
Uscciunea *irului de !r es%e co(b%u% de 'a(!oane !rin *a!%ul c unele con)in balsa(1
Es%e !re*erabil, !en%ru o (ai bun rezis%en) a !rului, s *olosi)i balsa( cu(!ra% se!ara% de
'a(!on1 Balsa(ul unge *irul de !r 'i $l !ro%e=eaz1
S!la%ul zilnic !e ca! nu nu(ai c nu es%e indica%, dar es%e 'i $n de*a0oarea !rului du(nea0oas%r1
Dac !u%e)i rezis%a 7 ori ? zile $n%re dou s!l%uri ale !rului ca!ului, nu se 0a $n%6(!la ni(ic ru1
Pe de al% !ar%e, %rebuie (en)iona%, $(!o%ri0a o!iniei (ul%ora, c s!la%ul *rec0en% !e ca! nu duce
la a!ari)ia (ai ra!id a !rului FgrasF1 Produc)ia de sebu( nu are cu( *i in*luen)a% de s!la%ul
!rului1
Du! cu( !robabil a)i obser0a%, $n s!ecial dac a0e)i (%rea), 'i 'a(!oanele an%i2(%rea), du!
10
o 0re(e, $n cele (ai (ul%e cazuri, !roduc (%rea)1 Es%e indica%, a'adar, s *olosi)i (ai (ul%e %i!uri
de 'a(!oane care se !o%ri0esc %i!ului du(nea0oas%r de !r 'i !e care s le ro%i)i $n %i(!1
To%ul des!re na'%erea $n a!
Cas%erea in a!a es%e din ce in ce (ai solici%a%a de (a(icile din in%reaga lu(e1 Fa%a de (e%oda
%radi%ionala, aceas%a es%e (ai !u%in dureroasa, se deruleaza (ai re!ede si es%e (ai rela@an%a
!en%ru (a(a 1
#!a re!rezin%a un (ediu !ro!ice nas%erii, insa in a*ara de aces% as!ec%, nas%erea in a!a (ai are si
al%e bene*icii& reduce dura%a e*ec%i0a a aducerii co!ilului !e lu(e, o*era (a(ei (ai (ul%a libera%a%e
de (iscare si *a%ului !osibili%a%ea de a %ranzi%a (ai usor s!re lu(ea e@%erioara1 To%oda%a, a!a
!er(i%e o (ai buna dila%are a colului u%erin si are !ro!rie%a%i an%i2s!as(odice, !er(i%and (usc,ilor
sa se rela@eze1
Fa!%ul ca (a(a se !oa%e (isca du!a bunul !lac si are !osibili%a%ea sa2si aleaga !ozi%ia cea (ai
con*or%abila !en%ru ea, re!rezin%a un (are a%u1 In !lus, ea !oa%e sa *ie %inu%a in bra%e si sus%inu%a
c,iar de so%ul ei, care !oa%e sa s%ea in bazin !e %oa%a dura%a nas%erii1
Prima etapa 2 Medicul ginecologic sau asis%en%a consul%a (a(a !en%ru a s%abili gradul de dila%are a
0aginului1 To% acu(, se incearca si o oarecare a!ro@i(are a (anierei in care ur(eaza sa *ie
*acili%a%a nas%erea !rin dila%are1 #!oi, (edicul ascul%a ba%aile ini(ii *a%ului si ale (a(ei, uneori
con%roland %o%ul !rin in%er(ediul unui (oni%or1
A doua etapa ' Es%e re!rezen%a%a de (o(en%ul in care *a%ul 0ine !e lu(e1 In (o(en%ul in care i se
i0es%e cres%e%ul, el es%e a=u%a% sa iasa de ca%re (edic sau de asis%en%a1Riscul de a ing,i%i a!a es%e
a!roa!e ine@is%en%, iar as%a deoarece !runcul are su*icien% de (ul% o@igen !en%ru a su!ra0ie%ui in
cazul in care se a*la sub a!a1
A treia etapa ' In con%inuare, !en%ru a se asigura ca nou2nascu%ul res!ira asa cu( %rebuie, (edicul
realizeaza o as!ira%ie !ro*ilac%ica a (ucozi%a%ilor, a%a% in gura, ca% si in nas1
A patra etapa 2 Pri(ele guri de aer ale co!ilului re!rezin%a (o(en%ul in care !la(anii aces%uia se
inunda cu o@igen, si deci se u(*la, !en%ru a inde!lini *unc%ia res!ira%orie1#ces%a es%e !ragul la care
res!ira%ia cardiaca de0ine cardio!ul(onara, *a!% de%er(ina% de necesi%a%ea ca sangele sa !ri(esca
o@igen1
A cincea etapa ' Daca %a%al a *os% !rezen% la nas%erea ac0a%ica, acu( es%e cazul sa in%er0ina, !rin
%aierea cordonului oblilical al !runcului1 Ta%al !oa%e in%ra in bazin ala%uri de (a(a, ba (ai (ul%,
!oa%e s%a langa ea !e %oa%a dura%a nas%erii1 El es%e asis%a% de (edic in %i(! ce %aie cordonul
o(bilical, insa %rebuie sa ur(eze in (od obliga%oriu s*a%ul !ersonalului cali*ica%1 In cazul in care
aces%a nu a !ar%ici!a% la (o(en%ul nas%erii, (a(a !ri(es%e a=u%orul de care are ne0oie de la (edic
sau de la asis%en%a1
A sasea etapa2Fe(eia es%e a=u%a%a sa se ridice, s!ri=ini%a din s!a%e, *ie de ca%re %a%a, *ie de ca%re
!ersonalul (edical1 Ridicarea %rebuie sa *acu%a de sub a@ile, !en%ru ca in aces% *el i se sus%ine
greu%a%ea (a(ei, ea *iind scu%i%a de orice e*or% su!li(en%ar1 #!oi, isi !oa%e %ine in bra%e co!ilul si
!ri(i asis%en%a (edicului ginecolog1
(ravaliu mai putin dureros
Princi!alul rol al a!ei es%e acela de a a=u%a (a(a sa %reaca !es%e !erioada de %ra0aliu !rin
ado!%area unei !ozi%ii na%urale, ins%inc%i0e, !en%ru a usura in%reg !rocesul nas%erii1 Rela@area
(usculara es%e bene*ica !en%ru 0ii%oarea (a(a, iar con%rac%iile sun%, in (ul%e din%re cazuri,
a!roa!e nedureroase1
Cu %oa%e aces%ea, (ul%i (edici de s!eciali%a%e sun% de !arere ca %ra0aliul are rolul sau in
dez0ol%area ul%erioara a co!ilului, con%rac%iile *iind cele care !rega%esc %ru!ul *ragil al aces%uia
!en%ru 0ia%a din a*ara u%erului1 De aceea, nas%erea in a!a es%e in (ul%e %ari con%ro0ersa%a, ea
!u%andu2se in%a(!la doar in anu(i%e cen%re ginecologice, a0and cos%uri des%ul de ridica%e1
I recu!erare !os%2na%ala usoara E@is%a cazuri in care (a(a iese din bazinul in care a nascu%
a!roa!e i(edia%, *ara sa necesi%e recu!erare !os%2na%ala1 Cas%erea in a!a es%e insa o (e%oda
!re%en%ioasa de a aduce un !runc !e lu(e1
Fe(eia care ur(eaza sa nasca, %rebuie sa s%ea scu*unda%a in a!a !en%ru a!ro@i(a%i0 una !ana la
doua oreO %e(!era%ura (edie necesi%a con%rol !er(anen%O a!a %rebuie sa *ie !rega%i%a dinain%e
11
!en%ru !roceduraO (ediul %rebuie sa *ie dezin*ec%a% si sa nu !er(i%a accesul *ac%orilor care ar !u%ea
dauna (icu%ului1
Ziua bun $nce!e de di(inea)
)e!ula de aur& s ne %rezi( *iresc, cal(, *r a s%resa organis(ul1 #ceas% regul ne a=u% s
$nce!e( ziua cu dre!%ul1 Dar !en%ru a ne *ace ziua !lcu% $nc de la !ri(ele ore, (ai %rebuie s
res!ec%( c6%e0a reguli si(!le 'i de bun2si()1 Care ne iau cel (ul% 39 (inu%e, dar ne dau (ul%e
ore de c,e* de 0ia)1
(rei minute pentru a ne da *os din pat.Dar nu (ai (ul% de %rei (inu%e" i $n aces%e %rei (inu%e
a!rinde)i lu(ina dac a*ar e $nc $n%uneric1 i cu z6(be%ul !e buze $n%inde)i (6inile 'i !icioarele,
aduce)i genunc,i la !ie!% $n c6%e0a re!rize1 Es%e un (od !lcu% 'i e*icien% de a ne %rezi din so(n1
Cinci minute sub dus 1De=a a)i *cu% oc,i 'i e bine s 0 ridica)i din !a% !en%ru du', o ac%i0i%a%e
necesar, dina(ic 'i !lcu%1 >n !lus, du'ul s%i(uleaz (e%abolis(ul 'i cre'%e secre)ia de
endor*ine1 Hor(onii *ericirii, endor*inele, sun% i(!lica)i $n crearea sen%i(en%ului de bucurie 'i $n
di(inuarea durerii, s%resului, de!resiei1 #ce'%i ,or(oni au ca!aci%a%ea de a bara dru(ul aces%or
s%ri ne!lcu%e c%re creier, (ecanis( care ne duce cu g6ndul la droguri1 Dar endor*inele sun% ni'%e
droguri na%urale, !ro!rii organis(ului nos%ru, care nu creeaz de!enden)1
$mportant&du! du', *ace)i c6%e0a e@erci)ii u'oare :de res!ira)ie, *le@are, s%re%c,ing; !e un *ond
(uzical agreabil1
+oua minute pentru o baie de lumina
Trage)i dra!eriile, desc,ide)i larg *eres%rele indi*eren% de sezon, !en%ru a aerisi dor(i%orul 'i a
res!ira aer cura%1 Plasa)i20 $n *a)a *eres%rei, $n locul cel (ai bine lu(ina% 'i lsa)i20 sclda% $n%r2o
baie de lu(in1 Pen%ru c, a'a cu( '%i)i de=a, %era!ia cu lu(in es%e aduc%oare de bun dis!ozi)ie,
es%e 0indec%oare de de!resie1 Pri0i)i cerul 'i a0e)i con0ingerea c, de'i sun% nori, soarele cu razele
lui bl6nde, (a%inale, 0a $ncrca organis(ul nos%ru cu energia necesar !en%ru $nc o zi de
ac%i0i%a%e1
Cinci (inu%e !en%ru un (ic de=un ec,ilibra%
E o gre'eal enor( s sri)i (icul de=un1 #zi, o *elie de !6ine !r=i% cu ce0a, (6ine la *el111 i
%re!%a%, %re!%a%, g6ndi)i20 ce 02ar !lcea s (6nca)i la (icul de=un1
E (inuna% s !reg%i)i (icul de=un nu oricu(, ci *redon6nd un 'lagr !re*era%1
M6nca)i u'or, dar consis%en%1 i nea!ra%, la *inal, un *ruc%& un JiRi, un (r111 sau un F*res,F1
Lua)i $n calcul 'i un suc de l(6ie cu a!111
Un e@celen% (i=loc de eli(inare a %o@inelor111
Reguli !en%ru o die% corec%
E@is% *oar%e !u)ini oa(eni care nu au )inu% nicioda% o cur de slbire1
Mul)i se !l6ng $ns c nu au da% rezul%a%e, dar nu s%iu de ce1
Curele de slbire sun% *oar%e uzi%a%e, dar, din !ca%e, de cele (ai (ul%e ori sun% )inu%e !ros%, iar
rezul%a%ele $n%6rzie s a!ar1
Ia% c6%e0a reguli ce %rebuie res!ec%a%e !en%ru ca die%a !e care o )ii s dea rezul%a%e !e (sura
e*or%urilor %ale1
F s!or%S nu rebuie s !ierzi din 0edere c nicio die% nu %e 0a a=u%a s slbes%i *r s *aci si
e@erci)ii *izice !en%ru c (iscarea (en)ine (e%abolis(ul la un ni0el cons%an%1
Die%e dras%ice
Feres%e2%e de die%e care eli(in una din%re cele %rei subs%an)e2c,eie de care cor!ul %u are ne0oie&
carbo,idra)i, !ro%eine si grsi(i 0ege%ale1 Irganis(ul %u are ne0oie de %oa%e %rei !en%ru a
*unc)iona nor(al1 Dac eli(ini 0reuna din%re aces%e subs%an)e, 0ei a0ea !roble(e de (e%abolis( si
%e !o)i $(boln0i gra01 Die%ele baza%e !e eli(inarea carbo,idra)ilor sau !ro%einelor sun% !ur si
si(!lu (i%uri si nu sun% baza%e !e cerce%ri (edicale1 Scderea $n greu%a%e e cauza% de reducerea
caloriilor, nu de reducerea nu%rien)ilor1
Ia 0i%a(ine !e %oa% dura%a die%ei"P6n si cei care (n6nc %o% ce 0or nu consu( co(bina)ii
!er*ec%e de ali(en%e care s le *urnizeze %o)i nu%rien)ii de care au ne0oie1 Pen%ru cei care )in o
12
die%, es%e si (ai greu1 De ase(enea, dac ne0oile nu%ri%i0e !e care le are cor!ul %u sun%
asigura%e !rin%r2un su!li(en% zilnic de 0i%a(ine, $)i !o)i alege (eniul (ai liber, *r s *ii a%en% la
con)inu%ul de 0i%a(ine al (6ncrurilor1
Pas%ilele de slbi%
#u e*ec%e li(i%a%e si, *oar%e des, sun% !ericuloase1 Cele (ai (ul%e con)in a(*e%a(ine care
accelereaz (e%abolis(ul S nu(rul caloriilor arse cres%e si scade !o*%a de (6ncare1 >n %i(! $ns,
se dez0ol% %oleran) la aces%e (edica(en%e1 Mai (ul%, lua%e 0re(e $ndelunga%, !o% $(boln0i
organele in%erne1
#lcoolul2 !oa%e con)ine c,iar E calorii !e gra(1 To%usi, nu %rebuie s ne grbi( s2l eli(in(
co(!le%1 S!re e@e(!lu, !o)i !s%ra obiceiul de a bea un !a,ar de 0in !e zi1 I (ul)i(e de s%udii au
ar%a% c un consu( (odera% de alcool reduce coles%erolul1 Can%i%a%ea indica% es%e de un !a,ar
sau dou1
Concluzie'Pen%ru a reusi s slbes%i e*icien%, %rebuie s s%ii s reduci consu(ul zilnic de calorii si, $n
acelasi %i(!, s *aci *oar%e (ul% (iscare1 Cu e i(!or%an% nea!ra% ce (n6nci, ci ra!or%ul din%re
nu(rul de calorii !e care le consu(e si caloriile !e care le arzi !e zi1 #i !u%ea s (n6nci doar
legu(e, dar, dac ai consu(a (ai (ul%e calorii dec6% ai arde, ai lua $n greu%a%e1
To%usi, cele (ai (ul%e die%e cau% s scad can%i%a%ea de (6ncruri grase din (eniul zilnic1
Krsi(ile sun%, cu siguran), dus(anul nu(rul 3, deoarece con)in cele (ai (ul%e calorii !e gra(1
>n 0re(e ce carbo,idra)ii si !ro%einele con)in 8 calorii !e gra(, grsi(ile con)in G1 Proble(a e c
grsi(ile dau gus% si sa0oare (6ncrurilor si e *oar%e greu s %e ab)ii de la a le consu(a, dar
%rebuie s *aci as%a1
#s%*el, dac ur(ezi aces%i !asi, die%a %a 0a da roade si 0ei 0edea rezul%a%ele $n scur% %i(!1
K,id de au%oe@a(inare a s6nilor
E@is%a o (asura !re0en%i0a !e care o !o%i !rac%ica !en%ru sana%a%ea %a" #i la inde(ana aces% g,id
!rac%ic care %e 0a la(uri des!re i(!or%an%a e@a(inarii sanilor, cand es%e (o(en%ul cel (ai !o%ri0i%
!en%ru o au%oe@a(inare si cu( se *ace aceas%a1
Sanul es%e alca%ui% din glande, !ori secre%ori, %esu% li!idic si (usc,i1 Cei din ur(a dau *or(a
sanului1 Sanul con%ine un (are nu(ar de glande ce !roduc la!%ele si canale conduc%oare ce se
%e(ina cu (a(elonul1 #colo es%e !rodus la!%ele (a(ar1 Di0izand sanul in 8, obser0a( ca
(a=ori%a%ea conduc%orilor se gasesc in =u(a%a%ea de sus :in a!ro!ierea a@ilei;1 #colo se dez0ol%a
(a=ori%a%ea celulelor (aligne :in !ro!or%ie de 94L;1
+e ce sa efectuam e,aminarea sanilor&
Deoarece oda%a cu au%oe@a(inarea ince!e( sa a*la( cons%i%u%ia *iziologica a sanului si !u%e(
as%*el sa desco!eri( orice ano(alie ar a!area1 G9L din cazurile de cancer la san !o% *i e0i%a%e daca
es%e de!is%a% la %i(!1
Federa%iile in%erna%ionale de (edici sugereaza ca au%oe@a(inarea sa incea!a in =urul 0ars%ei de 74
de ani1 Es%e cunoscu% ca una din 34 *e(ei !oa%e sa !rezin%e :si(!%o(e de; cancer de san la un
(o(en% da% in 0ia%a ei, (ai ales in%re 84 si D9 de ani1
Cand sa efectuam autoe,aminarea&
Trebuie sa !al!ezi sanii o da%a !e luna, as%*el inca% sa de0ina un obicei1 De !re*erin%a cu o
sa!%a(ana inain%e de (ens%rua%ie, in%ruca% 0olu(ul *iziologic !e care il ca!a%a sanii da%ori%a
,or(onilor se reduce a%unci :la (ens%rua%ie sanii sun% u(*la%i si dor;1 Sa nu ui%a( ca si la barba%i
!oa%e a!area cancerul de san, dar in !rocen%a= (ul% (ai (ic1
Cum sa efectuam autoe,aminarea&
Pos%eaza2%e in *a%a unei oglinzi si obser0a sanii in%ai cu (ainile =os, a!oi cu (ainile !e solduri
:aceas%a !ozi%ie con%rac%a (usc,ii %oracelui;, iar a!oi cu (inile in%inse in sus, deasu!ra ca!ului1
Pri0es%e2%i sanii !en%ru a obser0a&
2 di*eren%e in%re ei, di*eren%e de (ari(e, de *or(a si con%urul *iecarui san :(ari(e, 0olu(,
orien%area ca%re in%erior a (a(elonului;O
2!ielea, !en%ru a obser0a con%uzii, !ro%uberan%e, ecze(e1
13
P#LP#RE I2Trebuie sa se realizeze in %i(! ce s%ai in%insa, deoarece in aceas%a !ozi%ie (usc,ii sun%
rela@a%i si as%*el es%e *acili%a%a !al!area1 Daca e@a(inezi in%ai sanul dre!% %rebuie sa !ui o !ernu%a
sub u(arul dre!%, iar bra%ul sa2l indoi sub ca!, la ni0elul ga%ului1 In con%inuare, cu cele %rei dege%e
din (i=loc uni%e si cu !al(a (ainii s%angi e*ec%ueaza (iscari ciclice in =urul sanului, in *or(a de
s!irala, ca%re cen%rul sanului, a!asand usor dar s%abil cu 0ar*urile dege%elor, in sensul acelor de
ceasornic1
P#LP#RE II2#!oi *a (iscari 0er%icale, !arcurgand in in%regi(e sanul cu (ana in sus si in
=os1Con%inua sa *aci (iscari cen%ri*uge si cen%ri!e%e, aco!erind %o% sanul1
P#LP#RE III2Ra(anand in aceeasi !ozi%ie, %rebuie sa !al!ezi si a@ila cores!unza%oare sanului,
!en%ru a obser0a a!ari%ia unor e0en%uale u(*la%uri1 Pen%ru aceas%a !arcurge cu (ana %oa%a
su!ra*a%a a@ilei, *acand (iscari circulare in %oa%e direc%iile, a!asand zona !u%in (ai %are deca% in
cazul sanului1
P#LP#RE IA2To% in aceeasi !ozi%ie, a!asa !u%in (a(elonul in%re ara%a%or si dege%ul (are1 Fii a%en%a
daca e@is%a secre%ie de lic,id si daca e@is%a si(*iza sau orien%area ca%re in%erior a (a(elonului1
Ce trebuie sa faci daca e,ista anomalii&
Daca obser0i zone %ari sau 0reo scurgere din s*arc sau 0reo (odi*icare a !ielii sanului sau a
(a(elonului, nu %e s!eria, deoarece !oa%e *i 0orba des!re un caz benign1 Insa, oricu( ar %rebui sa
%e s*a%uies%i cu %era!eu%ul %au !en%ru a s%abili un diagnos%ic si !en%ru a %e indru(a ca%re un
s!ecialis%, daca es%e ne0oie1
-actorii de risc.
2 (ens%rua%ie !re(a%ura :inain%e de 0ars%a de 37 ani;O
2 (eno!auza in%arzia%a :du!a 99 ani;O
2 *e(ei *ara co!ii sau nas%erea !ri(ului co!il du!a ?4 aniO
2 s%resO
2 e@!unere la radia%iiO
2 0ia%a seden%araO
2 ali(en%a%ie boga%a in grasi(iO
2 consu( ridica% de alcool :!es%e ? !a,are !e sa!%a(ana;O
2 *u(a%ulO
2 dureri ale sanilor :c,is%uri;O
2 %era!ie cu ,or(oni :sub cerce%are;O
2 cancer de san !rezen% la (a(a, *iica sau sora, inain%e de (eno!auzaO
2 cancer de san la bunica, (a%usi, 0erisoareO
2 u%ilizarea de an%iconce!%ionale :sub cerce%are;1
Areau s s%iu 'i s )in (in%e %o%ul"
Se in%a(!la deseori sa nu ne !u%e( aduce a(in%e lucruri din%re cele (ai ele(en%are, sa ui%a(
cu0in%e si(!le, iar ca%eoda%a ne da( sea(a cu groaza ca din (e(orie au dis!aru% co(!le%
!erioade in%regi din 0ia%a noas%ra1
Ui%area obisnui%a se considera a *i o consecin%a a dis!ersarii a%en%iei1 Su*eri%i si d0s1 de asa ce0a+ I
!u%e%i a*la cu a=u%orul unui e@!eri(en% !e care il !u%e%i *ace c,iar acu(1
31#(in%i%i20a 9 obiec%e *ara lega%ura in%re ele, !e care le2a%i *olosi% in ul%i(ele 92E (inu%e1
71#cu( aduce%i20a a(in%e cu( a%i *os% i(braca%a alal%aieri la ser0iciu1
?1Dar cu( era i(braca%a ieri colega din s!a%ele d0s1+
Daca a *os% necesar sa de!une%i e*or%uri !en%ru a ras!unde la aces%e in%rebari si(!le, a0e%i, in (od
cer%, (ici !roble(e cu (e(oria si a sosi% (o(en%ul sa le rezol0a%i, !en%ru ca ele sa nu e0olueze1
Desi es%e accen%ua%a de s%res, ui%area nu es%e nu(ai o !roble(a a socie%a%ii (oderne1
Din%o%deauna oa(enii au cau%a% (e%ode !rin care sa2si i(buna%a%easca (e(oria1 S%ra0ec,ea
s%iin%a indiana, #Qur0eda,e0iden%iaza (ai (ul%e !roble(e, *iecare lega%a de una sau al%a din%re
dos,e 2 energiile 0i%ale s!e ci*ice o(ului1 Du!a cu( se s%ie, e@is%a %rei dos,e 2 Aa%a,Pi%%a, Ta!,a1
A#T# ras!unde de !ri(irea in*or(a%iei si de asi(ilarea cunos%in%elor1 Daca 0a es%e greu sa asi(ila%i
orice in*or(a%ie noua, adica a0e%i insu*icien%a A#T#, %rebuie sa (anca%i (ai (ul%e legu(inoase1
Func%ia in%er(ediara a (e(oriei S re%inerea (icilor de%alii, a cauzelor si e*ec%elor 2 es%e do(eniul
14
PITTEI1 Pen%ru ac%i0area ei, adauga%i in (ancare condi(en%e !ican%e :ardei iu%e, g,i(bir;1
T#PH# es%e res!onsabila !en%ru (e(oria de lunga dura%a1 Pen%ru a (en%ine T#PH# la un ni0el
cores!unza%or, e bine sa consu(a%i (ai (ul%e *ruc%e dulci :in s!ecial banane; si !roduse lac%a%e1
Hran !en%ru (in%e
Daca a%i ,o%ara% ca e %i(!ul sa 0a i(buna%a%i%i (e(oria, %rebuie sa res!ec%a%i ca%e0a reguli si(!le&
In *iecare zi, consu(a%i !e s%o(acul gol o linguri%a de ulei de (asline, *ara adaosuri, sau de un%
%o!i%1 Du!a aceea, be%i un ceai cald de !lan%e (edicinale1
Consu(a%i (ai des a0ocado1 #ces% *ruc% es%e un bun an%io@idan% si !re0ine scaderea ca!aci%a%ii de
(e(orare1
Meniul zilnic %rebuie sa con%ina su*icien%e !ro%eine 0ege%ale2 (a%erialul de cons%ruc%ie !en%ru
%esu%urile creierului1 E0i%a%i consu(ul de ali(en%e acre sau *er(en%a%e,deoarece aces%ea bloc,eaza
canalele energe%ice sub%ile1
Masa%i !unc%ul (ar(a, a*la% la baza dege%ului (are al (ainii s%angi1 #c%ionand asu!ra aces%ei zone,
s%i(ula%i energiile sub%ile1
E*or% de ec,i!
Daca !ana acu( ai acorda% a%en%ie abdo(enului :si in s!ecial %aliei %ale; doar din !unc% de 0edere
es%e%ic, ar *i cazul sa %e (ai gandes%i1 Musc,ii !ere%elui abdo(inal si cei erec%ori ai s!a%elui i%i a=u%a
s!a%ele (ai (ul% deca% credeai1 Prac%ic, ei sun% cei care %in s!a%ele in !ozi%ia or%os%a%ica si durerile
de s!a%e a!ar in (o(en%ul in care (usc,ii nu isi *ac %reaba Fca la car%eF, !en%ru ca nu sun%
su*icien% de %oni*ia%i1
De (ul%e ori es%e ne0oie de un e*or% de cons%ien%izare *oar%e (are !en%ru a s%a in%r2o !os%ura
corec%a1 Dar, oda%a a=unsUa in aceas%a !ozi%ie de s%a%, (usc,ii abo(inali si cei lo(bari %rebuie sa %e
a=u%e, al%*el nu 0ei !u%ea sa o (en%ii1
#r (ai *i un lucru de s!us& daca %e doare s!a%ele, lucreaza2%i in !ri(ul rand abdo(enul"
#da Ragalie, Jine%o%era!eu% in cadrul Cen%rului de sana%a%e si *ru(use%e Cella Fe(ina, subliniaza ca
Fs!a%ele es%e in%o%deauna (ai %oni*ia% deca% abdo(enul si se 0ede lucrul as%a1 #sa a( *os%
cons%rui%i de (a(a na%ura& abdo(enul %rebuie lucra% (ul% (ai des, ceea ce nu insea(na ca
s!a%ele %rebuie negli=a%1
De e@e(!lu, %e duci la sala de %rei ori !e sa!%a(ana& de %rei ori *aci abdo(ene, in ul%i(a zi lucrezi
si s!a%ele1 Daca lucrezi zilnic si s!a%ele si abdo(enul, !ro!or%ia %rebuie sa *ie inclina%a (ai (ul%
ins!re abdo(en1 Ideea e ca cei din s!a%e sun% (ai %oni*ia%i !en%ru ca %ine si de s%a%ura& ei (en%in
or%os%a%is(ul :*ara ei ne2a( !rabusi in *a%a; si, ca ur(are, nu se rela@eaza deca% !ar%ial in so(n,
in res% lucreaza, indi*eren% cu( s%ai1 Si daca s%ai g,ebos, ei %o% lucreaza, !en%ru ca, daca nu ar
lucra, %e2ai !rabusi in *a%aF1
Clasicele Fabdo(eneF
Cele (ai e*icien%e e@erci%ii !en%ru (usc,ii abdo(inali sun% clasicele abdo(ene1 #da Ragalie a%rage
a%en%ia ca, in cazul durerilor de s!a%e, nu se 0or *ace e@erci%iile de abdo(en cu lucru de !icioare
:*or*ecari, bicicle%a, e%c1,e@ce!%ie *acand e@erci%iile Pila%es;1
Facu%e corec%, Fabdo(eneleF %e a=u%a in inla%urarea durerii de s!a%e1 Tine%o%era!eu%ul %e s*a%uies%e
sa *aci e@erci%iile !e s!a%e, cu !icioarele indoi%e, si cu (ainile indre!%a%e ca%re cea*a, *ara sa o
a%inga si *ara sa %e a=u%i de ele cand %e ridici1 FTe ridici !ana i%i dezli!es%i o(o!la%ii si abdo(enul se
con%rac%a1 Mai (ul% de a%a% abdo(enul nu se !oa%e con%rac%a, !en%ru ca a%a% !oa%e el1 Daca incerci
sa %e ridici (ai (ul%, %ragi cu al%i (usc,i care s%rica coloanaF1 Re0ii la !ozi%ia de s%a% !e s!a%e ince%,
nu brusc, deoarece si aces% lucru !oa%e rani coloana1
Clasicele /abdomene/ $$2#bdo(enele se (ai !o% *ace si cu (ainile in%inse in *a%a, alunecand ince%
cu ele !e coa!sa1
Clasicele /abdomene/$$$2Mul%i se in%reaba de ce es%e indica% sa *aci e@erci%iile de abdo(en cu
!icioarele indoi%e si nu dre!%e1 To% Jine%o%era!eu%ul se gandes%e la sana%a%ea s!a%elui %au si
subliniaza ca, daca *aci e@erci%iile cu !icioarele in%inse, accen%uezi lordoza *iziologica a coloanei
0er%ebrale :curbura na%urala a zonei lo(bare;1
FIn !ozi%ia in%insa es%i lordoza%, !en%ru ca as%a e !ozi%ia *iziologica *ireasca1 Ca sa o reduci, indoi
15
genunc,ii si se li!es%e coloana lo(bara de solF1
Ce se in%a(!la cand *aci abdo(enele incorec%+ Cu siguran%a, !o% a!area dureri in zona lo(bara si
in cazul !ersoanelor care nu au !roble(e cu s!a%ele1
Toni*iaz2%e co(!le% I
#ces% e@erci%iu *acu% in !a%ru e%a!e es%e ideal !en%ru %oni*ierea cen%urii *or(a%e de (usc,ii
abdo(inali si cei ai zonei lo(bare1 Es%e un e@erci%iu *oar%e bun !en%ru !ersoanle cu (obili%a%ea
scazu%a in coloana lo(bara1
Prima etapa1 Din !ozi%ia culca% cu *a%a in =os :cu !icioarele in%inse; %e ridici in s!ri=in !e an%ebra%
*or(and un ung,i de G4 de grade in coa%e si in 0ar*urile !icioarelor1 I !ozi%ie ase(ana%oare celei
de *lo%are dar cu s!ri=inul !e an%ebra%e1 Men%ii !ozi%ia de la 39 !ana la 89 de secunde :ca% de (ul%
!o%i;, a0and *esele si abdo(enul incorda%e in !er(anen%a si s!a%ele un !ic ro%un=i%, cocosa%1
E@erci%iul es%e gresi% daca %e arcuies%i ins!re in%erior si *esele nu sun% incorda%e1
FCu ai sa si(%i nicioda%a in e@erci%iul aces%a ca abdo(enul doare, insa si(%i ca i%i aluneca coloana
in *a%a :adica se arcuies%e, !roces in0ers cocosarii;1 In%ai i%i cedeaza (ainile si du!a aia abdo(enul1
Si(%i ca %o%ul %i se duce in *a%a, s!re !odea1 Cand ince!i sa %e arcuies%i a%unci s%ii ca abdo(enul %i2a
obosi%F, !recizeaza #da Ragalie1
Ingreuneaza e@erci%iile
Pen%ru ingreunarea e@erci%iului, !o%i aseza un sacule% de o greu%a%e (ica !e abdo(en sau !e zona
lo(bara in !ri(a e%a!a1
Toni*iaz2%e co(!le% II V III
#ces% e@erci%iu *acu% in !a%ru e%a!e es%e ideal !en%ru %oni*ierea cen%urii *or(a%e de (usc,ii
abdo(inali si cei ai zonei lo(bare1 Es%e un e@erci%iu *oar%e bun !en%ru !ersoanle cu (obili%a%ea
scazu%a in coloana lo(bara1
# doua si a %reia e%a!a sun% la *el !e *iecare !ar%e a cor!ului1 Pozi%ia si regulile sun% aceleasi&
abdo(enul si *esele incorda%e1
#seza% !e o !ar%e, %e ridici !e an%ebra%, co%ul *iind un !ic baga% sub %ine, !en%ru (en%inerea
ec,ilibrului :%o% la G4 de grade, !er!endicular !e sol;, cu cealal%a (ana in%insa de2a lungul cor!ului1
Daca 0rei un ec,ilibru (ai (are, %e !o%i s!ri=ini si in cealal%a (ana !ozi%iona%a in *a%a %runc,iului,
dar (ai (ul% si(bolic !en%ru a nu usura e@erci%iul1 Se (en%ine !ozi%ia in%re 392 89 de secunde1
#ces% e@erci%iu se *ace !e a(bele !ar%i1
FC,iar ar *i bine sa se lucreze acelasi %i(! la %oa%e e@erci%iileF,reco(anda #da1
(onifiaza'te complet $V
#ces% e@erci%iu *acu% in !a%ru e%a!e es%e ideal !en%ru %oni*ierea cen%urii *or(a%e de (usc,ii
abdo(inali si cei ai zonei lo(bare1 Es%e un e@erci%iu *oar%e bun !en%ru !ersoanle cu (obili%a%ea
scazu%a in coloana lo(bara1
# !a%ra e%a!a1 Din !ozi%ia culca% !e s!a%e :cu !icioarele in%inse; %e ridici !e an%ebra%e *or(and un
ung,i de G4 de grade in zona co%ului si !e calcaie, res%ul cor!ului *iind in aer cu bazinul ca% (ai sus1
#bdo(enul si *esele sun% incorda%e, ca la !ri(a e%a!a a e@erci%iului1 Men%ii !ozi%ia in%re 39 si 89 de
secunde, %o% a%a% ca% ai (en%inu%2o si la celelal%e e%a!e1# !a%ra e%a!a1 Din !ozi%ia culca% !e s!a%e
:cu !icioarele in%inse; %e ridici !e an%ebra%e *or(and un ung,i de G4 de grade in zona co%ului si !e
calcaie, res%ul cor!ului *iind in aer cu bazinul ca% (ai sus1
FE@erci%iile s%a%ice se lucreaza *oar%e (ul% la ni0elul !si,icului1 Daca %e gandes%i la cu %o%ul al%ce0a si
nu (ai es%i a%en% la !ozi%ia corec%a s2a dus %o% e@erci%iulF, (ai s!une #da Ragalie1
D ali(en%e care %e *ac (ai de'%e!%
S!ecialis%ii $%i s!un ce %rebuie sa (an6nci daca 0rei o (e(orie (ai buna sau ai !roble(e cu
a%en%ia1
Me(orie (ai buna, ca!aci%a%e de concen%rare si o a%en%ie dis%ribu%i0a1 #uzi( !es%e %o% de
su!li(en%e care *ac (inuni !en%ru creierul nos%ru1 Aes%ea buna es%e ca o die%a ec,ilibra%a es%e cea
care ne %ine (in%ea sana%oasa1
I buna *unc%ionare a creierului nos%ru de!inde (ul% de ali(en%a%ie1 Krasi(ile sau dulciurile din
abunden%a slabesc (e(oria1 Caren%a de !ro%eine sau (inerale scade ca!aci%a%ea in%elec%uala1 Ia%a
16
ce %rebuie sa (6nca( ca sa g6ndi( bine1 Morcovi, !en%ru o (e(orie (ai buna1 Morco0ii cresc
ca!aci%a%ea de (e(orare si de $n0a%are1 Sun% reco(anda%i (ai ales $n !erioadele de e@a(ene1 Cu
c6% consu(a%i (ai (ul% aces% ali(en%, cu a%6% !u%erea de (e(orare 0a *i (ai (are1
0aharul %e *ace (ai abil $n g6ndire1 Za,arul es%e sursa !re*era%a de -co(bus%ibil. a creierului
nos%ru, (ai e@ac%, glucoza !e care cor!ul o (e%abolizeaza din dulciurile si carbo,idra%ii !e care $i
consu(a(1 Din aces% (o%i0, a%unci cand be( sucuri sau (6nca( dulciuri, creierul are de c6s%iga%1
Se $(buna%a%es%e g6ndirea si cresc abili%a%ile (in%ale1 Cea!a %e sca!a de sur(ena=1 Cea!a es%e
reco(anda%a !en%ru $nla%urarea oboselii !si,ice si a sur(ena=ului in%elec%ual1 >n acelasi %i(!,
$(buna%a%es%e circula%ia sang0ina si a=u%a la o (ai buna o@igenare a creierului1 Se reco(anda
consu(ul unei =u(a%a%i de ceapa !e zi, $n !erioadele di*icile, cu s%res in%ens1
"oia, !en%ru e*or% in%elec%ual1
Se s%ie ca lecitina e cea care ne a=u%a $n !erioadele solici%an%e, iar des!re soia se s!une ca ar *i unul
din%re cele (ai boga%e !roduse $n leci%ina1 S!ecialis%ii o reco(anda !ersoanelor care de!un un e*or%
in%elec%ual *oar%e (are1 #l%e !roduse boga%e $n leci%ina sun% galbenusul de ou,ciocola%a, la!%ele,
unele cereale1
#himbirul cres%e crea%i0i%a%ea1 I cana de ceai de g,i(bir bau% zilnic 0a da *r6u liber i(agina%iei si
crea%i0i%a%ii1 #sadar, daca ser0iciul 0a cere %o% (ai (ul%a i(agina%ie, nu ezi%a%i sa be%i un ceai de
g,i(bir1 To% aceas%a !lan%a are rolul de a *acili%a circula%ia sang0ina si de a $(buna%a%i as%*el
o@igenarea creierului1
E %ra%a(en%e na%uris%e !en%ru durerile de ca!
Durerile de ca! sun% cu(!li%e1 Te a!uca *i@ c6nd %i2e lu(ea (ai draga, a!roa!e nicioda%a nu %rec
du!a !ri(a !as%ila si de *iecare da%a $%i s%rica !lanurile1 Ui%a de dru(urile la *ar(acie si $ncearca sa
%e *aci bine a!el6nd la re(edii na%uris%e"
31Bea o solu%ie *or(a%a din a!a, (iere si coriandru1
71Pre!ara o !as%a din sare de (are si us%uroi !isa%1 #dauga !es%e aceas%a 744 de (ilili%ri de la!%e1
?1Uneori, durerile de ca! !o% *i cauza%e de gazele e@cesi0e din s%o(ac1 Pen%ru a sca!a de aces%ea,
bea un !a,ar cu a!a caldu%a, !es%e care s%oarce zea(a de la o la(6ie !roas!a%a1
81Un al% re(ediu !oa%e *i !as%a de scor%isoara :care se ob%ine din !udra a(es%eca%a cu !u%ina a!a;1
Se a!lica !e ca!, sub *or(a de co(!resa1
91Mai !o%i $ncerca un (asa= cu ulei de nuca de cocos1
D1Minuni 0a *ace si (asa=ul cu ulei de (igdale1 Frec%ioneaza2 %i *run%ea si (usc,ii in*eriori ai
g6%ului1
E1Daca durerile de ca! %e c,inuie de (ai (ul%a 0re(e, (ai ales di(inea%a, $ncearca un %ra%a(en%
de dura%a1 I(edia% cu( %e %rezes%i, ia un (ar, u(ezes%e2l, a!oi %rece2l !rin sare si consu(a2l1 La
*inal, bea un !a,ar cu a!a caldu%a1 Pen%ru rezul%a%e sigure, re!e%a aces% -ri%ual. na%uris% %i(! de
zece zile consecu%i01
Cu sri !es%e (ese"
Ca sa nu de0ii o 0ic%i(a a durerilor de ca! *rec0en%e, nu sari !es%e (ese1 M6n6nca ali(en%e boga%e
$n calciu, !ro%eine, 0i%a(ina C, 0i%a(ina B37 si 0i%a(ina D1
E0i%a br6nza, ciocola%a si carnea1
E@erci)ii de s%i(ulare a creierului
I gandire agila, idei !roas!e%e si bune, solu%ii ra!ide !en%ru %o% *elul de !roble(e, un 0ocabular
boga% ia%a ce insea(na un creier s%i(ula%1 Ca%e0a idei care %e 0or a=u%a sa s%i(ulezi creierul
!recu( si cone@iunile !e care aces%a le !oa%e *ace1
Citeste cat poti de mult2I car%e ca!%i0an%a, in%eresan%a i%i 0or s%i(ula creierul, i%i 0a i(buna%a%i
0ocabularul si gandirea1 Fie alegi o car%e la in%a(!lare, *ie le ceri a(icilor sa2%i reco(ande o car%e
care le2a !lacu%1 Daca ci%es%i ca%e0a !agini in *iecare seara aces%ea 0or con%ribui (ul% la dez0ol%area
%a in%elec%uala si 0or con%ribui la buna *unc%ionare a creierului %au1 Ci%es%e car%i din %oa%e do(eniile&
(edicina,ar%a, s%iin%a si %e,nica, li%era%ura e%c1 Cu nu(ai ca 0ei asi(ila in*or(a%ii, dar 0ei ador(i
(ai usor si %e 0ei %rezi (ai odi,ni%1
17

F s!or%
E@erci%iile *izice s!oresc gradul de concen%rare1
I co(bina%ie in%re 74 de (inu%e de e*or% *izic si o lec%ura scur%a inain%e de culcare es%e bine 0eni%a1
Du!a s!or%, sangele es%e !us in (iscare in%r2un (od aler%, lucru care %e a=u%a sa asi(ilezi
in*or(a%iile (ai re!ede si (ai bine1
Fie ca es%e 0orba de =ogging, abdo(ene, (ers cu bicicle%a sau cu rolele, e*or%ul *izic se 0a *ace
si(%i% in ceea ce !ri0es%e ac%i0i%a%ea creierului1
E0i% s %e ui)i la %ele0izor
E0i%a sa %e ui%i la %ele0izor (ai ales seara, inain%e de culcare1
Fil(ele sau s%irile nu au un i(!ac% !ozi%i0 asu!ra creierului !ro!riu si de cele (ai (ul%e ori
in*or(a%iile !ri(i%e nu %e a=u%a !rea (ul%1
Es%e reco(anda% sa ci%es%i o car%e ca!%i0an%a sau o re0is%a, sa *aci un !uzzle sau orice al%a
ac%i0i%a%e s%i(ulan%a !en%ru creier1
Poac2%e
Fie ca alegi di0erse %es%e de in%eligen%a, de cul%ura generala, un !uzzle, sa, sau c,iar un =oc e
calcula%or:de !re*era% cele de s%ra%egie sau cele care %e *or%eaza sa (e(orezi anu(i%e lucruri;,
creierul %au 0a *i !us la %reaba si as%*el 0a a0ea o ac%i0i%a%e crea%i0a si s%i(ulan%a1
In0a% lucruri noi
In *iecare zi in0a%a un cu0an% nou si *oloses%e2l cu orice ocazie1 Fa2%i o lis%a cu cu0in%ele noi in0a%a%e
si re!e%a2le din cand in cand1 #ces% e@erci%iu es%e *oar%e bun !en%ru creier, dar (ai ales !en%ru
0ocabularul si e@!ri(area %a 0erbala sau scrisa1 Cu negli=a nici in%egra(ele, sudoJu sau =ocurile de
cu0in%e1
To% in ca%egoria lucrurilor noi in%ra si o li(ba s%raina1 Te !o%i inscrie la un curs sau !o%i in0a%a c,iar
de !e in%erne%1 Ca si in cazul cu0in%elor noi, o li(ba noua es%e o !ro0ocare !en%ru creierul %au1
Tes%e de cul%ur general
In0a%a des!re lucruri si(!le, dar in%eresan%e cu a=u%orul %es%elor de cul%ura generala1 #ces%ea !o% *i
*acu%e !rin in%er(ediul unor car%i de s!eciali%a%e, dar si !e in%erne%1
E@erci)ii di0erse
Pen%ru a2%i s%i(ula creierul, a!eleaza la a=u%orul unor e@erci%ii si(!le, dar de e*ec%1
S!re e@e(!lu, !o%i ince!e !rin a2%i sc,i(ba %raseul ca%re ser0iciuUscoala, in *iecare zi1 Incearca un
al% %raseul, creierul %au 0a *i !us la %reaba, iar gandirea %a 0a *i (ul% (ai agila1
Un al% e@erci%iu *oar%e si(!lu !e care il !o%i incerca es%e sa (ananci cu (ana s%anga, daca es%i
dre!%aci sau cu (ana drea!%a daca es%i s%angaci1 In aces% *el, creierul %au 0a gandi (ai (ul% si 0a
*ace (ai (ul%e cone@iuni1
Incearca sa gases%i, cu oc,ii inc,isi, di0erse obiec%e !use !rin casa1
Es%e, in%r2ade0ar, un e@erci%iu (ai di*icil, insa (e(oria 0izuala se 0a ac%i0a i(edia%, la *el si
creierul %au1
Ie'i din ru%in
Dor(i !e !ar%ea cealal%a a !a%ului, a%unci cand *aci (ancare a(es%eca in direc%ia o!usa acelor de
ceasornic, aseaza2%e la (asa in al% loc deca% de obicei, sc,i(ba locul cosului de gunoi e%c1 Toa%e
aces%e sc,i(bari i%i 0or scoa%e gandirea din banal, iar creierul %au 0a *i !us la (unca1
#lege ce s!or% *aci $n *unc)ie de !ersonali%a%e
+aca esti retrasa1 introvertita1 timida1 emotiva sau hiperactiva1 ener!ica1 e,trovertita si
independenta1 s!or%ul nu es%e doar un e@erci%iu *izic !en%ru %ine1 Pe langa bene*iciile *izice,
(iscarea are si un e*ec% %era!eu%ic1
+aca esti timida...
18
S!or%ul %e 0a scoa%e din u(bra si %e 0a a=u%a sa ai (ai (ul%a incredere in %ine1 Pen%ru ca ai
in%o%deauna i(!resia ca es%i !ri0i%a si =udeca%a de ceilal%i, !o%i a!ela la a=u%orul unui ins%ruc%or
!ersonal1
Daca %e2ai ,o%ara% sa %e 0indeci de %i(idi%a%e, ui%e ce s!or%uri %e 0or a=u%a&
2 ar%ele (ar%iale& Jara%e, =udo, %oa%e s!or%urile de aces% gen dez0ol%a ca!aci%a%ea !ro!rie de
a!arare si de a*ir(areO
2 s!or%urile colec%i0e& basc,e%, ,andbal, %oa%e cele care %e 0or !une in si%ua%ia de a socializa si de a
lucra in ec,i!aO
2 dansurile& ri%(urile (uzicii %e 0or dezin,iba si %e 0or a=u%a sa i%i recas%igi increderea in %ine1
+aca esti perfectionista...
Minu%ioasa, concen%ra%a, (e%odica, incerci sa con%rolezi %o%ul si dai %o% ce ai (ai bun din %ine in %o%
ceea ce *aci1
S!or%urile !o%ri0i%e&
2 cele care necesi%a !recizie& gol*, %ir, scri(a, !ing2!ongO
2 cele codi*ica%e& =udo, Jara%e, JRan Ji doO
2 cele cu coregra*ie& gi(nas%ica, aerobic, dansuri1
+aca esti e,trovertitaW
#%unci es%i cu siguran%a sociabila, caris(a%ica si c,iar ,i!erac%i0a1 I!%eaza !en%ru s!or%urile de
rezis%en%a :=ogging, bicile%a, ino%; cele de ec,i!a, sau cele care se !rac%ica in doua !ersoane :%enis,
0olei;1
De ase(enea, s!or%urile e@%re(e sun% !er*ec%e !en%ru %ine :bungee =u(!ing, al!inis(, snoR2
board, sur*; sau gi(nas%ica :(ai ales aHuagi(;1 Toa%e aces%ea %e 0or a=u%a sa i%i consu(i
can%i%a%ea uriasa de energie de care dis!ui1
+aca esti independenta111
Uras%i sa %i se s!una ce sa *aci, asa ca nu ai ce cau%a in%r2o ac%i0i%a%e s!or%i0a rigida, ci in%r2una
care se !oa%e !rac%ica la orice ora, cu orica%e !ersoane 0rei, in *unc%ie de s%area %a de s!iri%1
Po%i alege in%re gi(nas%ica usoara :Qoga, !ila%es; care %e 0a a=u%a sa i%i res%abiles%i ec,ilibrul si sa
%e rela@ezi, ac%i0i%a%i in aer liber :!li(bari, =ogging, bicicle%a; si dansurile de salon :salsa, rocJ,
(a(bo, %ango;1
"pune'ne ce te doare i'i spunem ce sport s faci
S!or%ul nu es%e doar cea (ai bun (odali%a%e de a ne (en)ine $n *or(1E@erci)iile *izice ne a=u% 'i
la %ra%area bolilor1
S!eciali'%ii s!un c anu(i%e %i!uri de e@erci)ii *izice ne a=u% s reduce( si(!%o(ele a*ec)iunilor de
care su*eri(, in*or(eaz DailQ Mail in edi)ia elec%ronic1
+epresie 2 (ersul !e =os, grdinri%ul
Un s%udiu e*ec%ua% de cerce%%orii a(ericani sugereaz c %rei !li(bri energice !e s!%(6n, de
?4 (inu%e *iecare, sun% (ai e*icien%e $n %ra%area de!resiei dec6% an%ide!resi0ele1 i grdinri%ul 'i2a
do0edi% e*icien)a $n di(inuarea de!resiei1
+iabet 2 e@erci)ii cu greu%)i, aerobic
De obicei,!ersoanele cu diabe% %i! 7 sun% s*%ui%e s e*ec%ueze e@erci)ii de aerobic :$no%,alergri sau
ciclis(;, !en%ru a reduce can%i%a%ea de grsi(e 'i !en%ru a con%rola ni0elul glucozei1 Un s%udiu
condus de !ro*esorul Robin Marcus, de la #(erican P,Qsical T,era!Q #ssocia%ion, ara% c
e@erci)iile cu greu%)i !o% a=u%a la scderea indicelui de (as cor!oral1
Mi!rene S ciclis(
#c%i0i%)ile de anduran), !recu( (ersul cu bicicle%a 'i cano%a=ul cresc concen%ra)ia de endor*ine,
,or(oni care ac)ioneaz $n cali%a%e de FanalgeziceF na%urale1 Ciclis(ul, s!un cerce%%orii, reduce
*rec0en)a (igrenelor cu !6n la G4L, a%unci c6nd es%e e*ec%ua% ?4 de (inu%e, de ?28 ori !e
s!%(6n1
Hi!er%ensiune ar%erial S dru(e)ii
Fiziologii de la Ins%i%u%ul de Cerce%are Iregon au cons%a%a% c (ersul !e !ie%re a condus la reduceri
se(ni*ica%i0e ale %ensiunii ar%eriale1 >n (edicina c,inez, se consider c su!ra*e)ele deni0ela%e ar
s%i(ula anu(i%e !unc%e de !e %al!,res!onsabile de reglarea %ensiunii1
2steoporoza S alergare Pa( Hin%on,!ro*esor de nu%ri)ie 'i !si,ologie la Uni0ersi%a%ea din Missouri, a
19
co(!ara% e*ec%ele alergrilor, ciclis(ului 'i an%rena(en%elor cu greu%)i asu!ra
densi%)ii osoase 'i a desco!eri% c !ersoanele care alearg $n (od regula% au oase (ai !u%ernice1
Medicii reco(and ?4 de (inu%e de alergri, de ?29 ori !e s!%(6n1 De ase(enea, %enisul 'i
basc,e%ul *ac !ar%e din ac%i0i%)ile care a=u% la !re0enirea os%eo!orozei1
"indromul de colon iritabil 2 ino%
Un s%udiu al (edicilor de la Uni0ersi%a%ea din Bir(ing,a( a ar%a% c ?4 de (inu%e de ac%i0i%a%e
*izic :$no% sau e@erci)ii ac0a%ice;, %i(! de cinci zile !e s!%(6n, reduc si(!%o(ele bolii1
+ureri de spate S %e,nica #le@ander In0en%a% de FredericJ Ma%%,ias #le@ander, un ac%or aus%ralian
cu !roble(e de res!ira)ie, aceas% (e%od a=u% cor!ul s ob)in o !os%ur corec%1
Te,nica ne $n0a) cu( s ne u%iliz( corec% !ro!riul cor! 2 cu( s ne (i'c(, s s%( dre!)i, s
res!ir(, s $n0)(, cu( ne organiz( concen%rarea 'i a%en)ia1 Pe l6ng aceas% %e,nic, (ai
!u%e)i $ncerca 'i !ila%es 2 (e%oda care $n%re'%e (u'c,ii s!a%elui1
Afeciuni !in!ivale S aerobic
Cerce%%orii de la Xes%ern Reser0e Uni0ersi%Q Case din SU# au cons%a%a% c cinci sesiuni de
ac%i0i%a%e *izic (odera% !e s!%(6n, co(bina%e cu o ali(en%a)ie sn%oas 'i un regi( de
sn%a%e oral, reduc riscul bolilor gingi0ale1 :sursa&gandul;
Me(oria
Proble(ele de (e(orie sin% *rus%ran%e
Proble(ele de (e(orie sin%, *ara indoiala, unele din%re cele (ai *rus%ran%e1
Ri%(ul accelera% al 0ie%ii co%idiene ne cere sa (e(ora( o (ul%i(e de in*or(a%ii1
Sis%e(ul educa%ional, !roble(a%ic !rin (odul in care se i(!une, ne cere o solici%are (are a
(e(oriei1
Pierderile de (e(orie si li!sa de concen%rare au de0eni% un si(!%o( co(un nu nu(ai la
!ersoanele in 0irs%a sau bolna0e, ci si la oa(enii in !u%ere, care %raiesc in condi%ii de s%res1
Pas%rarea 0ioiciunii (e(oriei de!inde de 0oin%a *iecarui o(, in !ar%e1
#%en)ie la si(!%o(e
Li!sa !u%erii de concen%rare es%e considera%a de (edicina occiden%ala ca un si(!%o( de senili%a%e,
*iind a%ribui%a reducerii de subs%an%e neuroc,i(ice 0i%ale1
Medicina c,ineza nu(es%e aceas%a s%are creier goli% de esen%a1
I da%a cu 06rs%a cres%e si !robabili%a%ea a!ari%iei %ulburarilor de (e(orie1
For(a cea (ai usoara, al%erarea (e(oriei, asocia%a 06rs%ei, se carac%erizeaza !rin%r2o
au%o!erce!%ie a !ierderii de (e(orie1
#!ro@i(a%i0 84 la su%a din%re !ersoanele $n e%a%e, de (ini(u( D9 de ani, !rezin%a al%erari ale
(e(oriei, asocia%e $nain%arii $n 06rs%a, ceea ce re!rezin%a, $n SU# de e@e(!lu, circa 3D (ilioane de
oa(eni din%re care doar a!ro@i(a%i0 3 la su%a e0olueaza, anual, ca%re de(en%a1
Es%e i(!or%an% sa *ie !ri0i%a cu seriozi%a%e orice si(!%o(a%ologie, deoarece %ulburarile de (e(orie
asocia%e $nain%arii $n 0irs%a !o% sa indice e@is%en%a unor a*ec%iuni (edicale care !o% *i %ra%a%e1
Fac%orii de risc care ar %rebui sa de%er(ine e*ec%uarea unor %es%e de (e(orie sin%& 0irs%a (ai (are
de D9 de ani, !rezen%a bolilor care cresc !osibili%a%ea s%abilirii diagnos%icului de de(en%a S diabe%ul,
boala ParJinson, acciden%ele 0asculare e%c1
Cine s$n% du'(anii a(in%irilor
S%resul cronic !oa%e *i dauna%or !en%ru sana%a%ea creierului si a !er*or(an%elor a(nezice1 S%udiile
e*ec%ua%e !e ani(ale e0iden%iaza ca e@!unerea !relungi%a la ,or(onii de s%res are un e*ec% ad0ers
asu!ra ,i!oci(!ului, o regiune din creier i(!lica%a $n *unc%ia (nezica si $n $n0a%a%1 S%resul cronic
!oa%e con%ribui la a!ari%ia de!resiei si la %ulburari an@ioase, care in%er*ereaza, deseori, cu !rocesele
nor(ale ale (e(oriei, (ai ales la !ersoanele 0irs%nice1 De *a!%, de!resiile sin% cauze (a=ore care
duc la %ulburari ale (e(oriei1
De ase(enea, !ersoanele cu e@ces !onderal, e@!use unui risc crescu% de a!ari%ie a bolilor de %i!ul
diabe%ului si ,i!er%ensiunii, !o% a0ea !roble(e cu (e(oria1
#*ec%iunile asocia%e obezi%a%ii includ riscul de !roducere a a*ec%iunilor cerebro0asculare care,
adeseori, au ca ur(ari al%erarea (e(oriei si de(en%a1
20
Si, nu in ul%i(ul rind, cei care nu obisnuiesc sa ci%easca S o car%e, un ziar S s2au do0edi% !ersoane
cu o (e(orie de*ec%uoasa1
Care es%e dina(ica (e(oriei
Doua s%udii a(ericane recen%e rele0a ca o noa!%e buna de so(n !oa%e rein0ia unele a(in%iri care
s2au !ierdu% in %i(!ul zilei !receden%e, dar a(in%irile care au *os% reac%i0a%e %rebuie *i@a%e bine in
(e(orie1 S!ecialis%ii a(ericani au solici%a% unui gru! de s%uden%i sa recunoasca unele cu0in%e
*one%ice si(!le, e(ise de un sin%e%iza%or1
Un %es% e*ec%ua% di(inea%a a rele0a% ca, in cursul serii, gru!ul de cu0in%e !e care si2l a(in%eau
s%uden%ii era dezas%ruos1 Dar, du!a o noa!%e buna de so(n, !er*or(an%a a a%ins un ni0el su!erior,
aceas%a de(ons%rind ca so(nul !oa%e recu!era a(in%irile care s2au !ierdu% in (od na%ural1
E@is%a doua ni0eluri ale (e(oriei, (e(oria i(edia%a :!e %er(en scur%;, in care a(in%irile nu sin%
bine *i@a%e, si (e(oria s%abiliza%a, care a!are du!a un %i(!, gra%ie unui !roces de consolidare
celulara, !rin care neuronii sin%e%izeaza !ro%einele si acidul ribonucleic, (oleculele ac%ionind !recu(
un curier !rin in%er(ediul caruia genele %rans(i% un (esa=1 Dar, consolidare celulara *ara odi,na nu
se !oa%e1
Cu( !u%e( $ncerca s !re0eni( !roble(ele de (e(orie
2 alimentatie echilibrata, *ara e@ces de grasi(i, boga%a in 0i%a(ina B371 #ceas%a 0i%a(ina a=u%a la
*or(area celulelor cor!ului S in s!ecial a globulelor rosii, si a sis%e(ului ner0os, si es%e in%ilni%a in
!roduse de origine ani(ala& carne, !es%e, la!%e, brinze%uri si oua1 Regi(urile ali(en%are sarace in
grasi(i, u%iliza%e de adul%ii %ineri si de cei cu 0irs%e (edii a=u%a la !as%rarea (e(oriei1
Irganis(ul nos%ru are ne0oie si de suficiente lichide, !en%ru a !re0eni des,idra%area, ce ar !u%ea
duce la con*uzie, si %ulburari ale (e(oriei1 Pe ci% se !oa%e,li(i%area consu(ului de bau%uri alcoolice
si, de ase(enea, a *u(a%ului, la care ideal ar *i sa se renun%e1 In cazul !ersoanelor cu %ulburari
usoare ale (e(oriei, ad(inis%rarea 0i%a(inelor E si C !oa%e !ro%e=a sana%a%ea creierului1
#%en%ie" #buzul de (edica(en%e nu es%e reco(andabil1
Miscarea fizica re!ulata
Miscarea *izica regula%a es%e bene*ica (e(oriei1 E@erci%iile *izice !o% sa creasca *lu@ul sang0in
cerebral, care 0a duce, la rindul sau, la s%i(ularea cres%erii celulelor ner0oase1 S%udii e*ec%ua%e !e
!ersoanele care au de!us e*or% *izic la 0irs%e cu!rinse $n%re 74 si D4 de ani ara%a ca riscul de
a!ari%ie a bolii #lz,ei(er la 0irs%e (ai $nain%a%e es%e (ul% redus1
Un s%udiu bri%anic e*ec%ua% !e adul%i sana%osi, cu 0irs%e cu!rinse in%re D4 si E9 de ani, a cons%a%a% ca
ac%i0i%a%ile (en%ale i(!lica%e in con%rolul e@ecu%i0 S (oni%orizarea, in0en%arierea, !lani*icarea,
in,ibi%ia si (e(oria S au *os% a(eliora%e la gru!ul care ur(a e@erci%ii aerobice1
2 viata sociala sanatoasa si echilibrata 1I 0ia%a sociala sana%oasa si ec,ilibra%a, !ig(en%a%a cu
odi,na, o*era si un ec,ilibru ner0os s%abil1 Trebuie sa incerca( sa in0a%a( lucruri noi, a%unci cind
a0e( ocazia1 Sa ne largi( cunos%in%ele, cu al%e cu0in%e, sa ne !une( (e(oria la lucru1 Riscul de
slabire a (e(oriei es%e (ai redus in rindul !ersoanelor ac%i0e din !unc% de 0edere in%elec%ual,
co(!ara%i0 cu cele care nu au as%*el de !reocu!ari1 Persoanele care obisnuiesc sa ci%easca si
des*asoara ac%i0i%a%i s%i(ula%oare !en%ru in%elec% sau lega%e de !rocesul de $n0a%a(in% $si (en%in
(e(oria (ai bine si %i(! (ai $ndelunga%, !e (asura ce $(ba%rinesc1
Unele s%udii au ara%a% ca absol0en%ii de *acul%a%e !rezin%a un risc (ai scazu% de a li se slabi
(e(oria, *a%a de !ersoanele cu s%a%u% educa%ional redus1 Concluzia care se des!rinde es%e ca
s%i(ularea (en%ala, sau solici%area in%elec%uala a creierului in di0erse (odali%a%i, es%e ca!abila nu
doar sa a(elioreze !er*or(an%ele (e(oriei, ci si sa li(i%eze declinul cogni%i0 care se !oa%e ins%ala
ul%erior1
34 idei !en%ru o (e(orie (ai bun
Me(oria es%e !rocesul !rin care re!roduce( in*or(a%ii !e care le2a( in0a%a% sau %rai% an%erior1 La
!rocesul (e(oriei !ar%ici!a (ai (ul%e co(!onen%e ale creierului, de aceea es%e un !roces *oar%e
co(!le@, al carui (ecanis( nu a *os% !e de!lin elucida%1 Ia(enii de s%iin%a clasi*ica (e(oria in
(e(orie de scur%a dura%a, de e@e(!lu (e(orarea unui nu(ar de %ele*on !ana la *or(area lui, si
(e(orie de lunga dura%a, care con%ine a(in%iri, e@!erien%e, e%c1
21
Me(oria es%e un !roces !si,ic, dar ase(enea oricarui lucru care se !e%rece in creierul nos%ru, are o
co(!onen%a organica, adica es%e baza%a !e cone@iunile din%re celulele ner0oase :neuroni;, care
realizeaza ade0ara%e re%ele neuronale ce co(unica in%re ele cu a=u%orul unor subs%an%e nu(i%e
neuro%rans(i%a%ori1
De aceea es%e i(!or%an% sa2i asigura( creierului subs%an%ele de care aces%a are ne0oie in !rocesul
(e(oriei, sa2l ,rani( cu al%e cu0in%e1
31 2,i!enul es%e *oar%e i(!or%an% !en%ru (e%abolis(ul neuronilor si !en%ru !roducerea de
neuro%rans(i%a%ori1 Sec%ia de Psi,ologie a Uni0ersi%a%ii Cor%,u(bria din Marea Bri%anie a e*ec%ua%
un s%udiu care a de(ons%ra% i(buna%a%irea cosiderabila a (e(oriei de scur%a dura%a in !rezen%a
unui ni0el crescu% de o@igen iar !en%ru cazuri gra0e de !ierdere a (e(oriei e@is%a !osibili%a%ea unei
%era!ii cu o@igen ,i!erbar :cu !resiune crescu%a;1 #sigura%i20a asadar ca 0a des*asura%i ac%i0i%a%ea
in%r2un s!a%iu aerisi%, bine o@igena%, e0i%a%i zonele !olua%e, *ace%i !li(bari in locuri desc,ise cu aer
cura%1
71 #lucoza es%e singurul -ali(en%. !e care neuronii il consu(a si e@is%a s%udii care a%es%a rolul
glucozei in (e(oria de lunga dura%a1 Es%e i(!or%an% sa e@is%a un ni0el o!%i( al glucozei in sange1
Ideea ca un ni0el ridica% al glucozei insea(na o (e(orie (ai buna es%e *alsa, o glice(ie cons%an%
!es%e li(i%a nor(ala !oa%e e@!ri(a un diabe% za,ara%1 De aceea es%e i(!or%an% sa ne (asura(
glice(ia (acar oda%a !e an1
?1 -ierul. Se s%ie ca *ierul es%e un (ineral *oar%e i(!or%an% !en%ru o (e(orie buna1 El are un rol
deosebi% !en%ru ca a=u%a la %rans!or%u o@igenului la ni0elul celulelor, iar neuronul es%e *oar%e
sensibil la *luc%ua%iile ni0elului de o@igen1 Caren%a de *ier se asociaza cu !roble(e de (e(orie si de
in0a%are nu doar in cazul unei ane(ii :li!sa se0era de *ier; ci si a caren%elor (odera%e1 Fe(eile sun%
oarecu( !redis!use unor caren%e da%ori%a sangerarilor (ens%ruale cu care se !ierde *ier1 Pen%ru a
!re0eni li!sa *ierului consu(a%i legu(e 0erzi ca s!anacul, radacinoase, *asole, nuci, !roduse
cerealiere *or%i*ia%e, dar si carne de !ui1
81 Potasiul *acili%eaza absorb%ia leci%inelor, subs%an%e deosebi% de i(!or%an%e in !rocesele !si,ice1
Surse de !o%asiu sun%& !es%ele, carnea de !ui, *ruc%e !recu( bananele, caisele, !runele usca%e si
legu(e ca rosii, car%o*i1
91 Vitaminele in%er0in in !roducerea de neuro%rans(i%a%ori iar unele din%re ele sun% an%io@idan%i
a0and rol de !ro%ec%ie celulara1 I (e(orie buna !resu!une un a!or% o!%i( de 0i%a(ine !e care le
!u%e%i lua din legu(ele 0erzi, *ruc%e, cereale1
Me(oria %rebuie sus%inu%a si !rin al%e !rocese !s,i,ice&
D1 Atentia1 Ca sa2%i a(in%es%i ce0a, %rebuie sa *i in0a%a% acel lucru, iar !en%ru a in0a%a e ne0oie de
a%en%ie1 Se crede ca e ne0oie de N secunde de concen%rare asu!ra unei in*or(a%ii !en%ru a *i
!rocesa%a si in%egra%a in cen%rul (e(oriei1
E1 E,ercitii de memorie1 #sa cu( e@erci%iile *izice 0a (en%in cor!ul in *or(a, la *el si (e(oria
%rebuie -an%rena%a. !en%ru a ob%ine !er*or(an%ele !e care 0i le dori%i1 Irganiza%i20a in*or(a%ia,
*ace%i cone@iuni, re!e%a%i, concen%ra%i20a !e in%elegerea ideii de baza deca% !e (e(orizarea
de%aliilor1
N1 Evitarea stresului1 I (in%e clara, rela@a%a es%e (ul% (ai e*icace cand 0ine 0orba de (e(orie1
Face%i !li(bari dese, (en%ine%i o a%i%udine !ozi%i0a, ado!%a%i un s%il de 0ia%a (ai !u%in s%resan%1
Medi%a%ia !oa%e a=u%a di(inuand s%resul si i(buna%a%ind re(arcabil (e(oria du(nea0os%ra1
G1 "omnul in*luen%eza (ai (ul% deca% a%i !u%ea crede ac%i0i%a%ea !si,ica1 Cu odi,nes%e doar *izic ci
si !si,ic, ne ascu%e (e(oria si consolideaza a(in%irile1 I!% ore de so(n, *ara %ulburari,
i(buna%a%esc (e(oria si *unc%iile aces%eia, lucru de(osn%ra% de s%udii rele0an%e e*ec%ua%e in
Ker(ania si US#1
341 Motivatia1 Un *eedbacJ (en%al !ozi%i0 aduce rezul%a%e ui(i%oare1 S!une2%i ca !o%i sa in0e%i si ca
%rebuie sa2%i rea(in%es%i si 0ei !u%ea in0a%a si2%i 0ei a(in%i1 Din !aca%e, inca nu e@is%a c,i!2ul care
i(!lan%a% in creierele noas%re sa ne scu%easca de !roble(e de (e(orie1 To%usi, res!ec%and
nis%e reguli si(!le si cu !u%in e@erci%iu, a( !u%ea i(buna%a%ii ceea ce de%ine( de=a, iar da%a
0ii%oare cand nu2%i 0ei gasi c,eile de la (asina, %i2ai !u%ea a(in%i (ai usor ca le2ai lasa% !e *rigider1
Cum sa scapam de problemele de memorie
Boala alz,ei(er, e(en%a si al%e a*ec%iuni gra0e cogni%i0e si ale (e(oriei sun% di*eri%e de crizele
22
ocazionale de ui%are1 Cand o(ul i(ba%ranes%e, abili%a%ea sa de a2si a(in%i lucruri in (od na%ural
scade1E@is%a si al%i *ac%ori care a*ec%eaza sana%a%ea (e(oriei, !rin%re care& oboseala,de!resia si
die%a1 Daca di*icul%a%ile de a(in%ire nu sun% obser0a%e de %o%i !rie%enii si (e(brii *a(iliei, nu e@is%a
(o%i0e de ingri=orare, *iind cel (ai !robabil 0orba de o (e(orie !recara1
Me(oria es%e buna a%a% %i(! ca% !ersoana isi a(in%es%e lucrurile i(!or%an%e si isi !oa%e inde!lini
sarcinile zilnice1 Daca cine0a si(%e %o%usi ca (e(oria sa nu es%e cu( a *os%, si are di*icul%a%i in a
!rocesa in*or(a%iile de baza, a%unci e bine sa consul%e ca% (ai curand un (edic1
Uneori o (e(orie !roas%a !oa%e *i un si(!%o( al unei boli serioase cu( ar *i #lz,ei(er sau
de(en%a1 Daca boa la es%e diagnos%ica%a din %i(!, %ra%a(en%ul !oa%e *i de un real *olos1 To%usi,
(e(oria !recara !oa%e *i o !roble(a i(!or%an%a, deci, cu( se !oa%e sca!a de ea+
S*a%uri !en%ru $(bun%)irea (e(oriei1
Ur(a%oarele s*a%uri !o% a=u%a la ascu%irea (e(oriei, as%*el inca% !ersoana sa se si(%a increza%oare
in 0ia%a de zi cu zi1
' E,ersarea !andirii1 Es%e i(!or%an%a *olosirea regula%a a *unc%iei gandirii !en%ru a (en%ine o buna
*unc%ionare a creierului, ca o (asina bine unsa1 Un creier ac%i0 *unc%ioneaza (ai bine deca% un
creier ne*olosi%& analizeaza si rezol0a !roble(ele (ai ra!id, si es%e ca!abil sa (e(oreze cu (ai
(ul%a usurin%a1 In !lus, e bine ca *iecare sa incerce sa in0e%e lucruri noi, as%*el inca% creierul sa nu
ra(ana *i@a% in aceleasi ru%ine zi du!a zi1
2 2dihna suficienta1 E*ec%ele !ri0arii de so(n au *os% co(!ara%e cu be%ia& concen%rarea a%en%iei es%e
a*ec%a%a, %i(!ul de ras!uns es%e (ai lung, si (e(oria es%e (ai !recara1 Min%ea nu !oa%e re%ine
in*or(a%iile e*icien% daca nu es%e odi,ni%1 Pen%ru a (en%ine o (in%e !roas!a%a si clara es%e ne0oie
de un so(n bun de noa!%e, in *iecare noa!%e1 Recu!erarea so(nului la s*arsi%ul sa!%a(anii nu es%e
de a=u%or1 In sc,i(b, (en%inerea unei ru%ine de so(n, *ace ca (in%ea sa *ie (ereu in cea (ai buna
*or(a1
2 Concentrarea atentiei1 Deseori, oa(enii ui%a lucrurile !ur si si(!lu !en%ru ca nu2si concen%reaza
su*icien% a%en%ia cand ob%in in*or(a%ia1 I !ersoana nu2si !oa%e a(in%i nu(ele unei al%e !ersoane,
!ur si si(!lu !en%ru ca nu es%e in%eresa%a de acea !ersoana1 E bine ca in*or(a%iile considera%e
i(!or%an%e sa *ie re!e%a%e de (ai (ul%e ori sau sa *ie no%a%e !e ,ar%ie1 Si(!la concen%rare a
a%en%iei a=u%a deseori la re%inerea in*or(a%iei1
2 Memorarea cu a*utorul rimelor1 Ri(ele nu sun% e*icien%e doar !en%ru co!ii, ele !o% *i de *olos si
!ersoanelor cu !roble(e de (e(orie1 In cazul in care cine0a are !roble(e cu re%inerea nu(elor,
s!re e@e(!lu, !oa%e gasi cu0in%e care sa ri(eze cu acele nu(e1 Re!e%area nu(elui si a ri(ei de
ca%e0a ori a=u%a la o (ai buna *i@are a in*or(a%iei1
2 Notarea pe hartie1Tinerea unei lis%e cu sarcinile zilnice es%e cea (ai si(!la si (ai e*icien%a cale de
a re%ine lucrurile1 Lis%a nu %rebuie consul%a%a %o% %i(!ul, dar daca !ersoana si(%e ca ui%a ce0a,
!oa%e oricand sa scoa%a carne%elul si sa2si 0eri*ice lis%a1
2 Acordarea unei pauze1 S%uden%ilor le es%e deseori greu sa reca!i%uleze !en%ru e@a(ene in%ruca% isi
a(in%esc doar !ri(a si ul%i(a !ar%e a lec%iilor !e care le re!e%a1 Par%ea din (i=loc es%e deseori
ui%a%a si aceas%a !ar%e se (ares%e !e (asura ce s%uden%ul !arcurge si (ai (ul%a (a%erie1 Se
reco(anda o!rirea din ac%i0i%a%e la *iecare ?4294 (inu%e de re!e%a%1 #ces%e !auze ii 0or o*eri sansa
creierului sa se i(!ros!a%eze si sa ec,ilibreze !ar%ile re!e%a%e, rezul%and o re%inere (ai buna1
2 Mic de*un cu antio,idanti1 #n%io@idan%ii a=u%a !en%ru o sana%a%e buna si o (e(orie ascu%i%a1 Pe
(asura ce o(ul inain%eaza in 0ars%a, creierul de0ine o !rada (ai usoara !en%ru radicalii liberi,
subs%an%e care %re!%a% se 0or acu(ula si 0or de%er(ina !roble(e de (e(orie1 #n%io@idan%ii si al%e
0i%a(ine ince%inesc aceas%a acu(ulare de radicali liberi si (en%in sana%a%ea creierului1 Se
reco(anda ince!erea zilei cu un (ic de=un boga% in 0i%a(inele #, E si C !en%ru o *unc%ionare buna
a organis(ului de2a lungul zilei1 Mai =os sun% %recu%e ca%e0a surse bune de
an%io@idan%i si al%e 0i%a(ine esen%iale&
Y 0i%a(ina # si be%a2caro%enul& s!anac, (orco0, !e!ene galben, suc de *ruc%e de iarna
Y 0i%a(ina C& broccoli, rosii, ca!suni, ci%rice
Y 0i%a(ina E& ulei 0ege%al, se(in%e, nuci, ger(eni de grau
2 )enuntarea la fumat. Foar%e (ul%e s%udii ara%a ca *u(a%ul a*ec%eaza abili%a%ea creierului de a
23
!rocesa in*or(a%iile in (od adec0a%1 Cei care *u(eaza (ul% au un risc (ai (are de a*ec%are a
(e(oriei 0izuale si 0erbale1 Es%e bine ca *u(a%orii sa2si a(in%easca ca *u(a%ul nu !ro0oaca doar
a*ec%iuni !ul(onare, dar de%er(ina si s%ergerea unor a(in%iri !re%ioase din (in%e1
2 "caderea cantitatii de cofeina. Ca*eaua !oa%e o*eri o s%are (ai buna de aler%a, dar can%i%a%ile
e@agera%e !o% de%er(ina di*eri%e !roble(e& de!ri0are de so(n, an@ie%a%e, ner0ozi%a%e1 Toa%e
aces%e condi%ii i(!iedica in*or(a%ia sa in%re in (od adec0a% in creier, deoarece (e(oria
*unc%ioneaza (ai bine cand !ersoana es%e (ai rela@a%a si (ai concen%ra%a1
2 $ncrederea in sine. Sun% s%udii care ara%a ca !ersoanele care sun% %o% %i(!ul an@ioase !roduc
,or(oni de s%ress care a*ec%eaza neuronii, ducand la o (e(orie !roas%a1 Rela@area es%e necesara
!en%ru a i(!iedica a!ari%ia aces%or ,or(oni1 Se !o% incerca (edi%a%ia, consu(ul de ceai,Qoga sau,
!ur si si(!lu, o baie lunga1 De ase(eni, o i(agine de sine !roas%a de%er(ina an@ie%a%e care 0a
duce la o (e(orie !roas%a1 Daca !ersoana are incredere in sine cand in%re!rinde ce0a, se si(%e
(ai bine si gandes%e (ai bine1
2 E,ercitii fizice re!ulate1 E@erci%iile *izice e*icien%e !en%ru sana%a%ea ini(ii, cu( ar *i alerga%urile,
sun% bune a%a% !en%ru ini(a ca% si !en%ru creier1 S%udiile ara%a ca aces%e e@erci%ii elibereaza
,or(oni care a=u%a creierul sa regenereze celulele cerebrale1Basc,e%ul, %enisul, 0oleiul sau orice al%
s!or% ce i(!lica e*or% *izic sus%inu% sun% !o%ri0i%e !en%rui (buna%a%irea (e(oriei1 De ase(eni,
e@erci%iul *izic a=u%a la scaderea %ensiunii ar%riale care con%ribuie la !ierderea (e(oriei !e (asura
ce !ersoana inain%eaza in 0ars%a1
2 $nterpretarea muzicii1 Un e@!eri(en% condus de un !si,olog de la Uni0ersi%a%ea londoneza a
ara%a% ca (uzica o*era o (ai buna concen%rare a a%en%iei !ersoanelor cu disabili%a%i cogni%i0e1
Pacien%ii care su*era de de(en%a au o*eri% ras!unsuri (ai bune des!re is%oria !ersonala cand e@is%a
un *ond (uzical1 Cu con%eaza genul (uzical, daca se aud cele 8 ano%i(!uri ale lui Ai0aldi sau
(uzica !unJO con%eaza sa *ie (uzica in loc de %acere1 Pe baza aces%or desco!eriri, se reco(anda
in%er!re%area sau ascul%area unor buca%i (uzicale !en%ru i(buna%a%irea (e(oriei1
2 "chimbarea mediului1 #sa cu( s2a (en%iona% (ai sus,rela@area a=u%a la !rocesarea (ai usoara a
in*or(a%iilor de ca%re creier1 #*ir(a%iile !ozi%i0e a=u%a la cres%erea increderii in sine si la o s%are de
cal(, dar e@is%a si (e%ode *izice !en%ru ca o !ersoana sa se si(%a rela@a%a1 Plasarea unor lu(anari
sau a al%or obiec%e !ar*u(a%e in casa, !o% crea o a%(os*era rela@an%a1 Sau *olosirea de culori calde
la !ere%ii ca(erelor, cu( ar *i culori !as%el sau %onuri de (aro1 I(aginarea unor scene !line de
!ace cu( ar *i albas%rul (arii sau 0erdele ierbii !o% a=u%a la !rocesarea in*or(a%iilor cand !ersoana
lucreaza la o sarcina ce i(!lica (ul%a concen%rare1
2 Evitarea distra!erilor. Realizarea (ai (ul%or sarcini in acelasi %i(! !oa%e duce la realizarea unor
lucruri (ai re!ede, dar are e*ec%e nega%i0e !e *uc%ionarea (e(oriei1 S!re e@e(!lu, un s%uden%
care in0a%a !en%ru un e@a(en nu 0a !u%ea asi(ila in*or(a%ia adec0a% daca in *undal se aude
(uzica rocJ da%a la 0olu( (are, sau daca aude =ocurile 0ideo !e care *ra%ele sau (ai (ic le =oaca
in cealal%a ca(era1 Ca% (ai (ul% !osibil e bine sa *ie inde!ar%a%e %oa%e lucrurile care !o% dis%rage
cu( ar *i %ele*onul (obil, %ele0izorul, radioul, inain%e de ince!erea unei ac%i0i%a%i (en%ale care
dores%e sa aiba ca rezul%a% (e(orarea !e %er(en lung1 In aces% *el (in%ea sa !oa%e concen%ra
asu!ra unei singure sarcini si isi *oloses%e %oa%e resursele !en%ru aceas%a1
2 2ferirea unei note mentale pentru subconstient1 Daca es%e realiza%a corec%, no%a (en%ala !oa%e *i
e*icien%a c,iar si la !ersoanele ui%uce1 Cand cine0a are ne0oie sa2si a(in%easca ce0a, !oa%e sa
s!una subcons%ien%ului& -Ui%e, *i a%en% la ce ur(eaza si re%ine in*or(a%ia !en%ru (ine.1 Iar cand
!ersoana are ne0oie de acea in*or(a%ie ea 0a !u%ea *i a(in%i%a (ai usor1 Mecanis(ul nu es%e *oar%e
clar1
2 $nteres real1 Ia(enii ui%a *oar%e re!ede lucrurile !e care cei din =ur le2au s!us, dar nu le ui%a !e
cele care ii in%ereseaza1
#ces% lucru se in%a(!la deoarece (e(oria es%e selec%i0a si re%ine in s!ecial buca%i de in*or(a%ie
des!re ce ii es%e drag1
Pen%ru a nu (ai ui%a lucrurile, es%e necesara o i(!licare *oar%e (are in ceea ce !ersoana *ace&
indi*eren% daca es%e 0orba de a cunos%e !ersoane noi sau de a in0a%a noi ac%i0i%a%i1 De ase(eni e
i(!or%an% sa se gaseasca ce0a in%eresan% la !ersoana cu care se 0orbes%e !en%ru a o !u%ea re%ine
cu (ai (ul%a usurin%a1
24



25