Copcrta:DEIMOSIMAGE BOGDAN PAPADIE

Ilustralic COpcrt :Valcntin Tttnasc

GABRIEL Io NASTASE
Dircctor:Sorin Chifulescu
Rcdactor sc 01impian Unghcrea
Tchnoredactarc:Liviu Dobrcanu
Corectur :Ruxandra 13urliba,a
Lcctor:Vasilc loncscu

Toatc drepturile rczervate Editur PHOBO'S. RAZBOIuL

SPIONILOR
Nici o parte din acest volum nu poate rl copiata fbrtt pernlisiunea
scritt a Editllr PHOB S.
Drcpturile dc distribuliC Fn strttintttatc aparlin

n cxclusi tatc Editur PHOB S.
In interiorul,i dinco10
de granilele Romaniei
Editura PHOBOiS Bd.Iuliu Maniu nr.152A
bl.K,sc.A,ap. 10,seclo 6

Departament dihzare: 8 (021)410.44.15

0724.56.98.99
(021)410.44.30

Comcnzl la: d tHbudcphobos@yah

.com
C.P101-0.P76 Sector 6 Bucuresti

ISBN 973 86638 1 4

1SBN 973 86638 2 2

Copy ght0 2005 PHOB S

Bucure,ti,2005
 CUPRINS

RAZBOIuL SPIONILOR lN INTERIORUL sI

DINCOLO DE GRANITELE ROMANIEI
l




ml% : P7
`
. 19

FJ s" :J Srar"Jtri tt :
`r /
rij
Partea intai

So lul XXI si rcgruparea fortC10r implicatc h confrunttrile secrete. 2:

I.in slttba adevarulul istonc._. . . 21

ll ,,Rttzbolul spionilor`ln cOntcxtul actual .
...

a ,,In atia``franccz .....

, b Colosul inforlnativ amcrican .. ... ..

c.Spionttui militarce ravagii pe teritoriul SUA

d.FSB=KGF?

c Spioni rusi,politicieni cclcbri ... . .

l Marca Britanic si asasinii pcntru Milo,cvici . . . ..

g.Mossad si scria c,ccuri10r .....

h.,,GUOANBU splonaJui chinez .

lH ,,Odiscca Serviciuiui Rol an de infonnatil(SRI),1,,Tranzitia``dC

dup1 1989 . . . . .. . ..

a ,,Jocul``PSD cu terorisinul . _ . . . . .

b i,,compromisul UDMR . .

c ,,Lupta coinunistilor innoldovcni lmpotnva capitali,tilor rolnani`` .

d.Lunlini si uinbrc .... ..
c.Sarcini cc revin Scrviciului Rolllan dc inforinalil in Calitatc dc
rcsponsabil coordonator al capitalului lV Probicmc dc sccuH tc

al Planului Na:ional dC Adcrarc a Ro:manicila NATO. .

R r4 r rtr 4o

`
[
rrar7` rrrr (EAP
Jr

`2G,

`
J Prr
rtr
, 1)

``

`
Sectrr J
`

5S c
```
r`/1z


R zbolui splonilor 6 7 R zbolui splomilor

6fNFOSEC 5 1 5 Directii dC actiunC Fn politica dc sccuritate national _.. . 138

Pri ,, :
0 . . 5 5 dO , dr7, srrarJ . . . ..
rl .
` `

r
J
:
0 lr
r . . 52 52 rr,d t`
, J9
`
` ` `s` 5J , , `c `JC
,j s
. . .
Selwiciul Roman dc lnfOnnalii Si protcctia infornlatiilor Clasiflcatc
j :d , Jtr duc rJ
sau cunl se deschide Cutia,,Pandorei`` . _ . .. 53 ,c`
tr
J 2
55
`rrr
,2` 7 s rtr ,
tti' JJ b J
g Sistemul lnfbrmatic intcgrat 56 `
,6 1, ,a rJP :
:
h Controlul socictttlii CiVilc asupra activittttii Selviciului Roman dc
5 z r7:
rf cFJ rr7` _ 6
informalii 59
1.6 Rcsursclc politicii de sccuritatc .. ... . 147
Fn imaginca S.RI _. .
l Agentii Sti inilovesc 61 1.7 Concluz 148
R , 7 62 2 Rolul si locui scrvic 10r dc infOrmalii in ansamblul cfolturi10r
`
ttag .
67 Romanici dc intcgrarc curoantlantica .. .. . 149
`
21.At butiilC si cOmpetcntCIC Servic 10r dc infOrlnalil ln
iV Scrviciul dc informat si controvcrsc. 106
Extcme(SIE.) rcaliZ dcpli, conCOrdanitt cu prevcdcrile lcgilor,i cu princip lc

a.Scurt istoric . . . . . . 107 statului dc drept . . . . . 151

22.Adaptarea continutt la mutaliilC din cOntcxtul operalional 152
b Conducitori . ... . .. 108
23.RelatiOnarca mnctiOnaltt cu cclelaltc institutil din SiStemul de
b 5 J& 1 :

` ` sccuritatc nalional _ .. .. . 153
c Combaterca tcrorismulul intcrnational in viziunca S I E . 110
2 4 Controlul dcmocratic al scrvicH10r dc infOrnlalil .. ... . 154
d S I E a fost atlas h scandaluH Rttzboiul pet i faptc
lului,cau l12
25.Prcvenirea si cOmbaterca tcrorismului . . .. 154
D sra RO , J .
.. . . .
7 2 6 Cooperarca cu scrvic
`
similarc din strttintttatc . . 156
2
as` P s
1 9 t
27.Scrvicillc dc infOnnatii faCtOr activ in dcmcrsul llc Romanici
`
dc intcgrare in NATO . . . 157
V Stratcgia de securitatc a Ronlanici . .. .. . . 121
Vl.Balcanii ctcrnul"butoi cu pulberc``al Europci ..... .. ... 159
l Sistcmul sccurit tii nalionale. .. . . 124
a ,,CIA si Noua Ordinc Mondial prOvoc H pan n anu1 2015 ... 159
1 l lntcrcscle natiOnalc dc sccuritatc alc Romanici . .. 124
C : ra ra /c s J
2
6
1 2 0biectivcle politicii dc sccuritate natiOnal . ... . .. 125
2Exp s ,` /1J ,` , Is/a ,J. 63
1 3 Mcdiul internatiOnal dc sccuritatc.. . 127 J , ,` , 777 _.
7 66
3 l 27 ttF crr 9 b 27 DaIP ,Kos . 69
32 C I` 29
r
5F danta /a ,` ,z rd
" ` `` "
O ,b
`

33 E rop s` t sc ,b 2 . . . .

` . f' 7
``a sc/7 `
d r7,
`

Da , c f s S
gS 0/70


,7 /s ,,
7J
` ` `
r7,
,
3 G arz
75
`s "
`` .
35 ,7 s
R 777 str77
II rt
. G

` `rar
ra
c I R : rtF . 76
`
9 J ,E op `` .
`
de 7 ra OI
. . . . 32 . 76
134
b lstoria ncrOmaniattt a CClui rnai cantat terorist al lumii
1 4 Factorii de risc la adresa sccuritttlii Romaniei . . ..
Ossama bcn Ladcn . ... .. 178
S tr ,b
,l

fO
, fJ
."(1` `` ... .
,
. .
79

2 PJ JJ Cr s s`
2."Dap s gic
:

0
rJ J5
b` "PI ab
,,

: g7 ,
FF s
`g7 rc
oJ 736 "d
S` . .. . . . . 5
`

`
lS
bJ

J6 b "Pe sp . . . 7

J 7 7

' `
R zbolui splonilor 8 R zbolul sD10nilor

c Romania_un,,rai pcntlu terorismul intcrnaliOnal ..,... 188 ar F rararaF f99 ..... .. 253
l

5 b 256
"M
zb rt/7 ... . . 9 27 br `.
. 2j6
9 ic J,9 . . ... .... 2,6
Frar s , . . . .
:

FTs b Pares
:`J. .
'
9 256

`E ` ` .......
P 7 E
IIca lPED 9 ,arr . . . 256

rrs Mtt . 92 j , rri` . ... . 257
` ' '
6 ,ar .. ... . .. 257
Fo J
,,75 nA ``.. 3 2 , . .
258
0 ,
F
=

2r

D` , crarr Pa S J . 9J
2 2 ,
J .... ... 259
`FrJb`
bHidu M2rr,c rrerrJoDE 29J
b l 25-J ,arti ... .. 2'9
p z . .. riEI 1990... .... .. 259
C qg


s .
:RO , 95 .
6c rili .. . ... . 259
C
:
lJz .
`
...
`
.
6 29 pri ... . .. . . 2,9
"

,r Z 4g z rf
fr ir r99 . ..... 26

R :
97 5 .
tr , .. .... 26
arog br
713r
2 "R , f99
J 3 ar ... ... ... 26
J R : , , 9,OzJ d
`
: ric I,9 .... .. . 26
f . 2 J ,bP ia ... ... .. 26
,,Cattb , rar 2 cr :bri . . .
26
"rar `
23 r ,b
,
: .. . 2 5 .. . ... .. 26
d Migratia,"aliatul``crimcl organizatc . .. .. . . .. 209 26 721big .. ... . . 26
Noiri`J,9
26
VII Scwicille sccrctc occidcntale arunctt fn lupta,,arma crcdintci 212 ,brrF .. .. .. . .. 26
`
Nocivitatca unor scctc insinuatc in ultinl ani pc spaliul rOmancsc Deccmbric 99 . .. .. . . 26
Cult i sccta o distinctie Fundamcntal 213 d ,b ... .. ....
26
`
Fenomcnul satanist:cvolulic i Situalia aCtual 220 6 decF",b
. .. . . . .. 26
l catcva rcpc . .. . ... 221 2 decarP,bri .
26
2 Penctrarea fcnomcnului satanist Fn Romania ..... .... 224 raF arrF r,9 ... ..... 262
, R 993-f 225 Feb rra f,91 ... ..... 262
'P
2 995 99 226 6 b ria. . . 262
rsy` brtrarig

'
: 99 2J
262
'
27 . . 262
Partea a doua /ra"ic 199J .. ... 262

J 7 ... ...

lR 262

Ofensiva spionajulul ungar ln Transilvania,i roluliucat de uD "
19". 26J
,n atingcrca obiectivelor impuse de Budapesta .. . . . 233 2 rilic .. ... .. 263
in 10c dc int duccrc . . 233 J prilie .
. . 263

a lstoria nu iarta! . . . . . . 240 l 991 .. . . . .. . 26J
es F .. 2 J
26J
7
JO
10 ar des 5 , :. . . . . .. . .
2Ctr rry 26J
'ar71
s

b
rr77, a srar rrr 1 1991 . . .. . . . 26
`'
g 76


`
77t
c
17
fr `
6 tr
.. . . . .. . . 26
C7a 7 :

` `
25J
`

0
J s .. . .. . . 2 tr
26
 10 R zbolui splonilor
R zbolui splonilor

scPPrcP ,brig 1991. 26 FebrrrariF J993

27
. ....

,,b
fF s9,`
. . ... 26
ig. 27

br2J iCp .
Oc bric r991
. . .. 26 27
`,
9 cr ,b . .. . 26 : 1993 . . ... 27

c ,b
. 265 . . . ...
2 : . . .. . 27

f9
, l
j .. 265 . J
J . . .. .. .. . 272
2 ,b:
. . . 265 f99J
4,r 272
N() 265 6
. . .. .. . . 272
`bric 19'I . . 265
.. .. . . . 272
`
6 , :b . .. 265 .
23 opri f` . . . .. 272
, ,b , . . 26j 29477 .
. .. .. . . 272
`

2
: :b 266 J993
'
...... . 272
`


D 266 J , J .. . . .... . 272
`cn,bria r991 . . ....
8D`c ,b . . .. .. . 266
29 , ...... . .. 27J

992 . . 266
1993
frr .. . . . 273
f rrF f992 267
6 . . . .. . . . 27J

F br ar12 1992 .. 267
,

g s 99J . 273
2/c2 267
, rgI s .. . . . 27J
J` . 267
:

267 Ocr brF ]993 .. .. .. . 273

2 :
267 7
. . .. 273
1992 .. F
1 .

: .. . . .. 268 5 6 bri . . 27J

26 6 7
ic2. 273
9 . . . . `
2 26 Fabr rra r994 . ... 2
` . . . ..
`
b

. 27
"
26 ,
rf` . . . .. . 26

19" 26 5
2
`.
rlr7
f f992. . .. . 26 9 b ri 2
f992 .. ... . 26 23
27
`
3 : . .. .. ... 26 rtic 199 .. .... .. . 27
29 , ... . . .. 269 2 . . . ... 27
fr 1992 _ 269
_ . . . 2 ,
.. . _ . . 2
29 J
. .. . 269 AFilic 19% 275
`
g sr f992 _ . 269 2,aPri=ic .. . . .. . 27j
27 g` sr 269 1994 .. . . . . 275
28 g 269 , J. .. .. .. ..
`s 275
s9,raFabrig 1992 27 II 99 . . 275
Oc
,rrrbric 1992 . . ..... . 27
6 .. . . . .. 275
25 lbrJ . . . . . 27
frrriF f99 . .. .. 275
, rie r992 . . .. . 27
` 2 . 275
2 777b . . . .. 27 `
` 6 . . ... . .. 275
fa 99J . .. 271 `
`rrri 6 J`.. .. . . . 276
:trrr
3r


27

27
,
27
2
J` . . .. . . .. 276
` ... . ..


RIzbolul splomilor 12 /fEFi:

S" . . . 276

`199

25 scP ia... .
.... 276 icmbria .....
` `b
lbric r' ...... 276
D c1995. . .
`
5 c J Ibrrcj . ...... 277
6 aca bric
lbrig
6 .... ..... 277
2 decembia. ..
c :brig ......... 277
raF arra r99` ......
26 bric ..... 277
`Jo aria.....
Noic, r . .... . 277
=
`199 2 erarra.........
, ,bF=C .... .... 277
7 , rie......
, ic,b
.. ..... 277
23 are.........
277
:

D rCrrl f99 ......

F r
J caFtbrig ...... .. 277
"er,96 .....
6brtrariF.
farr crie f99....... 278
7/abr ar ig. .
,tra 1 27
` `,..... .. M ic 99`......

...... 27
._. .
J ,
J

..... 27
F ... . . 27 5
........
"`
J 31 . .. . ..... 279 /Prillig r'96........


,
7 .. ... .. .. 279 8 arprilia



` arie f'95 .... . 279 MI,96 ........

"
ari`. .
. 279 2 , .....
ari`. . 279 22 , .........
2 b . . 279 996 . .....
`
2 b

279 8 , .
ri[iC 1995 ..... 28 23 . . .
ri .. 28 er,9`.......
29 .. 2 rig..
Mc 28 5 ilrri........
j : '95
.......
2 ria........
f , ... . ..... 28 6 ria... ....
26 28 : ... .. 28 riF........ 287
rar f995
, ... .. 2 rrg J199`._. 2 7
..... . . . 28 trgrs ... ... 2 7
..
5 28 2 wsr ........ 287

`
6J J .... .. .. . 28 Stttem 99`. . . 287
29 ... ... . . 2
,sc "
f995. =c":br
iF...... 287
taglsr 282 6S brie... .. 288
3 arg . 282 `
26sten'br c..... 2
S
`s
1995. 282 0e r9,`........ 2
arr
"br
29s3p ,br .. .. .. . 282 lbr ig ........ 288

`
Oca,prlbri 199 . .... 282 a"brtc r99`.. ..... 2
3 Ocra :b 282
` . . . ... . =embrra ......... 288
,

1017183
 15 R zbolul splonilor
R zboiul splonilor 14
rg s 998 . . . . . 295
D ccric 199`. .. ... . 288
. ... . . .. . 2
2 rl rg .. . 295
6 ,b
```
JcJ :b . . . 289
br 199 . . 295
` . . 289.. seprcP rr` .. . . . 295
2 deca ,brrcp . .. .. . .. `

tb .. .289 2 sc, , F . .. . . . 295
`` ` ... s3P
. 2 j
arra r997
ra . .. . . 2 9 : ...
` ` . ..
22 ltr . . . 289 D ccmbric 1998..... . . 296
`
Fabr arra f9,7 .. . . . 29 ,`.
296
21'99 . . ....
`cFpr,:
2/cP

. . . 29 f rr 2 6
`

rlic r997.... . 2 6 f : .. . . 296

`
5 , : .. . . .. 29 5 ,` . . . 296
25 , . . .. ... = 29 rra
r99, . . . . . . . .
Febr 296
riliC 1997 . . . . 2
6

, .... . . 296
c rJ f 29 rria r999 ...... . . . . 296
.... . . 29 ,
. . . . . 296
"
f997 .. . .. 29 `
ririe f999 . . . .. . 296
2 , F.. 29
23 2 rrP .. . . . 296
6 :rr . 29
2 . 297
2 , J ... .... .. 29
PaF`1999
. ... . 297
1997
f . .. . . 29
29
2 ftr J .. . .... 297
2


` . ... ... 292 Ilgrrs 1999 . 297
S PrbrJ`f99 .
sc" :b 292 7
rg: s .. .. . . 297
2
`
,b .
..
. _
.... ..
.... 292 S r f999. . 2

0``` 292 9s bia . 298

`bric r997 . ... . 22 st
a77,Or.... .
23 cr 1 . 292 29
` . . . . 292 Ocr brie f99, . ... ...
D bric r'97. .. . . 298
deca ,b . 292 2 ,`
, .. .. .. ... 298
`` .. . `
:b . . .. . . 292 D bric 1999. ..... . 29
` ``
ac rllbl ic 2 J faF arie 2 . . ... . . 29

fa , J998 ..... 29J
rl ... . .. 29
b
. 29J
, 299
. .

2
. 293 27F ar
`
b7
299
l

1998 ..... 29 `. ......
Fab r 2 . .
.. ... 299
J ,2
.. . . . 29
2/cP ,7` .. .. ..... 299
2 1 . . . .... .
29
6 i .

P . . . 299
3 ,,
2 rr .. .....
` . . .. . 2 9
ritiC 1998 .. . . . 29 `2
, . . . 299
f lic r998... . ..
2
,
3
8J .
J . . .. . . . 29 ` .... . ..
2...... ...
29 "J
` .. .. . . ..
`
J
2 j
1 .... 2 ` .. ... .
` . . . . .... . 26 aF77,rig ...... 3
28 .. . . 295

R zbdm spb br 16 17 Rizbolul splonilor
2 .. .. ..
J Dacc"=br 2 . ...... 3 7
5 , . ... . . ... J dacc :bia .. .. . . . . J 7
6 , .. . . . ...
3 5 dec ,
. ... . . .. 3 7
2 .... .. .. . J 6d cer,b
. 3
far J 200 ..... .. J ` ..
2 dcc :
i ...... . J
f . . . . . . . .. J 2 02 2 J ....... J
2`ic 2 ... . . 3
29 ..... . . .
.J R
dil,H 4 fra ridiC


va
3 "s
`
. " 9
rrgray 2 . .
3 2
:4g s ...... .R
tC .
s rtrJ , 3
Jrp2 `` c`
.5. ,F ,G
`

27 rgtrs .......

sP arcJ :

2
ScPrerpabric 2 . . ... .. ..
3 2
J `
graF
`
3

l Consideratii generalc ...... . ..

315
26 sc J`. .. . .. . Jrp2
=c" 2.Catcva aspcctc privind d criminaFa romanilor dinjudctciC
0c .. . . . . 32
"bric 2 Covasna si Hatthita rn viziunea socictttlli ciVile ronlancsti . 319
9 c ic2
`

. . . . .. . J2
`b 3 Ditllcnsiuni ale,,autoguvernarii``si,,autonomici locale Fn
fara arie 2 .. .. .. . J2
viziunca UDMR. . . 321
F aric 2 ... ... . 3 4.Catcva cOncluz rn urma alegcrilor localc din iunie 2000 ...... 325
2 riF . .
J i
,,al c.s :r COrr , ,

/rartic 2 . . . .. . . , ,

` `
sc

s` rcP R , ,ri
. .. 'l rarrar
. . 326
2 , .. . . .. .. 304 ,ppcmtiunca Dun,o acliunc p n carc Viktor Orban a zat Ardcalui! 326

26 . . .. .. . 304 :! ... . . 328
Patrimoniul ctnograrlc al Romanici sc ani in pcric
2 ...... . J
UDMR apus :lii pc un tczaur incstimabil:biscricilc ccttti s Csti! 329
"
26 Jrig .. .. .. .. . 3 Jtr C tyIIgaic,
, f 487rt . 329
19 2 f .. . . . . . J ,.MOL``cum tcrCnuri in Ardcal . 333
F .. ....._. J Conspiralia maghia :Tinta,Romania! . . . JJ
9 .. . ... .
3 j 1.Rctroccdarca imobilclor.tcrcnurilor si a altor bunuri carc au
26 .. .. . . .
5
:
apa inut nO lim ntaghM cundOrspedice ctnid magh . 335
farl12 2 f. . .. . .. J j
2.Extindcrca socictttilor COmcrciale cu capital mixt,rolnanO_maghia
J ria..... .. . J j in vcdcrca rcaliz r unui control tot rnai acccntuat al activit
J. . .
tii
8 J j cconomice ......
338
"2.. ... . 3 5 3.Extindcrca s torului bancar cu intervcntia unor bttci din U ia..341
`rgtrs
2 atrgI`s . ....
S 4 Euroregiunllc romanesti,conduse de llliniparlamcntc.... .... 341
S raFr 2 .
.3 Sepa
,agra
, F barJiar d rar ia R ,
, . .3 2
5s , ic..... .. JS
e2 f. .. .. . . J 6 ZG`, ,c arcj
,0 ricF FF, c
J'
di7,S
`rz `
" Slg ,rai r , 35
J c , ...... .. . J 6 `
.&b cO IiC : . 35,
2 ,bric . .... .. . r

J 6
,b .. ..... 6
OiCrie 2 ......

. . J 6
ANEXA. . . 357
iF ... . . ...
Rornanil din Ungaria,o minOritatc pc calc dc disparitiC ........ 357
" J 7 a.Maghiarizarea si drcpturile romanilor dc dincolo de Tisa ..... 357
6 : ten, ig ......
J 7 . cria :rtr c ,` s ,trr J. 358
: ,
2 : J6Jrr,brte ......
J `
b.Dccimarea . . 359
minoritttlii rOmanesti.
 PREFATA
Inaintc dc a inccpe sa citim accasth captlvanttt calte, s
inccrcttm stt rttspundcm succint unci intrcbttri: Cc cstc
spionttul?Spionttul eSte arta ncagrtt a relalii10r intemalionalC.
Vreme de sapte milenii,spionttul a fOSt Clasat printre artclc
ncgre ale istorici, strict segregat de afacerile politicc. Abia
inccpand cu Frania Veacului 17,cardinalii Richelicu si Mazarin
flccare din ei ocupand fotoliul dc prim FniniStnl,vremc de 18
ani introduc oflcial spionttul ln alCOVul politicH. Mazarin
lansand chiar o failnoastt aseriiune care face si astttzi carier :

" aJi s ,

:b
rarJ J
`
BIBL10GRAFIE SELECTIvA
``.

388 Un alt posibil rttspuns, la Fntrcbarca dc mai sus ar fl:

splonttul eStC duptt prostitulic CCa mai vcche mescric a
oamenilo si tOtu i, dcsprc spiona se vorbc,tc, la scen
dcschis ,foartc rar si foarte pulin Ca si dcspre prostitulic.Pulini
istorici au curttul Stt vorbeasc 1 er deSpre rolul prostitulici,
dcsprc innuenia cOVarsitoare a curtczanclor un eufernisnl,
pcntru practicantele acestei ancestrale meser asupra marilor
intamplttri din istoria lumii. Dc ascmcnca,ln mod tradilional,
istorioL7rafla oflcialtt ignora partitura cxecutattt de splonal, in
conccltul cvcniinentelor mondiale.De cc atata FllliSter?E binc?
E rttu?Nu c nici bine,nici rttu.
i este ncccsan Absolut ncccsar!
Pcntn ca spiOnttu1 0pcrcaztt asupra unui teribil material:
infol11la!ia! un material, dcopotriv , cxploziv ,i ginga,. Un
material mai preliOS decat aurul.Francis Bacon spunca candva
c ,,J ,
.Cine vaneaztt mai multe
:
putere.si cum ar mai putea
infOrmatil,diSpunc de mai multt
vana pisica ,oareci, dac i am pune clopolei? De accea cste
neccsar misterul.Lunea spionttului C unic ,pentru ctt nu mai
existtt un alt domeniu al indcletnicirilor umane care sl sc
consume exclusiv in unnbr ,ln tttcere,intr un deplin anonimat.
 R zbdttsPbmbr 20 21 RIzbolui splonilor

Nu de puline ori,ln activitatea de spion
,prelul e,ccului flind
sacriflciui suprein.
Spionttul eSte un r boi pel lanent. si tOtal.un zbOi
invizibil care se intinde peste toate fronturilc cOndiliei umane.
exaltati sau farisei; pot deveni posesivi, smerili, aVari, sau
lttudttrosi,vicio,1,Inincinosi,lacomi sau ptttimasi.Toate aceste
ascunse trasamri de caracter se pot constitui in tot atitea
info al eXtrem de pretioase,utilizate cu precttdere in munca

Aici a111lele nu c niciOdat !si niciOdat ,h acest ciudat ttzbOi, de recrutare de agcnti seCreli, de exploatare in orb, de
nu vom cunoaste adevttrul htreg al istorici.in celebrul s u compromitere a unor persontte Sus puse,de santttare,dirJare,
cabinet negm, Churchill obi nuia stt afl.11le: ,,fL pJ manipulare sau influeniare a aCestora. Abisul uman, undc
q
J rrFb" rsarF , lde , tenJ ga aCtiOneaztt spionul,cste imens.Este,de fapt,un imperiu ttrtt de
"
`
rra J 2J cr"rar. hotare. Pcntru c rtt dc hotare este si sunetul omenesc. Pc
Aceast exceplionaltt Carte, Rttzbolu splonilor ne vremea cand era sefal Se iciului de contraspiontt francez cu
delnonstreaz magistral c spiOnul rnodern culege infOma,ii din numai cativa ani in un
contele dc Marenches declara la o
absolut orice domeniu de acti tate.Astfel, c st spion conferinitt de pres :,,L zJ a zJ, rry sa : J
`
economic, spiOn ,tHnliflC Sau spiontt industruial, spion . rrJ 2 J, s C

sc ri ri c 3 C r
politic,spiona rnilitar ori splontt flnanciar9 spiontt cOmercial,i
O

J.Od c J c J 2 rc 2
chiar spiontt rcligios.OrL7anizalia cat01iC `

.A ai r
,,Opus Dei``,fOndat rirOri J Ja stt z inallilor dregatori
in 1928 de Josemaria Escriva,astttzi cu peste 80 000 de rnembri, `J i spun criFninaltt btttaic
noastre,care cam fac b ,cttlic ca stt nu
constituie un veritabil sewiciu secret al Vaticanului.Spionttul !E
de joc atunci cand discuttt despre spion ,i contraspion
contemporan se afltt inflltrat in toate compartilnentele vielii
trist,dar istoria se repettt adeseori,mai intai ca fars ,apoi ca
sociale si ale vielii priVatc. Orice info 11lalie seCrettt sau
tragedic.
ncsccrat produstt de o sOcictate umantt nu scap ochiului in aceste cOndil ,meritul autorilor acestei cttrli endit
avizat, strict specializat si Fndelung exersat al spiOnului. in
Gabriel Io Nttstase,i Bogdan Pttpttdie evolucaztt dintr un
materie de spiOn ,nu cxsita pricteni sau nepricteni:oricine
simplu gest publicistic,int un profund inestt patHOtiC Intr un
spioneaztt Pc Oricine!]Desigur9 exist pondere,i existh nuanie,
grav scmnal de alal111 .Cartea Rttzbolul splonilor dczvttluindu
cand spiOnczi un amic sau un inamic,dar spiOntt e St
ne o lume,ln care granila dintre csente si aparenic este attt de
pellllanent ifmpOtriva tutu R Un persontt fOare a zat_1-am
labi ,attt de nesigu :lumea spionttului
numit pe reputatul l.C.Mastell
an spunea c ,," ica ttag

Cartea pe care tocmai te pregatesti s o citesti ilustre Cititor
J Len
c g sF9 ri6 a,
"
96 ` " ne vorbeste despre patriotism, spioni si contraspioni, ne
J
di `S `
i`

n,
"
r .

" `
Spionttul,Ca si contraspiOnttul,CSte Omniscient,omnipotent
,l ollmiprezent.Nu i scaptt nilllic.Nici chiar viala priVattt a
oamenilo Mai ales slttbiciunile lor9 pttcatele lor9 pasiunilc lor9
gustuHlc, inclinalille, Capacitttlile intelectuale, bolile de care
sufer ,fOb le si dOriniele,petele neLTe din trecutu1 lo
Tot_tot!
devoaleaztt tenebrele,pericolul si puterea maleflctt de penetrare
a spionttuluio Si nC hdeallllnl stt ne sewim patria cu abnegalie
si sacriflciu - ln sfera vesnic flerbinte a servic lor secretc.
Adic ,acolo unde istoria este asezatttintre oglinzi strambe,incat
nu mai st cine lninte si cine spune adevttrul. Bcrtolt Brecht,

:T :t
scr to dramaturg,i,ln acela,i tilnp,spion al fostei Gellllan
u kttel comunistc, ne face o cinictt mttrturisire: ,,Es J s

detestabili;pot fl carcotasi, org01iOsi, invidio,i sau desianali, r dar c r:` gra Jd ``.

 R zbOlui splonilor 22
Literatura de splonaJ,l cOntrasplonal,precum aceasta carte_
document,cste un gen apartc,mai special,mai subtil,uneori
t buie s,citc,ti printrc nduri,stt decriptezi limbttul f01osit,
s
i ptttrunzi structura si s te la,i furat de ritmul lui alert,i Partea ttntai
palpitant.
Ca s tc apr9pli dc lumea splonaJulul,ca sl scHi despre splonl, Secolul XXI si regruparea forielor implicate'n
trebuie sa te documentezi temcinic.Foarte temeinic.Trebuic sI confruntttrile secrete
FnVeli desiguL din surse sorLrintc cc insearmtt agcnt dc
influeni ,Sau de supraveghere,o de provOcare,ce este acela un
cifru,sau o cartil ,ri un cOntact pasager9 ce este criptanaliza,
lcgenda sau cutia de scHsOn.Trebuic s hlelegi ce msearrm I.ln silJba adevttrulul istoric
a Fn orb, sau propaganda gH,prOpaganda nea Ori
cxploatal
dczinfOnnarea.Trebuie s ani ce sunt jOcurile Operative, De cc o asemenea carte?Cum nu suntem nici priinH si nici
intc ep Hle secrete,prOteclia contrainf0111lat ultirnii care abordeaztt delicata problemtt a Unitttlii Statului
sau acliunCa de
acopcrirc.Este o lume de care nu tc pOli aprOpia cu superflcialitate. Roman,intr_un context Fnai larg,vorn raspunde sirnplu:ESTE
Iar autOHi acestei cttrli au demOnstrat,cu prisosini
,ctt au vrut,au
NECESARA!
stiut,i au putut sa nc Ofere cxact inf0111laliile necesare. De cc este necesar ? Deoarccc Romania se afl , ln
Spioni, spiOnaj, r zbOi al spiOni10 s_ar putca spune c continuare,ln plin proces de transfollllarc istoric ,perioadtt ce
spionii rni,untt printre noi.Dactt c a,a,atunci de ce atat de pulini poate da na,tere unor convulsii ce riscl sl scape de sub control.
spioni cclebri sunt cOnscmnali dc iStOric?Simplu!Pentnl ctt un Mai mult,pot conduce la cvenilnente irnprevizibile,cu urmttri
spion nu devinc celebru,decat cand cste prins.Cand cade.Asa pe tellllen lung in viata SOCio politic ,cultural ,i econonlic .

cum cstc cazul prea frulnoasei Mata Hari, sau al sclipitOrului
Richard sOrge.E)in acceasiilustra galerie Fl desprindem pe Oleg
Pankovski, Ori pe Omul dc st nitt Philby9 sau pe pOliglotul
Cicero,Ori pe solii Julius si Ethel Rosenbergo Sau de ce nu?
pc mai rccentul spiOn Aldrich Arnes, plantat de rusi chiar in
fruntca Departamentului de cOntrainfollllalH din Cadrul CIA.
Restul e taccre!MarH spiOni sunt prin,i rar9 fOartc ra
Plevu,ca
sc agal rnai repede.Sau,curn spunca Eugen Cristescu,unul din
sefli splonaJului rOmanesc: ,,3_ ri, s
7 C S r S
rJ
A,adat nu putini se Fntreab ,si pe buntt dreptate,cum de s a
unS aiCi? Ei binc, politica czitant , nu de pulinc Ori "ln
genunchi``, a liderilor Romanici dc dupl 1989 a condus, dc
exemplu,la tragica si rusinoasa situalie Ca Ardealul stt ic
realmente lmpanzit cu rnonumente fnchinate crirninalilor unguri
care s au remarcat printr un diabolic proccs de maghiarizarc
fOrlattt a romanilor,i secuilor din Transilvania.Ca stt nu vorbiin
de modul rusinos fn care un guvemanli,i au dat in cele din
urmtt acordul, din raliuni clcctoralc probabil, pentru ridicarca
Libcrt tii de la Arad,cdiflciu cc elogiaz ,,Ungaria
"Statu

,2 , a,
rigrz . Mare si "ero ,ovinismului maghiar de la 1848: a,a
' declarat 13 generali, rama,i fn istorie ca asasini diabolici a


7 Jr2gr7`
40.000 de romani!Se intorc strttbun in mollllinte.
in flne, dar nu ln ultimul rand, cauzele carc au condus la
astfel de efecte umilitoare pentru Na!iunea Romantt nu mai
reprezinttt de foarte mult timp o noutate pentru analisti.Dtta o
certitudinc,Romania cste o tartt aflattt la interseclia intereselor a
R zbolul splonilor 24

1 : t ::

11

iTH:
suveranitatca Georgiei, respectiv a Ucrainei. Concomitent,
documcntul Kozak ar i acordat puten sporlte lidejlor din

t : 11 p m:
,
lli T 1
m baze NATO pe
,antttul este unul pe falci: daCtt accep nscmat ctt Moscova, prin enclavele separatiste, ar fl fost

] 81T I
]: L
fOle militare h Moldova sau Ucraina.si nu eSte O utopic,chiar C
lttn r 1 lpFittiCT h

i:
l l :I : : i
2n A4oldOva este un obicctiv strategic Pc tell.lcn lung al :me: [ ln InmcII
:l1:
1 nttll
FttLttlTttln
PrimakOv, ,cf al spiOndului MOscOvei la acca vreme.in
:

I lT: lttl zttc

Wli
f :
rcsponsabil al Guvemului rus pentru pFOblemele Transnist : lir rTll ` i
Lttim illlT 1)lrept
ei.
peH
ywa n c:FttrttL
: i

Altfel,un al doilea plan al MoscOvei prcvede dis10carea a 30

:: l i ::f
i: [ f:.
o baztt permancnttt in Moldova,ar fl nevoie de un acord similar

wil
f l 1 :: 1 : T l
cste vttzua drept vitah de cttre Kremlin,odat
ce Romania Planul Kozak, ar fl provocat cu siguranitt tulburttri si o

lfl i:lil:1 11Trr04 contraloviturtt aplicattt autoritttli10r comuniste de ctttre

naliOnalisti. Rttmanc de vttzut doar cum va maneVra Moscova
Altfel,ultiinul proiect al MoscOvei privind viitorul M01dovei a aceasttt cnztt pe care a provocat o.
in ine,cum si fn Geottia lucrunle sunt daa limpezi,noul
mITttdni ll I li
Fi 1:

:



il
pe alli participanli la prOccsul de pacc din Transnistria: UE, T : 1

ui
numttrate.Prin u.11lare,ateniia COmuni 1 intemalionalC Va fl

: i!i r
practic puterca guvcrnului central de la Chisinttu rn favoarea.
Tiraspolului!Anttamentul se ascamttn ,oarecum,cu cel(lill
conccntrattt dc acum mainte mult mai serios pe situalia gravtt de
la granila de Est a Romanici,noua graniltt dC Est a NATO.
in altt Ordine dc idei, nu uittm,rusii au recmtat mas
agenturtt din i rile ocupate in pcrioada comunist .Duptt ce s au
 Rizbou spp or 26 27 R bo:ui Spionilor

rctras cOmplet din Romania,in 1968,de excmplu,s a constatat Nord,Tinutul Herta,i insula serpllor;Ungaria(la veSt) Ce

continutt stt ridice,fle,i voalat,pretent aSupra Transilvanici;

fosta lugoslavic(sud Vest) Care nu poate uita eroarea politic
,i strategictt a acelei perioade de guvernare a Romanici care a
fost complice la agresiunea ce a condus la moartea a numero,1
ci li;Bulgaria(Sud) Stat extrem de impre zibil,si Republica
Moldova(es ta m Care regimul del Moscovei continu
rusiflcarea fortattt a tuturor ce16r care inctt sc considertt ulll.asi
demni ai Marelui stefan cel Sttnt. ^
Dar9 nu dOar vecinii nc vizeaztt ori sunt cu,,oCh Pc noi.In
Estc si mOtivul pcntru care, in ciuda aparenteloL SRI, noua
septembrie 2000,de exemplu,ln Oakland(CalifOmi ,s a

tw
T
carOra statul nostru a investit enorln.
infliniat,,SAFEWEB ,prima societate tehnologictt specializata
m stetterea,,u

elor`digitale de pe htemet lpe care le latt un
zitator al unui site web).Stephen Hsu,cofOndator,i dilcctor
general al companiei,a fost sustinut flnanciar de cttrc CIA
pentru a pune la punct tchnica de calc1l menittt a bruia datele

l ::11i T l
TIc
2000 si pc ,,teritoriul`` virtual al Romaniei,toate infoll..aliile
existente in rcicaua romancasc a intemetului flind"consultate``
de cttre specialist acestci compan .Adic . de cttre CIA!Iar
la accst capitol mai putem adttuga,i suma alocattt pentru lara
noastr , rcspcctiv 300.000 USE), neccsari plttlii personalului
care supravettcatt pcmanent spaliul rtual manesc(site uri

ale presediniici,guvemului,ministerelor etc.),precum si a

SuSiineHi costurilor dc,,producliC

De ce o asCInenea calte?Pentm a mai ridica putin din v lul
care acopera lnisterioasa lllmc a info
1lalii10r secrete,chiar dac

nu se pot da publicitttlii decat anumite date,puline din pacate,si

econOnllcc. pentru ctt tot romanul trebuic stt inieleagtt ctt politica inseamntt in
prilnul rand cconornic, lar econonlicul lnseamn intercsc ()

T
1 unde existtt interese, acolo se afl ,i frontul confruntttrilor
care nu accepttt cOrnpromisuri fn a ne retrOceda Bucovina de infomative sau locul unde se duce. RAZBOIUL SP10NILOR!
 29 R zbolul splonilor
acestea regttindu se h lia infomativ economtt Httno
ungara din Transilvania.Vom incepe cu Hexagonul,stat h care
servlciile sccrete au scris COntin scFie adevttlm istorie a
,,COCOsului galic .

II ,n contextul actual
"Rttzbolui splonilor a."Inflalia francez
Pentru neavizali,Serviciile secrete contin stt r n
,h in Franta,"COmunitatea infomat
``este structuratt pe cinci
condil le regiinurilor del ocratice, un subiect cOntroversat. direci ,cea mal importan manand Directia GeneFah a
Exte oare oGSE).A,acum am ,i denumirea,aria
Posibilitatca instmmentalizar 10r_chiar m condiliile stamlui Securi !ii
de drept de c ci de activitate se plaseaztt in afara teritoriului francez, deci
"e puterea
ales in ce priveste politictt
sinceritatea genereaztt suspiciuni,mai
declaralii10r repetate ale vorbim despre spionttul din Hexagon.DGSE beneflciaztt de un
responsabili10r acestor servic despre echidistania lor faltt de buget parlial Secret,primul ministm flind,practic,cel care
fOrlele csichierului politic. De aici si cOntroversa ridicattt de decide utilizarea fondurilo Duptt cum se stie,ln ul..la afacer
mtrebarea:pOt i sau nu sewiciile secrete asimilate cu,9polilia Ben Barka(fOStul pre,edinte al parlamentului lnarocan,care,
politica llnui stat?subliniem aici ctt dtta h inata,9p01llie beneflciind dc azil politic h Franta,a fost rapit,i a dispttut
politic sc hscrie in erOrile limbttului,,de cauciuc um 1 1965), DGSE(denumittt atunci Serviciul de
uzitat de
noua clasa politica aJunstt larf dupa 1989.Practic,nu exist Documentare Exterioar ,i de Contrasplon SDECE)a fost
"politie politiC ,ca semn distinctiv al aparatului de represiune, trecut din subordinca primului ministru in aceea a lninistmlui
or asta pentru simplul rnOtiv ctt tOate servic le secrete din lume Apttr i.Din 1995,seful de atunci al DGSE,Jacques Dewatre a
sunt fldele guvernelor care lc patroneaz , flind PItttite de la ,,havighcze``mtre cele
stiut,mctt de cand a preluat acest post,s
bugetul dc stat.Prin urmarc,si CIA,,iSVR ul rusesc,si DGSE trei autorittr de la care putea primi insmcliuni presedintele
ul francez,si MOssad ul israelian,ca stt exempliflctt cu unii republicii, seful guvernului, respectiv ministnll Apttrttrii.
din,,LTcii spionttului mOndial,fac si ele,pOlilie politic
Potrivit legislalici franceze,ei nu avea a da searna niciodattt in
pettru guvcmele pe care le dcse csc prin lege. fata PaJamentului,ceea ce li asigura,c dent,o IIlare libertate
In d ddta nd,capacitatea,,comml hfOmative dc a se de miscare.Acecasi legisiatie acorda drepml membHlor DGSE
sustra87e,paltial sau total,cOntr01ului instanlelor Statului de drept, de a folosi in interes de serviciu false identitttli. TOt in
precum,i tcndinta Ci de a sc autOnomiza m cadrul smctun10r subordinca ministrului Ap Hise anl,i Direclia de P teclie si
acestui stat n c bttuieli m privinla Caracterului legal al diverselor de Securitate a Apttr Hi(DPSD),smctu ixattt de re sta,,Lc
act ltti deStturate de se id e socret.Itt de cc,dc ct d,lln Point`` ca anacronic , avand misiunea de a supraveghea din
analist ancez obsc a cl servlciile secrete din tara Sa,,w ttQ inte or forlele militare.Acum cinci ani a fost creat ,i Directia

l "cgli c hfo

alii10r Militare(DRM),a cttK act itate se axcaz pe
d
gr
`
S 2 ttari S "le
`
1, c ttc `
Oblinerea de info.11latii seCrete despre amatele strttine.
=ns
Zi722 ``.Ca ullllare,o pHvilc dc`
ansamblu asupra principalelor Cum era de a,teptat,nici Ministerul de inteme nu s alsat
se icii dc infO 11latii h nOilc cOnditii Create de Fncheierea mai prttos,diSpunand de doutt servicii de informatii:Direclia de
zboiului Rcce este uti ,cu attt mai mult cu ctt sFarsitul Supraveghere a Teritoriului(DST),practic,sewiciui nalional de
"R
confrunttii Es st nu al cIIlnat hclleierea lttbiului secret,ci contraspion ,,i ServiciuHnfomatii10r Generale cRG),a mi
numJ deplasarea accentelor tt direc,ile de invettigalie,unele din funC"e este de a suprave ea sl infOma guveFnul aSupra
 R zbdm spbttOr 30 31 R zbdd spbttor

unclc dcstinate comerillui.in plus,mc de acurn c a ani,NSA

dcs2,o o adcVttat ofens pentm controlul relclci htemet,
rccltltand in acest scop infonnaticieni pirali(hackeri).

dc inf011.lalii franccze "detesta si O face Fn continuare, mai

: a wi

pm g
tctti
:
eF
:1:

bo Colosulinformativ american
De partca ccalalt ,statele Unitc cOntinutt stt a10ce scrvic 10r
de infOrmalH Sume uriase, care se plaseaz lntre 27-30 de
nliliarde de dOlari anual,adictt intreg bugctul armatci franceze.
infollllative americanc,ln primul rand a NRO,se dezYol ,m

IIIlililillliili:][1:: l[lII I:illi

in cele mai mici detalii ale terenului.Autoritttile americane sunt
dispuse chiar stt acorde dreptul de comercializare a imaginilor
Oblinute prin satelit,avand utilitttli eC010gice.

pretindcau ctt bOmbardamentul de represalii _ in urma

atentatelor teroriste din Kenya,i Tanzania c.Splonaiul militar face ravagii pe teritoriul SUA
s_a datorat unei

itt
:il
ufmF
:
Totusi,cu toattt forla fmancia ,i ulllantt de care displlne,
comunitatca de infomalii a Statelor Unite se conhntt cu mari

me
alllle chirnice.Darp a ullllat ll septembrie 2001.

i
i

lrttr 8
: Hi if
: I
:i:
:]:

t
li t 1
dc thnolo e,PCSte40dc statetrimindspiOn cule date dn
domeniul apar ,i al tehnologiei produceHi allllamentului


Rttzbolul splonilor 32

Rttzbolul splonilor

modem.Mai muk dec ,meL tt faC parte dm p ttme alte direci , dar oamcn , chiar dactt nu numcric, au ramas

RlttWTttilttil fTC accia,i.Prin urmare,procesul de rcorganizare a adus mai rnulte

structuri, lntre care: FSK, ln alc cttui atribulii a intrat
concurcaztt pc pia"internaliOnah de a111lamcnt cu SUA.Dintre contraspionttul;SVR spionttul eXtem;Serviciul dc Proteclic
tintele llm H de sploni s au evidentiat SIStCInele aeronautice, a lnallilor dellulitari; FAPSI supravegherea comunicaliilor9
senzol i,lasel i,sistelne electronice dc apttEIe. trupele dc gr niccri.Numttrul angttali10r a fost drastic redus de
O parte dintrc aceste informalii prOVenite din aria la 500.000 1a 80.000,misiunea lor flind stt luptc in principal
contraspionaJului au,,rttsuflatde la DSS.Secretarul colnisiei irnpotriva relele10r maflote,traflcului de droguri si a compliCi
de splonaJ a Congresului Statelornite a declarat c 1lrtul de Tot h contcxt, boiul din Cecenia a dete.11linat o nou
tehnologic este h crestere."S rab bJ c` , J , ri ra reottanizare a comunialil infOmat e rlsesti,FSK devenind
aJi
Sclviciul Fedeml de Secllrltatc(FSB),p ncipala institulie dc
` ``
Jagi J ,a cmttaspion .A,a cum rernarca lln and t din aria hfom 1
dedaratcongresmanul,carc a mai
adttLrat,, :OJ(americanii
r
G3 " RttJ s

n.a) a b ,
ofJ d sc " "
sunt numeroase,
"r c `t E,ccurile inregistrate de FSB
.

`
RespOnsabil DSSau refuzat instt sttidentiflce 1le vinovate de
1cpand cu c uarca acrllnii fo elor de el ale FSB dc a clibcra
spiontt in dauna sUA.
ostatcc luali de lln cOmando cecen la Pcrvomaiskoc,m Daghcstall,
in cifre cxacte,in raporml DSS se precizcaztt ca cste vOrba
si pantt la incapacitatea dc a soluliOna nllme asele cazlln de
despre ccl pulin 260 dc act it4i Cu grad ridicat de probabilitate asasinat din ultil ii ani.Ca s nu mai vorbim de lupta Fmpotriva
ca nind de spion ,lnregistrate m ultimul an.Toate aceste maflci,care a mas doar la nivclul dcclaralii10r.
activittli au fOst luate m evidenttt de FBI sau alte se icii de
investigalii Ca numttr de ri,nu mai pulin de 47 de state au
e.Spioni rusi,pOliticieni celebri
des surat acti li m dblneniul culeg( i de infomal privind
tehnologia lnilitatt a SUA.Nu toate acestea,spun sursele in cOntext,un fost oflier KGB,Konstantin Preobrttenski,
amintite,pot i acuzate ctt au Facut spiontt h deFavoarea SUA. declara c ,,4 b j` , GB(de fapt FSB,n.n.)`

Exist rnulte cazuri dc colaborttri cu bune inteniii,Cazuri veriflcate
Fn timp de contraspionaul american si prezentate h actele : f illil Lu
ele foaie scvcre;cl caliica acest serviciu drept o, )


oflciale.0 ln flecare an I)SS realizcaz ,in acest sens,un raport
C tt /J Z S' rJ dc t r Jdc Z IS j
pr ind starea,plonttului st in pc teritoriul SUA,rapolt ce se `, c
Jp rri
J`` ale membrilor stti.E st chiar temeri
` ca
inainteaztt Congrcsului. Pentru 2003, ins , s a descopcrit
noul departamcnt, crcat in 1998 pentru a ap ra "ordinca
amplincarea metodei amintite,prin care s hccpe o relalie legal
constituliOnal lmpotriva curcntelor extrclniste,stt nu devin
cu SUA,dup care se trece la culeLyerea de info

alii Secrete. din nou o polilic p01itic .

Dincolo de aceste aspecte,Boris Ellin eSte cel care l a numit h

fruntea FSB pe Vladimir Putin,omul care,duptt ce timp de 15 ani
d.FSB=KGB? a condus rcprezentanta KGB de la Dresda, s a conveltit la
liberalism si a asigurat neutralitatea KGB ului de la Petersburg
si in Rusia lucrurile au ev01uat impre zibil.Implicat in
incercarea de lovitw de stat din august 1991,KGB a trebuit s lW : I
tragtt conseciniele si a fost oflcial dezlnembrat.Cel pulin a,a au agenti:Cei vcchi,imprcttali Si acllm de spiritul comunist si
crezut politicienii moscovili. Cunl cra de asteptat,au apttrut,i antioccidental al l niunii Sovictice,si c i noi,cu vederi liberalc,
 35 RLbdd ttb
bdm ttb 34
prcgtttirea o icri10r,i suboflicri10t acest lucm se face la un

tl ill : slT Ih'

hTP
c 1
l

pcrioad grca, mai ales ca ullllarc a defcct rilo lui Richard

i!V
:


f
Pa
,

1
picrdut valabilitatea.

! ] 1:

l

larea Britanie,i asasinii pentru lilo,cVici

I:
t
`lscunse, la intimitttli cu cClebrul presedinte saxOfOnist al
Ainericil.A fost un succcs pcntru spionttul CVrcu,mai ales c

M: ::!a Tt TTttLttteV3
l
]TttrC
ngittlT
1 W
L

R zboiul splonilor
agent SCCreli israclieni care ll confundascra cu unul din
organizatorii atentatului fmpotriva atleli10r israelicni,executat
cu un an inainte la Jocurile 01impice dc la iinchen.
Cu toate acestca, unul dintre an cei mai negri pcntru
Mossad a fost 1998.Mai mtai,cazul Ychuda Gil on veChi agent
care intocmca rapoartc false, ala.11liste, pe baza unei sllrse
inexistcntc anatc in sfera puter de la Damasc),afaCerc soldat
cu condalllllllarea la cinci ani dc inchisoarc a lui Ychuda Gil.A
u 11lat capturarca de cab polilia CIVeliantt a unei echipe de cinci
agenti iSraelicni carc voiau sh instalcze un dispozitiv dc
lnregistrare a convorbirilor telcfonicc ale unui,efa organizaliei
HAMAS, respectiv e,ccul atelltatului orLranizat la AIIIman,
lmpotriva unui alt lider al acestci organizalii,Kllaled Mcchaal,
care a pus Mossad ul intr o lullnintt dcfavorabil si a creat
tcnsiuni in raporturilc lsraelului cu lordania. La smrsitul
aceluiasi an nefast,1998,doi agcnli iSraclieni au fost arcstali pe
cand f11lnau o baztt IInilitartt din Cipru. Consecini flreasctt a
tuturor acestor c,ccuri,,chl dc atunci al 4ossad,1)any Yatonl,
a fost inlocuit cu Ephfaynl Halcvy9 chcmat stt dca serviciului
str lucirea sa dc altttdat .Practic,se poatc vorbi in acestc cazuri
de o ,,Inetodtt de pe llmtt a succesului sau dc manifcstarca
acelor ,,Iclc structuralc denuniate de defcctorul Victor
Ostravsky intr o cartc devenittt celebr . Chiar dacl n a fost
"Lcul din ludcca``,Ephraym Halevy a dat rttspunsul ultcrion
h."GUOANBU splonalul chinez
Trebuie recunoscut c , pantt mai ic , China nu crea mari
problcme supcrputerilor spionttului mOndial,or cel pulin asa
bsa Bciiingul Stt se inlCleag .Ast zi,indiscutabil,China si a
Facut intrarca pe arcna rttzboiului sccret. Ca in atatca alte
domen ,unde FnOdemizarca a progrcsat graliC impulsurilor date
de Dcng Xiaoping,si aici liderul chincz a indeplinit inclia de
ctitott flind omul care a semnat actul dc nastere al Ministcrului
Securit lii Statului(Guoanbu), carC l,i cxtinde si astttzi
progrcsiv activitatca. in 1998, ln fruntea scrviciului de
infoll..al Chincz a fost numit fostul,efal scctici dC prOpagand
a Paltidului Comunist Chinez,Xu Yongyuc,omul care a dat un
36 37 R zbdd s o or
impuls fantastic splonaJului chinez.Dezvttluiri recentc au arttat
c ,in "epoca Yongyuc, agenlii sCCreli Chinczi au penetrat
masiv i profund ccrcet lc nucleare americanc. Existtt chiar
indicii serioase c a flnaniat COmitetul de realegere
"Guoanbu
a presedintclui Clinton si a plasat O agenttt a sa ca amanttt a
fostului prim ministru al JapOnici,Ryuta Hashimoto.
Potri tunor late Secretc,serviciul chinez dispunc la aceas
dattt de aproxirnativ 7000 dc agenli,Care lucreaztt sub acoperirc
diplomatictt si de alli 50.000 de agenii aflali pe tOate rneridianele
sub identit li falSe(ci Sunt numili ,,Chen diyu pc ti de ap
el
TLttl l ;. : :IT r,
iniliat o adevttrattt campanie de relalii Cu scrvic le secrete din
Rusia,Iran,Pakistan,Afghanistan,Siria,Arabia Saudit ,Coreca
dc Nord,i Serbia.in cOntext,o act itate intenstt des2,o
"SCCliunea 17``,conSaCrattt spionttului eCOnOmic si flnanciaro
bancar9 are a cunoscut succese remarcabile sub conducerea lui
Tian Genrcn.De relinut,agenl aCCStei seclii ttnt Cunosculi Ca
deoscbit de activi in Europa Occidcntal ,i Statelc Unite ,i
dcpun un cfOlt considerabil de a asigura Chinci O pozilie
avantttoasa pe piala llnOndial
.
In concluzic, lncheierea Rttzboiului Rece a pus sc ic lc
secrete ale marilor puteri fntr un nou context politic,
obligandu-lc astfel la o reevaluare,i redireclionare a activitttlii
lo Comun lile infO 11lat c au intrat,i ele s ar putea spune
ntr o faz ,,dc tranzilie ,Cu rezul e inc inccrte.Ccca ce sc
poate af111.la cu certitudine, deocamdat , este c , in timp ce
Fnarilc vcdctc KGB, CIA, 14ossad sufcrtt de pc u.11la
,,lmbttt nirii``,Guoanbu la,nc,te cu impetuozitatca vttstei salc
tincre,Dar ce s a pctrccut in Romania?
 39 Rttzboiul splonilor

a."Jocul``PSD cu terorismul.

In plan politic,pozilia pr0 0ccidental ,i pro reforlntt de la

inccput a guvcrllului minoritar dc centlu stanga al Romaniel i_a
III."Odiseea Ser ciului Roman de lnfOrmalii(SRI) surprins pe mulli dintrc cci care lsi amintcsc de pcl follllanlcle
de dup 1989 dcloc,pectaCu10asc alc precedcntei sale guvem
,1,, ,ht 1990,i
'anzllia 1996.In acca perioad ,fn loc s promoveze rcforlna,Romania a
in iara nOast ,Smr,itul R , oiului Rcce a inscllmat,i adoptat o ttitudinc ambivalcnt de p cesul de tranzilic Si

: ri ::lli

:
este dtta o celtitudine ctt multt lllme a acuzat Partidul Social
Democrat lPSD),fost PDSR,pentru
faptul ctt Romhia se situa,
1989, printr o hotttrarc a consiliului Frontului Salvttr confollll indicttorilor de perforlnanl ,m llHna multora din rile
Na,ionale,0 anelc de sccurittte au fost diZolVate.La 26 maltic Europei de Est h loc s criticc coalilia dc dreapta care si a irosit
1990,prin Dccretul n 181 a fost infliniat SCrviciul Roman de mandatul dobandit h u.11la alegerilor din 1996 h ncsttite
n domcniul culcgcr de
lnfolll.alii,institulic dc Stat spccializat cclturi si lupte intestine.
informal priVind sigurania naliOnal La 29 iulic 1991,a fost Ins , de data aceasta, dup 2000, sub conduccrca
el istt Legca privind sigurania nalionaltt a Romanici, ca prcscdintclui partidului ,i prirllului nlinistru Adl ian N stasc,
stabilc,tc noilc ameninittri la adresa siguranici naliOnalC Sunt PSI)s a hotttrat stt se adopte o alttt atitudine.Ca urlnare,Adrian
stabilite ca organe dc stat cu atribulii in dOmeniul siguraniei Nttstasc ,i prc,cdintclc IOn llicscu s au aflat in fruntca unei
natiOnale Serviciul Roman dc lnf 111lal ,SerViCiul dc lnfo 11lalii dclcgaliiOmanc la nivcl inalt carc s a deplasat la Washington.
Externe, Sc iciul dc ProtectiC ,i Paz , precum si strtlcturi Arnb oameni politici au subliniat ctt sunt dc paltca presedintelui
internc specializate din cadrul Ministcmlui Ap r NalionalC, Gcorgc Wi Bush in,, zbOiul mpotr a terorismului``.Totu,i,
Ministcrului dc lnternc ,i 4inisterului Justilici Act itatca Adrian Nttstase si lon lliescu nu i au imprcsionat pe oflcialii
pentru rcalizarca siguranlci naliOnalc cste coordonattt de ctttre amcricani prin opiniile lor pro occidentale,i prin hOtttarea de a
Consiliul Suprem de Apttrare a T .
integra Romania in stmcturile de securitate ale Occidentului ,,Sc
De partea cealalt ,prin Lcgca n 14 din 24 fcbrtlarie 1992, J R 77z s
ggr rO J tt E
j
privind organizarca si func,iOnarea Scrviciului Roman de itz
z
b cze `
lnfollllal (publiCatttin Monitoru1 0icial al Romanici,Partca I, `/cz, C S tt Z ys
nr.33 din 3 ma ic 1992)au foSt Stabilite principalele sarcini,i ag s
Jttg itacr
i ,
'rgz ` analist pc problcme Cst
comenta plastic Charles Robertson, `
atribulii ale instituliCi,pent l ca,in noicmbrie 2001,(3onsiliul
Suprcm dc Apttrare a Tttrii stt aprobc un nou Rcgulamcnt de curopcnc la ING Barings din Londra.Totodat ,trebuic rclinut c

p
politicianul roman din linia intai a accstor cforturi a fost NItircea

W: :a rWl
Sumlnitul de la Praga din 2002,pc a cttrui
'attil
crs: :lttTUs
se prcgatca pcntl
ATO,13ucurc,tii cooperau activ in Mircea Gcoantt a fost O prezeni Care a conferit sigurani ,mai
agcndtt s aa at extinderea l
ttics in rczolvttca disputelor dc fronticrtt din sudul serbiei si a
lupta impotriva terorislllului,chiar si cu riscul negliittrii,fie,i
situalici din Rcpublica NIIaccdonia.De rclinut,htre timp,c
accidcntale,a amcnin! ri10r scparatistc ale unor organizal ce
radicalii maghiari puncau bazcle inflinittr unui "linut al
activcaztt pc tcritoriul na,iOnal.
R zboiul spionilor 40 41 Rttzbolul splonilor

sccuilor``,practic o zontt autonomtt indcpcndcnt situattt chiar
lnlma Romanlcl.
Rcvcnind,ln ultimul sttu discurs ca prcscdinte OSCE,lVlircca
Gcoantt a subliniat neccsitatea ca statele membrc stt acordc o
ateniiC Sporittt concxiunilor dintre criina organizat i terorism.
Accasta a reflcctat m surilc pc carc A/1ircca Gcoan i alli
nlini,tri romani le_au luat n propria lor tar ,prin inghelarea
conturilor bancare suspccte si intensificarea supravegher
flme desprc carc se crcdc ctt ar fl folositc drcpt acoperire pcntm
uncle gl lptti teroristc din Orientul Miilociu.Cu altc cuvintc,ln
timp ce lBucurest se pregtttcau pcntru SulIImitul dc la Praga din
2002-pe a cttrui agcndtt dc lucru s a aflat problcma cxtinderii
NATO Mircca Gcoantt crcdca cu convingcre ctt mcrit o icc
cfolt,spunand chiar cl sinltc cum,, 4Jd r R 2 J s
z j 6 b
D D J77 z special ofcnsattt dc acest plan. Mai ales c , de,i cxprcmicrul
` `
s
cr /JJ
2
`
6 , tt j S
`
J compromis in privinia apliCabilitttlii aCCStei legi,iar exministnll
`CC `
b.. ,1,,comprolnisul``UD lR
Avand grii s nu afcctezc crcdibilitatca sa de candidat la
intOgrarca in NATO, Romania a cttutat, Tn accla,i timp, sa
expriinc disponibilitatea dc a juca un fol ser10S in preconizata
Forltt Europcan dc RcacliC Rapid .Ultcrio ministrul apttrttrii
loan Nllircca Pascu a ofcrit cinci batalioanc romanc,ti,preculn si
f04e navalc si o structura a fo4clor aerienc,dcsi nu a prccizat la
cc cfcct c(militari,navc,a oanc)se va ridiCa accastt fo4
alttt problcmtt cste cea a rclalii10r ncclarc ale Romanici cu dou
dintrc vecinclc salc: Rcpublica Moldova, regiunca istoric
rOmancasctt nulnittt Basarabia pantt in 1940, cand stalin a
ancxat ola URSS, il ngaria.
In poflda contactclor bune la nivel fnalt dintre Budapesta,i
Bucuresti, difcrcndele politice rttnan, ln spccial in privinia
insemnatei minorittli maghiare din Transilvania(o Cial
unor cstimattt la circa l,6 milioane de locuitori, dar fn rcalitatc cu
cateva sute de m mai pulin).Ot aici se poate vol bi dc
controversata Lcge privind Statutul Maghiarilo "lcge care
confctt drcpturi si pr 1lcgii spccialc maghiarilor carc tr iesc
dincolo de granila naliOnal ,i carc a afectat serios relal lC
Budapestei cu tottc rilC.Existt minorittli maghiarc destul dc
ilnportante in Slovacia,i Serbia,dar iara nOastrtt cste n mod
Adrian NIstasc a depus tOate eforturilc penttu a se unge la un
Mircea Geoantt a participat la mai multe mtalniri cu o o10LTlll
sttu ungat Janos MartOnyi,nu sc poate spune ctt problema cste
rezolvat .Aici sc pot sublinia compronlisurile fhcute de paltidul
de guvcrnttmant cu uDA4R, ln urma cttrora minoritatea
,i
maghiartt a c
tat nu de puline Ori drepturi mai multe chiar,i
dccat mttoritatea romaneasc .si tOtul, inclusiv ignorarca
inacccptabilului dcmers al oblincr autOnonlici unui a,a zis
,,Tinut secuicsc``(care stt cuprindttjudcicle HarL hita,Covasna si
Mure,),pcntru cele 5-6 proccnte oferitc la alcgeri dc ctttre
.

clcctoratul dc originc maghiar .

Potrivit lui lircca Gcoan , duptt cvcniFnCntCIc din ll

scptembric,sanselC l rii nOastrc dc a fl prinlitttin NAT()au ibst
c.,,lLupta comunistilor inoldoveni mpotriva capitalistilor
mai mari ca oricand.,, 77z s r i 7

`j romani
rj
s bj g .Prj J
772
`
,C S

s

J
Ji In schirnb,rclaliile cu M01dova s au dovedit i rnai diflcile,
et,z J s E J. TOtusi, " 4ircea Gcoantt era mai ales duptt ce fostul partid conlunist din accasttt iartt a ca,tigat
` `s

ngr omt dc faptul ctt cforturilc Rusici dc a lmplcdica nallunilc
balticc sh intre in Aliani , Or rcvcnirca la putcrc a primului
ministrtl antireformist Vladimir Mcciar in Slovacia(lartt Carc,dc
ascmcnca,a2cut prcsiuni n vcdcrea intcg rii),duptt alcgcrile
din 2002,vor constitui in tilnp,,
J S
. 0
`r
alcgcrilc dc la sttr,itul attului 2000.E)in acest punct de vedcre,
mttOritatca romanilor ,i probabil ctt acum i a moldovenilor
nu mai vttd posibiltt rcintegrarea Moldovei in Romania, chiar
dactt relaliile dintrc celc dou !ri puteau fl deflnite lnctt din an
'90 drcpt,,specialc .Nu,i acum.Pe parcursul ultimilor dOi ani,
R zbolul spionilor 42 43 bdd O Or
presedintelc Moldovci,Vladilnir Voronin,a reu,it stt dctc orcze lucru a linut pe 10c intregul proces de iinplementare a
rClatiile cu Bucurcst ,i stt intttreasctt tradilionala suspiciune a em 0 jc au
romanilor in privinta Rusiei,potrivit cttreia Moldova se afl n
, "
sfera de influcnitt a Moscovei.Totodattt sc cunoaste si de ctttre Observatorii carc urlnttresc de multt vreme ala romaneasc
opinia publictt faptul exprcmierul Adrian N stasc,1 aammat sunt de pttrcrc c ,in an care s au scurs de la cttderea lui Nicolae
o vizittt la Chisinttu, duptt ce Vladimir Voronin se pare ctt a
SprJinit criticile
cxpansionistc a
litropolitului Basarabiei la adrcsa,,politic
Bucurc,tilo
Ulterior, prilnul rninistm rolnan a condamnat dcciZia
1 i

1
Chisinttului dc a suspenda unilateral ncgocierile comerciale
dintre compan lc de cnergie din ccle doutt i ri, acordand, ln l
I
; ;
accla,i timp, privilcg companici rusc,ti Gazprom. Ca s nu PSD T c r26 trez , J


c
vorbim dc declaralia FaCuttt de Vladimir Voronin,potr it cttreia Z"

cr"
C( J9gr
,

Spunea Dorcl
ldO r b Js scJ J b s ,transpus
SandOt COmentator politic de marc
" ,i fOst ministru m primul

ulterior in practictt prin prollnulgarea unci legi aberante,care a guvcrn nccOmunist.NIlircca Gcoan recuno,tca la randul sttu ch
fost primittt cu dezgust la Bucurcsti, ln timp ce sugestiile existtt un vid in zOna centrului dreapta, dar cattt vreme au
oflcialilor rnoldovcni c lilnba,,lnoldovencasc ``ar fl diferittt dc
cca roman (cand de fapt e una si accca,1 limb )au fOSt
catalogate drcpt,,staliniste dc cttre politicienii romani.ln plus,
demn de rctinut,Vladilnir Voronin a evitat chiar stt vinl lang
;
r
r 6,

s` r . Mircea
)

Bllcurcsti,lntr un modcst sat de campic,ca s_o vadtt pc cea care Geoantt mai spunca,dc ascmenca,c 2
,
S b
l a crescut. d R Ma4
s "" LdOr(Care a `
fost un puternic contracandidat
`


do Lumini,i umbre
Dincolo dc aspcctelc generale prczentate antcriot unii
l :yttT Wi
supremtt m 2004-n.a ), J s
J s
anali,ti susiin ctt prOccsul de intcgrare a Romanici fn NATO rrrt
7 R g `.
poate fl umbrit de cfolturilc c,uatc din trecut de a rcforma extemc Mircea Geoantt
Tot rninistnll de a subliniat: c

cconomia si societatea c ih.intrebat desprc accstc esecuri,

J

tt s ttb

SC
,

:t
cxrninist l Mircca Geoantt a afli11lat ctt Romania a tonstituit un `
caz apalte de cClelaltc tttri cst curopenc. "Noj ,
" Z?
j Z r

772JS' Un E 4q din 2 g ` 77"
77Z gJ


j
r
j J s
`





r d , zJ
"
j

"j. ; ; /
lircea Gcoantt a fost totusi sincer si a recunoscut ctt guvcrnele c 6 Mai mult,Mircca Gcoantt nu s
a artttat
trcctlte inclusiv ccl al PSD au subestimat obicct ele mttorc t





ale l rii." J

rStralJ
z
2 rJ
ycs
j


sr c
7722 77Z

bJi` , spunc cl,recunoscand ctt accst

j

ilT :l :fTT
:
multc dc 2cut inainte dc a dobandi aceasttt calitate. Dup
 45 R zboiul spionllor
R zbol l spionilor 44
In context, in calitatea sa dc membru in Comisia
pttrerca sa, dactt politica de atunci a t ii Va fl promovat
interdcpartamentaltt de integrare a Romaniei fn NATC),
constant, Romania va reusi stt incheie ncgocierilc la flnele
Se iciului Roman dc lnformal fi re nc responsabilitatea
anului 2004 si probabil stt intre ln U13 1n 2007,duptt cc noile
coordonar inttsurilor dc implementare a obiectivelor prcvttzute
aranJamentc bugctare vor fl aprobatc de ctttre statelc membre
in Capitolul IV PrOblcme de Sccuritate ale planurilor
cxistentct,,Es b c IS
lb J S,r ri g
2.

naliOnale anuale de adcrare a Romaniei la NATO,respcctiv:

Pcs J , J J,R1 J 2" l sig
",c
j J72 c
.R 1 C9 JJ
adoptarea cadrului nollllativ,i proccdural privind protcclia
" "
c( J r
rj Js
zj br"sc ,
j ,i securitatea infollllalii10r clasiflcatc la n elul standardelor
Z
tra. AlianiCi;
` constituirea structurilor speciflcc de aplicare a ccriniclor
NATO in domcniul elabOrttrii,i rnanipul r dOcumentelor
e.Sarcini ce revin Serviciului Roman de lnformal
'n secrete;
calitate de responsabil coordonator al Capitolului IV
pregtttirea si inst lirea personalului care va lucra cu
Probleme de securitate al Planului Nalional de
infomaalii Clasincttc NATO;
Aderare a Romanieila NATO* optimizarea act ittlii dC implemcntare a standardclor si
Confonn specialistiloL Sulllunit ul dc la Washington din procedurilor m domcniul protecliciinfO.11lalillor Clasiflcatc
1999 a constituit momentul dc rcferinitt al prOgramului NATO;
,,lcmbership Action Plan``(MAP) Planul de acliune in asigurarea securittlii prOtect c,h raport cu complexitatca
vedcrca adcrttr la NATO. Accasttt iniliatiVtt destinata ce10r si dinanlica fenomcnului terorist;
nOu ! ri candidate cste menittt stt concretizczc, ctapizat, diseminarea inforlnaliilor privind sigurania,i apttrarca,ln
obicctivclc circumscrisc procesului dc pregtttirc a integrar . conformitate cu prevederile ConstituliCi si legislalici
MAP este matcrializat in ficcare lartt prin elaborarea naliOnale,cu promovarca principiului transpareniei;
,,Programelor Nationale anuale dc Aderare``(PNA),programe rcalizarea educalici de securitate h sfera societ Ci le,
cc cuprind actili si m Suri dc adoptare si implemcntare a pentru cunoasterea noului mediu de secu tatc aferent
standardelor NAT0 1n domeniile politic, econonlic, apttrare, gestionttrii crizelor,i riscurilor comunc.
sccuritatc,lcgislativ,i gcstionarea resurselo Pcntru indeplinirca acestor obiectivc, Serviciul Roman de
Primul,,P gram National anual dc Aderare``a Rommici la infonllalii COnlucrcaztt cu autoritttlilC si institulille publicc cu
NATO,afe nt ciclului l al MAP(1999-2000)a fOSt Claborat h atribul in dOmcniul securit ! prOtective, potrivit
1999.Cele doutt proLTame ulte oarc,pcntru ciclul al lea(2000 compctcnle10r legalc. TOtOdat , in vcderea concrctizttrii
2001) i,respecti ciclul aHII lea(2001-2002)au foSt Fntocmite programelor aflate in derulare, beneflciaztt de consilicrca si
sub coordonarea Comisici interdepartamentale pentm integrarea cxpcrtiza rcprezentanlilor autOrizali ai NATO,i ai agenlillor de
Rornaniciln l ATO,constituitttin baza H.G.
14,din 13.01.2000. pro l din statele membre ale AlianiCi.
Confo.11l acestor programc,respectiv a celor ulterioare,Romania E)in acest punct dc vedcre, principalele direclii de acliune
aCiiOneaztt pentru p movarea valorilor si obicctivelor Aliantei comuntt sunt fbcalizatc asupra u 11 toarelor domenii:
Nord Atlantice si pcntm inttrirea sccurl
compatibilizarea ,i armonizarea metodologiilor ,i
pn utilizarca eflcienth a tuturor reslllselor "i
disponibile.
si Stabilittti CurOpene
proccdurilor intcrne speciflce sccurit ! prOtective la
standardele NATO;
niciin NATO
Problematica prczcntatt sc fctt patt la dda intcg Hi Ro
R zbolul splonilor
elaborarea si implernentarca rnttsurilor dc avizarc a accesului
la infollllal ClaSiflcatc in vederea cliberttr ccrtiflcatelor de
securitate aferentc,potr it cerintclor Ali miCt
reevaluarca modului de gestionarc a informalii10r
clasiflcatc,i asigurarea securittlii iZiCC a acestora;
realizarea intcropcrabilit ! ,i implcmentarca unui sistem
de coFnunicarc unitar in materic de securitatc;
studicrca si adoptarea managemcntului sccurit lii prOtect c
generale si a managcmcntului securit4 industriale;
elaborarea strategici INFOSEC, a propunerilor dc
reglcmcntttri spe,ificc, a programelor de inst lire si
consultanitt in domeniu.
Altfel,acumulttilc oblinute pantt m p ZCllt constituic praclc
prernisele realizttrii i consolidttrii obicctivelor afcrcnte
domeniului sccurit2 aSumate prin planuHle nalionale anuale de
aderare.in cOncluzic,intr o astfel de pcrspect ,Rommia i va
optinliza sistcmele dc gcstionare a infolHial 10r clasiflcate pentru
asigurarea confldcnlialitttlii,integ tttlii i disponibilitttlii accstora,
iar adoptarca ,i iinplcmcntarea noilor reguli de securitatc
protect vor garanta acelasi nivel de protccle,atat pent
infollllaliilC Clasiflcatc NATO,cat si pentru cele apa,inand
Aliantei Nol d Atlantice,"ri10r membrc sau partenerc.
afo PJF Jc
rr
(MA
Planul dc actiune pentru aderare,,,NIIcmbcrship Action Plan
(MAP),conStl it pe baza dialol lui ind idual intensincat,a fost
creat pentru a rcanillla angttamcntul fcllll al AlianiCi pcntru o
toare cxtindcrc,prin stabilircaunui proLTamdc activitti care VOr
uta Statelc aspirantc m prcgttirca lor pcntru a rare.ProLTamul
ofe statelor aspirante o list de activittli din care cle lc pot selecta
pe lCelea pe ctt lc considett benefOe pentru prcg urca l .
ln acest fcl,palticiparea activtt in cadrul rnecanismelor PfP,i
EAPC rttmane esenlialtt pentlu l rile Candidatc care l,i doresc o
impliCare politico milita mai putemictt in viata AlianiCi
Ficcare stat aspirant va trebui sa clabOrcze un program natiOnal
anual(PNA)al acliuni10r cc vor fi intrcprinsc fn vcderca ader rii
la NATO.Alianta Va analiza anual progrescle rcalizatc,pe baza
46 47 Rttzbolui splonilor
programelor naliOnale si va mtocmi un raport ce va fl analizat h
cadrul Consiliului Nord Atlantic,in fol.1lat 1 9+1.
MAR care rCprczinttt o manifestare practictt a politicil,,usilor
deschise ,cstc lmp 4it in cinci capitolc:
1.Probleme politico cconollnice
2.Probleme lnilitare si dc apttrare
3.Resurse
4.Probleme de securitate
5.Legisialic
a2(brasJ J cneria E rra cAP
Crearea Consiliului de Cooperare Nord Atlantic(NACC)la
sttr,itullui 1991 a stabilit un cadru pentru dialog si cooperare cu
larilc din Europa Central ,i dc Est, prccum si cu noile state
independente din spaliul fOStei URSS.Numttrul membrilor
NACCacrescutdela251n 1991 la401n 1997.Austria,Finlanda,
Suedia,i Elvetia,Ca participanli la Partcncriatul pentru Pace fn
calitate de obsc atori,au devenit memb EAPC. Or9 pe baza
succesului NACC si a Partene atului pentru Pacc,Ininistrii dc
exteme din ittrile aliate,i partenere au inaugurat la Sintra,
Portugalia, la 30 mai 1997, Consiliul Parteneriatului Euro
Atlantic(EAPC),cu intenlia de a ridica coopcrarea politic i
militartt la un nou nivcl calitativ Cu acest prikj s a reafl.111
angaJamcntul comun de a intttrl,l cxtindc pacca,stabilitatea,1
cooperarca in spaliul euro atlantic pe baza valorilor si a
princip lor comunc,ln special cele stabilite in documentul cadru
al Parteneriatului pcntru Pace.EAPC,ca succcsor al NACC,
ofertt cadrul gcneral pentru consultttri politice legate dc
sccuritate,ca,i pent l cooperarea intHttt sub egida PttR
Dirnensiunea politictt extinstt a consultttrilor ,i cooperttr
oferittt de EAPC pe 11lite paltencrilor9 dach accstia doresc, s
dezvolte relal p01itice directe cuAliania TOtodat ,EAPC ofer
cadnli necesar pcntru ca lttri10r partcncre stt li sc oferc
oportunit li sporite rn ceca ce privestc luarea deciziilor
referitoare la activit lile la care particip .Componenta EAPC
are 44 de mcmbri,respectiv cei 19 rncmbri ai Alianiei,la care se
adaug Albania,Armenia,Austria,Azerbaittan,Belarus,
R zbolul spionilor 48 49 R zboiui splonilor

Bulgaria, Estonia, Finlanda, Gcorgia, ICazahstan, I irghizstan, CERINTE:

Lctonia, Lituania, NIIoldova, Romania, Rusia, Slovacia, TO KNOW ,,NEVOIADE A sTI:`
1.Principiul NEED
Slovenia, Sucdia, Elvelia, Tadiikistan, Fosta Republic
lugoslavtt a Macedonici,Turkmenistan,Ucraina,i Uzbekistan. 2.CERTIFICATUL DE SECURITATE
oricc pcrsoan trcbuic s aibtt un certiflcat de sccuritate
NATO, clibcrat in baza efectuttr unei verificttri de
ag rra s
` `P
` sccuritatc.
"
Partcncriatul pentru Pacc(PfP)este O iniliatiV introdustt de
3.VERIFICAREA DE SECURITATE
NAT0 1a Sunllnit ul din 1994 de la Brtlxcllcs.Scopul PfP este confoln cu standardele nliniine dc securitatc NATO.
s ntttrcasctt stabilitatca si sccuritatca in Europa. EI sc
conccntreaztt pe coopcrarca lcgattt dc apararc ,i se adrcseaz 4.EDUCATIA DE SECURITATE
orice persoanl care are acces la informal claSiflCate
tuturor statelor mcmbrc OSCE capabilc si domice stt contribuic
trcbuic s flc prcgtttit ,i stt beneiciczc dc inst liri
la acest progralll,i sc axcaztt pe idcca rntttrir unui partencriat
periodicc refcritoarc la ccrinielC de sccuritatc NATO,i la
rcal,constituindu sc intr o trttsttturtt pcrmancnttt a arhitccturii dc
amcninittrile provcnite din zone de risc potenlial.
sccuritatc curopene.
NATO se va consulta cu orice paltcner activ9 dactt acel 5.PRINCIPII FUNDA lENTALE DE SECURITATE
partcncr pcrcepe o ameniniarC directl la adresa integrit sale l surile de proteclic adOptatc dc flccare lartt trebuic:
!

teritoriale,a indepcndeniei politice sau a sccurit

stt fle cxtinse asupra tuturor persoanelor,infollllalii10r,i
! .

institul 10r;
La reuniunea rninistcrialtt din prillllttvara anului 1 997,
s identiflce ameninttrilc la securitatea infomalii10r
lninistr de cxteme si ai apttrttrii din statelc AlianiCi au convcnit
clasiflcate;
ca
o noutt scrie de iniliatiVC pcntru lntttrirca ulterioartt a PR
s lmpicdicc acccsul orichrci pcrsoanc ncautorizate;
elcmcnt dc baztt al arhitectur dc sccuritate europene si ca
stt asigure ctt info.11lal lC Clasificatc sunt fllrnizatc doar
modalitate dc dczvoltarc a rcla, 10r din cc ln cc mai stransc in pc baza principiului"ncvo de a sti``.
matcrie de sccuritatc intrc NATC),i statclc partcnere. In plus,
programul PfP intcnsiflcat prevedc un rol opcralional mai 6.VERIFlCAREA PERSONALULUl
pronuniat, COnsultttri politice mai aprofllndatc, prccum ,i Toatc pcrsoanelc,civili sau militari,carc nccesith acces ia
informalil NATO clasiflcate, trebuie stt flc vcriflcatc
posibilitttli mai mari pcntm parteneri dc a participa la luarca
inaintc dc acordarca acccsului.(D astfcl dc vcriicarc
deciz lo ,i planiflcarca activitttli10r PfR
trebuic s deterlnine dactt persoanele:
prezinttt garant de 10ialitate;
a4S rr6J rS JJrJ au trttsttturi dc personalitate,l o conduittt profcsional
`
Cc trcbuic avut in vcdcrc m procesul dc aderare la NATO?in carc nu pun la indoia11 lncrcderca care li sc acordtt in
primul rand ndcplinirca ttlturor standal delor rninilllle dc securitatc manipularea infolnatii10r clasiicatc.
NATO inainte dc accederc(aCest lucru cstc supus vc flcttrilor
cfcctuatc dc NOS).ln al dOilea rttld,lnflinittca Autori ! 5S Flira . z
`
Nalionale dc Sccuritatc, ullllattt dc arlllonizarea legislalici si Scopul sccurithiii fiZice este:
asigllrarca unui numtt suflcicnt de pcrsoane verincate pentl l mpicdicarea acccsului ncautorizat;
acccs la inforlnalii NATO clasiflcate mainte de aderare. idcntiflcarca pcrsoanelor suspecte;
R zbolui splonllor 50 51 R zboiul splonilor

asigurarca tilnpului neccsar pentru a acliona impotriva Securitatca criptografic ;

intrusului. Securitatca translnisiunilor;

Sccuritatca trebuic construittt pe baza unui sistcm de apttrare TEMPEST(seCuritatea cmanalil10r);
in promnzimc,utilizandu_se combinalii dC mttsuri complcmen Securitatea organizalional ,i administrativ ;
tarc pent l a asigura un grad dc proteclie,garantat de: Securitate procedural ;

importania Va10rilor protttate; Securitate flzic ;

vulncrabilitatea zonci; Sccuritatea personalului.

amenint Hle locale spcciflcc.
MIsu le dc sccuritate flzictt trebuic coordonatc cu alte
a Pri
,
J
Ji
mttsuri de proteclic a: `"
personalul i; Unul dintre obicctivele impoltante alc procesului de preg tirc
docunlcntelor; a aderttr Romanieila NATO a constatin asigurarea FnttSurilor de
comunicalii10r; pteclic a infOrlnalii10r clasiicate(seCretc)confO111l principiilor
mU10acelor tehnice; ,i standardelor dc sccuritatc alc AlianiCi Firesc,la baza intregii
computcrclo act i li Fn dOmcniul protecliei informaliilor Clasiflcate s a afl
Indifcrent de no.11lcle,i rcglcmcntttrilc NATC),decizia flnala principiul,,NEED TO KNOW``sau,,NEVOIA DE A sTr`,a
m lcgatutt cu mctodclc care vor fl utilizate Fn accasttt combinalie
cttmiimplemcntare este ncccsara in toatc domcn le de sccuritatc
rc nc"r reSpect c,care va adopta masu lc si p cedu le cele
i medHle de discminarc a informalii10r clasiflcate.
mai binc adaptate la circumstanielC Cu carc sc conflunt .

,,Ncvoia dc a,ti``reprczinttt stabilirca dc cttre un dclinttOr

a`INFOSEC
Terlncnul INFOSEC sc refertt la securitatca sistelnclor
clectronicc si cOFnputCrizatc fn care sunt elaborate,prelucrate,
translnisc,i stocatc inforrnalii Clasificate.
PRINCIPIILE ORGANIZARIIINFOSEC
autorizat de infollllalii claSiflcate sau sensibile a faptului c o alt
persoantt veriflcattt corcspunzatOr trcbuie stt aibtt acces la acele
infollllalii in indcplinirca atribul 10r sale oflciale.Prin deflnilic,
principiul cstc conceput pcntm a limita difuzarea inforlnalii10r
clasilicate,cu scopul dc a rcducc riscurilc de compromitere. In
accst fel, cl reprezinttt o nl surtt dc securitate solid ,menit s

existenta unci amenini ri; fmpiedice divulgarea ncautorizattt dc info.1.lalii Clasiflcatc sau
valoarca informalii10r si bunurilor care trebuic sensibile.in plus,flecarc utilizator arc obligalia de a proteJa
protaatc; informaliile clasiflcate care fi sunt hcredintate.In acest scop,
aplicalic unitar ,i continuitatc Fn asigurarea protecliCi; stabilirea ,,nevo dc a ,ti trebuic acuttt de flecarc dattt cand
acces controlat; documentele sunt translnise dc la o pcrsoan la alta.
responsabilitate individual ; , eVOia dc a sti``cste unul dintre pHncip ic de sccu tate cel
aplicarea m surilor de sccuritate neccsare; mai diflcil de aplicat.El promoveaz un nivel de responsabilitate
informare,i cducarc; personaltt pc care mulli ll g sesc diflcil dc acceptat.Totu,i,multc
planuri pentnl situalii ncprevttzute. dintrc cazurile de splontt au fOSt icgate de accesui neautorizat al
COMPLEX DE lASURIINFOSEC unor persoanc cu ccltiflcatc corcspunzatOarc,dar carc nu ar fl
Sccuritatca calculatoarelor; trcbuit sl oblintt niciodattt info.11la!iile,pentru ctt nu se supuneau
Securitatca comunicaliilor; principiului"ncvo de a sti .
R zbolul splonilor 52
&/ r
tti g S r
`
in calitatc dc candidatttla adcrarc si lpaltener
n Consiliul
dc Coopcrare Nord Atlantic (PartCneriatul pentru Pacc),
Romania a scmnat Fn data dc 08.07.1994 Acol dul dc Sccuritatc
cu NATO, iar in 10.09.1994 Codul de Conduit ,i Acordul de
Sccuritatc. Prin scmnarea acestora, Romania si_a luat
angttamcntc clarc de a,,prottta,i apttra informatiilC,i
matcrialelc clasiicate ale AlianiCi Si mcmbrilor acestcia,m
conforlnitatc cu documentul,,Securitatea rn cadrtll NATO Cu
alte cu nte,din acel momcnt,obligaliile Ce re n Romanici sunt
binc deflnitc si cuprind, printre altelc, fnfliniarCa Autoritttlii
NalionalC dC Securitate,institllliC Ca ,printrc altc ttribul ,este
abilitattt stt cmittt certincate individualc dc sccuritatc pcnt
pcrsoanclc carc, intr o folntt sau alta, intrtt in contact cu
infollllaliilC si matcrialclc clasiicatc ale NATO(veZi HOt
dc Guvcm n 864/10.10.2000).in plus,NATO,prin institulia sa
specializat ,Biroul dc Sccuritatc NATO(NOS), stabilc,te
standttdc dc securitate pe care flecare lar ln partc silc adapteaz
la condi! le prOprii, dar nu intc inc in trcburilc intcrnc alc
thri10r membre sau partcncrc,respcct nu impunc forma de
organizarc,i ftlnclionarc a Alltoritttlii Na!ionalC dC Sccuritatc.
Astfcl,nici o persoantt nu poatc avea acces la informaliilc,i
materialele clasincatc sau la activitttlile organizatc 2n scd lc
NATO,dactt nu delinC un celti cat individual de sccuritate,
individualizat pentm forma si nivelul dc acces, cliberat de
Autoritatca Nalionaltt dc Securitatc.Confollll norlllclor NATO,
accst ccrtiflcat sc solicith individual de ctttrc institlllia din carc
face palte pcrsoana intcrcsat
i are la baztt proccdura de vetting
(VCriflCare si avizare).
Astfcl,principalclc atribul alc Autorit NalionalC dC
Sccuritate sunti
claborarca,ln baza lcgislalici in Vigoare,dc instmcliuni
si proccduri interne pcntru alinicrca la standardele
NATO,referitoare la securitatea personalului,sccuritate
flzic ,INFOSEC(sccuritatea sistemelor electronice,i
comptltcrizate),Securitatc industrial ,i altc dOmenii
carc presupun proteclia infOrmalii10r NATO clasiflcatc;
53 Rttzbolul splonilor
eliberarca certiflcatelor individuale de securitate,pcntru
persoanc carc au acces ia infol 1lalii NATO clasificate;
autorizarea particlparil la acti ttti pentru carc NATO
solicit celtificate de sccuritatc;
monitorizarca ,i implementarea instruc,iuni10 ,i
proccdurilor referitoarc la protcclia infOrmal lor
clasiflcatc,in lnaniertt unitar ,ln toatc componcntcle,i
organismele naliOnale,militare, civile sau industriale,
din iar i din strttintttate;
asigurarea rcspcctttr reglement rilor NATO referitoarc
la gestionarca documentelor clasiflcate.
Ser ciul Roman de lnformalii,i proteclia informalii10r
clasirlcate sau cum se deschide"Cutia Pandorei``
Dc paltca cealalt , potrivit Standardelor naliOnale de
protcciic a infO.11lalii10r clasiflcatc in Romania,aprobate prin
Hotttrarea Guvcmului n 585/2002,autorit lile dcsclllllnate de
sccuritate sunt institul le Care, potrivit lcg , sunt abilitatc s
stabileasc ,pcntru domcniile lor dc activitatc si responsabilitate,
structuri si m suri propr privind coordonarea ,i controlul
act i lilor referitoare la proteclia infOrlnalii10r secrete de stat.
in prczent,accast calitatc,care anterior era dc compctcnia
aparatului de securitatc colnllnist, o au Serviciul Roman dc
lnformal ,Ministerul Apttrar NalionalC,MinisterLll de lnterne,
Ministeml JustiliCi,Sc iciul dc lnfo.11lalii Extcmc,Scrviciul dc
Protcclic,i Paztt si Sc iciul dc Tclccomunicalii Speciale.
Scrviciul Roman dc lnf 111lalii,care a preluat practic intreaga
a Depaltamentului Sccuritttlii Statului,arc obligalia
"mo,tcnire
C001 dOnarii generalc a activit ! ,i exercitarca controlului
asupra mttsurilor privitoarc la protcclia inforlnaliilor Secrete dc
stat,scns in care:
-lntocme,tc, ln colaborarc cu autorit lilC publicc,
standardclc naliOnale de protectiC a info.11lalii10r
clasiicate,i stabile C Obiect ele implementa a
accstora,ln concordani cu interesui nalional,i Cu
principillc politic dc sccuritatc a NATO.In confo.11litatc
cu lcgca, ln cazul unui cvcntual conflict intrc nollllclc
natiOnale pr ind proteclia infO 11lalii10r clasiflcate,i
R zbolul splonilor
nollllcle NATO,vor avca prioritatc noIInclc AlianiCi
Nord Atlanticc(pC hieleSul tuttl tt nu mai pHmeaz
intcrcsul national, iar la ccrcrea ,ef1loI Pacttllui Nord
Atlantic,sub masca nollllclor N
0, SRI se obligtt s
punl la dispozilia accstci alianic militare orice info.11lalic
de intcres national pcntlu Rolnania, dcschizandu sc h
accst fcl dl lmul oflcializttrii scwgerilor dc date n.a);
acordh asistenitt de spccialitatc la ccrerea conductttorilor
autoritttli10r,i institulii10r publice,a agenli10r ccOnomici
si a persoanclorjuridicc de drept pr at;
asigurtt asistcnitt de Specialitatc Parlamcntului,
Adnlinistralici Prezideniiale,(3uvemului si Consiliul
Suprcln dc Apararc a Tttrii,institulii carc,potrivit legii,
au dlcptul s
,i stabilcasctt m suri proprii de protcclic a
informalii10r sccrctc dc stat;
gcstioncaztt hotttrarilc dc guvcrll privind aprobarca
listclor cuprinzand inforlnaliile SCCrete de stat cc aparlin
autoritttli10r si institul 10r publicc;
efcctucaztt veriflcrile de securitatc in vederea avizttr
acccsului persoanelor la infollllalii Clasificate sccrctc dc
stat,i NATC)pentru:
O personalul propriu;
personalul autorit !i10r si institulii10r publicc,
agCnli10r ecOnomici cu capital integral sau parlial dC
stat si al persoanelorjuridicc dc drcptpublic sau privat
din zona de competcni ,pOtrivit leg
;
O cvaluarca cflcicnici mISurilor concrete de proteclic
adoptate de autoritttlile publicc pcnt u aplicarca
prcvederilo lcgalc in dOmeniu;
avizarea progralnclor de prcvcnirc a scurgcrii de
informal clasincatc,lntocmitc dc autorittlilC si
instituliile publicc, reg lc autonome si societttlile
comcrciale delintttOare de ascmcnca infonnalii;
alizarca la fala 10cului dc ve flct ,i revizuiH dc
programc care zcaztt protcclia infOmmlil10r clasiicttc;
la ccrcrca delinttOrilor legali dc infollllal claSiflCatc,
veriflcttea cchipamcntclor de comunicalii si dOtttrilor
din birouri, in principal cele clcctricc si elcctronice,
lnainte de a fi folosite fn zonclc in care se lucrcaztt ori
54 55 Rttzbolul splonilor
se discuttt despre info.11lal striCt Secrete sau strict
secrete de importanttt deOsebit , pentru a prevcni
translniterea sau intcrccptarca,ln afara cadrului legal,
a unor inforlnal intcligibilc;
OrLranizarca si cool dOnarea act i li10r dc egttirc a
structunlor/ m91onar110r de sccllntate din unittlile din
sfera de competen",l contr01caza,pottivit colllpetcn
le10 ll10dul dc rcalizarc a activitttii de pregttrc a
personalului carc acccscaz infottalii Secrete de st ;
cxcrcitarca controlului asupra modului fn carc sunt
respectatc si aplicate norll elc legalc ln vigoare de
ctttrc autoritttlilc si instituliile publicc,constattt cOntra
Veni lC ,i aplicl sancliunilc la rcgimul protecliei
infollllalii10r clasiflcate;
O analizttca,i stabilirea sllnlor in leg cu rcclarlla
liile Sau cu sugcstiile legatc dc modulin car3 sunt aplica
te progamele de proteclie a inforln4iilor Clasiicate;
informarca Parlamentului si Consiliului Suprcm dc
Apttrare a Tttrii,anual si ori de ctte ori se impune sau
la cererea acestor autoritttli,ln lCg rtt cu constatttrilc
si concluz le rezultate din activitatea desR urat
pentru proteclia infOrlnalii10r clasiflcatc din sfera sa
de compctcni ;
solicitarca rctragcr ccrtiflcatului de securitate sau a
autorizaliCi dC acces la info.11lal claSiflCtte,h cazul
idcntiflcttr unor riSCuri sau vulnerabilitttli;
avizarca clibcttrii de ctttre ORNISS a alltorizaliei
speciale dc fotograflere, fllrnare, ca ograflcrc sau
cxecutare dc lucrttri dc arte plastice pe tcritoriul
Romanici,in obicctive,zone sau loctlri dc importani
deosebittt pcntru proteclia infOrlnal 101 SCcrete dc stat
din sfera de competent Asigurarea consultanici
reprezentantului NIlinistcrului Apttrttr Nalionale la
prclucrarea negativelor rczultate in ulllla aerofllmttr
sau acrofotograflcr .
Tot in cadl l Serviciului Roman dc lnformal mai
ftlnctioncaZ ,i Oflciul pentru Supravcgherea Secrctclor de Stat,
unitatc specializattt cu atribul in dOmcniul protccliei
infoHmttii10r clasiflcate.Accasta cste unitatea carc asigurtt practic
Rttzboiui splonilor
coordonarea unitar ,la nivci naliOnal,a mttsu lor de securitate
protectiv ,confollll Standardelor naliOnalc.Potrivit atribulii10r ce
fi revin,Oflciul pentlu Supravcgherca Sccretelor de Stat acol d
cxpcrtiztt si consilierc in dolllleniul proteclici infOrmatii10r
clasificatc autoritttlilor ,i institui 10r publice, socictttlilor
comerciale cu capital intcgral sau parlial dC Stat si altor pcrsoanc
juridice sau izice delinttOare de astfel de infollllat . Europene,a no 1 le10r,i a infrastructurii pentru realizarca
go Sistemnul lnformatic lntegrat
P n Lcgea n 161/2003 pHvind unclc rnlsuri pentlu asigurarca
transparcnici fn eXCrcitarea demnitttli10r publice, a funclii10r
publicc si Fn mediul dc aheri, prcvenirea si sanclionarea
cortlpliei,S a prevttzut infliniarea Sistemului Electronic Nalional
Prin acela,i act nollllatiV au fost deselnnali Ca operatori ai acestui
sistcm lnspcctoratul Gcncral pcntm Comunical i TChnologia
lnfollllaliei din subordinca Nllinisterului Comunicalii10r ,i
Tchnologiei lnfo111laliilor pcntru,,Sistcmul dc Guvcmarc``,
Ministcn Administratiei,i lntcmclor pcntru,,Sistcmul dc
AdministraliC ,i autontatca stabilit dc Consiliul Suprem dc
Aprarc a Tttr ,ln condiliilc Stabilitc dc accsta,pcntru Sistemul
de apttrare si siguranta naliOnal .
Pc baza acestor prcvcderi legale, la nivelul Consiliului
Supreln de Apttrarc a T rii S a hotttrat infiiniarea Si
opcralionaliZarea unui sistcm informatic naliOnal, nunlit
Sistemul lnformatic lntegrat,ca partc componenttt a Sistemului
Elcctronic Nalional COnform proicctului iniliat de structurilc
Sistcmului Nalional de Apttrare,Sistemul lnformatic lntcgrat
cste, ln fapt, o dezvoltarc aplicativtt cminamcnte tchnica din
domeniul informatic avand in vcdcrc necesitatea cooperttr
stnicturilor din Sistcmul Nalional de Apttare si a unor institulii
din administralia dC Stat pcntru indcplinirca Sarcinilor speciflce.
Evident,un asemenea sistcm c sttt dc ccva timp n mttoritatca
ri10r melnbre N.A. 0.flind in concordania cu dOcumentclc
dc sccuritate ale Consiliului Nord Atlantic,iar 2n cadrul l niun
Europcnc cstc reglementat prin dircctiva ,,1lDA II Towards
Nch orked AdIIlinistrations , adoptattt dc ctttre Consiliul dc
Ministri si Parlamentul Europcan in iunie 1999.
56 57 Rttzbolui sp10nilor
Avantttele pe Care le confett sistemul sunt de netttgttduit,in
opinia speciali,tilor SRI,ln ceca ce priveste:
combatcrca corupliei, prin fluidizarea comunicttr ,i
transparenia infO1lalii10r intre instituliile statului de
drept;
crearea,ln confo.11littte cu dispoziliile Comunitti
schimburilor dc info 1 alii Cu institulille Cu penc;
combaterea terorismului,a contrabandei,i a crilnina
litttlii transfrontaliere,prin imbunttt lirea intcroperabili
tttlii Fnt instituliilC participantc la sistem,conform
politicii nalionalC dC apttrare ,i de integrare fn struc
turilc curo atlanticc;
detectarca ,i prcvcnirca activitttli10r ilegale privind
combatcrca fraudci flscalc si a spttlttr banilot scurtarea
tilnpului de rttspuns la solicitttrile unor institutii din altc
lttri privind bonitatea,lcgalitatea activit tilor unOr fl.11lc
si pcrsoanc flzice din Romania, contribuind astfcl la
dinanlizarea relal lor de afaceri si cre,terea gradului dc
incredcrc ln instituilC Stamlui si in mediul dc afaceri.
Infollllaliile din bazcle de datc alc Sistcmul lnfomatic lntcgFat
vor fl cele dclinute,cOnfoll l abilit lor legale,de institul le ca
concurtt la realizarca acestui sistenl, prin intermcdiul sttu
realizandu_sc automatizarea acccsului institulii10r participantc la
informaliile cxistente deia si la care oricum au acces conforln
prevederilo legale n vigoare,indiferent dactt aceste informal sc
afltt in gestiunc proprie sau nu.I)at flind speciflcul institul 10r
participante,sistemul ullllcaztt stt gcstionczc,pc lang infollllalii
de intercs public,si info.11lal clasiictte.
La dispozitia SiStemului lnfollllatic lntegrat se vor pune
bazele de date spcciflcc flcc rci institulii,pregatite de flccarc
instituiic,i transfcratc m f .11latul Stabilit conform protocolului
dc colaborare.Nici o institulic nu are o pozilie privilcgiattt in
cadrul SistcIIlului lnfOrmatic lntegrat. Toatc instituliilC
participantc la sistenl au dubla calitate de furnizor ,i dc
bcncflciar al informal 10 dar acccsul la infollllalii sc Va rcaliza
potrivit principiului ,,need to know (neVOia de a sti), ln
conforlnitate cu Lcgea m_ 544/2001 privind acccsul libcr la
Rttzbolui splonilor 58 59 R zboiul splonilor
informaliile dc intcrcs public,icu Hot: arca dc Guvem n 585/ accasti calitatc prin inte111lediul Sistcrnului lnfo.11latic lntcgrat,
2002 pcntru aprobarca standardelor naliOnale de protccliC a cstc fircasc ,dac aveln in vcdere scopul proicctttr ,i rcalizttrii
infOrmalii10r clasincatc h Romania,conforln unor regulamente acestui sistctrll,si anume,acela dc a crea premisclc infolHl rii
si protocoalc instituite in baza lcg .

operative si cxactc a factorilor de conduccrc din stat, a

InstitulillC amintitc au acccs in toate bazclc dc datc pentnl a
institul 10r cu atribul speCifiCe in domeniul apttrttr si
putca cfcctua anurnitc verificttri confonn atribulil10r confcritc de
siguranici naliOnale cu privire la tendiniCIC dC CV01ulie a unor
lcgc, iar nu un acces nelimitat. Proccdurilc si documentelc dc
fenomene,stttri de fapt etc.,precunl,i accla de fundamentare a
sccuritatc ale Sistcllllului sunt acreditate dc ctttrc Oficiul
dcciziilor carc sc iau la difcritc nivcluri pcntlu buna dcs2,urarc
Rcgistrului lnfo.1l1lii10r secrete de Stat,conform prevederilor
a activit !i10r speciflcc.In acestc condil ,nu poate fl vorba dc o
H.G.n 952/2003.In plus,accesul la infollllaliile privind datcle
,,illlixtiune`` a unor institulii nlilitarizate in gestionarea unor
pcrsonalc nu face parte din obicctivele acestui sistcm
infollllal Cu caractcr gcncral,ci,mai degrab ,dc un partencriat
infolnatic, fiind reglcmcntat dc conventiile intcmalionale la
civil militare Cu participarea principalelor institlli ale statului si
Care lara nOastra cstc parte si carc sunt transpuse fn legislalia
alc administraliCi publicc pcntru administrarca rn condilii de
romantt in vigoarc. Dc ascmenea, oricc acccs la datele
sigumnitt a infOrmalii10r,ccrut dc natura institulii10rpalticipantc
pcrsonalc, confolll. leg , se facc cxclusiv pe baza aprobttii
la Sistem care sunt atat civile,cat,i militare si din dubla
Avocatului Popomlui. Proteclia infollllal 10r Clasiflcate si
calitate a accstora,dc furnizor,i dc beneflciar al inforlnalii10
intcroperabilitatea institulional ln scOpul ap ril lo ,reprezint
De rclinut,lniintarca sistcmului lnforlnatic lntegrat a fost
garani escntialC alc rcspcctar dreptului la libertate.
aprobattt prin hotttrarc a consiliului Sup m dc Apttare a T rii,
Sistcmul cste in totalitate subordonat leg .Astfcl,cstc cxclus
claborattt in baza Lcgii n 161/2003.
utilizarea sa m afara scopului pentru carc a fost creat,infomnaliilC
Prin IIotttrarca de cluvem n 952/2003s au aprobat nonmele
ncputand fl vandutc,utilizate in intcrcs dc grup sau personal ori
folosite in scop partizan elcctoral. 1)c altfcl, chiar modul dc si procedurile in vederea operalionalizttril acestuia, ca partc
componcnt a Sistcmului Elcctronic Nalional
organizarc,conducere,i control al activitttlii SiStCmului nu las
loc la intcrprct ri p nd respectarea legalittlii.CCnt ll de
Managcment al Sistelnului lnforrnatic lntcgrat, alchtuit din h.Controlul societttlii CiVile asupra activitttlii Serviciului
opcratori dc spccialitatc,se a tt sub conduce a administrativtt a Roman de informalil
unui Consiliu dc Conducere compus din demnitari rep zentanti Altfel, avand in vedere atribuliile pe care le indcplincstc,
ai principalclor structuri alc administralici dC Stat,carc sunt supu,i Serviciul Roman dc lnf 111lal cste dircct rttspunzttor in fala
controlului parlamcntar9 al opiniei publicc, al Guverllului, al Parlamcntului Romanici. Anual, sau dc cate ori se impune,
Consiliului Suprcm dc Apttrarc a lttrii si, prin interlllcdiul Directorul S.R.1.prczinttt rapoartc dc act itate m fala fomlui
accstora,controlului Tntrcg socictttli. legislativ.
Sistcmul info.11latic lntcgrat contribuic la cflcientizarca Pentru cxercitarea controlului pariamcntar asupra act ial
actului guvernamental ,i adnlinistrativ cu prczcrvarea Seiciului Roman dc lnf .11lal ,la 23 iunie 1993 a fost
autononlici instituliOnalc pcntru toli participaniii la SiStCm.
infliniatO COmisie comuntt perlnancnt a Camerei Dcputalilor
Participarea institul 10r lnilitare la gcstionarea Sistcmului
,i Senatului compus din 7 deputali,i2senatori.
lnformatic intcgrat si desemnarca Serviciului Roman dc Comisia f,i exercittt mandatul pe durata lcgislaturii in care a
lnformalii Ca unul dintre opcrator Sistemului Electronic
lcgalc,Comisia
fost desclnnat .In exercitarea atribuliunilo
Nalional, urlnand s
i fndcplincasc Obligalille ce ri rcvin in poatc solicita Serviciului Roman dc lnformalii rapoarte,

R zboiui splonilor 60
infollll ri si explicalii scriSC si poate audia persoanc,in legtttur
cu problemcle analizatc.
Comisia este autorizattt stt vcriflce dactt Fn activitatea
Serviciului Roman de informal Sunt respectatc prevederile
ConstituliCi si ale celorlaltc lcgi,cxaFninand si cazurilc fn care
se semnaleaztt inc lcttri alc acestora. Totodat , CoIIlisia
controlcaztt modul ln carc sunt utilizate fondurile bttnesti
destinate p n buget Serviciului Roman dc lnforll al . starea siguranici naliOnalc;
Intreaga activitate a S.R.1. cste guvernat dc respectarea
ConstituliCi,a drepturilor,1 libcrttti10r cetttiCncsti si a celorlalte
acte nollllat e Care deinesc cadmljuridic al aprii siguraniei
naliOnalc.
Asigurarea legalit ! aCliuni10r s.R.1. sc rcalizeaz
linandu_sc scama de lilnitcle competeniC10r conferitc prin lege,
des surarca acliunilor informative speciflce, bazandu se pe
rcspectarca cadrului legal,i a prcvcderilor nol.1lat e intemeoin
acest scop,m structura scrviciului mnclioneaztt o unitate cu
profil juridic, care are rolul de a verifica pcrllnanent
oportunitatca i legalitatea acliuni10r intreprinse.
E)in punct de vedere al lcgalitttlii, activitatca Scrviciului
Roman dc lnf 11lalii estC COntrolata si de ctttrc orsyanele
judiciare.Executarca unor act i li Ce prcsupun restrangerea
tcmporartt a cxcrcittrii unor drcpturi si libcltttli indamcntale
ale cettticni10r poate avea loc numai pe baza unci autOrizttri
prcalabile din partea unui procuror(magiStrat)anumC dCSemnat
de ctttrc Procurorul General al Romaniei.Autorizarca se cmite
Fn ulllla analizttr juridice a datelor,i informalii10 Oblinute de
ctttre Sc iciul Roman de lnfom al ,din care rezulttt amenintttri
la adresa siguranici naliOnalC.Orice cctttican carc sc conSider
lezat prin cxccutarca activitttli10r cc fac obicctul autoriz rii
procurorului,sc poate adrcsa cu plangere procurorului superior
celui carc a cmis autOrizalia.
Totodat ,activitatea des
urat dc ctttre Scrviciul Roman de
infollllalii CStc controlat ,i cOordonat (si)de ctttrc Consiliul
Suprem dc Apttrarc a Tttr _Organism Tniiniat prin Lcgea
nr.39/ 1990, ln scopul organizttrii ,i coordon Hi unitare a
activit li10r carc privesc apttrarea lttr
,i siguranta statului,atat
n timp de pacc cat siin timp de rttzboi.in acest scns,analizeaz
61 R zbolul sP10nilor
datclc si infollllal le Obiinute de catre serviciul Roman de
infomalii si CValucaztt starca siguraniei naliOnale, stabilind
totodat principalele direci de aCtiune COncret, activitatea
Serviciului Roman de lnf ..1lal este Organizata i coOrdOnat
de Consiliul Suprem dc Apttrare a Tttrii,carc,h virtutea
atribul lor pe care le are fn domeniul siguraniCi naliOnale:
analizeaztt datele si info.11laliile Oblinute ,i evalucaz
stabile,te principalcle direclii de activitatc si aprob
mttsurile generale obligatorii pentnl inl turarea
amcninittri10r la adrcsa siguraniCi naliOnale;
stabilcstc modalitttlilc dC Valoriflcare a informalii10r
rcfcritoarc la sigurania naliOnal ;
analizeaztt rapoaltelc refcritoarc la modul dc aplicare a
legii privind siguranta natiOnal ;
aprobtt structurilc organizatoricc, cfectivcle regula
mcntul de functionarc al Serviciului Roman de
lnfollllalii;
aprobtt cheltuielilc opcrative dcstinate realizttr
siguranici nalionalc.
in inc, bugetul S.R.1. cste public, aprobat dc Pariament.
Controlul consumttrii fondurilor se face de cttre Curtea de
Conturi,pe flccarc capitol de chcltuieli.
i.Agenlii Strttini lovesc in imaginea S.R.1.
Cu toatc accstc act ittli modCme,ln pas cu timpul prezent,
dar trccand cu vcdcrea unelc gafe impardonabilc inercnte unei
perioade dc tranzilic, Serviciul Roman de lnformalii S a vttzut
confruntat,i cu uncle acuzalii dCloc plttcute.Unele dintre ele,de
tip "Amaghedon , au cautat stt destabilizeze lntrcgul sistem
informativ ,i funclionarca acestuia la parametrii optinli,
scandalul de prestt declan,at ulterior zguduind din temelii
crcdibilitatca si aducand un imens deflcit de imagine instituliei
amintitc.La accst capitol,de dcparte cea mai puternic lovitur
realizat dc spccialisti in dczinfollllare si manipulttc(adverSari
declaratt ai Serviciilor sccrete romane,ti),10 tutt care a u 111 rit
ampliicarea scntimentelor antisccuritate(inOCulate m pe ada

R zbolui splonilor
imcdiattt dc duptt Revolulia din Deccmbric 1989 dc ctttre
sc iciile secrctc st ine n.a.),a fOSt a,a num ul ra/po
111lalii``.Practic,prin
"Armaghcdon 7:Scrviciul Roman dc lnf
aruncarc pe piala media din Romania a accstui material
info 11lativD ampliflcat dc agenlii infiltrali in unele institulii dc
prcsl,rcspcctiv de c tre nelipsilii"idioli utili``,scrviciilo sccrcte
strttinc au vizat crcarea unci confuzii voite tarc stt conductt la
concluzia ctt actualul serviciu naliOnal dC infOrml'ii CStC practic
acclasi, ca stmctur , cu vcchiul aparat al Dcpaltamcntlllui
Securitttlii Statului. in plus, s_a urlnttrit si dcconspirarca
agCnli10r fostci Sccurit li din Romania socialist , cadrc Fnc
act c,,i care la acca vrcmc(anii'70-'80)au adus scriOasc
praudicii sclwicii10r strttine dc spiontt cal activau pe tcritoriul
ittrii nOastre.Pcntru a iniclCge mai bine grozttvia unci astfcl dc
aCliuni dc manipulare si intotticarc, Iedttm integral textul
publicat in mass Inedia, in 27 Ma ie 2002, sub titlul
"Armaghedon 7:Ser ciul Roman de lnformalii Firesc,pent
a scttpa dc cventualcle cOnsccinie iZVOrate din rcproduccrea unui
astfcl dc text,cei carc n au l cut altccva,fle si inv01untar9 decat
sl sluicasc intercselor strttine,punand tunurile pc SRI,n au
uitat stt sublinicze ca ,,R s /1s
J
J7
r
Jtrs j
72 Jz z7Z
r, ``.
` Sccuritate si SRI,umttr la um au lucrat pentru acest pcrson
Raportul Armaghedo 7
iCiul
"Sc llnplincsc exact 12 ani de cand a fost?nfliniat Sep
Roman dc infolnalii si tOt atalia ani de cand opinia publictt estc
lniniittt Sistcmatic si fhr rllsinc cu privirc la cOmponcnia aceStei
stlucturi.si Virgil Mttgurcanu,,i Costin GcottcSCu,,i Radu
Tilllofte nc au indus,i nc mai induc in croarc,asigurandu_nc
rand pc rand ctt institulia din SubOrdinca 16r tindc stt dcvintt un
scnriciu dO inf0111lal mOdcm,m cadrul cttmia numttrul fo,ti10r
O iCri de sccuritatc estc intr un continuu reglcs.Ca stt constatttm
astttzi c , dimpotriv , tot fostu1 0rgan rcprcsiv i infOrmativ
comunist facc jOcurilc n SRI,numttml fo,tilor O lCri dc
sccuritate flind rnercu prevalent atat ln conducerca se iciului dc
la 13ucurcsti,cat si fn conducerca seclii10r din prOvincic,prccum
si in tOatc colllpartimcntclc lui.
62 R zbolui sP10nilor
in celt Ofens sunt,i fo,t o leri dC Secllritatc din
rezerv , infiltrali in Structurile cconomice, in institul lc
financiare care gestioneaztt bani publici si particularit tn
Executiv,i Lcgisiativ Au fost si mai sunt prczenli ln fOndurile
dc stat,i particularc,m socict4ile de investil flnanciare,ln
garda flnanciar ,i in sistemul vattal,,i,nu n ultilnul rand,Tn
mccanismclc de privatizarc. ]Bob numttat, 54 de socict li
particulare dc protccliC,i paztt sunt condusc de fo,ti ofllcri de
sccuritatc si toatc sc a lntr un conflict pe 11lanent cu legilc
lttr .Au parazitat numeroasc bttnci,sub pretextul c lc asigur
proteclia intCm ,i cxtem , i bttncilc protaatc dc ci s au
prttbu,it in scrie.Au mfliniat Banca lnterllalionaltt a Rcligiilo
pe carc tot ci au adus o ln stare dc faliinent, atunci cand
dcpozitele populalici au ttunS la O dinlcnsiune apetisant .Apoi
s au strans ciotctt in fel de fel dc societ li dc aSigurari,cttrOra nu
le prcvcdem un viitor str lucit.De altfel,ln partc,previziunca
noastr (care Or i aceca?)s a,i mplinit.
intr_O situalie eXtrem ,s au Fnrolat in mastt sub drapclul
marclui delapidator Sorin Ovidiu Vantu,Inai abil decat ei?na
scoatc bani din cotloanc la carc n aveau acccs, ie din
ncpricepcrc proccdural ,fle din alte raliuni Ce poatc fi mai
scmnincat dcctt faptul ca pestc 320 de rezc l,ti din fosta
profund dubios,luandu_si partea,flreste?De ascmenea,ce poatc
i mai semnincat decat faptul ctt vlgllentul nostru sewiciu de
info 11 alil intcme,cand imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu
vantu c 1 rea crcasta valului,s a prettcut ctt nu observ nimic?
Rcvenim la fost o lcri dC Securitatc menlinuli in activitate
Fn SIE i SRI. La vremea lui, Virgil gureanu ne aburca
(liinbaiul de carticr9 suburban,nu poatc ascunde spccialistilor
adevttrata identitatc a celor care au realizat scnzalionalelc
dezvttluiri n.a )cL in SC iciul din subordinea sa,pondcrea
accstora nu depttsca 15 1a sut .Acclasi procent ni-l comunic
triumttttor i Radu Tiinofte,la distanitt dc un dcccniu.Ce s
nscmnc asta?Ca cci(scuZali CacOfonia diversionistilor
n.a.)
decedali sau iCSiti la pCnsic,din prima serie de 15 1a sut ,au fost
inlocuili pe parcurs cu fosti sccuristi adu,i dc acas,sau de la
talcioc?SprO dcosebire de dircctorii SRI,director SIE au avut

R zbolul splonilor 64
m carbunul sirni Stt Se lintt departc dc oricejongleric cu cifre si,
implicit,de ridicol(eSte Oarccum ciudattt solidaritatca autorilor
accstui Allllaghcdon
cu angttalii SpiOnaiuluirOttnesc,avand
,n vcdcre ctt nici SIE n a scttpat dc scandaluri dc prcstt provocatc
sau nu,dar dcsprc accst aspcct anl scris lntrunul din capit01CiC
urmtttoare n.a.).
Anila rand ni s_a spus ctt fost ofltcri dC Securitate din SIE
si SRI crau meniinuli fn SCrviciu cxclusiv in calitate dc
specialisti.In cazul accsta,ln cc cra specialist generalul I)umitru
Bttdcscu,scf de diviziunc in SRI,dactt a reusit s ungtt bttaia
dcjoc a unuiinfo 11lator de duzin ?in cc cra spccialist gencralul
Corneliu Grigora,,,cf de direcliC in SIE,dactt doi ziaristi mai
putin CunOsculi si Cu reputaliC mOdcst au reusit s -l atragtt intr
o capcantt din care a iesitjumulit dc funclic?La unna ullllolo
m cc cra specialist gencralul VLsile Lupu,prinl attunCt al ef1lor
SRI sub doutt legislaturi,dccOrat,i galonat,i dc lon llicscu,,i
de EInil Constantinescu? In loviturile sub centurtt pe care a
Fncercat stt lc administrczc lui Radu Timofte?
In rcalitatc,s au mentinut in SIE i SRI nu acci ofllcri de
securitatc carc si fnaintc de 1989 s au distins prin comportament
ci lizat si simi al m surii,ci accia care nu s au sflit stt dca
voinicc,te din coate ca stt iasa fn fal ,stt lustruiasctt pantofli cui
trcbuia dintrc politicien no,tri dc paic,stt poarte vorbc dc colo
colo cu acrul ctt sunt buni si ci dc ceva,sau stt scoatl la licitalie
documcnte pretabilc la operaliuni de sant .A,as a umplut
institulia COndustt ast zi de Radu Tiinofte cu trttgatOri dc sfori
din culise, cu int ganli ,i Ciurucuri. si din activitate, ,i din
rczcrv ,tocmai accasttt categorie dc fo,ti oflicri de securitatc a
tulburat pclll.ancnt apele climatului nostrll social,flind prcgatit
pcntl l orice eventtlalitatc.Are garnituri carc s
au solidarizat cu
Puterea,dar are si gamimrtt dc schiinb,care vine tarc din urm
cu Opozilia.
Semnul ccl Fnai Sigur al faptului ctt putcrea in SIE i SRI nu
sc mai afl in mana unor directori in trcccrc pasagera prin
instituliile rcspect c,ci m mana f ,tilor o lCri dc securitate,
ni-l ofer ultimeie doutt hotttrari mttore carc s au adoptat sub
presiunca accstora. Prima priveste SIE: dc acum inainte,
sclviciul de spiona Se poate implica in activit li luCrative,adic
Rttzbolul spionilor
poatc inflinia intrcprinderi la gestiunca cttrora,cu certitudine,
organclc dc control financiar nu vor avea acccs.Asa cum se
proccda si pe vrelnuri, se va fnflinia un sCrviciu dc control
inanciar special,alcttttit tOt din fb,ti sccuri,ti.in icgttturtt cu
aceasttt problem ,reamintillll o dCClaralic a diStinsului general
lulian Vlad din 31 martie 1990: lulte prttudiC S au adus
munc dc securitatc, prestigiului institulici ,i Chiar bunului
renumc al ittr de ctttrc a,a zisa activitate de aport valutar pc
carc o rcalizau cu prioritate unittttile CXtemc U 0544 si UM
0195,prccum si UM 650 din securitatca intern .in afatt de
faptul ctt sumelc respective,de cclc mai rnultc ori,reprczentau o
catillle din prelul de vanzarc a rnttrfurilor si pe care statul oricum
lc ar fl incasat in condil le unOr negocicri corecte,ofller dc
sccuritate trebuiau sh intre in tot fclul dc combinalii Cu strttin ,
nu dc pulinc Ori cOmpromil oarC,iar controlul activittlii 10r si
al valutci nu cra sigu Tot atat de rttu cra,i ptul ctt unitttlilc
respcctive isesertt intr o buntt mttsurtt detumate dc la misiunile
pentrtl carc au fost creatc si care crtt utilc l
Cu toatc
inccrcttrile pe care le am acut dc a scoatc din preocup rile
Securithlii aceasta sarcintt sau macar dc O reduce substanlial,nu
am rcusit. Diinpotriv , Postclnicu a ridicat o la rangul de
atribulic priOritar ,pcntru ndcplinirca cttrcia trebuia s
si aduc
contribulia intrcgul aparat. Estc dc tnicICS Ctt fost oflicri de
securitate din SIE,atunci cand si aduc aminte ctt au lucrat,i in
CIE,ba chiar,1ln DIE,siint c i fumic 2n paline gandindu se
la dolari si la curo. Dar cinc ar i putut s
,i Tnchipuie ctt un
intelectual dc talia lui loan Talpc,, care a supervizat
transformarca SIE in SA sau,cvcntual,SRL,ar fl putut intra cu
o ascmenea non,alanitt in r01ul lui Tudor Posteinicu?
A doua decizic adoptattt sub presiunca fostilor ofileri de
sccuritatc,dc data accasta din SRI,este accca dc desfliniarc a
Acadcmici Nalionale dc lnformal (ANl).S au invocat,ca
p tcxte,lipsa dc fonduri si faptul c mulli dintre absolvenii nu
SC lin dC angttament,i nu sc incadreaz ln SRI.Bine am mai
uns!Fondurl pentru c 1tor inutile in Jurul lunlii,cu avioanc
plinc de neamuri, cotarle politice si gazctari trcmu d de
obedien ,sC g scsc imediat.intt pentru o,coaltt dCstinat
form rii unor oflicri care stt aperc interesclc ittrii nu se gttsesc.
Rttzbolul splonilor
Adevttrul e altul:la ANI sc invattt mai multc dectt la scoala dC
securitate dc la Bttncasa,ccca ce fi dcrattcaz ln pCrspcctivtt pc
sccurist cu faculali Facutc la frecvcni .Si Cu diplomc
despre care sc stic cun s au oblinut Si SC mai oblin.No 11lal e si
ptul ctt absolvcniil in Cauztt cvittt stt se incadrczc in SRI.Nici
un om santttOs la mintc,cu studii serioasc,nu ar acccpta sl sc
bage slugttla un vantttor de galoane ascmeni lui 4asile Lupu sau
la un fraicr ca Dumitrll Bttdcscu.
Ptttrunderca fostilor oflicri de securitate Fn Lcgislativ s a
operat ca in branz .Ghiala a Spart o colonclul stcfan Da d,fost
,ef al Securitttlii din Rc,ila.PC C01onclul llic Mcrcc nu-l putcm
acuza de nici o malvcrsaliunc,1l Cunostca mai toattt scr torilnea
din Bucurc,ti si n ar fl cxclus stt fl oblinut chiar,i votul unor
oamcni dc literc,curio,i stt vadtt cunl sc comporttt un^securist in
democralic:Ca pcstele pc uscat sau ca rama Tn pestc?Instt Ristca
Priboi,uitand s _ i dcclinc calitatca de fost oflicr dC SCcuritatc,a
procedat ca un vcritabil cscroc.Mai rnult,a asociat la cscrocheric
si Se iciul dc lnfofmal Extcmc,carc nu a comunicat CNSAS
date exacte desprc individ,cotizand la propria sa compronlitcre.
intr_adevttr, dupl o ascmenca cxpericni, Ce incrcdcre se mai
poate avea in scrnnalttrile,sintezcle si vcrdictclc accstui serviciu?
Totusi, mult mai pcriculoas se arattt a fl ptttrunderca fostilor
Oflieri de sccuritate in Exccutivl Sub masca dc consilieri,nlisun
pcstc tot,ca niste tc.11litc.Numai m jurul primului nost
ministru am identiflctt vrco,asc ,apte buctti,ln fruntca lor
agitandu_se acclasi Ristca Priboi.
Dac priinul nostru nlinistru s ar nurni Voronin sau
Lukascnko, ptul ar fl cxplicabil. E mai grcu dc rttspuns la
intrebarea cum dc supolttt titratul distant Adrian Nttstasc un
sarttcut cu duhul ascmeni colonclului Ristea Priboi,pc care pan
,i fostii lui colegi de serviciu ll detcsttt ca pc un gunoi,
gratulandu_l cu duiosul apclativ: ,,Porcule!``Cc invaltt Adrian
NIstase de la gcneralul Constantin Silinescu, un nimcni in
bran?Dar de la gcncralul Mihai Caraman,carc Rcca spion
cu posteriorul sprc inamic?Ca tt nu mai vorbim i de allii,ceVa
mai rnttrunti,dar rnai abili in a sc Pierde in vcgctalia din savana
Puter ,confundandu_se cu divcrse repcrc difuze din pcisai.
Plute,te in acridcca c ,duptt un cult al personalit ! exhibat ca
66 67 Rttzbolul splonlior
la cartc, nc a,teapttt o dictatur . Dcocamdat , Nicolac
Ccauscscu arc motive temeinice stt flc gc10sl cl vorbea numai
doutt Ore^pc zi, pentru ctt atat dura programul Tcleviziunii
ltomanc.In schiinb,Adrian N stase vorbe,tc naliun din zori
pantt in noapte si uncori dup miczul noplii, pentlu ctt avcm
acum tcicviziuni inult rnai rnultc,cu programe non stop.Dcspre
dictatura la gandul cttreia frcamttt ,i Adrian Nttstasc, ,i
trogloditul sttu consilier Ristea Priboi,vom vorbi altttdat .Cand
va n prca tarziu pentnl ci.
P:So Ancxttnl selecliuni dintr o listtt conlinand peste 1600 de
nume de fOsti ofileri dc sccuritatc,carc sc tot perindtt prin SRI,
prin SIE si prin alte structuri ceva mai civile,lncepand din 1990,
pantt fn zilclc noastre.Spre a nu fl acuzali ctt diVulgttnl secretc
dC St ,am c tat tt dezvolam demOstralia pe SChema actualtt a
SRI.In illlpraurttrile de acum,o cvcntualtt anchettt nu s ar
intrcba cc cauttt sccuri,t dcsprc care e vorba fn schem ,ci cum
a ttunS SChema la ni,te obscrvatori ncluali in calCul.
Armaghedon 7/Anex
"0 1on Adamescu Fost oflicr de Securitate,rccuperat de
SItl sub gradul dc c010nel si Tncadrat in seclia (?!) din
I lllisOara.A colaborat la deconspirarea dosarului de infollllator
al lui
irgil 14 gurcanu,fapt pentru cttc a fost trecut in rczc ,
1:l 16 apHlie 1996;
Aldea Fost Oflier in Directia a IV a a Securitttlii.in
CZCnt, locotenent coloncl, ,cf dc scctic in Cadrul E)ircciici
l)1
(Icncttlc de lnformalii a AIInatei;
Aleca Fost oflier dC Securitate din Ramnicu valcea,
rccllpcrat dc SRI sub gradul de maio La doutt luni dup
vcnilnentclc din dccembric 1989, a rcluat in supraveghcre
pitaluljudclean din localitatc,obicctivul shu anterior revoluliei;
O Constantin Alexa Fost oflicr de SCCuritate,reciciat rn
SI 1. A dcconspirat din propric iniliativtt dOsartll Z 4848,
(lczviluind ctt Francisc Baranyi a fOst inf0111lator al Securitttlii,
1lindulteriOrindcpttrtatdinscrviciusiacliOnatinjustilic;
Stefan Ale e Fost gcneral dc sccuritate,fost,ef al
l)ircctici dC COntrasplon ,i Secrctar dc stat in Ministerul de
l11lcl nc,inaintc dc decclllbrie 1989.in an `9o,pe parcursul unci
Rttzbolul splonilor
pcrioadc dcstul de intinsc,a fost consilicr al controversatului om
dc afaccri Sorin Ovidiu Vantu,care a avut o contribuliC CSCnlial
la falimcntarca Fondului Nalional dC Invcstitii;
Vasile Alexoale-lnainte de 1989 a fost,cful Sccurit
din Roman.Duptt dcccmbric 1989 a fost cooptat in conduccrca
SRI din lasi. I)uptt trcccrca in rezerv a dcvcnit prcscdilltclc
Fondului Na!ional dC Investitii din lasi i dircctor al fllialci
locale a flHnei Gclsor a controversatului om de afaccri Sorin
Ovidiu /antu;
V ler Andreica Fost ofiler de SCCuritatc,preluat in SRI
sub gradul de rnalor.Ini!ial a lucratla scclia din Targu Murc .In
iulic 1998 a fost transfcrat Fn ftlnclia dC attunct al scflllui scciici
SRI Cl ;
Andrei Andronic Fost oflicr de SCCuritatc.Preluatin SRI,
a fost inaintat la gradul dc colonel si avansat in funclia dc Sefal
SCCliCi SRI Iasi;
( ctavian Stelian Andronic Fost coloncl in serviciul dc
spiontt al SCCurit ! , Cf al rczidenic10r din 01anda si lsracl.Ca
ullllarc a profcsionalismului sttu prccat in ultilna pcrioadtt a
rcgirnului comunist nu a mai fost acreditat in strttintttate,
n cadrul scrviciului AVS (apOlt Valutar spccial).
activand
Rcactivat n SRI in calitatc de consilicr cconomic al lui rirgil
Mttgurcanu,lsi instalasc un scdiu pc str.Londra,sub acopcrirca
flrmci fantom Eson SRL
, la carc cra acliOnar si solia
ziaristului Octavian Andronic.E)in pozitia dC COnsilic Octavian
Stclian Andronic a vandut sRI ului o scHc dc documcntc
cxistcnte demult in al ll elefostci Sccurit li,referitoarc la
tablourilc scoase din iar dc fostul Rcgc Mihai si la tentativcle
accstuia dc a le valoriflca prin interlnediul unor flEmc de licitalic
din Occidcnt. Filllla Eson SRL si a incetat activitatca ca
urlnarc a unor semnalttri alc presci;
O Vasile Angelescu Fost ofller supcrior in scrviciul dc
spiona al fostei sccuritttli,bttnuit dc lcgttturi cu agcntun KGB
din Romania. Dupa cvcniincntclc din deccmbrie 1989, a fost
inaintat la gradul de general si promovat in inclia dc priln
attunCt al directomlui noului Scrviciu dc lnformal Extcmc.
Fiul sttu,Mircca Angclcscu,persontt impOltant al FSN ului
anilor`90,a fost implicat ca aclionar in afaccrilc dubioasc ale
68 69 R zbolul spionilor
1lrmci SC lacons&Co SA,inrcgistrat ln Belgia.Apoi a
dcvcnit scf dc cabinct al pre,cdintclui lon lliescu;
e Constantin Anghelescu Fost ofller superior dc sccuritate.
lii
Pan n deccmbrie 1989 a fost,cful UM 107/AVS(apO Valutar
spccial)din Cadrul Centrului dc lnfolllla,i Extemc,unitatc
spccializatt in contrabanda de stat.in 2000 era viccp ,edinte al
Clubului dc fotbal Rapid;
larin Antonie Fost oflicr dC Securitate. S a numttrat
p ntrc prim adiunCli ai sChlui seclici SRI Dou;
Apttvloale Fost oflicr al Dirccliei a IV a a Sccuritttlii ln
prczcnt locotcnent colonel,,efal se iciului flnanciar,ln cadrul
l)ircclici Generalc dc lnfollllalii a Amatci;
O Apostolescu Fost ofller dC SCCuritate,lncadmt h Dircclia
t ll F: if
Petre Arsene Fost ofiler dC SCCuritate.E)in pozilia de
: czervist, a coordonat
nfliniarea la Ramnicu valcca a unei
lgcnlii dubiOasc de detectivi palticulari,care s a implicat ilegal
ill lnineHada din scptembrie 1991.1/1ai tarziu,s_a constatat c
tl a zisa ANISE(Agcniia Nalionaltt dc lnvestigal ,i SeCuritate
ltconomic )s a infliniat pe temciul unor acte falsc;
Cheorghe Atudoroaie Fost ofiler de Securitate la
Iillli,oara,irnplicat in lcpresiunile din dccembric 1989.Duptt cc
a bst sustras atcnlici orLranelor dcjustilie,SR1 1-a recupcrat sub
gradul de colonel.O vreme a fost,ef al Diviziunii dc prOteclie.
Costin GeorgeScu a fncercat s -l numeasc ef al Ccnt llui
()pcrativ Zona1 0radea al SRI, dar nunlirea a fost
contramandat ,ca ullllare a protestclor societttlii CiVile;
Alexandru Avram Fost colonel de securitate fn cadnll
UM 0225,unitatc a Centrului dc ln 111lalii Exteme destinattt s
infiltrcze organizalillC emigraliCi anticOmuniste si stt cOmbat
cinisiunile posturilor de radio strttinc care emitcau in lilnba
roinan . Duptt dcccmbrie 1989 a mai rezistat caliva ani fn
sciviciul de spion ,din Care a fost apoi trecut in rczc ,
dcoarcce nu cuno,tca nici o lirnb strttin .impreuntt cu alli fo,ti
O ICri dC Securitatc, a reusit sa sustag diferitc docllmente
C():1 dCnlialcale Socict lii dC asigurttri Astra) , dczllnluind
illlpOtriva conduce i acesteia o accrbtt campanie dc pres ,prin
R zboiul spionilor
intcTusi.in consccinia accstci campanii,conducerea dc la
Astra )a fost schimbat .Duptt acest rnomcnt,Alcxandru Avram
a dcvenit dircctor attunCt al sucursalci din Bucurcsti a Socictttlii
dc asigur ri
Astra) ,dcsi nu arc nici o prcgtttire fn inatcric;
O Baciu Fost oliicr dC Securitatc, rccupcrat dc SRI sub
gradul dc maio A fost primul o lcr al nOli institulii inf0111lativc
care a dcvcnit obicctul unui scandal public, at lnci cand a
inccrcat stt rcactivezc un fOst infollllatOr;
asile Badea Fost oflicr in Cadnll Dirccliei a lV aa
Sccurittti ln prezent, locotcnent coloncl, attunCt dC ,cf dc
SCCtiC in Direclia Gencraltt dc lnformal aA.11latci;
lon Balea Colonel h zc al fostci Sccunttti.In iulic
1992,mai multi lttmi,ti din jidelul ttge,1-au acuztt ctt s
inflltl atin organizalia loCaltt a PNTCD,h bencflciul actualului SRI;
Alexandru Balogh Fost oflicr dC SCCuritatc,rccupcrat dc
SRI.in 1998 cra scftll scrviciului dc filtt al sCCiiei SRI din Cl
Bogdan Baltazar Confollll aflrl alii10 lui Mircea
Rttceanu,rccent decorat dc prc,cdintclc lon llicscu,lnaintc dc
dcccmbric 1989 a fost ofltCr acOperit dc sccuritatc.Dup
cvcnilllcntclc din dcccmbric 1989, a fost membrtl marcant n
conducerea Paltidului lDemocrat. In prczcnt cstc prc,cdintc al
Bttnc Romanc dc Dczvoltarc;
Dumitru Bttdescu Fost oflicr de Securitate.Preluat de
SRI,a aiuns gencral,in decembrie 1994,,i a condus Diviziunca
dc contrainformal cconOmicc.A jucat un fol impo ant in
dctumarea anchctei asupra afacerii,,Tigareta ll``,palticipand
cfcctiv la falsificarca dosamlui fntocmit dc Procuratura Militar
A fost destituit ca urmare a utilizttr stupide a unui inforlnator,
carc l a div lgat prcsci.Fclul ln carc s a lttsat atras in capcantt a
atcstat nivelul lamcntabil al profcsionalisIIlului s u. Ultcrior a
fOSt nuFnit COnsilicr al dircctomlui SRI;
Domilian Bttllei Fost coloncl ln scrviciul dc spiona al
Sccurit lii,attunct dc scfdc rczidcnitt la Londra si Tokio,apoi
scf al rczidcnici din K ln lndcpttrtat din scrviciu pcnt
compoltamcnt illloral si implicarc Fn fcluritc afaccri in favoarca
gcncralilor Nicolae Doicaru si lon Mihai Paccpa.Duptt trecerca
Tn rczcrvtt a dcvenit cadtt didactic la Acadcmia,,stC n
Ghcorghiu``.Duptt deccmbrie 1989 s a in ltrat h anturttul lui
70 71 R zbolul splonilor
Corncliu Vadim Tudor,pe care l a intoxicat cu info.11.al dintrc
cclc mai fanteziste, dintre care unele puteau colnpromite
rClaliilC Cxternc ale ittr Cand presa i a dczv luit trecutul dc
sccurist, prcscdintclc Paltidului Romania Marc a rcnuniat la
sclviciile lui de consilier politic;
lonel Bidireci Fost ofller supcrior dc securitate.in
prczcnt gencral,seful]Diviziun contrainfoinative din Serviciul
Roman dc lnformalii;
Roxana Bichel In ultilnul timp a fost fl ccvent semnalat
de prcstt in anturaJul staff ului care conducc Exccutivul si al
Ministclului Privatizttrii.NIIcmbrtt a consiliilor dc administralie
a unui num r multiplu de socict li cCOnonlice. Dactt provinc
cumva din familia lui lvan Bikel,fost coloncl h Dir clia de
lnfoinalii Extcrne,carc a acliOnat candva si sub acopcrirca de
rcprezentant din Romania al firmci vest germanc
Franz
Kirchfcld) ,atunciiniCICgcm despre cinc,i dcsprc cc cstc vorba;
;
lihai Bichir Fost ofllcr in SCrviciul dc spiontt al
Sccurit: ,reciclat ln SIE sub gradul dc coloncl.I)ircctor al
DircciiCi
E 101"(Europa, SUA, Canada, organismclc
intcmationalC).COnteaztt ca om al lui Tebdor Melc,canu,cu
carc a colaborat la Geneva,i care l a propulsat 2n funclie;
loan Bidu Fost ofllcr dC SCCuritate.in prczcnt locliitOr al
rcctomlui Academiei NalionalC dC Informal ,Care prcgtttcstc
viitori oflicri pentru SRI;
Cornel Biri, Fost oflier de Securitate,rccupcrat an SIE.
.
La 30 noicmbric 1999,a fost inaintat la gradul dc general dc
brigad .scf al divizici pcntru analiza crizelor,i adiunct al
directottlui SIE.Trccut in rezcrv in fcbruaric 2002,la ccrcrca
lui Gheorghe Fulga;
Ion 3odunescu Fost coloncl de securitatc, lost sef al
inspcctoratclor judciene ale NIII din Do , MchCdinii si
Iblcorlnan. Pantt in 1989 s a ilustrat,i fn plan publicistic,cu
lllcrttri rcdactatc dc ncgri.in ciuda faptului ch a fost prins cu un
plagiat grosolan,s a dcdicat h colltinuarc accstui hobby.in
pl illlii ani`90,putca fl intalnit ln paginilc publicalii10r Romania
Marc) ,
Politica ,i Europa
,cu articole insipidc,nostalgice si
rcvcndicative,Inarcatc, restc,de un patriotisln ardent;
R zbolui splonilor
1 itu Bondoc Fost oflier dC SCCuritatc,prelutt in SRI,i
numit attunCt al,cfului secliCi SRI GoJ.in iunic 1990 a dirJat
afluxul rnincrilol sprc 13ucurcsti.Ulterior a fbsttrccut in rcze
sub gradul dc colonel.ln mai 2001 sc mai afla Fn urm rirca
penaltt a Seclici Parchctclor lilitare,pentru subnlinarea puter
dc stat;
Liviu Borcea Fost oflicr de SCCuritatc,fost cornandant de
lagttr la Canalul Dunttc Marea Ncagr .Datorith compo a
mentului sttu crinlinal,au picrit zeci dc dclinuli p01itici si de drept
comun.Dup 1990 cra pcnsionar la Cl ,i nimcni nu l a tras la
raspundcre pentru c mclc sale;
lon Botofei Fost colonel dc sccuritate, lns rcinat cu
asigurarca sigurantei trascclor pc carc circula Nicolae
Ccausescu ln capital . O vremc a fost ,i locliitOr al
comandantului Securit lil Municipiului Bucure,ti. lDup
scurth rcciclare in SRI,a fost desemnat,cf al Asocia,ici fO tilor
Ofileri SRI,de fapt o asociatic a fOStilo o leri de sccuritate.
Asigura legtttura dintrc fo,t sccuristi din conduccrca SRI si
securistii trccuti fn reZe ;
Valentin Constantin Bretfelean Fost oflicr dC Securitatc.
Pantt in scptcmbrie 2001,sub gradul de maiot a condus seclia
SRI Maramure,.Demis,i trimis in fala ConSiliului de Judccat
al SRI,pentlu abatCri grave de la regulamcntclc instituliCi Pan
in prezent nu s a pronuniat vreO SancliunC mpotriva sa;
Nicolac Briceag Fost colonel dc sccuritatc.A executat
sumar cel pulin o duZintt de oameni artt ca acestia sl fl fost
condamnali la mOartc,fapte stabilitc chiar dc fostcle autoritttli
comunistc.Dup 1990 cra pcnsionarla Clui si nimcni nu l a tras
ia rttspundcrc pcntru faptele sale; ^ ccononlici subteranc din Transilvania, a intrat in colimatorul
Doru Blai Fost oflier in Dircctia a IV a a Sccurittlii.In
prczcnt, locotenent coloncl, scf de seclie ln cadml E)ireciiei
Generale dc lnfomal a Armatci;
Constantin Bucur Fost o ler de Securitate,reciclat in
SRI, undc s a spccializat
n intcrccptttri alc convorbirilor
tclcfonice.A pus la dispozilia prcsci rnai lnulte casete lipsite dc
concludent ,implicand institutia intr un scandal nedorit.A fost
ndepat din sclviciu si,la 14 iunic 1999,Curtca lilitartt
Apel l a condamnat la 2 ani fnchisoarc cu suspcndarc.L'lterio
72 73 R zbolul splonilor
ca mcmbm al Partidului Romania NIIarc,a candidat in alegeri,i
a devcnit deputat al Parlamentului Romanici;
, Vasilc Buliga Fost ofller dC SCCuritate.in ultim ani,a
fost angaJat al trusttllui
Gclsor ,patronat de controversatul om
de afaccri Sorin Ovidiu Vantu;
O Iarius Tertulian Burdusel Fost o
icr de SCCuritate.
Duptt decembrie 1989,a fbst refncadrat Tn SRI si a avansat pan
la funclia de sefal secliCi din Pitesti;
O Florin Calapod Fost oflicr superior dc sccuritate.Dup
deccmbric 1989, a dcvenit comandantul UNI1 0215, unitatc
informativ ,i contrainfollllativtt a Ministcrului de lnterne,Pc
care a incercat s o transforme fntr un se iciu paralcl SRI.in
rcpetatc randuri,oferind cxcmple concretc,prcsa a semnalat c
UM 0215, sub conducerca lui Florin Calapod, 2cca polilic
o politic ,in dctriJInentul indatoririlor ei rcgulamentare.Duptt ce a
fost trccut in lczervtt s a implicat in ni,tc a ccri suspecte cu mai
multe flrme americanc si australienc, carc distribuiau ilegal
ViaLTa prin lnternet.A apttrut si in unclc cmisiuni televizatc,
dand leci naliunii despre ce fnseamntt un serviciu de infollllalii;
O Cornel Caraba Fost ofiter de Securitttc,ln cadrul UM
0110. In ultiina perioadtt a regirnului comunist, a lucrat in
serviciul de spiontt al Securit ! ,respectiv UM 0544,de unde,
in 1986,a fost deta,at la Cl .Duptt decembric 1989,a fost
rc ncadrat in SRI,avansand pan la gradul de coloncl,i funclia
dc,cfal scctici SRI Cl .Presa a semnalat ch ar fl fost unul din
altizanii planului Cristal `96) , care viza supraviciuirea si
menlinerca influeniei fOStei Sccurittli m cOndiliilC pttbusirii
rcgirnului comunist.Datorittt unor relalii neOrtOdoxe cu nlediilc
presci locale,i centrale.in iulie 1998 a fost hlocuit in funclie,
1lind transfcrat in centrala SRI de la Bucuresti;
I ihai Caraman General de securitatc fn retragere.intre
tinii 1958 1968,mcalitate de,cf al reziden,Ci de spiOntt din
Paris, a condus cunoscuta rclea Caraman , care a izbutit s
sustragtt unele documente din cadrul sediului NATO.Ulteriot a
bst seflll di zici de contrainformal a Direcliei dc lnfom alii
de l xtcrnc.Duptt dezertarca generalului lon lihai Pacepa,a fost
dctasat in funclii marginalc si, ln cclc din u.111 , trecut in
R zbolui spionilor
reze.Imcdiat d cvenimentele din dccembric 1989,a fost
numit ef al Ccntrului dc int)rmalii Extcrne,dcvenit ultcrior
Scrviciul dc informalii Externe. Anomalia era cvident
se iciul dc spiontt al unei"ri Carc aspira sttintre in NATO em
Msat la mana unui persontt care Spionasc NATO. 4ihai
Caraman a fost inlocuit din functie ln mai 1992,m u111la cerer
expresc a lui Manfl ed Woerner9 secretar general al NATO. In
prezent, acela,i Mihai Caraman este consilicr particular al
prernierului Adrian Nttstase;
O Cristian Cttlinoiu Fost oflier dC Securitate.Dup
decembrie 1989,reincadrat in Brigada Antiterorist ,sub gradul
de locotenent coloncl, a 2cut parte din cfectivclc accsteia
dizlocate la Ac portul lntematiOna1 0topcni.in 1992 s a
constatat ctt livra info 11lalii de Se iciu revistei Europa
cdita dc llic Ncacsu,actual deputat aI PRNI(ultCriOr a fost
exclus din randu le membrilor partidului condus de Comeliu
Vadiln Tudor, Tn urlna unui scandal avut cu Tribunul
RomanicI Mari n.a.);
Traian Chebeleu Conform arlrmal 10r lui Mircca
Rttccanu,recent decorat de presedintclc lon llicscu,lnaintc dc
1989 a fost ofliCr acOpcrit de securitatc ln cadrul NIlinistemlui dc
Extemc.in an `9o,a dcvcnit consilier prczideniial,i purttttor
de cuvant al prc,cdintclui lon lliescu. Sub regirnul lui EInil
Constantinescu,s a rcpliat h diplomaliC;
Iarin Ciau,escu Fost ofller de Securitate,recuperat de
SRI sub gradul de cttpitan.Ofller h cadrul serviciului dc flltt al
SeCliCi SRI din Cl ; adlninistrcaztt o partc din firmele lui George Constantin
Traian Ciceo Fost ofller in Serviciul de spiontt al
Sccurit lii inaintc dc dcccmbrie 1989, a lucrat la Paris, sub
acopcrire diplomatic .Au existat suspiciuni c ar i fost racolat
dc sc iciilc spccialc franceze.Cu toate acestea,a ttuns h SRI
general dc brigad . A aclionat in direclia contracarttrii
ircdentismului, extrcIInismului ,i separatismului pc motive
ctnice.in martie 1998,datorit lnclinalii10r salc bahice,a fost
indep rtat din SRI;
Cigan Fost oflicr de Securitate. In prezent, avocat in
Baroul din Biho Duptt cum a semnalat presa, lituind unde
74 75 R zboiul splonilor
trebuia, ,1-a propulsat solia in funclia dC ViCepresedinttt la
Curtca de Ape1 0radea;
:
Ciovic Fost ofllcr de Securitate.In SRI,a devenit,ef al
Cent 1lui Opcrativ Zonal Targu 4ure,. Trecut ln rezervtt Fn
1998;
llttl
valgw ttT
11 1 1
Bacau;
O Stefan Floricel Coman incep`hd din 1968,a fost o
ler
de securitate fn fosta Unitate Spccial ,,T ,1 M0634,abilitat
in ascuitarea convorbirilor telcfonicc. I)uptt eveniincntelc din
dcccmbrie 1989, a devcnit comandant al Serviciului de
Tclecomunical SpCCiale din subordinca Consiliului Suprern de
Apttrarc a T Hi;
Costel Ciuc Fost ofller al Direc,iei dc lnfollllal Exteme
,
a Securitttlii.Strans legat de persoanelc implicate fn afacerea dc
contraband ,,Tigareta H .Strans lcgat de Amer Obeid,
pre,cdintclc Lig Irakienilor din Romania;
O Valentin Ciuc Fost ofller dC SCCuritate, arestat in
decembric 1989,i anchetat in lotul Tinli,Oara.Dup dOi ani si
ccva a fost eliberat din dcteniic,din lipstt dO probc.lmpreuntt cu
Radu Tinu a fondat socictatea
Tival lmpex SRL, care a
prospcrat in tiinpul embarL7oului impus lugoslaviei;
e Coco, Cheorghe Fost ofller supcrior in serviciul dc
splontt al SeCurit ! .A lucrat in ltalia,sub acoperirea de sef al
Agcnliei CCOnomice din Milano.in urmtt cu mai mulli ani,avea
intcrdiclie de a intra in spaliul pcninsula in prezent,
Pttuncscu;
Constantin Constantin Fost ofller de Securitate.in 1998,
sub gradul de colonel,era,cml se iciului pcrsonal de la U 4
0215.Este rudtt apropiattt a lui Viorel Hrebenciuc;
larian Cornaciu Fost oflicr in Direclia dc lnformalii
Extcrnc a Sccurit ! .A lucrat la inttcprinderea dc comert
cxtcrior"Dunttrca .Duptt cveniincntelc din dcccmbrie 1989,s a
privatizat, spccializandu se in comerlul Cu hrantt concentrat
pcntru vitc.in prezent,cste merrlbru marcant al Partidului
Urnanist Roman,prezidat de lDan Voiculescu;
Rttzbolul splonilor
O Corneci Fost coloncl dc sccuritate.ln prezent,face partc
din conducerea SRI,i sc ocuptt de problema spinoastt a cadrelor;
Valeriu Corsatea Fost ofller de Securitate.in SRI a fost
10CiiitOr al comandantului Brigttzii Antiteroriste.in decembrie
1994 a fost inaintat la gadul dc gcncral dc brigad .In 1998 a
fost transferat h funclia de adiunct al,efului unei d
informative din SRI;
O Neagu Cosma General dc securitate,fost,cfal DirecliCi
a HI a de contraspion ,fOSt Comandant al scol de O leri de
sccuritate dc la BIncasa. I uptt trcccrca in rezerv , a devenit
pre,edinte executiv al Automobil Clubul Roman.in 199o a fOst
rcactivat in SRI ca scf al Sciviciului dc lnspeclii si COnsilier al
lui rgil Mttgllreanu.Cu nd,s a nuniat la serviciilc lui.
Generalul Gheorghe E)iaconescu a af1111lat intr un interviu c
Neagu Cosma ar fi tnccrcat s ungtt la niste dosare
problematice din arhivele fostci Sccuritttli;
Lucian Costache Fost c pitan de securitate la
lnspectoratul MI din Buzttu. Colabora cu Pctrictt E)inu in
recrutarea infol11lato lo Duph evenimentele din decembric
1989,a fost incadrat in lnspcctoratuljudetean de pollliC Buzttu;
O Gheorghe Cotoman
Fost ofllcr de Securitate,recupcrat
de SRI sub gradul de locotenent colonel.in 1994 era locliitOr al
,enllui Fonnaliunii J ;
Ovidiu Crttciun Fost ofller de Securitate. in prezcnt
locotenent colonel,seful secliei SRI din Piatra Neami;
Dumitru Cristea Psiholog dc fo.11laliC,una dintre cele
mai p gubOase achizil pe carc Virgil 1 gureanu le a operat din
ala C il Ca attunct al dircctorului SRI si rector al
institutului Nalional dC Info.11lalii,a fOst rapid avansat la gradul
dc general,ins nistc rclal Suspecte cu studente din subordinea
sa l au descaliflcat moral si a fost ncvoit sa renunte la funclie.
Nu ar fl exclus stt fl fost lucrat dc fo,t oflleri de securitate din
cOnducerea SRI,care l au lratat ca pc un corp strttin;
Mircea Croitoru Fost o lcr m serviciul de spiona al
Securitttlii. O Vreme a lucrat sub acoperire diplomatictt la
Londra,flind rechemat din post in 1978,ln condilii nu tocmai
clare. Sub reLrimul lui EInil Constantinescu, a fost nurnit
76 77 R zbolui splonilor
ambasador la Oslo, chestiunca flind comentath nefavorabil in
prcsa;
Florentin Danciu Fost ofller de Securitate,recuperat de
SRI sub gradul dc locotenent colonel. in 1994 sc afla la
comanda E)ivlzlunll E ;
iziuni llhai Darie Fost oflier de Securitate,in perioada 14
aprilie 1976- 15 aprilic 1990, cand a fost trecut ln rczerva.
inainte dc decembric 1989, avca in supraveghere spitalul
Fundeni.in 199o s_a rcciclat in inctia de,cf al comisici
economice a Frontului Salvttr NalionalC in acelasi timp,a
in iniat si COndus diverse flrlllc particulare.A revenit in planul
public,Fn calitate de sccretar general al Prefecturii bucurcstene.
In 1997 era secretar exccutiv al Partidului lDemocrat.Ca oricc
fost sccurist care se rcspcct ,dispunc de un certiflcat de lupttttor
pentru victoria Revoluliei Romanc;
Gheorghe Dascttlu Fost ofilcr aCOperit al DIE.
Fizlotcrapeut,stabilit in ltalia,la Dcscnzano,provincia Brescia.
1lnplicat in afaccrea de contraband ,,Porlelanul .in 2000 era
semalat ctt avea cctttlenic gc 11lantt si roman i act de identitatc
italian;
e Stefan David Fost coloncl de securitate cu un trecut
dubios.Panttin 1985 a condus serviciul de securitate dinjudetul
Cara Severin.in icgisl ura 1992-1996 a fost dcputat din partea
Paltidului Socialist al Munc
;
Daniel Dttianu Fost o ler al Serviciului de spiontt al
Securitttlii, fapt pc carc l a rccunoscut personal, dupl ce a
dcvcnit ministru al inaniclor in guvcmul Victor Ciorbea.Primul
lninistru l a apttrat,afl 11land ctt nu ar fl ihcut poliliC politic
;
Aurelian Deaconescu Fost oflicr de Securitate.in prezent
scf al Scrviciului Fraudc din cadrul socict lii de asigurttri
Astra .A fost implicat in fraudarca socictttlil ln favOarea lui
Sorin Ovidiu Vantu;
Constantin Decu Fost oflicr de Securitate,recuperat dc
SRI sub gradul de colonel.La mii10Cul anilor`90,cra,cful
SeCliCi SRI din Constania;
umitru E)iaconescu Fost colonel de securitate,,cf dc
cadre al Sccurit ! Nllunicipiului Bucuresti. Duptt decembric
1989 a patronat f1111la Aliance Coop , implicat ln traflc dc
R zboiul splonilor
allllamcnt. Avea relal dC inaniare oCultc cu Bankcoop
banctt faliinentata cu bun ,t ni , Si Cu firma nlilitar
Romtchnica) ;
O Gheorghe Diaconescu Fost coloncl ln Dircclia a III a dc
contraspiontt a SeCurit !ii Duptt decembrie 1989,a dcvcnit
adiunCt al directorului SRI.Indepartat din sclwiciu pcntrtl
dClinCrca ilcgaltt a unor documcntc alc fostci Securitttli,pcntru
alcoolism si manuirca incorccttt a unor fonduri valutarc.
Ultcriot a asigurat proteclia infOrmativtt a combinalii101 0mului
de afaceri Costel Bobic;
Nicolae Dinc Fost ofltcr de SCCuritatc,prcluatin SRI sub
gradul dc maio Inilial a lucratFn seclia SRI Timi .In iulic 1998
a fost trallsfcrat in funclia dC adiunct al seilui seclici SRI Ci
Petrictt Dinu Fost chpitan dc contrainformalii la
Sccuritatcajudelului Buzttu,unde,sub acoperirca reprezentanici
,
Frigo Scrvicc Organizasc un centru dc rccrutarc a
informatorilor. Dup ,vcnilnentele din dcccmbrie 1989 a
dcvcnit,cil serviciului dc protcclic a cadrclor din lnspcctoratul
judCtCan dc poliliC Buz: i a fost implicat in ilaul si sicanarca
opozantilof regiinului lui lon lliescu;
Doban Fost ofller de SCCuritate,specializat in partidc
politicc burghezc si fo,ti condamnali politiCi. Este cel ce a
gestionat dosarul de urmttrit informativ al f1losofului Constantin
Noica.in SRI,m vara lui 2000,sub gradul de coloncl,cra
coordonatoml sectorului scrvicii paralele de informalii din
E)iviziunca A) a SRI;
Dinlitrie Dobre Fost ofller supcrior n sen/iciul dc
spiontt al SCCurit lii, Carc si a continuat activitatea si dup
dcccmbric 1989,ln Sc iciul dc lnformalii Extcrne.in maric
1998,duptt cc a fost avansatla gradul dc gcncral,a fost trecut in
rczcrv
;
Vasile Doros Fost coloncl dc sccuritatc,fost sefal secilei
SRI din]Bacttu,pe carc a condus o tiinp de opt ani.Prin flul s u,
Claudiu lDoros,a condus flliala Fondului Nalional dC Invcstilii
din Bacttu, institulic falillnentattt deliberat dc Sorin Ovidiu
vantu;
Dragoman Fost ofller de Securitatc,rccupcrat dc SRI sub
gradul dc coloncl.ln 1998 cra seful scciici SRI din Arad;
78 79 R zbolui splonilor
0 1on Drttgoi Fost oflicr de Securitate Fn UM 0110.Dup
,
momcntlll dccembric 1989 a dcvcnit ,cf de seclic la rcvista
Polilia Roman .Dup trecerea in rczeA ,s a mcadrat la
divcrsc publicalii,intrc care si revista
Expres (scria cOrnel
Nistorcscu). in prczent, cauttt sponsori pentru editarca unci
publical de Spion ,i cOntraspion ;
O Artur Dumitrescu Procurot colaborator activ al
Sccurit !H inaintc de decemb c1989.intre altele,a fost cel cc
i a anchetat pe cci ce manifestasertt impotriva rcgirnului
comunist la Bra,ov9 1a 1 5 noicIInbrie 1 987.Pcntru zelul prestat
atunci a fost avansat h functiC,menlinandu_,i prerogativele si
duptt rlsturnarea regimului lui Nicolac Ceau,cscu. In 1998 a
;
fost dclegat stt anchetcze afacerea de contraband ,,Tigareta
``,
adictt s ,teargtt ulillcic irnplicarii scrviciilor sccrctc in accast
malvcrsaliunc;
Cheorghe Dunlitrescu Fost oflicr dC SCCuritatc.La data
dcrulttrii operaliun de contraband ,,TigarCta II era capitan in
cadrul sclviciului de flltt al SRI;
4asile Dulllitru Fost coloncl de sccllrltate in sewiciul de
spion .A lucrat acopc t ca ata,at dc prett la Londra.Dup
decclnb e 1989,trecut Fn rezerv ,s a reciclat ca zia st la mstul
de pres
]Expres . Publictt diverse articole,cand poate si undc
poatc,ln care cxaltttincplia instituliCi din carc a fhcut partc candva;
Nicodiln Farca, Fost oflicr dC SCCuritate,rcciclat dc SRI
sub gradul de locotencnt coloncl, subaltcrn al co10nelului
Ghcotthc M01dovan ln cadrul scclici SRI NIIaramurcs.A fost
scmnalat ctt imiza PUNR informalii din interiorul scrviciului;
Virgil Faur Fost ofller fn SCrviciul de spiontt al
Sccurittttii,rcciclat Fn SIE sub gradul de colonel;
Filip Fost oflier de Securitate,CI st la comandamentul
Armatei din Clui.Recuperat dc SRI,sub gradul de colonel;
O Florea Fost ofller de SCCuritate.In SRI,sub gradul de
maiot a fost,ef al secliCi SRI din HarL7hita;
Gheorghe Alexandru Florea Fost oflier de Securitate,
rccuperat de SRI sub gradul de c61oncl. in 1994 era seful
secretariatului gcncral al SRI;

R zbolul splonilor
Ioan Florian Fost oflicr dC SCCuritate.in 1998 cra,cful
SCCtiCi SRI din Buzttu.Anterior a condus Celltru1 0pentiv
Zonal din Cl
; condu crca USLA.Duptt rcciclarea in SRI a dcvcnit succcsorlll
Nicolae Garofeanu Fost ofller dC SCCuritate.Rccupcrat
de SRI, a devcnit primul ef al sccliei din Pitc,ti. Prcsa a
publicat documcntc din care rczulta deconspirarca unor
informatori de pe vremuri, precum si prcocup ri de polilic
politictt silllilarc ce10r antcrioarc momcntului dccembric 1989;
lon Petre Gavrilescu Oflicr Supcrior in sclviciul dc
spiontt al fOStei Securittli.in 2000,prin decret prczidential,a
fost rcactivat in SIE,sub gradul dc gencral dc divizic.Identitatca
sa rcaltt a starnit controvcrsc.Pcstc un an,i ccva a fost din ou
trccut in rezerv ; dc contrainfollllalii CCOnOmicc, specializat in contraspion
RIircea Gheordunescu Fost profesor dc flzicttla un liccu
din Bucurcsti. Fost informator al Sccurit ! pantt in 1989.
Ultcriot a intrat in politic ,is a al tlrat Paltidului Nalional
T niSt Cre tin Dcmocrat.in 1996 a fost numit dil cctorattunct
al Scr ciului Roman dc lnformal Din accastt poziliC,,antaat
dc cei carc i cuno,tcau trecutul, a favorizat numerOasc
privatiz ri fl auduloasc ale unor lan,lri de magazinc alinlentarc
din Capital ,prccum si a
Hotclului Bucuicsti ; blandeica care se cuvine unui fost securist;
Dan Gheorghe Fost oflicr de SCCuritatc.Fost comandant
attunCt al unit lii Spcciale dc Lupttt Antitcrorist .Palticipant
activ la tentativa de repriinarc a manifcstalii10r care au condus
la chdcrea rcgimului lui Nicolac Ccall cscu ln dcccmbrie 1989
-s a selnnalat in pres , ln calitatc dc
ef al dispozitivului dc
apttrarc a Acropo ului lntcrnalional otopeni, a pcrllllis unui
numttr dc circa 50 dc oflicri dC SCCuritate stt dispartt in straintttatc
cu acte falsc.Duptt decembric 1989 a fost nurnit,cf al Brig
Antitcroriste a SRI. Duptt un popas la UM 0225,unitatca dc
infoHnalii si COntrainforlnal a p01lliCi, Care s a cxersat mai
mult h domcniul polilici politicc,a fost pcntru sculti vreme
directortll agenlici de stiri
1 nivcrsul
,proprictatea lui Sorin
Ovidiu Vantu, agCnlic aCuz ctt ar fl fost un scrviciu dc
informal paralcl celor giratc dc stat.A revcnit n SRI,ln calitatc
de consilicr al noului dircctor Radu Tilnoftc. La l noicmbrie
2001 a dcnlisionat,dar continutt stt sc invart fn ccrcurilc puter
80 Rttzbolui splonilor
Gheorghe Gherghina Fost oflicr de SCCuritate,locliitor
al colonelului Ghcotthe Ardelcanu(fOSt Moisc Bul )la
lui lon Botofci la conducerea Asocialiei fO,tilor ofileri SRI,de
fapt l fo tilo o leri dC Sectlritatc.Asigur legtttura dintrc
securistii din conduccrea SRl,i cei din rczcrv ;
Dan Ghibernea Un persona Cu numc idcntic a fosl,
hainte de 1989,ofilcr acOperit n se iciul dc spiontt al
Sccuritttlii,acrcditat ca ftlncliOnar interlla,10nalla UNESCO.In
prezent, acest Dan Ghibernca, la carc ne rcferiin, cstc
ambasador al Romanicila Londra;
.pllarius Chile Fost oflicr dC Securitatc,in]Direclia a II a
maghia ln 2000,a fost numit,eful scclici SRI dinjudctui Sttl ;
O Benone Ghinea Fost oflicr an scrviciul dc spiontt al
Sccu it ! Duph cvenimcntclc din decelbric 1989, a fost
rcactat Fn Scrviciul dc lnfollllal Externc, ind trimis h
Aflica dc Sud, sub acoperirca dc ata at comcrcial. Implican_
du sc in nistc afaceri suspecte cu clicopterc Puma si incasand
comisioane nccuvenite,a fost tradtls injustilic si COndamnat cu
Iihai Ghil Fost ofilcr dC SCCuritatc.in prczcnt coloncl,
,eful secliCi SRI din Slatina;
O Nicolac Goia Fost ofiler dC SCCuritate. In prczent,
mcmbrtl al conduccr Sc iciului dc lnformal Extcmc.In
febl laric 2002 a fost inaintat la gradul dc gcncral dc brigad ;
Nicolae Dorel Goron Fost oflicr dC Securitatc.In prczcnt,
coloncl,,eful scclici SRI din Arad;
z Grama Fost oiler de COntrain rmal m SCCuritatc.
Duptt cvenirncntcle din deccmbrie 1989,a fost rccupcrat de SRI
sub gradul dc colonel. in scurt timp, a aiunS,Cful biroului
pcrsonal din cadl ll
Diviziun G (logiStiC ); ^
Ilie Anghel Grttdinaru Fost ofller dC SCCuritate.In SRIa
!Wl
lThi rTTi
t
2000, a bst remarcat flland staf ul PDSR, a at in vizittt in
;
=i
localitatc;
 83 R zbdd spb o

l 1 11
Mihai Paccpa, iin ccl al UM 0544 de informalii CXtemc.Dup
rcvolutic,a dCVCnit primul,cf al D iziunii dc 9ontrainfOrmat
din SRl,apoi scf al Corpului dc control SRI. In prczcnt,estc
prim attunct al dircctorului SRI;

:]l t lT
:

rt:ir
Teodor ilie, Fost oflicr in Dircciia dc infonnalii Extcl
a Sccurittttii. in prczcnt, facc partc din conduccrca SC
lc

,,Alliancccoop .in 1995-1996 a fost contactat dc Dcpartamcntul

u prO nac ab 1ldep n
inzcstrttrii Armatci, fn vcdcrca facilitttrii unor cxporturi
1=Cdta n un Jm
dubioasc de arnlamcnt;
Florian loan Fost oflicr dC SCCuritatc,rcactivat in Scrviciul
ut:C



Ttti
c'IcmtFl
E)iviziunca S
dc protccliC ,i paztt al Prc,cdintiCi, undc a ttuns la gradul dc
coloncl.in 1998 a fosttrecutin rczc pc mot cl edicalc si s a

pus ia dispozitia COntrovcrsatulul om dc aLccri Sorin Ovidiu

As:cttF liFWa 11 I Pttt
O Nicolae COnstantin IIaleganu Fost oflicr dC SCCuritatc.
h a
vanttl,in accastt calitatc,a Fntiniat la Corbcanca un sc iCiu

par]rllittilfllTllI:::ililll
:Illifll lill:(ll:: li:
in ccrcctttri pcnalc.La 31 dcccmbric 1990 a fosttrccutin rczc
la ccrcrc dill Scrviciul Roman dc lnformal Implicat in
opcraliuni dC COntrabandtt cu tigttri adusc din Cipnl,prin carc a
CI g8 fraudat statul roman dc llo lllilioanc dolari.La 15 iulic 2001 a

li} fost rcact at pcntm sculttt vrcmc Fn SRI.in prczcnt cstc consilicr
pcrsonal in problcmc juridicc al gcncralului Toma Zahana,
Cheorghe lluidu Fost Ofllcr dC SCCuritatc,carc a avut fn sccrctar dc stat n Ministcrul dc lntcrnc.S a sclr11lalat ch dclinc
supravcghcrc RadiOdiftlziunca rOman .Duph dcccmbric 1989 a conturi n Elvclia,la BNP Schwciz S a rclinut Ctt arc icgttturi

rtti tL1:
1lic Ncacsu,dcputat PRM,trccut cu armc si bagttc la PSD:
stransc cu pcrsoanc influentc din nlcdiul intcrlop intcrnaiional;
Nicolae losub Fost o icr in Directia a IV a a Sccurittttii.
in prczcnt,colonel,scf dc scclic n Cadl Lll Dirccliei Gcncralc dc
lnformal a Armatci;
Virgil lrilnia Fost oflicr supcrior dc sccuritatc,rccupcrat
Tii J i 1 dc SRI sub gradul dc coloncl.Imcdiat dup cvcniFllCntelc din
dc prOtecliC.A fost indcpttltat din fllnctiC in urma scandalului
dcccmbnc 1989,a dcvenit attunCt al scftllui scctici S din
Timoftc_KGB
;
Botosani. Dcstituit dill sclViCiu pentru implicarc in afacerilc
/asile leriu lancu Fost c01oncl dc Sccuritatc, in
unor irrllc dubioasc dc Pc razajudctului rCSpectiv;
prczcnt prim adiunCt al dircctOl llui SRI.La 30 noicmbHc 1999 O Nicolae lrinoiu Fost oflicr supcrior in serviciul de
a fbst inaintat la gradul dc gcncral dc brigad . inainte dc
9 spiona al Sccu !H,mcnlinut in sistcm pantt duptt alcgcrilc din

1 LC:
r

:
11 r
1996.A Tndcplinit rnisiuni infollllativc Tn SLJA si Turcia.Trccut

n rczcrvtt cu gradul dc gcneral;
 85 Zbdm spb br
Itizbolui sploni101 84
avansttrilc lui succcsivc s au datorat influenici cC10r pc carc ti

Wmttc a un
urmttrisc candva,cci lnai rnulti dintre ci pcrsoanc importantc in
: 1
ltt

lihai Lazttr Fost O icr dc SCCuritatc,la rntrcprindcrca dc

comcri cxtcriOr
I unttrca ,anath sub controlul Sccuritttlii.in I1
nat ;

'Cr ff;:;FT [:)

riI A fost trccut in rczerv ,sub gradul de gcneral dc corp de al
: a J Victor larcu Gencral ln lczc . Cadm activ al fostci
nalii
Sccuritttli,SCf dc sector in cadrtll fostului Ccnttt dc lnfol

IittlilI
Spania i PO ugalia. Sub rcgiinul COnstantincscu a devcnit
Externc, rcsponsabil cu problcmelc crnigralici rOmanc,

adiunCt al directOmlui gcncral al vttmilo

0
dor Lic Fost ofilcr dC SCCuritatc.in vara lui 2000 a

18 lul:h i:i:l u
:1
1:
arlrllltti dh
/1acons Co
oculttt a a ccrilor dubioasc ale 111lci SC SA,

11
L
ul
i ti: : lF:

al. :
o
c t :
zial isti dc la cOtidianu1 local Opinia
l:rtt
c:: Cotroccni.La un moment dat,sprJinit dC fOrlc obSCurc,a rcu
s nflintcZC un punct de vamtt in zona central a Bucurestilor,

it

SIil urmand s _l administreze lmpreuntt cu acolitii lui.Cand presa a

Ll tl : witti : RI IL semnalat malvcrsatiunCa, punctul de vam a dispttrut, pur si

: lal

ri
1

1 lttL
: !Ii l:

1
nT a
iI


:
:il :l
i :
IttllFt:
T
::
:11 Tll:r1': 1:
]
:i [ 1 1::IdC M Mh
Dumitru pllazllu Fost oflicr dC Securitate,fost comandant
al SC01ii dC securitate de la Bttneasa,lntre anii 1965-1967.A fost
dcstituit ca ullllare a tcntativei de a falsiflca nistc documentc
rcfcritoarc la un accidcnt rutier,i a fost repliat in diplomatic A
jucat si rolul dc disidcnt,iar imcdiat duptt deccmbric 1989 a
 r 86 87 R zboiul splonilor

aparut pc sccna politictt in postura dc viccprc,cdintc al
Consiliului Frontului Salvttrii NalionalC. intr_una din zilclc
tulburi din ianuarie 1990,s a urcat pc un tanc,i a strigat ceca cc
n au strigat niciodata civilii ic,iti in strad : " loartc
sccuri,ti10r!``Duptt cc s_a angttat in ccva ce pttrca s flc O
lovituri dc stat,a dispttrut n Elvclia si a rcapttrut la Btlcurcsti
lllai tarziu, cand lumca dtta
l uitasc.in prczent, cstc
viccprcscdintc al unci comisii a Naliuni10r unitc;
Virgil pllttgurcanu Prilllul cf al Scrviciului Roman dc
lnbrmalii,Tnfliniat o Cial Fn martic 1990,carc a inccput sa sc
structurczc din primclc zilc alc accluiasi an.in aprilic 1992,
ziaristul loan ltu i a publicat dOsarul dc fost Oflicr al scrviciului
rcvolulic, a fOSt nunlit lninistru de cxtcrnc, lnfliniand ulterior
partidulAliania pentru Romania,pC Carc l a condus la un dczastru
total.A candidat la PrcscdiniiC,picrzand rtt drept dc apel;
Ilie lcrcc Fost coloncl dc sccuritate. scful scctorului
art
cultutt din cadrul Dirccliei I a fostci Sccuri li.in anii
1985- 1986 a condus compartilllcntul Eterul , dcstinat si
combath posturile dc radio strttine care cmiteau Fn lilnba
roman .ultcrior,a fost numit scf al Sccurit lii din judciul
Buzttu. Duptt dcccmbric 1989,a rttmas in Scrviciul Roman dc
lnformalii,flind ndcpttrtat din scrviciu datorittt unor nunlcroasc
malvcrsaliuni si sabotaJului deschis la adrcsa conducerii
instituiici Trccut in rczcrv , s a alttturat Partidului Romania

flcttcl [i lW:if
cttl
NIIarc,Tn carc a parvcnit panl la rangul dc priln viceprc cdintc.
La alcgcrilc din noicmbrie 2000 a candidat pc listelc accstui
publicat dosaml dc inforlllator al Sccuritttlii, flind probabil partid ,i a fost alcs deputat. I lterior s a dczv luit ca fusesc
avcrtizat ch sc prcgatca s ctt accla,i lucru o publicalie iinplicat in acliuni dc poliliC politic ,i Tn prczent sc afltt Tn
ccntral ;
proccs cu una din victimele acliuni10r salc;
Sever Mcsca Fost o lcr dc Secu tate,in sc iul,c
: Pl TtTT
"
noicmbric 1999 a lbst inaintat la gradul dc gencral dc brigad
;
spion ,cu miSiuni fndcplinitc in ltalia si Marca Britanic.In
prczcnt,dupa cc a fOst un rncnlbru rnarcant al Paltidului Romania
Vasile Ittlurcanu Coloncl in structurilc fostci Sccuritttli. NIIarc,pc listclc cttuia a fost alcs mclnbru al Parlanlcntului, a
Gcncral in structurile actualului Scrviciu Roman dc lnf 111lal
; trccut in tabtta PSE), polcnlizand cu fOstul sttu ,cf dc pttrtid,
Vlad Ittrgineanu Fost Oflicr dC SCCuritatc,fOst,cf al Corllcliu dirn Tudor;
SeCliCi SRI din Bra,ov.S a numttrat printre fondatorii Bttncii
Iosif lircea lEicica Fost oflicr dC SCCuritatc,in prczcnt

: ri: 1 ill:: F locotcncnt coloncl,,cful scclici SRI Maramurc ;

Lionel licu Fost oflicr dC SCCuritate.Dupi cvcninlentclc

asigurari
Astra

:
;
din dccembric 1989,a dispttrut Fn strttintttatc. La inceputul lui

il:T li:1 :
1999 a fost cxpulzat din Canada,flind idcntiflcat ca mcmbru al
Sccurit ! Romane,complicc la mai multc atroci li ;

: ]:,T L :
' :
Iircea liron Fost ofllcr dC SCCuritatc.Recupcrat dc
SRI,a dcvcnit priFnul Cf al scclici din Alba lulia.Un ofliCr din
&:
1 ,cupcrcat dc SM, i sccu subordinca sa a trilnis scrisori dc ameniniare pC adrcselc unor

:
rtthmt hgradJdcgcnerJ.Conlandam
bazd
mcmbri ai opoziliCi;
Victor litran Fost oflicr de SCCuritatc ln scr17iciul dc
spion .CompOrtandu_sc anormal ln timpul unui cxcrciliu Fn

ML p:ml l#1 ,la :

lugoslavia,a lost supus unui control rnedical si i s a dcpistat un
sindrom paranoic,flind trccut in rczc .Imediat duptt dccembric
1989 a fost OfliCr dc sccuritatc,sub acopcrirc dc diplomat.Dup
1989 a fost rcactivat an SRI, dar a provocat daune dc imagine
 Itizl)oiul sp10ni10r
sc iciului,icsind in prcstt cu o sum (?!)dC a 111latH tOtal
ntczistc.A scris,l o caltc d01dOra de cnorlnitttli si COntinutt s
provoacc confllz
n public prin divcrsc enlisiuni dc tclcviziunc;
loan llocan Fost oflicr dC SCCuritatc,in prczcnt inaior,
scftli sccliCi SRI Bistrita NIshud;
Cornel loga Fost o lcr dc SCCuritatc. Sub rcgilnul lui
Emil COnstantincscu,a fost numit scfal scclici SRI din BihO un
fost dclinut politic a divulgat prcsci fhptul ch accsta a fhcut polilic
88 89 R zbdd spb br
et:LtII
rccip:l [ it::1::1 1:lelll;l,S::1:ll[1
sciviciul contrainformat al sccliCi in care a fost incadl at;
Victor Nacu Fost ofller dC SCCuritate,rcincadrat in scclia
SItl din Bacttu. Nu derllult a fost transRrat in ccntrala dc la
Bucuresti;
Nicolae Nttdejde Fost coloncl in scnttciul dc spiontt al
Sccurit !H in 1983 a fost numit rcprczentant al DlE lnt[o f11111

politictt fnainte dc 1 989,1-a pcrchcziliOnat si chiar l fantom , Marsuc Holding ,Incnittt sh acopcrc activitatca unor
a btttut;
Jean loldOveanu Fost O icr dc SCCuritatc, fOst
comandant al trupc10r dc sccuritatc. Duph evcnirncntclc din
li : :
dcccmbric 1989 a fost primul cf al POlilici Romane;
Gheorghe loldovan Fost c01oncl dc sccuritatc,
recuperat dc SRI.in primajumtttatc a ani10r`90,a fOst numit sef '
if l l :
al sccliei SRI Maramurc .I cstituit pcntrtl ascuitarca ilcgaltt a Marsuc) ;
sc ascundca,dc Lpt,ln sparclc afaccr
tclcfOanclor unor lidcri 10cali ai ul)MR, a pK tins ctt ar fl O Victor Nttnescu Fost o ier supCriOr in scnttciul dc
exccutat opcraliunca din ordinul lui virgil Mttgurcanu, nsl nu a
spionaj al SCCurit lii,Incnlinut in sistcIIl pantt duptt alcgerilc din
prczcntat nici O prObtt in accst scns.Condamnat cu suspcndarca 1996.Trccut in rczcrvtt cu Lyradul dc gencral;
cxccutttr pcdcpscil Tolna Nttstase Fost coloncl dc sccuritatc, Tn cadrul
0 1on Alexandru PIIunteanu Fost oflicr dC SCCuritate,in Scrviciului lndepcndcnt,,D``(dcZinfOrmarc).Rcact pentru o
cadrul Scrviciului lndcpendent
D (dczinfOrmarc), apoi scurttt perioad
n SRl,flind apoi trccut Fn rczcIV .A devcnit un
nslrcinat cu supravcghcrca studcnli10r Strttini din ccntnll
mcmbm marcant al Partidului Romania Marc,pozilic din Carc a
univcrsitar Bucurcsti. Surprins cl sc Fncurcasc cu acestia in utilizat in viaia p01itica infOrmalH oblinute cand cra Fn activitatc.
d crsc a ccri OnerOasc,a fost dcgradat,dcfcrit justilici si Dcccdat;
condamnat la mai mulli ani dC dctcnliC Duptt cvcnimcntcle din
dcccmbric 1989,clibcrat din pcnitenciat a travcrsat o seric dc J : t 1 1 l
p omOvttri dubioasc.in dOi anisi ceva,a fOst inaintat de la gradul 0215 din Cl ;

de soldat la cel dc gencral si nunlit director gcncral al Arhivelor
Statului. cmbru rnarcant al Paltidului Romania Mare.Dcccdat;
Vasile lunteanu Suspcct dc a fl ofllcr aCOpcrit al fbstei
Sccuritttli,Calitatc Fn carc a fOst preluat,i dc Scrviciul Roman dc
informal .Ca scf al vttm cargO otOpcni arc atribul ha
asigura icilit lilC S01icitatc dc transp01turile spccialc dc mara.
1lnplicat fn a cerca dc contraband Tigarcta II ;
Constantin lluraru Fost oflicr de SCCuritate.in prczent
coloncl, cf al scclici SRI din Succava;
Aurelian Neferolu Fost inaior de sccuritatc,locliitor al
din USLA. I uptt dcccmbric 1989, a
,cfului scrviciului
dcvcnit dircctor gencral a1 0flciului de stat pentru problemc
specialc al guvcrnului. in 1997 cra attunctul lui Mircca
Ghcorduncscu la conduccrca AgcnliCi Nalionale dc Control al
Expolturilor Stratcgicc,i dc lntcrziccrc a Armamcntului Chilnic
(ANCESIAC);
O Mi,u Negri10iu Conform afirmalii10 lui Mircca
Rttccanu,Icccnt decorat dc pre,cdintelc lon lliescu(,i aiCi SC
poate obscr 7a curll in spatclc acestui a a zis material infollllativ
 R zbOlui splonilor 9o
sc afltt unul sau rnai rnultc sc ic strttinc,avand in vcdcre cl sc
Fnccarctt insistcnt scoatcrca in cvidcnih a dcCOrttr lui Rttccanu ,sub gradul dc locotcnCnt
sef dc scctor in Brigada Antiterorist
una din ga lc impardonabilc alc lui 10n llicscu,nicidccunl a coloncl.Acuzat dc traflc dc influcni ;

dc ctttrii accstuia,mOt pentrll carc a si fOst judccat pcnt O Gheorghe Pasc inaintc dc 1989 a fost maior de
t darc si cOndamnat la mOartc rnaintc de 1989-n.a.),a fOSt sccuritatc.Ultcriot sub dircctoratul lui Virgil 4 gurcanu,a bst
O iCr acOpcrit de sccuritatc.Duptt dcccmbric 1989,a jucat un naintat la gradul dc locotcncnt coloncl si apoi colonci si

rol impoltant Fn stlucturilc dc putcrc din Romania;
Andrei Nica Fost o icr dc SCPuritatc,rccupcrat dc SRI
sub gradul dc 10cOtcncnt co10ncl. In 1994 2cca paltc din
Ti
: tttVFuttt adlhttLtti
niintarca Consiliului Nalional pcntl l Studicrca
inainte dc
conduccrca
Diviziun B dc cOntraspiOn ; Arhivelor fostci Sccurithti, Organism civil cc ar trcbui sl c
Nicolac l.Nicolae Fost O lcr acOperit al DirecliCi dC cchivalcntul lnstitutului
(3auck) din Gcrmania, s a pcnsionat
InfOrmalH Extcrnc, pozilic din carc a fost clilllinat dup mcdical si a Tnfliniat o rrlltt pa iculartt dc protectic si paz .

dczcrtarca gcncralului 10n Mihai Paccpa. Fost lllinistru al Duptt inflintarca CNSAS,Inomcnt survcnit in 1999,prin nu sc
COlllCriului CXtcrior si ambasadOr la VashingtOn,sub regilnul lui
Nicolac Ccauscscu in primul guvclm pOstrcvOluliOnat a rcvcnit
la pupitrul comerlului CXtCrior romancsc;
:1 i
[ILH c i&t

A montat in scdiul CNSAS divcrsc instalalii spCCializatc,lntrc
Constantin Nicolescu Fost O icr n SCrviciul dc spion )
al Sccurit lii.in prczcnt scnator dc Attcs,prescdintc al cOmisici
parlamcntarc de cOntrOl al activit
clFT :TR :
lF: l :
tii sCrviciului dc lnfOrmalii fostci Sccurit ti au rttmas tot la mana Sccurittttii,tOatc mi,cttrilc
Extcrnc; lor allandu_sc sub control;
Dumitru Nicu,or Fost Oflicr dC SCCuritatc.ln cadrlll SRI Petre Pavel Fost o icr dc SCCuritatc,prcluat in structurilc
a fost seflll Ccntrului Opcrat zOnal Dobrogca.in dcccmbric SRI sub gradul dc coloncl.Duptt trccerca n rezc ,a mu10Cit
1994 a fost Tnaintat la gradul dc gcncral dc brigad
; fabricarca in laboratoarclc
D iziunii S a unui fals angttamcnt
Carol Nihi Fost Ofllcr dC Securitatc.in prezcnt, de colaborator al Sccuritttlii, n dauna scnatorului Corncliu

locOtcnent co10ncl,seful scc"ci sRI din Resila,judclul CanS Vadiln Tlldor si Tn bcnerlciul ziarului Ziua) ;

Scvcrin; George Constantin Pttunescu Fost ofilcr aCOpcrit dc

Ogttsanu Fost oflier dC SCCuritate,rcFncadrat Fn SRI.Sub sccuritatc,calitatc n carc,lnaintc dc 1989, a condus Agcnila
gradul dc c010ncl, a cOndus Ccntrul(DpcraliOnal SRI Ardcal. cconomic romancasctt dc la Milano.A avut si probabil mai arc
Dupa trcccrca Fn rczerv ,a dcvcnit dircctOr al Filialci Gclsor
intcrdicliC dC a intra in ltalia Scrvic lc spcciale din italia,tiu
din Oradca. A aw t un rol impoltant Fn prttbusirca Fondului mai multc dcsprc cl dccat pretindc c ,tie SRl.Opcratiile din
Nalional dC invcstil ; ltalia si lc rczolvtt printr o lialtt din cantonul clvclian Ticino.ln
Enlil C)lariu Fost ofilcr supcrior dc sccuritatc,rccupcrat 1996,cand a fost supus unor ccrcctttri penalc,a dispttrut inilial
de SRI sub gradul dc c01oncI. in 1998,lucra Tn cadrul scclici in EIvelia,Sub prctcxtul unuitratamentrncdical Apoi s a stabilit

I Wb
SRI Harghita;
Olelea _ Fiul gcncralului Oiclca dC la clubul Sportiv
Stcaua. Fost Oflicr in Dircclia IV_a a Sccurit
:
ir W
lii. in prczcnt,

intcrmediul socict tii dC 10bby Eurasia Gloup ), cu capital
co10ncl n cadrul DirccliCi Gcncralc dc lnfOrmalH a Armatci;
mttOritar rllscsC;
R zboiul splonilor 92
Petru Pele Fost ofilcr dC SCCuritatc.in SRI a dcvcnit scf 0
lorel Pop Fost ofilcr dC SCCuritatc,rcciclat in SRI sub
al scclici din Tiini oara.lntrat in conflict cu Virgil Mttgurcanu,
I c
t
a acut public dosarul accstuia dc colaborator al Sccurittttii
localc.Scos din sistclll,s a dCdicat afaccrilor;
v
furniza PUNR informatii din inu
O CorneI Pentelie Fost ofller dC SCCuritatc,auns ultcrior o 10an Popa Fost O icr in SCrviciul dc Spionai al
maior in structurilc SRI.Numclc lui vcritabil arc inilialCIC D.M. Sccurit tli, reciclat n SIE sub gradul dc C010nel. O vremc a
si lucra Fn subordinca gcneralului Dunlitru Bttdcscu, ,cflll cOndus Dircctia de analiztt si sintcz ;

Diviziunii dc contrainfornlatii cconolllicc. Prczcnt in Doru Popescu Fost ofllcr dC SCCuritatc.Duptt cVCninlcntclc

dispozitivul carc a rcalizat opcraliunca dC COntraband

TigarCta din dcccmbric 1989 a disptttin Strhintttatc.La inccputt11 lui 1 999
u al
ll
,idcntiflcat ca atarc duptt inrcgistrttrile video dc pc acropolt; a fost cXpulzat din Canada, flind idcntiflcat ca "mcmb
Corneliu Petre Fost oflicr dC SCCuritatc in cadrul Sccurit i Romanc,cOmplice la mai multc atrocitttti``;
DircctiCi a III a dc contraspion .Duptt dcccmbric 1989 a fOst lon Popescu Fost c010ncl de sccuritatc. in cadn
trccut in iczcrv , iinplicandu_sc apoi in divcrsc afaccri cu rezidentci dC Spionaj dC la PariS, a aVut lllisiunca sl-1
pcrsonaC din anturttul flrmci ruscsti
Lukoil ldCanu si Sh transR Ic BiSCrica
;

FraniCi SubjurisdiCtia Patrial llici

Stelian Pintilie Fost gcncral dc sccuritatc,nunlit ininisttu al lt:]IIttlislttal :IIt::1:Ltt
postclor si tclccomunicalii10r in primul guvel]n forlllat dup dc la Bucurcsti.Misiunca a csu .RcchCmat in iar ,a rttmas
dcccmbric 1989 in prczent dcrtllcaztt divcttc afaceri,tot h
domeniul tclccomunicaliilor,lmprcuni cu gencralul Tlldor Tttnasc,
1 11


lflintat Banca lntcrllatiOnaltt a
sc1l STS. Intre altele, a fost si consilicr al f1111lCi Ericsson) ,

protagonist a scandalului sistenlului dc trans lisiuni al alnatei Dioasc, gcstionarca incorccth a

rolllanc; c din urm ,falilncntul rttsuntttof
0 1on Pint Fost oflicr dC SCCuritatc.Priinul scf al scciici al acestci bttnci.in accst falimcnt au fost implicati oi alti oitCri
SRI Go ,sub gradul dc coloncl.A participat la mineriada din de sccuH c g dC aCtualllll
iunic 1990,diriiand a uxul lnincri10 la Bucure,ti.Ultcriot a Poporoag Fost oflicr ir :: l: LpcrttdC
fost cooptatFn ccntrala SRI dc la Bucurc,ti.in acceasi pozi!iC SC SRI n Diviziunca dc fila.Cttzut Tn capcanh Cu prilttul afacerii
a a si ln mai 2001,dcsi era ccrcctat dc justilic pCntrll Tcrasa Anda
;

subnlinarca putcr dc stat; O Alexandru ConStantin Postelnicu Fost Oitcr dc

Radu Podgoreanu Gincrc dc gcncral dc sccuritatc.in sccuritatc.Duph cVCninlcntclc din dcCCmbric 1989,sub gradul
.A inccrctt S
prczcnt, prcsedintc al Comisici dc pOlitictt extemtt a Camcrci dc coloncl,a st primul,cf al scctiCi SRI Do
Dcputalilor; racolezc ziaristi ai prcsci incomodc din Craiova. Luat in
-l fotogFaflczc ntr o
Gabriel Pollnolea Fost ofilcr dC SCCuritate la Bra ov. colirnatol l prcsci 10calc, carc a reusit s
dcnt,s a
Prcluat de SRI,a fost inilial attunct al seftllui scctiCi SRI Dou. posturtt profcsional ,a fost indep at din funCliC Si,C
Duptt destitllirca scfului sttu,a lost nunlit la conduccrca scctiCi. lansat n afaccri;
In iunic 1994,la rccOmaldarea attunCtului SRI,a devcnit,cflll 0 1oan Prcda Fost o lcr dc SCCuritatc.in SRI,sub gradul
Ccntrului Operativ Zonal C)ltenia; dc cdond,a dcVC fJ ;cadm aa
1 J
Dunlitru Pop Fost oflicr de SCCuritatc.in SRI,sub gradul Ristea Pribol Fost COl :
OC C010nel,a dcvcnit adiunct al sefului sccliei din Cl . UM 0199,Subdiviziune a sC iCilllui dc Spionai Carc sc oCupa dC
Indcp at din funclic in iulic 1998; Sp4iul CurOpcan.Din rnai 1988,a fosttransferatla UM 0225,alt
 R zbdd spb Or 94 95 bdd ttb Or

1IIli T lll
11 xI

comcrcializat clandcstin instalat pcntru ascultarca
convorbirilor telcfonicc. in accstc activitttli l a atras,i pe flul
carc cnlitcau in limba roman .Fosti oflleri de sccuritatc aflm sttu,CodluI PrichiCi in toamna lui 1997,duptt ce s a cxhibat ia

: 1 1 1 un post de telcviziune,a fost trimis in judecat

inc lcarea Leg Siguranici Nalionale;
,pentru

] I
=
:S :r: :
:: :
Florin Radu Fost ofller de SCCuritatc,rccupcrat dc SRI
sub grad dc maio Duptttrcccrca in rczc ,s alansatinafacer
Priboi a dcvenit cOnsilicr al lui Adrian Nttstase si sc aflrmtt c 1-ar
in 1997 cra anchctat pclltru ncachitarca unor crcdite bancarc.In

i: :i brFd 1
i a lil:
1998, Partidul Dcmocrat l a propus pcntru fllnclia dC SCf al
Gttrzll Financlare din 13uzau;

httrT: : 1 i
Nicolae Radu Fost oflicr de SCCuritate.Cooptat in SRl,

i :: TI F
cc Fi perlnitc stt controlczc activitttlile ccOnonlicc alc unui
LTl: r
1 1
galki
m
Rdu R dtt m S
numit sefal serviciului de contraspiontt
al scCtiCi SRI Boto ani.
Dcstituit din sc iciu pentru implicarc in afaccrilc unor flrrllc
dubioasc de pe razajudciului rCSpcctiv;
lon Raita Fost inaior dc sccuritate,recupcrat de SRI si
nunlit,la inccputul lui 1990,,cf al biroului SRI din Sinaia.A
fost trccut in rezcrvtt in ulllla protestelor celor anchctali dc CI
antcrior momentului dcccmbric 1989.in 1992,a candidat ca

i

sthinc n.a.).Rccent,un grup dc fosti Oileri dC SCCuritate a

strttintttatc vcrsiuni fabricate,confollll CttrOra unii disidcnii Carc
nu mai puteau fl retinuli fn ta ar fl fost agcllli ai Securi til.
Unul dintre cci cC au suportat accst tratament ignobil a fost
matematicianul Mihai Botez.ln prczcnt,prcdtt cursuri dc

T
F ::
normal, cu mastcratc si dOctOrate, caltttorit in strttintttatca
occid?ntal l V rbitOr de limbi stttinc pOatc suporta n

E)ircclici l de inforlnal
intCrne a Sccuritttlii in "fd
1986-1989.
aproplcrca sa un ascmcnca consilicr; lmcdiat duptt Rcvolutia din '89, a disparut din Romania Tn
China,duptt cc

i i
Gc 11lania Occidental ,i a revcnit in iartt din.
s au mai linistit lucrurilc.in prczcnt,cstc unul dint principalH
consilicri ai omului dc afaceri Sorin Ovidiu Vantu;

Rttzbolul splonllor 96 97 Rttzbolul spionilor

larian Rizea Fost oflicr de SCCuritate.Ultcrior9 a fost redactie n a.)al revistei Zigzag (se a10n Cristoi .In
cooptat in structurilc SRI si a condus seclia SRI din judciul prczcnt,cste profesor de francezttla un liceu bucure,tean,duptt ce
Dambovila; si a trecut doctoratul cu articole scrise de allii;
Aurel Rogttanu_Fost coloncl dc securitatc,fost scf dc O Vasile Rusu Fost ofller superior m serviciul de spiontt al
cabinet al gcneralului lulian Vlad, ,cful E)ircclici SCCuritttlii Securita!ii. I)uptt decembrie 1989 ,1 a continuat activitatea in

l
tf] :i cadrul SIE,pentru ca,in martie 1998,duptt cc a fost lnaintat la
gradul dc general de brigad ,stt flc trecut in rezerv ;
lui Radu Tllnofte,directorul SRI;
lon Savonea Fost locotenent nlaJor de securitate in
Viorel Ro, Fost oflier dC Securitatc,absoivent al scolii de Sinaia.ln primele luni ale lui 1990 a fost implicat in violarea

O lCH activi a Ministcrului dc lntcmc dc la BIncasa.incadrat h SigII
y : :hS fttTFtttTT ::i
presedintc al Tribunalului Municipiului Bucuresti;
: IIitifIIIll:::II lesecuritate.in sRI a devenit
attunCt al ,cfului Brigttzii Antiteroriste, sub gradul de
locotenent colonel.Acuzat de traflc de influen! ;
Constantin Rotaru Fost colonel dc securitatc,ln prczcnt O Cornel Stttl reanu Fost ofiler in dirccliile de
CnCral,adiunct al directorului Sc iciului dc lnforlnalii Extcmc.
contraspion ,i de COntrainfo..1lal militare(III si,respect IV)
Inainte dc decembric 1989 a fOst directOr attunct al lcE
ale Securit lii.Trccut in rezcrv ln 1991.Dar mentinut h
Dunttrca
,funclie m care s_a mcniinut,i Fn prilllii ani`90.
structuri paralele celor act e.in 1999,a fost propulsat ca martor
lcsind tcmpOrar din sistcnl,a condus trtlstul dc prcs Intact
al ap rttr ln procesul intcntat de pre,cdintele Emil
,

colaborand si fn prczent foaltc strans cu olllul dc afaceri Dan

Voiculescu,fost girant al socictttlii Cresccnt) ,alttt intreprindcrc Constantinescu lui Andrci Zeno,care ll acuzase pe scful statului
a Sccurit lii,Cu sediul in Ciprtl.Practic,confollll cclor scmnalttc ctt ar fl fost agent al unci puteri strttine;

dc pres ,prin LFencralul Constantin Rotaru,SIE adrninistrcaz si Vasile Secttre, Conform afl..1latii10 lui l ircca Rttceanu,
acol da protcctiC unci pttrli a flmclor lui I)an VOiculcscu; recent decorat de presedintele lon lliescu bsedanttt aceas
e Cornel Rud reanu Fost colonel de Securitatc.in prczent af1111laliC n.a.), inainte de 1989 a fost oflier acOperit dc
consilicr al onnului de afaccri Sorin Ovidiu Vantul securitate.Fost cadru didactic la Academia stefan Gheorghiu .

O Valer Rus Fos ef al Securit lii din Turda,spccialist h 1

problemc dc ircdcntism.Preluat in structurilc SRI,sub gradul dc ti T eA

colonel,ca spccialist in problcmele minorit lilo in 1998 cra Acadernici de,tiinte politice si administrative,tot un fel d9
scful structurii SPP din Transilvania; ,,StCfan Ghcotthiu``,cu altt p 1 ic;
e Constantin Silinescu Fost colonel de securitate,ofller
:: :: L H : operativ in strttintttatc in perioada 1974-1984,1,ef de direclic

n mantt cu generalul Vasile Lupu, carc l a tras duptt cl. La in scr ciul de spiontt cOmunist.Dup decembrie 1989 a fost
m 10Cul ani10r `90, colonclul Ru,an a fost numit,cf al mCniinut h sistem, ind inaintat la gradul de general i

Diviziun de fll ; p movat drcpt attunct al directorului Scwiciului de lnfol.1lal

lon Rusu Alias
10n Prigorcanu
.Fost rnaior dc sccuritatc, Extcme.A colaborat cu gcncralul Florentin Popa,m opera,iuni

: ::isF
eitti 1:
1
de traflc de a.11lament.in u 11la unui conflict cu gcncralu1 loan
Talpes,directorul SIE,a fost trccut in reze .Duptt alegerile
1989 1ucra sub acoperirc,ca salariat al agenlici Agcrprcs) .
din noicmbrie 2000,a devenit consilier al lui Adrian Nttstase,
Imcdiat duptt dccemb e1989,a devenit secretar geneml(de pOZilie in care se meniine,i asttzi;
R zbolul splonilor
lon Tomiltt Sima Fost oflicr de Secu tatc.Colonel d
ing. ln cadrul Sc iciului de Tclecomunicalii SpCCialc. La 30
noicmbrie 1999,a fost nahtat h gradul de general tt b gad
Tiberiu Sil on Fost oflier dC SCCuritatc. In prezcnt
locotenent colonel,sefal sccliei SRI din Bacttu;
0 0vidiu Soare Fost oflicr de Securitate,in cadlul I)ireclici
a V a, menittt stt asigure paza ,i protec,ia varfurilor ierarhici
comuniste.A asigurat proteclia si paza lui Nicu Ccausescu,i,
apol,a Alexandrinei Gttinu,c.Pe parcursul evttnirnentelor din
dccembrie 1989 s a ascuns la Circa l A/11liliC.In prczent,cste
,cful lDiviziun A din SRI;
Vlad Soare Fost oflicr aCOperit de securitate in cadn
Bnc Romanc dc comeri Exterio la dcvalizarca cttreia a
contribuit dup dcccmbrie 1989.ln prczcnt,prcsedinte al
Grupului flnanciar Gclsor , proprictatca omului dc afaccri
Sorin Ovidiu Vtttu;
O Sobolu Fost ofiter in Directia a lv a a Securitttlii in
prczent,coloncl, efde secliC Fn Direclia Generaltt dc lnformal
a Allllatei;
George Sotir Fost ofller ln Direclia a IV a a Sccuritttlii.
in prezent,colonel,seful sc iciului fo4c acriCne din cadrul
DirecliCi Gcncralc dc lnfollllal a Armatci;
O Ilie suba Fost ofilcr al Securit lii Municipiului
Bucuresti,profllat in problemele tineretului si studenli10 Dup
cvenilnentele din decclnbrie 1989 s a datla ind,Icvenind la
suprafal n aprilie 1990, ca oflicr SRI. A condus brigada
antiterorist ,i a fost consilicr al conlisici parlamcntare a lui
Scrgiu Nicolacttu, pentru cercctarca cvcnimcntelor din
decembric 1989.In 1997 a trecut in rczcrv .Ulte or9 a devenit
,chl Departamcntului protocol si p tcclie pcrsonal de la
(World Trade CenteD din Bucure,ti;
Dinul(COrect Dinel n.a.)Staicu Fost ofllcr de Securitate
h inspectoratul dc resort din judelul Do (a luCrat in Mililic,
deci conotalia StaiCu Securitate este fals n.a.).Dup
dcccmbric 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diversc
aceri nu prea curatc mjudetul Hunedoara,profltand de statutul
acestuia de zon defavorizat . Cand apele s au mai linistit, a
revenit la Craiova. A avut o contributiC iinportanttt la
limentarca Bttncii lntcrnalionale a Rcligiilon in prezcnt,
98 99 Rttzbolul splonilor
controlcaztt p n interpusi Societatca dc lnvestitii Financiare
01tcnia.Este strhslegat de omul de afaccri Sorin Ovidiu Vanm
oi dc Ristca Priboi,consilierul lui Adrian Nttstase;
Laurenliu Stamatescu Fost maior de securitate m
sc iciul de contrainfomlalii din judc l COVasna.in timpul
cveniinentelor din decembric 1989, a fost ilnplicat
n
mpuscarea mortaltt a subinginerului Gheorghe suiu.Ulterio
cooptat in Serviciul Roman dc lnf 11.lalii,a ttuns la gradul dc
colonel si la funclia dc sef al secliCi SRI din Covasna;
Gelu Stan Fost ofller de Securitatc,in probleme de cultc.
a Paridului Nalional
In 1998 era secrctarul organizalici din Cl
itoman,prczidat dc /irgil Mttgurcanu;
Mihai Stan Fost colonel de sccuritate ln cadrul
Scrviciului lndcpendcnt de Dezinfollllare. Duptt decembric
1989 a dcvcnit attunct al directomlui SRI Vittil Mttgureanu,
nind fnaintat la gradul de general.inl turat din ftlnctie in urma
tlfacer Bcrcvoicsti, constand in proasta gestionare a
tl ansportului unor documente alc fostei Securitttli,a fOSt numit
,cf al DirccliCi Rclal Intcrnalionalc din Fondul Proprict
Private.Cunnd, a dcvcnit,chi Centrului de Documentare
()pcrativtt al Serviciului de Poteclic si Paz . A fost din nou
inl turat din scrviciu, pe fondul scandalului provocat de
opcraliunca dC COnttabandtt de stat Tigareta II .inprezent,nici
:1lai mult ,i nici mai pulin, eStC dircctor gencral al.
OrganizaliCi pcntm Apttrarea Drepturilo Omului din Romania;
lon Stttnescu Fost oflicr de Securitate, ln prezent
C: i
t :t i e de 1989,a
lucrat in cadrul Securit lii Municipiului 13ucure,ti.Dup 1989,
1 lost rcintcgrat in SRI ,1, pentru a i se picrdc urma, a fost
transferat in funclia de,Cfal secliei SRI dinjudetul Dambo la.
I)Llptt ce s au mai linistit lucrurile,a fost rcchemat la 13ucurcsti
1,odat cunlocuirea lui Virgil Mttgureanu,s a pensionat.A
fbstimcdiat angttat drept consilier aHuiAdrianN stase,al cttrui
partid sc afla atunci in opozilic.Duptt alcgcrile din noicmbric
2000 a ttmas in acceasi pozitic.in paralcl,a fost ef al
scrviciului dc protecliC intemtt al BInc Intemalionale a
ltcligHlo falilnentattt de o band dc fosti ofllcri de securitate.
R zbolul spionilor
Duptt ce Adrian Nttstasc a fost nurnit priln nlinistru,a fost onorat
cu mnclia de director general attunCt al vttnilor romanesti;
IOn Sandru Fost colonel de sccuritate,cooptat dup 1989
in Sc iciul Roman dc lnformalii,,i trecut in 1997 m rezerv
Contcaztt ca onl al lui Mircea Ghcordunescu, unul dintre
attunCt SRI.Dupa trccerea in reze ,a devenit,chlo ciului
juridic al BInc Intcrnalionale a Relig lo fnfiiniat ,i
prezidattt de un alt fost colonel de securitate, lon Popcscu.
Econom le depun o lor au fost irositc si, n2000,BIR a dat
faliinent. Ulterior9 1n numele lui Mircea Gheordunescu, s a
implicat in privatizarca Hotelului Bucurcsti , defavorizand
numerosi investito corecti in avantttul unei veritilc mafi de
escroci flnancia .Ultc ot a devcnit consilierjuridic,i secretar
AGAla SC Bucuresti Turism SA;
Constantin serban Fost ofllcr de Securitate,provenit de
la U 40110,prcluat apoi in structurilc SRI.Fost,cf al scctiei
din T MureS,pantt m primttara lui 1998,cand a fost trecut
in reze a,sub LTadul de colonel.Reactivat in iulie 1998,a fost
numit,cfal sectiCi SRI din Cl ;
Bebe serbttnescu Fost ofltcr de Securitate,reincadrat h
SRI.Finul lui Dincl Staicu.Duptt cc a renuntat la se iciu,a
adus din strttintttate echipamente dc ascultare si inrcgistrare,
folositc h combinaliile dubioasc ale na,ului s u din Craiova;
IOn Serbttnoiu Fost oflter supe r de securitate,gencral,
,efal lnspectoratului de sccuritate din Cl .Duptt evcnimentele
din deccmbrie 1989,a condus sisternul de proteclic,i paztt al
B nc Dacia Felix ,care a fost in sculttt vreme prttbu,it
faliment;
Alexandru somlea_Fost ofller de Securitate,Iccuperat de
SRI sub gradul de colonel.Duptt trecerea in rezerv ,a devenit
copatronul unei flilllC din Centrul Civic; ^ Tclecomunicalii Speciale,refacerea Palatului Regal etc.Toli au
Marian stefan _Fost oflier de SCCuritate. In prezent,
colonel,sef al secliei SRI din Tiini,oara;
lon Manole stettn , Fost ofller de Securitate,recuperat
de SRI. La 30 noielnbrie 1999, a fost inaintat la LTadul de
ge l
."r de"Curitata hainte de d emb e
1989, s a numttrat printre cei cc asigurau paza lui Nicolac
Ccau,escu.Trecut in rezervtt cu gradul de locotenent colonel,a
100 101 Rttzbol l splonilor
dcvenit director attllnCt al v m din Galali in primttvara lui
1994 a fost rechemat din rezerv ,pcntru a incadrat in inctia
dc scfal seciiei SRI din Galali;
. Tudor TInase in 1976-1978 a fost ofller in cadrul
DireciiCi de lnfo
alii Exteme.in periOada 1978-1989,a lucrat
lln pttfe
,Sie
Vttcttroiu si remcadrat h Sewiciul de Telecomunicalii Speciale.
S a implicat ln numeroasc afaceri particulare,bazate pe fonduri
obscurc, lmpreuntt cu fostul general de securitate Stelian
Pintilic.in mai 2001,dc,i participttile sale la 111lc cu p 1
similar nu erau lichidate, a fost nulnit ,ef al Serviciului de
Telecomunicalii Specialc,cu gradul dc gcneral.Actualul guvem
nu a luat in consideratie Sellllnalele de ala1111 ale presci;
Alexandru Tttnttsescu General de securitate,trccut Fn
reze m1999.cadru act al fostci Direci dC Infol 1lal
Externc, pentru care a Fndeplinit mai multe nlisiuni ln
stttinttate,cu precttdere m suA.Duptt dccembrie 1989,a mas
incadrat h Se iciul de lnfo 11lal Extcme,parvenind pan la
funClia de prim attunct al directorului acestuia.Obiect al unor
frecvcntc campanii de pres ,a fost indepttrtat din serviciul de
spiontt in cursul anului 2000. Uiteriot a devenit consilier al
dircctorului trustului dc construciii,,Aediflcia Carpali`` Acest
trust construise actualul scdiu al SIE dc la lBttncasa si directorul
lui,Pctrc Badea,era indatorat lui Alexandru Tttnttscscu, flind
favorizat de acesta la licita!ic.Remarcttm faptul c trustul de
n
construclii,,Aediflcia Carpali ,prin inte..1lediul unor alli oflleri
din fosta Sccuritate, a beneflciat ,i bcneflciaztt dc comenzi
irnpOrtante din partea statului: Biblioteca National ,
consolidarea Palatului Telefoanelor9 sediul Sistemului de
supt de la Petre Badca, pantt cand l_au adus in pragul
limcntului;
lom Tttnttsoiu Fost oflier aCOperit de securitatc,care a
aCliOnat cu prioritate in spaliul Benelux. Prin odraslcle sale,
Oana si Nineta,a fost implicat rn afacerile dubioasc alc fl.11lci
SC"Macons&Co``SA,lnregistrat n Belgia;
Rttzvan Teme,an Fost ofller aCOperit de sccuritatc h
cadml Bttncii Romane de come Extcriott Duptt decemb e1989,

R zbolui spionilor
a dcvcnit dircctol ll ei,f lnciic Fn carc s a mentinut pantt cttld a
falimentat o.De,i a fost chcmat in justilic, ind,i linut
prcventi a u,it tt scapc cu fala relat cura .in prezcnt,se
constattt c c ilnplicat profund in afaccrilc lui So n Ovidiu Vantu,
ln calitatc de consilicr al contestatci BInci Romanc de scont;
Teodor Fost oflicr in Cadrtll DirccliCi a IV a a Sccurit !ii.
^In prezent,coloncl,loc! tor dC sCf dc seclic fn Cadrul E ircclici
Gcncralc dc lnfollllal a Armatoi;
Aurel Teodorescu Fost ofilcr dC SCCuritatc din Bucurcsti.
Duptt dcccmbrie 1989,a dcvcnit conlisar in Garda Financiar
sefde dcpartamcllt la Primttria Capltalel, )Oi dircctoradiunCt al
DirecliCi Gcncrale a Vttmilo A fost marcat de pres dcoarecc
favoriza importuri dubioasc dc ligttri;
g 1 #
. a II a
Tinca Fost oflicl superior de sccuritatc.Rccuperat dc
SRI,a condus Centru1 0pcrativ Zonal de la Oradea;
Tinca tt FoSt O lCr inferiOr dc securitate,rccupe dc SRI
mD iziunea de fll .CttZut in capcantt cu prilttul afacer
Tcrasa Anda ;
Gheorghe Tinca COnfOrm afirmalii10 lui Mircca
Rttccanu,rcccnt decorat de presedintclc lon lliescu(ll!),a fOst
Ofiler dc sccuritatc carc a lucrat sub acopcrirea Ministcrului dc
Extcrnc:La inceputul anilor`80,i a fost rcftlzat iza de intrare
m SUA.in 1994 a fost dcscmnat ministru al ap r .Ulterior s
: I
Radu Tinu Fost maior dc sccuritatc,adiunot al Sccurit !
judCiului Timi , rcspo,sabil al compartimcntc10r dc
contraspion ,i deZinfollllarC.Arcstat in dcccmbric 1989,i
anchctat in Lotul Tillli,oara) . Duptt doi alli si ceva a fost
clibcrat din dctenlic,din lipstt dc probc.lmprcuntt cu
4alentin
Ciuc ,a fondat socictatca,,Tival lmpex SRL,carc a prospcrat
in tiinpul cmbargoului impus lugoslavici.Dcsi a dcclarat ctt nu
ar dori revcnirea la comunism,tOate intcrvenliilC lui publicisticc
excclcaz
n clogiul fOstci Sccuritttti;
laria Tiribol Fost oflicr dC SCCuritate,carc avea m
supravcghere lnstitutul dc Ccrcctttri i Proiecthri Tchnologicc in
103 Rttzbolui splonilor
Transporturi.in 1992,a reapttrut in institulie,de data accasta ca
O icr SRI;
Gheorghe Toader Fost oflicr in SCrviciul de splontt al
Securit !Sub dircctoratul lui loan Talpc,,a fost attunCt al
scfului SIE.in decembrie 1994,a fost haintat la gradul de
gencral de brigad .TIccut tn rczervtt la 3 aprilic 2000;
Constantin Toma Fost ofllcr supcrior dc sccuritatc.
Rccuperat de SRI,a fost attunct al,cilui sccliei din Bacttu,
apOi scil ei provizoriu,nulnit ca atare in ianuarie 1998; ^
,
Alexandru Tonescu Fost ofilcr supcrior dc sccuritatc.In
prczent,gcneral,mcmbru in conduccrca centraltt a SRI;
0 1oan Trifu Fost ofller dC SCCuritatc.Panttin ianuarie 2002
a condus scclia SRI Bistrila N sttud;
O Alin Vivian Tudose Fost colonel de sccuritate ln I)ircclia
de 9ontrainfollllal eCOnOmice.Nu a fost semnalat
rcciclarca lui in SRI,dar in toaIIula lui 1999 a lc,it in prcstt cu
infottmatia Ctt Radu CampCanu ar fl lucrat pcntm Sccuritatc.
Dezinfollll rilC dc a9casttt natur nu sunt propulsate in public la
Tntamplarc, ci 2n cadl u organizat,i in fllncliC dC intercsclc dc
mOmcit ale conducer securistc a SRI;
Romictt Turcanu_Fost ofllcr dC SC6tritatc.Imediat dup
cvcnil cntclc din deccmbric 1989,rccuperat dc SRI sub gradul de
colonel,a fost numit scfal scclici SRI din 3oto,ani.Dcstituit din
selviciu ca u111larc a implicttr sale mjocul piramidal,,Cttitas``;
Olimpian Ungherea Fost oflicr dC Securitatc,lncadrat
initial h inspectoratul dc la Craiova.Transfcrat la BucurC,ti,a
condus revista"Pentru Patric``a linisterului de lnteme.Autor de
romanc polilistc Duptt dcccmbrie 1989, a devcnit consilicr dc
p sh al PDSR,i vicepresedinte a1 0 anizaliei din scctoru1 3
Bucure,ti.in 1997,la un scmn din culisc,si a Fnainttt zgorllotos
dcmisia,scriind i o cartc in ctte lon lliescu crabatiocorit COpios;
Marian UreChe Fost coloncl dc securitttc,fost attunct al
scflllui DirecliCi l de info..1lal intemc.Implicat in combate a
posturilor dc radio carc emiteau in limba roman .Duptt ce a icsit
la pensic din SRI, a scris in colaborarc o caltc in care crau
cxaltate virtulile fOstci Sccuritttli.Duptt alegerilc din noicmbric
2000, a fost nurnit director al Serviciului lndcpcndent dc
Protcctic,i Allticoruplie din Ministerul Justilici;
R zbolui sp10nilor 104 105 R 7bOluLspiO,i10r

cittTs attSi:: ::' c :

i : , l : 1989 a condus sectorul de c6ntrainforgnalii din cl .Aceeiasi
Inzcstrttrii A
latei, ln vedcrca facilit ril unor exporturi misiunc i a revenit si dup ln intarea SRl,la scara intregii
dubioase de allllament; Transilvan .Fiul sttu a fost incadrat h seciia SRI Cl ,desi nu

attef 1Ltte & avea pregtttirea neccsar .

eli loan V: dul Fost oflicr de Securitate. Sub gradul de

aHui Mircca Gheordunescu la conducereaAgentiei Nalionale de
Control al Exporturilor Stratcgice si dc lntcrzicere a
Armamcntului Chimic(ANCESIAC).UlteriOr a dcvcnit
director general al fl.11lei,,Pro Romania Consult ;
locotenent colonel, a fost unul dintre priin sefl ai Centnllui
Operativ Zona1 01tenia al SRI;
1lle Vranceanu_Fost ofller de Securitatc si fost sef al
lialei Fondului Nalional dC Inve i"i din judelul BiStrila.

17T
Fondul a fost falimentat de Sorin Ovidiu Vantu,care,1-a insusit
mbrlrl I 1 : fraudulos cea inai rnare parte din ban a300.000 deponenti;
bll 111t

lon Zahiu Fost ofllcr de Securitate.Duptt evcniinentele

1# a
din decembrie 1989, a fost cooptat in structurile SRI, flind
lnaintatla gradul de coloncl,i avansat in funclia de,Cfal sectiCi
:: : i
SRI din 13uzttu.Duptt trecerca Fn rezerv ,a devenit director in
flliala din Romania a companiei DHL;
::: Fi : Wi iCtilttW L:: Dunlitru Zannrnr Fost colonel de securitate,ln prezent
general SRI,sef al serviciului care aslgura sl intcrcept rile
t : T: tl convoibirilor telefonice.La 30 oiembHe 1999,a lbst inaintat la
aCeitliI][: gradul dc general de brigad .Cei care ll cunosc aflillltt ctt s ar fl
st ofller de securitata in 1998 era ,Inbog lit prin dcturnttri de fonduri din bugetul SRI;
Grigorie Zttgttrin Fost ofller de Securitate.Prcluat in
'31:fillil
,cful biroului SRI din Onesti,judellll BaCttu;
O Mihai Vidican Fost oflicr de SCCuritate.Duptt decembric structurile SRI a fost inaintat la gradul de colonel ,1,apoi,de
general de brigad . S a pensionat recent,din funclia de,cf al
1989,a fost incadrat in SRI,la seclia din Timi,oara.Dup un
scandal privind strangerea unor semnttturi in favoarea D iziunii de contrasplon ;

candidatur lui /iorel S 1 gean la Presedinlie,cOrvoadtt la care Andrei Zeno Fost oflier de SecuHtate.Duptt decernbric
au conttribuit si secliilC SRI din Ardcal,s a pensionat; 1989 a fost trecut in reze . Sub pre edintia lui Enlll
O Tttnase Vizitiu Fost oflicr de Securitatre. ]Dup Constantinescu l a acuzat pe,chi statului ctt ar fl fost agent al
evcnilnentcle din decembric 1989, a fost cooptat in BI unei puteri sine.Declaratille Sale au fost administrate de PRM
gada
lnai rttsunttto Condarrmat
astfcl mctt stt genereze un scandal c
1 l tttilnt I n 1 :
cu suspendare,Andrei Zeno a devenit deputat PRM.Dcccdat .

de serviciu revistci Europa) ,editattt de llic Neac,u,pantt mai

ieri deputat al PRM,sttrit ulteriOr in barca PSI);
Dan Vladu Fost ofiler dC Securitate.ln SRI a devenit
,eful SectOrului contraspiontt din Cadrul seclici din cOnstania
In prirnttvara lui 2000,a fbst relnarcat flland stafFul PDSR,aflat
in vizit in localitate;
 107 R zboiul spionilor

dc securitatc promovtt dc clitele intelcctuale,cresterca calit !

comunichr cu socictatca civil ,i mediatizarea corecttt se vor
constitui in elementc dinamizatoarc de consacrarc a Scrviciului
IV Ser ciul de lnformalil Externe(S.IoE.) dc informalii Exteme ca institulie mOdem ,decicatt prOt
r

realizttri,i controverse ,i promovttril intereselor vitale ale Romanici.

ao Scurt istoric
Conform spccialistilor, Scrviciul de lnforlnalii Extcrnc
Pulini,tiu ctt actualul se iciu dc spiontt al Romaniei arc
ottallizat h baza Lcgii n l din 1998(modinCat i publicat h
istoric(oarCCum)comuntt Cu cea a serviciilor de contraspion .

lonitonl1 0flcial al Romanici,Paltea l, 51l din 18 octombric

Mai mult,spionii romani au fost recunoscuii,si Ca atare le a fost
2000)cStC O institulic indalncntal a sistcmului sigllranici
crcat un cadtt organizat(lcgal),abia la 30 martie 1951.Asta nu
naliOnalc, fondattt pc bazc constitulionalc,i supusl controlului
n,,zor rcgimului
nscamntt automat ctt ei n au cxistat pan
pttlamentatt ca l i aducc contribulia spCCiflctt la proteclia,
comunist.Doar ca nu apareau pe hartic.
Sprttinirea,i promovarea intereselor Romanici, m cadrul
Pantt una_alta, stt relinem c , la 12 noiembrie 1859, prin
COTCpliei unitare deflnite Fn Strategia de Securitate Nalional
inaltul ordin de Zi n 83,s a Fnflinitt Statul Mttor General al
In concordanitt cu aceasta, obiectivele Serviciului pcntru
Allllatei,h cadrul c llia funcliona,,Scclia a II a``,conSidCrat
perioada urmtttoare si ntr o perspcctivtt prcvizibiltt vizcaz ,ln
primul scrviciu de infollllal al A tei Romttc;
mod prioritat crc,terca substaniialtt a pcrfo.1.lanici aCtiVitttlii si
concentrarea acesteia pe direci le CSeniiale de acliune stabilite
in anul 1882,h cadml Seclici a II a a fost iniiniat
Diviziunea a ll a info 11lal ,Cu trei subdiviziuni:coniaspion
prin planificarea strategic (combaterea ameninittri10r
,

asiinctricc, ln priinul rand a tcrorismului si crinlinalitttlii informalii CXtCme,i fO 11lal intCme;

transfrontalicrc,contrasplonaJul cxtcrn,promovarca intercsclor La 17 1naltie 1908,a fost adoptat o outt legc a PoliliCi,ln
p01iticc,i ccOnomicc,coopcrarca cxtcmtt ctc.). carc se prevcdca si infliniarea lDirecliun Poliliei si Si[ ranici

La accstea sc adaug , ca un clcmcnt dc o deoscbit Gencralc(DPSG).Pcntru prima dat ,a fost rcglementattt munca
impoltani , Spriiinirea prOcesului de intcgrarc curopcan i infolnativtt cu agcntura si folosirca personalului acoperiti din
curo atlantictt a Romanici, prin intttrirea 1908,i pan ln 1922 1n fruntca DPSG s a aflat lancu Panaitcscu;
i valorificarca
adccvath a relalii10r de paltencriat stabilite cu sewic le sillnilare in anul 1917 a luat fiinitt Serviciul dc informal ,i
din statclc vcst europene. contrainformal ,COndus de Romulus P Voinescu;
Contextul nou creat in clilnatul intcrnalional, dup La 22 iunic 1919,printr un Dccrct-lcge de rcorganizare a
cvenilncntclc din scptcmbrie 2001, a ilnpus o rccvaluarc Ministerului dc lntemc,a fost constituit Dircclia P01ilici i
profundtt a conccptclor din domeniul securit ! , dctCrrninand Siguraniei Generalc,avand in compOnenitt SCIWiciul Siguranici
i Controlul Strttinilor;
lttT l: T : Prin Decretul n 999 din 13 maltie 1924 s a crcat Consiliul
dc lnformalii Externe,i a stabilit propria strategie care vizcaz Superior al Apttrttrii Tttrii,prezidat de rcge,cu atribulii pe linia
transformarca sa intr un Scrviciu mode l,eflcicnt,i flexibil,cu adoptttrii dcciz lor de baztt Fn domcniul apttr i naliOnale;
un grad Fnalt dc compatibilitatc si intcropcratibilitate cu Din anul 1924 a funclionat SCrviciul Sccret de lnforlnalii,
structurilc omoloagc din statcle democratc,capabil stt rttspund care,lncepand cu luna noicmbrie 1940, se va nullni Se iciul
opcrativ si califlcat la comanda social . Spccial dc lnfollllal (SSI);la cOnducerea acestuia s au anat,
Sunt convins cl suportul civic prO activ vcnit din paica printrc ali , lihail Moruzov(1924-1940),i Eugen Cristescu
socict ! rOmanesti,inclusiv prin dczvoltarea modclului culturii
(12 noicmbrie 1940-23 august 1944);
R zbolui splonilor 108 109 R zbolui splonilor

Prin ecretul n 221 din 30 august 1948 a luat flinitt Dircclia GHEORGHE SAVOIU director general al SSI
Generah a Sccu t4 POporului(DGSP),ln fruntea ei flind 25.12.1944-06.03.1945);
numit generalul-locotenent Ghcorghe Pintilie; NICOLAE STANESCU director general al SSI
La 30 maltie 1951,pnn Decretull 50,DGSP a fost transfor (12.03.1945-12.07.1945);
h Direclia Generaltt a Seclln lii Statului cDGSS);pm LUCIAN STUPINEANU director general al SSl
acela,i act nollllat a fost creJtt DirecliaA Informalii Exteme; (12.07.1945-ianuarie 1947);
Ulteriot activitatca dc infol11lalii externe a avut subordonttri SERGHEI NICOLAU director general al SSI(ianuaric
diverse,astfel: 1947-ap lie 1951);,eful Direcliei A Info 1lal
1954 1963: E ireclia l, SubOrdonattt Ministcrului Extemc, din cadrul E irccliei Gencralc a Securitttlii
Afaccrilor intcrnc(MAl); Statului DGSS(ap lie 1951-martie 1 954);
01963: s a infliniat Direclia General dc lnfo.11lalii
VASILE VALCU ,eful DirecliCi l Infol at
Exteme(DGIE),lotin cOmponenia MAI; Exteme,din cadrul DGSS(martie 1954-16.12.1955);
01968-1972: E GIE a fost subordonattt Consiliului
MIHAl GAVRILlUC e l Direcliei l-lnfomalii

SecuH lii Statului(CSS),Separat de MAl;
01972-1978:Dcpartamcntul dc lnforlnalii Exteme,a Exteme,din cadrul DGSS(16.12.1955-15.07.1959);
NICOLAE DOICARU ,cil Directiei I infomalii
funCtiOnat h cadrul CSS din Ministerul dc lnteme;
01978 1989:Centrul de info Exteme,din cadml DGSS(1959-1963);attllnct al

alii Externe(CIE),
ministmlui de intelne si sef al DirectiCi Generale de
subordonat Departamentului Securi ! Statului(DSS);
infollllal Exteme,din cadrul Consiliului Sccur !
La 8 febrtlaric 1990,prin Decretul n 11l al Consiliului
Frontului Salvttr Nationale,a fost reorganizat CIE;
Statului CSS(1963-1972);prim attunct al minismlui
de inteme si sefal Departamen Jui dc lnfo111lalii Exteme
La 13 decembrie 1990,Lcgea n 39 stipuleatt ap lia SIE,
subordonat Consiliului Suprcm de Apttrare a Tmi(CSAT DIE,din cadrul CSS(1972-04.03.1978);
ALEXANDRU DANESCU ,ef al DIE,din cadrul
La 6 ianuarie 1998 a fost adoptattt Lcgea l privind
organizarea, funclionarca si activitatca SIE, act Depaltamentului Securi lii Statului DSS(lunie 1978
nollllativ aflat in vigoare in prezent. -octombrie 1978);
ROMUS DIMA sccrctar de stat la Ministerul de
b.Conduc lori lnteme,i sef al Centrului de lnfo.1.lal Exteme CIE,
ln privinia Ce10r carc au condus se ic le de spiontt din
Romania,nc vom face datoria s i trecem in rcvist ,rnai ales c
_ L P IT% mM de
despre acestia s au scris ncnumttrate randuri: intemc si sef al CIE,din cadrul DSS(01.09.1980-
NIIIHAIL MORUZOV 01.12.1984);
sef al Se iciului Secret de
lnfom alii(12.04.1924-13.09.1940);
ARISTOTEL STAMAT01U attunCt al ministrului de
EUGEN CRISTESCU director al Serviciului Secret de
inteme i ef al CIE,din cadrul DSS(01.12.1984-
06.01.1990).
informalii,Care, din 13.11.1940, se va nunli Scrviciul
Special dc lnfol.1lalii SSI(12.11.1940-23.08.1944); Jo SttiSg JJ E
VICTOR SIMINEL director general al SSI MIHAI CARAMAN
attunCt al ministrulul ap r
(25.08.1944-20.09.1944); naliOnale si comandant al CIE (18.01.1990 -
-10AN LISSIEVICI director gcneral al SSI 13.12.1990); direCtOr al Serviciului de infol.1lal
(25.09.1944-25.12.1944); Exteme SIE(13.12.1990-09.04 1992);
R zbolul spionilor 110 Rizbolul spionllor

-10AN TALPEs dirCCtOr al SIE(09.04.1992- vizand cunoa,terea ,i prevcnirea acliuni10r grupttrilor ,i

3 011997); organizalii10r extremist teronste care pot leza sigurania naliOnal
CATALIN HARNAGEA director al SIE(31.07.1997 a]komanici,stabilitatea,i sccuntatea regionaltt sau intemaliOnal .

-31.12.2000); L cOnfOmllatc cu aceastt prerogativ ,Serviciul dc lnfollllalii

GHEORGHE FULGA director al SIE(12.02.2001- Exteme a dczvoltat pe scgmentul antiterorist o strategic de
prczent).
sincronizarc coercnt Si ciciCnttt cu celelalte institulii COmponcntc
co Combaterea terorismululintcrnalionalin viziunea S.I.E. ale sistcmului de sccuritate nalional .Totodat ,a iniliat rcalizarca
Problclllatica terorismului intcrnaliOnal contcmporan a unui schilnb de date reciproc avanta os cu omolog extemi, o
cttptttat valeniC deoscbitc odattt cu tragicele cvenilnentc prioritate absoluttt in domeniu constituind o oblinCrea de
petrccute in Statele Unitc ale Arncric la ll septembrie 2001, infomlal referitoare la factor de sc tcrorist cc amcnin",m iar
si cxterio sccllritatea unor obicctivc sau interesc alc Romanici.
: : h
r:_ W
[ in cc prive,te paza si securitatea reprezentanielor permanente
teroriste pc tcritoriile lor nalionalc. ale Romanici in difcrite lttri ale lul ,Serviciul dc lnfollllal
Atcntatele din SUA au modiflcat radical perccplia asupra Externc coopercaztt strans cu Ministerul Afhcerilor Exteme
terorismului la scara intreg plancte,ducand in mod inlplicit la pentru asigurarea condilii10r incnite stt elilnine riscurile care pot
concluzia factOrilor de dccizie politic ,i a cxperii10r avizali C
pune an pCricol viala sau intcgritatca flzictt a personalului.
,,lunlca s a schilnbat , perspcctivtt din care sc impunc o nOu
Totin scop preventiv,ln confollllitate cu competenicle legale
a SCCuH dguranld
care li sunt confcrite,Sc iciul dc lnfomalii Extcme p icip
:[ l M_mp
,

alttturi dc alte institulli abilitatc, la informarea ,i avertizarea
ln escn,cste VOrba de instituirea apatm ar pnncipalc de ac,une:
CCt iCnilor romani care sc deplascaz n zone,,scnsibilc asupra

l 1 1:l
l Cmru
riscurilor dc naturtt terorist

inde ttc pd Analiza rczultatelor oblinute pantt Tn prezcnt atcs tul c

gtta 111 r h Cadrd Scrviciul dc hfolll.al Externc s a dovedit un partcncr activ h

un :
i
sistemul dc alianlc politiCO militarc la care Romania cste parte.
Prioritttlile dc acliune actualc ,i de perspectivtt sunt axate pe

antl ilafill:l#IiII:l iniliatiVelor

l :F
actiVitttli10r identiicarea ameninitti10r ce pot rezulta din prezenia lttii noastre
pe tonturilc de lupt ,al ri dc forlelc cOaliliei internalionale,sau

mb :1 ,1 i : :
prin crearca pargh 1 lcgislativc si OperaliOnale nccesare
1
din pozilionarea gco strategic m prmitatea unor focare de
conflict, prccum i pc luarca mttsurilor ce sc il pun pcnm
prevenirca unor acte de naturtt teroHs .

WIi Proicctclc de v tor ale Serviciului dc lnfomalii Externe pe

acest seglllent vizcaztt n ultiplicarca cfortttrilor9 in cadrul organizat
al dcmersuluiintemaliOnal de combaterc a terorismului,care au ca

lit
r:
li 1 1 rT3 1 1 :
prevcderilor Strategici a fost infliniat SiStemul Nalional de
flnalitate,pe tcrlllcn inediu, oblinerea unui plus de sccu
consolidarca statutului Romanici dc membru marcant al
tate si

Prevenirc si Combatere a Tcrorismului. organismclor intcmaliOnale de secllritate.

In cttl accstei structuri,Sclviciului de LJbrlnalii Externe in alttt Ordine de idel,dactttot arn vorbit de secu tate la nivel
(SIE)fi re nc sarcina oblinCr dc date si infoll.lal din eXterior global,stt vcdem care este Stratcgia de securitate a Romanici.
R zbolul splonilor 112 113 Mzbolui splonllor
d.S.I.E. a fost atras in scandaluri. Rttzboiul petrolului, Council`` drept una din figurile emblematice ale crirnei
acuze,i fapte OttaniZate din Rusia.Reamintim,Aslan,l Loutchansky sunt
rOtilele principale ale mecanismului ce a provocat uri ul
De partea cealal ,S.1.E (la fCI Ca si SRI)a mai fOSt acuza
scandal"I diunl``.
ctt a asistat cu pasivitate la anumite acliuni cc au adus,i aduc
De partea cealal ,m peisttul aface lor apare,i Marc Rich,
mari preJudic econonlici nationale.Printrc acestea se numttrl o
un nume prca bine cunoscut speciali,tilor in combaterea criinei
a cere cu iz petroliet des2surattt acum doi ani.Concret,opt
OttaniZate,care se inielege ulterior cu Gigon Loutchansky h
Lmpuri pctroliere transnaliOnale,1-au dat inana pentru a forma
vcderea exporturilor ctttre Europa de Vest de petrol,i alunliniu
compania ce va realiza proiectul de construclie a conductci care
din fosta l RSS.Afacere ce va fl extinstt duptt cc Gigon va lua
va face lcgtttura intre z clnlintcle petroliere din Baku
masa la,,Casa Alb ,ln 1993,cu prc,cdintele Bill Clinton.Un
(Azerbaittan),i tCllllinalul turc Ccyhan,trecand prin Tbilisi
alt persontt intrat pe,, lie este RoLyer Tanraz,prictcn ia
(Geottia).AleLrerea acestei variantc,u111lattt de,,anumite rute``,
cataramtt cu Loutchansky care s a remarcat prin mituirca
scoate practic iam noastrtt din traseul liteiului caspic,fapt ce
cato a congresmani americani pentru spruinirea de ctttre
aducc mari p"Judic dc ordin ccononlic,i flnanciar Romaniei.
acestia a construir unci conducte de petrol din Baku pantt la
Curios estc c , duptt cum se arat in cateva rapOarte ale
Ccyhan,fapt cc s a materializat h primele zile ale lunil august
sclvicillor sccrete din Rusia,confl.
ate de agcnliile similare
2002.injocurilc de culisc s a implicat,i cecenul Khozhalmlcd
occidentale,ceca ce s a petrecut in accle zile s a datorat. mitei
Nukahayevp alt membru marcant al criinei organizate, care a
pe carc congreslnan i unii potenli Oameni de afaceri americani
negociat cu petroll,tii celebri din Tcxas,personttC de incredcre
au primit o din partea unor inalte pcrsontte ale manei ruse,iar
alc familiei Bush,ca ace,tia tt sustintt proiectul lui Tamraz m
aici se vorbeste de adevttate sumc record!
fata aCtualului presedinte american, respectiv transportarea
Firesc,rniza uria a conductei dc tilei,desti,ath a transporta
pctrolului caspic pe rute ce se remarctt prin. ocolirca Romanici!
pet lul caspic din Azerbattan pantt m occident,via Turcia,a
Tot demersul a avut un succes remarcabil, flind suslinut dc
inflerb`htat pantt si cele mai,,selecte``minti ale lllmiio Afacere de
conducerile flrmelor,,Exxon Mobil , ,,Amoco ,1 ,,Bcchtel`6,
multe miliardc de dolari anual,tileiul din Caspica a fost zat i
din deceniile trecute dc cttre marile corporal transnaliOnale,
respect de cttre Dick Cheney on 2,i respect 3m
administraliile Bush),Richard A 11litage(Cel care a prezidat
SuStinute din umbrtt de cci mai influenii Oameni politici de pe
Camera de ComerI SUA Azerbaittan si Omul de fncredere al
Mapamond.si,duptt cum vom vcdca in ndurile de mai jos,
lui Colin Powcll la Dcpartamentul de Stat),Lcwis Libby9 flul
jocu le de culise au fost extrem de dure,rezultttm acestOra find
cx secretaruluide stat James IBakcr si avocat al lui Marc Rich.
tocmai scoatea Romanici din cursa pentru"oleoduct .

Dac lot am amintit de flilila,,Bcclltel``,se cu ne stt amintim

Totul a debutat in deccniul trecut,atunci cand Hugh Rodham
(fratele lui Hillary Clinton n.a.)s a htalnit,ln ceorgia,cu
Asian Abashidze, cunoscut ca unul dintre oponeni
prcsedintelui Eduard sevardnadzc.Ei au bttmt palma pentru o
afacere ce va face valuri caliva ani rnai tarziu si care are multe
conexiuni cu cca actual ,rcspectiv petrolul caspic.Revenind la
Abashidze, trebuie subliniattt lcgtttura acestuia cu Gigon
Loutchansktt considerat de ctttre "UoS. National Sccurity
,i de faptul c ,recent,Guvemul Romaniei a rttmas sinw Tn
afacerea,ECClltcl`` autostra Cu
cx "cuvinte,desi
Europea a reacliOnat vehement,Cabinetul Unillnea
expresedintului
Adrian N21stasc a dat pe tta unci f1111le ce a adus mari preJudicii
lttii O afacere de peste 3 miliarde de dolari!Concret,totul a hceput
atunci candAmbasada SUAla Bucllre i arecomandat Guvernului
man tt organizeze o licitaliC,h lnornentul h care Exccut ul,i
a artttat inte sul de a l epe proiccml construcliei autOSm

R zbolui spionilor 114 Rttzbolul splonilor

Bttl ov Bott cu f1111la,,BCclltel``.Ultc o ata,atul dc prestt al o dovedc,te chiar faptul ctt UE a considerat imcdiat ctt autostrada
Ambasadci, /1ark Wenig,a precizat instt ctt nici acordttca unui estc,,o problemtt mttor ``.
contract unci anunlite flrmc nu cstc ie ittt din comun, alegerea In detaliu,autorit lilC de la Bruxellcs au cxanlinat,pc lang
acandu_se pc baza califlcttrilor companiei respcctive sau sub p blema m o legattt de adoplii10r intemalionale,,i cca a
prcsiunca tin pului.Oricunl,viziunca Ambasadei Statelor l nite a contnctului cu f1111.a,,Beclltcl``pentru constmclia autOStrttzii
fost ctt o licitatie dcschistt ar fl o aflrl are importanttt a Bra,ov Bor,.In accasttt privini ,OflCialul europcan a prccizat c
angttamcnttllui Guvemului pentru transparcni Ambasada a alltorit lilC Curopene,,srtr z s c s 4
considcrat,de ascll enca,ctt flIIna,,IBcchtel``,avand o cxpcricni 6 r a bri `
s `
r 2
'

indclungat n domcniul constl lirii unor autos

zi importante,i al `
, r Z
Jtr
`
sJ j J
altor proiecte ar i a ut,in inal,o oferttt putemictt m cadrtll
J R1
``. Conlisarul Philippe`
curopean pcntru cercctarc,
Wening a explicat ctt Ambasada SUA si a cxpHmat
licitalici

Busquin,anatin acca pc oadtt in vizittt la lBucurcsti, i a declinat
accasta p rcrc, nu doar in disculiilC Cu GuvOmul, dar ,i cu califlcarea dc a ofcri un rttspuns compctent in p vinia autOStrttz ,

reprezcntanl 9omp miei,,Bcclltel``,companic carc era pregttt s aprec nd doar c ,dupa pttrerea sa, buic s existc o congmeni
participc la licitalic Guvcrllul a dccis, in flnal, stt negocicze fntrc p icctele UE si cele ale statelor membrc s itO
contractul dircct cu flrma "Bcchtcl , luand in considerare membre alc Uniunii,astfcl lnca ban comunitari stt nu fle risipili.
expcricnia g10bah a 1 llei m p iccte mttOre de accst gen si din ,,,
1 J s tt bJ ``,a apreciat Busquin,
dorinta dc a aliza accastttinvestilic h iniasmicttlra l,Cu hcredere
citat dc agenlia Rado Oflcialul eurOpcan a sublini i tottl,i:

si fn cel l ai scurt timp posibil``, cita cotidiallul ,,Ziua lln Jrac z JB -3 S

S J
"C
comunicat al Ambasadei SUA la Bucurc,ti. rr4ib
J4 r772`
` 3` rd b


`
La Scurt tilnp, ambasadol ll Michacl Guest, lncercand s tt .ag l
tt JZ rj
acopere diplomatic afacerea,,Autostrada``(suslinuttt h Sec t de bric` s` 2
j
C Z" r22
``
j

chiar rczidcntul CIA la Bucurc,ti), a rttSpuns intrcbttrilor s

Gar 2/J R
" "

`r `
ziaristilor pc tcma contractului incheiat de Guvern cu,,Bechtel tt .

si a reaclici UE m accst caz." Dcpartca cealal ,simlindu sc hcollit htr O afaccrc deloc,,la
" `irFiC
j" JE"

5 J S J` Fi c vcdore``, intermcdiattt de unul din personttcIC Celc mai


2 ,d r 6 SC ttrarJ
g
'c pri .
controvcrsate ale PSI), 1-am nunlit pc domnul Miron Mitrca,
`
D 1 J, J 1 77
772 premicrulAdrian Nttstasc a linut stt sublinieze c ,din punctul sttu
` "
cJ`Fjg
`"
c 4g r7:za rr ar112 S z b" cr dc vcdcre, considcrtt ctt proiectul dc realizarc a autostrttz
b"j` s `.Dar
JJ J`j Bra ov Bor,de c c f1111la american ,,Bcchtel``este m interesul
" ` ` `
Jo 4"as 6% S,77 2ZJ i d slg"r romanilot este corect din punct dc vederea cconornic ,i cste
Z
`ra
2 j tts
"r
transparcnt."C crz l Z j
J
` `6
J" z G` i D 6 ,
"
Js J77z ,amaideclarat
`
r J72" c
"jraFi bJ
JtiJ E frt ` unei vidcoconfcrinie
exprclnic 1,ln cadrul cu"prefectii.PcntrLl a
"c
c z ri s c J S
indcpttlta oricc suspiciunc,,cful Exccutivului a sugcrat totodat
, 26" .D
ctt astfcl de contracte, foartc mari, starnesc intotdcauna
6 c,

s s
`
g J 6j" G nemullunliri din paltca altor f1111lc, excmpliflcttd cu aparilia
R
"
77Z 7ti j ` l j B 6 J"``, a mai linut Stt precizczc allumitor blocaC n licitttiilC pentru scgmentclc dc autostr

ambasadorul SUA la Bucurcsti.Ctt Fllister Gucst a fost subiectiv Bucuresti Ploie,ti si Ploiesti B ,ot h condiliile m Care,, J i
R zboiui splonilor 116 117 R zbolul splo ilor

,2 S J g S ras este pustt la fndoialtt de nillleni, marile corporatii din lumea

" ` ceva din itele
`
Q rry J7
. Stt fl vrut prenlierul stt deconspire lileiului au convenit stt construiasc o conduct ce va lega
ncurcate ale unei afaccri uriase?Este posibil,avand in vedere c z mintele de pet l din Baku(Azerbaittan),i Ceyhan,
un aspect important care trebuic luat h consideralic eSte c trecand prin Tbilisi(Geottia),capabi transporte pantt la un
romanii vOr suporta costu le de realizare a autostrttii,cvaluate milion de barili pe zi,pe o dist de l.760 km.in cOntext,
la circa 2,5 111iliarde de dolari,dar care,confom speciali,tilor9 subliniem ctt acesta a,i fbst motivlll real a1 lovitur de stat din
vor sari de 3 liliarde USD ( dactt ban ar fl venit de la Geottia, din noiemb e 2003, princare9 prin inl turarea lui
Uniunca European , toatc fondurile ar fl fost controlate in Sevamadzc(p01itician idel Kremlinului),Statele unite si au
pcllllanen .in situalia dat ,uria,a investilie va i mai greu de asigurat controlul absolut asupra acestei`ri.
linut Sub obse aliC,iar mccanismele complexe de control vor Astfel,la lnceputul lun august 2002,opt grupuri petroliere au
mgrellna un cventual proces de ui111 rire a inan, r proicctului. fo 11lat compania Baku Tbilisi Ceyhan GTC),devenind
Asa ctt nu trebuie stt mire faptul ctt forurile europene au concomitent,i aclionari Este vorba despre,,British Pet leum
inceput o investigatic ! de decizia alltorit lilor de la Bucuresti (38,21%din pachetul maio taO,,ISOCAt`(

azcM-25%
de a atribui, licitaliC,COnstruclia autOSt zii cttre rma din acliuni),no egienii de la,,Statoil (9,58%),"UnOCal``(SUA
american ,,Beclltel``."Financial Times a citat chiar declara!iile -8,9%),,,TPAO (7,5%),,,ENI``(Italia-5%,grup ce este
unui reprezentant al Comisiei Europene care a aflrmat c SuSiinut de actualul premier al ltalici,Silvio Berlusconi),"ltOChu
gaga c Publicalia britanictt a mai atttat c
``
CapOnia-3,4%),,,Amcrada Hess``(SUA-2,36%),reSpect
"

diplomalii UE,, S riari ,,TotalFinalElf`(cOmpanie franccztt susiinuttt din umbtt de chiar
ratt d bliC
` c `
"
prettdintele Chirac si care are drcptuHa 5%din acliunile BTC).
"rosrrad
c rra c 6 r"
Partea azel a construcliei cOnductei va fl realizattt de c efrma
"B
Osr z Bttc
"
, , "
J
"J raF elen ,,Consolidated Contractors lntcmational Company``,h timp

Z C b lilor 1/E ce partea georgian ,cu inttaga retea de instalalii din aceast la 1,
.

Pcntru realizarea autostttz

"rari, `c
,Romania va rl nevoittt sl sttang
banH din surse guvemamentale intr o perioad ln care si a,a
Guvemul se lupttt din greu s echilibreze bugetul si stt inanieze
procesul de aderare la UE, mai precizcaz ,,Financial Tiines
revine francezilor de la,,Spie Capag ,a,a cum de Turcia sc va
ocupa,,BOTAS Company``.Cum cra si flresc,implicat lctt dc
la mceput h in3aga afacere de comptie,cOmpania american
.

"13echtel``va raspunde de conccperea,aprovizionarea,i lucrttrile

Totu,1,lucrurile nu pot fl privite asa sirnplist,Inai alcs dactt luttm
ln considerare conflictul econonlic tot mai acut dintrc Statcle
Unite si Uniunea European .Dar lucru le nu sc opresc aici!
Revenind la,,Rttzboiul pctrolului``,Phil Kendrick,actualul
ambasador al Statelor Unite fn Arabia Saudit (numitla post ca
,,drept de mullumire vizavi de modul ln care acesta a stiut s
salveze de la faliment celc doutt f11.1le pctroliere ale falnilici
Bush,"Harken Oil i,,Spcctrum 7``),a Susiinut,i el ideca ca
teminalul conductei de pct l caspic s fle la Ceyhan(Turcia),
cu continuare pe ruta Dttjba AdHa,nelu`hd h calcul vaHanta
rolnaneasc ,respectiv Constanta Iar cum innuenia Celui mai
puternic om al lumil,1-aln nunlit aici pe presedintele StJA,nu
dc htrelinere a intregii conductc.
fo D i R
`
Motivele sunt multiplc,dar ceca ce trebuie relinut este tocmai
lipsa susiinerH unei ofcnsivc abile a tuturor factorilor de decizie
din Romania,acliune cc ar fl putut salva cate ceva ln aceast
u a, afacere,care este transportul petrolului caspic.si asta h
tirnp ce rnafla rustt stie stt aduc ,,argumente solide inai rnarilor
lunlii,unnttrind,cunl este si flresc,doar proprillc interese.0
datt h toate acestea a m si lipsa ap ape totJtt a unor
demersuri diplomatice ale 13ucurestilor9 nu trebuie s ne rnire c
R zbolui splonilor 118
sunterll scosi, practic, din curs . Chiar dac , surprinzatOr9
scrvic le sccrctc suslin cttFnai Sunt ccva,ansc ca Romania stt flc
inclus ,pc ultima suttt dc mctri,in circuitul petrolului caspic?!
Concluzia analistilor economici din cadrlll structurilor sccrctc
se bazcaz ,probabil,pc documcnttll scmnat de cttrc Agcntia
Statclof Unitc pentm Comert,i Dezvoltarc(USTDA)cu
Ministel l Economici din Croatia,aCOrd ce prevcde ca partca
americantt stt flnanicZC(Cu pantt la 202.000 dc dolari n.a.)
rcalizarea unui studiu dc fczabilitatc pcntru construirca unui
Tricstc Constanta,Care va traversa statul croat.si
"olooduct
cum contractoml proicctului, ,,HLP Parsons``,va mai coltribui
cu Fnc 100.867 dc dol i, se pare ca mai existtt un oarccarO
intcrcs pentm punerea Fn aplicarc a acestci variante(msi treblli9
Sa linem scal a c maJoritatca companiilor pctroliere carc
operOaz n Mttca Caspictt nu sunt convinsc dc viabilitatca
acosttli proicct).Varianta amintia ar i putut i rcalizata pantt in
prczent,lntr o oarecare mttsur ,dar fosta guvemarc a lui Emil
Constantinescu s a mullumit dOar stt organizczc tot felul dc
silnpozione,pltttitc din banul public,carc nu s au concrctizat in
vrcun fcl.Mai inult,nici urintttoarea Putcre nu pare stt fl fost
intcresattt de accasttt problcm ,pe m sura valorii si bencflc lor
salc pentm Rommia,cc ar aduce mari avantae pCntru cconomia
naliOnal .Iar cand facem accast aflrmalic,gandiln ctt GuvcJnul
Nttstasc nu a crcat un cadru lcgal carc stt regicmentcze
modalitatea rcalizttrii proicctclor dc transpolt interstatal al
hidrocarburilor,ca s nu vorbilll de lipsa uncl ofensive ln planul
illlaginii, carc sa prezintc celor interesall aVantaJelc pe carc
Romania lc_ar ofcri ca,,la d tranzit``:situarea pe ccl mai scurt
tronson Caspica Occidcnt,un vast sistem naliOnal de trallspolt
al pctlolului(carC rcducc costtlrile invcstiliOi ,,0100ductului``
caspic cu pantt la 850.000.000 USD),varianta unor cheltuieli
totale dc maxilnum 400.000.000 USE), bani ncccsan pentrll
constl lirea unci conductc Pitcsti Pancevo si schirnbarea
nuxului lileiului pc trascul Triestc Pancevo(faltt dC CClc pcste
3 miliarde dc dolari ctt costt realizarca unci altc rute),terminalul
pctrolicl si facilitttlilc ofCrite dc Poltul Constania,inStalaliilC dC
119 Rttzboiul splonilor
prclucrttc a liteiului cxistclltc pc,,drumul``caspic de tranzit
(,,PETROMIDIA ,1 ,,ARPECHIM ).Adic , ne faccm
autostradtt ca sttrnergem in Vcst,dcsi pulini rOmani sunt posesori
de autoturisme care sh sc incadrczc in standardelc antipoluare ale
Uniun Europene,dar nu nc zbatern stt ne facem un olcoduct
carc sl aductt bugetului,numai din taxele dc tranzitare,ccl pulin
catcva sute de milioanc dc curo.
Pantt una_1lta,rnarile supcrputcri rncrg pe variantele pentm
care daa au optat.Astfel, ruta vcstictt Drtliba Adria, cu
conexiunca Odcsa BIody9 cstc susiinut de Rusia,i Ucraina,h
aria intcrcselor intrand ,i Kazahstanul, Bclarus, slovacia si
Ungaria,ln timp ce Burgas Vlora este opliunca cOmpaniilor
americanc care opereaz ln Marea Caspic . Vizavi dc accast
ultiintt variant , ln care estc inclus ,i 10calitatca
Alexand polis,cste preferattt dcoarecc ar scoatc din ecuatic
restriclille dc trccere impuse pctrolierelor la intrarea h Bosfoi
Ca urlllarc,interesele tuturor p rtilor implicatc m proicct
sunt uriasc,Ucraina i Rusia mcercand stt proflte in avant
propriu dc influenia avut in ittrile ce p nu de llnult ceau
parte din Uniunca Sovictic ,pe de o parte,ln tiinp ce Statelc
Unitc,dc ccalalth partc,cauttt cu tot dinadinsul s i prOttteze
a cerile propr ,i pc cele alc aliali10 printrc carc mai nou sc
numttrtt bulgarii si georgien .Rczultatul flnal nu estc grcu de
prevttzut, doar ctt lara nOastrtt nu intrtt prca mult in calcul le
hartici,vizavi de acordul inal dc construclic a COnductei ce va
lega tcrlllinalul turc dc la Ccyhan dc Vcstul Europci.De aici si
intrcbarcai stt nu fl info.11lat la tilnp scrviciile sccrete despre
potcnlialul real al a cer ? Sau guvernanlii, a,a culn nc au
obi nuit Fn ultilllul tilnp,au alte interesc?
2 rra s` J JJJJ B
Dactttot aln vorbit 2n randurile de lnai sus desprc George N
Bush i unclc din busincssurile salc,trcbuie spus ctt actualul
pre,cdinte al Statelor l nite a mai fOst irlllplicat,i ln altc afaceri
cu iz petroliet carc au linut rnulttimp capul dc a ,al ziare10r dc
scandal. Printrc accste ,,nereguli se nunl r ,i ,,IIarken C)il ,
scandal dczv luit dc prcsa amcricanl ,i carc are conotalii Cu
R zboiul splonilor 120
administralia foStului prc,cdintc Gcorge Bush,tatttl actualului
locatar al,,Casei Albe``.
Conforlll sursci citate,totul a dcbutat in 1990, pc vremea
cand Bush jr. era unul dintre director companici texane
,,IIarken Oil .Anuniat din tilnp de ctttrc analisti ca sc indreapt
trclimcnt,George W Bush a tranzacliOnatla burs acliunile
pc ctte le d linca la fl.1.la anlintit ,lncasand 837.807 USI)!Cu
accsti bani,oblinuli pe O flml in pragul colapsului(?!),jun10rul
prezidenlial a cumpttrat acliuni la clubul de bascball "Tcxas
Rangcrs , a ccre ce s a dovedit ulterior cxtrem dc rcntabil
bencflc le inrcgistrate dc ctttre aCtualul pre,edintc american
iind cifrate la cateva nlilioane de dolari anual.Pantt aici nilnic
anonnal, doar c legislalia americantt interzice vanzarea dc
aCliuni aparlinand fl 11lelor cotate in scttdcrc drastictt la burs
iar cei implicali in astfel de tranzaci sunt aspru pedepsili.Cu
toate acestca,flul prescdintelui nu putea p li nimic,Inai ales c
Phil Kendrick,fondatorul companici, arken Oil``si cel care
cumpttrase anterior flrma,,Spectrum 7``(care cra tot falimentar
si care aparlinca aCCluiasi]Bush j ),1-a Salvat din nou din criza
V STRATEGIA DE SECURITATE A
ROMANIE11
J"rraJJrc
Lcgea romantt care instituic obligativitatea elaborhrii
, Strategici de Scctlritate Nalionaltt a Romaniei deflneste prczenta
reglelncntarc ca flind,,documOntul de baztt care fundamenteaz
planiflcarea apttrttrii la nivel nalional``, Stratcgia constituind
astfel exprcsia politictt de referinitt a atributclor fundamentale
, alc statului roman fn acest domeniu.
Pcntru a fundamenta, in mod unitar ,i cOerent, acliunile
sectorialc si reglelncnttttile speciflce ale institul 10r statului de
drcpt ,i factorilor constitulionali de putere care au
responsabilit li fn realizarea,protttarea si afl 11larea intereselor
fundamentale ale Romaniei, strategia sintctizeaz obicctive,

precizcaztt deflnilii si COrclcaztt directii de acliune pentru toate
flnanciartt pe care o traversa la acca vreme!

T::: T
TL
iC ea Ro d
ll

a. :il Id Carc conduc h y

hi a br dc " n mcdJ h n

aJir i 1 :Ll
iibaCe penttu

tywl
l:
asigurandu sc, totodat , ,i coerenia ncCCSartt cu progralncle
:

l.Strategia dc sccuritatc a Roinanici a fost elabora

n noicmbrie 2001,
ulterior atentatclor din ll scptembric 2001 din SUA
R zbolul spionilor 122
spcciacc,adoptatc antcHo pcntm inteLrarca Romanici h Alianla
iin Unillnca European
Nol d Atlantic .
in acclasi tirnp,actuala Stratcgie dc sccuritatc cstc profund
marcattt dc actualitatc,dc alittlilc din sOcictatca romancasc i
din lumc,ca,i dc perspectivclc prcvizibilc pc tcrmcn scurt,i
mcdiu alc viciH interne si intcrnaliOnalc.
in accst scns, noutatca Stratcgici de sccuritatc naliOnal o Lttrgirca spcct 1lui dc riscuri neconvenlionalC,divcrsiflcarca
rcprczinttt dcschidcrca mai largtt a accstci problcmatici oi
abordarea mai cuprinztttoare a conccptului de securitatc
naliOnal , Tn conditiilC Crestcr complcxittttii si diVCrsitttlii
aspcctelor carc au cttpatat rclcvani pentnl accst domeniu.
Analizclc institulionalC Si dc specialitatc carc au fllndamentat
elaborarca Stratcgici au condus la concluzia c o ascmcnca
abordare rnnoita, nOvatoarc a problcmaticii securitttlii CStC O
chcstiunc si dc ncccsitatc,,i dc posibilitatc.
a)Sub aspCCttli ncccsitttlii unci noi abordttri,sc constath c
dinanlica tnomcnclor din lcalitatea cconomic ,i socialtt a lttr
ca ,i muta!iilC, adcsca nca,teptatc, carc se produc in lume,
ilnpun Stratcgici proprii dc sccuritatc ccrinia unci mai mari
capacitttli de pCrccpliC, CValuarc si abordarc a tuturor acestor
fcnomenc si mutalii, astfcl lncat r spunsurilc si rcactiilC
sistcmului nalional dc securitatc stt fic, lntotdcauna, adccvatc
rcalit li101 Si,totodat ,in pcrmancni ,Subordonate interesclor
fundamcntalc alc ittrii
Pc plan intcrn, starca dc securitate a Romanici dc azi cste
caractcrizat , lnc , dc suflcicntc vulncrabilit n mai toatc
li,
domeniilc dc manilbstarc ale mcdiului cconomic si social,ca si
alc mcdiului natural dc cxistcnth a SOCiCtttlii rOmanc,ti.Accast
situalic s a
prOdus ca urmarc a prcsiunH cumulative,in tiFnp,a
unor factori multipli politici, cconolnici, flnanciari, sociali,
culturali, biologici, rcligiosi, dcmograflci, rllilitari si de alt
natur carc au influcniat climatul de siguranitt a statlllui si
ccttticni10r,cOnducand la fl agilizarca supoltului rnoral,Inatcrial,
ca si a cclui dc valori spiritualc,pc carc sc intcnlciaztt civilizalia
identithi nOastre natiOnalc.
Pc plan intcrnatiOnal, lumca travcrscazl o situalic r
prcccdcnt, ind profund inarcattt dc acliunilc ira,10nalc alc unor
fOrie CC prOmovcaztt tcrorismul ca m loc de d izare a
123 R zb m s, r
comunit ! intemationale,i de slttbire a stabilitttlii mOndialc,ln
general. Caracterul global al luptci fmpotriva terorismului a
devcnit compOncnta neccsar ,dar ncastcptattt si cea mai putin
dori ,a fcnomcnului globalizttrii,constituind deia un impcntiv
dc lupt ,i atitudinc al tuturor democralii10L cttruia statul rOman
i sc asOciaztt artt nici o czitarc.
tipo10gici crize10r si conflictelor gcnereaz , ln mOd cOnstant,
provocttri multiplc, carc neccsittt rcaclii multidirccliOnalc,
bazatc pe mObilitatc,divcrsitatc,coereni ,i COmplementaritatc
atat in spaliul intcnl,cat si fn cel intcrnalional.
b)Abordarca maila a problcmatic sccuri lii a dCVCnit,i
posibiltt Fn cOndiliilC actualc,prin idcntiflcarca unor noi resurs )
intcrne dc sccuritatc,carc au rczultat din corelarca mai atcnt
i
punerca in va10arc a tuturor dhncnsiunilor politic ,
ccononlic ,1lnanciar ,rnilitar ,civic ,sOcial ,cc010gic alc
,
starii dc sccuritatc si siguranitt naliOnal .
Prin urmarc, pe langh elemcntcle dc cOntinuitate si cele,
oarccunl, tradiliOnalc alc domeniului, caracteristica noii
Stratcgii dc sccuritatc naliOnaltt consttt Tn faptul ctt Romania nu
mai abordcaztt modclul propriu de sccuritatc printr o viziunc
strict tchnicisth a problematicii securitttlii, Cu un cOnlinut
schcmatizat, care sh includ o organizare rigidtt si o atitudinc
ermctictt a institlllH10r si compctcnic10r ?n accst dOmeniu.
RIspundcrca f lndamcntaltt pentm sccuritatca lttr poart ,
dcsigur, Presedintcic Romanici, Parlamcntul, Guvernul,
cclclalte institulii ale statului, potrivit prcrogativclo
constituliOnalc ale flecareia. Dar complcxitatca aspcctelor cc
in ucnicaztt acest domeniu ilnpunc ca, ln sistcmul sccuritttlii
naliOnalc _ carc rcprezinttt instrumcntul prin carc sc
opcraliOnaliZCaztt Stratcgia dc sccuritatc stt fle atrasc stmcturi
civicc,neguvcmamcntale,acadcmicc si comcrcialc,carc dclin
tchnolog si infbllllal conCXC Cu securitatca naliOnaltt si care
pot contribui la formarca si cchilibrul mcdiului intcrn
ccononlic,sOcial,civil si lnilitan Aceasti conccplie SC Va rcgttsi
in mOdul de rcgicmcntare spccinch a difbritelor dOmcnii
ccononlico sOcialc, in maniera de gestionarc a resursclor
publicc dcstinatc sccuritttlii,ln Crc,terca gradului dc c00perarc
Rizbolul splonilor 124
institulional ,i de coordonarc a eforturilo ln direclia
solidarizttrii sociale ,i na,onale.in acest fel,comunitatea
ttneasc ,ln ansamblul ei,si toli Cettttenii tttr nu numai c
vor avea asigurat dreptul de a beneflcia de p teclie pC multiplc
planuri,dar vor c pata,deOpotHv ,posibilitatea,i obligatia de a
participa la asigurarca acestcia.Rcconflgurarea relalii10r dintre
colnponcntele speciflce ale securitttlii, precum ,i Fniclegerca
proceselor din sfera sccurit ! mondiale si curopene oblig
statul roman s _si readapteze strategia proprie la evolu! le
mediului de securitate,integrand o intr o viziune sistemictt mai
larg ,Pcntnl a ,i spori capacitatea de contracarare a riscurilor,i
alncninittri10r ce pot afecta intcresele Romaniei.
r Romania trebuie stt devintt componenta,cu Obligalii Si
fo Sis,cm J s Fi
` drcpturi depline,a cclor doutt organizal ,singurele in
Sistcmul sccuritttlii nalionalc sc deflneste prin ansamblul
m 10aCe10t reglementttilor,i instituiii10r statului roman,carc
au rolul de a aliza,prottta si airma interesele fundamcntale
alc Romanici.
Strategia reprezinttt documentul dc baztt care deflne,te acestc
interesc, ca ,i obicctivcle pentru realizarea lo flind cxpresia
politic i dc reglementarc cea mai inalttt a statului roman,i,
lotodat ,instmmentul de indamentare,i orientare a acliuni10r
din fntreg sistemul securit ! naliOnale.
Strategia are un orizont de evaluare pe te111len mcdiu,
cuprinzand elementele predictibile-ln momentul dc fal Care
influenicaZtt realizarea obiectivelor de sccuritate natiOnaltt a
Romanicl.
1.1.Interesele nalionale de securitate ale Romaniei
lllteresele naliOnale ale Romanici sunt acele st ,i procesc,
bazate pe valorile asllmate,i prollnovatc de societatea ronoancasc
prin care se asigurtt prosperitatea, proteclia si Securitatea
mcmbrilor ei,stabilitatca si continuitatea statului.
Edificarea unei Roman democratice, stabil
`politic si
prospera cconomic si social, capabiltt s particip cflcient la
dinarnica viclii internalionale, impune ca, in dcplin
concordani Cu cvolulia prOceselor dc integrare curopcan i fundamentale alc l i.
125 R zbolul splonilor
curo atlantic , fle a 111late,realizate,i protaate urmtttoarcle
intcrese nalionale:
Menlinerca integri ! ,unittlii,Suveran ! ,iindepen
deniCi Statului roman;
Garantarea drepturilor i libertttlilor dennOcratice
indamentale, asigurarea bunttstttril, siguranici si
protccliei Ce teni10'Romanici;
Dezvoltarea economic ,i socialtt a lttrii, ln paS Cu
dezvoltarea contemporan ,respectiv reducerea susiinut
a marilor decaltte Care despart Romania de lttrile
curopene dezvoltate;
Rcalizarea condilil10r pent l integrarea Romanici ca
mcmbru al NATO si UE.La acest capitol,se reline c
mttsura s i garantezc un statut de independent ,i
suveranitate ,i s i pellllittt o dezvoltare economic ,
politictt si socialtt silnilar ! ri10r democratice;
Af1111larea identitttlii naliOnale si promovarea acesteia
ca parte a comunit lii de Valori democraticc;
valorificarea si dezvoltarea patrilnoniului cultural
naliOnal,i a capacit ! dC Crealic a popomlui roman;
Protectia mediului incon urtttot a resurselor naturale,a
calitttlii factorilor de mediu, la nivelul standardelor
internalionale.
h plus,ln raFa si promovarea intereselor sale naliOnale,
Romania va respecta princip le dreptului intemational, Va
dczvolta spi tul de dialog,i coopcrare cu toate organizat lC
intcmationale si statele interesate fn rcalizarea stabilit lii si
sccurit !H.
, 1.2.Obiectivele politicii de securitate nalional
Obiectivele de securitate nalionaltt a Romaniei stabilesc
oricntarca efcctiv ,i reprezinttt rcpcrele de baztt ale acliun
practice,sectoriale,a diferitelor institu!li ale statului,astfel hc
ndeplinirea lor coerent , corelat ,i interdependenttt s
garanteze si sl conduc la realizarea si aflilllarea intereselor
R zbolul splonilor
Stratcgia dc sccuritatc naliOnaltt flxcaztt ullnitoarclc obicctive:
pttstrarca indcpcndcnici, Suveranitttlii, unitttlii si
intcgritttlii tcritOrialc a statului roman, ln condil lc
spccincc ale adcrttr la NATO si intcgrttrii tttrii n
Unlunca Europcan ;
garantarca ol dinii constitulionalc, cOnsoHdarca statului
dc drcpt si a mccanismclor dcmOcraticc dc fllncliOna
socict rOmanc ti, prini asigurarea libci lilor
dcmocraticc alc cct ieni10L a drcpturilor si indatoririlor
constituliOnalc, a cgalitttlii sanSC10r; pcrfccliOnarca
sistcmului politic si dczv01tarca modalittli10r dc rcalizarc
a solidaHt lii soCidC;ap fllndarca rcfol nci fn jusIlc;
incadrarca autol it ! institulii10r statului, consolidarca
mccanismclor dc respcctarc si aplicarc a lcgii;
rclansarca cconorllici natiOnale,cOmbatcrca sttrttcici si a
Omttului;
pcrfcclionarca mccanisnlclor cconolllici dc pialtt si a
disciplinci flnanciarc;
dczvoltarca socict lii CiVilc si a clasci dc iniiloC;
asigurarca stabilittttii siStCmului financiar bancar si a
cchilibrului social;
nlodcrnizarca institul lor dC apttrarc a ordinii publicc;
garantarca siguranici CCttticanului;
optilnizarea capacit lii dC apttrare nalional , in
confornlitatc cu standardclc NATO;
-linbunttthiirca Capacittttii dc participare la acliunilC
intel laliOnalc pcnt l combatcrca tcrorismului si a criinci
organizatc;
lllbunttt tirCa sthr dc sintttatc a populalici i prOtcclia
copilului,dczvoltarca institulii10r dc cducalic,CCrcctarc
si cultur ; rczultatul cooperttrii multidillllcnsionalc a comunitttlii
rcfornla adlllinistralici publicc,i dczvoltarca rcgional
in corclaiiC Cu practicilc si rcglcmcntttrilc curopcnc;
armonizarca rclalii10r interetnicc ,i cdiflcarca statului
civic multicultural, avand drcpt garani alc sccuritttlii
participarca sOcial , intcgrarca intcrcultural i Intr
subsidiaritatca in acttll de guvcrnarc;
126 127 R zbolul splonilor
aCliuni diplomaticc si o politictt cxtcma crcativ ,
dinanlicl si pragmatic ,bazattt pe respcctarca tratatelor
si acordurilor intcmaliOnalc la carc Romania cste partc,
a obicctivclor si principiilor Caltei ONU;
divcrsificarca si strangcrea legttturilor cu roman care
trtticsc Fn afara granilclor ittrii;
a participarea activtt la acliunile de coopcrarc intcma
liOnaltt pentru
e combatcrea terorismului si a crilnei organizatc trans
frontalierc;
dczvoltarca rclatii10r dc buntt vecintttatc si a unci conduite
participative pc plan rcgional, pentll consolidarea
stabilit si rcgicmentarca c zelo
asigurarca sccuritttlii cc010gicc;
iFnplicarca socict ! ciVilC in realizarca obicctivclor
stratcgiOi de sccuritatc.
Rcalizarea acestor obiective va producc modcrnizarca
structuraltt a socict ! omanesti si va accclcra rezolvarca
marilor problcmc cu carc accasta sc confrunt , va rcaliza ,i
prottta intCrcselc naliOnalc, va asigura securitatca naliOnaltt a
lirii si a ccttticni10r ci.
1.3. lediul internalional de securitate
inccputul sccolului al XXl-lca cstc marcat dc transformttri
profllndc alc mediului dc sccuritatc. Lumca dcvinc tot mai
complcx ,i intcrdcpendcnt , iar fcnomenul globalizttrii se
afirini tot rnai lllult ca flind ircvcrsibil.
I.6 j
I. g ra
rJrJJ ri q b.Evolulia,
` `rli
in gcneral pozitiv , a sccurit ! g10bale Fn ultiinul deceniu a
conflrmat ctt succesul actiuni10r ,i stabilitatea pot fl numai
, internationalc - ln prilnul rand, prin punerca in valoarc a
dialogului in cadru instituliOnalizat si prin activarca rolului
dccisiv pc care rnarilc organizalii intclnaliOnale Fl au in dcflnirca
stttr dc sccuritatc a lulll .
un contcxt intemalional adesca schiinbtttor, NATO
dClinC un r01 cscniial in ntttrirca securit ! CurOatlanticc dup
R zbolun sp10ni10r 128
inchcicrca,,r zboiului rece .Rolul sttu politic este in crestcre,
indcosebi duptt adoptarea la Sumrnit ul de la Washington,din
1999,aunui nou Concept strategic alAlianteil pc bazaunei forle
dc negociere sporittt substanlial in ultiinul dcccniu, NATO a
dcschis,i a dczvoltat parteneriatul politico milit,coopcrarea si
dialogul consolidat cu alte state inclusiv cu Romania; a
manifestat intercs si receptivitate continue, reafllTnate chiar
foarte reccnt,catrc primirea dc noi mcIInbri inclusiv Romania;
dc ascmcnea, a realizat colaborarea cu alte organizalii
intcrnalionale, angttarea, cxempliflcattt in Balcani, in
prevenirea conflictclor si Fnanagementul crizclot inclusiv prin
oper iuni de spriiinire a pttcii.Toate acestea reflccttt hotttrarca
AliantCi Nord Atlanticc de a modcla mediul intcrnalional de
securitate si dc a intttri pacea si stabilitatea zonei euroatlanticc.
ONU,OSCE si UE,i au adus contribu! dCOSebite la
sccuritatea,i stabilitatca curoatlantic .Consiliul de securitate al
n
ONU are,ln continuare,o rttspundcre recunoscut ,i invocat
meniinerea pttc ,i sccurit ! intCrnatiOnalc,dclinand si in an
urmttori un l important h ediflcarea sccuritttii si Stabilitttii
mondiale-lucru conflll.lat,in inod simbolic,si prin conferirea,
in anu1 2001, a Prcmiului Nbel pentnl Pace, OrganizaliCi
Naliuni10 1 nite si Sccretarului ci gcncral.
OSCE reprezentand cea mai cuprinzttoarc instituliC
rcgionaltt de sccuritate din Europa, care include, totodat
Canada si SUA,joactt un l cseniial ln promovarea pttcii si
stabilit ! ,in
intttrirea securitttlii prin cooperare si promovarca
dernocraliei Si drepturilor omului ln intrcaga cmisfertt nordic
planctei. OSCE s a manifestat, lndeosebi, ln domen lc
diplomatici,prevenir connictclor9 managementului crizelor,i
reabilitttr post conflict.
Uniunca Europeantt a adoptat deciz impoltante,i a dat un
nou impuls efolturilor sale de lntttrirc a sccurit !ii,i dirnensiun
dc apttrare. IDezvoltarea unei politici externc si dc securitate
comune includc dcflnirea progrcsivtt a unei politici comune de
apttrarc. Asemenca politic , preconizattt de Tratatul dc la
Ainstcrdalln,urmcaztt stt fle compatibiltt cu politica de securitatc
comuntt si de apttrarc instituittt prin Tratatul de la Washington.
129 zboiul splonllor
in acelasi tillnp, Uniunea Europeantt este tot mai mult
preocupattt dc finalizarea propr lor reforme institulionale
inteme, ca ,i de eflcicnta dezbaterilor declansate pc tema
itorului Eupei,a construclei p01itiCe pe cOntinent.
I. 2G rrF 7, J` darita .Provocttrile induse de
procesul globalizttr , suprapunerea acestuia cu tendiniele spre
regionalizare si fragmcntare genereaztt noi tensiuni si factori de
risc. Multiplicarea continutt a numttrului de entitttli ce
aCliOneaztt pe scena globaltt pHn aflrIInarea actorilor non statali
conduce la cresterea complexit ! prOcesului de luarc a
deciz lor in politica extern ,i de sccuritate a statelo Acestor
sfldttri trebuie s li se rttspundtt prin forme noi de s01idaritate,
capabile stt gestioneze un spectru larg de tensiuni,i riscu ,10
gamtt va a dc manifestare a acestora, cum sunt: tensiunile
ctnice, traflcul de droguri, substante radiOactive si de flinie
umane, criminalitatea organizat , instabilitatea politictt a unor
zone,retinpttltirca unOr zone de in uenitt s.a
Marile discrepante ln niVelul de dezvoltare economic care
sc accentueaztt tot mai mult, ln condiliile unor progrese
tchnologice precedent,accesul discriminatOriu la educalic
si apttrarca slntttttlii,la rcsurse eseniiale ale vict ,la infO.11laliC
IW ::ri TI i ll
,
crizele sociale sunt insolite,nu O dat ,de crize de identitate,
gcncratoarc de violenie nea,teptate.
In acest context,devine tot mai e dent faptul ctt intercscle si
a obiectivele de sccuritate ale statelor pot fl realizate doar prin
cooperare intemalional ,Care stt se manifeste nu numai h
sttuatH limi ,precum sunt cele create lll u..1la atacului asupra
SUA din ll septcmbrie 2001,ci si ln tot contextul problcmatic
cconomic,social,flnanciar al lumii de astttzi.Aceasttt nou
resolidarizare a statelor lumii se poate exprima,in toate aceste
domenii,prin stabilirea unor fortne de acliune COttugattt a
tuturor naliunilor care lmp ,esc interese si valori comune
Atacurile terOriste sttvar,ite
asupra Statelor Unite ale
Americ ,cat,i amenin! rile ulterioare,evidenliaz Cu atat mai
mult dar in lmpreJur H tragice necesitatea unor asemenea
noi folllle dc solidaritate interna!ional , Care s
pe111littt nu
 :'I
i31 R zbolui sP1011ilol
bdd ttb br 130
CCtirit li, inclusiv ln cca de apttrare, si stt Oferc modele de

: lM
pdHcel
::l lLT I
ll C/arc pc bazc ralionale,cchitabile,a rclalii10r dintrc state,i
ll:lliuni,prin alll10niZarca interesc10r lo

t : :11 h Lm
Pcntru Romania, lndeplinirea criterii10r cOmunitarc dc
cu10ase arc cstc un proccs necesat in primul rand, din punct de
:l(lci

fenomcnc, ind incuraat dc virulenia curCntelor fundamentaliste vcdcl intcm,al viei eCOnOmicc,i sOcialc romancsti,avand,ln

ll
i:lod cvidcnt, influenic direCte si asupra sccuritttlii nOastre
naliOnalc.si aceasta pentru ctt realizarea Planului naliOnal de
l ll(Icrarc la Uniunca Europeantt va avea cfectc asupra spaliului
R)nlancsc,va accclcra dezvoltarca ccOnomic
,va adanci,1
C01lSOlida dcmocralia, Va ampliflca tolcrania ,i dia10gul, va
C01lSOlida cxcrcitarca drepturilor si libcrtttli10r fundamentale,
1)1 0tCClia minOritttli10r ,i identit ! 10r etnicc ,i culturale, va
111lula rczOlvarea prin dia10g,i acliuni COmunc a problcmelo

: li . T
In paralcl cu efOrturile pentru indcplinirca critcr
e
10r de
1 :l(Icl arc, Romania trebuie s _si asumc rcsponsabilitatca dc a
,

profunde,ln special a s rttcici extremc. lt)rillula un punct dc vedere rOmanesc, viziunc propric asupra
viitorului Europei.Accasta va fl o cOnt bulie neccsara nu numai
'
ll cCtM I t 1ll dczbatc a gencraltt care are loc Fn prezent,pe acccasi tem
i nlai tOatc ittrilC eurOpene, ci si un apOrt la cOnsolldarca
,

conccptului de sccuritate naliOnaltt fn cOndiliile V tOarei

: hitccturi a contincntului.

. 4 D
imp rtan" edi
2 cttF' r

confluntaH militare tradiliOnale pe continentul curopcan s au

dinlinuat scmniflcativ.Totu i,persisttt fenomenc de instabilitate si
criztt la nivel subregional i tendinte de fragmcntare, rea de la ccOnOmia de cOmand
:l ccOnolnia de piall.
inalizarea accstor procese, istOHce ,i ireversibile, neccsit

i:lcl cfOrturi cOstisitOare.Datt Fn pOfida ncttunsuri10r ,i
nci11lplinirilor care rnai persist
,rczultatcle de pan acunl sunt de
:l:1l11li cscnlial inclusiv pentru securitatea lttr _si cOnstau fn

Icformtt intern ,concornitcnt cu dcrularea procCdurilor pentm 1lilI

i
u dc rcferini ,i dC nccOntestat,

T
)ec readrcptuHlor omului,care
1 statului de drept in clinlinarea
Rttzbolui spionilor
132
133
' Rttbolui splonllor
:

PCi 11lit .Este nevoie de o abordare coerent ,care

O relansare real
s11 cuncasca energ le socictttlii,Stt canalizcze resursele acesteia
unei ecOnomii perfollllante, capabiltt s

i

'1l dircclia
clinlinc COnstnlir
starea de incertitudinc si insccu tate la nivel social.
Rclansarca cconomictt trebuie consolidattt prin crearea unui
lllcdiu de afaceri atractiv,i stabil,i prin racOrdarea adecvattt la

c llttii: ::i
lllarile fluxuri econonlicO financiare,tehno10gice,i cOmerciale.
Accelcrarea cre,terii economice vizeaztt in prilnul rand
igurarca prosperit ! cctttleni10r ,i spriiinirea procesului
= `t
(icillocratic intem.
Crcstcrea hcrederii cetttleni10r h instituliile statului este
posibiltt numai ln condil lc prOmov r consecvcnte a princip lor
latului de drcpt,a dreptu lor mndamentale alc cetttleanului.

mS 1ln"dttdc Dinculttlile mtampinate de Romania constituie probleme si

: :::Ft 1 lll[lltc zOne alc Europei si fac Obicctul unOr rnai largi prcOcupari
i1ltcrnaliOnale. NIIcniinerCa unui climat de instabilitate in plan

T

brcgional, cu illnpact negativ asupra mediului ccOnomic, a
1lCCCntuat incapacitatea Romaniei de a angtta decizii m m su
l o apropic de sistcmul ccOnonlico flnanciar caractcristic lumii
(lcmOcratice occidcntale.in efO urile de promovarc a refollllCi

i
t,cononlicc,s au concrctizat,destul de greu,i aleatOriu,f0111lulc

:

:
Vialtt al rnttorit tii pOpulatici,inclusiv in ceca ce prive,te starea
(lc incadrarc si dc racordare la structurile cconomice si flnanciare
(lill sistemul cconomic occidental.Crizele,i vi01cniele Care s
:11(lnifbStat in ittrile vecinc au dus ia dcgradarca unor legaturi
au

de sttntttate,educalia i Calitatea mediului. cc()nomice tndiliOnale,au provOcat Rornaniei picrdc flnancia

ll: lc,au lmpicdicat claborarca,i promovarca unor strateg de
:r i k :1: T l (lc/vOhare pc tellllcn lung,au constituit O stavil hcuttarea
industrici se des ,oartt cu mari diflcultttli, agricultura a
lV tnOri10r st ini,h gencral,1 au accentuat dinculttlile.
cunoscut un regres dramatic, privatizarea i reasezarea 11ldcplinirea obligal 10r asumate dc ctttrc Romania in

:J:
i
i'10CCSul de integrare in structurile curOpene si curOatlanticc
t01 Stitllic O ctaptt decisivtt pentru modcmizarea socictttlii
:Oil111lcsti si consolidarea tendinle10r de crc,terc cconOrnic .Pc

?
it Hllcll lung, accstea vor aduce prOsperitate ,i vOr spori
tlcdibilitatca Romanici in cfOlturile salc dc cOnsolida a
:
CCt:rithtii Curopcnc.

1)lill urmarc,nu tcama dc amenini ri,Ci dOrinia dc a aSigura

,i(I i cOnstitui un viitOr inai bun,dc a ,i intttri vOcalia dc pi10n
1(11)ilit tii in zOn si dc apttrtttor al valorilor democraliCi,i
 5 bdm omor
bddbdbr 134 inlplica a,tOt mai activ ,aONU,NATO,UE,OSCE si a cc10rldte
pttc motiveaz opliunCa Romanici pentJ integrare curopcan il tlul curOpene O 0 aniza,i intemaliOnalc h gestiOnarea
si curoatlantic .
C011lplcxclor probleme de sccuritate si stabilitatc global .

Accste caractcristici dOminante alc climattllui intemaliOnal

1.4.Factorii de risc la adresa securit lii Romaniei rCPrCZin ,pcntru staml Oman,circumstanic de mare intportani
Factor de risc constau in acelc elcmentc, situalii sau
,

::I
ri ::rFi

_
intcrcselor noastrc fllndamcntalc.
in acest contcxt,respOnsabilitatca csenlialtt a statului estc de

n
lt
a
: (l gcstiona cu autoritate,indeoscbi riscurile,i vulncrabilitttlilC de
ituri strict illtc ,carc influcnicaZ
rCaCliC a riscurilc cxistcntc ori potcnliale sau carc favorizcaz
ll
,inevitabil,si poziliOnarca

] Ilirr&Tttta. m

ml apro, ,m tta
l n mediul intcmalional de sccuritatc. Prin atenlia
olllanici
:lcordath accstOr fhctori intcmi,Romania pOatc,pc de o parte,s

cunci amcnint mttOrC,de tip militar clasic,la adrcsa securit tii

constituic in continuarc un fu lizor ilnportant dc sccuritate
icgiOnal ,i intcrnaliOnal
salc nalionalC Se poatc cstiina c ,in pcrioada actual ,riscurilc la i, pe dc alttt partc, poate s
V

:tT :WI
adl
i,mai
csa sccurit Sunt prcpondcrent dc na nemilita il
alcs,intcm ,manifestandu sc,ln special,m domcniile cconomic, 1
inanciat social,i sociologic.Pcrpetuarea i cottugttCa unor CCiflCtt pentru sccuritatea propriu zistt
a l rii.

vulnerabilit li CXiStcnte in accstc domcnii pot afccta ins

.42 Prin`
ternJ F dres
ritlil
sccuritatca lttii,gCnerand efccte interdcpcndcnte,dimzc,multi rrr
sunti
`"r, ` `
dircctionalC, Carc impun modalitttli de prcvcnire si acliune posibilc cv01ulii negativc in plan subrcgional in
adccvttc si flcxibilc.Ncgll Ca,ampliflcarea o acumularea domcniul democratizttil,respectttrh dreptllrilo Omului
nccolltrolath a accstorvulncrabilittti pot stt crcezc instabilitate is
si dezv01tttrii ecOnOnlicc, carc tt putca gcnera crize
condllctt la sfollllaa 10r m riscwi la adl csa securit .

acute cu efecte dcstabilizatoarc pe o arie cxtins

;

I 41.Strb b tern4 Disocicrca nct

J prolifcrarca armelor de
intrc cvoluliilc inediul`JJ
din
intcrll si cel intcmatiOnal estc tot rllai
grcu de ttcut,h contextul actiunii cottugate si intreptttmndcI
unor proccse care pot crca condilii ttVOrabile pcntru aparilia,
prcvizibiltt sau nu,a unor riscuri la adrcsa sccurithlii naliOnale.
Acccntuarca intcrdepcndelllC10r rnultiplc intrc statc,globalizarea
si libcralizarca schimburilor dc orice fcl dc la celc comcrcialc,
la cclc infollllalionale fac tot mai diflciltt asemcnea disocicrc
ntr un mediu globalizat, n carc riscurilc intcmc si ccle cxtcrnc
distrugcre in mas , a
tchnologiilor si rnaterialelor nucicarc,a arlnamentelor si
mii10acclor ictalc nccOnvcnlionalC;
prolifettrca,i dezvoltarea rclelC10r tcroriste,a crimei
organizatc transnalionalc,a traflcului ilcgal de pcrsoane,
drOguri, arlnamcnt ,i muniliC, matcrialc radioactivc ,i
stratcgicc;
-lnigralia Clandestintt si aparilia unOr fluxuri inasivc dc
rcfllgiali;acliunilc dc incitarc la cxtrcnlisnl,int01crani
,

pOt fl generatc si sc potcnicaZ ln mod rcciproc. scparatisIII sau xenofobic,carc pot afccta statul rOman
Fundalul pc carc sc proiccteaztt dinalnica accstor si promovarca valorilor democratice;
intcrdcpcndcnte CStC totusi unul pozitiv, flind constituit dc decaltteintren elul ile de asigurarc a sccllr
lii si gradul
gcncralizarca, la nivel curopcan, a spiritului de cooperttc si dc de stabilitate ale statelor din prOximitatea Romaniei:
dialog pclltrtl consolidarca securit pC COntincnt, ca i de
Mzbdd o or 13o 137 R zboiui splon or

limitarea accesului statului roman la uncle resurse care, in anunlite circumstanie, pot avea un iinpact ,i asupra
OpOmnit re OndC,impottante pentm reJ ar,a sccurit lii natiOnalc.

intereselor naliOnale. . Printrc aceste tipuri de vulnerabilittli SC an

:

persistenia problemelor de naturtt economic

1.43. ilepr .O noutt categorie de riscuri sunt ccle ,

` flnanciar ,i sOcial ,gcnerate de prelungirca tranzilici

asirnetrice nonclasice,ce pot consta in actiuni allllate si non
armate dcliberate, avand ca obicctiv afectarea securitttlii si intarzicrea refollllolor structurale;

n accentuarea fenomenelor de coruplie,i de administm

111lT 11:lci1:
sc pot enumera:
terorismul politic transnational i interna,ional,inclusiv
sub follllelc sale biologice,i infollllatiCC;
aCtiuni ce pot atenm la siguranto siSternelor de transpolt,
intem,i intemaliOnal;
aCliini individuale sau colective dc accesare ilegaltt a
sistemelor informatice;
aCliunile destinttC,fn mod premeditat,afectttrii sub
diferitc follllc si Var nprttuttri a imaginii Romaniei
m plan interllttiOnal,cu cfectc asupra credibilittlii si
seriozit4 in indeplinirea angttamentelor asumate;
agresiunea economico flnanciar ;
provocarca deliberattt de catastrofe ccologice.
Dintre ccle de mai ws,tcrojsmul interllaliOnal se manifest
in acut preccdent, preflgurand efecte multiple
o fo 1.1
asupra secur ! Statelor,i a stabili ! intemalionale m general.
in cOntextul ln care constatttm o cre,terc a gradului de
complexitatc a terorismului internalional, cste nccesar
coordonarea mttsurilor interne de management al crizelor astfel
deflcitartt a resurselor publice, care produc adancirea
inechit ti10r sOciale si proliferarea economici subterane;
reacliile ineflciente ale institutii10r statului fn fala
acutizttrii fenomenelor de criminalitate cconomic ,i de
perturbare a Ordin publicc si siguranici Cet icanului
fenomene care au cfecte negative, tot mai evidente,
asupra cocziun si solidaritttlii SOCialc,asupra calit lii
Vielii CCt ieni10r;
inentinerea unOr surse,i cauze de potenliale COnflicte
socialc punctuale,de mai rnicl sau mai lnare intindere,
cu efecte asupra risipir , diininu Hi sau intreruper
proceselor si act i li10r economiCe prOpriu zise,ca i
asupra stttrii de liniste a populaliCi;
nerespectarca nolllle10r de mediu Fn funclionarea unor
obiective industriale;
posibilitatea producer unor dezastre ccologice,
catastrofc naturale si proccse de degradare a mediului;
scttderea nivelului de incrcdere a cet icni10r in
institulille statului,ca urmare a indolcnlci si birocraliCi

incat stt asigure,operativ i eicient,participarea lttr nOastre la excesive din administralie,Ceea ce,de asemcnca,duce
cforturile intcrnalionale de combaterc a accstei amcninittri. la sl birea cocziun sociale,i civice;
Romania l,i reafl.111 disponibilitatca dc a palticipa,alttturi mentinerea unor disparitttli dc dCZV01tare fntre regiunile
de comunitatea intcmaliOnal ,la lupta fmpotr a tcrorismului t ri;

internalional ,i va dispunc, in pellllaneni , COnstituirca slttbiciuni f,mdeplinirea angttamentelor asumate

m 10aCe10r adccvate pentru combatcrea acestuia. pentl aderarea la NATO;
menlinerea la un nivel scttzut a infrastructurii
I.44
in paralel cu
s
'Jirtti tt punctualtt
prcvcnirea sau contracarttca a intcrventici aCestOr infollllaliOnale,i mtarzicri m realizarea acesteia la
posibili factori dc risc,Romania cstc preocupattt stt diminucze standardele impuse de dinanlica globalizttrii;
vulnerabilit41le illtemc care se manifesttt h difcrite domenii,1 deflcienie in protcclia infollllalii10r clasiflcate;
Rttzbolui splonilor
cnligrarca spccialistilor din diferite domenii de vart
fcnomcn cc afecteaztt poteniialul dc dezvoltarc al
societ lii rOmancsti.
1.5.E)ireClli de aCliune ln politica de securitate nalional
Ioifo L J riric _ .Modemizarca siguraniei nalionalc,1 ln celelalte componente carc concura la
socictttlii rOmanesti prcsupunc acliuni fCIne pentru intttrirea
funCtiei dc reglementare a statului si a autoritttlii institul
sale. Rcalizarea obiectivelor de sccuritate nalionaltt S01icit
dezvoltarca capacitttlii normativc a statului roman,prin mttsuri
adoptate in mod dclllloCratic,care stt rcspccte principiul scparttr
puterilor si s asigurc refolllla institu!ional Si adnlinistrativ
Statul,ca orLyanizator al cocziunii naliOnale si sociale,trcbuie s
dcvintt o institulic supl ,i cflcicnt , debirocratizat , aflat ln
Sl ba CCtttleanului.
intrcgul sistcm politic sc va perfcctiona,pentru a se deschide
catrc cetttlean si pentm a completa dcmocralia rCprezentat cu
viltulile democralici participative; prin u.11larc, cxercitarca
puterii politicc va asigura palticiparca,i controlul cctttleanului
asupra institu!ii10r i procesului dc luare a dcciziilot prin
respectarca nol nelor si regulilor dcmocraticc,in concol danitt cu
prevedcrilc Constituliei.
Activitatca de lcgifera trebuic s aib in vedcrc un cadru
conccptual lmit ,i coerent,pc deplin compatibil cu legisialia
curopcan , ln princip le acquis ului comunitar9 cu sistemul dc
reglementttri propriu l niun Europene.Aplicarea strict ,i sever
a lcgilor m spiritlll si
l cra ConstittlilCi Constituic o ccnnttt maJo
"de tOli CCtttlenii Tn tOatc ttnpreJurttile pcntm toate
institul le Statului,dc Tndcplinirea cttreia dcpind decisiv cocziunca
social ,hcrederea cctttcni10r m autoritttilC publice,solidaritatea
natiOnal . I)c accca, se ilnpun asigurarca corectitudinii actului
administ i dc justiliC,Stabilittc legislat ,i simplinca a
cadl llui juridic,airma a justiliCi Ca institulic a Cinstei si
pfesionalismului.Este necesa ,dc ascmenca,adaptttca mai
cxplicittt a cadrului lcgislativ la ccriniclc dC COmbaterc a
terorismului,i crimci organiZatc,ca,i la acclca carc decurLy din
ncccsitatea participttr forielor din sistcmul dc apttrarc la
138
139 Rttzboiui splo 1lor
operatiuni si misiuni comune,lmp i cu fo4cle altOr state,pe
tcrito ul nalional,iin afam acesmia.
Consiliul Suprcm dc Apttarc a T rii f,i va pcrfecliOna
donare,prevttzutc dc Constitlllie,i lCgilc
activit lile de cool
speciale, in domcn le apttrttr nalionale, Ordin publicc ,i
stabilitatea apttrir ! r .
10r
f 2 fJI J Ja Trallzilia sprc ccOnomia dc pial
un efort cottugat si C00rdonat de realizare a
hnCliOnaltt presupunc
obicctivclor asllnlate dc Romania pl in Stratcgia de Dezvoltare pe
. Tcllllcn Mcdiu,acceptattt dc Uniunca Eu pean ,m paralcl cu
mttsuH de optimizare a cadrului no.11lativ ln domcniu.
Relansarca cconomici constituic o prioritatc a politic de
sccuritatc.
E)irccliile de acliune in acest domcniu sunt:
consolidarea stabilittlii macrOeconomice,adoptarea unor
politici flscale coerente,prin reglcmentttri simpliflcatc,i
silnulativc,Icfolllla impOzitelor9 reducerea cheltuiclilor
inteme,i restructurarea marilor compan ,i societtti alc
statului, o politictt mOnctar ,i a cursului dc schimb
adccvat ;
lmbunttt lirca mediului dc afaceri, diininuarca
birocralici,reglcmentttri favorizante pcnt investil ,i
pcntm menlinerea crcsterii economice prin produclie
perforlnant ,ceruttt dc pial ;
stilnularea, prin rcglementttri cflciente ,i sub diferitc
forme,a fnt prinderilor mici si m 10Cii;
continuarca privatizttr , rcstmcturttr si modcmizttr ,
cu accent pe dinamizarea domenillor industriale si
productive care au potenlial fn cOndil le prOgramelor
sectoriale de adcrare la UE ori convenite cu
organismelc flnanciare intcrna,iOnalc;
promovarea unor politici industl iale incliOnale, corcs
punzatOare nevoilor sociale si adaptabile ccrinie10r piclii;
dezvoltarca coopcrarii econornicc intcrnaliOnalc, prin
fom c noi,mai act c si stimulat e dc comerl cxteriO

Rttzbolul splonilor
consolidarca scctorului bancar si dc asigurttri;
disciplinarea pictclor de capital,ln care sunt implicate
catcgor largi de populatic;
relansarea agriculturii i dczvoltarea silvicultur
amcntta a teritoriului si rcabilita a infrastructurii de
transport;
promovarca noilor tchnolog eficiente si trecerea
cfcct la realizarea functiOnalittli10r unei societ4i
info.11laliOnalc;
dezvoltarca turismului ,i consolidarea cadrului
institulional si lcgislativ rcferitor la mcdiul lncotturtttOr
i calitatea acestuia;
orientarca sprc atrager a de invcsti! Str ine,Tndeoscbi
din spaliul eurOpcan ,i curoatlantic, ca surstt a
motivatici pentru includerca Romaniei in sistcmele de
securitate respcctivc;
dczvoltarca activit lilor dC COmerl intCriOt inclusiv prin
rcglemcntttri alc administralici publice locale privind
stimularca produclici Si piciclor 10Cale;
asigurarca proteclici COnsumatorilor;
garantarea unui sistenl concurcnlial libCr,l onest.
I.i s J.Problemele securitttlii sOCialc se
`
starea dc insecuritate individual
rcfcr ,lntre altcle,la ,la dcclinul
demogttflc si fragilizarca st de shttate a populaliCi, la
cnligralia tincrctului instruit si superdotat, la insuflcicnta
consacrttc,pc toatc componcntcle,a socict4 Ci lC,i la abscnta
unci clasc de mjloc putcmicc.Pol ica m domcniul sccurittlii
sociale vizcaz toate acestc aspecte, cu accent pe combaterea
sttraciei,consolidarea dialo lui si asolidarittttii soCialc si alinicrca
la norFncle curopcnc in domcniul ocup i fb4ci dC lnunc .
Principalclc fenomcnc socialc car altcrcaztt cocziunca
socictttlii rOmancsti si acccntucaztt v ulnerabilitatea accstcia la
crizc si conflictc socialc sunt deterllninate dc cvolulii negativc la
nivcl rnacrocconomic,i dc incocrcnia cad lui lcgislativ.
in accst scns,,,Strategia``stabilestc:
ncccsitatea rcalizttr unor modalitttli de stimulare a
solidarit ! naliOnale si rcsponsabilit ! ciViCC, a
intercsului pcntru munc , a cgalithiii intrc bttrbali si
141 R zb JS 0 Or
140
femei, a cgalitttlii dc ,anse in privin,a aCCesului la
cducalie si pregtttirc,a protecliei SOCialeo Ca u111lare,
cfolturile institlllii10r cu atribu!iiin dOmeniu vor avea m
promovarca dialogului si cOeziunii sociale, prin
;
ilnplicarea statului, un factor de echilibru, in
contracararea efectclor negativc ale prOcesului de
tranzilie,i CV01ulii10r econolniei de pial
;
refol.1la sistemului dc securitate socialtt si diminuarea
dcflcitului de flnaniare a protecliCi SOciale;
elaborarea,in coopettre cu partcnerii sociali,a Planului
naliOnal de acliunC h dOmeniul ocup i fo ci dC munc ,
ce va asigura coerenia aCliuni10r pe piala munc ;
descentralizarea decizici administrative Fn dOmeniul
raporturilor dc munc ;
ocuparea forlci de munctt in concordanitt Cu Oricntttrile
UE,diminuarca,omttului si asigura a unci p teci
sociale reale a ,omerilor9 inclusiv prin atragerea ,i
ilnplicarea acestora in activit li de utilit e public ,
desRsuratc fn perioada disponibilizttr ;
instituirea unOr politici salarille corespunztttOare
perfo 11lanielor si impontaniei dOmeniului;
realizarea rcfollllci pcnS 10r9 1n scopul diversiflcttr
resurselor de asigurare, elinlinttr incchitttli10r ,i
crestcr fn te
1leni rcali a pensHlor;
perfectionarca sistemului de asistenitt SOCial ;
fmbun tttlirea St Hi de s n tate a populaliei,fncurttarea
si leglcmentarea producliei inteme a medicamentelor
de baz ;
asigurarea proteclici COpilului ca prioritate nalional
,i reglcmcntarea sistcmului de adoplii,in cOnfO
1litate
cu Strategia de aplicarc a ConvenliCi ONU;
Spr inirea,1 lnttrirea familiei,ca entitate sOcial
hndamental ;
amcliorarca conditii10r de vialtt alc persoanc10r ,i
falniliilo lipsite dc venituri sau cu venituri mici,
prevenirca ,i cOmbaterea marginalizttrii sOciale,
diminuarea sttrttcici,prin cresterea gradului de ocupare
a populalici active;
 142
R zbolul spionilor
dez,oltarea civismului, a solidarit ! SOCiale si a
dialogului intercultural.
I.5.. fra d )2 r2j J r J J `
` r`
ri Ji
`
P oblemelc de fond alc acestui domeniu carc ar putca fl
nulllitc ale unci securitttli Culturale,ln scns larg suntin mod
direct icgate dc nevoia aflmttr unor incntalitttli si atitudini noi,
care stt contribuie la conflgurarea dilnensiun culturalc si
civilizator a reformcloL ccrut , ln mod implicit, de procesul
intcgrttr curopcnc si curoatlantice. Spiritul comunitar,
solidaritatea nalional ,Cultura comunicaliOnal ,atitudinca fal
dc pcrformani ,reSpcctul pcntrtl elitc si promovarea lor sc an
inch in stad insuflcientc dc dezvoltare.
Dc acc a, puncrca in valoare si dczvoltarca potenlialului
cultural,stiiniiflC,i uman de carc dispunc Romania constituic o
componenttt si o sursh cscniialtt a sccurit ! naliOnalc si a
modcrnizttrii socict tii romancsti.
Principalclc dircclii dC actiunc in accst domeniu sunt:
promovarea societ lil CducalionalC n coopcrare cu
socictatca civil i in confollllitatc cu Calta Albh a
EducatiCi si Formttr ,claborattt de l niunca Europcan
continuarca reformci sistemului de lnv ! mant, ca
indament al politicilor in domcniul resursclor umanc;
asigurarea cducaliei dC baz , crc terea calit !
TnV ! mantului prcllniversitar;
racordarea inv ! mantului supcrior la ccrinicic sOCialc
,l economlce;
n sistcmul educalional, a ccrinielor
T promovarca,
socictttlii infOrmaliOnale;
-lmbunattti a cadrlllui legislat ,i institulional pentru
ccrcetare dczvoltare;
revigorarca,pe bazc competitivc,a sistemului naliOnal
dc ccrcctarc capabil stt contribuic in mod real la
Omancsti;
modcrnizarca socict !
dczvoltarea ,i promovarca tchnologici infolnaliei si
cresterca numttlului dc spccialisti in accst domcniu;
protaarca, conscrvarea ,i rcstaurarea patrimoniului
naliOnal ,i promovarea sa ca palte a patrirnoniului
cultural universal;
143 R zbdd s o Or
promovarca culturii, ca fundament al dczvoltttrii
durabilc a naliunii,i nucleu al identit 1 naliOnale;
protttarca diVersit tii culturale ,i rcligioasc,
promovarca multiculturalismului si multiconfesiona
lismului,a dialogului cu reprezentani ViClii rcligioasc;
revigorarca politicilo ln domeniul tincretului;
fmbunttt lirea Cadnllui juridic ,i instituliOnal ln
domcniul relalii10r intcretnice,sprJinirca consolidttr i
dczvoltttrii identitalii etniCel
prcgtttirea populaliCi pcntru iinpactul cultural al
inte r europcne,i curo atlantice.
foii Om slg y ar JriPrJJ aP n
interesclor
situarca sa la conflucnia apttrttrii statului si ale
ccalcanului,acest dOmeniu reprezin o cOmponenttt impoltallltt a
politicii de sccuritatc a Romanici.AcliunilC Speciflce fn domcniul
inCnlinc i ordin publicc,i sigurantei naliOnalc vOrvizaprevcnrea
i cOmbaterca nomenului
infl acliOnal,prot Tca cetttCni10 a
ploprictttii pnvate,l a celel publice,l a infrastructuHi dc interes
stntegic.DirecliilC de acliullC m acest domeniu sunt:
;
armonizarea lcgislaliei si a proceduri10r spcciflcc cu
rcglemcntttrilc internalionalc si cu standardcle UE
privind forlele si Se ic le de ordine public ;
consolidarca rclalii10r de partcneriat cu strllcturi simila
din statelc membrc NATO,iUE,precum,i dezvOltarea
legttttrilor cu structuri aparlinand altor state;
continuarca palticiplr forle10r de ordine public ,ci le
,i llllilitare,la rnisiuni internalionalC;
rcglcmentarca pllnder MinistemluiAdmittistratici Pu
blice,i lntemclor,i Ministcrului Justiliei a Stllcturilor
accstora -ln cradicarca abllzurilor si ilegalitttlilor;
consolidarea sistemulul instituliOnal dC acliunc
sc ic dc informal ,pollliC,minister public,justilie
carc s factt posibiltt aplicarea fe.111 a lcg
;
-lntttrirea acliuni10r dc prcvcnirc si control pent
limitarea si stoparea criminalittli;
if
i ]:P:: iil
implicarea societ4 ci le h ap
T:
:nT:pr
rea Ordin publice;
R zboiul splo or
rcstructurarca sistemului institulional al ordin publice,
prin desccntralizarea si demilitarizarea,ln mare mlsur
a servic lor din domeniul ordin publice;
condituirca sistcmului naliOnal de rttiOnare a crizelor pc
principiul managrementulul inteLut al scuHlor si conec
m a accstuia la o anismele cxistentc h NATO,iUE;
combaterca cicacc a terorismului,complici,i Crimei
OrLranizatc, inclusiv prin diverse forme de cooperare
rcgionaltt si subrcgional ;
hibuntttttirea COlabo i dintre autoritttile din sistemul de
aphre,cu cele dinjustire,i a acestoracu societatea c i
sccurizarea fronticrei dc stat in concordanttt Cu
intercsele nalionale si exigentele aderttrH la Uniunca
European ,concornitent cu modcmizarea procedurilor
dc control la fl ontier ;
constl lirca partencriatului cu socictatea civil , inclusiv
prln aslllrarea unui echilibru intre dreptul la lib
infomare,i necesitttea pro Hi inforllnal r Clasinca
protectia drcptului la intimitate,la p pria imagine sila
corecta infollllare a Cc canului;
asigurarea funclionttrii la standarde comunitare a
institul 10r care au atributii pe linia rnigralici si azilului.
I.i`f J rrit
J Romania va acliona
pentru intcgrarea instructurile militarc ellro atlantice, pentru
continuarca reformei armatei, in confornlitate cu standardele
statelor mcmbre NATO si UE,pentru dezvoltarea unei capacittli
dc apttrarc crcdibil , modcmtt si eflcient . Se au in vedere
int rireacontrolului civil asupra forte10r armate,ln concOrdant
cu princip lc ,i valorile dcmocratiei, precum si consolidarea
statutlllui Romaniei de generator de securitate,prin continuarca
si llnbuntttttlirea contribulici Sale la stabilitatca regional .
Principalele direclii dC acliune sunt:
-lndcplinirea obiectivelor asumate prin Programul
Nalional Anual pentrtl lntegrare in NATO,i asigurarea
inte perabilitttlii cu fOrtele Aliantei;
participarea sustinut la Parteneriatul pentru Pace si
dczvoltarea cooperar militare si rnultilatralc,ln vederea
realizar obiectivelor de parteneriat asumate de Romania;
144 145 bolul splonilor
constituirea ,i consolidarea capacittttilor necesare
,
pentru mdcplinirea pcrformanttt a obligalii10r asumate
de Romania,dc a participa in cadrul unor operaliuni de
rnCniinere a pttc , de salvare, de raspuns la crize, dc
combatere a terorismului si de asistenttt umanitartt la
nivel subregional,i regional;
restructurarea si modernizarea Armatei Romanici,
lndeosebi modernizarea structuraltt a forte10r, a
sistcmelor de instruire si continuarea alllloniZttrii
cadrului legislativ na!ional din domeniul apttrttr cu ccl
existent fn rile membre NATO si UE;
adaptarea la condil le COntemporane a sistelnului de
mobilizarc ,i planificare integrattt a apttrttr si
asigurarea concordaniCi dintre obiectivele propusc si
resurselc alocate;
operalionaliZarea forielor dCStinate participttrii la
;
lnisiuni ale Uniunii Europene, in cadrul politicii
curopene de securitate si apttrare,ca si alc NATO,C)NU
,i ale forumurilor/iniliatiVe10r subregionale;
managementul eflcient al resurselor umanc si
rcstructurarea forie10r, concomitent cu cresterea
gradului de profesionalizare a personalului a.11latei si
modernizarea inv ! mantului rnilitar;
asigurarea stocurilor de echipamcnte,tchnictt de lupt ,
munilii si materiale;
hbun tirea c01abo il lntre selviciile de specialitatc,pe
linia schimbului operat de infomalii, potenlialii
factori de risc la adresa scclln ,i Stabilit inteme;
redilnensionarea corpului de comandttla nivclul forle10r
in proces de rcducere,restructurare si rnodemizare;
reglementarea pensionttr cadrelor Fnilita
aplicarea proLTarnelor de reconversie profesionaltt a perso
nalului disponibilizat din allllat ,i industria dc ap re;
planirlcarca coerenttt a activit! de inzestrare si
achizilii prin coordonare cu politicile in domeniul
econonlic, de privatizare si structurare a industrici
natiOnale de apttrare;
 147 R zbolui spionilor
R zbolui spionilor 146
dczvOltarca si achiziliOnarCa dc echipamentc noi, respcctarca stricta a angaamentclor intcrnationalC Fn
domcniul ncproliferttrH si controlului armamcntclol,
intcrOperabile cu cele utilizate de NATO;
cxpolturilor dc produse strategicc,i dc tchnologic cu
fntttrirca cOntrolului parlamentar asupra organismului
dubltt utilizarc, prccurll ,i participarca activtt la
militat
spriiinirea autoritttti10r publice Fn caz dc urgcnic civilC,
dczbatcrilc,din divcrsc foruri,Pc accasttt tem ;

dczastrc sau calarnitttli naturalc.

:ri 1
(lll.ytti
f.i z JJr li`ic tcr a POlitica cxtcrntt a liiCn Europa de Sud Est,ca i Tn(3aucazul dc
,i stabilit
Romanici rcprczinta pHncipalul m 10C dC prOmOvarc a va10ri10r Sud si ntrcaga rcgiunc a Dunttr ,i Mttrii Ncgrc;
i intcrcsclor naliOnale Fn plan intcrnalional.POlitica cxtcrntt va SprJinica comuni i101 manesti din a ra gttnitc10r

fl susiinuth printr un cfolt intcrn de asigurarc a cocreniCi intcr pentnl pttstrarca idcntit tii naliOnale,culturale si spiritualc

instituliOnalc si a spriiinului opiniei publicc i va cOntinua s,fle ,i idcntiflcarca potcntialului de supolt al acestora pcntlu

oricntat ,prioritat pc uH tOarelc directii: rcalizarea obicctivclor diplomaliCi rOmancsti;

Am adcratla NATO!
intensi carca ncgocicrilor si accclcrarca prcgtttirii
: ti l11:ltlll l11lllltr
statc,confornl non clor intcrnaliOnale privind drepturile
pcntru intcgrarca in Uniunca Europcan , inclusiv
persoanclor aparlinand minori li10r si angaamcntclo
implicttca Fn procesul dc rcalizarc a Politic Europene
asumatc prin intclCgcri,i tratate bilateralc.
dc Sccuritatc si Aparare;
aprofllndarca Partcncriatului Stratcgic lntcnsiflcat cu
1.6 Resursele politicil de securitate
SUA, rcspcctiv dczv01tarca rclal 10r bilatcralc
ndcplinir
Romania dispunc dc rcsurscle nccesarc
pri icgiatc cu l rilC NATO,i uE; obicctivclor cuprinsc Tn Stratcgia dc sccuritate national
consolidarca relalii10r cu statelc mcmbre ale uniun
Potcniialul intclcctual al poporului roman, nivclul dc
Europcne
n plan bi si rnultilatcral cu l rile vecinc,i rWlil
l
cu statcle cu carc Romania arc relalii tndilionalC;
dczv01tarca c00per
ICtt :

lTT' mttw
cu statelc din rcgiunc, inclusiv
mttt fT
r

prin participarca la prOiccte de c00perare rcgiOnal 1

a
,

subregional ,transfl Ontalicrtt si Fn cadrul curoregiuni10r;

dczvOltarca,pe bazc pragmaticc,a rclalii10r privilegiate ! ::a a T i :I [

l 1M :
cu Rcpublica M01dOva;
consolidarea rolului OScE, ca formtt dc dialog Fn
domeniul sccuritttlii, si dCzvoltarca capacit
lii dC
: :Prc :! r
!
aV
aCilunc pcntru prcvcnirca conflictc10r, gcstionarca
h s,
wTttT I FracuCidC
crizc10r,i rccOnstluclia poSt COnnict;
SuSiincrca diplomatictt a participttr la Opcraliunilc dc
pacc alc oNU ,i la altc acliuni ViZand asigurarca aplicarca managcmcntului rcsursclor pe baztt de
stabilit ! ,i Fntttrirca Fncrcdcr
programc intcgratc pcntru toatc instituliilc angrcnatc Fn
la nivcl rcgional si g10bal;
R zbolui splonilor 148
9
mm ttb
"
activit li tn domcniul apttrar , ordinH publicc si 2.Rolul,i10Cul ServiCi1lor de infOrmalli in ansamblul
siguranici nalionalc:
eforturilor Romaniei de integrare eurOatlantic
asigurarea unci mai bunc coordonttri a institulii10r
Amplul proccS de refollllh a socict ! romanc ti dcclansat in
implicatc in asigurarca rcsursclo precurn si excrcitarea
Dcccmbric 1989 a inclus ca O COmponenttt iinportant
mai cflcicnttt a controlului parlamcntar;
C ,tCrca transparcniCi utilizttr fondurilor publicc,ia

gajzarea SCrviciilor de in[11
::LttI: :lli(]Ii:[:rl
activit !ilC SpcCiflCe flind puse
rcsponsabilittttii faltt de COntribuabil.

1.7.Concluzii
LS 1: lli !
i
normatiVC din domcniul siguranl
Stratcgia dc Sccuritatc Nalionaltt a Romaniei rencc rand ca starc de legalitatc.
conccplic dinamic i pragmatich asupra v torului in domcniul Schiinbttrilc dramatice alc climatului international dup
sccurit lii, flind un documcnt cadru alc cttrui modalit li de atcntatcle tcroriste din ll sCptembric 2001, de ascmenca, au
aCtiune vOr fl adaptatc Fn funclie dC CV01ulHlc din mcdiul de
sccuritatc.Documentul propunc obicctive a c or Fndcplinirc sc r:L
:::#i


fr: :::lil : : cl

va rcaliza pe parcursul actualei legisiattlri,prccum,l ulterio a Romanici,adoptattt dc Consili

:
Obicctivul fundamcnta1 1l constituic realizarea, apararca si
Lil
1
dn b
promovarca intereselor naliOnale.
Stratcgia dc sccuritatc naliOnal a Romanici rcflecttt inteni

:rttT
in inciic de nOilC amcninittri Si

ar
in cOnsonanttt Cu aCCSt d umcnt,ca reairmtt caractCrul

si aCliuni,ctape si evcniinentc ce vor fl ullll rite cu consccvcni

i_1
chiar dac ,lntr o lume aflattt in pc111lanCnttt schimbarc,pot s
apartt cvolutii care sh nccesitc rcconsidcrttri tcmporarc. i
Intcgrarea in structurilc de securitatc curopcne ,i lnfomat ,i SCrviciul dc lnfo
curoatlanticc nu are Fnsh altcrnativ , chiar dach cfbrturilc ar proprHle stratcg pc tcilliCn mCdiu, pantt Tn 2004. Acestca
constituic in prczcnt suportul pe carc sc indamcntcaztt proccsul dc
putca fl de durat .NaliunCa si statul oman sc af1l in illa unci
rcorganiza a cclor dou instittli ,aflat in plintt dclulare,oricntttrilc
rcalizttri istorice integrarca curopcan i euroatlantic .Toatc
cforturile noastre trebuic indreptate spre rcalizarea accstei anse
OpCrCat

rtt prcccdcnt in indclungata noastra istOric.
infornlalii ,i proiCCtar l 1
O viziunc rcalisttt asupra posibilitttli10r si rcsursclor ne
dczvoltarc;

:nF [C l
obliga s ne cOnccntrlm cforturilc pc acelc prioritttli care vOr ::
influcnta, in mOd dccisiv, starca dc sccuritatc a Romanici.
Participarca cet leni10r ,i a organizalii10 a socictttlii Fn
inWJ
ansamblul ei va fl hot ratoarc pCntru susiinerCa posibilit li10r de
dczvoltare a obicctivclor accstci strateg . isl llrsl:cttT
lIIttitt : 1
Sccuritatca si prOspcritatea sunt dou obicctive cu o curoatlantic.
profundtt deterlninarc reciproc ,iar promovarca lor solicit ,din n

Obicctivelc stratcgicc alc sc iciilor dc informalii pan
partca tllturot angaJare,responsabilitate,l patriotism
2004s au refcrit lal
R zbdd spb br 150 151 R zbdd spb or
j
Sar Jrpr i=rra
2.I / r J
-consolidarca pozi!ici dC COmponcnte dc baz alc `
sistcmului dc siguranitt naliOnal 2 c ra r Pr JJ lcgi r `
r
"
`
;
J r
proicctarca unci imagini cOrcctc n socictatca civili cu Prr C S
J

`
privirc la spcciflcul si utilitatca activitttlii infOrmativc; iciilor dc
Pcntru indeplinirca nlisiunilor carc revin se
prolllovarca intcrcsclo Romanici pC plan intcrnalional;
infollllalH au fOst instituitc mecanismc intel lc carC tt transpun
conccntrarea activitalii pc dirccliile priOritarc dcflnitc Fn
in practictt garanliilCjuridice refcritoarc la protttarea drcpturilor
baza cOnccptclor dc planincarc strategic
illilllillclCr HSmului
;

si libclt li10r fllndamcntalc alc cctttleni10

Au fost asiguratc
a Crirnc1 0rganizatc
icgalitatea, tcmcinicia ,i oportunitatca acilunilor i mttsurilor
intrcprinsc in indcplinirca atribulii10r funclionalC,asigurandu sc
protcclia rCSursc10r ccOnonlicc vitalc;
protcclia infrastmcturilor infOl llaticc; rcspcctarca dcplin i aplicarca corecttt a prevcdcrilor
invcstigarca si conlbatcrca lcnomenului de compliC. ConstitutiCi,a lcgilor i cclorlaltc actc normative din domcniul
siguranici naliOnalc,i, n temciul accstora,lcgitimitatca social

ir
ittl i
H 1 d IcI a scrvic lor dc informalii.

Cadrul icgislativ carc rcglcmcntcaztt activitatca serviciilor de

1

informatii Stipulcaztt ctt accstca dcsasoartt cxclusiv activitttti de
culcgerc dc informalii Cu relevanttt in domeniul siguranICi

Lr lTT
1:l
i ir

:

IIilF:11:

1 carc sc constata cxistenia unOr amcninittri la adresa siguraniei
rcdirncnsiOnarca stlucturii si sarcini10r n
dOmeniul natiOnalc a Romanici, scr ciilc dc informal soliCit
amcninittri10r asiFnCtricc; procurorului, cu respectarca Codului dc procedura pcnal ,

divc incarca mJ10ace10r,i mctOdclor de munc autorizarca cfcctu rii unor acte dc supravcgherc, ln scopul
gcstionTca encicnttt a acliunii in dOmeniul secu tii
;

culcgcr dc infollllal relevantc.

cconolnlcc;
a Prin atribuliile COnfcrite si modalit 11le dc cxcrcitarc a

]t : accstora,sc iciile de informal sunt institulii alC Statlllui de

drcpt. in accst scns si au dcfinit oricnthrile stratcgicc si
Spaliul curOatlantic.
=dltttalcrtttile obicctivele prioritarc, carc sunt pe deplin concordantc cu
a :lIIttI: I :l s: obicctivcle prilnordialc alc politicii internc si cxtcmc a statului
romani o sociCtate dcmocratic , o ccOnomic de piat
:al 11::[1:V:
I iri pcrforlllant ,intcgrarca in strtlcturile curoatlanticc.
in cxcrcitarca atribulii10r legale, scrvic lc dc inforinatii
rcspecttt umtttoarelc princip : lcgalitatea deplin ,cchidistanta
politic ,obiectivitatca si imparlialitatca,oportunitatca.
Prin act i lile speciflce dcsasumtc,sc iCiilc dc infollllatii
rcuscsc stt fle in acelasi tirnp un scnzor al stttrii de lcgalitatc in
donlcniul siguranici natiOnalC,infolllland pcmanent i sistenlatic
Rzbolul spion or
ctOrii cOmpetenli stt htreprindtt mttsuri pentm rettabilirea
legahtttii Ori de catc ori accasta cste afecta .Pentru aceatta,
scrviciile de infomalii i adttteaZtt COntinuu dcmer lc h plan
conccptual,st lctural o anizato c,incliOnal,i relaliOnal.
Evaluarea obiectivtt a problemclor cu care se conflunt
Romania in procesul dc intcgrare ln structurile curoatlantice
linand seama i dc rnodul in care accstea sunt percepute de ctttre
factorii cu pOndere in luarea dcciziilor la,ivelul NATO,iUE
nu poate fl realizat lbr innplicarea se ic lor de info.11lalii ale
lar nOastre.
Prin datcle si analizele trans lisc cOnstant autorit li10r
romane,servic le contl buic la infOrmarea operativtt a acestora,
ofcrind supOrtul necesar adoptttrii strategiilor potrivite
indeplinir obicctivelor de integrare.
22/J` F c ra ` L
rarliirF
q rarirp
Rezultatelc concrete oblinute dC Se iciile de infO .1lal
romanesti atesttt ctt direci le dc acliune si Obicctivelc asumate
cxprilnl o conceplic moderntt asupra menir
acestOra,O bun
concctarc la realitttli si O adaptare dinamic
i cflcient la
contcxtul operati L transmisc cu operat ate
Este pellllancnt ullllarittt optilnizarea capacitttlilor de rttspuns
la noile riscuri ,i ameninittri la adresa siguranici nalionale
printr un cfort cOcrent de rcfOrmare, care vizeaztt simultan
asigurarea unor structuri echilibrate si flcxibilc, precum ,i
managementu1 0ptinl al resurselor umanc.
Potrivit noi10r cerinie de realizare a siguraniei naliOnale,
se ic lc dc infomalii,i au stabilit O noutt politic de seleclie si
prcgatire a personalului.Noua strategie Fn domcniu asigur
fol narca inilialtt si preg tirea cOntinutt a personalului
propriu in rapolt cu lnisiunile,i obicctivcle pc teullen
scurt,Incdiu si lung;
irllplcmentarea mctodc10 formc10r instituliOnale ,i
valorilor curoatlantice fn prOccsul instruirii si
perfeclion r pregtttir persOnalului.
152 153 _ R zbolul sPiqnilor
Este avllttt in vcdere si pregtttirea generaltt a populatici in
probleme dc siguranitt naliona11,ln special cea a pcrsonalului
i a reprezentanli10r societ lii CiVile.
din administtaiia public
Urmarc a procesului continuu de reform , personalul
sc ic lor dc informal are in prezent o medie de varsttt de 36
1990.
de ani,peste 80/O flind cadre angttate dup
2 RcJariO F
c srf`Fit
`
siste Z s
r rio
`
`
Activitatea scrviciilor dc informalii se integreaztt organic in
sistemul ce contrtt funclionalitate statului de drept.
Consiliul Sup m deApttrare a Tar ,mdrituit pHn Constitulic
stt organizcze si stt coordonezc activitatea in domcniul siguranici
naliOnalc,estc info 11lat pcllllanCnt h legttu cu modul h carc
serviciile de info 11lal lsi fndeplinesc misiunile.
Dc aselnenea,se aclioncaZtt intr un spirit dc realtt deschidere
pentru optilnizarea cooperttrii cu celelalte institu!ii din
compunerca sistemului nalional de apttare, ordine public ,i
sigurani naliOnalinbazaprotocoalelorde cooperare siin raport
cu competentele spCCiicc m p taarea siguraniei na onale,sunt
info 1.lal dC interes in domeniul de
activitatc al accstora pentru cxploatare,inttgire,i valoriflcarc.
Al turi de info
area curenttt a factorilor de decizie,
obiectivul sus,iner demersului nalional ViZand integrarea
curoatlantictt si a pus amprenta, practic, pe toattt gama de
acti tttli Subsumate relaliOn i incliOnalc dintre se iciile de
infollllalii Si Celelalte institulii ale Statului roman.
Astfel,la n el instituliOnal au fost iniliate mttsuri de
: implementare a prcvederilor Legii p nd proteclia inf0111lalii10r
clasiflcatc.Accstea sunt in deplin concordanttt Cu atribuliile
AutoritXlii Nalionale dc Securitate, abilitattt stt des2,oare
acti t4i speCiflce de protcclic a infOmttiilor Clasiflcatc NATO.
lor
l su le au in vcdere alinicrea pc plan nalional a FnetOdolog
si procedurilor din domcniul informal 10r clasificatc la
standardelc NATO.
 Rizbdd spb br 154
155 R zbdd spbdbr
2.4 Cb rra z J Sgr
J Z LttrFaF
` combatcr tuturor manifcstttrilor fcnomenului terorist si
Potrivit icg , sRI si SIE sunt controlatc dc Parlamcntul
Romanici prin cOnlisii cOmunc pcrmancntc ale Camcrci
Deputali10r si SCnatlllui,pcntru flccarc din celc dOutt scrvic .

ComisHlc sunt autorizatc sh vcri cc dactt fn activitttlilc

1 lifT 1:fl : Fncttlcarc a ordinii publicc;

:
lor prin bugctul dc stat.
Anual sau Ori dc catc ori cste neccsatt dircctOr ][lcttZ: itllF itiF: :u
h
scrvic 10r dc

ll
e= ialicL11 ] :
: prin dcrularca unor acliuni Fn cooperare cu stttcturi omoloage

FtIIttlCsI:
!ITl


3
lFil:litttfi
:l
.Surscle dc
intCICSul dcplin al tcllllcnului)de sOrginte autohton

NaliOnal pcntlu Studicrea AJlive10r Sccuritttlii a dOCumcnte10r T
stabilitc prin icge,prcluatc de la fOstelc Organe de informalii.

2i Pr
,irc `
b r
rlis ,
J
Jr


prliarira Jrpr
`
brFZ
Stratcgia dc sccuritatc Nalionaltt a Romanici includc
_
1 1:: :1:i li
1:l ibg
,

criminalitatea organizati transfrontalic etc),derulatc

de nuclcc alc organizatii10r tcroristc ori dc altc grupttri

:m

;
ClF,
dclllcrsuri natiOnalc si coopcrarc internaliOnal

rJ r
.

'1
: : Cl:Sl
I:
Consccutiv descmnttrii salc ca
Pi r :
curcnt acliuni spcciflce oricntatc Fn dircclia prcvcnir
r rr` rJ
`f r rJs ,
Scrviciul Roman dc
coordonat proccsul dC Claborarc a S`r ,cgicJ




lnforlnal

J
a
si

J rrab r
rrr" J.
`
 157 R zbolul splonilor

contracararea,prin cooperare,a diversclor categor dc

amcnint H transfrontaliere,precum si a altor tipuri dc
manifestttri ce afecteaztt intercscle statclor;
arnlonizarca lcgislatici si mecanismclor funclionale,
operante in sfera securittttii naliOnalc, cu celc ale
statelor mcmbre ale comunittlii curOatlanticc.
Prcstaliile in cadrul cooperarH intemaliOnale au dernonstrat
cxpertiza si potcniialul acliOnal considcrabil de care dispun
scrviciile romane dc informalii,pentru:
linerea sub control, pe plan intcm, a acclor evolulH
purttttoare dc riscuri si ameninittri nOnmilitarc trans
fl ontalicre carc ar putea periclita atat securitatca noastr
naliOnal ,cat,i a altOr statc;
consacrarca Romanici ca actor inteHlalional Cu vocalic
si capacitatc cfectivtt de a se manifesta ca pol dc
stabilitate absolut nccesar rnenliner echilibrului atat
in sud cstul Europci,cat,1 la scar continental ;

SuStinerca speciflctt a actiunii partcneriale in

problcmatici de anvergur ,i cu iFnplicalii stratcgicc,de
intcres comun pentru Romania si statelc curoatlanticc.
Colaborarca cxtcrntt reprezintl o cerinttt fundamental
pcntru reusita dcmersurilor de integrare curoatlantictt ale
Romanici.scmnalele critice,sugest lc si opinille recepliOnate
in accst cadru rcprezinttt clementc iinportantc pcntru
fundamcntarea m urilor,i demersurilor intreprinsc de factor
2`CbOp s srir
Jli7 srr
` de dccizic ai statului roman.

2.ZSr
J i Crrpr crliv dem`rs rile
1=i
R
Jg J
RA
`gr
in mOd cOnstant,sc iciile dc infollllalii ale Romanici si_au
adus contributia la cOnsolidarca unui mecanisnl flexibil dc
comunicarc si colaborarc htre institutiilC nalionale cu atHbu!
pe linia intcgrttrii curoatlantice. Ele fac parte din Conlisia
Nalionaltt pcntru lntcgrarea Romaniei in NATO,i au un aport
consistcnt la rcalizarea obicctivelorprevttzute in Planul Nalional
Anual dc Prcgtttire a lnteg rii h NATO(MAP),ln pHmul nd
a celor din Capitolul lV(p bleme de securitate).
Pc accasttt linic, a fost acordattt o importanitt deoscbit
irnplemcntttrii rcgicmcntari10r de sccuritate in domeniul
: :l SpCCinch a dcmcrstlri10r dc intcgrarc a protcclici infOrmalii10r clasiflcate corespunz tor standardelo
 NAT(). Dc ascmenca, s atl intrcprins mttsuri dc sccuritatc
protcctiv , prin cOrclarca cu cele dc prcvcnirc si cOmbatcrc a

L l
d b Jc
tt
)re si paltencrc.

=
d
I
VI.Balcan eternul"butoi cu pulbere al Europei

adop a Lc p ndfI C in subcapitolcle anterioarc am vttzut care cstc situalia g10bal

constituirca de struc
: lmi si naliOnaltt dc duptt pribusirca blocului comunist,ln asa zisa
in l llalii10r clasiflcatc NATO,la instituliilC dC Stat cu
,,crtt dc tranziliC Drept ullnarc,ln randurilc cc urmcaztt vom
atribulii pC linia sccurit
lii prOtcctivc; studia si situalia rcgiOnal
,i subregional

infiiniarCa Grupului lntcrdcpartamcntal dc lucru

in cOntcxt, n momentul acttlal,comunitatca intcmalional a
INFOSEC; dcvcnit din cc Fn cc mai ingr Orattt dc instabilitatea zonci

balcanicc.Accasta cstc provocat , n pHrnul rand,dc conflictelc

^I
intracomunitarc,ctnice sau rcligioasc.Mcdiul in carc sc dczvolt
accst gen de conflictc cstc caractcrizat, in principal, dc s rttcic
coopcrarc cu structuri silnilarc
cndcmic ,dc,om ,dC instabilittte economictt si dc nagclul
ro.
In cOntcxt,cOncluziilc dc ctap coruplici.(30nflictclc intrastatalc acccicreaztt accstc procesc in
alc prcgtttirii sc iciilor de

t]::tl li,T 1, ttb h conditiilc diS01ulici autOritttlii dC Stat,i a deplasttrilo rnasivc dc

ttVd J populatic h a Sau in intel iortll granilclor Stattllui rcspcctiy
1::1: a Cazul Albanici cste clocvent Fn accst scns,undc,Tn tirnpul crizci
lli: ::i din 1997,pcstc 30.000 de albanczi au luat calea rcfllgiului.0 in
astfcl dc fcnomcnc, sc poatc spunc cu celtitudinc ctt scivic lc
1 & sccretc joactt un lol primordial.Din nc ricirc, fenomenul
scrvic lc de inf0111lalii nligralici inv01untare stirnulcaz ,dc rcgul ,terorismul,traflcul dc
cu standardele NATO, droguri,migralia ilegaltt sau dcgadarca mediului hcotturtttO
comunc,principii10r cOr mutand acccnml de pe amenin rile militarc sprc cclc nonmilita .

pcricOlclc ,i amcninittri

i
a
"CIA si Noua Ordine n40ndial
provocttri panttin 2015

in cOndil le Specialc ale zonci 13alcanilo se apreciaztt c

i
I
sursclc dc instabilitate sc vor pttstra ccl pulin pc tcllllen mCdiu.
Un analisti politici si Fnilitari au construit ascmcnca scenar

pcnt urmtttorii 15 ani. Ei au pus acccntul pc conflictele

I
asumat ircvcrsibil.
intcretnicc si pc fragmcntarca tcritorial ,pe proliferarea crirnci
organizatc si pc Tncurttarea ci de ctttre cxpatrial VOluntari sau
involuntari ai ctniilor Tn conflict, ca altcrnativtt la autoritatea
statal . in acelasi tirnp, au aprcciat just ctt accstia vor sprJini
logistic si nnanciar gruparile paranlilitarc din zon ,cu scopul
 Rttzbolul splonilor
Rizbolul sp10nilor 160
prccis dc a controla populalia diSlocat ( tl ocazia rcccnsttmantuluiiugoslav din anul 1948,rnusulinan
(dc a Fmpiedica cventual
rcvcnirca ci in zoncie dc originc) puriflcarca ctnictt putand (lll I osllia avcau la dispozitic trei variantc dc nationalitatc:
dcvcni,uneori,un m loC dC COntrol al resursc10r cconomice,al ,,llltl lllrnan sarb , "Inusullnan croat`` sau "musulman de
cai10r dc comunicalil,al CCOnOnlici subteranc,al traflcului de :l(lliOnalitatc neprecizat ``. Rczultatul reccnsttmantului a fost
droguri,dc armc sau dc carnc vic. Itorul:25.000 musulmani s au declartt c ali,72.000-sal bi,
l

1ll 778.000 nu au indicat ncttionalitttca.La reccnsttmantlll din

din statelc Unitc ,i Rusia si au
i
Spccialist in infol11lal
avcrtiztt prOpr le guvcme asupra unci dcgradttri a situaliCi din
1953, guvcnlul comunist a rlrcgistrat pcntl l ultirna dat ,i
:cligHlc,ocazic cu care si au rccunoscut crcdinia muSulmantt pcstc
zon
nctt din prirna paltc a anului 2000.Astt 1,lntl o cxpune
(loui milioanc dc locuito (12,5%).
intitula ,,CIA,i Noua Ordinc MOndiah provocttri pantt h dcscrnna oricc cet iCan carc ,i
lbrnlcnul de "musulrnan
2015``, John Gannon, prcscdintelc Consiliului Nalional pentFu
(lcclara rcligia isialllic . in privinia naliOnalit lii, fn spiritul
infornlalii al suA p ciza ctt tcnsiuni ctnice vor persista m mai
multe zone dc pe Glob,printrc carc si in sud csttll EurOpei.Acest
lucru va gencra mari cxoduri alc populaliCi si instabilitttli pentru
l:
B:
lil accasttt categoric 89 1.000 dc locuitori. Rcccnsamantul din
rilC VCCinc zonei de conflict. in acel contcxt, John Gannon
!
1961 a utilizat cxprcsia ,,Inusulman in scns ctnic``, conCeptul
p ciza c
, r bJz ' rriaFit J z` 3bttJ illlind iarttsi o conotaliC naliOnal ,iar duptt anul 1971 au fost
` ` ` l)
, z Srra g
2 :JEfri, 3 rrt 1 rr71` J icccnzati,,Inusullnani fn scns nalional``
arptatO J tt slttb
riJ P 2 5,c
trzg
in anul 1981,s au cclllz 2 milioanc dc locuitori dc rcHgic
: ,s"
'
ari J Ze 7,c a illllSulman .Dactt adttugttm celc doutt lnilioanc dc albanezi si cci
` ` b
``.La randul sttu,mt prclcgerc linuttt la Sofla,fostul sef 100.000 dc turci rezulttt ch, n fosta lugoslavic,traiau,la acca dat ,

al sc iciului rus dc cOntrainfol nalit,Evghcni P makO care a circa 4 111ilioanc dc musulinani.Sc poatc prcsupune c ,fnaintc de
st,dc ascmenea,,i ministru de Extcmc al r Salc,a prognOzat rizboiul din lugoslavia, in Bosnia ,i Hcltcgovina, rnusullnan ,

aparilia unui Stat islanlic dc tip ext mist in rcgiunca Balcani10 cprczcntand 400/ din totalul populatici, iscra pc sarbi,
i dCp
a .nand c din
,, rtJ
c s
: ,
lirt
cs rr 1lind cea lnai nllmcroastt lninoritatc etnonalional

Zttr

partc din teritOriul MaccdOniei, Sangcac

:
ul, Kosovo, Albania,
Sprc dcosebirc dc rcstul lugoslavici,ln Bosnia
110tiunca dc,,rnusulman``,in scns ctnic,coincidca cu accca dc
,,1 usulrnan`` in scns religios; prin umarc, doar aici ci au
Heriegovina

ulllland sa constituie,,un pod spre lBulgaria,i Turcia .

constituit,i o catcgoric etnic nalionalDeoarccc in Bosnia nu

l cxistat, de a lungul islarnizttrii, o idcntitate sarbtt sau croat
(listinct , nu s avorbit nicicand dc "sarbi musullnani , caci
aro

rli tt J6 J B s
(lccasta ar fl prcsupus ca strttmo, cclor Tn cauztt stt fl fost sarbi
Istoric vorbind,Islamul prczcnt in zona Balcanilor cuprinde 11laintc dc a fl trccut la islanlism.
l inorit lile turcc ramasc pe tcritoriul cc10 laltc statc balcanice, Oricun s ar aprccia lcgitiinitatca atat dc complcxtt din punct
din vrcmea lmperiului OtOman,prccurll ttttar sau ccrchcz ,,i dc vcdcrc rcligios cultural si istoric a musulmanilor bosniaci,un
populaiiile 10Calc islamizatc,precum bosniacil,i albanczii.intre illcrtl cstc cvidcnt,si anumc ch acc,tia au vrut stt sc dcoscbcasc
accstca sc dctascaz , de dcparte, populatia muSulinantt din prin rcligic dc sarbi si croali,Cu toate ctt vorbeau aceca,ilimb ,

Bosnia Herlegovina,prin dirnensiunea religioastt implicat ln sarb _croata sau croato sarba,ln varianta dialectal .Ei au adcrat
dcfinirca,,naliun ``bosniacc. Li cultura rnusulinan ,la carc se conveltiser ,ca siavi in tilnpul
R zbolui spionilor 162
sthpaniril otomanc.Pc dc alti paltc,natiOnalitatca musulinani
cuprindca si un numttr aprcciabil dc locuitori carc sc distaniasCr
de colllunitatca rcligioasi si nu mai practicau crcdinia iSlalllic .
` , r` g ri s
J ,(lll
` ` '
J J
MaJoritatca locuitorilor catolici si ol odocsi ai Bosnici si
HCriCgovinci au prctins statutul dc lllinoritatc nalionali CrOat
sau sarb is au idcntincat cu noilc statc naliOnalci Croalia si
Scrbia.in impr u lC datc, musulmanii si au rcformulat
idcntitatca ctnic naliOnal , considcrandu sc ,,bosniaci in scns
naliOnal . Adunarca gcncrali bosniactt si Parlamcntul dc la
saracvo au acccntuat numaiidcntitatca rcgional i au trccut pc
planul al doilca dcoscbirilc lcligioasc dintrc musullllani,catolici
si oltodocsi.Guvcrnul bosniac a subliniat Fn rcpctatc randuri c
sc poatc vorbi dc un popor bosniaco hcricgOVin, dc o ctnic
bosniac ,cc sc dcoscbcstc dc naliunilC invccinatc alc croalilo Si
sarbilol si carc arc drcptul la un stat propriu, dclinlitat dc
granilclc salC iStoricc.in ccrcul vicios al ctnicittttii,guvcrnul a
nalionaltt si a lcgitirnat astfcl
adus argunlcntc dc naturi ctnic
noul stat. Accentuand latura ctnic naliOnaltt a statului, a
intcnlionat, tOtodat , stt prcvinh anulnitc tcmcri din paica
Europci dc Vcst faltt dC un nou stat lFlusulrllan in Balcani.
Cu toatc accstca, idcntitatca bosniach a crcat insi noi
problcmc,carc llustrcaztt si rnai prcgnant complcxitatea rcalitilii
culturalc in aceasti paltc a Europci. rermenul dc,,bOsniac``cstc
n prirllul rand, 11.potrivirca
ncclar dcflnit, intampinand,
albancziloL carc sc dcflncsc nlai ntai ca ctnic si abia rnai apoi ca
rcligic. Dc accca, conflictul din lugoslavia a prczcntat toatc
caractcristicilc unci confruntiri ctnonaliOnalistc,avand in plus si
t tun rcligioasc.Asa s a ttuns la pCrccp"a COnfOrm cttrcia,
inoculattt dc chiar scrviciile sccrctc occidcntalc,crcarca unui stat
pur ctnic al sarbilor si al croalilol poatc fl inaptuita nunlai pc
calca rttzboiului,prin criFnC,dCpoltttri si cxpulzttri.
Situalia a dCVCnit cxplozivi datorith imposibilitttili dC a sc trasa
claranilclC rcligioasc, lingvisticc si ctnicc. In a ra ctnosului,
carc cc posibih difc nlc a Fntrc sarbi,c ali,muntcncgrcni si ll,(11llic
albanczi, cxista rcligia, carc acordtt apaltcncnici COntsionalc
statllttll dc clcmcnt ctnic distinctiv A,a sc cXplich faptlll c
) R zboiui splonllor
:lici arca socic lii a p dus sau a acccntlltt conflictlll rcligios i
`1(ltl ,111 nal,la o politizarc a apartcncnlCi COnFcSsionalc
ll a putut constata chiar cunl conflictul iugOslav
llitinlii ani s
la "ghctoizarca musulrnanilor, cttstttoriilc lllixtc rlind
/1lprobatc, iar obicciurile vcstirncntarc musulrnanc nind
(
11)lISC Cu fCInitatc sporit . Foaic pulini CurOpcni au fost
t()n liCnli Ctt lslal lul,asa cunl cra cl practicat dc nlusulinan din
130 1lia HcttcgOVina, rcprczenta una din cclc mai sccularizatc
ilini alc accstci religH Abia cand a dcvenit linta
t
nil1101lalismului ctnic, iar apaltcncnia rcligioastt a dcvcnit o
lili itur dccisivtt a ctnicizttr politicH,Europa Occidcntaltt si a
.1(llls alalintc dc fllndamcntul rcligios al idcntit lii Salc si a
lllCCput Sh si radicalizczc pozilia.
,1.2 Expansiunea fundamentalismulul isianlic in Balcani
(lonfbrm rapoaltclor scrviciilor sccrctc, zona Balcanilor a
t OSCut O Criztt Artt prcccdcnt in contcxtul prOgrcsivci
(l / lgrcgttri a spaliului cxiugosiav.(Ddattt cu accasta, au fost
l( trticturatcrciclclC maflotc,iS a rcluat,ln fori ,tCntativa dc
i(11CtiVarc a fundamcntclor p01itico statalc din tirllpul lmpcriului
()lonlan,ln scopul crc rii unui avanpost islallllic in Europa.Prin
tll:l C, diVcrsitatca dc intercsc islamico ma otc s a 2cut
ll
lllllith atat la nivcl rcgional, balcanic, dincolo dc granilciC
I 1:11 lor carc au continuat sl sc dczintcgrczc, cat si la nivcl
11 naliOnal,dat iind ctt lcL7 turilc dintrc lllaflc si Organiza! lC
l
I I: 1licc radicalc s au cxtins la nivcl g10bal lmpactul rncdiatic
lt
1 lt dc dczmcmbrarca lugoslavici si rttzbOaiclc din accst spaliu
:l1l CXtins si asupra activit li10r ma Otc si dc rcnasterc
II :lnlic . Cu altc cuvintc, criza protcctorattllui Occidcntal din
ito nia, rttzboiul din Kosovo, COnVlllsiilc din Muntcncgru,
)(
lnCnta instabilitatc din Albania si pcricOlul dczmcnlbrttrH
1111
/1(lccdonici sunt mai dcgrabtt silllptomc dccat cauzc alc
(l( 1llbilizttrii. Conccntrarca in Balcani a accstor punctc de foc
.11 ,111 lri10r organizal Criminalc si alc fllicrc10r radicalismului
apropic cclc dOutt amcninittri dc fronticrelc
()(ci(lcntului, rnotiv pcntru carc scrvic lc sccrctc din Vcst au
llt ctlt la o ofcnsivtt masivtt in zoni. Prin un arc, Pcninsula
Rttzboiui splonilor
Balcanictt a fost rcalincntc inicsattt dc agcnli, dcnSitatca
spionilor mai alcs in spaliul CX iugoslav nind imprcsionant
E)in ncfcricirc pcntru Romania,iniCICgand ch a vcnit momcntul
unci revansc post Trianon,Ungaria a profltat din plin dc noua
situalic crCati si,continuand p01itica antcrioar ,a rcactivat,i
crcat noi agcnturi pc tcritoriul Transilvanici. Dar dcsprc accst
aspect,in capitolul urmtttor al cttrili.
Rcvcnind, ln contexttll internalional mOdiflcat ca urmare a
atcntatclor antiamcricanc dc la ll scptcmbric 2001 ,i in lunlina
concxiunilor dcscopcritc Fntrc gmpttrilc tcroriste islalllicc din
intrcaga lumc, inclusiv ccic din rcgiunca BalcaniloL problcma
hndamcntalislllului islalllic rcvinc ntr o
n actualitatc. Astfcl,
dcclaralic Facuttt inaintc dc ll septcmbric 2001 ziarului
pakistancz ,,1 mmat , tcroristu1 0ssama bcn Ladcn aflrma c
Z 2 7` 4g
2'z s ,7 C J r
" ` ` :llgcrianul Abdcl Mokhatari,cunoscut si sub numclc dc Abu El
,C J ,
)
7 , OS 7' ,SL 7,3'
7
' laali McrccnarH si voluntaril islamisti priincau salar
/7 a c
2 JrZ c , r f d isl) r ,Z ``. E usor dc
J
vttzut ctt singura lari CurOpcantt mcntiOnath ca adipostind
natici islallli,ti era chiar Bosnia Hc cgovina.Astttzi,nu rllai
cstc un sccrct pcntm niincni ptul ctt bosniac musullllani au
st spr inili de c01 unitatca islamictt intcmalional
(dC altfel,
SuSiin spccialistii SRI,intercsul unor state sau grllpuri islanlicc
pcntru,,convcltirca``Bosnici manc Fn continuarc foartc ridicat).
Pcntrtl a da un singur cxcmplu, canalul iranian dc tclcviziunc
prin satclit Jaam c Jam TV NctworySahat a cttmi rcccplie SC
poatc facc ln condil foarte bunc pc tcritoriul fostci lugosiav
difllzcaztt zilnic flllllc iraniene carc,ln momcntul actllal,nu pot
c ta tcmclc hndamcntalistc.Accst spttin a mbrttcat ccle mai
d crse formc,dc la autoare umanitarc,la fllmizarca dc
armament(in Ciuda cmbattouluiimpus asupra liv rilor dc armc
ctttrc fosta lugosia c) i la paniciparca unor voluntari islamici.
in gcncral,statclc si organizaliilC laicc musullnane s au ablinut
dc la Fnc lcarca cmbattoului.in schimb,cu inccpcrc din 1992,
lranul, iar dup 1993, Arabia Saudit , Malaczia, Bmnci si
Pakistanul au ft11 izat armc sau nduri pcntm achizilionarCa dc
armc.Cca mai comcntattt prczcnitt iSlamic in Bosnia a fost
rcprczcntattt dc a,a numilii,,mttahcdini`t,fllndamcntali,ti dc
divcrsc naliOnalit li(alghani, pakistanczi, iranicni si arabi,
164 Rttzboiui splonilor
au adttugat albanezi,i rnusulinani bosniaci rccmtali Tn
(11:01:lli s
.
:(Hitinc)o anizali in unittli militare indcpcndente(prCCum s a
vi/tit pc canalclc rnass mcdia,la 10 dcccmbric 1995,atunci cand
l,o nia a sttrbtttorit cu fast, inclusiv defllarc nlilitar , a trcia
:ivcrsarc a "Brigttz 7 musulmanc intcgrate``, formattt din
ltliahedini,din cadml,,Cottului 3``dc Arlllatt bosniac.)
Priinclc grllpttri islalnistc paranlilitarc din Bosnia s au
onstituit in lunilc prcmcrL7 toarc dcclan rii rttzboiului in
ilCC`tSttt rcpublica cxiugOslav . Cclc catcva sute de Fllilitanii ai
,lihadului``(altC Sursc vorbcsc dc aproxiFnatiV 4000 dc voluntari
l1ltlSulrnani),au sOsit in Bosnia din Europa dc Vest si din lumca
:1 :ib Via Zagrcb.La inceputullui 1992 s a constituit,i unitatea
I111 ahcdCCn ,carc,i a stabilit calticrul gcncral in orasul
osniac Zcnitza,lntr o uzina p rttsit .Unul dintre fondatori a fbst
intrc trci
i cinci mii dc mttrci gcrmancl lnamarea follllaliuni10r politicc
:1ltiSulinanc din Bosnia s a cut sub masca unci agcntH
l llanitare sudanczc, condusa dc Faith Hassancin Omal Faith,
lll)1 Opiat al ,cicului Ornar Abdel Rahman, imamul condamnat
i)cntl l atacul din 1993 dc la World Trade Center. Printre
)onsor ageniiCi lui Faith se numttra si Ossama bcn Ladcn,alc
(11 tli lcgttturi cu integrist sudanczi au fost dcmonstratc dc
icPlica Alllc c la atcntatclc fmpotriva Ambasadclor SUA din
,
l cnya si Tanzania. Faith cra, la inccputul scccsiun bosniacc,
1llll dintrc principalii colaboratori ai prc,cdintelui Aliia
1/ctbcgovici accsta din urma facilitandu_i sudanczului
(lcschidcrca unui cont la,,]Dic EIstc Bank din Austria,prin carc
tirculau fonduri des natc achiziliOn i dc arme.De altfcl,fostul
conducltor bosniac a avut,ln anul 1993,lcgttttlri cu Aymna Al
/(l vahiri,strategul
inilitar al lui Ossama bcn Ladcn.Alte surse
v()rbcsc dc faptul ctt unitatea,,ElmuiahCdeen``a st substantial
rlinith si dc guvcrnul Statclor Unite,prin intclncdiul CIA."El
l
l:1 ltlhCdcen`` a fost dcsfliniattt dupa rttzbol ,l nla oritatca
l lcnlbrilor ci au parttsit i3osnia.Richard l 01brookc,ncgociatoml
(lc pacc amcrican Tn Balcani,a camctcrizat acliunea de spr inirc
:1 1lllliahCdinilor dc ctttrc amcricani drcpt,,pactul cu diavolul ,
R zbolui splonilor
dar n a scos o vorbtt dcsprc acliunilC dCSR,uratc dc spiOnttul
amcrican in accasttt partc a Europci.
Intrc tiFnp, Fns , un numttr nccunoscut de pa,apoartc
bosniacc fuscscltt Clibcratc pcntru ci,iar patrll pan la sasc sutc
au prilllit ccthtenia Bosnici Hcltcgovina.Printrc accstia s a aflat
Abu Zubcida, palcstinian din Gaza, aprcciat a fi unul dintrc
organizator dc baztt ai reicICi COndusc dc Ossama bcn Ladcn,
c utatpcntru organizarca dc atcntatc cu bombc in Canada si
lordania,si mai alcs fOstul cOmandant al,,El mttahCdCCn
algcrianul Abdelkadcr MOkhatari,cunoscutsub numclc dc, bu
cl Maali .Este foartc probabil ca Organizalia infliniattt dC Cl in
1992 1a Zcnitza stt fl dcvcnit, ntrc tiFnp,punctul din carc au
plecat iniliatOri ai altOr cclulc si rcicIC tCrOristc intinsc din
OHentul M 10Ciu panln Ceccnia.
Intcrcsant,duptt tcrrllinarca cOnflictului sangcros,abia prin
anul 1998 s a aflat c , ln 1994, Ossama bcn Ladcn a vizitat
Albania, declarandu_sc "activist umanitar si donator``, i ctt a
av t contacte cu rcprczcntanli ai rCgilnului Sali Bcrisha,c 10ra
lc a prczcntat viziunca sa dcsprc O rcv01utic iSlanlic
.Bcrisha a
coordonat apoi,pcrsonal,organizarea tabcrc10r dc antrcnamcnt
pcntru rttzboinicii rnusullnani Tot atunci a dcvcnit public faptul
ca un colaboratori apropiati ai lui Ossama bcn Ladcn sc aflau
in Albani,pcntru a O aniza si inarma rczistcnia antiSal btt din
Kosovo. In plus, trcbuic rclinut Ctt toatc accstc prcgatiri s_au
cut sub cgida Statc10r Unitc,cOnsilicrii CIA nind lllai nlcrcu
Fn contact cu ben Ladcn,drcpt pcnt l carc sc impunc prccizarca
ch ncmilosul r zboi din spaliul fOStci lugoslavii a fost dirJat dc
scr ciilc sccrctc amcricanc, fn colaborarc cu spionttul
principale10r puteri occidentalc.
3. r
.
J
risNrrr
Amata dc Elibcra din Kosovo(,,Usllt Sc Cli lllta tc
KosovcS` UCK) sia O ginca m cc urilc llla istc,dc Oricntarc
maoisth,cOnsdtuitc la inccputlll ani10r`80 Prccu orH UCK cmu
adilliratOri ai cOmunismului pur si dur prOmovat dc dictatOnil
comunist Envcr Hotta h Albania vccin .Ei ullll au intcgm a
provincici iugosiavc ln stat ll albancz i in rcginlul politic dc tip
166 l() R zboiul spionilor
!(l11llist p movtt aici.Estc si motiv ul pentru carc,suslin agent
ltt Lldului,a plii aCCStui cu nt au palticipat h 1981 la misc le
(lt
:)!()tcst alc studenii10r din P stina,cerand crcarca unci Rcpublici
tl Ko ovo ului.Intercsant,ci au fost arestaii chiar de cttre
tl loritililC COmuniste localc,folmatc din. albanczi!
1)upi suspcndarea statutului dc autonornic a rcgiun ,in anul
l 9,mulli dintrc ci au cmigrat in Gcllllania,Elvelia si Sucdia.
1 11tcl lor inccpcrH dczmcmbrttr Iugoslavici, olul exilati10r a
, (lcvcnit escnlial n mObilizarca diasporei si Fn asigurarea
t onti ibutiCi Inanciarc a accstcia la organizarca luptei pcntru
a fost
in(lcpcndcni . O alttt surstt financiartt iinportant
l:llpoz ul ilcgal pe carc jumtttate dc milion dc albanczi din
11 llca ntrcag 1-au pl tit,,Rcpublic Ko ovo ,iar accsta varia
1lrc 3 si 10 6 din salariul lunar.E)ifcritc organizat albanczc din
i lll opa Occidcntal ,iS.U.A.au inflintat Si Cic diverse fundalii
i lk)nduri prin care au vttrsat banii dircct in contllrile deschise de
ll('K.Armclc si voluntarii au aiuns in Kosovo prin nordul
A )tinici,undc UCK si a stabilit bazclc,ln munlii din rcgiunca
1loptta,icfuHidcrului albancz dc drcapta,Sali Bcrisha.
in Kosovo, ,,Mi,carca POpulartt pcntru Republica
K osovo``(LP10(), prOvcnittt din fuziunca a patl l grupusculc
ll(lliOnalistc dc cxtrcma stang ,a cOnstituit nucicul dur al UCK h
iin 1992- 1993, furnizandu_i condllcitorH politici si intrand
ollcial pc sccna kosovar in anul 191)R prin asasinarca a doi
lx)li isti sarbi fn
giunca D nicao in anul 1998,miscarea,i a
(
cmnat reprezcntanlii politiCi,aflali sub autOrit ca rnoraltt a lui
A(lcill I)cmaci, care, sub prcsiunca occidcntal i mai alcs
i llCriCan , la inccputul anului 1999 a fost inlocuit cu Hashim
haci, un lidcr mai pragmatic si dispus stt colaboreze cu
()ccidcntul.Sursc din cadml Serviciului dc lnfollllalii Extcrnc au
i11lHllat la acca vrcmc ctt Hashim Thaci a fost,,scolit dc ctttrc
(.lA,lolui sttu flind accla dc a rcprczcnta intercsclc amcricanc in
/oni,la nivclul ghcrilclor albanczc in acclasi timp,UCK i a
tiC(lttin Comandament unic,cttruia i s au subordonat sasc,,rcgiuni
lllilitarc si trci grtlpuri principale dc fo4C,astfcl c ,la sttrsitul
il:ll!lui 1998,cfcct clc salc crau estimatc intrc 10.000(aprCCieri
()ccidcntalc)si 35.000 dc combatanti(declaraliilC lui Dcmaci).
R zbolul splonilor
Primele dovczi alc legtttu lor dintre UCK si integri
islamici au apttrtlt in luna mai 1 998,cttld,in satul Dottc Prekazc,
sa constituit "Abu Bckir Sadik , prirna cclul intcgrista din
Kosovo,C00roOnattt dC ttzboinici islamisti,formattt din 120 de
combatanli Organizali Tn ,aptc unitttli Acc,tia avcau cettticnii
albanczc, bosniacc, maccdoncnc, saudite, yemcnitc si crau
condusi dc un egiptcan,Abu lsmail,carc activasc anterior altttu
de trupclc dc mcrccnari iranicni din Zcnica(BoSnia). in
scptembric 1998 a fost dcscOperit cclcbra "ruttt vcrdc , care
traversa 13ulgaria,Maccdonia,Kosovo si BOSnia si Facca lcgatura
intrc lran,lraq,i AtthaniStan,pc dc o parte,,i Europa do Vest,
pc dc alttt palte.Cum cra dc astcptat,antrcna a luptttorilor UCK
a fost incrediniattt Oflicri10r binc instruili i Cu cxpcricnia
razbOiului din Bosnia HcrlegOVina, rnttoritatCa aparlinand
cunoscutci diviz ,,Hanttar``a armttci bosniacc.La acestia sc
adttugau cxperlii iranieni apropiali lidCrului islamist sudancz
Hassan al Turabbi,HczboHahul iranian,prccunl,1 0ssama bcn
Ladcn. Bcn Works,dircctor la lnstitutul dc Stud Stratcgicc al
S.U.A.,marca faptul ,, J b s
J
7 3``.Dc ascmcnca,
s
Z 2 ,`
in consolidarca
un rol ilnportant UCK l au avut lupttttor
bosniaci antrenali Fn tabCrcle din nordul Albanici, pentm
lnflintarca Cttra guvemul Arabici Sauditc a donat Fn 1999 un
rnilion de dolari! Mai cste dc scmnalat faptul c , si dup
nclleicrea ostilitttli10 ln BOsnia au mas grupuri de mttahcdini
saudili,yemCnili si Ceceni,accstia implicandu_se fn operaliunile
ghcrilc10r albanczc,fapt cc a pus Occidcntul Tn stare dc alert
maxirn .Sursclc occidcntalc conflmtt accst lucm.
In august 1998,la Londra,,,Thc Tilllcs nota c ,,razboinici
mttahCdini s au inrolat Fn UCK,diminuand,anscle pcntru o
S01uiiC pasnic . SOsirca accstora n Kosovo ar trebui s oblige
Washingtonul la o reanalizarc a politicii sale faltt dC prOvincia
sarb .Larandul sttu,cotidianul spani01"EI Pais ,din 27 aprilic
1999 scmmala,icl p zeniain cadrul UCK a ap mativ 1000 dc
mercenari strttini provenili din Arabia Saudit , Ycmcn,
AthaniStan,Croalia si Bosnia.Sc iciilc sccretc americanc,la
randul lo nu cxcludcau posibilitatca cxistcnici unOr lcg
fntre
Osama bcn Ladcn si UCK(,,WaShingon POst``din 4 mai 1999).
168 169 R zbolul spionilor
tii Mai mulli adCpti ai lui Bcn Laden au fost a stali la Tirana,llnde
h(l()sul gcncml provocat dc pr )usirca jocu lor piramidale m
1997 a favorizat vcnirca unui numttr dc cxtremisti musullllani,
(lcscori dcghizali Tn membri ai unor ottanizalii umanitare.
.4 DrIP B
,K
Astibl, dactt Bosnia dcvcnise primul bastion curopean al
l)utCrii islamicc,Kosovo prOmitea s flc al doilea.O declaralic
ollcialtt a DcPartamentului AparttrH al s.U.A. preciza c
organizalia lui Ossama bcn Ladcn, "Al Qucda``, spr inea
rizboinic musullnani atat in Bosnia cat si in I(osovo.Criza din
Albania a belllliS Iranului stt umple practic vidul politic,iar
(I rzllc Rcvolulionare lranienc au inceput stt antreneze gherila
UCK.Gttpuri de albanczi binc sclcclionali au fOSt trimisc in
:ran pcntrtl a studia versiunca iraniantt a islamului lnilitant.
(,otidianul,,Jclusalcm Post relata,in 14 scptembrie 1998,c
11lilioanc dc dolari,colcctatc atat de L7uverncle islarnice,cat i dc
comunitttlile islamice din Europa Occidental ,ln spccial din
(lcrmania, au circulat prin Bosnia si Albania,flind folosite la
:lchizilionarea dc armc pcntru UCK.
La randul slu, crry Scpcr scria n,,Washington Tirncs``,la 4
:1lai 1999(ln cea dc a 41-a zi a rttzboiului sarb _croat),desprc
,,Itcbel antrenali fn tabere teroriste``,iar,,Washington Tirnes a
rcluat informaliilC dCsprc antrcnamentele organizate de,,Al
QuCda``pentru membrii UCK,desprc flnaniarCa gherilelor
albaneze,i despre ttzboinicii musulmani afLThani,ceceni si
l n
Osniaci care trec fronticra albano iugoslavtt sprc Kosovo
grupuri de cate 50. ln aceste condilii, lnCtt din anul 1998,
1)cpaltamentul de Stat a catalogat UCK drept ,,organizalic
insurgent ,finaniattt din,,traflcul dc hcroin ,i sponsorizttri de
la tcrori,ti de genul ben Laden ,i carc "rccurgc la tactici
tcroristc Fmpotriva sarbilor si a civililor albanezi in campania sa
pcntm indcpcndenia rcgiunii Kosovo .
in iuhe 2000,duptt cc Adnlinistralia de la Bcigrad pierduse
icc control asupra provinciei Kosovo,iar Soarta albanczilor nu
ol
:llai rcprczenta subiect de rttzboi, ci de ncgocieri politicc, in
13osnia continuau stt cxiste trci taberc dc antrenament pcntru
ltizboiui splonilor
mllJahCdini:la Kaka ,ViSOki si Magl .PrCZCnia m ahCdinilor
1l spatiul CX iugoslav a fOst catalogattt dc lllclllbrii Gl lpului
lntcrnalional dc Criz ,ca sursi dc instabilitatc politictt si ctnic
ccl putin la niVClul Bosnici.Chiarsi SFOR(foria dC Stabilitatc a
ONU)arc prOblcmc scrioasc cu zonclc Tn carc s au conccntrat
hstii combatanti arabi,c01lVOaiCic misiunii Naliuni10r unitc
flind dcscOri linta unOr atacuri carc nu au rncctat nici dup
arcstarca a trci ,,bosniaci naturalizali``, mcmbri ai organizalici
colldusc dc Ossama Bcn Ladcn.La 22 iunic 2001," rashington
Tilllcs a avcrtizat din nOu asupra pcricolului pc carc ,1
rcprczcnta influcnia lui OSSama bcn Ladcll in Balcani.Atcnlia a
fost atunci focalizattt asupra intcntii10r rcalc alc rcbcliun
albanczc din Maccdoniai mcnlincrca controlului asupra
trascclor traicantilor dC droguri.
In contcxt, Occidcntul a rcalizat pcricolul rcal pc carc-1
rcprczcnta organizalia tCrOristi condusl dc Ossama bcn Ladcn
n tirnpul crizci iugoslavc in iunic 1995 s au produs atcntatc cu
bonlbc asupra mctroului parizian, Icvcndicatc dc rcbclii
algcricni din,,Grupul lslamic Armat``(GIA)Scr CiilC sccrctc
fl ancczc avcau sh aflc mult mai tarziu, duph dcclansarca
opcraliunii antitcrOristc "Vigipiratc``, ch autorii atacuri10r
iscsc antrcnati in BOsnia si AthaniStan.
.5.FJ rrrr
15rrr rrr
rrir2 , r6
Jrpr dp
rr s9 2 f
Dup 1l scptclllbric 2001, probicma cclulclor tcroristc
fllndamcntalistc isial licc din Bosnia, I osovo si Maccdonia a
rcvcnit in atcniiC (pOtriVit publiCalici bOSniacc ,,S10bodna
Bosnia ,carc citcazi dcclaralia unui diplomat Occidcntal,ccntrul
campanici alltitcroristc din Europa va f1 2n 3osnia HcttC80Vina),
dc data accasta Tn concxiunc cu 01ganizatia tcrorist , l Qacda``
(in traduccrc ,,Baza``)si lidCrul ci,Ossal a bcn Ladcn,dar si cu
o noutt rctca n10ndiali tcroristh nulllit ,,Intcl alionala lslalllic
(sau ,,Frontul londial lslanlic ). inaintc dc dcclansarca
canlpanici antitcroristc, n lumc ftlnctionau Cillci calticrc
gcncralc alc rciciCi:AthaniStan_Pakistan TattikiStan,condus dc
bcn Ladcn,comandoul dinsia Ccntral anat sub conduccrca
170 1/1 R zboiui splonilor
11 1(l(111lclltalistului uzbck Junlllla Mamangani, comandoul din
ll:llc(ini,condus dc cgiptcanul Ab7111an Al Zawahiri,carc acopcr
,
opa si Marca Britan ,gllparca GoliO clltul M loCiu,J
(ll!lli lidcr cstc llllad Mughniyck si comandoul carc acopcr
1l ic l dc Nord,Franta si Spania,condus dc cxtrclllistul islanlist
ian Fatih Kamcl.Conform nlai llllultor sursc,cxisth dovczi
.ll ,cl
tl(l c asupra prczcnici n Balcani a organizaliCi,,AI Qacda``.Dc
il111 1,la indicatia SFOR,ca si a Pactului Nord Allantic,printrc
I):111lclc pcrsoanc arcstatc in lunlc in icghturtt cu atcntatul din ll
tl lCmbric 2001 s au aflat doi cct
lCni bOsniaci,unul iordanian
li linul cgiptcan,rclinuti in prirna zi a lun octolllbric la llidza,
I llhurbic a capitalci bosniacc SarttevO,iar o siptimantt mai
l(1 ZiLl, BCnsayah Bclkaccm, un cct tcan yCmcnit dc originc
illHcrian ,arcstat dc citrc SFC)R.Accsta avca doutt scturi dc actc
(lc idcntitatc unul din Ycmcn, altul din Algcria, iar intrc
(locunlcntclc salc s a gisit numtt l dc tclcfon al unuia dintrc
:11)ropialii iSialllistului bcn Ladcn cu carc tocmai discutasc dcsprc
l)(1
[lpoaltc strhinc.
MttOritatca pcrsoanclor provcnitc din Oricntul Mu10Ciu,
A ia Ccntrali si dc Sud Est sau nordul Afl ic au ttuns Tn Bosnia
t(l activisti ai unor ONG uri. Sub protcclia dcnurllir dc
,,olganizatic umanitar au fost dcrulatc, insl, activitttli
l)(11
tllnilitarc si dc indoctrinarc, inclusiv a cop lol ln varsttt dc
l - 15 ani. In accst fcl,comunitatca intclnaliOnali, intcrcsat
,
)111 nlal icri, doar dc capturarca lidcrilol sarbo_bosniaci
l ldovan Karadzici si Ratko Mladici,parc, ntrc tiinp,s
si
1)icl dut ribdarca tlltt dC Conduccrca duplicitartt a cntittttii
llltiStlllllanc. Rcprczcntanlii adllninistralici intCrnalionalC CC
t,onducc,practic,Bosnia,considcrl ncpotrivith atitudinca putcrii
(lc la SarttCVO,CarC COnsumi fondurilc donatc de Occident
(Ncw 1/ork Timcs``, 17 august 1999),insl favOHzcaztt si
iCaZtt Clcmcntclc isiamistc antioccidcntalc.
()tC
l)
n zona
Concluzionand, astizi, fllndamcntalismul islalllic
`` l :1lcani10r estc o ccnitudinc chiar si pcnt l cci nlai vchcmcnli
t()1ltCStatari ai shi din trecutul lpropiat.Mai rnultc statc vccinc cu
l,o 1lia au prczcntat,dc altfcl,dovczi dcspre prczcnia unOr cclulc
l(
istc sau lllptitori mulahcdini pc tcritoriul statului bosniac,
ol
(:l
illl Maccdonia sau rcgiunca l(osovo.Astfcl,fosttll ininistrul
R zboiul splonilor 172 173 R zbolui splonilor

de lntcrnc al Serbici, Dusan Nllihailovici, a declarat c cxist scptcmb c,aceastt relea cra trecut oarecum,,m rcze ,

doutt bazc tcroristc,,Al Qaeda h BOsnia HcrlegOVina,dou n 11lcmbr ci ocupandu_se cu procurarea documentelor fhlsc pentm
Kosovo,preCunl,i reprezentanli ai lui bcn Laden tn Aibania si
4accdonia. O dovadtt este dcscoperirca in cstul provincici
Kosovo, Tn Satul Ropotov regiune aflat sub controlul
contingcnt lui american din cadrul forlCi rnultinalionale de pacc
00R,a unei tabere de pregtttirc a tc ristilor UCK.Au fost
dcscoperili aprOximativ 50 de profesori mttahCdini din
AfLThanistan,Algeria,i altc tari musulmanc,carc se anau
StaliOnati fn pellllaneni ln Satul rncntionat
Ziarul macedoncan,,Udrinski Vittnik``a prezentat datc cu
privi la prezenia extrelni,tilor islaini,ti m Balcani,publicand o
listtt cu cel pulin ZCCC persoane din Arabia Saudit ,i Egipt,
caracterizali ca flind colaboratori ai lui bcn Ladcn, care au
l, atii``arabi in trecere p n Bosnia sau cu traflcul de arlne sub
ticoperirea unor ONG uri perfcct legale.
Dc aselmenea,Bosnia flgllreaztt pe lista cclor 18! ri care au
adttpostit celulc act c alc relelei,,Al Qaeda ,listtt publicattt de
Dcparanlentul de Sttt ante can.Alte inforln4ii apttmte la srasitul
lun octomb c2001 aprcciau ca posibile linte alc unor atac
tcrorittc bazele alncricane din Kosovo Sau Macedonia.De altfel,
Ossama bcn Laden a ar1111lat,intr un intcrviu acordat unui cotidian
pakistancz c ,h cazul mo4 salC,Celulelc act c ale combatttli10r
illusulmani din Afghanistan, Bosnia HeriegoVina, Cccenia,
Kaslmit Palcstina,Sudan,i altc lttri VOr continua rttboiul.

IJ
7
l Ttt trFT:mi ettn: 1:
`5
infol lllalii,Tn Balcani pot fl mobilizali 40.000 dc islamisti care Cu toatc acestea, ln cazul ambasadelo lnchise, guvernul
dispun de armament modcm,oblintlt de la NAT0 1n timpul bosniac a precizat ctt n au fost identificate legttturi Fntre
conflictului din ICosovo.Prcsa rnaccdoncantt a relatat,dcscori,c suspcci relinuli in]Bosnia si Ossama ben Laden sau organizalia
in timpul ciocnirilor dintre trupclc guvernamentale,i Armata dc ln continuare prcocupali
Elibcrare Nalionaltt au fost obsc ali,in lmp"jurimilc localittlii "Al Qaeda``.Oflcialii NATO sunt ins
dc alneninittrile tcroriste din zona Balcanilo a,a Cum au fost,i
Tctovo, lupttttori mu ahedini. Astfcl, surse matedoncnc din duptt arestarilc efectuatc Fn luna octombric 2001. Intr o
domcniul serviciilor de informatii VOrbeau desprc,,trei lnembri
dcclaralie ttCuttt la acca vrcme,sccretarul general al NATO
ai Jihadului lslamic cgiptcan cc activau in Macedonia,i carc sc
Robc son,afi.11la(pe 5 dccembric 2001,la finalul unei vizite
aflau in contact dircct cu Ossama ben Ladcn.
ctctuate de viccprettierul sarb,Neloica CO Ci,la Bruxclles)
Acclcasi sursc susiineau Ctt attllnCtt11 lui Ossama ben Laden,
c ,,
r icga z B
AymanAl Zawalliri,lidcr
,

al gmpttrii islamiste egiptcnc,,Jihad `

"r
s
prcsupus c6ol donator al celulelor tcroriste din lBalcani,a ordonat
,i

Z O s
J J .

=
V j
r J7rj 2. "
r772j ,a mai spus acesta.
mcmbrilor organiz4ii10r teroriste aflati ln BOSnia Hcrlego na,
in lnai2002,conf1111land aCeste acuzalii,guvemul bosniac,in
ICosov ,Albania si Macedonia stt deschidttin 13alcani un al doilca
front islamic hl otr a Statelor Unitc.Indi ct,lidertll Uniunii SpCitt Curtca Supremtt a Fcderalici crOat musulmane,a decis
Democrttc din Kosovo,Ibrahim Rugova,a confl arcstarca prevent a cinci fo,ti malli reSponsabili ai poli!iei Si
11lat parlial
sc iciului de infollllalii,aCuzali de spiOn
i act i li tC riste m
acestc af1111lalii,anun md Ctt UCK ascllnde,pe tcHtoriul pe care 1

controlcaz ,bazc alc tcroristilor illtcinaliOnali,si ctt rcprczcntanlii vcdcrca cI ii unui sttt islarnic h Balcani.Cei cinci crau acuzali

r7: :T:l lS
f :i
Mondc ,au ttuns la acccasi concluzic:h Bosnia act eatt o rclca
d legaturi directe cu orLyanizalia,,Al Qacda``.inainte de ll
:
dc organizarca unci vcritabile,coli de fomarc a tcrori tilor9 cu
SprJinul dircct al unor instructori iranieni,combatanti antrenati la
Podgorelica,urlnand a acliona in vederea climinttr celor ce se
opuncau proicctului transfo.111 rii Bosnici intr un stat islanlic pun
R zl)olul spionilor
Cclc cinci pcrsoanc arcstatc la Saracvo au fost Bakir
Alispahic, fOst ministru bosniac dc intcrnc si dircctOr al
scr ciului dc informalH(AID),Ira n ttckav c,adJunct al
dircctorului AID,Envcr MllJcyino c,fOst scfai nlialci saracvO
a AID,carora li sc adaugi doi rcsponsabili ai poliliCi 10Calc
Edhal Vcladic si l ub lkiC.Ei urnlau sl c judccali pCntru
organizarca si conduccrca unci vcritabilc bazc tcroristc la
50 dc km vcst dc Saracvo.
Podgorclica,situattt la aprOximat
Capctclc dc acuzarc Flllpotriva lor au fbst grttitoarc rn accst
scns:activithti tCrOristc,spion ,filbHCarca,i achizilionarCa dc
cchipamcntc pcntru antrcnarca tcroristilor si abuz dc putcrc.
Existcllia baZCi dc la Podgo clica a fost dcscOpcriti in 1996, n
urina unui raid al lllilitarilor Forici dC llllplcmcntarc a PIc
(IFOR prccul soarca actllalci misiuni intcmaliOnalC in Bosnia,
SFOR).La vrcmca rcspcct , au fost arcstati l ai mulli
musulinani printrc carc si trci instructori ai sc iciului iranian
dc sccuritatc dintrc carc unul avca chiar pasaport diplomatic,
nlotiv pcntru carc a fost clibcrat.Autorit lilC 10Calc au suslinut
ci tincrii carc sc antrcnau acolo urnlau sl sc ocupc dc arcstarca
crinlinalilor dc rttzboi,dar o cxanlinarc atcnttt a docunlcntclor
prcdatc ultcriOr proctlraturii din Saracvo au pcllllis cvidcniiCrca
caractcmlui tcrorist a1 0pcraliuni101 si stabilirca lcghturilor cu
conductttorii polilici si SCrviciului dc informalii
Cazarnla tcro s sc nul ca,,S ntllHupttttor ittin ttub ankid`,
dupl llumclc unui fbst rninistl l bosniac dc cxtcmc,ucis in lllai 1 995
dC fOrdC SM)c dn C alaJnllll a dObOmHi d ptCl ll 1l ctt sc
ana ln tablra dc an 1lamcnt a fost dcscOpcHt un adcvlrat arscnali
al llal lcnt,munilic,tlacOanc dc sampon 1l calc cra ascuns cxplozibil
dc nlarc putcn3,documcntc falsc si adcvttratc manualc dc tcro
Au fost glsitc,dc asclllCnCa,numc asc luc sc sc dc,,stlldcnlii
dc la POdgorclica, cxtcnlpOralc carc tratau subicctc, prccum
bl icarca dc bonlbc, larca si captural ca du manilo adic a
pcrsonalititi10r Carc sc opuncau ttansfol Hi 3osnici int un stat
isianlic, t01turaa lot distllgcrca propricthti10r dclinutc dc ci si
miliilc lo Ullul din stlldcn ,pc numc Adnan DugollJlc,spCCifica
intl o lucrarci ,,Mis
77C
10 ,Stra as s s s, 16r/7,
rrJ ,s 1",S , ,
7
,S
'
1 ,
'7' =q,
ttCC .
"c
174
175 R zboiul splonilor
Cr,
`JJrz
Spccialistii Scrviciului Roman dc lnformal ,i CCi ai
crviciului dc lnformal Externc susiin c ,ln contcxtul dat,se
l)011tC aflrma cu ccrtitudinc cl, ln 3osnia, cxisttt un potcniial
rcspcctiv c 13osnia cste folosita ca o FniCtt baz
icrorist pasi
(lill spatclc frontului,un loc dc undc sc pot procuFa u,Or arnlc,
(()cumcnte lsc,i mt10acc dc circulaliC.In momcntul dc
illtcrcsclc amcricanc n zona 13alcanilo dar si a celorlalte statc
",
( il10craticc,au intrat n conflict cu celc alc rclCIC10 1
orist
11la ote din accasttt regiunc.De aceea,adnlinistralia Bu
c()nsidcrtt ctt stabilitatca in zontt impunc prczcnia militartt a
1lttclor mcmbrc dc AlianiCi Nord Atlantice.
Arnbasadonll S.U.A.la Londra,Willialn Farish,a dcclarat c
tampon
Vashingtonul dorcste sa transf0111lc i3alcanH Tntr o zon
ill calca tcror carc amcnini S phtrundtt sprc Europa vcnind
(linsprc cst,i o zonh sigur ,dcoarccc ca va fl travcrsath dc unul
lu mai rnultc trasec alc pctrolului din rcgiunca Caspic .Atcnlia
:lcordattt Maccdonici n accst contcxt cstc dcmonstrat ,i de faptul
(: doua grupttri albanczc din Maccdonia au fost inclusc pc lista
organizalii10r tcroristc illtocl ittt de Statclc Unitc alc AIncricii Un
l)11 tOr dc cuvant al Dcpaltamentului dc Stat dcclara c , cclc
(lolltt gru"ri aminltc,submincaztt dcmocralia si comp mit
promovarca pttc ,i a stabilitttlii in rcgiunca balcanilo Ultcrio
conttlrile bancarc alc organizalii10r,,Allllata Nalionaltt Albancz
1,,Frontul Nalional pcntru Elibcrarca si Apttra a P manturilof
Albanczc``au fost blocatc.Aceasttt mttsurtt a autoritttlilor dC la
sm
/ashington cc partc din programul dc lupt
inpotriva
lcrorismului inil dc prcscdintcle Geottc t Bush.
Prin urmarc, pcrspcctiva rcvigorttrii fundamcntalislnului
i lanlic tn Europa dc Sud Est, ca si cscaladarca accstuia in
I llrcia, au dctclnlinat administralia amcricani stt rcnunic la
i(lcca rctragcrii rnilitarc din Bosnia IIc4cgOVina,Kosovo Sau
l laccdonia si stt repuntt in disculic o pOSibiltt continuarc a
Z
1llisiunh,,Rccolta Escntial ``,Tnchciattt cu succcs la sttr,itul lui
cptcmbric 2001.Rczumand,cuvantul dc ordinc pcntrLI BalCani
cstc,,stabilitatca dc lung durat .
Rttzboiul splonilor 176 177 R zbolui splonilor

. . Ccrz
rcPr is Js,
R
, . ondra a fost folosith ca ascunztttoarc pcntru un lider din,,Al

`
aida Si O mai CC nc !Alli radiCali foloscsc Marca BHtanic
La dcbuttll lui 20043 0 VCStc ingrllorltoarc a strttbttilt intrcgul
Cntlll C01CCtarca si ascundcrca fondurilor, pcntrtl falsiflcarca
aparat dc apttrarc a siguranICi naliOnalc: ,,Ce
/Js :

` `
10cuincntclor si pcntni rccnltarc dc kanlikazc.Printre rccruli sc
,7
SI
7 ,c(7" S Cr 7P` , ,37
r' ,

'7 illtalncsc albanczi, civcliCni si britanici. FanaticH sustin ctt au

R ,7d77 l' C /7 /1
r'77, O
Z/ ``
,,C
tr
l ,s
VOiC dC,,oameni inteligcnli si Cu O cducaliC inalt
269, r S C C 7
ll
2, , 3 lgar
.

Z //72 2 ,

'1 Nici Austria n a scXpat.Accasttt lartt a dcvenit o zoni ccntral

R( 77,d , G ,7 O , 2`
`)

1
(lc comunical pcnttt extrcmistii musulmani,iar Frania Oft
s C, i fri
16 Z C J

j

a/7 2

`J `y ltIPttttOri pcntm Ccccnia.Gmp rilc fOalte activc din Gcmlania au

C J 2 j ,artta cO antll bntan ,,Thc Guardan
Ir79 .

rClalii CXtcmc foaltc cxtinsc, dczvoltand icgttturi cu mafla din

in cOptcxt puuita aamm suslnca hbma"p nd
alcani pcntru procurarea armclo csiguL Arabia Sa di

i
illlincnta unOr actc tcroriste in ittrilc alnintitc, inclusiv n
Romania,s_au oblinut lc la p01ilia din llambu (Gcrmania), Inlanc sursa principaltt pcntm bani. Ccrcctttrilc arata ca accstc
cclulc fllnctionCaztt autonom,aclionand fmprcuntt doar in situalii
dup arcstarca tcroristului algCrian Abdcrazak Mahttoub,Chiar

pcciflcc,dc lirnit .Estc modclul gandit dc bcn Ladcn,dar,, s
la dollliciliul accstuia.Algcrianul,in varsti dc 30 dc ani,cra un


, rs 9` ri 9,
,
/2r` -O Unclc
pcrson chCiC int o rctca dc militanl islamisti,ca ul au
ursc afrini c ,cftll rciclci CurOpcnc ar fl Abu Musab Zarqawi
rccl ltarca si prcgitirca unor Sinucigasi cu bombc pcntm Oricntul
(37 dc ani),un militant iordanian,carc ar o anizat atcntatclc
lijlociu.Un voluntari au rcusit sh trcac ,provocand adcv ratc
contra consulatlllui britanic si a sinagogilor din lstanbul El
dczastre prin atacurilc dill lrak
kl,ii Crau pc dl lln,lnccrcand s
OrH``din Arabia
Ctindc ctt aclioncaZtt indcpendcnt dc,,scicul t
lovcasctt tintc din Europa Ei prcferau obicctivc din vcstlll l)1

Saudith si ci a lansat actiuni dC amp10are pellt l toattt lumca

Europci.Mahttoub a fOSt nchis intr o puschric nccunoscut
i lalllic ,printr o nrcgistrarc andiO,carcispunc c
,, 77 ` lg
Arcstarca lui Mahttoub cStC insl o victo c lll nth nt un

Ir jde77Z
r
b Js`/
rf , 777r 7tr ``. Estc
lttzboi sccrct,carc sc ducc dc la Londra la 4arOovia,dc la Madrid `
osibil ca Zarqa vi stt 'sc aflc acurll in lran sau n lrak.
la Oslo,cu o rcica dC fanatici carc vor stt poaltc jihad(,,IttZbOi l

ltfcl,scn/iciilc sccrctc curopcnc considcrtt ctt rnana drcapttt a
sttnt``)p n Europa si oriundc n lunlc,cu amcricanii si cu cv .

ltli Zarqawi ar fl un kurd din lrak,cunoscut sub Aurnclc Fuad,

Din picatc,si Europa a aluns pc linia rntai n accst rttzboi,duptt cc
lcolog stabilit in Siria, individul carc i ghidcaztt practic pc
i a prilllit pc nlllsullnani(si nu nunlai)cu bralclC dCSChisc.si,,ThC
inucigas din Europa stt dca lovituri in lrak Anchctator italicni
()bsc cr arata ci noi rctclc dC ttusuinlani fhnatici s au cOnstituit
c afli i ci pc umlclc lui Zarqawi.Asa au aflat c ,pc 15 illhic
in tturOpa dup 1l scpt,nlbric 2001,chiar daci sclvic lc sccrCtC
l vancazi pCst9 19t Al, 9a
2002,a vcnit un arab inlpoltallt din ]emania la moscheCa,,via
Eur9p mal alCS dC
fOSt in t lth
Quaranta din Milano,undc l a avcnizat pc illlamul egiptcan Abu
Shrl
10ri,apr9,pC l, I Ca tn America.oi aSta mai a19,ln,lti ()nlar ctt i sc asculttt iccarc cuvant.El a cmt Oanlcni cdu6ali si
doi a11,d oarccc cxtrcmi tii isiamisti din Europa s au a1lvat
11ltcligcnli pcnt11 Jihad. :
ihtcns,dubi cul arati=r giStrttrilc c6nvOrbiri16f tc16fO,ic
"NIr r y b j / g
b Jl J , . bZ rd ,, 7,E 2
. ... E

/
7
9
: P , 4g i ,
7 J ,
` ` 'z
E)incolo dc aspcctclc cnumcratc anterior, sc parc ctt Marea , /P, t rr7 ttrrg rali s , CO ,frrl
77

`
Britalic dctinc r01ul dc ccntru logistic pcntl l islanli ti,dup cum

`
7: 19rfr s /fr
`,
,
`
,a spus militantlll din Gcrmania"

.5 / rr .S

al ati i atcntatclc cll bombc dill Maroc din 2003 Cu altc cuvintc, ,r
" `
`
.
 179 Rttzbolui spionilor
Rttzbolui splonilor 178
,,Pcrspcctive )si si propunc o incursiunc in univcrsul llli,cttrii
1, 74S 1
/"s
1 s
j
`s tcroristc islamistc,cu acccnt pc roluljucat dc Ossama bcn Ladcn,

iC`.
/ 3 7J
s lti
11lotivclc carc au condus la atacul tcrorist din ll scptcmbric 200 1
(v ,

2
,
0 In Polonia,
sc afl ,cicul Abd al Aziz, care arc o organizalic putOHlic In i cauzclc carc au ttcut posibiltt puncrca lui Tn practic .

ap lic 2003,a fost arcstat la Milano somalczLll Cabdunah ciisc,

Lgit dc la Londra ca stt scapc dc uttnttrirc.El ar fl platit atacul
contra ccilor din Mombasa,Kcnia,din noicmbric 2002.ltalienii
spun ctt somalczul a transfcrat banii din Marca Britanic sprc
Somalia prin Dubai.
b.Istoria neromaniattt a celui lnai cttutat terorist al lumii
Ossama ben Laden
Evidcnt,dactt tot alln cvidcnliat r01ul lui Ossama bcn Ladcn
Tn organizarca ,i susiinerca tcrorismului din Balcani ,i nu
numal,nc vOnl facc datoria rcdand o sculttt sintcztt a uncilucrttri
cxccplio,ale dcsprc ccca cc rcprczinttt cu adcvttrat Osama in
zilcle noastrc. Lucrarca sc intitulcaz ,,Os tt b Z ic
r raF"riO
i a fost scristt dc Michacl Pohly si
."Cr
"
Duptt o prczcntarc dctaliath a atacului tcrOrist din ll scptclllbric
2001 din SLJA,Rolpll Tophovcn analizcaztttcrorismul pOstmodcl
pc carc'l plascaztt h contcxtul mai latt al mutaliiloI Sufcritc dc
,,liDrmclc rttzboiului si conflictclor``, dOnlinatc, in prczcnt, dc
,,altfcl dc actOri, cu altc intenlii ,i Cu altc scopuri`` dccat cclc
caractcristicc cOnflictclor clasicc.COmparativ cu tcrorisnlul clasic
(CC aVCa ca ntC rcprczcntanli ai statlllui si cconomici iT,i
tlrnllrca atingcrca obicctivc10r cvitand asasinatul
1l mas ),
tcrorismul pOstlnodcm punc pc prirn plan numttrul victinlc10
Tcrorismul lllilcniului trci cstc asemuit unui "rizbOi
ncdcclarat,artt un du man prccis,ar o confluntarc si fhrtt linii
dc fl ont clar inarcatc.Estc condus dc o rnasi anlortti dc indivizi

Kllalid I uran,flind cditattt in anu1 2001 la,,Econ UHstcin List lllnatizali,Carc opcrcaztt in cclulc lllici cc ics la supra ! brusc,

Vcrlag``GmbH&Co.Pcntru ncavizali,MiChacI Pohly si 101alid dup O cxistcnl anOnillltt norl a11,sinucigandu sc si onlorand
Dllran sunt ccrccttttori in problcmclc lslamului si cxpcrii Fn lupta oanlcni ncvlnova11.
llnpotriva tcrorismului. Tcroristii postlnodcl li sunt foaltc lllotivali din punct dc vcdcrc
Concrct,di MichacI Poh recunOscut cxpcrt in problcmclc rcligios, lcgali prult o doctrin , O llliSiunc si un tcl cOmun.
AtthaniStanul ,a lucrat ca doccnt la lnstitutlll dc iranistictt dc pc AcliOnCaz
n gl tlpuri carc nu dctin O iCrarhic traditional .

lang ( nivcrsitatca Libcrtt din Bcrlin.In dccursul activitttlii salC Col andourilc au o stlucmrtt cclular , 1lumttrand 4-5 pcrsoanc.
stiinliflcC Si al c 1 toriilorin AthaniStan,s a prcocupat intcns dc Logistica atcntatorilor dcvinc din cc in cc mai pclfOrmant ,

pcrsonalitatea lui(Dssama bcn Laden.nalid Duran,ccrccttttor al pro sionist ,cu caractcristici militarc.MOdul dc opcrarc poalttt si
islalnului si cxpcrt in antitcrOrisln,a scris 5 chrli si numcroasc cl amprcnta spcciali,ti10 dcci instmmcntaml folosit poatc fl clasic.
artic01c dcsprc lslam.A studiat limba arab n Oricntul M 10Ciu,
Tcronstii f010scsc tot mai li ccvcnt mCdiilc clcctrOnicc(cand
stiintele iSlarnicc Fn Bosnia ,i Maroc, sociologia si st nicle
atacul dcvinc mcsa cttrc opiniapublic ,Ocati sau atactt sistcmclc
politicc la Bonn,i Berlin.Estc cditonll rcvistci"Transislanl``si
dc calculatoarc pcntl l paraliza a instittllii10r).Al caractcristic
comentator la,,( NN``si tclcviziunilc gcrmanc.
Pcricu10asi a tcrorislllului postmodcl l cstc inomcnul kalllikazc
Lucrarca dcsprc carc anlintcanl, "Oss
b g
(CarC a luat O amploarc dcoscbith in randul glpttrilor tcroristc
r r JJ J r cste structurattt pc 5 capitolc
al islamistilor` i lamistc)Accst mod dc opcrarc cstc aproapc illlposibil dc
(,,Jihadul Rttzboiul sttnt ;,,Cinc cstc Ossama
lnlpicdicat,provoactt victinlc si daunc rnatcrialc,atingandu_ i linta
bcn Ladcn? ; ,,Dcsprc psiho10gia atentatorilor sinucigasi``;
:lproapc n mod garantat,sanscic dc apttrarc flind nllic
"Problcma prcvcnir ;au dat grcs politica si scrviciilc sccrctc?``si

RLbdJ ttbmbr 180
Noul tip de ttzboi este denumit,ln limbttul CXporlilor
militari, zboi de mictt intcnsitatc(,,10W intcnsity war``) i eSte
deflnit drcpt,,un conflict purtat de ctttrc gmpuri non statale
cum ar fI PKIC,IIamas,grtlparea lui Ossama bcn Ladcn,secta
japonez ,,Aum``,caielul d ogurilor din Tokyo ori grupttile
parT
:1 : l:: 1 c" ha 1, RIzbd s J
islamistilo ? ,1 ,,Cine cste Osama ben Laden? ,estc prezentat
univc ul gandir islanticc,in paralel cu cfthctuarea unui poltrct al
lui Ossama bCn Ladcn(COnducator cu O personalitate carismttic
a cal i ascensiune se datorcaz curttului, devotamentului,
intcligeniCi,pragnatismului si compoltamcntului de veritabil
profet, capabil dc a ,i conduce oamcnii cu maiestrie),i
meniiOnandu_se contribulia aCCStuia la dczvoltarca rniscttrii
tero e islamistc.
Sc facc o scurttt prczcntarc a cvolulici cOnccptului de illad,
spcciflcandu_sc c , in lumea islamic , Jihadul descmncaz , ln
primul ttnd,un p ncipiu ctic,angttamcntul int o cauztt bun
oricc cfort pozit ,i abia apoi un r zboi pcntl ap rca libelt !
rcligioase.in anii`70 a ap l lt o cu totul alth intcTretarC a
conceptului dc Jihad.Potr it promotomlui s ,Omar Abdcl
Ralll lan, ihadul reprczinttt apclul la alllle ,i constrangerea
necrcdincio,ilor dc a accepta credinta ori dC a sc supune st hirii
musulmane.Accastt nou interprctare a fost imbttli,attt dc Abdes
Salam Farag,carc,ln bro,llra intitulat ,,D oria de credin"
absen sau,,Stalpul picrdut al credintCi``,preciza ctt alttmri de
cci 5 stalpi pC Care se sprJintt iSlamul(prOfesiunca de crcdini
mgttcillnca ritual ,mila,postul,i pclc nttul)ar mai n cxistat lln
a16 lea stalp,Jihadul," 2 S 7771 JJ
"r
Jr
`72
tt grar z
J J77z ``.Accasth
intcrpretare a
`r922S
lslamului a cunoscut o larga rttspandire in cercul organizalii10r
cxtrcmiste,lns estc pulin cunOscuttt de mttoritatca musulmanilor
dc rand, care continutt stt vadtt in adeplii Jihadului ni,te
crcdinciosi fcrvcnti,nCdrcptttiti dC autOritttlilC COruptc.
un r01 escniial in httirea conccptului dc Jihad l ajuc ,cicul
,,Abdullah Azzanl, ccl carc a fondat o nou ,coaltt islanlic
Jihadismul.Pcnttt jihadi,ti(cci Carc sc l olca zboiul
pcntlu apttrarca credinici),una dintrc datorii este autosacriflciul,
Rttzbolul sD10nllor
moaltea prin martiriu. Jihadismul lnsealFmtt r zboi in scOpul
dominaliei mOndiale a lsiamului,precum,i cOmbtterea mttilor
, putcri cc stau m calca accstlli deziderat.E dent,jihadismul
imbttliseaZtt antiamericanismul si antioccidentalismul.
Ossama bcn Ladcn a avutlegttmriattt cu OmarAbdel Ralmlan
(prCdiCatOr Ol b,care,la inceputul ani10r`70 a rellllit ottanizaliilC
extremiste din Egipt htr o unic oanizalic,"Gama'a lslamya``
(COmllnitatea lslamic ) c iCu,,Abdull Azzam(ulllll dintrc
fondatOr Illiscttr islamicc palcstinicne"IIamas``si profesor la
, Univc itatca lsiamica lntem4iOnaltt din lslamabad,deccdat h
1989, la Peschawa ln urma unui atentat; estc considerat
,,rnagistrul ideologic al lui Ossama ben Ladcn ; cci doi s au
cunoscut in Lahorc, Pakistan, la sttrsitul anilor `70, cand ben
Laden l,i cOncentm atenlia asupra studierii scrieri10r islamice,
flind atras dc lecturile prin carc cxtrcmi,tii pOlitico K)ligiosi
chemau la ttzbOiul s nt lllpotr a dusmanilor islamulut h
accasi perioadtt trupele so eticc invadau A 1laniStanul).
,
Azzam dorea organizarea,lnAtthaniStan,a unci
"Abdullah
baze dc raspandire a Jihadului si dc rccrutare a tincri10r din
accasttt lartt pcnt l Jihad.Azzam a trcbuit rncreu stt sc apere de
reprosul c ,O dat cu ttzboiul din AthaniStan,a intors spatcle
Palestinei, care ar reprczenta, totu,i, "probicma centraltt a
islamului``.Azzam voia tt creczc hAthaniStan baza ac,iuni10r
v totte lmpotriva lsraclului. ossama ben Laden i a acordat
SprJin inanciar pentru a fonda,,Biroul de prcstttri se icii``
(,,Maktabu l IClidamat``)deStinat islami,tilor arabi doritOri dc a
,
sc alttura rczistenlci Afghaneo Potrivit autori10 tcroristul saudit
r
:T :1 :: 11'
pcntru rezistenia Afghan ,i la ca ieml gencral al Paridului
lslamic din Pakistan si s a stabilit in Afghanistan,mtr regillne
st ania dc mttahedini,iar m 1986 a construit,ln apropierea
granilei cu Pakistanul o tab rtt spccialtt pentru antrcnamcntul
CXtfmiStilor a,abi,"Massada``(,,Fortttrcala lCului``).
In 1988,a fondat biroul Jihadului h AtthaniStan pe carc l_a
,
dcnumit,,Al Qa'ida (,,Baza``),devcnit ccntrul act i
li10r Salc
teroristc, iar in 1989, a infliniat, ln Orasul Khost, "Frontul
internalional de lupttt impotriva cvlcilor si cmcialilor`.Prirnul
R zbolul spionilor 182
cdict rcligios al frontului sublinia ch ,,datoria rcligioash a
Oricirui rnusullllan cstc ucidcrca amcricanilor``.
in AfLyhanistan,cstc larg spanditt ura lmpotr a lui Ossama
bcn Ladcn si a,,arttilor a 1lani siitii,Carc fomlcaztt ccl pulin
20%)din populalia AtthaniStanului, 1l oonsidcrtt duslllan dc
moaic, si pc buntt drcptatc: fllndalllcntalismul
vahhabit, acca
scctl originartt din iara lui bcn Ladcn, Arabia Saudith, nu
tolcrcaz pc siili
in 1997,i1999,talibanii au masacrat minoritatca sii
nlongolilor din ccntrul AthaniStanului,hazara.Populalia
hazari l a considcrat vinovat pc bcn Ladcn. La accasta s a
ad ugat,
n prirnttvara anului 2001, distrugcrca statuilo lui
Buddha dc la Balllyan,din lcgillnca Hazara,rcsponsabili nind
tot,,athanii arabi Conform hndamcntalismului wahhabit al
lui ben Ladcn, nu ar trcbui si cxistc pictrc dc mormant, nici
pttganc,nici lllusulmanc.,,Atthanii arabi`t au vrut si distrug
toatc cimitircle din AthaniStan.Accstci intcniii i S a Opus clliar
si califtll taliban Iullah Omar din Kandaha
in 199o-1991,SUA au trimis trupc ln Arabia Saudia pcntru
a i alunga pc irakicni din Ku vcit, actiunc considcrattt dc
Ossama bcn Ladcn drcpt,,o impictatc``.Rcscntilllcntul sttu
! Pakistanului, argunlcntand prin hptul c
dc amcricani ia proporlii O dath cu stalionarca trupclor
amcricanc in Somalia.Acum Ossama bcn Ladcn anun"c
lintCIC Jilladului sunt trupclc amcricanc din Arabia Saudith,
Ycmcn si Cornul Afl ic .
11l fcSbruaric 1998,bcn Ladcn i a convins si pc conducltorii
,,Gama'a lslamya (Omar Abdel Rahman),1,,AI Gihad Al
Islami``(Aiman Az ZawahirD Sh rcnunic la lupta lmpotriva
atltorittttilor Cgiptcnc ,i s
si conccntrczc forta dC acliunc lll
lllpta impotriva"Inarclui Satan``.
Colaborarca a fhcut posibiltt asccnsiunca dr. Ailnan Al
Za vahiri,lllcdic cgiptcan,pantt la acca dati sccrctar gcncral al
Jihadului Duph arcstarca cclor mai mulli COnducitori ai
Jihadului, lui i a rcvcnit sarcina conduccrii organizaliCi
Asccnsiunca lui Za vahari s a produs n dctrilllcntul rnai lllultor
rivali, printrc carc Onlar Abdcr ltahlllan, carc a fost arestat in
SU din cauza inlplicttrii salc in prirnul atcntat illlpotriva
10'
183 Rizbolulspionilor
/orld Tradc Ccntcr Prcdicatol 1l orb a suirit o dcprcsic
i a
cedat fllnclia dc COnduccrc lui Ossallla Bcn Ladcn si Zawahari
Rclat,11lc pri nd O c01abOrarc flltre Ottanizalia Al
Qalida si
llczbollahul iranian trcbuic privitc cu marc prccaulic.BCn Ladcn
,i apropialii Shi sunt fanatici anti siili si,dc accca,nu sunt aliali
cu lranul.Ins ,Inodul dc gandirc al lui bcn Ladcn sc ascamttn
i
ba c mult cu accla al lui Kholllcini. atollahul nu avca nici un
ft l dc scrupulc rn a ascza intcrcsclc statului islanlic dcasupra
a normclor Coranului.
Anul 1998 a adus atat o rcstlucturarc a gl lpttrilor tcroristc,
inclusiv a cOnduccrH 10r,cat si o sclliinbare dc tactic .in 10cul
tcrorii sclcctivc,OrLyanizaliilC au stabilit listc mari cu Obicctivclc
zatc.S_a cttzut dc acord cu f010si a cclo mai 01cntc llljloacc,
chiar daci fn jOc sunt mii dc pcrsOanc ncvinOvatc.Unincarca
pcrsonalului,a tactic ,i a scOpurilor s al cut sillllith si print 0
crcstcrc considcrabil a numil llui acliuni10 prcculll si printr-0
radicaliza a tcroril intcmaiionalC prOmOvatc dcjihadisti.
Autorii susiin ch"cxagcririlc``privind 101ul CIA n connictul
din AthaniStan anrmaliilC potrivit c Ora,,, b` 7
derz s 7 771 cstOmpcaztt illlplicarca
rr
`
, ln cOngictul din
AthaniStan,saudilil lc au dat bani pakistallczilor pcntru rttzboi,
iar amcricanii lc au f lrnizat arnlclc ncccsarc, lnsI CIA nu a
intcrvcnit dircct,OpcraliunilC dcsasurandu_sc prin intcrmcdiul
iSI,scr ciu1 0m010g pakistancz,carc dccidca la cc athani
ungCau armclc
Dc rclinut, Pakistanul arc aproapc 150 dc llliliOanc dc
locuitori,iar Atthanistanul nici 15 milioanc in Pakistan,
pasI tun ,apropiali dC talibani,fOrlllau dOar 20 6 din populalic,
rul lor cra mai marc dccat ccl al pashtunilor din
insi nulll
Atthanistan hlibanii primcau ccl mai marc sprJin din paica
altor grupuri ctnicc din Pakistan, cum ar fl pattabii si
nluhattirii.Mull cxpctti avCrtizascri dtta dC mulli ani asupra
1lghanizttrii Pakistanului, ultcriOr vOrbindu sc chiar dc O
t 1libanizarc. Motivul trcbuic chutat in asccnsiunca asa
llumitc10r madrasa(scOli rcligioasc,in carc sc prcda in pHmul
rind o lnv lhturi dc indOctrinarc islalllist
i sc prcdica Jihadul)

R zbolul splonilor 184 185 R zbolul spionllor

Cci un mili6n dc pakistanczi carc au umat accstc madl asa
reprczillt ,i ast zi un nou factor social si rnilita
Jihadist pakistanezi dorcau crcarca unui stat compact,
fol llat din AtthaniStan,Pakistan si Kashmi carc ar i avut
rClalii Stransc cu vccinii din nord Ttlrkmcnistan,1 zbckistan,
TattikiStan, Kirghizstan si Kazahstan.Cu toatc acestca,
protcclia cCa mai putclnic li cra( i CStc)ofcria lui ossama bcn
Ladcn dc ctttre islalllist din Pakistan. Pentru oamen
gcncralului IIamid Gul,stabilit la Kandahat stttpanirea taliban
era opera victii 10 Ei au luptat in AfLFhanistan tiinp dc deccnii,
pentiu ca Pakistanul stt capctc importania stratCgica nccesar
pcntru rttzboiul cu india.Ben Ladcn i a ttutat la randul s u,i in
Kaslnir s
si pttstrczc pozilia fattt dC indicni.
Altfcl,chiar in perioada Fn carc SLIA fi aproviziona cu arme,
Azzam si Ossama ben Ladcn sustinCau discursuri antiamericane.
Ei ob!inC armclc
cu ttutOml Partidului lsiamistilo condus dc
Hckmatyar(la nccputul avcnturii atthanC,ben Ladcn s a
apropiat dc conductttoml Hckmatyat pc ctte servic lc sccrctc
pakistanczc intcntionau s
l instalcze la Kabul).HCkmttyar s a
dovedit a fl ins un trttdtttor si,alungat dc talibani,s a adttpostit
in lran,iarTn 1991 s a aliat cu Saddarll Ilusscin.
2"D
gF
s J``
nccrcdincio,1lor,i elibcrarea oraselor sflnte de sub donlinalia
accstora.Idcca cstc susiinuttt h Special de Yusuf Al Qaradawi,
cgiptcan,p fcsor dc 3ptisiamic la Universitatca din Qatat CCl
care a propagat idcca comandourilor sinucigase rn Statele l nite.
Motivclc unor astfcl de actc cuprind O sfcrtt larg , flccvente
nind cele mc teriale(aSigurTca unci vicli p spere pcntru fanlilic)
I CCIC ide01ogicc(htalnitc h special h lumca isiamic .Pcntru
oamenii simpL,aclllllilC kamikazc sunt sinttrele mlloace de lup
mpottiva du,Illlallilo m fala conlandouri10r sinucigasc acc,tia
ncavand nici o allll ,nici o putcrc,nici o posibilitatc de apttare.
In AfL7hanistan, cultul martirilor a fOst dczv01tat dc
combatanlii arabi:InuJahedin .Accstia sunt cttlttuzili dC Crcdinia
c moaltca fi va transforma Fn maltiri,1 lc va asigura accesul in
Paradis ,,alttttlri de cele 72 dc fccioare . Astfcl dc idci pot fl
rcgttsitc ln scricrilc lui,,Abdullah``Azzalll,i discursurilc lui Tallllil
Al Adnani(dccedat h Florida,1990,m ulllla unui atac de cord).
Accsta din um , ln c 1 toriilc cfectuate fn Anlerica Fn scOpul
rccruttrii musulmanilor pcntru Jihadul dinAthaniStan,p mitea
risplata divin pcntru faptclc inartirilo splat Oblinllttt u,or,
"
b J s rC zb.S
` "6
b 2b s lr, dac `"
ec
`" `/7
p .R rrz
.

J r

"r `
Dc paltea ccalalt ,fenolllcnul kalnikazc estc universal,i nu .3."PrrJ ra pr iFiif yes
itic J J J`
rcprczint o caracteristictt islamic .Drcpt ullnare,cstc diflcil s cre
sc trasczc o pSih01ogie precistt si comuntt a comandourilor
In acest capitol, se insist
sinucigase, dcoarcce modurile de opcrare si motival le nu pc idcca ctt atacul tcrOrist din
intl lnesc un nurnitor comun. septembric 2001 a demonstrat,, rr` Sta r yJ2J
`
cilot comandou le
Povit isto i se bazcaz
sinucigasc dc ast2
rJ CCraFc


`

r si pe
`
pc o vcchc tradiliC CC amilltestc dc Hassan BinSaba,un inv4 din c,ccul fo e10r de sccuritate.

Alamut(sat din nOld vcstul Tcheranului),carC si a c ato amm Potrivit autOrilot schiinbarca stratcgiei terOriste putca fl
dc tcmllt din tinc c om lc ofe a d (,,calea dc acces spre prevttzut ,in accst sens existand indic :

Pandis``),ln schimbul mdcplinirii unor misiuni teroHstc.
Fenonlcnul comandourilor sinucigase uiinc,te, deoarecc
lsiamul condamntt hotttrat sinucidcrca. Pentrll cxtrenlisti ns
aCliunilc sinucigasc nu sunt asilnilatc suicidului, ci rcprczint
,,lucrttri plttcute lui Dumnczcu``, scopul lor flind inl turarca
dcclara!illC unui maltOr in timpul proccsului lll Otr a
autorilor atentatclor de la ambasadele SUA din Kenya,i
,
Tanzania, rcfcritoare la faptul ctt printre cxtrcmist
islamici se num din ce in cc Fnai rnulli pi101i,g upttrilc
te riste islamistc acordand atenliC instmir accstora:
R zboiul spionilor 186 187 R zbolui splonilor

aincniniarCa unui atac tcrorist comis cu autolll unui

inlpunandu_sc si O,,sc 2

7 2
j,C
S
,

mpotriva
avion plin cu cxplozibil, folosit ca o arm




r s s q
i
, g/i` . srtr 769,
1 rrr
`
gs
`"
llnor zonc dcns populatc din Ncw York; /z,c
'c
: , ec , S ,
7
0 77,


SClllnalC provcnind dc la statclc din Golt 7rc9 t3
13
: `
ttt ` Js rsi
7 rrr
`Cb
`s `
aincninittrilc protratc dc bcn Ladcn.

Fj 21` 7

'
`9
Cu toatc accstca,un atac dc ascmcnca propoltii,,
,2 fr
, r

,
, 6
`g, s
ri
` grr 7

7
, g 2 r .in nccrca a
. dc a cxplica lipsa dc rcaclic a
'

r``.
/c2

`
'Cr
autorit ti10r amcricanc in fhia indiCHlor privind illlincnia unui atac Ca o concluzic,autOrii prccizcazh c ,ln prczcnt,din cauza
tcrorist dc proportii, autorii anlintcsc ilnplicarca SUA Fn stlbaprccicrH gllpttrilor islamiste si dcschidcrii tcritoriului
SprJinirca isiamistilor si Jihadului din AthaniStan,ca ml10C dC pcntru activarca accstora,Statclc Unitc sc afl in situalia dc a
lupt lllpotriva fostci Uniuni Sovicticc si a col unismului. trcbui, s 7rgr` ,
di7z r .

`/Js
Rcanlintinl cl sub rcginlul prcscdintclui Cartcr, a Fnccput
Smlitti
.4, A
Crli
Qttiln il :#11 ]
Pcrspcctivclc nu sunt dc10c incurttatoarC.SOlutionarca
progranlul a lost intcnsiflcat,prcgitirca luptitorilor cfcctuandu_sc
i,,US Navy problcmci bcn Ladcn nu rcprczinttt si O soluliC a problcmci
si in AttllaniStan(dc chtrc,,Vittinia Crcnll Bclcts``
Jilladului. Islalllistii fsi vor cOntinlla lupta i in abscnia lidCrului
SEALS )
saud ,iar prczcnia lor masivtt pc tcritoriul SUA(datoraa suslincrii
Potrivit autorilor,catastrofa din scptcmbric 2001 a dczv luit
z`/` 9 , s1712r
dcca s au bucurat aici)va rcp ZCnta in continuarc o amcninia
"g
7.

rr, ``, .
Z
`
` ` Educali in Statcic Unitc Fn spiritul Jihadului,cxt mistii islamisti
in punand rcconsidcrarca priorithiilo , a cvaluttrii profllului
nu vor rcnunta la lupta pcntru apttrarca crcdinici si Chiar dacl nu
posibililor atcntatori si a scopurilor actclor tcroristc
vor actiona pC tCritOriul amcrican, vor ingrosa randurilc
itactirilc din Nc v York au avut doui scopuri clarc:dist gcrca
sinlbolurilor putcrii conducitoarc a lulllii occidcntalc si ucidcrca " rbOinici10r sinli
n Kasmt CCccnia,A 1laniStan i
lrak
ln plus,in SUA au ftlnctionat birouri dc rccmtarc a tincrilor
ullui ntin r ctt mai ma dc oalllcni.Grcscala autorit lilor
islamisti(la Ncw York,Dctroit,Los Angclcs si altc Ora e rn care
amcricanc,potrivit autorilol,a constat in stabilirca dcfcctuoastt a
,, / ` .
7 exP cxistau comuni li arabc mari).Ccntrul dc rcfllgiali Al Ki h
pl lorit
li101 :

r rc2,
`.I

ra7 ` _ ` 7C
stt r
`
Athan din Br Oklyn a fOst alcs dc citrc,,Abdullah Azzam
`4 t ctrJ
`

2
`

:
drcpt punct dc spriiin.


rrr .s 2

'

`

t
Intcrcsant,unul dintrc fraliilui Ossama bcn Ladcn,Tariq bcn

131 e 1

: rrrrc If9 eg2 13c 2
`

l , r , c , /77 r g`
7 7 sr/`
` `4 '`

c, Ladcn,a activat multtimp in SUA,ca dircctOr al unci Ottanizalii

`g
: 7,, g 1 7 s
`

`/42
SC 7
dC ttutOr islamic.si sc parc ctt o mai cc nc I La l,unul
`11` ` ` `
7 ` ``
'

7`j , : '
, 7,7 `/7 c dintrc Oanlcnii din suita lui Al Za vahiri,Abu Dhahab, carc a
:
'
() J t
`./2
c r`
rr7 71r s ,JJr`Ztt tr condus o ccluli sccrct n SUA sii a asigurat lui Za vahari acte
, :
,
, 7.
[
:

`7 `
r ' , 7 o` / r :
`

Isc dc c toric.si cxemplclc pot continua:

zI z7 `

' `

Cp l 7 , Abu Saud,fOst onlcr in unitatca Spccialtt egiptcani a

s 7, /71 7,7 , r
,1 ,

` `

, 6. , /1r o ,,Gihad ,s a Fn olat in 1987 n amlata SUA sii a initiat
s

` '`
/ Stfchi cca mai irnportanttt sarcilll, potrivit
`` pe OilCrii amcncani n tOpograna Oricntului Mj10ciu,
` `/
atltorilol, cstc prcvcnirca acliuni10r tcrOristc, Tll accst scns dat in sccrct,activa pcntm Ossama bcn Ladcn:

L
R zbolui splonilor
Tanlirn Al Adnani, mana drcapttt a lui Azzanl, fost
ncgustor in statelc Golfului Pcrsic, a c 1 torit prin
Anlcrica ca stt rccrlltczc musulinani pcnt l Jihadul din
AtthaniStan;
in SLJA, ccl mai clocvcnt exclllplu, rcicaua uria, dc
institul iSIanlicc rcprczint o comunitatc de 5 lilioanc
dc musulmani amcricani;
n anlbclc paltide amcricane, Rcpublican si Dcnnocrat,
cxisttt islalnisti n posturi dc conduccrc,prccuna Hamas
rashington
Khalcd Safalri,al cttrui"lnstitut lsianlic din
sc afltt intr un birou al Paltidului Rcpublican.Accsta fi
uttt pe islamisti stt sc ttnscric in paltid;
miliardan califomian nttscut in Pakistan,Safl QurCiShy
isianlist, sc bucur , dc asemcnca, dc o influcnt
considcrabiltt in Paltidul Rcpublican,graliC SprJinului
flnanciar acordat.
c.Romania_un,,rai pentru terorisnlul internaliOnal
La flnclc lui 2003,ministrul cgiptcan dc illtcrllc a alluni
a sta a unor ftlndamentalisti ca au follllat o rclea Fn itta nOastr
Gcncralul Al Adli a dcclarat ctt mcmbrii ottanizalici Al Jihad
conlunicau ntrc ci prin intcmediul lntcmctului si foloscau in
acest scns calculatoare din "Intemct cafe``, pentrtl a nu fl
depistali.Grupultcrorist era condus dc Mohamcd Abdcl Daycln,
muSulinani``,
carc cra si rncmbru al organizaliei tCrOriste,,Fral
si cra format in marc partc din cgipteni. E in grtlp mai ccau
paltc trci bttrbali din Bangladcsh,un turc,un indonczian si un
malaiczian, a declarat Al Adli, carc a precizat ctt toli aCC,ti
ccttticni strttini beneflciau dc bursc la Universitatca islamictt Al
Azha ,,Grs sr j JI g F Obj
J
gr /
07 ,a dcclarat Al Adli,citat dc ziami franccz,,Lc Mondc
` conducerea unui Consiliu Consultativ(Shura),Care raportcaz
Potrivit nlinistrului cgiptcan, bazcle teroristilor sc aflau in
Romania,Elvclia,Tllrcia,Bulga a,Bcigia,Libia,Sudan,Siria si
Ycmcn.Mcmbr arcstali ai grupttrH tc ristc au ttcunoscut,la
intcrogatoriu,ctt do au sl condnue,, zboiul s nt``(JihaO pcntm
p taarca intc sclor musulmanilor,,
s Pattidul lui Dumnczeu,0 anizalia Rcvolulionarh a JustiliCi,
,,
`
i sttluptc impotriva SUA,i a lsraclului.Dc ascmenca,
r
``
188 189 Rttzbolui splonilor
nlinist ll cgiptcan a anunlat Ctt releaua tCrO sttt Al Jihad dorea s
luptc Fmpotr a forlelor COaliliei din lrak ifmpo a,,fo4clor dC
ocupatic israclicne dc pe teritoriul palestinian``.Al Jihad cstc cci
dc aldOilca pp tcrorist ca importanitt din Egipt, dup ,,Jamaa
islamiya``,orLTanizalie condutt de,,locotcnentul``lui Ossama bcn
Ladcn,do oml cgiptcan Ayman al Zawall .
Evidcnt,o astfcl de stirc nu putca trcce cu vcdcrca,Tn ciuda
asigurttrilor dc tot f lul ale autoritttlilor p01itice dc la Bucurcsti.
Estc si motivul pent l carc,la scurt timp, Serviciul Roman dc
lnfollnal a publicat o adcvttrat ,,radiografle``a organizalii10r
isiamice fllndamcntalistc,carc aclionCaztt pe tcritoriul larii
noastre.O voln rcproducc intocmai:
/ Nlda
V
anizalia Abu Nidal(ANO),m iniat ln 1974,cstc cea
"0
mai pcriculoastt dintrc formaliunile tcroristc.A mai purt
dcnunlirilc dc Al Fatah Consiliul Rcvolulionatt Organizalia
lunic Ncgru, Brig zile Arabc Revolulionare, Organizalia
Rcvolulionartt a Socialistilor Musulmani,Organizalia SeptCmbric
NcL l.Lupttt violcnt Fmpotriva palcstinicni16r moderali dinjurul
.
lui YasscrArattlt.Condustt dc Sabri Halil al Bonna,cunoscut sub
numele dc Abu Nidal, organizalia a fost suslinut nanciar dc
Siria,Libia si lrak.E)ispunc dc intreprindc ccOnOnlicc propr
.
Prioritatca sa cste lupta armat lmpotriva inanlicului sionist)
.
Abu l idal nu arc un sediu ccntral,i nici stmcturi teritorialc
in Romania.un motiv in plus pcntru palestinicnH din Romania
s lsi propunl s divcrsiflcc si s
si cxtindtt sfcra dc influcnlarc
rn favoarca
cauzci palestinicnc)
.
Hczb JJarr
Hczbollah sau Jihadul islanlic a fOst infiiniattt in 1 981,sub
.
Iranului. Lidcrul spiritual al lni,cttrii cstc 4uhamincd Husayn
Fadlallah, iar ccl mai impo ant ,cf executiv cstc Husayn
Musawi.HczbOHah s a mai acut remarcattt sub dcnulllirile de
Organizalia Oprimali10 Estc flnaniattt dC Iran,cu scopul dc a
R zboiul splonilor
constitui un stat s t isianlic in Liban.Isi pron ovcaz obicctivclc
politicc si rcligioasc prin inctodc tcroristc.
Ranlura din Romania a HczboHah arc rcprczcntarc Fn
principalclc ccntrc univcrsitarc, ducand mai alcs o activitatc
propagandistic , ccononlic i dc culcgcrc dc inf0111lal SRJ
dcpistat pc tcritoriul romancsc aproxirnativ 100 de adcpli ai
HczboHah IDc ascnlcnca, a rclllarcat ci mclllbr HczbOnah
si
conccntrcaztt cfoltrilc sprc constituirca si divcrsiflcarca formclor
dc acOpcrilc alc activitttti10r spcciflcc prin iniiniarca dC nloschci.
in accstc vcritabilc ccntrc dc autoritatc rcligioasi sunt rnonitorizatc
activittilC dC intcrcs ia nivclul conlunitilii arabc dc la noi si in
spccial al rnclalbrilor Hczbollah.Tot in Ronlania sc rcttgiaztt paltc
dill lllclllbrii Hczbonah carc au palticipat la divcrsc acliuni
tclloristc lll cxtcrio Singurclc inanifcstiri HczbOHah in spaliul
ronlancsc au fost inccrc rilc dc rccrutarc alc studcniilor libanczi dc
la mai lllultc icultttli din Cmiova si Bucurcsti
ll1 200 1, Scrviciul sccrct din Rcpllblica Moldova a scos ia
ivca1l o informaliC fullllinant : fostul consu1 0norinc al
Libanului la Chi inttu,Mahn10ud Ahnlad IIamoud ar fi fost un
nlcmbru nlarcant al HczboHah ului in zon . Conforill sursci
citatc,Hanloud ar i pl inlit 400 000 dc dolari pcntru a consolida
pOZitia Organizalici n Rolllania.
FJ rli
Jrra
ri
Ol ganizaliC idCologic lcgattt dc Hanlas,ambclc avand oricntttri
cxtrcmistc pc linia ftlndamcntalismului islamic.Hamas actionCaz
aproapc cxclusiv n Tcritor lc Autonomc, pc cand Fralii
Musuinlani vizcaztt promovarca doctrillci fllndanlcntalist
islalnicc cxtrcmistc pc plan mOndial.in rapOaltclc SRI sc
plccizcazi c :
Potcnlialul dC pcric01 la adrcsa siguranici natiOnalC
a ltolllanici cstc, tcOrctic, lnsclllnat. Existtt posibilitatca ca
mcnlbrH grup rii sh acliOnczc cu prcpondcrcnt asupra
rcprczcntanlilor OflCiali ai lordanici, Sirici, Ycrncn, Sudan sau
Tcritoriilc Autonomc .
SRI arattt ctt Fratii Musullllani acliOncaztt la adttpostul Ligh
lslamicc si Culturalc din Romania(LICR),FundaliCi Umanistc
Al hiba Romania, socictttlii Umanitarc Scmiluna
Asocialici As Salam )Arc lialc
n principalelc ccntrc
190 R zbolui spionilor
Fralii Musulrnani )au apttrut in iara
tHlivcrsitarc din iar .
in 1976,dc atunci flind idcntiflcali 60 dc lllenlbri i150
110 Sti
dc simpatizanti ai Stti.Potrivit SRI,gl LlparCa din Romania nu
illtcnlionCaztt dcocamdath sh cumpcrc armamcnt sau tchnic
a nlilitar .Baza logistici cstc constituittt din mai rnultc illlobilc,cu
scop dcclarat dc ccntrc isialllicc,casc dc rugiciunc sirnoscllci,cu
rCiCIC infbmaticc si dc comunicarc pcrfOrmantc, aparaturi dc
cditarc si rnultiplicarc a matcrialului propagandistic.Pcricolul ca
gl n conlitcrca unor actc teroristc pc
uparca sl sc illlplicc
tcritoriul Romanici cstc latcnt.
Fr
2 Jr I, r Pa
,
S a format n1977,din cl dcsprinzandu_sc altc doui gruphri,
in 1982 si 1984. Cclc trci fhcliuni alc salc au ca icrc gcncralc
scparatc Tn Siria(Talat Yaqub),lrak(Abu Abbas),i Libia(Abd
al Fatah Ghancm).Grupttrilc militcaztt pcntru dcsiiniarca
statului lsracl si pcntni crcarca unui stat palcstinian indcpcndcnt,
pc teritoriul ocupat dc cvrci.InicICg s
si atingtt scopurilc politicc
prin actc dc tcroarc
ln Rolllania,gl lparca nu arc o structurtt organizati,nunl rul
mcmbrilor ori simpatizanli10r flind dc circa 25 dc clcmcntc.SRI
a stabilit ctt organizalia crCCaztt aici irmc cOmcrcialc, drcpt
acopcrirc, n vcdcrca sustinCrH 10gisticc a g upttrii lllalll ,prin
trilllitcrca dc fonduri la sediui ccntral al accstcia dc la Bagdad
ln plus, duce o nlunctt dc propagandtt si prozclitisnl prin
cointcrcsarc matcriall si culcgcrc dc informal .
P E b r
PE
)
Estc o organizalic CXtrcnlist tcroristtt dc cscnt lundaincn_
talist islanlic ,radical .Obicctivul sttul crcarca Marclui Califat
lslamic(AL KHILAFA)pe toatC teritoriilc carc au fost ori sunt
locuitc dc populaiic dc rCligie islarllic . Adoptl stratcgia
cuccririi putcr
ntr un stat islarnic putcrnic lllilitarizat, prin
inflltrarca rncmbrilor prOpr in stl lcturilc dc putclc,dcclan arca
unci lovituri dc stat urmattt dc pornirca Rttzboiului S nt(Jillad)
dc pc bazc statalc.
Hczbc at Tahrir a fost implicatl substaniial
i
n crcarca cottului
mttahcdinilor athani) ,carc a luptat in
AthaniStan,Ccccnia,Bosnia si Kosovo.
Rizbolui spionilor 192 3 R zboiul splonllor

SItl de,inc date potrivit cttrora gruparca din Romania, l onlania Cci 73 dc membri din Romania ai accstei ottaniZalii
alctttuittt din Circa 40 dc pcrsoane, cstc rcsponsabiltt dc l Iicsc in omsclc Bucu sti,Timi oara,Cl i lasi.

dcclansarca unor conflictc durc cu mclllbri ai unor structuri

palcstinicne din iara nOastr .Potrivit SRl,PEI ducc o intcns F
propagandtt fundamcntalist islalnicl prin organizarca dc Cu pcstc ll.000 dc soldati) in ntrcaga lume, organizalia
intruniri rcligioasc si difuzarca publicatici
AL WAlE) ,
lk)1 inat sub comanda lui lasscr Arafat in 1957 cstc cunoscut ,i

incercand stt factt prozclili Fn randul rczidcnlilor arabi din tlb numclc dc
Scptcmbric Ncgru . Astttzi, lidcrul grupttr
ltah cstc Salah Kllala Mi carca cste flnaniattt dC Organiza!ia
Rol ania.Mcnlbr stti resping vehcmcnt un proccs dc pace din
1'

Orientul Mjlociu. l)Cntru Elibcrarca Palcstinci,dar priincste fonduri si de la China

E)in punctul dc vcdcrc al idcologici PEI,Romania fhcc parte
1 ll ttoritatca statclor arabc.Obicctivul sttu politic cstc crcarca
t:1lui stat palcstinian indcpcndcnt.
din Al lClila (Cali tuHslamic).
in pOflda accstui fhpt,intcrcscicomanc,ti nu sunt inc tintc
r6r riF 15,M
alc amcninittrilor tcroristc alc organizalici

Organizalia arab 15 mai s a follat h 1979,i cstc
condustt dc Huscin as Uinari cunOscut si sub numcle dc Abu
, J r
,
' l bl ahiln. Accasta grupare tcroristtt aclioncaZtt Cu prccttdcrc rn
Miscarc dc rezistcnth iSiarllic ,infliniattt Fn 1987,arc nucicc
I;uropa dc Vcst,dar duptt chdcrca Cortinci dc icr) tcntaculclc
dc conduccrc in TeritorHlc Autonomc,Erniratclc Arabc l nitc si
s(1lc s au cxtins si
n cstul Europci. Principalul obicctiv al
Siria.Sc opunc procesului de pacc isracliano palcstinian si vrca
gl llpului cstc distrugcrca lsraclului.
stt contribuic cscnlial la crcarca unui stat islamic palcstinian.Sc
conducc pc baza princip lor fllndamcntalist islanlicc si intrclinc
Fr rprr
D rra tic ac Elibgr r Palesrir7
escaladarca luptci armatc in Oricntul M 10Ciu
pantt la `r
A fost fOndat in 1969,iar lidcrii shi sunt Naif Ha Watinch,
capitularca sionismului) . Conduccrca ccntraltt cstc girattt dc Zassir Abcd Rabbu,Abu Lcila si Abu Adnan.FDEP cstc o
scicul Ahmcd Yassin. ()1 ganizalic dc CSCnitt marxist lcninist , carc s a radicalizat
Potrivit SRl,ln Romania,Hamas acliOncaztt sub acopcrirca inccpand cu jum tatca anului 1979.Pcstc 20 dc mcmbri
lcgaltt a LigH Islamicc si Culturalc din Romania, rganizalic (lcrulcaztt a ccri n Rolllania.
nonguvcnlamcntaltt lcgal .SRI a idcntiflcat un numttr dc 73 dc
adCpti ai Hamas, rcpartizali fn ccntrcle universitarc, ,i arc R Parttdu lirar rd IteriO X DE
r Jlirr
6

infbrmalii Ctt accstia contribuic la derularea acliuni10r speciflcc Paltidul /1uncitorilor din Kurdistan, asa
cum fl stic ntrcaga
alc gmphf C0111unitate infolnativtt din lunlc, cstC 0 0rLyanizalic pOlitic
.

,un
Hamas a nlal intrat in atcnlia Opinici publicc Fn unna unor l)ilitid COlllunist,carc militcaztt pcntm clibcrarca provincici ttlrcc
dcclaral cXplozivc Lcute dc Comcliu Vhdilll TudoL confornl Kul distan CunOscut rnai ales prin latllra sa lnilita ,PKI cstc o

cil lia
s au antrcnat chiar cu spcciali t dc la Scrviciul
tcrorist lk)rmaliunC tCmtlt ,carc actioneaZtt Chiar la ganila dintC tCroHsm
dc Pazi si ProtccliC.Duptt anchcta cuttt dc SPR SRI iS.I.E.a i politic .Cca mal impoltallttt dovadtt a act iaiilor paramilita
icsit la ivcaltt c , ntl adcvttt la SPP iscscrtt antrcnali arabi,dar (lcs suratc dc PKK ln Rolnania a aptttin urlll cu un an.Dup
ctt accstia nu crau tcroristi,ci lnembr foltei dC SCcuritatc a lui ctlpturarca auto lor unui atcntat cu bombtt dc la Ankara,numinll
Yasscr Ara t, .0 ;aniZalia Hamas hcc
vcchiui nostm prictcn d()i din polilia turc ,Nccati Bilican,a splls ctt accstia sc antrcnasc
cfolt lri stlstinutc pcntrtl a in ucnia COmunitatca palcstiniantt din 111 nOast .Rcamintcsc,h timpul unci acliuni de p poll ,
Rttzbolui splonilor 194 R zbolul splonilor

pam kurzi au fost arcstali pcntru tcrorism:Ali Erdem,Ramazam
Kizil,Murat Bulut,i Sait Sorlmez.In ulllla perchczitiilo Care au
fost acute in casele accstora, au fost descope tc focoase dc
1 l110nah.Dcci,hainte dc atacurile dc la World Trade Centen
Pcrsoancle respect e Faceau parte din orgallizaliile tcroriste:
PKK,Fralii lusulIInani,Fronml lslanlic al Salvttrii,Lup cenusii
Iamas,Al
.1

genad , arnorse cu aprinztttoare pirotcllnice, tuburi catalizator LIK ia,Hczbollah,Frontul dc Eliberarc a Palestinei,I
detax,petardc mFnigene,fltilc dctonate,pellllanganat de potasiu,i lwa Irak.Totusi,Radu Timoftc,dircctonll SRI,a declarat,
l)

altc matcrialc care sunt necesare pentru fabricarea unei bombc 1:1lcdiat dup 1l septcmbrie 2001, c : Nu avcn probe ale
artizanalc.O alt baztt a fbst dcscope ttt in o fcmtt din apropicrca cxistcnici unOrmemb ai relclCi Al Qaida sau ai Jihadului lslamic
BuC iului,llnde sc ad )ostCau 44 de kurzi.Ku venise h i:l Romania) .El a a 111lat htt c :
Dclincm infollllal des
Romania pentm a sc ltrcna. CCt iCni strttini de origine arabtt care dcsPa,oartt activitttli
h plus,act ittlilC PKK din Romania au fost consideratc lill lnciare m sprJinul Al Qaida si al Jihadului lsiamic) .

ascnnanatoare cu ale Maflei ltaliene: afacc ilcgale ,i taxe dc

ptccle.AnunlunL de autodizolvare a PKK sunt cttalogatc drcpt Cr :ogi c
F rararis R
mancvre mcnite s i scapc pe militanlii pCntni clibcrarca Musulmani,Abu
Fralii Nidal,Hamas,i Hezbollah
sunt printre
Kurdistanului de o serie dc institut Carc le monitorizcaz
l)rilnclc organizalii Care,i au dezvoltat nuclce active in Romania
activitatca.in Romania,kurzii sc afltt h atcnlia poliliCi,B g zii de lll tilllpul regirnului comunist.Ultcrior9,i altc fbrinaliuni terOriste
Combaterc a Crimei Organizate, SRI, scrviciului sccrct al (li:l oHcntul Apropi ,i ccl MlloCiu si au Facut aid capete de
Ministerului AdministraliCi si lntemelor si Scrviciului dc lnfomalii
l)o(1 In sarcina unor lnembri ai acestor g upttri au fost relinutC
Extcme. Baza PKK ln Romania c reprezentatt de o numeroas tt l pulin dOutt atcntatc asupra unor oflciali strttini. AImad
colnunitatc kul d .Confollll unor datc oflcialc,accast organizaliC
M()hammedAli Al Hcrsh,studcnt palestinian,1-almpu,cat mOltal
dispune Fn tara nOastrtt de 20 dc rncmbri linportanti si a pestc 1500
l)c diplomatul iordanian Azmi Al Mufti fn Bucuresti, la 4
mcmbri dc rand . In cazul unei cventuale autodizolvttri) , pe
(lcccmbrie 1984.Al Hesh cra membru al ottanizalici Abu Nidal
structura PKK ar ulllla s lbncliOncze numai rcleaua de traflc de
t il C dCClarase razboi lordanici.
stupeflantc.Culn acesta nu s aautodizolvat ,schimbandu_,i doar
()masin
capcantt a cxplodat in cartiertll Grozttvesti, la 26
numele, SRI continutt sl monitorizeze intrcaga activitatc
:(:i1985.Lt col.Alcxandrll Donner si cpt.lon /idrean,oflleri ai
dcsttwrat de cttre comunitatca kurdtt h iara nOas .

nitilii antiteroriste,care au inccrcat stt deza norseze dispozitivul

cxPl()zit au fost ucisi in dcnagraliC Atentatul fusese ottanizat

tic llliala din Romania a organizalici Fral MuSulmani.Patlu
Avand in vedere anunlitc precedente,precum,i noul curcnt
::lcnlbri ai ci:Hassan Adil Al Ali,Tarek Awad cct ,cni irakieni
intemalional,Romania s_a alttmrat cOaliliciintemalionale condus
de SUA,imediat duptt atentatclc dc la ll scptcmbric 2001.in acest ,Il[lytham Rahmeh sirian ,i lbtthim Ali Ahmad
cct ican

scns, SRI colaborcaz indeaproapc cu serviciilc secrete ale mai
multor state occidcntale,dar m principal cu CIA,FBl,i M16.in
paralel, SRI a pus un accent dcoscbit pc politica antitcroHs
dczvoltand, ln cadrul sttu, asa curn subHniarn si antcrio
i):1 voOd, cctttican iOrdanian, intcntiOnascrtt stt asasinczc doi
t CthlCni siricni,considerali du mani ai Frali10r Musullnani.
1,
AntcHo ln 1971,trupclc dc sccuritate mane au dttucat
l)l`l:l rilc unui cOmando palcstinian, carc plttnuise asasinarca

Inspcctoratul pcntru Prevenirca si COmbtterea Tero sinului. l l11) tsadorlllui lsraclului la Bucuresti.La 5 mai1972,a avutloc
In complexul dc inlsuri luate fmpotriva tero smului,Romania t'
)Ll tCntativtt e,uattt a tcroristilor arabi. S a incercat
a cxpulzat,ln an 2000 i2001,nu llnai pulin dC 60 de islanli,ti it 11 intlrca prcnlicrului israelian Golda Meit care sc afla intr o
inuili ctt des2,oa act ittli care puncau m pe c l sigurania v: iti Oncialtt la Bucuresti.
R zbolul splonilor 196
in an 1972-1973, teroristi din IIliscarca Septembric
Negru au prcgtttit in Romania ocuparca Ambasadci lsraelului
la 13ucurcsti si asasinarca ambasadorului accstci lttri. In accst
sens,unit tilc specializate Fn combaterea tcrorismului din iara
noastrh au anihilat catcva pCrsoane implicatc in accst caz,
precunl si o scrnni cativtt cantitatc dc muniliC,i armament carc
urma s nc folosittt in atcntatul rcspcctiv.
La 20 august 1991,ambasadoml.indian la lBucurcsti,Julio
Francis Ribciro,a fost impuscat dc mcmbri ai grupttrH Babbar
lalsa a Frontului dc Eliberare a nalistanului o organizalic
cxtrcnlisttt care lupttt pentru crearca unui stat Sikh indcpendcnt
n Puttab.CCi Cinci tcroristi, carc veniscrtt din Elvclia, au
organizat,i cfcctuat pregitirc dc comando ln Romania si l_au
ales ca linttt pe Ribciro,deoarecc acesta cra fostul scf al poll,iCi
din Puttab.Un O ler din unitatca antitcroristh, carc fuscsc
dcscmnat s
i asigurc protcclia lui Ribciro, 1-a ucis pe unul
dintrc tcroristi,Jugrtt Singh,i a rttnit grav un al doilca terorist,
Jagwindcr Singh.Gurpal Singh,i Bal vindcr au rcusit stt scape,
dar ccl dc al cincilca mcmbrtl al grupului,Pargat Singh,a fost
prins si cOndamnat la opt ani fnchisoare.
La sinrsitul anului 1996, ofitCrii BAT (BataliOnul
Antiteroris n.a.)au depiStat prczcnia in Romania a lui Ali
Safwan MOhsen, membrtl Hczbollah, carc a ttcut parte din
grupul dc comando ilnplicat Fn dctumarca, in 1995, a cursei
companici TWA carclcga Atena de Roma.
In 1998,lnaintc dc Ziua National a Romanici, bomb
altizanaltt a fost dcscoperittt sub Podul lzvor din Bucuresti.
Atentatui nu a fost rcvcndicat dc nici o grtlparc tcrorist . it)c
In 2000,la Craiova,a avut loc prillllul atcntat cu bombtt din
istoria Ctti10r Fcratc Romane.in wc_ul unui vagOn a fost
descoperit o bomb artizanaltt care a fost dczamorsattt la 15
nlinutc inaintc dc a cxploda.
CrpracJJJ
ConfOrm"rc i SpechHsu dllp 1989,o daa cu turbJenla
crcattt duptt prttbu irea rcgirnurilor comunistc, a avut loc o
dcplasa a polului tcrorismului intcmaliOnal cttre cstul Europei,
Romania dcvcnind una dintrc principalele dcstinatii ale
l 7 R zbolui sP10nilor
OFganiZalii10r pttamilitare.Cclc mai multe orLyanizal tcrOSte
l)
()Vin din Oricntul M1lociu,unele flind mai cllnoscutc,altelc mai
l)tllin, duptt num l atcntatclor pc care le au comis si numarul
c(ldtivrclor rmasc in ulllla lo Desi nu au acut victimc,teroristii
:1 lbi au dcs surat activitttiTn Rommia,iar acestlucm cra c dent
illai ales Tnaintc dc 1989.Ulte ot h Romania mas o mullime
(l asa zi,i afaceristi) ,i studcnli arabi,asupm cttrora plancaz
:ll llerOasc semc dc intrebare.
Ctt lucrurile au stat asa o dovedesc aciiunilC Carc au scos la
ivcaltt prezenta, mai mult sau mai pulin aCtiV , pe tcritoriul
1 011lanCSC, a grupttrilor tcroriste dc notorietate mondial .
Actiunile scrvic lor secretc si alc politiei, care au dus la
lClinerea unor mcmbri ai reiclelor terorii sau la dttuCarea unor
lnuri,prccunl si ntttrirea mttsurilor de control la frontiere nu
l)
icpl czintnsl o garanlie ctt Organizal lc tC Oristc nu au reusit
l sc inflltrcze in continuarc pe tcritoriul romancsc, fapt care
ltC dCveni cxtrcnl dc periculos in noua cottunctur
l)()
i:licrnaliOnal .in accst cOntext,SRI aprcciaztt ctt Romania cste
i va fl in continuare asaltattt de grupttrile teroriste care
i:ltcntioneaztt s ,i cxtindtt baza de operaliuni din Europa.
af.,,M 08 rJ r
Z
tt ariJ r
Js Jirl
R
uptt tragcdia americantt din ll scptcmbric, terorismul a
I
( vcnit inanlicul public numttrul unu.Statclc t nitc alc AmericH
:1ll dcclansat o opcraliune 2rtt precedcnt dc clinlinare a tuturor
trclo tcroriste.Indifcrent de unde ar veni accstca.Romania
anstt istoric ,dc a sc al ra unci coalil
:1 1)iOfltat dc accast
il1lcrnatiOnalc condustt dc SUA.Al turi dc eforturilc politicc si
:llilitarc, iara nOastrtt coopereaztt cu succes in domeniul
ll:titcrorismului si a schimbului dc infomalii Cum subliniam
i ltcrior,Romania,ln ultirn 20 de ani,s a confl untat cu flagelul
iciorismului. Au cxistat atcntate si organizal tcrOriste.
lixcillplclc din intrcaga lume demostrcaz ci terorist pot
((lcl:ln
l atacuri dcvastatoarc oricand,cu cfcctc catastrofale Tn
l)(1:l lllllan, politic ,i cconornic. Tocmai dc accea, SRI
t()(11)01 cazl strans cu scrvic lc secrete ale unor statc profund

R zbolul splonilor
democraticc.Au cxistat chiar,i rezultate concrete, dar fn cca
rnai rnarc FnttSur , accstca sunt sccrete. Dintrc acestca se
rmarC O COlaborarc intenstt h ultim ani cu CIA,FBI si A416.
In ultima vremc, flrcsc zic eu, s a pus un acccnt dcoscbit pe
redeflnirca politicii antiteroristc si rediincnsionarca capacit ti10r
de lupttt in accst domeniu, prin dczvoltarea lnspcctoratului
pcntru Prcvcnirea si COmbaterea TerOrismului din SRI,
orLranismul care conducc si coordoncaztt la nivci naliOnal
cornbaterca accsttli flagel.
ConfolHl sc iChlor sccrctc,pe teritOriul Romanici aproape
nu a cxistat cauztt pcnaltt dc traic dc droguri in carc si nu fic
inlplicat rnacar un cctttican tllrc.Fenomcnul estc favorizat,i de
imigralia maS in rilC OCCidcntalc,precum si dc faptul c
Turcia a devcnit in ultilllul tirnp "cttrau ul`` Europei,
autovehiculcle sale tip TIR brttzdand Europa in lung Fn lat.
Din ban provenili din vanzarea drogurilor sunt flnaniatc si
aCliunile unor ottanizal terOristc.Datele oblinutC de scrviciile
sccrete romanesti au cvidcnliat existenia, pe tCritoriul lttr
noastre,a unor ilicrc spccializate in trancul dc droguri,o parte
din acestca anandu_se sub controlul organizaliCi extrenlist
tcroristc dc cscnttt ctniC Separatisttt PKIC(Partidul MuncitOri10r
din Kurdistan,ultcrior KADEK).PKK este ccl mai cvident
excmplu al interfcrcniCi tCrOrisl crima olganizat ,proflturile
Oblinute ind destinate susiincr bazei logisticc a grupttrii.
De asemcnca,s a stabilit ctt Romania reprczint una dintre
rutele traflcului europcan cu narcoticc, parte dintrc acestca
rttmanand pc piala intcm . unul dintre principalcle trasce
folositc de traflcanli CStC Ccl maritinl, drogurilc plccand dc la
lstanbul sau Samsun(porttllrcesc la Marea Neagr ),iintrand m
iartt prin Portul Constania,dC undc sunt transpoltate cu diversc
autovchiculc pantt la Bucuresti. Un alt trascu folosit de
traflcanlii kurzi estc Atcna Kapitan Andreevo SOfla
Bucurcsti. UlteriOt drOgurilc sunt transportatc la Budapcsta,
undc sc intcrscctcaztt cu cclc venitc din fosta lugoslavic,iar dc
aici urmcaztt traseul Cchia Germania, duptt carc sunt
redistribuite ctttre altc iari curOpene.
E in fllicrc c partc,i cctttleni rOmani,carc realizcaztt atat
tranzitul stupefiantc10r pc tcritoriul nalional, transportul
R zbolui splonilor
:tc tora pcste granita cu destinalia Gelillania,i Olanda,cat si
l)1:isarca pc piala intem . Totodat , mafla turc , lucrand cu
din Romania,glSeste lara nOastrtt mult rnai sigurtt si
l):11lCncr
ciliar au inccput transfenll catorva laboratoare dc he inl ln
:)lllania.Aceasttt lnutare s a accclerat in llma ofensivei lansate
(lc autoritttlile turcesti lmpotriva laboratoarclor9 1nccput ln vara
11li 1999. Cu toate c lider grupari10r neagtt orice amestec in
lflcul cu stupcflante,au fost adnlinistrate probe suflciente care
tr
(lovcdcsc icg tura fntre accstea,idoguri.
Rcfcritor la o anizalia CXtremist terorist de esenitt etniC
CParatisttt Paltidul l uncitorilor din Kurdistan(PKK),un raport
:11 lNTERPOL a 2cut icgttura intrc LTuparc si traflcul de
il:11 COtice,iar Procurorul,efal Ge111laniei a aflilllat c 80 1a sut
(lill drogurilc capturate in Europa au legttturtt cu PKK i celelaltc
llrupttri turcc,ti, ban oblinuli din acest traflc flind folosili
l
Cntru a cumpttra arme.
Scrviciile sccrete romanesti au rclinut Ca semnincat em
accst scns cazurile a doi cettticni turci de etnie kurd ,
111lpatizanli ai grupttrii PKK,carc sau implicat activ in traflcul
nOastre,in vederca obliner unor
`lc droguri,pc teritoriul ittr
i11lpo ante sume de bani in bencflciul organizalici FnenliOnatc.
()(lrc, s fle cu adevttrat tara nOastrtt un veritabil "rai``pentru
ll lflcanlii dC Stupeflante?
Jo3 F
62."R J B b
Sc parc ctt da! " D
des Dragtr`s``
`/1` fr2
(l)lG),una dintrc publicatiilC lui,, bs`
G`( 9"
j
`
D g gs (OGD),a prCZCntat in an '90 un adevttrat
l):lrOmctru al metamorfozci Romanici, dup 1989, lntr o
vcritabil ,,plactt turnant ``a traflcului intcmalional de droguri.
prc dcoscbire dc"Raportul anual``a10GD,publicatia Sus
lllllintittt dcscric Tn aminunt opcratiuni prccise, oferind astfcl
llk)rnlaiii COncrctc dcsprc traflcul dc dl oguri n carc Romania a
lt) t irnplicath dup `90. "Nasii locali si conexiunile lor
licrllaliOnalc,ca si complicit !ilc intCmc,sunt radiograflatc si
1lrodusc pe ordinatoarcle lui OGE), dcoarccc Romania, dup
'('0, a dcvcnit din ncfcricirc un lcpcr pc harta traflcului
Rttzbolui spion or 200 zboiul splonilor
'01 R
mondial dc droguri. Cantittttilc de drOguri carc au tranzitat 11lonlcnt dat, reprczcntantul lui ,,Rimpex`` nu s a prezcntat sl
Romania la nivclul ani10r `90-'96, dc cxcmplu, sunt l)icia transportul de ccai si,dup 23 dc zile,vamc,ii siau varat
iinprcsiOnantc, iar capturile dcstul dc mOdeste.Confollll DIG, :lasul,dcscoperind astib1 4,4 tonc dc hasi 1 n al doilea transpolt
autoritttlilC rOmanc alc tilnpului crau in deplintt cunostini dC (lc droguri de pe fllicra ugandcztt a fostFncttrcat tot la Mombasa,
cauz ,dar rcgilnul lliescu nu a dat niciodattt dovadtt dc voini (lc chtrc compania dc navigaliC,,Victoria lmpctt Company``din
politictt pentl l a decapita afacerilc narcotraflcanli10 l(tnlpala,pe vasul,,Barbara D ,avand destinalia flnaltt portul
DlG n 27, din ianuaric 1994, inscra sub titlul ,,Romania_ Mtlracaibo din nczucla,via Durban.La Durban,traficanlii
Turnul 13abcl al d ogurilor urnl toarca constatare:,, R 2 77 ngandczi n au mai gttsit un cargo ctttre Vcnczucla(cu CSCale la
de
1= 6
77, J ]
raJr77 77
2
(' lpctown iin Panama),asa incat au decis stt schimbc dcstinalia
/tr
4` ``.Cauzclc `
accstci situal
6 gar inilial . Duptt cc au disilnulat 6 tone dc hasi Fn balotllri dc
"
sunt vttzutc dc`publicalic in tarcle rcgirnului instalat la putcre,
l)tlnlbac, au incttrcat marfa pe vasul ,,Pclikan``, cu destinalia
ilncdiat duptt cttderca lui Nicolac Ccau cscu. " 4 sra H li .La Haifa,drogul a fost hcttrcat dc,,Zim Antwerpen``,

JZ rc7 R ,
7S ga 49`
l 2

r
`j
7 S g z//C62 gsc ,
r J
Z / `1(lus la Constanta, dc unde transportul a fost prcluat de
i11lpoltator;societatea s16vac ,,Slovimpcx din Bratislava,care
dC r2 ``. Perpetuarca `
Criz z
'
rclelc10r de traflc
:l i trcbuit sl-l prcdea la Miinchen. IDin ncnorocirc pcntm
'77`
clandestin alc regilllllului Ccau cscu, sub rcgiinul llicscu,
i
incanli,Cargoul a sosit la Constania pC 3 scptcmbrie,duptt cc
probcaztt si o continuitatc dc prcocupttri.Sc stic ctt nOul rcginl,
instalat ln dcccmbric`89,a rnchis ochil,i a tolcrat pc tcritoriul
:llltorit lilc pOrtuarc dcscopcriscrtt ccle 4,4 tonc de "ccai``,
1lnlintitc mai sus,ccca CC a antrcnat,i o pcrchcziliC pc cargoul
Romanici o scric dc organizalii tCrOristc, dar si maf10te.
in cauz . Ofiler din port, carc au tinut s si pttstreze
PcrsonaC din acest mcdiu au c tat acrcdi ri guvcmamcntale,
:1110nimatlll,i au mttrturisit corcspondcntului OGD c :,,Oric :
asa cum a fost cazui notoriu al lui Kamcl EI Kadct dcvenit
consilicr al sccrctamlui gcncral al guvcrnului,Viorcl HIcbcnciuc. rJ r z j b
, 7
rra 7Z
``

'
PrOtaatc de
cinc?Nu cstc grcu dc
OfilCri ai PollliCi din COnstania au dezvttluit unui ' r C ``

corcspondcnt a1 0G]D ctt noua fllicrtt g J2`z ,pustt la punct
ntrc 1990,i 1993,tranzita prin COnstania imcnSe cantitttli dc
hasis.Analiza
rcp g dCmOnstrcaz
z l
` cptcmbrie`93.
caractcrtll transnaliOnal,i complc tatca reiclci,Care grupcaz
pakistanczi, africani, israclicni i curOpeni, dar avca, ca plac
turnant ,(3onstanta.Drogul,provenit din Pakistan,cra incarcat
in portul Mombasa(Kcnya),pc una din navelc companici dc
navigalic ,,Shimoni Tca``, cu dcstinalia Haifa(lsracl), a
Durban(Africa dc Sud).La Haifa,lncttrctttura de droguri cra
prcluattt dc nave ale companici,,Zim Ant vcrpen ,carc soscau
la nccarc cincisprczccc zilc Fn portul Constanta. Dc aici
drogurile flind transportatc dc compania isracliano_ Oman
Rom`` pantt in italia, via Bratisiava. "Crcicrul``rcicici
"Zilll
ugandczc,un anumc Kali,cct ican gcllllan de originc ugandez
lucra cu socictatea roman ,,Rirllpcx SRL din 13ucurcsti.La un
l)inuit. si niCi undc se scurgcau conlisioanclc stoarse de la
!itlflcani ugandczi, pcntrtl ca ace,tia s si vad lini tili dc
ctlb rtt accidentc,cum au fost capturile din 26 august si 3
Potri t DlG n 27(ianuarie`94), liera cOcainci cstc la fel de
conlplexttin Rolnania ca si cca a ha,i ului.Una dintre accste flliere
CI i COnduStt de Alexandru Docmanow care disilnula panttla loO kg
tlt pudtt m statui de mctal,cc voittau apOi dintr un postde vam in
:11tul_Doi dilltre complicii lui Docmanov au reccpliOn 109 dc
cocaini intrc 1991,11993,Ina pc care au plasat ol Italia.Cei
(k)i con plici,doi columbicni, nannali Cu pasapoartc vcnczuclcnc,
lr:in711cliOnau cocaintt cu un anumc Omar din Fimi,oara.Intcrcsant
c lc c ,atunci cand columbicn au picat,OFnar a Crs plltina,dup
, tC Pl illlisc n prcalabil un tclcfon dc avertisinent dul Bucurcsti,de
l:lt l polilist rOman care lucra pcntru relea.
Rttzboi l splonllor 202 R zbolul splonilor

La randul sttu, DIG n 30, din aprilic 1994, scmnala larfa stt trcac .in ciuda rttzboiului,,,Prinlul``
`()lttri ca sl lasc
urmtttoarclc: ,,C
r
rer 2
g" J s c tiliza,in accca,i mttsur ,si lutclc iugoslave.
`
R IP, r7, f /7
l
Jri t J %

, DIG n 27,din dccembrie 1993,aducca gravc acuzalii unOr
, c c i
r i z r
J , 2 F7 rtr J67 :cprczcntanli ai autOritttli10f romane. Dcsprc un gcncral
`S "
intcrnaliOnalc

, B . Pc langtt rciclclC carc, cu Fntinsc 10cOtcncnt de polilic sC Spunea ctt ar,1/ig F

jri

complicittli n administraliC,transformascrtt Romania ht.un /

grrpz
2 :rOrC" j
2
./


j
.

adevttrat Turn Babcl al drogurilor dup 1990,apar na,ii romani, Accst person `
luCratdin 1990 m o cu
sianM lcgttturtt
narcottaflcanlii autOhtoni.DI }n 30 1l idcntiflctt pc unul dintrc llcncralul Filipov, seftll polllici bulgare, care acliona Sub
accsaa" ,` 6 Z ,` J J PI i , (lcopcrirea unci socictttli COmerciale de la Sofla,patronatc chiar dc
,r f99
995,
66 aF
F lllli sttu. Acela,i numar din DIG mai acuza pe un alt general
G 2
,7, 17 FJ 4
24P're
``.in alitate
z R)man dc p01llic,si pc attunctul sttu,ctt ar fl fost implicali m
nu Cra altul dccat roman _sirianul Zaher lskandarani,
"Printul
il llicul dc herointt carc provcnca din AfLThanistan,via Ucraina.
supranumit ,,Priniul Sau ,,Rcgelc Banatului``, Un protttat l)anii mul dari ar fl fost apoi spttlali la hOtClurilc Astoria si
(pantt in 1995)al gimului llicscu.Releaua,,Priniului``era una ( ontincntal din Tinlisoara. Se mai vorbca,i dc asocicrca unor
intemaliona" ttr
JZ s s z
:)olilisti rOmani dc rang inalt cu nasi ai,,1 'draghctta``calabrczc,
,
sa J77
'
,J rga z S 2c tt
7 r12 , (l a cum cmu fl atii Lombttdi,ca opcrau la Sattl Marc.Walter
9 C S tt G , y S , z il posito, rcsponsabilul transpotturilor dc droguri pc ruta
` `
Q 3J/ 2.
, ccs / s
ZJ
.
lmania_ungaria Austria Italia s ar fl aflat susiinC DIG n 26-
Lucl lrilc au rllcrs binc pantt in 1993,cand apa
concurenia: llb o lalttt protecliC rOmancasc . O concluzic impoltanttt a
mafla lustt condush dc un anumc,,Vadinl``.DIG n 30 precizcaz :
n 1993-accca ca trancul dc drogu din Est
l)llblicaliCi Cra
,
,, J 993, c` s tt z
j
,,PrJ /trJ liliza vechile reiclc ale traflcului de alllle dintre fostcle statc
S
7JJ 7 a s bJ J
.
c()muniste,mcmbre ale Tl atatului de la o a,si lC ttabc.
Moldo ,
l
"
Z 2". J Illtlllii mnclionaH dc pc vrcmca lui Nicolac Ccausescu,preciza
6 `
z

"
, 4 , J,
l)llblicalia, cOntinuau stt ocupc posturi importantc sub regirnul
dJls`frr7 b J77
` `
rottr, tr,
aFillz" . : r
icscu.in plus,adaugtt DlG,hmcl El Kadcr apttrca,ln fotoga i
`
;rtC g i 1 19
l)tiblicate de presa dc la 13ucuresti,um la umttr cu Presedintclc
r

'

1, 2 ,
Hicscu,a,acum sc ht lasc la Forumul,,Crans Montana``de la
6/tr ,,
Z ? ,, "
.DlG n 30 mai
J` ` 2
l lcurcsti(1994), sponSOrizat - lntrc ali dC ,,Priniul
dczvttluia:,,7h% z

.
P r ,
ittinatulul``,Zahcr lskandarani.
S sc

2b S ;zczc
`b"
2
` tra S /i Ce/1 ``. Pc fllicra`
` `J

onl ` c.3.R J z J drog J Errr`

,,Printlllui``Sc afla,iun dc a ccri dc la Chisinau,catt poscda ` `

o socictatc comcrcial n asocialiC Cu un cct iCan turc.
Basarabcanul c 1 tOrca la volanul unui autOmObil dc lux,in ca Rapoul C)CJD pc 1997, la capitolul Romania, analizand
dosca panttla lo kg dc hasis,la flccarc cttltttoric.COrcspondcntul ituatia drOgurilor in perioada 1995-1996,facc un rcchizitoriu
ODG a obsc at cum un autovellicul al pollliei CChC Sc p zcnta : 1lplu si documcntat, dcmonstrand ctt Romania, mai ales in
dc flccarc dath, 11ltr o anumc zi, la locul stabilit langtt orasul Pclioada `92-'96, sc transformasc dintr o lartt dC tranzit a
Prcsticc pc ruta chtrc Gcrl ania, pcntru a rncasa cci 500 dc (11 0gurilo intr o lartt de fabricalic si COnsunl, mai ales a
it zboiui sploni:or 204 105 R zboiui spionilor

hcroinci. Sunt indicatc trci cauzc principalc alc accstci situalii Al`
t(, taF
tr
t` ` Cc
sc",
` `
catastro c: haosul lcgislaticoruplia pana la cclc mai naltc ,0 ggis 7 dec
,' , 2 2J j
`/(' `, ` ` `a,criza
nivcluri si tolcrarca Tn Romania a unor organizatii tCroriste si C

'. y.12,
, Z R lJ '6

7J
"
nlaflotc,cunoscutc prin implicarca lor in traflcul dc droguri,dc

/,c
' : ,
2 2'
'
J, b
Z ,
`
,

carc sc acca vinovat rcgirnul din pcriOada 1992-1996, cu o /rr r 62r/

s ld 1, -4. .
,
acccntuarc in`95-`96.
C 4 r b z J `7r J
IP ttrr36

`
r
r Jir,
isrr7 P , tt Z
"
I 1 b J`"
`

O prilntt tcndinttt pentrtl pcrioada `95-`96, constatattt dc 7 z

rapoltul C)(3E)din 1997,cstc accca ctttraicanlii de drOguri nu se

/.A,adar, pc langtt CompliC, lCgislaliC inadccvat ,

mai liIInitau doar la tranzitarca Romanici,i trcccrca drogurilor in
Ungaria. Constituirca unor stocuri inlpoltantc dc droguri a
pcrnlis o redistribuirc, cOnstata raportu1 0GD, Tn dircclia
Spatiului Schcngcn,via P010nia si Rcpublica Cch .in cursul a
numai patm ani(`92-`96),can t
Romania_avand una din principalclc"ICsursc
de mai noi Caucazul,
droguri stocatc in
cu tranzitarca polturilor mscsti si ucrainicnc au crcscut
considerabil.Circa 6 tonc dc droguri au fost conflscatc in 1996,
in principal dcrivatc alc canabisului,dar si 150 de kg dc cocain
si 62 kg hcroin ,coniscatc la graniltt dC Vamcsii unguri,care
(lczordinc, rcgirnul anilor 1992-1996 a vorizat traflcul dc
(lr()guri dure si prin tolcrarca unor organizal tcrOristc (gcn
PKK), binCCunOscutc pcntru iinplicarca lor in traficul dc
(lroguri. Sa obscrvttm c ,la accst capitol,rcgimu1 1licscu nu a
lhcut altceva dccat stt continuc binccunoscuta cardttsic a
:cginlului Ccau,cscu cu tcrorismul.
Rapoltul()GI)citcaztt si rapoaltc ale SRl,duptt care 60 6 din
(llogurilc carc intrau in Romania,intrc anii`95-`96,rrovCncau dc
Pc licra ttrc .Cca maiimpoltanth capturtt dc hcroin (42 kg)s a
ctuat la 12 dcccmbric 1996,int un autobuz tllrc apaltinand
cli_

trccuscr ,binc lncrsi,prin vama romancasc .Potrivit rapOrtului c()inpanici ttllce "Toros . I rogul sc afla ambalat in pachctelc

O }I)din 1997,hasisul din Romania provcnca din,,(3ornul dc :llici,de 500 dc gmmc.Unul dintrc cctttiCnii tu i,arcsttt cu
aur``al Afl icii dc Est,marJuana din Nigcria,cOcaina din rilaul captllHi,cn chiar fl atelc proprictarlllui companici.Dc
l

Columbia,4cnezucla si Brazilia. Iat dc ce rapo u1 0GI /97 rcgul , duptt cc introduc drogurilc in Romania,turcii utilizeaz
considcrtt ctt Romania anilor `92-`96 s a transformat intr o CCttiCni dc altc nationali u i(,, mile``, n
VCrttabilttplacatumantttatrancului intcrnalional dC dloguri tari. gou)E)intrc 95 dc traflcanii arcStali Tn Bucurcsti in 1996,41
(11
",pC post dc
In plus,dcscopcrirca a doutt fabrici de llcroin
,abia in 1996, lll dOVCdit a fl iranieni, 20 romani si 14 turci. ,, ,
au conflmat supozil lc p01ilisti10r curopcni, aflali n pOSt la 7'/4/g/7
7 t j /S 9 ,constatri

Bucurcsti,privind noul roljucat dc Romania m traicul cu accst
nipo u10GD din 1997," R J
dog." rcl srg c Cg
(/(. , 7 995, og tt tt r r9

9 r
`
z ` ,
` E ,c' J7I r 1

, ,
`
g , Slo , srar
`J
SuStinc rapoltu1 0GD/97.in continuarc,rapoltul din 1997

`
s r ,
,G`
,
S

/ ,c
`
prcciza:,,R
,
,
; r rr ra

zr


7
` ``.

r:z



,

`
,, r Jz glr
/7 ,
7

z rJ` J J`

` s ,rtr , .

4,,G Jrr O
c rclC r`
Cc rol
:
a avut nstt rcgilnul dc dup 1989 n transformarca "rir
J Jrrtl J r7
Romanici dintr o lartt dc tranzit a drOgurilo lnt O lartt dc
produclic si COnsunl,Inai alcs a hcroinci?Iat cc afirm rapoltul O paltc din traflcul de droguri dcsRsurat in Romania _
OGD pc 1997:,, 7JJ r rJj 1 fzJ` g7 , consta rapolm1 0GD/97-sc afh in lnttnile kurziloL dintrc
r 2 ,
s, S g 7 : , / C liC CCi mai mulli apaltin organizalici terOristc PKK.Potrivit
itizbolui splonilor
rapoltului OGD/97,PKK sc ascundc fn spatclc unei Organizalii
dc mas ,dcnumia gcncric,,Frontul dc Elibcrarc al Kurzilor``(in
original ERNK),carC gl lpcaztt d crse ottanizal dc femei,
tincrct, studcnli Sau Oamcni dc afaceri kurzi din Romania.
Oamen dc afaccri kurzi, de pild , s au grupat in ,,Asocialia
Oamcnilor dc A ccri din Oricnt``.Dcsprc accasth asocialiC,
rapoltul C)GI)din 1997 sustinC Ca scrvca drcpt ,,a c` :
rtrr c :rr" c J italJ .Toatc organizaliilc kurdc din
`PKX
Romania sc aflau Fn 1996 sub controlui strict al PKK,iar,cful
PKK cra, in acclasi timp, si scful fl ontului ERNK.
Rcsponsabilul dircct pcntrll colcctarca fondurilor era una si
acccasi persoantt cu dclcgatul pentm problemc dc propagandtt al
P] , si, Tn acclasi tilllp, dircctor al ziarului kurzi10r din
Romania, "vocca Mcsopotalllici``, ziar carc sc distribuia
ncstinghcrit,gratis,la gurilc de inctrou din 3ucurcsti.Rapoltul
OGl) spcciflctt faptui ctt accsta cra un om dc a ccri prospct
care urmasc cursuri dc litcratura cngleztt la OxfOrd.Circa 900/
dintrc kurz din Romania 2ccau parte din organizalii Care
aparlincau ERNK i cotizau,in acest cadru,la PKK.Dctaliu
ilnpo ant: 750/ dintrc accsti nlici investitOri Oricntali din
Romania sunt dc naliOnalitatc turc ,ln lcalitatc kurzi,iar ERNK
lc punca la dispozilic capitalul inilial pCntru a dcmara rllicile
afaceri,remarca rapoltu1 0GD/97.Potrivit statisticilor polilici
romanc_citatc dc rapollu1 0GD/97-circa 65%din totalul
capturilor acutc la vaml sunt de la ascmenca conlpanii de
transpolt.Purttttor dc cuvant ai PKK,i ERNK nu nunlai cttau
ncgat c 13anizaliilc 10r ar fi implicate in traflcul dc droguri,
dar au spcciflcat c , dc fapt, accstca colaborau cu POlilia
Roman . sc iciile antidrog din Romania au 2cut,dup `90,
patru capturi pc baza infOrmal 10 0 ritc dc organizalillC kurde.
Totusi,nici un kurd nu a fOst vrcOdatttimplicat.COnform O(3E),
colabOrarea PKK si ERNK cu polilia nu Cra altccva dccat un
mod abil al kurzilor dc a si inl tura cOncurcnia dC pc piala
drogurilo cu mana P lilici Romanc. Pozilia politiCi, Carc a
aprcciat in mOd manifbst accst gcn dc c01aborarc, rttmanc
oricum ambigu , se spccinctt in rapoltu1 0GD/97. Nicolac
Ulicm,pulttttolul dc cuvant(din aCCl mOmcnt)al SRI,a declarat
ca sc iciul Roman dc lnformalil delinCa date sigurc privind
206 207 Rttzbolul spionilor
i11lplicarca kurzilor in traflcul de droguri si arme,dar nu lc putca
lllcc publice. Este dc remarcat c ,de,i SRI,tia perfcct ce fac
organizaliile PKK si ERNK h Romania,autori !ile dc la
lucurcsti au ignorat informal lc Si au prcferat sh continuc
colaborarea clandcstina cu kurzii.Estc u,or dc prcsupus dc cc:
lk)nduri clandcstine pcntru partidul dc guvcmttmant i clicntela
3
l politic .Sa rnai rcmarcaFn si alt aspecti cste pcntru prirna dat
cind o organizaliC intcmalionaltt ca OGD dczvttluic, lntr un
rtlport anual difuzat la scar mondial a,a cum cstc raportul
()GD/97-colaborarca secrettt a regimului llicscu cu PKK,in
lfaccri care vizcaztt domcniul crilnci organizatc intcrnationalc.
lattt un subicct incdit, asupra cttrLlia rapo l C)GE)/97 ofcr
prirnclc indicii impoiantc,i de la care poatc dcmara o anchct
(lc amploare:regimu1 1licscu si crima ottanizattt transnalional ,
`90-`96 ! E)in pttcate, niineni n a miscat un dcgct in accast
(lircclic.
Rcvcnind,confolll1 0GD/97,kurzii crau implicali atat Fn
tl aflcul clandcstin carc tranzita din Turcia chtrc Romania,via
13ulgaria, cat ,i n cel carc tranzita Ucraina sprc Moldova,
vcnind din spaliul rus,Potrivit poliliei rOmane,citat n raportul
OGD/97," g jcric`
S UJ7, J&)
j
` `
6r/J , :q r
j
s ,c C ZJ` , cr2 ``.
` "`
cu toatc accstc mafli!Lcgttturile kurzilor cu
1)KKl avca lcgttturi
"
illafla rush au fost facilitate dc faptul ctt organizal lc aCCStora
sunt icgalc in Rusia,ba au si rcprezentanii oflCiali.
Un sirnbol viu al colaborttr ]Bucurcstilor cu kurz si inafla
rus 1l constituic afacerca,,Calu``.in septembrie 1995,polilia
ttirch a arcstat la Edirne un oman, al cttmi pscudoniIIIl era
,,Calu ,lmprcun cu,ase kurzi(,,turci``),care transpoltau 2 kg
dc hcroin , cinci pistoalc ,i o lnitralicr . "Calu``a dcclarat la
intcrogatoriul luat dc politia turctt din Edirnc,ch cl era la al
optulca transport dc herointt ctttrc Romania,si dc cxploziv,din
l mania in a r . "Calu`` a recunoscut ctt lucra pentru PKK.
(lonforn rapoltului OG D/97,sursc apropiatc se icHior sccretc
rolllanc au dczvttluit ctt agentul,,Calu cra unul dintrc oamen
l()1
si ctt acesta lucra, in accla,i tilnp, si pcntru mafla din
i 1 tinsnistria.Un oflicr al Allllatei a 14-a msc a declarat unui
corcspondcnt OGD,ln 1995,c trupcle rusc,, rJz
 Rttzb01ul splonilor 208 209 R zbolui splonil

6 Og 2 7 din Ex 72
``.Potrivit
" `"
a lui A/1ircca Sncgur9 fortandu_l instt pe accsta stt nu intelvintt in
Ofiterului,traflcul dc droguri din zontt cra condus de un cvreu grupului lla,cu,pc carc maflotul ll considera
favoarca clibcrttr
lS, CarC avca si cct iCnic elvclian , individ din anturttul
naliOnalist.(La fcl a proccdat si cx ambasadorul amcrican Alfl ed
l

prcscdintclui Sncgur. Ma otu1 2cca Obicctul unui mandat de

arcstarc ln Rusia,pcnt l traflc dc diamantc industrialc si an
Estc vOrba dc cclcbrul gangstcr BOris Birnstcin,carc dc,inCa Tn
Moldova dc pcstc Pmt cvasilnonOpolul cxp01turilor dc matcrii
prime(lntrC Care,cel aHcmnului),mOnOpolul asupra blci10t
socictttli10r de asigurare,prin intclmcdiul lnarclui sttu conccrn
Moscs, carc l a satuit Tn can pania din 1996 pc llicscu stt nu
c.
intc intt in favoarea lui llic ila,cu,din acclasi motiv).
Scmniflcativ in 1992, Boris Bimstcin a fost mcdiatorlll
crizci carc a dus ia scpararca Transnistrici,regiunc undc sc an
al
unul dintre ccle mal importantc arscnalc de rachetc balistice din

i ccl carc cOntrola si iinprilllarca banilor in rcgiunc,confollll servic lor americane.Boris Bilnstein a rcu,it
"Scabeco
Moldova. Alttturi dc mOnopolul fabricttrii dc pa,apOartc, l Ci
ti tttl lWttllT:
"ScabccO`` mai COntrola turismul ,i devcnisc, fntrc timp,
proprictarul luxosului hOtel ,,MoLDOVA`` din Chisinttu, translllis o la Kicnllin. Stttmim asupra lui Boris Birnstcin,nu
inclusiv al cazinoului din hotcl,ambcle proprictatca KGB pan artt rost, dcoarcce omul sttu de incrcdcre in Romania a fost
Fn 1991. COncernul ,,ScabccO mai dispunca Fn M01dOva, in binecunoscutul Vitali Ustroi(UsturOi),implicat in mai multe
1996,dc 12 fcrmc de cresctttorH,carc produccau 3.500 dc tOnc afaccri dc trafic cu materialc stratcgicc. Amintinn aici doar
dc curcan pcntru piata oCCidCntal , pc langtt mOnopolul a ccrca cu lllcrcur rosu,din parcaica dc la Vila Lac Snagov,Tn
traflcului dc droguri si Fnasini furatc din Gcrlnania si Austria.
carc au fost allllestccatc,i unelc cadre alc Al Inatei.
Una dintrc accstc lnasini i a fOst fhcuttt cadou dc 13oris Birnstcin
Totin raportu1 0GD/97 sc mcntioncaZtt Si traicul dc droguri
lllinistrului de ustilic al NI101dOvci,cu carc accsta a fOst prins la
Tn carc cra implicattt ma a italian "Sacra Corona Unita``.
Vicna Fn 1992. Automobilul fuscsc furat, dc pt, de mafla
ucraincantt din ora,ul Hcilbron(Gcrmania).Minist i nu cra Accast organizatiC a cOntrolat traflcul dc droguri intrc ltalia si
dccat un curicr al lui 13oris Biinstein,fntrc alc cttrui aLceri intra Romania,in principal a hcroinci,adusc din Turcia,prccunl,ia
cocainci, provcnittt din Brazilia. ,,Sacra Corona Unita s a
si traflcul de came vic,cu moldovence,pcntru bordclurilc din
Gcrmania.in realitatc,Boris Birnstcin si,,scabccO sc Ocupau bucurat, conform OGD/97, de complicitatca unor inalti
cu spttlarca banilor manei rusc,bani carc ttungCau apoi,curali, fllnclionari dC Stat si din polilia rCgimului lliescu. Raportul
m bincile din Elvelia.Cinc era,dc fapt,BOris Bimstcin? OGD/97 noteaz IJ
6/7
:,, P c" rJ r
"` `Jt
g
'
Conform FBI,i lntcrpol,BOris Birnstein emigrase din URSS h R j ,c

tt

crj ,c
`JI
"
lsrac1 2n anii`80,rcemigrasc cu un pa,apOlt canadian,pcntru ca,
b S


s bJ z r
1 s

ln 1991 _utilizand vechiul sttu pa apolt sOvictic,stt rcvintt in

J

`
7arrtr
2 tt 1 IJj

Rcpublica MOldOva, undc si_a prOcurat un pasaport " `

``.in inchcicre,rapoltu1 0GD/97 punc,ncgru pc alb,


llloldOvcncsc. L a adcl cnit pe Mircea Sncgur cu o marc turilol vechiului guvern
problcma ncccsittttii decOnspirttrii"lcg
cantitate dc motorin , pe carc apoi a vandut_ tOt cl, dar in
al prc,cdintclui llicscu cu criina organizat .

numclc lui Mircea sncguL la un p i mult mai avantttOs,h

Sucdia si Finianda,lrnpttrlind ultCrior castigul cu Mircca Sncgun
lmcdiat, BOris Binlstcin a oblinut primclc monOpoluri fn d.plligralia,"aliatul criIIlei organizate
MoldOvai fabricarca pcrrnisc10r de cOnduccrc auto,prccum ,i Dc asemcnca,pc tcritoriul Romanici s_a constatat in an 90'
ccl al irnpo ului si cxpOrtului dc mOtOrintt si benzin . La
o prolifcrarc a migraliCi ilCgalc,Tncurttattt dC lipsa lcgislatici in
alcgcrilc din 1 996,BOris Birnstcin a flnaniat campania clectOral
matcric si de slaba capacitatc dc control a fl ontierclo motiv
 R zbolul splonilor
pentrtl carc statul oman era pcrccput ca un "stat dc tranzit``
pcntrtl flliclclc illllplicatc in trancul ilcgal dc pcrsoane.
Au fost idcntincatc mai multc canale si relelC Specializate,
coordonatc dc strttini,dar in care crau implicali si rOmani,cu r01
dc c 1 uzc.Dc rcgul ,lidcrii accstor structuri crau(,i sunt)
cctaicni turci care racolau (racOlcazl) COnaliOnali sau altc
catcgorii dc afro asiatici,dOmici s ungtt pe ctti ilcgale Fn
Occidcnt. Pcntru tranzitarca granilci in COndil dc Sigurani
organizatorii grupuri10r,i_au crcat in perilnctrul de fronticr o
baz1 0pcraliOnaltt si dc sprijin binc consolidat , formattt din
curicri, taxil ctristi, gazdc si cttlttuzc, cointercsali matcrial
pcntla des2,ura accst gen dc activitatc.
E)in cazuistica cxistcnttt in dosarcic autOritttli10r rOmane,
rczulti ch,dc cclc mai rnultc ori,foriarCa frOnticrei dc stat se hcc
din ltOmania,in dircctia Ungarici si lugOslavici, dar au fost,i
situalii n Carc au avut10c intrari fl audu10asc din statcle vccinc Fn
iara nOastr ,infl actorii flind aproapc artt cxccplic cctttleni turci
dc Originc kurd .Transfllgii rccurg astfel la fo10sirca tcritOriului
romancsc ca loc dc rcftlgiu,ca urmarc a ptului ctt sunt in atenlia
sc icii10r sccrctc din statcle vccinc,din Occidcnt sau din iara de
originc,ctt sunt participanti Ori Suspecli dc participare la acliuni
tcroristc.Acc tia pot fl,ln cgala mttsur ,cunosculi Ca traflcanli
dc droguri,dc autOturismc si dc pasapoaltc furatc,flind implicali
totodattt Fn acliuni prOpagandisticc,dcs suratc in favoarca unor
organizalii terOristc,sau implicali in trccerca frauduloastt peste
fl ontiera dc stat a unor lupthtOri, lnaintc sau dupi exccutarca
nlisiuni10r priinitc dc la lidcr
gmpttrilor din care fac partc.
PcrsOanclc Fn cauz rccurL7 1a un sistcrll organizatOric ,i dc
COlllandi cOmplcx, crmetic, bazat pc stl lcturi piramidalc binc
conspiratc,cOnstituite pe critcr idc01ogicc,i rcligioase.
Rapoaltclc scrvicii10r sccrcte rclcvtt faptul c "in acttlalul
contcxt intcrnaliOnal,cOroborat cu situatia CCOnOrnic ,politictt si
nlilitartt din Turcia,i lrak,Romania sc conf lnttt cu o intcnsiflcare
a acti tttli10r des ,untc dc rcicIC dC mibralie ilegalc turcc,ti,
carc sunt sprJinitC masiv atat dc PKK,dar,i dc Ottanizalia
cxtrcnlist tcrorista dc nuanitt ultranaliOnaliSt
,,Lupii ccnusii
Ca urmarc a masurilor infbrmativ_Opcrativc luatc dc SRI si a
coopcrarii cu altc Organismc spccializatc alc statului,cat,i cu
210 211 R zboiul splonilor
sc icii silnilarc din statclc vest curopcne, au fost idcntiflcatc
urmtttoarclc modalitttli dc intfttc pc tcritoriul Romanici:
prin fo arCa fl onticrcidc stat a Romanici,in accst scns
``rcprezcntand_ frontiera cu Ucraina;
"vcriga siab
prin intrarca lcgaltt prin Acroportul lnternailonal
Otopcni, cnligraniii deClarand ctt vin pentru turism in
Romania;
, prin utilizarca de pa,apoaltc si vizese;
intrarca ilcgaltt in interiorul unor autotrcnuri TIR;
fOrlarca fl onticrci de stat prin ttavcrsarca Dunttrii in
zOna Giurgiu si Cala t.
Duptt intrarca pc teritoriul ittrii noastrc, grupurilc dc
cllligranti Sunt prcluatc, dc rcgul , dc chl uze, ln gcncral
ccttticni turci stabilili in Romania dc llnai mult timp,sub diversc
acopcriri, si condusc sprc fl onticra dc stat cu Ungaria si
lugoslavia. Informal lC Obiinutc au condus la identiflcarca
tifmtttoarclor inodalit li dC pttrasirc a Romanici:
prin oblinCrca dc vizc dc tranzit dc la Consulatul
Ungarici de la Cl si COnsulatul lugosla ci dc la
Tinli,oara, costul unci astfcl de trcceri flind cuprins
lntrc 1000-2500 de curo dc persoan ;
treccrca ilcgaltt prin folosirea dc pa,apoartc si vizc falsc;
fOlta a fronticrci de stat sprc Ungttia,prin intcllllcdiul
cttlttuzcloL sau lugoslavia, ln accst ultiln caz, g upurilc
flind trccutc prin zona D beta Tumu Scvcrin,cu autorul
colltttlbandi,tilor calc aclioncaZtt pc Clisura Dunttrii;
prin intcllllcdiul trenurilor intcrnalionale CFR,in acest
caz, grupurilc flind preluatc, contra cost, dc chtrc
conduchtor dc tren carc lc facilitcaztt pttrttsirca ilcgal
a tttr nOastre.
O paltc a fondurilol oblinutc din astibl dc acliuni sunt
urate dc
ultcrior utilizate pcnt flnaniarCa activitttli10r des
cltrc organizaliilC extrcmist tcroristc din iara nOastr .Totodat ,
prin traflcul ilcgal dc pcrsoanc cste organizat un sistcnl cflcicnt
dc comunical sccretc,prin intcllllcdiul unOr cmisari si curicri
.
cc fac icgtttura intrc ccntralclc grupttrilor cxtrcmist tcroristc si
divcrsc ccntre din Europa,inclusiv Romania.
 213 Zbdd s o or

:: Tll ;: ittr :: a IWl

din fapoartclc SRl, pc care-l vom reproducc intoclllai in
randurilc dc maijos:
/11
Serviciile secrete occidentale arunc ln lupt
li ani pe spaliul
crediniei "Nocivitatea unor secte insinuate ln ultil
"arma romanesc,cult,i sect o distinclie fundamental
Cillc ll a auzit dc numcroascle scctc carc au invadat Romania Problcmcle lcgatc dc dirncnsiunca spiritualtt a dczvoltirii
dc dup 1989?Cinc n_a auzit dc tot fclul dc rcuniuni scctante
linutC tC si iniri undc?Ei binc,pulini stiu dc,,Inarclc adcv 1
l :rttrTttF'n Fal 1 lf ttl:
carc sc ascundc aici: manipularca cc10r cOnvcrtili ln intercsul

1
unor anunlitc grupuri dc influcni ! COncrct,lnccpand cu 199o,
in baza linOr planuri rcalizatc dc scrviciilc sccretc occidcntalc
fnch din anii '80, Vcstul a dat libcr la "invazia scctclo `` pc
tcritoriul i rii nOastrc.Pro tand dc dcruta populalici,tarattt fbr


I : l 1 1 : i R : Jf:41G
t du nh
1999 aAdunarii Parlamcntarc a Consiliului Europei,carc a adopt
c

mcnitc a atragc roman n capCana scctclo Cu altc cuvintc,
mattand pC Sttrttcia masc10 cxaspcratc dc aplicarca asa zisclo n unanimittte Rc
,71 C
j j j/67 q7
sc

"
programc dc dczvOltarc durabil , agcnti1 0CCidcntali au atras
;Tl : [ ]1 T::1
nunlcroasc pcrsOanc sprc o,,crcdinitt uniC ,cc n a fhcut altccva
d
dccnt s ncurttcZC acOrdarca unui timp dc rughciunc cat mai
marc, dcIIsarca dc la practicarca difcritelor munci ncccsarc l lFll I :Prttdbrga smdc
r
CttiltTpttl
prospcrttrh unci sOcictttti n10dCrnc,dcci a lcnei,a goanci dup
ca tiguri ilicitc,ncmuncitc.Dc cc tOatc accstca?
: [Wi li:
iT
Planurilc principalc10r scrvicii sccrctc din lumc,carc au vizat
: ,
::: i atTI
transforlnarca Europci dc Est int o uria pialtt de dCSfaccrc
Om#n:rttlli
pclltru produsclc ccOnonl lor statc10r dczv01tate, au luat n : II:Wi : :[nc a
calcul distragcrca atcnlici pOpulalii10r 10calc dc la activitttlilc dC
y
l I . d I sttcs F
1:.:I
c
la
ct
tttt Tcttr L
activithli Subvcrsivc,scrvic lc sccrctc occidcntalc au aruncat"la
prifllirc numcrosi alicnati, mai pOpular ,,dusi cu pluta
: 1: : R: :: T
lilT i 1. :icT :
:ri
,

anuniali cu nlarc pOmpa ca mcntorh sau,,Mcsia``rcspcctivc10r

: :

Tl
iil 11
r dn
1 T: 1=: ;1 1 :
111isurh si dczvttluic sccrctelc accstOr acliuni subvcrsivc si
la 30.H.1998,
2 S
' ",prOmulga
Itizbolui splonilor
incrinlincaztt explicit scctele dttuntttoarc
,dcinitc ca
oricc grup structurat care,sub prctcxtul profcsII unci
anunlitc spiritualitttti sau n10sofli sau ccl dc a dclinc
monopolul clitist al c H sprc adcvar,iniCICpciunc sau
mantuirc, vizcaztt stabilirca unci dominalii tOtalc si
cxclusivc asupra pcrsoanclo rccurgand la manipularca
mintaltt sistcmatich ;
in Olanda, confOrln R p r
spr
S
J V
&
`
pC anul 1998,
"j
printrc grupttrile carc au
violat drcpturilor
constituliOnalc))sc numttrtt si
grLlp ri rcligiOasc care
^ dcsR,oartt activit
li ilCgale) .
In aplicarea Rccomandttrii OSCE din 22 ma ic 1999,i a
Rccomandttr APCE n 8373/1999 o prilntt dincultatc consttt in
dcinirca prccistt a conccptului dc ,, G C" s carc nu
cste cxplicitat dc Rccomandarca APCE n `r
8373/99.
in mttsura in care libcrtatca de cult nu sc confllndtt cu asa
zisa libcltatc dc a sc asocia in grup ri carc f i propun
incttlcarca flagranth a drcpturilor ccthicncsti si a lcgi10r i
Adunarca Parlamcntartt a Consiliului Europci nu a cOnsidcrat
ncccsar s aductt altc prccizttri. TOtusi,sub aspcctul siguranici
naliOnalc cstc il poltanttt distinclia dintre fcnomcnul dc cult
pl otttat de Constitulia thrii nOastre si de rcglcmcntttrilc
intcrnalionalc la care Romania cstc palte si tnomcnul scctar
carc, ln confOrmitatc cu documcntclc curOpcnc ,i cu legilc
romancsti, prczinttt prcnlisc dc afcctare a ordinii si moralei
publicc si chiar a sigurantci nalionalc.
Dc,i parc dc domcniul cvidenici, adcsca, fn practic
difcrenlicrCa dintrc cult si sccttt cstc dincil _mai ales datorit
faptului ctt pcrccplia aSupra accstOr doutt noliuni CStC Substanlial
difcrit n Uniunca Europeantt siFn Statclc Unitc.Romania flind
O lartt CurOpcan ,a cttrci spiritualitate constituic paic integrant
a arici curopcnc,in abordarca accstei problcmc spcciflcc suntcm
ncvoili stt lincm SCama de accasttt rcalitatc,intcgrand acliunilC
noastre nlodalitttli10r dc abordarc a subiectlllui elaboratc dc a
lungul unci ample pcrioadc istOricc,dc ctttrc statclc curOpene cu
o dcmOcraliC avansat .Asttl, cOnform unor Opinii la
rlspanditc, acceptate ca valabilc sub aspcct mctOd01ogic si
214 215 R zbolui splonilor
stiinilic,ln aria de spiritualitatc curopcan conceptul de cult
irnplictt trei caractcristici fundamcntalc:
C r J J`
rar cx() 2 crr
J P
`
Pr ag
`
Sprc excmplu, cultelc crc,tinc propagtt o doctrintt tcologic
cxplicit , acccsibil , care sc rcgttscstc in acceasi follntt atat in
J J
JJ matcrialcle de catchizarc, destinatc publicului larg, cat ,i Fn
materialclc tcologicc, vehiculatc la cele mai fnaltc nivelc alc
stmctu i eclcziasticc rcspcctive;
Rttp c J.1
Jcrr r b c
Spiritualitatea curopcantt este prin cxcelcnitt prOdusul
crcstinismulul,mediu gcnerttor al valorilor pe care sc intemcia
" nS i ideca de drcpttl i alc omului si dc dcmocratie mOdCm .In
rcspectul accstor valori civicc si umanc,pivotul cultclor curopcne
cstc Biblia.Adttugirile doctrinarc fhcute dc flecarc cult la Biblic sc
m nccontradictor cu litcra si
r , =ginesc la cxplicatii Sau comcntar
l cultclor necrc,tine,atitlldinca lor fa dc
spiritul tcxtlllui.in ca2
CrC,tini si c stinismul mttoritar in Europa cste dctcl llinant
pcntru incadrarca lor:cultul islanlic sunnit rccunoastc in lssus
2 )si rcspccttt rcligia crc,tin ,ai ctt i practicanii Sunt
considcrati J7z` , cr J , iar nu pttgani. Invcrs, scctclc
islamicc asilllilcaztt crcstinislnul cu p g , s 12r
fllndamcntalist
",
jllstiflcand astibl, in opinia lor9 acliunilc tcroriste
inpotriva
c ,tinibr ca dtt ozbd S d,Ca in trad a COra ci llu
,
poate fl plrtat dccat impotriva paganiloo;
r
b rag s
,
rag
` `
Crcstinismul a fost,tilllp dc sccole,rncdiul dc dczvoltare al
culturii curopcnc,fiind profund implicat in formarca structurilor
valoricc, socialc si nlintalc pc care sc bazcazi constiinia
curopcan .Pcntru a putca juca accst rol,cultclc curopcnc au
claborat no mc de intcrprctarc a prcvcderilor biblicc carc
lsiguri stabilitatea dc ansamblu a structurH dc cult,astfcl incat
lccasta s nu intre in contradicliC Cu intcrcsc gcneralc alc
socictttlii Sau cu sctul dc valori rnoralc gencral acccptat.
R zboiui splonilor 216 217 R zbolul splonilor

Sprc dcoscbirc dc cultc,grupttrilc rcligioasc cu caractcr scc Accstc stlucturi promovcaztt un amcstcc dc crcstinislll,
tant sc ilustrcaztt prin ncrcspcctarca cclor trei critcrii mai sus budism,i chiar practici,amanistc ca tt D (similar
transci misticc)Sau b j D
cnumcratci (aCCCSC dC raS
Scctclc au O dOctrintt Cu ccl pulin dOutt nivelc: nccont latc).Rcspectivcle stmcturi scctantc
'
p pagtt dogmc
a)unul CXOtcric,dcstinat racol rii; subvcrsivc:statului,naliun ,guvemului si institulil10r sale lc
b)unul Sau mai multc nivclc scclctc,dcstinttc iri Fil corcspundc , ttCc ,constituind /1 s
J
,

nivOlc
sau unui gl lp rcstrans dc lidcri(adCSCa acestc pc carc adeplii trCbuic s o combattt p n vorb ,i falot .

docttinarc secrctc au sistcmatic un caractcr ilcgal, Scctclc dc accst il dczvoltate pc substraturi doctrinarc
antistatal,hdclllmttd la wtt ligioastt si cOnfl lnta ); nccrestinc nu sunt inai pulin pCriculoasei atcntatclc colllise dc
Cca dc a doua caractcristictt a unor grupttri scctantc cstc adCpt SCCtci AUM) sau sinuciderca in grup a membrilor
constituirca unui corpus doctrinar inai nlult sau nlai Hcavcn's Gatcs atcst accst lucru.
grupttr californicnc
pulin Strain dc Biblic, prctcxt pcntru promovarca dc ftt z
,ailcga
S

Z

valori, icrarh si collllpoltamcntc carc, prin sorgintca
r s a,

` ` "
lor,vin in cOntradictiC Cu axiologia spaiiului Spiritual si rCJJ 19r gJtrfp t S S JrJs
" `
9 b S
`
curopcan,atctand drcpturilc si libc lilC CCt icnCsti i,
J7
l g
J'f gr
rj`
7
J z
:`
Fn unclc cazuri,sigurania naliOnal

`

S
tt

res` /1 J7Z
SC esri72 ,/7 oX rr .

`
;

Ccl dc al trcilea critcriu,cOnstant prczent Tn activitatca Dcoscbit

dc virulcntc sunt cclc din a doua catcgoric, carc
multor gllp ri scctantc carc dcs soarh activithil ilCgale practictt doctrinc cclecticc(ameStec dc elcmcntc crcstinc,
sau antistatalc,cstc vchicularca dc dOctrinc antisocialc budistc,yoga ctc.),i sC rcmarctt prillt[o faiad religioash
)

bazatc pc rttst lmttciri ab rantc,rnilcnarist agrcsivc ale putandu_sc u or discclnc cfolturilc unor c9ntrC dC Coordonarc
doctrinci biblicc(sau a dOCtrinci altor culte mttorC), nlondialtt dc a inlpunc o noutt ordinc nu numai de cult sau
scoasc din contcxtul social,cultural,i valoric. sOcial , ci si politico cconomic .(3u astfcl de prcocupttri sc

Printrc fl aglncntcle biblicc ccl mai adcs rttst 1lnlcitc rcmarctt sccta Cop jJ D z J ,gruparc intcrzisl ln cclc mai


numttra KAp
s ,
/trj
g" ,speculat multc ittri CurOpenc.in cOnforlllitatc cu opinia autoritttilor
scnsul unor interpretttri prcvestind s rsitul apropiat al lulllii. califomicnc,gmparca c
` `
Unclc dintrc cclc mai rnari tragcd prOvOcatc dc scctc au avut Acuzattt dc pedo lic, ,ant , prOStitulic, COrupcrc si
ca substrat tocmai intcrprctarca tcndcnliOash a textului scchcstrare de minori,sccta a fost implicatttin mai rnulte proccsc
Apocalipsci: cstc cazul scctci
Tcmplul POpomlui , carc s a dcschisc m ri curopcnc,S.U.A.,i Australia.In iara nOastr
ilustrat prin sinucidcrea n mas ,la 29 noicmbric 1978,a circa sccta l,i dcs oartt activitatca sub acopcrirca unci Fundalii Cu
l.000 dintrc adcp! shil al scctci Davidicnilor) din Statcle Unitc scdiul in Bucurcsti, lnregistrattt ca organizalic Caritabil n
(1993)si al SCCtei Tcmplul Solar (1997).in vara anului 2000, iulie 1 994.in rcalitate,fundalia a Organiz
ashram)
uri n mai
o alttt gl lparc a cttrei doctrinh sc baza pc r st 11 circa tcxtului lllultc localitttli.in acestc nuclec inchisc,adcpl sunt lndOctrinali
biblic rn scns nlilcnarist Biscrica Rcstaurttrii cc10r Zccc conform
profclil10r lidcrului scctci, David Moscs Bcrg.
Porunci din Uganda, a atras atcnlia mass lllCdiCi mOndialc Doctrina scctci const ln intcrprctarca hetcrOdoxtt pc carc Bcrg o
p un masacl l dc prop04ii,S01dtt cu pcstc 3.000 dc victimc. biblie a gmpului,
dtt Biblici. Cel ln cauztt a instituit propria

frt tF
77, 71 , S J72 z 7J Fra J
R 7 7z / conglomerat dc conccpte crestinc,budistc si tantrice,rnatcrializat
`
s


tt r6r

z r g J /1r
,carc proclam c
11 lucrarca sa Mo lcttcrs tre g s

g strb`/i rs
r2 rilJ77
777 .
fr l
z s Sa Jr`j . Pcntnl a rc7 z
77


Rizbolui splonilor 218 219 Rttzbolul splonilor

J` J 2J s s ,tinerdc adcpte prin mctodc si mJ10acc spccincc terorismului.Membr VS.S.

scctei
alc
sunt Fndcmnatc stt acostczc pcrsonalitttli publiCe in
nu au fost scmnalali cu aCtiVithii in iara nOastr .

scopul prTtiChrii asa numitul , S P, asimilabil

j
c j ,scFli777b J,s
Secta Tsi propunc s s j 1

prostituliCi.In accst fcl,lidcrH strttini ai scctci urmttresc oblinCrca
77 rbJ
J
j,

p , 1 , 1,77, rarj,
dc matcrial dc sant ,i cOl promitcrc a unor factori dc dccizic ` ' g lSrrlrj r 761
ls 2rr a ,fh g l s c
politictt si ccOnOmictt din Romania(a sc VCdCa cazurile lmor 'Z
P 29" o follntt dc anarho sindicalism prilnitiv. Grtlparea
pcrsonalit !i publiCe romanesti, detaliatc Fn presa centraltt sub cunoscut
cstc , ln plan intcmalional, prin practicilc salc de
nlasca unor scandaluri,dc adultct dar O ca cineva scuzali
racolare dc adepli din randul cOpiilor institutionaliZati. Prin
cacofonia! stt vrca stt publicc adcvirul dcspre mOdui cum
claustrarc, impuncrea unui proLTam rigid si dczuntanizant ,i a
accste pcrsonalit li si au cunoscut, pardon, amantcic n.a.),
unui rcgirn alimcntar sttrac Fn protcinc,rninorilol li sc inoculcaz
pentru a materializa
J
, ln viziunca
idcca rl 77`" a COnductttomlui scctei, 3 /77 ,7d
s
`

7`C 77S bJ dc "r'J
"Bcrg:
72

2" si a s cr
j ,Pr
j
s ,c tsa fr/ ,
z
`
2 J 2
` "bJrJ Cu prilaul int lnirilor, dcsasuratc Tn lara nOastr sub
Gr rr
2
`
"
`,/7rr ".Gmpurilc scctei undc sc practic acopcrirca unor conferinic , rJ ori 6
g

accst tl dc , sc autointituleaz
` mondiale au indcmnat adcplii la",
adCplii(un dintrc ci nlinOri)praCtiCtt pronliscuitatca `sexuala
",ln carc
sub rcprczentanlii cOnduccr
prctcxtul s
Jggi r,ariJ tt c aCliuni anarho contcstatarc, susiinand ctt Executivul nu ar fl

2 ,lJ

`
Scctelc llccrcstine,dincolo dc / ". decat
s,77, j77 s
r , ri r `9 jF j
,oar
"de cult dcsavand
dc,1

trebuic aclionat in vcdcrca follll rii unui stat
activitttti CC transccnd nlilitantismul politicO_social,
"si c
contingcniC Cu culcLycrca sistcmatictt dc infomalii prin strtlcturi tcocratic mondial controlat dc Ananda Marga .

spccializatc ilcgalc si chiar cu terorismul intcmatiOnal.in Dup 1990, reprczcntan!i ai unor secte fundamcntalist
Romania, activcaztt ilcgal gruparca scctant Ananda Marga isiamicc dc originc turc (,iit )Sau saudia(wahabbia)au
(Calca Fcricirii)si SCctc fllndamcntalist islamicc dc sOrgintc
nccrcat constituirca dc Cc g" ftlnclionand ilcgal n mcdiul
7

studcnlilor Si al oamcnilor dc attceri arabi aflali in iara nOastr
s ttt si vahabbit .
,

Gruparca scctan hindus Ananda [atta) (CalCa Fcriciril), dar cu velcitttli dC extindcrc la nivclul ctnicilor turco ttttari dc
carc cstc prczenttt in Romania prin ramura Ananda Marga conRsiunc musulmana(sunnia).
Universal Rclicf Tcam (AMURT),lsi SCICcliOnCaztt adeplii din Difcrcnicle dintrc fundamcntalismul wahabbit(al cttmi adept
randul tincri10r din casclc dc cOp Accstora li sc aplictt proccdcc cstc Ossama Bcn Ladcn) i intcgrismul,iit lin dC unele dctalh,
dcvcnitc dQia tl adiliOnalc dc
r cum ar lista iinallllilo , dcsccndenti ai Profctului. Punctelc
transformali n s01dali ai lniscttrii Fn cauz` ",pcntm a
. comunc sunt mult mai cvidentc ,i agresivc: considcrarca
Ananda Marga s a rispandit in
Fondattt Fn 1 963 n lndia, Coranului ca rar` ordine politico social
Europa i Amcrica. Cunoscuttt pentru fanatismul religios al " pcntru o nou
mondial ,folosirea conccptului de , , (COmunitate a
adCpli10r stti, sccta arc antcccdcnte cxtrcrTlist tcroristc nOtOrii, crcdinciooilor)Tn sensul dc? , r 7


fapt pcntll carc estc intcrzis
n mai rnultc statc.Din anul 1982,
'l "(spre
pga Fn principal cvrcH si crcstin ),i
dcoscbirc dc
Ananda Marga nu a rnai rcvendicat si nici
pc plan internaliOnal "
obscsia instaurttr unui sistcmjuridic bazat pc cutuma islamic ,

nu a nlai fbst suspcctattt dc activit li cu Caractcr cxtrcnlist, ns ,

Saria
. Corolarul accstor conccplii CStC, ln planul acliuni10r
arc constituit1 0 ariptt paral lilitar Sciviciul dc v01untariat
concrctc,
Rttzboiul Sttnt (Jihadul)lmpOtriva tuturor acclora
Social(VS.S.) fiDrmattt din cadrc capabilc stt acliOnczc la ordin,
carc nu acccpth accstc concepl .

Rizboiui spionilor 220 221 8 ZbOilli Splom10r

In Romania,acliunile grup 10r scctantc dc accastt factutt stlnt .frt c 77 Scrn/J`'ar

e dgtrri crjJl, 4g J3 z R z de
J
C001 dOnatcsi inantatC pe dOutt fllicrc:cca, t
i cca wahabbitl,cu tt g C ,
j
,
drlJ sJ s`
illlplicttca unOr emisaH i inaniatOri din statclc musulmallc. cz 23`
dc gr ,1's , 6
6 r
j
c

JI ' s
Filicr
:
`

pc1il
li i ::1 l :::C
. ca rtt r
:8: inchinarca la E)iavol,la spiritclc R ului estc practicattt din
Sulcymangi si
islalllicc Nurgiulari .
tilllpuri imcmorialc, ind adesca asociath cu practici magicc
(VrttitOric,ghicit).Ritualuri satanicc anccstrale,transigurttc
FtlicF /r rJbit
f01cloric, supravicluiCSC pantt in zilclc noastrc in colcctivitttli
Sty restransc sau chiar ca tradil dC Clan invocarea dcmonilor
sll lyCFlk: ,ST albc ori festivalul
apclor dc catrc practicantclc prctinsei rnag

Romania si altc asociatii si fllndal Cu caractcr rcligios,scFlulalatc
dc la Brincsti 1lfo cu ai shi cuci ltti imo aliza!i dC pictura
ca dcmland aciiuni dC iCtllr indamcntalist islamic h marilc
Margaretci Stcrian, fiind cxemple binccunoscute (nu
ccntrc universitarc din Romania.Accstc stmcturi sunt cOndusc de
intampltttor la Brttnc,ti s a inrcgistrat prima sintlciderc satanisth
clnisari ai integrismului islamic dc nuanitt fllndamentalist
Wattabbi ,la carc au rcusit s c00ptcze,i unii cct
din iara nOastra). TOtu,1, nu trcbuic confundatc practicilc
!Cni rOmani. satanicc folcloricc cu satanismul.
In flnal dar nu Fn ultilllul rand sc cuvinc abordat si subiccttll
La fcl,nu trcbuic confundat lucifcrismul cu satanismul.Un

specialisti )situcaztt momcntul nastcrii satanismului

prctinsi
mOdcrn la s r,itul sccolului al XIX-lca,intcmcictorul accstci
doctrinc fiind considcrat ocultiStul amcrican Albcrt Pikc.
:!14L
t r
Sistcmatizand doglllatic crcdiniCIC lucifcricc multimilcnarc,
accsta a formulat, la 4 iunie 1889, in cclebrclc salc

INSTRUCTIUNI) ,dogma d lui Lucitr: Lucifcr,
'ml:
init !

zcul lullllin ,lupt lmpotriva lui Adonai,Zcul Biblici;Lucifcr

.Faptul ctt Albert Pikc estc i autorul
cstc adcvttratul dumnezcu
Sprc cxcFltplu,"Marea Fr lic Alb ,sclllnalat
n Ucraina la DOGM sI RITUAL ,baztt a Ritului Scolian Antic si
lucrttrii
nccputul ani10r `90, dcvenisc un fcnOmcn dc mas
Acccptat al Masoncrici Univcrsalc, cste spcculat n mod
, carc a
antrcnat zcci dc lllii dc pcrsoanc. ncavcnit in scnsul ctt masoncria ar avca un caracter satanist ).
Slllul luci ric al lui

in primul fand,nu trcbuic conftlndtt czotc

lili


,m"m
Pikc cu sttanismul dc joastt spcth pttLCticat p n subsoluri sordidc
Ori bisc ci abandonatc. in al dOilca rmd, acestc
instluctiuni

irll ntlli
a apttC ttCmCn ma controvcn3atc au fost rcdactatc intr o pc oad crcpusculartt a vietii
lui Albclt Pikc,marctt daa de boala carc i va aducc sfttsitul.
Totusi,satanismul modem a fost dc f t intcmciat cu opt
Fenomenui satanist:evolulie,i Situalie aCtual
dcccn duptt Albclt Pikc, dc un fost saltiinbanc, dcvcnit illcapt
C
77Jfr s
s
pcntm profcsia dc circar ca ulltte a C nsumului dc droguri
, t
s

13
J J `


13 Anton(Antal)SZandor La V y.in 1969,respectivtll a redacttt un
l t'


/
` `
`
" `

R Zb01ul,P10nilor 222 223 R zbolul splonilor

BIBLIA
fel dc catchism satanic( SATANIC )
),ca nici m ar Pc bllntt drcptate,antuttjelc implicatcmnarcotraic,fo.11latc din
nu arc caractcr teologic, ci se lillliteaz la parafl azarea clanu ale cl imina114ii
Ottanizatetransfrontalicre,au descopentFn
rudiinentartt si blasfcmatoric a unOr fragmentc dc text biblic. ale lui La 1/ey o ustiflCare
tcOriile nihili c,imoralc dc pseudo
Scnlniflcativ in acest scns cste unul dintre celc mai cunoscute cult dc namltt s faciliteze racolarca unor mcd dc tinc t la
agrnentc alc BIBLIEI SATANICE asa zisa rug ciunc
fl
:
consumul dc dl oguri practictt pe care Bisejca lui Sttan))a

srrrr` J , Zsc s` z
,77z 1

,J z
7 P zi
e lMIttil h
a _ ` ` Numttrul mttc de satanisti arestali sau COndalllmali pcntru
; , r. 1

`
.

` =
COnlinutul dogmatic al lucrttrii fostului saltirllbanc nu dClinere si comercializarc de droguri constituic o dovadttindirect
depttseste pc acela al unor mai vcchi para azttri antitcistc alc c ,dincolo de pospaiul dc culb , cxtinderca satanismului de
Biblici(dc genul Biblia hazlic
),flind aprOape nul,intrucat se sorginte La Vey s a cut ,i cu inlplicarca clanurilor criinei
lirnitcaztt la
pOrunci de genul j s cr
D" 3reczcz, J7
2 sr62 :` 71sider
,Tttn r : rr
` ` traducerc,tip re si difllzare Fn IIlilioanc dc excmplarc nu poatc

F : fl cxplicattt decat p n masive subveni ce nu putcau provcni din
ffZ
lilnitcaz , in fOnd, la negarca tuturor va10rilor sociale, dc la randurile declasaliloI SOCial c Fora lucrttca li sc adrescaz .

credinia in Dulllnczcu,i pantt la morala minillnal Accasta Fnstt nu ju iflca afl 11lalia ctt satanismul ar fl,i estc
aicul
.

Constient dc lipsa totaltt dc valoarc teologictt sau czotcrich a una dilltrc cele mai bine ottanizate retele care prolife az
dc drolttri si crima organiz .in primul rttld,satanismul nu arc

i
I
11 t
cocrenta unCi relele ,in cadrul fenomenulli Satanist coexistand
mai multe g upttri concurentc.Astfel, ln med le marginalc ale
culturii hippyc au luat flini , ln an dc gloric ai gcncralici


Flowcr PoweD ,zeci de asocialii,i gruptti care,profltttld de
1

!l J:
f{ legislalia Califomiantt a acelor ani,se declarau de cult :

intemcind in Califomia prima Biscrich a lui satan(

CULTUS _::::llkFlll
ltEttN lANISTA DE RIT
NETHILUN
ORDI TEMPLI SATANAS
J 1 FR TIA BERBECULUI
anomic (tcllllCn prOVcnit din limba greac
,i consacrat h RDINUL BERBECULUI NEGRU etc.
socio10gic, anomia dOscmneaz abscnia dC nOrme mOralc,
in al dOilea rand,acti tttlile accstor grupttri(m cca mai mare
socialc,rcligioasc.)Cu manifcstttri antisOcialc.
partc disp rutc)nu pot fi asimilate crimel organizatc,
ExccpliOnalul succes flnanciar al iniliatiVCi prctins
dc cult a rezumandu sc la rituri) carc mai de care mai exotice,
fostului saltimbanc poatc fl cxplicat nu numai prin fOndul
agrcmcntatc cu practici scxualc situate mult dincolo de liglita

1
i 1 l :
moralei si chiar a bunului simi.Dc altfel,nici o gmpa
crinlinal care se rcspect nu ar accepta tn fandurile sale

: 11 i :i
dcclasali drOgali,i Fartt cttp tai,adepli ai necrOfllici,zoofllici si
Onaniei in grup pur,i siinplu,ar fl prea riscant.
Rizboiul spion or 224 ),5 R zboiui splonilor

A califica satanismul drcpt rcica a Crimei

cult) , Tiraspol, aiungand in Rusia,i Basarabia, odat cu
organizatc Ori
grupare anarhist inscamntt a i acorda un prttbusirca URSS ,i consolidarea noilor rutc
crcdit pc carc in nici un caz nu-1 lncrit ,ie si datOrittt faptului transcontinentalc de traflc cu droguri,din Asia Central
ctt principala prcocupare a satanistilor cste dc a sc distrugc pc CX SOViCtictt sprc picicle de deshccrc din Vcst.
sinc prin practici fttoSitOa si inumanc,fa dC Carc altc formc Iistc incxact faptul c satanismul a intrat in Romania pC

dc sinucidcrc par dc a drcptul elevatc .
illicl l ungar
.Prirna gruparc satanisttt care a sondat in 1992
Evidcnt,organcle dc ordine publictt si siguranitt naliOnaltt din
1)osibilitatca cxtinder ln Romania a fost g upul a,a zi,ilor
ittrilC afcctatc nu puteau asista pasivc la cvolulia aSCendcnt a
din KicM care sc inchinau cclor 33 de spiritc
1 llaxicni)
accstui fcnomcn anomic in mcdHle dc tincrct.Mttsurilc luatc s ti trillc )sub conducerea unui fost ofllcr KGB,reangttat de
au conccntrat instt la nivclul adcvttratclor rciclc ale criinci
lll l:pirile maflote post sovicticc, cunoscut sub pscudonirnul
organizatc,carc aprovizionau cu droguri anturttclC Satanistc
itcr Disciplinarius
!) .

iar mlsurilc nu au intarziat stt dca rczultatc, ln an `90 13stc Fn schilnb exact faptul c , n prima sa ctap ,acccsor dc
fcnomcnul satanist inrcgistrand, in occidcnt, o involulic
lIP Satanist(CD uri,publical ,amulete ctc.)au fOSt dimzatc pc
gcncral ccl lllai ilustrativ cxcmplu nind disparilia cOmunitttlii
tclitol iul Romanici prcponderent de grupttri ungarc dc accast
satanistc intemciattt dc La 4c
duptt moaica accstuia,pe fondul illcttir . Scrlmiflcativ in acest scns cstc ptul ctt priinele
disputclor dintrc urllla, shi.
(0:lCCltC de satanic trash ,1 dcad mctal au fost susiinute,ln
Cu totul alta a fost instt sitllalia n Europa Ccntral i dc Est
l:l:a noast ,de formalia ungar
THE BELDAMN ,cu prilaul
inclusiv in Romania.
i rncului cfcctuat Tn mai multc orase din Transilvania in
liOada 21 septembric-l octombrie 1992.
2

rr .
JJJJ S rtt R

i)

` ri gcopoliticc 1989
"alc anului au dcschis La acca dat , lns , cxistau d a nuclec sataniste autohtone
Marilc transfollll
l)inc nchcgatc,sprc excmplu Ingerii Morlii din Brttne,ti
noi picic narCOtraflcului, a cttmi cxpansiunc insolittt de
cxtindcrca fcnomcnului satanist,i a sub cultur Hcavy Mctal
l11lllll
Tn carc,la fnccputul anului 1993,s a inrcgistrat,i un
i):inl suicid ritual.
a2nccput rnai fntai n cclc mai dczvoltatc dintre l rilC Estului cx
socialist,undc tincrctul dispunca dc O anume solvabilitatc:
Primul val dc cxpansiunc a satanismului in Est(1990)1-a J.E`P . R
J
constituit formarca, pc fllicrtt gcrman R
rktr" 99J-199,
, a unor gmpttri `
satanistc in Ungaria, P010nia si Cchia(MOravia). In ctapa iniliah,fCnOmenul satanist a apttrut n Rommia m
Ullnttrirca dinanlicii consumului de drOguri n accstc lttri ::lCtliile dc dcclasali Vagabonzi,aurolaci,boschetari,cer,ctori
si,Tn spccial,cOmpararca datelor pcntnl an 1990--1991 Pclltl u accstia, practicile pretins sataniste constituiau un
cu cclc din an 1995-1996 poatc da o imaginc sintctic tlCCCSOriu dcstinat stt dca o bmmtt dc prcstigiu sordidclor orgii
asupra cflcicnici prctextului "ritual`` in prOnlovarca, hctcl OscxualC, dar preponderent homosexuale agrementate de
printrc adcplii satanismului,a consumului dc droguri. t011 llrnul masiv dc spirt medicinal aditivat cu Rompttkin si
Al dOilca val de cxpansiunc a rnccput nctt din 1991, ( i:1(111lcit cu antigel nOnO_etilcn glicol,compus canccrigen).
cand, cu spr inul Satanistilor polonczi, iau nastcrc in
,,Ritllalurilc`` crau pc mttsura nlinlilor incc,0,atc dc
Ucraina grupttri dc accasttt factur , mai fntai fn At: olac alc participanli10r la aceste inoculttri in grup cu
randurilc lninorit lli polonczc (la Lvov), apoi `

ni:llldii scxual transllisibilc: bttutul dc sangc de gttin ,

cxtinzandu_se in ndul tinc

tului din Kic Ccrnuli,i (ic/81 Opatul dc starvuri, nania colcctiv . Scmnele dc
 ,,/
226 Rttzbolul splonilor
R zbolui spionilor
(11 li dc Nord din Bucurcsti, pompos dcnumit
Fralii
:lPinului (a in accl momcnt h con ict cu ala grupare
', llil:lrtt bucurcstcan
, Allzdam dc la Allis Damned .Cci
i [
l C(luZ rcinvcstcau )sumele oblinutC prin prostituliC(h
cvocand simbolul comunist)si amulctc macabrc(ln general,
, llCl l hOmoscxual )in drOguri vcnite pc difcrite filicre
confctclioiatc din rcsturi dc cadavrc).
l cnc, c ora principala gartt bucurc tcantt le scrvea drcpt
llCt dC Cscal .Trcptat,la gruparc au fost c00ptali clcVi dC la
H :: t: : l i)

ll(ccic din Bucurcsti,dar si din alte localit

1994, s au sclllllnalat priinelc cazuri de prozclitism satanic in li.

Tincrii

roirc a nuclcului bucurcstcan a avut loc insprc
Prillla
randul unor clcvi dc liccu rnarcati de ratarc si cscc,COla
n gencral semnalali si Cu altc
problcme , de gcnul
(1)!1 tania,Cu sprtinul a dOi satanisti 10cali D.Marius(zis
prostituilei Ori fuJurilor rnttruntc s au l sat atrasl de anturaJcle llCalul
),ciCV la Liccul ENERGETIC ,si M.D.Andrei(zis
Hicna) ),2 OCupalie,Care au acccptat sa sc impliCc Fn
de marginali,cfcctul ind ln gencral dczastruos.
i::11lcarca droguri10r vchiculate dc enlisari ai
Frali10r
Astfcl,Tn 1994,nucicul dc boschctari satani ti) constituit la
ili:ll)inului , rcvanzandu_lc Fn mediul elcvi10r dc la
Dorohoi cud.BOtO ani)a rCusit stt racolczc doutt elcvc de liccu.
INI;RGETIC , TRAIAN
si GEORGE CALINESCU din
Pcntru a le convinge stt participe la practicilc orgiasticc ale
(lon taniaPrintrc boschctar constttnlcni racOlali s au numttrat
gttpttr (pantt atunci prepondercnt onanistc),ce10r dOutt nlinorc
l)lnlilic HOraliu, fratclc s u, Pintilic Tibcriu, ,i Andronache
lc a fost administrat un alnestcc dc FrecliC ,,Carmol`` cu
OcupaliC,Care,sub influcnia halucinOgenc10
( li lincl tOli Far
cxcrementc dc cainc,care lc a adus in starc de comtt alcoolic ,

lrT :1

ivnttit doutt crimc abOminabile(3,1 8 mai1995).

lr li3rr
1

Grigorc Ghica)
l
din Dorohoi, nu a mai putut fl rccupcrat
t.1/
I)csi mass mcdia a acordat o atcnliC aprOapc cxclusivtt accstui
ill aCca cpoctt penctrarca Fn med satanistc a consumului dc
''
)Cliantc ieninc si radiotOxicc 2cca ravag ,i2n altc zOnc ale
ncuro psihic,sinucigandu sc duptt putin tilnp.
l.H i1 / Stfcl,ln nOaptca dc 5 sprc 6 iunie 1996,doi bOschctari
Evolulia fcnomenului a fost rclativ lcnt , dar in 1995 .1l11(
ti din Buzttu au cfcctuat o
dcscindcrc la dOmiciliul unui
nucleclc de boschctari
li
satanisti din mttoritatea marilor orasc
din Transilvania ,i Banat reusiscrtt sl se insinuczc in ar lc l):Oll din 10calitate.Vizibil sub efcctul stupcflantelo cei dOii au
marginale alc incdiului,cola
Cttrr )
IIIl . :lT L tur l

1)CCtiVH au declarat ctt sunt rcprezentaniii Satanci , iar n
lt
` i 995-199
"
Simultan,cvolulia fcnomenului satanist a intrat h atcnlia mass
1/ l,1l carc va anunia O anelC de p01iliC ll Va ucide atat pe cl
t l11 1 llinlilia sa.Dc fapt,nu cra nevoie dc accasttt ameniniare:cci
incidcntlll dc la Constanta)
media,l a marelul public odattt cu
(()l cLtu dtta m atcnliC ,amanarea mttsurilor cuvcnite nind
as zi considcrat momcntul inilial al Epocii Aniosa) (dup
it
nlinattt dOar dc ncccsitatea identiflc r intregului anturaJ.
numcle unui canabis ictin, dar cttactcrizat p ntr o ridicatci `

l)c illpt, 2n Romania sc repeta sccnal ul )carc

e dcmlasc
radioacti tatc rczidual ,ca urma a ptului ca cstc cult
n arii

dc pe Spaliul Est mai pulin C01lt l c dc autorittli,flind afcctatc

tl( 1 :ll inii`70,ln SUA si Europa dc Vcst,iarin an 1990-1992
11:l lll Opa Ccntral .Exponcnlii criIInci Orgallizttc tmnsfl ontalicrc
dc catastrOfa dc la Cemob 1).
l.Il 11: noi dcbu cc pentru drogurile invandabilc pc picic mai
Printrc primclc nuclec satanistc carc au aderat la consumul
lliC 01 1
.!
, prctcnlioaSC
.Dc la boschctari si aurolaci,fenomenul
de droguri mai mult sau mai putin infcstatc cu ccsiu,i stronliu
11,:li ls_a deplasat sprc rocke i din discotccilc dubioasc(mai
.

s a numttrat g uparea aurolacilor cu scdiul in canalcle din zona

R zbolui spionllor 228 Rizboiul splonilor

milt sau mai putin p OStituali hCtCro sau homoscxuali),i sprc 1

11lC CXac ).PrCtCXtand ch adep! lui Ady B.sunt membri ai
tincl iigravitand la pcrifcria adcvttratci intcrlopc(ln gencral ca 11(:i diSidcnic Satanice pcriculoasc , cel ln cauztt a dcclarat c
ciorditori ,
ginitori ori
pcnalisti
n dcvcnirc). :1lolllionCaztt sl constittlie o fllia1l oflcialtt a adevttatci Biscrici a
in uncle cazuri,Pclsonc iclC Sunt dc a dlcptul pitorcsti sprc
llitlnci si a solicitat prilnttrici s

i attibuic drept scdiu Catcdrala
cxcmplu D.G.,porcclit PARAN01A ,carc bate rockotccilc l)olllncasc Si loan din localitatc!
constttnicnC Cu Biblia Satanic la subral, nccrcand s I n illod silllilar,ln pcrioada 1993-1995,E.Adrian lsi aroga
convingtt turistii s , ori Nagy R., carc a t illit(ltca dc
si piardtt sunctclc) cf al satanistilor din Ramnicu sttrat ,judclul
contactat prcsa din Micrcurca Ciuc, anuniandu_si calitatca dc i1l1/u Rcclamat dc alli prCtCndenlila accst titlu ,is a inaintat

pultttor dc cuvant al satanistilor din judci (10

l la Parchct privind sttvarsirca unor infracliuni prcvttzute dc

in altc cazuri, cstc vorba dc psihopali pcriCulosi sprc .111 19 din Lcgca 51/1991.A bcncflciat dc oarccarc clcmcni ,

cxcmplu un anumc D.R. Mihai din Ccrnavod , condamnat la (ol:lbOrand impCcabil cu organclc dc anchct , ln spccial Fn
Fnchisoarc cu suspcndarca cxccutttr pedcpsci pcntru furt (lHcidarca activit i altui satanist din zon , cunoscut sub
caliicat, carc in cadrul Tnt unirilor pc carc lc organiza in l
)iCCla GAZA (ccl Carc,dc altfel,1l rcclamasc anonim
).La
Cilllitiru1 01todox din oras(ln loCul cunoscut sub numelc lt l(lc coopcranli Cu Organcle de ordinc publictt s au dovcdit a fl
C 6 ),incita adcpl la omOr i sinucidcrc.Una
J FrJ l I lidcr al satanistilor din ca icrul lMicrO IV Targovistc ;

dintrc tincrelc allatc sub influcnia sa, C 1, i a urlnat l' 1!illil-luat la intrebttri duptt cc dOi satanisti dinjudclul Go
indcmnurilc, nccrcand sa sc sinucid (a fOSt Salvath ln ultimul 1ltl SinuCis;E.Gyula lidcr satanist din Harghita(Surprins m
momcnt).Mai pulin nOrOcoash a fost ala memb a gmpului, ll::lp cc sc juca cu un rcvolvc ,No Marian lidcr satanist
rcu it sinucidcrca in aprilic 1 997.
carc si a /()ian,ccrcctat dc Organclc dc p01iliC pc cand cra Fllilitar in
i)

in a dOua jumttatc a anilor'90,cvolulia a fOSt mult mai l(111lcn la U. l.01936(flind Suspcct dc pro narca unor
rapid , astfcl
ncat Fn pcrioada 1995 - 1997, au luat flini i11()llllintc din cimitirul Dumbrava),i mulli,mulli ali .

gmpttri satanistc Fn 24 dc judcic:ArLyc ,Arad,Alba)Bachu, Iil nlai toatc cazurile,listcle fumizate organelor abilitate ale
Boto,ani, Buzttu, Caras Scvcrin, Constanta, COVasna, Cl , ,1:lllllui cuprind nu numai adrcsclc cxactc si numcrele dc tclcfon
Dambo !a,Gol,lasi,lifov,Hatthita,Huncdoara,Murcs, il(i 11lcmbrilor rcspcctivclor grupttri, ci i porcclelc lor dc
Ncami,PrahOva,S 1 ,Sibiu,Tclcorman,Tlllcca si Municipiul (.11:lt
,uneori dcoscbit dc pitoresti:
Bucurcsti.in poflda accclerttfii cvolulici inOmcnului,nu a fost EDDIE MORTUL din Alba lulia,B dul. n 71,bl.
ncvOic dc cinc stic cc mctodc informativc pcntru o cunoastcrc A16;
aprofllndattt a situaliCi
MORTUS CADAVERICUS din Pitcsti,B dul ...,
Labilitttca psihich a cclor implicati,fapttll ch mcdiilc intcrlopc bl.B32;
rcspcctivc sunt oricunl ln atcnlic, dar si dclaliunilC Stimulatc dc MACELARUL din Pitc,ti,st ...,bl.Dl;

orgolii rnttruntc fac ca la ccl rnult doutt sttptttmani duptt adcra a la DAVINA HAKKINEN) din Urziccni lalomila,St ...,

o gruparc satanist ,numclc ccluiin cauztt sh apari pc calculatoarc. n 2,bl. 117;
Numai douh cxclllplc dintrc zccilc dc cazuri similarc: lidcttl 10RTUL din Onc,ti Bacttu,B dul...,n 1,bl l;

satanist din Piatra Ncallli,Alcxandtt I,s a prczcntat in iulic 1995 BLACK ALIEN din Braila,calca...,n 13,bloc 13.

1a prillliria din localitatc,undc a rclatat ctt solisttll unci foHnalii 1l1 lk)nd, Icspcctiv nu au 2cut dccat stt rcspCcte ntocmai

Mctal localc,Ady B.,a rcu,it s

si constit lic un nuclcu satanic I I: 111:ltlll fhcut:
VOi fllra, voi in,cla, voi trttda si chiar voi
alchmit din circa 100 dc adcpli(CICVi la liceclc
Calistrat Hogas) , lll l`lc(lc va i ncvOic,voi fi ipocrit Ori lncschin, n numclc t u,

Pctru Rarcs ),i Liccul dc Arttt din ora lista cra Tn cca Fnai lnarc '.1111llil ` Cca mai mare panc a adOlcsccnli10r tcribilisti,carc

I

 R zbolul splonilor
R zbolui spion or 230
Stlb prcsiunca rnass-lnedici i a opinici publicc,au fost luatc
gusttt din expcricnla satanist ,Icnunitt la accstc practici,duptt cc
!lli l:1 i adccvatc de inttsprire a pedcpsclor privind traflcul si
sc aleg cu un sifllis imun la antibioticc(Ca ullllarc a riturilor
tt)11 LHllul dc droguri, iar fenomenul satanist a fnrcgistrat o
scxualc
)Sau cu ulll panariliu ce nCCCSit amputarca a dou trei
:::V()lutiC prOnuniat
lange(conSecini obiSnuitt a pro nttr de mormintc).Cal a
.

al cttror crcicr estc prca incclo,at pcntru a mai rcacliona Ctt dC

cat normal_continutt mai mulli ani pC aceasttt cale.Dar nu prea a /vg J
)r
f99

Asthzi,
`
vechea gard de la Allzdam) ,i Fralii
mulli ani,fiindctt consumul de stupcfiante infcstatc ori de alcool
1lpanului din lBucuresti beneflciaz dc programul Din nou
aditivat cu neurolepticc are cfecte ireversibile.
:l :l
, ntcmcictOrii (ingeri10r Negri din Ploicsti sau a Fiilor
Semniflcativ cstc cazul liderului satanist R.C.Gabriel,aflat
11:i Lucifer din CI Napoca arboreaz clma a dc fo , ind
inctt din iunic 1996 n ccrcul de suspccti pCntru profanarca unor
morlintc la Biscrica Domneasc din Tg.Ocna. Pantt stt se 1) ngriiire psihiatrictt aprofundat , iar vctcran dc la
lttmureascl situatia, p01iti,t bucurc,tcni l au
intcrceptat) pe (ATANIC VERMACHT CD) din Dcva ori Cavalerii
Cil itirului Bellu l ll(itilui din Galali fle fac declaralii COmplctc, flc depun o
ccl n cauztt la orc mici ale nopl ,ln ZOna
din Bucurcsti,avand in maini o halctt de cadavru in putrefaclic lll nctt utilcomunit lii,CSCOrtali de gardicni narlnali.
I)nntt in prezent,nici un satanist rOman nu a reusit s
si o lumanarc aprins _La scclia de politiC,CCl n cauztt a Fnccput ung
i mttnancc cxcrcmcntcle,ccca cc a determinat o terul dc 1ll tcrinenul
contractului VOi scrvi 20 dc ani lui Lucilbr,
selviciu s -l trimittt dc urgcni ,Cu catusc la Fnaini,la spitalul de :ll)Oi mtt vOi bucura dc toatc bunurile lullllii,dc a stanga sa) .Cei
ncuropsihiatric.Au fost ncccsare ll zile dc tratamcnt ca R.C. 1:li mulli au clacat duptt cel inult trci patru ani.
.lbtusi, fenomcnul satanist rttmanc prezent, ln formc
Gabriel s
,i rcvin
n simtiri,dar intclectul sttu continutt stt fle
ireversibil afcctat. I:l i(liOase,in ccl pulin 20 dcjudele si municipiul Bucuresti.Estc
Ca urmarc,in Romania_ca si Fn alte i fenOmcnui satanist, il(lcvll at, orLy lc din cilnitire sau inlpulinat, prOfanttrile dc
aflat sub presiunca uzurii flzice i lnai alcs psihicc acceleratc a :):0 nlinte nu mai suntla rnod ,satani,t dc astttzi sunt rnai rnult
adCpti10t arc tcndinta dC a involua rapid,odattt cc i sunt tttiate :li_ i pc lnternet dccat bttutori dc sangc dc piSic
1
.

radttcinile cc l llrttnesc,pc flliere intcrlope,cu stupcflante icninc. Fcnomcnul satanist continuttins,stt fie in atcnlia agCnli10r dc
Ca atarc, maxima cvolutiC a tnollncnului satanist in ,ll)lictirc a leg din intrcaga lume. Ca atare, nici fl ccvCntarea
Romania s_a consumat in perioada mai 1997-mai 1998,flind t11:it_uri10r si siturilor satanistc de pc lntcrnct nu cste lipsittt dc
constituitc gttpttri dc accast factutt m altc 7 judciC:BihoL Ctli l.Accst lucru l a putut recent constata un anu c instalator
B ila,Do ,Galali,S 1 ,Vaslui si Vrancea(dcci un tOtal d 31 l) cllrcstcan rcconvcrtit la death nazy , carc sc plange prin
dc judele a Ctatc). h llc(l muzical c , duptt un cxcurs satanic ccva mai
ln acea pcrioad ,situatia ttunsese la un prag critic,semnalat
lt:ngit,PC ul sttu a cttzut
li! ntr un prof ind
bestial darkncss ,

dc altfel dc presa vrcmii:multe cillnitire din mcdiul urban erau :t ll diCrca costand catcva nlilioane bunc. si accsta nu cstc
a ctatc dc distrugcri cu c dcnt caractcr satanist,se Fnmulliser {( cAl inccputul.Rcstul surprizelor ll a,teapttt cand va s licita o
sinuciderilc si omucidcrile ritualc ,iar unele grupttri sataniste 1/1l unui stat stttin,o sl btt unci mari cOlllpanii ori un c dit
trecusertt la promovarca unor doctrine politice radicale,ctaland
lHl( i blnCi scrioasc: niincni nu are incrcdcre in indivizi in al
o ostcntativtt prcdilcclic pent l Adolf Hitlcr, ccl mai tarc
ti or trccut existtt cpisoadc satanistc,flind cOnsidcrali instabili
satanist (a,a cum rccuno,tea in forln ologra ,ln la
nllll, pl ctabili la vi01cnic gratllitc si
n rclaiic cu elementc
NIC
l,
orLyanelor dc anchet , un mcmbru al nuclcului
S/
lit'lloPc lar rnodalit ti de VCriflcarc sunt rnultc,flindc mai
WERMACHT CD din Deva).
Rttzboiul splon or 232
ales in domcniul comcrcial,i bancar nilncni nu dore,te stt ristc Partea a doua
nlizand pC un individ cu trccut celoS
Un teribilismjuvenil poatc astfcl pecetlui un dcstin.Ccl mai Ofensiva spionajului ungar in Transilvania
adcsca,cstc o pedeaps prca grca pentru o raticirc a tinerclilo si roluljucat de UDMR ttn atingerea obiect elor
De aceca,in ccca ce ne privcstc,nu lineln la zi vrcun catastif
il puse dc Budapesta
nolllinal al satanl,tilor din Romania si nici nu intenliOnttIII sh
facem vrcodattt publictt idcntitatca rcaltt a celor care,dc a lungul
ultilllilor ani,au fost sclllnalali cu aSCmcnca activitttli.
Rcalitatca dclnonstrcaz instt c ,ln cclc mai rnultc cazuri,ci se
allnc singuri duptt gratii(cu buZunarclc plinc de Anio,a
lN LOC DEINTRODUCE
fosforesccnt ) i accsta cstc cazul fc cit.P m prczcnt,nu
dCtinCm date privind vrcun caz fn carc Nccurattll s fl cilitat Profltand de p OCup ic SIE,i SRI,cnuniate in capitolcle si
clibcrarca din detcniiC a vTcunuia dintrc lnchintttorii s i,s i fl
llhcttitolelc antcrio ,respect dc avanttelC Ofcdtc m baza

thiat strcangul ln ultillla cliptt ori s i fl luat din mantt flaconul de OtOCOalclor anuale dintrc PSD,lUDMR,prccum,l de avantttclc
l

barbituricc.Sc parc ctt nu i sth in caractcr,, illtunccim Salc s l

lnicipttii la ttvemtte a Uniunii Dcmoclatc a Ma lia 10r din
ctt ascmcnca gesttlri,dar infonmaiia eStC m curs dc vcriflcarc...`` l ( ania,se ic le sccrctc ungarc(AVO)all acliOnat si acliOncaz ,

tlb coordontta guvemului dc la Budapcsta, 111 otnva Statului

l lliOnal unitar roman si a liFnbii romanc.
Dc partca ccalal ,desi a fost htotdcauna cunoscut tttul c
l11)MR nu cste paltid politic ,1, ca atarO, Uniunca nu cste

llli cgistratn Rcgistrul PartidcloI Politice la Tribunalul
ML11liCipiului Bucurcsti,flind,i flnaniattt ani buni dc guvernul
tingat i s a acccptattotusi de chtre pre,edinlii IOn llicscu si Enlil

ollstantinescu, ,i dc citrc toatc guvcrnclc dc pantt acullll, S
:lciivcze ca formaliune politic .Adic , stt bcncflcicze dc
1111[iniare dC la bugctul de stat al Romanici. ca orice pa id(dc,i
llu cste)!Inilial nu am vrut stt dcdicttm atatea pagini din aceast
c:lrtc,,fcnomcnului``UDMR.Da dactt ali n au curttul S-0
iccunoasc , o vom facc noi. Cu toate riscurile ulteriotte,mai
:11cs ctt visurilc revizionistilor maghiari sunt alimentate, din
l():ltc punctclc dc vcdcrc,dc ctttre Budapesta!Nu suntem primii
i SPC m tt nu im nici ultim ,dcoarccc rottanii trcbuic
,i
lllvctc adcVarata istOric,a,acum eas a scris.
In plus,chiar dactt artlnc ln fal ,,aberal lC``radicali10 lui
l :l zlo T kcs,"moderalii udCmcristi,condusi dc Marko Bcla,
li(lici acclcasi prctcniii rCViZionistc,dtt intl un stil diplomatic,i
1:li pclvers: formarca unui linut SCCuicsc dc dczvoltare
CC()1101 ich
ln spatclc accstui plan aparcnt ncvinovat,sc ascundc
R zbolul spionilor
intcntia de aCaparare cconolllictt a unci zonc logatC si fl linoasc,
locuitc dc bttstina,i romani si sccui, din timpuri imcmorialc.
Lasitatca Fi facc pc conductttor udcmcristi stt sc ascundtt dup
sccui,pc carc li considc ,in cottorC,maghiari,in baza lim i
pc care lc au ilnpus o pe tirnpul donlinalici auStrO ungarc. In
rcalitatc,sccuii sunt dc origine curopid ,fapt binccunoscut dc
istoric maglliari silidcrH UD lR,dcci n au cum sl sc tragtt din
triburilc vcnitc din Urali, ln fapt originilc maghiarc ale cclor
carc s au stabilit ultcrior in Transilvania si Campia Panonici.
Rcvcnind, pcntm a oblinc autOnomia Transilvanici, agenlii
spionttului ungar si unii membri ai UDMR aclionCaz mpreun
lmpotr a integrit 1 Statului Roman,i a limbii romane,pc mai
nlulte planuri. UE)lR, prin o paltc din parlamcntar stti,prin
un prirnari, consilicri judcieni si 10Cali, aclionCaztt in plan
politic si adlninistrativ Spionii vccinilor de dincolo dc Tisa,lns
aCliOncaztt prin anumite agcntii nOnguvernamcntalc,i Fi dirttCaz
pC alti udemcristi stt dezvoltc idcca constituir Consiliului
NaliOnal al Maghiarilor din Transilvania si Consiliului Nalional
al Sccuilo Urmarc a accstor acliuni rcvizionistc,la 17 ianuaric
2004,la Sttntu Ghcorghc,s a rcunit(3onsiliul Nalional SCCuicsc,
care a adoptat, cu unanimitate dc voturi, stattltul autonomici
tcritorialadministrativc a,,Tinutului Sccuicsc``.Accst,,linut``,m
conccplia irCdCntistilo urmcaz sh aibtt un prcscdintc, un
Parlament,un Guvcrn propriu,iar limba lnaghiar sc prcvcde a fl
lirnba oflcial ! Totodat , Consiliul Nalional SCCuicsc prctindc
infliniarca unci Polilii lnaghiarc,iar n scoll lnvttlarCa istorici si
gcografici Ungarici Ctt nu bat camp , O cOnflrmtt chiar
dcclaralia dCputatului cl can vikov Karoly:,,si UDMR sprJin
autononlia Tinutului sccuicsc,ca si Consiliul Nalional Secuicsc,
asa ctt nu vttd dc cc trcbuic sl cxistc nciniclcgCri intrc cclc dou
Altfcl,t buic subliniat hptul c ,la ccns mantul pOpulaliCi
din 1992, Tn Romania s_au dcclarat 84 dc sccui, iar la
rcccnsttmantul din 2002 s a constatat c , ln Rolllania, nici un
cctttican nu S a dcclarat sccui. Ca umarc, n iara nOastr
nccxistand sccui,cstc absllrd i naustiflcattt idcca nflinittrii unui
,,Tinut sccuicsc``carc s cuprindtt judciclc COVasna,Harghita si
Murcs.Dc altfcl,mcmbrii Consiliului Nalional SCCuicsc nu au
solicitat ca Tn cclc 3 judeiC limba oncial sl ic limba sccuiasca,
234 )
S R zbolui spion or
ti liinba rnaghi r .Ei nu prctind ca in,coli stt sc invele iStOria si
,Icogl arla sccuilo ci istoria si gcografla Unga ci.Acestc catcva
( XCillplc dovcdcsc ctt suntenl confl lntali Cu o nOutt stratagcmtt din
i
lHCa lidcrilor UD lR si ai Ungarici.Mai trcbuic rclinut C ,atat
onsiliul Nalional al Maghiarilor din Transilvania, cat si
( ()nsiliul Nalional al sccuilor sunt follllate din mcmb ai
tlMDR.Dc accca,UDMR tacc,i nu se dclirnitcaztt dc nici una
(111ltrc actiunilC Celor doutt consilii. In plus, PSE), aliatul
(lcmcri,tilor`t a suStinut Fn ianuaric 2001-cand a fbst convocat
il cdinttt CXtraordin Parlamcntul Romanici,pentll a modinca
l.cgca Adnlinistralici PubliCc Localc intrOduccrca limb
1ll(lghiarc ca limbtt oflcial ,i maghiarizarea a pcstc 1000 dc
10c llitttli din Transilvania.Dc ascmenca,in luna octombric 2003,
:l ccrcrca UI)MR, a fost rcvizuit , dc catre acelasi PSD,
,
(.onstitulia Romanici,cu scopul dc a introducc lirnba maghiar ,
(ll limb o cial ,h administralic Sijustilic.
Cu alte cuvinte,pc zi cc trecc asist lll la cel mai fllribund
i11(lc, din partca foriC10r ircdcntist-5ovinc si rcviziOnist
lcvansardc,a cercuri10r antiromancsti,lmpotriva suvcranitttlii si
liltcgrit liitcritOrialc a Romanici. Pulini stiu, ns , c o
(ontributiC eseniialtt la tcnsionarca rclat 10r intcrctnicc din
Ardcal o are atitudinca Consulatului Gcncral al l ngarici din
('ltj Napoca.Pcntru nca zali,COnfollll SC iCii10r scclcte ale
l()11lanici,personalul accstcia sc an n permancnt contact cu
li(I 1 h accstOr institulii ilCgale Consiliul Nalional al Sccuilor si
( ollsiliul Nalional al Maghiarilor din Transilvania
:llnalandu sc chiar participarca lor dirccttt la intalni ic si
iCtHlillnilc ilcgale alc accstora,din ultiina vremc.NItai mult,cl
:lcordi asistenittjuridic ,i,,shturi privind strateg lc cc trcbuic
``.
Ill)Ordatc, inclusiv in elaborarca proicctlllui de lcgc privind
(01lStituirca ,,Tinutului sccuicsc``, Ca Cntitate autonomtt pe
l( litoriul Romanici cinc spunca cI Budapcsta asisttt cu
i tatc la acliunilC udcmeristilor?
l):l
1)c parctt nu cra suflcicnt, dc caiiva ani, UDMR si altc
,
O!l :HliZalii ale extremi,tilor maghiari pregtttesc, lmpreuntt cu
tt
CurilC ircdcntistc din ungaria,cadrc pcnttt Guvcmul si
l) rl 1lllCntul unci v toarc regiuni autonome a maghiarilor din
I(onlnnia,prccum,i pentru funci din administralia 10Caltt a
ltizbolui splonilor 236
unci ascmcnca rcgiuni autonomc,din Polltie,Armat
i Justil,,
11l acestc institul urmand a fl blocat acccsul romanil . ln
contcxt, Csapo Jozsct prCsCdintclc Consiliului Na1lonal
Sccuicsc, a avut gI stt Subliniczc c ocuparca dc posturi in
administratia loCal si ln institulHlc publiCc,dc ctttrc lomani,va
fl pcr lisa numai acclora carc cunosc limba maghiar ,dcvcnit
liinbtt cgali cu cca roman !
Antcrior accstor gravc aflrmalii, la Sfantu_Gheorghc sc
constituisc Consiliul Nalional SCCuicsc(CNS),un fOmm ci c al
maghiarilor din judcicIC COVasna,Hatthita i Mures,carc a
T :::l
I
accstui dcmcrs,CNS invoctt o scric dc lcgi si practici curopcnc,
:
dar si documcntc datand din anil 1200, carc vorbcsc dcsprc
autonolllia dc odinioartt a "Tinutului sccuicsc . Consiliul, Tn
untca caruia a fost alcs fostul scnator UDMR Csapo Jozsc
fl
considcrtt ncccsara Fnaptuirca autonomici tcritoriale pcnt
protttarca identithi nalionalc a maghiarilo dar si pcntlu
dczvoltarca si intttrirea stabilitttlii ZOnci, artttand ctt accast
folntt dc autonomic,,cstc aplicat ,cu succcs,in statclc dc drept
din Europa si poatc duce la o integrarc mai cflcicnttt a lttr
noastrc in stlucturilc curopenc``. CNS a lansat ,i un apel
proclamaliC, Ctttrc Parlamcntclc si Guvcrncle Romanici si
Ungarici si ctttrc statclc Uniunii Europenc, prccum si catrc
socictatca civiltt romancasc ,paltidclc politicc si reprczcntaniii
biscricilor istoricc,prin carc ccrc spriiin pCntru accst demcrs.
ln paralcl, Consiliul National sccuicsc a claborat si un
proicct dc icgc pcntlu dcclararca autonomici tcritorialc a
,,] inutului Sccuicsc , pc care l a inaintat sprc aprobarc
Parlamcntului roman, susiinand ctt autonolnia solicitattt nu
lczcaztt intcgritatca teritoriali suvcranitatca naliOnaltt a
Romanici."Autonomia cstc o ccrin lCgitin a maghiarilor din
Tinutlll SCcuicsc siiniclcgem ch accasta sc bazeaztt pe dreptul la
autodctcrnlinarc intcmtt a comunit li10r din cadrul unui stat,pc
principiul subsidiaritttlii si autoadnlinistrttrii. Ccrem statului
foman rccunoastcrca compctcniclor Spcciflcc,Incnitc sh asigurc
protcctia idCntitttlii naliOnalc maghiarc a comunit lii din
rcgiunca autonom ,transfcrarca accstor compctenie,i atribul
)
7 R zbolui spionilor
ic8iun autonomc i autoritttlilor accstora``, a dcclarat Csapo
iO/sct carc COnsidcrh ctt autononlia reprczint "garantia
t, :llitildCpline si efective dintre cctttiCnii accstei lttri``
l:liliatOrii iniin r COnsiliului au nlai susiinut Ctt accsta(CNS
il a.)nu arc scopuri politice si nu se dorestc a o rcplictt la
l11)MR. In rcalitatc,confoln unor sursc din cadrul sc ic lor
CCl CtC dC la Bucurcsti,UDMR cstc,,crcierul din spatclc
il)lrcg afaccri a a,a numitului"linut SCCuicsc !
Cu toatc accstca, sccuii sunt divizali fn tabcrc cu pttreri
c()ntttrii.Unii simt chcmarca mttOrittlii,a manil allii o simt
l)C CCa a sangclui german. O alta, mai pulin numcroas
t 11 cm dc g 1 gioas , manipulattt dc rcvizionisti ,i rcfOrmali,
illccarctt cu dispcrarc o autoizolarc.Accstia sunt oamcnii ndeli
, dar
l I)MR, iar aici cxista un subsiat clar al politicH liderilor
tl(lcl cristi.Unil,apa nt sub masca diplomalici,Cer autorittlilor
:()illanC autonomic administrativ i folosirca limbii maghiarc Fn
il(lnlinisttaliC CCi din,,umbr spun dircct ctt vor autononlic pc
(litcl li ctnice si impuncrca limb maghiarc romanil .carc trttiesc
li nlunccsc in asa zisul,,Tinut secuiesc``.Iar un rol important h
1(:CSt
plan lcvine prcolilor rcfOHnali,COndu,i dc Laszlo T kcs.
Accstia susiin, n la cnOria,ilo dczbinarca pc critcr ctnice Tn
l:11)t O politictt revizionist ,izolaliOnist ,i dezbinatoric Rllis ,Ca
()CCl ini ,,a lui Duttczeu , or nu rcligia iubif , lniCICgcr i
nviciuirii pasnice.A as a ttuns la marilc acliuni rCViZlonistc
(lill anul 1990 si an illlediat urmtttori. Dach atllnci nu s ar fl
lCliOnat cu diplomaliC,i fCrlllitatc,aici sc cuvinc a se sublinia
llicritul incontcstabil al contraspionttului roman, partc a
A (Icalului ar fl clzut prada rcvizionistilo Da,fostii ofllcri SCCui
11 lllaghiari din stl lctuHle secrctc alc Romanici au a ut un lol
lrcill dc impoiant in mentinc a unitttlii nOasic statalc!
t
ltcvizionist au acliOnat diabolic.Au colllpromis Sccuritatca
11(lu timoH SRI ul,m spccial cujumali ti pltttili sau manipulali,
(11i:l CCICbrii,,idioli utili`` Totodat ,au atras in a ccri nccurate
l,()liticicni romani,ca s _i poat lovi n momcntul alcs dc ci.
Rcvizionistii vor tt inlpuntt linutul SCCuicsc,h fapt,maghiaro
1()il, n momcnttll cand maOritatca condtlc ilor romani sunt
i):ill i
n proccsc si scandalu . Ca o coniflnarc, faptclc lidc lor
i
11:lli Crau cunoscutc dc lllulttt vrcmc.Lc au taruncat in prcstt exact
R zbolui splonilor 238
m plin p CCS dc vcndica a autonomici tcritorialc a judcic10r
lurcs Harghita Covasna,spccial ca stt zttpttccasctt romanii,stt nu
se opuntt folHl r unui stat maghiar n inirna Romanici.In plus,
c ecul dc la ultimul ferendum,ccl pcntl l Constittllic,dOVCdcstc
c
olllan nu mai crcd in lidcr lo
Altfcl,rcvizionistii au actiOnat conccntric.L au compromis
pc mitropolitul dc Covasna,prin ju mantul stramb,la ultima
mincriad (1999).Au compromis lidcri din partidele dc
guvcrnttmant,prin afaccri comunc ilcgalc.Au inlpus,pas cu pas,
adoptarca unor icgi carc stt lc favorizczc ultilna prctcnliC,
indcpendcnia aprOapc totaltt faltt dC guvcmul dc la 13ucurcsti.Au
flnantat organizalii antirOmanc ti,sub nasul scrvic lor sccrctc.
Au pro tat dc pttrcrca unor romani ardclcni carc crcd ctt ar trtti
mai binc artt roman din altc provincii.
Prescdintclc Ungarici,Fcrcnc Madl,nu si rnai ascundc idcilc
rcvizlonistc. Sc plimb , rtt aprobarca conductttorilor romani,
prin judciclC Cu populalie maghiarofontt lnstigtt la scparatism
etnico tcritorial si la refllzul folosir liFnb rOmanc in mod
publit.Chiar sijumalistilor romani lc_a fost rcftlzattt traducerca
Fn lilllba national ,pc teritoriul naliOnal,a cOnvorbirilor avute
dc Madl cu lidcrii UDMR.
Motivul pcntru carc rcvizlonist foricaZtt lucrurilc cstc
adcrarca lttrH nOastrc la NATO si l niunca Europcan , atunci
cand astfcl dc ccrintc sCparatistc n ar fl tolcratc, drcpt pcntrLl
carc au apttsat scrios pe pedala de acccicralie a acliuni10r prin
carc s oblintt rccunoasterca oflcialtt a autOnoFlliCi ctnico
tcritorialc a tinutului sccuicsc,pc calc pa nicl sau prin v rsare
dc sangC, urmattt dc o intcrvcnlic strain . Lucru mai pulin
probabil in actuala conJuncturtt intcmalional ,instt dcloc dc
nCglJat. lai alcs ctt vor si dca un cxclllplu pe carc s
l extind
in Scrbia,Slovacia,Ucraina.
In acclasitimp,revizlonist sunt instigati din intcrior dc ctttrc
adCptii maghiariinii si agcntii 13udapcstci. Pcricolul cstc c ,dc
R lul lot sccu sunt gospodari si pa nici. Dar instigali, dCVin
violcnli,fapt cc ar putca conducc la cvenirnentc FCprObabilc,la
rttzmcril Fircsc,nu pot trcce pcstc faptul c ,,idiolii utili``din
randul jurnalisti10r, aflali in sOlda vreunci putcri inarllicc
Bucurcstilor,or cci cc vor dori stt iastt cu oricc prci in cvidCni
)
9 R zbolul spionilor
or cataloga tcllllcnul(dc Zmcril n.a )Ca panicard,socotind
(i ncsupuncrca civic ar fl o exprcsic mai potrivit .
Din punct dc vcdcrc infollllativ sijuridic,faptele infraclionalC
l)lcgitite dc rcvizionisti au caractcrul unci rcbcliuni lmpotriva
t)rdinH de drcpt,a democraliCi Si Siguranici naliOnalC.Si asta,dc
illtllt timp.. ( Tn fandurile cc urmcaz ,vom da un exenlplu
( )ncrct.
Organizatia Clandcstintt ircdcntist,,,Mana Ncagra ,lnfliniat
i11 1953,1 lichidattt dc Sccuritatc trci ani rnai tarziu,a rcnttscut
(ltlptt Dcccmbric 1 989,i arc in accst momcnt numcrosi adcrcnli,
1lind susiinu 10gistic dc ctttrc AVO (scrViCiui sccrct al
llngarici).lntOrcandu_nc in timp,numclc lui Arpad Szilagy
:lP trc pcntrll priFna Oartt intr un dosar intocmit dc ctttrc oflicr
1011lani dC contrainfomlalii la jumtttatca anilor'50.In notclc
i1libmative provcnitc din tcritoriu se sclnnala prczcnia unei
ol ganizalii ircdentistc sccrctc, alc cttrei bazc au fost pusc dc
t,itl c un grup dc studenli de naliOnalitate maghiar . Intitulat
"Mana Ncagr ``,gruparca clandcstintt a luat flin h19531a
liliativa lui Arpad Szilagy9 studcnt la acca vreme in anul lII la
(lcultatca dc Gcologie si Gcografle a Universit lii Cluiene.
``actiOna m p ncipal p n tiparrca si dihztta dc
"Mana Ncag
i11 1lifCStc cu caractcr anticolnunist si antiromancsc,prcgatind in
l
llitllCl un puci militar carc s conduch in inal la alipirca
l n vizoml sc
insilvanici la "Ungana Marc``! htrat ic lor
CCICtC naliOnalc,"Mana Neag s a trczit ar conduc ot Szilagy
llilld arcstat ulterior protc clol studeniesti din 1956.Cu toatc
:iCCStCa,0 anizalia a reu,it stt supra c"iasCtt Sub conducerca lui
( illlbalmos IBlaziu,care a si decis mutarea sediului clandestin n
t011luna Lttzarca. In 1960, g uparca a zionat cu o organizaliC
linilartt din i g.Murc,,plttnuind asasinarea rnai rntlltor rncmb dc
:
11lid Cu ocazia manifcstttrilor dcdicate zilei dc t sth amintilc-23
llgLISt,Icspectiv a conduce i PCR din Tg.Murc,,a prc,cdilltclui
1:iitllui Popular din Tlllghcs,p cunl,i a altor pcrsonalitttli localC
:llc vrcm ,totul ind co borat cu acliuni dC Sabot .Erau daa
l11lcicntc dovczi penttt ca Tl ibllnalul Militar Cl preia cazlll,
tt i vizali flind arestali si COndamali.
(lll toate accstca,surprinzttto ,,Mana Ncagr ``nu a murit,
, l(lcilc rcvizionistc alc grupului lui Szilagy flind rcluatc imcdiat
R zboiul splonilor 240 241 R zboiul splonilor

duptt Rcvolutia din Dcccmbric 1989.Surse din cadrul scrviciilor I mania,scmnattt dc I omokos Gcza,adictt cu. 4 zilc inaintc
secrctc nc au informat ctt o partc dintrc pcrsoanclc care au (lc constituirca ci oflcial ! Accasttt grttbittt aparilic, prirna pc
provocat tragicclc cvcnirncntc dc la Targu Mures, din martic ccna politich a Romanici,va fl pustt dc unii pc scama spiritului
1990,fac palte din,,Noua gcncraliC``a,,MainH Ncgrc``, flind (lc punctualitatc a maghiarului(!?)
documcntatc ca fiind"extrcnl dc pcriculoasc la adrcsa siguraniCi Nirnic mai eronat.Estc dc la sinc TniclCS,Ctt aici avcin dc a
natiOnalc .In paralcl,politica organizalici S a reoricntat,accasta lllcc cu o problcmtt dc substanitt baZattt pc o cxpc cnitt cC Vinc din
aCliOnand cu prcdilccliC Fn dircclia dczvoltttr scntiincntelor ntotdcauna
adancul istorici, pc fllicra unci politici globalc si
antiromancsti n sanul populatici dC naliOnalitatc maghiartt din ostilc a unui stat vccin ! dc naliunCa rOman . 1)actt an fl
Transilvania, n spccial a ccici din asa zisa "MicrOrcgiunc int balidc undc spiritul dc azi al UDMR,vom spundc astfcl:
Sccuiasc ``. Aici, cci pcstc 40 dc mcmbri au cut ca ,,Mana dc la Arpad(889)si stCfan ccI Sttnt al Ungarici(1000),dC la
Ncagr ``stt ic foartc activtt Tn cclc 50 dc ora,c,333 dc comunc Kossuth(1848),i Appony(1876),dc la Trianon(1920),dc la
si 1025 dc satc alc lllicrorcgiunii,flind inflltrail ln Organismclc l)iktatlll dc la Vicna(1940),dc la cOnfcrinla dc paCC de la Pa s
zonalc dc conduccrc. Asa sc cxplicl si acccntul pus de (1946)ctc.
Pc maghiari, tcritorillc romanc,ti i_au fascinat inctt dc la
"Rcgiunca dc Dczvoltarc a Sccuimii (SZFFR),respectiv dc
catrc subOrdonatclc salc,,Agcntia dC Dczvoltarc Rcgional si (lcscilccatul ln Campia Panonici ln 889.Cu gcna mostcnittt dc
``(SZFFl),pc OblinCrca unci I l asiaticii rnOngoll,ungurH n au putut sta locului.La scult tirnp
"Institutul dc Dczvoltarc Sccuiasc
autonolllii totale si rcoricntarca politicH locale ctttrc un,,linut (lc la asczarca lor pc un tcritoriu carc nu lc aparlinca si nu cra
autononl, locuitor accstuia urmand a fl bcncflciar Lcg l)ustiu,au f cut incursiuni pe la toti vcCin ,cand in vcst,cand in
statutului .De rctinut,activitatca,,nlainilor ncgrc``din sccuiFnC cst, cand
n nord sau sud, alipind teritor fic dc la cchi si
cstc inaniattt dC principalul scrviciu sccrct al Ungarici,AVO, llcraincni,flc de la iugosiavi si omani.
prin intcrnlediul factorilor 10cali ai lllicrorcgiunii Csomad Ins , marca si ctclna lor sl biciune a fost Transilvania, pe
Balvanyos,prccurll si prin cunoscuta socictatc,,(30R /1NI S
,
c:lrc panl la urmtt au cuccrit o, Mcnumorut iind ultinlul
cca carc s a rcmarcat prin ilnplicarca in uria ul scandal lcgat dc voicvod roman dc la Fnccputul milcniuluit cut(sccolCIC IXX),
privatizarca staliunii SOVata.Cum des a aiunS aici? 11lflant dc unguri duptt luptc grclc,accsta rlind i priinul lor pas
prc dominalic rn Ardcal.
Dc altfcl,visul ungurilor dc a ptttrllndc si a supunc tcritor Ic
a.Istoria nu iart !

()lllanesti nu s a oprit aici.El a fost continuat si prin inccrcarca

Totul a plccat dc la ttptul ctt Ul)MR nu cstc o siinpl rcgclui Carol Robcrt dc Aniou,dC a ptttrundc n Tara
fOrnlatiunC plurivalcnta autOintitulath cultural ,ci o adcvttrat Romancasc antla Posada in 1330 dc chtrc Basarab l),
(a fOSt infl
institulic dC prOpagandtt hungaristh, cxtrcm dc complcxtt si cat ,i al lui Matei Co in, rcgc al Ungarici, un strttlucit con
nocivtt in acclasi til p, carc urlnttrc,tc cu oricc prci (lllcitor dc originc roman , nvins in luptc doar dc ai lui,adich
dczmclllbrarca Romanlcl. (IC StC n ccl Mare si Sttnt,la Baia,langtt succava(1467).
Pcntru cei ncavizali sau mai putill intcrcsali,data o cialtt de Faptlll ctt ungurii n au reusit stt realizczc decat o dominatic
niintarc a UD lR,25 dcccmbric 1989,nu spunc prca multc,
linllatt asupra Tl ansilvanti(sc suc htotdcauna si phtt m 1867
dar trczcstC tOtusi anulllitc sclllnC dC intrcbarc.Dactt n ar fl asa, c:l a avut statlltul dc p ncipat autonom),a cOnstitu un alt marc
cum sc cxplictt publicarca inch din ziua dc 21 deccmbric a CO lllar a1 lor,la umbra cinlia au brodat nenumttratc sccnarii dc
accluiasi an,
n "Scantcia PopOrului`t, fosth "Scantcia , a clinlina a clcmcnttllui romancsc din accst a al lnfintarea
chcmarii adrcsate dc Uniunca Dcmocratictt a /1aghiarilor din co llilici dintrc unguri,sasi si sccui sub dcnunlirca dc,,Unio Trium
R zboiul splonilor
Nationuin``,dup rttscoala dc la Bobalna din(1437),plin Care
rommilor li s a rctras drcptl11 la c stenitt ca naliune,cu toatc
consccinicle cconomicc,politicc,culturale si soci e dczastruoasc,
a constitllit inccputul unui ndelungat calvar dc oprimarc sub toatc
aspectelc.ln inal,dllpa cttcva sccolc dc crllnttt apttsare,co,marul
a gttsit expresia in rttscoala lui Horca, Clo,ca si Cri,an de la
si
1784.Cuntplitul supliciu al lui Horea i Clo,ca,schingiuili si apoi
trasi pe roat , consituic un alt ,i gFhitOr excmplu dc atitudinc
componamclltaltt a nobilim maLThiare 1 derOmmi.
Un momcnt istoric dcosebit de iinportant in carc a fost
cxaccrbat putcmic antiromanismul ungurilor cstc rcvolulla de la
1848,prin tcntativa,cvident csuat ,a lui Kossuth Lttos dC a
hcorpora Transilvania Fn tcritoriul Ungarici(ot acum acest
van,ard maghiar cste comemorat jcntt in Transilvania).
Este binc cunoscutttreplica romanilor dc la Adunarca dc la Bl
din acela,i an, sub conduccrca lui Sillnion Bttrnuliu si a altor
fruntasi, cand din cele 40.000 de piepturi a rttsunat putemic,
pentm prilna dat ,dorinia ierbinte a ardclcnilor dc a sc uni cu
ceilalli omani."Noi vrem tt nc unim cu laral
De partca ccalala,sc stie c ,m decu ul e stcntci Sale,im
ciuda ncnumttratclo lnccrc , Transilvania a fOst alipittt la
Ungaria,dott o singurtt dat ,abia in 1867,ln cadrul imperiului
austro ungat pantt la Marca Unire de la 1918.Cei 51 dc ani dc
Suttuga ,au fost cxt m dc ci pcntru romanii ttdeleni,inte al
in cttc ungur ,prin in aga loi politic ,1 lndcoscbi prin icgea
Appony9 au hcercat tot ce imaginalia 10r b01navtt le a pus la
dispozilie: dC la suprillllarca flzictt la asimilarea p n fo4 ,la
dislocttri dc populalii prin inflltrttca elementtlui ungurcsc in
mttca rnastt de romani.In fclul accsta s a rcusit formarca unuilarg
culo pentru sccuime,dc la Oradca la NIticrcllrea Ciuc,ptt Tg.
Murcs,i Sovata ctc.,tcritoriu rOmancsc care a,i fost rcvcndicat
prioritar n til pul l iktatului de la Vicna din 30 august 1940.
Toate accste succcsc multiseculare care au culminat cu
participarca la constituirea impcriului austro ungar ca naliune
dominant ,1-au acut pC propr exegeli s Caractcrizczc astfel
maghiariinca: ,,Nj g r `sr 773 , jd lllai apoi Moisci si Sttma, din 1944. Tot in 1944 au fost
` `
;z r 2, 2 77g
, 6 C" dcc
` `
`
242 243 Rttzboiui spionilor
tt .
4 J rb S r
,
j
J J j
GJ g,s
/`!?
Ascensiunii multisecularc si accstei infatu ri si arogantC,
cultivatc dc a lungul secolelot i s a pus capttt la finelc prillnului
zboi mondial prin dcstrttmarea acclci,,inchisori a popoarclo ``
carc a fost impcriul austro ungar.Dintr un imens spaliu
geograrlc carc sc intindea dc la NIlarca Adriatictt la Muniii Alpi
si dc aicila Mun,ii Carpali,a rttmas o Ungaric dc numai 93.000
kmp, at cat dc fapt i se cuvenca.Tratttul de la Triallon din
1920,a2cut in s r,it dreptate,consflnlind drcptul lcgitiln la
alipirea la Patria NIta a tuturor p manturilor asuprite secolc
dc a randul de ctttrc l ngaria.
Stupcflat dc ccea cc a ramas faltt dC CCCa cc a fost,Ungaria
a lnccput chiar a doua zi duptt Tratanll dc la Trianon,lupta sa
oarb sitcnace de re,upCrarc a,,fostelor``teritor :o propagand
,
urias ,i cxtrem dc costisitoare, folosind sumc cc uncori i au
dcp
it propriul bugct,in toattt Europa,i pc celclalte continente.
Dircclia principal ,dc conccnia a politicii salc ircdcntistc
si,ovine era Romania,lara Care in ull la actului istoric de la
l Dcccmbrie 1918 a ttunS Stt Se dtlblezc tcltorial,i dcmograic.
ec rui
Lupta pentrtl Transilvania cra cuvantul de ordine al
lllaghiat statul ungar acordand un rol dcoscbit in accast
direciic prOprici sale minoritttli Iattt ce spuneau ei: "Totul
napoi!Nu!Nul Niciodat nu poatc ramane asa!``Era strigtttul
pc carc il rcpctau in cele patru colturi ale lumii agcntii
propagandci hungaristc,strigttt care cchivala cu o dcclaralie de
rizboifmpotriva Romaniei,cchoslovacici si lugoslavici,ca,ia
cclo laltc a,czttri dc pacc stabilitc duptt primul rttzboi lnondial.
Intcnliilc revizionistc cu privire la statcle vccinc,dar rnai alcs
la Romania,s_au inatcrializat din pttcate,cu concursul putcrilor
rascistc,la 30 august 1940, nu.11la odiosului E)iktat de la
icna,
cand O bun paltc a Transilvaniei de nord vcst a trecut prin rapt
in administttlia Ungarici.Cci patru alli dc ocupaliC hOrthysttt au
constituit una dintrc ccle mai negre pagini din istoria popomlui
roman, din viala Transilvanici, cclc mai cunoscute atrocitttli
tintiromane,ti fiind genocidclc dc la lp,i Trttznca din 1940,i
lichidali, in cOrpore, circa 160.000 dc cvrci din nord vestul
R zboiul splonilor 244 245 R zboiul splonilor

Romanici, sacriflcali n tiinp rccord dc autoritatca dc stat nlodclul stalinist, Rcgiunea Autonomtt Maghiar , tcritoriu
ungar .S a aplicat si FnCtOda,,puriflcttrii ctnicc``prin alungarea HllCndat
apoi Fn 1963 prin Rcgiunca Murcs Autonolll
unci p i a pOpulatici rOmancsti(1 rani,intclcctuali,fllncliOnari Maghiar , dcsflintattt ultcrior in 1968, odata cu infliniarea
publici)in afara tcritoriului ocupat. ludCiC10r in urma reformci administrat c.

Pcll u a otri cititomlui O dovadtt a,,bunclor scntimcntc dc incercarea Romanici comunistc dc a sc dcsprinde de
mani,stt vcdcm fllprcuntt opiniilc scHitorLllui Dics Csba din Moscova,in anii`60,arc ca rczultat hcurttarca de c tic accasta
lucra a,,Nincs kcgycicm (F lndum )apttut la Budapetta h tt rcvizionismului unguresc antitrianonic, la care comunistii
1939,cuprinsc in capitolul"M 11 ria lcvcntului :,,f"rl 7, S tinguri nu renuniaSCra niciodat .E)in pttcatc,cu toatc inccrcttrilc
, zb 7 .N tept bi s , ic 2J
r dc a diininua puternica foritt a suvoiului ircdcntist inaghiaL in
=

PF7/i C
,s r
, N2r
lJtrtt
`c
.
`

`

1972,Nicolac Ccauscscu a fost obligat stt inflinicze COnsil lc

` `
S 7/ai rag 7s b 9, Ii ,79J
J oamcnilor muncii pe naliOnalitttli, dintrc carc consiliul
2 : J cJ
`
Z 7 F lt t87 : oamcnilor muncii dc naliOnalitate maghiartt era ccl mai
`(
i Jis g` 7
c
s / ttJa prcgnant.Cu un Fazckis Jinos la tirnon ,cu unl irily I iroly si
P 77,1, ,
z
" : l F J l)omokos Gcza,pricteni dc studcnlic moSCOVittt cu presedintcle
` " `q
'
J str/7J illt '6/il
,L7 J
provizoriu al Romanici(1990-1991),IOn llicscu,si cu alli
`J
s 7 r 7 ,c 19gh rrrirr , ,s l ircdcntisti notorii ln umbr , Consiliul oamenilor munc dc
`
tt J

".
/ac (V .JV" naliOnalitate maghiartt a dcvcnit in scut timp o scoaltt a
`
Dup 23 august 1944,clita politictt maghiartt s a declarat dc OVine, un ccntru conspirativ ll potriva intereselor
cducalici
ncercand stt menlintt Transilvania dc Nord Vest in
stanga, ilindamcntalc alc Romanici.Aici si fn accst mod, s au cttlit si
componcnia Ungarici.Luand in considcmrc si jclth militar ibl nlat actual mcmbri si lideri ai UDNIIR,aici au fost puse
roman dc pC frontlll dc vest antigcrlllan,antimaghiar si antinazist, l)azclc unci noi traged care ulllla,in conccplia acCStOra,stt se
Confcrinia dC Pacc dc la Paris(1946)a hotttrat ca Transilvania de ,1ltamplC duptt deccmbric 1989:dczmcmbrarea Romanicil
Nord sttrcvintt dc drcpt Romanici.Transfolnandu_sc pestc noaptc Dup 1980, s a vttzut ctt Budapcsta socialisttt prcgtttisc o
din oamcni dc cxtrcmtt drcapth m dcmocrctli si cOmunisti,,o nii campanic rcvizionisttt carc viza un stat socialist "prictcn``,
si ircdcntist ungtlri rcuscsc sl ocupc hnclii dC dCCizic politictt la 1mania. sub cgida Acadclllici Ungarc, a apttrut in 1982 1a
nivcl ccntral,dar i n administralia,i OrganCIC locale alc putcr , l udapcsta o lstoric a Transilvanici fn 3 volumc,care rclua tot
Icprimand pc romani,dc catc ori au plltllt(cazul maltcl i ,11 SCnalul propagandistic antiromancsc f losit dc istoriografia
stlldcnti10r rOmani din cl _1944,climinalca lui Lucian Blaga dc lllaghiar , dc statul totalitar holthyst, oman ind tratali ca

la Univcrsitttca din Cllli,luptclc cu paltizanii din munli CtC.). l)opor infcrior, iar ungurii ca popor superior cu drepturi
0 anizalii Ca MADOSZ,dcmocnticc Fn dcclaral ,au dus o lllcontcstabilc asupra Transilvanici.O polcnlictt dc articolc,dar
politich ungurcasctt agcsiv ,ostil Romanici. i dc cttfli are 10c(1982-1983)intrC iStOrici si litcrati din
Instaurarca rcgilnului comunist in 1945 a pus in tcrrlleni noi Romania,i ungaria.Volumul lui lon Licr an_,,Cuvant
lupta revizlonismului si ,ovinismului din Romania. Idcologia (lcsprc Transilvania (1982), care dezvttluia atitudinilc
colnunisttt a rcusit pcnt l momcnts i,,pttcttlcasc ,oarccunl, rcvizionistc ale autoritttti10r ungarc,ca si fomanul lui Romulus
prin fl atictatca dcclarattt cu toatc rllinoritttlilC,in spccial cu cca /aharia ,,Adcmenirca``(1983), dcsprc dcmonstraliilC
maghiar ,si a luat,,goal a``din gura ircdcnti tilo Ofcrindu-lc
11ldcnicsti dC la Cllli(1946)rcprimatc dc comuni,t unguri,ctu
n schimb un aprcciabil tcritoriu pcnt u a si auri in inillla lk)st intcrzisc dc RC.R., la prcsiuni intcrnc si cxtcrnc. Ins ,

Romanici o mictt Ungaric.A,a a fost hiiniatl ln 1952,dup ll:ci lrilc nu s au oprit aicil

R zbolul splonilor 246 247 Rttzboiul spionilor

Asa culll illli dcclara cunoscutul spccialist pcntru activitatca Cgtttirc llnpotriva statului roman, sub prctcxtul lichid r
I)1

dc promovarc a inovttr ,i trans nllui tchnologic si doctorand in
domcniul sccurit IH si apttrttrii nalionalc la Universitatca
Nalionaltt dc Apttrare din Bucurcsti, Gabricl I.Nttstasc,
cvcniincntclc din deccmbrie 1989 si ccic din 1990 au scos
cvidcnitt r01ul mass mcdia in promovarca si gcstionarca dc
,,1lnagini``cu ilnpact psihologic asupra opinici publicc Concrct,
mass llllcdia a Confcrit valoarc circulanttt unor anunlitc,,tipuri dc
irllagincdcsprc ptc si proccsc din zona Transilvanici, flind
fblositc ca nlccanismc dc substituirc a rcalit l soCialc prin
rcalitatca comunicatiOnal .
Cu altc cuvintc,nccputtt cu mult tilnp Fnailltca cvenilncntclor
din dccembric 1989, agrcsiunca psi1lologictt prin nlass mcdia,
vizand indcoscbi opinia publictt intemalional , a dcbutat prin
sublinicrca/exaccl barea ditrelllclor dC natll ctnic
,i mai alcs
contsional cu tHrllitcri dircctc,dar si conotalii in spaliul Cultu i
(lictaturH pcrsonalc a lui Ccau,cscu. Apoi au fost triFnisi la
(ldrcsc prccisc in Romania pCntru a palticipa la o insurcclic Carc
tlltcrior s a transformat fn,,Rcvolulia Roman .un dintrc ei,
n
prinsi la granil , Sau allii carc s au predat singuri, au acut
(lcclaralii COmplcte, ncflind dc acord stt palticipc la accst
sccnariu Fmpotriva statului roman.
Dcclaralia dC la Budapcsta din 16 iulic 1989, iniliattt dC
tingurii din cxil, lmpreuntt cu caliva romani din diaspora, ln
dcriv ,capabili s
si puntt scmntttura pc un documcnt rcvizionist
ilnguresc, cat si o clnisiunc a rcgclui /1ihai la tclcviziunca
budapcstan , i a artttat pc politicicnii ,i propagandistii unguri
nti o campanic din cc in cc mai agrcsivtt privind rcvcndicarca
1 ransilvanici.La 8 iulic 1989, la Bucurcsti, cu prilaul unci
l:ltalniH la nivcllnalt a rncmb lor Tratatului dc la Whr,ovia,aa /Llt
loc si o
ntalnirc tcnsionattt intrc Nicolac Ceausescu si Nycrcs

si ci lizaliCi dintre popoa e roman si ungar(sunt primclc

clcmcntc alc tcorici instmmcntatc dc cttrc S.P Huntingrton sub
dcnumirca dc,,ciocnirc a c ilizatil10r``).Sullt dc nOtoHctatc
imaginilc ocantc difllzatc dc mass media audiovizualtt din
Ungaria si prcluatc dc confl alii din prcsa intcmaliOnaltt dcsprc
masacrclc,ia ocitttilC COmisc dc autori lilC manc la Timisotta
(1989)si T u Murcs(1990).in accst fcl,citandll_l pc ziaristul
Rczs5,Nemeth Miklos i Gyula HOm,mJ10Cia dc Mihail
(lorbacio pc tcma cui aparlinC Transilvania,21rtt a se facc vrcun
compromis dc vrco paltc sau alta.
UlteriOL intrarca in for a UDMR ului pe sccna politictt a
l rii,nctt din priinclc momcntc alc cvcnilncntclor din
(lccclllbric 1 989, dovcdc,tc nivclul organizatoric si gradul dc
Cg tirc al ircdcntismului maghiar putcrnic suslinut dC
1
l

,
Pcter B ck,Gabricl l.NIstasc sublinia ca:,, l l udapcsta,i dc intrcaga diasporttrnondialtt a ungurilor Evident,
2 ,2 S S ,tr Jl
72 1'` dc z
72
j

,
(lnticeausismul lor nu cra dccat o f .ntt dcghizat ,o masctt de
C
7Z J726J j z s ,gJ cc llcoperire a intenlii101 10r,carc in fond vizau nu atat un olll,cat
` `z
c, tt yj b ,`
Jtr o lar , Romania. In conccplia rcViZiOni tilo Transilvania
" J cbuia dcsprinsa cu oricc prcl dc Romania,i dactt nu putea rl
b ,c Ogr: ? 6 ll

"Sdttr
,dc rJg de
/7 7b sclrr7de tr 72r'
77 r
llipith la Ungaria,s rttman ,,inttcar``un principat autOnoln,o
` lllvclic a cantOanclor,care,ulterior,flind autonom ,lsi alcgca
de a c 77s
/2g gtr ccdc7o

8 ra
72F
j

ingur ``dcstinul dc a rcvcni la,,patria lllam ungar

'
R :
zj ``.
"
!

in cOncluzic, modul capitulard al politic rOmancsti Fn Din ncfcricirc,isprttvilc mcmbrilor U[)NIIR inctt din prilncic
IClatiilC Cu Ungaria si rninoritatca lllaghiartt din Romania Tsi arc / c alc Rcvolulici din 1989 au lttsat puternicc ampr ntc prin

dcci rttdttcinilc in rcgirnul comunist.Dc rclinut,mulli cCt iCni
romani au fllgit din Rol ania in l ngaria la srsitul anilor`80
pcntm a mcrgc in Occidcnt.La un moment dat,accstia au fost
blocali in Ungaria si introdusi in ccntrc dc sclcclic,CCrandu_li
se sh rcnunie la rcligia ortodox i stt participc la un prograln dc
crinlclc si distmgcHlc matcrialc Mvar itc njudciclC Harghtta oi
( ()vasna sila Sovata njudelul Iurcs.Constituirca unui guvcrn
ln Tg Murc, a fost unul din obicctivclc 10r iinediatc, mOtiv
l)Cntru carc aici a fost mutat,i cent ll dc grcutate al ac!iuni10r
lor ircdentistc.Teroarca,perseculia,cpurarca ctnich a romanilor

R zbolul spionilor 248
din accstc judcic au fOst principalclc m 10acc utilizttc Fn lupta
lor colltra cicmcntului rolllancsc. Populalia rOmancasctt din
judCiCIC amintitc a su rit cnorm din cauza dczintcrcsului
nlanifcstat dc citrc autoritttlilC Statului roman.
Altfcl,oprittt Tn asccnsiunca ci dc pozilia fcrmtt a romanil .,
U.DM.R. a fost obligattt s
i scoattt la btttaic intrcgul sttu
arscnal propagandistic si dc divcrsiunc,cttrllia i s a Jttcut fbartc
grcu fal .An 1990-1993 indcoscbi,au fost foarte grci pcntrtl
. man ardclcni. Lupta pcntlu suprcnlaliC in Transilvania a
atins apogcul in maltic 1990, cand UDMR a organizat la
Tg Murcs o adevarattt IIlinilovituri dc stat,ocupand Prcfcctura
judCiului Murcs si Prim ria municipiului.Tristclc cvcnimcntc
din Piaia Trandaflrilor a lllunicipiului Tg.Murcs carc au antrcnat
circa 30.000 dc maghiari si sccui si aproxinlativ 12.000 dc
. mani, din 20 maltic 1990, s au soldat cu 6 morli si 263 dc
rttniti, n marea lol mttoritatC rOmani.A fost cca mai clocvcnt
dovadi ca spiOnaul maghiar nu i sclcctcaztt m 10acclc pcntm
a si atingc scopul.Mai lnult,instituirca lcgitilnalici dC rnaghiar,
cchivalcnth cu acordarca dublci cct tcnii, plascaztt lupta
Ungarici pcntu rcdobandirca Transilvaniciintr o nou lhz ,lnai
complcx ,nlai dificil .Estc o dovadtt ctt lninoritttlii lnaghiare,
prin intcrmcdiul UDMR,is a transrnis o noutt rnisiunc. lisiunc
carc a debutat,practic,lnctt din dcccmbric 1989.
.I. 4,/ ) Fca dcs biliz r /rrrrrJJJ
` rispundcrc bcst le alnintitc? O fapttt siinilartt asupra unui
Prillllclc actiuni fhiisC dC agrcsiunc informativtt alc sc ic lor
secrctc ungarc fndrcptatc impotriva Romanici, aici faccm
rctrirc dirccttt asupra planurilor claboratc dc Budapcsta in
1988,au loc la 25 dccclllbric 1989.La acca dat ,ln judciclc
Harghita si Covasna, dcmonstralillC ViOlcntc alc maghiarilor
s au dcsttsurat lmpotriva scd lor mili!iCi Si sccurititii si a
silllbolurilor nalionalC alc statului roman, cu sloganuri ca:
Horthy!``,"Trttiasctt Ungaria! ,,,Ardcalulla Ungaria!
"Horth
,,Acum ori niciodat !``, "Afar cu romanii lmpulili!``.
Manifcstanlii, manipulali abil dC agenlii SC iciilor sccrctc
ungare,au atacat predilcct scdiile de mililic,38 dintre ele flind
249 Rttzbolui splonilor
ocupatc ,i dcvastatc (cu accasth ocazic au fost sutrasc
numcroasc documcntc o cialc,cu caractcr strict scclct).
OilCri Si Subo lcri m unif 111la statului roman au fost
ha10COrili,maltratali,sasc dintre ci flind uci 1ln mod bal ba Nc
Fhccm datoria dc a rcanlinti lista accstor ncvinovati, CttZuli la
datoric pcnt 1 lara 10 lartt Carc nici mttcar n a catadicsit s
i
pcdcpscasctt cxcmplar pc asasini: colonclul Dunlitnl C01 an
(OdOrhCiu sccuicsc),plutOnicl 111 or Liviu TeofII Chcuchisan
(com.Dcalu Harghita), maiOrul Aurcl Agachc(Tattu
Sccuicsc),plutOnicrul Gabi Dttnil (ZctCa_Harghita).Dc,in au
au pultat pa,nic,au fost uci,i public cu
fblosit allllclc dc foc si s
1lbttticic!Trist! C)soarttt sirnilartt au avut o,i Fcrcncz Emcric
(CriStul l Sccuicsc)si SZCkely Gavril(OdorhCi)si Ci Ofllcri dC
illilitic,aSasinali pCntm ctt s au opus la maltratarea si ucidcrca
colcgilor lor romani.Tllturor,din paltca cclor carc nu i vor uita
niciodat ,un pios Omagiu!
Rcvcnind,asasinatelc s au dovcdit a avca un caractcr ritual,de
intilnidarc a omanilo. Maiorul Aurcl Agachc a fost ucis
dcmonstrativ n ccntl 1l orasului Tg.Sccuicsc,fiind lovit si scuipat
orc intgi de toli maghiarii prczcnli la crim .Intr un ochii s a
illlplc lltat o rnoncdtt cu simbolurilc romancsti,ln celttlalt cmblcma
(Simb01 de stat)dC la caschcta unifomlci.In gurtt i s a pus un
,obolan, iar nccrcarea dc a i da foc s a soldat doar cu ardcrca
uniformci,fntmcat hainclc ti crau lmbibatc cu sangc.sl nc spun
cci carc au prcluat putcrca dup 1989 cc au lcut pcntlu a tragc la
rcprczcntant al autoritttli10r in Statclc Unitc sau Occidcnt ar fl
itras automat condallrlllarca la moaltc a cclor in cauz .
In comuna Dcalu a fost linsat dc unguri Liviu Tco 1
Chcuchi,an,pc carc au incclcat s -ljupoaic folosind o ftlrculil ,
sub ochii lllilici, mam i copii, dar si Fn prczenia intrcgii
comunit li maghiare,care era de fal .si n acest caz,cc mttsuri
ati luat dOmnilor guvcrnanli? Mai mult, sutc dc oitcri si
subo lcri rOmani din Harghita si COvasna au fost crunt
,
nlaltratati si traumatizali,mulli nind spitaliza!i duph accca luni
dc zilc.S au fllrat circa 400 dc a c automatc,cu lnuniliC,dintrc
carc 72 nu s au mai rccupcrat,si nici 3832 de caltuse.
Rttzbolui splonilor 250
R zbolul splo Hor
MililiCnii dc origine maghiar , cu cclc doutt cxccpi
1 5 ccttttcni: a fOStului primar, a 3 mililiCni, iar casci fostei
alllintitc, au fost scutiti dC accst tratamcnt, ccca cc indic
ccrctarc cll propaganda i s a dat foc si a ars.Dc ascmcnca,s au

ostilitatca faltt dC Statul Roman si simbolurilc salc,i faltt dc
pl odus mari striclciuni scdiului Primarici. PrOprictarii accstor
reprczentanlii rOmani ai autoritttlii dC Stat.
inlobilc au schpat cu vial datOrit actiunii unor oamcni dc binc,
Au fost profanatc, vandalizatc si distrusc monumcntc romani i rnaghiari din localitate.Prin amploarca lot accstc actc
dcdicatc Armatci Romanc, croilor romani, pcrsonalit lilor au provocat panic n randul populalici Omane din intrcg
istorice romancsti dc scam .
judCiul Murc .Era doar Tnccputul!ScpFiciilc sccrctc ungarc lsi
Biscricilc oltodoxc au fost atacatc, prohatc, geamllrilc
fhccau,,datoria patriotic ``.
spanc, prcOlii si Crcdincios accstor biscrici flind insultali,
Aflrlllaliile nOastre nu sunt sil plc supozil .lattt cc anrllla
amcniniali si 10 li,asa cum s a mtamplat la Bttaolt(COVasna)
gcncralul maior Macri EIllil la 23 fcbruaric 1991, vizavi dc
undc s a pro nat pan ,i cirnitirul ortodox. Prcottll Ciprian
s ` Fr/1 3 dcs`
cpisodul Timi oara:,,77 F tr, c de
6 g
Manca a fost amcnirllat n rcpctatc randuri cu moartca la

O c J F)r 2 r sz %o,
Ghcorghicni si la Praid.Biscrica o odoxtt din Tg.Sccuicsc a fost `
g s ,
fr JZ 777 g 4 2
ascdiath dc manifcstanli maghiari, printrc carc sc inflltrascr `J
srr7
z Ftrs S g , sc`

agCnlii unguri, iar prcotul parohici, 10an Bcrcu, amcniniat Cu
, s CC ,`
'
/
moaltca luni in ir u vorbclc:,,UE l 2 77s
fr z "
` Srr
, rlr de rFc 7 s dcc

.Dc tcam ,p otu1 loan Bercu s a rcfugiat in comuna 'I
r R 77, rfJ J, ra
/71 Ug
Zttbala,iar alt prcot,Dumitl tl McJuscI(Ciccu),in urma ttacttrii `z 77Z
j
Z' 77rr fr J c
tr J. Mai dcpaltc,Macri spunca l,, P`
rfr
casci cu bolovani si amcllinittrilor cu culitul S a rcfugiat in
Moldova.Alli prCOli:Dumitnl Apostol(Vlhila),Eugcn Micu ,2 777
2 J Jg rdZ
77
, r7/

gr
r
c
tt Jc i J .

(Praid), raian Fantanal tl(Ghcotthicni),protOpopul Dumitrtl P 717

`
,c J7z ,s eS S
Gherman(MicrCurca Ciuc),i allii au fOSt Obligali tt fllgtt din ` `
zJ J c
D b r ri
, s Jtt P
1'Z
10calitttlilC 10r,sub prcsiunca unor localnici rnaghiari,organizali
In complct rc, domul IOn Britianu, prc,cdintclc Uniunii
si instigali dC Spion Budapcstci si UDMR.
Libcralc, agma urmatoarelc, la 21 iunic 1990: ,, re


in timpul manifcstatii10r maghiarc din Harghita si Co asna
2 S
7 s 2
771
s au arborat stcaguri alc Ungarici Mari oi s au strigat lozinci `
7 s J C"777 ,` SIJ , cJ g r
antiromancsti,sovinc.
,

` "
7 iCgarIJ 9 i r R 2 ,` s
S au linut discursuri rcvizionistc vizand schilllbar a "gF c lrr
`7
`
l ,1 ,1 Z i77
,
r dg
ttt J dC /71
hotarelor dintre Ungaria si Romania. sub dcviza ,,cpurarca
r tt R9` 6

j
Z

comunistilor``, dc fapt o puriflcarc ctnictt mascath, au fost ` " ,cJ
r77 ira ,z J /1r T
inlturali din fllncliilC dC conduccrc alc orgallclol locale si alc " `
S tt
C CC C Z ,
adlllinistratici dC Stat, ca si a unitttli10r ccononlice, numcrosi `S `
, ra J ,s rer J 2 j j
rolllani,fn tilllp cc vcchii cOmunisti rnaghiari,stalini,ti,au fost ` `
7 s ," /1r, ,
/62 c 771r,
mCntinuii in fllnctii.Roman au fost inl turali si alungali din
srrr

d rrr dcz `
J
,
fllncliilc publicc sau din localit li doar pcntnl ctt crau romani.


r crip
rfri
f P
`

In Harghita, sub ndrllmarca UDMR, s a vorbit dcspre un '

judCi SCClliCSC,sustras autorithi dc stat a Romanici.La Sovata,

De partea ccalalt , in dcclaralia o10grafl a lui Corncl
in zilclc dc 22 1 23 dccclllbric 1989 au fOst dcvastatc locuiniclc
Pacostc,ln,,Proccsul Tllni Oara ,rclinut
n Concluzia dc fbnd

L
Rttzbolui splonilor 252 253 R zbolui spionilor

a dosarului n 6/1990 a Curt Suprcmc dc Justilic SeClia A J

S Z s

rFrD .RrzJ
j ttSC L"
`/rz
J Btt


c
' ca
nlilitar ,sc spunc ncgru pc alb c ,,c
c Cc tr
sctr
/

`
, s z r tt 4

z r r , rlz
z` J
/r,J zJ7 r"C
,
, sc
` 6 "
J

9/b rJ
J
, (. g 2
r J
`
`J
7. In dcclaralia ma 0 lui(fOSt prOcuror gcncral al .% 2 `
j
Z, , Vttur
t
`bS "S `
"
Romanici)Ghcorghc Diaconcscu,gttsim urmtttoarca dcpoziliC: ,CO", 6 r 2 J,`
"
f9 771br ,Jtr77 SC S ' fria
,,QJ , l
J
7

`
rriw s s_Jsc
`arilor c
,
`
J C `
Par s s g r /tr , 2`
` b G G , J `
b J " ` '7 /rPC
`

,
t, 2 T .Ca,
6 Ztr/ a% JS Z , agiJ " `
` r , 0 (%JP2 '7
077ta 2 i strr2
g
J/i s 77 r J 6 `

J

` R , b,s tt tt

`/7 z
pu `"L//2g
/i .
`
J

z776 `c"rrr"/rp
rtc zrrl`J cas ` .D
's7'2
Intr o alttt sccliunc, cxtrastt absolut int,Inpltttor din cnoma `
(. `dar
P/i1777 j `
7 r19r" P trr as

,
`
2 . 7
cantitatc dc dosarc alc proccsului dc la TimisOara, gttsilll altc "
gF D 77r, diar tt tcr l 2 ,btt f99 r

nscllulttri csclllialC:,, c rtJ , b4 s tt " ` `
/irc tt Cris , ,
, tt b
J r cttrrF 76" 6 `
ri

` 6:ditt is C
rar
J 2 77ri7'
,
JI , 6 " "j
` ` ( C .

18gri ,t,716J
J .``Siinilat
72 s un oflicr "/1r
pc numc,,inculpaml CottOdeanu``sustinC C ,dllpa cum a rezLlltat
dh mmuloasa CC Cta judccttOrcasc ,"` l 6 a2.C prrJ r riar ag riJ
rirlic

B d P r s rrrc "
r

1
z` / S qg J 1( J/i frl z , `
JrF rrJ Sr i cr r2
` gJ prJrrc
r
S 7
r z J ,` j lS
, : J ,
ftt `r r r rJir rarlir z rttc
S i r
, S D 4 `Jr c `
`r ` "
J
r j` , 7 `
z br ,
1990 1anuarie Februarie
lc7 s c
`
aglrb `2/ia .
La Fnccputul anului 1990, conform planurilor
"
S S, J , g f ,`
Z c ,
rcvizlonistc stabilitc antcrior dc ctttrc Budapcsta,
`
t
P f5 ,2br 54 f` z
S'7 J r/ UDMR a iniliat rcottaniZarca Fnv ! mantului in
Z s ri 1 j J
7
judCiele Murcs, Harghita si Covasna, pc principiul
r, J.`gz a/i , r 6 ,Gtrf
1 ,
scgrcgttr , al scparttr dc romani, promovand numai
J /tr D. bj 1 s 2J'St
crrr nV mantul m limba maghiar ,i rcftlzand oricc

rtt , , r,
z /tr/trJ r J(13,3 subordonarc ! de instituliilC Statului Roman.DIcpt

at` , 71 J
"
", profcsorii romani au fost scosi din scolilc
urmarc,
trri` J ,brie f9 9,
`
Ungtt f `
, 1 `
`
1 J maghiare,,purincatc`` l obliga:i Stt pttr scasch fllnciHlc
2

"l

, 1, JIrs, 6 3gar ,s
i
J 71G r dClinutc si chiar judclul Elev romani,lllinoritari,au
7 77s

2 c7rJ `` " fost supusi maltrathrilor si violcniclor flZice dc ctttrc
`
Vizavi dc unclc acliuni des uratc dc spion unguri Fn colcgii lo maghiari,mttoritari;
dcccmbric 1989, p duc din cascta 0225,fala A,si cascta 0280, La 19 ianuarie, cand consiliul JudciCan lurcs al
taA(din volulici Frollttllui Salv i NalionalC a hotartt ca,lnccpand cu acca
Al ll a Ccntrului dc al ll a oi cc ctare a din
cadrlll FundaliCi,,Mcmo alul Rcvolulici Timisoan``),cxtrase din dat , stt aib loc scpararca ctllictt a liccelor murcscnc,

rcchizitoriul prOcu ttlui militar Romco Bttlan:,,R :

fr/0(2 Liceul ,,Alcxandru Papiu llarian``din Tg. Murc, a fost
R zboilJ splonilor 254
dcclarat liccu cu limbtt dc prcdarc romanl, iar Liccul
,,13olyai Fttkas``liccu cu limbtt dc prcdttc maghiar ,ccca
cc a gcncrat ncnumttratc tcnsiuni si conwuls socialc;
Imcdiat, UDMR a trccut la scoatcrea cu bria a
proisorilor romani din sc011,acliunc carc a atins cotc
dramaticc la Liccul ,,Bolyai Farkas din Tg. Mures.
Oribilul gcst,cat si altclc siinilarc au indus o putcrnic
ncmuliunlirC in randul populatici rOmanc,ti. Evidcnt,
scparatismul ctnic Tn nv 1 nlant nu promovcazttiubirca
si buna rnielcgCrc fntre oamcni,ci ducc la izolationiSIll,
cxclusivislll si,astfel, la invcninarca rclaliilof in viala
dc toatc zilclc.PcntJ luarca dc dcciz pc cont propriu
privind scpararca inv ! mantului n liinba maghiartt dc
ccl ln linlba roman ,Attila P`1lblvyi a fost clibcrat din
inCtia dc attunct al ministmlui invttittmantului;
Prin atitudinca scparatisth adoptattt si prin implicarca sa
pcntm acordarca unor drcpturi nccuvcnitc nlinorit
maghiarc, aparc si sc rcmarctt pc sccna politic
romancasc ,Smaranda Enachc;
Prin "cforturilc domnilor lincscs Elod ,i JakobfE
Attila,virusul scpa=atismului s a cxtins si la lnstitutul
dc Mcdicin si Farmacic din Tg.Murcs,undc studcnlii
si cadrclc didacticc maghiarc au solicitat scindarca
administrativtt a accstuia i prcdarc cxclusiv in limba
maglliar ;
La inccputul anului 1990,din 197 dc post lri dc dircctori
i dircctori adiunCli dC COal (fn Hatthita)32 erau
ocupttc dc mani,dintrc carc doar 12 crau dircctOri(!);
Tot atunci,ln Baraolt,rnincr lllaghiari din localitatc au
avut rolul dc a i insulta,batiocori,amcninia si agrcsa in
public pc proisor romani. Elcvii omani scosi din
scolilc maghiarc au fost plasali fn Spal COmplct
inadccvatc proccsului dc inv ! mant. La fcl s a
Fntamplatla Si ]hcorghe,la Odorhciul Sccuicsc,la Tg.
Sccuicsc(undC Cicvii romani au fost rcpa izali m
chdirca unor fostc grttduri)si la Micrcurca Ciuc;
Numclc romancsti alc scOli10r au fost inlocuitc cu numc
ungurc ti, prcfcrandu_sc chiar numclc unui cunOscut
Rttzboiul spionilor
crinlinal dc rttzboi ungur9 Wass Albc , vinovat, in
scptembric 1940,dc moaltca a 14 omani din sucutard
si Murc,cn dc Campic,intre carc un prcot si o fctiltt dC
patru anl;
Duph climinarca clcvilor ,i profcsorilor romani din
scolilc dcvenite,,ungurc,ti``,undc uma sl sc foloscasc
doar liinba rnaghiar ,au lost adusc inanualc scolarc din
Ungaria, dc oricntare rcvizionist . Accasttt acliunc,
coordonattt tot dc ctttrc UDMR, a fost rn mod vttdit
separatist ,sidand Statul Roman,si a fost suslinuttt dC
rcprczentanli ai Guvernului provizoriu dc la Bucurcsti,
care au aciiOnatin conscns cu UDMR;
Mai mult,s a aiunS Chiar ca aproximativ 35.000 dc
cop inclusi in sistcrllul dc tN ! mant maghiar din
Romania stt bcneflciczc dc spriiin flnanciar din partca
! statului ungar,confom Lcg Statutului Maghiarilor din
afara granitclor Ungarici. Reprezcntanili Uniunii
Pcdagogilor NItaghiari din Romania(uPMR),cu sediul
la Micrcurca Ciuc, au dcclarat ctt pttrinlii carC au ccl
pulin dOi COpli carc invaltt in ,C01i sau grttdinilc cu
predarc in limba maghiar , in Romania, prilncsc un
utOr anual de 20.000 dc forinii pCntm iccare copil,la
carc sc adaugtt suma dc 2.390 forinli,rCprczcntand bani
pcntJu rechizitc.Fallllil lc cu doi copii,dintrc carc unul
singur cstc inclus in sistcmul dc nv ! mant in lilnba
lnaghiar ,primcsc un utOr in valoarc tOtaltt dc 22.390
dc foriniL Rcprczcntanlii UPMR au mai af11 ntt c
pttrini au dCpus documcntc pcntm acordarca accstor
bani, acand dovada ctt indcplincsc toatc condilillc
impusc dc lcgc i ctt dclin legitimal dc maghiar;
_inccrcttrilc dc scgrcgarc pcntrtl funclionarCa unor,coli
cu clcvi cxclusiv maghiari si folosirca limbii dc prcdarc
cxclusiv maghiar ,au continuat,i in judclul Murcs,
undc roman ind paritari ca numttr cu maghiar ,
aCliunca a esuat. Ullllarca a fost organizarea dc chtre
UDMR a rcbeliunii dc la 20 martic 1990,prin carc sc
Rizbolul splonilor 256
nccrca scoaterca de sub jurisdiclia Statului Roman a
tcritoriilor locuitc m o tar de unguri,i secui;
15 februarie
_in cOtidianul ,,Cuvantul liber` din Tg. Murcs sunt
prezcntatc c 4i dC iStOric in limba maghiartt cu continut
ircdcntist,introdusc,i distribuitc in mod ilegal in tar
27 februarle
Statuia lui Avram lancu din Tg.14urcs este profanat .
lartie 1990
9 martie
Din partea Comitctului pcntu Transilvania al romanilor
din Ncw York sc prinlcstc o SC SOarc din care citcz:
"Radioul ungurcsc din New York a condamat guvcinul
ungurcsc pcntru cl nu a profltat dc ocazic atunci cand
Romania a fost in plintt rcvolt ,s fl invadat Transilvania
,is o anexczc Unga ei.in contcxt,la 7 ianuaric,Asocialia
ungurilor amcricani, discutand problema Ardcalului,
dcclarca:,,Ccau,cscu a cazut cu sange ungurcsc,dar sacri
a
:xttlilt
:
.Sunt
trebuic s nccrc n lntai rez lvaa pe cale pa,nic
trci posibilt ti:1 Un vcl dict intcllalional;2.O Transil
vanic indcpcndellttt de t ul ElvcliCi;3.Toattt Transilvania
trcbuic luata cu fOlta si ancxattt UngaHei.UnguHi din
Arnc ca sunt gata stt discutc cu Lyuvemul ungar cc estc de
cut.Tibor Dcmetct prc,cdintcle Asocialici``;
_in nOaptea dc 10 sprc H martic,autori rttma,i
nccunosculi pantt astttzi stoama bustul lui Nicolac
Bllcescu dc pe soclul sttu din parcul staliun Sovata
(Cum SOVata cra unul din punctclc nodale ale agcnturii
ungarc din Transilvania,nu cstc grcu dc dedus cine a
inaptuit accastt acliunC);
14 martie
_in ziaml,,Cuvantul libcr`din Tg.Murc,apa apclul
comitetului califomian al drepturilor omului pcntl l unguH
si altc minorittti din Romania,care a fost afl,at pc zidu le
Biscricii refollllate din Los Angcles,m ca se scric:
,,Bttl ball,l fCmci,libc ,ai AmcHcil, utall u1 0pnrca
.157 R zboiul spionilor
gcnocidului!Aiut4i CCIC trei milioane de unguri(?!)
supravictuiasc ,h"ra 10r s un .Guvemul so nist
stalinist din Romttia ac,onCaztt sistematic pcnm distru
gerea popuhlei maLThiarc nttive.h Trandivanh se com
urm2marele atrocitti de Cttre Eif Va llnw 10
; hchiderea fo ttt a,C01ilor si universi "
1lor llngure,d,ci
nu pot vorbi Hmba proprie,mcca tt depo area llngur1lor
cinstili din 10Cunle lor de bastintt ctc. ;
15 martie
Sub pretcxtul sttrb torir zilci de 15 martie 1848, ln
Transilvania au sosit numeroasc autobuze cu,,turisti``
unguri, fapt acccptat cu usurinitt de conduc lor
provizorH ai Statului Roman care sc,tic,deschiseser
larg granilele lttr incepand cu dccclnbrie 1989.in accst
context, cativa mCmbri ai CPLIN Mures, au propus
o cial unireajudciclor Mures,Covasna si Harghita intr
o regiune autonomtt llnaghiar
;
La Albe,ti,Fantancle,sovata,Tg. 4ure,,i altc multe
localit ti are loc aniversarea a 142 de ani de la rcvolulia
iniliat h Ungaria,cand Kossuth Lttos a prOclamat
actul samavolnic de unirc a Transilvaniei cu Ungaria,
evenilnent soldat cu distrugerea a 230 dc sate romanc,ti
si asasinarea a 40.000 dc romani. Sc arboreaz
nsemnelc dc stat ungare si sc intoneaztt cantccc care
lczcaztt scntiinentele naliOnale ale romanilor;
La Satu Mare, aproapc 4000 dc cetttteni unguri au
palticipat la arborarea drapclului unguresc pe ediiciul
catedralei catolice,precum si la profanarea statuii lui
Nicolac Bttlcescu;
Are loc o noutt profanare a statu lui Avran Iancu din
Tg.NIIure,;
Situalia de la IMF Tg.lures este tot mai tensionattt ca
urmare a grevci studenii10r maghiari care refuztt M intre
la cursuri alttmri de cOlcg lor romani;
16 martie
Un Trabant condus de un elcment iresponsabil,
cxtremist,de naliOnalitatc maghiar ,intrtt fntl o c010an
dc rnanifcstanli din l g. lure,,accidentand 14 Pcrsoane;
 Rttzbolul splonilor
).()

R zbolul splonilor 258 )

La Farmacia nr. 28 din Tg. Mure, personalul dc OblinC un zultatvOrabil autOnomicijudele10rmaghiare

naliOnalitate maghia refuztt sX scrvcasctt clieniii dC sau chiar a Transilvanici.sunt indic ctt aceastt inslrcc!ic

naliOnalitatc roman , arborcaz drapclul maghiar ,i llllgurcasctt llm 3a dc fapt facerea Rcgiullii Autonomc

fnccarctt sl cxpuntt o flrmtt bilingv ;

_in scara zilei de 17 ma ic,la Tg.Mure,,au loc
confrtlntttri violcnte,Tn ulllla c
ora au sufcrit vtttttmttri
flzicc atat romani cat,i rllaghiari,intre carc,i scr
Maghiarc.Dc,i planul UDMR n a izbutit,accasta se
datorcaztt mai pulin cOnducc i prOvizOl ii a Romanici,
conccsivc i capit llal de faltt dC UDMR,i Uttal ia,ci
torul populalici CiVile romancsti,ca a acliOnat scttdu
si

Sito Andras(cumnatt11 lui lon llicscu); ala Stt dCZamo ezc un puci prcgttit dc c sclviciilc
20 martie scc tc ma iarc lmpottiva Stattllui Rom ;

_in repliC ,se producc o manifcstalic maghiartt cu 20-211 artie

oamcni inarmati si binc organizali, accesul in ora, al Noaptca, biserica OItOdoxtt din lemn din satul Valca
manilbstanlilor rOmani flind blocat. Trci autobuzc cu (10b geni)CStC inccndiattt dc autori ncidentincali;
La ora 18 cste profanattt Alnbasada Romanici de la
de cordoanclc lor Budapcsta;
"rani rOmani dincarc
judciinchidcau
sunt hstteora,ul, pasagcr
stt ptttrundtt dincolo
devcnind practic victimcle manifstanlilor unguri,binc Manifcstttrilc Ostile antiromancsti au cOntinuat la
prcgtttili pCntru rcpresiunc; Budapesta si ln zileic um tOarc;
Dup anliaza, la Tg. lurcs au loc noi confl untttri 25-31 martie
violcnte soldatc cu 6 morii,i263 der niti,ln Cea mai In zona Ghcorghicni Micrcurca Ciuc,c 1 tor romani
mare paic romani(4 morti,1198 nili) La Emei, sunt agrcsali fn trCnurilc localc.

Dumbrttvioara,SangCOrgiu dc Murc sc ridic barierc,

. manii sunt agrcsali cu flllci,lopcli,barc,pietre ctc. Aprilie 199o
Fabrica dc paine lastt Fartt paine pOpulatia rOman a 6 aprilie

municipiului, in timp cc maghiar prilncsc painc UDMR public

n ziarlll,,Erdcly Hirado PlatfOttma
distribuittt prin biscricile rcfollllatc si romano catolicc; Program n carc l,i afln ullltttoarclc scOpuri:,,dreptu
I csi s a inccrcat ascundcrca adevttRllui,cl cstc elocvcnt individualc si cOlcctivc pcntl l nlino tttlile naliOnalc;
prin prczcnia unor CChipc dc fllrnac din Occidcnt, sistcm local dc autOLyuvcmare a minorit lii maghia pc
compuse mai ales din unguri cxtrclnisti,carc crau binc considcrcntul
nOi nc hOtttram singuri sOaia ;

p gatite,i plasatc pclltlu a fllllla evenillncntul.Accstca au autonOlnia ob,ti10r sttte,ti; dczv011area unci rclCle
acut rcpOlttte pa iZanc, tnnsformandu i cinic in sanitarc proprii; libcnatc tOtaltt pcnt ccrcctarca
comcntanilc lor pe ungu din attsori in cttltti.A,a sc facc stiinliflc n
limba matcm ; reica indepcndcnttt dc
c o victim cc re a fost prczcntattt pe toatc ccranele lumii, rnv ! mallt in lilllba matem , dc la crc pantt la
ca ungur ucis in btttaic dc romani, cra romanul Mihai un ersitate;ca pate a naliun maghia ,lcg stransc
Cohiu,maltratat s lbatic dc ungul i.Mihai Cofrariu,din Cu naliunca mam ;

comuna lbttncsti,a scapat cu viat ,dar cu gravc inf1111litttli. 29 aprilie

la nasterc asocialia,,PrO Transilvania
Fac din nou o parantcz :toatc accstca nc indictt un plan dc ,avandu i prilltrc

dczinforlna prcgttit la n cl intcm si intcmaliOnal,Tn l cmbr fOndatori pc T kcs Laszlo, Siito Andras,
voa a pttlt maghittC.Scopul pare a fl fost dc a Ncmcth llklos. Dcviza ci estc: ,,nici un ungur stt nu
htemalionaliZa chcstiunea maghi din Romania si a nlai plcce din Ardcal,cci plccali Stt Se intOarc .``
R zbolui splomilor
Iunie 1990
5 iunie
Se inccarctt din nou separarea scolartt a elevilor
maghiari dc cci romani;
13-14 iunie
La Micrcurea Ciuc,clcmente de etnie maghiartt atac
devasteaztt scdiul Politici Municipale,sustrttgand acte,
arme si stal de radio emisic;
Cu ocazia primului congres nalional al uDMR,Sz6cs
Gcza, omul n 2 n partid la acea vrcme, a dcclarat
rcferitor la cvcnimcntcle din martic 1990 dc la Tg.
Mure :,,nu cste o infrangere,ci o victoric,nu cste un
sttrsit,ci un inceput . De Ziua Nalionaltt a Romaniei,care a fost slrbttoritl la
Octombrie 1990
14 octoIElbrie
Siito Andras, lntr un discurs iinut la Viena lntr o
biscrictt cvanghelic , declar : " adresez dumnca
voastra ntre doutt pogromuri``.
18-20 octombrie
Un grup dc 3 tineri rnaghiari profaneaztt statuia ccvcstr
a lui Avram lancu din Tg. Murcs, sustrttgandu_i fn
accla,i timp tricoloml arborat.Accst act provocator a
starnit O rcaclie ViC in randul pOpula!iei rOmanc,ti.
Tribundul Tg.Mure,,judccandu_i pc cei 3 profanatoH
in regim de urgeni li COndamnlla ctte 2 ani,ijumttate
inchisoarc;
23 octolllbrie
Zialul"Cuvantul Liber`din Tg.Mllrc,face dczvttluiri
privind practica nc ncctattt a maghiarizttr forlatC a
nlllnclor romanc i m factu le dc electricitate,i tclcfonice;
26 octombrie
Extrcnli,ti maghiari au profanat monumentul poetului
naliOnal Mihai EIninescu din centrul orasului Toplila,
judCtul Harghita. Pangttritorii au desprins placa dc
mallllu ,au mattit cu vopscabustul poctului si au scris
cuvinte insultatOarc pc soclul statu
.
260
Rttzbolul splonilor
Noiembrie 1990
l noiembrie
Cu prilttul unuitumcu la Tg.Murc,al unci fO.11lal de
muzictt rock din Ungaria,la Sala Polivalenttt din acest
ora,arc loc o manifestarc antiromancasc ;
,i Incitarca tinerilor s a soldat cu distrugeri de mai rnulte
zcci dc milioane de lci si cu strigarea unor lozinci
antirOmanc,ti: "Trttiasctt Ungaria! Ardealul este
unguresc!Ridic
te Fn piciOarc ungure!inaintc!``
1)ecenlbrie 1990
l decerrlbrie
Alba lulia,reprezentantul UDMR,Sz cs Geza,cerc
aplicarca pentm minoritatea maghi[r "asuprit de
Romania a Dcclaralici SOlelllmc din 1918 dc laAlba lulia.
El a nunlit Transilvania,,Ungaria de Est``,i purta in picpt
o cocardtt ro,u alb verde, ceca ce a dus la incitarea
publicului.
16 decerrlbrie
Sc htoarcc acas ,ln satul lbttnc,ti,judclul Mure,,
Mih iltt Cofat victiFntt a ,ovinilor ,i ircdentistilor
maghiari din 20 maltie 1990,dintr un spital din K ln,
Germania, unde a fost spitalizat pentru multiple
intervcnlii ncllrOchirurgicale;
21 decembrie
Polilia jud.Mure,a descope t,i dttucat un al doilea
plan de acliune al UDMR dc minilovituli de statla Tg.
lure,, programattt pcntru accasttt zi, cu ocazia
comemorar croilor cttzuli ln timpul evenilnentelor din
decembrie 1989.Aceasta prcvedca:
1.Ocuparca prcfcctur ,prirnttrici,po,tei si radioului si
dcclararca municipiului Tg. Mures drept ora,
indcpendcnti
2.Blocarea tuturor c ilor principale de acces in
municipiul Tg.Mure,;
3 Constituirea imediattt dc trupe de ordine localc si a
unui comandament provizoriu;
 262 Rttzboiul splonllor
R zbolui splonilor
/ prilie 1991
4.Judccarea in hia unui tribunal rcvoluliOnar a celor
20 aprilie
carc nu rcspccttt ordinca;
Prcotu1 loan TOb , npreun cu o parte din cnOria,
5.Anihilarca Uniunii
atra Romancasc i a rcprczcn
tanii10r accstcia. oltodoc,i sullt alungali din Cristum Sccuicsc,judelul
Harghita. Pcntru a i dctellllina pc acestia stt plece,
lanuarie 1991 ircdcntist locali au dus un adcvttrat rttzboi psihologic.
T kcs Lazlo,Sz cz Gcza,Dornokos Gcza,mcmbri rnarcanti In urma acestei cpurttri etnicc,
n ora ul Cristuru
ai l I) lR,au dat dcclaralii in prcs dcsprc constitllirea unci Sccuicsc au mai rttmas 26 de farnilii rnixtc;
,,( ngar dc Est pe lang
"ungarie dc Vcst i dcsprc 30 aprilie

ncccsitatca ca noua Constitu!ie a Romanici stt dccla Statul La Egct inl ngaria,are loc Silllpozionul lntcmaliOnal al

Roman,,stat multinalional``.

Februarie 1991
6 februarle
Scnatortll I iraly Karoly adrcscaztt o scrisoare dcschis
lui Pctrc Roman,prillll llllinistm al Romanici,prin carc
ti ccrc drcpturi pcntru rllinorit li:
13 februarie
UD lR coordoncaztt acliunca propriei Uniuni dar si a
altor llrlinorit ti prCZentc in Adunarca Constituant
mpotriva acclor articolc din proicct carc dcclarau
Romania sttt nalional unitar;
Domokos Geza,pre,cdinte UDMR,s a pronuniat dcSChiS
impotr a Statului Nalional Roman,suslinand c
Europa,nu mai cxisttt statc carc stt sc d clare nalionale.
Dcputatul UDMR Tokay Gy r a atacat si cl idcca dc
,,stat naliOnal`` din proiectul dc ConstituliC a Romanici,
SuSlinand ctt sc llmttrcstc deznaliOnalizarca nlinorit lilor;
27 februarle
Dcputatul UDMR Hosszu Zoltan a ccrut ca noua
ConstituliC a Rolnmici tt rccunoasc limbilc minorittli10r
ca limbi cu acclcasi drepmri ca si lil ba roman .
maghiarirn cu tema,,Trccutlll si vHtorul Transilvanici``,
flnaniat de autorithiilC ungare, la carc au patticipat,i
rep zcntani UDMR.Acesta a constituit o mcercaE dc
intcrnalionalizare a problemei Transilvanici, partc
intcgrant ,i indis01ubiltt a Romanici.
lai 1991
3 nlai
un grup de 5 tincri rnaghiari dc 18-25 dc ani,lucrtttori
ai Tcatrului maghiar din Timi,oara, un,ila Tg.Murc,
duptt un spcctacol organizat la(Ddorhciul Secuicsc,dau
jos tricolortll de pe statuia ccvcstrtt a lui Avraln lancu
,m din centrul municipiului Tg.Mure,.in paralel,la TVR
sunt translnise cateva fl agmcntc din,,Rcuniunca de la
Egcr`` dcdicattt trccutului si viitorului Ardcalului,
prcluate de la tclcviziunca maghiar ,ln care pastorlll
refonnat T kcs Laszlo, prcscdintclc dc Onoarc al
UDlR,af11111 :,,Ardcalul cstc in pcricol de moartc.
Estc vorba dc illlinenia piCrdcr deflnitivc a Ardcalului.
TOli ungur ardeleni s rttmantt pe loc,cci plecali sI SC

Fntoarc , altfcl lupta pcntl Ardcal Tsi picrdc rostul.

A1/em drcpturi istoricc sacrc asupra Ardcalului.``
lartie 1991
15 1nai
13 martie
La Bra ov s a rcfnfiiniat EMKE Socictatea pcntrll
Dcput4 Varga A 11la l D m6ny
Lttos au Cenlt,m numclc
Cultur din Transilvania. Inilial, SOCietatca fuscse
UDMR,ca textul proicctului ConstituliCi Romanici,carc
iniiniatl la Cllli in 1855,i avuscsc un impact negativ
cerca interziccrca " ndcmnului la cxclusivisnl si la
maiOr asupra romanilor din Transilvania.
scparatism nalional,ctnic,lingvistic s flc clinlinat.
R zbolui sP10n or
Iunie 1991
6 iunle
Conducerca UDMR a aprobat,la Cl Napoca,trei
documentc:
1.Hotttrarile consiliului unional al dclegali10r;
2.Propunere fn problema minoritttli10r din Romania;
3.Apel cttre Conferinia OSCE pri nd minorittlile.in
HOtararile consiliului sc exprilntt convingerea c
Pactele Marilor Puteri nu pot stt mai aibtt un rol ln
actualitate( zandu_se Tratatul de la Trianon).in
Apclul ctttrc Confcrinia OSCE sc contcsttt drcptul
Guvernului Romanici de a i rcprezenta in raporturile
din Romania
cxteme pe toli cct iCnii lttrii,maghiar
dorind a i reprczentali, COnform documentului
invocat,doarde UDMR;
12 iunie
"La Tg. Mure, viala mea cstc Fn pericol`` a declarat
scriitorul Httdu Gyoz ,fondatorul Asocialiei,,Egyutt``
(Impreun ), COnsacrattt fr !ic ! rOman _maghiare,
ameniniat in rcpctate randuri dc uDMR.
SepteIElbrie 1991
1l septembrie
UDMR sc opunc Rrm tcxtului din proicctul dc
ConstituliC a Romanici,care aflillla c :,,Pc teritoriul
Statului Roman nu pOt fl strttmutate sau colonizatc
populatii strttinc``,dar tcxtul estc votat dc mttoritatea
parlamcntar .Ziarelc din Ungaria anunitt COnstituirca la
Budapesta a unui guvem al Transilvanici fn enligralie
Seful acestui grup era un vorbitor de limb roman ,Dan
Zaharia,fost pusc ria,dc drept comun.
Octombrie 1991
9 octombrie
Dcputatul UDMR Hosszu Zoltan sc opunc articolului
41 din proicctul Leg privind regiFnul investil lor
straine,carc stabilea ctt apatriz
i cct lenH Strttini n
drept de proprietatc asupra tercnurilor in Romania;
264 RIzboiul splonllor
1l octonnbrie
Apare in cotidianul dc linlbtt nnaghiar Rominyai
,
4agyar Sz6 comunicatul grupului politic din secuilne,
condus de vicepresedintele UDMR Katona Adam.Din
cs Geza,Kolumbin G bor9 T k6s
grup mai fac parte Sz
Laszlo,I)oina Cornca.Cu accast ocazic,8upul politic
al UDMR, prin vocca lui Katona Adam, ccre
transfollllarea judeiC10r Hatthita si Covasna intr o
enclavtt denumi ,,Tara Secuilor``;
19 octorllbrie
Mai mulii membri UDMR h frunte cu Katona Adam,
"grupul politic al UDA4R din linutul Secuiesc , au
lansat idcca proclamar unei"! ri a Secuilor pe data de
19 octombrie la Lutila(10Calttate din carc au pomit
represiunile antiromanc,ti ale revoluliei maghiare),
omancasc
starnind lumoare in opinia public ;
20 octorllbrie
Echipa de raportori ai UDMR ului din Parlamcntul
Romaniei,prin Szilagyi Zsolt,af11111 la Consiliul Europei
,,mino tttca mattiartt nu are drcpturi m Romttia .
Noiembrie 1991
l noiembrie
Senatorul Kiraly Karoly cere introducerea fn
Constitulia Romanici a prcvcderH de folosirc a limbii
maghiare m administraliC,m acele locali !i fn Care
procentul de maghiari este de peste 100/ inclusiv;
6 nolembrle
Duptt dezbate tensionate, in Adunarea Con ituant ,
UE)MR a incercat, din nou, prin deputatul Kttroly
kes, oblin cptlll de a folosilimba maghiartt ca o
a doua limbtt m stat"h relaliile cu autorit4ile COmunale
enc i``.Grupul Pctre RoIInan Ad an Severin,din
si o
cadrul FSN,a suslinut aCest amendament(!!
18 noiembrie
UDMR reu,c,tc,sprtinittt dc Presedintele Camerei,
au Dan larlian,,i dC grupul FSN Petre Roman Adrian
Severin,stt impuntt fn proiectul Constituliei Romaniei
R zboiul splonilor 266
ca,,proccdurajuridic ``s se dcs ,oar,,i fn altC limbi
dccat lilnba roman , ccca cc intra in contradiclic
flagranttt cu art. 13 din acelasi proicct al Constitulici
Un amendamcntinitiat dC pariamentari romani din mai
multc partidc ccrca climinarca accstui alincat, dar
votarca lui a fost sabotattt dc UDA4R,prin instrtlmcntclc
ci din FSN si din conducerca Camcrei, duptt disputc
aprinsc,care au cvidcnliat nu numai dircclia antiStatal
a UD 4R,dar,i rolul dc complici al unor impoltanli
mcmbr FSN.in 12,1 18 noiembrie,sub prcsiunca
mttOri ! pariamcntarc,alincatul introdus dc UDMR
llnpotriva lirnb romanc,ca singura liinbtt de stat,a fost
tOtu rcspins(la aCCSt succcs al ap Hi idcndt ,i
noastre naliOnale, rapoartclc scrviciilor sccrcte de la
:[l :hptta, #in:Ii:l :r)
accasttt pcrioa(,UDMR,dczaprobath de mttoritatca
parlamentarilor, lucrcaz lmpotriva idcii dc Stat
naliOnal, flind sustinuttt dc parlamentari FSN carc lc
rcprezentau intcrcsclc;
21 noiembrie
Parlamcntul Romanici voteaztt Constitulia, grupul
parlamcntar UD IR votand Inpotriv .
Decerlllbrie 1991
8 decembrle
La Rcfcrendumul pcntru Constitulia Romanici,
dcs surat ia accasttt dat , ccthicnii dC ctnic maghiar
(la inCitarca UDMR)au votat lmpotriv .
1992
_in publicalia ,,Erdcly MagyOrsag``, lntr un numttr
spccial, aparc articolul intitulat ,,Romania, ultimul
ilnpcriu colonial``, in carc sc afirm : "Dup
dczmcmbrarca LJRSS, dczmcmbrarca lugosiavici si
rupcrca Fn doutt a Cchoslovacici,ar urma la rand ultilllul
stat format in mod aiiflcial: Romania. Romania cstc
ultiinul iinpcriu colonial al Europci. Dcasupra ci
plutcstc cantarca prohodului.``
i() /
R zbolul splonilor
lanuarie martie 1992
-Presiuni inttmale ale UDMR,care nu dore,te prefecli
romaniin covasna i IIarghita.Inilial eZitant,guvernul
/ carOiu numc,te cu intarzicrc pe Adrian Vlad
Cttsuncanu prcfcct in 3ovasna si pe loan Vosloban,ln
Hatthita,dar dublali dC dOi Subprcfccli maghiari.
Irebruarie 1992
12 februarie
Sc votcaz ln Parlament, Hotttrarca pC marginca
Rapoltului Harghita Covasna, in carc nu s a folosit
formula parlamcntartt clasic : "Parlamentul aprob
Raportul Harghita Covasna ,ci"Parlamcntul ia act``,
ccca cc aratt ctt acliunile UDMR dc sabotarc a Hot rarii
au avut cfect, mai alcs apclul la ctorii de prcsiunc
cxtcrni, si ctt factor de dccizic din Parlamentul
Romanici au intrat dtta Fntr_un joc dc conccsii ,i
complicit li cu UDMR.in acest fcl, "Rapo ul
Harghita Covasna``, carc trcbuia s rcilnpun
autoritatca Statului Roman in judctele COVasna si
Harghita a rttmas lbrtt cict;
18 februarie
Candidatul"indcpcndcnt``la Priin ria Nllunicipiului Tg
Mure,,Pokorny stCfan,suslinut dc UDMR,estc prins
cu falsu .In u111la probelor prezentatc,Curtca Suprem
dc Justilic anulcaztt alcgcrilc locale si accstca sunt
rcprogramatc;
20 februarle
Un grllp dc turisti romani au fost torturali dc P01ilia din
Dcbrccin,ln Ungaria.E)in cei 14 turisti aflali n gmp,
cei 3 turisti maghiari au fost lttsali stt plccc in timp cc
romanii au fost inchtusali si tOrturali.
lartie 1992
-UDMR organizcaztt o demonstralic dC prOtcst la Si
GhcorLThc, in piala CCntral ,lmpotriva prefectului
roman numit, cu sloganuli ,,Murinl, luptttln, prefect
maghiar aprttlll!
R zbolui splonilor 268 .l()9 Rttzbolui splonilor

14 martie
H]
nttci
nr m
H elevi mani din Cltt Napoca,repartizali la practic
la SCOala,,UCECOM din Odorllciul Secuicsc,au fost t :
btttuti de maghiari pentru ctt vorbcau pe strad acesteia ce dcmcrsuri ctttrc cele doutt guveme,Partea
. maneste. Infractor ,ovini lc au spus: "Decat s romantt rcspingc propunerca.
vorbili romanc,ti rnai binc tttccti``;
19 martie lunie 1992
29 1unie
Asocialia"StCagul Tttrii
din Ungaria,1 a propus s
_in judelul Hatthita sc renunttt la fO 11lula un prefect,i
construiasca in flccare localitate din Transilvania si
doi subprcfccli,nOul prefect aljudclului este Doru loan
Banat cate un obelisc dedicat soldalilor unguri cttzuli fn
Osloban,iar subprefect V`rdai Gy rgy.Nemullumita,
primul ttzboi mondial.Sigia Asocialiei reprezenta
UDMR organizcaz la Miercurca Ciuc manifestal de
conturul,,Ungarici Mari ;
strad ,iarin Parlament contesttt schiinbttrile efectuatc
21 martie
in celc douttjudcic;
A fost distrus obcliscul din Ditrttu cud.Hatthita),
La Oradea are loc un congres natiOnal al UDMR,ale
dcdicat croilor romani din primul rttzboi mondial. ln
cttrui concluzii publicate Fn prcsa vrcnlii au fost:
schimb,la Sancrtticni i Santilnb ,au fost constnlitc 2
,,Minoritatea maghiartt din Romania estc mai asuprit
obcliscuri iredcntistc dedicate soldali10r inaghiari cttzuli
dccat pC Vrcmca dictaturii ccausistc; drepturi cgalc
in cclc 2 rttzboaic mondialc;
nSCaFlmtt pcntru o rninoritate asilnilare; linorithiii
26 martie
maghiare trcbuic stt i sc asigurc drcpturi colective;
UDMR I spandcste n tar ,,Manifestul lui Anderson maghiar din Romania sc dcclara subicct politic de sinc
Vod `` , din Los Angclcs, carc dcclara indcpendcnia
statatO paltc constitutivtt dc stat,naliunc COpartcncr ,

Transilvanici sub custodia l ngarici. asociindu se la puterc naliun romanci numai un arbitr
intcrnational poate da o solulie modemtt problemei
Aprilie 1992 Transilvanici,solulie pregtttittt pentru momentul cand va
8 aprilie
unge la puterc opozilia dCmocratic ``(mCtt O dovadtt c
La Micrcurea Ciuc,ln organizarca lui T6k s Lasz16,are UDMR pregtttea din timp acliunile sale ulterioarc din
loc un lniting,,ccumcnic``,cu tcnttt antiromaneasc ,la timpul guvemar CDR).
carc palticip 25.000 dc locuitori.
August 1992
R4ai 1992 27 august
13 1nai Are loc la Budapcsta Congrcsul Uniun Mondialc a
Oflciul central,,FIDESZ din Budapesta a intcnlionat Ungurilor din Ardcal, ocazic cu carc Romania cste
s o anizezc cu ttutOrul UDMR Ia Cltt Napoca o ponegrit
n fel,i chip;
conferinitt internaliOnaltt pc tema autoguvernttr fn 28 august
Ardcal, f rtt participare romancasc . Primarul Scriitorul dizident Httdu Gy zo prczinttt in rcvista
municipiului Cltt Napoca,Ghcorgllc Funatt a dispus ,,Totusi iubirca dcclaralia unui mcmbru marcant al
suspendarca accstcia; UDMR din secuinle:,,Ia arnintc,pc noi. romanii nu ne
R zbolul splonilor
intcrcscaz Noi vlclll stt ne dcsp 4iln dc ei,vrcin sI
trttiln scparat dc ci.Roman nc pOt mullumi C , n
dcccmbric 1989,dcsi avcam armclc in mantt si puteam
OCupa Transilvania,noi n an fhcut o totu,i``.
Septenbrie 1992
-in Camcra reprczcntanlilor din COngrcsul SUA,
congrcssman ul american dc Originc maghiartt Tom
Lantos ccrc ca Romanici stt nu i sc acordc clauza natiun
celci mai favorizatc,motivand c ,ln iara nOastr ,sunt
incttlcatc in mod consccvcnt libcrtttlilC COnfcsionale si
dlcpttlrile lllinorit !ilo ln spccial cca maghi r .
Octombrie 1992
-FinaniatC(si)prin intcrincdiul unor ftlndalii si
(Sub fOrmtt dc rcclam )din ungaria, cotidianul
"Rolllinyai Magyar Sz6 ,i rcvista "Erdcly
Magyarszig public n mOd repctat articolc
dcnigratoare la adresa Romanici, incittt la acliuni
ndreptatc Fn potr a intc sclor fundamentalc alc rii;
25 octombrie
Parlamcntar UI)MR alcsi fn Parlamcntul Romanici
jurtt m Catedttla S
Mihail din Cl Napoca crcdini
,,poporului carc lc_a ncrcdiniat mandatul, sl irca
drcpturilor cOlect c``si sc angaCaztt sl militczc pentrll
autoadministrarca pc baza principiului autononlici
comunitarc.
Deccnlbrie 1992
2 decenlbrle
Are loc pro narea biscric ortOdOxc din Ccnadul
Ungurcsc,din Ungarla;
Dcplltatul UDMR Sil ko stchn pKicsteaz olent contra
rcpuncr pl c cu tcxtul lui Nicolac 10rga pe soclul
pului statuar Matci Colvin din piala ccntraltt a orasului
Cl
Napoca,de c primaml Ghcorgllc Funa
270 R zbolui splonilor
Ianuarie 1993
-UDMR propune o Lcge a minorit 1lor naliOnalc prin ca
sc cercal autodetcllllina idcnthatc colectivl, pmll
colcct c,dreptul comunhar al minorittli10 drcpturi
spcciicc ale minorit 110L utilizarca libctt a simbolu lor
naliOnalc lninoritarc coincizand cu ale unor statc strttinc,
scpararca illtegral a mv ! antului minoritar dc ccl
roman etc., adic rcvendicttri potrivnicc standardelor
curopcnc.Lcgca nu intrtt in dczbaterca parlamentara;
10 ianuarie
La ChJ Napoca au loc acliuni provocatoarc alc
maghiarilo ln cursul noptii,tabla indicatoare oflcialtt a
dcnumirii locali ! a fOSt hlocuia cu una ungu asc .
in 10cul dcnumir Cl
Napoca a apttrut Kolozsvari;
1 11lc
27 ianuarle
Aparc in peisttul p01itic andromttescjllrista ttst actt dc
o ginc maghiar ,Eva Maria Barki,nttscut in Romania
Transilvania. Este autoarea si susiin 10area tcoriei
fedcralizttrii Romaniei si autOnomiei Transilvanici.
Februarie 1993
4 februarle
Ziarul,,New Yol k Timcs dtt publicit o,tire confo n
cttreia oflcialit 11lC ungarc vorbesc de un spriiin Suslinut
in cfortul de autononlic al nlinorit maghiarc din
i
statclc invecinatc. Sc vorbcstc chiar dc un posibil
conflict ctnic in accasttt zon ,inclusiv in Romania;
10 februarie
Sc semnaleaztt acliuni ale uDANIR in zona ccangttilor
din Moldova in vederea inaghiarizttr lo
lartie 1993
2 martic
La Targu lurcs are loc o cons uire sccrcttt a UDNIIR
pc tcma autoguvcmttr Transilvanici;
 mm ttb br 22 273 RIzbolul splonilor
3 martie
lunie 1993
Liderul uDMR Lasz10 T kes a af1111lat:"se cOntinutt in
16 iunie
Romania puriflcarea etnictt a inaghiari10r
.Declaralia a Kincses Elod, cunoscut pentru atitudinca sa antirom
fost acutt la O cOnferin de prestt h suA,i la sediul neas si pentm pogromul o anizat la T Mures in
GuvcmuluiI ngariei. maltie 1990,dtt ultimatum Polilici Romane pentru mce
tarea utti i sale penale m vederea Fntoarcer h .

Aprilie 1993
6 aprilie August 1993
UDMR nu cste dc acOrd,cOnfO.11l declaraliei lui Mark0 5 august
Bcla,ca h frunteajudciC10r HarLyhita si cOvasna stt fle UDMR trinlite lln,4emOrandum``la Consiliul Europci
prefccli rOmani; p n care se opune adnliterii Romaniel ln acest for
8 aprilie deoarece in iarttSe manifesa un,,nalionaliSm exacerbat``,
cxistenia unOr partide ,,naliOnalist extrcn iste ,i a
Guvcrnul Romanici fi numeste pe Vlad Adrian
i legionare``,denatunnd realitttile;
Cttsuneanu prefect de COvasna.uDMR protesteaztt prin "misc
Noul presedinte al UDMR,Marko Bela,prezideaz
incitare la nesupunere civic
, iar Lasz10 Tkes ccre redactarea Memorandumului ln care UDMR reclam
internalionalizarea cazulul;
Rornania consiliului Europei, datorittt extrenlismului
23 aprilie unor partide si Constituliei int01erante cu rninoritttlile.
Prcmicrul maghiar JOszefAntal cOndiliOneaztt semnarca Un documentat,,Situalia maghiarilor m statul roman
tratatului de baztt cu R9mania dc mnin,area la cI (1918 1993)``,dubla Mcmorandumul,care cerea ca
NapOca a cOnsulatului maghiar si a Universit Rornania sa nu fle priFnittt in Consiliul Europeio Marko
!
Bcla se afl,caztt ca un adversar al Statului roman.
"Bolyai``.Dcclaralia a fost acutt h urma vizitci lui
Marko lBcla la lBudapesta;
29 aprilie
Octombrie 1993
4 octomnbrie
Are 10c scandalul,,Afacerea sugarilor`prilttuit de
Romania a fost adnlistt in Consiliul Europei la
deplasarea unor fcmei gravidc din Har87hita Si cOvasna
Strasboulg,cu o singu ablinere:Ungaria!
stt nascttin Ungaria,la Szcgcd.MOtivul deplasttr
a fbst 5-6 octombrie
C ,ln Romania,nu le sunt acOrdate cOndiliile necesare. Deputatul Borbely lmre si scnatorul Magyari Lttos au
Fcmcile si_au abandOnat apoi copii pentru inflcrc. solicitat in Camera Deputalilor, respectiv Senat,
pttstrarea unui rnomcnt de reculegere in memoria celor
lai 1993 13 generali cxecutati la Arad,ln 1848,dc ctttre trupele
13 mai imperial austriece;
Continutt manifestttrile Organizate de uDMR la 16-17 octorrlbrie
h
2
fcctul

k La ELrer9 Ungaria,are loc Confe nla Uniun Mlondiale
Ardclenc,"Prczentul,iv torul Ardcalului``.Printre idcllc
Arpad Goncz,pre,edintele unga iredentiste promovate a fost si cca confollll careia
ei,nu este de acOrd
cu principiul invi01abilitttlii granilei Cu Romania, "guvemul ungartrcbuie stt garanteze frontierele Romanici
cuprins in Tratat. si tt crecze prcmise pentru desiintarea acelor hotare care
au despttrlit poponll ungan``

R zbolui splonllor 274 Rttzbolul splonilor

Februarie 1994 Aprilie 1994

l februarie 29 aprilie
La TarsMures,cpiscopul T6kcs Laszlo,pre,edintele dc _intr_un intcrviu telcvizat, difllzat pe canalu1 4

nttc 1;:91i :

onoarc al LJI MR, organizcaztt fn cctatca orasului un
miting,,rcligios Fn carc ruga crcdincio stt nu uite c ,in 8 Ttth,
anumitc 10curi din Transilvania,sunt mttOritari,dar nu au pregatea O intcrvcniic a111lattt in Romania.
drcptllri.Altc ascmcnca manifcstttri,,rcligioase
au avut
loc la Aiud,Oradca,Micrcurca Ni jului,Bam01 PIIai 1994
5 februarle 1l lnai
Uniunca Mondialtt a Ziari,tilor Unguri"intrllnili la

I l 1 Budapesta intr o confcrinil, naintcaztt Consiliului
Europci o scrisoarc prin care ll reclamtt pc prcsedintelc
cu foartc multc dcnattlr H si accente antiromanc,ti;
9 februarie Romanici,1 n lliescu,pentru ctt n a gratiat dccat o partc


DMR s a opus din sputeH vOt i Lcgii din maghiar care au comis crirnc Fn dccelllbric 1989 1n
lnV mantului,dcflnitivattt inca din 1992,cOntribuind SCCuiFnC,artttand ctt cscrcsnycs Pal,ccl carc a inccrcat
din plin la amanarca adoptttrii ci. Nagy Bencdict sl-l omoare pc Mihai Cofariu pe 20 maltic 1990(la
Tattu Mures),sc mai anttFn inchisoa
(UDMR)declara n COmisia de inv ! mant a camcrci
.

Dcputali10r C ,,pcntru cOpilul inaghiar invttlarca liinbH

romanc cstc ca o traum .`` Ul)MR ccre ca fOrmula Iunie 1994
16 iunie
irii lilnb romanc``stt flc inlocuit
"obligativitatca Fnsu _in judcicle Harghita si Covasna auto t !ile 10Cale iau
cu,,obligativitatea studiului liinbii romanc ,desi liinba
ll C
romantt cra,prin COnstitulia Rornanici,limbtt dc stat;
23 februarie
FTtll 11
JudCiCan ccH ca gardicn publici stt aibtt dorlliciliul stabil
In orasul Gy r din Ungaria a luat fiinitt SOCiCtatea
in locul undc T,i des oatt activitatea i stt cllnoasc in

li ill l dCdartt cttc h

a mod obligatoriu liinba rnaghiar .La Gheorgllcni,consillul
local sc autointitulcaz ,,organ icgislativ dccizional``.

lartie 1994
lulie 1994
24 martie
2 iulie
In municipiul Tg.Murcs, un consilicr UDMR cerc Polilici Si
Prcsa inaghiartt ia atitudinc Fmpotriva aciiun
inscricrca pe Ol dinca dc zi a unui prOicct dc hOtttrare
a E)ircctici dC drumuri si poduri dc indepttltarc a
privind intrOduccrca inscriplii10r bilingvc;
indicatoarclor bilingve instalatc ncoflcial. UDMR
29 martie trinlitc pe aceasta temtt O nOutt plangcrc cOnsiliului
SRttuit dc scrvicHlc sccrcte,9are prefalascr un schirnb Europci aflrmand ctt s_a incttlcat astfcl voinia COlectiv
a comunit li10r sttcsti;
lifI:rttcttgttittFtttttillC :11
:t
6 iulie

I : 1 i
.Z
Vota a Legiiinv ! manmluiln camera Dcputa"lo
amcndamcntclc Ul) lR aduce duptt sinc protestc alc

l
R zboiul splonilor 276 2 RLbdd wb br
UDMR la t buna Camerei,dar,i h strad .La Cl 5 octorHlbrie

:::: ll l J
acuzand autoritttlilc rOmane ctt duc O politictt de
dcznalionaliZaI
i


6 octombrie
Vicepre,edintele UDMR Oste acuzat de ai s i de Avocata Eva Maria Barki din Viena, presedinta
detumarea a miliOane dc forinli proVenite din Ungaria si Comitetului lntcmalional pentru Transilvania,particip
destinate inaghiariin din Ardcal;
16 iulie
) ' 11 I:
aca
intrunit la Cltt Napoca,COnsiliul reprczentanli10r UDMR
:rcr: i 3

a hot rttluarea unor m u felllle lmpotriva proiectului la
Lcgea hv ! mantului aprObat de Calnera Deputarl h 8 octonnbrie
=
l11:
acest scns,s a dccis declansarca unui boicot al cursu 10r
,colare,chernandu_ i emic la nesupunere civic ;

20 iulie ;
Postul de televiziune DUNA TV din Budapesta,int o 26 octombrle

:11
enlisiune a FundaliCi Culturale a maghiarilor difbzcaz
comentani tendenlioasC Cu grave inexactitttli privind
procescle intentate de justilia romantt criminalilor din !i
dccembrie 1989 de la Zetea,I)calu,Cristuru Secuiesc
jude l Hatthita. Nolembrie 1994
4 nolembrne
Septembrie 1994
25 septelnbrie
A fost instalat la Micrcurca Ciuc episcopu1 10an Sttlttan.

i f
Mass mcdia ungurcasctt a prezentat acest eveniinent in
tcllllenijignitoH pentruparticipanli,inse nd,i declaralia
UI MR in care Fnscaunarea episcopului era cOnsiderat

FlsP
Wi
:
dacoromanismului acela cste criminal ;

``, "fndreptattt fmpotriva 10 nolembrie

"o demOnstralie dC fOrl
maghiariinii 10calc , "O dcmonstralic arOgant Unul din liderii tattumure,eni ai UDMR,fugit in
,

i
"brutalitatea cu care puterea nc a irnpus s rb toarea.
ncsolicitand aprObarea, abuzand in mod arlttgOS de
puterea pc care au prilnit O temporar`.
inligr i noastre din sudul I)unttr .

Octombrie 1994
-In mai inulte orase din Transilvania,UDMR a scosin Decenlbrie 1994

'
i
1l decembrie

lilttf11111 :gII: 11:I
Rttzbolul splonilor 278 279 Rttzbolui splonilor

18 ianuarie

II:F 1
Ml .
locul idc010gici comuniste dispttrutc, au apttmt ncotOta
La 5 ani dela an ersarca UDMR,la CItt Napoca a fost
lansat programul dc autonornic al UI)MR, document
carc contravinc articolului l din Constitulia Rornanici;
litarismul, naliOnalismul, 00vinismul, xcnOfobia ,1, din
lada dc gunoi a istOrici,al apttrut idcca de stat naliOnal
30 ianuarle

1lII:ttttl :
;

La comandarca Budapestci,Consiliul RelTczentanli10r

1 hr
al UDMR adop 0,,Declaralic``h Carc se suslinc CI SRI
Bucuresti pentru ,,diVcrgcniclc cu privire la statul
ar fl intOcmit O,,listtt ncagr cu pcrsoancle carc urlncaz ctnice
naliOnal unitar9 autonornia comunitartt pc criter
stt ic lichidate,printrc carc sc num rtt si T kcs Laszlo;
Primal ll UDMR,Szasz Jcn ,ccrc ftlndalici elVCliCnc si autononlia rcgional ``. Comunicatul CDR cstc
califlcat dc ,,Jumalul National din l fcbmaric 1995
"Bascl Hilft schimbarca dcstinaliCi Cl dirH
Orfclinatului din odOrhei,ocrotirca cop lor rOmani cu
;
"act dc Fnalta trttdare
handicap, ln carc intcniiOncaZtt S 31 ianuarie
nfiiniezC O

La Strasbourg, in a ConSiliului Europci, senatolul
univc itatc lnaghiar .Fundalia,,Bascl Hilft``,pcntru a
scttpa dc prcsiunca si agrcsivitatea udemcrist
UDMR Gy rgy Frunda dcnuni ,,intOlerania,
,dOncaz
clttdirca unci cOngregalii dC maici grccO_catolice xcnofobia, antimaghiarismul si antisclnitismul
subordOnatc lvlitropolici grccO_catolicc dc Alba lulia partidelor(PUNR,PRM,PSM),ce nd ttutOr Europci
Fttgttras. Rcftlzul Asocialici ciVCliCne va dcclan a o pcnt ,,umilita``populalic maghiartt din Romania.
adcv ra campanic rcpresivtt udcmeris lmpotr a ci.
Februarie 1995
4 februarle
lanuarie 1995 Sc dczvclestc la Odorhci statuia lui Orban'BalaO, cu
-Inccpc scria dc acliuni ale UDMR pc marginca rccuzita dc riLToare:imn ungurcsc,stcaguri ungure,ti si
autoguvcmttrii si autOdctcrrninttrH Transilvanici; discursuri antiromancsti, in prezcnia cOnsilicrului
4 ianuarle Traian Chebcleu,rcprczcntantul Prcsediniici Romanici,
Radio ,,1 Ossuth Organizcaztt dczbatcrca pc tcma t nitt a Suvcranittttii rOmancsti

ceca cc arattt o slabtt con

l :
7 ianuarie
T ::
h tta S la institutia chcic a Romanici,condustt la acea dattt dc
lon llicscu;
14 februarie
Mal ko Bcla prczint la cI _Napoca Jiy Cartct lostul pre edinte al SUA,invit la Atlanta
"Programul dc
autonornic al uDMR``, dOcumcnt carc probcaz rcprczentanlii UDMR,lo cialit li guVCrnamcntale
atcntatul la intcgritatca statului roman; romanc pCnt o,,rllcdicrc ,tcrllllinat ln coadtt dc pcstc
13 ianuarie UE)lR propune rczolvarca autodcter linttr n Romania

Marko Bcla propunc infiiniarea unui COnsiliu Nalional duptt modcl flnlandcz;

:Trl T::HattIPrttlli :: :lT

24 februarle
La Sttntu Ghcorghc,UDMR punc bazclc,,Consiliului
J iudCICl L in domcniul adrninistralici 10Calc``,ca Organ suprcm al
litt consilicrilor,prilnarilor si viccpriinarilor alcsi pe listelc
R zbdd s OmOr 280 281 Zbdd Spb br
UE MR.Este un prirn pas dc scOatere a acestora de sub lunie 1995
jurisdiclia rOmancasc Sc ullll restc transfo.11larea
6 iunie
UDMR fntr o supraorLranizalic de autOguvcmare etnic
Se propagtt conceptul de autononlic a secuilor;
d 15 iunie
L: ::H ti

"de Primul ministru al Ungarici,Gyula Hom,a telefonat,la
Aprilie 1995 intcrventia UDMR,presedintelui Romaniei,1 n llicscu,

1l aprme amestccandu_sc in treburilc inteme ale statului roman,

ih
prin cererca de modincare a Lcgii inv ! mtttului din

1!
ndttC hg
Romania,carc urlna stt fle promulgat ;

Tot atunci, larko Bcla,prescdintcle UDMR,a adresat

2 "dC Ctti dn ttm

o scrisoare rclmiunii sef1lor dc state din rilC membre
ale Uniun Ellropene de la Cannes,denuniand Legea

j
inv mantului din Romania,ca lege antiminorita .

manlii UDMR Iulie 1995
: I: 1 L: . 4 iulie
_in,edinia COnsiliului Reprezcntanlilor UDMR au fost
lai 1995 lansate chemttri la nesupunere civic ;

5 nlai 5 iulie
iL 1'

:
L
i

_in ttpt manalul,,Hungarian Sunday``din 28 mai 1995,
:SI din l ngaria,a apamt o dczbatcrc pc tema indcpendeniCi
l

=
Ardealului;
i a tFtttt :r ilI :
T kes a imputat SuA ctt nu cstc dcstul de sevcrtt cu
6 iulie
,,Eroul martir``alUDMR,Kincscs Elod se intOarce,,din
aceada m cxil la Targu Mure,. 4omentul a fost arnplu
drcpt L
m 1 mcdiatizat dc cchipa DUNA TV El fugise din Romania
26-28 mai iinediat duptt cveniinentele din martie 1990,ln care a
fost puternic implicat;
29 iulie
UDMR a organizatla Albesti,Sighi,oara,c9memora a
a146 de ani de la moartca lui Pct fl sando A fost
folosit prilaul pentru a se plangc de lipSa drepturilor h
Romanla;

l :
Sc itorul Siito Andras,afl111 la DUNA TV ctt Legea

inv lui din Romania,9punc h spinarca copiilor

maghian povc uria,c .
R zbolui splonilor 282 283 R zbdd s,ombr
August 1995
Decennbrie 1995
31 august
6 decenlbrle
Sc dcscOpcrtt documcntlll intitulat,,Planul Habsburg al
La St Ghcorghc,1 DMR organizcaztt un spcctacol cu
Cavaleri10r dc la Malta`t,care vorbcste dcsprc rcalizarea

;
unci Confcdcralii dunttrenc prin dcsprinderea unor zonc
duptt modelul l ngariei Mari.

12 decembrie
Septennbrie 1995
Katona Adan solicittt in ziarelc,,Szabadsag i"Erdely
29 septembrie
Naplo``din Cl ca,,tOli CCi Care candideaztt la difcrite
Eva Maria Barki, cunOscuttt pcntru idcilc salc dc
federalizarc a Romanici aflmtt c "dOctrina militar
mana prevcdc intclvcnlia armatei m cazurilc m care
llillI lY
fi:1
l:l l ]IIr:
lllinorit ilC palticiptt la acliuni Care tulburtt linistea
numai scoli in limba maghiar ``. Ccrcrca lui Katona
publich.``
declanscaztt un scandal imcns chiar in l E)MR;
:
Octombrie 1995
31 octombrie
:llil k1

,,(3u cttrlilC pc fal , in care abordcaztt pcrioada
Laszlo T kes triFnitC O scrisoare lui 10n lliescu si Arpad

ti h
comunisttt cand dispunca dc difcrite funcliiFn panid
ettittu
acca si dizidenitt in contul lnaghiarinlii. In partea a
doua,cartca dcscric perioada postdccembristtt pe care o
Romania s _,i ia partca ci constmctivtt in proccsul dc
abordcaz in stil antiromanesc;
normalizare a relatii10r intcrstatalc rOmano_maghiarc``.
UDMR anunitt incctarea actiunilor de ,,ncsupuncrc
Mot a a
,
scrisoHi cstc formulattt in tel llenijignito la
.Mttori Ca acliunilor UDMR au fosttransmise
civic
adrcsa POporului Roman. a
Nolembrie 1995
11:
:ip
C

ncdcmocraticc,in afara standardclor curopcnc.

l noiembrie
Intr o confcrinitt dc prcstt de la Gcncva,prcsedintcle dc
1996
onoarc al UI MIt, Laszlo T kes, se plangc din nou _lncepttd din accl an,Uniunca Cerccta,ilor Maghiari din
Romania,ln colaborare cu cca din lJnga a,icu l niunca
Mondialtt a Ccrccta,ilor Magh H(SUA),inantattt de
Guvcmul Ungarici,i dc indttiile,,S s``,o aniZeaz
tabcre de tip paramilitar m Transilvania cizin,Zttmesti
UDMR Covasna hO r tc ca CCttticnH dC linlb
Bra o pc,tett Mcrcsti Hatthita ctc.),llndc sc cxcrSCaZ
nlaghiartt stt poaic
n scmn dc protcst brasardc si
Oricntarca in tcrcn, supraviciuirea in condilii grelc,
stcaguri albc si s cl lanturi umanc.Lidcrii UDMR
radiotcicgrafla, altclc maltialc ctc., in llnifolllle dc tip

Til 1 ll i l
promulgata pc data dc 24 iulic 1995.
milita in Carpalii Estici si Sudici mcmb i acestor tabcre
idcntiflctt vcchea ttniltt a Austro Ungarici cu Romania si
dich unco bomc cu culorilc drapclului Ungarici;
R zbolul splonilor 284 285 Rttzbdd ttbmbr
1anuarie 1996 15 martie
10 ianuarie Ziua declan, rii rcvolulici ungare dc la 1848 a fost
Prcsedintcle UDMR, Marko Bcla, afirmtt c sttrbtttorit , Sub Fndrumarca UDMR,pcste tot in
,,I)acOromanismul cste O idco10gic rasist ,dar nu aparc TransilVania cu stcaguri alc Ungarici, Cu iinnul
a,a,flind camuflattt dc ca rnslsi.
12 ianuar e :rttaul_ 11 :rT :
Sc ttiruncstc COnsiliul Reprczcntanli10r UniOnali(cRU)
Cu accst pril , scnatomi csapO JOzsef a prezentat lS H: ttty
Proicctul statutului dc autonomic pcrsonaltt a cOmunit simbolurilor istoricc maghiare . Prcsiunca exCrcitat
maghia din Romania,ce nd nu cgalitatc,i drcpturi,ci
"cgalitatc rcal ,i tOtal
`t a minoritttlii mag iare; IIS ' 11:efa:
l :

17 ianuarie Tratatul cu I ngaria,care intra Fntr o faztt flnal .

intr un intcrviu acordat de dcputatul UDMR BOrbely

IIllre, cu ocazia rnt unir la odOrhciul secuicsc a Aprilie 1996
Consiliului rcprczentanii10r uD
R,accsta a suslinut:

;T
I :L ittllli
,,In Ronlania nu cxist numai cOndilii,ci si neccsitatca
fcdcralizttrii.IstOria si geOgrafla lttrii sunt de a,a natur :
incat mentalitttli diferite s_au concentrat Fn cntitttli ai UDMR.
geOgraflce separatc ;

23 ianuarle RIai 1996

Leci de maghiarizarc: la Tclcviziunca romantt sc -Guvcrnul Romanici a flnalizat un acord dc comeri libCr
aI
y:
attl

continutt o p01itictt vchcmcnt antiromancasc .

:g
Februarie 1996 Romania si ungaria din data dc l ianuaric 1997;
6 februarle 20 1nai
Opinic ungureasch apttrutt Fn ziarclc budapestanc, cu La ccl dc a1 41-lea Congrcs al Uniunii Federalistc a
ocazia ncgocicrii Tratatului rOman _ungar: "Prin
Tratatul dc la Trianon, Romanici i_a fOst atribuit un Y 6 :Pli:]
:1 l t
teritOriu locuit in mttOritttc de maghiari,ca,i porliuni cstc unica soluliC``;
din paltca dc rttsttrit a l ngariei
;
22 mai
17 februarie Conducerca UDMR ului a adoptat hotttrarca lo8
Scmnarca Tratatului rOmano_ungar cstc cOndiliOnattt dC privind,,PIoicctul dc statut pentnl autonomia social ,i
paltca ungartt de participarca UD lR Ia ncgOcieri. culturaltt a rnaghiarilor`.

lartie 1996 Iunie 1996

3 martie -UDMR sc face vinovtt dc blocarea construirH unui

L a1111,:r l
Marko Bcla ccrc Guvcrnului Ungarici sh includ
n

Tratatul de baza cu Romania toatc ccrcrilc UDMR;
 d wb 286 287 R zbolui spionilor

1
UDMR la Presedinlia Romaniei, in persoana
senatorului Gy6rgy Frunda,ln al cttrui program UDMR
decide stt includtt tezele Declaraliei de la 13udapesta.

aymt:[1s ld CC 16 iulie

8
Itti11:
:
1
La dezbaterile de la Sfantu Gheorghe privind
desemnarea candidatului LIDNIIR la pre,cdiniia

t if
i
Romanici, Gyorgy Frunda a af11.1lat c , in eventuala
castigarc a alegerilor UDMR va deselnna ca prim
23 iunle linistru pe Smaranda Enache, prc,edinta Ligii Pro
Europa,cunoscuttt pentru atitudinea ci antiromaneasc ;

18 iulie
Este dattt publicitttlil ,,Declaraiia dC la Budapesta ,

document prin care statul ungar susiine pOlitica

autonomisa a minOrittlii maghiare din afara granite10r
lulie 1996 Ungariei,deci si din Romania.
4 iulie
August 1996
14 august
Consiliu1 loca1 0dorhei sigilcaz ,i incuic cu lactte,
prin abuz,clttdirca Orfelinatului romancsc,conflscand
o proprictate particular ;

28 august
UDMR face presiuni asupra guvernului ungar pentlu
punerea unui accent rnai rnare in Tratatul roman _ungar
pe autononlia etnic .

Septennbrie 1996
-UDNIIR agittt spiritele din Odorhei, sindicatele din
Odorhei anuniand c vor demola Orfelinatul romanesc,
pentru a nu pe111lite "colonizarca cttlugttrilelor
romance .Acestea erau doar patru la numttr!
3 septembrie
Cu ocazia discutttrii Tratatului bilateral cu Romania,
politicien din parlamentul ungar au Facut ullll toarelc
declaralii:Orban Viktor(FIDESZ) ,,Un tratat care nu

l :I rczolvtt situalia Ce10r doutt lnilioanc(?!)de ungu

care doutt diktate i au aservit Romaniei, nu poate
ameliora relaliile dintre cele dou
pe

"ri.Oricum,pentru



Rttzbolui spionilor `)89 R zboiui sP10nilor

oricc tratat bilatcral,condilia cStC autonomia sccui10 10 decernbrie

;

Kap nczy Mihaly(MDF) ,,Unul din principalele Parlamcntlll Ungarici ratiic,Tratatul cu Romania;
dctcte ale tratatului cstc ctt nu prcvcde posibilitatca 12 decenlbrie
modiflcttr pa,nicc a granile10 `` UDMR, organizaliC OStiltt Statului Roman si
16 septembrie Constituliei Romanici,a fost acccptat la guvcrnare;
Sc scmncaztt Tratatul dc TnielCgcrc,cooperare si bun 18 decernbrie
vccintttatc dintre Romania si ngaria; Kirlly Karoly. fostul disidcnt comunist ,i activist dc
26 septembrie fruntc al U]DMR,aflat h rctragcrc,lc spune noilor alcsi
Scnatul Romanici aprob ,cu o L7rabtt suspect ,Tratatul ai rtninoritttlii maghiare c "la adttpostul lcgi10r din
cu Ungaria.Sub prcsiunca UDMR,dar,i a forlelor Romania se pOate acliona in vOic !

politicc extcrne care o susiinCau, Guvernul Romanici

19 decernbrie
incalctt procedurile pariamcntare, Regulamentul
Eva Maria Birki, militanttt pentru fcdcralizarea
Senatului, introducand in proccdurtt dc urgeni
Romanici,atrage atcnlia nOului prc,cdinte al Romanici,
dczbatcrea Tratatului cu Ungaria. Romania a semnat
Ernil Constantinescu, sl nu uitc ctt alegcrca sa sc
astfcl o pagintt de capitulare a proprici diplomalii, iar
datoreaz ,i votului rninoritttlii rnaghiare.
UDMR a oblinut O marc satisfaclic.Asta n timp ce,ln
prcs ,apar alticolc tot rnai numc oasc privind situalia
dramatich a romanilor minoritari din judcicle Hatthita 1997
-UDMR,aJunSttla guvcmarc alttmri dc cDR,1l dctcllllin
si Covasna.
pc Victor Ciorbea,primul llllinistlu al Romanici,stt dca
Octombrie 1996 Ordonania_36/1997,prin carc protsoHi rOmani din
3 octomnbrie judCiCIC Hatthita si Covasna avcau datoria stt prcdca m
Camcra Deputalilor aprObtt si ca Tratatul cu Ungaria, limba maghia (a sC VCdCa matcrialul publicat pc aceas
pccctluind aceasttt pagintt rusinoastt a diplomaliCi tcmtt in randurilc dc maijos.Ordonania satiSttcca o mai
romanesti. vcchc rcvcndicarc a UDMR, prin carc ccrca nu
lilnb romanc ,

Noiembrie 1996 "insusirca``,ci,,obligativitatca stlldicr

tcxt introdus n Ordonan"de Ministrul invttimantului,
4 nolembrne Vi 1l Pct scu(PNTCD).
La cmisiunca in limba maghiatt a TVR,Marko Bcla dc
clara:,,Vom mcrge cu aceia carc ne vor asigura indcpen
lanuarie 1997
denia individualtt si colectivtt si ne vor garanta dreptul de a
-Consiliu1 local al orasului Sttntu Ghcorghc,dorllinat dc
decide ln toate problcmele ce privcsc cOmunitatea
UDMR,lmpiedictt amplasarea unei t ile COmcmorat c
mabyl a din Romania``.Iattt dcci oferta de colaborare din
a eroilor romani fn centrul orasului;
paltca UDMR,acceptattt uherior de PDSR(PSD).
22 ianuarle
Decenlbrie 1996 IDatorittt epurttrH etnice,in Odorheiul Sccuicsc au rttmas
6 decenlbrle doar 20/ romani. La Liccul "Marin Preda din
Politicicnil opoziliCi din Ungaria critictt faptul c localitate,doar 12 cadrc didacticc sunt de nalionalitatc
,in
Tratat,nu se spcciflctt rnodiflcarca pasnictt a fronticrelor; roman ,faltt dC pcstc 100 cate crau inaintc dc 1989.

Rizbolul splonilor 290 R zbolui splonilor

Februaric 1997 6 nlai

12 februarie Rcaci durc alc UDMR la Rapoltul SRI,prczcnttt dc la
Aflat la guvernarc, tJDMR facc prcsiuni n vcderca
tribuna Parlamcntului Romanici;
urgcntttr rczolvttr problemclor dc autonomic ctnic ln 20 mai
Romanla. La Ccm ,h judctul COVasna,a fost claborattt dc cttre
lartie 1997
fostul demnitar comunist Xliraly Karoly ,,Cartea
15 martie
autodctcrllninttr Transilvaniei`` ,i este "dcnuniat
La Odorhciul Sccuiesc a avut loc o adcvttra
p01illa rOmana,calincattt drept,,xcnofob ,antimino t
demonstraliC de foritt Cu prilaul sttl btttoririi zilci
,i agresiv
naliOnale a Ungarici.Participanlii au fost 2mbrttcali in
;

In orasul Covasna, consilicrii UDMR au propus

costumc dc cpoc : unifollllc nlilitarc, sttb , boncte,
a momcntului de la 1848; schiinbarca a 35 de nume romanc,ti dc attcrc publice,
pentm cvocarca lnai fFldcl
25 martie folosind Lcgea n 100/1990,carc insl se referea doar la
Prcsa murc can scrlanalcaztt continuarca maghiarizttI numcle unor strttzi dc origini si dc aspcct comunist.Strttzi

numclor prin facturilc de plattt ale cncrgici clcctricc;
cxcmple: Cocis Alcxandru dcvinc Kocsis Sandor,
Socaciu loan devine Szakacs Janos ctc. UI)NIIR d
publicit lii 0 1isttt dc 1600 de localitttli din Ardcal
care ccre introducerca inscriplionttrilor bilingvc.
Aprilie 1997
cu numele LuccaFartll, Trandafl 1, Unir , Prictcnia,
StCfan ccI Ma ,Podul,Brttilor au fost schimbatc cu
nume maghittc ca:J6kai Mo Rakoczi Fcrcnc,Ady
n End ,Huniady Janos,Miklos Kelemcn,Bcthlcn Gabo
Tamasi Aron.Accsta din urllltt estc unul din scr to i cu
manifestttri extrclllistc antiromanesti, Tn anul 1940, ln
Transilvania dc Nord ocupattt dc alnata ung .

4 aprilie
Sunt prezentatc fn prcstt noi ac!iuni dc maghiarizarc a Iunie 1997
numclor romanc,ti, mai alcs acolo undc funclionarii -Prillllarul Farkas Sandor9 dintr o comun din sccuilnc,a
stttrii civile sunt inaghiari;
refllzat, printr o adrcs oflcial , ridicarca unei crtlci
14 aprilie
comcmorative pe locul unci biserici distruse dc unguri
Primarul UDMR,Szasz Jcn ,organizcaztt nlanifcstalii
in anul 1940;
maghiare Flnpotriva c lugttrilc10r greco catolicc dc la
20 iunie
Orfclinatul din Odorhci.
Consilicruljudelcan UDMR,Bardoczy Cs a,incia pe
postul local dc radio locuitor orasului Odorhciul
Iai 1997
2 lai Sccuicsc ,i 3.000 dc maghiari iau cu asalt cl dirca
Ministrul pcntru nlinoritttli, TOkai Gy rgy, intr o ol fclinatului,sparg u a,agrescaztt si artlnc
n stradtt pe

Tncercarc dc a controla autoritttlile statului, anunt ccic 4 cttlugttrilc grcCO Catolicc alc Congrcgalici"Inillli

infiiniarca la Clui Napoca a unui Birou teritorial mcnit ncprihttnitc ,i pc Cyrill 13urgcl,prescdintele Asociatici
dc a culcgc date si informalii din tcritoriu in privinia umanitare "Bascl Hilft , cctttlean CiVClian. Prcsa
modului in carc autoritttlilC asigurtt protcclia maghiartt a prczentat cu mandric,in fotografli,asaltul
llllinoritttli10r; udcmcrist impotriva cclo 4c lugttrile grcco catolice.
Rttzboiui splonilor 292 R zbolui splonilor

Septembrie 1997 Guvcmului Romanici,Rcmus Opris,dcplasat la fala

-UD R ll santttcaz pC prcscdintclc Emil Constantincscu locului in mod o cial. UDMR a voit s arttc c
(CD cu icsirca dc la guvemttc,lntattiind dczbatcrea Gllvcmul Romanici nu are nici o autoritatc in Covasna
OrdollalliCi l1 37/1997 m Scnat.uDNIIR,c aliaZt tn Senat si a dcmonstrat o!
cu ApR,cttc i SuSlinc tOatc ccrcrilc.ln accst timp, 1l decembrie
Ordonanta ni 37/1997 sc aplic ,iar UD 4R ca,tigtt tilllp; La Tg.Sccuicsc,membrii UDMR din Consiliullocal au
4 septembrie adoptat trei Hotttrari_94,95,96-prin care sc schimbau
_intr_O dcclaralie acua la consulatul ungar dc la Cl
25 dc numc romancsti de strttzi, sc ilnpunca limba
Napoca,scflll diplomaliCi ungarc a a 1111 c Ungaria
maghiartt ca lillllbtt unictt pcntm funcilonarii Prilllllttrici,
va intra in Uniunca Europcan ,dar nu,i Romania;
iar documcntcle Prilnttrici stt fic scrisc in lillllba
12 septembrie
maghiar .Numclc romancsti de str zi,ca lndcpcndcnia
La Ccmatul de Jos jud.Covasna,"radicalii UDMR
kcs Laszlo,Borbcly lllllrc si ali si l l)cccmbric 1918,au fost inlocuitc cu numc istoricc
(T )lin Sub prcsiunc
cxclusiv ungurcsti.
Guvcrnul Romanici,ccrand,,autononlie pentrLI SCCui``,
Ctc.Prcscdintc de onoarc al UDMR,
"dubltt ccttticniC
T kcs Lisz16 ccrc ca Transilvania stt ic o unitatc 1998
tcritOrial indcpendcnttt in cadrul Statului Roman. lanuarie
12 ianuarie
Octombrie 1997 Agenlia ,,Francc Prcss`` difuzcaz o ,tirc sub titlul
23 octoIIlbrie ,IPItaghiar din Transilvania in rttzboi dcschis cu
UDMR si consilicrii stti din Odorhei pun la punct,cu llliliardar rosii fomani``, ultimii flind romanii carc au
prilciul viZitCi prcmicrlllui Gyula Hom in Romania)un dcschis afaccri fn Transilvania si i concurcaztt pc unguri.
plan privind ocuparca Orfelinatului romancsc ,i a
schilllbttrii destinalici cl dirii confornl intcresclor Februarie 1998
maghiarc,cu concursul Budapcstci. 4 februarle
UD lR propunc scpararea pe critcr ctnicc Fn asistcnia
Decelllbrie 1997
medicaltt priinar , ndcmnand
persoanele de
-Inspcctoratul scolar din jud.Covasna a colllandat in
nai10nalitate inaghiartt sl sc nscric la lncdici de fhnlilic
Ungaria o harttt a Romanici cu dcnulnirilc ungurc ti si
maghiari,in acest sens desasurand o ampltt cattpanic
a distribuit o apoi tuturor scolilor din Covasna,
chcltuind 639 nlilioanc lci din 13ugetul statului Roman,
propagandistic in intreaga Transilvanie, lndeoscbi n
pc un lllatcrial didactic rcvizionist;
judCiCle Hatthita,COvasna,iMwc,;
4 deceIIlbrle 27 februarie 1998
-lniliativa maghiartt din Ardcal sc pronuni pCntu un -UDMR a schill bat in Orasul S Ghcorghc numclc
sistclll de nv i mant indcpcndcnt n liinba rnaghiar ;
strttii l Dcccmbric 1918,dat ca marchcaztt dcspttirCa
8 decembrle Transilvanici de Aus o Ungaria,ln Pct fl SandoL ceca cc
Autorit lilC 10Cale din(Ddorhci,alctttuite din udcmcristi, indic ,dincolo dc excesivul nalionalisnl,si o tendini de
11 las , cfcctiv, ln stradtt pc sccrctarul gcncral al rcstaur rc a Ungarici Ma .
Rttzbolul splonllor 294 Rttzbolui splomilor

lartie 1998 unul dintrc autor morali ai genocidului din Al dealul dc

3 martie Nord, 11ltrc an 1940-1944. Duptt rttzboi, acesta s a
Fttptasi nccunosculi au fllrat f1111la Consulatului gcncral conve it ilgcrttor de la nazism la comunism, llngttd
al Romanici dc la Szcgcd, accst act rcprczcntand o p mar al Dttului,apoi mcmbrtl al Unillll Sc itol ilor din
provocarc antiromancasc ;
Romania;
12 martie 28 iulie
La Targu Murcs,prilllarlll UD lR Fodor lmrc a illtrodus PrCFniCrlll ungar Viktor Orban nu vrca stt mai aud dc
inscriplionarea bilingvtt a ccusoanelor fllnclionari10r multiculturalitate,i lsi a .111 dorinia dc a Se reFn inia
Prilnttrici; Univcrsitatca Bolyai la Cl
Napoca.
13 martie
JudccltoarcaAdottan Erszcbct,dc la Judcctttoria Targu August 1998
Murcs, a audiat inculpalii si O pa c a maltorilor din 20 august
catcva procesc in lilnba rnaghiar ,punand procuromlFn Viktor Orban, prcmicr al Ungariei, a organizat o
pcnibila situaliC dC a solicita un intcrprCt; Tntalnirc cu lidcrii politici ai llninorit lii maghiarc dc
Cu ocazia sttfb torif Zilci naliOnalc a Ungarici, ln dincolo dc granilC, declarand cu accast ocazic ctt sc
Romania,santha Pal Villnos dcclara:"nu rnai suportim considcrtt prillllul rninistrtl al tuturor rnaghiarilor si ctt va
militari strttini, ftlnclionari strttini, prcoli strttini si Sprttini fn cel mai malt grad aspiratiilc maghittilor din
c lug rile Str inc pc p mantul nostni strttmo,csc.``
afara granilclo
Aprilie 1998
-Udcmc stlll Francisc Bttany cstc nunlitin Guvcmul Radu
Septembrie 1998
Vhsilc ministru al s
lii,dar iind dc
luit orin
1l septembrie
cpitanul SRI ConstantinAlcxa)Ca agCllt al Securitttlii si al
Ul)MR rcuscstc s l dCtc 11linC pc comisartll curopcan
unor intcrese stthinc Romanici,c obligat s
i dca dcnlisia.
Max Van dcr Stoel stt declarc,la Vicna,ctt o univcrsitatc
Iulie 1998
multiculturaltt nu ttungC in Romania,singura solulic
8 1ulie
flind doar una pur lllaghiar
UDMR sc opunc consttuirii unci biscrici oltodoxc la ;

Vl hila,intr_O zontt Fn carc nu cxist un loca dc cult
ortodox;
14 iulie
Un polilist r01 a fost bttmt dc ctt un cunoscut infl ac
tor ungut tinlp Fn carc dcputattll Raduly Robclt,aflat dc
zcnli lnpot va polilisttllut
24 iulie
",liincita pc maghiaHi p
Socictatca penm cullurtt maghiartt din Transilvania facc
prcsiuni pcntrll alllplasttca unei pl ci comclllorativc pc
casa ill cttC a trttit scr tonll holthyst Daday Lorand,alias
Ducso Csaba,automl c ,,Nincs kc lcm (Fmil
o catc abominabiltt prin coniinuttll ci,h ca chcanl la
extcllllinarca tutlror rolllanilor din Transilvania. El cste
12 septembrie
La iniliativa cpiscopului T kcs Laszlo,ultraradicalii din
UDlR s au rntalnit in localitatea Cernatul de Jos,
judC"l COVasna,la manifcstarca,,Forumul Sccuicsc
PCntru rcinnoirca UDMI `. S a propus adoptarca
documcnt llui"Chaia autodctcl lllinttrii``,ca o Tncercarc
li dC fCdcraliza ,i cnclavizarc a Romanici;
19 septembrie
La Micrcurca Nirttului,judclul Murc,,in aplauzclc
fl cncticc alc unci sttli arhiplinc, Eva Maria Barki,
,
campioantt a ircdcntismului maghiat linC un discurs
ftllnlinant dcsprc ncccsitatca fcdcralizttrii Romanici si
autonomici Ardcalului.
R zboiui splonilor 296 197 Rttzbolul spionilor

Decerlllbrie 1998 Camcra Deputalilor dC membrii UDMR, pcntru

l decembrie dcclaraliilC Sale parlamcntare ce dcmascau UDMR ul;
Ca in flecarc an,UD lR nu depunc dc Ziua Nalionaltt a 28 aprilie
Romaniei o jcrbtt sau coroantt cu panglictt tricolor . Lideri ai UDMR sc laudtt ctt Odorheiul Sccuiesc cstc cel
mai pur oras maghiar,rcaliZare a politicii dc epurarea
ctnictt sistematictt a romanilor existenti in 10Calitatc,ln
Ianuarie 1999 ultimul deceniu.
6 ianuarle
Autoguvernarca din Harghita sc Opunc hotttrar lunie 1999
Guvernului Romanici de const lirc a unui important -Dcplltatul UDMR Marton Arpad a cerut,lnt o,cdin"
obicctiv rcspcctiv alimentarea cu ap Zetca Cop,a a OrganizaliCi Teritorialc UDMR ,,Trci Scaunc``,
Mic ,motivand ctt nimeni(cu CXCCplia ci)nu arC VOiC dcclararca drept,,pcrsona non grata ,i expulzarca din
stt sc ating dc apclcjudclului Hatthita; judCllll COvasna a ullll torilor lideri roFnani judcicni:
15 ianuarie Gich Agrigoroaici, prc,cdintc PRM, Maria Pcligrad,
Guvcrnul Ungarici spr intt UDMR m vcdcrca fnflinittrii prcscdintc PUNR,Ioan Bumbu,vicepre,cdintc PUNR;
unci univcrsitttli indCpCndente in Romania.
12 iunie
Prirnanll UDMR Fodor IIIlre a ttcut demcrsllri pentru
Februarie 1999
strttmutarea statuii lui Nicolac Bttlcescu din ccnt ll
16 februarie
municipiului Tg.Murc,.
La Micrcurea Nirttului arc loc ccl dc altrcilea Forum al
maghiarilor, la care Borbely Zsolt a subliniat c
lulie 1999
intcrcscle fundamcntalc ale inaghiariinii trebuic apttratc
_in Hatthita si Covasna se introduc de cttrc oamcnii
chiar cu riscul unOr cOnflictc.
UDlR, prin bisc cilc rcfollllatc ,i catolicc din
pllartie 1999 Napoca,Da,Timi5oara,
Transilvania oarOhiilc din Cllli

18 martie Odorhci ctc.),manualc ti"ritC la Budapesta,cu o opti

La,cdinia ConSiliului Rcprczentanlilor ai UDMR dc la
Targu Mures s a adus ln disculiC O nOutt dcnunlire a
minOritttlii nlaghiarc din Romania, cca dc ,,pOpor
maghiar din Transilvania``, invenlic a scnatOrului
UDMR Csapo Joszc
August 1999
Aprilie 1999
-La S Ghcorghc estc profanat monumentul lui
lihai
itcazul;
23-24 aprilie
Un gmp dc mcmbri ai uDMR au spart cu bolovani
scdiuI PUNR din S Gheorghe, undc_,i avca biroul
parlamcntar dcputatul Petre Turlca, atacat adesca in
rcvizionist ,potrivit cttra Transilvania apaltine l nganci;
Filtrul dc vam al accstor transportllri clandcstinc a fost
protaat de uDMR,avand concursul,chlui libcral al
vttmilo Nini S llnaru.
17 august
_in 10calitatea Trei Sate,ln judelul Murc,,a fost
comcmorat Sttntul stcfan,intemcictorul Ungariei
istoricc.Rcprezentanlii Budapcstei,care au participat la
invitalia UD lR,lc au ccrut maghiarilor stt dca la o
partc pcsiFniSmul,i lamcntalia, cttCi Vor veni vrcmuri
mai bunc pcntrtl toti lnaghiar .
R zboiui splonilor
Septennbrie 1999
19 septembrie
Katona Adanl rcia proicctul dc autononlie al
maghiarilor iar Kolumban Gabor reitereaztt lansarea
idc constituir ,,Tinutului Sccuilor ;
22 septembrie
Duptt o perioad de lini,tc,1 I) R scoatc din nou de la
nanalintt prOiectul scnatorului Csapo Jozsefdc autononlie
a maghiarilor discutarca lui m COnsiliul Reprezentanlilor
Uniun s a fhcutla ccrcrca lui KatonaAdanl,prc,edintcle
lniliativci Maghiarc din Transilvania.
Octombrie 1999
20 octombrie
Cu prilttul Calnpaniei iredentiste dcs surate la
Micrcurea Nittului in judciul Mure,,ca dc altfel si la
Balvanyos,Cemat jud.Covasna sau Valca lui hai
jud.Bihot s a acrcditat idcca c ,ln cazul Romaniei,
osOvo,rninoritatca rnaghiar
"fartt o rnentalitatc dc tip l
nu va obline niCi un rczultat
.
Decerlllbrie 1999
-PHmarul UDMR dela S GheorLThe,Almos Albcrt,1-a
amcndat cu 7 1nilioane lei pe Horia Grama,prefectul
judelului Covasna,pcntru ctt a arborat la Prefectu
steagul tricolor romanesc?!
Ianuarie 2000
4 ianuarle
Sabin Ghellllan,controvcrsatul lldcr al organizaliCi
,,Pro Transilvania , autOttl dubiosului apel " 1-am
sttturat de Romanial`,a prirnit 0 9 lttt dc a prcda o
matcric intitulat ,,RclaliilC rOmano-lnaghiare , la
univcrsitatea particular "Karoly Gaspar din
Budapcsta. Sabin Ghellllan nu excludca posibilitatea
ca,ln v tor9 Transilvania stt dcvintt un stat independent;
298 2()9 R zbolul splon or
10 ianuarie
Ca u.11lare a inteniici primarului Cl ului de a ridica o
statuie,,dictatorului fascist lon Antoncscu,in cotidianul
maghiar,,Nepszava , ziarista Maria Gal apreciaztt c :
,,Fascismul imbrttcat in straie religioase a rcnttscut ,i
cucercste teritorii tot rnai intinsc in Romania ;
27 ianuarle
La Budapesta sa deschis un birou dc infonnalii al
UDMR,unde cei intcresali pot primi am nunte cu
privirc la Legea funciartt din Romania,carc a intrat in
vigoarc la 12.01.2000;
UDNIIR publicl o bro,urtt cu "indicalii praCtiCe si
,,rnetodc pentnl lndmmarca ungurilor care dorcsc s
revcndice tercnuriln baza Lcg nr.1/2000,a,a zisa lege
"Lupu``.
Februarie 2000
12 februarie
Uniunea /1ondialtt a Maghiarilor a lansat un apel ctttre
maghiarii de prctutindcni sh comcmoreze la 20 1unic,80
luind
dc ani dc la serllmarca Tratatului de la Trianon,rnttr
pc strttzilc ora,ului Tn carc locuicsc,cu CatC 0 1umanarc
aprinstt m manttla ora 1630( ra SelIInttrii Tratatului);
16 februarie
Avandu 1 ln frunte pe prcotul refbilllat Szatmari Bela,
sttcnii dc etnie maghiartt din comuna cl Cantt Luna de
Sus i au alungat pe medic si asistentele medicale dc
ctnic roman ,lnlocuindu i cu un inedic si o asistenttt dc
originc lnaghiar (adu i dinjudelul Harghita);
Pcrsoanc necunoscutc au spart cu borcanc, in cursul
nOp! de 12 sprc 13 fcbruarie, geamurilc Arnbasadei
Romanc din Budapcsta.
lartie 2000
1l martie
Presedintele Socictttlii Transilvane a Ungurilor de
Pretutindcni(STUP),Patrubanyi Miklos,a dcclarat c ,
la Congrcsul 4ondial al 14aghiarilo din luna inai de la
Rttzboiui sp10nilor 300
Budapcsta,va ccrc acordarca cct leniei ungare pcntru
maghiarii din Ardcal;
14 martie
Secrctarul de stat in Ministcrul Lucrttrilor Publicc ,i
Amcn ii TCritoriului(MLPAT),BOrbCly Laszlo,a
avizat favorabil s01icita a Primttrici Cl
Napoca dc a
ridica o statuic lui Samu Fcnycs, autorl11 lucrttr
,,Ungaria rcvizionist ``.
Aprilie 2000
14 aprilie
Venit pcntlu o zi la Bucurcsti,prcFlliCml ungar Viktor
Orban a dcclarat ctt va susiinC tOatc dczidcratclc
maghiarin ii,aflate in portofoliul UDNIIR;
26 aprilie
Fundalia curatOriului ,,Sapientia a hotttrat ca scdiul
administrat stt fle la Cl ,iar 2-3 facul li sI SC
nfiiniczc in sccuiinc ,1 la Tg.Murc,.Alnintcsc c
Parlamentul Ungar alocasc dtta 2 mld.dc rinli
(aprOXimat 300 mld.lci),pCntrll o primtt susline
flnanciartt a universit lii.
lai 2000
15 mai
Episcop llllaghiari condiliOncaz scllllllarea documclltului
carc prczillttt stratcgia dc integ c a Romanielln t niullca
Europcantt de intrOduccrca angaJal entlllul guvcmului de
rcstittlirc a proprictttli10r biscricc,ti i inv ! antului
confcsional. Situalic diflCil , dactt sc linc SCama c
mttOritatca imobilelor ad oStCSC m prczent scoli,spitale
sau sunt scd ale autorit li10r 10calc;
16 inai
La Palatul Snagot prczcntalii biSC ci10r maghkrc oblin
ceca cc au ccrut si,ln cOnsccilll ,SCIIuleaztt Deckralia dc
SuSiincre a Romttci pclltru interarCa h uE;
R zbolui splo,ilor
24 mai
Sigurtt de victoria in alcgcri, opOzilia ungar
cOndilioneaZtt SprJinirca intcgrttrii Romaniei in uE de
rezultatul alcgerilor din 2000;
Prcscdintclc Conlisici dc Politictt cxtcrntt a
Parlamcntului ungar,Szent Ivanyi lstvan,a prccizat c
dac viitoml Guvcm al Romanici se va constittli din
"fOriC CXtrernistc sau fost comuniste, intcgrarea
Romanici va fl pcriclitat .
lunie 2000
-GrOful Wass Albert, cunoscut cFilninal de rttzboi,
condamnat la moaltc in 1946 dc ctttrc Tribunalul din
Cl ,are partc de o plactt comemorativtt pc zidul,col
din lugcni(Harghita),pustt dc UDMR;
Ccrcrca nistcnllui EducttiCi NalionalC de a sc anula
ccrcmonia n a fost rcspcctattt nici dc dircctoarca,colll,
Lasz16 Ema,nici dc inspcctorl11,colar al judcl llui
Harghita,Astalosz Fercnc.AcliunCa a fost iniliat dC
UDMR,contcstand ast l autoritttca Statului roIIn .
Iulie 2000
28 iulie
linist ll dc cxtcrnc ungar9 lartOnyi Janos,prezcnt la
Univcrsitatea de Var "Balvanyos , a declarat c
Tratatul de pacc romano_ungar este incomplct,lipsind
problcma inv i mantului superiof fn lilnba inaghiar i
retroccdarea bunurilor comunitarc.Totodat ,Martonyi
a aflmat c invcstitor nu vin ln Transilvania dcoarece
nu cxisttt o infl astructur pe mttsur ,i a plcdat pcntru
Fmbunttt lirca lcgttturii dintrc secuimc si Ungaria;
29 iulie
P micml mag iar kOr orball,p zcllt,i el la Univcr
sitatca dc Va ,,Balvanyos``,a anunitt la Tu,nad ctt extin
dc a NATO nu se mai aflttpc agendaAliantei La mcheic_
a lucarilof lln ersit ,au mai palticip i Adrian
Sevcl in ca a plcdat pent l o Ellroptt regionalizattt a.
Statelor Unite(?) ,i Nicolac Manolcscu.

R zboiui splonilor
August 2000
10 august
Episcopul rcfOrmat T kcs Lasz16 rccunoaste ctt a scris
un angttamcnt dC informatOr al sccurittlii,dar nu l a
SClllnat. Totodat , acesta a rccunoscut ch a primit, ln
aprilic 1 989,suma de 20.000 1ci din paica sc iciilo
sccrctc ungarc,ncstiind ms dc la cinc(?!)UlteriOr,
SuSiin sursc din cadru S.1.E., pastorul rcfOrmat a mai
primit divcrsc sumc de bani,tOtul in cOntul a ccca ce
avca stt factt la Tilnisoara;
27 august
Confoln unui proicct claborat dc Uniunca MOndialtt a
laghiarilor maghiarii de pcstc hOtare vor dcvcni
ai l ngarici.Legca cctttiCnici va fl o
"ccttticni CXtCrni
complctare la Lcgea Statutului.
Septembrie 2000
26 septembrie
Consiliul opcrativ al UDMR a dccis sl sprJine aCliunCa
dc iniiniarC a instituliCi CCttticniCi ungarc cu rczidcni
cxtcrn .
Octombrie 2000
9 octombrie
Polilia din Cl 1-a rclinut pc vinczc JOszcf carc,
Tnarmat cu un pistol,intcnliOna s l asasinczc pc Gh.
Funar.TOtOdath,Gh.Funar a dat publicitttlii O SCrisOarc
dc amcninlarC Cu mOartca, primittt dc la un cct tcan
maghiar din Budapcsta.
Ianuarie 2001
-UI)MR l a ales ca avOcat al ucigasilor maghiari din
dcccmbric 1989,
n Harghita ,i COvasna, pc scnatorul
UDMR Fl lnda Gy rgy cttc s a prCzcntat la prOccs
TnSOlit pcllllancnt dc echipe alc tclcviziunH budapcstanc
,,Duna TV (!),Sfldandjudectttorii si publicul.La afla a
Sup me dc Justilic,sCnatOrul avocat
verdicttllui Cult
Rizbolui splonilor
302
al UDMR,F inda Gy rg"a plecat spuFnCg` d dc furic
si strigand ctt accasttt condamnarc inscallllll ,,condam
narca minorit !ii maghiare din Romania``;
UDMR este chematla guvcrnare dc cltrc un PDSR anat
in cttutarca unci imagini,,curopenc``.Pactul dc guvcmare
CStC tinut sccrct,dar,din,,rcaliz rile``cclor doutt partidc
sc pot deducc conccs lc Rcutc udcmcristi:
1.Univcrsitatc maghiartt de stat;
2.Ridicarca liFnb maghiare la rangul dc limb oicial
in adnlinistralia public local ;
3.lmprOprictttriri din avulia na!10nala pcntrtl ctnicii
maghiari si organizaliilC ungurcsti;
PDSR promovcaztt Lcgca adrninistralici publiCc locale
prin carc, in contradictic cu intcrcsclc nalionale alc
Romanici, liFnba maghiartt estc ridicat la rangul dc
liinbtt oficialtt in adnlinistralia public local din
tcritor le locuite de maghiari si secui;
PDSR ilnobilclor
promovcaztt Lcgca restituir
naliOnalizate,prin care Lce cadou populalici ungurc,ti
din Ardcal un numttr iincns de imobilc trccute in
patrirnoniul Statului Roman pe ctti legalc.Accasttt legc
crccaztt pericollll ca toate centrclc ora,clor
transilvttncnc s iC trecutc in proprictatca unor
organizal Sau ccttticni dC Originc maghiar ;
Guvcrnul dc la Bucurcsti rccompcnscaztt UDMR,
pentru participarea la guvcrnarc, cu ilnportante
proprict li SCOasc din avulia naliOnal ;
Astfel,staliunca Sovata(4 hoteluri,105 vile,2 1acuri,
baztt dc tratamcnt, numcroasc dcpozitc, 200 ha dc
pttmant)cste Facuttt cadou scrviciilor secrctc unguresti
flind vandutl la un prci ridiCol dc rllic(1,5 1nilioanc
dolari),i printr o proccdurtt ilegal ,praudicind statul
roman cu circa 233 1nilioane dolari;
Parlamentul de la Budapcsta adopttt Lcgea Stattltului
maghiarilor din a ra granilc10r Ungarici, lndrcptat
impotriva Slovacici si Romanici;
Pcntru a lc facc pc plac ungurilo prelnicrul Adrian
Nttstasc,ochCaztt opinia publictt romancasc ,dar si pc
lider moderali ai PSE), cu dcclaralia de Suslinere a
R zbolui splonilor 304 R zbolul splonilor

l & :t
::
LcgH legitimaliei dC maghiaL dactt accasta va fi aplicat
pe tcritOriul Romanici dc catre UDMR. :
Transilvania va reveni la Ungana;
Februarie 2001 =
19 iunie
20 februarle
Parlamcntul Ungarici votcaztt Legca statutului cu
UI)MR promovcaztt un proicct de lege privind

intrarc Fn vigoare de la l ianuarie 2002;

lrttcttIIttL .h 26 iunie
UDMR cerc ca polilistii S flc obliga!i stt Cunoasc
DIIartie 2001 limba maghiar n localit tllC in care ctnicii maghiari
2 martic csc 20%din populalic.
dcp
Afla,i fn zittt privattt fnjudclele Alba,Arad,Hatthita,
lulie 2001
Covasna,2 demnitari unguri,ministrul justilici David

L : ri
-Senatorul Szabo Karol vorbind h numelc UD lR,

: LlWittlttL I aflrlntt ctt sc impune modificarea ConstituliCi;

17 iulie
instiiniarCa Bucurcstilo ;

26 martie Monumentul eroilor romani din cornuna Crttciunc ti,

Cuica Suprcmtt dc Justilie cOndamn

5 dintre asasinH
maiorului Aurcl Agache, ucis in chip bestial in
decembrie 1989 1a Targu sccuiesc, pcntru lovituri
F
Aprilie 2001
26 aprilie
Episcopul rcformat Laszlo T kcs, prcsedintcle de
onoarc al UDMR,aflat Fn vizi n SuA,afillll c
,,Inaghiariinea cste fn continuarc asuprittt in Romania
EI cstc susiinut de episcopul catolic Templi JOszct care
cfectua un tumcu Fn SUA si Canada,lnsOlind ansamblul
coral a1 1 nivcrsitttlii Crcstinc Maghiarc,,Partiunl``,ln
judettl Murcs,cu o populalic fOmattt in mttoritatc dc
rrorni,i rnaghiari,a fost profanat;
30 1ulie-4 august
Au loc lucrttilc Universit tii de va ,,Balvanyos``la
Tll nad,undc temcle prcdilect discutate au fost autonoFnia
tcritoria,i culturaM,problema inv4 mtttului m limba
maghiara, lcgea statutului oi modiflcarea textului din
Constitulie privitor la Romania,,stat naliOnal unitar`.
August 2001
12 august
.
La Rcghin, ln curtea Biseric romano catolice, a fost
dczvclit bustl11 lui Wass Albclt,crinlinal de rttzboi ln a
doua conflagraliC mOndia11, condaIIulat la moarte fn
contumacie dc ctttre Tribunalul Popular de la Cl ,

L! L i


:
c:1
i
pentru Crilne dc R zboi.
lunie 2001
4 iunle Septembrie 2001
Guverllul ungat condus dc prcIInierul ViktOr Orban,
irlittr agha dn Budape scdd Unm

i

/1ondiale a NIIaghiarilo arc loc comcmorarca fcstivtt a lui
Horthy Miklos,amiralul ttr flot ,fost rcgent al Ungarici,
Rttzbolui splonilor
dc al cttrui nume se leagtt crimelc ,i pcrscculiile
inimaginabile mdreptatc h otriva romanilor din timpul
ocupatici maghiarc a Ardcalului dc Nord,m timpul celui
dc al doilca rttzboi lllondial.Asta in tirnp cc larc,alul lon
Antoncscu era ttjosit h fel,i chip, dc udclnc i,cat
mai alcs dc gu rna a social dcmocra 1!
Octombrie 2001
3 octolllbrie
La Targu NIIllrc, sc inaugurcaztt prilna univcrsitatc
particulartt maghiartt din Romania, ,,sapientia , cu
sediul central la Cl
Napoca.Ministrul hv ! mmtului
din UnL7aria,Pllinkis Jozsct prczCnt la inaugurare, a
asigurat dc tot spriiinul Ungarici, guvcrnul ungar
alocand in accst sens aproape 5 111iliardc de forinli,adiC
aproxirnativ 700 liliardc dc lci;
In dcclaratiilc Cutc cu accst prila S a anllllat c 2001
cstc anul comunit tii rnaghiarc din Transilvania,i lntreg
Bazinul Carpatic.Spre cinstca ci,invitat,sa participe,la
o manifcstalic organizattt pc teritoriul Romanici de
ctttre.Ungaria,ministrul Tnv ! mantului din Romania,
dna Ecatcrina Andronescu a dcclinat invitalia;
12 octomnbrie
Liga"Transilvania Banat``, fiinlattt dC Sabin Ghcllllan
(Cel Care,,s a rat dc Romania``),si a prezentat progra
mul h cadml unei conferinic dc prett la Targl Mu s
30 octolllbrie
In Halghita si COvasna se foloscsc manuale scolarc
tip rite in Ungaria.Comisia Ministcmlui Educaliei si
Cultur a dcscopcrit 90.000 dc astfel de manuale
folosite in Covasna.LiszlofI Pll,prcsedintelc Uniunii
Cadrclor Didacticc Maghiare din Romania,cu scdiul la
Micrcurea Ciuc,dcclara c ,,nu vor renunia la rnanualelc
tipttrite fn Ungana!``.
Noiembrie 2001
-Sc cditeaztt la Budapesta,de ctttrc Asocialia Tinerilor
Ungari si cu inaniare din partea Parlamcntului si
306 307 R zbolul splonllor
Guvernului Ungarici, un CD intitulat ,,Cantece
revizionistc actualizate``;
l noiembrie
Guvernu1 0rban decide sl nu sc lnodiflce lcgca statutului;
16 nolembrle
La sedinia ConSiliului Suprem de Apttrarc a Tttrii
(CSAT), Radu Timofte(dircCtOrul SRI)sustinc
airmalia miniStrLllui de intemc loan Rus,refcritoare la
faptul c ,ln judcicle Hatthita,i COvasna,statul roman
si a pierdut autoritatea;
28 nolembrle
Postul de televiziune din Budapetta,"Duna T `,prezint
ellnisiunca,,Expansiunca Bise c rtodoxc Rorlane pe
pttmantul sccuicsc ,ln carc se depl lg,,nedrcptttile
Trianonului , sc cOntest "fOrlnarea ,i continuitatea
popol llui ron pe aceste ttleagun``.
Decellllbrie 2001
l decembrie
La Miercurea Ciuc, senatorul Sogor Csaba, primanll
Csedo Csaba,i conducerea UDMR Harghita cer
locainicilor stt boicoteze Ziua Nalionaltt a Romanici si
stt poartc bandcrole negre pe bral in SCmn dc doliu,
airmand c "dactt uneori pcntru un popor este
sttrb toare,pentru altul poate fl priltt de doliu``;
La Targu Murc,,coroana de flori depus de scnatorul
Gy
=gy Frunda,i deputatu1 13orbcly Lasz16 din partea
UI MR avea o panglictt alb scrisa cu nc ,ln semn
dc doliu;
La Sttntu Gheorghe,oflcialittlile dc etnic maghia
p marul Almos Albert,presedintelc Consiliului Judelean
Dcmeter Janos,cat si parlamcntar maghiari au rcfuzat
stt participc la sttb to rea Zilci Nalionale a Romanici;
15 decellllbrie
Cu ocazia unci intruniri a Consiliului Reprezcntanlilor
a UDMR dela Targu Mure,sc intoneaztt imnul de stat
al Ungarici;
R zbolui splonilor 308
16 decembrie
UDMR a rcfllzat stt scmnczc la Cl Napoca
,,I)cclaralia nlinOritttli10r na,ionalC dC SusiinCrc a
adcrttrii Ronlanici la Uniunca Europcan
Itcprczcntantul l I)MR,Gyula Szck a spus ctt Ronlania
nu poatc fl un mOdcl pcntllc ,,sc intarzic rcstituirca
irnobilclor biscriccsti si fniintarca unci univcrsit li dC
stat doar in liFnba lllaghiar ``;
28 decembrle
PIcmicrH AdHan NIstasc(carC a ccdat prcsiunilor intcmc
si cxtcmc alc cc urilor rcvizlonistc maghiarc)si ViktOr
Orban sclllnCaZl la Budapcsta mcmorandunlul dc
iniCICgcre privind aplicarca Lcgii statutului maghiarilor
din a ra granilc101 Ungarici, din carc spicuilll catcva
prcvcdcri:documcntul ad linistrativ carc sc va clibcra sc
va nurlli ccrtincat ungurcsc,organizaliilC rcprczcntativc
alc maghiarilor dc pc tcritoriul Romanici pOt ftlrniza
informalii Fn abscnta unOr dOculllcntc dovcditoarc cu
caractcr oicial, dar nu vor cnlitc nici un fol dc
rccolllandttri privind originca ctnicl sau altc critcrii,iar
proccdura dc acordarc a ccrtiflcatclor dc lnaghiar va avca
loc cu prccttdcrc pc tcritoriul Rcpublicii l ngarc
2002--2003
-Sc scmncaztt Protocolul dc colaborarc PSE UDMR,
prin carc UDMR oblinC tOt Cc a ccruti rctroccdarc dc
bunuri si irnobilc, iniiniarCa unOr hcult ti si liCCC
ntlmai in limba maghiar , scpararca ctnic a scolilor,
folosirca libcrtt a silllbolurilor altor statc,obligativitatca
cunoastcrh lirnbii nlaghiarc dc ctttrc polilisti Ctc:
u loc actiuni pcntru prcghtirca rcccnshnlantului
populalici,in carc UDMR sc implictt in mod dcoscbit
pcntru a dctcrlllina pc ccanghi sl sc dcclarc maghiari;
Prc,cdintcic UDMR Murcs,dcputatul Kclcmcn Attila
dcclari: ,,I)uph zbatcri dc ll-12 ani, UDMR lsi va
vcdca prin prOtOcolul cu PSD visclc salc llnplinitc:
Bolyai Farkasdin Tg.Murc,va avca statut dc
Liccul
unitatc cu prcdarc numai in lirnba rnaghiar .``
309 R zboiul spionilor
Primar din local ttlilC Sanmartin si sancrtticni,judctul
Harghita,sunt amcndali Cu 30 rcspcctiv 25 1nilioanc dc
lci dc ctttrc Prcfcctura Harghita pcntru cttin birourilc lor
nu sunt cxpusc stcma si tricolorul Romanici, ci haia
Ungarici Mari, Tntrc granilclC Chreia cstc inclus ,i
Transilvania;
Liga Transilvania Banat, organizalic carC rllilitcaz
pcnt 1 dcralizarca Romanici, sub masca autononlici
localc icsc din anonilnat si fnccpc organizarca unor
conirinic dC prcs ;
Prcscdintelc lon llicscu ll graliaZtt pc unul dintrc
asasinii colonclului post moltcm Aurcl gachc,ucis Tn
ccntnll ora ului Targu sccuicsc, n22 dcccmbric 1989,
duptt numai 253 dc zilc dc privarc dc libcrtatc;
La Priinttria din Targu Murcs sc prilllcsc mai multe
tclcfoanc dc amcniniarC Cu bOmbtt din paltca unor ctnici
maghiari, motivatc dc ncinscripliOnarca bilingvtt a
numclui strttzilor;
Sc ducc o politictt cxccsivtt dc schilnbarc a Constitulici,
,,lnisiunc realizattt la inclc anului 2003 si carc poatc fl
illrcgistrattt ca un marc succcs al udcmcristilor!
3.R rrE J G
Jirargrt rJ : rJ
J
`
`
Fircsc, ungand la lim a bdttr ,ln cursul anului 2002,htr
o scrisoarc dcschish adrcsattt prcscdintelui lon llicscu,
pl cnlicmlui Adrian NIstasc, Ininistl llui dc cxtcrnc, Mircca
(lcoan ,si prcscdinli10r cclor doutt Camcrc alc Parlamcntului,12
(tSOCialii rOmancsti(Culturalc)SCllulatarc au suslinut Ctt adoptarca
Statutului nlaghiarilor va gcncra scttdcrca drastictt a numil llui
dc romani din judclclc COVasna,Hatthita si Murcs si scmnalau
lllptul c ,la v toml rcccnsttmant,ar putca stt sc conscmnczc,,un
grav dczcchilibru ctnic si chiar disparilia ciCmcntului rOmancsc
(lin mta oritatca 10cali 110r din accstcjudcic``.
Cu altc cuvintc, dup rcaci le ncgativc alc unor dcmnitari
0111ani, Statutul lnaghiarilor din afara graniic10r I ngarici cstc
contcstat si dc socictatca ci 1 .in accst mod,asocialiilc
Rizbolul spionilor 310 31l R zbdd s ombr
culturalc omancsti dinjudciclc COVasna si Harghita au Fncercat concurcaz n mod dramatic autOritatca de stat. Pc lang

stt avcltizczc ch actul normativ,ln forlna sa actual ,Icgifercaz loiali lilC a,a numite velticalc(dintrC Carc cca mai important
mttsuri discriminatorii pc c tcHi ctnicc si lncuraiCaztt pcrsoanclc coplesitoarc in trccutul apropiat cstc cea fa"dc stat),CXiS
,,cu scntilncntul idcntit lii Ctnicc labilc dc a sc dcclara o serie dc loialitttli pe Carc lc arn putca numi orizontalc
inaghiari. Ca atarc, lidcrii asocialii10r cOnsidcrau ncccsar 10ialitatea faltt dC un grup ctnic, faltt dC biScric , ! dC O
inlplicarca rapidtt a statului ronlan in stoparca aparitiCi acestor comunitatc transnalional .

tclldinic carc,Tn opinia lor,ar fnscmna,,

s
Estc si motivul pentru carc, reprczcntanli impoltanii ai
`" statului,c sculi(Ca mttOritatea manilor)in Cultul statului
J76 7 , 7 g
Jc, de sq , 1 J
"71c ` "rc
. "Ut
`
c
cum a fost cx rllinistnll dc lntcrnc loan Rus ori dircctorul SRI
77 770 c , ` J rJ 77 ;z z
JJ
`
71'
`
J R cs
rJ
Radu TimOfte sc confl unttt dcclarativ cu problcma dclicath a
,
"6/i
7 771r
b ,, da
ntr o zontt scnsibil (3u toate

cp` 7 C
rzr c srrr
, "pierdcrii autoritttlii Statului
` accstca, din punct dc vederc administrati cci dOi funcliOnari
sc nlai prcciza in scrisoarc, alllintindu sc si dc situalia
(dCCi pltttiti dc COntribuabili) au rcaclionat nu dcmult
,,dramatic a conlunitttli10r rOmancsti din statclc vccinc,
,,instinctiv si,cstc o opinic a noastr ,cu prilnitivislll politic si,
prccum,,asimilarca mas ,i mctodictt din Ungaria``(desprc
dcci, cu slabtt compctcnitt managcrial . Cand faccm ast
l dc
carc vom prczcnta in ancx )si,,ulll ri a,i tracasarea liderilor
afirmalii gandiFn C ,,picrdcrca autorit l statului``in Harghita
r lnani dc catrc autOrithli n UCraina``.
Covasna, invOcattt dc o cialii anlintili, SC manifesth de mai
Printrc scmnatarH scrisorii sc numttrau Fundalia Nalional multtt vrcmc,iar accst fcnomcn sc cupleaztt pcricu10s cu altclc,
pcntl Roman dc Prctutindcni Bucurcsti, Liga Cultural pulin SCSiZatc ,i carc lipscsc cu dcsttvar,irc din dczbatcrca
Crcstin ,,Andrci saguna`` Sl Ghcorghc,Dcsparittmantul public : dc cxclllplu fcnomcnclc realc dc frOnticrtt carc sc
Covasna Harghita, Uniunca atra Romancasc intalnesc la granilclc ZOnci Har Cov cu judcicIC invccinatc(ic
"ASTRA
Covasna,Fundalia Cultural ,,Mihai Vitcazul`` S Ghcol ghc si ctt se nulnesc Bra,ov sau Bacttu).SOCi010gia fl onticrci ar ch
Asocialia Cadrc10r Didactice dinjudclul Ha 1lita.* cxisth fbnomcnc spccincc granilei,Carc nu sc intalncsc dc obicci
in intcriOrul unci lttri CStc vOrba Fn principal de cttdcrca

. ."Rttu rzr `` r Cr,
rl ri schimburi10r(de mttriri,dc infOrmalic,de populaliC),dar si dc
"
atraclia pcntru altc ccntrc dc loialitatc. in accstc condilH,
Ccic prczcntatc dc noi antcrior dovcdcsc c , din 1990
cnclavizarca Har Cov cste o tcndini incOntcstabil
incoacc, autoritatca statului roman a intrat int un rcflux clar,
.

Din punct dc vcderc al comunicttr politice,mcsttclc

aflrlllaliC VCriflcabiltt prin invcstigarea unor fcnomenc nlultiplc:
transrllisc,rcpctttm,nu demult,dc IOan Rus,i Radu Til ofte
dc la incapacitatca cronica a statului dc a colccta impozitclc,pan
sunt incomplctc,i dcfcnsivc.I lc sunt incomplctc pcntru ctt nu
la ncputinta dC a asigura incorporarca noilor gcncraiii dc tincri,
prczinth solutiile pe carc statul roman le are in vcdcrc pcntl l
tot inai ostili ndcplinirii stagiului lllilitar sub drapclui nalional
rccastigarca,,autoritttlii picrdutc``si sunt dctnsive pcntlu ch nu
Accst rcflux al autorittttii statului consccinitt a fl agilei
fac dccat stt prczintc o imaginc a unor institulii Capitulardc fn
lcgitillllitttli a rcgimului postdcccmbrist a fOst dublat dc aparilia
fhia unOr nOmcnc ncastcptate. 4cnite fnstt din paltca unor
sau dc prolllisiunca aparitiCi unOr noi ccntrc dc autoritate,carc
oamcni ai instituliilor dC apttrarc a statului(MiniStCrlll dc lntcmc

*Situalia maghiarilor dc dincolo dc granilcic Ungarici:
l,7 111ilioanc de ctnici inaghiari carc trtticsc in Romania, 600 000 in
Slovacia,350 000 in lugosiavia,200000 n Ucraina,22 000 Tn Croalia,17000
,n Austria si 10 000 Fn Slovcnia
si SRI)accStC af111llalii pOt fl judccatc i altfcll cxprcsic a
csccului statului postcOmunist dc a si pttstra un inalt nivcl dc
tlutoritatc,airmaliilC CXprimtt dc pt nostalgia inabil mascat
dtlp o,,tightcr grip/strangcrc mai fcH ``a statului Lcviatllan.
R zboiui splonilor
Grav si pcriculos cstc faptul c ,o ascmcnca lorma mcntis,poatc
gcncra o scric dc ralionamcntc cu o singuri concluzic: n caz dc
criz ,scoatcm arllaata n strad ! :latiOnalist al ,lCCtOratului, iritat dc colabOrarca prca strans
Dc paica ccalalt ,incapacitatca statlllui roman dc a sc lcgitima
suflcicnt pcntl l a nu lttsa loc dc contcstarc a autoritttlii Salc
SClllnifiCtt scnlicsccul politicH tlltllror guvcl lclor post dcccmb stc
fali dC populalia din Har Cov AutorithiilC rOmanc nu au rcusit Fn
Ha Cov o lcgitirnarc dcmocratic ,p n misuH activc si cicicntc
privind mbllnttttttirCa nivclului dc trai si cultivarca idcntitilii Ctnicc
si rcligioasc,prin incuraarca schimburilor intcttudCiCnC Si a
contactclor umanc,pHn invcstiJi dC infl astructtl in zontt si c arca
dc picic intCgratc (3u altc cuvntc, dach multiloialisnlul va fl
patriotisnlul viitollllui, statul natiOnal trcbuic stt aibtt intcligcnia
supltt dc a nu actiOna ca un I)umnczcu rttzbunhtot carc nu nlpaltc
cu nilllcni ,,adoralia CC COnSidCri ch i sc cuvinc,ci dc a rnlocui
cptat ,i a compcnsa crcativ dclcgttrile volunttarc alc autoritttlii.
Totusi,cxist i altc,,substratllri``alc accstei dclicatc problcmc,carc
cstc cca a statutlllui giunii Ha Cov
VcDnl lua ca ctalon atittldinca din ultilllii ani a cx prcmicrLllui
n uma unui apolt
Adrian Nttstasc, omul carc, de cxcmplu,
ambiguu al(3onlisici dc la nclia i naintc dc vizita n Statclc
Unttc,a cut o ofclttt lipsi dc tcmeijundic,dar tentanti politic
pcntu UDMR(am scriS dC ca antc o .Fircsc,opozilia a rCacliOn
vchclllcnt,ln timp cc( E)MR a aprcciat ca,,intcrcsant ``propuncrca
cx prcmicrului Pa tt pcntru a compcnsa ofclta cuttt UDMR,
PSD lansa imcdiat p n vocca lllinistmlui dc lntcrnc un avcltismcnt
focalizat pc llarghita si Covasna.Calll in accla itimp arc loc vizita,
prczcntati triumfalist,a lui AdHan Nttstasc in SUA.DcclaraliilC dC
acolo alc prcmicmlui sunt,,P01itic co ctC in fala p ncipiilor
amcricanc dc politictt cxtcm .In ta ,PSD combatc attt pozi"aPD
Tmpot va Lcgii statutului,cat si nccrca a dc santa a UDMR
Icfc ritoarc la votarca Lcgii Bugctlllui Rapo lilc dc la prCZentatc
dc Colllisia Europcantt la Strasbourg, in capitolclc dcsprc
c: rLri
1,
n
Romania, uDMR votcaztt Bugctul.Oflcialii romalli trcc
Oinsivi si chcstiunca autorittttii Statului roman Tn Harghita si
Covasna cstc rclu ,pc rand,dc di cto I SRI,prcscdillltclc i i cauth si lc pcrpctuczc. Cuvintclc chcic par s
scllll Comisici parlamcntarc dc supravcgherc a act i ! SI
312 R zbolui spionilor
In prirna instani , accst lllinirttzboi parc a fl dus dc PSD
pcntru rccupcrarca unui capital politic n fala SCgmcntului
PSD UDMR.In planul al doilca,cstc cvident o nccrcarc dc
contracararc a politicii Budapcstci prin tragcrca rcpctath a
,Cmnalului dc alarmtt rc ritor la judcielC Hatthita si Covasna.
In flnc, n al trcilca rand, sc rcmarcI, sprc dcoscbirc dc altc
situalii din trccutul rcccnt, cI Putcrca dc la Bucurcsti a chutat
punctc dc sprJin cXtCm naintc dc a lansa accstc dcclarat .
Or,chiar dactt din accst tablou sc dcsprindc O cocrcnitt mai
nlarc a acliun politicc, man valabilc dou Hscu mttorc
Prirnul cstc ccl rcprczcntat dc lipsa de datc concrcte Fn cc
privcstc ,,piCrdcrca autoritttlii``. Dacl situalia ar fl real ,
ntai
sar aciiona i abia apoi s_ar da dcclaralii Mai mult, din
brmularca folosi rczult clar ctt mai multc instttulii alc
statului nu si_au Rcut datoria.Al doilca risc mttor CStC pcrccplia
mcdici intcl lalionalC Clasa
carc sc conturcaztt la nivclul mass
politictt rOmancasch,
n ansamblul sttu, practictt un dublu
discurs:unul dc uz intcrn,cu ccitt conotaiic clCCtOral ,si unul
dc uz cxtcrn,prin vocca dcmnitarilor si/sau dclcgalii10r aflatc in
strhintttate.Accasth practich cstc asociat nu doar cu 0 1ipsh dc
rCS20nsabilitate,ci si cu,in multe cazuri,inconstiCni
In concluzic, Romania sc Tncadrcaztt intr o anunlittt sfcr
1)olitic , ac010 undc pcrccplia asupra unor situalii, ICalit li,
lllcntalit li dintr_O alttt iar cStC din cc n cc mai silllplisttt si nlai
schcmatictt pc misurh ce lara rCSpcctivtt sc afl mai dcpartc.Pc
dc alt parte,trebuie sh rccunosc c , in pcrccplia ,,CCntnllui``
asupra ,,Pcrifcrici``, intcn/inc O silllpliflcarc Fn plus. Astfcl,
Itomania cstc pcrccput n Occidcnt ca o lartt pcrifcrich,Iclativ
indcphrtath si chiar cxOtictt lmaginca ci in Occidcnt cstc
construittt pc catcva dircclii alc chror fllndamcntc s au
scdilncntat in tilllp,lnch din pcrioada nccputului dc scc01 XX.
Accstc dircclii schilCaZ n primul rand difcrcniclc faltt dC
Occidcnt. Paradoxul rclalici ,,CCntru Pcrifcric``cstc accla cI
,Pcrifcria inccarctt sl sc apropic cat rnai rnult dc,,Ccntru``prin
illlitatic si stCrgcrca difercnic10r, pe cati vrcmc ,,Ccntll``
()bscrvtt din cc in cc mai acut tocmai accstc difbrcntC pc carc
nc pCntru
"Ccn"u`` autcnticitate si pcntrll ,Pcrifcric imitaliC
R zboiul spionilor 314 315 R zbolui splonilor

n zona balcanic , a,a cum

in cOntcxt, ind intcgrat ,,Ccntll Europcan dc Stud Covasna Harghita , pc carc ll
subliniam si la inccputul cttri , Romania arc ca direciic prczcntttIIn in continuarc:
privilcgiattt dc pcrccplie in OCCidcnt chestiunca minoritttli10r
naliOnalc,"Tcma nlinoritttlilo Oprirnatc``,carc intr in dcflnilia Consideralii generale
Ci dC iartt balcanic .De ascmcnca,in accasttt dcflnilic intrtt tcma "1
Ccntrul Europcan de Stud Covasna Harghita cstc O
11 r ! : c: iti organizaliC nOnguvcrnamental ,apolitic ,nonproflt si autonom ,

dc sccol XIX,carc a rttbufllit atat intr_un rcgim nazist,cat,i sub cu caracter stiiniiflc, Cultural ,i social, lnIIliniattt din iniliatiVa
dictatura comunist . unui gmp dc intel,ctuali pentm a rttspundc unor ilnpcrativc dc
Sprc dcoscbirc dc tcmclc dc mai sus, gcncral valabilc ca ccrcctarc intcrdisciplinartt a zonci Covasna Harghita.
praudcc li OCCidcntalc la adresa tuturor ittri10r balcanicc Ccntrul lsi propune stt rcalizczc cCrCCtttri st nlinCC fn
(Romania,Bulgaria,Albania,fosta lugosla c si,mai pulin domcniilc sOciologici, gcopoliticH, istorici, tc01ogiei,
latura comunist , Grccia), o alti COnstanth a pcrcepliCi ccononlici, politologici, s nfliniczC O banci dc datc cu

Occidcntalc asupra Romanici cstc prczumplia dC duplicitatei atat utilizatori multipli, cuprinzand documcntc audio vizualc si
in priinul, cat si n al doilca rttzboi lllondial, Romania a avut scrisc rcfcritoarc la zona Covasna Harghita si stt cditczc lucrttri
momcntc in care si a schirllbat"tabttra``in momcntc criticc. stud i periodicc in cadrul cditurii proprH Eurocarpatica .

Dcsigur,accstc prttudcCttli pOt fl contrazisc cu argumcnte Unul din prOicctclc Cent llui l rcprczinttt organizarca, cu
istoricc pcrtinentc,dar accstc argumcntc nu pot fl rcccptatc dccat
Sprttinul Depaltamentului pcntm RclaliilC Cu Romanii dc pCstc
dc pcrsoanc cu o prcgatire cOrcspunztttoarc sau carc rnanifcsttt un
Hotarc si cu Fundatia Nalionaltt pcntm Roman dc Prctutindcni,
intcrcs spccial pcntru Romania.Marca mas a occidcntalilor nu
a Univcrsit lii dC Var
Izvorul Murcsului ( .)
arc instt nici tin p, nici intcrcs si, dcci, nici mttcar ocazia s
Dm pulincic cc ct efccttlatc in zon (Maria ciobanu
cunoasch punctul dc vcderc romancsc. statlll roman,pc dc alt
Bttcanu,1lic Bttdcscu,Vasile Dttcu,Lily hin,stcfan Bl lno,loan
paltc,nu a avut niciodata priccperca sau ban pentru a lansa o
Lttc tllsu),Cat si din obsc 4iilC si constatttrilc ottanizalii10r
mT
::Lttil ith Ltt mtt h cultllralemttcsti din judclclc COVasna si HarLThita,p zcntlm

stratcgic de conflmarc a imagin prccxistcntc prin intrcbttri dc cateva problcmc dc impo anttt Vitaltt pcntlu dcstinul cet icni10r din
pul: ,E, 1
? j
z aceasttt zontt cu o connpoziliC Ctnictt dcoscbit ,ln care lino tarii

1 `
g S
``.Dc celc `
mai multc
`
sunt,numcric,rnaJOritan,lar inaJoritarii sunt,numeric,rninOritari.
ith=
` ` Estc cunoscut ctt un spcciflc al judclclc10r cOvasna si
ltti
L s:
:
r:eTl Harghita Fl reprczinttt cxistcnia unui clectorat stabil si disciplinat
prin motivarc ctnic , clcctOrat carc dctcrrnintt pcrpctuarca
nlai complcxc,ccCa CC Sc rclinC CStc fraza inilial ,carc conflrm
o praudccattt si all dat doar un cxcmplu. incxorabiltt la putcre, pe plan local, a UDMR, indifercnt dc
altcrnaniclC la putcrc pc plan natiOnal.in accasttt situatic nu SC
illai poatc vorbi dc dcmocraliC,Ci dc ctnocraliC Sprc desivar,irca

oi/ r rarFirrpr r rrr tt G
s
` ` ` pas cu pas a unci autonoFltii deturnatc dc la mcnirca ci


constituliOnaltt sprc autoguvcrnarca local ,care prcsupunc si
Dactt tot anl dczbtttut modul n carc pcrcepc Occidcntul vizcaztt preluarca progrcsivtt a prcrogativc10r statului rOman.
problcrllclc ctnicc din Romania,nc_anl gandit ci sc impunc si o UIDMR a rnonopolizat sirnanipulcaztt Opinia publich de cxprcsic
prczcntarc riguroas a rcalitttli10r din zona Har Cov. Pcntl o nlaghiar ,ilnpunand O abordarc cxccsiv si obscsiv ctnoccntrist .

informare cat mai corcct , am apclat la un studiu claborat dc Sc inoculcaz idcca privind caractcml monOcultural rnaghiar a
R zbolul spionilor 316
ccca cc continu stt ic dcnulllit
p mant sccuicsc
,cludandu_se
caractcrul multicultural al zOnci, pcrmancnia prczcnici
populalici Omancsti si intcrfcrcniclc CtnOculturalc rOmano
maghiarc carc,dc a lungul sccolcloL au marcat accst arcal.
Lidcrii gmpului maghiar mttoritar numcricc,tc in Covasna si
Harghita manifcst putcmicc trttslmri dc separarc, izolarc ,i
autononlizarc. Sc acccntucaztt tcndiniCIC dC cnclavizarc prin
,coal ,institutii Culturalc si mass mcdia, vcndicttc prin folll:ulc
dc autoguvcrnarc) , drcplllri colcctivc) i princip cum sunt si astcptand ca starca dc normalitatc sh sc instalcze dc la sinc.
cclc alc subsidiarit tii,dCsccntralizttrH,autonomici 10calc.
Modclul cultural intcrctnic n COvasna si Harghita cstc unul
dc tip piramidal; la baz , la nivclul cOlllunit lilo 10Calc, sunt
dolllinantc tcndinicIC dC COnviciuirc si buntt vccintttatc, iar la
varl la nivclul clitclot cclc dc scparatisin ctnic(Maria ciobanu
Bttcanu).Exist obstacolc ln cOmunicarca intcrcultural
dialogul intcrctnic cstc modcst si, dc multc Ori, mcdiat dc la
ccnt . Dcsi la supra ! sc pttStrcaztt nota de civism ,i
civilizalie, Subtcran sc simtc o starc dc tcnsiunc, iritare si
nClntCICgcrc bazattt pc
confliCtc inttbu itc . acturtt identitartt dctcllllinattt de modul ln carc sc trttie,te
Asistttm,pe dc o paic,la discursuri teoreticc dcsprc
spiritul
multinaliOnal si cultural dc tradilic curOpcan ce ar caracteriza
zona,iar la nivclul colllunitttli10r rnonoctnice maghiarc localc,la
persistcnta unOr obscs ctnocraticc carc pcrccp oricc prczcni
Stttin
Ca pC o lnccrcarc dc altcrarc a puri
In mass lllCdia 10caltt dc cxprcsic maghiartt asist m la
"i ctniCC
practicarca unui discurs hipcrctnicizat al fbllllatorilor dc opinic,
la promOvarca unci politici idcntitarc agrcsivc,cttC alimcntcaz
scntimcntc dc int01crani ,i aCliuni diScrilllinatOr hitt dC Ctnic
romani. sc acccntucaztt dihotolllia ai no tri ,i
ccilalli ,i
ncacccptarca
altcritttlii
Practica impuncrii obligativitttlii cunOastcrii limb maghiarc
pclltm ocuparca unor inclii,htttrit,prin ccntclc actc normativc
si dcclaraliilC unor lidcri marcanli ai UDMR(vczi dCClaraliilC
prcscdilltclui COnsiliului JudciCan Hatthita,Kolumball Gabo
rcfcritoarc la condiliOnarca stabilif rOmanilor pc
pttantul
sccuicsc) dC CunOastcrca limbii maghia ),111 iCdich acccdcrca
tincri10r si intclcctualilor rOmani la pOsturi dc spccialitatc,
alnpliflcandu_sc astfcl golul llsat dc cxOdul rnasiv al spccialistilor
dC naliOnalitatc roman dc duptt deccmbric 1989. Pc accst fond
317 R zbolul spionilor
sporesc ,i insatishcililC, dczam girilc si lipsa dc orizont a
pOpula,ici rOmanc ti privind condilia si destinul cintr o zon in
carc monoculturalitatca maghiartt sc iinpunc tot mai mult,
llllpicdicand fo.narca unci elitc tincre dc intclectuali romani.
Rcalit lilc din judcicle COVasna i Harghita nu sunt
n intrcaga lor complexitatc ,i profunzilnc. Multc
cunoscutc
institulii St niiflCC si dc cultur ,dar si pcrsonalitttli lllarcantc alc
ViClii publicc romanc ti Oc lcsc zona,considcrand_
dclicat
Rcpctatcle dcmcrsuri prin care socictatea civiltt romancasc
din Covasna si Harghita lc facc ctttrc autorit lilc cCntralc alc
statului vin stt suplincasctt lipsa rcprczcntttr lcgalc la nivcl
parlamcntar i guvcrnamcntal si sc dorcsc a contribui la
nomalizarca climatului dc convicilirc intcrctnictt in conscns cu
,
normclc dcmocraticc promovatc dc Guvcrnul Romanici in
rcalizarca intcrcsului naliOnal.Mttoritatca accstor dcmcrsuri nu
si au gttsit,din pttcatc,ccoul scontat.
Ccrcctttrilc reccntc(Dancu 1995-1998)au puS h CVidcn"o
fI
cfcctiv statlltul simultan de mttoritatc mi oritate rn accla,i
timp.Populalia rOmancasctt maOritar,in ROmania,m judctclc
Covasna si Harghita arc statut de rninoritatc,i cstc supustt unci
prcsiuni putcmicc dc cttrc tcndinia autOnornisth manifcstat,la
toatc nivclurilc socict ! maghiarc.
Dc pt,acestcjudcic fllnCliOnCaztt autonom,doar forlllal clc
sc supun adlllinistratiCi CCntralc. Sunt zttdttrnicitc toatc
tcndiniclc CCntralistc alc administra,iCi CCntralc, dc la
alllplasarca unci cazttrmi dc jandalllli pantt la ftlncliOnarca unui
a czttmant dc asistcnitt SOCialtt patronat dc un ordin religios
condus dc cttlug rilc de etnic roman (vaSilC]Dancu).
Dc iccarc dath argumentul ostit,oflcial sau nu,cste accla,i
pttstrarca cchilibrtllui,dc fapt dczcchilibttlui,etnic cxistcnt.
Programul scgrcgalioniSt promovat politic,i administrati a
prins foaltc binc la nivclul opinici publicc lllaghiare dinjudci.In
plus,visul Ungarici mari sau unci Ungarii rnici in m 10Cul
Romanici rnari,cstc o hilllcr
ntrclinuttt COntinuu dinsprc clasa
politic i clita intclcctual .
Sunt invocatc obscdant unclc drcpturi istOricc cXCluSivc,
dc fapt, unelc privilcgii. Asa cum Sublinia publicistu1 lon
R zbolui splonilor 318 319 R zbolul splonilor

Ciurca,in zontt cxisttt falsa pcrccplic a rcalit !ii COnflgurattt in Exis o comunicare cu scns unic.La memorillc(dcmcrSuHlc)
abcranta schcmtt potrivit cttrcia intcgrarca curopcantt ar putca
ntreprinsc dc ctttrc reprezentani sociCttttii ciVilC ro nancsti,de
insclllna sansa 10calnicilor dc a sc influpta din oadclcntrcgului rcgu ,nu sc primestc nici o rcaclie dC la Bucurcsti(ln mOd
deTbl
Y latT
contincnt,pc carc sh se dcplasezc si sh sc asezc ncstinghcrit,fhr
ca
aliii
, Strttinii stt aib lircptul stt puntt piciorul pc
ramul dh cttL
propriu,doHt numai a1 lo lmprtturarca absurd i rcvclatoare sillllindu SC pttrlsili dc adlninistralia ccntraltt si traind un acut
sc rcgttscstc n fon ula
Rornania_lara tuturor cctttiCnilor e ,
sentilnent dc fl llstrarc.
asa zisul
pttmant sccuicsc numai al sccuilo
Apclarca la argumcntc cc aparlin trccutului sccuirnH 2.Cateva aspecte privind discrinninarea romanilor din
reprczinttt dc fapt
o Tnccrcarc dc transfcr in v tor a unui trecut judelele cOvasna,i Harghita in viziunea societttlil
vorabil (M.Glozca). civile romane,ti
Lidcrii lnaghiari din zona(3ovasna HarLThita f010scsc o infla
in arcalul ctllocultural Covasna Hatthita,stattltlll mttilor sc
tiC dC COnceptc ncconstituliOnalc si tendenliOasc
: autonolllic
inscric in ccca cc sociolog numesc grup lninOritar in dublu scnsi
COlllunitar
,
autodetc nttc intclll
,
autOguvcmttc local ,
ca grup dezavantttat asupra cttluia sc excrcittt prcsiuni si
,( sCCui-loman )(MaHa ciObanu Bttcallu).
disc Ininttri si ca grup cu pondcrc numeHch mai IIlictt dccat
In zon , lidcrii maghiari practictt un cult al ctnicit lii,Care
"nut SCCuicsc) populalia m 0 ta dC OHginc maghi (Maria ciObanu B canu).

cxagcrcaztt difcrenicle, intcnsifictt rcscntiincntclc si

E)intrc disc rninlc pe care ic supoltttroman din zontt anlintinl:
antagonismclc, adancind scparttrilc dintre ctn . Rczultatul cxistcnia unui partid(uniunC)Organizat pc critcrii ctnicc
inscamntt autocompatimirc si autoghctoizarc(A.Schlcsingcr).
si a unui clcctorat stabil si disciplinat prin motivarc
Existcnia paltidului constituit pe criter ctnicc si a votului ctnic ,clcctorat carc dctctt lintt pcrpctuarca incxorabil
ctnic stimulcaztt scparatismul ctnic si prin accasta cxist o la putcrc pe plan local a UDMR indifcrcnt dc
marc difcrcnitt intre discursul cu tcnttt curopOantt a unor lidcri altcmaniclC la putcrc pc plan national;
maghiari si ctnOccntrismul, nalionalismul ,i intolcranla promovarca de c tre UI)MR a principiilor,i practicilor
promovatc in fapt in ccle douttjudcic. autonomici teritorialc pc critcrh etnicc(scpararca
Existtt o ditrcni intrc comportamcntul maghiarilor din
,colilor pe critcrH ctnicc,separarca unitttti10r dc cultur
zonclc undc accstia sunt rninoritari si cci din accstcjudcic,undC pc acclcasi criterii;muzeclc judcicnc au dCVenit muzcc
sunt numcric maOritari. sccuicsti,ansamblul folcloric judelean a dcvcnit
In ccic doutt judcic cxiSth trci situalii diStinctci zone cu ansamblul folcloric maghiar etc.);
localitttli mOnOctnice romanc ti; a,czttri ctnic lllixtc; localitttli ingrttdirca accesului persoanclor dc nalionalitatc oman
monoctnicc inaghiarc in carc trtticsc lnici comunit !i rOmanesti in administralia public local ,,coli,institul dC Cultu ,

supusc unui putcrnic proccs dc dcznationaliZarc. unit li cconOFlliCe prin condiliOnarea cunoa,ter lirnbii
Prcocupttrilc pcntru consc arca ctnicului,lmprcuntt cu cclc maghiarc, adoptarea leg funclionartllui public, carc
indrcptatc sprc izolaliOnism, scparatisnl, autarhic, aluncc confera statutul lcgal dc liIInbtt oflcialtt unei altc lirnbi
fl ccvcnt sprc intolcranitt Ctnic ,cu atat rnai grav sprc,ovinism. dccat cca roman , fcrind UDMR ului un instlumcnt
Populalia rOmancasca tr icstc mai intcns lnistra a,loman rcdutabil pentlu puriflcarea ctnich a zonei;
indu sc minoritari dcsi sunt mttOritari.Astfcl,romanii czitt m a
contcstarca autoritttlii stattllui roman ,i a silnbolurilor
ccrc stat ltlll dc lllinoritari si protcclia dC Care bencflciaztt cclclaltc naliOnalc de ctttre autorit tilc 10Calc condusc dc l I)MR;
Ctn(au ncvoic dc apaltcnen Simb01ictt la mttOritatc)carC nu are schimbarca dcnumirilor dc strttzi romanc,ti,i institulii,
Fn acopcrirc in protcclic sall avanttte difCritc de statul roman. uncle cu pcrsoane cunoscutc pentru faptele lo
R zbolul splonilor
antiromancsti(caZul acordttr colii gcncrale din
Mugcni a numclui unuicriminal dc Mzboi,IVass Albert);
rcftlzul Consiliului JudctCan COvasna dc includcre in
conflguralia nOH stclllc a judctului COVasna a orichrui
cicnlcnt sirllbolic rcprczentativ pcntru comunitatca si
cultura romancasc ;
dczvclirca a sutc dc monumcntc,i plttci comemorativc
nunlai in lirnba lllaghiarI;
in mass mcdia localtt dc cxprcsic maghiar asisthnl la
practicarca unui discurs hipcrctnicizat al follllatorilor
dc opinic, la promovarca unci politici idcntitarc, carc
cxccdc cadlllui drcpturilor icgitimcjuridic acccptate dc
normcic dc drcpt intcmalional;
cditarca unor lucrttri nlonOgraflce cu nesocotirca istorici,
tradilici,CulturH si spiritualitttlii pOpulalici rOmancsti;
ignorarea hothrarii dc guvcl prin carc sc acordtt scdiu
Muzcului Cattati10r Rttsttritcni;cuprindc a n programul
dc guvcmarc localtt a UI)MR pc anii 2000-2004 a unci
prcvcdcri rctritoarc la transfol llarca Tcat llui Andrci
Murcsanu din Sintu Gllcorghc in
Tcatll dc gttzduirc)
anlbclc dcmersuri avand ca rlnalitatc dcsiiniarca celor
doutt institlli indamcntalc in zOn ;
_. manii din zontt nu dispun dc instrumcntc lcgalc si
pargh cicicntc pcnt l contracararea prin foric propr
a cfc ctc10r politicii ctnoccntristc si cxclusivistc
promovattt dc autoritttlilc adrllinistralici 10Calc aflat
sub autOritatca pcrpctutt a UDMR;
in mttoritatCa locali lilor etnic mixtc, ln carc
comunitttlilC rOmancsti sunt rcdusc numcric,lomanii nu
au rcprczcntarc in consilHlc localc;
-ln judctclC COVasna si Hargllita,numttml locuitorilor dc
naliOnalitatc ronlantt cste mai lllic dccat non a dc
reprczcntarc Fn Parlamcnt. Ca umarc a accstui
locuitor dc naliOnalitatc romantt din Harghita nu au
rcprczcntant in Parlamcnt, iar cci din Covasna au
Oblinut un rnandat dc dcputat dott Fn urlna rcdistribuir
riscand s _l piardtt la alcgcrilc url toarc.
Toatc accstc aspecte sporcsc insatishcliilC, dczam girilc,
lipsa de orizont pcntru condilia si ViitOrul romanil 1 lntl o
320 321 Rttzbolui splonilor
in carc monoculturalitatca maghiarl sc irnpunc tot mai mult.
Absorbili ntr_O ascmcnca enclav ,popula,ia dC Ctnic roman
cstc condamnattt la un proces dc asilllilarc foartc rapid
Dcoarccc constituirca unci cnclavc in zona Covasna
Harghita nu va fl bcncnctt nici pcntru maghiari ,i niciodat
acceptattt dc ronlani,iar stratcgia autonomici pc critcrii ctnicc va
constitui pcrmancnt o surstt nlaJortt dc discordic, un obstacol
insurmontabil Tn calca unci conviciuiri pasnicc, se iFnpunC O
intervcnliC fCrnl a statului roman pCntru stoparca tcndiniclor dC
enclavizarc, separatism si autonolnic pc critcrii ctnicc i
normalizarca climatului dc convicluirc intcrctnic . Plcdcaz
pcntru accst mod dc acliunc muhit ldinca dc argulllcntc rczultatc
din cxpericnia intCrntt si internalional .
O stratcgic clartt a stattllui roman, ln conscns cu nollllclC
curopcnc,va asigura transformarca zonci dintr una aprcciat ca
ind cu dcflcit dc stabilitatc)), Tntr una cu o capacitatc dc
absorblic gCOpolitictt Tn carc caractcrul multictnic i
pluricontsional va asigura atcnuarca aspcritttli10r dc Oricc fcl.
,
3.Dimensiuni ale,,autoguvern ril si"aulono liei``locale
n ziunea UDpllR
Dupi statutul autononlici
T rii sccuilor) claborat dc
scnatoml CsOpo Jozsct opinia publich romancasc ,,i nu numai
ca,a luat cunostinitt dC
(3halta autodeterFlinhr Transilvanici ,
rcdactattt dc I iraly Karoly si prczcntatttla Fommul dc la Ccrnat,
din prilllttvara anului 1 997. La timpul respcctiv s a afirmat c
accstc documente sunt cmanaiia,,aripH radicalc``din UDMR,i
nu au lost insusitc dc intrcaga unlunc.
Au urmat inultc altc dcnlclsuri, avand acccasi flnalitatc,
dintrc carc nlcnliOnttm dOcumcntul pirat prin carc sc solicita
autonomic pcntru
Tara SCCuilor strccurat in mapclc
palticipa i10rla Adunarca Rcgiunilor Europci,din 4 iunic 1998.
pt,
(. )In prettma alCgcrilo 10cale,am putut consulta
Proicctul programului autoguvcmttf UDNIIR SiGhcorghc,
pcntru pcrioada 2000-2004) , documcnt rcalizat pc baza
, programului Reformtt pcntru oras al grupttr pentru rcforlll
din Si Ghcorghc.Dc aceasttt dati nc anttm in lhia unui program
cc va sta la baza politicii paltidului cc vcsnic conducc zona,ccl
zon putin dup actualelc randuicli alc practicii politice romancsti.
Rttzboiul splonilor
indiscutabil ctt documcntt11 la carc nc rcfcrirn ttc multe
prcvcdcri judicios forlllulatc,carc unnttrcsc stt giscasctt solulii la
problcmc p cum:dczvoltarca ul ban ,spatiul 10Cati ocl tirca
monumcntclot tllriSm,cconomic,agriculttlr , nv ! mant,cultu
sttntttatc,asistcnitt SOCial ,activitttli Sportivc,i dc recrcerc ctc.
FHnd vorba dc prOgramul de autoguvcrnarc a unui oras din
ccntl ll Romanici, n carc fmprcuntt cu cctttlcn 10mani de ctnic
maghia trtticsc si locuitori dc ctnic romani(carc rcprczinttt un
sti din populalia municipiului)am incclcat stt surprindcm,pc
dc o partc,rnodul n carc sunt rcflcctatc raporturile localitttlii cu
Tara, iar pC de alta paltc, 10cul si pcrspcctivclc rczcA/atC
populalici 10Calc dc ctnic roman
.
Urmirind catcva cuvintc chcic,aln constatat ctt dcnulllirca lttrii
noastrc nu aparc dcloc rn programul anlintit,dccat Tn sigla IJI)MR.
intr_un singur punct sc amintcstc loculoHlor dc ctnic maghia c
pc langtt faptlll cl sunt ccthicni ai statului roman,sunt rncmbri ai
natiunii maghi Ic si, n curind,,i ai conlunittttii CurOpcnc) .
Dactt documcntul cstc lccturat, far a i sc cunoaste titlul,
cititorul nu
si dtt scama ctt cstc vorba dc un program politic dc
autoguvcrnarc a unci localitttli din Romania, flind strttin
. Pc fond,
rcalit li10r rOmancsti, atat ca fond, cat ,i ca form
programui nu dccurgc din prOgramul dc guvcrnarc claborat la
nivci nalional,dc coalilia din carc hcc partc UD lR(cu cxCCplia
prcvcdcrilor rcfcritoarc la autonomia localtt si dcsccntralizarc).
Ca form , obicctivclc programului sunt formulate prin
intcrmcdiul cxprcs lor si conccptclor propr UIDMR ului, ln
carc un loc ccntral ll ocup
autoguvcrnarca local
. ()inancsti,cstc un gcst grcu dc calincat
Pl ogramul abundtt in formulttri anlbiguc, sau cu scnsuri
multiplc,prcculll: meniinCrca n atcnlic a nOrmclor unionalc
rcvizuirca rclalii10r dintrc instituliilc autOguvcrnttr
sau
statului, ori
sa. PrOgramul plcdcaz
scnsibilitatc sociali)
CXCCSiV si Obscsiv pc spcciicul local, pc rcgionalism si pc
intcgrarc curopcan . Nimic dcsprc apaltcncnia naliOnaltt la
marca falnilic a Romanici.
Sunt numcroasc prcvcdcrilc dc colaborarc, partcncriat,
schirnburi pc divcrsc planuri cu asczhrilc infl litc) din altc lttri,
dar nici o mcntiunC rcfcritoarc la ampliflcarca si pclfcctiOnarca
asczttrilc din Romania ). cu cxccplia
unor asclllCnCa rclatii Cu
implicttr in rcalizarca proicctclor privind const lirca autostrttz
322 323 R zboiul spionilor
i aeropoltului din apropicrca Brasovului si a turismului din
,nu sunt altc prcvcdc dc c01aborarc cu localittttilc
llccasttt zon
invccinatc. Nici mttcar stimularca schimbuHlor ccOnonlicc, atat
, (lc bencicc pcntru populalia 10Cal , cu zonclc agricolc
conlplcmcntarc dc pcstc Carpali,nu SC bucurtt dc atcnlia cuVenit .
Programul rttmanc tributar la capitolul relatia cu rcalit lilc
cconolllicc, culturalc, socialC, spiritualc romancsti,
n gcncral,
1,fn mod spccial,cu ccle privind roman din localitatc.
Nu cstc prirna dath cind, n vorbe si faptc,unii lidcri 10cali ai
tJDMR abordcaztt problcmatica comunit lii loCalc, ca si cunl
din accstca nu ar facc paltc si populalia dC Ctnic ronlan ,carc
rCpICZinttt un sfclt din locuitorH municipiului
lntrcg progranlul arc dOar dOutt rcfcriri la buna cOnvictuirc
intcrctnictt si intcrcon sional : una privind inv ! mant.ll carc
,
trcbuic s ic
al dcmocralici, CChit lii, pluralismului si
intcrculturalitilii
, si alta, cu privirc la ncvoia dc crcarc si
lllcniincrC a clilllatului pasnic intcrconfcsional
.
Nilllic dcsprci cunoa,terca rcciproch,stimul rca dialogului in
lcrctnic,punc a n valoarc a ccca cc avcln in comun,a intclfcrcn
iC10 dCSprc combatcrca xcnobbici,intolcmlllci si SCpttatismului.
Chiar daci cstc formulattt din perspcctiva cfOrtului
autoguvcrnttrii dc asigurarc a inanittrii institulii10r dc cultur
,
CVCdCrca rcfcritoarc la schinlbarca statutului Tcatrului
)1
/ ndrci Vlurcsanu artt discutarca accstei prOblcmc cu
conduccrca instituiici in cauz ,i rcprczcntaniii sOCiCtilii ciVilC
Din analiza programului autoguvcrnttrii UDMR Si
(:hcorghc pcntru pcrioada 2000-2004 rczulttt ctt prcdonlinantc
i alc lint prcvcdcrilc ccntrifllgc, atolllizatoarc, autOnomistc, si nu
cclc armonizatOarc,intcgrative carc au ca obicctiv cOmunicarea
illtcrcultural , rcspcctul divcrsitlii si pluralismul culturi10
Prilctic, nc aflim n fala unui prOgraln dc gcstiOnarc a
11lonoculturalit lii maghiarc si nu a divcrsitttlii CtnOculturalc
I(11ldOar catcva cxcmplc Tn accst scns.
In rindul princip 10r politicc dc baztt sunt rncnlionatc:
cca lnai
l( autononlic posibiltt pcntlu autoguvcm lc din 10calitttli si
=
(lcsccntraliza a maximtt a puter cclltralc) ;
sprJinil ca mfl ni
(lc(lsOciatii alC autOguvcmhrilor,cu o marc putcrc dc rcprczcntarc
Rizbolul spionilor 324 325 R zbolui spionilor

a intcrcsclor adoptarca
; unor RDInc flcxibilc dc colaborare Programul sc inchcic cu formularca unor
punctc dc vcdcrc
rcgionali si intcrnaliOnal
(dar dC CC nu si nalional ?) Ilndamentalc si a unor
propuncri pcntl soluliOnarCa cclci
Capitolul privind dczvoltarca orasului arc ca principii dc nlai dclicatc problcme socialc dc urbanizarc a orasului ,

baz ,p ntrc altclc, ,i mcntincrCa Tn atcntiC(mcnlincrCa rcprczcntath dc cci aprozimativ 3.000 dc ligani maghiari din
intcrcsului)a normc10r(prcVCdCrilor)uniOnalc(sau alc Uniun ) as,a zonclor pOpulate dc ei.
()1

validarca rcgionalismului SCnsibilitatc social

: ) dc cc nu
protcctic sau s01idaritatc social ?
E)in capitolul
nvttittmant anl aflat vcsti noi dcsp
fornc dc inv mant supcrior n lirnba inaghiartt cc vor cxista Fn Sf
Ghcotthc,cat si dcsprc inv ,mantul confcsional:spr inirea
hV mantului(dc la gr dini p 1 la cultatc)bazat pc limba
matcm i pc culttlra propric; illlpulsionarca problcnlci t nivc16i
t ! B01yai (cOnstruirca calllpusului univcrsitar), SustinCliCa
moraltt si lllatcrialtt a Univcrsitttlii Palticularc Transilvanc, prin
Tl d Sccaunc a accstd%
uttcntarca cdlic i bazci(pi10nului)din
infliniarca COlilor confcsionalc dc sinc sttttitoarc.
Capitolul culturtt cuprindc prcvcdcri pcntru cultura
prOfcsionisttt si pcntl l lllisCarca culturaltt dc anlatori Punctcle
dc vcdcrc fllndamcntalc cuprind si prcvcdcrilci
cStC nCccsar1
rcgandirca (tranSfOrmarca)Statutului Tcatrlllui ,,Andrci
n tcatru dc
Murcsanu . S ar rccomanda transformarca lui
gttzduirc(in tcatru acccptat);rcZ01Varca problcnlclor icgatc dc
scdiu institulii10r culturalc profcsionistc (concrCt Ansamblul
Fiind vorba dc prOgramul unci uniuni cOnstituitc pc critcrii
ctllicc, cstC flrcsc ca principalclc obicctivc urmttritc stt vizezc
cclc dou
lspcctclc spcciflcc alc accstci ctn TOtusi, acccntul pus pc
conscrvarca 5i anrinarca idcntitttlii prOpr nu trcbuie s ic n
dctl inlcntul rcalizttrii acc10rasi dczidcratc dc ctttrc toli CCi Carc
convictuicSC
n municipiu si nici stt contravinh intercsului
natiOnal al Romanici.
Populalia rOlllancasctt din zOnl nu poatc fl llsattt la discrclia
l11lCi fOnnaliuni politicc aflattt pcrpCtuu la guvcrnarc, pc plan
local,carc,prill toatc acliunilc?ntrcprinsc,duptt deccmbric 1989,
:lu a avut iniclcgCrca ncccsartt pcntl satishccrca trcbuinic10
tispimlHlor si Va10rilor romancsti.Romanii nu pOt fl la ncsttrsit
l111liliti si rnarginalizali in prOpria lor iarNu sc poatc accepta
continuarca actualci situalii in carc allii aprCCiaz ln locu1lor ccca
cc au Rcut bun sau rttu inaintasii(vCZi rcftlzul COnsiliului
nlunicipal dc a acOrda numclc protopopului Aurcl Nistor unci
st zi din Sf Ghcotthc), sau cOlltcmporanii(vczi acOrdarca
prcmiilor P Urbc ),i nici modul n care sunt prcmiali
,

sanclionali )Sau
prol ovali) duptt cat au fost dc n
curllinii
Popular Hal olllSZCk), rcspcctiv clarincarca si dcinitivarca
rapo urilc cu atOtputcnlic lidcri ai populaliCiinaghiarc din zon
sittlalici juridicc a cclor cxistentc
?!.
.

in prOgram,un spaliu dcOSCb cstc acordat biscHcii.In timp cc

prcsa dc cxprcsic maghiartt scllulalcazl constant dcsprc pcricolul
cxpansiunii ollodoxici n sccllinlC
,prograntul dc autoguvcmarc
al UE)MR Sf Ghcorghc prcvedc Pcntlu biscricilc nlaghiarc:
Biscricilc sc numttltt print cclc mai impoltantc institulii alC
ViCtii nOastl c publicc Suntcm convinsi ci biscricilor istoricc le
irca cultural ,llloral ,social ,dar
rcvinc un rol dcoscbit in prOp
si cconorllich a cetalcnil l orasului. Autoguvcrnarca va acorda
SprJinul in rcstabilirca drcpttlrilor biscriccsti si a institutiilo in
4.Cttteva concluziittn urma alegerilor locale din iunie 2000
S a dttramat un lllit: rcnulnita disciplinh a clcctOratului
:1laghiar nu s a mai conirmat.in multc locali li monOCtnicc
lllaghiarc prczcnia la ul la dc vot a fOst foaltc sclzut ,ex:Tg.
Sccuicsc 39,4%,Si Ghcotthc 49,9%,Ghclnila 42,4%,Baraolt
46,6 8,Sanzicni 49,9/ ctc.
Numai in 6 1ocalitttli din judciul COVasna primarii si
C
TiliCHi maghiaH au primit un vot dc suttt la sut .

baza principiului,,rcstitlltio in intcgmm`` Suslincm si astcptttm In ll locali li cu mttOritatc magllia ,sau ctnic m ,

ca pcrsonalithtilC nOastrc politicc stt constituic un cxcnlplu si pc Prilllarii au fost alcsi in tunll dOi.
tttrimul crcdintCi pcrsonalc rn biscric E iscricilc trcbuic atrasc n A sporit nurnttrul priinari10r si consilicrilor indcpcndcnli din
mccanismul dccizlonal cu atributii COnsultativc . rindul populalici dC Ctnic lnaghiar .
R zbolui spionilor 326
Mul!i primari si consilicri propusi pc lista UD IR au fost
alesi cu un nunl I Inic dc voturi
Pragul dc 5(6 i lipsa unor alianiC Viabilc a paltidclor
romancsti au dus la lipsa consilicrilor romani ntr_o scric dc
localithlil MiCIcurca Ciuc, Tg. Sccuicsc, Odol llciu Sccuicsc,
Cristutt Sccuicsc,Baraolt,Zibala ctc.
DcsiconsilicriijudcicnidCCtnicromanttdinjudciulCOVasna
rcprczin aproapc o trcimc(1l din 37),UDMR nu a ccdat un
post dc viccprcscdintc,iar Fn dclcgalia pCrmancnt compus
din ll mcnlbri omanH au doar doi rcprczcntanli
in municipiul Sttntu Ghcorghc,unde populalia rOmancasc
rcprczinth 25 3 din totalul populaliCi, IOmanilor li s a rcfllzat
sistcl atic un post dc viccprimar( )
Drd.loan Lttchtusu
Dircctor Ccntl ll Europcan
dc Stud Harghita Covasna``
a.6.Acliuni antiromanesti ce Sunt consemnate ln
rapoarte(analize)ale Serviciilor secrete din Romttnia
,,Operaliunea Duna ,acilune prin care Viktor Orban a
vizat Ardealul!
'Fostul premier al Ungariei era decis stt solicite chiar
Si intervenlia trupelor NAT0
'Contrasplonajul roman s a comportat excmpla
nsl,,anu lite raliuni de stat au salvat,i de aceast
dattt pielea unor sploni ai Budapestei
La dcata dc 18 iunic 1999,la Budapcsta,prcmicrlll h cxcrciliu al
Unga ci,Vinor Orban a ordonat scillui sc ic lor sccrctc ungarc
(AVO),Laszlo Kovct stt dCClansezc,,Opcraliunca Duna``Accast
aCtiunc, carc s a dovcdit o alth provoca la adrcsa vccinilor
Budapcstci,prcvcdca dclimitarca si rcalizarca,,Rcgiunii Ungarc dc
Sud Est``,un capitol cscntial din al pla rcgic a nttptllir unci noi
,,t nga i Mari``,duptt mOdclul ibdcral al Statclor IJnitc!
,,Rcgiunca Ungartt de Sud Est`` includca, conform httriii
rcalizatc dc scrviciile spcciale ungarc, "provinciilc istoricc``
Vojvodina (fOSta lugoslavic)si Transilvania.De retinut,
urinhtoarca faztt a,,(Dpcraliunii IDuna viza provincHlc Fcividck
(S10Vacia)si UCraina Subcarpatic , ntrcaga acliunC initiattt dC
A/(D si supcrvizattt dc Viktor Orban avand doui ctape distinctc.
327 R zbolui spionilor
Priina ctaptt a planului pus la punct dc un prcllllicr cc sc dorea
conscmnat cu oricc prc,in istoria modcmtt a Unga ci,2n paralcl
()1 ban ncgocia tratatc dc,,buna vccintttatc cu l HIC Vizatc,avca ca
scop rlnal scnsibilizarea cOmunitttlil intel laliOnalc,duptt mOdclul
lntcmeor dcclans opcraliuni10 militarc din Kosovo,ViZa
dc problell clc cu cttc sc confi unttt minoritttlile maghiare din
provinciilc mai sus meni natC lar aici sc btttca mOneda pc f ttll
cl, accstca, nu bcnciciau dc acclcasi drcpturi ca populatia
m OHta din statclc tint , Spcctiv in domcniullnv ! mantului si
al folosir lirnbii matcrnc, prccum si ncrcspcctarca tratatclor dc
baztt scnlllattt intrc Ungaria si lttrilc rcspcctive?!
A doua paltc a sccnariului cra ccva nlai complcx i urmttrca
rcstituirca avcrilor coniscatc in pcrioada guvcrnttrilor
COllluniStc, cchivalarca in ittrilC ViZatc a diplomclor dc studiu
()blinutc in cad l institulii10r dc Fnv ! mant supCrior din
Ungaria, acordarca dublci ccttticn maghiari10r din statclc
limitrofc,prccum,i crcarca cadmlui legal pcntm oblinerca
tutodctcrrllinttrii intcrnc si rccunoa tcrCa intcrnatiOnal
ultcrioa (ln pt o primtt Lcgc a statutului).
Evidcllt,infomlatc din timp,scA/iCiilc dc cOntttspiontt din
l : 1 llT :
nlcntat rcuniunilc din staliunile ungarc Fonyod si Balatonszarzso
(din 26, spcct 28 iunic 1999),la carc au palticipat p zentani
grllpului cxtrcl ist din OdOrhei, cci ai ,,I niun Al dclcnc`` de la
l tldapcsta si cci ai cOmunitttti10r din ora,clc iugoslavc Subotica,
Sombo 1 oprivnica,Virovitica si Vhlpovo.
S au discutat posibilit lilC dC nfhpttlirc a planurilor I ngarici,
rCCum si cadml lcgal carc stt pcrlllittt dcclansarca opcraliun ,
tlstici ca,ln cazul rcfllzului autoritttlilor din Romania,Iugosiavia,
11ltcrior S10vacia si I craina de a rccunoastc ccrcrilc nlinOrit li10r
illaghiarc, Budapcsta s poattt ccrc intc enlia, inclusiv cca
(l nati,a comunitttlii intcrnaliOnale.La accasttt ultilll altcnlativ ,
AV0 1-a informat pc prclllicru1 0rban ctt s au stabilit altc dOu
lltci lativc,flind dc dOrit cvitarca cventllalc10r conflictc n sanul
llSiillitorilor campanici NATO in lugoslavia,aici lind vorba n
l)CCial dc Romania.
Insl, trcbuic subliniat ch Orban a vl lt stt pro tc Fntai dc
ri/1)oiul din fosta lugoslavic,respcctiv bombardamcntclc Pactlllui
N()1 d Atlantic in accasttt tar ,pcnttu a si atingc scopul vizat.
R zbolul splonilor
*A * :l lilrturilor din muzcc si biscrici din Romania dc matcrialc cu
Patrimoniul etnograrlc al Romanici se antt in pericol!
*Intr un raport al serviciilor secrete se arattt c
, n
ultiln ani,s aunmullit conSiderabil acliunile Ostile
la adresa vestigi1lor istorice romanesti
Mai putin mcdiatizat dc prcsa ccntraltt sau local ,subicctul
Patrilnoniului ctnograrlc a rcvcnit putcrnic in atcnlia maSS
mcdia in momcntul Tn carc spccialistii au aruncat pc piata
informalii10 Varianta inccndicrii intcntionatc a ,,Muzcului
Satului din Bucurcsti si culll inilial,S a mcrs pc considcrcntul
unci,,ncgljcnic`` VOrizath dc ncrcspcctarca normclor PSI
(PrOtCCtia i Stingcrca lnccndiilol),aparilia ultcrioartt a variantci
,, mani crilllillal ``a ridicat,frcsc ziccll1 1loi,numcroasc scnlnc
dc intrcbarc Printrc accstca, cinc si dc cc a vrut stt distrug
unclc vcstig incstiinabilc alc Patrirnoniului nostni ctllograflc?
RIspunsul avcam sl l afl l ll n urma studicrii unor nOtc
rclllisc pc baza unui rapolt al scrviciilor sccrctc,conforlll cttrora
,,aCliunca dc la Bucurcsti(l luzcul Satului n_a)sC Fncadrcaz
intr un
plan claborat al unor agcnlii SCCrctc strhinc,carc arc ca
scop principal afcctarca ircparabili a Patrillloniului cultural si
ctnograflc romancsc .Cu altc cuvintc,pc tcritoriul Romanici sc
dcs oarh activithli cC urlllircsc flc Tnstrttinarca unor valori dc
patrimOniu, ic distl lgcrca lor, dacl nu sc rcuscstc SCOatcrca
accstora din ia .TOt din informaliilC primitc,suntcm n mttsu
sh ccm publicc si lintcIC accstOr aciiuni(bibliOtCci,arhive,
biscrici,situri arhcologicc)llluZCC),dar si numclc unci institul
strttinc dil cct intcrcsatc dc accst gcn dc "afaccri : luzcul dc
Etnograic Maghiar (din Budapcsta n.a.)
Intcnlia?Numcroascic cxponatc provcnitc din Transilvania
noastltt istorici sunt prczcntatc turistilol occidcntali ca flind
,,VCStigii alc lllaghiarirn , inoculandu_sc n accst fcl idcca c
rcgiunca l onlancasctt
di1ltrc Carpati si TiSa aparlinc dC Cand
lumca Ungarici.In sprJinul accstor airmal vin si CXpozi!iilC
organizatc Fn Europa dc Vcst dc citrc nluzcul cnuntat lllai sus,
prczcntiri in cadml cttrora vcstigii ncoliticc,anticc si rncdicvalc
romancsti sunt dcclaratc oflcial ca nind "vcstigii maghiarc
din Transilvania``
n
Dc paltca ccalaltl, allttnl ctt principala mctOdi llzitat
cadrul accstci ofcnsivc cstc cca a,,achizilionir dc la lttrani sau
328 29 R zl)olui splonilor
valoarc istoric i trcccrca fl auduloash a accstora pcstc granil .
l(lcntic sc pctrcc lucrurilc si intr o alttt zontt cu nlari conotatii n
lstoria Moldovci,"Tinutul Poculia``,acolo undc sistcmatic s au
lg oricc obicctc cc atcsth apartcncnia accstci
(listrus si sc distl
cgiuni din nordul llloldav la provincia istorictt romancasctt cu
acclasi numc(,,POCulia CStc un st vcchi tcritOriu cc a fost
nluls MoldOvci prin foria allllelo n 1391,dc citrc Polonia,
tlltcriOr polonczH vcnind cu spcciflcalia c 1-au "cumpttrat``
contra sulllci dc 300 dc galbcni,unclc nlanuscrisc vorbcsc dc
200 dc galbclli,dcsi nu cxisti dOvcziin accst scns)Rcvcnind la
,,Muzcul Satului ,i avand in vcdcrc distrugcrca unor vcstigii dc
o valoarc incstilnabiltt pcntru Patrirnoniul ctnograflc al
l nccrcat sh aflttm mai multc dctalii dcsprc cci
olllanici, alll
inlplicali in accst ,,atcntat sau
sabot la adrcsa lstorici
NalionalC a Romanici``, nstt am fost ttgali sh aVCm in vcdcrc
,,intcrcsclc lllttorc dC Stat`` is nu publicttm ccva cc ar putca
itlucc atingcrc politicii cxtcrnc a Romanici.
***
UDRIIR a pus ochii pe un tezaur inestilnabil:
bisericile cet li s sesti!
*Profitand de emigrarea masivtt a sasilor'n Gcrmania,
subalternii lui larko Bela vor stt puntt mana pe
adcvttrattt comoarl,lotul sub auspiciul catolicismului
*Expcrili UNESCO considertt ctt momumentele de la
Richi5, Sazchid, Bune,ti ,i Viscri sunt obiective
turistice de interes mondial
ln patriinoniul univcrsal
Pcntru a iniCiCgC mai binc carc cstc miza stratcgici UDMR,
1 cbllic sl trcccmn rcvisti tczaurul rcprczcntat dc biscricilc
CCthii SiSCsti din Transilvania.Construitc in pcrioada rncdicval ,
llCCStCa au cunoscut mai multc pcrioadc dc transformttri
CSCntialc, ctapclc str lucitoarc altcrnand fl ccvent Cu cclc dc
(lccttdcrc Ccl mai clocvcnt cxcmplu n accst scns cstc vcchiul
ccntru istoric dc la Sazchid, localitatc cc a fost atcstat
(locumcntar inctt din 1309 Avand fainla unui vcritabil laborator
(lc pictur ,i ccranlic ! rinCasc ,Sazchidul s a remarcat si prin
licasurilc salc dc cult. Inilial s_a optat pcntru o bazilic ,
(onstruith la jumtttatca sccolului al XHI lca,pcntru ca ultcriOr
R zbolui splonilor
localnicii stt ridicc o biserich in stil gotic(1493),bolta ccntral
a accstcia flind susiinuttt de 22 dc contraforturi.E)in 1999,chiar
dactt starea dc dcgradare a cctttlii CC SC invccincaztt cu biserica
continu ,localitatca Sazchid a dcvcnit monument I NES( 0.
Dc paltca ccalalt ,la
iscri,sc cvidCniiaztt o superbtt biscric
cctate, arhitectura medicval i vcstig lc dc acum cateva
sccole atrttgand anual numcrosi turisti strttini. Constmit n
sccolul al XI lca, biserica a fost prcccdattt de o "Alba
ccclesia ,capcll ln carc sc rugau vamesii secui ai zonci,ultcrior
accasta iind punctul dc plccarc pcntru intreaga regiunc
fortificat.In biserica evanghclica sc pOt admira si asthzi strana
din 1649,supcrbul plafon rcalizat in 1743,prccun i balcoanclc
pictatc.Rcnovat total ttn 1970,1 casul dc cult estc considcrat o
capodopcrtt medicvaltt a gcnului.Nu la l sc pottc vorbi dc
biscrica foltiicath din 13uncsti,anatttla aproape 9 kilomctri de
Viscri. COnstruittt la flncle anilor 1200, bazllica cstc atcstat
documcntarin an 1337,i1356,pentJu ca la inccputul secolului
XVIs ie foltiflcat .Concomitent,dcsi biscrica coniine piCturi
n tcmpcra in stil bizantin,in tiinp cc turnul din nord vest se
cvidenliaztt prin inscripliilC germane si latinc din 1664,lipsa dc
intcrcs a autorit li10 10Calc a dus la dcgradarca cdificii10
Altlllonumcnt cc t zcstC intcrcsul anumitor politicicni cste cel
dc la Richis Ridicattt la 1451,biscrica ascundc multc din tainele
locuitorilor din zonh,1 casul dc cult flind cunoscut ca sanctuaml
sc spOvcdcau rcprezcntanli10r Dolrlllului.
unde "pttcttto,ii
i
inttl l :T: ! 1
cdiflc lc cnume lte mai sus sullt considcratc dc c c cxpc4
UNESCO ca flind ,,componcntc ilpo antc alc turislllului
mondial``, spcct ,9p4i inseparabilc alc pat moniului universal``.
Diversiunea retrocedttrilor
Evidcnt,valoarca dc ansamblu a biscricilor fortiflcate sttscsti
a trczit intcrcsul unor,,spccialisti`` n alc valori10r ctnicc,accstia
artttand o suspCCth amnczic atunci cand vinc vorba dcjustiflcarca
aCliuni10r ce vizcaztt patrimoniul naliOnal. in cOntcxt, unii
mcmbri ai Uniun Democratc a Maghiarilor din Rom` lia s au
gandit cl nu ar fl rttu dach ar rcusi stt punttrnana pC monumcntelc
dc la Viscri,Bunc,ti,Sazchid i Richi,.Drept urmarc,s a trccut
330 331 Rttzboiul splonilor
la conccpcrca unui plan care, sub nuania intCrcsului rcgional,
ascundc nuania castigului clientelci dc partid.
Stratcgia este,trebuie sh rccunoa cm,eXtrcm dc ingcnioas .si
asta pcnt lc ,amllci cand a fost claborath,accasta a trcbuit s lin
scama de numeroasclc aspcctc ridicate de situalia lcgiSlativtt a
consiuclii10r medicvalc, cllm ar fl actele de proprietate ale
adnlinistralici 10Cale sau valoarca de patriinoniu.Dat cunl miza
cm prea ma ,s a gttsit si solulia.Accasta consttt m rctroccdarca
cdiflc lor ctttrc biscricilc carc lc au patronat in trecut,spiritual si
matcrial,prccllm si introduccrca uitcrioar fn cadl tll unui progalm
turistic intcmaliOnal,o aniZat h spccial pe luta Gc 11lallia Austtia
Slovacia Ungttia Rommia.3cnciCi ar umla stt ic Bisc ca
grcco catolic , cca carc, dup 1990, ,i a fndcllmat in rcpctatc
randuri enoriasii s i votczc pc rcprczcntani UDMR,prccllm si
asociatia cultural politictt a maghia lo rcspcct prin illtcl llcdiul
f1111lc10r dc turisl cc apaltin llnOr lidcri ai accstcia. In flnal,
subliniczcottllnCturafa rabih a demersunlor Uniunii,avaltttat
atat dc noua lcgc a rctroccdttrilo pclltru implcmcnttrca carcia s au
cut prcsiuni uria,c, cat mai alcs a clnigr Hi masivc a sasilo
proprietarii de drept ai vestig lor ce reflecttt istoria acestei
lninoritttli ctlliCC Pantt una_alta, accstc pcrlc alc Transilvanici
trcbuicsc pttstratc in zestrca noastrtt nalional , ca dovadtt vic a
bunci convieluiri a populaliCi din rcgiunc.
**'
Acordul de comerlliber cu Ungaria,OK pentru maghiari!
*uptt ce ,1a ilnpus politica ccononlictt Fn "era
cederist ,la umbra Protocolului,UD /1R continu
s loveascl ln productttorii romani
'Victor Ciorbea,Radu Vasile,i Radu Berceanu trei
fosti demnitari ce n au realizat(sau n_au vrut)
capcana intinstt de,,alialii``de la guvernare
Taxele vamale,un scut
Mcrgand pC idcca falstt c "asa ccrc lcgislalia Uniunii
Europcnc ,guvcmani nostri de icri si de azi repettt la unison
gresclile Fn plan ccOnOnlic.Iar la nivclul rclalii10r bilatcralc cu
Ungaria,dcficitul Romanici continutt stt ic o piatr dc moar ,
Oind cca mai clartt dovadtt a politic pttguboase dustt dc
R zboiul splonilor
Executiv9 motiv pentlu carc tragcm acum un scrios scrltnal de
alal l vizavi dc modul cum au iniclCS,,alial ``de la guvcrnare
s
si tran,czc intcrcsclc,ln dctrilncntul productttorilor romani.
Acordlll dc comc4 1ibCr cxistcnt int cele doutt statc,n ,it in
pc oada,,dc aur`a cE R si acceptatin continuarc dc un PSD mult
p a prcocuptt dc p pl ia imaghc illtemaliOnal ,a adlls pantt m
pzcllt ma daunc p4 rOmtte, ind m giStrate procente
ncgativc la capltolclc ,OmaJ, afectarca productttorului ronnan,
dencit comc c cct4Cnii
ial.Icar costll lc sullt supoltate tot dc c
Rolnanici, ca sl nu mai anlintcsc dc cfectele pe terIIlcn lung.
Tl ebuic lcmarcat i p01itica Unganci vizavi dc acest capitol,
vccin dc peste Tisa investind nlilial dc dc dol[ri fn prcgatirca
mttage lo infl astructu i tchnologizarc.in ,cllm
OcOtclilc
dc acastt nu prca sc pot vcsc cu CelC din t g,Crc,terea p siunilor
cditoHlor strttini a condus la o schimbarc dc optictt a cconomiei
ungarc,ncvoia sa callte noi pielc dC dCSfacc o si cum estul
i
apttrtt binc producatorii intemi,rnanagcrii unguri s au oricntat rapid
ctt
pi4a romaneasc ,31vcl lalllii dC la Bucu sti scsizand foaltc
putin din nuanta sChiinburilor dintre cclc dou ! ri. Altfel,
institui a unor taxc vamale tt i p taat piala illtCmtt si n ar i
condus la drama unora dintl producttto i romani,iar cx Ininistrul
RcfbHnci, Ullll Spincanu, n ar mai fl dczbatut numai gc clilc
antcrio vcrnani.
Cifrele spun totul
P oducand rnai icftin sila standardc dc calitate net supcrioare,
Ungaria a rcustit intr O pcrioadtt sculttt dc tiinp s se impuntt in
zona Transilvanici,m2 furilc rOmancsti silllilarc flind infcriottc
din cauza rcalizttr lor dc catre O industric fnvechit ,i cu o
productivitatc dc gcnul,,tiinpul trccc,leafa l crgc. ``.Evidcnt,
productttor autOhtOni au rcalizat c ,astfcl,rttzboiul cstc picrdut
din start, drcpt pcnt u carc au trecut la retchnologizarca i
modcmizarca capacittli10r dc p oduclic Dar c ld totul mcrgea
bine a intclvcnit statlll,impozitelc mari si costurilc cxagcratc ale
fllHlizorilor ducand la ncrcntabilitatca produselor noastre si
climinarea ncloialtt a cOncurcnici Mai pc romancste,nc_am pus
singuri bciC in rOate,prclllicrii dc attlnciVictOr Ciorbca i Radu
hsilc nercalizand btttaia lungtt a politicii ccononlicc ungare,ln
332 333 Rttzboiul spionilor
dcfavoarea Romanici, ncrcducand flscalitttca,i ncdesfliniand
monopolul impus de unclc intrcprindcri.
Statistic,Ungaria a cxpo at h iara nOastrtt alimcllte,bttumi i
tutun,ln valoare dc peste cinci ori rnai rnare dccat a impOltat.lar
dcschidcrca vamaltt a condus la afectarca intreg industrii
transilvttncnc a ulciului, zahttmlui, textilelo , lnc 11 mintCi,
mobilci si chi I a clectronic ,rcspcctiv la crcstcrCa acccntuattt a
somaJulul,1 la scttdc a h contrapondcrc a intcresului manifcstat
dc ctttrc invcstito i str ini.Da dcsprc datele cxactc alc problcmci,
mairnulte ar putca sl spuntt domnul Mihai Bc nde fost sccrctar
dc stat in Ministel l Corlle ului.Cclt este doar c lam oastrtt a
illlpolttt nct zallL ulei,fructc,lcttmc,confeclii Si incttllcimintc,
rcspcctiv 530/O din ncccsartll dc conse c dc lcgumc,82%din cel
dc pasttt de tomatc,780/O consc c dc flllctc,concomitent cu,dc
cxcmplu,dispttilia din pammoniul pomicol a 121 dc lllilioalle de
ponli frtlctifcri! Pcr total, dc aici a plcctt dcflcitul Romaniei,
cstimatla cateva zcci dc milioane de dol i anual,la care sc adaug
La accst capitol, stt nu fl ,tiut Radu
"picrdcrilc colatcrale``
Bcrccanu ce picrdcri inregistra ministcnll pe cttc ll coordona?
**
,,R/10L cumpttrtt terenuri n Ardeal
*(301npania petroliertt ungartt are o veritabiltt relea
de,,patroni funciari
*Parafrazand deia CunOscutele sale reclame Tv9 putem
spune c "P10L`` a "pttstrat pasiunea`` maghiar
pentru Transilvania,,,depl,ind lilnitele comerciale
Cunoscuta rmtt maghiar , cchivalcntul PETROM ului
romancsc, a dcclansat si susiinut in ultiln ani o puterni,
campanic de dczvoltarc a relelCi dClinutC Tn Transilvania. In
accst scop,conduccrca,,MOL a sugerat angttati10r Stti din
Romania stt cttte spal pCntm benzinttr , n spccial n judciclc
lilnitrofc granilei cu Ungaria, Iccomandand in acest scns
cump rarca,sub o formtt sau alta,a cat mai multor tcrenuri,fn
spccial de la persoanc flzicc.
Ascultand de maiFnar dc la 13udapcsta,rnanagcrii,,Molului
romancsc``au Organizat o vcritabiltt rclea de dClintttOri de titluri
dc proprictatc carc, la cercrea prirnilor, ccdcazh imcdiat
Modul de procedare cste simplu si,asa cum
tcrcnurile dclinutC
R zboiul splonilor
sc obi nuicstc mairncreu pc la nOi,colllpania ungar apcleaztt la
pcrsoanc fizice penttt a oblinC tCrcnurile vizatc la un prcl
considcrabil mai mic.Astfcl,cu banii,,MOL``,reprczcntani
flmci cauttt si negOciaztt in numc pcrsonal cu proprictar de
litt de Cat ar da
tercnuri,achizitionandu_lc cu sume,,onoriflcc
compania in mod O cial, stiut fiind ca pcrsOanele juridice
pl tcsc inflnit mai mult in astfcl dc cazuri. I)uptt intrarca Fn
poscsie, sc siinulcaztt ncgocicrca dintre noul proprictar si
compania maghiar ,astfel
ca totul stt aibtt un caracter oflcial.
Cu toatc acestea, ,,MOL`` nu s a dat napoi de la ninlic ,1,
a
nci cand interesclc au ccrut o, a apelat chiar,i la infractori
dovedili.Un astfcl dc caz estc ccl al ccttticanului maglliar Kovacs
Jozsct un rit dc lntcrpol pentlu o,,icap ``dc 306.345.939 forinli
dattt unci bttnci de la Budapesta! Arcstat in localul ,,Tavema
Roman , din ccntrul Aradului,de c c lucrttto ai Sc iciului
pentru Combatc a Criinci Organizatc,accsta a rccunoscut ctt a
prc rat Romania,duptt cc colindase prin Europa si Alnerica dc
Sud,pentrll c aici sc simlca mai m sigurani .CuriOs,a stat
pentrll fals,uz dc fals(sc lcgitima cu actc falsc) i t CC
fl auduloash a fl onticrci,Kovacs nu a fost ccrut dc autOritttlilC
ungarc,accstca ncsolicitand cxtridarca lui,desi,rcpetttnl,cra dat
in unrirc prin lnterpol! Ultcriot polilist rOmani au anat c
Joszcf Kovacs a colaborat din plin cu compania " 40L
achiziliOnand h numele accstcia mai multc tcrcnuri pent
constnlirca de bcnzinttii.Fttrtt a fhcc cOmcntar inutilc,anlllltcsc
ctt Joszef"a110r``a fost eliberat ulterior din arest.
***
Conspiralia maghiar :Tinta,Romania!
*un document realizat de lucr lori al unui serviciu
secret relevtt cunl, n Transilvania,se desf ,oar o
abil ofensivtt econolnic , in scopul sus,inerii
enclavizarii judelelor Cu populalie preponderent de
origine maghiar
'astfel,prin intermediul bisericilo etnicii maghiari
au fost diriiali s
,i preschilnbe cupoanele n acliuni
la anumite societttli ce prezentau interes d0
COIIlplementaritate sau posibile concurente pentru
industria u,oartt ungar
334 335 Rttzbolul splonilor
*este(,)caZul intreprinderil,,Armedica``,al cttrui
pachet maioritar de acliuni a fost achizilionat de ctttre
societatea,,Gedeon Richter ,cu capital maiOritar
maghiaro german, urmand apol aprobarea ln
funClille de conducere a personaluluiloial aclionarului
principal (maghiar), amplasarea in interioFul
intreprinderil a drapelului Ungariei, ilnpunerea
folosirii limbii maghiare,l orientarea producliei Spre
realizarea unor produse secundare care stt faciliteze
importul de lnedicamente din Ulgaria
Pentru cci care nu cunosc,,apucaturile noastre gazctttrcsti,
nc am cut un obicci din a prczenta cititorilor rapoaltc alc
sc iciilor sccretc. Stilizate, cste drept, acestea ofer o baz
solidtt dc infon tllturOr cclor intclcsali de soalta Romanici.
Indifcrcnt c cstc vorba de intcgritatca nalional , practic de
mostcnirca l sattt de str buni, oH dc Fnccrcarilc unora de a
subnlina cfolturilc cc au ca scop integrarca lttr noastre in
structurilc euroatlantice, astfcl dc rapoartc nu pot dccat s
trezeasctt intercsul tuturor celor care sillnt romane tc.
Acunl, vom prezcnta prima parte a unui raport rcalizat dc
lucr tori ai unui serviciu sccrct, raport cc rclcv culll, ln
Transilvania, se dcs2,oar o abiltt ofensivtt economic , ?n
, scopul suslinerii enclavizttrii judcie10r cu populalic
prcpondcrcnt dc oligine maghiar .Rcdttm integral documcntlll:
,,1.Retrocedarea imobilelor9 terenurilor,i a altor bunuri
care au aparlinut nObilil ii lnaghiare ,i cultelor
specilice etniei rnaghiare
AcliunilC Susiinute pc accast linic sunt suslinutc pe baza
fosttllui stamt dc nttiune privilcgiattt a Principatului Transilvalliei,
ln carc etnia maghiartt dclinCa puterea politic ,i economic .
E stenia aceStLli Statut a pclllliS COnsellllma a p pncttti10r in mai
multc documOntc dc epoctt h dct menttli naliuni10r olcrate (m
SpC rOmani),documcnte folositc m prczent de isto ogra a
ungar ,cat sl de c e desccndent familiilor nobiliare ma iare
pcntru a justiica,i solictta impcrat aplicttca principiului
Restitutio in intcgmm ,principiu care,aplicatdiscemlmant
n Transilvania, afccta intercscle ftlndamelltale ale populalici
 337 R zbdd s,o br

f' [ l :
a Romano Catolic
S Mihail
, catcva illlobilc situatc
plicat in proccsul dc
in zona Pictii Uniril,flind dircct il

n :
contabil scf la respcctiva
i r
rccupcrarc Cilog Anton
li:al

1::RAl::

C pCntm ctn
t magh H sud h Ora
c r . % nttm
o J
TinlisOara:
casa lllaghiar
si Liccul Piarist
;

_
SW i
i I
: Pl:TC yI lt
lurcs, pcntru a i transformat n
maghiari din Tg.

Tot in cadrul judclului Bil10r, 1 ai sunt rcvcndicatc

l::: it:1 rlagh rtt rcvcnd ,,Castchl

rI l
dc la Dantamaria`` Orlca, situat la intcrscctia,os.
HatCg PCtrosani cu dlurllul dc acccs ctttrc SanpCt 1,in

Rcfonlla din Oradca); apropicrca barttului i a salbci dc hidroccntralc Rau

Satu Marc:sunt rcvendicatc tOatc iinobilclc si tcrcnurilc Marc Rctczat:

Si(3hcorghc:sc rcvcndici Cl dirca Ccrcului /1ilitar dc

lh# ]
ctttrc Halasz Suzana(n.1946 n Romania si plccat

]
:
1 C T n

1
Casa cu
218/ 1960); Ccntrul Militar Judcican;
Coloanc
; Arhivcic Statului; Liccul
; cl dirca
Miko

:
1 Bazal llui;Bibliotcca Judcicani Si SCdiul UDMR,dc
ctttrc bisCricilc romano catolictt si rcformat ,prccunl si
toatc apartamcntclc pc carc lc au dclinut inaintc dc
1989 ctnicii maghiari care au cl ligrat ilcgal n
st intttatc(din dCClaratiilC datc in mass mcdia dc ctttrc
lidcr lllaghiari din zon ,Iczulttt ctt dclllcrsurilc privind
rcintrarca n poscsic au sansc dc rcusit );

Bm ovi sc aclionCaztt pcntm intttrca in poscsia scol

In accstc condilii, 1l n unicipiul cltt Napoca au fost
rcvcndicatc si castigatc in instani , dc Ctttrc Parohia
Gcncralc n 6(cu prCdarc in limba roman )ca ninicaz
in cadl ll Liccului
Aprily Lttos) ;Liccul dc Alti estc
rcvcndicat dc romano catolici;zona Tcatl llui Dramatic si
a parcului limitrof cstc rcvcndicattt dc rcformati si
cvanghclisti, intcnliOnandu_sc construirca unui ccntm
intcrnalional dc cultlrtt pclltlu maghiaHi cc vor si sttldiczC
 R zbdJ spbmbr 338 339 R zbdd s,0 Or
h BrasOv;imObilul DireciiCi Agricolc si a cadastrelor
Din anul 1997,cstc in curs dc derularc o putcrnictt ofcnsiv
situat pc st Mu scnilor undc sc afltt mai multe imobile ccononlictt a capitalului ungar in Transilvania. Astfcl, prin
apattinand ctnici10r maglliari,tOatc gr itand h juml
intcrmcdiul biscriciloL ctnic maghiari au fost dirJali s i

Biscric rOnlanO catolicc dc pc acccasi strad .TOtodatI,sc

rcvcndictt tcrcnu prin parohiilc din 10calit
tile SICClc,
Crisban,Satu Nou,Tcliu si 4ama lBuzttului.
Dc ascmcnca, O atcnlic dcOSCbittt cstc acol data cOnscrvttrii
arhitcctllrii speciflcc a imobilc10r vcchi cOnstl litc dc ctnic
maghiari Astfcl, rma 1 alnassagHotta NJcn COrdia ,cu scdiul ::llir i I:lTcr IC
]
la 13udapcsta,a ofcrit sulllc Tnscmnatc dc bani ctnici10r rnaghiari din
zona Munli10r Apuscni, pcntru cOnsclvarca ilnObilc10r vcchi. hr1
Acccasi situalic s al pctat si in zona Bra00vului,undc frlnc cu
capital rnaghiar au cxccutat sttldii pHvind imObilclc cu arhitcctur
spcciflc maghiar
i au sponsollzat cOnscrvarca accstOra.

J

1

1
brmc C
: lHL
: l ll F
Katta Laszlo,rcp zcntant irmci,,MOL
n Romania,
scf al AgcniiCi CCOnOmicc maghiarc la Bucu sti; mcdicamcntc din t nga a.
Prakab Ciyula,fOst rcprczcntant al AgcnliCi CCOnOnlicc
lllaghiarc la Bucurcsti, in prczcnt rcprczcntant al
intrcprindcri10r cu profll chirnic la Tg.Murcs.
Cttpi
Fi:ul:: 'l
i 1 1 avicolc ungurcsti, la prcluri de dumping, datoratc subventici
ccononlictt a lllinoritttlii maghiarc,i a institulii10r sale fn baza statului maghiar si a subcvaluttrii prcturilor la vam . De

;1fttl
ascmcnca, a luat amploare nlicul trafic cu produsc aliincntarc
il ne o adcvirath
(laCtatc,branzctllri),carC PC Zi cc trcce dc
concurcnth pCntru p oduscic romancsti.
Transilvania, n gcncral,si zonclc din vcst, n spccial,sunt
2 ansfol llatc
in accst mod in adcvttratc pictc dc deSfaccrc,
li ettF1 rfl lr
tl

neO cialc, alc industriei alilncntarc ungarc, ind astfcl

mai accentuat al activit
eCOnO lice accclcrat vitcZa dc rotatic a fOrintului prin achizitionarca pc

Pantt in anul 1994, capitalul ungar a pcnctrat in dOmcniul

a:

S iTil
: T ,,p n
Tri&
:11: F:i l
d
man ccn w J
ll
aderarca Romanici la Acordul CEFTA i sistarca subvcnlionttrii
; agricolc,s a crcat un cadlu favorabil pcntJ crcsterca impolturilor
 RizbOlui spion Or 340
dc produsc agroalimcntarc din Ungaria.COmcrcianlii aflrlllli cI
cstc lllai avantttos sI SC aprovizionczc din Ungaria(incluSiV Cu
produsc cicctronicc si cicctrOcasnicc), dCOarccc la graniltt li SC
rCStitLliC Contrava10arca TVA pcntlu mar
cunlparat , astfcI
produsclc dcvcnind nlai icftinc dccat cclc silnilarc romancsti
Si n dOlllcniul Cxploatirii forcsticrc s a produs un adcvttrat
jaf
nci din anul 1990, in spccia1 11l judciclc Harghita si
Covasna,ln cOndiliilc in carc ungaria cstc dcflcitari la accast
matcric prim .Asttl, n accst momcnt,prin camcrclc dc cOmcri
si prin intcrincdiul anuniuri10r la mica publicitatc,divcrsc armc
dill ungaria, s01icit, cOlaborttri cu cxp10ratOrH autOrizali dc
cllcrcstca,ncflind intcrcsatc dc achiziliOnarca dc mObiltt sau alte
produsc initc alc industrici dc prclucrarc a lcmnului(ln
condiliilc rn carc pC piala dc Capital partca ungartt cstc favorizat
dc cursui ncgativ dc scllimb al lcului fn rapo cu brintul).
In cOncluzic, sc poatc aprccia ch intcniiilC dC a pcnctra
cconolllia din Transilvania i Banat, sc rcalizcaztt prin
intcrnlcdiul unor rnlc alc lninoritarilo maghiari, aflatc Fn
rClalii Ctl flrmc din strttinitatc,tot alc unor ctnici rnaghiari.
Asttl, rmclc
wucsi
COnfo Omcgadin Cl Napoca,
condusc dc z01tan Arpad,Icprczinth intcrcsclc flrl ci P01us
dill(3anada,al cttrui patron cstc un ccthican Canadian dc Originc
maghiali .Tot pc nliera canadian , rma
Has Canada,al cttrei
patrOn cstc tOt un ccthiCan canadian dc Originc maghiar
, a
solicitat Pl im Hci cltt Napoca s i sc cOnccsionczc 2.50 ha
cn pclltru construirca dc 10cuilllc in plus, sc aclionCaz
tcl
,i
prin intcrlllcdiul Asocialici maghiarc a spccialistilor din
l ansilvania carc c00rdoncaz activitatca specialisti10r rolnani
dc ctnic maghiari din zon , accstia hrnizand invcstitorilor
nlaghiari infOrinatH carc s
i avantaCZc in rapO cu pal tca
romantt Asociatia cstC C01ldush dc varga Bcla,proisOr la
Univcrsitatca Transilvania din BrasOv
Sc apl cciazh c , ln prczcnt,
n Transilvania, fllncliOncaZ
pcstc 2.000 dc sOcictttti Cu capital nlaghiar sau lllixt rnaghiarO
nlaghiar, carc au ca prillcipa1 0bicct dc activitatc cOmcrllll,
Icspcctiv asigurarca pictc10r dc dcsfaccrc pcntru prOdusclc
ungurcsti si aprOviziOnal ca cu matcrii prilllc dcncitarc a
industrici din accast lari.
341 R zboiui splonilor
3.Extinderea sectorului bancar cu intervenlia unOr bttnci
din Ungarla
lnvcstitorii romani dc ctnic l aghiartt sunt putcrnic sustinuti
Budapcst Bank
dc ctttrc banca Patcr) din Tg.Murcs(fllialtt a
Lam din llicni,judc!ul
din Ungaria),i dc Ctttrc ftlndatia
Covasna.Sc aclionCaztt pcntru dcschidcrca unci fllialc a bttnc
ncurttarCa
si Tn Bra,ov Fundatia Lam (Fundalia pCnt
agricolc din judctul
agricultur palticularc si a dczvoltttr
Covasna)s a COnstituit in anul 1993, ca rcprczcntani a
Fundatici Hcks din Elvciia, la initiatiVa prcotului rcfomlat
Kato Bcla din comuna llicni,carc estc si prcsedintcle accstcia.
Rcspcctiva fllndalie isi dCSasoartt activitatca prin intcrmcdiul
biscric rcformatc i arc ca principal scop ttutOrarca cctttlcni10r
dC natiOnalitatc maghiar pentru cumpttrarca dc tCrcnuri si
prcstarca dc citrc accstia a unor actiVit !i ccOnOmicc privatc
(pcstc 60 dc pcrsoanc dc ctnic maghiartt au fost imprumutatc,
Partt doband , cu sumc cuprinsc intrc 500-95000, cu scopul
dcclarat dc sprtinirc a agricultur )
FinantttCa agcnii10r cconomici din Transilvania sc rcalizcaz i
c bttncilc din Ungaria,cu conditia ca
prin crcditc acordatc dc c
nlinirnun1 65/ din produsclc impoltantc stt flc rcalizatc in l ngaria.
in accst cOntext sc m act itcttea inallcia dcs sunttt dc
Rolllc niCn
citte Amcrican EntcrpriSe Fund carc acordtt crcditc Tn
afaccri, cu ccic mai mici dobanzi dc pc piat , ln Valoarc dc
maxirnun 15.000 SUA avand dtlrata dc rambursarc dc panttla 18
luni.A ccrca sc dcrulcaztt in cadrul progralllului
(3apa) ;paltca
americantt cstc rcprczcntattt dc liliardal ll G.Soros.
4.Euroregiunile romanesti,conduse de lniniparlamente
Faptclc mcni10natc antcrior au avut loc pc fondul unui
vcritabil rttzboi al dczinformttrii,practicat dc scrviciilc spccialc
dc la Budapcsta,sustinut dC lidcrii politici din Ungaria CcI Inai
gr itor cxcmplu cste cel al fostului prcmicrlllaghiat carc spunca
nu cu mult tirnp Tn urlntt c , n iara nOastrl, sunt mai multc
problcmc dc autonomic dccatin ungaria(cStC ircsc,dac
un
cOnt dc absorblia lllinorithtilor din aceasth iartt printr "nCm
insistcnt proccs dc nlaghiarizarc n.a.).
 Rttzbolui splonilor
UE cstc bazattt pc autonolllic,iar Romania si I ngaria vor
trcbui sa ctt fa aCCStci provOcttri
,a dcclarat fostlll prcmicr
ungar Ol ban la Fncllidcrca Univcrsit l dC4artt BalvanyOs.in
cadrul prclcgcrii amintitc,cc a avut ca tcm Extindcrea NATO
si vHt01ul Europci Ccntralc ),Orban a prccizat c ,ln Uniunca
Europcan , autOnorllia cste cunoscuttt sub dcnulllirca de
rcgiOnalislll, cCCa CC inlplic
nfiiniarca unor
nliniparlamcntc
regiOnalc) Romania
. va trcbui stt sc gandcasctt mai bine la
i i
:I:l Tl: llttT
: 1
mino li,dar clc cOns tuic un b10c ctnic compact(?!)si dC
accca situalia cstC di ria``,a mailinut Sh CXplicc Orban.
(. )
Separatistii maghiari i batjoc de lstOria Romaniei
*Budapesta a nnaniat o carte in care eroli pOpOrului
loman sunt ttculiin fe i Chip
'In tilnP ce,,apele separatismului pe criterii etnice
se tulburtt in Transilvania,iar Ungaria propune ca
drepturile lninoritlli10r stt fle incluse in Constitulia
Uniunii Europene,ln capitala ungarl s_a reeditat un
volurn de carte Fn care llhai Viteazul e prezentat
drepl o,,bestie ,1,,un intrigant ,iar Avranl lancu
,,un sifllitic,O hien
*,,Atrocitttli antimaghiare comise dc rOmttni in
Ardeal este scristt de Kosztin Arpad,un persOnaj
care,,scuip efectiv pe lot ceea ce este ro nanesc
O nou1 0fensivtt antiromancasc
Scrianl in prcccdcntelc subcapitolc,cI Ambasada Ungaricila
Bucurcsti a fOst acuzattt ctt ar flnania tiprirca unor httrli,afl,C,i
pliantc scccsionistc carc au fost distribuitc in zOna sccuilnii.Mai
lllult,sublinialll ctt Al basada Ungarici si COnsulatul Gcncral al
Ungaricila CItt sunt luatc in vizOr(?!)dCOarccc ar fl cOntribuit la
campania dc prOmovarc a imaginii COnsiliului Nalional SCCuicsc
cu pcstc sasc ll iliardc dc ici!Prczcnli O pcrioad la Targu Murc,,
nu putclll spunC ctt astibl dc tiparituri,dc gcnul cc10r cnuntatc
342 343 R zbdd spb br
mai sus,n au fost folositc Fn campania cicctoraltt organizat n
judeiCIC Harghita,Covasna si lurcs pentll dcscmnarca a,a
nunlitclor consil naliOnalc sccuicsti, rmaliuni p01itice i
civicc carc nu sunt rccunoscutc dc autorit lilC rOmane.Ar fl o
i circul lhrtt ca autorit tile
marc lllinciun ,dcoarccc clc cxist
localc stt lllistc mttcar un degct pcntl l a con batc fcnonlcnul.A
fost doar cazul imrc,dar ncconcludcnt.
Din phcatc,lucrtlHlc nu s au oprit aici.intr_O caltc rccdhattt h
2003 1a Budapcsta,dinlzattt in zona Ha Cov.Mihai Vitcazlll c
p zcntat drcpt o,,bcstie``,iar,,prim ministrtll T
riscu oji n ``!
Mai cxact,cstc Vorba dcsprc volumul,,At cit4i antimaghiarc
comisc dc romaniin Ardcal``,scllulat de Kosztin A,pad si carc,sc
cuvinc mcniiOnat, a fost publicat pcntu prilna dattt Tn 1998, la
Budapcsta,dc cditura,,BIRO fhlllily``.Structurattt pc noutt capitole,
o prc si un epilog,canca estc o blamarc a tot cc estc rommcsc.
Caica cstc un atac dc cea maijoastt spc asupra intrcgului popor
roman si a personalit !i10r salc politice,culttlralc,stiiniiflCe.
NIIinli bolnave ne iniurtt eroii
Dcloc surprinztttor, in ccic 185 pagini alc salc, volumul
prczinta viziunca bolnav a lui Kosztin Arpad asupra istorici
romanilor dc la nccputuri pan n prczcnt, n tilllp cc,Tn cclc
noutt capitolc, Kosztin lsi ctalcaz ntrcaga sa ostilitatc
Fmpotriva romanilor prczcntalld,,atroci lilC COmisc dc romani
impotriva maghiarilor din Ardcal`` n ctapcle istoricc mai
irnpo antc:riscoala lui Horea,Clo ca si Crisan,Icvolulia dc la
1848,prirnul si al doilca r zboi rnondial,fevolulia rnaghiartt din
1956,i perioada dc duptt rcvolutia din 1989 din Ronlania
Caltca,scris cu o inimaginabil dusm nic Tlllpotriva romanilor
si a conduc torilor accstora,arc ca motto un iagmcnt din lucrarca
lui Orban Balazs intimlata,,Dcscric a Tinutlllui Sccuicsc``
publicattt in 1870 1a Pcsta: ,,. chiar si in caractc ll Valahilor cstc
prczcnttt suspiciunca, prostia pR,Judcc tl101 la carc cont buic o
rcavoinitt ViCiCantti sunt tl fasi, brutali cand sunt la putcrc ,i sc
tarttsc ca scrpii,flind unlili cand sunt dcphsiti sau invillsi:sunt dill
 Rizbolui sploni10r
calc a dc laJ frn dC cCi putcmici si nccrLl
10ri pantt la
canibalisnl in confn11ltarca cu cci lllai slabi dccat ci. ``
Inctt din prc itt autOrul ,,nc las stt vcdcm cc va urma Fn
volumul plin dc ittur la adrcsa rOmanilo ,,Romanimca din
Ardcal,atat din punct dc vcdcrc al scntimcntc10r cat si din ccl al
culturii si intcligcniCi Salc,cstc inculth chiar si duptt cvul nlcdiu
si a st l crcu o flar gata oricand sl comith atrocitttli, un
monstnl moral lstoria accstci rolllanimi cstc plintt dc atrOcitili
conlisc inlpotriva altor popoarc cu carc a cOnvicluit SCCOlc
Fntrcgi. Estc suflcicnt sl nc rcft rirn la ptul cI Dccizia dc la
Tl ianon(4-VI-1920) .a fOst luattt L baza lcgcndci vicicnc a
continuitttlii daCO romanc carc nscalnn lozinca ircdcntismului
r 1.ancsc,conccpt ibrtt nici un tcmci istOric si stiinliflC
.
Tot in prcfat ,Kosztin rpad scric c ,,trcbuic sh cunoastcm
atrocithiilC COmisc dc rOmani mpOtriva pOpomlui maghiar,i
sccui lllaghiar din Ardcal. Trcbuic s lc faccm cunoscutc si
fntrcgii lunli,lntrucat politica,istOriOgrana si litcratura roman
trcc sub ticcrc accstc at ocithii si fac tOtul pcntru t inuirca
accstora, Pcntru a prczcnta romanilnca drcpt campioana
tolcranici, umanisnlului,bunitttlii si blandclii, intcnliOnand s
dovcdcascI,totOdati,ctt maghiarilllca cstc unul din popOarclc
cclc mai cumplitc din lumc,ctt prin gcnclc salc cstc un popor
crilllinal, cl nlaghiariinca cstc 2nsctattt dc sangc ,i ch accstc
tr
turi sunt mostcnitc din gcncralic n gCncralic .
In cOntcxt, I(osztin Arpad mai aprcciazh c ,,numcroasc
SClllnC atCsttt faptul c ,lllai dcvrcmc sau mai tarziu,conduccrca
panfomantt dc la Bucurcsti indifbrcnt dc tratatclc dc baz va
alcgc ca s01ulic a prOblcmci maghiarc din 24rdcal lichidarca
dc la O zi la alta n stil dc pogrolll.Si nu rntampltttori Nu sunt
pulinC Sursclc istOricc carc rclatcaztt ch, n IIscOala lttfincasch a
lui HOrca,Closca si Crisan din 1784 1 ranii fOmani au vrut s
i
ucidi pc toli lllaghiarii.si aCCasti
dorini a rOmanilor cstc vic
si azi in ullcic ccrcuri ultranatiOnalistc romanc.Dar poatc stt c
vic accasth dorini , pcntru c , in zOna noastr
, R9mania cstc
statul carc s_a mpotlllolit la tcOria continuit
! dacO_rOmanc,
344 345 R zboiul spionilor
o adcvttrat
dogm
,tcoric care nu are
tcoria rigidtt dcvcnit
nici o baztt istoric .
Romania cstc iara carc sc cramponcaztt la conccptll1 lomtalltic
din sccolul al XIX-lca dc nttiunc si sttt national Ar mas la
o odoxia sa cu radicini balcanic bizantinc si la hndamcntalismul
siu si nu astcapth dccat molllcntul vorabil pcntm ca, pcntl la
facc ctllll a 2Ctlt ,i cu cvrcimca pc carc a cxtcJ linat o din
Romania Romania sc prcgitcstc si pcntm ratiliala flnaltt cu
maghiarilnca din Ardcal._ Situaiia maghifrilllii din dcal arc
cft ct si asupra v tomlui intrcg maghiarimi.Cca malimpo ant
problcmh a accstcia cstc problcma supravicl lir ci. Din accst
motiv,sitllalia maghiarimii din Ardcal, ip n accasta a mtrcgii
maghiarillli, trcbuic s ungtt in atcnlia opinici publicc
intcmaiionalC! Pana cand nu cstc prca tarziul si accasttt lucrarc
vrca stt sl Casc accst scop`` (p7-10)
Unde esti tu Tepes,Doamne!
in cOntinuarc, duptt cc nc dcclal singur scopul sill,ICosztin
Attad isi nccpc dcslniata lucrarc.Dc,inu mc t ca o astfcl dc
attCCilC tt Vadl lumina tipamlui,ic nici mttcar pa4ial,O Vom trccc
in rcvist ,pc anumitc capitolc,doar pentm ca cititorul ronlan s
vadtt cu cc sc ocuptt un in plin proccs dc uniflca 3 a Europci:
1.Introduccre(sCurttt privire asupra istoriei)
,,lNu cxisttt nici o urmtt a continuittlii dacO-lomanc susiinute
si propagatc dc romani, nu cxisttt nici un fcl dc clcmcnt al
popomlui daco rolalan nici imediat dllp1 272 cand llnpttratul
roman Aurclianus ,i a rctras lcgiunilc ,i poporul din Dacia
(InCOrcctl Aurclian a dat ordin dc rctragcrc lcgiunilor salc in
anu1 271 c.n, Tn momcntul ln carc s a dcclan at invazia
popoarclor llligratoarc Lcgiunilc s au rctras ntrc 271-274,dar
o mare partc a colonistilor romani au r mas Tn Dacia)si nici la
dcscttlccarca maghiarilo Accst popor ori n a cxistat niciodat ,
ori dactt a cxistat,accsta conforn logicii a dispttmt,s a asilllilat
in popoarclc rnigrarilor din cursul cclo1 600 dc anil(nu putclll s
nu rcmarchm cl lipsa dc cultlltt na tc adcvttrati monstr n.a.)
 R pdJ spb br 346 347 mzbdd s,0 or

..E)inaintc dc inceputul scc01ului al XIII_lca nu cxista nici un duptt ce s a convins c hai

"Comandantul iinpcrial Basta

I 1
cas dc cult(castt dC rugttciuni, capcl

l
, biscrica, llllnttstire,
cimitir),niCi atcsttri istoricc sau toponimicc cu pr irc la
cxistcnia pOporlllui valah( Oman)m Ardcal.

: i li
Confol ll unor datc statisticc din 1293,ln Ardcal cxistau in tOtal
18.000 de valahi.Accstc datc vOrbcsc dc la sinc c
maghiari10r(895),dcci Cu cinci sccOlc mai maintc,valall
,la dcsc lccarca lttl ;

nu
L:
1 (
putcau fl prczcnli printrc popOarclc cuccritc Fn Al dcal de chie
maghiarimc. Pc lajulllttatca secolului al Xl lca valahH au venit
in Al dca1 0ri ca igiali,Ori ChCmali,dar au vcnit goi
Rli 1
,cu Kosztin Arpad suslinC Ctt rttscoala condustt dc Horca,Clo ca
mainile gOalc si nu sc distingcau in munc ,flind pu ila cclc mai
dcjOs munci. dar rcprezcntau O fOr dc muncttictin
,umib,
y Itti
nici un ft l dc prctcni ,OtlnCni Carc sc p10cOneau Fn fcata tuttl

Duptt ccle douttr zbOaic l Ondialc i panl ln zilclc nOastrc au

:
iniriati au Spai butoaiclc cu palinc ,i vin, iar arlllen s au

fost c010nizali din adrcsatjudccttoriei..``

echiul Rcgatin Ardca1 3.000.000 dc romani
Totodat ,au fOst si sunt c010nizali numcrOsi nlaghiari din Ardcal
ch 1 1 i. Win
l bli
in Vcchca Romanlc
Estc absolut adcvttrat ccca cc a dcclarat episcOpul T satul Mcstcachn s au adunat 500-600 dc valahi cu mutrc dC
.
kcs
pitccant opi,dc o sttlbttticic inuman ``.Duptt cc subliniaztt cum
Laszlo i anunlc c ,dc pcstc 75 dc ani,ln Romania sc conlitc O

rmpa maghiarim si a altOr nalionali
a omorat oamcnii lui Horca pc maghiari, autorul volumului
i

rpurincarc ctnic li.

ntrc altclc: "Lozinca lui Horea la Abrud a fost:
Intrc rttllo
anfm ,
sila dC Ungaric si asa nunlitclc ittri SucccsOarc sc
_dc la Trianon
Omoraii Fartt alcgcrc pc toli maghiarii carc nu sunt dispusi s
dCSOar ncOacc un proccs grav Cci carc
trcactt la rcligia roman ``.

: , li 1 .r t: :
,,Horca i camarazii lui i molii acCStOra au devastat 389 dc
satc maghiarc si au cxtcr linat rnaghiarilnca din rcgiuni ntregi.

1 rl
& 1 11 Ca o consccinitt a aCCStei rttscoalc ittr mcsti maghiarilllca din
pattca dc sud a Ardcalului a sc zutin ascmenca mttsur incat nu

ict lctti
ltti
'uLit

al s a mai putut rcdrcsa niciodat ``.(p.30-39)

1 Car CHCJ Sf
l:.: l!fl%1 nmmp[R: ,2
lV,,Atroci li antimaghiare comise de romani n lupta
,,La Posada,voicvOdul Basarab,lnc lcandu_si pronlisiunilc a maghiartt pentru libertate din 1848/49
uCISrfmata ungartt cu pictrc timp dc trci zllc
(p.24) ,,Avranl lancu,conducator valah,a vcnit cu 6.000 dc llloli
,,In 1599, cand Mihai itcazul, dcvcnit vOicvOd dintr_un inalmali. Estc un fapt istoric c ,ln cursulluptci pentm libciatc
mttcclat a invadat Al dcalul,a ttccut satclc prin fOc si sabic din 1848/49, conductttorul de o ti ,valahul si litic,ln lcalitatc
o.27)
,,Baba Novac, sluga principal a lui Mihai a fOst un om O hien ,Avram lancu i bandclc lui au cxtcr linat mai mulli
oribil,un lci10s.Ccl maijOsnic hOl al acC101 Vrcmuri
(p28) maghiari decat au cttzllt pe front`` (p.50)
 RttzbOlul sp10nilor
V,,Atrocitttli antimaghiare comise de romani in Ardeal
nainte,ln tilnpul,i duptt prilnul rttzbOi I ondial``
"Trcbuic si mcnliOnttFn Ctt arinata roman , carc a dcp it
oricc imaginalic Fn ccca cc privcstc atrocitttlilc,ar ta dcplorabil
Soldalii crau zdrcniuiti,murdari,cu Opinci in picioarc si p
dc paic pc cap``.(p.58)
,,Prin Dccizia dc la TrianOn popoarcic Ardealului au auns
intr oRoll anic carc aparlinca unui ccrc cultural balcanic, dc
rang maisc zut Romania a pOrnit O campanie dc cxternlinarc
nltrcgul Ardcal impotriva a tOt cc nu cra roman.si asta cc
si rn prczcnt!. ``(p.77)
,,IDuca a fost urmat Fn fot01iu dc prilll lllinistru dc T thrttscu,
accasthjivintt carc nu putca fl cOnsidcrat Om in ccca cc privcstc
compoiarca sa faltt dC nlinOritttli.PCriOada Fn carc Ttttttrttscu a
fOst priln lllinistru a fOst cca mai ncagrtt a dcstinului
maglliarimii`` (p.82)
VI ,,Atrocit ,antimaghiare cOmise de romani h Ardeal n
tilnpul,i duptt cel de al dOilea rttzb01 1nondial,pantt la
revolulia,ilupta pentru libertate din Ungaria din 1956
,,Inccpand din toallllla anului 1944, dip10malia rOman
rcprczcntat in illa Uniun sOvicticc principiul ctt maghiarilnca
s a obisnuit s
i
lipscasc
Ardcalul,s_a Obisnuit cu Dccizia dc
la Trianon. Accasttt dccizic a intcnsiflcat antilnaghiarismul
naliOnalisti10r si fascisti10r rOmani,asuprirca tOtaltt a rnaghifrilll
h rarca accstcia dc a cmigra .(p.114-H5)
.In toatc priviniclC,(3roza a fOst un cxponcnt foartc tactic
,,
ai natiOnalisnlului roman cttruia i_a fost Fncrcdiniat
01ul ca,ln
calitatc dc cctttican cultiVat, f110maghiat stt dca asuprir
minOri 10 O nuanitt dCmOcratic ``(p127).
IX."Atrocitttli antimaghiare comise de rOmttniFn Ardeal
dupa revolulia din RoIIlania din 1989
,,E)in pttcatc, imcdiat duptt rcvOlulia din dcccmbric 1989,
Bucurcstiul s a rcrntOrs la p01itica dc asuprirc a rllinorit
348 349 R zbdd spb br
naliOnalc, Tnaintc dc toatc la asuprirca nlinorittttii maghiarc.
niclCagtt faptul
Romania,conduccrca romantt suntincapabilc s
ctt maghiarilllca din Ardcal considcr Ungaria dc la Trianon
drOpt tara lllam ic maghiarimca care a ttunS, Voia ci,Tn
1 ric
afara granitclor ittrii-1 amtt cstc considcrattt partc a naliunii
ungarc unitarc. Accasth constiinttt a maghiarilnii Fi confcr
accsteia fo i putCrcl Dc accasttt putcrc sc tcmc Romania,ca
si conduccrca actualtt roman . Baza solutionttr problcmci
maghiarc nu poatc fl dccat una singur lol ngaricn intcriOml
cttreia ar putea trtti cca rnai lnare palte a rnaghiarimii din i3azinul
Carpatic. Fttr o astfcl dc rezolvarc nu va fl niciodattt pacc Tn
Europa Ccntraltt si dc Est,ln Europa!``.
,,in Rommia chiar i duptt schirllbarca dc p ,cdilltc si dc
_ungarc sunt la fc l dc
wvem de dup 1996-rclatiilc lllan
incordatc si nu cstc dc a,tcptat nici o dcstindcrc din accst punct dc
vcdcrc.Nu ctte dc a tcptat,pentl lc idcca Romanici cstc asirni
larca totaltt a grupului ctnic maghiar din Ardcal sau cxtcJ linarca
accsttlia prin pog muri.si pCntm a ttungC la una din cclc dou
va antc sc OCedcaztt la gcnocid spiritual, zic``(p.166).
ara sitmpul naliunii maghia mii
,,Estc binc cunosctlt hptlll c
milcnarc au fost ciopa4ite la Tl ianon VI-1920)in a,a l hc
a
mai llllult dc o trcillllc din tmpul natiun a fOst ncvoittt s tr iasc
in a ra fl ontic lor ittii Din accst moti naliunca ungar li
sau indircct nu numai ca ccrc, dtt si prctindc modiflcarca
fronticrclor proastc carc amcninitt pcllnancnt pacca Europci
Ccntralc i dc Est,cu altc cuvintc:rcvizuirca i rcmcdicrca accstor
,
fl onticrc,chiar ittn cazul ln carc vecinii s i se cral poneaztt cu o
lcolllic sovintt dc tcritoriilc maghiarc primitc, ln mod ncdl cpt,
cadou. .Dcci natiunca ungartt pretindc,intr adcv 1l tcritor pcntl l
recunoastcrca drcpt lii Salc o.172-173).
,,. duptt Trianon nici o conduccrc romantt dc stat nu vrea s
schilllbc politica faltt dC rninorit tile naliOnalc Nu cxisttt si nici nu
va c sta vrcodatl o conduccrc man cu carc stt sc ttungtt la 0
TniCICgCrc cu pri rc la problcma minori lilor naiionalc (p.175).
"Ploclamarca Romanici ca stat nalional,lCgilc salc,lash sl sc
li10r tragi concluzia c se proccdcaztt la cxtcrnlinarca lllinorithiii
 351 Rttzbolui spionilor
naliOnalc nlaghiarc!oarc guvcmul ungatt dc Oricc cu10arc ar i
Contraofensiva romaneasc
accsta, poatc a tcpta sl sc intamplc asa ccva? Europa pOatc
Din infollllal le Ce nc au stat la dispozilic,Tn fala Otnsivei
astcpta accst lucm?
0.177). Itt preccdcnt a separati,tilor rnaghiari sin viltutca rcspcctului
"Azi,cand in Rolllania ttticsc 2.000.00o dc maghiari(?!),nu sc pc carc trcbuic si mcrittt acordat populaliei onestc dc originc
poatc susiinC CtttOtul cstc Fn Ol
dinc,ctt putcrll dolllli linistili Acum maghiar ,spccialistii din aria siguranici naliOnalC i rCZe
a fiDst prilttul pCntm ncgocic a unor noi tratatc de pacc,cand in
drcptul dc a prczcnta periodic opinici publice detalii alc
Europa au fOst modincatc fi nlc Ic mai multOr H.A fOst proccsului dc autononlizarc a asa nurnitei zone a
Pttmantului
nlomcntul ca, si rn probicma rOmanO_maghiartt putcrilc
Sccuicsc , rCSpectiv dc a facc cunoscuttt actuala situalic a
,nvingtttoarc si glscasc O s01uliC Carc sl rcz01vc dcflniti
4 si pc cat romanilor din l ngaria(pc carC O VOnl prezcnta in ancx ).In accst
posibil just,prOblcma rOman _maghia
.Noi nu doHm O s01u"c fcl,spccialistii in cauztt dorcsc stt aratc modul in carc iniclcg unH
ncdicapt ,nu dOrilll stt cOntcstttin
iudCic din Ardcalul dc sud in sa nc rcspCctc dreptll ic lcgitirnc la identitatca nalionaltt si culll
carc pOpulalia rOmanl sc ani in maoHtatc,nu v
m dccat un inielCgcm noi s1 lc acordttm unora drcpturi carc,dactt linCIII S
tcHtOHu in ca populalia dC lilllb lllaghia
cstc Fn m Oritatc. filn corecli,nici nu lc incrit !In plus,faccm din nou incnliunca
Maghiarii r 1 asi h Al dcalul dc sud sirOmanii
ma,iFn ArdcalJ cl sccuii nu sunt Fnaghiari,ci o populaliC Carc a lost rnaghiarizat
dc Nord si ar putca schimba) n mOd v01untat domiciliul``
.178). fOriat, fn dccursul sccolelor9 cci mal ilust lupttttor pentru
rtt cOmcntar

.

libcnatca poporlllui secuiesc nind Gheotthe Daa,croul cc a fost

ars pc un tron dc flcr inrosit. chiar dc ctttre inaghiari!
C z rrprli6 li ,`` rli
`
rFrr2 Dc pa ca ccalalt ,duptt cc cx rninistrul dc lntcrnc,loan Rus,
S

J
rCP
aFiO
si scflll SRl,Radu Tillloftc,au vorbit dcsprc lipsa dc control a
statului in rcgiunca Harghita Covasna Murcs, ,,a venit randul
Tinutui secuiesc?Pttrnantul secuiesc?Halucinalil,a,a Colllisici parlamcntare dc control a SRI sh nc avcrtizczc asupra
Ceva nu exist ! acestui pcricol,duptt mai lllultc controalc cfcctuatc la unithlilc
*nOliunile de,,Tinut secuiesc
si"pttmttnt secuiesc SRI din mttoritatcajudcie10r dinArdcal.Practic,in Raportul dat
sunt o utopie,neexistand o argumentalie bazattt pc publicithiH dC Ctttre Cornisia SRI sc atribuic un spaliu gCnerOs
dovezi clare,1 0biective dczvoltttrii unor folnc dc "autoguvcrnarc local la nivelul
*sectlii nu sunt lnaghiari,ci O pOpulalie(Ce se trage
judCtC10r Covasna,Harghita si pariial Murc ,spatiu dCnumit
din neamul getO_dacic)Care a fOst maghiariza gencric dc ctnicH maghiari "P nlantui sccuicsc . In urma
fOriat,ln decursul secOlelor9 ceI Inal ilustru lupt datclor culcsc dc la unitttlilC SRI,conlisia suslinCa c ,in accast
10r
pentru libertatea pOporului secuiesc riind Gheorghe zon ,au fost d a puSe Fn miscarc mccanismc i institulii carC
Dtta,martirul ce a fOst ars pe un tron de ner pot consolida o "unitate tcritorialtt autonom , capabiltt s
inrOsit...chiar de cltre maghiari! dcnllczc activitttli p01iticc ,i socio cconorllicc ttrtt a Fntrelinc
*etnicii maghiari din Harghita
cOvasna au cxP10atat icgituri m Orc cu Bucurcstiul``.In accst contcxt, ctnic
prOcesul de descentralizare administrativttFn vederea
nlaghiari din Harghita COvasna crau,,acuzali Ctt au cxploatat
Oblinerii cOntroluluiin zoni si au iniliat un prOces de
proccsul dc dcsccntralizare adnlinistrativ n vcdcrca oblincr
"derOnlanizare prin "cxcluderea clementului controlului fn zon ,i au iniliat un proccs dc ,,dcromanizarc``
rOInanesc din proceselc de decizie la nivel 10cal
prin,,cxcludcrea clemcntului romancsc din proccsciC dC dccizic
Rizboiul spionilor
la nivcl 10cal``. Totodat ,pcntru atingcrca obicctivului inal al
aCtiunii 10r,ctnic lllaghiari,,s au distins prin acliuni frccvcntc
si incisivc``,sc SuSlinCa 2n raportul colllisici.La accst capitol sc
inscria si cOntcstarca autorithtil unOr institulH alC Statului roman
in zon , incitarca la ncsupuncrc civicl si,nu in ultirllul rand,
institulionalizarca colaborttrii la nivelul adlllinistralici publicc
dill ccic dOuttjudcic anatc in viz 1
,in pcrspcctiva inninl rii,Cu
Spr in flnanciar 1 logistic ungar,a,,Rcgiunii dc Dczvoltarc dc
pc Pttinantul sccuicsc``. COlllisia SRI mai avcrtiza dcsprc
pcricOlul instaurttrii unci,,fl onticrc maglliarc`` n intcriOrul lirii.
Documcntul rcdactat dc parlamcntar din COnlisia SRI
cvidcntia in f11lal si pl incipalclc riscuri si anlcnini ri,Carc dcrivau
din situalia COnstatattt Tn Harghita
Covasna.Cap dc listtt la accst
capitol cra ,,picrdcrca cOntrolului statului rOnl n asupra unci
inlpoltantc zonc din tcritOriui naliOnal,prin instaurarca unci rcalc
onticrc maghiarc
fl ) n intcriol ll i rii``.Dc aici ar putca dcriva,
potrivit rapO tlllli,n10diical ca alt l din COnstittlliC),,CXpOltarca
modclului si n altcjudcic din Tl ansilvania,prcculll si acccntuarca
discrilninirii ctnici10r rOmani din z 11 . Dc ascmcnca, Conlisia
SRI mai vorbca si dc,,divcrsclc hndalii si ONG uri,ca
dcsa artt activitttli aparcnt icgalc,dar dc pt sunt Oricntatc dc
ccrcuri ircdcntistc,carc umircsc scopuri scparatistc``.
Atunci cand unii nu respecttt adevttrul istoric
Fo10sirca tot lllai fi ccvcllti a dCnunlirii dc,,phmant sccuicsc``
pcntru a dclimita tcritOHul a dOuttjudciC intncattatiCC,COvasna
i Hargllita, prccum si o paltc a judctului Murc,,cOnStituic
pcntru nccarc roman consticnt,ai chrui pirinli au trttit si au rnurit
aici,udand cu sudoarc,i sangc accst pttmant,o jigllirc hri
conlparaliC. Deoarccc noliunca dc "p mant sccuicsc cstC o
lltopic, 1lccxistand o argumcntatiC bazattt pc dovczi clarc si
obicctivc Mai pc rOmancstc, tOtul nu cstc altccva dccat O
nlinciuni sfl untat .Ca apttritori ai adcvll llui istoric,tl cbuic
sh
spunclll lucI lr orpc numc,i,in plus,s nu uitillli Pcntru roman,
pinlantul cstc dintOtdcauna sfantl Dar stt o luilll cu inccputul
Mai nou,in ccntrul iarii,in inima Romanici,s_a crcat altiflcial
o zoni spccinc , pc carc, in gcncral, nccunosc tOrii o numesc
SECUIME.Accasttt numirc cstc cOrcspondcntul latin TERRA
352 353 R zbolul spionilor
SICULORUM (Phantul sccuilo dat tOt dc maghiari dup
sistcllll11 10r si cu intcni lC 10r arhicunoscutc Elocvcnt este
paSttul n carc sc spunc:,,romanul dc rttld,tic c sccuimca cstc
un tcritoriu locuit de un popor nunlit SECUI ), cum ar fl si
llatural,dactt dcnulnirca ar corcspundc rcalitttlii Ctnicc. Durcros
cstc insl c , in tiinp, nu numai masclc dc ronlani, ci chiar
oflcialitttlilc,guvcmclc ittrii,au crczut si crcd in accasttt crczic
ctnic . Mai mult chiari politicianii, cari s'au convins c
Sccuimca nu cstc sccuiasch, un,ila carma ii,au tratat accst
l
phmallt, cu intrcg conlplcxul lui de populalic, Ca o poscsiune
naliOnaltt sccuiasc .Uitand dc intcresui nostm natiOnal,cci mai
lulli politicicni au falsiflcat adcvttml, in dctrirnentul ittr ,
SuSlinand c sccuiFnCa cstc cu adcvttrat sccuiasc , ch, prin
umarc,nu cste tcritoriu locuit dc Romani,ci dc Sccui unguri``
(OCtaVian M.Dobrot ,"Romani sccuizati i Rcgiunc Sccuizat ``,
Editura ziarului ,,Glas Romancsc n Rcgiunca Sccuizat ,
Odorhciu,1940-n.a.).Dcci,istoja sc pcth
Concluzionand,sc inlpunc cu ncccsitatc rcnuntarca dC Ctttrc
i nind un act dc
ns
romani la a rnai folosi accasti dcnurnirc,ca
agrcsiunc la adresa noastrtt si mai alcs lmpotriva strttbunilor
nostri,victtlitOri aici,pcntru carc inctt lnai pot dcpunc mttrtllrie
crucilc si ciinitirclc din iecarc localitatc. Octavian Dobrot
propunca folosirca cvcntual a dcnulnir dc,,rcgiunc sccuizat ,
,,adicpttmantul 10cuit dc Romani dc bastin , cari au fost
sccuizali, rttpili din turma mandrtt a neamului romancsc si
obligali stt SC nunlcasctt ulHlasi ai lui Arp`d``. In continuarc,
mcriti rcmarcat faptul ctt dcnumirca dc,,pttmant sccuicsc``, or
cca dc,,Sccuilnc`t aparC f01osittt dc ctttrc politicicn ,i istoricii
ctnici lllaghiarc mai alcs atunci cand sc discuti dcsprc
autononlic.Totusi,rccurgcrca la tcrmcnul dc,,linut SCCuicsc sc
facc ori dc catc ori sc inccarcl sugcrarca inutilitttlii prCZCniCi
rolllancsti in zon ,prin tot ccca cc inscalllntt accasta:Biscrica,
Armata, andarmcric si Poli"c.
. .7
b
l
4 ` r J`
` ` `
in accst ft 1, tot agitand apClc rcvizionismului, ircdcnti t
1 aghiari riscl stt arunce in acr pacca socialtt din Transilvania.
R zbolui splonilor 354
Tl cigand un scrios scmnal dc alallll ,vomrcdamaijos un matcrial
cxccplional SCris pc marginca difcrcndclor pc criter ctnicc:
Conflictclc intcretnicc,boala mortaltt a sfar,itului de mileniu
*Secolul XX ne a invttlat Ctt a ne imagina cel mai
mare rttu sfar,e,te adesea prin a-l prezice
lttuli,Orasul cosmopolit al Bucovinci,trttiau fcricili
"La Ccl
n an lmpcriului Austro Ungar mai multc gmpuri nalional
rcligioasc si til pu1 lor sc scurgea intrc psallnodicrile din
sinagogi si dangtttul clopotclor biscricilor crc,tinc undc sc
cclcbrau trci cultc catolic,uniat si oltodox.La Pristina,dup
picrdcrea autonornici, ln 1989, celc doutt comunithii Ctnicc
principalc trttiau n condil dC apalthcid,i sc Fntalncau o singura
dattt pc zi la blutttric,singuml magazin din Ora,care i servca si
pc sarbi i pc albanczi.La Saracvo,duptt trecerea la Austro
Ungaria,
n 1878, si in tilllpul rcgilnului titoist, musullllanii,
sarb i croal frCCVCntau in mod pasnic acclcasi magazine,
acclca i scoli,acelcasi rcstaurante,acclcasi localuri nocturnc.In
tirnpul cclui dc al doilca rttzboi mondial i, mai rcccnt, dup
dezmcmbrarca lugoslavici, Bosnia a dcvcnit tcatrul celor mai
sangcroasc r zbunttri ctnicc,nccunoscutc pantt atunci n accast
rcgiunc nenorocit .
In Romania,ungur rcprczint 9 1a suttt din populalic,dar
par dcstul dc satisRculi dC drcpturilc acordatc dc Guvcrnul de la
Bucurcsti. La cativa zcci dc kilomctri, , , ucraincnii si
romanii din Moldova s au luptat sangcros in tiinpui colapsului
URSS pcntru o sic dc pttmant numitt Tl ansnistria( .)
Comunismul li fnv la pc Oamcni ctt deoscbirilc nalional
rcligioasc crau o crcaliC artiflcialh a socictttlii burghczc si ch clc
vor disphrca duptt nastcrca
omului sovictic) .Tcoria cra fals , trccutului. Elc au urmat o linic tolcrant si modcrat ,dcoarccc
dar avca cfcctul dc a linC unitc sub scmnul aceluia,i dcstin mai
multc popoarc carc Fn trccut sc dctcstau siluptau unclc mpotriva
altora.Cazul l niun Sovicticc si al lugoslavici titoistc au fost,
din acest punct dc vcdcrc, cxcmplarc. O puterc autoritartt cstc
singura rcgultt dc a salvgarda rapolturilc bunc dintrc difbritc
popoarc.(..)Rttzboaiclc ctnicc izbucncsc m gcncral dup
355 R zbolul splonilor
disparitia puterii carc a asigurat cchitatca oi justilia. In
consccini ,dCCCsul
comunismului illlpcrial ,la sttrsitul anilor
`80,i nccputul anilor `90, a gcncrat un lung lant de cOnflictc
ctnico religioasc:ln Croalia,Tn Bosnia,in Kosovo,Tn loldova,
in Gcottia,ln Azclbaidian,in cccenia si in uncic rcpublici din
Asia Ccntral .Cauza conflictului a fOst fl ica.Cine tragc si ucidc
n hia unui pericol
prirnul o facc din convingcrea cl sc apttr
il incnt.El acliOncaztt cu b ltalitatc,deoarcce crcdc ctt victoria
dusnlanului l ar putea priva dc orice drcpturi.si acCSta cstc poatc
aspcctul ccl inai tragic al lungii crizc iugoslave.Ccca cc pcntl l
noi parc o manifcstarc dc crtlzilnc intolerabil i inumantt cstc
aproape intotdcauna rezultatul unui scntiincnt dc ncmultunlire,
alimcntat dcscori dc anlintirca unor situalii Sirllilarc din trecut.
Duptt prttbusirca LJRSS, la s rsitul anului 1991, 25 dc
lllilioanc dc lusi au rttmas Tn ahra granitclor 10r nalionalC si S au
trczit pe ncastcptate ca cet leni strttini.Ei rcprczint 34 1a suttt in
Lctonia,29 1a sut
n Estonia,22 1a suttt in Ucraina,9 1a suttt fn
Lituania si 6 1a suta in Gcorgia.In flccare din aceste ittri SC afl
Kosovo ,pc carc stttpanul dc la Kierlllin ar fl puttlt sa-1
un locar
agite.Dar Boris ElFn a aVut marclc mcrit dc a linC m fr
naliOnalismul panms.El nu a incurttat fl lStrttrilc comunittlii
msc din ittrilC baltice, a cvitat ca difcrcndul rllso ucraincan
pcntrll Crirllcca stt dcgcncrcze intr un conflict,a acordat spalii
largi dc autononlic nlinorit !1lor din statlll rus si a trccut ia
r zboiul ccccn numai cand nu mai avca incotro.Accla,i lucru
s ar putca spunc dcsprc unclc lttri dunttrcnc si balcanicc
Ungaria,Romania,]Bulgaria, Maccdonia care au rcnuniat in
mod dclibcrat stt urmttrcasctt fantasmclc naliOnalistc alc
sunt guvcmatc,sprc dcosebirc dc Scrbia,dc o clastt conductttoarc
pc cale dc modcmizarc si carc dorc,tc reinnoirca proprici lttri,i
stic ch accst lucru poate sI 1 lhctt numai intr un climat dc pacc
socialtt si dc conviciuirc internalional pasnicO(ln privinia tttrii
noastre,opinia dc fal ,Carc aparlinc unor angttali ai SC icillor
sccrctc naliOnalc,cstc ccl pulin subiectiv ,libeltatca acordattt de
R zboiui splonilor
Bucurcsti lllinoritttlilor COn10cuitoarc ducand in accst momcnt
Romania la un pas dc fcderalizarc na.).
Unul din cxcnlplclc cclc mai clocvcntc cstc ccl al raporturilor
bulgarO maccdoncnc.Bulgaria a rcnuniat la vcchilc salc aspiralii,
garantand in accst mod supravic lirCa unui lllic mozaic statal
(MaCCdOnia),m carc convictuiCSC maccdoncni,albanczi si sarbi.
Dar flccarc din accstc tttri cOntinc riscul Kosovo ). SCanteia ar
putca izbucni ncl o dattt Fn Pcninsula Balcanictt S nccrchnl s
nc imagin m ccl mai prost dintrc sccnar lc posibilc Falimcntul
acordurilor dc pacc si dcsprindcrca provincici Kosovo dC
Iugoslavia ar dcschidc pcrspcctivc nOi pcntJu paltizanii unci
Alban Mari) ,dc la Epir pan
n scrbia.Proicctul ar rcpunc in
discu!ic ganilCIC Muntcncglului,alc Maccdonici si alc Grecici.In
ullna dczmclllbrttr Macedonici,Bulgaria ar suslinC inctt o dath,
cum a 2cut in trccut, ctt maccdoncnii sunt in rcalitatc bulgari
intra in joc
Scrbia ar inccrca Stt proitc de situatic pCntrll a
UnguHi din Vo odina lprO ncia salbtt ctt ia,m um cu lo ani,
Miloscvic i a luat autonomia)ar ccrC Si nc trcculila pat a mam
Ungurii din Transilvania ar ccrc stt iastt dc sub ttltcla 13ucurcstilo
La Moscova,h accst timp,ostilitatca dc NATO l molima
natiOnalisth ar favoriza ttungCICa la putcrc a gnlpurilor national_
comunistc.Fondul Monctar lntclnaliOnal ar trccc in arlliv ,o dat
pentm totdcauna, problcma Rusici, iar st pan dc la Kcllllin,
pcnt la ,i ilnpunc Fnai binc autoritatca,nu ar czita sl suflc in focul
unor potcnlialc crizc ctnicc,de la Baltica pan
n crimcca (. )
Dar sccolul XX, pcntrll a-l parafl aza pc Giulio Andrcotti,
nc a invttlat C ,a nc imagina ccl mai mare ttu sttr cstc adcsca
prin a-l prczicc.
356
ANEXA
Romanll din lUngarla,
o lninoritate pe cale de disparilie
a. laghiarizarea,i drepturile romanilor de dincolo de Tisa
Prczcnia rOmanilor prin pttrlilc dC nOrd cst alc l ngarici
de astttzi poatc fl atcstattt prin documentc rnctt din
vcacul al XIH Ica
ultcrioL sub prcsiunca inirnaginabiltt a maghiarizttrii,la
sttrsitul sccolului XlX, nu mai ghsiln nici o localitate
ungar n carc stt fl fost inregistrattt cxistcnia vorbitOrilor
romani rntr_un numttr rnairnarc dc 50 dc pcrsoanc
O organizaliilC dc rcprczcntanitt alC COmunitttlii rOmancsti
din Ungaria considcrtt c ,azi,trtticsc in accasth iara in
jul ll a 20-25 dc mii dc romani,dar sunt dcclarali dOar
pulin pcstc 7.000
.
0 duptt cc 2n 1910 sc inrcgistrascr 28.491 dc vorbitori dc
limba(matcm )rOman ,in 1990 numttul accstora a
scttzut la 8.730
1n ultiFnul tilllp,prcocupali prca rnult dc g 1 gia p ovocattt dc
radicalii maghiari din Transilvania, am cam uitat ncpcrlllis dc
fralii nO,tri dc dincolo dc Tisa.Estc si lnotivul pcntni carc,din
propric iniliatiV , am cfcctuat o ampltt docunlcntarc n chiar
iinuturilc ungare in carc locuicsc ctnic romani.lar atunci cand
vorbcsc dcsprc,,roman din ungaria``,vom facc rcferirc dircct
la mcmbrii acclor comunittli alC rOmanilor,carc trtticsc n
localitttlile Ungarici zilelor noastrc. Pcntru cci carc nu stiu,
biscric, scoall sau institulic cultural , eventual organizaliC
romancasctt intalnim n mai multe localiali,cum ar i Alctca,
Apatcu, Btttania, Bcdcu, Bichis, 3ichi,ciaba, Budapcsta,
Ccnadul Ungurcsc,CioA/as,Crastor,chitighaz,Darva ,Giula,
Jaca,Lcta Marc,Lcucushaz,Micherechi,C)tlaca Pust ,Pctcrd,
Pocci, S,cal, Seghedin, Vcchcrd Firesc, lomanii formcaz o
lllinoritatc naliOnal tina
,,b pc accstc locuri,carc,lnaintc de
1920, au av ut lcgttturi naturalc, dircctc cu marca mas a
romanilor din Ardcal.
Rttzboiui spionilor
.I.B , c :rarJJ rr2 ri Oradea, ln 1848, lnregistreaztt la Pctcrd 497 de credinciosi
` ortodocsi, iar la Sttca1 529. Cat pnve,te ponderca ro nilo
lnctt din start vOrn scmala valoarca clemcntului oltodox,carc,
n Ungaria istoric ,cstc pomenit dc pe la jum tatca sccolului al
X-lca si inccputul sccolului al XI lea. Prezcnia romani10r fn
bazinul cclor trci Crisuri,prccum,i prin p ltilC dC nord cst alc
Ungarici dc asthzi poatc fl atcstattt prin documcntc Fnctt din vcacul
al XIII-lca Stabilirca romanilor in 10calit tilC propriu zise,undc
trtticsc si actuallllcntc, a inccput prin secolul al XV lca. 0
populalic rOlllancasch,numcric considcrabil ,sc nrcgistrcaztt aici
si duph alungarca tLlrCilo la sttrsitul sccolului XVII. Ultcrio
atcsthri documcntarc dcsprc stabilirca organizath a populalici
romancsti la nord cst gttsilln din anul 1 730.Atunci sc statomiccsc
nurlcro i romanila Nyirb o Nyiradony sau Nyiribrilly.La mai
putin dC 50 dc ani, sc inregistrcaz (ln 1773), ca 10Calitatc cu
popula"c mttOritar rOmancasc ,p ntre altelc,Kisk`116 sau
Nyiradony Romanii dc aici, oltodocsi la originc, la caliva ani
duptt stabilirca lor, au tl cut la rcligia grcco catolictt si, sub
prcsiunca inirnaginabiltt a maghiarizarii,numai cu un vcac mai
tarziu,rnai cxact la sttrsitul scc01ului KIX,nu mai gttsilll nici O
localitatc prin accstc pttrli in carc ar fl fost i cgistrath cxistcnia
vorbitorilor romani lntl.un numttr mai mare de 50 dc suflete.
Aflandu_sc la pcrifcria rnasci dc romani sitrccand la rcligia grcco
catolic ,linlba liturghici a dcvcnit trcptat limba rnaghiar .Estc
cvcniincnt hotaratOr pcnt istoria mai noutt a parohHlor grcco
a lot in 1912,dc
catolicc romancsti din accstc pttrli si transfcm
la Episcopia din Oradca la Episcopia din HttdidO g.
Dc partca ccalalt ,romani grcco catolici,carc si au ptts int
o oarccarc mttsura idcntitatea culturaltt romancasctt chiar i pantt in
zilclc noast ,gttsim doar m trci localithii:la BCdCu,Lcta Ma ,i
Pocci.La Bcdcu sunt si m p zcllt mctioritari roman ,itt aici s a
pttstmt inctt vol ba romancasc .Dclrlll dc linut c ,h ciuda
cfOmuri10r dcpusc dc autOri 11lc malttiarc,mttoritatca romanilor
din Ungaria sunt si astttzi dc rcligic ortodOxtt COmunitatca din
Gyula,dc cxclllplu,Tnctt din anul 1651 sc glscstc Sub oblttduil ca
mitropolinllui sofl onic din Lipova, n tirnp ce comuna Micherechi
a fost follllattt in anii 1758- 1768 numai din romani oltodocsi
bihorcni M mu ,la sihsittli sccolului al XVllHca,llumttml
casclor oltodocsilor rOmani din Apateu cra 52, la Pctcl d 71, la
crastor 28,la SIca1 62,la Jaca 60,la cchcrd 40.Protopopiattll din
358 359 R zbolul splonilor
raporttt la popula!ia cu Carc locuiau lpreunttla s itul sccolului
XVIII,aflttm c localittlile liCherechi si Vcchcrd crau populate
ap apc numai dc romtti.La fcl ca la Pctcrd(86%) i la SttCal
(80%),dar crau daa dc pC atunci m minol itatc la Apateu(49%),la
Daa, 3%),la Jaca(28%)sau la cnstor(26%).ln Ol dine
c nologic ,sc poate spune ctt c sta dtta O putcmictt comllnitate
o odoxtt romantt f lmaa,acti ,ln localit lilC:Gytlla(1651),
Chitigllaz(1716),Apateu(1748),SttCal(1759),Cenadul Unttcsc
(1767),PctCl d(1768),MichCrcchi(1773),Crastor(1779),Darva,
(1779),JaCa(1779), cherd(1779),Bttania(1784),Bichis(1788),
Budapcsta(1808),Bichi Ciaba(1820),CiOa,(1900),Otlaca
Pust (1913),AIctea(1934),Scghedin(1995),Lcucu,haz(1998).
b.Decimarea minoritllli rOmane,ti
Documentarca biscrich oltodoxc daa cxistentc(eX.Vechcrd,
1779), cStarca acuvitttlii prcotului rom (cx.Budapesta,1808),
uncori chiar a doi preoli dCOdat (JaCa,1779),ateStarea relalii10r
dc dcpcndcn,cu stl lCtllrile Biscric ltodOxc Romanc(Gyula,
1651),doCumentarca dttmir a unor obiectc de cult din paltca
crcdinciosilor biscric (Apatcu,1748),conStl lirca lttcasului de
un cult ortodOx man(ci as,1900)etC.,tOatc accstca la un loc hc
stt presupuncm ctt formarca si nchcgarca comunithiii Oltodoxc
rornancsti din 10calitatca rcspcctivtt trebuia stt se pctrcaca lllult
mai dcvrcmc.Dup rcFnainiarea MitrOpolici Aradului(1868),au
aparlinut dc accasttt Episcopic: Btttania, Ccnadul Ungurcsc
(PrOtOpopiatul Arad),BiChi ,Chitighaz,Gyllla(ProtOpopiattll din
Chisincu Cri ).Dc paltca ccalal ,apaltinca VicaHattllui Omdci:
Apatcu,Da a ,Jaca,Pctcrd,Shcal si Vcchcrd(P tOpopiatul
Ondca),Crastor si Michercchi(ProtOpopiaml din Tinca).
Privitof la istoria comllnit oltOdOXC romancsti din Budapcsta
vom mcntiona Ctt accasta a dcvenit autonomtt abia in anul 1900:
Prcmcrgtttor accstui cvcnimcnt,loman ortodocsi din 13uda si Pcsta
dc odinioartt avcau,timp dc pcstc doutt sccolc,biscrictt collluntt Cu
o odocsii grcci si sal bi.La acca vreme,bisc ca se ana sub juris
diCiia cpiscopului 13udci, carc, la randul sttu, a fost subol donat
Carlovi"lui Sal bcsc.Duptt follllarea p ohici ro ncsti indcpcn
dcntc,accasti bisc ch a apa4inut Episcopici din Al ad.Dc relinut,
Rttzboilli spionilor 360 361 Rttzboiul splonilor

apartcnenia la rcligic a ftDst ircgistrattt ultilna dattt in 1949, dar n tabel(la 10Calit tilC Cu
Sublinicm, cifrelc cnumcratc
ultilnclc reccnsanintc gcncralc s au lintlt in 1990 ,12001.I)in stclul )nu fhC dCoscbirc intrc ortodoc,ii de difcritc naliOnalit li.
tabelulprczcntatmaijos,sc pOatC vcdca cltt cum rcgimul cOmunist Astfcl,oltodoc,ii rolllani si sarbi au parohic in acccasi localitatc,
ungar a practicat o nlaghiarizarc forlat , in unlla accstcia culn ar fl Btttania,]B ldapcsta,Ccnadlll Ungurcsc,i Scghcdin.
nlinoritatca romantt avand foartc mult dc sufcrit. Totusi, din punct de vcdcrc istoric, rcpartilia Cpiscopaltt a
biscricilol ortodoxc s a lllcnlintlt pantt Tn anul 1920, cand s_a

1 1 611 3111191111l I stabilit noua fl onticltt dintrc Ungaria si Rol lania. In urina
I Grcc
oricntali/persoanc
7131131111Lil"11` accsteia, s a crcat o situaliC Cu tOttli nou pcntru col unitttlilC
ortodoxc rolYlane anatc pC tCritoriul Ungariei,carc intalnpinau o
mullil C dC problclne cc trcbuiau rczolvate.Duptt trasarca noilor
I Localitatca Nllmirul i fnrcgistra,Ca
flonticrc, colllllnitatca rolnancasctt dc aici a rttnlas izolattt dc
n1949 romaniFn 1990
orlodoc,1lor
masa romanilor din Ardcal,p sitt dc lara mam ,21 lcgttturi
l Alctca 1123 11 361 vitalc cu rolllan din imcdiata lol vccintttatc.
l Apatcll 788 11 211 Biscrica Ortodoxtt Ronlantt din Ungaria,a,a culll sc prezint
ea in zilelc noastrc,a fost organizattt ca cparllic cu un statut dc

l B5tania* 2392

autonolnic in cadrul Patriarhici Rolnanc in 1946,sllb fonntt dc

I BiChis 195
Vicariat, iar din 1997 prilllcstc rangul dc cpiscopic si ttc in

I BiChiSCiaba 203 fruntc un cpiscop(din 1999) n pcrsoana Prca Sflnlitlllui P rinte
4823 Sofi onic. Episcopia face partc din littopolia Banatlllui, cstc
l BudapCSta* 1263
organizattt Tn cinci plotopopiatc(Gyula,Budapcsta, Iicherechi,
I CCnadul ullgllrcsc* 958 183
Chitighaz Scghcdin si Apateu) i ng10bCaz1 21 dc parohii,ln
Ciorva, 57 3 tilllp cc nuln rul prcoliloI CStC dc 12. Catcdra a Episcopici sc
I chitighaz 2584 1488 gttsc,tc Tn ora,ul Gyula,iar limba liturgic ,i cca a administraliei
cstc lilnba roman
l crastor 506 5
Un alt fapt dcmn dc relinut este ca,alttturi dc ortodoc
i Darvas 491 4 ma orit 1,IclllarCh existcnla vorbitOrilor dc limba romantt Tn

I Giula 1 829 cadrul comunit li10r baptistc.L rttdul accstora,culttll baptist a

apttrut cu 100 dc aniin ul ll .Estc inscinnattt activitatca spiritllal

lhti 524
r lnancascha Biscric Baptiste din Iichcrechi.Adunarea din
l Michcrcchi 1 948 1848
localitatc arc pastor din Romania,ln persoana lui lDanicI Burtic
1 0tlaca Pusth 5D 2 126 din Oradca. La NIlichercchi exist ,l o Adunarc Penticostal
Rolnancasc .Sunt nul cro,iromani,i sc volbc te romanc,tc,1 la

l Pctcrd 4

adunttfilc baptistc din Chitighaz,i Ccnadul Ungurcsc

S cal
Privitor la nulnttru1 lolnanilor dc pcstc Tisa, Tntotdcauna a

ll Scghcdhn* cxistat o difthlcnitt intrc numttrul cstimat,i numttrul Tllrcgistrat la

rcccns 1 ant. organizaliilC de rcprezcntanitt ale comunit

Vccherd lii
r lnanc,ti din Ungaria considertt ctt tr iesc azi,in accasttt lar ,

Sursa:Oflciul Ccnial dc Statistictt al Ungarici 20-25 dc mii dc romani.La rcccnsttmantul difcrililor ani au st


Rizboiul sP10nilor 362 R zbolul spionilor

lrlrcgistrate urnl toarcle cifrc, privitor la numttru1 locuitorilo[ dc partca cealalt , stt nc rcalnintim de modul in care
Ungarici cu lilnba lnatcrntt roman : clcvii rolnani au fbst alungali din liCeele din Targu NIIurc .

1 19oo l1 191o
l l:
1930 1949
l P191 b"I I aro Arr , rrrrrr c cr Jlirr
26975128491 16.221 14.713 71 41

41 ol
Practic, olllan sunt o lninoHtate autohtonttin Ungaria,iar Con
Sursa:Oflciul Ccntral dc Statistictt al Ungarici stitulia acCStCi i i rCCunoa,tc ca factori consutut i ai statului.
Astfcl,cgalitatea in drcpturi nu dcpinde dc numttul rnel brilor co
Numttrul populaliCi lnregistrat ,,dc nalionalitatc rolnan :

lnunit li10r lo Cu toatc accstca,nu este u or de rttspuns la inteba

1 I I reai cttc cste num l ronlanilor din Ungaria?0 la accst capitol,

17.565112.326110.7401
Sursa:Oflciul Ccntral dc Statistictt al Ungariei
Duptt culn sc poatc vcdca, cOnfornl datclor statisticc dc la
rcccnsttmant,ln 1990 cra nlai rnarc numarul acclora carc au fost
``(lo.740),deCat cci carc au dcclarat
"dc naliOnalitatc IOlllan
limba roman ,ca limbtt matcrn (8,730).Totin 1990,ln Ungaria
s au mai
nregistrat 39.927 dc pcrsOanc, carc, dcsi nu s au
considerat ronlani,au dcclarat ctt vorbcsc rolnancstc.Dc lclinut,
la reccnsttnlantul din 1990 s a inlcgistrat intrcaga populalic Cu
drcpt dc,cdcrc m iartt in momcntul rcccnsttmantului,inclus
acelc persoanc care nu avcau cct icnia nlaghiar
.
pot spunc c 1949 estc ultimul an cand sru adunat date cu privirc
la ntlmttul mclnbrilor difcritclol cultc.In lucrarea dc ,vom
prczenta cifrc cc rcflccth proporliile locuitorilor dc lcligic ortodoxl,
raportate la numanll total al locuitorilor colnunci rcspective.Evi
dcnt,public lista localit li10r undc,i astttzi funclionCazl o parohic
ortodox lonlan ,dar5 sl nu uitttnl,datele disponibile nu fac difc
rCnltt dintre ortodoc, de difc te nalionalittti oe langtt ortodoc,
roll ani au parohie ln acccasi 10Calitatc,i alli ortOdOCsi,cx.sttb la
Btttania,la Budapesta,la Cenadul Unguresc sau la SeLThcdin).
Localitatea Orlodocsi Localitatea 1 0rtodOC,1
tn 1949
_l in 1919

Michercchi 86,90/
tgi 1 17,
c.In Ungaria,studenlii rOmani sc pot num ra pe degcte Vcchcrd 74,30/0 Jaca 15,10/

in,colile rolnanc ti sc prcd in lilnba inaghiar ;

Shcal 51,8% Lcucu,haz 11,9%
in vtta anului 2000, la Liccul ,,Nicolac Bttlccscu din
Gyula, au dat exalllenul dc bacalaurcat. 26 dc tineri Chitighaz 50,30/0 Giula 7,8/

(?!);
O dintrc accsti absolvcnli ai liCeului romancsc,22 au intrat Pctcrd 41,70/0 Bichis 0,7%
la difcritc faculttli,i C01i supcriOare din Ungaria(18 Otlaca Pust 37,8% I CiOrVa,
0,7%

174 IR
tincri)sau Romania(4 tineri);
la Catcdra dc Linlba,i Litcratura Romantt a univcrsittlii
Apatcu
0,4%
0,4%
11

,,E tv s L6rind din 13udapcsta nu cxisttt nici un profesor Cenadul Ungurcsc 11 35,2% I Budapesta
roman,iar la studii crau Tnsc i,tot n2000,incrcdibil(!),
doar 2 stlldcnli; Darva, 1 35,2% Scghedin 0,3%
e dc atunci,i panttTn prczcnt,autoritttlilc ungarc rcfuztt s
a a
ll

lnai prczintc cifrclc rcale alc tincrilor carc Fnvaltt in l lll

lilnba lnatcrn : Sursa:Oflciul Central dc Statistictt al Ungarici

R zbolui splonilor 364
365 R zbolui splonilor
Duptt cum sc obsclA7 , ln 1949 proporila OltOdocsilor
n
Redim maijos si rczultatele rccensttmalltului din 1980/901n
Ungaria,la nivcl dc tar ,a fOst O,40/ ,iar in 1920 cra dc O,6%
oman
localitttlilC Cu parohic ortodox
Rapo at lC
.

la prOpo din difcritclcjudclC afl 1 c ,ln 1949,in

judelul Bichis,OltodOc, au format 2,9%din totaluHocuitorilo
lnjudctul Httdi Bihat accasttt propo iC Cra dc O,9(D/ ,ln timp cc
judClul CsOngrid era inrcgistrat cu O,70/ .Din totalul
ortodOcsilol( omani,sarbi,bulgaH ctc.),mttOritatCa sc antt fn
urn
toarclc zonc gcograficcijudciul BiChis(37,19 ),Budapcsta 1

i lbmc'P
"1
I Apatct: l19901 l192 l i59ol, 126
(18,1%),judclul Httdi Billar(12,6%),judCtul CSOngrid
(8,5%),judCiul PCSt(7%) 1980 7' 1 354 1 ? 1 699 1 " "
In 1949, grcco catolicii cOnstituiau 2,70/
locuitorilor Ungarici,iar aproapc jumtttate din grccO_catOlici
din totalul
11 1
1 T ll : L
t iau Fn judclul SZabOlcs Szatmir(44,4%).Ulllla apoi judciul l ungu 1 199ol1 1 705 183 Sical ??l 4 1
1 1111 3 1 1 11 O 51 i

Borsod Aba ZCmpl n(21,8%),i Httdi Bih (16,80/ ).VOlll
prezcnta Fn continuarc proporliilC grcco catolicilor
n 1949,
l l '

raportat la totalul populaliCi din trci localitttli bihOrcnc(cum sc

1'01616:I
431111 "d119901
J IV
01
ll I I `
numcsc orascic,cOmunclc,i satclc din judciul Httdi Bihar)in
carc si astttzi sc manifcsttt un oarccarc intcrcs pcntl l cultura
lcm31 1 1 :1
IB 1" '2098 1 14
1980 '20' 1 4 1 1i 01 68612 11 60
rOmancasc (scoaltt gCnerala la Bedcu,asOcialic culturaltt la
C _ 20 1'961 5
h aba 19 676 98 1
Lcta Marc,Icprczcntanitt rOmancasctt la Pocci).TabClul
19801 835 " 11980112059347 5"
cuprindc si datc dc la rcccnsttmantul dill 1980,1 1 990 refcritoarc
la naliOnalitatca 10cuitori10r comunclor rcspcctivc. Estc vorba ID(lrva, 119901 709 4 1hm" a 961 6 41 2

dc nulll rul acc10ra carc au fost nrcgistrali la rcccnslnnant ca ; 1 1 891 533 593
1 II J

1 li IG 1 1 II
"
,,lomani`t chiar dactt banuilll ch numttml rcal al lor cstc altul. IJ
i

ll 1
% 1
: : I l 188
h alb le lJ
:
n1990
1 1980 1 in 1990 1 1 1949 M 0 tatca acelora care au fost in gistlai la rccensttmantul
din 1990 ca mani tttia in judclul BiChi,(5.041),ulllland apOi

Bcdcu 377 71.0%

Budapcsta(1.263),judC"l Httdi Bihar(950),PcSt(584)

Lcta Marc 6729 57,8% Csongrad(496).Topul 10Calitttlilor Cu ccl pulin 100 dc locuitori

nrcLTistrali ca rOm i m 1990 cra ul nttto 1:MiChCrcchi(1.848),

Poccl 2.652 46,4% +

Chitighaz(1.488),BudapCsta(1.263),Gyula(517),Alctca(261),
C
' CI ,
:1 88 1
numttrtll omanilor a fost nrcgistrat sub 100 de pcrsoanc. La
Budapcsta,in 1990,in doutt sectoarc dc capital iau peste o sut
 Rttzbdd spbmbr 366 367 R zbolul splonilor

lllull(155)au fost illrc smli m scctoml n prezcnt au avut loc

Ctta ? :
rc rOmtti.Cd m .
romanesti confcsionale.Dc atunci si pan

11
:

l
BulapCStd(Cu 34.520 dc 10cuitOri).
i
numeroase transformttri
inV ! mantului
n Ungaria, mai alcs in cadrul
public prescolar undc, in anu1 2000-2001 de
excmplu,funclionau grttdinitc la Carc crau,,ocupalii`` i in lillllba
ln continuarc,rcdttm tabclul tOtalizat al populaliCi Carc a fost romantt in 10 1ocalit li Alctca,Apatcu,Btttania,Bedcu,Gyula,
inrcgistrat
n difcrilii ani ai rcccnsttmantului ca,, Omancasc ``. Chitighaz, Cenadul Ungurcsc, lichercchi, Otlaca Pust ,i
Tabclul cuprindc si date culcsc privitOr la lilnba inatcrntt a cclui
sacal.Participau la accstc,,ocupal ``dC lilnba romantt un total
mtrcbat(2nrCgistrat)la rcccnsttmant(ln anii undc cstc trecut,, ``
de 660 dc copii dc grttdinil Dar priinclc ,coli gcncrale
nu s au culcs date privitOr la,,naliOnalitate
). romanc,i din lnv ! mantul public de stat au fost ni late Tn

Tl
anul 1946.in anul,colar 2000 2001,ca o comparalie,lnv lau

1 romanc,te in Ungaria l.045 dc clevi, toli fn sCOli generalc

romancsti cu un statut dc autonomie fn 6 1ocalit
copil,8 profcsori dc romanl),Bttania(62/9),Bedeu 1/
li:Alctca(62 dc
,

Chitighaz(117/10),Gyula(135/12),i MiChCrcchi(205/21).In
plus,funcliOncaz ,coli cu scclic rOmancasctt la Apatcu(87/4),
194911 9.204799 8.500
1 Ccnadul Ungurcsc(87/3),Lcucushaz(123/3),OtlaCa Pust
(28/3),Shcal(98/2).si la Darva,(22/1)s a rcluat prcdarea
1 196011 9.961.044 12.326
: limbii romanc la scoala din localitatc la iniliatiVa rcprezcntanici
1 197011 10.322099
II 12.624 romanc,ti,ln anul 1999,dcocamdattt fn cadrul unor,,ocupalii``
rcstransc.Existtt ascmenca incercttri la Jaca si Pocei.
1 198011 10.709.463
181 10.141
De partea ccalalt ,la Gyula,pe langtt scoala gcneral ,cxist
1199011 mulli elC ,m
10.374.823 i un liccu romanesc.scOala mcdie are relat
anul scolar 2000-2001 2nscr ndu sc aici 165 dc cop .Liccul,cu
Sursa:()iciul Ccntral dc Statistictt a1 1 ngarici
numcle lui,,Nicolac B lcescu ,arc in anul lX,i X doutt clasc

Totusi,cttc cste num
a?Un rlspuns 1l romanilor din ungal
paralelc.in vara anului 2000,la Liccul 13 lcescu din Criula au
dat cxamenul dc bacalaurcat 26 dc tincri. Dintrc accsti
m # absolvcnli ai liCcului romanesc, 22 au intrat la diibritclc
faculali,scOli supcrioarc din Ungaria(1 8 tineri)sau Romania(4
"c
ri
tincri).Dintrc cci 22 dc studcnli adnlisi la,coli supcrioare,18 au

:
'
putut intra la facultatc 2rtt cxamen dc admitcrc, pc baza
1
punctelor aduse dc la scoala incdic,mullulnittt rezultatclor lor de
la cxamcnul dc bacalaureat,i rnuncii din an de liccu.
a2.I
ara
4
rr b ` tt R 2 rr
in curtca sc01ii gcneralc si Liceului, iC01ac Bttlccscu``din
rrf ritttli10r
Gyula,ln toarllna lui 1 999,s a dtt h folosillltt un nOu cttmin de
clc cu 140 dc locwi,iar ccntrului culttlml li mai apc ltine
a sttrbttOrilllll:::::littulll111: llllillilttit::: n croasc blocu auxiliarc,inclusiv o saltt dc teatlu cu 300 de
R zbolui spionilor
locu .Pcnta rcalizarca complcxului,statlll maghiar a acOrdat 430
dc milioanc de forinii.in plus,clcvii sc01ii scot din 1998 rcvista
``.in allul 1999
"Licccn ,tOt aici funciionand si,,Radio scOal
s au tcmlinat si lucrttrilc dc rcnovarc illtcgnh la sCOala gcncral
romancasctt din Michcrcchi,iarTn vara lui 2000 s a dat in fo10sini
noua chdirc a sc01li gCncmlc cu sccliC rOmancasch din Sttcal.
frr Jc2
2 ...Jlirrab ,cg,
`. `
E)incolo dc aspcctclc scnlnalatc antcrior,scolilc romancsti au
o conduccrc propric,dircctOrii accstOr institulii fiind rOmani.in
plus,dcciz lc privitOr la pcrsOana dircctOrului institulici sCOlarc
pot fi luatc numai cu acordul rcprczcntanici autOguvcrn rii
romanesti din localitatc. COnform lcg nv lttlllantului,
programa rcalizattt dc,cOala rOmancasctt cstc stabilit dc ctttrc
conduccrca scolii.Acestca sunt(bptclc pozitivc.
Alttl,mttoritatca disciplinc10r sc prcdtt in. limba maghiar
desi impedinlcnt icgal nu cxisttt in prcdarea difcritc10r disciplinc
in limba roman PHvitor la accst aspect, conduccrca sc01i10r
SuSiinc ch pttrinlii cop 10r nu ar fl dc acord stt sc prcdca tOatc
disciplinclc in lirnba roman .Evidcnt,accstlucm nu lc ar pcl llitc
nici mttcar nivclul cunos nl dc limb .in zilclc nOastrc,practic
doar cOpiii din Michcrechi ttung la,coali cu cunostinic dc limba
romana satis2chtoarc,adusc din casa pttrintcasc .
In cadrul sistcmul dc inv ! mant supcrior din t ngaria,lns
sc prcdtt in lilllba rOmanl la institutiilC CC prcgtttcsc cducatoarc,
lnV 1 Ori
si profcsOri dc limba rOmantt Catcdra dc Limba si
Litcratura Romantt a univclsit lii ,,E tv s L6rind`` din
Budapcsta cstc instituiia cu CCa mai vcchc tradilic in accst
domcniu.Catcdra a fOst in liniat dC Ctttrc prcotul grccO catolic
AIcxandtt Ronlan,in anul 1862,cu scopul asigurarii pregtttirii
inaltc a tincri10r romani din Ungaria si Ardcal. La ora actual
institulia, Carc s a rcmarcat printr-O activitatc stiintiiC
prestigioas , nu arc profcsor roman din Romania. 1 n aspcct
demn dc rcmarcat cstc ca,la accasttt institu"c,invaltt acum,cu
cinci ani dc studiu,dOar 2 studcnii romani din accstc p i.Asa
cum si la Catcdra dc romantt a lnstitutului PcdagOgic dill
368 369 itizbolul splonilor
Scghcdin sunt doar 5 tincri, iar la lnstitutul Pcdagogic din
Bichisciaba prirncsc prcgatirc pCntl l prcdarca disciplinci dc
ron.an 4 studcnti romani din ungaria. La Szarvas cxisttt si o
SCCtiC rOmancasctt pentrll prcgtttirca v toarclor educatoare,dar
aici 2nvaltt dOar 4 tincrc romancc vcnite din Romania!
d.Dintre cei 75 de deputali "rOmani prezenli n
Pariamentul de la Budapesta,60 nu cunosteau lilnba
romana
comparativ cu cc dclin maghiarii din Romania,cl dirca
scdiului Uniunii Culturalc a lkomanilor din orasul Gyllla
cstc singura proprictatc comunitartt romaneasctt in
Ungaria,cxccptand imobilclc biscriccsti;
dintrc cci 75 de dcputali alCSi stt follllcZC rCprczcn
tanlCIC rOmancsti din difcritclc scctoarc alc Budapcstci,
,
60 nu cuno,tcau limba roman (`2!);
40(1/ din dcputalii autoguvcrnttrilof romancsti locale din
Ungaria nu crau,pantt mai icri,lonlani.
f."C r ,s
J
gr JJJ
Dcsprc tradilia popularl la romanii din I ngaria sc poatc spunc
ctt accasta s a pttstrat vic pantt la sttrsitul ani10r '50. Accast
,
tradilic a fOSt dCoscbit dc bogat ,i,datori fmp"jurttrilor dc
izolarc rn carc trttiau rolllan din accste pttlti,obiCCiurile lor au
mas aproapc ncatinse,mult mai arhaicc decat tradilia rOmanilor
de dincoacc dc fI onticr .
aloarca accstor tradit ,in primul rand
a dansurilol si a rnuzicH popularc,a fost dcscoperith dc ccrccttttori
nlaghiari Astibl,au dcvenit cunoscutc n Tntrcaga lar ,dar si ln
lulllc, dansurilc romanc ti din Aletca si din Michcrcchi. La
,
rttspandirca accstor valori au contribuit,flresc,cchipclc folcloricc
carc s au follllat in localit lilc
rOmancsti,dar dcpun o activitatc dc
inalti calitatc protsional ,i cchipclc folcloricc din Alctea,undc
sc angttcazttla prczcntarca dansurilor romancsti pe sccnl chiar,i
mcmbr gcncralici mai in varst .La Micllerechi,dc cxcmplu,
tincr din localitatc stiu cu tolii dansuHlc din stribuni. Tot in
R zbolul splonilor 370
contcxt, munctt de cercctarc ctnograflctt sc facc la Muzeul
orttscnesc din Gyula, prccum si la Muzcul judeican din
Bichisciabao Cunl altfcl,din 1982,spcciali,t din dOmcniu scot o
revist ,"Izvoml``, rcspcctiv publictt periodicul "E)in tradiliilC
popularc ale romanilor din Ungaria .Dincolo de acestc aspcctc,
ano rnai rclinut c ,la Chitighaz,cxisttt din 1986 o,,Castt muzcu
unica institllliC dC accst gcn din Ungaria, reprczcntativ pentru
valorilc tradiliCi populare rOmancsti din accstc p rli.A,a cunl si
cor vocal cxisttt la Apatcu,la Btttania,i la Gyula.Totusi,arc o
marc hscmnatcntc pcntm munca accstor follllalii SprJinul primit
dc la spccialistii din Rolnania.
Altfcl,dintrc localitttlilc din Ungaria in carc s au pttstrat Fntr
o oarcca mlsurttlimba si tndilia cultural
Omancasctt pan
fn zilclc noastrc,comuna Michclcchi cste cca rnai cunoscut .Cu
altc cuvintc, nici o alth cOmunitatc din iartt nu i a2urit un
rcnume mai statornic, dccat cea din Michcrcchi. Accasta si
datorith tradiliCi Specificc dc dans ,i muzictt popular
Ittspandit ,i rccunOscuttt in ntrcaga lar ,si nu numai.Sc parc
c ,la ora actual ,pcntru lumca care nc inco oar ,dint toatc
valorilc culturalc alc romanilor din t ngaria dansul,i rnuzica din
4icherechi au dcvcnit ccle nlai cunOscutc produclii culturale.
Dar Michcrcchiul a insemnat totdcauna un tcrcn folcloric bogat
pcntn ccrcettttori.Dcci nu trebuie sa llllirc ctt rcnumitul corcgraf
maghiar Timir Sindor a lost printrc prilnii ccrccthtori lnaghiari,
carc au cttutat contactul cu FlliChcrcchcn :,,Nici o alttt intalnire
cu dansul popular autcntic nu lll a imprcsionat atat dc mult ca
intalnirea cu michcrcchen .Accasta s a datorat faptului ctt la
Michcrcchi tradilia de dans,i muzictt era Fnctt absolut intact
Mai tarziu, lFnprCunl cu Ansamblul Central dc Stat din
Budapcsta, am lcalizat corcgrafla dansurilor din Michcrcchi,
corcgrafic carc a cuccrit publicul atat rn iartt Cat ,i n cl(,,Familia``),prima poczie dc Mihai Eminescu
numcroasele t ri ale lunlii.Suita din lichcrcchi,de cxcmplu,a
n 1995 dc tinerii din JapOnia, iar in 1997 a fost
fost cemt
solicitatttFn Amcrica de Sud la SaO Paulo.Ansamblul dc acolo a
si inclus Tn programul sttu accasttt coregraflc, iar in 1998, ln
statul amcrican Tcxas,tincr mi au cerut s i invttl dansurile din
371 R zboiul splonilor
Michcrcchi``. Intcrcsul sporit pentJdansurile michcrcchcnc
cstc justiicat,dac avcm in vcderc acele documcntc carc sc
n arhiva lnstitutului dc /1uzicologic a Acadcnlici
pOstrcaz
Maghiare:4.000 dc rnctri flinl,pcstc 200 dc fotogra i,culegeri
dc texte pcstc 200 dc pagini,notarea a 10 suitc de dansuri,50 dc
, motivc i Fnai rnult dc 500 dc inclodii romanc,ti din l ngaria.
2 Fa
2 r J : 3g F
in cOncluzic, sc poatc spunc ctt paginile cronic vicili
culturalc romanc,ti_ rganizate in follll dc asocialii,CCrcuri dc
lectu ,coruri vocalc,,i grupatc Fn jurul unor pcrsOnalittli
remarcabile, sunt dcoscbit dc bogatc la roman din ungaria.
i
Aflrlnalia F,i are tcmciul nu numai in randul comunitttlilor din
lumca urban .Astfcl,la sttr,itul sccolului al XIX-lca,ln fruntca
nli,c Hi l aflttm la Chitighaz pe losif-loan Ardclcan,prcotul din
localitate,care Fn anul 1893 scoatc monografla comunci,o caltc
,
de o valoare dcosebittt pcntru romanii locului.In vecinatatc,la
Gyula,mnclionau si mai multe ccrcuri romanc,ti dc lcctur .Tot
din accst ora,a plecat,i acel lVloisc Nicoar ,carc nflinicaZ ,in
1822, Institutul Tcologic din Arad, apoi David Voniga, carc
scoatc in 1895,la Bichisciaba,prima rcvisttt tipttrittt prin accstc
pttlti Cu titlul ,,Lunlina``. Mai lnult,din accst ora,plcac ,Tn
unul lui 1848,Gheorghc Pomul,carC dCVine mai tarziu
ambasadorul Statclor Unitc dc pe langttlarul Rusici.Stt nu uitim,
fiului potcovalului roman din Gyula i se datorcaztt faptul c
Alaska apa inC azi Statclor Unitc alc Americ .Dat puternich pe
vremuri cra si viala culturaltt a comunitalii rOmanesti grcco
.
catolice din Lcta Mare.In accst sat din judciul Bihar a copilttit
losifVulcan,nasullui Mihai I FninCScu.Pentru cinc nu stic,losif
Vulcan publictt la 9 maltic 1 866,la Pcsta,ln rcvista rcdactattt dc
,,De a
avea. ! De altfcl,capitala Ungarici,13uda si Pcsta,cra pan ln
1920 un centn deosebit de insemnat al cultur romanc,ti.Au
activat aici ncmuritorii fntemeictori ai culturii nalionalC
manc ti,corifc scol Ardelenc,Samuil Micu,Pctru Maior si
Ghcotthc sinCai,prim doi nind inmormallta"chiar n acest

Rizbolul splonilor
oras.in plus,c ilC rOmancsti scoasc in tipografla din Buda sunt
opcrc dc baztt alc culturii nalionalC. In tirnp, s a rcmarcat o
adcvttrath activitatc dc mcccnat a mcnnbrilor dc fruntc ai
comunittttii maccdo romanc din Pcsta. Evidcniicm aiCi
contributia lui Ghcorghc Sina,in 1849,la constmirca Podului cu
lallluri dc pc Dunttrc,dintrc Pcsta si Buda(numcle lui Sina cstc
trccut pc pilonul dinsp Buda al podului).VOm mairllcnliona c
Tn 1808 s a nttscut, tot dintr o lllilic dc maccdo romani, la
Miscoll,prilllul mitropolit al Ardcalului,Andrci saguna.
i si dc(3olul,,PrO muzica din Gyula,carc organizcaztt in flccarc
Culturah a Romanilor din Ungaria(UCRU)a foSt
Uniunca
niiniati cu lllai binc dc 50 dc ani in urm i cstc o organizalic
civiltt carc arc 18 asociatii si COmunit ti aflliatc. Prin statut,
uniunca sc angaCaztt la organizarca difcritclor programc
culturalc. Intcrcsant,clttdirca scdiului l niun din orasul Gyllla
cstc singura proprictatc comunitartt romancasc n Ungaria,
cxccptand illlobilclc biscriccsti. Uniunca culturaltt adnlinistrcaz
buna hnctionarc a Editurii,,Noi si a RcdacliCi Sttptttmanalului
"Foaia ronlancasc ,dar asociatH ciVilC formatc pcntJu suslincrCa
culturii romancsti funcilonCaztt si la Btttania, Bichisciaba,
Budapcsta,Ccnadul Ungurcsc, Lcta Marc,Pocci,Otlaca Pust
Michcrcchi si Scghcdin. Dc alt
1,budapcstanii scot alinanahul
comun
lii,michcrcchcnii rcdactcaztt un juma1 local,iar
scghcdinen publictt cu regularitatc rcvista,,Convictuirca``.
Altfcl,autoguvcmarca pc Talci a Romanilor din Ungaria,
rcprczcntanta natiOnaltt CXistcnttt din 1995,organizeaztt in flccarc
an ,,Ziua culturaltt a romanilor din Ullgaria , nlobilizand la
accasth acliunc pcstc 300 dc palticipanti,mcmbri ai difbritclor
cchipc dc pttstmrc a tndilii10r mancsti din Ungaria.Programul
din ultilll ani a fost Organizat la Ccntrul Cultural Romancsc din
Gyula si s a axat pc prezcntarca muzicH si cantccului romanesc.
Acccasi Autoguvel larc pc iartt aCOrd Tn flccarc an distinclia
,,Pcntru romanii din ungaria``, Tn tirnp cc Autoguvcmarca
Romancasctt din Bichisciaba sc rcmarctt in iccarc an cu
organizarca concursului de povcsti, iniliat pentl clcvii sc01ilor
373 Rttzboiui spionilor
372
romancsti,undc participtt dc rcgultt pcstc 200 dc copli.Rcvenind
la Uniunca Culturaltt a Rolllanilor din Ungaria trcbuic spus ch,
accasta, invittt sistcmatic t upelc dc tcatru din Arad si Oradca
pCntrLl a prezcnta Fn sanul comunit lilor rOmanesti dc aici picsc
tcatralc in limba man .Asa cum a iniliat in anu1 2000
fcstivitttlilc prilCiuite dc sttrbitorirca anivcrsttrii a 150 dc ani dc la
nastcrca poettllui naliOnal Mihai Emincscu,la Gyula,Alctca,
,
Apatcu,Bcdcu si Chitighaz Cu acca ocazic,la Apatcu,ln curtca
Biscrici1 01todoxc Romanc din localitatc,a fost dczvelit bustullui
Mihai Enlincscu,cadou al Univcrsitttlii din oradca.Stt reanlintinl
an intalnirca formalii10r cOralc din Unga a si Romania,
mobilizand la asemcnca Fntalniri pcstc 400 dc col i ti.Dar,i dc
Fundalia,,Lucian Magdu din Btttania,care sc remarctt prin
OttaniZa a Fn fccarc an a concursului dc recital dc poczic
ronlancasca.
4ra
n 1992 a Comunit IH
Dc partca ccalalt , lnfHniarca
n
Ccrccttttorilor si Crcatorilor Romani din ungaria, iar apoi
1993 a institutului dc Ccrcctttri al Romanilor din Ungaria
, (lCRU), preCum si activitatca stiinlifiCtt dcpustt dc ctttrc
intclcctualii gmpali njurul accstui atclict constituic una dintrc
cclc lnai impoltantc rcalizttri spiritualc din ultilnclc dccenii alc
comunitttlii. Institutul funclionCaztt cu trci scclii: ctnOgrarlc ,
lingvistic
litcraturtt si istoric . In ultiFn ani, institutul a
organizat rnai rnultc sirnpozioane,intmniri la carc ccrccttttorii fsi
prczinttt dc regultt rczultatclc oblinutC ln domcn le lcgatc dc
Viala Culturaltt si spiritualtt a ronlanilor din Ungaria.Dc rclinut,
comunicttrilc dc la acestc sirnpozioanc au apttrtlt in volumelc
,,SIMPOZION``.Dar institutul a scos,n1993,l o cartc,dcstul
dc cuprinztttoarc,dcsprc comunitatca romancasctt din Chitighaz,
pcntru ca,ln 1995,stt apar o alta dcsprc roman din Btttania,
iar in anu1 2000 una despre Michcrcchi. In plus, institutul a
publicat in 1996 volumul ,,ANNALES``, iar n 1998 caltca
Rttzboiul spionilor
"BIBLIOGRAFIE``,adunand la un loc lista difcritclor c 4i
scricri publicatc dc chtrc ccrccttttor Institutului.
Pcntlu cci carc nu stiu, ln parcul din vccinatatea BiscricH
O1lodoxc Romanc sA Nicolae din Gyula sc gttscstc bustul lui
Liviu Rcbrcanu, ridicat in 1992 dc catrc uniunca Culturaltt a
Romanilor din Ungaria. Un an maitarziu,in acclasi parc a fost
dezvclit busttll lui Moisc Nicoartt la lnstitutul dc Ccrcctttri.Tot Fn
cronica cvcnirncntclor iniliatc dc lnstitutul dc Ccrcetttri, strans
lcgate de cinstirca arllintir pcsOnalitttli10 lnarcantc alc cuiturH
si istorici romanilor dc prctutindcni,sc cuvinc stt flc pomcnit
contribulia lui losif loan Ardclcan la Chitighaz ln 1993, la
Biscrica(DItodoxtt Romantt sc dczvclcstc placa comcmorativ ln
anlintilca autorului rnonOgraici satului.Mai dcpaltc,comunitatca
ccrccttttoriloL intelectuali adunali injunll institului,cOntribuic ca,
la SCOala rOmancasctt din Chitighaz, sh flc asczattt tabla care
vcstcstc dcsprc cxistcnia dc 200 dc ani a scolii romanc,ti in accl
loc.La smrsit dc mai 1998,accla,i institut organizcaztt dczvclirea
la Gyllla a plttc comemorativc a lui Ghcorghc Pomul,a,CZati pe
pcrctclc fostului intcmat al,colii romancsti din localitate.
e.Reprezentania romaneasc
PI in Lcgca din anul 1993,privitor la d["tu lc nlinol itttlilor
natiOnalc si ctnice din Ungaria,sc stabilcsc acclc drcptul i speciale
ca au mcnirca tt asigu , sc cgalc mino t4ilor natiOnale si
ctnice din ia pcntl la si pttsta limba matcm ,cultllra,spccincul
naliOnal.Practic,sc stabilcstc,tOt pl in accasttt lcgc,o noutt stl lctur
dc rcprczcntanth Cu scOpul asigurarii autonolnici culturalc
cunl sunt dcrlnitc autoguvcm lc localc alc nlinoritttli10 la nivcl
local ,1 la nivel dc i . F nd dcscmnatc n cadrLll alCgc lor
gcncrale localc, autoguvcrnttrile llllinoritarc locale prirnesc
compctcnia dC acOrd h cclc mai impoltantc problcme privind
conlunitatca rcspec v :hv ! mant,culttlnlizttc,fo10sirca limbii,
prcsa in limba matcl l . In context, pHmelc alcgcl i ale accstor
autottvcrniri localc minoritarc au ca1/tlt loc in 1994,astfcl c ,ln
prczcllt, cxisth autottvcrnarc romancasc 1 cal
n urlnitoarclc
localitttli:Alctca,Apatcu,Bttania,Bcdcu,Bichisciaba,Budapcsta
374 375 R zboiul sP10nilor
as,
(ln 3 scctottc dc capitaM),Chitighaz,Ccnadul Ungurcsc,Da
i
Gyula,Jaca,Lcucushaz,Michc chi, Otlaca Pust ,Pocci, Sttcal,
Scghcdin si Vcchcl d.Illlpoltant,la Michcrcchi iV chcl d au fost
ale,ip m mmi.Mai mult,mttOritatea dcputali10rdin consiliul
local din lichcrcchi,Otlaca Pust ,i Vechcrd suntromani.Evidellt,
s au mai folnat autoguvcm ri nunlitc ,,lomanc,ti ,1 ln alte 12
scctoare din Budapcsta,precum si m ora,ul Kazincbarcika,dal
mcmb i accstOr coEpu nu suntro ni.Lidcru1 lo dc excmplu,ln
ciclul clcctoral antcrior a fost prcscdintcle de autottvernare a
,i tigani10r iun alt scctor din Budapesta. Stabilit prin icgc, ln
Unga a cstc considctt ca ttpt pcrsonal al ec rui indi d apaltc
stabilirca apaltcncniCi Salc ctnicc. Baztt pc accst pHncipiu, la
alegcrilc auto lvemmlor minoritttc 10cale din 1998(d tOate
p babilitttlilc din intc se matc alc)au Candidat,apoi au dcvcnit
dcputali fn Ottallelc dc rcp zelltan",i persOanc care nu au contact
cu comunitatea romancasc , nu vorbcsc lirnba. Ediflcator2
o anizalillC mancsti traditionalC au scmnalat la Budapesta,ln
1998,ctt dill c cci 75 dc dcputali alCsi stt forlllczc rcp zcntaniele
romancsti din dife tele scctoare dc capital ,60 nu cunosc lilnba
roman ,antcrior neluand palte la activitttlile culturalc,i obstcsti
rornancsti,ca sl nu spunem c nici mttcar nu se declartt romani!
Curn cn dc astcptat, numcroasc o :aniZalii rOmane ti si_au
cxprimat Fngrlorarca pentm situalia Fn care comunitatca
romancasctt cstc reprezentattt de neromani, in tilllp ce
Autoguvcma a pc Tartt a Romttilor din Ungaria s a dclimitat dc
accste pc oallc,constatand c 40%dill deputalii atltOguvcl ilo
asa localc sllnt ncromani.Pcntlu rczolvtta accstei problemc,ivit i la
alte minoH li,Pttlamcntul Ungarici a prcghtit modiflc a lcg
rllinoritttlilo
Ca urmarc,datorittt modiflcttr lcg electorale,a fost posibil
Tn prclllicra ca, in tOamna anului 1999, stt ic aleastt noua
Autoguvc larc pc Tartt a Romanilor din Ungaria numai dc chtrc
persoane rccunoscutc aparlinand comunitttlii rOmanesti
tradilionalC Era flrcsc stt flc asa,mai alcs ch Autoguvcmarca
cstc forLll dC rcprezcntanttt la niVel pc iar ,flind consultat dc
structurilc guvcmamentale ungarc in problemelc considcratc dc
Rttzboiul spionilor
baztt pcntl lroman din I ngaria.Or,cun stt st cu cc problcmc
sc confl llnt oman dc dincolo dc Tisa,din momcnt cc nu faci
paltc din accasta cOmunitatc?
aF.E pr r
, sca
`
in unga a,lcgilc in vigoarc stabilcsc drcptlll minorittli10r la
informarc in lilllba matcrn ,rcspcctiv drcptul de acces la accstc
med dc infol narc in limba matcm . Statul maghiar acoper
chcltuiclilc scoatcr a ccl pulin unui Organ dc prcstt sttptttmanal Tn
lilllba roman , iar Radiodifllziunca Maghiartt si Tclcviziunca
Maghiartt au obligaiia Stabilith prin lcgc ca stt asigurc sistclllatic
un progralll omancsc,programclc lllinoritttlilor flind considcratc
obligalii dC SCn/iciu public alc media. in plus, cOnduccrca
Tclcviziunii Maghiarc a scllulat o FnielCgOrc dc colabo[=c cu
Autoguvcl arca pe Tarh a Romanilor din Ungaria,stabilindu sc
astfcl modalit 11lC prin carc rcprczcntania rOmancasc cstc
intcgrattt in p oblcmclc privitor la deciz le tclcvizillllii legate dc
progmmclc Fn limba mantt consacrttc comunittlii mani10r din
Ungaria.Culll sc prCZinth mcdia romancasctt dc pcste Tisa?
Rc sta,,Foaia rOmancasc aparc samanal m 16 pagini i
si arc rcdactia la Cryula.Zial ll a anivcrsatt tn luna ianuaric 2003,
52 dc ani dc la prilllla aparitic.In prczcnt,,,Foaia romancasc ``cstc
scoasttin 1 000 dc cxcmplarc,dar paginilc rcvistci pot fl cititc din
toamna anului 2000 si pe intemct.Edito l rcsponsabil al rcvistci
cstc l niunca Culturaltt a Rolnanilor din Ungaria,carc urlnttc,tc
controlul rcspcctar drcptului dc cxprilnarc si informare libertt in
paginilc rcvistci ,,Foaia romancasc al pcrsoanclor si al
difcritclor comunit li,gmpttri si institul Culturale.Un mot h
plus ca Uniunca culturaltt stt iniliCZC Constituirea unui Consiliu
rCdaCliOnal COnOpus din dclcgalii Organizal 10r si institul 10r
rcprczcntativc alc romanilor din l ngaria.
Tot in contcxt, cmisiuni romancsti la radio sc rcalizcaz
inccpand din 1980, ln prczcnt difllzandu_sc zllnic 0 0r ,i
jumitatc dc cmisiunc rcgionaltt si jumttate dc o ,program pc
tar .Rcdaclia cnlisiunilor cstc la Scghcdin,dc unde enlisiunilc
rcgionalc se difllzcaz la orclc dc pranz,celelaltc,pc lar ,SCara,
376 377 Rttzbolui splonilor
la O dc maximtt audicn".Dc relinut,programul sc transmitc m
marc partc pc undclc ultrascultc, iar redaciia rOmancasc
rcalizcaz , nalth calitatc
fapt rccunoscut, crllisiuni de
profesional .Datoritt acestci act itttli,indeOscbi a cmisiunilor
rcaHzatc in colaborare cu Radio Timi oara,Consiliul Europci a
organizat la Scghedin, ln studioul programclor romancsti, o
cOnfcrini intcl laliOnaltt ri curOpcnc,dcsprc
cu palticiparea a 8 1
r01ul programclor radio n viala nlinOritttli10 Antcriot rcdaciia
romancasctt a scos, mai cxact Fn anu1 2000, primul CID cc
pOpularizcaztt fllmoasclc mclod romanc ti din Ungaria. Tot
atunci,cu ocazia llllplinir a20 dc ani dc la pornirca clllisiunilor
romanc,ti la radio,echipa tincrilor ziari ti a rcdactat O caltc cu
cclc mai intercsantc rcportttc tranSInisc pc undelc radiofonicc.
Lcgat de anivcrsarca amintit ,Icdaclia a gttZduit Fn toamna lui
2000 vizita a 70 dc ziaristi dc la posturilc de radio rn lilnba
romantt din 25 dc lttri de pc patrtl contincntc,contribuind ast
l la
propagarca valorilor culturalc alc romanilor din l ngaria in lumc.
Dc pa ca ccalalta,prOgran tclcvizat Fn limba romantt cxist
din 1982. si aiCi rcdaclia SC gttsc,tc la Scghcdin dc undc, ln
prczcnt, sc rcalizcaz o cmisiunc romancasc shpthmanal, cu
durata dc 26 dc minutc.Programul sc dttin zi dc lucm,dc rcgul
intre orclc 13 si 14,pc postlli nalional lnaghiaL iar clllisiunca sc
rcia in acccasi sttpthman ,dc obicci sambita inaintc de pranz,tot
dc un post nalional rnaghiar,transllFlis dc accasttt dattt prin satelit.
Putcnl vofbi si dcsprc prcsl scris local in lilnba roman ,cum
cstc cazul publica,ici CttC VCdC lumina tiparului m localitatca
lichcrechi,cu titlul"Jumal``.Practic,o mictt cchip rcdacliOnal ,
rtt nici o cxpericni ,dar cu dorinia dc a hCC Ceva pcntl l satul
natal,a hotttrtt scoatcrca accstci rcvistc localc,ctte aparc in dou
lilnbi: oman i lllaghiar .P mul numttr a apttmt Fh luna lnai a
anului 1999.ln prczcnt,rc sta cstc cttutat ,i citi ,chiar,i de
acci lllichcrcchcni carc s au mutat din sat,dar dorcsc s afle cat
mai rllultc dcsprc problcmclc oamcnilor din comuna 10r natal .
in cc privcste programclc localc tclcvizatc, accstca sunt
i sc translllit dc rcgul pc rcicaua dc
rcalizatc fn limba roman
cablu la Bichisciaba,la(3hitighaz si,Par o oarccarc rcgularitatc,
R zbolul spionilor 378
la Gyula. Programul Tclcviziunii Romanc poatc fi si el
rcccp!ionat aprOapc in toatc localitttlilC populatc dc romanii din
Ungaria.Mai mult,la lichercchi,IInai multc falllilii din zontt au
invcstit din surse propr pcntl instalarca unor antcnc cu
utOrul c rora au acccs la programc rcligioasc in limba roman
la radio,din Romania.
Relaliile rOmano romane sIInt ascendente
inci din sta ,sublinicz ctt accstc rclalii CXisttt doar dc dup
1990, n prczent Romania acordand numcroasc bursc dc studii
tincrilor si profcsorilor din I ngaria.In anu1 2003 au luat partc la
cursurilc si cxcurs lc dc vartt din Romania peste 100 dc cop
20 dc adulli apattinand comunit lii Omancsti. La randul ci,
Patriarhia Biscric ltodoxc Romanc trilnite ttn Ungaria prcoli
nlisionari,c
ofa lc asigurtt intrclinCrca.Dc rclinut,sunt tot rnai
impoltantc ttutoarclc inanciarc asiguratc pcntru lucr rilc dc
rcnovarc de la biscricilc oltodoxc.Cu un aselncnca ttutor
substantial, dC Cxcmplu, c posibiltt rcinnoirca biscricii din
Apatcu.Aici vol bim dc 3,5 milioanc dc forinti,cu aCCCasi sum
flind inaniattt de Romania si rcnovarca Biscric rtodoxc
Romanc din Michcrcchi.Fapt rnai pulin cunoscut,guvcrnul dc
la Bucurcsti asigutt dc mailllulli ani un stoc impo ant dc haltic
penti l scoatCrCa dc ziar,i caltc la Editura,,Noi``din(3y 1la,asa
cum Fundatia Culturaltt Romantt din Bucurc ti lotrelinC relalii
stransc cu uniunca Culturaltt a Rolllanilor din Ungaria.
Dc paica ccalalt , scolile din inv ! mantul public din
Ungaria sunt ntrelinute si adrllinistratc dc c trc autoguvcrnttrilc
si consiliilc localc. Statul maghiar colltribuic la intrclincrCa
accstor scoli doar printr o subvcnlionare nOmativ , acordand
banii
n funclie dC numttrul copiilor prcgtttili la sCOala
rcspcctiv .Accstci subvcnlii nOrmative i sc mai adaugtt si altc
suplimcntc, lot din bugetul de stat.( n asemcnea suplimcnt
poatc fl oblinut numai dactt scoala rcalizcazh un program dc
lnV mant pcntru lninorithiilc naliOnalC Astfcl,ln ultiinii ani,
statul maghiar a asigurat acopcrirca tuturor chcltuiclilor
flnanciarc alc lntrclinCr ,colilor romancsti.Dc cxcmplu,pcntru
379 R zboiul splonilor
ntrelinerCa scOlii generalc rOmancsti din Michcrcchi, undc
studiaz 205 cop , sc acord 60 de lllilioanc de forinli din
bugctul de stat.In cazul,colllor generalc cu seclie rOnlancascl,
statul maghiar sc angaCaztt la subvcnlionarca a 80%din
cheltuicli.(D astfel dc ,coaltt cxisttt la Shcal, cu 98 dc clcvi,
,
lntrclinerCa accstcia costand primttria 30 dc milioanc dc forinli,
ln timp cc statul asigurtt accstci,coli 24 dc nlilioanc dc fOrinli.
Evidcnt,confoin lcgilor ungare,prilnariilc nu sunt obligatc s
cheltuiasc
n intregilllc pcntJ ,coaltt banii supliincntari pe care
fi prilncsc dc la stat in acest scop. Singura conditic a OblinCr
accstor bani cstc ca rcspcctivul consiliu local sl asigure in
localitatca subordonat inclionarCa scolii publice.
,i
/f.fr2'6rlilriJ
E)incolo dc aspcctclc sclrmalatc antcriot BiscHca Oltodox
Romantt din ungal ia priFllC tC anual o subvcnliC dC aprOape 10
milioallc dc forinti pcl u fllncliOnare i pestc 500 m dc fOrilali
pcntru subvcntiona a "ocupaliilor` dC Catchizarc dc la c01i,
rcspcctiv 4 111ilioanc dc fo nii pclltru munca dc arhivarc dc la
parohiilc localc,i Episcopie.S au maiacold 4 milioanc dc fo llti,
ca o contribulic bugctara pcntu chcltuiclilc lucrttrilor de rcnovarc
dc la catcdrala din Gyula(h1999s au acordat 10 milioanc dc
forinii penttt nova a cc pclci din Budapesta,p ctull ultcHOr alte
10 milioanc dc forinli pCntlu renovttilc dc la catedrala din Gyula).
Un alt aspect flllbucurttto Institutului dc Ccrccthri al
Rolmanilor din Ungaria i s au asigurat cttcva milioane de forinli
pcnt l continuarea activit lilor dC arhivarc dc la Episcopia
Biscric rtOdOxc Romtt din(3yula si dc la parohillc accstcia,
subvcnlia bugctartt maghiartt flind dattt pc baza llllclcger intrc
Ministelll Patrimoniului National al Ungariei si Ministcl 1
Culturii si Cultclor din Romania.Dc rclinut, munca dc
inventaricrc a documcntclor si a vestigiilor culturalc romancsti
din Ungaria a inccput imcdiat dup 1995 ,i arc ca scop flnal
amcnttarca unui muzcu al valori10r culturalc si rcligioasc.
Tot pc baza unui sistcm dc contribulie di cth la htrelincrca
cultclo prin oferirca nlai nou a l%din ilnpozitul pcrsonal al
R zbolul splonilor
difbritclor biscrici,inccpand cu 1999 s au acordat pcntru Biserica
Oltodoxtt Romantt din ungaria difcritc sumc ln forinii,dc Ordinul
nlilioanclor, iind practic donatii a sutc dc pcrsoanc. Introdus
prin icgc Fn 1997,ccttttcnH ngarici au posibilitatca s o rc 10/
din impozitul lor pcrsonal difbritclor cultc prcfcratc dc ci.
Dc altR 1,dintrc biscricilc grcco oricntalc din Ungaria,doar
sarbii sunt rnai rnulli dCCat rolllanii,carc doneaztt pentru biserica
lor dc crcdinttt rISttritcanh accl unu la suttt al irnpozitului
pcrsonal. Oricum, donalia sc pOatc oferi concOnlitent atat
biscricilolL Cat si organizatii10r civilc.
Tot in contcxt, autoguvclllarca pe Tari a Romanilor din
Ungaria a nlai priinit dc la bugetul dc stat pcntru acopcrirca
chcltuiclilor salc dc fllnctiOnarc altc catcva zcci dc lllilioanc dc
forinti.MiniStCrul JustitiCi a inai inclcdintat drCptul dc distribuirc
a pcste 10 111ilioanc dc liorinii anual pCntru Autoguvcrnarca pc
tari, Carc a propus din accasti sumtt asigurarca urmitoarclor
subvcnliil flnalllarca lucrttrilor dc lttrgirc a scdiului din(3yula al
Autoguvcmttrii pc tar ,SprJinirca rcnovttrii Biscricii O OdOxc
Romanc din otlaca Pust , subvcnlionarca const lir sttlii de
spolt la scoala gCncraltt cu scctic rOmancasctt din Apatcu,
subvenlionarca funcliOnttr Institutului dc Ccrcctttri al
Rontanilor din Ungaria, rcspcctiv contributic la lucririle de
alllcnttarC a sc01ii gCncralc cu scctic r01nancasctt din Sical.
In anu1 2004 alltoguvcm rilc 10calc au lllai prinl dc la buget,
pcntl l cllcltuiclilc dc inctionarC, altc 600 nlli dc forinli In
orasclc mari, cu prccttdcrc la Budapcsta, accasta sumtt cstc
intrcgit Tn ullclc cazuri cu altc 3-5 milioanc dc forinii.si
organizaliilC Civilc, rcspcctiv asocialiilc rOmancsti, au primit in
accst an dc la Parlamcnt aproapc 8 111ilioanc dc foHnli.E)in accast
sullltt s au acordat pcstc 4 1nilioanc dc forinti l niun (3ulturalc a
Rolllanilor din Ungaria, 1,5 milioanc dc forinii Comuni lii
Ccrcctitorilor si Creatorilor Romani din ungaria si l nlilion dc
forinliAsocialici Romanilor din Micherechi.Au mai primitspr
n valoarc dc pcste 350 dc nl
flnanciar dc forinli SOCiCtatca
Culturah a Romanilor din Budapcsta,Asocialia Culturalh a
Romanilor din Scghcdin si Asociatia Romanilor din Otlaca Pust
380
381 Rttzbolul spionilor
2.B
27
rJ J
.
`J
In concluzic,sc poatc spunc ctt Ungal ia distribuic subveni
pCntrLl difCritclc programc alc minorit 11lot inclus pcntrtl celc
romancsti, printrc care pentru organizarca tabcrclor dc cop ,
programe stHntifiCC, Cditarc dc carte, atat Ministcrul
lnV 1 mantului,cat si Ministcrul Culturii.Sumclc oblinutC pc
accast cale dc cttrc ottanizaliile i institllliilC rOmancsti sunt in
jur dc 5 milioanc dc forinii anual in anu1 2003,Ministcl ll
CultuHi(MiniStCnJ Patrimoniului Na"onal n.a.)a acOrdat
urmitoa le subvcni pcntm scopuri romancsti:o anizal ci le,
institutii-2,525 1nilioane dc forinli,sCOatcrca publicaliilor-1,8
111ilioanc dc forinii, prOgramc culturalc - 3,003 111ilioanc dc
forin".Din cca din urmi sum ,cca mai impoltanth subvcnliC i a
rcvcnit Asocialici Romani10r din Pocci, 400 dc llllii dc forinli.
Intcgrat Fn sumclc enumcratc mai sus,Ministcml lnv ! mantului
a acordat institutlllui de Ccrcctttri al Romanilor din Ungaria 2,9
milioanc dc forinli,iar Ministcrul Cuhurii,1,6 milioanc dc forinti.
Intcrcsant, subvcnilonarca programclol culturalc alc
comunithii10r cclor 1 3 1ninorithii naliOnalc din t ngaria,inclusiv
cclc romancsti,sc ilcc in marc partc de chtre Fundalia public
nflintattt dC Ctttre guvcrnul de la Budapesta in 1995.In ultirnul
tirnp s au asigurat,din fondultotal dc 638,2 11lioanc dc forinli,
15,281 111ilioanc dc forinli pcntru programclc romancsti.
Evident,facc paie din accasth sum i subvenlia dC aproape 3
nlllioane de forinii acOrdattt pentru rcalizarca programului dc
munch al institutului dc Ccrcctttri al Rolllanilor din Ungaria.
Fundatia publictt a dat dc altfcl si bursc dc crcalic artistilor si
ccrccthtorilor romani in valoarc dc 800 de rllii dc forinli.TOt in
contcxt s au mai acordat,i bursc dc stud pcntl clcvii dc la
liccul romancsc,5 mii de forinli pe lun i10 mii de forinii pc
luntt pentlu studcnii.ln inc,ln anul n2003 au prirnit burstt de
in
la statul inaghiar 36 dc cicvi dc liceu si ll studcnli rOmani dc la
difcritclc institulii dC inv ! mant superior din Ungaria si din
Romania.Dc rciinut,accast ,,FundaliC public subvcniionCaz
.
si scoatcrca sttptttmanalului,,Foaia romancasc ``
R zbolui splonilor
g.SI nu uitttIIll!Sc J2d
J rrJJ j
1 iSIJJ rr
`
/r 4 l br z J F
r rr2
Cum subliniam mc din dcbuttll acestci c 41,politiCa czitallt
nu dc pulinc Ori"in genunchi ,a lidcrilor Romanici dc dup 1989
a condus la tragica si rusinoasa situalic CaAl dcalul stt flc rcalinente
1 anzit cu mollumcntc inchinatc criminalilor unLyuri ce s
rcmarcat prin un diabolic proccs dc maghiarizarc fottath a
romanilor si sccui10r din Tl ansilvania.in mod spccia1 2ccam
refcrirc dirccttt la modul lusinos in carc cx prcmicml Romanici,
domnul Adrian NIstasc, si a dat in cclc din un acordul, din
raliuni clcctoralc probabil(a sc analiza aliania cu UDMR n.a.),
pcntru ridicarca,,Statu Libcltttii``dCla And,cdiflciu cc elogiaz
ngaria Iarc si,,cro
,,I `` ovinismului
lnaghiar dc la 1848:asa
dcclaral 13 gcncrali, Ittasi in istOric ca asasin diabolici a
40.000 dc romani! Ei bine,pc flnal dc carte,nc vom peJ lite s
dezvttlui adcvttrul c ud al istol ici n aceasttt dclicat problcm .
I.f" FabJZJ a a J8 J"ff C4RttZ sirnbolic dc cifra 13,si dc accca a fost ales Aradul.Era,pc dc o
(dOCumentar)
La 5/17 fcbrllarie 1867 sc constituic statul dualist Austro
Ungaria,prin fmp riirCa poscsiuni101 lmpcriului Habsburgic in
doutt cntithli statalc,,Cislcitania (Austria)si,,Transicitania``
(Ungaria)
Cauzci picrdcrca dc cltrc Habsburgi, ln urma Rttzboiului
Crimcii(1853-1856) dcclansatpentru attudecttea Principatelo
Romanc,a mccanismului crcat in 1815 pcntlu pttstrarea stams
quo ului contincntal si planctar Sfanta Aliani ;
picrdcrca poziliCi
n cadrul Confcdcraliei statclor
gcmanc, dup 1848, pantt la cxcludcrca deflnitivtt a
Austrici dc ctttrc Prusia in 1 866;
picrdcrca tuturor posesiuni10r italicnc in pcrioada
1858-1866 n fbvoarca Picmontului spr init dc Frania;
infrangcrca dc chtrc Prusia (1866),i unifiCarea
Gcrmanici mjurul accstei
succcscle planului de cdiflcarc a Romanici(cunOSCut
inctt din 1768),prin actul dc foritt dC la 24 ianuarie 1859
382 383 R zbolul splonilor
,i proclamarca Romanici ca stat la ll dcccmbric 1861,
carc amcniniau cu piCrdcrca Transilvanici, Banatului,
Partiunl ului ,i Bucovinei si urlnarea cxcmplului
,
romancsc de cttre sarbo_c ali,CChi si polonczi;
intrarca Romaniei fn sfcra de influcnitt gcrIInantt prin
incoronarea lui Carol I(10 mai 1866).
atl
S01uliC: pcntru a pttstra lmperiul, Ininoritatca gellllan
dominant 1,i asociaztt cca mai turbulent minoritate, cea
ungureasc ,ln actul de dominarc a maorittlii slavO_ omane.
in OctOmbric 1867,ca o consccinitt a pactului dualist, dicta
ungartt decidc RIDICAREA UNUI MONUMENT SIMBOL AL
RECONCiLIERII HABSBURGO UNGA ,duph conflictul din
1848-1849,sub numclc dc,,HUNGARIA``.inviziunca ideologilor
unguri, cl trcbuia stt rcprczinte "Ungaria Etcm sau ,,Ungaria
Milcna ,realizattt prin pacStul dualist,ca,,Ungaric a Coroanei
SFanttllui stcfan``h Componcnia ctteia intral1 13 pro ncii.Pcntm
amplasarca monumentului cra ncvoic de un loc istoric, lcgat
paltc,cctatc dc marginc a Transilvaniei ravnitc si,pc dc alta,locul
undc isesett cxccuttti dC austricci,ca dezc ori,13o leri(3
dcclarali unguri,3 gellllani,2 austricci,2 allllcni,l sttb,l croat,1
slavon) un i gCnettli n armata dc invazie a lui losif Bcm m
Transilvania.
Cci 13 gcncrali au la Arad ull monumcnt cttc ficomemoreaz
,,Obcliscul``.ln monumcntul ,,Hungaria ci urmau s
simbolizczc ccle 13 provincii ale,,Ungttici Milenare``:Ungaria,
C)ldcnburg,Burgcnland,Slovacia,Ruthenia,Transilvania,Banat,
Partium,Sil lium,Croalia,S10Venia,Backa,Voivodina.
La 27 mai/8 iunie 1867,Franz Joscph(1848-1916)a fost uns
,i rcgc al Ungarici,iar ca scmn al,,Reconcilicrii``anulcaz (12
iunic)lcgilC diCtci dc la Sibiu privitoarc la cgala FndrcptttlirC a
naliunii 10mane i a lillnb omanc ln Transilvania.
1867-1877 se des2 oartt colccta publictt pclltrtl strangcrca
fondurilor pcntrll in 1larca ansamblului.
01878-lucrarca cstc incrediniattt SCulptorului AdolfHusla
 bdd ttb 384
01883-cstc alcastt varianta inal i cstc scmnat contractul,
dar,Tn 1885,sculptorul rnoare.
1885-lucr rilc sunt prcluatc dc Zola Gyorgy,i Kala KarolyD
carc lc flnalizcaztt in 1 890.
01890- cstc dczvclit rnonumcntul,la 51 dc ani dcla moartca
gcncralilo Nu cra dath comcmorativ , ci una anivcrsar ,
dcschizandu_se atunci deccniul dc sttrbtttorirc a lILLENlUM
ului ungurcsc.
Monumentul avca ca sirnbol, ngaria``,fcmcia Fntruchipand
visul lllilcnar, ncotturattt dC altc 4 pcrsonttc mbr cate in
uniforma "oastci ncgrc a lui Matias Corvin libcrtatca
ungurilor Tn trczirc,spiritul dc lupth al ungurilor,spiritul lor de
sacriflciu si ostas ungur rnurind.La baztt sc allau lncdalioanclc
cclor 13 gencrali provinc .
1890 - 1918 - /1onumcntul "Ungaria`` a rcprczcntat
triumflll visului nlilcnar ungurcsc si sirnbolul luptci, prin
utilizarca,,lcgilor de maghiarizarc``pcntru crcarca unci"natiuni
omogcnc`` noi, ,,natiune maghiar in care, confornl Lcg
natiOnalitttti10r,intrau ungurii,sarbii,croalii,S10vcnil, omanH,
gernlanii ctc., cC rccunostcau granilclC Rcgatului Coroanci
S lltului stCin si acccptau maghiarizarca.
e l Dcccmbric 1918,prin voinia mttOri pOpulaliei,
Transilvania, 3anatul si Partium ul, prin urmarc si Aradul,
centru al rcvoluliOnarilof ronlani, cu tot cu monumcntul s u,
s au unit Ronlanici. E)in accst momcnt, pcntru unguri,
"Hungaria``Tsi schimbtt scmniflcalia.
l dccelllbric 1918 - 1 lulic 1925, "I ngaria Milcnar
dcvinc siinbolul iridcnici unguresti, al luptci rcvizionistilor
unguri pcntru dczmcmbrarca ltomanici /1ari si alipirca
Transilvanici la Ungaria.An dc an,la 6 octombric sc adunau mii
dc unguri din Ta i Ungaria in jurul statu ,manifcstand,i
scandand lozinci antistatalc. Estc motivul pcntru carc, ln anul
1924, loncl Brtttianu propune, in ,edinitt dc guvcrn,
dcmantelarca statu . ,i luttri de pozitie in mcdia.
0 1 lulic 1925 -prin hotttrarc dc guvcrn aprobattt dc scflll
statului, Fcrdinand l intrcgitorul, monumcntul a fost
385 Rttzboiui splonilor
dczasamblat,picsele ina intrand in custOdia unit lii rnilitare din
Subcetate, partc din medaliile gencralilor prOvinc flind
ascunsc cu griittde custoziungllri insubsolul Muzcului de lstOric
din Arad.Pc 10cul sttu s a decis ridicarca unci statui a lui Avram
lancu,dar incctincala cu care s au strans fondurilc si dcclan,arca
cclui dc al dOilca R zboi MOndial au amanat proicctul.
01925-1945,prcocupali de recupcrarca oariial rcu
itt la
30 august 1940)a Transilvanici, nazistil unguri au lttsat pc
planul dOi problcma rnonumcntului.
6 octornbHc 1949, cu ocazia anivcrsani a 100 de ani de la
infrangCrea revolulici ungarc de ctttre aust eci, Oman
transilvttneni si ru,i, ,i a cxcculiCi gencralilo
prOblclna a fost
relu ,genemlulLttosKossutll,iidco10LyulteroHsmului unguresc,
Alcxandlu Pctic(SandOr Pctofl), ind prezentali drept COmmi,ti,
iar monumcntul,,Hllngaria``drcpt monumcnt al luptei dc clas .
0 1950-guvemul lstvan Dobii a cerut oflcial lui Pctru Groza
reasamblarea monllmcntului, ca simbol al prietcnici masc10r
mllncitoa manesti si unttrc,ti si al Libcrt4ii.in condiliile
ocupaliei sOViCtice, dactt a acceptat sub presiunca lui Stalin s
acorde ccttticniC rOman celo 400.000 dc fascisli ullgu c01onizali
m Transilvania de Nord dc HO m locul celor pcste 540.000 dc
ccttticni mani de ctn ,i religii difettte,mdepttrtali dC OCupantp n
Ho10caust,Gcnocid,i deportarc,dach a acccptat fJFintarea unci
"Rcgiuni Autonomc Maghi[re ,Pctru Groza a renlzat ccrerea dc
reasamblare a monllmentului ,,HllngaHJ`. Renizul sc baza pe
analiza raport a 300 dc acadclnicicni si univcrsitari care ll demascau
drept monumcnt al,ovinismului,intolcranici,i urii e de romtti.
0 1990, ianuaric, nOua campanic pentm ridicarea
monumentului, prczentat acurn ca simbol al ,,Rcconcilie i`` ,i
romano ungare a fOst dccian,attt dc cercurile
"Prictenici
rcvizionistc si ircdentiste ungure,ti pnn intcllllediul sccretarului dc
sttt fn Ministerul Cultur ,l adiunCt al lui Andrei Picsu,Hunor
Arpad.Tcntativclor anuale li s a ttspuns la Arad prin manifestalii
0 1996-instalarea la putere a CDR a trczit noi spcmnic
cercu lor pdHce durc de la Budapctta,cOnduse dc ktOr Orban
R zbolul splonilor 386
si David lbolya,carc au gttsit ia 13ucurcsti bincvoitori in pcrsoana
148-iunic 1849 cu un adcvttrat
nlinist lorAndrci Plcsu,Victor Babiuc si Valc u Stoica Accstia au gcnocid_loo dc prcOli,40.Ooo dc cet
claborat proicctul hotttraHi dc guvc n n 793/ 1999, pHn care icni uCisi,pcste
300 dc satc arsc ctc.,umare a Fndemnuri10r la criin
monumcntul a fbstluat din custodia I M01380Aradsiprcdatilcgal lansatc dc idc010gul SandOr Pct6
prin pOczH manifcst
( prOCCS Verbal),la 1 0CtOmbdc 1999,Ol dinului Convcntual al dc tipul,,catrc Naliuno``,"PC Vial
Sttntlllui Francisc de Assissi,St Lucian Blaga,N 2. ,i pC mOalte``,,,in
Ziua dc Anul Nou`
Dczl ntuitc la 2 octombric 1999, marile manifcstal dC la -lredcntismul,i reviziOnismul fascist;
Arad, patronatc dc priinarul libcral 4alcntin Paul Ncanll, au NerccunOasterca intcgritttlii si unitttlii tcritoriale a
linpiedicat cfo urilc subprcfectlllui Lcvcnte 13ugnar de ridicarc a Romanici;
monurncntului pe 6 octombrie,ln prczcnta lui Viktor Orban si a E10giul terorismului,rasismului si urii.
lbolyci David,rnai ales ctt demonstranlilor li S au alttturat toate
partidcle dc opozilie,in fl unte cu PDSR,si chiar rcprczcntanii ai
putcrii.Prin vocilc domnilo1 lon llicscu si Adrian Nttstasc(carC
ultcrior s a rttzgandit) claSa politictt rcalisttt romancasctt a
I
)i ,i alc ordOnanlei n 31/2002.
dcmonstrat atunci ctt monumentul,,Hungaria siFYlb01izcaztt tot Singura s01ulic Onorabiltt ar fl cedarca, Fn scmn dc prietenic,
a
:liwn1: ttp:
cc poatc fl rrlai contrar,,Prictcnici ,"Libert lii``,"Rcconcilicrii``,
1 'l al
,,NollllaliZttrii rclatii10r intrc popoarclc roman si ungur, ln
contextul adcrarh accstora la principHlc Uniunii Europene .
monumentu1 0 glorifc .
i:

0 28 nOicmbric 2002,cu ocazia dcschiderH scrbttrilor l nirii

la Alba lulia, la Arad, la iniiiativa lui Lcvcntc Bognar,
viccprimar, noul consiliu municipal a aprobat rcamplasarca
monumentului fn,,Piala de vechituri``, obsedanta campanic Fn
jurul acestui monumcnt redczl n!uindu sc. si aCCasta rn
condiliilc ln carc,,Forumul din maltic``(14 maltic 2003)a pus
clat la Cl
Napoca,problcma autonomizttr Transilvanici,ca
Spaliu dc manifcstarc a naliunH maghiare,instituind ulterioL la
Sttntu Gheorghc,Consiliul Nalional Maghiar din Transilvania,
ca organisnl dc conduccrc a Tttrii Autonomc a Sccuilo
Atat ca numc_,,Hungaria (,,Etcm sau,,Milcnar ``),cat si
ca prctcxt cci 13 gcncrali provincii, monumcntul arc o
semniflcaliC Cumplittt pcntFu rOmani.El silnbolizcaz :

Tl a ocupantului i reduccrca romanilor in pcrioada

1366-1437 1a condilia dC SC i fn propria lor iar ;

Agrcsarca de ctttrc unguri, prin trupcle teroriste ale

cclor 13 gcncrali, a unui stat romancsc, Transilvania,
proclamat la 2-16/14-28 scptcmbric 1848,act soldat rn

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
ACCOCE,P,POUGE D.,Releaua Caraman.Cei treisprezece
romani care au zguduit NATO, COmpania CLAR
OBSCUR,1999.
ALEX, V, Spionai ,i danteltt Veche, Editura ALDACA,
Bucurcsti,1990.
ALEXA,V Imperiul invLibil,Editura ALBATROS,Bucu sti,
1992.
ALEXE,D.,Conspiralia psihOtronic ,Editura OBIECTIV
Craiova,2004.
ALEXE, V, Abwehr contra FBI, Editura ROMANUL,
Bucuresti,1992.
ALTERMATT, U., Previziunile de la Saraievo.
EtnonalionaliSmul'n Europa, Editura POLIROM, lasi,
2000.
ANDERSON,K.,HitleL societttlile Secrete,1 lumea oCultl,
Editura ELENSIS,Ploicsti,1996.
ANDREWtC.,CIA,i Casa Alb .Serviciul Secret,i presedin,ia
americantt de la George WashintOn la Ceorge Bush,
Editura ALL,Bucuresti,1998.
ANDREWi C., GORDlEVSICI,0,KGB,istoria secrettt a
operaliuni10r sale externe de la Lenin la Gorbaciov,
Editura ALL,Bucuresti,1995.
ARMEAN,C.,De ce a fost ucis?^r rlimplinit 75 de ani,Editura
ALFABETULUl,Sibiu,1993.
BABOIAN,D.,Pa,aport pentru inferno Halucinanta aventur
a stuperlante10r.Editura POLITIC ,Bucurcsti,1970.
389 R zbOlui splonilor
BAcESCU,A.,Din nou m calea nttvlliri10r barbare,Editura
TEMPUS,Bucurcsti,1995.
BAJANOv B.,Kremlinul ani10r'20,Editura coGITO,Omdca,
1991.
BANCIU, D., RADULESCU, S., M., COruplia ,i Crima
n Rolmania, Editura coNTINENT XXI,
organizat
Buctlrcsti,1994.
BARBULESCU,E.,Nicolae Ceau,escu a fOst unchiul meu,
Editura DATINA,Bucuresti,1994.
BAUMAN,Z.,Globalizarea si efectele ei sociale,Editura
ANTE Bucu sti,1999.
BEGIN,M.,Revolta,Editum DAB,Ia,i,199.
BERGEN,P,L.,RttzbOiul sttnt S.A.in inima lumiisecrete alui
Osama Binladen,Edil a ALLFA,Bucurcsti,2002.
BERTHAD, D, PLA A., Ianipularea prin scris. vorba
zboar ,scrisul r mane,Editura ANTE Bucuresti,1998.
BODA,1.,cinci ani la Cotroceni,Editura EVENIMENTUL
ROMANESC,Biucuresti,1999.
BOROVI KA,V,P,cazuri celebre n istOria terorismului,
Editura NICULESCU,Bucu ,ti,1998.
BOROVI KA,V,P, secte sataniceo EPisOade dramatice,
Editura NICULESCU,Buclrcsti,1997.
BOROVI KA, V, P, splonil de la Tel Aviv, Editura
NICULESCU SRL,Bucllrcsti,1996.
BIdESTAIN,1 .,Romania,i lnarile btttttlii ale frontului secret,
Editura vIITORUL ROMANESC,Bucure,ti,1994.
BRESTAIN, H., Acliuni Secrete in Romania, Editura
STIINTIFICA,Bucllrc,ti,1973.
BRISTAIN,H.,llnpact la paralela 45,Editura JuNIMEA,Iasi,
1986.
 bdd Wb br 390 391 R zbdd ttbmbr
BRESTAIN, H., O istorie mai pulin Obi,nuit , Editura CORUT,P,Lumina coboartt fn Carpali,Editura CoRUT
JUNIMEA,la,1,1987. PAVEL,Bucuresti,2002.

BRUCAN,S.,Stalp n puteriin Romania,Editura NE 41RA, CORUT, P,Noi trttim in viitor9 Editta CORUT PAVEL,
Bucurc,ti,1996. Bucllrcsti,2002.

BUCOVINEANU, P, H., Spionajul economic armtt a CORUT,P,Eu,Varain din neamul arieniloL Editura CORUT
concureniei Capitaliste, Editura POLITICA,Bucuresti, RAVEL,Bucurcsti,2002.
1985. CORUT,P,Oamenii trec de absolut,Editura CORUT PAVEL,
BURDAN,D.,DST Noutt aniin D izia antiterorist ,Editra Bucurcsti,2002.
ARTEMIS,Bucurcsti,1993. CORUT,P,Speranlele nu mOr niciOdat ,Editta CORUT
BUZATU,GH.,] izboiul secret,Editura JUNI 4EA,Ia i,1973. PAVEL,Bucure,ti,2002.

CALVI, ,Europa na,ilo larla la cu asalt Europa,Editura CORUT,P,Triumful oamenilor,Editura TARS,Bucuresti 2001.
UNIVERSAL DAL Sl,Bucurc,ti,1995. CORUT,P,Revan,a,Editura CORUT PAVEL,Bucu ,ti,2001.
CARCUEL,S.,CUDALLS,I.,Ytthak Rabin.Pacea,1-a uls CORUT,P, Trttsnetul geto dac,Editllra CORUT PAVEL,
soldatul, Editura STYLE i Editura sTIINTIFICA, Bucuresti,2000.
Bucurcsti,1996.
CORUT,P,Un om,Editura CORUT PAVEL,Bucuresti,2000.
CELAN, E., Parapsihologia ,i serviC le secrete, Editura
CORUT,P,Glasul omului,Editllra CORUT PAVEL,Bucuresti,
MIRACOL,Bucure,ti,1997.
2000.
CHURCHlLL,4,Al doilea r zboi mondial,vol.1,i II,Editura
SAECULUll.0.,Bucu sti,1996. CORUT,P,Clanul ngtttOrilor,Editura CANDM Iasi,2000.
CORUT,P,Van 1 rii de sionl,ti,Editura CoRUT SLLSRL,
CODREANU, C., Z., insemnttri de la Jilava, Editura
Bucurcsti,1999.
MAJADHONDA,Bucuresti,1995.
CORUT,P, arile secrete,Edittlra CORUT L,Bucu ,tl,
COJA:I.,Marele manipulator,i asasinarea lui Culianu,
1999.
Ceau,escu,lorga,Editllra MlRACOL,Bucure i,1999
CORUT,P,Pacea marilor strttbunl,Edittlra CORUT PAVEL,
CONSTANTINI ,R, o istorie sincertt a poporului roman,
Bllcu sti,1999.
Edma UNIVERS ENCICLOPEDIC,Bucllcsti,1998.
CORUT, P, POarta ViitOrulul, Editura CORUT PAVEL;
CONSTANTINIU,F.,Doi ori doi fac,aisprezece(A'nceput
Bucurcsti,1999.
rttzboiul rece in Romania?),Editura EUROSONG AND
B00K,Bucwesti,1997. CORUT, P, Omul din Carpali,Editura CoRUT PAVEL,
Bucllrcsti,1998.
COFd EA,R.,Kosovo Cantecul trist al rrlierlei 1998 2000,
Editura AGORA,Ia,i i Edittlra SAPIENTIA,Bucurc,ti, CORUT,P,N a fost triumful minciunii,Pavcl Comrndialog cu
2001. gencralul stefan Gtl,c,Edimm CANOVA,Iasi,1998.
R zbolul spiollilor 392
393
Rttzboiul splonilor
CORUT,P,Rttzbolul zeilor,Edittlra CORUT PAVEL,Bucurcsti, CORUT,P,Ah orit sperania,Editlltt VARANHA,Bucu ,ti,

1998. 1994.

CORUT, P, S r,itul imperiului ascuns, Editura CORUT CORUT,P,Ndnfranlil,Editura VARANHA,Bucure,ti,1994.

PAVEL,Bucurcsti,1997 CORUT,P,Singuri sub crucea nordului,Editum VARANHA,
CORUT, P, COplii speraniei, Editura CORUT PAVEL, Bucurc ti,1994.
Bucurcsti,1997.
CORUT, P, Floarea de Arglnt, Editura GEMENII SRL,
CORUT,P,Good bye,NATO,mon amour!,Edittlra CORUT Bucuresti,1993.
PAVEL,Bucuresti,1997.
CORUT,P,Dincolo de frontiera,Editum GEMENII SRL,
CORUT,P,Nlsculi pentru a lnvinge,Editura CORUT PAVEL, Bucuresti,1993.
Bucurc ti,1996.
CORUT, P, Balada Lupului alb, Editura GEMENH SRL,
CORUT,P,Rttzboi'n ceruri,Edittlra GEMENII SRL,Bucu sti,
Bucure,ti,1993.
1996.
CORUT,P,Arta succesului la rOmani,Editllm MIRACOL,
CORUT,P,Ini ni de roIIlani,Editura MIRACOL,Bucuresti, Bucuresti,1993.
1996.
CORUT,P,SI te na,ti sub Steaua noastr !,Editum GEMENII
CORUT, P, Tttramul fericiril, Editura GEMENI SRL,
SRL,13ucuresti,1993.
Bucurcsti,1995.
CORUT,P,Lumina geto dacicI,Editura VARANHA,Bucure,tl,
CORUT,P,Secretele exploratorilor astrali,Editura GEMENII
1993.
SRL,Bucurcsti,1995.

CORUT,P,lntOarcerea lui Zamolxe,Eda VARANHA, CORUT,P,Quinta spart ,Editura GEMENI SRL,Bucurcstl,

Bucurcsti,1995. 1992

CORUT,P,Fiul Geto Daciei,Editun GEMENII SRL,Bucuresti, CORUT, P, Fulgerul albastru, Editura GEMENH SRL,
1995. Bucurc,ti,1992.

CORUT,P,Drumul ln ngatorilor,Editun GEMENll SRL,
Bucurcsti,1995.
CORUT, P, COmOara nibelung1lor, Editura VARANHA,
Bucurcsti,1995.
CORUT,P,Arta crealiei,Editura VARANHA,Bucuresti,1994.
COSMA, N., Contribulia unOr minOritttli naliOnale la
bol,evizarea Romaniei,Editura BRAVA PttSS,Bucurcsti,
1996.
COSMA,N.,Cum a fOst pOsibil?cartila Pacepa,Editum
PACO,Buctlresti,1996.

CORUT,P,Cttltttor pe drum de a,tri,Editura GEMENll SRL, COSMA,N., Cupola.Din culisele ... securit fil,Editura
Bucu sti,1994. GLOBUS,Bucuresti,1994.
 395 R
bdd wb 394 ' zboiui spionilor
DUMITRU,1.,SpiOnttul maghiar m Romania 1918 1940,
COTOMAN, GH , Dosarele securitttlil. Dezvttluirile unui
Editura,,CONCORDIA``, mi,Oara,1990.
anchetator de la Direclia vl a DoS.S ,Editura OBIECTIV
Craiova,1999. DUTA,V, Puterea,l parapsiho10gla,Editura MIRACOL,
Bucurc,ti,2000.
CRACIUN01U,V,Fala neVttZuttt a securit lu rOmane,Editura
SOCIETAT TEMPUS,Bucurc,ti,1996. DUTA,V,Rttzboiul parapsih010gic.Tehnici de manipulare,
Editum VIcToR,Bucu ti,1997.
CROWDER,G.,Anarhismul,Editwa ANTE Bucllrc,ti,1997.
EBE O., Caruselul spiOnaiului Est Vest, Editura
CULLEN,R., Surse sovietice, Editura GLOBUS, Bucurcsti,
BARICADA,Bucu ,ti,1992.
1991.
EHRLICHMAN, ., ln slatele usilor ttnchise, Editura
DE S DE,G.,DE S DE,S.,Oculismul ln politic .De la
POLITICA,Bucurcsti,1982.
Pitagora panl ln zllele noastre, Editura PoLITICA,
Bucurcsti,1996. EMINESCU,M., Chestiunea evreiasc , Edia VESTALA,
Bucure,ti,1998.
DELCEA,E.,NUTA,o.,secretele lui Pavel Corul,Editura
OBIECTIV CraiOva,1998. EMINESCU,M.,,,Ne e sil ... scrieri politice,Editll aSOROC,
Bucure,ti,1991.
DEZMARETZ,G ,Totul despre splonaJ,Edi ra POLIROM,
Ia,i,2002. EMINESCU,M.,Publicistic Referiri istorice si istoriograrlce,
Chisinttu,1990.
DIACONESCU, 0., Interceptarea, ntre
informare ,i
dezinformare,Editura GLOBUS,Bucllrcsti,1994. EPPERSON,A.,R.,Noua Ordine mOndial ,Edima ALMA,
Bucurcsti,1997.
DIAMANDESCU,C.,Generalul se intoarce,Editllm ICAR,
Bucurcsti,2000. EsAN,I.,Maestrii culiselor secrete,Editura LOGOS,Bucwesti,
1999.
DJILAS, 4.,intalniri cu stalin,Editura EUROPA,Craiova,
1992. FALIGO R ,KAUFFER,R ,Serviciui secret chinez,Edttura
NEMIRA,Bucure,ti,1993.
DOGARU,P, Insula serpi10r in calea rechinilor,Edttum
SAECULU 11.0.,si Editura VESTALA,Bucu ti,1996. FICEAG, B., Tchnici de manipulare, Editura NEMIRA,
Bucure,ti,1996.
DOHOTARU,I.,s.a.,Direclia de informalil ldilitare,lntre
rlcliune,i adevttr,Editllra MILl D RA,Bucurcsti,1994. FILIR T, TerOristii printer noi, Editura oBIECTIV SRL,
Craiova,2001
DOlENICO,V,,Ceausescu la TargOViste 22 25 decembrie
1989,Editura 10N CRISTOIU,Bucure i,1999 FILIR T,Secretele UoS.L.A.,Editura OBIECTIv Cmiova,1999.

DUCULESCU, V, Diplomalia seCretl, Editura CASA FILIR , Rttzboiul parapsiho10gic

mpotriva romanilor,
EUROPEANA,Bucure ti,1992 EdittaOBIECTIv CraiOva,1998.
 bdd bmbr 396 39z ttbdm
m
FLOREA, GH., s.a., SaSe zile care au zguduit Romania. GRIGO ,I ,C.,Cucuveaua cu pene ro,ii,Edimra MIRACOL,
linisterul de lnterne in decembrie 1989, Editura l.I., Buclrcsti,1994.
Bucuresti,1995.
HAIRABETIAN,H.,S.,"Birou1 2``roman,iS.S.1.ln atliune,
GARDELES,N,Schimbarea ordinii globale,Editura ANTE Editura CARRO,Bucllrcsti,1994.
Bucuresti,1998.
HANDELMAN,S,M arla rus ,Editllra ELI Bucuresti,1999.
GARDNER,C.,L ,Sfereledeinfluenitt dmpttrlireaEuropeide
HAsEGANU,M.,in culisele diplomaliei

ctttre marile puteri la linchen i lalta),Editura ELI lemOriile unui

y ATA
p S
: cfttu
Bucurcsti,1993.
i,
GARZ,R,Apocalipsa,i Romania,Editura OBIECTlV CraiOva,
HELSING,J,Organizal le Secrete,i puterea lor n secolul XX,
2004.
Editura ALMA TIR BuCurcsti,1997.
GARZ,R,SPionaiul,i puterea,Editura OBIECTIV CraiOva,
HEWIT D.,Atacul psihic,Editura L.VB.,Bucuresti,1996.
2003.
HIGGINS,J.,COnfesionalul,Editura HuMANITAS,Bucurc,ti,
GARZ,F,Democralia hienelo Spionai,Sange,i teroare, 1992.
Editu OBIECTIV Craiova,2002.
HIGGINS,J ,Pactul cu diavolul,Editura HuMANITAS,
GARZ,F,Ghidul sPlomului roman,Editura OBIECTIV SRL, Bucu ,ti,1992.
Craiova,2001.
HOAR,P, ,Arhiteclii cOnspiraliei Oamenil din umbr
G , Splonaiul tOtal tn acliune,Editura OBIECTIV SRL, Editura ALDO PRESS,Bucuresti,1999.
,

W:
Craiova,2001.
H MddOv BaSara
GARZ,R,ClA contra KGB.Secretele serviclilor secrete,
Edimra oBIECTIV Craiova,1999.
HOGER, J.,A inceput smr,itul.Raport asupra semne10r
GARZ, De la Atlantic la Urali Rena,terea Europei,Casa Anticristului,Edimra AURELIA,Bucurcsti,1998.
Editorialtt ODEON,Bucurcsti,1999.
10NESCU,N.,Fenonlenullegonar,Editllra ANTET XX PRESS,
GARZ, PACEPA,I.,M.,Trezirea marelui Dragon,China m Bucurcsti,1993.
reforml,Editura OBIECTIV Craiova,1999.
10NITA,G.,V,Securi,t ,Editura CALIYPSO,Bucuresti,1996.
GHEYSENS, R., Splonil, aventurieril istoriei, Editura
ABER,H.,Ilezbollaho Nttsculi cu rttZbunarea,n sange,Editllra

ENCICLOPEDICA,Bucurcsti,1991.
ANTE Bucure ti,199.
GOGA,0.,STAN,M.,Pe frontul nevttzut,Editura EMINESCU,
JELAVICH,B.,Isloria Balcani10 Secolul Xx,v91. ,Institutul
Bucuresti,1980.
Europcan,lasi,2000.
GORDIEVS ,0., Urmtttorul pas: Execulia,Editura ALL, JOHN,M.,LOFTUS,A.,Filiera,ObOlanilor,Editura ELI
Bucurcsti,1998.
Bucurcsti,1997.
 399 R zbdm s o Or
398
Rttbdd ttb
LMI a C apddJ
JOTH,Wl,lmpttrlirea lum lstoria rttzboiului rece(1941-
1955),Editllra SAECULUM l.0.,Bucurc,ti,1997.
111 ,

LAUNJ.,14ari decizii ale cdui de al doilea rttzboi mondial,

JOULE,R.,V,BEAUVOIS,J.,L.,Tratat de manipulare, vol.1,i ,Editura sTIINTIFICA sI ENCICLOPEDICA,
Editura ANTE Bucuresti,1997.
Bucuresti,1988.
UCA,C.,Francmasoneria.Istorie,i iniliere,Editura VENUS
LE DORAN, S.,ROS ,P, cyberlarla,Editura ANTE
&SCHEI,Bucu sti B ov9 1994.
Bucurcsti,1998.
JURMA GH.,Conspiralia uniVersa11,Editura TI 4PUL,Rcsila,
LENDBEATER, C,
, FrancmasOneria. Rituri ,i inilieri,
1994.
Editura HERALD,Bucuresti,1998
KABBALA, P, Tradilia Secrettt a occidentului, Editura
LEU, C., Romanul unei zile mari, Editura ALBATROS,
HERALD,Bucurcsti,1996.
Bucure i,1989.

KALESNIKOM M.,Richard Sorge,Editura,,TUDOR LEVINE,M.,LEVINE,L.,K.,Cabala imperiului ascuns(CIA
"CORBUT`PRADCOM SRL,1993. ,i rttzbolul dragoniloo,Editura ELI Bucurc,ti,1996.
KAPKAN, R.,D., Fantomele Balcanilor, Editura ANTE
LOCKHAR K., B., Reilly asul spionajului, Editura
Bucuresti,2000.
NEMIRA,Bucurc,ti,1997.
KARETH,A.,COVACl,M.,Zile lnsangerate la lasi 1941,
LLOYD, A., MATTHEWS, P, BiOterorismul Flagelul
Edimra PoLITICA,Bucurcsti,1978.
mileniului Hl,Editura HIPAR10N,Cl
Napoca,2002.
KASPl,A.,Watergate,Editura OMEGA,Bucu ,ti,1991.
MAAS,P,AMES,A.,Ucigasul de spioni,Editura ANTE
KAUFFER,R,Corporaliile arnericane in lupta contra Europei, Bucureti,1998.
Editura INCITATUS,Bucure,ti,2000.
MALAPARTE,C.,Tehnica 10 turii de stat,Editura NEMIRA,
KEA J.,Lupta impotriva terorismului c9nduCe Romania Bucurcsti,1996.
spre structurile de securitate ale Occidentului, Rcvista
MASON,P,Asasin omcial,Editura ELI Bucurcsti,1996.
JANE'S INTELLIGENCE REVIEWtianuarie 2002.
Mc.ALLISTER,B.,Comando PSIo Manipularea con,tiiniei
KNIGH A.,KGB dupa KGB.Scurttt istorie a eternei noastre,Editura ELI Bucuresti,1996.
securitttli de stat,Editura ELlll BuCuresti,1999.
MECKELBURG, E., Agenlii PSI. lanipularea con,tiiniei
KURTA,H.,Operaliunea,,Crau``,Editura HUMANITAS, noastre,Editura NEMIRA,Bucllresti,1996.
Bucurc,ti,1991.
MENVEDE R., Despre Stalin ,I stanilism, Editura
LALLEMAND,A.,Organizalia,Edimra AURELlA,Bucuresti,
HUMANITAS,Bucuresti,1991.
1997.
MIRCU,M.,Dosar Ana Pauker, Editura GUTENBERG
LAUNA lJ.,IStOria secrettt a cominternului,Editura VENUS,
CASA CARTII,Bu`uresti,1991.
Bucureti,1993.
R zbolui splonilor 400 401 R zboiul splonilor

MITRAN,V,Blestemul sarpelui,Editura OMEGA SRL, NAsTASE,I.,G.,Globalizarea,i efeCtele ei asupra economiei,

Buctrcsti,1999.

MOCANU,1.,lnsemnttri despre splonaiul tehnico economic,

MtfttI :L
a,ULTIMA ORA,anul V
355,15 malnic 2000;partca a III
Edimra NIIILITARA,Bucu sti,1975.
sc c nou ,n 356,16 111artic 2000.
MONASTE,S.,Protocoalele de la Torontoo Naliunile unite
NAsTASE,1.,G.,Sindicatele,i rolu1 lor social.Implicallile
contra cre,tinism lui, Editura SAMIZD ,Bucurc,ti, lor m stra securitttl naliOnale,Expunc la
act i
1999. Q,Bucwcsti,9 fcbmarie 2000.
Colcgiul Nttional de Ap
MUNTEANU, R, Cont secret, Casa Editorialtt ODEON, NAsTASE,1.,G.,Contextul geopolitic si geostrategic al
Bucuresti,1993. capacitttlii de apttrare a unui stat(partea I),ULTIMA
NASTASE,1.,G.,Globalizarea la inceput de secol XXI sub oM,allul v m 25(269(,25 hnic l iulie 1999;partea a II
a,ULTIMA OM,anul v sc C nOu , 356,16 maltic 2000.
illnpactul transferului de tehnologie, Rcfcrat dOctorat,
Univc atea Nalionah dC We,c01egiul de bzbOi,5 NEAGOE, S., Cazul Barbu Catargiu,Editura SCRIPTA,
aplic 2004. Bucurc,ti,1992

NASTASE,I.,G.,Implicaliile activit lii Sindicale in sfera NEGI EANU,C.,Fenomenul paranormal n cotidian,Edittlra
securitlli naliOnale, Expune la Colegiul Nalional dC MIRACOL,Bucurcsti,1995,
Ap rarc,Bucuresti,13 mai 2002. NEGULESCU, V, Spionai ,i COntraspionai. Din viala,i
NASTASE,1.,G.,Pletode de evaluare si de analiztt a erlcieniei activitatea unui orller de ittfOrmalil, Editura
econonlice in transferul internaliOnal de tehnologit Tcz
BIBL10THECA,Tttgovistc,1999.
de doctorat, spccializarca Analiztt ccOnomico inanciar ,
NEGUREANU, C., Conspiratorii cosrnici si organizaliile
FacullatCa dc COntabilitate ,i lnfomatictt dc Gestiunc, secrete,Edittlra lNTAC Bucure,ti,1997.
Acadcmia de Sttld Economicc,Bucurcsti,2001.
NEGUREANU,C.,Plitul poporului ales,Editum NIIIRACOL,
NASTASE, I., G., Proteclia brevetelor de invenlie,parte Bucllrcsti,1996.
componenttt a sistelrlului de securitate, rcferat Colcgiul NICHITA,AL.,Pacepa contra Pacepa,Editura TESS EXPRES,
Nalional dC Apttra ,28 maltic 20011 Bucllresti,1996.

NASTASE,1.,G.,Specirlcul activitttlii de Cercetare,tiinlilic ,i NICULESCU,T.,BALABAN,C.,G.,l ITEA,M.,NASTASE,1.,

dezvoltare tehnologictt in sistemul securitttlii naliOnalQ G. Confrutttrile electronice ,i psihologice, Editura
LucrTe de absol a C01cgiului Nalional de Aptta ,
VICTOR,Bucurcsti,2003.
Bucurc,ti,2001.
0'RELLER, S, Atentat in desert, Editura TRANS PRESS
NASTASE, 1., G., Cunoa,terea, antidot ,mpOtria e ctelor KRAUL,Bucurc,ti,1992
negative ale globalizttril, ULTlMA ORA,anul y scric 0CQN C.,COlltCle dc MAMNCHES,Consilier de taintt al
nou ,n 441,17 iulic 2000. puterii,Edi a HUNIIANITAS,Bucurc,ti,1992.



R zbolul splonilor
OGDEN,K,3.,Terori,tii mileniului IH,Editura BoGDANA,
Bucurcsti,2001. PETRESCU, S., Arta si puterea informalil10r9 Editura
OLBOJAN,GH.,1.,Fala neagri a securitttlii&Ion Mihai MILITARA,Bucurcsti,2003.
Pacepa,Editula coRIDA,Bucwc,ti,1999. PET]]SCU,S.,Informaliile a patra arm ,Editura MILITARA,
OLBOJAN,GH.,I.,Fanlomele lui Pacepa,Editura coRIDA, Bucure ti,1999.

Bucurc ti,1993. PINTILIE,F,Serviciul Special de lnformalii din Ronlania,

OLBOJAN,GH.,1.,Good bye,dOmmule Pacepa,Editura IRIS& Editura ACADEMIEI NATIONALE DE INFORMATH,
R.A.I.,Bucuresti,1992. Bucurcsti,2003.

OPREA,M.,oLARU,S.,ziua care nu se uit PINTILIE,F,TUNAMANU,N.,MARITIU,S BELDIMAN,

1987,Bra,ov,Editura PoLIROM,Iasi,2002.
OSTROVso,v,HOx C
Editutt GLOBus,Budurc,1
0STROVsKY v,Htt c.,MEl
Editura GLOBus,Bucurcst
``15 noiembrie
C.,Istoria ser ciului secret de informalil.Romania 1917-
1940,vol.I,Editura l.M.I.,Bucurcsti,2000.
MIl p SeCn;Edra a II_a,
PITULESCU,1,,LAZAR,M.,CONSTANTIN,1.,LEPADUsI,
V,ALEXANDttSCU,V,Anul nou se na,te in sange,
Academh h,dttdu
Editura UNiVERSUL PAN,Bucurc,ti,1998.
,

PADURARU, AL., cei din PITULESCU,I.,A13 lea rttzboi mondialo Crima organizat ,

urm , Editura vARANHA, Editura NAT10NAL,Bucure,ti,1996.

Bucurcsti,1994.

MCtt POPESCU, D , Elefanlli de pOrielan, Editura MATCH,

a seCun d Edmm Bucurcsti,1996.
,1
PANTALEONE, M , POPOv D., lemoriile unui agent dublu, Editura
laria ,I Politica, Edimra POLITIcA,
Bucurcsti,1964. HUMANITAS,Bucurc,ti,1990.

W PORTER, 1., Operaliunea "Autonomus``, Editura

L HUMANITAS,Bucure,ti,1991.
1 : 11 : : 1
PAYNE,R., 10ssad_istOria secret PRADOS,J.,Rttzboaiele secrete ale Pre,edinli10r,Editun ELl
,Editura coLOSsEUM, Bucurc,ti,1996.
Bucurcsti,1996.

PELE,GH.,servicil,i acliuni Secrete,Editum MINISTERULUI PUTKO,AL.,PUTKO,B.,Tlcerea atomic ,Editura NEMIRA,

DE INTERNE,Bucurcsti,1996. Bucu ,ti,1994.
PELIN,M.,DIE,1955 1980 culittle Splonttului rOmanesc, RAlHA,V,in decembrie 1989 KGB ul a aruncat in aer
Editura EVENIMENTUL ROMANESC,Bucurc,ti,1997. Romania cu complicitatea unui grup de nlilitari,Editura
PERLOFtt J.,ln umbra puterii,Editura TEHNCA,Bucurcsti, ZIUA,OMEGAPMSS,Bucure i,1995.

1997. RANELAGHl,J.,Agenila CIA,ascensiunea,i declinul,Editura

ALL,Bucuresti,1998
 405 R zbdd ttbdbr
10r 404
ROBERTSON, P, Agenda Ordinii mondiale. Drumui spre
sTEFANESCU,P,IStOria serviciilor secrete romane,ti,Editura
sclavia popoarelbr,Editura ALMA TItt BuCurc,ti,1998. DIVERS PRESS,Bucuresti,1994.

RONITZ, P, Spionajul ecOnomic, Editura MILITARA, sTETCO, T , DIIoartea pre,edintelui diCtator, Editura
Bucurcsti,1976. CONCORDIA,AFad,1995.
ROkt SUDAPLATOM P,SUDAPLATOV A.,SCHECTER,L.,J.,
le 1 iel
lX,:: i,lWe SCHECTER,P,L.,PIisiuni speciale(Arhitectura terori),
ROTARU,J.,ZODIAN,v MOISE,L.,OROIAN,T,Antonescu Editura ELIT COMENTttOR ,i Editura ELENSIS,
Hitler9 Caucazul,i Crilneca Bucurcsti,1996.
Sange rOmanesc,igerman
pe frOntul de EST,Editura PAIDEIA,Bucurcsti,1999. suHmNU,N., ,Securitatea prezidenliah americanl,
SAKO /SKl,K ,Secretele CEKA,NKVD,KGB,Edittlra DAB, Editura ZZ,Bucuresti,1996.
Iasi,1995.
SUVOROV V,Acvariumo Cenus rtt epoleli,Editum ELl
sARBU, L.NAsTASE, 1., G., Evolulia transportOrulo Bucllrcsti,1997.
Ml10aCe de transport,organizare,i management h
TECsA,1.,Purgatoriul,Editllra lCAR,Bucure,ti,1999.
context european,(v01.1),Editura CONPHYS,Rm.Valcea,
2002. TECsA,I.,Crttciun'89,Editura MILITARA,Bucurcsti,1998.
SIMA,H.,Doctrina legionar ,Edittlra MAJADAHONDA, TECsA,I.,l ercenaril de la miazttnoapte,Editura MILITARA,
Bucllrc,ti,1995. Bucllrcsti,1997.
SIMA,H.,Plenirea NalionaliSmului,Editura VttMEA IMEX, TEODORESCU, R, Un risC asumat, Editura VHTORUL
Buclrcsti,1993.
ROMANESC,Bucure,ti,1992.
SIM10N,T,Mari mae,tri ai spionttului internatiOnal,casa
THEODORU,R.,PIare,alul,Editura MIRACOL,Bucurcsti,
Editorial1 0DEON,Bucurcsti,1994.
2001.
M
r !: 1

= TEODORU,R.,Romania ca o prad ,EdituraALMA,Bucure,ti,
1996.
'Gan a Edmm ANTE B u
S
ttb.
,
ToBA,F,Decizia politicl,i securitatea naliOnal , Editta
LICORNA,2003.
SOLOMOVICI,T., Rttzboaiele MOssadului. 50 de ani de
spiontt evreiesc,Editura TESS EXPRES,Buclrcsti,1999. TODOROVA, M., Balcanil ,i balcanismul, Editura
SOLOMOVIcI,T,Lung e bralul HUMANITAS,Bucure i,2000.
10SSadului,Edittlm TESS
EXPRES,Bucurcsti,1997. TRONCOTA,C.,BLIDARU,H.,Careul de A,1.Ser cille
secrete ale n4arii Britanil, SUA, Rusiei si lsraelului,
sTEFANESCU, P, Duelui nevttzut, Editura MILITARA,
Bucurc,ti,1988. Edi Ia EL10N,Bucuresti,2003.
 Rttzbo,ui sp10nilor 406 Zbdd spb or
407
TRONCOTA, C., llhail loruzov ,i serviciul secret de
WEINBERGER, C., SCHWEIZER, P, UrmtttOrul rttzbOi
informalil al Armatei Romane,Editum EVENIMENTUL
mondial,Editura ANTE Bucllrc,ti,1997.
ROMANESC,Bucure,ti,1998.
WIERZBICKl, P, Structura nlinciunil, Editura NEMIRA,
TUBACU,C.,Spionai COntraspionai,Editura MILIm,
Bucure i,1996.
Bucurcsti,1991.

TZU,S.,Arta rttzboiului,Editllra AUREHA,Bucuresti,1996.

WOLTON,T,K.GoB. ul'n Frania,Editura HUMANITAS,
Bucurcsti,1992.
UDROIU,N.,China,Dragonul pe roli,Editura NICULESCU,
Bucurcsti,1997.
YALLOR D.,in numele Domnului,Editura ALL,Bucuresti,
1997.
UNGHEttA,0.,Clubul CocO,ali10r,Editllra OMEGA SRL,
Bucurcsti,2000
ZALOGA,J.,S.,Tinta:America Uniunea So etic ,i armele
strategice,Editura ELI Bucure,ti,1996.
URIS,L.,Operaliunea_criza rachete10r din Cuba,Editura
ZZ,Bucuresti,1995. ZAMFIIESCU,D.,A treia Europ ,alternaiva realisttt la
iluzlile sinuclga,c, Editura ROZA VANTURILOR,
VACAROIU,N.,Romania,Jocuri de interese,Editura lNTAC Bucllrc,ti,1997.
Bucurcsti,1999.
ZINOVIEv AL.,Homo Sa entiCus,Editura DACIA,Cl ,1991
VAN HELSING,J.,Cine conduce planeta Curtea a 2 a,Editura
SAMIZD ,Bucuresti,1999. ZOCKMANEL,F., OZN,Noua ordine mondialtt Servicii
secrete,Edittlra SAMIZDA BucurCti,1999.
VAN HELSING, J., Operaliunea Aldebaran, Editura
SAMIZDA Bucuresti,1999. ZWEIG,sT,Fouch6,Editura CUGETAREA,Bucurcsti,1934.
VAN HELSING, J., Dezvttluiri cutremur 10are despre

organizalille secrete care cOnduc planeta, Editura '

DECENEU,Bucurc,ti,1998.
*** Strategia de securitate nalionaltt a Romaniei,Monitonll
VASILIEVICI,R.,Piramida umbrelor,EDITURA DE VES
Tirllli,Oara,1991. oflcial,Partca I,n 822 din 20 dccembric 2001.

*** Hotttrarea de Cuvern a Romaniei pentru aprobarea

VILLE ,H.,Dosarul secliei speciale,Edimra PoLITICA,
Bucurcsti,1983 Standardelor naliOnale de proteclie a informaliilor
clasincate ln Romania,Monitonl1 0flcial al Rom` lici,anul
VOL lAN,E.,Spionai,Editura RAO,Bucllrc ti,1998.
xl n 485,paltca l,iulic 2002.
VOLKOGONOM D., Lenin o nOutt biOgrane, Editura ***HoGoR, n 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
ORIZONTURI,i Editura LIDER,Bucurcsti,1997.
Standardelor naliOnale de proteclie a informallilor
VON ANGELSDOR
,Imperialismul noi1 0rdini mondiale, clasirlcate in Romania.
Editura SAMIZDA Bucurcsti,2000. ***Strategia de securitate nalionaltt a Romaniei
R zbolui sp10nilor 408
*** egea n 51 din 29 1ulie 1991 privind securitatea
NU SE TIMBREAZA
naliOnal ,Moniton11 0flcial al Romanici,Paltca I, 163.
CORESPONDENTA
***IIotttrttrea n 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea RASPUNS

Normelor melodologice de aplicare a Legii n 544/2001

privnd liberul acces ia informal le de interes public.
C R
IIR101 K
***Hot rare privind proteclia informalil10r secrete de

TAXEAZA LA DESTINATIE

serviciu,Monitoru1 0flcial al Rol anici,Paltca I,n 575,5

august 2002.

1
1
1 Ftttf
1

***Legea n 182 din 12 aprilie 2002 privind proteclia
informalii10r clasincate,Mon oru1 0 cial al Romanici,
Paltca l,ni1 248,12 aprilic 2002.
***IIotttrarea 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Depu J 6h I
FoT,1: P:11
standardeor naliOnale de proteclie a informalii10r
clasincate in Romttnia, Moniton11 0 cial al Romanici,
Paltca I,n 585,5 iulic 2002.
1
***IIotttrare nn 579 din 19 octl brie 2000 privind nfliniarea EXPEDITOR:(V rug m s completar Cat mai Citet posibil)

Companiei Nalionale,,Romarm S.A.prin fuziunea Numele,i adreSa(persoan0 1ZiCa)

societttlil Nalionale,,Romarm S.A.cu Regia Autonom
ProfeSia
E ma
"ArsenalulArmatei ,Moniton11 0flcial al Romanici,Paltca Te!efon
l,n 529,27 octombric 2000
Nume!e,l adreSa(persOani luridiC )

***Legea n 14 din 24 februarie 1992,privind organizarea,i

Cod fiSCal
funCliOnarea Serviciului Roman de lnformalil,MOnlo 1
TelefOn E mail
0flcial al Romanici,Partca I,ni 33,3 rnaltic 1992. Numele persoanei de COntaCt

***Legea n 80 din ll lunie 1995 privind statutul cadrelor P a va n achltata d e

an lJC e
ana nd )

militare
NI T Al R

liti lti1lpl=

vrarea

: I
l F:: :]=11
r plata

Taxde ttliJe d e pedue Sunt supo ate de ednura