illlpcriala in li・ untc cu un lcgat dc rang prctorian iar din vrcnlca lui Marcus 2へ tlrclius cu rang

consular.
Daci ar i sh sintctizilll pl・ incipalclc idci alc lui Rocslcr,clcね c rcた rirc la cvolutia spatitllui

nord dunttrcan si cronologic s― ar prezcnta astfcl:cl sustinc ca clcnlclltul dacic nu a intrat in contact
cu civilizalia romanュ pentru cユ triia in col■ lunitali izOlatc sau dac五 au fost cxterlllinati ca popor
duptt anul 106 si in felul accsta are loc disparitia Vechii toponilnii daccっ iar ronlallizarea nu s― a

putut rcaliza in cci 165 ani de stttpanirc rolllanh,pentru ch aceasta periOadi nu a bst suicienti
pcntru forl■ area unci noi lilnbi.
Urmeazl ideca conform carcia tOti 10Cuitor五 n anu1 271
Dacici au pttrttsit provincia ↑
ranlanand un tel・ itol｀ iu pし lstiu, dl｀ cpt pcntl｀ u care,poporul l・ oman§ i lilllba romani s_au brnlat la
sudul Dunar五 ,in urllla strinltlthr五 in lllas■ ,un argumcnt iind cxistenta aseminar五 ctl dialcctele
sud dunarcnc.El considcri ca ronlanii sunt lln popor dc pttstori nolllazi in lipsa izvoarclor scrisc
carc stt atcstc cxistcnta rolllanilor in llordul Duniril inaintc dc sccoltll al XIII― lca.Ca o lncununarc
a ideilor salc,stlstinC Ca lllaghiarii atl gisit la vcnirca lor in Transilvania,in sccolul al IX― lca,tin

tcritoriu ptlstitl§ i au asezat colorlisti gcrnlalli pcntrtl a― i apttra granitclC,pcntrti ca rnai apoi pastollii

vlahi s江 1■ lisrczc treptat in llordtll Dヒ inir五 inccpand cu sccolul alメ [Iヽ

″
―lea pcntru a popula tintltttrile

de dincolo de Carpali,puStiite dc ciし 11■ h.

d)Autori romani din perioada modern滉 §i contemporan五

Alltori romani carc suslin ideca continuitユ tii in spatiul fOStei Dacii regttsilll inctt inainte dc
Robert Rocslcr§ i vor continua in secolclc XIX― XX.
Oad江 to五 ogr轟面 P五 ncゎ attQ h皿 五〇dattt cu dom」 nc hal・ iotc mね za
_ク パ ト ]CCea゛ :e五 'お
inllucntei
_… 二
,ti ‐ ― ― ヮ ■ ‐ ‐ ― ― ― ― __― ‐ __― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ― ―
an沈 ・2へ Cest punct de vcdere
― ― ― ―
・ …―
==´
ccmentiOneattpclltrLlO
… … “
se gttscstc la istoricii grcci stabilili in Principttc,DttielPhiliphiф
―

① tqpCnd dcRο 整:″ α iptte dllnttcne(監

警」艶多■田擬C
pCirtl cdc doutt P五 撃I“ 竺 ■
7v v聖 :_
dar sirOmm五 犯 hittt VttCttescl sall Naum_RttIIliottm.
intr-rrn articol din Guzelu de Trun,silvuni “ c沈

tcma colltill■ tlll a 1〕

ttaJi poporului roman ia nOrdul Dttttu■ 曇型la
avllt aもbaaΞ少
…
adevttul din punct dc vedere stiinliiC,Ci a avutl` din politic.

Reprezelltanttomal」 smuttnu auinsistat asllpradacllorca可 5mcllt bndator al poporului

roman,dar au contribuit la consolidarca tcmei dacicc prin e宙 dcnlierea Curttului si a spiritului de
sacriiciu al acestora.IncepLltul l¨ a,ctlt詢 care in celebrul s[u discurs din
1843 a fhcutlln clogiu lui Dccebal,,,ccl lllai inselllnat rigtt barbar care a fost vrcodati''.
′
Studiulllli Bo3dan Pctliceicu Haidcu),,P′ ご・
′/― α′
ι
′″ ′
ノ?''sustinc stlpraviciuirea,lenlcntului
`7σ
dacic dupi cllccrire, aritalld ci sCOala Ardelca11l si continuatorii ci ati exagcl・ at ill idcca

exterrninf,rii nean'rului ciacic: el o latinitate care sd contribuie

藝需要駆顧:墾豊需要聾評弊原肇耀
romallizarca lllu a rcprczclltat oinfuzie dc romani
inhzicde puri, ci dln
romani ptlri,ci cete mgflfverse
din_cclo mai divcrsc l'Sll
i nu arc mttoritttca.⊇
igini. Rezulta
origini.
::F雷 ]=11鼈
a§ adar,ctt poporul rolnan s― a fol■ llat din catcva clcmcntc din carc nici unui ntl a lost prctlolllinant.

16
 ︺ 躍
ヽ
静
S^ ?;tuur'c. il*lo' 融
1l
ス 工炒 V工 ^一 ―
・ 一

artttand ctt sttuctura unci limbi nu cStC drattt dc nul

irtti胤―
狂
ヽ
・ . 1 -―
ul brllt al cu宙
:´^`^1^_ ^1 月 ^^1.・ ハ..10+1。
ntclor,ci dC Circu141a acCStOra,
9ρ ρ Q十 ∩ rЯ
濯
El a dcmonsttat si Ctt slavismclc llll sullt江
針
deoarece sullt Cuvinteお 10Site mai mult sau mtt pttin・ ・ _ 1 ^+ ´11.、

arcatui fiaze int'egi numai cu cuvinte ciin

、

de tblosite ca latinis'rere. r{asclcr-r slrslinea cir se pot

de alte origini' cu toate acestea' viziunea
limba latind, dar nicio propozilie ctt cuvlnte exclusiv
in
ffi;;;;il;;r'riirur,.u pe suslinerea laptului c[ dacii au avut g pgndere limitatd
.^^x /ft-:*^-o'r^nilacn,, T)itnitrie Onciul- A. D. Xenopol Si Nicolae Iorga)'
cmogeneza rommcascl(Grigorc Tocilcs 1 _^_´ 1^._A^1′ 、ぃ
ardCleni OCupau ppzitii impo■ antC
ぃ 。 ^^、・ 1■
n Principclte,dcoarccc ttlti‐
SCOala latinis,s― a extins,i↑
curentului latinist a fost August.-Tret-oniu Laurian, care
i, ,ir#" J. ui"i. corifeul
囲C
.'--a.^:l^.l.^^^^.,lolofnnrlq'eqRnmei;:ffilimba
1ム
試К
量 187聾 876卿
_10,1 _1107κ 00ハ 激■ οηαrノ
らnl十 nノ 7・ チル)/

'測
in dictiollar clcmcllltclc
14θ 777′ 刀
ク け 771わ C CttC a constltult apogc

rom鍋 ユ autclltlCa.
tcllti`五 .Tcntttiva dc a Crca 0 1lmbtt artiicialtt a di
鰍織餓Ъ鮮
沈 de originea doar roman[
Tottl§ i,pmttla m増 loCul SecOlului,a colltilluat stt CXiStc llllanimittteれ
a rorninilor.
D*pl aparitia ideilor. Robert Roesler. tor mai mul{i istorici rornini abordeaz-a
tbrrnr-rlate c1e

o continLriiatr: ili spaliLrl clacic pin[ la formarea statelor

medievale
Jeoria confbrm clreia exisrir
tbp us
care ia atitudjne raLil
glgiilgJg&l}]ggp"
romanesti" Primul noura versiune
cle uuLr(l '-^;'^l---_ - este&tls
vvr,ur a teoriei irnigralioniste

upoF*anitor in tot cursul Er',lui Mediu la nord -rr

de Dunf,re'
. 6u"o-ro*urrlto, Ul
nui'
A.D. XenoPol, metnbru to'"'Pond
・
・
・・・・υ υV工 ……
―― ^,
C=-iD
i,nto*t.uffi,SW41ucrareakorial,uiRou,'l,!-Srud:i,:*::',i:":y::,"::,"::i:
・ ―・轟i三 轟五五l激llas in Dacia§ 1ぬ romanii nu製 _,t
ぉ
Dα θjα ルα α
′ηa Sustinttd J“ ttllぬ 堅狸墓塑理里型ニユ孤笙塑型空盟
or cctttcnia rOmall江 ,pcstc
niciodattt o casttt s￡ paral沈 ,Ci SC Cttsttorcau sl aStfCl sc oblinca mat u§
lnullaLCa, timpul
accs」 a vcnind n討 狙itOr五 mlgrttori,El
ma」 lor migrttii prCCulll§ i rolul lttinittttii l五 再壺領Calimbiirommc.

il痺ヽ
胸島重電I:￡ teli獄 鵞 驚 ]l￡
fL『

.prov冨 騒鯉
』
語覇da==‐ AcdⅢ a■ ∝囲臨臨懸畿亀鳳懸麒懸亀鯉轟艤議喘 麟,加 ″″
議 21鵬

,θ ′η′
′
ο″訪4 Dα ε jα ブ
″ααれ
う .

17
り aclclia
Daciei aⅣ ■ttoC
avllt loc dott
OO雛 ln
in pmCa Ardcll■ ui,LL幽
pmca apuscalla a ArCcllulul,理 ⊆J巨 曰匡M濾上§ig興
二§1四 喜,pe Carc teritoriu scse
caretcrltorlu ,

mttginisc colonizttca romm江 .In Moldova si Valttia Msttitcala沈 ,prcculn si in rcgillllca diltte
■ sa supc五 o雛 Ⅲ Ardcd,迎 sca aCCa試 五∝mdb.Acett dcmc■ Ostil,mccaidm:pttcd∋

Pc acccasi pozilie S― au sitlltt un nmtt illlpoltallt

,carc`n3面砲》
cユ

嘘 S― au fOrmtt ca popoぜ ■_pa91三 I｀

raiall江・

E宙 dcnュ Crca rolllllli dadlor a cunoscllt,lfOrllleexageratcincttcPaCiainaintedccuccrlrea

讐器轟島∬塁淵謡議書器3Lお:::騰 器彎ジ躇邦 脱
:翼 棋患ぶ
:1=1
unui presupus ,,imperiu pelasgic", care . s-ar t-i intins pe o
mare parte a globLrlui. Densr"rsian h
■ct tdttc 適
it spre Italia si stramosii romani[or. iar limba daca si
狙
Hmb劉 na nu鋤
“
dc¨ ddぶ 1器
:鰈::乱 :
れ 沈dC limbile romanice occidelltdc.In perioada intel・ bettCttt9Zalui DeII の i

¨ d 江0五 品
Dllpa 1918 apare tcoria privind presupl■ sa inlerioritate a lumii ruralc rolllanesti in rap。 1l cu
icrarhiile nobilittrc maglliarc si cu cultura aulich si urban五 .ゝ /1iscttrilc de cxtremtt drcapta dezvolta
un discurs autohtonist care supracvallla ilnportanta clelllentului dacic in cOntrast cu civilizatia
mediteraneea Eardo consiclera decadentd.
Vasile Parvan, mcl■ bru al Acadclnici Romane si autor al primei harli Thcologice a
RornAniei. in o e salc警
番憲鑑詳ぼ城維斃繁需響亀鮨雀筆 認を
見絲 冊 :繕
arlleo19gice ce scotin cviden,lat■ itatCa,d霞 ,i continuitatca clcmcnttllul d
xistenla unei retrageri in sr"rdul Dundrii ar fi l5sat dovezi incontestabile, dar cum

癬霧 織
―a…

… httm赫 h
pttol.Istol・ i∝ a demonstrat cd
rOmanii sunt in ccl lnai inalt grad§ i daci§ iromani.
In 1935 C.C.Giurcscu in hcrttca乃 ″α ″α′ θρθ″ メガ″ θ∂ η ⊆ s ぬ mttOrittta
locuitt “ “
Onstituit― o dadi siぬ romal■ ismul a biruit in indci cl i― cl
CaStttat pe autOlltonl.
In perioada 1936-i939 Nicolae lorga public[ monumentala sa operd in 10 volr-une. Istoricr
romi)nilor in care susline cd ,.am rdmas romdni pentru cd nu ne-am putut despdrli de amintirea
Romei."
Gheorghe Britianu. in lu.cralea O eni, 7777″ is'loric: ′7.ο 閉′″(1937
―
editia in lilnba r()nla11江 anitatea 5i contir-iuitatea sLrnt ploccse
rあ 正 鈍nu mirttOlこ
Accstor mari savand h s― au altttur試 ,i alti iStOrici si ilologi rommi dc rcntmc:/コ
長艶L
Sacerdoteanu. ConstanLin C. Gir-rresc Prodan, Constantin Scxtil
n. Eml 'etrovrcr.

０
０
 」

Romanitafea rominilor in viziunea istoricilor

"e
“ 捕 暑 驀 誘 I棚:肥 露∵1群器 棚 i

ta pc vccinii din sud,i ttus

termcl■ ul a trecltt germal■ 1ヌCSCmnttdu― iin germal■ a vechC maitl■

出轟 選胤 野 よ
ι踏i瀾 蹴ぶ聯議
hmttm瀬 岬 加 d中 dⅨ
∞皿 y=]篇 観 狙
∞
an( 職 nldu晶 前帆 M∝ od%a

[機
Chiar la inccputul acestor contactc gerll■

l脚翻 飢胤
1淵 Л
型 ,1型 ∬塾二聖堂里理 聟主望控堅1'b●Ⅲla
=里
ー

Io Romanizarea

Rommizttea cste proccsul cOmplCX,desisurttin Cttte Siin conditii SpeciiCe pril cttC un a
popor adoptt limba,Culttlra,religia,traditiilC romme.in cazul pOporului romm,lommlzttCa S―
desね §
urat in trci ctape,

dtta髄 器献朧事事事藁窯ミ1'緊
鮮器緞濫器鞘i]猟 ∫ :事 ctc.:de
giltt,granc
/1ttrii Ncgrc si in spatiul nOrd― dunttrcan pcl■
trtliavCaaccCSlarcsursc:atlr,鉗
ゝ

_ ^′ l rT__ヽ・0^^41、 .1 。..n■ 10

■■ MB‐ CЫ tta侶 2-442Hハ p加]摯 t響 」 H毀 聖扁鰹れ郡

‐ ● ′^" く

型 製 即
l■
PЩ lЩ
illlp」
l鮒 榊蕗淋 ∫
航孟 温 嘉品ca M轟 面こ Ё ρttγ■
OCda h
:濯1:
ttpmユ . ■ ・ n __1_1∼
`^ 1^ ^^、
lomanizarii cSte inieg t 鉗ga n sud.Allleni聾
Marea Neagr江 ln cst,dela Ca甲 叫ii Pttdllrosi tn■ ord si p狙 江la muttii Balcani↑
 輩淵蛯ザT灘乱rll
i蹴 職 ⑮

ξ
霧託猪雲鮮宅黒塁
::吉 :lT:li=:

∬肥 胤 温
品 器輝
鱗 紺 獅 墓整 舗
nlil■ 額 §
i admini旦 lr牲 lv.
ult mai putcrttiCc din 21lCt dC VCdCrc cCOnOmlc,

nd cOndder就 江o
D昴 江6Cl dttn■ Tr腱 m mp獅 の8■ lD,響 管 :ン責 flSChmb江
締糀鱗臨 V 鼎
'饉
mcnぶ:ほ
mcmn即 じ黒い
Ψ… ー……
―ⅢυⅢす
ld dulい :榊 #エ V・
ら7h^'lρ 101… 102 1ncheiat Cu o
1:11景 :￨よ 誓
手豊杵
ギ詈 ぜ
黎踏∫誤警壼驚号
n
pace tCmpora沈 § i195-lΩ―6 d.Hr.lnchcitt
― cu ViCtOria romallilor§ itrttsお
―― . 1 _ ^^^^+^ ^′ 、
r― ア 偽各■■‐十らri reoЙ こiII la isto五 Ctll Dio CasSltlS lll
lη
・ f‐ 1::3rc aceste cOnfi■llattti rcgLζ
・・ ′ 7´ ,7n/″ ¨ ll′ ,7ブ ご

励
―
拗 ――
′笏″ι `-7_.1´グ
″厖励 θtt И山 ″伽 ・
褥 器 鶯 説 悌 湯 葛 :滋 t:IIbο ん″滅 r7・ aiα ■

'″

鷺
i構 構 :
colontil::1:ill#ltlぶ 」よ r[Tp:plil」
::[は ]:1」 l葛 ili耽 :::it:I:よ icl群ihi3::1:lc(I:lllill

客 鑑
:1点 11[篤 Illよ 糧 T猛 :緋 1霊∬
:∫ :!鼻 iぶ
liIPh∬
‡」計肝][l11 !含 :避
Ы
°ぬ
圧L二 露rTwa鳳 de o cdOdZttc mぷ vi mch dn imp」 hT面 mユ
:「 :ぬ
a

蹴 器 鳳 躙 爾悧 薔 Ⅷ
蓮牡‖整磁捕 難 豪
→ AdminiStratia
・・
Pentrtl a supllllc in totalitatc Dacia cste stabilittt pcntru
_1_^∼ ハ■■■noua△lr｀
Oo prOVInclc
1 ,11 ■oql

師 lll Dittci゛ a lui

・ttV去 ■
は ■ ^r '
amflteatru"1,じcazarlra
constrLlite ununanllllcatrし
constrtlltc tt乙 こ
111110こ 1● 1｀ Vバ ,■

・し ■し■ ―lCgatus ――
――
じ Augusti propractori ―
Oν ■Ψ｀
しo lltlし 1し 01●provincici lllltli ―
t‐ 'V一
sllvanus.
Silvanus. Conduccrca rcvCnca
1・

…●・ ‐ 1、 .c
イ Daciartllll
、 crall
^..´ 、′
、‐ハ日ヽ′ triulll
VOrbitOri
ハrhitr、 Carc
ridCrlo
lilllbi
lllmhう
ollal■ しい 0し■ ■υ LI)■ たい ^ ― ―― ン
cra sprttinit dC hnCtiOntti Cu atributii administrttivC,cdilitttC,iSCalc,Car
. ^ ―Y´ ユ
暉 r10r sl
si Dacla
Dacia
・ ・ ´月
^..X辺norin
亜 愛qllnerlor
Hadrlall rl l■ 138)provincia cStCl璽 聾 鯉 璽 蝉
``X今
latina. in timPul lui $
 La inccput crCstiniSllaul a c
intcnsC tllrcgistrandu― sc in tilnpl
pcrioadafii:吉
:[II:::1ll:I[[“
SecolsuntatestatealteobiectepaleocreqtinelaP.otais-sa$iApulum'
P■ mn marIII Sunし n■ し り υユ“#｀ ∨… … ldttsld,郷
Primiimartirisuntmen{iona!itotinaceas6r",iou@ry^"!:T:Y::#,i:f:
鰹 t desお pC五 te禦蜂 国 堕 喫 響
Buzttlui);laNiculitCl,in Dob10gca,
0■ Pl■ ilわ oS d Kamatts).
L轟 五
ユ 1 高高icttr(
(23iko&Athl威

¨譜競¥淋:lly為 :石 温ま
,1面 ■
evaIIgncllzalcct tiC tCし ｀｀J■ ・ ′｀
rΨ
ll(ハ ι
バ V(ガ
―
′l
‐
A_^J,^1 1、 .arll パ ア
ρrlil
^ヽ

tr″ ′ ,0ゞ ι).ObiCctul estc O dovadl a patl・

′
1へ
し
―´….=｀ rヽ i.ρ +11l eqle o dovadl a patl・ untlCrll
11

donariul dc la Bicrtan (f∫ りZピ

/′

Vicna
'′

a dc ntlntiul apostOliC dir〕

ransilVania“si apare intr― tin dcScn trilllis la Roll■
crcstiniSl■ lullli in l｀
・ ・ ,ヽ ア1 ・^・・:^ヘ ハ1ハ kOclll`ヽ i ne linia I)unarii,prccull■
-― ―‐ CCa dC l,SIユ V',i,

lC lmpolLdllta■ ■■ y■ VVVυ ― ― 一 一
O cOlltrlb可
Deritl carc pC lttgtt religia crCstinユ
rcprczcl■ tattt de actiunilc misiOnttilor crestini vcniti din tot imperiul carc geluS),
v ^J:一 :11_ス ハ 10召 nう ovenanle de∝ Ⅳ im Duml■ ezCu cbminc Deus),lnger(狙
rugiciune (rogatio)'
CrCStin (christianus), duminiCa(Dies I)ominica),

品 i asutt i扇両 磁i dOVCガ Or al・hCdo」

inilorラ a avut tln llnpa _ v l l_:^^+^1^.・ ,41・ 113i^,qρ

ffi',,"J;",;,ffi;";."#,::::1,"":*,.":::::]"'re1igioasede
palcoじ rc)は nC
un.Oyッ … `V^:百
聾 aF卵
1^r^ r\/ \/ ara lnn n crestrnare ma"liyd a dagt-‐
::1lc島 価 secddc IV― VT:型 j
inventar iind nlai ll■ arc. Putc 7胃 Dr-rnarii"
キ 賛in守*ordui
ateitate 鴬 Abia
ffilLl':l'.1il*ir si perioacla ci,tl aptrr prirnele episcopii
1r,i^-- l^^x ^-i,.-icmrrl a avilt 1111 SUCCeS
mn激 江JT｀ CodOS
↑ slus va lllltcrziCe Cじ
°
ultcle nagane chiar daca arianislllul a avtlt un succes
岬
¨ 蝉 ism de naluri
ゎ 響∝
出 1111

藉 繭
"」
nOrd― dllllttCnc
itttii noru- u tal Y-"..'
insemnat rupere a romanttaltr Yt

InttC ffiffiteritoriilor
nttrC轟 沈,d額 il■ Cct釘
§
dc cca s
qri
clobrogene. iletertlinAnd astf-el

4.Autohtonl,i lnigratOri
Vdtte“ 血 g試 面 C肛 u鋤 ∝動 imp&皿 d面
… lFNよ TR織 冨 i
pontic, atl reprezelltat a dOua sintez沈 , cC a conStat in ,,tOplrea

戚球I繁 欄饉Ⅲ麟鞣
篭
___ ● ・ . _■ ^1^11´

再 戻 亀ecOICle IV d.Hr.S― au a§ CZat

III―
.ヽ量 轟 丘亜憂亘憂壺憂戸

=墨 一
 Ⅳlalvcnsis in tilllpul
Inferior, ultcrior?n trCi, Dacia Porolisscnsls, Dacla Apulcnsls
lmpar爵 1luiMび cus Aurclimus,cand devlnc provlnciJtu rang consular.
一

b)Armtta
Romallii au construit un putcrnic Sistem defcnsiv pclltru apttraca grallilci,drcpt pcllm carc
,(廿 ettttu五
――一
m…Dada tt―一 ― ―
st40ntt un ntlllltt mttc dc tupcin cd 165 de tti dc CObizttC c響 響
"―
do」 ca XⅢ Gc血 naゞ 亜 雨π高扉福面子
￨
kif裏面Ь tdizttdpeste 55.000
____11_^^^_^L_1^:fn″ 、 11111ハ r Or^。 十 ・nenttr1l o mai bund
rlani apdrare
bllntt ao激 tbst
au fost
are au
^rЯ pentru o
iliilor acestora;
constrtllte catte,tumuri de obscrv生 § l Valuri de ap激 霞e,1lmes― wl.

Dc ば 雛 im國 abas amtta■ ind lll■ factor princiPal in

prin contribr.rtia 1a raspAnclirea linrbii latine' dar gi cle taptul ch
… a pror,incici
evolLltla ciemograficf, 'i叩 …
unii nu au mai plecat- rf,minAnd in Diicia'

C)VCtCranii
Mintttii cttc crau hsttlla v威 ぬ,sc ascztt prcpondcrclltin mcdiul rural undc
1 la rttspを 通dirca limb五
agricole.Un五 dilltre ci puteatl ocupa hnci五 administrttive,colltribuind astお
latinc. Coplii vcteranilor all foSt cei ctte au rcprczclltat baza viitottei rornaniZari. Inccpand ctl

窯蹴簿盤蹴概認ttXi職
辮鶯精蹴饗蹴翼l甜躍欝
granitclor impcriul■ li。

..・ ・ ‐
の C010nist五・
I鰺 鹿
■‐
litず

scri ill:lill§ ￨ギ :LF ttBI影 l111計 l∫ 」

虜機嘉
サ
ratl rcprczcl■ t41 dC hnct10ntti al aparttului
i alc stlbsolul■ li.Ei atl
administrativ,prcculll§ i dc cci carc dorcatL sユ cXploatczc rcsursclc solului§
avtlt tlll rol dcoscbit,in dczvoltarca lllcstC§ uguri10r,Inincritului,agricultlヵ rii si urbanizttrii,liind in

contact dircct cu populatia cuCCrit沈 .Unii colonisti au prilnit tcrcnuri si au intrat?n colltaCt Cu
autohtonii ctte s― au stabilit in■ oilc asczari rtlrale si urbane.

e)Urballizarca
it cu cxistCnla
La procesul dc romalllizarc a cottibuit si f“ tulぬ rOmallii m s―
a■l mulitlll■

i rolllani.
vcchilor asezari ruralc de tipul dava,ccle noi,oraselC,rcprezclltand simbioZa dilltie daci§

I熊嘉釧撥機鮮書離妻撃萎欝 i
villac rusticac cc au contribuit la pttstrttca clcmcntului dacic§ i duptt rctragerca allrcliall沈 .in Ulpia

iscgctuza rcgttsim tcmplul zcitci Ncmcsis,tcmplul Diallci si al lui Silvanus.

⊃Religla
in dOmeniul credittelor Spirituale sc pttstreaztt sistemul de incinerttic dacic;idcile religioase
au sutrit transbrmttri odattt cu pttrundcrea civilizaliei rOmane,plltandu_se vorbi dc tlll SlnCretlsm
religios. Vechile zeititlt se \ro1' translbnna treptat. vor primi atribulii din panteonul greco-rotnan.
→
L: --^-^^.^^\
ap激 猛d fenOmellllll contopirii llllor zei ai dadlor cu zeit4ile rOmane(il■ terprctatio^ romal■ .

g) Dreptul
La fel ca si in altc pror-incii rourane- r'omanizarea a linut cont de particularitltile alrtohtoitiltrr-
dar acorclarea cetrleniei rornanc tLrrLlror locuitorilor lnrperiuluri prin Crtns/ilutirt ,'lnlttniniuttcr
sa fle
adoptata ir-r anul 212 d.flr". in tinrpuiirnpf,r'atului Caracalla. a determinat ca locuitorii Daciei
integrali in lr.rmea romani.

3. Romanizarea in concli{iile incetirii autoriti{ii imperiale (dupI 271 d.IIr. - secolul al VIII-
lea)
ir-r anr-rl 271 c1.LIr. are loc retlrrgerea aureiiana (Luciurs Dornitiurs Aurelianus
270-2751cLlre a
Ⅳllt drcpt consecittc Pe lttgtt arm江 江all
plccat§ i civili,dtt marea maorittte a populttiCi a colltinuat s沈 locuiasct tn vechile asezttri;CSte

evident cd numdrul celor plecati u&{ -ui *-" di" rile militare si din rnediul urban, dar in
i― a continuat cxistenla.CCi retra§ i vor fl stabiliti la
cadnll asezttilor nlrde,populttia rOmanizat江 §
sud de Durltte illtr¨ o mictt p■ ovincie numittt Dacia Ripcnsis.Trcbuic mcntiOnat ctt DobrogOa

(SCythia Minor)望 manc sub s■ 2anlrc roman≧ panh in timpullui理 由識懇機,itt mai tarziu va illtra
in stra dc iniucnitt biZantin五 .

Cu toatc accstca,proccsul dc romanizarc a continuat,astfcl§ i dac五 libcri,carc nu fhcuscr沈

paie din provincia Dacia,atl intrat in colltact ctl daco― romanii si s― au romanizat rnai ales ctt putcm

vorbi dc rcvcniri dc scurth dw試 沈,in zonclc dc l`流 ga Dunare,↑ n timpul lmp激 鑢i10r Diocletim
305), ),i取 θツθ〃αθ
(284… 県鳳底濾進箋氷戚鳳2)CC a redactat lucrttea Aζ
i1 tirnpurl ceir-Li clin urrn;'i. romanii controlalr cetritilc Virninacium._\,.j.$g"f-u ll Le-d91411ce se a1lar-i
pc掟 五o五 d tt pr咆ncii
___Dacia.in anu1 610 1illlba grcaci dcvine lil■ ■
ba olicialh a l■ lperittltli

bizalltin.
Continuitatca daco¨ rolnantt a acestci pcrioade cste agumcntattt prin invelltttul ε
rheologic

dcscope五 t,llllelttt mOrnllJe,vaStttCZttre,lnsc虹 ri,Ctte ttesa faptlll ctt rctrttcrea ca■ lrcliana nu

[貸 翠Fl
構鮮孵禁辮黒躍離搬ilClleb:Ⅷ lll:淵:f冨∬
accstca vor fl lxlttλ ェ a虹
墾〕ジはL3L｀瀬直C革 」
=Qa慶
≧ぬ ェL=L込述≧11」翌IxIIILユ 堅翌蚕19三」III」墜D墾 型些≧堂Q理 製
“
La daco― rolllani s― a dczvoltat un crcstiniSm dc facturtt poptllari si de oricnt〔 rc nicccana.
zへ ccsta a fost illlplllsionat dc rnisionarii din Dobrogca,cunoscut bastion al confcsiunii nicccnc inc五
din timpull艘
曇:aratllluifVa邸

4
 in ttC飢 額Ca 1or avAndu-l Tezaurul
L unrd impO■ ant
dc la Pictroasa.
§ n sudlll Dulatti■ ind
璽 !計 au ilaゞ dtt dtlp盗 狙u1602d.Hr.↑ ■ぎ´ Y7 ´ _1^0__´ - ロ
卿 う uΨ
影響響 ,d・ … Vち
lp」 ∬
ン==ニ■
LttL壷 ニニ
1・ ー
1
≧華璽
輌 証可
r葛 1_1^11^_
TT藝 墓 璽
^^: :藝 鋼 鷲 竜 争
fftッ ni
^͡ _rt rl..nXfρ跳
ぜ望留 電 ・ ^、 “
X,■ ■kら o十 in,ollロ ネ

ttinrl qen/nrall
i・

de cci
αlコ 11
e`ン
Il』

cel din
試 tilor,cci nord_乱 ntteni:
dc dislocarca vl山 丘 鑢 ind sep額 i de din
migr4iCi 10r cstc reprczc■
dCrca davilor in B』 Cani,ro鯛 鯉」回 gL鄭 珀 止
sudul Balcalli10r(肛 omalli).Asad釘 ,prin pttrtll■

競 ￨:I暮 111::菫 :i::Ii:キ 』

艶;:':多 ウ夕 1::#:::Fよ :

i‖T
￨:サ fi詳
::1::::11::常 I::静 Iを

驚蝉 鷺驚蕊
:露

¨
地山蜘響 mmtth躍 熊,×富∫
i.踏
urmmd“ oi p毀 凶銀ユ型主蜃翌里聖型野In sα 量置雲』 -;ffii-qi sudil carpalilor de curburd (un rol
ffi.rir*-
important l-a avut Episcopia Cumaniei)'
Pc血
ム… … 螂 ‐r― 一」 ЮΠttn“ c ttmК a m娼 Ы型Jpr cC Ottgl:_■
― lttr
藤 濃 所 糧 っ
Amad sia§ ezarca lor en PttmOnia,中 里 蝉 鐵 叫 製 墜 雙 製 翌 璽 塾 雪
limbii loll■ anc. =Inscm江

5。 Formarea poporului Oi a lilllb五 romane

Sintcza daco¨ ■
omanh a stat la baza etnogenczei romancsti prin asinlilttrea dacilor dc catre

;猟:i:lil器 [li
巧戻丁高mtti,s¨ a trallSbrmtt mai intai illtr¨ ol
popoarc, pentrtl ca elementlli Slav sl dCteJ「 lin

器 :憮器∫ 置轟
:l‖ 11酷 澪 Ittl:31lRll:著 朧 l
∫
l職 11温 君 謬轟猟 llξ

ぬr゛ h L Cattgumm Ncm卸

ttd“ iu宙 ?重 電 ic沈
'

Allltus,Marls,Samus,DonttiS,Cuvintc de orlglne d¨
二 ■
…

Limba rommtt s… a fOrmtt in mod ase平 年激Or altor llmbi romm呼 ,italial■ a,iall鴇
省
,

奪
麦奪舞
弄髪讐
壽義暴菱響警 lliIIII::i菫
:胤 需 盤選轟器潟需署姦霧野聯 ∬
殿tttL:Ltti蓬 藷濯 路轟 lllcic, 金atc, lrumos, grau, lanれ , m加 涜, piciOr, sttc, a
btln, camp, circs, a clllcgc, dtlminic江 )会〕 ^ 、 , ■ _‐ _ _^__´ ^_^´ 十^+A△
測 甲 CZCllt試
'…
“
7od,ncvast涜 ,ccas,targ,vcac,trup,ciocan,plug,
謂 ]∬ ζO現 ::淵 lF鴛 l
 江 m翌 興 製 晦 h∝ 雛Ca r"θ a pЮ 宙nda
D轟 aliT柵 よ 繊 撤 嵩 :∫ ,i壇t mai intai picrduttt de impttatulGallienus(253-

褥 :糀 。
論器器ヒ
鷲∫。『1艦獄 脇 濫
H環
provinciei Dacia de ctttrc romani,procesul de ronlanizare a continuat.Astfel§ i dac五 libcri,carc nu

ねcuscri paltc din provincia lDacia、 intrand in contact cu daco― ronlan五 s― au romanizat.
in tratatul militar Struregikotr. scris cle impdratul bizantin lvlar,rricir-rs in secrllr-il Vll ci.Ilr. se
regaseqte prima menfiune clocumentar'I despre identitatea etnici a romAnilor care erau numiti
romanl.
L sccOllll d VⅢ ± 狸 apare o mSCmnttc lュ m狙 沈Sirca Castarl■ onitu de la Mulltdc Athos cc

lucrarea Chrono in
care este
alllintittt cunoscuta cxprcsic′ θ″ θ″
ηα, ′ η ,ル α′ 7´ uncl camoanii imootriva
`CC datcaztt din tilnpul
S alllil■
`′

tc昨 炒
“
刀θθν4θ Sθ 筋力 αた―乃
tt zた 3α ′ αみた",pelltru ca tn accctt pc五 oad沈
′ ,

`θ

n
↑

hlcrarea Dθ ¥フ ″ι αグ ′ s″ α″
η′ νJ,alllilltind dc asczarca gⅣ ilor in sudtll Dun激 五 饉
θα :些空θ″Jν ′
“ Sprc dcosebirc de ntllllelC f01osit pentru bizantini,7・ 2“ θ
型堅9ぶ J五 Ⅳ∝面二L製 山工奎隻竺″′
J・

i101pttratul mclltioneazi despre romani siね ptul c江 /77α 7刀 ι

′/71

venit din 'tii acest nume 7η ZJ ′

.in accasttt lucrare este inね lisaぬ

intrepdtrunderea lumii slave cu cea romdneasci veche.

1■ r_O scnsOTe d江 威独 製 』 興 Qa聾 acedoneanui sunt
α777. Urmttoarca mcntiullC datcazi din 1020,intr― un
alltilltiti 10Cuitorll romanl cu dcnulnirca dcソ ′

h
act cmis dc accla§ i?lllparat.

墨
natllral§ i greu acccsibilc.

'W留 淵織翻t盤絲 締
Carpali;.
Pentru secolul al Xll-1ea" loan Kynnarnos, secrelar al 1,

dcscriind o camttnlC blzantlnl iュ 2otnvamtthittilordinanul l167,amintestc in lucrarea二 2″

θ77Jθ
pe vlahii provenili din coloniiie de demult ale celor din Italia. Vorbind despre parliciparea la
aceasti carnpanie, cronicarul spune ci una dintre armatele bizarrtrne condusd de generalul Leon,
型mit Si Vatatzcs,includca o multimCd⊆ Vlal■ i.
冨 五cclasi sccol mcntionttll§ i COrcspondcnta dintrc Papa lnoccntiu al HI― lCa§ i lonittt ccl
:算 叫
Frumos" Romanitatea rOmani10r Ocuptt un loc ccntral,surprinzalattu― se試 飢 aimarea lcgtturi
.k*
dintre originea etnicd si Rollla.cat si lnandria l・ onla‐ ni10r dc a avca o astfcl dc dcsccndcnti.
Bistrita,Dambo宙 ta,cnCaz,judc,8asci,scccぬ ,starct,vallli・ Sla宙 i nord― dunttcni auお st asimilati
dc citrc daco― romani, dcsivarsindu― sc astfcl noua linlba rOmana. Rcstul dc 109/6 rcprczinta

露肥鮒llШ 留鰍 l菫出皿出π!習l:議 ∫
:槻 TI鴛 島da
“
Balcanic江 , consecinta a fbSt ttraglllcntarea colllunittttilo■ locale vorbitoare de linlba latini si
despir{irea celor norcl-c1r-rnareni lirta dc uei sucl-clunaleni. S-au inclividr-ralizat mai muhe clialecte.
cci nord dllnttrcan― dacoroman si dialcctclc sud dunirenc:dalmat、
′ 興aCedo-lQman taroman),
」竪色10■ 呼加 §
i ttrO― rom加 .In
^
caztll celorlaltc limbi neohinc subttatul a fost duptt ctlll■

蝋響
r。

鮮五暑1硝鸞襦燃賊揮蠍[I‖Ti‖
聾 [

燿 i

IIo Romanitatea romanilor ttn viziunea istoricilor

Prin rolnanitatea rolllanilor se intelege ideea desccndentei rOmana a rOmanilor,viziunea

istoricilor↑ mbractt ditrite aspecte de¨ a lungul sccolclor,

班墾塾翌二笙蜃墾」聖』・Din ansamblul acestei catcgor五 mai fac pate o seric de idci l∬ udite,i
adiacellte cum tt i:stttuinta elementlllui roman in Dacia postatlreli額 通,unitatca de nean■ a
romallilor,latinitatca limbii romttle,csenta romantt a llll10r Obiceitlri,i datini populare§ i

COn,tiinia rOm`漱lilor despre originea lor rommれ .

Documclatcle istoricc scrisc din primul milcnlu al crcl crcstlnc,cttc li mCntioncaZa pc

rOmani,sunt rclativttLlti雲 ,dar sulll stlplinitc dc numcroasc」 聾聾 毀銭墨 理量型竪嚢ミ Dintrc
lc3螢型聾愛IT墜
accstca sc rcmarctt cclc datand din pcrioada sccolclor al VII―
」堅当3
lca… al IX…

ttn asez鉗 l prccum Brttmu

り雌理亜璽蓉 ap4111ttd unor comtlllitユ !1 109alc§ l iind dcscopcritc
ijudelul Sibiu). Poian fiudefLrl Covasna). Alba ir-rlia.

l. Rominii in sursele medio'ale timpurii

Nlenlrr-rni alc acestc'i peririrrcic tc giisim lir aLrtorii cle origine bizantind sau la cci ciin ,spatiul
mtthiar,De cele mai multc ori,locultOrll旦 血コ鑢地日Ln4i erau dCSemnati cu termcnul ce
α力会)losit
;αO力 cunl erau dcnullliti toti vorbitorii de lilnba latin五 :ν ′
provcnca dc la ccLpcrman wiα り
dc bizallJni,ソ θ
′0カ dc slavll rasttiteni,7α ′
αεttν s in lumca latino‐ catolictt apuseall江 ,わ ′
αεtt ρ′
αり ,

folosit de unguri. La rindul 1or. vlahii i;i spuneau rom6ni, adicd romani.
出Q阻饉ES airma faptul capα θ′ αθ 遅′θO″ α′ ′筋′θθοηた ρO″ α4α・
l醤 “
In sccolul al V¨ lca Priscus Panlt8s inぉ ′θ′″g″ブ′ο″SCric dcsprc daco-ron-ianii care trf,iesc
pQstc lttLu,dcscmnandu_i pC “accstia cu tcrnlnul dじュc左′ .

-
 Cele mai mr-r1te surse ale acestei ltcrioade sunt cele bizantine care menlioneaza la norcl de
Dunttc in s populat五 Cu numclc dc,21壺゛ ,,gC'"Cu rCお 五r9h rO呼 轟 ;C対 Sta
conqtiin{a ca populaliile carpato-dat.irtbietle sunt descendente ale celof antice prezente in acest
spa{iu.
Poate pirea surprinzitor, dar inlormalii de o cer16 valoare despre originea romanb a
romdnilor ne-au parvenit de la Anonvmus qi Sirnon de Kdza, ungurii intrelinAnd un contact
pcrmalllcllt Cu romanii,rOmallitttea acestora iindu― le cunoscut五 .C畿 鳳 懸 慇 ∴ ふ 轟 迪 圏 幽 爆S,興

" mentioneazd.insecolul al XII-leain lucrarea Gesta Hungarorum

こlavedrcauntturilor in Trallsi市 allia cxistau
t
Or",adiぬ pastprii

L黎 〇r,nota,h hcrttca ---#-

Gθ s″ 助 ο′z“
ra,Cd Ce atrtttin mttbcu romm五
蒻 h…
禦 攣 ■ 曇
易 ∝, a算 “

鉗 ip灘 江
sit tcritoriilc do額 locuitorii oraselor,in timp cc in accste tcritorii au rttnas vl山 ii2 carc
l sl a2ェ 19ull⊆ 麹輿』工製I墜 ユコЩOr.

in accstc crol■ id,alltcrlorc lntcmclcnl Tari10r Rommc,型 SCSlZa

伽 沈dcrommi.In accasttt pcrioadれ tatJ uェ 事 幽 止 斗 饉 理 墜 垂 菫 堕 座 堅 狸 塾 塾 rrommii

が 婆 IC,ね
山 れ れ
: )nstr■m皿
littt Biserica dc la Densus.

2.Rol■ anii in scrierile umanisti10r

Pcntru umanistii vcacllui al XV… lca au fost rcpreT-elltate
dc or erplicatii Ia erist conte\t itt cat'e
VO cutul statelor me.dievale ro stivilirea of-ensir ei
dar Si pentru
ζ
uむ ・
0・

c品 ustine Orijnea romalltt a popomlui roman esteニ

…
…
(SeCOlul d XVJe2),Cl ilc Rommc din vcchilc
colonii alc lui Traial■ ,prccum§ i pe transお rmarca limbii latine,vorbitc ln Dacia'Iiaian沈 ,in lllllba

m (亜 亜〉 0灘 hdtttc露 lし li FOllnall in Tれ 1lilc Ronlanc.10cuitc dc o popし llatiC l｀ tilnalli

dc la Traian incoacc si r-rr"r si-a pierclrit uzu imbii latine. transfbrmatir in lirnba romliltf,. Irt'a
血 d tta'卿 単」
¨
rominesc de cunoscdtori ai limbii latine.

Шm m
Umallist■ ll缶 Jian曇 鯉曇≧地よ逸mm墓 鯉血型皇鯉trm墾 111458-1464 酵
sub denulllirea dc Pius

2ntrlbul⊇ 二 り Э
」鳳よ坦p軽量些りinlibrmO二 ilc dc ll
lanliSionl■
misionani dom]nに
iniOrnlallllC dC
:lo dC la nllslonaill r,1 lranclsca■
domlnlcanl,1 lFanclscanl,(望 9cll mtti lllli]1
al■
ma mult l, 一 一

電
至荷鶏静編
耐 羅 spttdirea
Medill la望 翌缶direateorici
teoricidespК
despre originea
origlnea ro咄 a
romcalltt l prin lucratt■ Sa poporului romと
Cθ s“ θg′ グ α,tip五 五ぬ El mcn10ncaztt faptulぬ 栓ritOriIQ_pCllitc dc gcti au fOSt OC叩 江e
1,1・
等‐
″
dc romani carc au adus colonisti,mai apoi accst tcritoriu va primi dcnumirea dcヽ alを 1lia dc la
numdc tll■ ui conducttT'霙 i).Un pOrtrct al sm aお st
(1,CI:° lil
滉赫 副面R“ J■ 餞 l'd llumil
T■
■ nacii_vl山
τ ___=1_^
a Юmttbra
c curopcall.

9
 .rii atenieni Demetrie (stabilit in Italia in pleajma cuceririi Constantinopolulr-ri1 5i
Laonic Ch」 cocontlil(助 型 91 ′s/θ ″ ) sut-rt care dtipd veacuri de gindire medievalir,
identitlc[ limba cu neamu Laonic σ Z

nflni 1434-1503), umanist italian

Corvillっ alllilltcst師 Luri10r,Dθ ε
αル′
θ ,

a.〆 qumelltanめ
r-
五hmba
寵高高 品孫石 冨高高 面面 Iお ■10ncaz江 § 1卸 加1ぬ n加 独mebげ nu au modtl'tcat
limbii
.1.*."t ,1 rolnan, caci romanii s-au impotrivit cu indirjire pentru pistrarea neatt
onlel,
一
in a clor-ra jumatate a secolulul al XV-lea. Filippo B

ru cei at-nintili anterior este preocuPat sa

cxpli“ cmstcntalnsudor dc romttHttc dn 鋭 :r

limbii lor.
J狙 現 理 ,epiミ 聖 鯉 rbFDnconChilhl磁 n Ltterm(1114)desprC MOHova,a
semnalat originea ro "nJ≦ iei,お おi
ci spunぬ sunt osteni dc odinioartt ai romallilor".
ι,7θ ・
εg′ lrr′ ′
ピ″177′ r′ グθsP″ ピθ″jg′ 72θ α,θ わ′ ″J'ピ ′
ι θ・
θ″θ″?´ 77′ ′フ
“
Francesco della Valle in ltlcrareai.ゞ
.El aお st prilllul
apiruth in anul 1532連 ゴ
pueSpre l,eminirilc dintrc limba romantt si cca italian五
ノ・
″θ ″
^
cirturar calc a l・ cprodus()prol_nOZilie ill lilllba r01nanl(5′ 711′ ).
― ― ― ― `sri′
Anton VerancJcS,癬 翻 薇 iniaZtt originea latina a limbii
通 ,stlbH
'cruditindelucrarea
origine Dι sび rた だα乃α
dallЦ ηSア ′
・
l itグ vα テ
″ι (ガ ν
どθ♂ノ 7.′ ′
romantt siり lninea rottani a vlahilor ￨′

=′
篤蕩協 ∫ ″赫 in 1549.面 蒙 薪扇殊面 面 理亜 BCtl17illleidcnticc湖 te lilllbii rommc cu limba
. _1 _:^^_^^^ ^1 ・
● ● ● ■
vicerege al
͡ ・

latina si cu cea italian[. Acesta a indeplinit tunctia de arhiepiscop de Strigor-riu 5i

Melanchton sau
Ungariei. A fbst in legrttLu'a cu oanreni cle culturi celebri precllm Erasmus'
Honterus. locuind o vrelre la Alba lLrlil,i.
In 1550 redacieazf, Llronit:a lttmii intregl in care
rominilor dar; rczc覇 )r洵 ね cttO五 lorr6お alli la五 &d dc Dtllattc,din d cvolumd rOmttii.Accsta
e
irrn[ iaptu 。mm五 面 cdeaca亜 亜 亜 些 重 望 型 豊 坐 」 ,Ciifle trimi1 lnteritOriュ
≦
cucerite
=爵 lucrdri, sluje qi luPte-4,ljg!c-$gf1
話 叫iilc moH。 も olonc.6§ 士ぞ 理 ddOVd de stlb suzercanl霞 ca PolonК
l a creatin
lsl are orl

anumite cercuri umaniste polone ottili@

"" "ry"ddt
3. Cronicari medievali romini
in 1208 estc4ntrOdus.Iparlllin Tiile Romanc_in 1570 dia 艶
α′
θ
i α
rom狙 じ、口,J usは ■1じ こ1luu‐ 〕■
1ltcrarc rommesti,justiicttduづ
ima airmtte a limbii litcrttc actiunca
し■u■ ■ ttln
ν P・
“ ・・・ ζd曇 夏襲生″Zα ブ′
θ
ν′′
ιαπθぃ'′ ″′
α777ν r′ ′
″θ Zθ ν錫万
νノDν 777″ θ οろη夕 αブ″θブ″
乃わα′ 0777´ η″″― ανι 解

Ⅲ い
騨彗 19平 CttC《 u亜 m) “
limb[. obiceiurri 5i religie a tuturol romranllo.r

(1493-156助 ,tlllltti試 ,a甘 血 h聰 墜 堂 霊 虫 1

l尋
10
 all multc punctc C01nunc Cu
lomalli101,Dovadtt a accStui lucru cStCぬ
rtt dubiu indiCii
vorbirca romanh§ i SC afltt in tcritorlul lor foartc lllultc lllonCdC alc ^accstui
V
popor,ね ヽ ・ ″
^‐ 1_^_1^ハ .,ぃ 十

§i「 Transilvania sunt

―
一

dc sthpttirii romanc.Considcra ch rOmanii din MOldOva,Tara Rommcasc沈

in沈 .A avutinaltc dcmnit4i religioasc
desCCndcntitt010」 Sti10r romani,ccca ce explicttlimba lol l江 __ ● ● ・ _l TT_^∼ ^_1^1↑ “
lliu si prilnat al l」 ngariCi;vicerege al LIngariCi in

1562,afltt in sl司 ba HJ :FTl農 :駆i 導

cu ErasmuS dh Ro■ erdTirめ
∠百 軌
Un alt lransilr,lnean. originar clin Bra;or'. Johannes
Ilonterrls' in anul 1542 =■
1 ^-.^i^ .^^.^+,ri i,.t,-,r t-,.ir,rr-irrl l,-rcriT rle rt-lt-nani . l'ot e1 clescrie monul
sa numCIC Dα θjα pelltru l

inscripliilatitle,Srirseimpol.tantepentluistoriapr.or.irrcierolllaneDacia.
fl consiclerat secolul de aur al cronicilo..tlyH',torii
acestei
al 1\ v ,-rvcl poate
XVII-lea vvoLw ra
Secolul i4r
beoolur
perioade [u u auau nlal
ma pus aC ,""'i"""u ut *u"*'"
o'*"tt"a' tt. @@ tffiffi
IItt Cronicarii auavtlt O iniucnt沈
vand stud五 in Po10nia§ l cunoscand lilnba latin沈 ,accstia
dccisivttin cv01utla idCii dc romanitatc.2へ
a romanilor.
au of'erit o viziune noud asupra ideii de romanitate
Grisore Ureche (cca 15 irrllucrarear
7)ill Letopise{ti '{itt'ii Moltlolel' lblose;te in
af1lI五
」
EXit° raLcronicile
7
din Polonit
Y7__Y`^_.´
ヽ´
aian,ntllnit,,グ θ sθ ″ ′ιθ
― ガ′ο/フ ′
・ ・ .′

n t∪
lll conCeptla Ott■istoria
11し CPい tt Sa tt工 rommi10r
Ot∪ ■■ Vエ エ
ス incepe―f―Cu cca a dttilor cuceritiゝ 9 Tr腱 笙
ーー^^― ^一 ^―
´ _、 _ ■ ・,V __― ― ^X_.:: ^_、 ■ r͡ lm合 ■
十△1͡ ・ ■ρ、+1
X‐ ,1.、
り cuvilltelor rolnancsti
cピ ′ ″ブ ´′ :。 riginea rolllanilor cstc dc la vcchea lkomtt datoriti asclnttnir五
ll′

″,メ σ2`α ′ ′ει

θ′ ソ
′ η J`ι /7rgsrθ θ g7´ ′ ν′.El a reliefat
αR´ 1,27?θ gピ ′
cu cclc latinc,chci″ ピ′
i―
/7・
`″ `′
`′ '71rC

群轟鱗攀難鮮1繁霊
romAnesc. Drtpzl cucerirea L)aciei cle
i棚
勢 1,accstia au populル O Cu c010nlsti originari din
竿鶴咄 l掛
…■
埋 ■
｀ ν
n⊆ Nurnele
Italia. Vy―
=マPoPulaliei n サー
LlI]ircue., irtcii clin tiurpLrl lLii l'raian. este fllman
sall r0lllatlLts' clar
C provin din
cnull■ irilor atribuitc romani10r cび
in acclasi timp scotCa ij^lijよ ttt cxitctta d
pentrLr a-i clesemna pe romdni denr"unirea de
termenul vlah. Strdinii. in schimb. tbloseau
romAne, primul tratat savant
yaluskrs.l.ucrarea lui Vlilon Costin reprezintii in istoria literatr-rrii
dedicat exclusiv anahzei originii neamului'

善聾p
in ltalia,(CCa.1640-1714),a scriS
in valahia,stolnicul Constaュ lin CalltactiZino,cu Stud五
pC baZa

→曲 。 翼
constllnttrOmalllltatu la rOmani,airmalld cュ

邸 I孟仄革等尋難葬
‐ ‐ ・・ イ

II首 . ■ ・ ・■ /｀ ___ ^^^■^^^^■ ■ nρ Oう 0+X lllρ rnrρ ρヽ十e

r.Ceeaceaducenouaceastilucrareesteexprtrnarea
.、 exnTllnarea
sfiG care
IVlllL■ ■
しじ
t
Ct■ ヽ di
Prwin ――
・^… …マ ーー^― ―
ν■V''・・ ｀ c
. : -^.-^: dintci[Omallititii la romani.Rolnanii crcd ci Sunt unnasl
学 晏i oll● §i m11 90,CiSl a eXiStentci COn§
iも 五
甚嘉 さ
ligi si ζ ぁ嵐
轟ふar6ζ し あζ
こ tt dcζ し
ぶ cnde五 !a g16ri6a壺 .

lc CantcΠllr≦ 1673轟
・
incununttca umaniSmului romancsc CStC rcprczcntattt dC E)imll「 嬌み肇摯主
va apda h sCricf酪 It'五 al.ilorゃ ё
ntru a ttgunlcnta
inccpttd cu opcra llll,lumca sav田 厳Curopcall
sσ ″ じαJИわ′
た″ あ ソピ′(1714-1716).In
rommitatca romanilor.Subicctul cstc abordat in trcaCat in Dθ

11
lucrarea Hronicul yechirnei a rotnono-tnoldo-vlohilor (1719-1r722), destinatd exclusiv problemei
romanitalii romAnilor (343 de fbi in manr-rscris), prezint[ ideea descendenlei pur romanf, din Traian

flind lutt dc rorllani si ]∈ nS≫ pC fap皿

ぬ , atl vcnit colonisl二 rΩ ttanl ctte a■lrを 血as in⊇ ュ
9ia§ i dup江

建 agerCa atlrcliall沈 .Accsta t雨、prinde prima allaliztt stiilltiictt a izvoarelor alticc dcsprc
pirttsirea Daciei de citrcプ ヘtlrelian si strillltitarca provincialilor in sudul I〕 unttrii.

4.Cronicarii sasi din Transilvania

irz (1591-1639) a gasit o confrrmare a originii romane a poporului romdn in
limba romAnd, cons cca l■ al apropiatl de limba latina dintre limbile romanice gi in
obicciurilc populare rolllanesti.
David Hcrmann(1625-1682),tco10g si istoric sas din Transilvallia,a dcscris monumclltclc
si a publicat illscripliilC latinc.Accsta sustillCa、 i lilln‐ tul ca,,atat cci dc dincolo dc Carpati,Cat,i
cci din′ fransilvania,1§ i tra8 originca oi l■ llnclc,ba chiar si lilllba romani,din coloni,tii adu、 i dc
Tralan".
Elじ rvesccnta Cu carc au apttrut scricrile cronicarilor rolnani a fbst dublath dc cronicar五 sasi

din Transilvania,carc in a dotlajumatatc a sccolului XVH au adoptat o teOrie umanisa gcrmanh

Ou scopul dc a dclllonstra prcstlptlsa lor originc daci.Corolarul necesar al acestei ipotezc a lost
afinnarea de cf,tre ei a originii pur romane a rorndnilor. C
idcntiicarca dacilo■ cu ttt」 .

Accastt tcoric a ist dcsiintaほ Cu argumcntc de comitele sasilorョ

巫鑢舅懸は違難襲繰轟尋
Franke n sccolul XVII.Cu tottc acestca,動
,dupa care a dispirut cu totul↑
-_ffif, continuat_qd afume in lucrdrile lor originea latind a romdnilor.
.r-
.Istoricul sas carc a contribuit

a tcorici originii romallc a rommi10r a fost bra§ OVCanul Martin Ss鯉 朧撫八屹菫釉飩饉
秒・
El a prcd試
ani dc… a randul la univcrsitatca din Hallc un curs dcsprc istoria Transilvanici si a diね zat opiniile
dcsprc romanitatca romanilor prin lucrarilc tipttritc in strttintttatc,
Airlllarea romallittii rommi10rこ Fttillt証 逐両面面面in lucrtti
secui. Astt'el. intr-o scriere iezuit[ de la inceputul secolului XVIII despre secui se
randuri ca tOti rol■ lan五 din cclc 3 1江 ri ronlanc ntl sunt altii decat urlllas五 romanilor.

5. Politizarea romanititii romiinilor

a) Precursorii teoriei imigra(ioniste

Teoile燎 o五 ograice retttoarc h O里 里l emttnczQ rOmttesDⅣ eau h baz沈
intr― o pcrioad沈 in care apar primele scrieri in-
#
limbar里 加 沈,i釘 ■ CallSilvtlllla Cra domln試 嵐 dc luptarollanilor tru a obtine drepturi nalion
dar si tlitcrior,cand sc va ptl11

12
 StCin SZamOskё zy(1565-1612)publiC五 〇lucrarc in carc efirmtt ca romanii sunt urma,i ai
満轟 爵夏Ib■ 茄 i16r cste d威 れdc limba latinaぇ dar ttn contcxtul dcsね surttii
imentelor din timpul lui Mihai Viteazul (Unirea i atraserea ostiliEtii
maghiare) cttroman五 nu pOt fi unnasii colonistilor romalli pcntru c江
acestia allお st mutali in Sudul Dunttr五 in vremca lmpttatului Gallicnus.Ei sunt urmasi doar ai
dacilor romanizali in timpul stapdnirii rolnane in Dacia.
in timpul stu“ ■or sde umalllstc h Heidclbctt d PadOV31 p"上 in Care
a dedicat un capitol Dacici rol■ lane,tlnde scria ctt romanii sunt tlnllas五 ronlanilorっ desccndcnta lor

iind ttCStatt de lim .Umallistlll maghiar a suた It

mlllt in tlmpul st昴 加i」 ilui Mihai Vitcazulin Trュ ュs■ vallia.La moatca domllitorlll■ li a compuslm
cpitafin care… ljudcca aspm pe Mihai(,,Nero vcrsus").

Юmぶ :翼 軍 爾 肌 i:胤哩 蹴 乱:露 lilttT鼎 鸞 鵠 癬 鸞 驚 蹴 詳緊 ￨

carc nu considcrau ctt roman五 ar alllcninla § tirbrrca privilcgiilor tradiliOnalc alc "natiunii
maghiare''" Acesta este cazul c'piscopLrlr-ri Nicolae Istv6nf$ (1570-1647), istoric qi diplomat al
illlpむ 銃」■ Ruddf d II― La… a ost apol Toooelti
er (1606/1666) carc arath originea ronlani a poporului roman, accsta■ ind urlllas al
lcgiunilor ronl譴 le,i prin urlllare reprezentanlii Shi■ ind cei lnai vcchi locuitori ai Transilvaniei.
S intr_。
望門 蟄撫 apttut五 dalla ce prczillth istoria Crottiei
=Ю popoare si astfel pune in discutie originea romdniior. El
― face referiri la vecinii acelor
Daln'ratiei.
“ roman
nu neagi continuitatea elemeritului “ in Dacia Treriar-ri. dar afirmd c[ acest aspect a tbst
amplificat de o rnigrare a bulgarilor cle la sr,Ldul Ia nordul Dundrii. Teoria a ralllas

neobservatd timp de un secol.

in a ia teoria, dar nu ia in
considerare continuitatea 6 cei veniti in Dacia
crau dcね pt θχ′′
″′ ■ルタι ′σ ′′θ ″ノ′
,si dcplascaztt cronologic tlllCle C clltc.

Franz.losepl"r Sulzer, oflter de justilie in armata austriacd. in lucrarea Lstoriu tlucilor

″αηsα 砂 ′η′(1781),lanSCaz五 たθ″′ α ノ な rCrr′ θ4′ s力 carcこ )Ch rQmallii■ u sQ trag din colonistii
些り
“
romalli_din D"ia,aCest tcritoriu■ ind p灘 江sit in perioada rctragcrii aureliene,popomllomm s― 鉗

皿 塞 i棚 1瞳出 罵滋∞五Ⅳ
冨裏言凄醜 in cttc lupta politiぬ din Tral■ sJv蓋 alltta nttiunilc pri vilcgiatc:rnaghiari,sasi)
sectli si rcligiilc rcccptcl丁 01nanii lii1ld considcrati tolcrati.
vor adera si istoricii l出
%』 理露甚譲山 ・Acestia
詮Lユ 占≦出』監豊誠
idelltiicatl absenta surselor scrise asupra romttilor in=M“ cu absenia in壺 手
a rolnanilor.

Ｏ
Ｊ
 レ
υ′αθttθ rι 0■ ∝, 1
`777 din 1 791-1792
｀ ルχルわ励 : (“ り JttШ ∞“Ю五稲 醸 c∝am盛
や
聾 常 棚 :驚 〔 激ii limbii cu cca lttina cc
r,■ illd alllillttt sdd鱒 五単VCteraloll veniti tt apcrc provlncla.

(C〔 FaClilf:llIよ 1 ementului romanic in

spaliul Daciei.
`l ale secolului aI XVIII-
i alte personalitdti romanitatea
l∫ rom0nilor consider6nd
teoria lansattt de I〒allz Sulzer ca llind una「 五c t江 .Bcnko
′
″crg/7ι /S onarea provlnclel tral
ronlani↑ lllprcuntt cu dacii indigcni au rllnas pe loc"
Imparatul Austrici,Iosif al II― lca(1 ii socotea pe romini ,,incontestabil, cei mai
vechi si lllai numcrosi locuitori ai Transilvanici".
Invtttatul sas市 lichacl Lcbrccht chiar in timpul rttscoalci lui Horca,Clo§ ca si Cri§ 製1
ci rom(
(1784)ci romAnii. ca un-nasi ai ror"nanilor. sur-rt ..cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni".
In 1787. istoricurl enslez Edward Gibon. autor al unei celebre istorii a lmueriului Roman.

ρ 亜 -- retragerea trureliani. a rdmas .,o parte insemnatd din locuitorii ei. care rnai
五五re grOazh aveau de llligrttc decat dc st“ anitorul got''. De la acesti locuitori vor dcprinde

山 市
雛К
mlgratorll,,agrlcultwa sl phccrilc llllnli ci宙 lizatc".
cmotteal
smt 呉
裾:F■顎驚轟,今
CC Trm重 c ca,,l ollla1111

In acelasi an I― Iuszti Andras airlna in lucrareaレ レ

しご/1ご ηθι
ttα J9α ピ
19α ′
ピfhptul
fh ciぅ ,1licio naliulle
`7.,′
`7,,′
are lilllba atat dc apropiattt de cea veche romantt ca natiunea valahilor,ccca cc este un senln
r i care nu poatc insela ctt ci sunt in Transilvania tirlnas五 vechilor colonii romane".Dc altfcl,
suslinlteori i rominilor din romani.

mal tttziu.Accsta foloscstc pCntru ttma oartt dcnumirca dc Rθ α ガθ η .

“
Ⅲ…Ⅲ
iilor lui Sulzcr a fost rclicね tl si dc rnarclc slavist Paul Ioseph Scrhatarik.

鍾鶉 」
札上ふ
d de■ u宙 uau origine" r:r'oiriAn
W嫌 ::ょ :ill.側

C)TeOria imigraliOnist滋 (roeSlerianり

In colltcxtlll istoric amilltit(antё rior,in 1868,acesta publicase o primtt lucrttc in carc
mentiOna a parte din aceste idei§ i allulne D`7`′ ′,′ ′
θ αη′
′),Robcrt Roes19r― グノ′″θ/71´ 4じ メ′
Cθ ″ ″ ′σνρr′ ソ′
θι′ 7・ rじ ′α′ ・
srθ ′′
α νθεttc αRο 胸´ηブ ′ “ 'ν
θr(1871),scriS■ la Viena si tiparita la Lcipzi3,
blose§ te izvotte lttine tarzii si nesigllre suslilland ca romanitttea Daciei a fost ditriね ねぬ de a
altor popottc cuccritc dc llllpcriul lRoman.I〕 l airma ctt in accst tcritoriu slab locuit romanitatca
nu si¨ a inipt rttdttcini atat dc adanci,dc accca rctragcrca aurcliantt a bst dc ttpt o golirc a Dacici.
Ei nu cstc adcptul continuithlii nici in cadrlll a§ czttrilor urbanc,nici al tcorici conliDrm carcia
locuitor五 s― au rctras in zonclc lllontanc. In tilllpul lmpttratului Hadrian Dacia cra o provincic

Ｃ
コ
b)SCOala Ardeleanl si mi,carea de emancipare a romanilor din Transilvania(seco XVIII…
XIX)
2へ tunci cand, sprc sfarsitul sccoltllui al〕 て1/‐ II― lca si↑ n sccolul llrnl江tor,prilnclc sё mllc alc
unei constiinlc naliOnale llloderne apar in intrcaga Europa, problema origin五 popoarelor sc
transお rmtt prctutindcni din problcmh istorica ttn prOblcmtt politich.In poida ttptului ca rOmmii
rcprczcntau pcstc 609/6 din populaiia Transilvanici, ci continuau sh ie considcrati ,,naliunc
tolcrat沈 ''.Acest statut inirior al■ omanilor era justilicat de beneici鉗 五 lui― cele trei n4iuni
pri宙 legiate,maghia五 i,sa§ ii si sccuii― p五 n argumcnte conisionalc(sprc deosebire de ceilalti
locuitori ai Transilvanici,rolllanii erau ortodocsi)§ i prin ι
rgumentul pretinsei intaictュ ti a cC10r trci
natiuni privilegiatc pc pilllalltul Transilvanici.
助 L

i::tifI年 llfl:::il:;JII:き ま ilill釜 11ま irililficanⅡ 1728-17321cbtltCazれ lupta dc cm2聖 χ

ユ
亀ユ
3
a romanilor Transilvania onducerea e
s opului o-catolic
,Prin documcntul Sttψ ′ θχZめ θ773rs(1744)a clabOrat un prim
島畠錢畠懸≧識直麟轟懸轟躍回轟應懃
program complex de emancipale politici;i soc,iald a natiunii romAne din Transilvania. adlrcdnci ca
argumente romanitatea neamulr-ri. r,echimea si continuitatea rominilor.
Replica romallcasca reiritOarc la tcoria illligratiOnisttt cstc dati dc olli

へ麟凶鱚〕
SЯ mlld Micll PelnI Malor_(}heorghe Sincd.Ion Budd¨ DJttnu,mlscTc idcologlca,1
culturaltt iluministtt a intclcctualilor rolllani din Transilvania apttruttt la sぬ rsitul sccolului al Xヽ ″
IH‐

lea(1778)§ i continu激 江la inceputul cclui urmttor.

Rcprezentanlii acCStui curent rciau idcilc lui Dilllitrie Cantclnir rcお ritoare la originea pllr
romani a rorndtrilclr exagerari latiniste ce neagd cornplet rolu entei clacice in fbrmarea
poporului rom6.n, in contextul politic al acelor vremuri (in 1867 se realiza dualismul austro-ungar);
ci spuncau ca poporul§ i lilllba ronlani s_au lorlllat prin cxtcrlllinarca si alungarea dacilor din noua
provincic,vcnirca clcnlcntclor romanc in tilllpul lui Traian.ll10stCnirea dirccth a Romci anticc si
ねrtt alllcstCCul colonistilor cu rnigratorii.
In 1780 Samuil ⅣIicu↑ nE′ θ′7θ η′
α′ηg夕 αDα θθ…
′ Rο ′7α 4α θS′ ソθレ
υ′ασ乃′
εαθlacc o paralcl江
intrc latin江 i loman江 . El propunc clilllinttea cuvintelor dc alttt origine §
§ i lnlocuirea lor cu
neologisllle latincsti.
Alte lucrtti alc reprezelltal■ ,1lor SC01ii Ardelene legtte dc romallittca rommilor aptt abia la
inceputul secolului al XIX― lea.in 18o8 Gheotthe sinCai rcdactcaztt 17・ θ たノθα″ θ ′
773∂ η′θ″ゞ ノαα ′
ν′ゎ/η θα ク/J prin cttc dovcdcste mai mult spirit critic si o informttiC mai bog江 沈 “
,opcra sa■ ind
“ “
plintt dc ravntt in suslinerea adcvttrului

oD彦 勝 甥 棚;豚 ;脇 鶴維 鮒等色絶

17鵞 笙 鶴
popul霞 沈.Dacii,suslinC autorul)領 i fost alungtti din nOua provincic romanttitt cttsttoriilc mixtc
nu tt fl cxist誠 .

E)in punct dc vcdcrc naliOnal, llliscttca rommcasctt punc in disculic prOblCma originii
romanilor prin progralltclc dc cmanciparc politica ,i sOcialtt intittllatc l Sν pp′ θ
χ Z′ わι′
′αs

14