DECEMBKIE 2007

•

16 PAGINI

'1

.. C()

,

Ecouri la "Ziua gcneralilor'

Ce-am Iasat in urma ~i ce am . rimiti Cll paine ~. sare

gasit acurn

(OIl1itfli1or,prin intermerti ul presci si al (:~I'ril in general.cunoastc trcpiat

reulizarii dcplinei unitati nationle. Dcsavarsirea statului national unit.tr

ell dreptate '}j in nui neic drerf~li ; dovedind dcplina hntarurc.poporu l roman si-a dcsavarsit unitatea ba lPo1ilica.nl.ltiori.~tla si :'Ot~till,a Ill.

~r<l;l?~Ln:tl primului razbol ruondial.A Jo~L un act istoric obiectiv.: ::tHzal prin hotararea C1\ caructer pi~biocimr

. de In Alba IIJUa din 1 Docembrie 191 ~.De¢;u\tarsirM. nnitatii uatjOl1aJ~ a Iost \W dcziderat al tuturor ro m fHliloJ'. A inscm nat gi inse amn a de fapt u etapa SllpCTfmtr::t,~oNecriv

. nC(:CSJLfa, a ceca ce realizaseru, un act, legitim impnnil in depfin rccusens cu Jcgilc ohicctive ale .uet: vo [tarj l S()C1cful:i1 IIU)dcHlC.

Coustiinta uniiati i de neam, cultivate iu cvul ult'iJiu prin cendeiulcronicnrilor de peste inmni sau II rcprezcutanti lor Sco] i.t Ardolcne d.inco;lc' de Carpati.priu scolik- rooj'uncl;jtj de tO~ltt> grudele 81

institlJtii de CUHlJ.r<L ale scaru de masa.in doriruu colccriva a

,( -

n am ueatru

rmnuncsc sernni Fica asrre l implinirea unu] mare ideal, un mare

idea [ al gcneratlei d ccpotr iva ill inaintusc.de la

de la 19 U:l s! g cnerari i lor ] 848, 1 ~59 .e d

g:Cflerati ilor de rna: inai ntc.

Poporul roman o-a balm niciodnta ill isturia sa In portile niciunui all neurn eLL gund de razboi. S·~ -a aparat doar d i lQ1 ctdeauna porn he: cctui ilor fie de ale. Sarrnizegetuzei ori ale I:Hharici .ale Succvei sau 'Iurgovistei.A Iacut din trupul ~!\u zid sprc [I lc pazi.spre a apnra fi ill tu nariona la SI pamarn ul Romani ci. Tala de cc in isrori A Rmnan ici nu au cx i sun nici pete albe nici pete ucgrc,

Dcsavarsirea UI) it<il i i de stat dcvenisc In inceputul vcacului al xx-lea, pentru lot poporul roman,o condirie escntiala a dczvoltarii sale

e

e de

err si de azi

•

Este fndcob~("c cunoscut faptul ca biilranH traicsc din arnintiri. imi aduc binc arninte Jrumoasa impresie ce mi-a lasat-o il1 urrna ell 40 de emi Scoala Gencrala IVliitusari. cont!lIs~. arunci de bunul pedagog prof', Constantin Pam filoiu pc care l-am fclicitat peru ru rezultatc lc deosehite obtinute In frnntea colecti v ulai didactic pc linic de fnv~L~arnJm dar ~i pctaramu] social cultural.

Actualul director, dl. prof. Durnitru Dtu.lfiH'iu. pedagog r!.ljsavfLr~il, rccunoscut en inovcutor intr-o multi me de actiuni iutrcprinsc, a or gall izat in 12 octombrie 0 intalnirc a cadrclor didaL:U.c~ ~i a elevi lor din Colegiul Tchnic \M.iHtsari eLI. to~ti ] n ... pectori sculari gcncrali din Gm:l care, intr-un fel sau altul, au contribuit la tnfiintarca ~i progresul liccului ~i

apui a Colegi u ILL]. - ,

• . . All FO'Irti~i~a.t 6 19~~~ }!1spect~)ri scolari gcnerali Grigoroiu, Cintczil, Mnrtoiu, L]{; <1, C hiriac ~ I ( ~ am anec I,

ell tor! am rtJma~ adune impresionaf de ceca cc s-a putut rcaliza In ultimi 2~ (Ie.ani cftnd liccul ~i apoi co~egiul ?to~t condus de Drid51~lI (lup IJM(ilau director 1980-1997 ~1 Durnitru Dadalau, actual director rim 1999).

,. Dc, 101 ,illna~'~ le i~lpn::sjone[~7:iL impLLn~tomea dldi,re a cokgiuluL eLi trL:l ct~Je ~l arm lrUcnoml CUJ UhUHCk modde de TllObl1ti, labora~oal"e ~i canjnete UOlatc dill b~I~lJg ttl cck mai nn; ~j muciL:mc ap<lra1.e, mijloaou cficien,Le in dcsfa~urarea l:U ll~urIn1;~l u cmnp1exlIluiproce1': ins.trlldiv

edLLcall\l, ... Pro,/: Ion (jIUGOROIU

GQrjeullu.l, 111'.4772123. X. 2007

La Colegju 1 Matasari am rDS~ primiti cu prtinc ~i saw, de purca am [i [OSI nistc reprezentanri ai unor tari straine, dar pricteue.

In prima pane. a v izitei 1'0'" i lor inspcctori scolari generali, directorul unitmii, ell. prof. D.D5.dllHltJ nc-a prezentat unitatea ~colarl1 ell toate dotarllc ~i anexclc sale ceca cc ne-a irnpresionat pe~te !'uas-mil - sali de dasa bine dotare, saln de sport, centrala termica proprie, static de tcleviziune intcmii, laboratoare ~i cabinete pe obiccte, muzeul, il''I curtc luboratorul tehnulogic ~~ tribuna sportivri.

Ceca cc i rnprcsioueaza Ia Colegi IJ I M5.t,hari. este di sciplina, ordinca, curatenia ~i modul de functionare, ireprosabil usemenea componentclor unui complicat mecanisrn kline rc!;!lal, in toare resorturile sale.

1,(.1 acest colegiu, ell 0 popu latic scolnrii de ordinu I

~::E~jt~.~~ Ill; i I 01". Junctioneuzji grlldini!e. Invl1t, 111 an It I ~ priruar, gi mnuzi al ,~i ~ iceal. Tinuta elevilor 1111 s-a pawl, ircprosabi la, nu n~f~ cum am observat til curti le unor unita~i scolarc de prestigiu, din muniripiul Targu-Jiu,

Mi-arn pu~ trnrebarca.curn e posibil en intr-o uuitare ,.LLria~fi" cum c Colegiul Matasari, mohilierul de 0 caliiatc ce nu poate f catalogata sa nu a iba milcar 0 zgfirictur.1? Accasra numai datoriia modului CLLHl dascalii colcgiu lui stiu sri inorume .~i s.ri supraveghezc clcvii. Ei ac\inneazu ca un tol unit:1r, colldu~i (:u COlnpelen~c de dil'ecl.ori tkvo(a,\i tm.ld'lgostiIi de copit de caricnl care ~i-au alcs-o, diUiuz.i1;i pard1 dr.:prjncipillc ~coHi hareLienc.

Penlru mine. Col.egiul ),,1l:i.tas.ari e~lC un o.devarm Colo:-i ~colar, a~h:d de tal ia ~tce~ILLia nemai fiimJ. lID judet ~i foartc pUli.ne sall poo:\L~ ciliaI' nici

Uif'ilU] ill tarJ.. l~r()f. Emanoil CINTEZA, Gur.1eanul~ or:.4772 123 X 2007

L C MK

1 DECEl\fBRIE ...

'a... con tirmant din pagin_l! 1 .

su b raport economic; ~(jC tal. si politic, Se apropi a vrei neil i.1l care natiunca romana.unita in cuget s! ~irnnri' di etntdcauna, lrebuia sa paseasca pe lin drum cornun de faurirc a victi] sale.pe 1..11"1 drum lipsh de granije!e pol uice.arbi rrar asezate de prea rnulta vremc si Iara \'0 ia romanilor.inue fiii poporului roman,

Desavarsirca urututii natiunak .poluice si statale de 1:1 I Dccernbrie 19·18.ce s-a eonsriruit lntr-un moment istoric de mari dlmensluni.una dintre pietrele fundarnentulc asezate la terne 1 i a Roma.Tlie.i modcmc a f[),~~,'p.ri[l gancl ires i actiane !iDpera intrcgu ~ ui poper roman.

lJ Ii lee de frunte in preganrea lu i I. Dec ernbrie all ocupat carrurari ~ in randul carom. ,~ a n.qi.maral in vremea aproplara Marii Uniri Nieoloe /orgll,usturicL11 0: a sinteuzar prin scrisul .~aU.1 intrcaga sctc de libcrtate si die unire ce a animat intregul pOpOI.

Ca~ator in ,:! ara Ardealu[lli"~cum descori ii placca sa SpUIHI parnanmlni romflncsc de dincoace de murui - ell popasuri sraruitoare in caselc oameniler de aici So ill asezsmauele lor de cultura Iorga cste istoriogratul 1000.,a~a cum esre ~i al tutu wr mrnHra i.lor, EI <I infatlsat de flecare data lrumusctil e tuturor 10e un 10 r romanesti ,1:10 gari i I c s uftetesri ale III unten ~ 1 or ~ i moldnven ilor.alc ardclenil 0<[ si bucovtnenilor si rnai ales dorinta lor de unire ell ,;f,rm1".A cestui ideal ~i- a consacrat toara vlara.O spune ill mernerii g] o sirnurn si in operele sale, E~ nu i-a despartir niciodata pe rornani ,nki i i1 ,~cri eril e sale.,d ar niei ill in i.ma I L1i penhll ca spunea:" Sllllte.m un ~irlgur tnlp,LOt <lcts'l lLeam[,., 1 Sllmem LIn 1mp si ne infalistLm tmi laolalta COl Ull mandm ..,i roditor pom cam sc lualLa .i.n mijlocl.ll livczia",

OMec.tivi!le N1V(JiI1{id (lin (,dr~mbril!rwiembrre 1918

Proces dSl0fic de marG dil'nen ~iunl ,pi alTa ft1Dldamem<ll~".de t.emeli.e dar 1o;j d.c lc~at.unL in· acelasl ti mp, forl1lmea ~i:trtLlIQ] i natjull:1.r L1ni Lat ' rom,iln ~~a rea Ii nIt inir'Lln diltlaL tic putcrnic aVlllll: .reVOlliliOl!IU·,IIHUI if(~SUH plenar.in oC'lomluie-lloiembrie 1 q I &.Evellimnle;[) petreeute poe pamanllli Tr,tl.llSiJvanici la ~.rars.iJLlI. pri mulll i Tazlxri mDmlial,in I Llnilc octom btk"}Ii'! oj emhrie 191 H, S~ co n s"ti luie .pri.1t :forte] e participan.te,inl.t.r-() ill.dev~mlm .fevo.llltie p-!lpularu.,earc prill obi.ecliveJe S1I I.e a. avu~ UTI pfofund c., ra,cter b'urghe.';{],d eINoc.m tic, mrn,iuiml deopmriva revent! Lcari.

socia Ie si lll:itiOl~ale. -

,,'fi-a.i.al'lca. RcV(:}llIlial" Trai<lsea Romania!" sunt. cuvint.e Ie ce aii 1;0. I: rostl fe de C ::ltre Int.;' fOimmii !1'imsilvaneni S!lU hihmeni,hlmateni ol"i nHII'illl1!.lreseni la ccasurile de apm. .PLle monarhiei ,d lIai i ~le.

Tlrai<J~ea revo~ Llti a I Tm:iasca Rorna.tl.i.a!.m. :fost cm'inte t:c ~-~u ru,sLil ahULC~ ca~ld la ceJsur~le miczullli de Iltloapk,:i.n noptile de sfars L t ale III i ocwml"lriC;!, ~~i:l anal eH sol.dati.i. an clepll~ am1ele,"L~-au mai ytlJ.t ~aluIpl:~,lJu d.cgw.da( pe S II pe:riori i lor,Tegel e a abllic iH ~i ~ol d uli i all d~clai'fll re.vo 1.uEie .

Era ililf-fidevflf flcesta jllcep\Hlll revoIlItiel ec S-[L desfasli.!l'<lt pe i,ntreg- pa.1f1i1Il.tul Transil.vall.ici la sfarsi'luJ hmH octombrie 1o;i in zilde ILli nu.i.emhtie 1918.EI'fL se.mnalill mvolLltici dat,.prin tll~L'ljce sall elopote Irilse ill dUrDgfl.anuiHand un sfarsit as te·pt<l I sl un ineeplit dorit.cllemand si indernn:.:nd ~ Llm~a upri rrm'la [i s:l'lClo.l' S i re 1teeea mal putin bogll.hl a ura~do.[.~a vechea plItel'e dHah~l,L

SfHrsitLl.~ ra.zboimlll..i a· insemmtt pentl'lI 'ro·lll~mJi tnmsil"'ilm~1l1 vremea rafuielilor Cll c:ei ~ogaJ1:i ~i cle(}potrisa en ce i. ee i -au ~pTiji n it, a fn~~ vremea ra~l.ummii pu'l.~rLJ o,r lac·ale repre~ ive,i 'Iri.nltlia. l.i de Jccernorie 19] 8 fl :fos [ si va rama.n.e in j.~tOTia popomlui nmmn.zilla implinirii nmre!ui s aLI idcal 11 ationa~ ,In flco.;.aSlta c!1I,l blalu pta ,penITl.l e 1 iberarea muiOllala s1 sociala,taranime[:l tran~ilvimeana.,mll.l!lcilul.~i.mt~ a.,ilHe.lec:tualll;awa au jucat un ro~ deuscbiUfl Lrtl.llLefl flcesle.i I L1pl.C s-a Li ase zat dnmi de toate :fostii soldati atHOl'S il II vC'lrclc lof.Soldatii intor.si. de pefwilwri dUCeOlt.l eLI tli ,ala:PJtl d,e. c.eea ce flU pmt.a.t 1 n in] mile I ol"i n vrcrliclJ. r'l7.hoilllul,dOl'i.nta de a.-:fi stapa.lli pc pll.rmmlLl.1 .l.tlcral prCCLlffi ~i llL'!l:i.rca {'u lw:l:ii. djn 'loare provind.i Ie rom<lne~t;-

a.cluDeau Sll fIlii re".oh.Hio[]ar, . •

Revoiutia IH! a ,euprins llumJ. 5,IU"ele,d !;i ma~ele,mai "ilcs centrele mumcltoresti.

Obic(;hvclc rCiHJ llllic.i din oc[om.brie-noiem b1'je 191 R desfa:>lilf<lta ill ornse 5o:!U sate,emu acel,easi,de ordin social si mnimual:licllidarua raml'l~iLdor feuuOl.lc.a tlliiiIii p.roprietati mosicn::~ti sa illfaptuin:a r.cfomu.:i agnue;infapmireOl liberta~ilor ,democratice., in prnmul rand a vowlui ull]verSal,CLlC[)l"irca drcplului -la lIu'ludulcrminare prin

despartiren Trausilvuniei de Austro-Ungaua si unirea ell Rorna» ia ~hi.lahl rarea aparatului de ~HLl burghezo-mos i erese m<1,ghi ar.conso lid area pacii.

A 1J fost pe P8,11l:l1l (:1.11 Transllvani ei.la.sfarsitdc nctombriu ~i inccput de noiernbrie 191 X.int:li::~tari si cunfruntari puternice mtre cci cc fuscscra vrcrne indelungata asupriri si intre puternicii stapanirii apuse.Slujbasii primariilor.a jandarmeriilor.srapanu ori arendasli moslilor fusesera alungati sail aufugh ~ingll'l'i din calea raseulatilor tcrnanduse de j udecata [I~pra amulti rnii, 11 poporul u i.Au venit 8~ ceara socoteala si celor care, au r~m<l" ac.a~a: sa "cl~iverl":li~C8~ca"tl"eblll'ile ~atll~ni sl au "uitllt" sa imparui SOllllol;· Cdllf p lccati 1 a razhoi ~i hatrani ~or din ~~1.d.rcpLtI rile banesti ce lJ se cu venea lII,

Jndarmeria-un binecuncscut organ de represiune ul puterii dualiste-u constituit de usemencu un ubiectiv i nsern rrat i 11 rcvo hni e. E i crau urati de ptlpor ~ i un~ 918 intrcg puporul )i-a lriJic.,l( impotriva lor.Prin ruperca acestel verig] puternice s-a {kSCOIllPlI!> treptat ill luna noiembrie veghea purere localn.In felul acesra 1'\. avur loc in multo rani ale Tranailvaniei 0 inlocuire a PUlCL-ii Inca lc- a pri rnari i 1 or s i, jandarrnerlil or aparri nand stapaniri i aus lmlIngarc .. i""!.!rlolIlcnLll trebuic cousemnat GL (] ,cLal=lH huportanta in procesul de real izare a un ufii Tm.'fLl1S dvan le] cu R oman ia. Actlunea Ol. avut LIn profuHd caracter popular.pnmtnd de jos in sus.dmsprc mase xi 11. frrst rcalizatu pc cale rc \'0 luuen ara,

In timpu) revolutici din octombrie-nolernbrie 19 j~, in toate satele rransilvanene cU1,ti.l.e gmfllnr,parnnnlul"iJc aceswra.,fie ele Icrenllri. amhilc,pasuni ~aLl pll!.lLlri au. cOllstituit un principal obiedi.v pcnl:ru tarani.

r'OIllleitl dc ILlpia crall dikraL.cAu pn.~domi.ti< l lolllsi

catev".;<:II.~aCl1.l asupm t:llrlu~or mosieresti,impartirea bllnuwilol' ga:~ite,ah]llgal'ea marulow pmprici:lIIi ~HlI a arellds~ lIQf.l\,U ar' .. m~t ,a~tfe ~ sp UR ,C~l U n cca~ I"ri!li deVi.tUne de a pomi ~p;re /l.Jba. lulia,ceea t:e i~M dmCHLl ci Llc· la noule vremLlri c~ tlN pmga.w[lll:L1nirca cu Tara,drepla1.e.pamalH,

Dcsffasu.l1uc ~~. cump,\lJiil dilltre dou.n epaci-modem.a ~i COI!")!;e11l porana.- acctitm ile tamne.!o;!:i s i ce 1.c III LlTlci.wfe ~LL atl contrihui~ in mod direct la de~l.ramarca vt:chii puted adrniTlislraliv politic.: si tic rt:presilllw locnle impllse de sl.apani.rC-f1 [iUSlro-lUlgara,De aiei si impnnam,L 1m densebltil.

Tm~te acede-a fae din rcvoimie 0{} .forma de rll'1TL3f~~HLre a idcii de unitatc nallorutia,o cl.1lpa in dnHmd .imp~itiirii accsL~ia.

Dc~a.\'ll.TSi rea un il!.lhi naliollale a fosl. cenlta in toanmll a.mL!Lli. Ens de t:<1.ln: .inLn.:aga n<ltill.lle l'OnH!l<l,dupa CI.lm si. drept-l.lfile soci'o-econmnice· i ]mlitice re :-;cama masdor popula.re. ~e impLlnea in accctLNi Heme, ea m:cesitah obaccl3vc cc nu .rmli pU'leml fj igno.r<lle de dilseile COl1dllCmoare.

Un wi fOfLrte irnpoi'ilam in pregatirea Marii Unirt l-aLl jt1·C'L~ Cle 1 e dOll a pa.nilcle ~ote mmanih)r (J,in T:rallls:iJ\'a.nia,Partid~d. Nahum.! I Roman s~ cel SocialDemOCnlLS:i lImll s.i 2I~tlll at] ilUeles rosturlk "lrH" ]a. vrernca. de mscmce si. 1lil1 p.regarh in hmile nc:tfll"nbrie-n;,iL)mbric intreglll drl~m ~pre Alba Tulla.,reahzand la ~cara natillnij mmalle,o dDphna sol idar~tatc.

o aCI.iune politica de 0 valoare exceptionala pcni.[LJ intl'eg deme.flall mmani.lnr tmnsilvaneni dill lUall:lllil si iama an III L1i I Y 18 ~prc rca~ izarca 1I1liro i cl!fr~rtii de peste [rmnhu a ,"ust Dechmrtia Comirduiui ExcClJri1' 111 Pilrtrchdui ll/at ionai Romm.f de r.n.lt,ndeterrrri n are 11 pnpulatici rurnillllcsti

din 'Iraasilvanla.cirira in parlanrentul din Budapestala Hl octornbrl e 19 J 8 .prtn dec"! aratie ~~-11 proclamat indcpendenta natiunil 'I'om:,l.fle din Trunsilvunia.Banat.Crisana sl M nramures ~D in acclasi timp dectaratla OJ rnarcat intra.T'ea miscarii de eliberare ~ romanilor in fazlI ~~. dectsiva.finala. Declnratia de la Oradea cerea pc seama natiunii romilne"drep/~1 ca.libera de orice inriiurire stmina.sa hotarasca .'i:lI!gura asezarea ei printre naiiunile lihue "Dcclaraua 51.! incheia CO conclezla fireasca "natlunea IVlntma astaapta ,~i pretinde" c.][cptul 1 .. "libera viata 11 <Irion ala.

Rewdu~ifl rom£iull de ]s 1 S4f1-1849~m.onu~[Il.culmim'ln:i, al ali rrniir.ii mr~i.uniw r(Ull~l.I~e.

In prims vara anului I M I'l celc trci 1a[1 rumiinesti s-an aprius flfiu.'Irilc revolutiei burghezo-dcmucrauce. Ta~i,13 L1ellrC~ ti si I:Haj au lost cele tre~ focare al e revnluriei romfine.fcnomcn LlniLUI !iii parte componeata a revolutici eurnpene.

Man ife s rarca p l cn ar a .iI. natiunii

mrll.HIlC.f.eV,endicarea, unirii II ccmstituit 0 preceupare n1<1jOnL a revctutlonar+lor din toatc cdc trei stare rom rm·c~ Ii,s tra ns lm rletl tn .c 1.1 1 LlIHa impomvirii vech i i orind uiri, penrrud reptate socials, pentru faurirea cad ru lui nou III. ~odeL.<ltji modeme.Bxprimarea vointei nationale a roman i lor a avu D. J if er ite forrne.de 111. cererea g~ran.larii ,m(nnnlTIici iL"lI.cme. "pe. pJfLn administrntiv d:t ~i Icgi!o;lati,,r", a "dreplului suvenm 1a cele dunllhmtni'Ja pmclamama un.irW·Moldovei si Valuil.iu.i intr-ull singuf l':tat·

Ileatfirnat" ,"elwia boUci fa.di. de. C[ire S-i.lF , prall:m ~i tol ediflciul na~i{]ml~" ,Cll m se expri mao M,Kogalnicear:lL1,pi'lnii 111. ~tr:igilllll ho~[rr· al reprezen~alltj]nr n!l~inJ1Jii rornane din ·.I.'.r2Lnsi.lvflnia:"Noi vrer[t .~a ne unin! CU Tcara~",

Revolu ria a izbncnit ill marli e in Moldova ava.ll.d. i.n rwnt(~ pe V,AlecSf.lndd si.p c i\lJ.Cum,daJ a .~(Jo!>t inaoLlsita. de il'!dar~.,EiI va contimHI cu rascmLlle l!lranestl s,i prin activitatea revol utLomu.ilor .moldoveni desfaSlmltOl, in Tran~Hv~il1ia,BlIoo\'Drl<i si rrlm, Ro.rn~lneasd.La 12 mai .1 g4R rcv()lmionarli mn~do\'cn i V.Alec-~andri ,Costache Negri, Gh. Si o.n, Y,ih::Ul i:L .Mt)l.uoveallIll,Aleen R 1!S!lO, ca.H~ p'ar~ici pa~em ~a ad.~I1an::'il de k~ J3laj dl!l 4 mai .ebborau pmgrill:!ll.lIJ i.iltilu~at f>rin;ipWe l1o(l,o;lre pel1ifure.tl1rma.r(![[ pm-rid avand ca pri.neipale revendica.ri. ilnpropric!ariren locui.torilur sa'lJ;mi fLml !lid n raSCllmparare ·si Lmi[e[l .1\'1uliJovel si T~rii Rom§ne~[i i.l1t[-UIl

,~lngllr ~tal nClltarmu .romil.ne~c.Tn luni!c marrie :'Ii ;lprilie ~rLrallilTlca diU Ti'Ul.silvania ~e r.id Ica ifilpotriwi iohagici si a~l.Qp[ifi.i IUltiol1ale:, Calau~,iHL de .illl.electm!llit:ue:~ Tevorutioll.lInL 40 000 de tar.ll1.i ~-all. i:[Ii:L1.l.rl.it ~a 3- S m.ai illtJ'-CI mare adLlIULft: ~la~iol-I£I.lfl pe Cfimpia Litmrta~i i de Iii ill ~Ij- a ma,rC<lt 0 1 mpru~tontU:lta ridi.care fI. poporu h.li roman I a viall} politlcil ,Si to! aiei 1 a Blnj flU l'a~unat pentru ptirml dahL glasuri,le multimti ,a.lc popomlui in~u~i, in sprijilllil ide.iL stJn]!]1]i na~ional u.ll.iHII',exprimata prin verslIICiJc nel.nll.fi~o-rlUlui mar.-; Oil ~Lli .Andrei }'l]jf.i:)~n!l:l)e8teapt'He mmr.ine, p.rin lozindle, lI11irii mt!imm.lc -De llcumArdealuL 1111 mai eArdeal,e ROA1i1NfE, E~t:c de(}~ebit de semnifklltiv fapllJ~ ca in 1 ~48 .~a ac:li.mm'ile rnmanil.or de pc Campi.1 Blajlllui au pm1:i{:ipat si oorcur.i largi din riI.lldul na:~ionfll iw~i I~r con ~ocuiware,apa~iIlc de a.c'.ee.15L a~llprlre ~{)cia1ii.,LfL 90 ilmie 1843 rev{lhnria a UZbl1Cflir la Jzl Q.7. unde a f{]~ t ~xpus p.ro£r~ mul eunow~lt ~~~lb JeuuJllire,1 de Pn:>e lla:mati a !.Ie 1a .Ld.fL<:".LOI 11 ilmie ~. izhucnit si I a B UC1.llfeMi,dal' 11 f(l.~,t infmn 1J1,

III fa~a primt;jdiei de c·oa]izflrua imperiilor hfLbs.1Jrgic ~i. ~.ari~IS'>licolllc Ha.kesc·1J i.I i.nccrcal; !I salvarc a cauzei revolll~ici prirl Llniftca!',ea fOl'~'elm revolLl1ionan: i'omiill1om'lghiare.IndcmiHlrile si u.c:!iI.lIlHe. lui BalcesC"u s-au inCtlilUn at prin incl"leicrca .la 14l u He I R49,lii Seghcd in, a Proiecwlui de pacijh:atre iu'lrc N.Balcescu,CBoHiac si L K.oss u ~h, F.~ t:e grllltmL[{,; 'lIlli~ i zarea ce pa.rt.e sernnatara ~. fl:cesm~ proiect 1b I:~rmllllllhii de· "'Rmililnia"· in nUrIflde card n N.B alcescu adem. 1[1 un p nct de ac~hme cnrn UIIIl. mmi.inu-maghia.ril impotl'iva ,Ibsoluti~ lIullui hab.sbnrgk;,

Dcsi infrnma,revo]utill mrl1arm de .If! ~ 848 a a\'Ut urmal"i adant;i .in viata. popmLllui no~lrllIrl .. EJ a eom;olid~t ide%gilt IW{imf.ali1, eare inlm:uia idea de mo.:;ie CI.1 cea de pa.'lrit~,t;Oncep"tUal de ~t:u·c ~i :rang n1 cd de na~itme,idell de [.Ifi \'ak!! ill creditar cu i de.a de egali tate i.n [aiil IegHor,c11e7:ul"i c arc <I"'t:2Iu S a dovedea~ca adcvaraw forte ale is{ori'ei,

Eeourl.la "Ziua Generalllor" S..t:f!lJmnmre, din pagina .1

ill eli mi neata zilci de 12 octombnc 2001', doi rrirnis i. ai Cclegiul u i M l1lih.ari s-au prezen ta t la ehniu~o:~ mea din satul I-Hiie~~ti corn, Sacelu dl. profesor Mihail Marroiu - fest insp, este Genera] ~~. dl. ing. Iordache, ell sarcina categorica .. de a rm1 ridica din harlog~1I l1lCU sia rna dcpunc la scdinl Colcgiulni cH[I M~.ttisad, unde avea loc 0 in~iiJnire a fostilor inspectori scolari gencrali, care au condus Iilva1;::lm~nlul gorjcan din 1968 ~i pana in prczcnt, Au Ups-it doar l.rei din cei chcmati.Vasile Romanescu, diu motive de sanat.1Ic, Liviu Andrei, actualul insp, General, pleeai la niste eursuri urganizaie de mjnister f;'i Adrian Girruil, prt!lS ell rosruri ministcriale .Au rrecut 28 de ani de cand am icsit la pensie ~i nu run mai avut p6sibiHIaLea sa reviid zone prin care am ca.~~tori t panill a M5rasari. Totul mi sc pln::a nou, necunoscut, ca fiind din alt1'i. lume, pltl.cmii, dar necunoscu tEL

Statura profesorului Pamfifoiu

Prin trc cci pre zen \j,. s- a anal ,,~,i bllrrfJ:nu 1 dascal - profesnrul Pamfiloiu Constantin. M u~l,:i dascali (.Ii colegiului au fo~t elcvii lui, Viala profcsorului Pamfiloiu Constantin S-tl impletit cu activitatea didactica, Deci 0 Yia~a inchinara sco ~i i, educati e i. Pe ntru mi ne, a fost 0 bucuric ~i o sarisfactic c:a dup5. zcci d~ ani ~tl. revn.d un dasc tilde va I oare a 1 ui Pamfi I o i u Constantin.

Pc parcursul vizitci noasue, ]21 toate obiccrivclc am fest inlumpim.l~i de e levii colegiului cuflori ~i urari de "Bine afj venit", la care pri m L~i inspector scnl argen era 1 al j udetu J ui Gorj.,'Grigoroiu lon, 1e ra~pllndca "Sa tdiiri copm

S.a ajnngcti bi11IanI ca nol". '

In amfheatrul un]lli~ii,. profesorii ~i elevU ·colegiu lui, t;-UU fn~a~nit eu oaspelii, care Ic;~au imp1irfi.r din activ~mtca lor, Ie-au d~t ~~faturi, ocaLlc CU care, din nOLI, Grigmoi.u Ton Ie-a ~nat sa aj ungil Mltra n ii::a noi. ~i sa sc bucnrc d Cl road c]c rnuncl i lor.

~5i, senu1Ja~:aml acestor riinduri, k~a l'acm ul.'a.d de bine, en atcn{ionarca ca. in to!. Oe vOr r(~ce ~~ puna ~unel. iii :sigur vor avea l'ca.lizilrl

absolute ~j mulw smis.f'aq,iL

Am sub!iniat faph:l! ca Illl doret;c ca cincv,]' d.in eei prr.zcnri, oS ~ a~ u ngi:i 1'n s itll aria de <l! tOclla uhhnelc ve.rsurl. "in poczia J4ehmcolie <~ rrmrelui Emine<.;cu - (,,$i cdnd gamlesc la viatam j, 1m i ~:n1re dt eBI cura ! inoct rep ove sUUI de 0 srr~]n~ gudi f Ca ~i cand u-ar fi v]a~a-mi" ca .~i

cand n-as fi fost I Cinc-i acel ce-rni spune povcstca pc de rost I De-mi ~i n J a el urechea si rilid. de cate ascult f Ca de dureri straine? .v.Parcam mnrit de mnlr"),

Le doresc, eli 11: tot sufletul sa puna suflct in ceea ce fac, sl;i fie patrieti, ~a-~i ~ ubeasca aceasra tara tncerc:aL~. de eiudata istoric, Dascalilor Ie dO.fCSC sa fie adevarati Apostoli asa cum I-a numit Cezar Petrescu ill unul din romanele sale.

Am plecar, cu convingerea di., desi in prezent, jnvtiram£lntu~ se gi.tqe~Le 1<1 o rascruce, exi SoUl, tot Ll,~i da;~di.l i i cu sutlet de [lUI' ca cci de la Colegiul National Tchnic Mi1.t~sari.

&. co.nlinuare din pllffina 1

C'ei care d.intre noi <l avut norocul sa cuuoasca aceNt, procesjn liceele apu~t:ne dip Fran~<l, Bclgia, Canada, etc, au afirmat ca. ~I Colcginl Tchnic .M1U~.8ari nu c mai prejos dcci estc 0

ins ti tn !j~ la nivel european, _ . .' _ .

In prezent, inva~a aici 1800 de dey] cu 120 de cadre didaerice ceea ee-l Nlhlcaz:) pe primu Iloc in Gorj si c u rez ultate remarcabile In lnv atafl1d.,

'. Un sun u non. a dat directoru 1 colegi u I u l ~i activitarii social-culturale in ~co\aHl ~')i in afar.'1_

Amf tcatru I modern gazduiesre accasra actlviratc, Muzcul Jilrului are bogate si rar iutalnite exponste strill1~e CU nrrig~da 15i ofi.illdl"d~e stiintific care pn;7.inti'i. evolutia vietii in acest tap~~n .~ l.rabu n,

Realitarea e di prof. Dumitru Diiid~Jau estc suflctulactiuuilor diu aceasta iustitutie,

A organi zut cere u 1 li terar " Scorpion", a riparit an~ol?~i~, de ver.s~u.-~ ,~Fere~l~~~,a .~~ nelu~~i" 1rI 191)8, prefa~dl~ de scriitorul Nieolae Dragos, 1<1 I deccmbric 1996, a inti inrat Fundatia Murmurul Jiltu lui si revista ell acelasi nume, revi stiii care, datmWl con !jlm l LL] til bogat M select, a obtinut locurilc I pc [udet si [1 ~i m la etapele narionalc, Dansul dcrinc ell succes fnuctia de prcsedintc 011. tundariei ~j de director '11 revistei.

Colesriul Tehnic MfiU'lsar.i <L [081 vizirat de ministrul ~j'uc01!iei ~i d~ Mitropolitul Oltcnici precul'n ~] de nnmcrcsi straini care au avur C'LIV~nl.e de inalUI aprccicrc,

M li f.!'andesc d\. OIl" Ji bine d aca ln~pecu~fatuf ~col~r j udctcan _ ar ofg;aniL~~ la MaLas~.m o consfatuirc cu ton dircctorii de licee din Gorj. M l1rl ur u sese di am. trai r Ia r..Uit~ sari clipe de profunda satisfactie sufleteasca peetru

ce 'am gU:sit dup.a 40 de ani-· .

Cu d.tva. timp in unna, a aparut la Hdi~ura "ViiJotul romtm.osc>' I'omal'lul "larha v§.l1tll~.ui"j apaqinal1d cunosculuhJl ~i talentah,dui scriitor roman Dinu S2irmtL

"Ni~te larani -ilra pamtlnt - ial.a cc am vn~t sa. fl .. c" .b~.l1ba va.ntuluj", nc 111rnlLUrl$C~tc lmm ~i a uJorul,

Cartea surprinde. pe pal'cuISul a 211 pag~ni, imaginea liiran]jm d.El If! Cornul Caprci de5pl"C care citIlorU au m.ai avut p.rilcj LI.~. ,sa aHe aik:vi'll'L1ri crude, Incepa.nd en al1u~ 1974, din alte s cricri. de fru nw ale lui Dunu Sara ru,

Sln.H.::luraHI: In. 10 capitote, C(lf[Ca sc dCoSc.hidc ell un momenl semn~ficativ;~:ar<Hli.i me Gaita ~j Ni.colrtie Tetnd.i.e '~'Ip~I, pe 0 d.ldudlnrida, 0 mnL~.na pentru U~m.du, Ull lJ'actorist - v Blot prhnar - care ,., n i c~ rHlapucat sa candi deze ~ i reped,e s-affic ud al dracu1ui: tc strig~. c:a la calalog, te saluta: "sa.lt~~~eGb, Gai~[jJ"

S::lpatu~ fanmnii enl. d'e fapt, 0' ultima. ~~l11sii d.e cd~tig <I. unor o<ll'rlcni bllduti de soarW, care, c(m~tienti> se lntrebau: catc lamanl v01 mai tfcbul sa.~"Iate aid,. la Cornul Caprei?

. Dialogul purtat de lanm~ CSlG s~.mpl.u, CLL "iro.nii celebre'" din care nu lipse~c "Gugetari.lc" lui Na~la LUCClU1i, acum b.Mril]1~i ho]nav, purLat pe o paW de lIm Itl1.r-ull ear tHIS de boi p:in211a d~spen"'tll': ,,11.1..1 m~i inn place niCl pirnantul, ~[ cl a ajuns 0 strainatate; wtlli \i-a lentJi[lfl~!" .

. Tanmii beal! In .M.Al', soc _jntcrese[lL.~ de politica, ics 1a braconaj, se lamentc<lza alunci di.nd ~hu d. vine sislernaliz~lrea.",

Un Ind'llio~~~or moment n eonsritl.Jic moalte8 ullgefatoare a Ulnam.lul Tilu Vi~]nli, un viHor ofilcr de n:tGJj~ie- (doar do] cenl1mCdfl inlliMii:l1c ilm.ai dcspa.l1ca.-n de muJt vi..~~ta pmfe.sie!)can:: smr~c~te lnflr~.c~Tile mi.sluilmll.1e de la ffimmJ.1 Mudl[~ilor. Tris.ta lutamplaro este n1agistr~.1 surprinsa de autor: apogeul durcrli pa.r~nnlor, puJtdnd pe braj:e "ci.olu~ c<1rboni.zal," pana ~a .lnstimt,. atin.ldinea nep~.slit.oare a sRnilarilor care constata hpidar:: ,.,asfixie., ,]1U i-~l dat in cap':.

Pmcesul. d.e con~ti]n~a ~d unu.ia dinparleneriL de braco.naj, lli.c Ga.i~-a, caTe fug]se ~i-l E\sas,r: pe T'1t1l. V'~]11~ in m.cariJc foculujeste su:rpdm. lntT-o nota p~iholDgica de marc l'annamellt IJje GaiF'i, mistu.H de tragica il1i~an'lplarcj cadc vichma gu.rp~.rii zidului de pi<ltrfi [~! [IU1JLanii in I-n.orncnlul dnd tie ana in2iuntru pen~Ula d.a. ca.!e liheJ.i~. lzvurLl]IlIL "A.m fost slab ~i. mi~a fosl fr~.ca,

~i am. vm t ~i {:m sa tTai esc 'j - sunt lliti me! e cuvinte al e I u~ m e Gai~[L .

,.larb.a viintulu.i" estc un roma.n al con~tiin.lei, bogat in s'emniflGa~ii, dinco~.o ck r§.nam:ile mc~te~ug.Hc de un. conde:ii nl~T<lCuJos al onlului care [ni~a oat 0 carle "scrlsa sigur cu. data mea", cum d insu~~ "'pune. ~i de ~a care a~bepta.n~ pe ceu de-a treia, care va povcsti despre schimharea ~a fata a bietului lann roma.n, pdrcclatacbiar in ziua de .,Schlmbarea hI. .fa~a"l.a 25 .martie 1990; pri.ma cr.LmzL pcnnru p~.mllnt dup<1 cincizeci. de ani de ,.,larbzi a Yfinlulu~"_ ROn'l.i:lnu1 sc va imirul~. "N -<1 vea in rnana decatm.llgud de ci re1S"-

..

Revlstele scolare - un

•

domeniu pe nedrept ignorat

in perioada 26.06,2007 - OL 07" 2007, Centrul de Agrement Muncel, din localitatea Pascani, judetul la~i, a g}i.zduut cea de-a Xv11-a editie a Concursului National de Reviste Scolaro si J urnalistica. Deja devenita tr<ld]lie printrc publk~t~We, scolare, tahara a reusit sa reuneasca elevi din toate colturile pirii, mernbrii ai redactiilor revistelor scolare

- "

finaliste la etapele judetene ale concursului,

Otganizata sub patronajul Miuisterului Educatioi, Cercetarii ~i Tincretu lui, 111.a nilcstarc cuprin sa in Cal G'11danL] Activitsjilor Educative po aJ'ILUI 2007, Tabara NalionalEi de Rcviste Scolaro si Jumalistieii s-a inscri .. CIiJ succes In rdndul activ~j.a~ilor extrascolare cu caracater socio-cultural, care <I avut rcstul de a recornpcnsa rcdactorii rcvistclor I scolare prerniate la faza nationala a concursului, jurizara la I Hucuresti,

Revistclc scolarc au constituit 0 preocupare unportania a tinerilor SLUlHo~i inca din perioada anjlor 1970 - ] 980, eflnd au inregistrat 0 revigorare sernnificativa,

w _ , _ _. __

pentru ca, in dcceni ul urmator, p §n~, In 22 Dcccmbric J 98 9 ~

sol. cunoasca - din motive mai putin intemciate - 'un trist ~i malefic recul, adica pasi lnapoi pc l'CdLLW deja cucerite. . I

Din fericirc, dupa I 990., pe Iondul genera] ~d cxplozici ziaristicii romanesti, publicatii]e scolare au cunoscut }] ele revirirnentul meritat, peutru ca. astazi, aproapc d. [Ill ex ~.t;;t5. scna I ~ in Roman i a ca re sa nu edi teze 0 rcvista scolara. Mai mult, lot recent incheiata etapa mltion~]~ .'J! Coneursului Rcvistclor Scclare au participat 350 de publicatii ale clcvilor din Romania, Dintre ace-soLea, 70 au primit ritlul de "laurent" .~~ Iocul I pe~adt.

Pcntru ell. deja pulem vorhi :d.e un fenornen manit "reviste ~col~re", In Tabara de la Muncel am inccrcar sa aJUim,de la d~i va reprezen tantiai prcsci autoh wile, cum I Sl!:!11 privite revistele scolarc de catrc prcsa "marc". Iaili ce raspunsuri am prirnit :

Stefan Daday, profe ... or de ziaristicd In· cadrul I Clubului Copiilor Bucuresti ; "Nici cum, Ele nu prca

t·

Calin Ciubotari, poet, redactor Dacia Literara : rl'.Pentru l::J.rcs,a "marc". rc'vlsddc ~co!an:l ori nu exis~i'i, ad sun toe ornpoHc.nUi dene] WIl in seama. II

Dian<\ Ciohallu. realizator emisiuni "rVR la~i : !lPrt!sa rnare .. _. flU ~tiu cepat sa spun din punetHl aCGsla do ved,e1"e, II

Conclu7;iile se dcspl'ind ll~Q]' : prcsa "marc" n.u prea. ~He de exhstenla revistc~oI' ~cola.l'c. ell lOale al:esle~l, i puh!ic~lt~ileelevi!or exis1i'l, ~i CXiSl~. (Hn co in co mai (rumos, Ele ere:sc de 1<11 an 1[1 a[l~ alfi.IL llLJ.H1Ieric cat~l, Hl:ai ales, calU.aliv. Revi!ltcle ~cohlre au devenit astii,zi adcv:1trm.c laboraloare delucru penlHl devii Cli ca]it~ri j:urnalisHce, und c aCe ~Ua sc p at ill i~ia ? i pot dCPl'i ~lde lai.ncle ziaris UcH"

S~dy.tiiIn aceast~ activitatc cxu'a~colfLJ.'~ ~i ne dm:im o ditmai la:rg~. deschidcrc C~.lTC ac:rul. jumaLis.Uc .~.C()]'ir ~i, de ce nu, chiar realizarea uner p'a.rlcncr~.a'lJc ~au ,s.chimhuri de expernenta intre pfcs.a marc ~i prcs.a dc .ta.c1ura Gcolar5_

Toate aecs'lea. deoarece, i attL, ~coi.l.la de prcs.~ roma:ncasca are 0 pcph]icd d!emn.). de luat in considcrare, prin l'cdacto.rH clcvi care ]ucreaztt 111 redaqi ile revistclor ~cobre.

.Prof. A.lin DOB.R()I~/lRlj_:S,CU~

. .

'Tribuna invii{iimaftltdui I m: 90S - 9{}9!2 3 inlie-5augl!lst.20()'7

EDUC'ATIE PENTRU 0

"

DEMOCRA. TIE V'"ERITABILA

"

In zi ua de d uminica, 03rnar, po pnstul de televiziune Realiratea "IV, ln. cadru I. emis i unii "De schide

;:~f1l@~1fii@.~®j~3;~~ Romania", avand ca tcma

"Iubirea in Iiceu' unul

.... _. " _' __ .'

dintre jnvitatii cei mai de scama ai domnului Tatulici a fost actualul ministru al Educatiei ,~i Cercetarii, , Cristian Adomnitei, Ace stu

faca fatti

-, .

a val anse] adrcsate

de lr!!trebhi aU"t de catre

organizatorii jurnalisti, ciit parin]! ~i elevi, tntrebari careau depasit cu mull tenia cmisiunii,

emisi uuii j ~i de catre

Dornnul ministru a dovedit reale vdeiUiIi oratorice, {) tehnldnemaipnmenihl de manipulate verbala, reusind ClI succes sa nu pateze en nimic calitatea de om politic pe care o are ~i raspu117.amlla Tntrcb.1ri en altc lntrcbari sau inducand, de: tlccarc daHL, irnprcsia co% i1)V~tAlna.nm 1 romsncsc lnccpc s~ 0 Jud. mai Nne o data cuinstalarea dan SoU lui "in fotoliul de ministru. Nu. hili pmpun sa. aualiezez aid cele afirmate de domnul Cristian Adomnijei, earepareau mai mnlt simple promisiuni la llnceput de mandas, nu doresc aCCSL lueru GI flu am nicimacar calitarca sa 0 .1.:'1,c. Maimult, m-am sMund sa tOI prlvesc cunegativism s:pre tal ceca c c sc prornito. lmi doresc sa a~lept sa v:fid cat se face di n ceca ce ~e sr Line c~ se va lace.

Un lucru Itts2i, din. ccea ce a afirmat demnulministru in cadul emisiunii, mi-a atl'ls~ atcntia in mod placut ~i pozitiv, Atuuci rand. a fost '1ntrebat ce modele of era '1nvalMlantul mmiinesc. intr-o tara in care pcrsonajc prcclIn:t Gigi Becali ocnpa .locuri fruntase in optiunilc tincrilor de v1irs.ta. ~co]aJa. acesta a raspuns.pe bu.na dreptate, ca din c!orin!<l, sau

mai de grahEi tearna de BU politiza tnv·~.~~mfmtul , ln scolile din Romania orele de edueatie civicji, orele de educ~lic pcntru adcvarara democratic He nu somai fac, fie sc fac, dar de prcdau ca simple notiuni .periferice ale altor discipline.

Sunt de acord ell dumncavoastra, domnule ministru Cristian Adomnitci, cii tinerii elevi trcbuic s~, He Iamiliarizati i.nea inainlc de a paraS] Mnt:ile scclii ~i inca inainte de a lmplini v£m.ta. de ] 8 ani.cu notiuni care tin de 0 democratic veritabila, ell notiuni care tin de respect ~ i morala, ell notiuni ca re 1 in de un ceta [ean acti v si wspon.s abil, Aces tcnotiuni SiC pot prcda sivreau sa ned cd se pl'edau~a o:rele de ''CUltl.ll'U clvicilii,acolo unde ~lces;te Ore x.unt predate de cadre didaclke care .1.'cspceUi. dLt de dit cleontologia meseri.ei lor,

Sunt 'Ind 0 dar:1t de aGord CLl dumneavoOls:tm dOfnnule minis.1TIl d. accsdc no~inni nL~ Se prea predau ~ i merg mai departc ~i VfC,[ln sa va. spu.n ~ l de ce cred cit nu se ma~ pl'ea predau, in marc parte ord.c de !!Cullum.. civld" SW1t inc~usc ]:11 catcdra profcs01:-ului. de istQri.e. pro.fcsor calO considera de cLiviin~a c& noliunile despre Lstori.f{ gtt~mo~Uor fio)tti sunt eu I"n u 1 t ma] lmporlante decd t oareca.re noli u ni d.espro democra~ie, consti ~.LJlie> dTepturi, tndaloriri, mOl'al~, dreptatc, cgalitatc, p.articiparc c·cUL~cncasdL ~i responsabi1itate: Poale are ~i profcso.i.'iLll dci.s.toric pa~a lUI de dreptale, ins-a !lCu.h.ut1'l civid" cstc J~.sdplina care forrncazl'i t[marulill callhltea 1 ui de celatean, ~i 1ntT-o Rm:rdnie rnndem.a, eUr(;lpean;\\ avern

I nevoie de cclti~cni acti.vi. ~i rcspmlsabilL De aceca, crcd d'i. fir tn::bu~ ca di.scipLl.na "Cul.n;m'i. c i vieif' g~ tl.c predal.a de c~~dre d i d,a.c:llce ~lhsn I ven ~i~ti unor rae umili c LI ,specializtl.ri ~c Drep[ sau SUin!e Politice, cadre ciid~ctice care sa sdipii.ne.asd foarlehine t~el.nele pe c~n-e le <I.honleazil discip1ina I'n cauz.%. ActivHatca de 18 clasfli. la.orele de "Cul1ura. ,civid", 1111 nebuic s[ conshm dna.r in tr<JIl.SlTIl.ierea 1101iun]~or d, rnai ales, in crearea. Hnm modele de cornport;;Ul1enl,ln uti l.i7.~m~a unoI' metode de joe eare 'saruBii in pn](,;tica. it~?p~ctele invalatc, ea de.ex~n1:plu, organizJrea ~kgcrii ~efl1~ui de dasa dupa t1l!.odelul 1:11c.g"elii ]lre~edintelu] Ro~n§nici, utilizand tipul.de scrLllin. unjnomjna~, tn dou~ ml'jLlr~, amnci cii.nd se prcda lcc!ia '''AI.cgedle ,~,ivotupl, lnr;]asa.a Vn-a,

o a.lta soiulie sprc .a adevi:ind.1 cduca~ie pentrll 0 denlOci'a!ie veritabih1 'e:ste introduee.rea a GiLt mai muUo[ ore de !!CulhJr~ dvidi", attit In claselc gjmnazialc, fa.l.ti 'intrcmpcrc If!. clase 1 c a V-a i~j 1:1 VI ~£~, cat ~.~ chlar in in v~lal1lfinlLL] liccat

, ,

D<ldi macar se va ~]ne conl de aceste aSI.'ecte in nlll!.l~ incercata wforma ~l il1viltiilT1ilmtului romancsc, mcdlari domnuk minislm Cris;tiall Ado:mnit:ei respectul elevilor, a~I'il]·in~.ilor ~i fll cadrclor didachcc, rcali:ntc.rcsari de soarta invatamantului lntr-o Rmnfrni.e modema, curopeana.

Prof. AL.lN DOBROlY.IRESCU~ Tribuna illva,alnflnituILli~ Nr-. 913, 11- 17 iuui,e 2007

v

VIOLENT A STRADALA

"

AU2i.m. zilnic de violcnta stradala, dar nu-i dam atentie pana cand noi insine sau cineva drag noua devine victirna unci crime violente sau agresiuni fizice stradale. E Nne de shut COl nimeni nu are dreprul sa te dcsconsidere, sa-ri raneasca sutlcrul, s a to lovcasca flzic san sa-ri 1 imitezc libertatea si drepturile:

Un individ nu recurge la violenta decat in masura in care este ccnstrans sa resolve 0 contradictie i~TITe 0 biectivele pe care le unnareste si PQ~]bi1itatile pe care societarea i ]e ofera,

fie ca violenta stradala provine dintr-o incalcarc a lcgalitatii, fie dintr-un atentat la bunurile moravuri ,ea pare sa fie in rne] ori tatea cazurilor OFN;':ra lU1JOr per:;;o nae provenite din paturile inferioare ale societatii. De cele mai mul te ori pe:rife<l~a urbana consti tuie (l adevarata scoala ~l delincventei,

In gandirca ~omuna exista ideea ca tile poate vorbi de viclenta doar atune! cand se manifesta fizic, Violenta se poate manifesra 1" fel de biue si in plan psihfHngic,dat deoarece nu lasa urme vizibile, acest lip de trauma este deseori usor de ignorat,

Orice individ po .. ate deveni delincvent daca i se ofera ocazia sau daca circurnstantele il indcamna spre aetul iufractional. Actiunea delincventei perm i te obtinerea· anum i tor avantaj e m a i re'pede si mai UNOI' decat prin respectarea legii, ceea ceil determine peindivid :')01 comita acte anti-sociale decat Sa ramana onest.

•

Violenra stradala cuprindc:

Criminalitate (furturi si crimejmai ales Ln. metropole, 9 (Y}(i, din autori sunt barbati,

Vandalism: distrugere de bunuri, Sc~nd~tILITi:ls.terie fl! v~.olmll.e la cO.nccrrcj roeciuri. de fOlba] sau. aUc cvc:nimcnte de

•

.'

masa.

Vio]cnta dimrc bandc: confruntari vio I.en be in:tre hande ri vale de tincri. Vio/enta si abuzul pot apal.'ca ori.c~md si pot htlbntca mai mu nc form.c:

..r agrcsiuni iizicc

< _ •

v' a:m.cnintare

./ abuz psihic ,/ abuz velhd " abuz sex LI.al ./ nrn'.Ul'ca

..r vi.olu~.

,/ certuri

./ devast21ri in mag£lzint:: "i l1cendi erea nl~s]nilor,

Exi sta multe ci rc urn" tan te c~re. favorizeaza dclictele: c~"e goale. masirll care stationcaza, obh~cte uitate,. C<l]'tiere ~.H'~,~upravegh.eate de politic. incncacitatca sistcmc lor de, ]Jwtec:ti e. etc,

C a.llI~lel.e violeutei s1:-ra d.Ol Ie

]1 ,"

Ceca ce ii determina pc unii sa cxereitc acte de violenta stradala sunt problemele ssciale c H care SEl confrunta. Aiel p utern vorb i d os.pre : soracie. criminalitate economico-financiara; abandonul scolar; lipsa unci locuint«, Upsa unu~ IDe de munca, detinerea ltnOr bolt incurahil:'; tra/icul de persoane, evaziune. con. .. umul de alcool sf droguri, tabagismul, tensiuni sf

acti uneade man evra re a 111.a~~ elm prin diferitc mij ~ oace de ca tre di vers e grupuri de intcrcs din hnnea interlopa, se reuseste de multc Of! s~ se umprimc in constiinta rnaselor de indivizi n lipsa de aprcciere fata de respectarea legilor S] normelor de conduita morala si civila, deschizand astfel un culoar pcntru satisfacerca doriutei de refulare a encrgiei negative accumulate, fain exteriorizat prin savarsirca de fapte violente si manifestari antisocialc in plina strada.jndiferent

de tirnp sau loc. ..

• Pentru a da 0 imagine mai clocvcnta acestei enumerari, vni prezenla un portret-tip ai del incventulu i:

Un baiat crcscut de 0 rnama singura dcstul de ocupata, care I ~a rasfatat, a cedat capriciilor sale, dar care 1HJ i-a dezvolrat suflcicnt dragostea de munca. Invata intr-o scoala prnfesionala in care profcsori fara prea multa

'expe~ienla ii Iacilitcazamai mult eseeul scolar La miilocul ciclului scolar, el abia stie sa scric s~ sa citcasca Este orieutatatunci spre un program minimal, in care isi pierde timpul. Capata obisnuinta de alencvi, scinitiaza in furt si incepe sa GOnSUl-nC marij uana, Abandoneaza scoala si isi cauta un lee de munca. AV~U1.d ambirii ncrcaliste, disprctuicstc muncile de jos care ii sunt oferite, dezorganizari [amtliale. handicapuri sevel~e. Mai multi ani supravetuieste de pe 0 zi pc alta, lipsa de afectiune, frecventa lacaselor de cult. rczistand datorita aj utorului mamei, ajutoarelor naivitatea. participarea la osociatii sau la socialc si putinilor bani obUuut[ ocazional, Prin miscari specifice tinerilor; atractia pentru furt ~junge sa traiasca dcstul de .precar si sa-si

jocurile de nome, slaba supraveghere a copiilot; lipsa corurolului social, si manifestarea libera a bandelor de cartler: Bendele considcra amunite carriere drept "proprietarea' lor si actioneaza in acest seus impotriva infrusi 1 Dr, inc lusi ve a politiei, 0 alta cauza ar fi existenteunei economi i su.bterane bazate pc trd''icul d.e narcotice~ tIgari, <:Ikonl, si do <'IIsemCJ1ca com.orc~.alizarea bun llrilor [male:.

Lfl violcnta duec si proashll, gJ'csita si rau inteleasa democrati.e castigate prin asa ZIsa Revolutie de I" '89, ineficienta. inca1HicabHa activ]tate a o:rganelor orchne poHtienc sb precum si d c' de cducatic a tinel'ii.or .

proc Lire uneori dro gnri,

Multi. COITI.i.t acte de violenta doar pcntru a muz arne nt, cum ar fi: sa s parga g cam uri le magazinelor din care sa nu furc uirnic, sa deterioreze autobuzele, sa murdareasca peretii publ ici, sa j i gn e<l;sca si sa. ofcnseze ceta te11 ii de pe strada, sa arunce cu. pietre in ma.sinile de politie

fonda GtRJOAR~. XI A

.q anjal<lle~ Gzica s i. ps.ihica,resp0C drcptullti de pmpric!::l:tc. a dreptul

ta libera circulatie) si deci c

CQnduce la. SJvars ~fe,A anl~socjale, este proI'twvan::a mass-media (ziafc, rev]stc, divej's~~~~~ publicatii, radio, telcvizill.UC). "f'O'~~;_11'M;;:"'~ aeestor £apte antiwciale, care nUll' p:rcZ 6:rH. a to iII 1r -0 m ani era JistoI's,io.na.ta, exagc.mta, parca toemaL· ell ~c;o~::u.11 de a ]nd ta si pe aTti inJ.i viz] , ~a faptuirNl de asIlel de faplc, .Prin',

I, DECBM'BBIE '2007

INTERVIURILE NOASTRE

Prezcnra 1111. Tabara Nationala de Reviste Scolare ~i Jurualistica din' acest an de I a Munce I~ Iasi, ne-a 0 Ierit ocaeia de a sta de verba en oameni care manflnd. pre sa pc paine, cu j urnalistiadevarari ,en oameni c arc ali] faeut din presa oa douu nat ura a lor, A ~a am stat de vorba c u :

$TEF AN .DADAl'. protesor de zia.ri""{k:\iin Cluhu1 Cop.iilm· d.in Bucnre.~ti

11 : Cum incepe 0 zi intr-o redactie de ziar?

$.D. ~ In.cepe gtcLI. Lumea so aduna acolo pc la orcle 09:00 - 10:00, depinde dud. et" te cntidi au, sapHhn<ifitil sau lunar. U rmcaza 0 ~cdint1i de SUlTIa:r, dllpa care se p orneste pe teren, ]£1 ora pd.JIiZldui se inl5.1ne,sc in redactie, se scric, se redaetcaza, se tcbnoredacteaza ~i iese editia,

R .; Care sun: aspectele de Care ar trebui sa se tina com la fniocmirea sumarului?

$ .. D. r D epiade iar de Ia caz 10'1. caz, la un eotidian treaba este rela tiv simpla, deoarece cotidianul este Impar~iI inmai multe sectii, pe diverse speei a.L:itatt ~ i fiecare stie ce f.ln;: de fiicut Redactorri, in general ~ sunt specializaji pe diverse dornenii: econouric, politic, sport s.a.m.d, E], de .mgul.a., i~i fae 0 retea de iuformatori, sa ZiCC:!1lapl, de unde ori decijte ori aunevoie, ana informatiile, dup~ care, informatiile acestea deviu stiri ~i s tp.u in ziar,

1l: Cine selecteazd materialele si hotJdi-l),te apar.i~;(1 lor?

$. !JI. : in prj mJi faz!!. are ] oc 0 autoselectie a redactorului, care hot~r~~l.c cc t:'1CC. dupa care scful de sectie lria7.a. ~i el ~i .spuncce merge mai dep'ar!e ~i. in uUimlliiJlstanta, red.actorul ~ef adjuB ct ~] rcdactorul gef hob'jl'i'l~tc ce anul.1:1c: intrfll tn z.i.ar.

R ; Crede~'i eli se poate ilorbi despre un jenomcn numlt "reviste $c'Olar:e'?

$:. D. ; 0;;], bi neinte~ es ~ Rev] file Ie ~c()~[urc, crrd ca In Romarlua slmt zece de mii. de revlste ~eolare, aproape di nu exisHl ~coala c.arc s~ nu aiM macar 0 n:v i ::itii. ~cola]'a. M uhe pu blicali i ~i -ar dcwi sa ai ba tinlj ul acestor accstor Fe\'isle ~eolarc ~ i ev 1de.nt dl. cste un fellom·en ~ i treaba asta, daca e s", vorb i.m dcsprc ca cslcbi:ncvcnita. exact stiUll[lhind acesle creal] i. cdc m.ai bune din ],aru., care ~I [Ijunsaid." in tabartil. Doci.pntcm spunc ca cslc un fcnomcn mai files eli SllO tm:u]tc ]UC1111"i de cal]Ja rep e care, de VIeo dilli va an~ de zHe de dnd pi:lJtidp lal tabar~. Ie lot va.d.

R .; Cum prive:fte presa mare revislele ~fC()lare? $.D. .; Nici c UJU1 ~ E~.e n H plea eK~s la pcn~ru e L

R" Ce ,~faturj ari d{~ linef'ilorjunu~14'ti de viirslc'i Jjcolan'i:?

$.'0. : M u~.te .. ,~d]·ca. HIU {) sit a vem tilll]), sa ne ,~rn tuim aid, dar e] trebu]c s.a ~tie cii, in primuJ rund, ziall[stica se fflce eu muldi truda. ell mutte perechi de pantoJi ca.rc tile mp, chiar ~i ta Hb,H~] de 1;icoala. sa spunem,trebll]C still!ll1Jblii, s~aiin1agimlalia (oal'te bOgIlHl~i, in rest, tn~te viI, de ~~ sine. Alt sfat 3.r fi s.a nu creada. ca SlUll d.eja maJ] jUJlmJi~tL Cd. pc care H veclem noi la TV Z1U n]~tc ani In spate., dc mlmd ~i tinerii jurnali~ui sa nu c:rcada.c~ VOl"

ajunge de pe bancile scolii direct in fal.a ccranclor, Dcci, s~ fie mat modesti un pic.

R z V J mu ltumesc i

n JAN A CIO BIL'l U, reahza to~' cro.isiuJli. TVR fa ~i

R: Cum se desfo,~oara o zi ohi.,qnuita a unu; reporter de teren? f).C." Nici 0 zi nu este obisnuita pentru en lin fiec;;'!re ZI. un reporter de teren are P li:'ic~[e~l de a de scopcri lucruri no i, pentru d. asa este, vii la serviciu ~i nu stii unde ajungi, undc vel plcca de acolo, a~a lncat, a~tep~i. dear sau CW.Iti un suhiect bun" mergi la studio, fp iei 0 11 lmare, lUI col eg operator eli] tine, soferu I ~ i a] plecat pe teren, Cfi:nd to 1nlorcl, en ce material te itdord sc vcd c abia scara,

R; Cum este softi omu! din spatde camerelorde luut vederi?

.D. C: Nu sunt lntotdeauna amnl din spatele camerci de luat vederi desi imi place lucrul acesta, dar cstc interesant pentru di, pa,na ]£1 l1n:n~, nu contca71i foarte ruult eel eare apim:: pc sticla ci conteaza daca acosta reuse ~te sa transm i tit un mesaj, adi d s.puncm 110 i, dad, n:u~c~te Sal! BU Sa. trca ca. de camera . Este 0 m eseri e frurn.oas.a de ambolc p~r!i ale camerei,

.R .. Ce amintiri plikute sau nerlacute ali hJldlnttpe teren?

.D. C: Nu stiu cum sa 0 cataloghez, daca e pli'icl1H\' san .l1cpb'icuta dar ElSIe cu siguranJ~ unica, Am. fest la inundatiile de acum un an din comuna Tudor V! adim ireseu din Galati, undci-atnfllmat pe aeei oameni. N n putcai sa stai in mij locul drumului, s.a fllmezi de .110010 tar ei Ka intre In ca s.a undc apa le .ajungea pana la briiu" Era foartc important sa fiicu ei ~i aumci.desi nu avcarn cizme, am iutrat in apa 1;)] amfacut un rcportaj superb.

.R : Ce .salis/acfi i ofer« munca de teren? .

D.C.." Enormecnormc ... in rn'iInulli'inq nu te plictisesti niciod~m> ~.poi CI.H'lo~ti [Dane, fnarte multi oamcni §i in felul acesta tc im.bog*'lc~li.

R: Cum priveste presa mare revistele scolare?

D.C.;~ Presa mare ... nu t,'tiu dad. pot .s~. r~.spu]ld din punctul acesta de vedere. Sun! exerci tii foarte bune pc care Ire buie sa le faci indiferent de V{lfst!i. ~i poatc atunci cand ajungi In mass-media con.s:lal] ca, ele ehiar ti-au folosit,

.R : Ce .sjaturi (If,i da .timtrilorJtrnwlisii ?

D:.c. : S~ f~d. ce lc place ~i sil faea ell telent c~ll.tJJtegr:it<l!ro. Daca In momentul in eare te vei uita in ngl iIlu.ii nu ']~i va fi ru~ ine de ceca ce vezi anmei ti-ai facut rneseria b inc .

.R ; Vt:l muIJur,nesc!

A u cons.f!mn(jl~ Ctistitm GiRJOAOA,IXA Mt'itlt'iJim~ LUPULESCU~ VllTA

Mandstiri ~i schituri injudetul Gorj

. ,

Of'

Gorjul reprezinta 0 straveche vatra de istorie, primele dovezi ale exi .. tentei 9i a(;tivit<l~il omului datand tie peste 1500000 de ani, dupa cum aiesta descoperirile arhcologice din zona Baia de Fier (Pestcra Muierilor si Pestera Parcalabul LI.i.), Horostcni (Pestera Cioarei), S~cd u, TarguCarbunesti ,

Ceta,rik si a~ozarHe geto-dacicc de la Pclovragi, Stoina, dovedese di str~mo~ii nostril s-au sedcntarizat.In aceasta rcgiune, dill care crau intcresat] ~1 rnmanii datorita bog~·iiilor solului 9i subsolului.

Aici, In GOI~j fl lnceput l upta pentru independenta voievcdul Litovei impotriva Regatului r .... laghiar, In l177, si tot aid, prirnii vnievozi romaniBasarabi au Inceputconstruirea unei salbc de mAniLstiri-Ti s mana, Visina, Polnvragi, Crasna, ca stravechi centre culturale ,~l bastioane de aparare a

credintci ortodoxe. .

Mihai Vitcazu va Incerca sa unease a pcntru prima dam. cdc trei l~tri rornancsti ta 1600 ~i aid a inceput 1 upta boierimii gorjerre hl1]Jotriva domnitorilnr fanarioti si a dominatiei austriecc (1718-1739). Aceasta lupta va continua cu. Revolutia de la I 821 ~ condusa de Tudor Vladimirescu, in timpu I. rlizboi ul ui ruse-romano- lure din ] 877-1878. n umerosi gor] eni si ~a.u dovedit dragostea fa.~~ de Ian luptand pentru obtinerea independenpri .de stat.

Este de rernarcat eroisrnul luptei locuitorilor din TfirgLl-Jiu tIl timpul dzbnil.liui din 1916-I918 cfind, sub conducerea generalului Ion Oragalina: in octombric 1916. in batalia de la Jiu, s-a inregistrat prima respingerea ofcnsivei germane dovcdind 'lnLregii lumi cri Gcnnani.a putea :fi tnvinsli. Ai,e,] ~i-adovcdi1. virlutile militarc 1.3.11<:1[<1. eminj Hcatel'ina Teo tinmiu , diindu-~i viata, penlTu aprlrarea gli.ci str~bune.

Reorganizarea H:omanici Mari, dup~ l'azboi a creal noi perspective

·de dezvohare ec:onomica, po1itica, sodaLa ~i cuUuraH\ til judel'l..dui. GorJ, ceea ce a fa,cut posibUa afil1l:1arC unor p~r.sonalita!j politicc; ex: Gheorghe Tatarcscu, a unor personaliUqi cuhura~e: Constantin Brancu~i, Maria Tanase; Mmi11 Uitar,elu. cle.

Dez-voltatt: c.;a LJnnarc a domin.a~id turce~ti ~i a cu.no~t1ntelor de ncam :mm~ne:se, manaBtirilc ~i schituriJe, construite Tn Tala RomMesdl i.ncepand di.n secotu1 aJ XIX-lea, incep sa ik din ce 1n ee 1l1ai fortifica'nte. Pe teritOl'iul .. judc\.ului sunt real]zatc nu mai putini de zecc aSl.r,,] de li'ica~e. cons'!ruH~ incepand eu sceolu] <:II XlV-tea ~.i. pa.na in secu~u]ui al XIX-lea, rrlcand referirl num~li. la (;eie care stint dcclarate mnmel1te istorlcc ~i de arhiteCh.l.lii ..

A~cza1j pe malul dI'ept a] rfiului GilOlt la nOl'd~cst de on .. ~ul TarguCii,rbune~ti. rvlfull.3Sl;irca Gimarrl~easca s-a '1ntemdat In JUJui ann1ui 1780, vi~ta H10nabal.a Hind ineoe]Jld:a in 1994,

Mtinastin~a Crasna, din satul eu ace~(l~i numc, a rOost intemeiata In prini(.! jumatale a seco]ulul OIl XVU-ica" de mare!e pilar DumiJru. Fili~neanu,

Iutrand in defl!.eu.1 J]ului, ca 0 mirea~a intre ITmn1ii ceml.~ii, se :ridica J'v'Hinastirca. Lainici; <l di.fiei bisel'icutI~ daleaza. din 1812-1813, iar apoi lallga ea. s~a CO]'l"~,lrujt in secolul tI'CCUt., fi:tLlnoasa bis'erica nOLI;]., 1a a carei pictLlra SC: rnai. luc.reazli ~i asU~zi.,

A!5ezata la poakle lvfLmtilorPiatra Polovragilor, Intr-un cadru

pitoresc Manastirea Po I ovragi, si-a h .. rat numele de la localitatea din apropicrc .. Prima atestarc documentara a manas lid i. rezulta dintr-uu hrizou ernis la 6 iulic 1648 de Marei Basarab (1632-1654), prin care voievodul ii consacra satul ell acelasi numo, Dintr-o poarta in zidul nordic al incintei manastirii soc patrunde in cea de a doua incinta unde sc an~ bclnqa ctitoric a guvemului Laurentic, la .1732 ..

Situata la 38 kill sud-vest de municipiul resedinta de judet TarguJiu, Mfu1.1stirca Stramba, diu orasul Turceni, cum s-abucnrai de-a. lungul vrcmii de .atentia specialisiilor. Parasita 111 rcpctatc randmi si predate, rnanastireanu mai pli,~ln~a7.a din vcchiul ansamblu decat biserica en hramul Sfinta Treime -:;1 ruinele unor ziduri ..

La nord de ace tlacas, in varful Deahl Male, a fost ridicata 0 modesta biscricuja la 1 R73 de catrc Constantin ~avoiu, servind lndeosebi drcpt capela a fanulici. Ulterior, prin grija Sfantului Sinod, Ia 1 febrnarie 1992, i a fii uta Schi t ul Dea I II rv1 are, a vand hra m LL I. S m ntul i mparat.

Drumul catre Tismana estc HUU] dintre cele mai placute.prln sale, caml-'ii. pMuri, urcand si coborflnd Celebra Mflilastirc TlSmm1<J', si-a luat numele de la sat, a varsat asupra aureola nemuririi, tvHin5s.tirea. dateaza din timpul lui Vadislav, (1364- U 77) sub forma unei bi .. ericute de lcrnn, f~...cLUUi de pribcagul dilator sarb Nieodin Documental', Radu I (1 J Tl -1384) a lnlocuit locasul de lcrnn CU unul din zid, Rcrnarcarn in mod deosebit rnuzeul mli.n.~slirii, care adapostcste obiecte de cult, fragmcnte de: pictura murals, U~] din vechea biscrica, documente ~i acte interne care stau 1a baza Istoriografiei romano.

Pornind de In M.f.in~stjrc.a Tismana s.pl"e nord-vest se poate urea pc dealul Cicclovina , lntr-o zon~. a p[ldmilor de stejar, fag, frasin ~i brad i.n arncstec cu batr;anH, castani, in mijlocul accstor paduri se aHii Schitul Ci ad 0 v i ua de J6 s, monurn en t de arbitcctura ridicat ill 1 7 1 5 pe Iocu l unci biscrici d\.reia in 1668 Radu Postelnicul Stirbei Ii daruisc u vie.

Urcandin continuare, pe varful eel maio lnalt al rnuntelui Cioclovina, in anul 1714, Petru Obeldeanu, vel scrdar in vrcmea lui Stefan Voda Cantacuzino, a~~l cum se specifics in pisania de Ia intra rea in biscrica, ridica, imprenna CIlI Nicodin egumen, 0 mica biscrica ~i 0 lncapere anexa, cunoscuta cu numele de Cioclovina de Sus ..

Schirul Targu-Logresticu hramul Joachim si Ana. a fost ridicaia in 17@, de Taridalescu ~i de Costache Pandia, cu so~]a sa, coana Ilinca, fiica lui C. Obeldeanu,

Inceputurilc MiiulI,stirii Visinu, oras Bumbcsti-Jiu, soc picrd In. adancul vremurilor .. Intr-o legends pastratti pti.n;j, in zilele ncastre ~i culeasa

, de cpiscopul de Ramnic, Ghenadie Enaceanu, 'In anul 1889, se vorbcstc despre un uccnic al S mniulLli N icodin, pc nnme Diovisic, care fir fi dfldH l11andBtl.l"Ca (secolulal Xlv-lea), si, in dorinta de a inzestra laea~ulcu mosii, a adus un complot marc spunand c2i oarnenii satdm care VOl' auzi dangahll Nau VOl' d.cvcnii :,;upu~i ai noii manastiri.

Am p urea adauga la accSlC ctiJorii lll.inIis ti re~ti i un· mlma r mare d.e bisertci. de z]d nnscrise in pal1imoniul arhiLedural a~ Gmjuh.li.

Preot Dlimitm PI1RCI:!.'L

BREVIAR MATASAREAN

• Re ... 'lsra " 1\,] urmurul J'Htuh1i;r -tncu] r pc rara Sfarshul de an seclar sociulc, fin raport en venitul inn.:gisw::it pr: membru de familic,

ITCCUt a adus penrru elevii f;\i eadrcle didacuce din 1\.1i1~:l:.~n altc ~i altc • "Banl de liccuil Si III acest an scolar, clevii care inrcgistrcaza un venit

bcncfici i. Vorbirn aici dcsprc o nOlin, f":lJ~it,ii, chiar dac.l aces: lucru rncd i u brut de panii la 150 lei RO).l, pot II bcncficiari ai unui ajutor

dcvcnise de-ulungul vremii ccrtitudine ; cunoscuta rcvism a scolii din financiar lunar III valoare de 180 lei RON, din pam:", Guvernului

Mstasari H lurnUlrul .liltulul", a un\inlll punctajul eel rnni mare pc Rnlllfmici, Es~c verba des pre tori elevii clusclur de liccu, aUt mttl direeta

larA, dirt peste 360 de reviste parriciparuc. l:aL ~i nlli\: pro~rcsiva. precum si de clcvii :}[:nli l de arte :;;i mosesii si cei ai

,It f.levii din l\Hitiisari. in tahid, Penrru a incununa succcsele cbjinute, doi anului de complciarc. Pentru acenstu, ci trcbuic ~!i dopuna ccrcrea ~i

clcvi ai Colc~giu!t~i Tchnic M.1t~sarj, lmprCLllld1. ell un cadru didactic, au actele ncccsare h~ «ccretariatul umratii.

participat, in pcrioada vacantei de vara .1<1 Tabiirn Natlo[Kl1fl de Reviste .. 200 .I~.wro pcrrtrn 3chizi;iomll'cll de ealeulatusre T01i elcvii care provm

S(,;obn: ~i jumalislicA die la Munccl, Pascani, lnsi. Este verba dcspre din familii 011 (,;~mr VCL1it mcdiu brut cstc de piin:'i la 150 lei RON, vor

Cristina t.1f.jlmhili de la clasa a IX-a B ~i despre M.<'idAlina l.upulescu, de putca primi.dc ascmcnca ~i In acesi an ~cola[, 200 de Euro pentru

lu clasa a VIll-a 13, Accstiu ~i-aUI\;pTc;:enlat cu ruandrie revista in patria achizirionarea uuui calculator personal nou. Ccrerilc Vf1[ fl depuse,

lui Eminescu ~i Crcanga, undc au lucrai imprcunii 1;11 :d~i elcvi rcdactori iimpL'cuna cu acrcle dovcditoare, im la sccretariatul unnatii, pilnf,'la data

din rani In realiznrea revistci Munccl '20()7. (Ie 0 I marne 20lJ8,pentru anul scolar in CUTS_

• C~ [C~iul din MiHaslIJ"i - ~coaHi cnropl.!flnr. Recent Mins-tcrul l~d1H;:i~ki, • Ceneursur] [a care purtidparn 0 dala cu lnceperca noului f:11~ de

Cercetari i ~i Trneretului a ales dintro cdc mai bun", ~(,;(Jli pc cele mai Inv[iFm1anl, lo~i clevii au posibilimtea s[\ participc la 0 serie de. concursuri

bunc, ,'\CC".1om le-n fovt acordsta titulatura de ~~oalJ ~Llropc.m<1. lntre organizutc In ~,:oal:1. p~rin grija Ministcrul l~dvca~icL, Cercetarii si

clc, nCL1r£ un Inc fruntas Colegiul Tehnic din M(~tasa]i,'~]dcvriTalli fCl'ak"~ Tincrctului ; Olimpicii Cuncastcrii, Eurojunior, Winners, Cangouru,

curopeanii indi cu ~nul( tnainte de accasta, Smart, ~lklJlOrialul Liviu Dafinescu, Sanitarii Pricepun, C~ntecu~ VilHor,

• Si'iH (ju~a10 CU, vldenprniector; retrepmlectur, nVD Dcsi dispunca de Cfm~ccu.1 Jocului ~j Portului Popular din Gerj, T .ogodna vinului ell ulcica,

tot ceca C~ era ncvoie ca baza maieriala, Colcgiul dill M.MJs.ari J Focuri peste zapczi s.u ,

achizitionut, pe 1~tlga C'aku1:nor ')i tclevizor ~i die un vidcoprnicctor, • Cafcaua de dimiL1C:.ll'a Cadrclc didacticc din Matasari l1i-i pot lncepe

retrc proicctor ~i un D\/ D, pcntru fie arc sala de clasa. A:lfldar. elcvi j din ziua de munca cu 0 cafca bunfi. eonducerea Colcgiului uchizitiondnd in

M;lH'isari vor l11V<l!a, din acest :111 ~~.()br In conditii ultrutnoderne. accst scns doua tiltrc 110i de cafea. Toarc acestea pentru ca ziua sli. fie mai

• 36 derlnert eurupenl III !\'1i't'la~ari Vara ,I fos! p4,;l1~ru cci de lu r-.,H~, sari fnlrnoas!i, rnai buna si ell ..

un hun prilej de schirnb de exp..:ricup1 ~i JI,; intfllnirc I;U partcncrii rczultatcle scentatc.

europeni. Asrfel, 36 de elcvi ~i rincri din t<iri din Europa, au parti cipat, • ~ (10 F~I rn pentru cadrcle diductice Cadrelc didncticc din comuna

intr-n ;.;:~ frumcasa zi de varii, la un sirnpozion pe tcmn rasisrmtlui, dupa [Vlfil.n"ari au bcncficiat de. smna do: Ion Euro pentru achizijionarc de

care ,U~ pctrccut cum nu se pcare rnai binc pe rllti;llvtltiisllri 'lg, Jiu material didacl ic,

Tisrmma Hob]~,' .. Partenrri~1tc oducarinnalc : Prefectura 1ji Cnnsifiul Jude [ean

,. ~rOlda nO:J.stl-i'j ca nou:}j' ~'~,_' ; Gor], R.uHn Olt~nin Craluva,

TUI perioada de v<lr~l :~ .' iI'.. In!)~'cdoratul ~co]ar .hu~{'tcnn

j'os~ llll III fel de bun _ .,;': } .. : Gorj, hnpectoratul .Tudcjelul

pril j ~j pentru ".' :'~'~ :,: _. de r •• Utic, TrjbunaJul.Tudc{ran

conducerea uilitfirii, sil' Gor,j. Direct ... J udctcani1l de

zugl'l'ivefl. c;l Tr:tregul ' Cu1tura ~i Pahoimonhl; Cent-ru[

cn rp Jc c 1 c di rc, sa .Judc~r~n al Creatid Popularc.

igicni/,L~:/.t.: ~.~.I ilc de ela.~rL, mh1ioteca .Ju4ctcnnll, TC~ltrl1t

p "nl n.I C(l ch:vi'i sr'i fie "1': IVlrfl GOdCflUll'" ~cmda

rrimHi in ,u;uk:qi' llo]lularfi. dJ.(io Arta, Ansnm.bl.ul

c{H'Hii~il hune 'in car.,: au, Artistic "l}oinn Gor j nini '\

[o~t prillli~j ][llohkawna. . Ansamblu 1 Artidic "Marilll

0; D rs,chjd er{'.. d l' an Latfirctu". /, u t.oritatca de

~rol:u Cd peste 1800 d~ Sanatate Pnb~id Go!"",

c1cvi ai olegiului Soci.fatcjt de Cruce U.f1~ic Gorj,

Tchn i c d.i.11 M:Hjsari. ConsHiul. Local ~'i Pri1llaria

'irnpl'cuml eLl ptiri l1~i i lor, :\oUtiisari, Complexu] EncrgcHc

~HLLI <Idllnai in ZUIOI d~ ! 7 Turccnl, F,xploatar,ca Minil~l"ii

~ ~p l ~m hri l~ pc b'l ttl .JUt, Sindicatcle Miuicl'c din

sponovt, a hecului pcntru Jilt. POli{lol M.i1iU:i.~a.ri, Fl1ndatia

~t ilia panc Ia f('stiviW!iJc "'Cclll'rnl Gheorghe Maghcnf'

de dcs.chidcre i.l nou~ui Tt!.. .liu, Fundath~ "U~rl1ie

~ il ij.cnb r. Lc a IJ 10~I Vie'!i i Farmcc''', .I.1'umJ~ tin

adr~~ak uL·{tri de lllCepU( "",I\~erl> ~i Fuudntia ~nbublJn",

de L:hnc l'~rll:/cnlall!i ai I!~d~j urrl l\J iiisstra. ~('oJj din

In''pJ..·~I.I)j',,1.ttllLd Scolllr :;.j FIt~Hl!:1, HaIi.~, G{'rmll.nia,

C () fl S i li II hll ,r u d q 01.3 uri <!, C c hoi sovaci.n. Po]o L1 ill,

(iorj', Jpspc;;IClr,llu!ui (11..: Turd.l, Lctnnia, l.ituania.

Poli'!iu . PL"il11tir1t;i M[ha~<ln ~i cnnducerii Colcgiului_ RrpLlblil'll :\lo[dov ... Grecia, TiUl Maim·l'sl..:U - Ia~i, nlrcctia .ludctcan!i

• Gbwo:ld~lm' pcntrll di:vH de das ... 1 eei pcsrc 70 de dcvi dc clasfL I ai lHmtru Thu.'rd Gorj ~j "'~ij funnnul l'il1criJor llhl GOt,' ~i Asodatia

Colegi.ultli Clm[\,'la~Jsari au prim il ('Dte un ghio:f.{hm (,; •• duu prin gnj,l Tluerclului penu'u Dczvo.ltnn' Rc~i(lllal,r. Oltcn.in.

conduci'llori.lor pnl.itici ~i [I(iministral-ivi Hi jlLd~lu~lli, pcntru ,<1 It.: l~h:e Tilai .' jJroicctc inlernaponalc ell ~roli din l~'ran~a, llalia, Gcrm.<Il.li.u, Okmda~

"ell greUl<lh:''' pa . .imi,i pfl~rl<l 1?coJlfi. Cclmls~wada. Poloni~. Turdll!. Lc1ollia. Liluania. Rqmblirl') .\1ohln~I:}"

.. l\hnu:l1c p~'ntru toU cJev~j Condu{;.l::r":.i C oh:;p.i11 Illi ;:;-01 prl'o~up,ll di n Gr'CcI.:J.

tim.p pcnjm C<l devii sa he !IIl:i1lupinll i h. v('nirc;1.la ~coa11. ell toll1~ccsarul • ZHl'lc Ih.:cu luj ~j 5Mbiitoarr91 HiJor .Jilt\llui De)a llIcepulul IIl~li

de ITlanualc_ Dil igifltii au cuopera:t ~i ei, astfel ea [iecar~ eleva gas.it 1<1 octombrie. l\)kHiLLl din M;\i3sari esl~ in s{l,rhalOaI't:, ltlcm scnmaiaL in

immrea in srLia d~ clas~. pe banciL manUlalele, Le-au prilL1it, dupa car..:. Cll presJi b hmpul 'pnlTivit Concunall'i, scsilmi de rcfcratc, simpozimmc,

hnJ~ck IllClrCalC m,1 pl~c<lt sprc casD, bucl1l'O~j di lrCClLSC prj Ina zi dc dczb.i:lleri, inl~llniri 4,;11 alLwri de carre, Cll pcrsumllllJLti gm:iene l11utfindu··

;:;;~o;1lti, ~c, CJ la elc J ·as~l, la [\rlal(J,::;ari. fiecm:c zi lntrc {J 1 ~i 1 () octomhric eslc.

... N:,\'chl cll~'IHor sc (h~~o[1h:,,,7;~ n allfi bi Ili.,;~uv:lt]Lare ~l nOlll u~ illl:i;PUl ell: ~arhawt'Hl.i (11 maimulle ac'li\'W'i~i ~a care p<'lrl1cipa ckvii ~i cadn'cle

,m 1?colar la !vliit1sari J ros~ vcstca ~,1 J1cc<1n; clcv mlveii~! Vil bcndlci;;t ,I.,; dida(,;Lic~_ 'l'mlilc acestea cnlmia,lcazil Tll ziua de sambrhii, 20 oCI.omhD'1c, ell

decontarca navetei. Pe baz.t dc,biJctc SilU ah01HilTl":lll. I01.i CklVii vor Pi-illli S:\rhiH~lan:a fi i 1m Ji.ltLllui. 0 adun.arl~ dL: Rullct 3 l"Llturor cd.or care S~' s'i !lIE

contmvalomc~l lTil.nsporlu I tiL de acLts~. la ;;coal~ "i in~'L;rs. f..'1ui mull.. m;1l.brlrcni si nu mm:lai. ~ adu[lt'I:n.: dL; S~IJlCI 8i tuturor 'celor ~ar.,; ~(ilJ sA

Coli.!~ilLl din 1vH],l::isari dispunc ~i fic dOll,), m](.;wbluLC ~{,~ol<Hc. {:.HC pelrl,;;t~it

transport!'. ekvi.i din siltele arondate comlll1ci : Croici, Err.del, Br.1ficlcl ~i it Sarbiituri tnuJi~i.onalc jn ColC'giu = Ziu~ Cnl~gi.ului. ] Dcc{'mbrh',

RUilCL1rcl Ziull :\Iitropolitului. ,..\Jaiu] ObicC'lurilor dt~, iHrn.l'i, Porni Lnccufiliru I.

.. COJ:llu.1 ~j .1aptrlr, rcchiziw ~i blllrs{' ~colal"r Dad Ja cbsclc J I. V, ZilHI AdoJcNcmHului. Serbiirilc IJr1liil:lVcrH. Ziua'I'cmrii, Tal"gul

.,:,onlinua, pri.n gl'ija Guvernului. p roJ:,nm mi. "Cornul $i laptc!c", clevii Ofcrtd Educ~,~innale, Ziua Eumpd, J Inni(!~ Zilla Absolvcntilor.

(' lasclor I- V 111 , vor pl"lmi ea ~i 111 <mii tr~~Ll;i, r~'chizit~ ~cola[c, pe bazr. de

CCIWC aclrcsma unlliirii -\,colare, Dc nsemCllC<I, dcvii mfll1isarclli po~ p.rimL A,I)_ redacwnd de s(}I'viciu

lUl1<lr, bur~(: de merit sau stlidiu, an funqk de n:Z.llll.1ldc ob~illul0 in anu l

~(,:ollir !rcc.;ul, M,rt pot primi Loursc (Ii; orJ~n, bUT:::;C {k i.lo'll;'i ~nll Llursc

" '~, ' , ',= - I D~I;_MBRIE ItOQ7

I,'" III'. :"i_s .. : ~,~~. '. :.~ ;-e" ,':= :,"

~ "REMEMBER - culegere de

a rico le din presa vremii' U document valoros

. Se SPUtlG, fourte intclcpt de al tfcl, di sunlcm suma oamcnilor pc CR.1"Cll lnl§lnim Intr-o vi~l'~il. Ii cunoasrern, Ii ascultam, Ii admiram si lnccrcarn .s5 Ie dldm pc urmc,

Cu ccva ani In urma 11111 tlltAlnil un Om. J--~Im cunoscut - profesor, fast inspector scolar -, t-<1lTI ascuhat - de fiecare daUifiz'ic ~i de foarte rnulte ori p r i n pu t e r e a cu vantu lui scris -, l-am admiral, pcntru tot ceca CI.: rcusisc sa J:u;a intr-o viafa ell cea pc care 0 avuscse dflnsu l s i p cntru voiciunca pc care 0

I afisa ori de dt~ orl ur c a m s c ar i l c tmpreuna, l1an!>ul la peste 70 de ani, eu, la aproapc 27. il admir, ]a I'd de mnlt $i a.stazl, cfln d tat:; fa i c s c

. "Culegerca dunn) ici

sale de articole din pre:!t<1 vremii, REJVE.HBF./?"_· Este vorba dcsprc rcnumitul dascal gorjcan Gheorghe Lungan care, lmprenna cu profcsor Luminita "MiU Popescu, inspecloi scolar in cadrul l SJ Gorj all reunit in peste uoua sutc de pagini de carte, doua pcrioadc diferte de timp, {lowl pcrioade ell bucuriile si t ri siculc s pee i n ce fiecarc ia,

Culegerea de articcle din presa vremii ltEi"v.{EMRER, 11C' l[\t1iti~eaz[l partea fiumoasa a unui Tnvli~amant romanesc bngat in 1.Iclivjl~~i social culturalc, profilul JI.O dascali al celor doi autori puruindu-s] series ampr mta asupra rel a.t5.ri lor, Sunt prczenrate 0 seric de artieolc care au incrustat in istoriu vrcmii manifcstarilela care au 111m parte cei doi, alflt in pcrioarla de dinainte cat ~i de dupa ..

III cartca lor. prclcsorii Luminita Mili Popescu ~i Gheorghe Lungun not: pn::zi[u~, tot ce tt;:i aduc aminte ert <w ilt-cut mai frurnos in vja~i\, ne prezinta modele de dascali ~j oameni de valoarc, 'H~~iu[lj care uu reinviat de-a lungul vrcmii Iiorul duke de sih:bl'Uoa.rc 5·j dragostea filla tie valorilc unui neam greu

lncercat. -

Structurata in opr capitolc, "Culegerea de articolc, R EMF:MBE;J{,'I cste tuainte de toate un adcvarat fcper didactic, constituind un scrim punct de sprijin ~i un nrnplu material pcntru profesorii de Iimba si litcrntura romana. Luminita Mili Popescu si (1h~orght: Lungal L Illll1inf.i, elL m;:'ticstric, in carlca 101. stilul j"ll.malistic (imerviul. n:port:ljuh tell I'rilul Hl~r-al' (pov~stirco., evoc~uea, PQmcl:u.l), AtaL cle:vii j,; t ~i cadrele didactic ~ pot fi)losi accashl carl.e ca model penlru T,callzarea uno!"" ponret(;l, inh.:rvLuri san rcporbjc. gusind aiei tnt ceea ee ]e trt:buic.

(~ei can.: (jOfCS.C :;it[ CUlwJ.sca isloria. [11rtlulmoasa a llllUi popor care a ~till[ sa feziste la Inc rear!, pOI g(hi Tt} aceasUt cute un bun sfetl'lic, rrofesorul de istorie pliliindu-s~ btlcura tie rclatarea unl]r laple reale, elcv.ii 1;>[ tali cci car(.; dUM lU.1 auzit oeva dQsprc cum a rust <trunci, tlvJnd ~ansa acum sa gus~e adevfi.ml, g:rru.t cu I11O.iestrie priu pan,l a doi pwfesori gor};nj clcnmi de toatli in crcde.rea ,

Dar po~tc ca va~oElrca eta ue rwe\ fIL f1cestei 'ICuh.::g~["i de atticale din pf<::::ia Hem i. i" 0 cons l ittl ie pan mama de "w t i vi til Ii ::::oc i al· cultural e po t:an; Lumin*~ JI"f iIi _ POJ1CSCU ~i Ghl:urghc hmgan Ie pn.:zil"lJi\ en atiita i ntel'es_ PmfesolTll diriginlc are oportLmita.leac de a-~i lmhog;]~i acti.vilatca dida,ctic~ eu o :seri,1.: irnpresnonanlii do concursuri ~i diferil·L; lnlruccri. man ifesblri sportive snu activitati tmisticc.

Toate J.ceslea, ~i rnulte al1cle. prDpun can(.;;J pJ'o[esorilor Lumini~" .rv']ili I)OpI.:SCLl ~i Gheorghe Lllng~Hl ~:01 I] rulevaraW. earle did"H.:tLd. C:l 0 atragatoare carte de i.stm:L1.: ~i ca 0 interes,anUi, cart~ a lHlor ,;,rrenmri <lpUSll ~i a airofa. care 111c(:P s~ lASllra.

rvla bllcur~ a.ec(lsta aparitit: din pundul de vedercall.muia care ~lill eli am un scr.i.o;i\ spr~jin, prin aecaslt!i CjUtc, in adivitalca di(]~c!ica ~i mai mult rna bUCllro1 din pum'.lLlI elt: vedere al cduia care ~Liu d istmiu trcbuio rcs.peccah\, penll'tl d. istol'ia ne-([ dcs~lvat~i( pc 11(1;,

Rccomancl "R{!fI1 (!mher " eLL Im:cdcl'c tutumr acdum care ~Ihl sa l".ipi.·(,x~iclC, t'uturor aedora carl.: .1U in~eles ca pcnl:w a~~i stapiin i viitorullrciJuiCJ s:Hi slApilnc~ti mai luWi In:~lllllL

..

A_ AflRESCU

,BeBM,BRIE 2007

lL C MK

< , " ~":'

,.1 I

-~ IT

DESPRE SPIONAJ

Spirmcy'ul comunicatiilor (COkilN·' J

Supravegherca SlID acoperire a tuturor comunicatiilor electronice diu USA si din ILUne eli sccpul de a asigura sccuritatea nationalii, NSA, ~u sediul la FClI:t Meade, Maryland, dispune de celc mal avansate computcrc ,din lume rnccpand Inca din unii '60, Tehnologia r: .... Si\ este dezvollata si implcmentata in secret, .m..r[~ Col opinia publica sa aib:r cca mai midi idee d csprc a ccasta,

Spionajui semnaleior [electromagnetice] (,)'/(}//i/1j

Operatiuncn NSA de spionaj a serunalclor s-a transformut tntr-uu program' de decodificare a tuturor undelor ENfF [elcctromagnctice] din mcdiul t'iJconjLlratOl", in vcdcrea repcrilrii de la distanlol si a urruarin: oamcni lor prin intcrrucdiul curentilor clectrici care so g5sesc 111. corpul lor. Programnl SICHNT porucste de 1<1 fuptul d'l orice obicct din mediul iuccnjurftor care are in sine cufent electric' gcnereazH in j urul san U.B [lux magnetic, nux care emitc undc EM F. N SA si Don [Departarneruul Apararii] au pus Is punet si hrevetat cchipament digital avansat care poate analiza de la distantil orice obiecr care dcsmsmwu vreun ret de UCtlVLIItLu el ectricn, fie e] de: natura organics sau anorga.nrci'i,

Spionajul civil (DO},4/A'J)

NSA detine fixicrc dcspre toti cctatcuii SL'A; pr in C"Cl 50_000 de ~lgenti ai st'i~ (l-lU~1INT), N SA strange infnrrnalii dcsprc oricc ccUite<lTl american CEm:: l:i..susl:iHl interesul. Accsti agcnti sun! imputemieiti printr-un ordin cxccutiv S2t' spioncze pe oricinc, NSA dispunc si de 0 rctca permanenta de securitate nationals si supra veghcre anti-terorista, strict secreta siWil)uita de cunostintu opinici publico. tn SUA, supraveghcrca cctatcnilor este lesnc de Indepl i nit si cficienta din PU1U:t de vederc economic.Jntrucnr este cfeetuata ell ajutorul rctclci NSA de supravcghere electronics; rcteaua tDOl\'11NT) acopcra intreaga suprnfata SUi\, iUC zed de rnii de angajati din personalul NSA si urmareste simultan rniliounc de persoane. Eficicata economicii a misiunilor de supravegherc cstc m;;gurmri de tehnologia computerizata aNSA, proieci at.::1. special pentru a micsora la m a xj mu m co s t ur il c op e r a ti u ni l o r de: s p in n aj .

Din punct de vedere a I rclati i lor socialc, angajaii 1. NSA ocupil posturi puhlice si tksli1soara at:1t opcratiun: sub acopcrire, cat si 'lch.vitifi. legale, prin care p.ot uferi colcgilor de spionaj infonnatii dcsprc persoancle care trehuie urmaritc, Angajatii NSA au o dubla idenlilatc, pU.land n iutillniri sub masca unui avocat, asisient social sau om de afaceri.

llersonalul N SA. ponte c~mlrola vieti Ie a sulc de pcrsoanc de pc h.:ri.toriul 5U A l1kand LLZ de rete~lUa NSA de spiom~ civil si de op(!rati.lmu I.e sub acoperire, Operatiunilc dcsfi'.isuraLc de ci cu m~mfi libCl'H pol tr(:cc "'L .'ljl'/rhm(Fr~ in rJ(!I:_ f(~

•

uneori dincolo de ¥'I'anilele legii, Supravegherea pc termon lung 81 sabotarea a zed de mii de cetateni nestiuiori prin operatiunile N SA sunt foarte probabile. Programul DOMINT pcate asasina in secret cetatcni amcricani si este In stare sa desfssoare sub acopcrire operatiuni de control psihologie, pcntru a determine diagnosti C8Tea. c e lim in cauza ca sulcrind de bol i mentale.

Reteaua NS'A de supraveghere electronicii civila

Inca dela inceputal anilor '60, cclc mai perfcrmante computerc din lumc sc gascau lot NS,A, Fort Meade, Cclc mai noi si mai spectaculoase descoperiri 'in .domcniu luau drumul NSA. fiindu-i rezervate .. Trli clipa de !~ltU, NSA dispune de cornputere nanotehnologice, care sunt cu 15 ani inaintea tehnologiei acruale, NSA rcuseste slj urmllreascfi toate infoematiile care circulape teritoriul SUA folosindu-se de computere Ioarte performante, care utilizeaza inteligenta artificiala si care rnonitorizcazatoatc cornunicatiile indiferent de mediul prin CLU~ sunt transmise, pentru a identiflca cvcnmale cuvintc cl~eie, d,~ care stint intercsati agcmii . au criptologii NSA.

Cornputerele respective supravcghcaza tot. arealul comunicatiilor, atat la crnitator, cal si la receptor. Aceasta supravcghere a teritori L11ui SUA este un rczultat 31 operatiunii NSA SIGTNT. Reteaua de su pra v eghere electron i ca. se hazeaza pe un arani amem ee] ular de d i spoziti ve care p ot monitoriza intreg spectrul de emisii EM.F. Accst echipament a fest dezvoltat, implcmcntat si timu departe de cunostinta publicului in acelasimod in. c.are ~u f?st· tinute secrete alte programe privind razbciul electronic.

Modificarea computerizaut de fa distanui prin

operatiunea Sf G l}'1'r .

N SA tine sub ~trkta evidenta toate cornputerele si PCuJile vfmdute in SUA, accasth constituind 0 parte integranta a retelci de spionaj ci vii. [DOMINT1. b:chipamentul EMF al NSA p,OtHC l',epera emixiile R F (radio frccventa) proveni te de la circuitele clcctronicc ale con:1I?~tere.lorpcrsoJlak (filirihid i1!lace1a~i limp ellllsule similare provenide de la Ilflml.i!nare si SUfSC de alimcntarc), Emisme RF de la drcu.itele dectronicc a1e PC-u:rilm cOlJl]n informatiik: digitalc s.tocate In PC Uncle ill' codificatc. cmisc spe>Cial in acest '>cop. pot il,1tra in rezQnanl~ eu c1.tcuHe1e PC-ur1lm, lllodifidindu-le. In Olcest fel NSA se pmJt,e furisa in arice computer din trna ~n ved.erea st!pravcghcrii (spiol1i1rii) sau a mterventiilor de tip <liotiterori 5t ill razboiul

electronic, ~

•

Detectarea ciirnptll"i lor el ectromagnel ice

wnane in scopul supru'llegherii _

CilIn1pul bioelectric genemt d,c un individ poatc fi dd.eclat de 10'1 distanta tndd omul poate 11 dcpistal in m-ice ]ooc S-3J afla. Criptologii NSA, L1Hhzilnd echi.pamente1c spcchdc EMF pot dcpista :0;1 monitoriza de la dist.11'1.Ui. pOlcntialel.e electri?€ simulate. ulterior putand deduce pri.l1 deco.chficarea acestora starile cel'ebral.c si. procese]e tnentale ale persoa.nci mm[rite; :In acest fel, subiectii pot fi slU.praveghe<1lb in na,od abso 1 ul Peli'sonaJul N SA poate ;,S.Ul1<1'" pe oric e persQan~l prin ,intermediul re'l~~.e] SICHNT d,e ~canme a campuri10r electrornagnetice. jar dupa .l(>ee,a computcrclc NSA v,or supraveghea sl H1onitoriz:l rcspl.:ctivuI subiect 24 de me dln 24~ NSA poate alegc si sLipraveghe~t pe oricine din

SUA. .- ..

Cristian GIRJOABA, IX B

I [.I.~_

DEPORTAREA TIGANILOR iN·

, .-

TRANSNISTRIA

Deportarca rrornilnr in Transnistria aparitia probl ematicii etnicc si rasialc din Romania in timpul cclui de-al Il-lea razboi mondial.

Capitolul cel rnai important. al acestei problemstici, Col si intreaga politica Iata de tigarrii din Romania aeelor ani, a ramas pana in present, in a ram interes ul ui cereetari i, Ceca cc sc cnnoast c despre deportarca tiganilor in Transnistria sum catcva date extrem de sumarc invocate la procesul care a fost inlentat in 1946 generalului Ion Antonescu sf principalilor sai colaboratori, marluriile unor deportati inregistrate in unele scrieri si povestea, CLJ el entente veridice, a dcportarii Line] cornunitati de tigani nomazi, din rcrnanol Satta, publicat de Zaharia Siancu in 1968 ..

Exista, de asemenca, in litcratnra pri vitoare la dcstinul tiganilor din Europa in timpul razboiului, unele speculatii in legatura cu amploarea deportarilor din Romania si numarul de vietirne, insa cercetarea docurnentara ofera altc cifre.

Teritorinl sovictic dintre Nistru si Bug;

inlra.l ~l.I.b ocupatie 1'OlnallCas,ca i.u vam an'ului 194], a fast folosit d~ guvemul de la Bucuresti ca loc in. care au fost nevacuati"numerosi cetateni romuni a:paninand un,ci Cale"gorn considerat.e ind czirabi I.e,

Sub acestSl.spect Transn]stria a indcplinil functia p'e care ,a avu.t-o Generalguuvernament ptlntru Rekh-ul nazist. Tiganii all cotlstituit unnl din gl'upUJilc de poplIl.atie supuse deportarii in Trans])istria. a.la1.uri de evrei i din Ba.);arabia, B U.Co \rl n<.l N i j udetul Dorobo i. si de ina chen tis H (

I adcpti.i unci S oete religi oase ,in HumaT de circa 2000 ).

J deo I ogia nazista ii e ons.idcm pc tigani ca pe 0 " natiunc de ca'Legoria a doua '\ datoriia faptului ca erau nomazi si practicau activitati straine de POPOl'u] g:cnnaJl.

Expulzarilc iniliale Ia care au [o,s.t sLlpusi tiga.nii nu flu nlultumit aUloritatilc germane, <lfltfel Col, in anul 1938 ti.gaJ.1ii au fo,~t lncadrali dint:r-o cat:cgorie g,ociala inferioara.· intr-o catcgor:i!e r(~siala inferioara. CuceriI'ilc tCI'itoriak· ode· Germaniei nazi.ste jn Europa au c,luzat lzoJarca 'liganiloJ ,si in n.oile teritirii ocupate, In 194 I, ti.gani] au. fost 'inchisi in tagarc de concelltrar~ in gbetomi si I.agan~ de ex.termlnare alaturi de evrcL

Lagarde tiga.Dilor crau demunitc ,.lagarc d~ faJlJilie ., tiganii pl'cfcrand sa fie tnchisi ell

toata familia in acelasi lee, ceca cc a dcterminat uciderea U110T intregi familii de tigani ill camerele de gazare,

Datorita modificarii regimului politic in Romania prin guvernarea generalului Ion Antonescu si a puternicei infiuente germanic s-a impus idcca ca cstcmaibine en tiganii sa fie luati CLL Iorta din casele si localitatile unde traiau .~i sa fie trimisi la est de raul Nistru, in U craina de astazi, Din. prop-de hotarare Antonescua decretat depnrtarea tigau] lor in Transnistria' ill vara si la inceputulanului ]942 rnotivand hotararca prin presiunea opiniei publice care reclama unele furtisaguri si alte fapte rnai grave facutc de unele grupuri de oameniprinicr care se anal! si tigani, astfel punandu-se in perieol " siguranta ~tatuluj national ''.

o alta morivaric a dcportarii at putea fi faptul ca rnaresalul Antol1eSCLL a intentionat sa-i salveze pe tigani din lagarele naziste, loc in care au. ajuns tiganii dinalte tari europ~ne_ Deportarea tiganilor in Transnistria a fost intrutotul opera. guvernului Antcnescu nu numai ca rea lizare , ci si in privinla ideii,

Politica fata de tigani a guvcrnului Antone scu nu a a vu 1.11 irn i e de a face cu atitudinea guvernelor anterioare, nu a ,vcn.it in prclungirca unor prcocupari mai vechi. De la eliberarea lO'r din robie, la mijlocul secolului al-Xl'X-lea si palla let momentul Antonescu, pentru factorii politici nu a cxistat 0 " problema

. ,. a tiganilor,

Chiar daca erau rccenzati ca . ctnie aparte, acestia emu tratati mal ~1 mult ca ,0 categoric sociala. Leg~~btia inprivinta rninoritatilor nationale nu se referea si latigani.

Nationalismul romanesc din perioada interhelica a lost strain de atimdini si manifcstal'.i anliligancsti. Nu a ex 1 s ltl.l ll1ci ras] s,m antHig:a:nesc compatibll C LU antisemitismul acdei perioade: Opiniile rasisle cx.prima.te de unii " savanti ,,' dUPai luodclu.l Zigeuner'l,.vls,>enschaft-ldui german nu~~u avut audicrtta in opinia pubLica sau la Hlvc1ul facto:rilol' politici ' Ex.plica1.ia pcnlru adopta.rca une'j poUtki speciale fata de tigani in ROinania ~Illlilol" celui de-a.lll-i.ca. razbol. mondi.alllLl tine in 11iei un rei de b'eclJt, si de noua politica promovahl de gllvernuI Antonescu.

Cand a fO,g,t pus.a pentru prima data problema luarii unor mas:ud impotriva tiganilor, in fcbruarie 1941, 1l.lL putea fi vorba. de Transni~tria. In sedinta ConsUa.uhli de rVHnistri.i din 7 februarie 1941. cand a ,cerut sc:oaterea 'li.gfLnilor din BucLlres1.i. Inn Anlonescli ,a vorbit de 3.o.;ezareaacesbmI in sate cornpade in Bm·llg-~n. Ahia dura ce ROImmi~l a dobandit Tnlnsnistria. a apamt posihihtatea dcportarii in acest ti.nut di.n afara gl1tnjleJor tarii, . ~

An 1942, cand s-a tre'cut la masuri. 'efective i.mpoTriva U.ganilor~ c~i.sta .deja precedentul deportarii evreilm, care incepuse in tQamna <'Inu~uj 1941. Deportarca s-a faeut in baza I.'Imd recensaman'l- dl.l1. data de 25 mai 1942, care a dasHlcat tig,mii pentru depmtare in dou<I. mari categorii:,. tigani:i nomazi .. si " tiganii stabiJi"( cart: nu aveau m].iloa:ce de existelll.a sau ocupatii precise mi c.ue fac u sera p II scad e),

-------~~----------~--------------------------------------------------~---

Dintre ., tiganii stahili " au fast alesi pentru dcpcJrtilire 4.4\96 barbati, 4.710 feme! si 10,011 copii, precum si 601 vehicule si Ll 51 animal e. Evacuarea " tiganilor nomazi ., a [081 facuta ca urmare a ordinului nr, 1.051/24 mai/1942 al Ministerului Afaccrilor Interne, urmat de ordinal nr, 70/1942 al Presedentiei Consil i ului de Min istri i.

Intre I iunie- 18 iulie 1942 au fast evacuate in Basarabia 8] de salase en 5.842 membri, din Basarabia fiind evacuate in Traasnistria 54 de salase en 5" 027 membri. Au fost deportari intre 2.5.000 si 35.000 de tigani :iii 3111l1mC loti. nomazii prccum. si Q parte dintr tiganii stabili, Acestia all fostasezati ,in hetarul sau in vatra unor sate situate pe malul Bugului tinand de judete lc Go Ita, Oc eakov, B ere zo v ska si BaH", ..

" Colonizarca ., tiganilor in Transnisuiacare trebuia sa insemne nu numai scoaterea in afaratarii a elemeutelor considerate periculoase ci si utilizarea lor 1<'1 exploatarea economica a acestui teritoriu-a fost, evident, uu numai a t.lll.g]cdie, dar si un cscc al administratiei civile romane de aiel. Conditiile de existenta in Transnistria <'IU f081 foarte dure, murind astfe 1 de Ioame, frig, boli si mizerie n mare parte djntre tiganii deportati,

Conform Raportulu i Co misie i

intematicna I e de isto ric i ( n oiembri e 2004 )., :inI9412 au fost deportati in Transnistria 25.000 de tigani care rcprczcntau 12% din tetalul populatiei de tigani din Romania, Dintre acestia aproximativ II.OOO au mUIH din cauza foamei, frigului si bolilor, iar suptavietuitorji s-au 'inters in taw abia in primavara anul ui 1944, odata cu retragerea armatei si autorilutilor roman e in fata ofensivei sovieticc,

. DUPit' inlarurarea guvernu I u] Antonescu, le_gi.slatia considerara fascista a fast abrogata si s-a pus: caparpoliticii anterinare Iata de ti.ganL La 13 ,S'ept0'filbrie 1944, Subsecretariatul de Stat pentru Politic a dat ordin ca loti. tiganii reintorsi d in Transnistria sa fie" lasati la ocupetiilel or,. luandn-se masuri eli! sa fie indeumati II!! diferite . InUnC! •• "

Deportarea tigan ilor in Transnistria cste o problema. complexa, care necesita stlldii s:peciah~j pe c;:we doeumentatia de ~lJh]v.a,. extrem de bogata, J.e permitc .PoUlkf] guvc.trlului to[li]an fllltaJ de (dgan], prinl1':lob]h.I.d~.e Ulfl'rlorite si pr]H m<]su.r]I e hULle., s-", deose hiti n multe priv jute de ceca cc :s~~i:ntamplat in 'German][i S] in tadl.e oc:up'a~e de acea~ta_ Chi.a.r da.ca. in Transnl stria :i-au i nregistrat num.eroase vicH mc in randu] dcportati lorjnru exis:ta. o:'Irgumen.te pentru. a j udeca deporta:rea dJiept 0 maS1!lm care UJmarea lichid are afizk;a a h ganilo f" .]]] c ~ uda Ul':l{)]asem~nar~, nu sepoatc' pliJue Sel[lllu] eg.aJ]tati~ jntre deportarc.a din Tmmmi stria, 8i lagarele de . extermi.na:re n.azl s~:e s.au e.x.ec uti] I ei 1iI l11~sa d.in Po]oni~ si a'he tenlnrii ocupate,carora. Ie-a cazut victimf,l un mnnar IllHue de tig.a:ni .. TohlS], dcporla:rea Ugani~or>ca si a evreUm-,in TranSflisb'ia ramaJIIc 01 masUl~ de ordin I(lsi.aJ

Prll!1i dClzllII8tm.l uman In:regi.s~nl t otunci, in conditiHe i.n C<lJ1e 0 Ulmre parte dint:re deportatiau murH in ~ocu:r]~.c de d.epor~an:. Transnislr]a se iTlscrie ~n ceea ce ] ~tmiogr~fi.~ e'onte'IllpOHll1a numes-te' fe~omel1!u] de hohJ'c~ust.

.Profi Clautlin' .P'URlJ.ESC1J

..

- -

CUID sa ne ferim de predusele .~- ..

falsificate!

In ultima vremc apar tal rnai multc produse contrafacute, pot] cumpara parfumuri "origiuale''

: la colt de strada san tricouri "Prada' pe la colturi de stnttEt Tn Romania fa~s~urne repn;:2'jn~u'-pes.te 40% din totalul cosmeticclor si hainelor "de firma" aflate pe piata, Asociatia peutru Protectia Consumatorilcs dill Romania estc implicata in apararea si reprczcntarca intercsclor consumatorilor in vederea imbunatatirii climatului social-economic in care traieste ennsumatorul, prin impunerea de standardc de calitate care Sa asigure protectia acestuia,

Falsificarea este operatia de imiterc, substitnirc, rcconditionarc, reconstituire, transformare, denaturare, alterate a c1l.l11cterislidlm de Chliulle ale anui prndus, In scopul nl~ti[lerii unnr pwdl!J.t'ie asemanatoare cu cele originale 5] in vederea realizasii unor venituri ilicite (foloase necuvenite),

, Datorita sumelnr considerabile obtinute de pe urma accstor activitati (la nivclul global circa 250 miliarde de dolari la sfarsitul aI1u11J.1~. 2002) fenomenul s-a extins aprmlpe in toatetarile lumii. Cel mal trecvent sc Ialsifica produsele cu valoare adaagata mare si 0 rata ridicata a vanzarilor (produse cosrnctice, piese de schimb auto, produse petroliere, pietrc pretioase, produse din sticla, produse ceramiee, prodnsetextilc, incaltarninte sport, ceasuri, software, teleloane mobile, moneda].

"Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen suntputerea seazuta de cumparare a consumatorilor; dorinta aecstora de a achizitiona produse de marca la prctu]"i scazutc: gradul scazut de informare in lcgatura CIJ.I. modul de apreciere a calitatii prodnselcr (serviciilor)" declara Coste] Stanciu, presediJ~le A PC Romania,

Modalitatilc de depistare a Ialsurilor difera de 1.01 0 grupade produse la alta, iar 'in uncle cazuri sum extrern de costisitoare datorita procesului de imitare ~lpmape perfect a prodnselor respective, dar s.~ datorita costurilnr ridicate ale aparaturii, substantelor si resursei umane folosite pennu identificarea acestora.

In simaria comrafacerilor grnsolane, cansumatcrii trebuie Sa aiba in vedere urmatoarele aspccte:

-pretulproduselor contrafacutc estc mult mai mic, cu 1 O~.50~Yo, comparativ ell eel. al produselor originalc.dcoarece Ialsificatorii urmeresc Col prndus~d fa 1 sin ca t sa se vi1li1da ttl ult mal repede deca t eel original;

-produse!.e

f a l s i f i c a t e s e

co mere ial izeaza in

majoritatea cazuri lor ~a tarabe, bou tique-uri , bacanii etc., Iocuri {lccesHJ de p entr u eonsuusatorfi ocupati (tara preca. mult ~imp fiber aloeet cumpara~l,ld1.or);

mprodus,ele falsifieate till. sunt insotite de dccumeute cum at fl:

decla.rati.a de

ctlll.formi.u.tcj, carle

telm~cal,inslfUCUnl!1ii de folosire" certjficat ,de garant:i.e, bon Hsea];

-anlbalaj u] produselor falsifi·c:aie este realizat din nrla1er~ale de slaba. c~]itate., iar ·caJita.tea imprimarii inforn.lIoHHor de pe ambal~_j (ctkheta) es~.e slana. dator~ta folosiI'ii lmor cc.meilld de c:a]itaw inferioara;

~informatiile de pc ambaJaj (et.iche:l.a) sUlll. l1r:1.compkl.e (lipscstc adrcsa p:roduc~torllJlui S::lil(l 11[1 eele m.a.i m.nltc cazuri se of era un. l1.um~:r de mobH sau 0 casut" p05t.ahl, nn se f.]ce refc:rirc 1a standlardu1 de plodu>s~ cOIll.lpnzitia pr'odusu]ui estcinoompleta ete,.)~

Unde carac'ter.istict organolcpticc (e-uloan:. miros. tcxtura. con$]stent~, gust, aroma, limpiditate. hlclU etc., c8racLeri.sbce pe:nlnl Jiecate~nodliJ.s) ce POK n idclIlJtUicate cu ajutorul sitll!turii,Olf (vizlllal, ol.factiv, gLUtitaliv, tacti]) nu sun! specificeprodllJselo:rrel'pec6.ve;

Asemanal'ea. denumirii unor i:lIla:fd de pwd.use (sc.rvic]i) prin suprimarea sau~d~ugaIea lIne] ]itel'e.a UJlci cifrc, a urJui. s.uIix. (de exemplu "[{el:l.l~olkil'~]lJ loc de "'Reebok", care esteprodusul OI]gln.1J.d de incaltallljntc sport);

absenUl Ia u.nc'le produse fa unor ekmcnlic de sigur.a.nta (care a~estaca acel pmdu~ (}'i:le oidginal): hologr~:ma~ eticheta de radiofrecventa - de grosimea un.ei [oi de h3irUe ce arc inco]'por~~ Ull ci.tcuii~ ]ntegr~t ~i oajntcj]a~fire t4ex.lile de sigu[<mta - vizihile num.ai in domeniu]raliclor, 1illtrav]olete~ cudu1 de b~rc etc .

A.ute.li:a 'FO'TOL.lCl, XlI C

II •

-

Cc se ascunde in spatele 'aditivilor allmentari?

Prodncatorii de alimente au lost siliri de ncccsitatilc comcrtului modern sa aduca pe piara alirncnte cu terrnen de valabilitate indelung·tt,cu gust, mires si aspect ruai bun, prin urmare majoritatca alimentclor ailatc astazi pe piata contin substantc chimice cunoscute sub numele de aditivi alimemari. Acestia sunl substante adaugate in scopul de a modifica ~ Iavorabil gustul, mirosul si aspectul alimcntclor sau ca 0 necesitatc a auumilor procesc tehnologice.

In sfera de intcrcsa consumarorului rnman de produse alimentare au patruns relativ recent aditivii alimcntari, astfel incat Asociatia pentru Protecria Consumatorilor din Romania si-a propw;, sa alcatuiasca 0 brosura informative can: sa vina in ajutorul consumatorului, prin "'pn:zentarea de informatii oneste, din ,">UlSC sigure si binc documentatc stiintiflc.

Pentru ca aceasta brosura sa. acopere cal mai hine nevoile consumatorului roman, APC-Romania arcalizat snidiul "Aditivii alirncntari vazuti de consnmatori'', in care s-a analjzat gradul deinformare si Ielul in care COilS umatorii scraponcaza ] a ad'itivi i al imentari.

Teodor« C1RCrr)~ XlI C

1\1 ari redueeri ·de preturi ? n' Bluf sao realitate?

Daca vizitam centrul orasului si nu numai, vom obscrva ca toarc virrincle ne tran smi t un mesa] ca t se pcate de dar - Curnparatil este v remea chilipirurilor! Conform accstor afisc puteti sa achizitionati uu produs J~. numai j uma tate de pret sau chiar mai putin,

I,

Conform Lcgii 650/2002 pentru aproharea OG 99/2000 privind cornercializarca produsclor si serviciilor pe piata, orice agent economic care doreste sa practice vanzar:iic: cu prct redus trebuie sa informezc consumatorii ell privirc la acest lucm prin respectaren unnr reguli Centrul de CQn~ultanhl. sf Informare a Consumatorilor din cadrul APC Romania va am intesc accstc rcguli:

-anuntarca reducerilor de pre! trcbuic 'sa faca referire la pretul practicatanterior cu 30 de zile GU aile cllvln~l:c un produs care a costar 500.000 lei va fi redus de la aceasta surna

-mentionarca noului prct l.anga pretul anterior barat

-mcntionarea pret nOH alaturi de pret vechi

-mentionarca proccnru I 1.1 i de rc du cere cu ind icarea nou lui pret langa

eel vechi

-menticnarea unui proccnt unic de reducere a produselor din noel magazin sau dintr-un sector al magazinului = :50% de cxcrnplu.pcntru oricc r prndus

Oricare dintre aceste rnetode 0 gasili induce intrebarea lireasca a unui consumator - oarc pretul este lntradevar redus ? intrebare fireasca atimci c.and vezi UI,1 prndus redus de la fantastica suma de 1500000 lei la 250,000 lei. - iar calitatea pmdlLSului lasa de dorit

CeleB ne ajum. sa dcscopcrim cum pu1em detccta astfel de CMI.1:ri si sa evihull ,a ne las;a pacaliti de anmduri s'ezoniere :

-caHtatea mmi produs dapl'etu~ acestuia, ded rlU va .asteplati 1a ch~hri.n:i:ri si. fji obicctivi

-vellific~lti elicl1eta prouusuh.li pentm avcdea Ji]n Ce material esh: si va veti da sea.ma daca prctules~e real sau umfia ~i apoi redus: numai pcn1ru a va da scnza.tia ca Ja.ccti 0 afac.cre buna

-daca observaH doua pn;:luti hpit.c unul pes.te ccla.l.alt adi.ea 0 orcetichetSlTc, este semn co, pretul este eel v'e,chi si 'exista posibilitutea ca preru1 re,et.ichelat. sa nu fa fost cclpraclical de coml:Iciant n:u.lintc de sezonul reduc 51.11m

-daca reducerea es.tefu.cuta In pmcente trebLJ.ie sa gasiti si p1'etul ' eX.act a1 momcntuluii

- uu uila tl. bon L11 de ca sa PCl'ltfu oric,c problema apanut a a VCI.i 3 () J c ~dIe 1a dispozilic pentmil va ad.resa vanz[llol"Lllui s.a.u orgal'ld.or abiUlate

iUihai PAI\/F1LUIll, X C

'I D.BCBMBRIB20'07

ALIMENTE DE BAZA ALE ROMANILOR

Romanii nu au ajuns decal relativ tarziu sa prep<we si sa consume paine; se pare (;01 abia la inceputul sccolului

al IJ-Iea i.e.n. consumul painii a inceput sa sc gcneralizeze.

lnainte de ac easta epoca .in 1 nc de P ai ne j din. grauntclc decorticate sau zdro bite la rasni ta so lacca 0 flcrtu ra (puls),

un fel de terti. maio consistent sau mai liehid dupa cum era destinat a se servi ca mancare sau ca bautura. Acestaera un Icl de mancarc "nati OIl ala'' TERCIUL

Aceasta fiertura se Iacea Ia inccput din mel sau din alacsi nurnai mai tarziu din grau.cu apa si uneori ell lapte:

Dar indifcrent de ingrcdicntclc din care 'era facut tereiul avea edcoscbita valoarc nutritive. In cursu] tirnpului au inccpur sa sc introduce so alte alimcntc in compozitia lui.ca branza.miere si chiar oua ,

Intcrmed iara intre terc i si pa ine ,1 fns t P lacinta sau coca de faina, care a j uc at Uri mare ro lin alimenlatia rornanilor

Pc rnasura cc ocupa un loc tnt mai important in alimentatie , preparearea painii a recut in grija gospcdinei, a bucatarului, a rcabelor.in cazul marior proprietatipe searna brutarului.

Prcpararca painii presupune neconditional prepararca fainii din cereale, EO! se obrineaintimpurilc de dcmnlt cu aiutorul rasnitelor de mana (molac manuariacj.apoi pe masura ce s-a extins consumul painii s-au dozvoltat morilc pusc in miscare ell tarctjune aimala magri sau chiar cai,

Pentru ohtinerea unci faiui de buna calitate era necesar ca a ccearezu ltata di u mac i nat sa foe ccrnuta. La inc cput pai nea se facea di

faina de orz ; cu tirnpul rnai ales in erase S.L in casele celor bogati a fost inlocuita cu Iaina de gran.

lAP1J:.'LE

La.ptele de capra ocupa locul ,a1 doiIea iu aJimenh::Ilie j atat pent-ru va~oarca b~.Lli n.utrhiv[J cat si. pen.tr1,l fJpl~~1 COl , nll.lhumindu-se eu putin .,capreJe isi aoniseau hnma sl 10 regiuui saraee uncle ofenmu uti:ei popll.latii ncvoi.asc de fiecarc 7:1.

UHimul l.oc .in a1imen1atie il ocupa laple]c de vaca, Acest Jucru. se datores:te ,pe cat se pare j in pr.imul .rand faptului ell e] eim consi.dcra:l: l:nai. putin nun-hiv ,in compar,aHe cu lapt,ek de oaie si de ca.pra. In <11 doi1~a rand Sc conslima plllin lapte de V.:!lea dcoarcciJ nll cx.istau in ltalia. rase de vael care sa produca laplc in ma.l.'i cantitati _ CA SCA VAL URILE .SJ .BIlJNZlTlJRlLE

AI::~s:lea con.s.Wu.iau cd m.ai impmtant aliment ckrivat al laptelu.i, Prepantrea . acest.ui aliment era necsarasl pentrll crcarca rc.zcl'veior de aIim.cntc in. vederea anotimpuluidei.anla. c.a.nd p:roduc:liaJ"'ptdui.era s.:u;u!'a ,prCCLlfn si in fcgllnilc izo]ate unde vanz<:lt~a 1aptclui ~ll"Oaspat nu era pmibila in cantita,U mari ..

Pentruinchcg,area laptelui prnaspa'l SC ibloscau dHerite subs:ta.nte vegetal, ca scnarta de smochin " f10ri de s'caieti :salbaIici, seminte de b:randusa etc. "1'ii. t.'tIlili',!I'f/iIi! Iii Utl,g. ,I J'

Dupa cc sc inchcga, laptclc eta. introdus 1nt1"-1.1];1 cos inpletit de trestle pe care' tie punnea 0 greutate pentru scurgcrca zcrului ~ apni se adauga sare.

MIE.REA

Ca inlocuitor al zaharului .rniera avca ncnurnaratc intrebuintari; in primul rand in bucataric, la gamLll m .. mcarurilor, datfiind ca romanii-avcau o adevarata slahiciune pentru 0 bucataric in care prevalau rnancrurile dulcisau indulcitecu miere, In cea mai mare masura CI,1'~ insa intrebuintata in preparate de eofctaric,

J:l1ASLll'll'ELE [olivac}

Erau un aliment de baza al rornanilor .atatprin vcehimea lor pe solul italic, undc pcmul a cxistat maiintai in stare salbatica si a fost de timpuri domestici, cal si pdn varietatea formelor sub care en .. '1U consumate. De-a lungul intregii epoci romane ole orau Iolosite ca aliment decatre msjoritatca populatici romano; adica de catre tarani si saracirnea orasclor,

Maslinele se consumau in cea mai mare parte conscrvate. conservarea lor se facca in sarc, otct, drojdie rezultata din stnarcerea maslinclorpcntru untdclcmn (amurca] • in mustfiert; in genera] mate accste liehide erau condimentate ell plante aromatc, in deoscbi ell. marar: loeiuturii

~ de pe litoralleconservau In apa de marc. Elc sc rna! conservausi sub forma unci turtc care sc facea din pulpa de masline blue stoarse si tecate, saratc si condirnentatecu chimen, anason si marar,

SMOCl-lli\'k,'U!tjicu' J

Se consurnau din cele mai vechi timpuri de cane oamcnii de la tam .ele se mancau in stare naturalacand CHm coaptc si ell paine.erau <led un aliment de baza,

STIJGURJJ(tn;ae)

EI'f1u consumati pruaspeti jn mari cantitati, deci ii putcm consiera ca a 1 iment de baza, Daca in tirnpurilc vechi , cand mici i proprietariavea u un numar oare care de vitc atarnate pe pnmii di jurul castor, strugurii constituiau pc ioata durata anotirnpului oarecum hrana zilnica, Iiind consumati cu paine. mai tarziu, 0 data cu dezvoltarea marii proprictati .ill cadrul card. <I plantatiile vii ocupau 0 suprafata aprcciabila, consumul stugurilor a luat proportii mal mari si la Roma sm. ingeneral la erase. FRUCTELE

Piersicile .cai .. ele .ciresele etc.deprovcnicntadin provinciilc orientale ale irnperiului climatizatcpe tcritoriulItaliei in epoca de lea sfarsitnl republicii s-au la ineepu1ul irnpedului,nLl uu ocupat un 'loge alat de important in alimel1wtLa generala a ro:manilor; de :iHlu limHat ]a e,c.rcurile supr,apuseaJe soc i.etati i mmane.

Fructele enumerai.e paua acum fae parte diin catcgoria fructelor carnoase, se ll1ancau nu numai proaspctc sal! crude, d se COii'Iservau pel1tru ia:rna ca rezcr';!'c aJimentarc.

Tot Hsa d.e frecventa. cl,aca fiU tot as.a de "echo, sc pare fiCi fi fost conservarea fructelor intJ.·~utl nchi.d dulce, fruetelc ,~e asezau in vase mai. marl, chiupuri, apei soc rl1ma peste ele yin duke natural sau must tierl.

Nu a .. !I de i.mporrante dar nici de uHal sunt migda.lcl.c, nucile; c~re en:1.U rare ori c,onsidera te alimcn i.e de baz<l.

CARNURlLE .I )Camea de one

Era Ulli aJimcnJ de bazaffecvenl. printre tarni si in deoscbi intrc munh~!fii insa mai rar prlntreceicare faceau, pa.rte din daselc ina~tc, 2)Camea de C<l]2.l]!..

SO cons.uma curcnt in Inediul rtili}l. in.~a tnt i"'S~l de pUtiI1 ca si cea dc oaic i:n cere u:rile sup:rapuseal,e soc i etati i rom::me _

3) Camea de ]}Rt;,C

A conslitl1lt: din cele mal ve;chi limp uri Llnui dill alimentde de baza pcn'l.ru bueatarla. wmana, in primu] nmd pentru. mesde eclor boga'l.i .. 4)Carnea de peste si de Iwan:.

Cmll'ea a.lbi:l ~l fost din vcchi timp-uri eonstJmat;;:1 si galita in difClite modurL.

Pestelc c:t"';l]1eScHit cu mare maiestrie cu mare sI SCI'vit ell dCQS,ebita placere de cat,e mernbri dasclor inalte.

D~oarece stim dcstuk: indict 3i s.lim l1.n.llIi.te inronuatii despre I'DllUmi ne pu t,cm da s.cam.a de r apl Lli ca detin ea u un i nu It ,6rrad de rafinamenl s i cunMlcaU foart:e binc alta gatitului.

lW"ilttu!:l1l JORDAClTESCU, XC

I:

A

APARITIA SI RASPANDIREA

CRE~TINISMULUI

in prirnul secol al crci noastre, in Imperiul roman si-a facut aparitia U 1l0lIa rehgie: crestmismu], Aducand un mesaj universal, mai presus de diviziunile narionale sau sociale, crestinismulavca s~ devina rcligia dominants pe lntreg cuprinsul Irnpcriul roman,

Crestinisrnu 1 s-a adresat mai intai cvreilor, Nuclcul intrcgii doctrine crestine, prin doctrine lntelcgandtore litarca credintelor, a ideilor, a rcgulilor care dCf9.tW8'C u conceptie a ornului fa~f~ de Dumnezeu, f~lta de ]UITlt! ~D fata de cei laIti, este Usus. pe care discipolii sai I-an numit Mcsia. Nascut in Palestine d a last .r~stignil in anulJtl. Vla~a ~:i scurta lui Jipari!~ie sum dcscrisc de Evanghelii.

Iisus nu a conte star rcligia cvreilor, dar a LL'lCercat srI depaseasca limitele unei ~Om1.111]UW urnane restranse, rnesajul sau fiind adrcsat tuturor , oameni lor. Crestinismul este 0 religie intorneiata pe iubirea aproapelui si pe virtuti morale, Crestinilor li sc promirca dliP~, rnoarte viata crcrna in

imp~rli'~ia lui Dumnezeu, Paradisul, '

Crestinisrnul s-a extins repede b Jerusalim. PersonaHlJqile cele mai importaate care all ~Ijulal la rasp@l1direa crestinismului au fost Pavel ~i Petru. Conciliul de 181 Ierusalim din nnu149 d.Hr, a dccis ca nona religic sill iasa din granitelc ei initiale ~i s.a xe adreseze ~i celorlalte popoam. Cresiinismul a devenit astfel 0 religie distincta de iudai .. !11. Cu f1j utorul lui Pavel au aparut prirnclc comunirati de crcstini printrc cvrci, dar ~j prinrrc grcci si romani. Doua acte rituale trebuiau respectate in primul rand pentru <J f . considerat crestin : hotezul si ]mpaltEi~<mia,

Biserica a a vut de lnfruntat problema exrerna a ncrsecutlilor (din

• r '

partea statului roman) ~j pe cea intema, a ereziei, Cauzele persecutiilor

romans ~l.LI Iost de mai rnulte fdUT1. Mal lntili politice, deoarece crcstinii Ii erau loiali lui Hristos, iar romanii Cezarului. Alte cauze au fost de natura rel igicasa, crcstinii refuzflnd sacrificiile pc alrare si idolii si de natura sociala, crestinii mil itftnd pentru egalitate socia LEi, ceea ce, in ochii aristocratiei romanevccnstituia 0 adevarata revolutiev Persecutarea crqti.nilor [I rost mtH rc]j.giofLS~ cal ~i politidt Prim'lll m~re persecutor a fOiS'l N~m, care £~ li'isp~ndit 7.,\-,onu.1 d1 iDlcen~J~erea Romei s-ar n datorat acestora. Ca Ulmarc a accsl.ci acut:alii, crc~linii au fost martiri7ati

Pr()c'e5111 de: lmpaCtlre intre Biserica li Statui rolhHll a inceput ell COl1stamill eel JlIsle (lS()-33?). Numek lui cstc sln'ins legat de Imperiu] Roman de Rli~alil:, de COil st.:;mtinopo I ~i de libentlizarea cte~tjnisn'ililui,

. ,

recunoscul de cl ca rehgic de: stat. J; ondator al Jmpe:rlului Hmnan de

.R..l;l;,g~rit. at Consta.nli.tlopolLLlui ~i p~.rindo al e]'C~lin:i.smuhli, Constant]1l este ctmsidcrat pl'imul imrarat cre~tin.

·IEI

Flavius Valerius Con sttll'ltin 11.\', viUonll. n-npa.nt "Constantin eel. Mare", s-a ~~ascn1.

131 Naissus, in Dada Mediuterranca. T§nar fiind, el a fostchemat Ia curtea lui Maximianus, Mai t~.rzi.u a fost inal~;at la rangul de Caesar in Occident ~i a fost adus la curtca lui Dioclctian, unde .;I ramasm4i bine de ] 0 ani, faptce aavut mare tn~mnniU.a~.o pcntru pr(;ga~jrca viitorului imparat,

i n~~ rnpul dornnici lui Dicclctian, Constantin 1-:1 indeplinit functia de tribunus primi ordinis in Asia ~i Palestina, iar sub Galerius a luptat irnpotriva sarrnatilnr. Dupa mnartea tam Iui Sa.IJ a fast prod a ma t irnperator de catrc armata (25 iuhe 306), S-a c:is.alor.~l cu Fla vi a Maxima. Fausta cu cafe a avut do i Ji i,

Constantin a rcunit sub autoritatca .sa mate provinciile occidentale ale imperiului. La Roma cl a initiat 0 politica Iavorabila crcsrinilor, Prin "edictul de la Milan" crcstinisrnul a devenit 0 religie egala in drcpruri cu celclaltc culte din stat. Constantin a continuat ~i a desadr~lt toate reformele administrative, mihtare , fiscale, financiare sau religioase initiate de Diocletian. Cu Constantin ce Mare sc inchcie proccsul transformarii Imperiului intr-o monarhie de drcpt divin, de cscrua crestina, Numarulproviuciilor estc ridicat la 117, gn.rpa.te in 14 dioceze ~i ~ prefccturi,

Pc plan rcligios, Constantin a luat pozitic fmpol.riva ercxiilor, urmarind uni tatea bis cri c U, importa nt factor de sprij in a] sta tLJ.~ uj. in anul 32:5. a avut loc la Niccca primul sinod ecum en ic a~ hi seri ci i crestinc ,c are a pus bazclc noii tel i gl i Priu J.C~ i v i tatea sa, Co ustan ti n, prduand atnbutii care ]] transformau in sef al

. biserioii crestinc, Cll toaie ci:'i si-a paSlrat in mod alicia] titlul de ponrifex maxiJnus, S-a stTalitlid su

. lichideze schismclc 'care amcni.n.~[m. unilalca bi:-;eridi. om· ~i a statulu.i, ~n~!ltulHd Duminica (Zilla :Soarclui), ca zi de :-;aribilhKlTe s.~~.p@nii.naH1, pra cti.ca. fa.I'~j, p.n::cc;dcn1 in. 1 LLl1'l.ca pfl.gJn [J ..

Din <'L1lL11 316, ConstanliH ?~Wa stahiJit rc~cd.i.nta in :Pcnllls1da Balcani.cij., 1a SerdlC~, ..... (Sofia de azi), in allnl '324(',1 a ale!> cdal.cOl. greadl Byzsmtjon drcpl. n.oua capitala a Imperiuh.Li lloman, in anul 326 ~i-a S3.rb:iloril]'1 Roma Gei 200 do a.ni de domnie dup~ care, la cd teva hmi, a parti s.il ora~ Ll~ In care m.J s-a m.<l1 l'nton; niciodat~ ..

ReC0l1sITU]t ~i lnconj ural ell .tilhul putt:r.l1ice, Byza.ntion, noua capi.lalll, a [OSl i.naugur£llti b 11 Im:l~ 330, d§ndu-~-sc numclc de Ccmshmrinopoiis (():ra~u] lu] Co.nstanti,.Il), care van Imlnit ~i "N OU a Rom~r'" 0 n!L1;' uJ :'>c. afl ~l 1 a ra!inucea drumu.rilor COl'1'lCI'cia]o care legau Eurnpr.l de .l\,sia ~i M~rca .Balti.d do Marc:a Mcdircranll. irnparalul C01~stanjin cd Marc a fost una di n pcrSQ na ].iU. j.i k, ~::k seamfl di n i stori 2\ univcrllaUi. I~§na la e1, Blscrka a indurat grelo

. -

perseeut]i din l.:Hulea ImparajUpn' romanL

ConverLirea ]LJj la cre~tin]sm a rmcll1.nat 0 ma.rc cotlln!";::' in. iSUlria accslula. Constantin a asigllrat Biscricii. (kp]in~ I.ihcd~~te into~ ~!l1pel'iul J'Dlnau. Biserica intra, de acurn inaintc, intT-o pcrimloLili d.c 1111f]ori.re ~i pml)a~]rC, in <<s.cco~.ul c] de aUf»,

Rezervatii din Muntenia

, -

Rezervatia 8n ngu\'

La circa 40kn'll1ord de Bucuresti, pe sting-a. lacului Snagov, 51:: afUi. n:~zerva!ia cOlnpled.

Snagov, care reprezinta irnrest al vechilor codri ai Vlasici, cc acopcrcau odinioara 0: mare parte din Cimpia Romfma. Rezerva.lia sc ana la capatul drumului aslaltat cc se desprinde din ~ose<ma Bucuresri- Ploiesti, 1<1 Ciolpani.

Rczcrvatia complexa Snagov arc 0 suprafata de 1727 11a, In arcalulei sint inclusc: partca de nord-est a lacului Snagov, trupul de padurc cuprins Imrc parcul Snagov Gl localitatea Silistea Snagovului -~i trupurilc de paclm."e, FUl1idLLI Sacului, Gruiul ~i Popesti, din estul Iacului.

in spatiul rozervatiei sint prezente solurilebnm-roscatcpodzolite. Particularitatile climaticc '>l'rll favorabjle dczvoltarii clcmentclor de vegotatieatit din silvostepa, cit i~i din zona paduriJor de foioase, Astfcl, temperatura medic anuala a acrului este de 10,O'"'C, alunii ianuarie de -J,dC>C ~i a lunii iulie de 22°C. In spatiul rezervatici cad annal prccipitatii inmedic de 671 nun,

Vegeta!ia. lemuoasa cstc reprczcnrata de 0 padure.de sleau, in care dom.inA stejarul ~i carpenul, insotiIi de tci, frasin, ar~r HH.flreSGj jugastrii, scnrus rreCllm ~i de 0 bog~rtEl cortina de arbusti, aJeIit1.lir~. din lemn diinesG, pI.i.du.c·el . singer s.a, Ea cuprindc in covorul sau floristic de primavara ~i varlii specii rare ca: brindusa surie .' spinznl mirositor, usluroiul bulgarcsc , stinjencii cu frunzc SUb~Hi , Accstorali se a.d<luga untisoru] . vioreaua , brebeneii, in partea de vest a lacului exista o zon~ ~liinjjIid. de circa 1000 ha, unde cresc uncle specii de fag fagulcaucazian ;# citeva exemplare hibrizi intre f~lgul roam 11 si fa gul can cazian,

Rczcrvajia se extinde ~i~ .. upra laculuiSnagov, considerat eel rnai mare liman fluvialii din bazinu]hdmnitei. Lacul in ansamblul sau am 0 supmfal!i de 576 ha, 0 lungime de ]6.5 km ~i 0 adiucime maxima de 9 m, Hind eel rnai adinc din Cimpia Rom2i.na, in cea rna] mare parte, <lpa lacului estc acopcritade vegetatie acvaticii, plaurul atingind grosirni de 1,5 m IlJ cozile acestuia (Coada Lunga, Coada Rece, COMa Ca!.dul.UL ctc.),

Ca clemente Iloristice acvaticemaiin~·cref;antedinpunctdevedere1;)liinti:fic21min~im:olyti.!elul , OU'~lclLL! de apii, siigeata<).pei. 9i nufhrulindiun,

Cercetarilc fau~lislicc au scos la ivcala uncle specii rare, rclicte ponto-caspicc •. COl larnelibranhiatul vegelatia plm,ct(_micil1.Taie~te copepodul specific lacului, 1n apele lacului inlihrim (} bngata ihtiofauua reprezentata prin biban, platica, crap ~i dona. spccii de guvizi: Gobius gymnotrachelus si Proterrorhynchus .~p.

Complcxitatea v egetatiei din rezervati a Suagov ~i regenerarea spontana ,1 elernentelor componente slnt favorizatc de potentialul ecologic al spatiului in care ea sc gasestc, in sczonul de vegetatie plantcle dispunind de temperaturi medii de 20,(n:; "i de n umiditate ccrespunzatoare s ubstta'l ulul.

In hnprejur~n~i U1£l1 pUL Ii dzitaLe la!.ul Cio~p~nd (ScrO-Vi1;ite<I), Cd ~i p~durtl:a de sJcjat Ciolpani.j ell un .bogat i'o[].d dnegetic; lucu.1 I Hi.lteni (M~nastircfl.) ~i padurea Codoc P'l.

Larisa CEAU, XI II;

:tJiILI~AJ{EA:(::AicULATQRULUI IN ()R:ELEDRlsToRrai, . il

, • .' :. • I ~, •

I. Desi ill acest stadiu au ne propunem, in primul rand, ill. relua in discutie aspectele teoretice ale problcmci proiectarii ci, mai ales, precizarea unei modalltarl practice de proiectare, deci de gandire, de anticipare si de rcalizarc a unui invatarnant cficient, imperatjvc dar exprirnai in. Legca invatamantului nr. 84/1995, suntem nevoiti torusi sa Iacem 1111~.le precizari conccptuale.

I. N otlulle die proi.ect<l reo Opernf ile de d efinire anticipati va a 0 biectivel or, conttmutuhri, 8trategi i lor de dirijare a. invatarii I)] metodelor de instruire, a rnaterialelor didactice, precum si a relatiilor dintre acestea In conditiile unui mod de org:Uli7.arc a proeesuhri de invatamant sunt corelate in ceca cc dcnurnirn proiectare didactica.

Se intelege ca eseatial in proiectarca didacticu cstc ca educatorul, invatatnrul, prufcsoru) .~a gandcasea, sa antic~pC:r!c aSQJpra oricarci activitat: ce trebuie sa fie rcalizata in cenditii-eat mai bune, integrand-o rnai (]cpli1ll in ccrintolc noulu! curriculum scolar, programe scularc ~.L evident iu fiualjtatile generale ale in vatarnantul ui nostru.

2.0 a doua d'Icstillne care "pare necesar sa fie precizata, tine de fsptul ca exista mai multe categcrii de proiecte: politica scolara, currieulum national, pmgramll scolara pe care, desi Ill! educatorul, invntatorul, prefesorulle elaboreaza, este oblig:d sa le adanccasca cu intelegere pentru ell ol c ::;t::LU la baza cclor pc 'C1!.Te el le elaboreaza direct proicctarca didactica anuala si .... erne stri a I 11, prczcntarea Uti itatii de invatarc.prciectu I de Iccluc_ l<\llosirca lennem.!lui de proiect in practica didaeliea :.;c jllslifica. [lrin. aceca ca. cl cxprima un cOl1tiIwt amrlu s.i PfC'lLlpUrie: CC;l!"ll.llin 0 prcalabila eonc ept ie, 0 worie s.liil1 t [fie a,. b i £Ie ins us i ta de c.a tl'C pro1eso.r 51 chiar 1:llI_-11111 e:xprimata,. lntr-o term.inolog.ie ('Idcc,," ala, i 1'1 redactarcil. pml cctu!u i.

Din [ler~pctJliva mm:r aSCl!11.cnea p.rccizari. teorehce I

c:olls.idcmm c a lef.m.erll.il de proiect

• .I ••

NC lInpUT! L: eLi twccslt2llc strmgcl1ta

:,ilunci caml eslC vorba de 0 activ.i tate luetoclica, cad aici se og]indc 'C cd mai direel eet-lute·le impuse de rtOtiunea de pl'Oiectare, preZie.ntale in dc:Gnitia de rnai. sus

n. In ce.ea ce privcste pmiecruI. de activitate mel:bdic·Ol pentru cllhhza:rea calculatonlkliul1 ore.le de istorie. e~.te tot ma i 1 impcde a~tazi C,l {lhliga~ia scolii, 'acec:a de :-;ncializare a inuivi.zi!.o.r, aU. mai pu~.le fi ma1cria.iizala iii practi.ca sculan fart:! folnsiwa celor doua lTI1jloacG de lnfonnarc: {wrl-line », .separate sau cn p osibilitalca ,cuplari i lo.r, In acest contdt, fbiosiea

•. ca·!culattom1uu G.reaza potem:ialita~ea reu.[I]lii textulu~, imagin.ii., sllmetului si a misca.rii, iar aceasta okria p1uridimensionala nu poa~:c fi deClll bCTldica ill inteleger,ea 1l11ei siluJtii is:tori cc Sii 111 m . .:nljm:n.;a d [lvi 1 nT spre cer'ce·j,ne ::;i Cun{}a~U.:rea i~lorici_ Oriu.fide St: in.filptllicstc {l « des.chi.dlerc » sprc surse de dncuTncnlarC originale ca s.i spre multiple interpret~'ri ak acestom, so pmdnc 801utii tlhle c.are c.onduc 101 sporirea procesclor de invatare. Tocnmi de <lceea se NpUllC ca (( acoin uncle se initiaza 0 cerceta.re se ap:rinde ] urnina )~. In cOilsooium nevoi a sustinerii pedag3.gice a. ll.llei asemenea ~( d.cschi dcri )). dc caln: pm fc.'lOr cslc abs,oi.llta si. esential<l. Cum 1a fell dc 110Cc~ara mmanc ~i consutlw.rea lnstn!lTIenle11·ur clasi,·cc d.c inl~ml1l:~rc 111 domc111ul j~torici: ca.rti dt: spcc.iaJilalc, articolc, ziare:, afhi \'C, fonduri muzcistice etc_ ESle foar,e impo.rtant C<I utilizarea calcnla.tomlui sa Inl de.vi.t1..'l tm scop ]u sine si illforma.hile fl.lmizate prin :intennediu1 lui sa ramana SlirsC de lucuna la indcrmm a c levi len ~i [:1 rTOfc~om~ ui ,dar

I··

IE.

fara sa copleseasca,

F 0 losirea efici enra a surselor de informarc sj crcarea ocaziei de a face 0 « Iectura plurala » a faptclor s i evenh nentelor istorice prin intennediu l calcu larorului. ~11JnC in fata profcsornlui prcsiunca constanta iii doi fllclnri: a) multitudinca in l{mnaLici cafe: :Sc: ofere spre ~ tudi u ; b) fragmen U:1I!C9J, fa lsi fiearea sa 11 d enarurarea informatics. De aici dccurg ncccsitatile didactice privlnd uti! izareainfonnatici 0 btinute prin in termediul calculatorului, care sum legale de includerea acesteia, de practi cile did actice si de eva luare,

III. Integrarea optima a informatiei primite prin mijIocirea calculatorului oexemplificam prin predareainvatarea lcctici de sinteza « Istoria rornanilor I>. els. a VIlI-a.

Scopul lectie i a. fost prezentat cu njutomi cunostimtclor acumnlate anterior, evidentiind caracterul unit a .r a revolutiei romanjlor de 1:<1. 184ft De ascmcnca, nc-arn prupus SI:I suhlinicm pa~:~~·! decisiv facut de peporu 1 roman p{;n tru in scri erca tari lor rom ane in orbita modernitatii, nazuinta romanilur sprc progres, libertate soc is! la s i ~lati ona la.

La inccpurul lcctici pc Iiecare monitor apare tirlu ternci « Programul politic pasoptist si erearca Remaniei moderne n,pe lin fond de carte si pe un fond muzical adecvat creat in prealahil, prin program de computer pentru n dobandi astfel 0 nota in plus de atractivitatc. Dupe incetarea efectelor sonore produse cu ajutoru] calculatorului incepe desfasurarea propriu-zisa a lectiei .

lzhucnita intr-un context european de maxima complt.::xil.al.e in primavara 'lllU~lli 1 H4H, l"L:vul utia. 'Wlllal1:l a ridieaL tHincl'lTUI Itlplci· pcnlru pmgrc;i, ifnci::!I, lihcrtate si Imitatc natinn.ala. In ace~l moment c~tc

pos ibila imD·lic area' c.a I.c U lalflHt] ll·U· care va ev iLl en.fia oolllrel.e revo.lutiol:lare enmpcnc in ordil1ea c!OI1010gica a d even irij IOL Prin fJcili.t.1ti. specifice tehnic i.i de c.a lcul, elevii in UI1IlOl. actiomrrii l.mei taste a compuccrulu], pot nvea pc mon~tor 0 ~( hflrtll vie ~~ a tllropei, pentru C1l! pe eil pU]SC!.l:;o;,t c;cllITcie ff\'olllliotuLrC Roma. Pari.'), Viem., BudS!, Sibiu, BI.,j, bl~i, [slaz. Bllcurcsli.

Irn hart a aeca.~I ... '1 a Lu:mpei [;~tc: RI:t:cnluala (:xL~(enra RumDil'1iei ani lor 1 :\41-:, N Haria vic }~ a ec·ntrclm rc'~·{Jluli.()narc do·n Eun)pa de la 1 X4M Va ramane pc ce:r.a:rb atata tim.p eat es.te nec.eSflr puntru de-s.fas.nrarea. cOl1vorbirdor lega[e (Ie prezenta so mlu! Tf.lri~m· Romane in revolutia europeana, eafiind un mijloc in pIns .in fixarca cunostirltclor ffitori·ce.

Pen tm 11 arabi si pcntn.1 It mij]oci intip:;nirca.la d e:vi a 'L:scntci si ordiTlii urgcllki rt:alizarilor rmpLlSC iii program, am inscr.is intr-o nOLi.a imagine aparlHa pe .monitor nwdificfll'He spccifice socictadi mrnauesti ; .rezolvarea pl'Obieme.i ag.rare, obtinerea de drepruri. si

libcrtati (i.cm(}(~ralice~ unitatea si independenta natiunii

rornanc.

S-a mcntionat prin dlscutii ell elevii, in mod special, carcvolutia a fost pregatlta de decenii si din punet de vedere ideologic, de 0 intreagu pleiada de pcrsonalitati cunoscaroare a realitatilor rornancsti si preocupam de evolutialorin lumca modcrna Pozitia m u I itanra de vas ta Cl]~tura s i carroas tcrea socictarii romanesti, a. eomandarncntcler dczvoltarii, au dat, « trunl<l~ilor rcvolutienari » (ale caror porrrete apar inrr-o aha imagine Tlc monitor, cernra si ea, prin actionarea unci tastea cahaslaturului de catre elevi: N. Balcescu, A. T:!I1r;u, 1\'1. Kogalniceanu, I. C. Bratianu, V. Alecsandri, 1. H. Radulescn, AI. G. Golescu, AI. L Cuza, G_ Baritiu, L Ghica, Gb.[l.bgbenl,lXlsihiljtatca sa iuteleaga ccrintclc prO!;lTe.~ului economic, socialpoll rl c, eu ltural si pe aceasta baza, sa formeze un program, poluic coerent care va sta la haza modernizari i societati i rum ancsti.

Rc liefarea acestu i program s-a facut prin ilustrarca comparariva a rcvendicarilor rcvelutiei de la 1848, ell ajutorul computcrului am reprezemat grafic ccrintclc inscrise in ~(Prl}ci;;Unfllia de la Islaz », "Dofllltele Partidci Nanonale din Moldova» si « Peritia N,nimn.ala • de III Blai », codificate in trei patrate, corespuezatoare celor trei previncii romancsti, Dcnarccc revendicarile prineipalc sueu in nomar de 9 in fiecare d inprogramc am creionat fiecare astfel de patrat in 9 parratele mal mici, colorate distinct. Am prezentat teoretic toatc rcvendicarile in aceeasi ordim:, pcntru ca atunci cand am vmhit. tit: cxcmp]u, de drephll la ]llvatatum, cI :s.a aiba in toate programele mllnaml dc on.linc 6_ In timp ce .')e arnintcsc formular:il.c distincle, pe monitor

. patratelul cu numan.1! 6 ,"'l:) dip.i. Exact la.fel

: ~croaw proc.eda ell fic:carc di11 c(:lc 9

. revendicari pdneipalc_ In auest B10d se crCa71l .~i n ()S!l'oCcare re~ax[lre in <l;cest moment all.echei.

M.crnt.inut ca dezi!derat al gem:rati_d pasopti.ste,. programLlI rcvol u.tici de la 1848 va influcnta J.cd~iv istoria uoaslra natioJlala in dilllllUI ei sprc mndernitalc_ Reveniti in Principate Ia varsW matllril,ttii, ra~ortistii ,"or acriona pent-no rcali::J:lfc.a If! 1859 a Ullirii fI,'lol,dnvci CLl fvh.mtel1.la, pentm re"li"an;::I unificarii poli bee si adm itl islralive, aducerea pranlului strain 1.£1 1866 si adoptarc1l. in a.ce1asi an, a Cunsti'lI1~:iei, obtinere,l ilmicpcl'ldentei de stat la 18T1~ 1 xn, hlate jncunlmaTc a pmgriltnului politic pa&optist. Cdc spuse .in acest fllinial :)c pot. ill1stra grafi c cxe cpti () Ii a I, vi ZlLla] i Z llnd1..1-SCCU ajuwmJ computemlui, cand pc nwnitor apare 1"'Ita Rumaniei de 1a 18S9portrctdc I u.! A.I. euza, ~ . C_ Bratianu, M. Kng~tlniccii.t'n.1, Carol I, Constitllli,l d9n 1 SM, n arLa Rmnanie.i d·e b 1878, las,md limp conversatlilor profesor -c 1 Cv].

IV. Avantajek uh~i7,arii c~lkuJalom!ui 1A'l orele ck: i~lorie: NunL :patticiparea (hrectll a ·clcvulQr 8i. in realizarca pe calculatm a ·m.,uriaJului di.cia.ctic, lnlU numai in utilizare, integlrar'ca c1cmcflllllui nou pe fondul CUl10sHnlclor aeumillate anterior, ela:lJOr.aTCf.! dc gCl1c.rali.z2l.ri noi, prin relevarc,l unor logioelag.aturi si integnrea lor in stnlcturi Iargi. Introduccn;.a clillculato:ru.!ul. 1m porut:ein HDci un, caz sa subsbtui,e pro:ll: snrll~, ell..~~te dom: un instJ1nnent in Ol-Ctiv it.alGa sa_

CakulaluHill cstc 001 mai modern mijloc dll invatlilmHnl ~i. eel maj atfflctiv. E1 face gmnca, face animatie. FI poatc J:;, jriu'~o forma. llI.OU1li, via\<l ~i tTecutu 111 i, ckci i storiei.

Pmf. Claudiu PfJRDESCU

Marmarul lil,ulu;

•

Mr. 45 ]

~Colegiul ~afional Tehnologic din AfaLiisari adevaraLii' $coalii Europ'eana

modcruti, 111 cure se punc din ce In ce rnai mull pre], ponte ,111f1i mull deeM .~hallali1, pc valoarc, pc princ ip it, pc TC/.LlI rate, inh--u HUe iL~LHh:: modcrnii rorrnlncuscii, in cane: tnvi\!rlm . .lnt.~d, pares' asorncnca unu i oponcnt la h::nJin~::I gcncralii. sc ~e['llJa il1"::i.'i intr-o rnarc dCl1en_;LI.~lll'. intr-o astfcl de soci c uuc c: x i .. l.ii undcva, II1t-r-o cornuna din Gorj. 0 :,;,cnal i-I u n icat In R0]11.'ini:1, Colcgiul National Tchnol •• g:ic I'vfiWls:rri_

Un ie i tatca ace stc i In~tituJii ~COILlrc, provinc in priruul rand .. lin taprul di 1n nnul 2000. prin progruinul de roforrnc In inv[l~!lm.l11l, inililoll dc fmnul mi.mLru al ,1},dm;lIlid Nan'~l1a1t.::, Andrei :"'1arga. Lic'cLllu{ 1 ndn,,,tri a 1, rk pana .n.l~1 n C;, (i i n co m Llil i1 1\,,1 fiW.sari. - G or_[, i-~~. fo~j. COllfcri Hi ti~.ull:ltLlm d.0 Colegiu Satiomd, Asll'<:l, ('ok gj-tj IN !lti on a I TL~lmQI(lgrc M5tli:;;ari a dCV{,llil pl'ima ~i dcoC'anu.la~1i :-:ing\lnt ;nst;mt1c ~" invJ.~nlllilnl liecal. di 11 nlcdm I nun L ('are ~~1IJ tl' X 11 S fonlul t in co kgi tl Ilfl\iontl1,

Sill_1al imr·o lncalLtatc rl~fa~'m i"aC1 din multe punctc de vcdcn::, CnkglLIl Na~.iorlal Tehrml'ngic Mjttis;1ri sc,inal,\li. maicstuns. en () ad~\iaralii Colmma a lnfi11Ltullii. 1'i -ml cl i:\ J.i rc a G<':~I. l11~1 i d(j pn.'I. ';l;i:I Ill~li ~CmGLti:\ ~l ·(;~U lllLLl dc~ diu Lalili din ;;':()niL C a u adcvrhat.Ji Cct~1.tt: u LLiminii

l'flfarl~s in rnijlocul irucrnului, despre olcgiu) din \,f[Mluri, mp eel C[lI'() i-au dk;'lt pragul au avul ce v dea ~i. mni ales, flu pulut si'l SplJHi'l. ~i alto!';'! eli 'teuula diu f'vi~;rllsi1ri. devenitfi singurul Cult'gitl din tanl de la laro. dispunc de :'0 de 8.'11 i rle cbs;'i, dintrc

care 16 s u n t

In h c r a t.o a r c ~ i

C,l hmctc. C l;1d.irea atcficrulu i-scoala • rc

e x c e l e u t , in l' ern at LL 1 asi g LI ra t"~l zareu a H,ij, '.

U':- ctcvi. A bsolut Jiecure sHl" este uillata cu apara t 1I.l'fl 1] ltr arn OdCfl'l;:j. dovadil eli ilici, Eun>ra :oC afla m::ac;lL b eLl 'IILc.l til: futlrlC mult limp_ Dulapl1l'l h.: UI can l ~. phm~!; kmaL iu~. l'dfl Llrilc ell [~lurJ. me~d~ fl~ birou, l(j'!":: v i :~o:l"ld l: t<olor, C i.l.lc u li1 to II relt.:: UOIflC C t u I.e ~ a Intcrl'l[!t, ~'LJcoproicC'lmlJ'dc, r":lrupruiJ;:~t l'Hd~. e~~1 and~ J~ prllit~('1.h- fllc· parte din U"ltHl ea obi;'rl1.1 tHl a fh::c·al"ci ::>iiIi O~ t:m'S. Si\ 11\] fll' ell

.

fuinlJC d<lf, fiecare s,ll;' dill ca,tirul Colc£iului 111,'\U\slhcan, di[;puIIC de cak lIl1 h.":I(~v i.Lor Gtl]tJ{, un t"il il.;u I.tl.rnr 4,,:Otl~~1 fll' lu rmcr·ncl'. W1 vidcnrroLceiof. un rctrUjifolc,ctnl' :;;oj un CCf[ll1 d~ pn')ieqit~, ']O;l!Q peJl11l1 0 .;frt 1)1 .i bLInd d.cs ft.:;<lLrar~ n <1~tu1ul didadic. Mai mull. ('1'.\1 dI5rllll(~ de cnlHh~ii llHJdern..; rk: 1 r·.ai, in sen~~!i Col

marc, in~tilulic tic invi:itl'utl<lrn prin numarul do ~ul'Jele care Im)a1;i ~i lucreaza aiel, pe~lo 2000. AVt~m :rJ:-7.u]l;;J,.j:e lmjcc cu rcvisra Murmul'll.l Jiljului, rezn 1 tate fnartc - bune ttl exaruenele na!i.ona]c. proecnte {Ie promovabllitatc de pe sic 97% lc Tcstele Narionalc ~i peste 871_l'o 1 a Bacalaurcut.. Avert! partenerlute cu g ~ari, oca ~ 1 i ell CaI-C am cfcctuut si arrt primit mui multe vizlrc ,ll c pari en cr i] or uostr i

C u r-o p c n i , in c adru l

p rogr amu lui i uterria 1 ioual CommCTIiLL~;. AV1;;rn l"1llrHcip.'l.ri ~i rezultatc Iearte bune la a serie de concursuri: Winners, 01 i 111P i c i i U LL n o a s re r i, t, Cangourul, locul [ Ia protectia rnediului r;;i altclo, Dispunem de 0 baza mnlcri~ lli. de ;n\{; di l;I,t ~ i astu doar pt: h tru ca e levii nostr i ~a Invete conditii cat mai bunt: ",

Toa te acesrca, ~j a'!Lck, n.c i.i:ldrcpta~osc si'i (Ita,:n.:IAlH l,'i noi Colcgiul N ati onaI Tchnologrc di n MHl~Siad 0 ~cuaHt unicat in Rornduia ~L dcmua de On.OfLrD!1 pc care a prirnit-o, de cudltto, din partea Iv1 i n is 'I end Educ at i c i , Cercelarii ~] Tinl}n;Llllui, aCCL)~ de SCOALA EUNOPIiAN..4._

l'XlSLti api.t powbiHl. frccventa. an i marca vi 1::1 i i socialc H Iu Romania, Suntcm cca rnui

gaZG, cun t.ru lf rc rrn ic ti,. ins'ln I fI! i e SHn iU:~lrfl In c o nd ij i i ace: i de ur al c. Cab incru) rncdicnl <lsi :;:;ur1\ ~i aeesta bunu) wen; al v ieri i !'.(]cia le din cadrul CTM. Trnns portul de v il or soc face gratuil de la ~l iuspre cass, C1l rlo~la microbuze obi i !lute prin rrngrn mel Guvernul ui ";1i ['J ~n !-,xija conduce lorj]!')1 dcla MiHi'l~a[';_

Recent, rot in cadrnl Cl\~T MII1.ilsori. ~ fest d[Ji in rolusinl!i 1]11 ultra-modern arnfi renrru, dotat cu toatc 1i.I.tiliLii.ilc ~i en aparaturil de ulnrnri gcncratie. Mobilierul, 1;Lb1a llli,\nnl.;lica, stalin de em i sic, Intrcaga sal ti d c amfitonrru, 11.i la~li imprcsia d tc a'iJi Intr-o ~alli de :,;c-Jinlc ~.

cetei 111<11 PtllCUJ LCC i I iSI itu] ji private.

mtlta~arC'nilor ; "Sarbatoa rea Fi i l or JHplltli'!, ''Zi l el e l'riIn~ ver i i Europcne", "Z ilclu ub ~ o l vc ntul LI.i" , "Alai u 1 obiceiurilor J~ il~nu'l'\ "ZUllil croilnr" ~i alrele.

Glast! l acri vlV'i.t i lor, prcocupari lor ~i pas innilor clcvi lor lim ;'I.Hi1.:isari S[: numcste ,.Murrnllrul Ji1lului" • cditf1Lt~ de elLtre Fundajla ell acelasi rLLLl11ti si una dinrrc rev istele scolarc <I])rccialc In

en 11 c ur ~ LL r i 1 ur

N<i.J io n a l e a Rcvi st c l o r

::;h:01<11 c o rg an ixatc de Mi u i s t e r u l Ed u c aii e i , Cen;eUri i ~i Tincrctul ui, din u lt ir ni i !ll) i. A~tf cl , rcvisra .,~lurnwHiI JH~1l1ui" a dcvcnit pcrtdrupclu 1 clcvi 1 or din M~LI!'igal'i, fi ind 1 u~U'oC;Jlrl ~i Lk'~im·ul1t1r'C f1. locului 1 pc ~arr~. in u lrirrrii to an i, rczulrruc care au CLI~L1r}imH CD d i~ ia din uccst an a Concursuiui N.:qioLWI de, Rcvistc $t:olan:, (and .Murrmnul Ji lrului' , revista Cnlegiului din Mi'iH'i,~fll;. a ()b ~inLiI. eel 1J1<.l.i m arc puncta] pe '1<11 :~, dintre eclc

350 de fL:VISlc scolarc care au partici put If! concurs.

Dirccroru 1 Colcg11llu;, nUll dtru Df.id::ilnll. umul cam n $Iim. q: snl'l~ca~d '!ocuJ ~a ninlcll i rtilld, m:nul can:: t>~ 111'1;'1 in umhm a loak lIct:s'lea .;:i ~pr~ care lr~bllic sit, ~c jndn.:p~.e luah; lmlclok dcclar~:

Toalo..: HCoC.slca, ~L n 11tlli: altdt), l'(::p[..:LimCI unnc Lilt.:: L:Xi~'ll'nlci dc I.ufll billJ.:. dl~ to ani ~. hlllch,l1ln cultnml - ~tiin~ ifh:e .. MLl rtnu rul Jilluluf', iufilnlatll, 1a 17 t~hruafit, 1 ~)~n, rllBdJ.~i(l ,II

ovui' pdntH~ mcmhrii III.fim~~ii.~iiiiiiiil~

ini I ialori tic prUrl:.s~lri.i

Dumitl'lI,Floarc(l. ~i Ton Dad. ,I:'ill. prL:C·l.Hn ~I pc

.;: I (: v ii IlJ r A I in ~ ... -:;~~.",;'~-"

Du brom iTCSC LI, Lie na G Il'i~an. lkbo.;- CLlH~lrO<lIW, ~l p~ s,-a:n::innl C ... )]cgiului Eugeni.a B:J,r'bi'kionl. Dc· a lllllgul vr'~rnli, FLLl1c1.qia CLl.lLLLl ell - ~liill.'1irjci.1 "lvl.urml'rul. J il!ullli" Ll '-ll}~alli/.i1t ('J S~fie de :H;tivit1111 CLdlilral

educalivc, 11Hlll1UVarea cui tutale .alo

pun 1 ttl valori lur ZUUC-I ~i

COLECTIVUL DE _REDACTIE:

ION ELA. GARJOABA. (redactor ,e,f),

AUN DOBROMIIRESCU (redactor!?ef adjunct)!, ANDREI DANC~U (secretar de redactie), FLAVIUS PURCEL, PANFILQIU ADRIANJ MAoAuNA IVA.N, IDRAGUT ALI NA (redactori)

REDACTIA~ FUNDATIA "MURMURUL JIL TULUI" COLEGIU L NATIONAL TE:HNOLOGIC MATAsARI - GORJ

Tel. 0253 - 376.351,0253 - 376.883; Fax: 0253 ' 376.,883

ISSN 1583 - 2287

PRE&pRESS & TIPAR:

S.C. T'IPOGRAFIA PROD COM S.R.L.

Targu-Jiu

Te,l. 0253'-212.991

-

AliTl f)OllJ~O/'''IlRESCU,

- ~.

Lt MK

J