Cuvant inainte lubiti cititor!, am atatea lucruri frumoase s4 va spun Incat nu stiu cu care sa incep. In primul rand as wea sa va marturisesc ca v-am simtit lipsa, ed m-am gandit In permanenta ce-ati facut in cele trei luni de vacanta meritataé, cum ati muncit, cum v-ati odihnit, distrat, daca ati fost cu parintii in concediu siunde, aji ascultat muzica, ali citit cart, ati vizitat locuri gi monumente istorice, alte objective turistice. Suntconvins ca ati facut de toate si dac-ar fi fost vacanta mai lunga, nu era rdu. Acum, e toamna, a Inceput scoala, venim din nou la clas, ne reintainim cu colegii, ne depanam amintirile si, Incet-incet, ne-apucam serios de treaba. De aceea, inainte de a va spune cAteva lucruri la inceput de an scolar, dati-mi voie s& va mul- tumesce pentru cuvintele frumoase adresate fundatiei si revistei “Murmurul Jiltului”, sa va urez celor peste 300 de membrititulari tinerete vesnica si in acest trimestru sa atragem tot mai multi prieteni care sa ducd pe mai departe idealurile noastre, sa faca din scoala in care va desfagurati activitatea o institutie serioasa de invatamant, stiinta 9i cultura. in aceasta vara membrii fundasiel noastre au participat cu creatille lor la Festivalul national de literatura “Tudor Arghezi” de la Targu-Jiu $i Targu-Carbunesti, la manifestarile organizate cu prilejul “Zilelor Eminescu la Floresti”, la Festivalul national de literatura “Mostenirea Vacarestilor” de la Targoviste, la concursul de poezie “Spiridon Popescu” organizat la Radio “Oltenia” - Craiova, la concursurile creatorilor-debutanti organizate de ziarul “Gorjeanul” si Fundatia “Darulo vietii farmec”, au facut filmul de 45 de minute “Mandrie $i perseverenta” difuzat cu ocazia schimbulul de experienté desta- surat in liceulnostru cu tot directorii de grupuri scolare, licee si $coli profesionale, au initiat demersurile necesare la conducerile adminis- trative si sindicatele din unitatile din zona pentru ane sprijini in actiunile neastre. Si, nu fn ultimul rand, fundatia noastra a fost reprezentata de Elena Ghitan si Dobromirescu Alin la Tabara nationala de jurnalistica. organizata de Ministeru! Educatie! Nationale, la Ciric - lagi, Inperioada 3-12 august a.c: Toate acestea au avut drept scop crearea unei imagini sanatoase despre oamenti acestor locuri care- gi dedica intreaga lor viata, pasiune si pricepere, pentru binele nostru, al tuturor. in acest scop, pentru a demonstra in continuare ca suntem in stare s& infaptuirn ce ne-am propus, trebuie sa actionairn ou rab- dare, tact si d&ruire, sa ne orga- nizam cum se cuvine pentru a da funetionalitate sectilior infiingate 17 aga fel incat, Incepand cu 15 octombrie a.c,, fiecare sa participati cu drag si vole buna la ce v-a indemnat inima, 6& infilntam Muzeul Jiltulul si sa ne intainim, in 1998, cu “Fill Jiltului", la © sarbatoare de zile mari. Deocamdata, atat, punem punct gi sa lasam ca Jiltul sa curga pe unde si-a croit vadul. Va doresc un nou an scolar, plin de bucurii si satisfactil. Sa fit! sanatosi. Septembrie, 1997 D. Dumitru MORMOROC JIC 7 OCO)DUMNEZEU SA VA AJUTE! Domnule profesor Deoarece actiunen de semnare a diplomelor intarzie si eu am legat |) promisiunea de aceasta actiune, vi trimit prin posta cele cateva cuvinte prom- © | ise. Forma sub care le veti utiliza gi titlurile articolelor le veti decide dumneavoasira, Cand am aflat c sunt numit presedinte al co- misiei de bacalaureat la Grupul Scolar Industrial Minier Matisari am suferit o ugoars deceptic de- coarece nu stiam prea multe despre aceasti scoali, despre localitate si mai ales despre oamenii de aici, Cum mii consider “umblat prin lume”, aveem convingerea & actiunea la care eram delegat si particip se va finaliza cu bine chiar duct ea uma si se desfigoare pe un teren necunoscut. La Inspectoratul $eolar Judetean Gor) din ‘Targu-Jiu i-am intAlnit pe domnii profesori fon si Dumitru D&daldu. Drumul spre Mitisari parcurs in compania domnului prof. Dumitru Dadalau, care mi-a relatat pe trascu multe ucruri interesante. Despirtindu-ne de drumul najional Targu-Jiv = Motru am intrat in necunoscut. dar dup’ ce am traversat cAteva coline am ajuns in localitates inceputa dar neterminatd, localitate care ar putea si devind oricdnd un or’gel minunat, Dar ce pacat Regret sincer dacd punctele mele de vedere nu vor atinge sperantele dumneavoastri. Important este cd tot ce am scris ¢ realitaiea de ta Matisari viizulii de mine, Daci articolele nu corespund sau nu-si gisesc loc in paginile revisiei sau au sosit prea tarziu nu este nici 0 problemd. Cu stima si respect, Iosif Gruneantu 27.07.1997 ci la Matasari timpul s-a oprit tn loc. Nu stiu cui si atribui acest pacat, celor care ‘au inceput oragul sali celor care-nu L-au terminat Sper ca locilitatea si oamenii ei si-si giseasca locul potrivit in peisajul Rominiei de maine. ‘Ajuns la Jiceu am avut plicuta surpriza sit tiv intimpinat de un grup de elevi care mi-au oferit multe flori. Marturisese % acest gest pentru mine aa reprezentat 0 premier in perioada examenului adiugam in fiecare zi 1a informatiile mele noi cunostinte si noi impresii despre oamenii locului. Astfel am cunoscut 0 pare din cudrele didactice ale liceului gi cadrele didactice din alte lice cu care am colaborat. To\i oamenii pe cere i-am inidlnit aici sunt ownent minunati, st&pénigi de simul datoriel, ale cisor interese supreme sunt interesele ycolii, ‘Am avut ocazia s& constat c& le carierele din zona se afla In functii de conducere unii dintre colegii $i prietenii mei. Aici munca elevilor si @ profesorilor se desfiigoar’ th anumite conditit specifice. O buna pane din elevi vin la licew din localitatite invecinate, deplasandu-se tn conditii dificile. Unit dintre elevi au obligatii majore fn raport cu familiile Jor, indeplinind anumite sarcini in gospodarie Pe tot parcurstl examenului absolvenjii au dovedit: cumin- jenie, modestie, seriozitate, einste si respect Analizind toute ele- mentele conjuncturale apreciez c2 rezultatwegal om cide ele isari nile care nat. ssc iu frit sine examenului a reflectat realitatea din scoala Asidar se Constati imteresulyprofesorilor peniru pregitirea elevilor in masi fark a urmari promovarea elitelor cu orice pret Desi probele de examen au fost suficient de difieile sper cB rezuitetul fine’, al exarmenului a oferit satisfactii tuuror gi a reprezentat o bucurie in -fiecare familie implicata. Cu toate greatiqile inerente acestei perioade, Liceul din Mitisari HimAne 0 scoals serioasit eare-yi, pune amprenta, an de an, pe diplomele de absolvire. Adresez sincere mulfumiri conducerii liceului $i uturor profesorilor care au coniribuit 1a buna deéfiigutare a exanientilui de bacalaitreat. Doresc nuturor absolventilor din acest an un viitor fericit iar celor care intentioneazd s& urmeze studii universitare le -urez; succes. 1a concursul de admitere. Misiunea de presedinte al comisiei de bacala- ons | - sil 2 f MORMOROC ICFOCO! ——— es reat care @ functional in iunie 1997 la GSIM Me tasan mi-a permis,si aflu multe lucrusi interesante, unele chiar surprinzitor slé ieresante despre sceastt ycoult. Am vizita Ticeul, am stat de vorbi cu cadrele didactice, am cunoscut astfel evolutia liceului de la temelic pail tn’ prezent. Prin grija distinsalui colectiv. de aici, Liceul este comparabil on ofice licen de prestigiu ar din, anumite puncte de vedere poate constitui chiar 0, exceptie. Orieit de rezervat- ag vrea si fiu. mA simt obligar 2 alirm c& printre oamenti minunayi de aici se afld cei 4D (DAdiAL) « c&tor existent se vonfunda cu existenja gcolii. Aici_ am aflat cA, liceu isi are sediul, Fundatia cultural-stiingitics “Muurmural Jiljului” gi tov aici se editeazit revista cu welagi ume: Prin amabilitates doinnulut prof, DDadaltiu, am primut dou’ rumere de revistei. Dupt ce Je-am citit minag. permite si afirm, excelent nitiativa, minunata finalizare. Stiv ed asemenea incereari au Ost faeute yi th alte liceey dar nu FP cunose vreo evolupie mai Tengiti. ,| Unele reviste au esuat’ tocmai 65} datoriti apartiei unot conflicte ttre E} vechi si nou, intre profeson: ielevi, intre decent gi vulgar. Revista “Marnnnul Jilwului” este ©) 0 lectic prih care se dovedeste ci intie. aceleesi copeni pot 5X coexiste: tinert si varstnici, amintiti despre recut cw idealuri despre viitor si H ereatie literara veche cw poezie yi prozi modem’, eroi 2! neamului cu F | oameni de segin% di zilei de azi. Toate acestea insi_au un numitor comun: Jily.« Mivisari > Liceu - Dadilau Urez succes colectivelor de redactie care vor urma gi mula + putere de munci animatoritor si colaboratorilor reviste Sper ca Fundatia:“Murmurul Jiljului” si-gi materializeze nobilele Obiective pe care si le-4 propus. Darese succes intregului colectiv al liceului in nou! an scolar. ‘SA dea Dunmezeu sa ne revedem cu bine! Presedinte a] comisief de bacalaureat Cont univ.dr.ing. losif Constantin Gruneantu Universitatea din Pets osani"Comuna Matasari este agezata - s/ alc: i citm pe proesorul Dumitru Dadalau, un dascal cum putini are Gorjul astazi, intre Jiu i Motru, intre dealurile Bujorascu, Miculegti, Bohorelu, Stramba-Vucan gi strabatut de la un capat |a altul de pardul uit, care impreuna cu ate gase raulete: Negomir-Baniu, Croici-Cojmanesti - Slivilesti- Bolbosi- Borascu, Stivcani - Miculesti, Hobia - Coviigi - Ohaba formeaza tinutul Jilturilor. Aci, n aceasta vale, traiesc din vremi de demult oameni deosebiti, cu dragoste fata de locurile natale, care au infruntat gi au infrant greutati nerente ale vietii, au ramas.gi au Intemelat gospodarii si au. avut grija sa asigure un rai mal bun urmasiler lor, Pentru cel care cunosc aceasta zona, tetul pare normal, firesc, dar pentru ce care Vine din afara reprezinta “locul unde nu s-a intamplat nimic’, un tinut departat de civilizatia oragului, care nu prea are voie sa alba parte de un trai mai bun, de o viata fericita, Ins nu-iaga JILTUL este localitatea cu un bazin carbon’ ter din care se extrage cea mai mare cantitate de carbune din zona Olteniei, cu multe untati ‘economice, social-culturale gi de invatamant, in care oxista o populatie de peste 15.000 locuitori veniti din toate coljurile tarii de la Botosani la Oraviza gi de la Constanta la Bihor, caro, Tmpreuna cu bastinagii formeaza un tot unitar. Aici, In aceasta localitate miniera, tunctioneaza 6 giadinito, trei gcoli primare, doua generale si deasupra lor se inalta maiestuos, ca o"coloana ainfinitului” unica chadela a invatamantulu’ liceal gorjenesc din Valea Jilurilor, Grupul $colar |n- dustrial Minier Mata- sari. Aici, cu peste 15 ani in urma, era o mlagtina In care can- tau broastele, iar iarna era locul preferat al copiilor pentru a se da pe gheaja. Aici acum, este un com- plex scolar care a crescut an de an, in zidurile_caruia de la primut farug si pana la acoperig s-a folositca liant viata sitineretea | celor care slujesc pe ogorul sav, cat gi a generatiilor de absol- venti” Reportajul de fata, ‘In care indraznim sa demonstram necesitatea existentel tunel institutii de inva OREPTUL LA OPTIUNE {amant prouniversitar cet putin pana tn anul 2100, daca nu pentru tot viitorul, a identificat In ochi matasarenilor o nuanta de patetism ina-9i sustine cauza, pe caren-o.consideram pierduta. De ce? Pentru ca dintr-o statisiica alcatuita pentru. noi de doamna contabila seta Ana Purdescu rezuita clar ca numai !a Grupul Scolar industrial Minier Matasarl, la data de 1 iunie 4997, efectivele cuprindeau in invatamantul prescolar: 225 elevi, ininvatamantul primar: 483 i, in Invajamantul gimnazi 1 930 olevi, in jnyatamantul liceal 482 elevi (liceu, scoala profesionala, ucenici), iar scolile aterente Comunei Matésan, si toate cele subordonate Centrului de Executie Bugetara Matasari, adunau $i ele cam inca pe-atat (e vorba de gcotilo. din catunele Bradet, Bradetel, Runcurel, Croicisi cele din comunele Dragotesti, Slivilesti, Negomir, Bolbosi). Agadar, o rezerva de populatie scolara inepuizabila, de care se ocupa, cu pasine vizibia, cuelan, caruia-i zicem pur gi simplu civic pentru a nu cadea in retorismul fastidios, ou pro- fesionalism dublat mai mereu de vibratie sufleteasca optimista, de iubire, de adevarata jubire umana, 102 cadre didactice numai la Grupul Scola industrial Minier Matasari gi alte 26 la gcolile aferente comune! Matasarl, precum si inca 111 in gcallle din cadrul Centrulul de Executie Matasari (Dragotesti, Coroba Trestiaara, Sllivilesti, Miculesti, Cojmanesti, Stramtu, Siacu, Tehomir, Stiucanl, Negomif, Raci, Artanu, Orzu, Ursoaia, Bolbosi, Valea, Balacesti, Ohaba-Jiu) MORMOROC JICTOCO!A dovedit ca este omul potrivit la locul potrivit Dacé-4 facem mal jos por~ tretul, inseamna fu ca ne- am lasat cumya invaluili ci pentru ea lam cunoscut in tainele fiintei sale si in resor- lurile minjii sale intelepte, echilibrate, ca 9i in mecanis- mele firii sale mandre $i per- severente, destoinice si darze- puternice yi devotate unci idet pana la capat. intreban- dul pe domnul lector uni- versitar lon Chiiriae - sane amintimy lost inspector sfene- ralal Inspectoratultui Scolar Judetean Gor) despre dom- nul director lon Gr Dadalau. am primit numai propoditii cwapreciert la superiattv, ale carui ealitati pozitive stun orb le poate vedea, daramite un vazater, Doar unis cu ceva diabolic in el tar face rau, asa de dragul de-a comite raal, ca, altfel. cu greu’i s-ar putea imptta ureselila modul serios, adica anume:comise. Dar sa nu almecirn in:sublectivitate, ct sa apelam la fapte: domnul lon Gr. Dadalau s-a nascut la. 1/7 noiembrie 1951 la Ma lasari, a absolvit la Univer silatea din Cluj-Napoca Facultatea de fizies in 1974 si Facultatea de Telnologie Chifitiea inv 1981. Deci, du bli lcentiat, nu Ps-ar putea deelina. pregatirea intelec- (wala nie in rupuul eapului - ginici aceea de specialitate. Directorul Grupului $colar Industrial Minier Mitasari, profesorul Jon Gr. Dadaldu, este un excelent manager. $i-a (esut o relea de relajit absolut benefice invataman- tului matasarean, din 1979 incoace de cand funetio- neaza ca director. Prin munca lui s-a intrat la 17 noiembrie 1984 intr-un noir local. in ¢el vecht formandu-se inca 0 scoala enerala (Scoala glmnaziala or: 2 Matasari) In prezent, eforturile de imbunatatire a conditilor de invalamiant si educatie con Unua in acelasi rit debor- dani, larasi ne raporlany la Actunile intreprinse: bibti- oteca grupului scolar nu 7a 41150:de volume 1200 de cititon, laboratorul de chimie are-oanexai pentru si cu materiale si este preva- fat ewinstalatii de apa. gaze, ‘ext pupitru de comanda,ne- cenit prin grija Inspectora- tulut Scolar Judetean Gor) aprovizionandu-se substan- (e chimice in valoare de 130000 let, intreg localul se lambriseazt cu seandura de brad (investitie de S0:mili- cane lei). elev peartacuni- forme model sadou ori {aior-grena si partalon. just’ bleumarin, cancelaria pro- tesorilor a fost sullata mn slropan bob de orez, intreaya cladire find, igientzala. si augravilay din, jonduri pro- phi, prin SC ROSTRAMOS in tre? clase s-a instaiat wnobilier lip sufragerie. ban- cile find veritabile birouri,de lucru, iar seaunele intrecdnnd toate asteptarile; la cabinetul de, romana al, profesorlui Dumitru Dadalau, prin stra- dania $1 insistentele acestuia. sta realizatc biblioteca de 8000 de volume, achi. ionate de elevi, lireste pe (evel insigi si pentru tral Lor mai miei, verisortt lor, fil lor, nepotit lor. s.a.m.d.j labo ratorul.de tizica are sic! anexa’plina-ct aparatura specifica si ets doiarea di dactiea-pedayogica de ri- koare, laboratoral dé bfolo: la fel (stacesta posedand retroprotector, microscoape, mulaje, diastar. diascol. tru se de disectic, diapozitive. a\lasuri, cari, mese de ta jan{& ete.) tret cabinetetehnice (deelectrotehnica, de mecanica. de exploatare miniera), urmeaza a fi par- chetate in vara. Ca prese- dinte al sedinjei de consiliu comunal, domnul consilier comunal lon Gr. Dadalau a smuls pentru invatamant 300 milicane lei, pentru sAnatate 30 milioane lei, pentru cultura 70 milioane lef {pentru construirea unui ‘TEATRU DE VARA), de la bugetul local al comunei Matasari pe anul 1997, pavoazarea camerelor cu flori se bucura de interesul copi- ilor, in curand, grupul scolar va avea o arhiva impecabila, restructurata dupa nomen- clator si dupa standardele europene, in vacanta de iarna s-au acoperit cele trei corpuri cu tigla (investitie de 200 milioane lei), sala de sport va fi zugravita tot in vara, dotarea ei fiind com- pleta din 1988 (spaliere, lazi de gimnastica, saltele, barne, bancl, cai, costume, mingi, porti de hambal, coguri de baschet, plase de volei ete.), de la domnul inginer Lucian Purcel, directorul adjunct, am aflat cA tref elevi au obtinut men{iuni la olimpia- dele si concursurile natio- nale pe meserii dela Motru si dela Tulcea: Danut Paica, an IV. electromecanic de mina; Sabin Sabinica lordacheseu, an IV. mecanie mina; Viorel Paica, an lV, electro- mecanic de mina; instrui{i de ing Purcel Lucian, ing Buda Aurelia, maistri instructori: lon Ivascu. Nicolae Terheci, Romica Persu. elevul Alin Dobromirescu, clasa_ a Xl-a, electronist i automatizari| # miniere, a iesit intaiul | Ja faza pe judet, alti 8 elevi find de asemenea premiati, {! acelasi Alin Dobromirescu afirmandu-se ca un poet talentat, el alaturandu-se unui absolyent precum Cor- nel Balescu, actualmente electrician la Jit Sud, un tanar numai de 22 ani, sfios dar profund, schimbul de experien{a cu directorii de lice, grupuri geolare Industriale si gcoli_ profe- sionale din 23 aprilie a.c. s-a constituit intr-o izbanda absoluta, referate sustinand ‘Taming Cristina, vB spector general al Inspec- toratului Scolar Judetean Gor) si lon Gr. Dadalau, directorul instituttel-gazda, la scolile din Cojmanesti. Croici, Stiucanis-au efectuat reparalii capitale, la Slivi- lesti-hidroizolaii; Ja Raci, Bolbosi, Dragotesti, s-au amenajat grupuri sanitare; Valea Il, scoala s-a inaugurat intr-o baracd metalica siil Somalia, alta solutie neexis- tand la acea ora, la Grupul Scolar Industrial Minier Matasari s-a infiinjat o fun- da{ie cultural. stiintifica “Murmural Jilfului”, care a editat revista “Murmurul Jiltulut’, in tret numere si care a realizat intalniri cu seriilori gorjeni, spectacole sam.d. Grupaj realizat de JON POPESCU, Gorjeanul nr. 2132, sambata 7. duminiea 8 tunte 1997