REVISTA A COLEGIULUI NA TIONAL TEHNOLOGIC MA,rAsARI _' GOR.

/

.An ul VI, v«. 18-1.9 ALARTTE-APRlLIE 200'1 - 32.PAGINI

~.~---------------------- -----~----------

LITleA $1 DEICER'T

'p

GORJUL ESTE SINGURUL JUD'ET A I E AR.E

~

UN C,OLEGIU NAY·IONAL iN ,MED'IUL RURAL

'" .

D~ p u r.and I prctesoru I uni ~ vsrsltar Andrai Marga, mirdstrul Educa~if}i National fa a fost pentru a treia oara irltr~ jlJmatate de an, ln jude~lIl Gorj,Ni,zilele Ministrulul 1" jlJdetul nostruau 'ffiCpllic.afil rnajors,Cea mal important! este acesa coa cel mal inall of ida I ~)

'. rer:IIJ!.10Q~t(l ~ lar 1'1r. ..... rJ~'I:I'5 aG(lvi,tatea educativ;§ din aceaiSta zr;ma, A UQU1ite'l(plicaTi€l

rl'lzida din faptLlI o~ ds ap rax:ima· tiv 0 jumatale. de an Trwatam&ntu I preuriive~lta;' (seCundar) din R.o· mania as~e cuortipnat de profe-

sorul Adria.n GOl'un.. ....' . ,

r ,.

Ultima viz Ita. a latlderfiLUui.· oamenilor~lIr~alizari excep~i-, Andrei Marga ~ Adria:n Gprun onale,PrilejLlIVizitaj pl'Qfesionale· are dlJbU~ conotal,io : prOfe8,l,o;. .' ,1i eleetoral9 a fostitrilniforma-

nals ~i elsctora.ia,Aceasta a 00-" rea: Grupului '~colar M:ln·;ar·din

ua componenta a vjz:itei n-a r~f Mat~ar~ in 'Golegtl.l Tahrlot.Ciglc. eviden[ista El)(plicit de C~I(S nJ:· ., e.s~e pri.'71iU~ (,.':olaliliu'tetihologic me n i. Too rnai pent ru c a ntH~,m . d in ltlJ~f; 'r1Hiji'lt~t lInl mooiulfu'ral.

oblsnuit cu prezenta wCln~Ona- EI se'ada,uga celor patry Col'egjj

torilor rnmlstarului in orasut sl Nalior.ale') ("Thdtir,YiM'irnirGsGu"1 judatul de lallga Pa~ng ~i Vu~~ "Sp.iru Harer', ~B:G{:!rerina' Taoca n. De datA ac easta, Andre i do roiu" din Tg.."J iu '~i Colegiul Na-

'Marga si Adrian Gorun ~u fost in tlonal din Motnl) ~i Cologi:ul Co-

Go~ pentru a lncunune (~i alec· rnercia"HVirgij Madgearu".Toate

toral) demarsurlle lor In iQlosl.l1 rsaltzate ln titrlOLl1 ffifnistavia1ului

Invafamantului de aiel, A(jriarl Afl(.Jf'e,j Marya.' Adrian Gorun (l~'

Gon.m esttl candidat al CDR 'nete IflUinlmta cafld Adrian GOTUf] 2000 pentru Sena1ul Rom§i"iiQiI ·,era ilf1spatl1or general la G.orj),

ii;lr Mini stni I Andrei Marga aJi m.H ... • Gheor'9he GO RU N

si!i fiB prezent alattHi de coraoo~ ,;":" ," (cbnrfnlJafl'l.il'1 ,pag. r.I

, .

.Nu sunt bani" ni S6 spune de care ori irltreb~1rn de C9 scolile au clase nczugravilG, bEii insalubre, bancl rupte sau geamurl sparte.lata (;01 0 scoala dm eea mal saraca locatitats a Gorjulul ne dti prilclul sa-l ccntrazicern pe eei care '1$' ascund neputinta in spateie .hpsei de tondu ri". Ne refenm arc: ta Colegiul National Tehnoloqrc tvli3t.=is(lFI, Pare' greu de crazt.t dar Bit;', rn ultruul em, zecl de sali dE! clasJ $1 leboratcara au test remoblate, scoata a test varul·8i, iar baile aousa 121 standaroul urun hotel de lux,S-au curnparat calculatoare rnoceme care au lost conectate la lnternst.Liceul are cin~·matOWfl.f propriu ~I III C LJ ra nd va intra In tunctnme 0 statle de telsviziune cu ct rsul. incrus, in necaro clusa exrsta nd (!era cats un tslevizor color, Elevi i nu tremu ra de Iriq uentru CEi in clase au fast insialate calorilsre elecrnce, asta p<ini:i cand se va nna liza nO~HIi centrala tarrnica. Calorlterele vor fi apoi mutate la lntematul scolil.

Elevii SLJ nt incp.tltBti defe'lil in care arata sccala.

"Pen! ru pr mel df.lta 'It'll Homania, Lin uceucln msdiu I ru-

ratorul sa~J tn a;ceas,ta, a:gfesiv~ st demagog~ca intrecere elscto. rMi. Cel .dot' au, contr.a\zis lvtaj impresia ~gen.erala 'despre pcliticjer:li.~1 s.a~ prezentat in ~at-a

ral UHV ina C oleg i u nat io n a I", spu nea rninistru' Ed .lr,<lIU81 Na· uonale la starsirul anului trecut. cand a proclarna t 01 ictal transfo rma rea Liceut u i M,jtas~n in Colepiul r'J~qional Tehnoloqlc Miittisari. Directorul CNT Maiasari, prof_ Durrutru Daclalau, 11 a-a SpLlS in ti mp r: e ne pro zanl a acoala ca. mu Ite lrnbunatatiri au rest aduse ln ultl rnul an : .,Nu ne vern cprl alci pentru ca IUCHJ,i buno so pot face in continuare. OGocarndata. trebuie sa fi na ll 7 am no u a retea slectrlca si sa punern in func-

II Line canrrala terrnlca propne",

ProfDurnltru D~da'au spune ea sute de etevl de clasa a VIII· a din zonela invecmate au lost invitatl sii vada scoala cu pnlejul sarostorilor de iarna.Ei au prirnlt cadou ri de la Mas Cr~ciun ala· turi de eei 1.400 du elevi ai Coleqiuhn, da r 1'311 avut si pcsibih1atea u nei orientarl scolare 81 protesronste.Cu tOlil s-au aratat lncanta ti de lalul in ca re arals aCLJm scoala.

• Hexaaa Stoian; I nform ali a G or] u lu i, nr, 63, 15 - 21 lianlUarie 2001

1,IMurmuruil Jil""lu,i"~', o p,ubl'ica,ie $collari de valaare nationali

S,a fiR! pr

glllalici

Orlcat do dotat ar fi cinava eie Durnneze LI, d deB. ceea ce are ca dar (sau ca ha r). nu esle G'J ItiVE'Jt eu raVfl a. s i metod ie, rE!'L J ilalul es1e chiar mal S I~b rlecat [[I celor rnai putin dotati. da r se riosi 5i ham iei. De ase· menea dact~ flU .':iuntem cons· tientl coSt ceea eel Urn primit .,g rati s'; t rebu Ie sa-I Imparti m cu ceilalti, sa·1 ol'erim CU generozlta If) s om c njro r di n nou, da ru I nostril I'd mane i rich is' 5i o rl n u \In fi Cllnoscu l. 0 ri nu va i nterF.S8 po ril men i.

E90isrnul, ~tim, este iZIl~ru I tutLfrcr relclor.t: I ucide darunle ::::u CJ re ne·n 1,3 razit pravia ell· Villa, accstca se> resorb in sine, se picrd, U n pom, orieM de va· rcros i-m Ii rodul. nu are niCI 0 viiloare daCE! flU da rod Sf,llJ $i-I r slpe::;e iqainte de eoacerea dep1if"a,Ornul ea $i pomul sfin~ leste locLiL

Alum:i canci loeu I esle fGlvor<'lbil dflrrn~iriirn sine, smgura pie· die,?! Tn cCiled a~lrU irii 8ste erJoismlll tY1@sctiln, villderea sau pre· cupeli red. calor ca teva bacuri ca'e si-F'iu fast daruite III piuS :;;i

izolate CU rnigala de dascall, de educatori, In generClI. Ni(;IOda~a nu faci prea mul! ~I'unci eand da· rui genems,Nu e)oiist.1 nici 0 scu~a ca in aceste vremuri trebuie sa Iii pra.gmatic. ca este 0 flGl" ivitale sa te risipe:;;ti in Tntreprin· dari id@aliste "utoplce", eEt CIne este visator in zllele de asta7i este un ~irnpu!:?Ga·fl luna; "un SI· nuclgaf, ESle 0 menralit<lte se· diment[,lril. de grota. Oa menii generosi sunl eei pe cafe timpiJr nu-r uitFi : rnai ales timpurile greIe!, Ne doare eand ra Intalnirile periodice el,J fm;;tii aosolvenll, Ii vozi cata ravna dHpun sa-si a· firma pa1riot~smLJI tAlA de fostLlI licGU cu care sa milndresc 1?i cat ae stanjel1lii Runt si eat de mult regreta ca n·BIJ facut destul ca sa ramana ifl mcrnoria buna a aCG~tuia. Pentru ca, sa tim cateqorici. nu valoarea note-lor mari, a di p 10 me lor, a co ron ile 10 r raman la urma urmei (nirn~c),

Lieeul nu trebuie ~a fie numa, u penaada, de alfabetizare prelun gi~.a de la 4 la 12 ani. el t rebu ie si:i fie peplniera, elitel romElIle~ti_ EI este cernerea J;\i dsscernarea

materiel cenusa pentru faeLJlti3,ti. este 0 preg~ltjre de InalL~1. clasa pentru rezolvarea diamantclor,. pun a.f'!dlH e In va loare COl raJel e $ i nu dltTlmusmuu·le.

Liceul nu inseamna supraaglomerar·ea CU un balast inutil de reziLluuri. dar nici ignorarea (;U tu ri. generale ceea c8 est8 microclimat~1I penlru planta de soi Sau montura ponll'u diamallt Cine invata pe sarilH; ignon3.nd IOlal unete discipline este in· valid, mLJtil"lt deiiniliv ~i n-avem decaf (l slrIgLi ra vlatii

liceul nu inseamna. daar ere de t1.Jti tla, el ostc LIn SI stem vi I 1 de cizelare. de fTlodelare a per· sona rtta ti i Tn forma re, a ce B,3 co a 1 mai bun tlnerii. de asimilam actlva. de prelullgire a lef.:tiilor in creatie de valori, afirmare de sil1e,

Dascalii <ud cantitati urfa~e de ene rgie Tn dcest d eme rs de III nga :;;i trudniGd durata.Se Invest@sc valori u rja~H pentru modl9larea tdl1en;!or, iar rezullatell9 rlu·s nici jrn8diate .';>i nid speetacLI'oase, d eeal CU le ncite eli: c ePli Lli as teptam fJf:l eei pu!ini ale.~i.

• P'rof. Floarea Oadalau

teratum si formarea capaeita~ii de, GOrTllIIllCare", de loana Cuo· ban u, "C ri mi naritat e, ~eg e ':> i mi·

. no ritat®" de prof, T. Golu mb eanlU _

~n paginile revistei putf~ti citi artkole despre '"Tiner@t -$i dro· gurr, autor Alil1 Dragotoil.l, "Noi dale despre SIDA", de Georgiana D ragotoiu, "Pol uEirea atmosferiea' de p rof.in g, ea rrne n Paduret s_a_

Dintr~un centru spirituall pu· temi'e al Gorjului nu puteau lipsi creatii Ie poetice ale; elevilor:

Parvu Catalina Delila., Nlutulescu Madalill, DanCIU Daniela. Caprita Ramonr, Petrescu Gabi, ValciJ Ele na Aristita, Oprita Adelina 91 nici croniC8 Lmei carti de poezi i scrisa de Alin Dobromirescu,

"Mu rmurul Jil~uluil! fi! fOSl de la primul numar ~i a ramas eCQul sc ris a lsi mli ri i U f1 0 r cadre d~dac· tic e ~ i a invatac ello r lor. s p er.and intr·un main£:) mai bun; ra care contribuie prin e6 fac astazi.

• A I. Do fU ~erban Ager, '106,. ianuarie 2001'

Recenr a aparut "MUrtTiUrUll Jil· tulu(, nr.17. () revisM, a CoregiiUlui National TehrlOiogic Matasari.

Pagilni pi ine de vibratie $-i sirntire. cu illlportanta de docu· ment Tn calea lirnpului trecator, sunt dedicate evenimentelor de trarlsforrnare a Lnceului Mata.sari in Colegiul National Tennologic M!tasari ~ i de SarbBitorire a Fiilor J iltuluLSu nt demne ~ i au fost retinute rntr.rBI altels cLlvan· tarile domnilor ; Andrei Marga" ministr~JI il1valamantu ILli, Emil Popescu . ex~prefeC'tul jLlde~ullJi Gorj ~ i ale 91 evilor Pil rjo~ Ileana $i ClfI,udiu Mih.:\i.ila Chisega,

Reo/isla ~colarft "Murmurul Jiltului" prezinta Tn IIf, 17 inlsre· sante articals eli corttinut psi· Ilologic si ps'dagogie ; "Inva~a· to rLl I - tem,ei al umanitatii~, de Vi 0 ri ea 8u ~u,ana, "Ado I esce nta . o problemili ca re poate fi Inteleasa", de profHoareS! Di:ldalau, "ln5L1G;:::esu~ ~colar . cauze ~i posibilita~i de preintampdl1are ~'i Gombatere", de M.Udriste, "L1.

eeu

Ca reprezantant al elevilor din COI~nli..J1 Nfllional Tehnoloqlc Matasari oxprlm bucuria Sl adrniratia care ne-au coplesrt in ziua maroata de 9 noiernbrie 2D(HJ din 1slq'ia localilatn noastre prin dastasurarea unui dublu ovenlrnent: ests verba in prir.1ul rand dospre vizita unui inall demnitar al statulul ro-nan care no-a 't.1CLJt onoarea de a se <1fla In rnijloc.rl nostru sl de a da 0 nota 1[;1 fr.-I de importanl a pe cat Este eVelllrTlNlttrl, CL atat rna i rnerlt cu cat persnana (;<:'1 r~ lIe-a onorat cu prAze nta dornnie: <;<lIe fI test chiar dotWIUI mlrnstru ai Euucatiei Na tionals. dornnul Andrei· Mar;ld, I.~L data acaea cc rnai important C)!l1 ::11 Iflv8ta rnantului romanesc, iar pe de a Ita parte. da r n.1 SEl parat. U!1 a It cvomrnent ~I anume inauqu rarea noului Co legl u Natiofl[tl MGitasa ri rezulta lui rransformar!i vecruului l.icau Tehnolcq c, rneritul urol I ru. nCI asidus 9i nsinlrerupte a omului :::are este Z 31 '10apl8 dedicEl.t p rofesilei sale si mal nrasus dB aceasta ndicarii '1ive'.JILi de ci.ltura ~,i prcpasirea t nerelu ui (ni;!.tasarean i'l acord Cl. realitatile unci lurru rnudsrne si cr .... ili;i'lle., nirneru altul di_~dt dornnul director ";1 tn 1'1- cslasi tlrnp dh UilltP. crol.Dumitru D;3dal;~LI_

Estc! qfPl. sa expr me cirl< wfl in cuvin:e pl·..:~.sddmh8.rea. care d. 2tvut loe -n liGP'ul rC5~'U $i eSle mal greu sil e:'::L'Hi'lli oJ rec.l"lcslil·lt,.l nmillui care a cor-lrihLJir cu till[) ~;I ~;I, tlfl1 13 FlCeasta innoirc_ hllJ rarncl'le dl;r.;~t SA R.dnmam 5i s;'i ne bucuta.m de -irnfJlJI pr8zent ~i sa Ill:' fHtyJim de

i Inalt nivel

pe acui n ell regret la urnpul eft lid va rte· bu 1 so. lasarn III urma cosa ce astEI7I ne Inc21.nM. si ne rrezeste ad rnl mlitl sl res oectut. Privind in rerrospec iva trebuie sa arruntlm ca totul a tncsnut rtatori a i'llil':! tivel domnului Dumll rlJ Dada.tau de a Infl.nta 0 revista ;) tlceuh l, este verba despre .. Mur mu r ul .liltuIII i", revrsta care cor" s e m n s az a de oe pozitii de egalitate ell aile put)licati i a Ie u nor uri itatl de invatarnant din Gori, ejrl.( 9i dir tara, rio-

vada Hind rlu- b_..;;:_ __ ~~~ .... I!Z~:SJi~~tE~fflafi~LJ

m er o a s e I e

partlcipari ale colecnvului revistei "Mu(rnu rul .J IltLJ Il. i" la difente acti u m (Je pub lie i S lie a, 3 m i nt i m ; T ab~ raN a~i 0 nal ~l d 0 Zia nstlca • Cine, last, M u ncelu - lasl. Tab a ra do creatla de la Sacelu, Herculono, RR.nca, precum si aile concursu ri Intr~ rpHiAtene la care am participat obtinamJ '~lh:(eSA notabils.

Tonl.:'! ;"1cr:stea au fast posibila pe Loinga oforUr Ifl (JeosebJte ale primului or chcstriltor [jomnul Dadaiau, 9i unor juca~Gri de deeiz ie Inca 1;3, 91 judeteana,

es te vo rha de P rlrnarla Matasari, Explcatarsa Miniera. tn"pflc~oratlJl Scolar Judstean. lnspectoratul de' Cultura pnn concucatorf acestora, eftt ~i uror persoans filir.e sau al .. e persoane ,juridiG€ care ,1 U contri cult direct sau i '1di reel" la acesto realizan.A u rrnat apoi eu succes 101 ff!1 de notabil mtiintarea Fund{3tie M LJ r m 11 r u I Jiltulu: pentru a coropleta saria eve n 1- rnentclur ~i pentru a a[uta cat rna i rnull ta crearea unui climat de cu ltura, proptce evolutle: spif i!i.Jlui creatlv in rancu I slevilor s i nil n LI mal, efortu ri care nu au ramas nlc de acaasta data fA.ra razultat, din conlrR S-3 rarnarcat 0 lendintEi clara a tinerstului drn lema de a imbrat'isa culture. ark]. tradltiila Nu trehuie sa he decal cineva care sa apnnda scantAia pentru ctJ. lucul 0<3 II1c:eapa sa arda cu flacan_

Astfel, cultura localet ~-,'l imll0gatlt cu llumelOase Cfeatii concrelizate fie "In poezle fie in proza. fie 'irl aile domenli ale eulturii, sa amlrltim doar lans.arile de ca r-

s

r -I

s-

f-"rll fo;)5t aiel, mp"eun~i, rTH~rtori la. un eV5- nilTldfll deOSf"'lt, 0 mare ,snrbtllOd·re r8tnarcablla per'lfu nUl tnt!.

. I n ac~n ~1;1 lJt'i·~~I·~ de invatarno.'lt S;~I 1 r1'81 liine zis. i" accsl .,Ccileglu Na!ional Teh'lOl(lqk: d,n"r ... la-;:ism ., oxist.) rk)'iHe r.orespum:Woaro Stfl."lr, Mrdelor cerute.S·Jr tcrll toarte rnlJ~lunli~i de t:)'[ CEl( .• 'l CP. :=;-3 realizat .:;1 de! l;:ot C(~ ni f;-a, pus la dispozilie penH IJ ca nui Si~ 118 pre';Jatlm Cfll mai cinc,

SI :nle-Ill mandl'i C;] in n::,tCo:.lUCl Inv;=.;taln~tntuILii din Corj, 'ir.e.JI jitl rvbtasari S~ itkll!,) rll.'lir:::jllos, ca Q (;ol·::;""lr',\ .) InfIn11.ilLI, pentru di Cli~puno cJe 0 baza '11:~1 rriali=L eJp 11lV1dia~. dB lll1 corp prulr"sr;r;:tlitl plill paces riA pe,teqionare, . tot rnal ~':1t<Jb(, hine Inh~'l- 110llnt Yn prega[irea elevllor pe['ot~u rnullc~, penhJ \iial~l, in ot:tl'1erea unor rezultate fncrilcri Itl t03"e compet :ii e ur~J'':l.rliD.lte pe plan national :;;i jJdete<lrl,

SL. :lh~'ll fca:rte rTlLlllurTlili ca Ve'lIr'l y.-, a:::est licau CJ ma ncirl;:.', cu placere. alat pl'ntrlJ invatat dar 51 c.J respect pertru toone cddrele didactice care se pre~jatESG sa ne inlufnpine Cll tut ce este mal bUll si 113.1 mportanl p,mtru eduGf.qii:1 corespu zaware. atat rnoral cal 51 prole$iufl'~1. Ne ajuta sa devenim 'YlatJri 1:1 va .a, s.:i II idnl rJPCi7ii corecte 9i ne 5~ri

I1d i'l lll,tle IJrUpl.H1enle noastre de elevi.

S,Jr1lf~;TI bll(:I.FfJsi (3 SlJnl·em el6'<11 a1 acesll i lr:e,1 pe ;.~a-e II respacrarn prln mZultaw 0 oh'ifllJ'If!, ·11' dotareEt ace StU i co egl u a ...... errl ro,) I 0 CUI Ie poslblle De a ccmunlcn au totl cei Cafe se ;~tla in dh~ COll.lri 3 Ie I. WIl ii prill 'l'ermedi :_11 internetlJlul.

Tontil b<~zo rllalerii'lla ~ ';ote pllsa la dlspozitia 'lOElsl ra pentru uctlVll<'lli tiCOI;FO,

sarit in s

D:::,rnnule Director dl GrupullJl 5co ;'lr Indl,s'rial r;.'linlcr fvlfJ laS<lrl, ,lit. Curj rrk~ Ilwnesc BaL.Avan c rlie r._I '1 (01 nUfla ROIt)O~,I, f;,~1 Ri;l:)cr;·;ti, ]lldP.tlll Gorj. oClJparia fl]l'r;;inIC a IJ to SC TAtv1SA Jilt, ~O,,[ F:i i )p,nl'jent al II(;eului S6 ral, [II ornoli;3 19B£) - 1999,

SUf1l ~.;Ol:~dt 1"11 U,M01273 ::1111 ora~ul Dej. judeltJl Cluj ~JPOG<.L

III d:ltd ce 03_12.2000 rll.) uflarni n c ·a.~ul ClUJ in ViLitil la ur - C'1ll1l 1113 u: 'intre orele 11, 00 • 12, 00 Ltm VLlzUt la to 8vizor pc pn:.~·qm 'nl-I R:-;rn.:lni~l 1 IICGLI' P(~

televiZOart! colflr in fiecare saL':! U(;l dus~~ t;i i eel e j:! e&te 50 de calcutatuare, plus conforti II pe care il au acei efevl, ('ltc,

ell r0spect 1111 sa vA m'Jtp.Jrnesr. din tol sljfletiJI '1entrd efortul rJcosobit po ((ire I-i'l\i depl.Js ~i va urez dlJmneavoas[.ii r.at t?1 intregullJi colectiv d.e pro[8sori " tnulta sanatate si 'mpl~nirea tutu ror donntelor'

"Doamne aJ!Jta~ "Ld Mulli An! !'-

Frunta~, Biizavan me, Ji..~d_ Cluj Napoca. U,M.m273 ~ Dej

linit un

le care se destasoara de cativa am InC03ce, creatii aparttnand unor tinere talef1t€l lite-rare, nascuts si crescure pe acests rnclea[ll_ rio

III sf<ir!?il, rclrospectwa se lnchsrs ell prezsntu I Carla SI.JI1lem rnesteru celei mAoI mari reus lte pe plan local pentru nni totl, dar m i ales pantru generaliile viitoare de elevi co re vnt u rrna sa studlezc in hceul care so V1 numi de acurn Golc-g 1111 ~]r'3- ~iQnal :;;i care va face fauna ICcflLtatli. Gorjului $i chiar tanl.Nu este lipstj de medestis cand afirrnarn CA sl CoJegiul nostru _ face cinste ki-ii, din centra afirma!ia oslo pe deplin fondala ~i cr-eme cores r~ Sci sc co nvi 119 a nu t re bu ie d ecat S,-3. vsn a. p a na la Matas;;1 n peruru a vedoa conoitlhe '1' care studia ,1 elevii de aici. precum si noua Inl~ti~are.a liceu lUI, . 0 schimcare terata. noua, plina de personalitata. model de

'exernplicitate 5i ideal, ..

S-au facut si ss fa::; if] Gr"ltiniJare efcrturi marl ~I sustmrte. dar oUf-*. cum liedeti succesele nu imar lie SCi ap;o;,ld, A,:este merile, sunt recunoscute astaz, lrnnhcn prin prezenta fostutui mlnlstru Andrei Marga. a S8crf!ti'JrlJILJI de stat Adrian Gorun, a pre$odil·,,,eiui GJ, Nicolas Misct',ie, El prefsc(L,Lli Er'll Popescu, d(10ar~'ce prrn cunavoinla SI reCUnOLll?t8re~~ pe care ne-2iU i.H_;or~iAH) IllvRt;'!manLii din aGe"~~a ;onil rninicrf:i ii CI;J1CJSCUt 0 r~ou<.~ clJrJa, [x::ate C;C<i mai irnportan'a jin Gxistonl:-l sa.

• Popescli Cristi. redactoh'".<;>~f, Mwmuwl .Jillu~ui

ACLlfn, ciinriliceul nostru os' re Intr-o permanent';:' sarbatoa.re ne aducern arn n I e Cl bucu ne di am fost onorali du prezenta rninistrtJlljI Educatiel N2t1IGn Ie pentru a D.'1iversa 107 ani do invdlalllaflt ~enenil Si 2D de ani de inviltamant liceal 'Irl loea italea ~ IOdslra" t'?venirnerrtc ir'cutlu nate eJe deci31-area liooullJi nostrw ,_Colegau I NatiLJtlal Tehnologic Mata.sari'",

Estre 0 mdltldne pentr ,.1 nOi, sa ~tim ca [11 I sunlerr Irm-un cell (oane l1iraL eEt nu surtetTl c ni mic mal prejos celorlttlli tineri cam rrw~t,:, in alte licee,

A8I.Jr"·1 Si, n;p. III r.()nl!in~ i Crt optiunea nonstra pentru aCEst l.blCa$ de clllrLJra IlIU a fast 0 gr@· gea1a sau 0 ·Intamplare, a fost poate desti[1ul eJc a ·lnvB,a Intr-o -$co,flla modema, indrutllati de profe.sori ell IJ n inalt pwlosio" na ism, UHA fie ubesc. n9 0- erotesc, ne de.schid calea 5pro rea.l i z a re a no as. t -;1"

Conuiliilc 3C ca.re ne bJCUrdrTl nOI astazi-ntruc:hipcClzti munca pllfia. de daTulre tJ. 8olor eR re slujesc CLI cinste invjF'lmiln~LJI FOmiHlosc. a celor Co2 Gonduc des, tinate Gorju ui $i conducatorilor intreprinderi or din LUna. Toale cfortlJ nle conducerii COlc[JiullJi nostruslint pentru vlilcrul nos\ru, tuturor n i SEl pn1t Ivp.:;;te dictol"'lul latin "MaXIma dC:lf)Glur puero reverentla" - Oatcrarn C()pilului c€,1 mai mare "8SPC'Ct.

La ramlu! nostrLi, trcl1uie sa rUspla tim flfonurile cadrelor dldi:1Clice pn rezultate cat mAl bUrle 1::1 inval ;=tt LJ ra, la con· cursurile ,':;colare, I~ OillTpiade, 121 examenele de capacltate, de bacfll;:w reat si de admitere 13 la<;:u Itate,

Afirmarea nOi'l~tr.§ a fost rnaugurata de obtinerea un I premiu pe tara la eoncu rsul pe mo SElFii ~i ;)ClJparea loell lui al I~-Iea de cb.tn::- rcvistf'l Coleglului, _,Mur-

Tuate 8,cestea au avut dtept scop crcmn::,3 lHlSi irnagini s~it1atoase despre oarneni. acestor IOC'.lri cnre·si dedicB Intrf:r"lgB lor viala, pasiu rle ~i prj, cepere pentru uinelo nostril. ill tuturor.

Prmtru a dOT1wnslm in r:ontinllare ca suntem in sture 5<.:1 infbptu im c€ ne-il ill propus, trebuie s~ rlctionam cu r~~br_jare, Iar:t si rlarulre, sa. ne or· ga'llzam eu m se CUVlflt:, pentnJ a da lunctlonali'a~ml scc(Ulnr intiinlflte 111 a~a fel sa fie cil m<.li ntr'Nal(Jare pentru elevi.

~hu ca aSellleneEl incercari au fost lacute St in alte I cee, dar nil Wnosc wen evolulie mai rellsil~l,

iFl sf5.r~it. visLiI nosttti d tost ·Impllnlt ca sa a,:'sm o institutio rcpromntf'lhila (J In toate pu flctele de \leder~ ~I loate 8c6stea au fast posJblle datorita unUi domn CLI pasiutlc $i DUrSCtla itate pLJternica. AC8St domn este nimeni allul decd.! p rofesOrul Oumitru DacJailau_Din partea noastra. Ii rrlulturnim loarlC rnull,Ftinand Ull bilant a ceea ce am realizetl in anii trecuti avem curi3.jul ~a afirmam ca. ce (10' f:Wl proPU$ atn infaptult, CSt 8Jctivlta\ile edlJcd~ive iniliale au depa~il toate asleptarile. a~ facut sa lic:e~iI rw$lru sa fie [recut III topul institu@ar de invi'lldn1a,nt din G or_I :;;i din tara. In care c:adrelB ejidacllce sf elevil, ClJ s prJjinul organ ismele r judllltlile ~i-<:HJ facu' pe deplin datoria. au obfi '1ll t rezultate care confirma eEL atu nCI cilnct so vrou, rotu I e posibil.

Speram ca Sl de Bcum Ineola sa llblinElrn ro· LUltate 18 fel de bune ~i Cil 111[.lte satisfac'tii pen:ru a-I r'dica supmmn~la,

• Vu ~pie AdeUna, Patra~cu Adrian, XII B

is

muml .JiltuIUl'·, inlrc leeol!> L'Jrii. in ~nll! 2000 :;;i locul I f-l/.-1 jl.oel,

Suh indrumarea do'nnulu i profe~f_)r CJA lir"ls,a rGman~l, Da· dalau DurnitrL, rlit,~(torlJ, C.f\. T ~,Mlt?sari. is: (Jlosl<:1soari=l act 1,0'1- taleA F,. wcJatla cultu ceil - stiinllfic.>1 J.;1WrTlllr·!I Jillulu i" ee I'e {)f. r~ posi Dilita lea aflrnl8.ril nCdstre litarare. .

in miJ o·sul nostru dU verd1 CDOli dB va oare : George? Ti)fne3, ,\Iicolae 0 rago:?, Adr .. m FI ;;tda, Nicol;-l.e lJlCIcoru, 61 loSl [_HlU·EH'T Stuciloul de Radio Q'tenia din C raiovCl, tet mfl' mu tree., lCt:lri de la s udiour;lo cic rJdio si tv din ,I(iet $ din tara.

Au fDst iliac ul rnpresio'ldl de ::rea~iile lloaslr8, ne-au Ineu raja, ~ i a sdel am 121 'lSCl.t tr~ Vlliu me d.e versluci. un albufTI do pictura ale cole.gilor nnstri, alat\Jri de un.ele vclunV:l die poet lor amintltl mai sus,

Accesulla Irterr1el ukmi 00- ."=; i b i I it 8 t e8 i fI' 0 r r'l a r i i rlOci:; l r ~ in GElati ce priveste Drograi '1!::! Ie, subl~cle e f,i re,tlulamenTeie de de,51a$u'are <1 examenelor de capacitrt~e $i de bBcalalo real.

Realizarea leleviZ.lun , GIJ (;11"GLI (l'Iel,IS cOJlstituie un [lUU pt.:l~ spre mouernlzare3 desfa~l.Jrarii procesu II..! i de inv,'ij';',mEmt In lieelJl nos ru. d venit de clJrand colp-gilJ.

Rtlspollsabll itatea noastrt" a elevilor, 8ste aceea de a raSf-l1~:HI rnunc::a P 0 esorllor ncslri p ri n SQ rio l i 1 ('11 e I (l I n vat ~lt u ra, prln spmi'rea presl9iu I.JI IICPllliii.

Sa fa('~m cinst'· r"1wn",ltli de" [~oleg,u na\lonal"1

Ne Il J3,m angajarnentu I s~i nu va dezarnMi rn ~i 1/8, mu IrLJ m im pental 9ansa pe cam ){h IJ ;)u~,rdai-o_

Vil!ta rninisrrulul si a celorl@llli i nl!ifal i V8. rEi ma.F'I~ inscrisa in cartea de onoare, l,fIf 9 nOletnbrie 2000 va rElrn~lne cea nvd emotlonantEi II din vlatfl nO<:'lsi':1-

• Chisega Mihai~a, XII Iii,

de Cole, liul 01 Ie

s de bucurie

c;~te il concuceri cu cea rnai rna· ttl responsab [iltale, Irl Hcels me: 'llenre de traflsmisie am ramas I:.IDcai de Imaginea pe Gare atl re u Sit S<l 0 adu ce;i uce:;!u 1 liceu din GOrj.

In sea'EJ. zilei de 03,12_2000 orela 19,OC, illtorcalldu-ma. in U.M_ colegl1 nl-a intrebat daca E:IJ C u nose IICElul di n Ma1.asari GOI j, L,:-Jtl1 SpIJ:=; di 3colo am tormina eu si ratil mei: 18 LJn moment dat am 5~ril ·!n suS de DUCU rio pcntru Ci1 <111 Spl.S c'i c::;w lonr'ln fiwn~s ,itll~rlil.lat, eu

MurmurBI .Jntdld~

'0

-

nu

s

II

t,J!f.O ~Q Mischig s-a nase J1: la 2 rna rt B 1945 in cnrruna Gooil!o;~'i, I~.jeiul Gori, Ii .. ~ al tfi-lsa COP! 'n 'l;lrnili9 lUi AI9xand ru ~ Mwl~ t_'iScr 8.

C!!saloul ' • setia \1lschle Sanfj~ ..... ,;;jlc pnmar ill[8me : am col copii : .AJexaron., - 5wjenl ,9 F8CU l~l~a~ d~ \~e::licin~. $1 \~arin~lg • gle ... iiI

E:-:le 9L~solo.'e 'il ~I S,:olii PedagOgiC9 BucLlm~ti.!llli'l51itJtLllui de 51C" e-Geo\j a.1i., CIIiIO'o.1a si al Facul:a:ii ce Istori€! oUr \'iHsita1aa Buet.. res11

In 1 r 9 QIJ!in~ 11cdQrah :'in islmi8 I~ Ur' Vp.r;;lt'118<! din 3'Ic;ur8sll, : _J ILicmrea V ala $i <lolI\'i~9taa lui G ngom IU"'IIan

A cc abora; 8U studi de spocialila:e I,;, revlstele _ilu~ (1982-199/: £1 B ranc ~~! (1996:,. ~ -ecum s cu pubh8 51icB Je actuanete !r' presa ~c~ eflt1Ji,

A Sush 'Iu160 de cornur. ~.iri sl' 'IUit;;-e in cad 'ul (lJ'~ritelor sirnpol.:)al1~, :ntrs (8"~ m6ntiC"~~m . \1artu'ii in l ~e e scnen C 85p 'e revoluna 0 In 1821, ccndusa CIs Tudor VlsduTlireSCL. I,WHI: '~~coolel.e [;!Irar~Sb din 1990 1n Gcrj, pr~l()o @I '9sDomsi din 1907 11 9iYJ). Oh~I'!l~ sat8@sc@ 8lern€'rri de cmllnu·1flr,8 a IDq:>:lF!JhJi reman (1 99~1 s.a

P8' l CIP~ si cr.r,lerent ma I~ rau niun. I rrl'~:lrnahonaJe: Posie lilaji si curlnudini a 'B pr~CeSullJl jp. Ul1i'i::"1fa Ie hisinau, 1 J~~l: lnwiiAmflm\l I \~!~Ir.{lrf. c rfl~libt!l ~ '!l2.6nta in ·nva.~rnantu t'-:,m~'1esc :Ff<ln~'Ii.il1993) : LeJffa in'Jartimantul.Ji • cacru a rostnz:u 'arii !matam~ '~Il! ul (BCSt0f1, 19'.;03) ; Pro[)lern!i e tine,'ijllJJlJi iii I !'ll'~'~mm,~ scciata (Sudar;.frSIB 1 ;)9'1'; ; Clep1!J1'lle l;at.}!~ne~tl~! C€liliiJr'lltl (P,lfi:;. ,(87). .ntorrnatizarea s(lciMatii 1n ZC'IO [) ocalo ~i r~giDml'!l olio Europei (HBlslnkl.199a;; Aspecle ale Clezvd:,lrii eccrorr cc m zone e :le'aVCflzate :lin (klrj nbl>lo Set. ~ Siny;lp;!re - 2::JOm.

Ct.rsur de ~e·h~oc;·'la'~ si ~l'~lCllrno;ntfl.'€, in lJO!l)en ul adrnir' sl-al ~i put: t:9 si lo:ale (CCpenASi!, W:Ji ~,i ~k)reni@, 1 :JQ6;,

A 'cOil (jsputa~ ~l S8C'81~r aJ Com~iQi Paill1oil8r"B pantr.i In~'iiol~msnt. :;;tir~, -1 ine~il1 si SpO"t ir, IQgl~l~tJrilc I ~9C - '1 ~92 ~. ,992 - '5196 11"1 !;ft::ln..l Parla "I"nlulu f'f~r)i~r""<'l.

Dr '1 gg( p.~~~ p'~s!¥±rM ,11 Ctf1:;'Ii.J 1.11 ,II !rleI8~n ~i p~eflh!9 a CXganizo~si J.dj3JsnQ ~< Parlk.l.JU 0 a~locra:F.l So.::i~~ d f'I ROO1iin~ ~i 'Q8IQ~ in 11J"Ii? ZOO 111 accens '.n::~e, E~~8 r'nsml~ 'U ~J8 cr·~8'8 al L~ii 8sr1rJ unltJloo r~mar'i:~r d~ p 'elu~i-,::jer i,

I::S:8 rnamoru ~I CO"Qres~ lui Pll lQri~r LocalQ si rilqionalQ din csdrul Consihului Eurap!l la Sli,,~b8~r~. i'l "Bgisla1uril0 • 900 - 1998 sl '9IJ8 -20CQ,

ltJ~'ariIB aparu:e ce acelasi aJ1c '; Cr~nicarii rnurteni ~i mo(_~lii :je~w~ T ransllvania - Eo l~ ra FIl[l(Ja(:Hi 'CC'lSl"ant n F.k<'ln~IJ~I' , ~C':JC : '::;'Fl9~r~ lunian- ~p~rii1or al r~g"ntJllJI :Jernecral' dm Pnm:lni~ (1 ~n . 1 ~:._~O:, • Ed lura Fundauai "Cons;;:mti'l BriIr.::qi ., 2nr:C : =Clipa ~G-E;llt~"l'l E'J.:;res:, Ekr.ilr€~1i • ~!)!J • Gr.;pre .nian SI8DCca sa,Ed:urn C us Ui'j!, CVJ, 2((tl : ~ 1ir.r.ali!ati ~loFjene c~·a luns,~ Isl:mifli, Niif.Jl~e Mi~h!e, Vr:isilc ,Vernia Vasile 3::I;vC9S.~U, Ja~ NeglJlea .. a ~i ,A.le:(~ndrlJ Pa~,aMr" E:li~Jrn'Furda;iei "Pr"E!mh ~ Racat,,"F,~mil'1I9i', E!u::uresli, 2)m IrilhtJlil j!Y.ist8r.l ~19 ao '!1inis1r.rtiei oe ~:<it • Pr~(~::;:;b ... ra & C8"1;i! uI J-c:;;:~.n Go~. N.::clote t.'ischie, Pa.n:~ iroon tJ"p>:; ~I "J~i~ ,-\lill"rli,J, Editva Hermes. bU~"Jr~~ll, 2OD) ; Ju;lelul Gcri - .. \ tM'il 1"0' ':lUIOllic - Nt::GI@e Mi,schia ~! lullan Ll'--'ui, Frlih,'~ Pllllll!;ri';" EtJ.,ms, FLrffilifi Ccnstantn Elml'cusi - 2OOJ.

In ·:Url; de aaa r~l'~ ~;',)nqraf" ccrnunui Gcdine~ti. Gorj : r'm' .:;rnefl:a'i do; leri ~I rJ8 @ZI : ti na I Kc·:~1 ,i~8~r J • a liz&l «I unin .

't

Na~ter,ea Dornnului sau Cracluflul se sarbatoreste la data de 25 docemorle, intru creamartrea lui Hristos. Fiul lui Durnne .. teu, care s-a inrrupat si S-('l nascut In pestera Betleemului pentru rnantulrea oarnenllor si a lurnli Illtregi.

E dece mbrl e, E v rem sa C raciu n ulu i. E V rem sa d a· tinilor stramosesti, Pitaraii este unul din obeelurne care S~ pastreaza pe pama ntu I tari i ncastre in memo na color 14 mil de ccpll ornoratl de catre I rod Imparatin aceasta penoada a anului, oamenii sunt mai buni, mal generosi, rnai iertatori.

Cu 0 zl lnainte de Nasterea lui Hristos, copiii din Wale satele se Muns. dlmineata aau saara la capatul satului, ell colinde afumate la lurnanars ~i cu trsistuta pusa pili urnar: la portlls fi@carUi om, copii se aduna 9 rE:imada ~i lncep aura. ii'i Carita collude pftn~i cand gospoda.rul iese cu ccsu I de colacsi. Flacare copll primeste cate un colac,el. biscuiti sau cats un mar S8.LJ chlar poarne 9i spu no bodaproste.

Trace nd mai apol la csalalts casa in chlote rJ e bucurle pa,na la capatul satulu~,

Esltl un obicsi care aducs rnulta bueuris si vsselie In suftcteie colindatorilor,Copii se 1t11DI"C fiacara pc In caseie lor, bucurosl ca au terrrinat si de aceasta data c'u pi~,Ar~ii.

Apol asteapra cu nei aboa re langa brad < In cohndaten, care vm sa to ureze numai btne, sanatare.

fericire 9i traditionalul "La multi anlt", .

Fa ra ace st i pitaral, Craciunul nu ar avea acaensl sernnltlcafle . • 'Popescu Alina - XI A

Oriata ell soslraa iernii. obicc~urile trac itionale sunt sMhatorite in toata ta ra, ca sarbAtori de iarna.

A::::este si'ilrb21ton sunt ill tuna dccemorie. co este n rnita $i luna cadou ritor,

Da rasa cum cadou rile nu vm sinqure, din irutlativa domnului director Durnitru Oadalau, In colaborare CLI prctesoru ~i elevil acestui Iicell $-d/ facut un program special pentru a intampi ria Craciun ul.] oate acaste avanirnente au avut loc pe 10,12.2000 atune I c.and toti e· I(:'.'il au fast lnvitari In sala de sport, irnpndobita cu baloane, crnng;Jte de brad .~i blneintslss bn,ldl.ll specific C raciunului. Fie~r4 re elAV 5[ rnuncit toarte mull pornru a outea ajunge la pertoc tll.mAn CLI care au fast prezenti in snla de sport.

l\ceste oblcelun de urare in Ziua Crac un IJ III i sa pastraaza di n vechi timp u ri s i cum cste vorha nm batr . 1i "cate bordeie. atatea oblcec'',

I n sala era tea rts rnuHj agitatie prcdusa de coprii care 8.9" teptau nerabdaton incepe rea, serba rii. La incepu el evi i a IJ orezantat col indele culcse din

tcalf) pi=irtlle \arii. ,

t-Iu ~'ll; ezitat sa vma -n coII ndat rliGi eel CIJ steau2l, ca["'a, viele ul si mai ales jocul

u rs U lui. Dar cum tn aju nul C rEi· c IIJ nu I iJ i co pii i se (l,UG in prtEi rat. asa 9i elsv ii a LI vend ~Il colindat la noi si au fast primi\i ell coli nd atr.

csea ee ne-a tacut sa ns dsschkiem sullatul st sa putern 5i'Tlti ea. intr-adevar a venit Crac iunul, a fast morns ntLrl in cafe mosul ell ha rba alt:la si mantle rosia a sosu ass cum ns povestesc panntii. ca yin€! in saara Cractunulu I psntru a. aduce cadouri copulor.Asa S9 face ca ne-a adus cacourt ai a fost faa rte Inca mat de collndale $i urarile ce au tost rostlts d~ Qllo3- su nle alevllcr.

Dupa ce rnosul ne-a im.partit cadourle. am lost foarte Incanlati sa aflam ca la resirea din snMi ne astsptau colaceil calzi, gata de a f Irnpartiti 'ti(;'Ci'irei persoanc care iesea lncantata de caea ce vazuse In SnIA.

o dElzamagire ne-il cuprlns pe toti (lin tara .. nu numal De noi dm EiCoSIe locuri. ca natu ra nLJ n e-Ol pul.Jt aducs PG mos Craciun pe 0 same cu renl deoareca !Ipsa zapezii se tace reslmtita peste tot.

Cu .oeranta ca de acum incolo rnos III va putaa veni fJ8 sania tras~1. de rem SI c~l anul ee va u rrna Vi'l Ii un an mai bu n, ell multe irnplimn 51 reallzari, ce VOr Urt"la a Ii ja.cul~ intr-un al~ mile-

-olinde

Collndele sunt cantecQ traditionate do Cr<3ciutl. Ele vestesc ,~I preamaresc 1l61$terea lui !Sl.l$, vonit pe lume ca sa m<:'lnliJiasc,'3 oarnemi de pacate. Reia"I sub c.livers€' forme erlXi~lon~ntf:, povcslea billhca a nasterii Mdntuitorului. Golif1d~l® e;o:,pml1a bucuria oamr:mllor CLl OCaZI21 2l.ces~®i sarbclton cr(:l$tine.

Ins p i r it IJ I past ra ri i lra d i ~i i lor stramo:;>e~t', 5i la Colegllil Nationa TAhnologic din rv1atasari saLi progal.it sut) indrumarea profesorilor. grupuri de el,evi care r1.IJ mArs si au colindat la princip. lele itl1reprinderi dill zona,

Dflr cu dnua zile Tnamte (19 de-

cernbrie 2000, au prp.zontat ')llh forma untli spectacol In lata cadreIOf din zalla: steaua, vi· deiLlI, ursul, ci~pri~, plugu~onJI, sorCDva,

Steaua, colindul :;Ii vicleiul sunt specifice serii Ajunului de Cril!ciun, vestesc ~i prea" marese nf.l$terea Dom n IJlu i I su s H r ist{lS.

Pluqu$orlJl 8ste un ca ntec lrad it iana I care Sf:J' canta in l10aptea Anu lui NOli, Expri rna urari legate de bel~ljg $i 'gospodar'ie, pornind de 131 povestea lui ··ba· tfica -rraiar{. eaFe a Inceput sa .,He ~i sa semene. obtina.l1d 0. remlta. bogata_ PILJgusorul ::;e lega In trecLit de inceputul arml u i calends ristic. care la romani coincidea Cli ineepulul anulLU anri;:::ol, 1 rnartie_ Prin schimbarea l)i:::;tornul Lli de m tn.3,rare a arulor. obice~ur ~H~ mutal in tirnpu I sa roato Film de iarna_ in felul acesla se explica id eea rn LJ nGi lor de prim avara cantate Tn pluguli'or.

Sorcova se canta. in prima zi a anului.Son:::ova lsi are origi(le~ tot la romani, Ct re se felicita.!J la incepul111 anului eu 0 ramura de dati n ve i"de.

Cal1t.ecul ~i "sarcovitul" sLJnt considerate aducatoare de no· roc. drtl sanli1. te Sl bucurie,

• P1rvu Catalina D,elia ~ XI

niu si anums mileniLJlll1. va mel traditionalul ; 'La mulli anil".

• Vli Ipie lullana • XI A

Unul drntra oblcaiu ril~ care au lac in parloaoa sarbatorllor de larna este Cap ri~a ,Caprita este LIn obicei descope·rit de mu It, dar Carla sa cants s i se joad ~i azi, Ea e~ne facut~ din Icmn de brad,. slejar saLJ pc Itin u5cat, eEl ,sa pocneasca. lare. r;;i tlro 0 1mma asemarlaloar~ cu capra domestiea.

Pe cap ea are daus cornite 9i este acoperita cu piele de capra. PHrlea de jos a bMbiei se mi~d\ , cu ajIJtoruI unei ate mai groasa

care este trasa de eel care Q jo ca. De obicel. eu cBprita rnerq la colindat ciaci - sase baiEti diflllr.(~ care ul'1ul Joaca. capril21 iar ceil8lti canta.Gel care jane@. cJ:iprita este i nve I it cu 0 pa tu ra co lorat a care este Impodobita cu ciucuri tacuti din zdrente, betea. clopo~ei ~I hart ie eo~o rata p® nt ru ca ac easta sa arate cilt rna.i frLlmos,

Cei ca re canta c~ipri~a sunt i mbracati In fu ste cu cojoace into[lrs@ pe dos. Pe felta SLJnt macbiaH cu difcrito culon, iar pEl

cap poarta caclull CLi blana eau sunt lega~i cu basmate parnru ca sa IlU fie cuno8clltL

Di n lre bai eti i care cLinli'i caprita unIJI tine leba care este batuti=l CLl 0 ~ingurti de lemn, ul1ul flLJierul, unul clopotul lar ceilalti doi ;.;w doua ciomGge lrnp~clQbite eLi betEw. $i ciUClIri de eare su nt legHle cate un c10pe lei ~i cu care ~Jat in pama.nt.C2i.~l rqa se joad ,pe tot pa rcursul cantecuilli,

• Saceanu Pe'ir,e - XI A.

eu pr11ejlJI sarbatorilor de ~ar· ria licelll nostnJ, imrreu.lla eu elevii 51 cadrele didac:tice. a sar, b a torit ac este mar i ev,en i m ellte_ A$adar, in ziLJa, de 19 decembne 2000 s-a realizat un program artistic dedicat i ntnrtotul acesto Fa.

Lie ul r'lostru Ifl aeea zi era vizitat de caIre elevii claselor a V III-a din SliViI8~'tip BQ~bOi;;;i, lrestioara, CoroMr. OragQte~ti, Br~d(jt, Ncgom,ir, Rae!. Valea ~i Mi,cule,,;;ti.Cu to~ii ne-am apucat la 0 intre·c~re in amenaJarea 5i impodobi rea sal ilo r de cl~ sa s pe c if ie ac€! s to r So fi nte sarh3tori. In acea zi i elevii Impreuna ell dO<'imfi€ll,e prole-saare au venllia

[]

Nu demu It, IrJalinte de a Ius. v.a.eElnla, g-a orga, nizat de calre Iliceul nostrulo frumoasa serbare eu prllejul Sfilntelor Sarba,tori de CraciuW1.

P rin g nie dom I1U lu i d i recto r au p utLJt l'U a part@ :?i de B.ceasta data capiii din scalile comun~lor 1}8cine, cum de altfel s-a petrecul ~i anlJI trecut, doar C8 aruul acesta aLI fost Tn numar mau mer€.Ei au vizitat flecarc clasa, acestea liind irnpodobite cu diferil€l ornamente specificG sarbatori lor de Craciull, Ie-au admi rat ~i cred ca au ramas surprin$i de ce@a ce avenl noi In scoala,

~ncepand c u ora 11,00 ani caborEH III s~la de sport, acolo 119 a~tepta IJ n decOl minLJllat format din instalaHi, baloane. hMtie creponata .$ I el evi i ca re l1e -au inca n lat cu min LI nat el e colinde cat si eu acele diciulite de Mas eraeil! n, toti ava:ndu-I e alatu ri de bluz'ele albe carG! ni dad,ea.u un sentiment de Unere~e.

Acea atmosfera ne-a.incantat pe toti racan{1una sa ne simtim meti bine, sa flm mai voidSi si rnai plini de \-iata'.Ascullimd cu mare aterr~i(:) ceea ce se petrecea pe acea scenili arnenajata sp€cial pentoru sGrbare, am avut marea b Jcurie de a-i fl· dmira ~ i pe caleQii nn:;;tri de clasa, ca re au fos IIlclu~i ill acel progra.m GU bine Cl.ll1oscutlJl ritlltll Ci'.lprL 5i binelntelcs ala.turi de ursul. vlcleil1l,

steaua, plugu~orul, ..

Arn pf?trecut mai bine (le )Umatate din Li bu· curaildu-ne de .=:leaa atmosfera $i pl€Gand cu sufll;ltul impikat, eEt c,eea ce 8-8 inlamplat in liceul nostru in .:l.cea z.i flU se putei'l in1ampl[l';n fiiei IHi liceLl,

Chiar ~i SGum, dupa trei sJptamani, acele rTlGmente ne-au ramiils III mlnte :;>i in slJflet ~i a9- teptam cu narabd,re ~i alte evenirn - rrte c· vor mai veni. • TurcH:u V.allentina - XI A

o viizi.ti 'acuti de e1levii ,claselor a VIII-'a - Colle'gli.ulu,i Nat,ianal Tehnolug'ic Mitasari

noi sa ne vizileze. Ace~,tia El.U venit Cli rna,smile Blevilor,

o prolesoara de la Bolbo:?i .d u p~ eEl a ajl;! n.s CU el€vii ill Malasari i-a bagat Tnlr- unbar ne9hind uncle s~ mearga cu ,el, a 'fost 0 Tntamplare 'tare h'Sizlie din acea zi, E i au inceput sa vizitezemaiin~aiMuzElIIJiI.!tilui aHat In 9 r;;i,dilnita ram~nAnd imp reslOrlati de ceea ce au vi.'izut, AGoio deoarec9 au avut ce admire.; 'fiind obiecte antic;€'. de valoare_ Apoi au me rs prin Heeare cabin et In parle; de informatica, de chimie. biologie, inziciL rom'{lFl@l si matemahca, vazar1d dOl este de do~ata

$coala noaslra CI.I toate necesit~i.~ile fQlosite pentrlJ "lnU· mite scopu ri.

I ar d upa. aceea. mergimd pn.rl fiecars sal5 de clasa, ramanB.lld entuziasm8.ti de ceea GEl avem no! 111 liceul n'o&'lru.

Dupa incheierea ac-estei IlLzite la care arn partlclpat cu [:)iii fimd foarte emo~ioFla~i art] rnets Til sala de sport unde urn asislat la programlJl artis ic.

Toti elevii au plecat cu 0 parerefoa rte bu 118. d 9spre lice u I din rvMJasari,

A lost 0 reu~ita pe cinste in acea zi, ramani1nd neLJitala.

'. 8erlea Cameli,a - XI A

N .. ~ 18-19,

"',

Colelgiul, 18 zi ,de si:rbitoare

Se impunesc trek saptarTIanl de 1.';'1 ernotlona ntul evenlrnent pel recut ir. !iG~ ~d n051r 1I ell OCtLl ia Sfintelor Saribt:ilOn de CrAciun.

Acurn avern OLalla de a [i rnai bun] si mai intelegatmi. un moment cat e adi Ice In sutleiele tutu ror rnare bucu rie.

S i acaasra buc u rie s- A, nuanta odata cu veSifia di'lli.~ d . domnui director ci1. vorn sarbero ri 5i h cad ru I uceuru i nostru aprnpieraa C raclu nulul.Ca s i in an.il pr ecederd si aCIJ m S-8 hotR r.s.t ca in L ta liceuhu SA VtCjp11E)ze un t_J rlas r·.'lns Cracilln, lar alaturl de cl s: sc impodobcmsca LJ r h rao: Pr8(j~'wrire a I_I inceput foarte de ..... rerne. iGiF (lUrx'J rnu lie zile de rnunca a ocmnllor 'TiCli$1ri

ajulati de ele"'fli Glassier de profeSlmlElli1, in ziua de 18 decembrie, 0 zr inainte de sarbatcare, Tn tata ticeului dornnsa un unas Mor;; Craciun cu traditionalul sac in spats.

Tot in acsa zi a lnceput 9 irnpodobirea bradulul de catre do a m n e Ie prolesoa ra aj utat e de uncia clove din clasa noastra.

A fast prinsa betea si cadouri. iar d _jpa cateva ore rezultatul e Fa deosahrt.bl 11 a U tips it niei baculetele de difente culnri care tormau un decor rninunat.o atmosfera de sarbatoare: In ziua de 1 9 decernbrie 2000. toli viziratoril GolegllJlui nostru ra rnanand uimiti de pregatlrile ce s-an tacut. • StancUi Ma.ria .• XI A

Liceul Bleu - DID adeva:rat para,dis

Este luna nocambrie.lncep sikbatori ie. Llcaul meu se pregate~;;te cle sarbatoare.Elevii lsi tmpocobeso clasele cu diterite podoaue spscllice sarbalorilcr de larna dintre care trurnoase figu ririe Iacute din hartle sl betea la d upa i rnaqinatia Jieea, rula, care un bradut frurnos irnpodoblt c u globu lete si in s- 11"118 t ie e Isctrica care pri n lurnlnitale ei ne il1Ve5ele~tp. utlrna ~i sutlstul ln acelasi limp sirnlind o bucu rie launtrica dar si 0 tristete ca re osts provocata de sClJrgcrea timplJlui_

Brad u I sste un S lmbol al tinemtii in contradlcpe cutlmpul, lar din punct de vedere religios ests un lernn slant ca re educe

V Iiii C-- 11- _ ,raJa . - raelunu UI

Pe , D dscernbne a. avut IDC in Colepiul \Jatlonal Temologlc ~./ a~a.san .. sarbaraa cu prilejl.1 aproprierii Slinlelor Sarbatc n de C raciun. La acsasta 'rumoasa. sarbatoare am luat ~I ell parte. bmeinteles. ca spectator, 'Impre" una eu coleqii mel. Acest moment s-a desfas.lrat In sala (]A sport a Coleglului. unde aLi pa rticipat elevil Coleg~1J III I. fOl?h @lev i. p recum SI loell iroll ;n \Ili\tasarLlll..li_

Decocul era superb, i'lrn IncEdes acest ILJ~~rli dip prima clipa ;'n care am Intrat ir ~,~15, jn 1;)181. r~lea 51'? desfasLi ra un SpeC18COr de vis. Pe aeea seena erau tOil ::;CI care urmau sa ne demonstreze nDU~l. ca. in aceaS~;3; fr.lrfluasa zije iarna. d,iar daca L~lpad8J lipsea. vGor incerca sa dea ot ce aLi mai bun In el. COl sa tle inc\'\nte nOllE! sLJfletul.$i ce

s·uflet putea ram§me indiferent Iil. glasullor cristalin 5i tanar. 18 inoccnta cllipunlor lor, dar mai ales Iil, ·oace·a pe Gare fiecare din nOi treb m:: S-o aiba. In sufler III prcajrna Cra.ciuIl ulLJi. Totul era rerfec(' S(;J voEdea. ca acel spectacol a 'fot>t bine organizat, g8.l1- dit de un urn cu "suFlet mare", dorrtrlLlI profesor de limba rcoma-

o ade'larata stirb,atoare in licelJ I nostrlJ tlll fast spectacolele organizate CLJ OC,aZIB sfin.te-I 0 r s a.rbalo ri_

Aceste spsctaeol e repreZlnti:i rcdu[ a ,"fll.llta munca atat din partoa Gadralor didaetice cat ~i din parlen el'eviloLO atmosfera de vis domnea fn ~clla de sport a lictllJlui .Sute de persoane a~teptau cu narahdare incepe~ rea serbfl,rll promise_Noi de aSemenea eram clJprif1~i de emolie ·jar ~i de [sama de a nu se- 111- tampla vrs LI n Incid Emt nedorit Un asrf~1 da incid!!in~ rill se pu~ea Intarnpla dSQarece micupi .,rulgi de nea" 5e pregati8er~ d:in grElu pentru aceasta sarb,at(.l~r~,

i mbracamintea co pWo r S ern~ nifica puritate_ Dupe elevii care ne- a IJ Illca.n tat CtJ f ru rno~ sele cOliride specifice CrS,cillnului Cl. urmat vk~lf.!iul $i ursul. Din <lCeSl Illomente mOl is" le:ra ]n co ntiin u a cr6$t@re.Noi tnebuia sa illitram in scent! dllp8 dansu I urs l}lui_

Eram denJtatl. IlU ~tialll CUt'll sa ne facem inlrerea in selma, cine merge In fa~i;i. CG versuri

dint~h'fl.Hm) j] mai ri8aJlila 06 se lntampra noi ()"n 1nce,put sa carnta~n ~Ta, la" ta, caprita tao Vina, ~UPLH" urm8 ta"_

Din aCE3st moment eIT'lo~iile all i"nceput sa scad.a iar noi a.m reu ~it 8~ tennilla.rn de r;:a rltat rllJp,j cam ne-am retras; la locurile noastre fJ6l s,cana. Prin mit1~ile rmwstre circul.a 0 singulf'8. i nt reba re ~ am c:antat bine sau rlu? N,e uitan') utlii la. altii ~i dadean':l din umeri.

Dupa sp~c;tI1i.QOILlI f'~lgirm de

nsa la ie~ira fiecit.irui'9 dilltlf~ noii . i S~iilLJ T rnpa rti'l pi la r~lLA IJF mal "balul ililgibr de rI.€I,a" unde, 111 urma. diferitalor probe iii. oaiStigal Alex a ndra B () u lear! (Je la das 8i ,:!'VIIJI-a B.

A dOli a zi dis de dimin € atil ni s-a. pus la dispo~itie un autocar p~ntru a. marge sa. cOlindam Tntreprinderile dil1 Ziona !9xtroc~ tiva. Jilt, wide am fast IrMimpillati cu blJctlrfe, demClf1str,8Jlid' coa ,~.i IGorjul asemeni Maramu· re~LJlui: I~i poate pastra tradi~lile li'i 0 b i{x~i1Jrila.

• Da f!,U::: L.eonard ._, X,I A .

nJ. Dumitru Dad;i:ilau, (jlfcctorul Colegiului Na,tionflJ r~h.nologiG din MatasariJn aceste mOrYIer:lle LJrlicc alGi amuluifieca.re din noi lrebuic soj dam ~e avem rnai bun pGntru ca de CraGilJil. cei rnai plJtin rlor{)co~i sa jie fericili.

N u ~t iu ee a s imtit heca n~ d'i ntr@ eei care se aflau in sa.l • Tnsa ee s-a Intamplal Tn ifllma mea in momenWI Tn car~ glasurile acelor copii mJnunati [:JJU rasunat in sala, 9tiu sigur. Colilldele aceleairni dadeau 0 stare de bine, sim~eam o pClce totala Tn s ufli3't. erElm sigura ca in acel moment LJ-lie rlU se p utea i rMtm pi ani mi c ca re sa a I u nq ~ etC ea pace. Gred ca vraJa CrS.ciunului i-a cup runs pe toti cei din sala, p6 cei Care cantalJ pe scena imbraca~i Tn ccstume specifice CraL":!iIJnuILli.

Totl~1 a fest minulla~, UI1 vis Implirut. 0 bucu rie ce ne·f.t fest d a ru it~ de n is te oamen i mil'll] nati. • Tuca loana Otilia, - XI A

mult noroc in easels In cars 13,1 exlsta de Craclun,

00 veche legenrj~ spline despre acest obic€] i ca a aparut odats cu h~o$ Craciun.Aceasl.a lmpodobire a acus 0 mare concurenta i ntre e levi;i c lase lor pent ru ca no i cu ro~ i i ne do ream sa ave m clasa

care rnai de care Irnpodobna mal f rurnos un ii fa.~il. de a Iti i

In urrna SIC estel COt'lCl.U rente a Irnpcdobiri i I ice u lui. scoala noastra a oeverut ca 0 ca-su~a d prln povesti, Uri lee din cars ell gr'eu lti vine sa iesi,

• TaruHira CO,nlstllntlin.~1 - XI A

Pe 19 decerrrbna odata C:U aproplerea sarbalorilor de iama, in localltatea Mi'1tasari. in cadrul Coleqiulul NaUonal ~ tlnologic, at avut loc a u-a edltie a COriCUfsLlrui .,Balul fulgilor de nea", COI1lcu rs care a avut ca tema trurnuSft'~e a :?i i stet i me a

OrQanizatorii clasalor a. IX~a, au supus ceto noua cnncuranta, eleve tn ctasa a. V III-a, la mal rnulte probe. dandu-le pcslbllitatea sa dsmenstreze ~n tata coleg uo r, cadrelor dldactlce, Impre una cu domnul director Dumil ru Diida.laLi. baqajul de eunostnte acurnulat In tlrnpul calor opt an i . de ~ co ala.

Dupa cele cateva probe (cuitura qanerala, dans. anaqrarne, etc.) juriul (domnii prafe-sori Doru Golumbeanu, IOfleSCIJ Gabriela ~i e levi i : Ote lea S L~Z (,lila I >lA, ~O-

peSCLJ lcneta IXB. varrwu Harnena IX C. Filip Adrkwa IX D) a deliberat, lar cea mal frurnoasji sl csa mar isteata dintre concurente, Boulean Alexandra VIII 8. a primlt titlul ';tv1 iss 1LJIg de nea 2000'; lnrnanat de eleva l@dlicjcc~ A~ina, care in IJrma ell un ancasti ga titru I ;, 1v1 iss hJ Ig de nea , 999;' .

LOGul doi a test obtlnut de Postalnicu lonala VIII B iar ill 111- lea de Chetranu l.arrsa Ville.

Concurentsle lrnpre u nd cu eel dol p rezeotatorl rv' i rcaa Boulean si Boruz B,ianca elevi in clasa a IX-a J'J., au adus in Sutleteie ncasfre zapada rnult dor ~a. care T rna rzi ® sa apa ri;i s i SClttstactla cal incheiern acest mitenlu vcsou lSi vern pa~i in cHI nOLI CIJ zamnetul pe bllze,

Sl~Cl;~S Ttl rnileniul III1

• Ale)!,e iMadalina - XII A

de grau aca,sa sa l~ din pil,ine cumpa rata. p® I~ngd ace~li colad se mai daLl s~ [l)~m~, nuci. bisc'Uiti, eugenii Sd alt~le.

in timp c so dtl colacul se cia $i Cale un pahar eu tuica iarti1l sau vjn fiert.Se zice ca 1uiea fiana saLl vinu~ bert baLlt ddll lJlcele IlQi de pamant nesmalluite sunt mai bun\:!. Seara colindatul pitarai lor 5e term ina 91 toti s e intorc acasa ell us isla pll na zicand : "~Son ternll na1 $i il.stazi eu pit.a.ra.ii"_

lDupa trecerea colindeti or. gospodinele !$i preqatesc masa de Cracill~n. l~rnplLJ calt.'3 bG~ii .$i camatii (trandafirii}, fac sarmaleis. dulciurile l?i tradirionalul coZO[b~C. iar copiii prr!!gi:;Jtesc bradul. apoi flU III i ramTf1€l de(;~ 1 de a:;;tepta st®lele.

Craciu nul e u ria din marile sarba~ori de care sLinI legate 0 serle intreaga de cJ"ltim.

.• Balan Claudia - XI a

Una din marile bucurili ale corAilor este Aju[lul Cfaciunuil.li (24 de c en I b rtEl) cand c u tQ~i i pi saca Tn pi~orai.

Copiii.fiecare inzestrat cu cate 0 traista saLJ sBcui $i Cll 0 colinda, se aduna de dimine@~~ la un cap al M~llllLii de tI ride Incep siii colinde tot saILII Ie rrninalld odaUi Cll veni rea serii .il1cepamJ de la prima casa, portile sum as.,altale de pitara.i Care rncearca. sa intre in batatu ra. mad a.les dace. gospodil'lCl inteTtioneald Sa inlarzie sa. iasii eu colacii.ln I.irnpul acesta un membru alfamiliei iese afara. 131 GO Ii t'I[i etii odur'iati $i Ie spune poezii. bMcuri, totodata aruncand Gu nuci, seminte 9i boabe.

Toti locuitorii sunt intamp,ina'll c U ;.blJn~i d i rn i l1eata I a MO$- Aj uno" . .,ne dati ori nu Ile da~i;', 9i mai a.les Cil gal~gio.sul .. tl!. ~cl~, Iha, ha··. de r'8sunil tot satul. Tut~ror Ii se ofera colaei facu~i din rains

ell totii ~tim c§ Tn data. de 25 decernbrie toti cre~;tinii sal'b~tor,esc C,acIUtlUI.CU prile.iul aCElst-e1 sarba.tori a a\ILJt loc 0 serbare 111 sala desporl. Marli 1 9 decembrie in lata a 1800 de persoane, elevii ace st I..i i Ii ce Ll au p rezentat u 11 prog ra m sps c ial c u colinde ~j obiC€1ill ri le91:1te de Biceasta sarbatoam. Printre colindele f-lrezentate in a.cest program FlU a lipsit Ste(lufl. Ursul, Vlcie,iul, Capra s,j PILJgl sorul.

AceS-lea sunt colinde cu care tinerii merg de Craci LJ n $1 de Anti I No u. cap rita este un at:) icei res pectat ItlIlOr'la mas·lra. in prima 2:1 a anului nolJ tinerii mer- 9and sa colinde eu c5pri~a pe la easels oamenUor.

CL~ caprita trebuie sa. mearga eel putin palm titlieri.ACG$tia trebuie sa, poarte costume If) ti$<l Ie' incal sa. nu fie rocunosGuti dar 9i sa. pa ra ctu rnai

hazlii. D,e asemen,ea ad trebu i sa 'fi6 m<'ilc biati. Costumels difera de la ,0 zona la alta.La no. cos· tumele sunt. formate din rus a /ioi cojoc sau doar hajfl~ de blalila iar capul sa fie acoperit CIJ 0 basrna .. Ul1ul dintre eolilldatori trebl.lie' sa aibEi pe el un macat care sa lie Impodobit

EI trebuie sa ajbe Lln obfect conf,ectionat din doua bucati de lemn cu l.sma sau blana de capra nse de ac'est lemn 9i sa aibe doua cornite.De Bsemenea el trebuie sa .';>tie s.a joace pe ntll1ul cantecUllJi interpretat de ceilalti colindaJQri.Jocul caprei ~st@tfoart@ itTIportant.Unul d~l!tre col~r'idzllori trebuie sa aiM 0 !oba in care sa bata tot timpul. a~I~1 sa aiba un cio" mag; arlul un fluier ~I' nu trebuie sa lipseasca. clopotelul. • Pureel Dumitru, KI A

- - - - ---- - --- -- ----- - -----

R(~·PtJrlaj £"Co./o.gic

I_aniles't penlro 'iernil'e rip,iil,e

Ge sura-l cusrna rnuntelui ?! Si-,i trlst si sinquratlc uriasul, ;ncreme,rJit tn tacere si-ntunecat la t~tfU se praa vad 'Incarumirile truntli.Nicl sulerul de viscol nu-l prea blciule umsril.Stins e qlasul vailor, parasita-i partla, gola~i, tot neplJdrati is brazii de poe panta.Dlnsprs largli departarl, privirile lzbesc potrivnic zidul carpatlc.E rnlaz de lama si. neoolsnult de orgolios. anotirnpul ocolssta [inutul, de psrca zapazilcr le-au tost interzise eutralarari si fulglJi ri nastrusuics aiel, pe plaiurile rnlornlce,

Cui am gre$it no! rornanii de 1<1 DunaJe, la Parang, din CeFll2l. 9i J lun, dill Carpati pana la alte rnari ~i 1118- prielnlcs ape. Nistru, Prut ~i lisa, ca. !egelldel~ ~i dolnele-s ale noastre, nurnai ale noastrs. ca e,ls ne ldentirica, ni le pastrarn si le-aps r~rn .. ca-n versul ~i cantut lor odraslesc, rnsrsu intemaletoare, rnstu rile vietii noastre nepersche, de starornici iubitori 9i ziditori de taffP

Cine Sb.' razbuna pa-acest nearn, rapindu-I pans ~i llrnstaa dintre trolsne, larnils cu dar de zapezl -,:,i fa!nice ninson. iernils cu nesfarsttecalatorll de fulgi marl 9i scarnosl si puritlcatori de ganduri, fTle5ageri stalari de pace pentru un pop or, aflal inca lntr-o gre8i tncsrcare damnata spre a-si regasi drumul proprlel i.zba\Jiri ?

Sa ne Ii ultat Durnnazeu ? NUl, nlcldecu rn ! Drama e aiel. prlntre collnale dezvslita de lerburl, prin padurile uscate de dorul plollor, prin valle vaduvite ds lirul apelor, In lzvoara snnse si-n raur: subtlate d@ zvarcolirile pla-

t etel. in noi. oamarrii. cei mal rava.l.'i~i de rabulnlrea raulul. Vrand-nevFi3ind lost-am Invlns: de goana du pa zornaitul arqintilor st- Ii1 d81 de pamant cu ternplul arborilor zvalti, IJi1.a.nd sa p rmdern in gli@ ram de stejar tamar. am s ufocal vti i Ie $ i pa raj "961 e e u to a t8 c i lld~:W:i r 1 i i Ie vielii n08s1re S!-.3cum tanjlm dupa vuiG'lul ria odinioara al· t .=tulu i Ii m pede ~ i c ristalm. cu bu Iboane sag@tal@ de zborut pastril.vu lu i, d upa mi resmele poienolor din lastaJisuri. CLl CO'vorase verzi de mU$chi prin C.3 re-o;;i Iveau crestetu I pLlzd eril de c iUfJ(:l rei, lanj im de ·dorul durnbravilor verzi prin c.are rasunau triluri din orchestra necuvaniato¥!:ilor, ducem In lnimi nelini:;;tea stamita de dorul pflntru z3pezile inaUe de altadata, ce-mpodobeau codrii. satele 5i u litele CLJ damida lor celesta, alt)8, nealint;i~ $1 ocroti~oare.Cat de la locul ei pra na[ura !

Sa caul~brn in I~ J rni n3 C IJvi me.o r?

::;'~~~...."I'I Sa patrLIndem

5crierilc lasJte-n 11risoavele ingalben ~e ~ii zdl"en~u ite de trece rea ani 10 r? Ei, 1:ltia am regasit Inl~itnplari nS'obl~IlLllte nOlJa dar car€! f~du nat-au pe

raooJul vremii optsprezccc decenji ue evidcnla istorica. jar In desch~derea mUIllilm din prea.ima Padesului; pe t@lcurttll intim; al Gampiei ca un arnfitefitru it qhat din IDate 7~ltlle de 1"nal~[mi protec oare, intaln~rn az.i doar valuri din metere.zele anului 1821 si nro· numefltul de siava $i cinstire al celuu n'i'isc,1Jt pentru [:I-i fo'Coate pe romani dill Impilarea fana riota s i lacomia boierilor autohtonj .

... 23 'ianlisrie. zi blanda de iama, CIJ U$OGlre !'ramanlari de vallt ca,ld ~I umed; dar cu adanci nel,illfsti ill su11etele Istovite ale palldurilor $i .sattlnilor coborati de pe plaiurile din rv1ehedin~i ~i Gorj. pentru a se inmla in AdLJnarea ~ororjl.lllJi. cea ha.razita pentrLI binele ;.i lorosul a toaM. tara. Ivitu-5-8 atunci. t~ra a h vre n a'Jen~urier <'II vr murilor. slugel'ul Tudor. venilld dinspre Bucuresti, prin Tism,ma, ::$i oprinduse pe Campia Pade:;;ull.li, glasui justitlar taran i lor seos i din velrel e lor de cr u zi mea sari;l,ciei si Ltnbuioar€!fl autoritatilor bOlerei?ti. Peste departari :;;i hunt! Irlciliruntite rEislIInaU' cuvinte care anun!au TrHamplari noi pentrLl soarta ~arii $i a oamenilor ei. Gel care se atla in floarea varstei, fn anul patruzeci al vie~ii sale. plecat de mic de acasiol. I nai inlai tarall. apoi 1'1 gustor, mic bOler, oriter :;;i ISCWSlt dlrigui or al reburi!or obstii imbracase deja car a.sa. rnortii : l?1 r1U mat suporta ned r@ptatea :?' utllilinta. Indemnul S;3U 1<3 ILJpta pentrlJ libertate si buna ramJuiala in t~rj. r3.zbate in ccouri

. care incendiaza eOl1stimtele razvriHite: ·'Fmt.ilor IOGuilori ai l~rii Rurnfmesli, veri de ee nea'n veti fi (Nrci 0 pravil~ rlU 0- preste pe om de a intampina raul eu raul! Sarpele cand Hi iass IrJainte, dai ell doma'gul de-I love~ti ca sa-ti apen vilata, GFire rnai de mule ori sa pnmeJduie!,>te

Pe sts tru p u I atator f ru rnu s etl, azi este loc doar pennu efem®rittatea urnbrelor ~i urmelor tirnide, zvacnetalor firave de vant 9i rarelor pravaliri vulturestl. N lcl visuolul turbat, scapat din cotlcanele rohalFltului, nu ctintea oda:!a valurile alba !?i inane ale anotmpului lntrolenit pe coclauri, priln sate, pa carnpuri si pe drumuri.ce sa rnai povestim despre minunlte lmpara.~iei zapazilor din muntl, undo rasunau urlelul lupilor si trosnetul fagilor stram,;i de geruri.

Zalud~·i asta vreme.lrvlns de forte malefics, ornul la uitat pe Dumnezeu.Curn sa-l mal fie Hal grMina ~i Iivada, can d s~ Jdu ie p rin valra de nu p rice pi c- fJJ rna i a vsa ceva uman lntr-lnsul ? De evtavls, nlcl porneneala ! E tstovlt de seceta ~i nevol In sir, fara nadejds de a fi rnai bun.Nu cred sa-si Ii dat searna C-8 alljngat din brazdasl rnarlln~ita de plavani zapezile adapatoare, "insamantand" secera, sa.racia, loarnea.jn numels Zeul i Umc, el, ornul-zburator a prabu~it din inaltun cuibul vulturilor nsacsl. saget21tld cu nave sollsncate padl!ril€l de oxigen din csata cerulul lar de-acolo pasanle cu foe secret dn doe au pulverilat moarts ~i toe III Balcani ~i pest.e trupul Terrel .Sa-ncaapa de-aiel nepreVa2U'Iele cataclisms ?

Prive-gtleto8lrea cants, canta inca, dar nu rninte ! peaccperisul lurnli pandeste blesterrnrl pustiului.Ard Ilorils planetel. III om a iritrat liara razhoi ulu i sl-nvl nsteste cen .. !!; batand in cule norli, sechestrano plene fi rinsorlla departs de nuza lzvoarelor sl lujerul graului.Pe-aproElpe clan~anesc rnareu ta-limile' vie~ii. Fg~ltilile de-o sl ahta U8 tJlnevoitori gangavi la verba, lnvoltl ~i reci In ochli lor de hiene 'razvratie, CU intel"l(ii vopsite sl fagfiduiton al Binelui Universal. ..

Cine-i mai crede pe ace~ti lachei ai lurni" pastori ai g<.1 neW lui n erne r n ie, n -<I re decat sa -:~;i S a.pe sing u r 9 roapa pierz2ll1iei, Ne-am lecuit de-asHel de roz6lcee.Ne·au sedus atilta vreifle iri$ii lor alba$tri, cu priviri matasoase:;;1 perfice.

S~ ci:iJut.:irn in robLlste~oa noastra ! S-aduce 11 eredlnW. ~i invatatura III cetalile lor.E prea mult rau In noLO mentalitate leghioaba si vechi metellne riG tin pe loc.in noi e forta, chiar daci:i uraniul. fie eol si saracit, nfl-a alungat din ranclwala lor lini?tea plaILJ'IiJi, fragezlmea ierbii. freamatul mun .ilm ~i leaganul nimmrilor g8r1Uine.

IE timpul, Ornulo, s~Hi legi ranile fi'icute de propria-ti

din muscalura lui] DarB. pe balau rii care ne ingt1it del vii, r.apeteniile ilOs,f.,1"re zic, ata.1 eels l:liseriee!?ti, cal ~i cele poll!ice~li, panii cand &a·i sulerim OJ. ne suge sangele din floi ? Ptina cilnd sa Ie-lim obi T

o astl I de chemar,e nu ~e mai dusese peste Tara Romalleasca, secatuira de straini ~i ciocoirnea din(wnlru. Rasunetul acestor vorbe se ,aduna din jal.l:!'a .~i du re rea. poporu lui, din vEdra caru ia se ndlcase Insusi Tudor din VI~djmir. Adunarea de la Pade~ nu era 0 simpla oaste de rasculati. atrasi de fnderrlillul constatativ "ciii 'n's ajunge., fratilo r, de cand l<iicrimlle de pe obrazurile noastre nu s-au mai tiS CElJt" , ci a rniscare revulu'lionara birH3 organdzata. ceo viza emancliparea ~arii pri,llforte proprii. Fara. a9teptare, 9Uvoi IJ I r,evoltei porne~te spre Bucure~ti, pent rLi ca aeolo era inceputul raului.O fona neCL~ rlosc~Jta II nleseSB poe Tudor spre a schimba soartataJii iar valLiI r'nult i mi i strabiitsa cat un d u plL cili:tlJn. p u nand in lOG ,de d rapel national prspu ri biseric e.'i't i cu imaginea Sfal1tului Gheorghe. Toata lurnea. II striga Doml1ul Tudor.lar slugerul I1U uita a Ie aminti celor care 11' urmau sa nu sa atinglB. de bUnLJrile 10- cuitorilor. ';nlci mikar de un griiunti~, NIJ erau Irlsa crutate "averil6 cel8 r2iu aqo~ nisite" de unii' boieri.Peste munti, in Ar· deal, se vorbea despre "Ull craiut •• cu nurrwle 1udoraf. ce,W'il" 0 sa 'vitla Jill joOS ... sa. fa.cA. ~ i a ie ea d re ptate ... 'I'

Vladimirescu era tacut si mereu InQanciu rat. Nimeni f"lu-I vedea razand. Era cufu ndat In ganduri i3dallCi aSlJpr8i neajunsurilar sociale.ln el mocneau spiritul (18 protest, razbunare 8.i revolta.Nu-1 slabeau deloe cautarile pel1tru a ga~a calea potrivila spre j'ndreptarea lucrurilQr, Ra(eo i. apropiatiior sad, dipitani r e panduri DtJnlitru Garb~a ~i Radl.l Mu ica, Ie lasa impresia Cet mai are ~i umor.Ace~tia I-au vt.zut 0 sitllgura. data pe Tiudor razil.rHl 9i spunand 0 gluma pH tema di." nunta Hire, tobcl. rlu este ".Purta h21ine df!' pandu r cu <!ac.lula olteneasca. era un luptator hotarat ~,i vmdnic Impotriva inamlGului ~ikii, "un orn greLJ din fire, flIspru. posomorat", cLlm seria Searl at DascaJ,escu . .Avea natlJrale!e de spirit ~i 0 anurnita dtkzoniG de

(j

in chip tmgiG, fara s·~i fi V3.zut visul ImpliFlfttPrin jerlfa. sa, istoF'ia l~rij capatn all~ IlltmsatUra. se sl\irae8u domniile fanariote, her pu',in rnai Vi.rziu. la 1848 pe tru generatia lu Nicolae Elalcescu. deviza lui Tucjol', "Dr.eplate ~i Sloboz8nibl" L rrna sa devona. ~Drep'tat!:l si Fratie!".

lata de c.e IrevollJ~ia de 181 1821, prin programlJI ei, pnn evenimentf!'le ~i realita~ile acelLli 'limp, n fost 0 rniscare pildultoare. seml'lifi.cshv8 pentru starea societalii roo mane~t ide la Inc~ putu I veaculu i a I nn u as.pmz~celea, 0 Irlcereare de sehimbare soda lilI si national a care si az i, la optsPrGzec e dece Ili i de la ~a var$i rGfl @i, ridb§ rn ri S8rnne de intrebar:;? ctdar iiii :)enlTLJ adept~i ideii de "demitizare" a istoriei rorm nilor.

Sa I1U se uit"" nicioda 5. ca ostirea condusa de Domnul Tudor s-a ridicat 'Impotriva li ran ie i ea re GU pri nses e ta rat de la 1.I n capat la al~LJl.lata de ceo In Proelamatia de ~a Sla.ti na, 88 ~criH "Iubitilor ! Ne-au Ind8rY1nClT clorirea patriei sMamo~e:;;ti, iara mai vartos lacramile tulurur de ol1$te ce

nest,ap[\n ire. Ts mi stu le lnerance na rl le s i doru I pe nt ru 2;8t. pez i Ie de aMdals,. StU bl ne ca locu I lor a ra mas aco 10, in pragurile copilarlel noastre, cand pactinile emu cutreierate de sanllilrase d~ rnAnj i CLJ capesfre a Ibe lar printre des i9 u ri .'i'L iroiene aerralfurisau felone Ilefugarite, piezandlU-se in laina paduri!or cernite zila la rand de melitele iemii.Atunci. ghioceii nu irrf!oreau in ianuarie de rc..>d curat si asezata-n in luna Illi Martisar, vara era vare. si toamna incarcata de rod curat sr 1HH~Z€rta- n curs u rille ei. E ra 0 oran d u iala f i re,asdi nan ctimpu rilor, Ilerasool it! de va .. trI U i ri ~ i tlJllburari ale eli mel.

Din actliul ferestrei, zambetull de copil se·adance8, peste partia inzapelita, atras de mirarea pentm ritualul magic 31 splendidei rllnsori.Di.n !Ilalturi, In voia ei, iama~i pogora nttfmma alba.Astazi. c.asuta de sub mauura-i sa radii.. Coas ta dea.l u I ~J i, paras ita de ala i. N e rnc; rlgai L11i (lr~ puful ;;0 racoarea fulgtJllIi, copifLExi!ate, zapezile.O ruga e zbuciumul prichif1de~IOr M,rajocui.Din glasurile lor s'ul)'pri, cuvi,ntele Tncep a, rasuna. Pa rca S-8!r spune ; "Ajutali, oameni. iemile sa. ninqa !".

• lilli'. Ion 1f!lena • redactor !i',ef, "Ager" Targu Jiu

car<IJcter. CUrTl lsi notase hancezul L"wren<;:cn, care I-a. ~i cunosGut.Sta drept ca un soldat. aj'isand 0 tinuta me rtlala, impuntitoare.Avea ::u"r de r.omandir.\/or~ 1)('(1 putin l\'i 5l fletu-f zv8.cnea .,intens.Era "SCll rt la yorba ~i legat la nllnte", cum "II caracteriz[J unul din capitanii sai.Odata, cana prietenul loan Gardarlescu II intrebase ceva, Slugeruili raSpul')sese sec $i rece; "Nu sed jOs, prietene ! Pentru ca poate vin-e 'Ia dumneata vreo putoare de ciocai; nu voi sa m~ seol Tnaintea lui!".

Ar 1'i avut multe de spus., dar la.cea pentru di IlU voia a auzi vorba de~arta. Sc ria mu It 9i vorbea plltin.1 n tace re :i~i faure-a el gandwrile ~i hotararile mari.Nu se pierdea eu nirnlcuri.Alta data. r1erabdarea I-a fatu'l sa se ,exprime fata de alt prueten, Paul Chiri$eSCLi, cxdaman9 CY ta.gadii : "Tra i -iJO i 0 a. re c Fi 5 a scap ta ra de leprele streille ?"

La ir~traroa in BUClIre9ti, comandiru.1

plecat din Campis, Pa.de~ului purta In

mana 0 paine, simbol 21.1

d ori nte i d@ rna i bin e $i bel$ ug' pentru oricare trLlditor 31 terii, in timp ee lfinga 191 sa 'Ia un simplu proot de tara.Eraputin spre amurgul zilei ~i oastea pant urilor se Indreapta spre Dealul Cotroc~nilor.Prill apropiere. VoievodUI-Taran l:;;i avea garda personala,. alcatu ita di n4 0 - 45 dE) sam i. (j U pa modelul lui Napoleon, uil vremea inaintarii acestuia In Italla ..

Ramas pentrLl sCLlrtlL vre·rl1e tn SCfl.Utlu1 domllesc, Voievodul de ~a Pade~; prin nOLJ8 comal1dLJire a treburilor~i1Irii, a deranjat urla din rarnu rile puternice ale lorlei oculle a vremu rilor si. oameni fara, de suflet si fara frica de IDllmnezell helarasc asnJpra sf~lr:;;ituilli panduruilli eomandir. Netemalor de rnoarte ~i prea 0- bi~nt~it ell tradatorii, Tudor ii 'j'nfrun'la cu deml1itate, spunandu-Ie; "Vm~ij sa rna ornorati. lEu flU ma tern de rnoarte.Eu al1l infrtJrltat moartea in mai mulle r§uldmi. Mal inainte de a 5e ridit:a. st@agll~ spre a cere d replurile patriei mele, m-am Imbri=icat cu cama:;;a mo~ii".

Slartecat si 8lvarlit intr-o fi.mtfirlil" lal1- ga Targovige, de trimi~ii lui ,Ipsilanli, fiul de ~aran.i din Vladimirul Gorjului sf8.r~e{l,

nu Irlcnntenesc a ajullge fnG~. d@ 0 sut" de ani irlcoGl!C8, arnarlll c® inimile si sufletete irnpielri e po ate suferi - GU de-a dinsul neau sllit la aceasta ; sau sa pierirn sau sa dobandnm drepta~ile stramose.'i'ti ~".

Toste acestea se-rltamplau aCUIrn 180 de ani.Gati di ntr,e parvenitii dG azi, rna refer la cio-c-oii ,epocii moderne in general, au ~t i re des-pre a c est e va rb e i sto rice. pe care ei; au irosit toate viciesug LI ril@ pos ibi I e, spre a. Ie sc oat® d~f1 co n $ti i nta n earnlllLii rornanesc f:;.j din cart'l:i;l de c~patal a acestei natii .

• "10\1. Ion Elena· redaoor !;>e'f, "A.ger" Tlli"gu 'Jiu

-I.

ellin:is,tea Voievodului 18 Pades

... - - .. - .

--- - - ---- --

Conceptul de llteratura unive rsa IA Ii a pa rt i ne I ui Gaeth e C are In 1827 lntr-o convorbirs cu E c ke rrnan n a a r &Uat di poezia a devenlt un bun al lntraqli urnan itZtti, ca re cr sd e a ca Iile ra tu ra nauonala nu mai in~eamna rnare IUCrLl,

T: vlanu considera ca din literat LI ra un ive rs a la tao pa ria ac ele opere llterars care "pri" lnsem. flIat ate a.' lor in dezvcttareasocial~ a ornanirit, prln pertectlonarea lor mhstica, prin tarqa lor d ltuzara: ,. au aju ns sa fie considerate ca bun comun al tututor popnarelor".

Cri,teriile de apraciere a valorll urwersale 8 crearilor literate preSI] rim, In primul rand, valorlIlcarea si depa~irea literatu rllor partlculare, narlonale.ln planul literatljrii unlvcrsaie care urrnarest€- 51 ierarhzcaza valorilc, CJ· racterul nation"J flU ·di(;;pare ci. d i rlIopOI.r iva S El i rlcl ud e Tn genera I_

Va loarea con~ i nu tu lui, ;e ma· tica abordata, constituie inca un crneriLJ de promovare a unei opere In universalitate, eu dot te· mel Imei opere·literan~ ,este mai larg(1 cu atal ideile :;;i s.entimentele exprimate de creator o3.U 0 sfera mai larga 9i accesul la universa Iltat;;:: al ope rei este mai rnar6. Marile semne : nalUra, iubirea, viata, lupId penlru lib(:H·· ~8.te soci8:IE'i, m021.rtea SWlt prGl.tmtb' in ere-alia tuturor rna ri lor 8C -iitori ~i poetLModul de abordare, al"lCOr~re8 Tn Ilatiot!<>3.I, expr€5ia artistict'i difG ril&, rn~ rca incollfundC1.bi la a €'LJlu i create· ru ILii fae Ca dC9ste operG sa pat(unda diferit Tn GOr";$tiinla cititorului de oriunde 51 din timpuri dihariH3, Ele suntCi.daptato l(Jcului ~i timpLilul "In care Jufost tratate, nlvelullJi spiritum $i pOlentiHlului artisric ata.t de diferite de 181 lIll carac:ter la altuL

Analizand difentele lileraturi l1a~ionale, observarn GcllT1CUile curellte literare : clasicismul, ilumimsm~JI, mmantismul, simbolismul, n~alismlll 5e regasesc in toate literaturile caci marile ClJrente al) avut 0 dezvoltare universaia, Stabi I! rea note lor corn u ne ,.,i a f('I'melor arUstic1;l specifice pri n CZlJe acestea capiita 0 wloare un,versalS! mnstitu~e oblectlJl de st udi ~I aJ lit9 ra.t u rii un iversa Ie,

o crealis lite-Tara sal; un fenomen at1istic davin universale In mas LJ ra 111 care exercita. 111- fluente asup ra altor lite iaturi.

Personalit6iti artlsnee putsrnlca precurn Goethe, Srlakesp0<lre, V. HtJ~lO. H. de Balzac, Emil Zo la, sa u C h, 8au delarre d eg· chid drurnuri la.rgi In dezvonarsa altar llteraturi.

l.iteratura rorrdin~ ElsIe i ncontastabil parte illtegra ntB, a I iteratu r i i L1I1 lve rsale illta t prin bogft~ia te mat idi a 0 ps re I or !iterare cal $ i orin mod u I p rofu nd 0 ri 9 lnal in care acestea au fest notate.

Deq;[ llteratura rornana pare" o insula. de latlnltate intr-o mare slavs" acesrtapt nu ocate fi dedH 0 prejudecata sau poate fi Uri fapt valabil sub aspect geografic dar n u si cultural. Dad. Tralan Ile-a predsstlnat drept popor de frontlera, cum spunea M rrcaa Ellads, si peste acast popor s-au ravarsat valuri sueceslve de navaJilorr, acslasi Mir· C€-J. Eliade afi rms ca .nlcl dacu, nici daco-romarli~ Il-au avut ni" mic de Iflvatat de la aCEsti 110- maLi n3saritem" ,

Tot Eliada ahrma ca nu gec:gratia face istoria unui popm .o;;i istaria decide asupra geografiei :;>1 deci, nu Ilumai perrtru eEl " de ra. Ram fie tragem" CI ~i perltru ca facem parte din Eumpl.'l tru-. pe9te 9i spintualice"?te. FlU mal putem fi sacrificati spi ritual faJa ca sac rificiul acesta sa nu primejuuia."=;cci insi:i~i existenla ~i int~grita[ea .spirituala a Europei,

Ideile can!l au calauzit marile ClJlturi antice j-RlJ condus t;;i pe reprelentan~ii ma rilor ClJrente C un!.; ra.l 0 (!U roporlO Cfl ro ~-ZI u pu tut tr~i fara Horner,fara Prome· teu, Antigon<\, Or~eu, (~Ja codul civil roman a.'?a cum marile creatii clasice :;;i-au pus amprenta. pc spiritualilatea conternporana.

Rupema CU Itu rii rcmanesti de un iversa litate ar fi fos toad eva r8ta "H iro~ima a Spl rilu lui ,. (M.Eliade).

, Exi stel1~cl eu Itu n i noastre 9"5te o cerhtudin8 d9a curn c certitudi n e este InsEi~i existe nta noastra aiei pe un pam3nt de cumpana " La Mijloc de Rau ~i Bu n" cu m spunea L 8arbu, Intre douEi nedintite len] "eleatai" ~i "heraditlca" Intfe istorie -?i sternitate.

LegatlJr-a ·dirrtr~ popor ~~ spatlU I sa u gf,lograf ie este 0 cert it ud i rle de a.seme nea ~ i ea ar~ larg i Irlfluente in cn~atia wiui popor.

Dac8. literalura rOrTlaM s-@! format msi tArziu deeM a,He IiteratlJri eLJropene, rna refer la diie rentf.l! C ronologica di nlre ClI-

rentele literare In Europa sl la noi - T, Elliot considera ca. in acele rncments 111 cs re scriau Moliers, Cornellle, Racine SClU Voltaire, poporul roman desavarsea actul de creatle a Intaiei n oastrs GO rn ori lite ra re, fo Ie jowl ro rnanesc. Su b ace lea-9 i coord onate LEilaga, rnarele poet siIiIOSQf roman, elaboreaza teorla spatiu lui rnlorttlc porn ind de ta dubla rnetatora de la tnceputul haladei "Mlorita" • " Pe-un picior de plai.iPe-6 gutil( d,e ral", Blaga fi I j me a ",spa~i LI m io nne" a tat spatiul geografic u rid I.J ina int r-o sinuozitate arrncnloasa dea II vale, piciorul de riAl cu gura de ral cat :;;i spathJI nostru spiritual, cu ltu Fa.1 c a: re a c un oseut C Lllm i ~ i perioade de tacere sau de Tntunaric.

Estc 0 certltudine ca inca. din pGrroada urmmista prin CfQnjca ri i mol doYen i, In spec ial p FIn contribuna lui Miron Cost~fl -'?i a lui Dimitrie Cantemir, legaturile cLJitl..lrale cu Europa au tJxistat. Umversalitate.-a IltTi';lJ'Iismului romanesG este recunoscuta de marl~e cultllrL europene : numele lui Dimitris Cantf!lrTlireste Inscris pe placL.lta dB rnarrnu ra de pel frontispic:iul Btbliot.8Cii 81, Genaveva din CartiMul latin de 1<1 Paris. ca InartLi ne a existentei rloa~tre spirituale ~i a recunoa~teri i universale pe care marele dirt.umr roman a avut-o Il1tr-o epoca Tn care cultum. european.@. rllJ dUGea lipsa. de valori,

P rimii nO!jotn c ron icari Gr.

U recne, Miron Costin. Ion NeGuice ~i Dimitne Can~emir au facut pri mii Pili9i spm recunOB9terea lJniversala a spiritiJlui romalle5c.

In poemul filosotic "Via~a Lumi i;' M. Costin nu nllmai ca trateaz.'i 0 tema hlosotica 88en~ia 113 - Iftbilltatea aC8stQi lurni {.,de~ertaciunea de9Grt~Gruniior :;;1 toate s IJn~ de?a rtet) exploa· fa n d Oil nhc u I ,Jortu na. labili s·' dar a 0 face intr·un mod care·1 apro·

'pie de Fmn.-;ois Villurl CU celebra hals,da .,Sallade cl~.s Dames des temps j2lwdis" • Ou sont ies neiges d'antBif1? - Costin .,Ulldes eei din ILlme / Mari Imparati !iOi W3S1iW aprDp~i,ndlu-1 de "legend a secolelor" a lui VJ-Iugo sau de "Memento mori" a lui Emillescu.

DLantemir, care inva~ase !iiI Acad e m ia G receasca dill COil stal1li nopo I. p rill forma ti u nea S EI culturaM, prill enciclopedismLlI

ntextul·~ rsale

i

sau este prima personalltate rna rGan~a a cult u ri i noastre a carei opera a tost cunoscuta ~i a· praciata In Eu ropa, CeJe doua luc rari . scrise In lirnba Ilai,inEi .Descrlptlo Moldaviae" ? i .Jncrernenta atque decrernenta au lae otomanlcae" au fast cunoscute sl consuttate de Byron ~Ii V,Hugo ca fiind singLHele date d espre lsto ria i mpe riu I Lli oto rna n sau aroma n i 10 r.

in 1705, el sene prlrnut roman alegoric $i In acela$! tlrnp p rlmul roman rornanesc .Jstorla ieroglificat

lderle umanlsrnului crOflrciresc all fast p relu ats SI cent i n IJate d9 confaii $coli~ Arcelens:

S®muil M icu, Gh Sincai, P. Ma.io r si Ion Budai Dei ean u.

M, Eliad® atlrma cil pane. la mornentul Alecsandri ~~ Eminescu, tot cs a diat mal bun graiu I poporului roman S-a manifestat In fok::lor.Aici sen8ibili~ tatea, femnditateBi ~i inteligen~a creatoare a poporului roman raman nealterate $1 tocmai prin a,ceasta acced spre universa~Jtate. Exis.t.~. deci in 'folclorlJl rornanesc [I individua.litate in LlnivBrsalitate prifll modul specific de a d~ Zvo Ita te me :,; i motive cornune tutumr popo~relor europe n e, Aceste semn e $ i motive nu apart i n all u m itol" C IJ Itu n sall popoa.re. nlJ existll .p'opoare IrJbuta re a Itora su b rapo rt c LJHu ra I, ex ista u 11 nlJ mar Ii mitat de tern e ~I motive r;; a re is e d ezvo Ita d if a rit rillportandu-se la specificu~ nationa I, la fo t"Idu Ide gandi re !i'i S i iTl~i re pe eel re Hecate popor II are.

Lu i1l nd Tr1 con sid e rare FIll ma~ tem8iNca oMmiJlilIi rorn,lm~8c sa co n stala. 0 prateri F1I~a loca la penlru anumite subiecte - cu tot caracterul lor de circulati@l unrvsr· sal·a. - au un specific na~ional,O statistica. arata ca dirl'tm eele 270 de sLJbiectG tip de pov®~ti fantastic€- 14 sLrnt comune cow DHI eo ale altar J}Opoa re ceM ce se poate explica priflinterferen~ele cultu rare, dlEHorii sau scrieri· care au circlJiat 1irdr'e popoare din spatiil geQgrafice apropiste, Motivel e f U nda m ent?~e s LlIlt aproape identic:e.

Exist.§. call,d nazdravan spre deos ebi re de bou I eg i pt ean sau taramul ceiaJalt spre deosebire de subteranel9 cet£i.tii din basmu I francez.Se intalnesc de asemen sa emu I din po po r, a l1Iimalele IreCLJflOscatoare. probe-

(ronUnLl1;lI'e {),;!'l p.&.g. 1)

La zestrea lrlVa~amantul ui din ac.eastl pa.rte d'e ta$ OEli dQi oameni ai iilcolU Sii.l mai~d~~I~t GGI~lnll cle Formara in Stud)i Europene ~i CentF\J1 d:e Formore Cor"llim.J~ l;i EOi.,X:atori lor, rl'lVii:t~I.on1lor i?i Pmre~orilm. Primu I ~1.e tlingular ~n: lara, jar 0.1 d'iJilea 85m vmp'Jini rea unai don n~H ver:hi a das· c:'iI~1 0 r dQliilkJ Et rlU m",1 s IIPlt n~vo t~i :;:03 $6 , depla~eze in elite centre lfi'lr\i6rs~are peillru perfectiorl(lroa p>€rioo!Ga cem.lI~i ~ Statulul PtilISQn.alu!u i Didac1K:.T(.l!t da1mirn strManiei lui Adrian Gonm, jUde~1 Go~ a fast inclus. in ranool unit~~~or admini~t rativ"terilml.a~e {7 In lQtal) ,ben~fk:iaf't"I'al~ P rogramurui mO:flIdi8.1 de rwollilarem ~filor din mediull t1Jr.1i:LAu f«.tTfrmnt,~ t;bii tlInit1~ It.eale diI mare p~rspecHv~ : lieeul Teologlc {I~ T g.JJu} ~i ilioeul de i mbt1nat~~iri i"llndare (Ia AO$i.;Nii!~. Tot Andrei f>.brga a am~..atunivel'5itatea ,,~rrtin BrflrtGusi" dilfl Tg-.Jiu.

N ic~ Minist FL.! I., n~Gi Secrets!w I die Sta:! n·

au SPLJS aoe$t~ kmr:uri I.:. TntiilF\jre~. f~sti\ftl. de-' proreoorul TicaD1l.d.afau F~~B.m~a ~i·~rG~laroo la M.Eu:asarLAma:~dqi au COflsiderat ca 't[)~1 '(;alljHi.t'i;lnv~tpm$:fltt..!ll;Ji :iJi"~QQ<Jla pI!!! c~re l)

Q·iiUl'if;tnli tJe Qu,'!"!a (,::r!l1din~.;]i Ie CUflOSC o~l1(juqe rllr~H.ioil, ,el mj'rit~ ~;i~ fie ve~'erat de

mal izMif3, N iel unul jl·a COl rLit F) imaflu i I"J If! vot IOlltit 5i.uik: rca 00 1ilcolo (hirol !I;><l'i'llji pl:ed(JC,(jsori

1<;1 Ell ~gar ilo ciilr® ~~, af') rop ie,· al~it rn :sp~c'inI Co·nSitllllltin PMJ!iIOIU, oaf :~'j.Io:n

Fe$tl\li~:!ite$ de d~r::crilapJ <:I tiUt1lui d'13 D~delalt, Nelu CSrLlt"'!!UI ""iDolae Dada[a~,

Co I eg i L1 Tal~ n ~I'o.g i~ Ii ee wi u.i d~1l M [1,t."}sa rI a . Gaor'!;le<ta Danekl, Petre, 6alesm..!, _ D(I{jn it! F,ifm· pril ('l j uH ~i .;;l ito ccmstatEiri COl r8 ",e i ns,Cfi U In· !tINu, C, vr~n, 'Ion o.~l'i'lr.l bJ ~~ al~II, .. p~ ~'remr;:a rijndu,l eX<;€P'lLilor dE;: i"a r~gula 'exiGhm~!'lidi,rorll din Matasari plecau S1p~tl c-ele maj

nO;1)Jst ro cotidiene. pres!igi t]i:lSfj I i~e8 cqpii dooSEl,b~tl), Ticii, Di)lr:J~nau

i"rkn\ll CQl1st~lt[lJQ: 00 !'!fIunit'<'.lloa locai,\ po<'de ~i, het,u.l1 ~ 5i~ra~pun dS. Ie aoeast~.

(prlmarf.irr-JO C. Pur~el} [,HI imp.uC"lt !otOliI til'; prO\!'OCa!FQJ\. hfjla: fa M~la5a~i s'a{su-s,tinpt ~i,·tjn

amlJn",jmre<:l L.umi Q.Col i ~e factura !:)~r.opflaoa, ~>:.al1'i.e n IP olltlc, Ex.amQ n ~rQm oval CU Mte

SaMe de Clalli:i,i:riOQral"Oarela, c@tllnet~~et ma,ldm!;l d-e c:1Jtr-e pa:rilcipanrtl!}a~1 NloCilae

mobiliaru!, dotanl!±! sum ci£llte m:tl~ bwr'l~ din MI:!>Chio ~~ E~pil Popescu:; pr~in1er.a Consj-

juootui G{)~ ~i In~re cale mai bun,a din ~~.. ItLJIOi Jud!}l~~t_rl ?i·.rlJS~~\lpral.sct~lju_dlijt\lhJi,

A QoU'a: un drN:mtm {Dilmitru Diidiil@u) a r~pwat1nt~ pani a.d\l8'r~~ HnCD.mpania. ele:c~

revaliOOtperenil:ale-a pi"rQ\-~rbL.lluJ .Omul sfinl~ta toraY;l} ala MinfbtrUllJi $oil S!;l9raial~.hJI de $ta1~.

IQcul~. Ae~li;z:ari~e h.d SI,J11't, 'fara 'exa.gware, . discursl.ilriia il;lr au ·folSt '~19g:ii ta adreGO'l ~~aeptiona[~. NUf;~riU ~~lJlm, r;I(l~p~el elod)aea ,,_ ,!,lnislaria~II~r, [)~-~ij-nlt ar!J1'rnentat~i ~~ nieL

o r~utaMP re~~dint'fllo c.:on:s.iUlJ lut ·JIJIl1e.tean ~I prE)fe.<;tul au sublirHat :Ia Ulnison meri!:ele ~noo.nti%jabi Ie ale celor doi oaq;e1~ lin n:~I~area F~ronnel inv8:~!lirf"1il.rlt~l!huF. ri~ ~"eci~1 Nioolal::

Mnschje(d.espn;"j care W spufla ca nu pma est@ d~s la. btserka) a, rncUno5cl!IC.'\lI~~liliil tlm<:1ne, prcQfesion<1la, Illrigs,ria!f;: ~ p"QUti~ ale Mitf$. IJ\JIuI (';i all": col'i!reeancit'j8~lui sau . Aanen Gorun ,in oompelltiat19nw un ioe i~ Senal:tlll R~m&nif}i,

Oe~i penitrtJ MISCihie er<;1 un bUt'! prilej elec· tor:al, el 5,a purlat ca un ad.ev.fuat COll.(aJEllr rocu,· r:'!oscal1d valo:ariJ a ,oa:.petilot Fe!1 (1~ar:1 [;IQrrl' n 41~ Pr~sed~rrtaj f~.liai~Eirl. OQmF] ule- FNle~. $e ppaB~ -11 pollUca d.aC~r:'I~'a, ci'l!HitE};ta. lnfehll .acasta, ~i c .... re ~ilili fnw,l-~ ffiQ.1 repedB ~j iIfliil.1 u~iJr reglJlili demMm.fiE:i,:»~u%ii'n ciit~

. ·des rj~pr~&l~emenea 'i"n:I;A.mpl~rL '~'. . ,

. . .,.. Ghe or9:he G"Qf'l.l!1,

Di reetor, - CQtOgilu I Nal iOJu'!'11 .!.SplfU . 'c_·_ ~ 11~'reti' Targl! Jiu

lie, metamotiQzele, oblectele m i racu loas e .Dar un Statu - Palma • Barba· Cot saul (I muma padurii SUITt parscnaja speciJice hasrnulul rnmanasc.

ina sa .Estet iea SI basrnu I LI i" G"CEllinescu constata ca. ; .basrnele grece~ti se rernarca prin clarltate, cele napolitane sunt bufone, lumaa din basmelle lui CtI, Psrault e rernarcab~la prtn "politesse", In basmsts angl,e~ zssti apar insftutiile tradlt~onale ~ i arninti rea n~ge I iJ iAn hill r, basms Ie Fra~i lor G ~i mm s unt romantice nocturne sl senti rnerttals, c ele ru s esf s u nt 9 ra nd leas e,e· roles, pi i ne de fast s I svo-b i za ntin, [n raport Clio teats acestea ra romanil, eels rnai raspaJ1d lte sunt pcvestils cu Fat·lFrumQs. ln ch egalrea a rhetl pida a perfs ctlunll, CiJ Impiiira~i ~i Ilene Cosanzana, cu zmslsl balaurt, a.-· die!\. c®le tantastice,

Mitologia romaneasca este de 8,semene8i 0- dovada a sensibilit.3,IH poporului roman, a fol1ei so3.le creatoar'e. a echilibrului. maluritatii 9i profLJn;;:.imii gandirii sale,

Dintre cele patru mituri eserllials are poponului ,RomSJ1: mi~ul etno.genezei [Tra.ian :;;i Dochia.), mitul erotic (Sbu ratorl~l) mitu I jertfei (Me~N3'rljl MarlOla} .$i CEl'1 al comL.ln~ulllij om-natura (Miori~a} ma voi refe ri la ultimul a.c-esta fiind expresia complicatLilui rnod de a tnt,elege viata ~i moartea specific poporului rornarl.

M. EI~ade conS idem d. de~ parte de arti fatalism, senina· tatea ciobanu lui In fa~a mortii iU putea. fi Q pro,iectie a "faitrloase i ,bu CLJ ri,i q e a mUlri;' a geti lor ca !? i 0 pe rpetuare a g8S~ilJ Film origLnare de aparare a vieW'. N u ntire~ ell eleme note Ie n aturii expnmatEi mag istra.! Tn ale-gada moarte/lltJr!ta, ar pl.Itea fi .,0 $OlutH~ viguroasii :;;i Qrtgillala data brutalita~ii i 111- comprehensibile a unu~ desh!1 trag ic'· (M.EI iade),

Un .'lIt @xemp~u de ge-nialitate ~ i dB ra fi name nt spi ritu a I T! oifera .. Met?terul Manels", Mitul jerUei este !;ii U fl mit balc8Jnic,. care relJ!?e!?te Intr·Q expresie rafinati3:, In care rlimic nu @$1.e de pri8os, .sa e)(.pl~ce fap-tull d. flimic nu est'e deQsebit, mai ale,s In creatie', tara sacrificii pe masura va~orii operei, ca suferinta este ulrzeEila marilor crealii.

• Prof. Lumini~aJ Da,a~Hau

Jucafii ne-aducrg·n dar, te r fa omu! bun" toi,aguf Vine, vine' to t mal fa (,

Te dud sprs aile l~ri mal calde

Ma lnchrn ca tu sa 'ii a mea

Sub cerul senin stelele a ne veghea Atunei c;and iti soptesc Inn-una

Fru m08S8 mea cu oc hi i verzl, ril~' te iub esc

t.uceatarul sii rna lnvidieze ca, est! a mea, Saara-Ie sa-ml lurnlnaze calea

Stolole sa-rni spuna intr-una

Ai gri,ja de ea

Lucaafar lcoana

Numai tu poti asculta Sentimentels care rna oau gata Fara ea, frurnoasa mea,

.ledHcica, Alin,a, IX A

Talc;. cu' ;,"z;;,.,

"Res tructureree ~ s! .. reiorme: SIJ I'll condamna te

La (rarIz/ria cspeteior, {Ellii de cal,

in mar~ bezmeUc pe conl'ur ele strez! nedese,tnl1i=lte., ,

Pe {' a de t irnp s til n Ilchidil reCl" - is toricu I fecal,

• P. A R GIN T - Au g.20'00

Dino'olo de rerruntar,e

Nirnie nu mai e nou In poezie. ..

E antictJ., povHstea, .~i tenuo! clJminte ,r E aiambicul de sim:tiri filtrate, ttenezie, fn not rosu« Cil vect« cuvlnte.

Fra u fi(Joe r dew lit ismez ii

in sofifar.€ Qafoparf prin gJndLl'rI Paduri de nerosliri, tclrzii,

Le reeeaesc

Scfiu $i rup. ce nip rescriu

In desctJrcarea elureroasa, neputincios, Ma manifest, rDdlnd sa. fiu "

Bun-rau, diLl-bun (ega/) ~J' omenU$,

Ruga

Eu lila rag Ja tine stea 90pte~te-mi t?i tv ceva Ce-ai vlizut 1n ~/jata ta, Lunga, IlU cume a mea,

Te rag mea indeparata pov(':!ste-?tewmi viata toata Sa inv6r cat' pol' de blne $,3 rrtiiesc ~i eu cM tine,

T e rag stea s1 rii/uci/oa re, Tu, ce e$.U nemurilv,are,

in cosrnQsul arar Ui:J mme Chiar{li tu e$ti piMtoE1re .r

Mu.itumesc ca ml-aj r,ijspur'l$ I Ordinea-i de nep@l'rurls,

Tu lraies.tl in JUrflef'l ta,

To/ ciil &u in fumea mea,

• $chiopu CrihmUda. Lal.l.ra, IB prof'.

IIi.,.

IMnl' mur1lt ~JI'I1: .. IU~1 ~ =: d = =, ::::; _ ....

_POESIS -POESIS • POES'/S •

: 'h~~,:::j . ..~.~ ;:) ... :-, .... 1'.. I

POESIS • POESIS • POESTS

Car tea

Frumoasa est; tu cartsa mea FnJmoasa Ilei ramane Frumoasa $1 curata-n VEld

Tu ai invatal pe multi CQpii Sa scrie, sa etnme

Sa mearga-n mare61 lume,

TIl est i f fie u ta din rr- un pam Un pom cs rnfjore~le

Tu I'll .lnghesuit in carte illtreFlQfJ se poveste Fmmo.':Isa e{>ti tLJ certee mea Frumoasa vei ramana

rfUmOaSa-11 veehea usme. _

.Ciortan Eca"erina~Maria ~ IX B

'"b;I;I ,mam.iI

E slnQura 9i sta pliinganc/ in casa lub!ta mama care ti-e dat viafa De dovezi multe ce-o a.oasa

Si de tristatea ei cs tus este trumoest:

Mfl due ta ea zambmd ;=;1 (ara teama

o fae sa retraiasea clipe de neuitat Dar nu accepfa ~i tot mereu b,!esteama Trecinu! dureros si FJt~mflt

Te mg, ,'ubUli mama ce iti scriu

iii asu sell!'llMatea si tot ce it! (Jnre~ti Adl Hi amlllte de a /fl mea

,7ii oJ s~ veri cj tof «erev eu to iub~sc. • ,Clortan Ecaferil1a·:Maria - IX B

DecelJiu o'rall;f 'a ",iltilsa,i'

Dureree "iienidarii programate" ucae r;m~sul. Istoria-brJ,lnava-si arata coltil

D!;11 ochi-mi picw·a albastrw'

in picJturiHipilt scra-?net m(Jrmw~t " hoU,i, hoW··

Decelll:U in crepuseullnversat, ZH10Apt~, Ep,'oemn.:a geneza de fable:

La spalari de creiar repetflte ...

Asisr - rnartor flira: de? vr(:;te - la Marea Neburl/B .

• P. A.rgint = 3 - 16 august 2(JOO

I bire de pri",

[\J.1 C rCld i rl b21.s m e ~i povest i, Nu cred in zmoi $i zane. Oar intHHla din iils

S-il inL3 mpiat () miruno

Se Ivj pe mfJleaqun bti.tr<~ne Un pt IIll al grairii rormine

Un print r.e 1.$i cauW dum [ra 0 seara cu It) noa pllna .. Cu ste!ele mii si mii 6dipi nd $1 parca bolborosea Tnlr-ufl8 Vre<'llJ !'>.3-tTIi gas esc z,ana! LAna eRa ell fJ~!' de all r

Si eu octlii mari $i V8StliL Primre a,mllri de Glre~G

Cu [JIJFlta el rnicuHi

$1 cu parul ei va Ivai

86 fllgirn amandoi S~\cuprir'ldem luna,

Luna. cea frLlriloasa"

De flO; alsasa.,

Stl nG ie masa

La nUGta cs va venl Atunei dnd Il€ VOIll LJn!

• le{mcica Alina, IX A

f

f

rumoasa mea

~,Aa inclltfl 1.1 !uc.ei1lar icoa,nEi, FrUrllDaS3 mea ell oa1ii verzi Ca (i()u€I rnistice snl8iralde

!?i pIQua, $1 nim;;e, eu futg! de mJt8S(~, Si p/oua, ~i ninge c~ btTJ8$t(ij' j@sJoase in spa./rnA f'I .. n~Jrii

eLi Dchii scanieiti

fn cent ru I dure rJ'j"

De ce viata-i aUlt de scurtJ ?' De dor umWli

De ca nI) P(* credel f/1 ea? .~.ar - de sa"'rba"'" "'A"- 911 soare $i J[lnt~

Nu exis/a speranla niL/ita. u. ~ . • e ... ... ,., _ .... v.1 In apa t;;i mare

Da nl1vei dec.eda, itnpl'e'te$Je Cllrkma

,~IIJ lilti! Gum ti-a soar/a Canol'din eer, S/r-iibat fn fuga Ce n-are aSemanMG

N-o poti citi in stefe .... Mil de fulgi stdfllueitori, $'·0 bofUi·t)seninata

AI' fi fwmos 5-0 Stll pe eo Noaptca P;JrEl rot mal Tunga', eu-a sulifa de-argi:nt

Ca pe gand'UI'ile tF,ile Ziua-i pJlnti de urad,' 0 rara pre-a GUrBta

MuW se !ntre.EtbS' de C9 ? E Cr.:kiun, e sarMtofeire Se-apropie de vant

De eEl !.data-i asa scurr ? CJci IllJmina s-a, facti!. Sisoarele se lasi"

tar rtispu(Jsut e CancHn ziua cea mai rnare FE intuneric, (r(g,

AS<1l \I-a fosl data de Bum~l ,Dumrrezeu ISMS Hris.('O$ S-EJ naseul eu totf S[Hlte,m in c8sa

rn care crod?1 titl Luminife, se sting .....

• RU$u Dana Ruxandra -" vn s' .' Badai AleJ(andfa - VI B

De ee, IDa",.,?

0. mama,. de ce-ai pJectH ? De ce ne-si /iisat ?

~i te-e! dus

jf) eel', ecou: sus?

De ce ne-ei iasat slnQuri Fara nimet» ?

o rfcm i,

De ce ?

in iiecere searii, MormimtlJ-ti este ua, De facrimife noasln;. De Odl Ii ca re pllmg

Nu-t! vorn uita chipJA Care ne·~ iubit des tu', De ce na-ai lasal?

De ce ai pfecal ?

• Rusu Oana Ruxamira ~ VII B

Dor de .mallJ'

Nu planO!] marne. Sf' va fntaarce Fiul cet plecat fn rMbai,

Va ,tll'pta $i lara va apal'a

f?i-apoi se va fntoarce si la no!

Nu-ti lilsa l~crimCi tara speranta,

Sil curgSf pe obrazu-ti MM de van! V~ni-vor CLl' foti acasa

51 la r VDm iriii til pa ce pe a cesr pMna 11 t

Nu suspin« ceci tara IW va cede fn mana uno( dU$mani cruzt, Vom continua vitejia dacllor

:;;i ne vom apara pam.~ntul sfS:nt,

Oaf, IB auzi; frumoasa mama,r Rasuna-n ca mp de M tiifi€l Victoria neamufui ncestru Ce-a izgonit pe turd din glit!!

Din glia noasrra slramO$6'ClSCa Ce-am m09te'rlit 0 de 121 dad s- 0 aparam cLim se C(} vi.n€t

Si neamu/ nu ne-Oln fa'G€t de w!$ine

• Rusu Oalla Ruxandta - VU B

I'rillind -.pre sta,le'

PdV8$li fn sfe/e flHi fnch.rpui eli a i.o saarta' acolo-n e Ie

0' ~/rei s-o affi dar OU ~tii chipuf Cum sa ajfJl1gi fa Mele

fllimal cuprins de-aceastii CIiPEi De clipa-n care prive~ti ftl sl(}I~' S.:Hi a W SOEl fta ~ r (lOme 1)1'

91 viitoru/

Dar Ir..ula=ti scanteie-11 priviri SuperWi COl un diamant

o fill eEl oare despre line? Ceva dill timpuf care vine ?

Nu $tii eBfe-l acel raSpl1flS Dar sigur II vel afla, .

o da ta Cl.I t recere~ vr.emii

Calld poate-n afle d"if,t'i, vel (I'ldl p(lvi In, s/,PI'e" • Rusu o'anoil Ruxandra, VU B

Si fa C[.Hnpifna dintre milenli, A 11 i, secote $ i deeenii

Cu totii i{>i doresc cil'le cevil, Feticite, eur, chiar c~i bani; Dar, prim/V marea' mea,'

Un ci!1Jduros $i-,u{l sinc,81'

"La mfJ/,ti ani !"

• Sil do i Alexan tire -~ VI B

A trecut viata ca 0 fantomti prin rioi Jar lineretea ca murmur!.!1 ap~for

A triS1CUf via ta n oa s/,t;a

Ei1iti bif.lran acum si pdve$ti la fereos!ra. Ctlm pomii imbtHrimesc ~i ei 0 dafa CU tine

Priveqiti vii/()ruf nepotilar tal $1 m emir: te$ Ii Ca ~i t!.i ai rOS! c~()dlla ca er.

• Rusu Dana f'ilwcandra, VII B

o lacrima in pleaope.

o s [j tu I'a r€ du Ice,

o vort", spwsi'!!.·n ~oapte 'nainte :5'~ S,e cutce

Un ga n d de manga lie re Din buze tremut;ancie, o riUE! de pia ce re

Din visurile' blanda.

De-odatEl e tikere; Se-euae numai vantul, Un ~'UiEIf de tiusere Ml-a raseam cuvanil.JI,

A$ Vfea sa S pl.HI ceWl, Dar cine sa m·a uda ? Sunt singurii tn nottple, intr-o tacere.,. mut21

incerc sa nu i,~,ll seam,il, Sa (lit, sa pie r In limp Ct~ amintirf platute,

Din VBchhj'! {ilfjO!itnp

fntreaga fume, e Cl} mine Ce bin€' e ~ cum 1

in t(eglie S Lrspln e,

S-cW risipit pe drum.

Re vin la' re.alitafe

D.in cBl1trJl vech/, eel o'ufce, $e-auo ,oar ni$ie -?oaplllj

Sf s u'netuf-mi S e due e,

J. .

Jf) veel1ea, v.echea l1oapf8!.

• Bil do.! Alexan dra • VI B

M;nulli'e Da'lIr;;

din viala "rnaqistrul" Ti u RadOl, "recto" rul' cenaclului "columna" ani de-a randul, M ai exs ct temell ia. pe care S-8 constrult $coa.la d 9 Uteratu ra ~i arta de Is. TarguJil , Mai exact ~ ....... - ....... mlma care a trimis sangels spirltujui in tot corpul IT1L~cartl culturala Qorjene,

RC:lg~isirn. iaHl., in biblloteca, un portret pe cam i I-a schltat ill "Cartes eu olteni", reputatul llie PUrC8.lrU, II cilarn integral: "A ch eltu fit tim p, ill i ma, g e nsrczitats, f3forturi, pentru ca e~, acestl tirl9ri. colegi de ee nacl u la Tarpu-Jiu, sa se aftrrne, sa-~i impunR, numele, sa scoata cllr!i.sI!..iII~I' al cenaclulul, editor al ;'Gorjulu i IiI rEi r" (frumo<lsa placheta a cercurilor d~ scriiton gorjenl, salutata de public ~i de critica la fiecal's no u a ed~ti,e),. profesor de Ii mliJa ro m all a si pedagog al IllGratilor locali, cu siguranta gustului hranit printr-o cLJltura solida ~i CLI fl ~ru I d escoperirii t a Ie rltu lu i, critic avizat ( pe cand ~, un vo~u m aduna,ndu-i cronicils ris i pits p ri n z.iare Sh pri n. r€lvi sta ? ).

TitLJ a catallzat, ani :;;i ani, mults VQcatii, oterlndu-le totul, nepastrand nirnic pentru sine .. "Col,umnele prszentului" ests cartea u nui poet. Este cartes unui sentimental, a unui lndraqostit pana paste cap de Gorjul hrl.Dar a unui sentimental lucid. care-sl dade~t09 odele nraqostai ps temelii rezlstente de fapte, de acts, de docu mente, d e rnernoris a. ~aran e i :;; i a istorlel. nazuind 0 ccnstructls care sa se pcatas uspn e ~ i fara. cont ralortii fig u ri i de stiU;:;i ccnstrucjla, eradern noi, sa sustins. cararn izille ei fiind piese-chaie In Illtelegerea locurilor !;i,i a oarnenilcr de sub Para rig. Lui Titu Radoi garjenii r se dezvaluie, firesc, mai muit ca a~tora, iar atunci cand comunlcaraa se loveste totusl de niste praqurl ss inlEll'Ogheaza ps elns, cautand acolo ce n-a a fl at de la ,al~i l", La fel de poet (;I, rEi m as si prozatoru I Titu R.Eid oi, remancierul de resp i ratie ion i ca, ap map e 9 I isand spre co r lntlc "C a ntec mare de petre cut" e ro rna nu I total, de Iapt, n i c i lsplta doricului nefiind retuzata.Arn putea trace drept nesiguri in caracterizarile noastre, insit scrupulos ca artist 03.1 scriitLlrii cum I~ am ~tiut tot timpull, el a inttlit Cd 0 ase~ menea. tripartlitie m,anollesciaM. nu i-a.r servi la nimic.

Cine Va avea r~bdare sil-i PdJCiJrg~ romoJ.lnlJllltl va da dreplate, Paginile cAliji galga.je de viat<1 dens~, inctJrsiu nile pa· radi gma.tic e SLJllt mere u p rezents. t r09cu.tu I,

. , '

Lun a aceas~~, p!~ iii ,s $smh ~,~ ne lndfep:~rn ,

Sp te m ia:Z~J¥loapl6. hni sP'U sa Ileana,' ',:,

Undeva prlflVal~a. in dffimul rlostru E;p';re GOtj:', 11 vern raved,ea, Elt1010. Re:.Tjh,Js;:a~a~' Mltmat .' p~ pr.Qg~l:canapfllei, recitl.nd poateD~m9J1li

Sau oez'ara ',: ,:' '..' ,

Sau Metafit'i6a rt"nanal '_ , ,~' ,',

$lio el deplde/" ,'.. . ' "" ~i ero;ltlt~~~~e\ja.r:o IU'IlM lun~ plin~Jh N oap~l3a ~ea:' ,'.': '. .;',.. ,

lar tt~.cerca:rlle" ", 'l ,'.' ",' ';""" .

1fl'\toc'mar,':~'lJ'm W Rov~stHe eu acorpll';"CU peril

• n" ", I ," ,I." ~ , • ,

stall anci):~ ,~, ','.,;, ,

atajat, ccrsspunda tntr-u n vlitor l,\'le8LJ sl::se ab~:ta 9iSl,lprp neastra ca t;.

transcedent, ratiunsa este subs- pl,oaie de ,var~t.. ' ," .

t<ln,iaill., tar transcendentei i se eu .pulbuCil incepMd cu aeel caine cafel1h.i ~.

atri . uie UI) caracter functionall: do- din ~Qs'j;IB. dfl care rn-arn ~tins "

rica zidlre de mituri este translata ell arip!l de r.;rlstal -& r;'ail'or~lu.mina.

subnl in intensitatea formidabila a .., . • loan Flon~

trairii ~i povestirea devine apol ". Tirgu~JIU" 1.4 0(: •. 2000

meta ro man, parebol til co rintica. . . x.. •.

C e rce lala ru I, 0 rnu Ide ~'~i I n~a, Tit IJ bl bliog ra:Fi e. .

RMoi, l-am rsceptat dinn-o mcnopratie, Tjtu Radoi s-a nascut la 20 iunie 1932, alent elaborata : "Allexandru $tefulescu. In comma Vad, judetul Cluj, unde tatal sau, Epoca, om u I ~i 0 pera", un studiu dietat de- . Ion N .IREidoi,®f'a. invatator, Dup8 absolviraa 0<; dmirabil devotiune fa~a de lnaintasl sl cursurilor prlmare, sscundare 9i liceale EI lata de marile dernersurl.Asernenea urmat Pacultatea de Fi'lo,logie din Cluj- I acsstora, a fost un scrfitor ~il un savant Napoca, A 'fast profescr errment, exig-ent, I Culegerile sale de fotclor ne-su ceterrrmat dar sl adevara] pristsn de drum pentru eei i sa-I eenslderam nermeneut, cronlclle sale cu illGlina~ii umarnste, dezvolt6:ndu-le ele· de teatru s au de carte : un stlrah..Jcit i storic, v~lor 9 u stu I pent ru fru mos.

crltic si reorstlclan al giilnlJlu'i dramatic. Ca aosolvant al Llceulul "Tudor Vlalnt raaqa viata si-a i ncn~nat-o uno r lideallJri d i mi reseu", promo:~ia 1 950., intra ani i i957 compatibile CLJ fllnta umana : demnltatsa, ~ 1962 ~i 1963 - 19650 a sprijinit HpaJir~a I llbertatea, dsmocrarla.Sa nu uitam : s-a r~viistei scolare "Jlul llterar $i ~tiin1tific~, I numarat printre artizanli rsvolutlal anti- eMile l-au aparut dupa 'Cum urmeacomunists, la Gorj.A seas ~i 0 publicatie za: Titu FUl.doi-Columnele prszentulul, Eproprie, "Curiaru' dmplatij sociale", de 0 ditura Scrisul Romanese. Craiova, 1981, impecabillt llinul~ intalectlJala. Per.sona- ou Q posfa~a d~ Ilie Purcaw;Titl...l Radoi. litatea.lui Titu Radoi a avut InlotdeaUI1S1 0 AI,exandrlU ~tefu Ie-seLl. Epoca, omu I ~i inaAt~ mom.lilate, a spus NU oricarui com- opelra; EdUtura Carne rei de come rt ~i prom is ideologic, s-a conh.Jrat ca una din· ind ustrie a jLDdelu~lJi Go rj, 1995: TihJ 'trG c,ele mai pu'temice. peate cea mai pro- R§doi. C2i.lritec rnara de petrecut. Gminentaa a.ce,st€'~ ju matiili de 5'ecol Roman. Editura FUl"!ch'll'titlli ~Constal1tin

tocmai conSLlmat Bra.f1culsi, Targu-JjLl, 199'0.

Inc hei e m arti col ul Ilostn.l C u (') sc Ulrt~ • 110 n Popescu - SR ADI CE N I

torita specuflicului muncii in subteran, und09 Iiecare trebui9 sa simta alaturi urMir~ll, mi~tea ~i inima ortaculor,

Minerii de Iia Leurda, m.in~rii ma istnJ Ilu i Alma? Em, i9 i realliz€i'llIza planu 1 de· porod uc,fie IUniar.; rnai mult. ei au realizal e'con~mii S llbstant;iale, ~Ia pre~u I de cost ~ i tnateriale.Se mUllce?te intr-uln ritm sustinut, ell 0 orgaf]izare impecabi!la ~i '0 rHare grija fa.ta de orn. min,a neitlregis!rand rilei lm acclid e n~ 'grav de m u nca.

M ina L,emda a mai Illseris, p ri ntre ce I e lalte, un IreeO rd ,d·~ 0 fact IJ ra s p e cia~a, ti nAn d d@ i ['lventivitatea muncitorilor. de gnija, pe-ntru u ilaje, bunuril€ ~flrii ~i ale lor, de dlorilnta de a "stoarce" ~ltilajel8 pAt'll!. Is. ulUmele posibilj~~lil.Astf®l, un intreg IJtilaj eLI termen de Gas~l'tfl. un compl@.x de 8 milioane lei a'fost redat in h.,mcN UI1 e p ri n re para tii felGLJte p~ plan local. ceea ce ~nls,ea.mt'lla Cd la ora. s,ct'ualla. 5e lucreaz~, eu un complex in pll,ls fa~a de dotare.Mil1e.ri i au ras,puns ~i ill acesl fel apelului pre~,edifitelui!:arii 113 0' tTlai buna gospodarir,e ~i intretinere a LJtilai,e:lor. pentru crestenea efici~ Ellrltei si randEllllentu1ui acestor,a,

La obtins rea u nor ase me nea n~zultaJte presli-gioBise alJ con~ nrbiJit brigazi Ie cOllduse de Mi'lhai GaftiniLlc, Dumitru iva.~ nesc u, A I exand ruE nc ulll~sc LI ~,i Co nstanli n M oto rg.a,

CARATELE MOTRDILDI:

~otrll ~ devsnit 'Un centru al mineritulu i ulte~H1 eu cadre SLIperior calificate, capabfle sa aSiQlJre ill sistent~ tehnica in bazinele noi, ~:l eschise recent..S~ au Inchegat brig!.::i puke mic~, incunu nate de laurii unor recordu n de prestigiu, veritabile farnilii in care S8 actiol1€a.Z8 colectiv dupa principilll "to,i pentru unul. Ilnul pentru toti".Harnicia si splritlJl de initiatflva ~e asigLJra ~;i l) retriblJti,e substantial.@.. 32.00 pe medie In subteran, 4000 me~ die In abataje,Tehr'1olo~iile rne~ mu f'loi $i per'octiOrlt9te. COf]di!~il(J snciale bune, bi~H, vestifue, cantille la fiecare unitate, Rporuri, irnbllnatatiri, ii indeamrI~'i pa thn ri spre meseria de miner subterall.

MI nele i-Ior,B!?ti, Leu rda;

P IO$tina, Lupoai a, RQ~ iuta, M Qtru-vest au irrtrat dej~ in canea d,e ElLIr a minerilului rurnanesc, Irnportanta lor in econornia tarLi: este imensa, dacE; ne gdndim la fo am ea de en erg ie a Co rite mporaneita~ii 9i I", "penuria'" de COtnbusti iii l?i dacb-i ne mai g,andirn la faptul ea un kg de carbune de Metrll. lignil inferiOf, echivs.laaz8 c u. llll k~l/O r';i,

DIn Irlitialiv{l t~narlJlui inniner Ion Cimp u, . a fast amenajaUI intr-o galerie a mim~g Lupoaia 0 "sa I a (j e ca rbu n e" c u tot "m DOlI ieru I~ sc~ u p tat in ca.rbu r'IG. 0 sa- 12i destillat2i u l1iJi punct docurnentar, unor aClivitati prolosi-

onale ~ i educa.tive.Subteranul Ie-a devenit mai fa.mlliar minerilm. m[:! i'!proape de sufletullm larg, barbatesc, fiindca 0 ~sala a dirbunilor" 0 sala cu lumilni asClItlse in reflexele mate ale peraHim, a tapiseriiior 1\>i "mobile lor" prssupLme rlU numai imaginatia 9i ingeniozitatea. ci mai 8i~es dragosteo de maseris,. de loelll de munGa,Fe~ele mfLnjite de carbune ale ortacilor, adLJI'iOl~i .sa se cQnsfaluiascal Sa S9 infonnez@ .sau sa asculte un te;.:1 de brigs dA Tril aceasta, 5().Ia a lor, iradiaz;3, IlJmim3, pentru ca, ei sunt "oamenii l'umiI1Li'; cum Ii 111.1 mea, inspirat, poetull Nicolas Dra90~,

CinE sunt a:rtizanii acesto r succese ex.traordinare,ce InslIm€aza nu IlU rnai e'forlUl'li fizice, ci!ili 0 cOllstii rl~a mUl1ci- , toreasca Inail1tata, 0 con?tiinta politica clara, principii etice 50- lici~, vom incf:lrca. s~ afMi.m sp~· cuind din rn~rea. "famili~ munc~loreasd. @j bazinului Motru ca" tEWtl riurne doar,S·a ,scris mull, [rL.!rTlOS 1;li etltllziast dElspre recordurile motrenilor, despre realizatorii acestor recordu ri, de aceea voi retin,e nutrlai cElt eva biografii dirltr-atatea biografii impresionante prin simplitat,ea ~i apa rell ta 10 r Ii rI earitate .Am coo ncentrat disctJtii1e cu eroii acestui reportaj, inintirnitatea ca.rora m.1 intJodus lmlJll din s9crelari i Comitetlllui judetean U, T.C. Glorj, Dumitru D~dali)LJ, Tntr·un 'feli do

"fi~e biografice~, defapt un fel de fi~e de activlitat.e, .,dosar.e". trunchiate ;,de existente", FeIiLln· l@.nd premeditat !a vOilciunea ~i anlre fIIU I dialog ulu i. ~ iaceasta nll dill pl'icina dificul,tatii de reprodLJcere fidels., ciH de teama de a n u reu~i sa reconstit'u i un dialog car,e 6srtransmita Intreg ade,varul qespr@ interlocutori.

,Minerul raspLDnde la 7ntrebriri CU bu navointa, CU dererenta cbiar. numai,'c~ 11'11 'terrneni gen.erali, ocolind, CLI modestie fledis i tTlU lata., propri a-i pe rsoana, vorbind despre succese 9i reaIlhzalri C8 entuzhasmeaza intreaga tara cu un aer degajat, u~o r indiferent, ca despre c-eva obis~ nuit, pe Lm lOfl alb, protoGolar.

fie miner trebuie' siVI observi cu atell~j,e, Sa desGifrezi ade~ v aru Ide dincolo de cLUvinte, sa-i "C ite~t i" sufletuldin expresia fate i. d~n luminjl@ octlilar, sa-i urma~ r9:?-ti TncordaJM mU$-chillor in lim~ pu1Im:rUI1lji, dar, mai eLI S€lSlma, incord'ar€la Tntregii lui riin~e In~balajLiI din adancUlri!e pfjm&nllllu~ unde-I pa,ndf.lsc peri cole a:SCU!1~ SEl, unde 0 neatentie eat de mid!! Ii poale ofi 1atalii.

r ... 1aistr~jl Gheorghe Alrna~an, fost activist de partido Illcreaza la m ina Leu rda din 1 967. Nasc ut ~[l 1 '936. utec ist I a 12 an i ~ i 6 Ilu ni" cum i~il f.I mi Flte~,t€l ell ,nostalg i€;, kl 1 9481 anti I mari 10 r i Ili~i a five ale, m u riC i i cvolu nta r- palri otice, a nu I Mgatlierilloof, entuzi8lsmulLJi $i

avantulLJi tineresc, membru de partld loa 1 g, ani, ca~tigator a do ua diploma a.cordale de e.c. all U.T.C,. fn1 '9sa si 1972, CU 0 9coala de partid de un an lao G ra iova, G h eorg hie AI rna~an a ramas un pristen a~ tinerilor, parjl1~e l\'i sfatuitor ascultal ~i in· dragit.Din mg8lnizatia de partidal carei secretar ,esle, din cei 500 de comu('li~ti, 270 5unt tineri,Or tiiiii!lrii au probleme deosebite, 19'i rnanlfesta tot soiul de dorinte, de rezolvarea ?il Tmplinirea c.arom sec retarul se ocupa, ~ i nu nu ma i atEU; maistoFlLJI I~il asumA 9i responsabi,litatea Ind ru mafi~ ti ne ri,lor. orieml~rii lor pe un 'taga;;; sanatos. acela al muncii ~i disciplinei, al unei vieti tr,Biite demn 9i frumos. In perimetrul normelor etice de conviE!'~uiffi, respect reciproc!?i intrajuto rare, Tillen i rnunceSG zdravan, ca atare ea9tiga z.dra.van, nl.lmai ca trebulie ~t1Vala~i cUlm sa-9i 'folaseasca veniturile. sa IJU Ie a ru nee pe a pa sam betei" sa·~ i organi.zE)ze civil izat tumplJlli be:r.

P·oate de aceea, mB!?t e ru I a primit printre multele fUIilGtii $i Insa,rcinari ~i p'e ac,eea de, pore~edinte s.1 sectiei de totbal, poa,te de aceea me!iiteru I es'te i niti atoml c hemari i ;,Mi na." ma rea famili,e sociallista", chemar(;el presupun.a.nd incneg,OIr,ea l,mor col ective un i1 e, care sa s eajtrte ,~i la bin9 ~i I'a grsu,Mineritul nu nlJmai preSLiplUne, ba chiar impuneusemenea colcctive, da-

Noi, tinerii acsstei qeneratil sfidarn C8.noanele lmpuse de ahil, suntarn ispjlil,1 de libertate si adeses 0 inielegern rau, La varsta no astra crecem ca stirn sa ne condUCAm vlata, dorlm independf:HI~.ti si cerum cejor cars incearca sa ne dlrije.ze drutr~1_I1 sa ne cunoasca lndeajuns sprs d nu na oprl elamrl.lata de ce " respactarea proqrarnolui" pare deja 0 formula, 0 unitate prozcloqlca perlrnata, caca acaasta n.otlune inseamna sa rsspsctam un program lmous de altii. N-as vraa sa se inteleaga de aici ca pleeJam panlru 0 vitlifa haotica, fara. teluri $1 lara rnci un Dumnezeu, ci dirnpomva sa. avem idaalurile noastre ea sun tom stapanii vielll sl al destioului nostru s i ca nc pi ace sa n e con sot ru i m v lata dtl pa un program stahilit de noi.Acest program

Clipa nu S8 mai intoarce

are desigur in vedere potennalul nostru nzic ~i intelectual pe care lncercarn sa-l rnodelam in tunctie de neeesitl!llie vie~ii cotidlene.Dernersul nostru in aces! sans nu este user in lumaa in care trairn caei aceasta turns pare sa insasl un haos in care nimlc nu mal sste sub control.

M§ refer dasiqur la siinkia general;~, I a n esig uranta care pi u tests cop I €!~ i tor. in ju rul nostril, la lipsa de perspactlva pe care 0 pretigureaza un prezant arnbiguu macelarh de intlatie 9i recesluns.Pare 0 lurne ell "program" bun dar pe care nirnsnl nu-t pune In practica asa cum ar trO~)lJi si a carer tlnalitate ests 0 ~jegrlnw)lada care-ti taie elanul.

Dill tot ce am spus pan~ a ici se deprindo o ccncluzie : lntr-o lurnc care nu-

Liceul

Da ~ l.iceul rnsu, lic€!LlI nostru Elsie (J adevarata "GradiniJ Tnf:lorita"'

Aeest liceu a lost u t .in func~i.ltw acurn 20 de ani, avancu-l G~ director pe nrrjul ca re a dovedit d. ests ernul potrivit la 10- cui potnvtl, nunurn aiel pe dornnul proresot Dadalau lon.Cel care a fa.cut ca In Matasari sa ponta sa Invete rnai muJte generatii de copli. omul c~re a reu!?it ea noi, copiii din zlua de astazi Sa. nu mal merqem la alte licee. ci BICI In Matnsari.

Ac:easta citarlel:'ii i3 Tlwatarnantului rom.J.T"'iGsc este asezata In·tr -0 vale 5i '-Illume .,valea

. J iltlllui'". Oe:;;i u nil incearct~ sa dssconsidere acest IlCeLi sa rlU aiba fElima in judet :;;1 mci Ifl tarcl, dall- dcltoriL'i. evenimentelor care flU IDe aiei, €ol a dOlt dovada ca nlJ c{)nteaza fairna pentru a indeplim ceea .:e ti'<:Ii propus $i eel mai Illult Gont@Ct..li:l. sa-ti dore:;;ti acest IllcrLl,

Acum patru an i a oWU t loe lan':>area primulul numar al revish3i .,M U rrnu Ful J iltuju i" odata

meu,

cu depuns rea ju ramantului de cat re prasedintele tarii, Emil Constentlnesc u. Dupa aparltla numsroase lor numere, rsvista anul trecu I a ocupat locu I III la etapa rI(ltiOriala .<:'1 locut I 181 stapa judeleana, iar anul acssta 10- cLiI ~I la etapa Ila~ionala. Deci PIJtem spune ca este 0 rovista pe care 1oata. tara 0 cunoasle.

LiCGul tlostru displJne de 0 .• Fu!'1datie eu tu ral $timtifictit 0 anlologic de IlflrSlJri ,.Fereaslra Sufletului·' ce ore r:a autori, elevii acestui liceu.

Ga in 'her-are all s-a obi~nuit sartJtiton rea .,Zilelor Liceului·' :;;i .,Sarbiitoarea Fiiler Jillului" care ainGElplU odata eu in8ugurarea ~Muzoul.li J fitullll·'.

De doi ani Ifl heeul flOstrti au avut 10(.: SCI1lrllbari malore. Ine~pand de la lambrisarea salilor de ciasa, sehirnbarea rnobilierLilui. realizarea (Jnei centrale termice ~i schirnbarea cclloriferelor.

Pnn acest licell au trecu! persQllalitati mareante ale GorJului. Ac [!lstia frrnd pre zenti la la ns area.

-8

51' gase9te drumut eu trebuie sa-l gasesG po al mel! caci a. doua sansa nu exista,

Un latin proverb spuns sa totosestt ctipa si Elll stlu di ea nu se mai tntoarce. latb. de ce proprarnul meu al unui el.ev uti clasa a X II-a sste foa.rte aqlcmerat.Ma astsapta sarclnl inedite - note curenta ~i luc rari scriss - 181 scoala ~i sarclrri de pe rsp ecf va. - bacala uraatul s i adrn iterea.

Mal poats fi vorba de timp liber ? Exigentele noului mod de destasurare a bacalaureatului implica din partea noasIra a elevilor, un volum mare de 111LHlca, 0 sisrernatizare a cunostintelor dobandite pe parcursul scolarizarli, Aceastfi sistematizare la randul oi core un grad superior de abstracfizare si germralizare a rnaturitatii In gandlre si capacltatea do a cuprmde,

ElsentiaJul, de a nu te pierde In amanunta eiutcase care-ti lnqreuneaza munca.

Cu programa In faia fiecaro obtect il; acoperao mare parte din lifnpul rarnas dupa ce s-au terminat cursurl Is. R estu I lirnpului liber este dsstmat pre9~ilirii pen'IW tacuitateMal sunt apoi opere lila rare din materia clasei a XII-a de citit si rnulta, m ulte alit ele ...

Sa nu crech?li di nu-rru acord un respiro, GEl nu las s unetu lui ~i, rntntii mele spatiul nacssar cf)ci un limp de 18 am nu poate f 0 temnlVi pen ru sutler.

Cu pauze mlc] si ta timpul potrivlt mice program pe care ti l-al impus este posibil.Iml doresc CB etorturile mele sil dea road El p e mas u ra sac nfi ciilor f ac lit e.

• PTrj-ol Dani·ela • XU A

pcntru a obtine rezultate cat rnai bu fie ta invatatura s e ocupa dornnii profesori care muncesc loarte mult pentru a he Cl. uta la obnnerea rezultatelor bune, car sl scoalapnn ceaa CEl a realizat, cat 9i prin orele s~plirne'nt<lm cc care Ie faeem la limba rornHtI,3, matematiea, francezti ~I i nfor· matica pentnJ Gonsolidarea cuno~tintelor .

Suntem mandri di. invt'qa.rn in acest l,jceu si ni me n i flU ne poal® lua aceasti'i manclrie.

. In final, mLJI;umim celor care S·O u ocu Pdt p entru c a acest I iceu Sa fie mereLJ ceea ce este ucurn fldLCi'i 0., Gradlna Iflflorit~." '.:I() pG ac este me I eag u ri m ,'Hasare ne.

• Sa rb ac i,Qru Cari na, , Purdes,cu IElena - XIII A

gridini i'nfloriili

cani10r tostrlor elavi ai liceului Corr191 Balescu [Sulerinta stelelcr) st Alin Dobrom!res~u (ingerul cu call mara).

Gel mai mare evenlrnant care a putut fi raallzat In cadrill acastul liceu, s-a produs pe data de 9 flole mb rie 2000, alu nei di.nd am 8vut onoarea de 81 aVP-B prin1re noi pe domnul ministtLJ al Educa!iei Na· . io nA Ie And rei Marga i care a inaug mil noul Colegiu 9i arlllrntl "COlllqiul National TehnologiC Matasa ri"

DJ.loritfi. faptulLJi ca SIJ ntem conectati 18 tot ceea ee este mai nO,l si mai modem In ma.terie de inl'orrrHl.ticf.l. de~a reee 9coala nO<-lstr~ dispun~ de 0 retea de calcu Iil.toare ultra modern e si

u ltraps rtormante, conactate la reteaua Internet. de 0 televlziune eu circuit inchis, de laboratoare $1 cabrneta foarte bine oorate dm punct de vedere rnalerial. de (1 sala de sport eLi lot echipa mantul necesar, de 0 bibliotec::a !?colara. :;;i 0 bibliot.@ca a ele.vilor dotata eu rnii de volume prln care fie acopera necesarl:ll de Inforrnatle in toate domenlile, de. cadre didactice specializalG care au Hl.cut din Coleg iul Nn· ·tional Tehnologic Matiisari un li-

ceu foarte bun ell elevli foarte bine pmgaliti.

Toato rJir.este I u cru ri So-aU maliza1 dfl.torila omul u I, protesorLilul de limbfl. ~i (iteratura roman i1 D LI m I tru 0 ill daLau. Pe ntru . ~regalireCl nO'3.stra, BI elev ilor,

sa rna aflu in aCEl2tsta situiil.~ie, sa ~tiu ca tatul ests bine.

IDar (.;anii nu i-am mLlltumit nicjodal~ psrltru b~rlele ce mi-a facut, dar ntl ar fi de ajuns [lici 0 rnie de multllmiri, pentru ca m·a ajut.'3.t enorm de mult ~i, nimeni nll j·ar putea ffitJltumi cal1ii prin nimic.

Dar canea, nu se su para. esto blJcurOasa cand 0 deschid. mEli ra.r sau mai des, fiind rabdatOA!re ~i clnstita., cum nimeni altcineva nu este.

., C a rtefrlJl'Tlo BlS a. Cinste cui te-a scris r"

• Biidoi Alexandra, VI B

Carpe Dieml!

rnarul din gat, deomece vlata nu asle 0 poveste (si ristl $8. ramai ell rn6rul' palla ti S·(1 apleca;'.ldee~ eSr8 sa profiti de fiecare clipa fericita care-~ este oferita si pe fiecflIre clip§. nefericita. S<J. 0 rrJlolvi 'In a!?a felincat Si~l fie bille pentJu toti.

TRAI E$TE LA MAXIM - nll eziW nirnic,

CAIRPE DIEM I • Boulea.n Mlifcea - I.>:. A

;. - ' ..

C" rtea, singura si bd na p nerena ca ro este alaturi du mine oridind, ell r Il~<l"un nb iect simpl U Sil.lJ banal puntru al~ii, Dentru mine cste mal mult decat 0 fiifqa, rnai mu~t clecEtt un 0n1.

Este sp rii inul care 11U me, paras esle niclodala. Cand lirmmi nil Imi raspu nde la 0 intrdH.'ire, rasto-

iese paglrl~le car!ii ...... ...:..~_-~-~~~:....::. ....... -J

~i aflu (ttspunsul : cand sunt supfirata, triSI.a pentru ea am fast neclreplatita .. deschid eartea, cilese po\/e~tile mele preferatel?i rna las dUtfd de cLJvinlele 7nrniresmate, In lurnea lericita iii basITleky eu zane, zmei, 'unde tolul S8 termina eu bnrie. iar cami 5G termina pOvEstea. Tmi pare I'~u sa vEid ca flU e realitOite. ci tOlul este doar 0 Iluzie-, il"llSfi. $unt fer.ciUi pentru cti a disparut durewn de pe suflet.

Acurf1 sunt lim~tita. 9i aud pe [Oi1tii. lumeCl vorhind cu binele· 9i bunatate, parca ilU m·as fi trezit 'dln acea poveste.fmsa i~ni place

Viflta, r-e e viata ? Vrata e 0 pe~tera nooxplorala, pe care 0 explorezi ~i catnd ajungl Intr-un punct in care estr pe cale sa descoperi ceva CLi adevarat spectaculos ... gata. Viata iti este Illata. De ce ? De ee IlU ne putem lr6i viatA. piinii atunci cand ne saturam de eO. ? De ce trebLJie sa ne-o 121 ClneVEI ~ Oare noi ~lir1lcm proprietatea cu iva sau suntem liberi S~l ne clecidern soarta ? Oare r--~_""'0Tff"""f'F"'":--~--~-'_"'~""""'~"""--""""~__'" viata asta, a!;la cum este ea, bunt, rea - astae viata - nu este de fapt un vis?

Oare no! nu trairn intr-o ILlrlm rnult mai unita 9i cilleva dore!?te sa. ne raca un bine ? Sau poate este 0 lume mai frurT1oas~i ~i ni~t9 "r~r' na-au eOllectat pe toti la ni~h:J vise dulei pentrLJ coa. ei sa poata profita din plirl ?

Via~fi. ar trebul trair~ In fip-ca.re zi 121 rTl<lx.irn, orice zi ar lrebui trttil.i Cil ~i cum ar fi ultima din \fiata, in aCG;'H3tti 7i trebuie sa facem pe placLiI tUll ror. dar Tn acela!?i timp cum vrem nol, in aceasta ultima ZI trebu ie sa spu i pnrinlilo( cilt de mull ii i!Jbe~ti, trebuie sa spLii iubitei cat de- mult 0 iuba~ti, lrebule SEi-1 spui urH!li fOl€l cti din claSB H IV-a 0 iLJbel?ti; dar nai Itldr87.ilit sa-i spui, trebuie sa faGi tot CH-~i tmct:! prin CDp. Ei acum vei splme: IDoamll€, ce sell rti3J d<J r f rurnofl SJ. e sIc vi a ta! $ i ea.nd te gtinde~ti c~ peate a existi3t 0 dl'lti'i ofata. care te iubea 9i tu 0 iu l)ea.i da r nu !;'itiati sa. va ex p rima ~i sen I i me nte Ie.

Poti sa. te culei In ~mdra asla :;;i cfmd ,te vei trezi sa nu mai existe !lici rnfi.ine. niei azi ~i Fliei leri, s8. nu ma.i eXlste nimic doaf 0 dungH alba. scurta care reprezillta. viata tad? I cand te gande9tl c~ite ai pierdut In aceasla via-ttl. : poale n-Sii ca.~tigat niei macar un sfefl din tol ce ti-a oferit viata !;'ii-ai pierdut-o a$a de u~or.

In viata. trebu ie sa t.ii mints tI rl singur lucru: viata Bste Lin joe duro In care rm ~xista r-::.:,"-,~ _ _, ....... __':;;o;;.~....;.. ..... ,.....:.:~~~~ ........ ~~~~

o a. doui3i sa.nsa. Dad. nu ai norae in vialEi ~rebu e sa ti-I faci singLJr, viata 1IlU' este ca' 0 pOllestw In viata de z[ eLi zi po~i a~tepta mull I ~i bin~ un prin!. sa te saml€ pentru a,ti sari

$coBla - "Izvoralviu 81 vie"iil'

Perioada actuala in care se sltusaza via~a socio-sconomica s i c ultu raia a 16 ri i noastre este cea de tra n zitie, Ea consta in trecerea de la un regum tolaiitar, ta un stat de drect, dsmccratlc ~Ii 0 economie de piata.

LungLl! drum al inva~arniintullJj rornanesc a lnceput sa fie inlerasat de lnnoirea $i restructurarse ststernu lui nostru educatlonel, de modernizarea ~i compatibiliz.9,r.(:!il acsstuia cu ~Ite sisteme si procese de iUlvalfimant care. prin perforrnantele atinse, SH:lU dovedlt in limp sticienta.

i nvEita.mamtlJI' ~l educatla, ca paJgtlii insemnate ale progresului - ne Inscrju, de asern mea, lin acsst rBQlim, avand ca prioritati Tnlaturarea tuturor mel1talitati1or speclfice aducatlai cornuniste ~r urrnarind aslpurarea realizaril unei aut entice dsrnocratlzar] a Tnv. t~ri1anlullJi sl educatiei, eficienta 9i calitatea, cultul valotilor !iii al unui

. optimism pedCl[logic vigums,

Cal va dura aceasta perioada ~r cum vor depasil lnerentele diticuIU:ili? Aceasta depinde, i·n primul rand, de fiacare dintre noi, de masura tn care vorn ccnstlentlza camp lexita',e a acestor d iftc ultat i, dar ~i grad u I in care vern irnplica 9i valorltica ,.aurlll cenuslu" al elevilor.

Scoala are lin ral primordia I 111 eoucatia copilului, aste invastlta sa. raalizaze adevarate personalltati in ori ce d o men i ide a ctivl tat e, desi ea I n tara nos is Ira. nu mai esl£!! tinda bisericii, sate 9i are sa fie blsenca copiilor.$coala pnmara ssta temelia lntreqului sistern de irWd!<1rnarl t. IlU face prolef 9i oarnenl geniali, face carturari sl p·rofes.roni~tL

Profilul moral al elevilcr este rezultanta intregLJllIi orocss educailv care trebuie Sa ducala unltatea dlntre consfiinta si ccnduita morala, crlstafizate temslnic si curaoll de 0- ~ointa pulernica $i de IJIl caracter moral vigtJros,

Scoala nu pregMe~te generatiilelinere pentru $coala, ci pelltrlJ ca absoiv€lntui sa fie domInator de sHuatii profesi(male si soclale ~i creator de situa~ii 5i a~tivitati putiatoare de progreso are tnenirea de ate invata sa fi propriul tau dasc;'§l, Gel mai bU(J ~i eel mai aspru.

$colile Ell.! a1iu1 ~i au 0 tripla !'um.:;tie: jnstrumenta,la, informationala si formativa. Tablitele $COrare sumeriene de acum cateva mIT de ani. ca ~i manuale[e noastre nu 5e deosebesc in aCflf'lstil privitl~'~ ; tot scriere. tot informatlii ~i tot Lntentji formative, In decursul istoriei funqiile scoJ"or nu s-au modificat. evoliJtii itllporlante irlsa au exista ..

Sub influenta inva~8rii in ~coal8J alat notiunile, judecatile, rationamemele- cat !iii op,eratiile gaJl1dirii, sufera modifie~-iri c<]lilative.

Prirnul rilrn ~i cdnlitatea de informatii. prin transformanle structurale ~j ,netodologlce, prin aplicatiile

Rolul' scolii

..

F (j r ma rea -7 i d ezvo Itarea pe rs 0 nal ita ~i i consliluie un proces lung ~i complex in care cerintele exterioare !?i eel@ interioare s e i rnp lelesc pe r mall e nt\ sen i rnbafl d u" ~ i ponderea in functie de stadlul del.vollarii,

Inceperea ~cohi ests 0 schirnbare majora in via!a copllului ~i a familiai ~i are 0 nlultipla motivJ.~ie sociala : trebuie sa 0- 'fere copilului sans;:) de viitar, !?coala trebuie SA raspuMa C'8rjn~elor de 8! asigura un tlll,er€lt bine pregiUit, treoLJie' sa-,i ofere r.unostinjeIG. de-prinderile ~i pricepArile nacesar.r; de a sa il'icadra in societate, trebulie sa-i olere tiecaru,i S<lnsa de a p ri ml ras pu 115. sa.l] d e .. -I pu ne Tn sit uat ia d,e a.·~i ra::> punde sinQ ur la .nul tiplele intrebE'Hi P.8 care ~1 Ie pune in urma jnformatiilor prill mass-merJia,

PrOGBSLI' de edLJcare .,;>i dezvoltare a personalitatii 5e intinde eel putin Tn c,eea ce priveste lIneie laturi ale sale, de-a I u n gllJ IT (ltre gti vi eli a omu IlJi, dar pe FlO ada !?colara ,este prima in cam copilul este inrrodus freptat intHJn sisttHn tot mal comp 13')( de relatii social-morale cu cei di n jur, el devine abilitat, manifs,stand in~erese 9i aptitudini, f()rrnimdu-~i l.Jne~e 'lrasaluri de vomla ;;i caracter,

Prill tot ceeEl ce fac cadrele didacl.ic® $i persmmele care intra in contact cu cori1ul, cantribuie In formarea personaliiaW ILJi dar aporlul preponderent TI;;IILJ aClivitiltils care se desEl$Oara Tn 9coala. Acestea slint. GursurHe prin care elevii i~i insusesc cuml!:,>tinte ce all in v,edere elemallIe de condlJlt';l fiioralr1 ~i ctvica, cunoa-?terea mediului Qsografdc 5i istoric,. clemente de edtlcatie feligioas~. are de educatie practica.

Efic ie nta acestor eu rsu ri se b.5lzeaui pe 'I apt'Ll ! ca varsta 900rara es:te varsta cea mai

spectaculoase si ellclente pe plan socio-econorno, dezvcltarsa stllntei, tehnlcll ~i ralatlllor lntsrumane conlarnporane imboga~e9te stera sl contlnutul educatiei cu noidomenii.

Educatla schlrnoatoarte mull ernul, invilnge brutal ita tea .'? i porn i rUe !I€ g at ive. 0 rn U I d-evin e om n U mal pri,f] ed ucati e.

intr-un petec de gradina arunci saman!a plantei ~i te lntarasezi de tlorlle ce les, dar rece Sa ramai la Inflorirea sutletalor copillor, poti ?

A educa e mal qreu (j,acat a studia, de aceea sunt pu~ini educatorl ill multlmsa de lnvatati.Scopul educatlei

nu poate f.i decat a cualva urnanitatea In fuecare om ps cat se poate mal deplill, cu cat se cultiva mal deplin pule rplle 0 mLJI U i li'j na r ~ i cu cAt armories c e lema i f ru mOB .'\'i mai deplln cu atat ~e apropie Tilvata~orul mail tare de idealul umal1iUi~ii depiinl!),Educatia este COl 0 pncaNJra de apa. care caza.nd face Mffirl ~i in piatra, dar acest semn numai atullCii se poate face c~lld picatura va ca.dea fara precurmare.

$coala romaneasca este $coala aptitudinilor, in c.ar@ se presLJPu ne ca educatoFlIl poseda intr-o mica seu ma re masu r ~ aptilLJdrn i de pe dag o'g $.? i ps~ho log.

Pregatilrea pedagogica a ,educatofulu i reprezintt§ conditia primordiala in fDrmarea personalitatii ellevilor. Ed'uc.Uo rn· su nt pa ri nti, i 11 n eadormita ei pu rtare de 9 rHa Gil. p~kintele sa iubeasca pe copiii sai ,cniar mai mulit decat pe sine insw,;LAceast~ iubire COV<3J!1itoare e C€lfll, me i bou na p ova~a III e d u ca ti,et ~ ilace t otodata p lac uta sardna de educator,

Educatorulla catedra este 0 alta. persoan8, oricAt de rnulte pikate ar a,vea €II in afara, acolo e sfant, acolo nimeni nu trebui,e sa fie mai maJe dedit el.Dalor e~ti sEi·i

favo rabila pentru aeu m u larea umr i mpresii putem,ice, pentru fortTlar,ea deprinderilor de comportare,La aceasta varsta copilul Qste recepti'v. sensibil ~i LJGor. de impre" s ionat de tot ce Bel e8 TI Tnco njoa.ra.

~coala este un i;>ir neintrerupt de das· cadi ~i elevi, aplecati de-a lungul timpului aSlIpra uneia djntlre cele mai varomase indrill8t(!iciri umane ~ invaf~Hura ,O€! carte" ap,r€ciata ca fiind cea mai frurnoasa mes@rifl de pe p~.m{inl, acea de a deste,leni m i ntea tin e rito r v lastar,e () men eSCI i,

hl Gad rul $-colii se iorme<l A la copii sensibilitatea fala de aC~lul1i morale ~Ii sociade, uneje €moni :;;i selltimellte, r®· prezentari simple despre bins ~i diu, despre cinste, adevAr. rnunca, disciplina 9i con~tiinciozitale,La aeeasta :;;coala se' pot fmma lmele deprind'eri ~i obi.'?mlli!1le de comportare in societate 9i a u nor TnsLJ9iri relaliv stabile ale personalilatii vii 1.0 rw lu i, c eta!eall. E ducat ia pa:tri,oti c<l. e s ts rJe asemen@a un proces mulWateraf ~i neifltr,erupt care se exprima in conduita copiilor ~j s@ 9Xlinde aSllpra personalita.!ii lor prin orele de citire, lectura, istorie, muzica care preslipun imb09a.~ir,"a \/0- Ilumului de inroll'tnatij despre patrie, popor. Ijmba materna. concomitent cu antrenarea lor in viEita socw.la.

In cadrul :;;colii prin orele de educatie cividi, invatalorUl1 sNmulMlB. respectul copiJlof fate de mernbrii farniliei, rnUiresc ~i ad~lIlce5c sentimentele fata de parin~i, SLlllt familiarila~i cll mUflca lor. cu <.Icl.ilvi!ah~a sClciala a acestora. Observare'a naturii. convorbirile, lecturile, activitatile In mijlociJl naturi(se impletesc cu gr'ija ~i dragoste8J lor fata de plGl!!1tG si animale.

~colarii sunt depri,n~i de aSGrnenea sa. aprecieze arta populan3., sa 0 clJnoasca.

formarle,a plersonalitltii copiilor

- ; .

si sa 0 rep rod ucii in via~a de toale z!le,le, comportare.Ei in~eleg mai t~~or C9 est,e

in 'felul acesla ei intelegand treptat spe~ bine;;i ,ce este rau 111 f~pt9le allora deci!lt

ciricul poporu ILli din care i'ac parle" as- in proprifle lodapte, ,Bazimdu-se pI!! acest

pirn~iile ~i idea.lurile lui. lucru. Invatatorul tr€buie safonneze 1&

Printr-o munca educaliva continua, se copH capacitatea de iii aprecia jUls~ Japtele

forrneaza la copU sEmtimsnte ~i conIJinge,ri proplrlii im raport cu regulile ~i cerin~ele

morals, i:!?i itlsu~esc norme de oomportare colectivului :;;i societ~tiUt1 c.eea eEl pri-

coresputlzatoare sociata~i i lin caire trai eSG, v~ ~ te, form a rea de p ri nd e ri lor de igien a,

Tnl/a~a cum trebuie sa se compone ca ac~st9a se vor reallila in conlexttJI Ull8U

adulti, ClJm sa \iorbeasca, ce atitudini permaneme s'timllli!lri a copiilor pentru a

trebuie sa ajM in anumite imprejurari'. mentine cllralenia, a C:1.moa~te ·reglJlile

DeprinderiJe au 0 mare if1semn~t1]lte in elementare de DglisnS! ~i alimentatie.

proceslJl de adaptare a copiilQr, ajLltandu-1 Toate aceste deprinderi Soe H~alizeaza

pe acestia sa manif·este mai multa illde- prilil sfectuarea su pravegiheatEi a unor

pendentE!. in aC~~lJne, in rozol;varea l.mar lre- actiuni practice, c:u teme a.decvats. Ca-

bui nt,s imed iate ~ i prin aceslea sa doba n- pac itatea de a aprec ia just faple I.e propri i

deasca mat multa incredere in fOlfele proprii. in r.aport eLI regulile ~i cerinlele colec-

Ca u rma re a un eied L1catii Goree1e pri - tlivu lui ~ i soc i eM. I i jj n ce ea c e p ri ve~t e

mite in ,qlcoa La, ~e 0 bsarv~ ~a copii anu - forma n:Ja dep rinde ri lor de i~ ;ena, ace stea

mite tlrasa.turi caraeteristice ~,i 0 atit,uc;jin-e se vor realize In conu:!:dul unei perma-

specifidi fa~~ de cei din jur, deci trasa~ n~rrl:e s.timulari a copif'lm pentru ;;I, men-

turile de caraeter d'e mai tarziu aula, ooza tir1l~ curatelnia, a cunoa:;;te regl,lllile e'le-

aceste r,eactili d.e la varsta ii'colani, per- m~mtan,~ de igienEi !?i alimentatie.

manentizate ~i orientate in acela~i sens Toate ac,este deprindeni se reallizeaza

fat.§. de actiunile mediulLli social Sin- prir1l3rectuarea supraveg!1eata a Ii.Jnor

ceritatea, cinst92l, modestia, op~imismlJl amiunli practice CLU terne adecvat,e.

sunt alh~' trasa:tiJri de caractef pe carelnv!t~torul v,a rarnane pe man de-parte

7nvatatorl.ll i Ie fOl"meaza cepilului la var- ill ierarhia valorrlor - personalitatea care

s ta. ;;colara. D ra gos ts a dead ev af 9 i fo r - oesch ide copilu I LA lui ori zO nlu leu rma~te Fli.

rnarea depri~derilor de a .splUne adevarull in munca cornuna eu ~Ievul IreblUie sa

po'! fi formate prin exempl(~ otel'it,e alat de oferim modele' de respect si alltoritate, de

lit·eratUlI'a de speciallitate cAt ~i de' exem- comp'etenta 9i sensibilitate, Sa ave-m to-

plele de sinceritate pe care Ie of era viata tala incredr@ inforteie c:op~luIUli sa ii 81-

die loate zilela.Educarea ,c.iristei la va,rsta predern coreet eapacita~ile, aptitudinile,

!;>colara 9ste orientaHi. spre inSll~ir9a ~,i posibilita*ile lui de afirmare':

re s p eel a rea reg u Ij lor de co mp 0 rtare ,81 Pe ma.s ura ce vo m cu noa~tecop iii ca·

corecmudinii Tn relatlu~e CLJ oamenU, spre re n avem ill gnija, identificandu-~e treapta

formarea atitudinii de respect fata de pro- pH Care se aHa Ii,scale pe scara dezvoi7

prietate.Este ~1M fa.ptul ca ~colarul apre· tarii, vom reu~i sa I,e intel,egem fir,ea ~i sa

daze. cu ma,i muil'ta u~~,minta :;oi obiecti· Ie aezvoH,am persona~itatea,

vitate conduita. aJtora decat propria ILii • inv. 6alescIJ Claudia

respscti sluJba d@ a fi eel mal inalt suveren de poe fa~a pamantu I uli,

AdflvaratlUl sducator e deportat de tot lnteresul personal, de toata constderatiunea propria, 91 trsbule sa aiM caldura parinteasca lntre invatacei sai, sa-I conSliders ca pe ni$'~,e fll ai sai, sa. Ie f,ie un adevarat parinte" sa fie viu exernplu de virtute, de moralltata de modastls.

invatatorul are sfi!inta datorle de a pandi cu bagare d ~ seam a spre ta len tu I fie caru i p ru IlCU ~ din sat, cac i ts m~ri ln care pruncu] de purcar, ori vaca.r, ori cersitcr atll escunsa platra caa scurnpa, care dupil ce ·0 clooleati, are pre! n ss pu s,

Proc,esLilI de invatamant pune in tata 6~lWilor problarns de mare lrnportanta pentru dezvottaree lor ultsrioara, probleme ce pot fi rnai user rezolvate dacA not, ce i de- la catadra ga.s i m ca i le ~ i mUI oacele notrivita structurll psiholoqlce a etevllor, potrlvlt asplratluor ~i asteptarilor lor.

El,evili asteapta sa tnvetece fjecare data, ceva nOLJ sau inta re sant, pe rnasu ra sa co re s pu rids" Gill ri nl~9,lor lor interioare, deoarace lzvorasc tocrnal diiln co ntactu I eli 0 IlUme autornatizata, Q lume in care a apasa pe un bulan lnsearnna dsclansarea unor procese de f~t:iri{;E'liti,a ell rsz ultata til i rnitoa reo

Consider ca tot ce intra in contact eLI simjurile alevului trsbule sa oqllndaasca realltatea lntr-un mod mat slmplu sau mal boqat in detalll, rnal manit sau mal rnlcsorat, transpunandu-l pe acesta In lumea trumcsulul prin forma, culoare, axpresivitate, rniscare censtituino toate la lin loc niste rnasaje careasteapta sa fie decoclticate de catre elevi. dirijat de aducater,

~Munca elevilor" trebllie sa fie ma,i mult un ~oc Si m<:li PlJtin munca, ex.ista 0 punte i!ltre joe 9i munca.

loate tipurile de aclnvitati mganizate in ~coaUj, necasita mijloace de irwaf.amant variate, dill toate punctele de ved,em, fapt car~ nB implid=l. in cooperarea ~tiinFfica interdisciplinara a <Icestora. in selectarea Ilor, solicitaindu·se fill aGeia~i limp mauestria, discernamaFlt1J1 Tn integrarea acestora, Tn vederea c,re~terii ,eficientei didactilc9, In pregatirea copilLJILli pentru viata.

Scoala dev i ne med i Llil cell mai favo r",bil p ri f'I care coPilul se illtegr,eazil in viata, printr-o reala sociaJizare ,[:1 educa~i'ei prin car'e se r,eaHzeazii eficiente deprinderi de munca inteleGTUala, fizidi, culturaHi ~i estetic~,

$coa'a este ~ il va ra man e ,,~zvortj I vi u"' a I ulln e i v,i.e~i deloG u~oa(e. Cll mul'te carani rmortocheate, iii care educatorul are misiunea de a-I conduce pEl elevi spre ;;1inta, succesluluf", • I.IW., Pefric~ Vallell1Ufla

, Din ultimele COl1uJ.:l.f;",eri (,J.le eleoilor lteeeni dupa inehei'8reri 8'ifil'Gfiei l~ in vat,aturii - in anif --l9 98~20{JO",:Extr"se dintr'-un volum in eu'r8 .de ~pariri;e.'

In ace~ti 3 ani de zlle pstre- cut pentru prtma data ln clasa a

cuf in llceu eu dcrnnul profesor IX-a~ la inceput toti lnv tam de

de limbo. romana, lJad~M,u Du- lrica sa I1U ramfinem coriqenn,

mrtru, ca re a test un protesor pana la urma ns-am obisnult cu

bun. a lncercat sa ne faca sa In- dansul,

IlSrtam carte si ne-a indemnat la In cursut C13-lo(4 ani de zile

tot mai mult bin€! cu tcata ca eu dansul a fast liinga nol si ne-a

personal I-am mal suparat, dar expllcat ce e bine 51 ce e rau, S9

dansul nil a tinut corrt :;;i a ~inut la II1Va~~m caci 1nvali'im penlru noi

nni ca Is ni~t€ ccpu.lml aduc nu pentru dansuLimpreuna 81m

aminte de prima i de ~coala din reallzat murte activita\i prscum :

acest liceu cand altl coleql din am sees 0 revista a scofii "Mu r-

alta clase mai marl, mai mici ne' murul Jilt~Jlu]". tot ttl cadrul ~colii

spunsau ca este rau. a avut loc 51 Intalnirea ell Fiii Jil-

in prima ora de limba ro- fUIlJ!. tot dornnul prolesor de limba

mana domnul profosor a venit!n romsl1a a aous In acsasta sooala

clasa, am faeul cuncstl Ilta GU marn per~onalitati ale lileraturii pra-

dansul ne-a strans rnina ~i ne-a cum P08TlIi Ion PopesclI_

sarutat ne-a expli,caJ ca dansul in finatul compunerii mele

vrea dear sa Invatjm C8Jrt~, sa vreau sa-l rnultumesc pentru tot

,. ajunqern si nol csva In tume. N u ce a fEiCLi't pentru mine sl psntru

stlu daca mai axista un eolt pro- - tali Golagii mei. ~i Ii urez viata

Iesor care a f<\cut ill all liceu C9 lunga .• sa. raman acelasl prole-

a facul. domnul Dadaliiu Dumitru. sor pe care I-am cunoscut,

adica sa Infiinh'5Ze 0 fundatie, sa _ Pamfiloiu Dumltru - xu A

facti un mllZ9U, sa orqanlzeze "'" .,. ,., "" .,.

spsctacole si sa, aduca ln acsst hr:eu p@rsonaliiati Ed i ca s c ri i ~o r i ::;1 {liti oameni pe care Iloi poate nu-i vedeam niciodata_Pe dornnul profesor I-am cOllsiderat ca un tata eu toate cd ne certa, dar Soi noi I-am slJparaLAeu rn la SfEHS itu I claBei <1 X" -9 im i cer sClIze ~entrtl tot ce am far.ut III aeo$ti ani !;it va. rog frumos sa rna ierrati.

in Go~tiniJa re vii doresc multa sanatate ~i tot co va dorj(i - dUrl1lleavoasta_

C u rnu ~la sti ma ~ ires pect, • Scinteie Smghl - XII A

Profesarul nmu de limb<:t romana Elste dornnul DEid&i.lau DIJmitru; prima oarm cand I-arn illtiilmt a lost III clasS! a IX-a, pe tnme&lrul I_

DC1rnnul profesor este bun cli et.evii, rn~eleg2ilor, dar ~i exig~nt atunei cano trebuie_Primele ore de romans. au 'rOSI mit1Lmate, des; nOI cfe 103 col,egii rnai mari Tntelesesem ca domnul protesor era foart€; r~l], dar dimsul ne-@_ aratat ca ilU era, a~@_ cur'n spuneau cei'al~1 c.alegi,

De-a lunglJI celor 4 ani de lice Li d EIilS U I ne-a expl i cal :oi n e~a 'invatat ceo e bille sa facem, nl3~ a Indernnat sa Tnva.'tArn, ceea ce noi IllI am ascliitat. a fost lariga noi, ne-a Incu raj at.

Cu ajutorul domnului prafesor am seas 0 revisfa car,e a a· dU5 In randul elrwilor 0 mare, blJcLlri~. Revista se rlU mea "Mu fmurll.l J~I~ului", tot 111 carlrul a~ cestui licElu a avut lac sarbatoarea "Fiilor Jil!lllui" $i deschiderea "r'Au.leu~ui" car€) a (oBi tacut tol cu ajutorUI! ~i d~n init~aHva damnului profSSDr_

In fin~1 vreau sa·i rnlJltumesc domrlului profesor pentru toate bueu rille pe care 19-~ fa,cut colegilor meL

• Pampu Nlcole'ta • XII .A

Profesorul m®u de limba. m~ milna ,esie Da.dalalJ Dumitrtl, este un profesor bun uneari exigent. Meseria de prolesor eS'IC gr,ea dar frurnoasa_L~am cunos-

Dornnul Tic~ OAda.lalJ a lost pwfesDru! de limba Sq literatu ra romima al cl8.sei a XII-a A, clasa din Cflre si su am iacut J)f.lrte_

E lJ, persona m~ Queu r ca am a\/ut !a catedra 4 <In1 de zile p~ acest dascaJ

Este un om deosebit.Este un

adevarat profesor, este un orn GU 0 in i r1!.3, d e ~aiJ rOO

DOr11llul Tica Dadlilau depUlle sLltlet In lot ceea ce face. A intml ell bucuri(3 in sala de clasa eEl sa~9i Ineeapa cursurile.A fost intotd8<:tuna punctual, eel rTldi punclua.l profe-sor din liceul Matasari. is,~ desla~LJra orele de romana, a~a elJ m t reblJ ia. D e multe ori. noi, el!3vii clasei a XII-a, eei v99nic PlJluro~i, II suparam, datoritti fa.ptului ca flU Inv8.tam, ne prezentam ~proape intatdeauna

carte ~i di nu pot ulta niciodata clipe'le petrecuts implFeuna ~i-I voi respecta pe orlunde 11 vel intailli. lntotdeauna,

r rnl aduc aminte de toate necazurils pe care i Ie-am facul in decursul acestor ani sl dorasc loerte mult sli.-! multumesc ea Ie· a Irrdurat pe toate si a outut sa Is ulta.

Parca inca din ultima zi de ~coali~ lrnl sste dar de clipele ~i mal bune ~i mal rele pe care domnul protcsor l.e-a trecur cu vederea, vroau sa-] multurnesc inca odata pcntru stradania pa care a depus-o pentru a face din mine un om ~i liind sincer mi-flm dat seama ca doml1ul 0 - diH31_J nu sste Lin om rau, este un om care dcresta sa-sl fa,ca, messria ~i crad ca dapune foarts mutt sliflet.Nu pot sa uit nici clipt;! cea de la slarsitul clasel a x-a cand mO test cmig'8r1t dar acest rnoment rn-a deterrni nat sa mal pun mana pe carte.,

Va muhumssc pentru tot c-e atl facul pentru mine ~i rill voi uita niclodata ce ali facut psnfru noi GIJ revlsta scolii.

• C. Buz:i':irin - XUA.

Prima data cand am pa~lt Tn ~cest ilCHU ti1l1 auzit de If! elevii rnai mari c~ in acest licenJ este LJ n domn profesolF do roman2i foarte sever, binam€lles eEt m~ am spNiat si flU :;Ii toti ceilalti de 1iIltlel. dnr mi:l.l tar.ziu fadnd ore cu durnnealu1 m·arn cOlwins di tot ee se spunea despre rninunatu I rneu domntJl profesor de rornf'lna nu era delor adevEuat.

loti cei e.§.rora nu Ie pl,acea sa irW8!G il vorbeau numa; de rJu, dar III rsa.litate domnul prof_ DMalau Durnitru este UJl OtT! cu 3ufletul de aur care Intelege 9i ajlJta pe tali eei ce atl nevaie.

La sfar~it de an :;;i ele /jeHU pot sa spun c~ am avut eel mai rflinu nat domn p rofesor de ro-

n-eprege.titi _

Mul~i spUlleali ca domnul Tica este un ;,dur",lara suUe!, dar mi-am dat sl!!Jama Inca din prim a eli pa c a IlU este a~a.

loats efQrtufile pe care domnul Tica le-a depus pentru ca noil sa ui1Va:tarn aufost zadarn ice_

Ii mul~WT1esc p@ntru cil m"OI trecut 1111 toOti ac:el?ti 4 ani, de~i eu flU meritam_

IMlLllt~ saf1atate.

• CI utu rea I'IIIU Cc.filna - X" A

C e pot S pl.l ne diespre d om nu I pr-ofesow de Ilimba rornarla decat s,a-i multumesc c~ m-a Illvalat

mana si eel mai in~elegator om

din cati am il1talnit. .

Pana 181 sfa,r9itlll zil~lor mele irni VDi aduce amint@ eLI drag de InvafEdurile dijte de domnul prof. de lirriba rornana,A fos. ~il va ram.ane ce I ma~ bu n pmtesor ~i om totodata,

Peste ani T mi voi aduce aminte cu placere de eel ce a lfost ~i va . remilne V8!i'nic in inirna mea domroll I me'll prnfeso r de romi3!n ~,

- Buruillana Laura - XII 8

ACUIm, pe uH.i ma , 00 de metri qml day seama c~t de mult avea (j rep tate btl flU 1 f)Ostm prom so r de-

limba ~i literatura rornana domnul DumitrtJ DadaIEh~,

Cu cateva ore In u r m a. poate in m i nlea noastra rl9 rvoas a i1 inju ram ps ascuns, ,:iiildca st~team cu trica In san, ne va Mga In bac sau nu.

Dar bunul nostru protosor care anum este si In tuncpa de director al liceului, care rnun-

ciez 'foarte mult aceste etortun pe care dornnul profesor te-a facut psntru noi el~vii 9i pentru aces t hca u,

C'U ocazta acestst cornpunon vl'eau sa-l multumesc din tot sufl eiu I dom nuiu i p rolaso r Dada lau cantru c~ a fost un protesor axtraordmar de corect ~i pentru cill a depus un asern nea eforl pantru scoala in cars am avut si E!'U aceasts imensa oncars de a iflvata_

ii doresc dornnulul prolesor

cests, pentru a crea un spatlu unic psntru a putea astspta noi ele ..... i cu tot ceea ee aste necesar pentru un, an mai bUll, -,:,i pentru a putea da note mai butie lilI Invilitaturi3i.

Daca dom l1ul prO'f€lsor nu Q ra a~a exigrml pot spune drep'l ca nu a~ fi fnt.eles 0 boaba din Ii,teratura roman~ care este dest u Ide bo gala In poe~i, p rozaJo rl cu 0 valOi3ire deasebiti:L

Doresc prin ,aceasta caracterizare a bunului llost1'u prof.esor H-i multurni ~i trimite bunele mele urari ~i sanatate pentru tot ceea C6 a tEiclIt perItru noi atat prin mat~ria predata de dAnslU1 cat ~i prin revLsta fundatiei. pe care Willi 0 privesG cu dispre'l ct1ialr' 0 injura zicand:: iar trebuie sa 0 cLlrnparam : dar daca ~i-ar d i3. se a ma de va loarea ae esteia ~i de munca depusa -,:,i-a~ sehimba total pare-rea_

Va doresc mLlfti alli de zils III conlinuare in inv,§,tamant ~i 0 Tntillerire spre 0 batral'ie~e frumoasa_

• Marius Turturea, - XIlIB

Prima data cand am veilit aiei In licaw pat sa sp'un ca aveam 0 frica enorm<1i de p1'o'le~ sorull meL! de romaJla_Ac~asta IricE( s·a datorat zvonLJrilor pe· care Ie-am auzit despre domnul D§dalau. Totil elevii pe caire i-81m CUIlOs-cut urni spuneau ca. €ste Ull orn ral.l,

Aceasta a fost :}i prima mea i mprnsie de r, mi·am dat s earna oS.cu m c~ nl.,.! este adlWarn.t ~i Irni par,e rau penlru ee cr@deam atunci.

P'e parcursul acestor pa.tru ail i p e cart:i! i-am petree ut la acest IiC9U ~i avandu-I .alaturi pe profesorul DM~I~u mi-arn dat seama ca domnul profesor are dr8ptGl!te d@tnsul nUl vrea altceva decEit sa inve~e elevii carte.

lEu apreciez 'oarte mult ceM ce a fiicut domnul profesor pentrlJ liceul MalasarLFaptul1 c~, a HlCl.It tot posibi!L1I sa dam bacul la MaMsari, este un miracol,Cand ,am aflat prima data desp re dorin~a damn u lui p rofe· sor, d9 l:l. dla bacul lSi lMatasari, eu nu am crezut ca. 3ceasta dorinfii poa.te fi rndeplinit~. Apre·

ca de acum lnainta, toata vista sa alba parte de cal mal mUiHe buc u rl i $i FnU Ital sanlitate _ M a buy cur foarte rnult caarn avut aceasta ocazie, de a·1 CUlloaste pe do mn u ~ p rO'feSOf Dad ti Is 1I "Uri om miruJnat".A~ wea sa rnai 1:1- daug c,l am 'fast foarte sincera in i3Jfirma~iil€! mele de mai sus 9i ma buc~r ca am Elvut acezis de a-tni exprirna aceste gAnduri.

• Vacaru Eugenia -- XI~B

Pe p rO'f@50fLlI del i rnba ro rh ana il ctlnosc Inca. din clasa a IXa B 9i improsia pe eate am aVllt~ o despre ac®st mare prafesor care este totLl9i om nu s-a schirnba,t oeloc in decursul Gel,ol"

patru ani. ,

C red de.spre domnlll profesor, Dumitru Dadalau ca €ISle un proresor cu 'U n suflet mare 5i deschis pentru ele~ii dumnealui pe care Ii cansidera ca pe copiii sa~ dar in aeela~i limp este un. profesor ca re i,~i pl'F.lct'ic~ tri - sel'ia de profesor culoane mare pricepere in ceea ce 'face .

Este u II pmfesor care me rita. resp€lch.J1 tuturar elevilor care au treclJt priln acest liceu 9i cam la ra Ildui lor ~-au c Q!"IS idemt un bu n p rofe.sof_ M a. eO lisi der un el ev '(ericit deoareee ~Hn avut mares onoare ~i rnan~a cillste sa CIJnose un mare profesor,

Acum. la ~fiftr~it de an, cana SEl Tnchele un capi,tol din \!ia~8J rnea c~i aceea de elev Ti dorese domnlJluu profiesor ea :';1i toli cei"lal~i elevi sa ~I indrageasca I,a fe~, d@ tl1l1lt ca mine_

• G,r'idian Gheorglh.~ ~ XIIS

__ ,;t. -lit,.,"*,.,

inca de c:and am luat aiei !ill am lost in cia sa a. IX-a toji colegii din aces! lic~u Tmi splineau SSI am gri1a CUI profssorul de- romana ca ElsIe foart€l rau_ Prima data fiindcB. am fost Illfru Iltata mi-a fost frice, dar dupa Cp rni-s . t~ecut, penlm ca. Cb se spusese FlU era .adevarat dar pe domllul DadaJau CQ-I fficea sJ!t fi'-i mai dllr eram noi care il neca'jeam lot timpull. Bineinteles. ca tati (lam rmii av,ea :'/oi el ~s uflet da r ca nd el ne asculta ~i 11 ici u (IU I nu ~tiam nimic, IilJ avea cum sa, ne

"'

-- -- - -- ~- --- --- -- -- ~~~ --

dea nota marl si pentru asta p e ntru un iii era rca rte rau Acu m protasorul de romana este d i recto r, s-a lu c rat .','ii a me naja t foarte rnult In acaasta scoala ~~ ajtJngem 113 corrcluzia ca daca nu era dorm ul p rotesor aceasta scoala poate arata mai rau de cum era inalnte.

• Nica Hamona - XII B

Pe protesorul rneu de lirnaa rornana ll chearna DadEiI0'3u Durnltru 31 ests unul dintrs eel mad bu ni proie sorl a i ac eSlei scol i, Pe acest p rolesor 71 C LI nose dli r L class a X -a cand am ven it p rima data ln acest liceu .. Pr()fesQlru~ de limbo. romana este eel rnal cerect profes-or in acoroarea noteior.

Desi este si director vine 103 fliscare ora.Crad despre acest prolesor di este IJn protssor cu un sutlat mare 9i Gel rnai potrivit protesor In acsasta rneserie.

• Go~a MOIrius Dani,el ~ XilS

DLipii CGi oanu ani de uceu. ell toate ca este eel mal exigent protesorul de lirnba romana a ~tiLJt CU 111 sa facs sa iasS! Tn evidenta si CtJm sa facs. sa nu II putem u,ita,

Cu toate eEl mali face misto de noi, ceea ee sLipEira pe multi si eLI toate ca am avut problems 121 Ilmba ro mana, eu U nu I n 1I i-am pu rtat pica niciodata ~i mCI nu 0 sa-I port

Eu cred ca. daca Ill! ar fi el in aceasta $coala, aceasta cred ea s- a r SI desf i i nta. U n pmfeso r bun inseamnS!. sa fie exigent 9i treblJ ie sa slie s.a comu nice cu eI evl i pent ru a IrwEita de d ra 9 nu sa Invete de fricEi.

'. Brebu Claudiu ~ XII .A

proresorul nostru de l,imbA romana as e unul dilltra protesorii care ne-a determinat timp de patru ani s#i Invatam pentrl~ a ajunge cevOi Tn viat~L NOi, adolescen~ii acestei gene'ratii IleIU[Uld spu.sel8 dansului in serios am Tnvatat Tn aC@o$ti ani da liceLi Ulai rnl.J It dG fricd, dar aceasta invat~rtura ell frica fle ajut,a foarte mult caci ne a!;'teapta lin examen atat de glreu, dar care pentru wlii nici n-ar exista.

Profesorul de limba romana este un profesor foarte sever dar eLi LI n suflet mare care IlH-a int€les defiecare ,dati!i. dar aJpoi urrnau repro$ur.il-e, dar au trecu~ caci floi nu Ie luam III seama.La slarsitul aceslor patru ani de Iieeu ne (l~m soarna c~ profesorul de lir;lll)a romana flU ElsIe un om rau, dansul a dorit din su let So scoata oam®ni din noi, nu sa rMnanml1 ni$IC inclJlp,DaCfl n-ar fi exustat dansul ca profesor in aC8slliceu flU ned ca elevii 'invi'itaLJ Iia limba mmana aUH de mult Dar oneat de mlJlt am Inv~qa noi tot flU II plJtem mtll~umi pe domnul profesor de limba 1rOmana, dansul cloreste ca floi sa Illvatam toti la fel de mult pe eei mai bUill, dar nu toti au aeeea9i capacitate de a Invata, 121 rei demult dezvollCita C<.l. ceilalti, dar ell mlci indulg ente am fosl promovCl t i tot i.

Pril"l oarnell" ca dom61ul profesm de limba romafla acest licell va avea Ull viitor mare~ ~i un reriLi me dici acest profesor a avu't dorinl<l de a Infiinta In acest licau 0 rGvisUi. 0 lunda~ie Lin mu-

-

scoala sa-l mal vedarn.

• Porodan Arlstica XII B

zeu, C6@a ce a dus :?i la bun sU!r~it dar 9i CLI sprjinul nostru a I e I evilor ca re am cont ri bu it c u o biecte pent ru rn nze L1, C LJ po ezii

pen tru revista. .

Acu m cand am tarrni nat si eel de-al patrulea all de liceu dar :;:i eel de-al dolsprezecelsa an de scoala ill acest liceu sunt multlUmita sl rnoltumesc acelor prolesorl care s-au ocupat de nor.

• Comi;lIn Camelia ~ XII B

Prolesorul mew Je limba $i Iitaratu ra rornana se numests dornnul Dadaislu Durnitru un om cu suflst mare, dansul rru-a fost protesor limp de 4 ann, in acast linlp am Tnva~at toarto multe lucFtiri bune co la domnwl protasor.

Dornnul DflidildalJ Durnitru es te Wl p rolesor bun. Is i de pu ne toata silinta pentru a senate ceva din e I evl i ce tree p ri n aceasta lnstltutle, dansul nLJ doresta nlmic altceva de .103 noi dacat sa I nva~<3 Ill, pe ntru C a. T nva tand n e usurarn munca ln viata,

Domnul protesor mi-a fost in acesn 4 ani de zile COl. un OIl doilea parinte. r'lEl,a inv~qat curn Sa Jucrarn Tn 8ceasta. socielale, n~a TrlVatat ce Elste bin€) si ce Elste ra iJ, CUi rn trebu i B Sd resp ec~i, dacilt vreh sa, f i i resp ecta L

Tati elevii eei calFS vor tr·ec,e prin acest licSlJ SUl1t convins ea vor ra,mane CL.J 0 parere blma despre da m nl,Jl Dada la u 0 urTii t rlJ.

.• Geamanu Dumitru - XII B

*****

Inca de la IncElplJt lrebuie sa. va SPl.JFI, ca, ~u unul fll! mi-a fost "Idea" de dWl1riEHWOasldj, deoaree!;, au cred ca daea irWElti flU Iti poate ~ace nimeni I"lici un raLd Ch;B r dflca ar vre-a_

Du 1l1lleaVQsstril.. stirnate

dornnule profesor Dumltru Oadiflli'lu riU mi,ati tacut nici un ralJ, oa dirnpotriva. moab Tndernnat cu un stat pii rinfesc pe mine $i pe colegii mei sa ·ilWatam, deaarece In vremurile de azi numai daca suntem biP1e pregatiti pentnJ raL~ boi in lurj I€:=tbuna, putem sa ne integram si noi Intr-o socistate.

Delcu lescu Mla.rius·, va rnulturnesc slncer pentru tot caea ca B,ti filie u t p entru mine, $ i vEi promit ca FlU va vel ulta.

SEt re traiti, co m n IJ Ie protesorl • Detculescu Mar~us - XII B

""-**.

i m~ voi aduce cu mare placere ~i oucurte aminte de anij de liceu 9i mal ales de dornnul prof080 r de limbs :;;i literatura rorn<ilJ1~. Dornnu I profes or a fost, ElsIe ~i va fi pentru mine sl cred 9i pentru altii .un al dollsa tata": cand am pa~it prima Oiua in acest llceutoti hni spunsau sa IlWat 181 lim'ba ~i lltsratura roman a ca dam n ul profesor €lsh'l r~ LI. Dar elJ nu am crezut.P ntru mine a test eel mal bun protesor. M·a ajutat foarte mult, ITH3. irfdernnat pe drurnul cel mai bun In vja~a,

';;ti u c~ poata l-am supa rat dar 1mi cer scuze f;li iertare pentru lntampJi;lrile tris'te pe care i la-am facLit in timpul celor patru ani de studil.Spar ca dotTInu~ prOfGSN va uita de arnlntlrilc nelJl~cLltH din clasa. r. rnulturnesc inca odata pentru tot ce a racut pentru noi. Va ramalle peiliru mIne si cred ca pentru multi alti elevi un prafesor care m-a ajutat m.~lt, care a aratal Care este dife re nta dintre bine ~ i rau ,iEu r1U am cuvillte sa-i multUrfl() Sc $ i c red ca n-a sa pot s.a - i arErt cat Ii datmez pentru bin@le care I-a fac ut.

II multumesc acuma ~i ii voi tTlultumi toata viata,Va mul~urnesc domnule prafesor de limba :;;i lit e ral L.l ra romimf:i, \loi frJce 101 ce rm sta.ln putere sa [lIe. rniilndresc Gil. am invatat in flC6St liceu ~i lam avut pe domnul profe.sor Dada.ia.u Dum itru ca p rol@sor de I imba ~i literatu ra mma n 8_

Anii au trecut si am f'ljulls la d ru mu I de m<lturitate, Domnul profesOf a fasl un or1"l care SIUferea pentrlJ allii C<lre nLl se realizeaza Tn vial'a,

Va m(jl~urnesc:.

• Nebutlu Cristina ~ XII B

A m a vut 0 C azia sa Intal n esc

Chi ar dacB, ati fa st mai ex igentl fata d® c~ilalti damni 'profesori, m~e u n.ul r'ni-81 p~rut SHlcer bine.Acest lucru rill ne poat,e erea dec-at .avantajl€l acolo LJnde ne-otn chJce pe mai tarziu. A~i incercal C~ Uill adevarat parinte sa fi€) €ilxplicali frurnosLiI ~i nu uratul ca trebuie neaparat sa Il1valilim.Tot dumneavoastra .ap fost a.cela care a T!'1fiin~at revisla "MurmlJlrul Jil~l:IILJi" care va dlJce pe mad departe numele ae;9stui liceu min'i,fiH care ,ests privit cu sfiala de unii dintrs nai (Ellevi care au urrnat altl1l lieee mai blL:lne din Tg-JiLJ)

Eu, elevl.ll dumneavoaSll'a

dil'rMiti Mrnelli, care· la inceput mi s e pa rea LI bh:l nzi c u un sull at bun; iar a~tii Imi erau atat de n6- drapi la inima dar flU este a~a,

. In cadrul acestUli liceu am iflftalnit un cadru didactic rnai aparte. La tncepul auzisem numai voroe grele despre persoana sa dar timpul a trecut ~il ell mi-ElIrl1 dat seama di nu esle adevarat. Profesm1ul meu de Ii mba. ~li Ilitera~ma roFllarla era de 0 talis mijlocie, avea fru n'l,ea_ ~at!r eu ochi umezi care t1e pr,ivsau CLd 0 dui09ie, ell bIYndste, avea un suflet curat

Nu a9 put'ea spune c~ acest domn profesor nu a gresit fat.5.

-

de elevii s~i; da a gre:;;it, poata

nol slevll am plecat de Is. 0 pijrere gre~hta desprs dansul, poate ni s·a pa rut g re ~ ita ell rntre el evi ~ i dimsu I face s epa ra re,

Timpul a trecut; am ajLlf'ls ta sfar~ituf unul capitol din vlata noastra, am ajuns ln praqul

* *. *. ""

I nalnte de a ajunqe pe ballells liceu lui se spu nea dsspre domn ul p rolssor d e ~tmba rornana cil. sste un om rau, dar in cei

mat u riz.~ ri~ ~ i am p ufut sa tacern deoseblrea d~l1tr,e birne ~i fAu.

Ac u m la sffi.~it n u man putem spune ca a fost r.au, putem sa-l rnultumlrn eacl datorlta dansului put~m trece peste un obstacol din viata noastr.a.Orele- pe Gaire Ie-am pelrecut erau foarte serioase, gas.earil mereu LIn subiect de dlscll~i i pe tema de literatu ra,

" E rau mom e nte c,@'nd aV9am emot,j ~i a~teptam sA lreaca ora cal nnai repede, dar erau ore cand aproape dmeam sa se sfar~easca, Acum c';:md suntem In pragul examenul u i nu am putea spune eel am TrwiHa.t pentrLl ca sa re-cupera.m orele pe caire 11 u Ie-am f i Hk IJL

La ac est 0 biect am avut doa I' sa Ie recap It u lam ~ i sa mai dobamdim alte cL.Jf1o~tillte_

Omul"rau" dispam din sufi stul nostru d'evine "ingerul" pe care 1I0i il a~teptam mereu, devsllirnd persoana care ne ajuta mereu.

• Nebunu Mihaela - XII B

--****

Dupa spuseJe L1nora profssoru~ "fica DEldal<3iu era u nul dintre cei mai exig'E:"!nti ptufesori din liceullM~ti1isari, I r1 prirniJl an dE! liceu rJ ema.icLlnoscand u·1 deloe pe actualul meu protesor ai/sam 0 {Irica. mare, deoarece rill ~tiam cum sa faG 0 comport.are buna la Ora dan'su lui., Cum am facut ~i ce am facut in acel a.n de liceu am 9i famas corigent la obuectul rom<1n~. ~ar lin til trei1ea an de I iceu 7nca 0 co rigellta :;; i un ma re pas pentrlJ a ramane repetent.

Parerea mea 9St9 ca flU estE"l I,m profesor ioarte e}(igent, deoarece dad1 era nu mai apucam ,qnul pall"u de licGlJ, dAnsul a vrut sa ne faea. s·a invatam in perioada de lieeu pSf'ltrLJ a ne fi mai U90r la baa, deoarece aveam dou a p rob ella obiectu I ro mana (scris ~i oral),

A faGut pregatire CLd noi la acesl ob1ect deoarece .<:>tia ca nu Tnv.sqam acasa, dar urnii dfntre !loi IlUI I-am ascultat ~[ la bac IlU stiu ce 0 sa (acem.

Cateodata era Tntelegalm eLi noi, gl u mea dar cAnd i se pu neE'll dansul u i "pata" pe noi inlram tOli Tntr-o serie de 2 - 3 faF cate lUll 4 _- 5, ~i AU aveam ,ce-i mai face_

In vacantele mari daca noi nu-I mai vizitam pe dansui, el ne spllnea ca de Beeea ne lasa corigell~i; ca sa mai venim pe la

patru ani petrecuti in acast lieHu ne-a doved it ca. nu este adavarat acest ill c r u, totu I fUlld s pus,

Unii elevl Tntelege8u prin exigent a fi rau, dar FlU era asa, domnul profesm dorea ea elev.ii sai sa invele carte, sa aiba un viitor, ca aceasta localitate S.3 nu se tadi de ras In viitor.

• Pureel C. Cristian, }nlB

Nu ~tiu altii cum sunt, dar ell dind mao gandesc !a profesorul meu de limba romi:ma simt 0 bucurie in suflet pentru ca ii port 0 mare stima $i iJ respect pentru tOl ceea ce a fa.cut bun p8ntru mille.In marea majorhtate eu nu am fost Inte1es mai deloc ~i poate 1I1lHori nedreptatitCand am Ince reat sa fT).Ei lac rf.! marcat am lost nedreptatit In comparatie cu ceilal~i ~ ide aceea m-a m demoralizat Dar sa ujtam pat1i1e mai putin frumoase Jin eei trei alli in care a rn avu t profasor de limba romans po stirrtatul 50i venembiluJ domn Dad;jI~LJ [lumitru,

Am avut rnareincredsre in p rofesorul meu de romEma ;; i n LJ m·a dezamagit, a TI1Gercat sa faca din noi oarrlSrl i, dar no] poato rl LI ne-am dat Mt3irna mai devrame,

Cilnd era vortJ{l. de distractie sau de spec'tacol cu doml'1ul Dadl;llalJ incepeau ~i s.e terminal] tot cu dansul_

Nu erodeS. a~ a .... ea chiar ata .. de mu!te de repro~at domnului Tics Diidfila.lJ ,exceptiomdlJil,li prafes a r de lim ba rOJnan a r P 61[1- t ru ca da ns u I tot ce ea -ce facea, t~cea ell pasitJ ne si depul'1€C1 mull sutlet in toate activitatile pe care Ie desfa9-ur8.

• Con~ga lulian Claudiu - XIIIS

In prag de sarbatori, cand se aprtnd luminl In sutler ~i pentru suflata. ln prag de An Nou 9i de , Mileniu, ce asteapta ,<;a se nasca, va ad resarn un gund curat do multurnlre st.Ltleteasdi, viala IlJnga, pace in tara, sa natata !;ii sa va )UCU rati de cat mal mutts impllnln, in toatrr acsste zila de peste an.

La. multi ani 2001 l

Inspector :;;colar General, Prof.Gheorghe Gamaneci

r-----------------~

La Multi An! 2001' "I

I URARI DE SANATATE. FERICIRE, IMPLINIFlI I PERSOt'>JALE ~I PROFESIONALE vA ADRESEA-I I zA RE P:REZENTANTI ~ S! NOiCATU LU I INV AT A-I

I rv1ANT TG-J I U ' II

I Anul 2001 s;§ va adu~a tot ce dori'P! •

Sindlcatu~ Invalamantt T g-Jiu

II p res edlhnte - G heo rgllh e Ca In h::sa nu •

~ - J

Sarbatorile de lama sa trnbrace Casa DLimneavoastra lntr-o atmosfera de mare Inaltare, de arrnonie, de trnpllnlre ~,i bucuril !

Dornnul sa ne binecuvMtezG pe toti ~ Echipa Agentiei Gor] Tu rlsm Romania Pre~ed inte - La u ra D ra gu

••••••••••••••••••••••••••••••

• Saroatori Ie de Craciun ~i de Anul NOLI ne ofara Iii

• placu lui WileJ de OIl va transmits eels rna i sl ncere:, : felicila rI 9i u rari de sanatate .!?I fericir€! lmpreuna GU.

Iii traditlonalul •

• La rrulti ani 2001 ~ •

• •

• Conducerea E.M ,C.Jilt •

~ ............................•

Salrb@tmile de Craciun :;;i An Nou ne otera prilejul die a va transmite calde marl de 58.ni'iti3te, bUGurio si

prosporitate, imp.BUlla c'u lradi,tionalul .

La mu I~i a I1li !

S,CJTIA S.A.Mata.sari

Director genera~ ~ EcJol1 Negrlciciu

•••••••••••••••••••••••••••••• • ell ocazia Anului NOll va ur,9Z aMt durnneavoatra.

• Gat ~i intr@yii ramilii un sincer "La mut~i ani", iar rlOul.,

• an R8 va aduea numai fsricire, sanatate si bucu rii, !!II • Cu stima a dvs. eleva ~ Neg,l"ea Ramona • ••••••••••••••••••••••••••••••

r-----------------~

I Pu.rta~ cu ~oi a~min!irea profe:sorilor no~tri ~i Ie -.'

datorarn m buna masura ceea ee suntem all.

I Sarbatoril'8 de lama sa va ofere bucurie, l.inlste 9i I I puterea de a fi rabdato.ri C!J Gopiii, care au nevoie de '. • dLlmne~voaSlra. ,. , . . .. • i Ed"1lPa Agentlel Garj Tunsrrl Romania

P re9 edlll1le - La ura Drag u

~-----------------~

La multi ani!

Cu oGazia sarbatOrilor de iarna, colectivul clasel 3. VII-a B v~ dore~te multa sanatate, fericire ~ I tot ce va dorili,

La Multi Ani 2001 ! eu OCAZIA SFI NTELOR SARBATORI DE IARNAvA DORIM MULT A sANA rATE, UN AN NOU PLiN DE BUCU RII s: GAN DURI8UNE.

La M.J~,.An~ Anul axl1 sa. va adLcl to!. ee (jo~i! lIniunea SirdlCa.telor Libere din il'lVa~md.nt • Go~

p re~edin~e . Va s Ue M ija

Stintsle sarbatori de GRACIUN sl AN UL NOU 20001 imi ofer,a, pnlejul sa v!t urez : sanatate ~i lrnpllnlrea dorintelor,

Activitate rorinica! SarbalOrifel'icite! La mul~i ani! AI dv, Colaborator statornlc

DI RECTOR - Ing.IOonies Be-be \riorel

""----0 data cu trees rea in no u I an ~i mile niu, va u ram rnult,§, sanatats !?i indepllnjraa tuturor dormtelor, La.multl ani!

Alina ~I Cristina

••••••• I. Iii., ••••••••••••• Iii •••••

• OMNIASIG va u reaza rnulta sArH~.tate ~i fericire 111

: Ui.s2qi in grija nnastra sigu ranta viitorului:

• d u rnneavoast ra. • ••• Iii ••••••••••••••••••••••••• ,.

,-------- -----~

I Barbatorile sa va urnple inirna sl casa cu dragosta II'

si bucurle I La multi ani l I

• ' Familia Mateescu

L I ~ ... _J

Cu ocazla Sarbatorllor de lama, prirnitl cale mal calda sl sincere urari de bins, sanstate ~i mult nome.

Noul An sa Iia mai irnhelsuqa! cecat eel' care a trecut, sa va aduca multa irnplmlrl atilt In plan profaslonal e<11 ~i farnilial.

Multe rnulturnlri pentru felullr1 care va destasuratl activitatea profesionala, pentru tot ceea ce ati lacut pentru copli nostri, cat 9i pentru intreaqa eornuna "La multi ani ~~

Cu respect, jam. Pamf.iloiu Dumlteu

Cu ocazla s~rbf:itorilor de larna va ursm un sincer "La multi ani!", rnultFi sanatata ~i cill mat multe realizarl in vlata.

Cu~ respect Clarudia ~i Adriana

r-~------~---~--~-~

cu ccazta Sfmtalcr SarbiHori de iarna, va. uram

.1T1L11't~ terlct reo sanatate si trad monala mare de "La. Imulli ani J" " I • Cu stima (:Ii dt~mneavoastra elevi; Emiliasi Alin .Ii

... - w __ .,

,-
Cu oc[}zia Sl'intolor S§matori nai, va dorirn multa
sanatate, fericiro, Tmplinirea tlJtLJror dorintelor ~i LIn
cafdmas "La multi ani!~ si "SarbatoFi Fericite"
Clasa a XII-a .111 .
Maflia Sarba.torllor
Sa VB! mallgaie eaminul,
8e~:;;u 9 sa c u rga vi nu I,
Cel dragi sa va."nconjomo .
ACIJm III Noul An,
SPERANT A, FERIC~RE, lUM INAr LA MULTI Af\J I !
- Lorsdana Cirstea
Cu Dc·m:ia rIOului ail va do rim multEi sanatale, rericire
.'iii bel!?ug,
Un cAlduros"la mulri ani!" din partea fam. Bal'escu. rl' - C~ ;'il':j'uj;,fub'ito"';i,;" ;; ;~ ;i aN~I~ An~1

Conducerea Ca riere i Jil, Nord, va dore9te multEi I sanat.ate, fericire ~I succes III activirat a pe care o. • de~fih;;urati. I

L It" I"

• "a, mu I an I . •

______ IiiiIIiiii____ _ w

Sarbatorile de iarna sa va adl~ca bucuri.i, feriicir,e si s~ma tatE!. "La rlrlul ~i an i!~

Fa tn. FiJi p llie

Pe fiLlI rebel tatai l-a prirnit cu bucurie, l-a irnbrat isat, l-a lertat ~u I-a i L1bit din no u,

Eu vreau sa-rnl prirni,i cu lmma deschlsa macar cateva ganduri. pe care Tn aceste clipe de sarbatoara Ie lndrept catre dumneavoastra ..

Va deresc ca noul all s~ vaaduc.a in primul FEJilnd, mult! sanatate, pentru a va putea impiini vlsele, mlJltEi II fericire alatur] de eel dragi, mult! saustecpe Tn rnunca dumnaavcastra pe care 0 slujijtli ca un apostol 9i va. darulti ca un rnartlr, rnulta Ilini,~ls sulleteasca :? i Illcerca~i sa-i Intelegeli ~i pe eei ce nlcl ei sing uri nu

se pot intelege, ,

un An Nou Fericit sl La Multi Ani ~

ell stlrna, draqoste si reculio~tinta, [lory,

II

C u ccazla sarbatori lor de iama va U ret! durn- .. neavcaatra ~i ta lntreaqa la;-.lilie- numalIerlclre. sanatate, multiii puler. de rnunca, "SarMlorl Iericlte" ~i tradiponalu' "La multi artl!"

Cu drag, a dumneavoastra e~e\la . Blildea. Elena Cristina!

,-----------------~

- Fie ca prirnul fulq ~i Sfir-dele Samilitori sa va adlucli.

I in sutlet muHe bucurii! • I "La. M ul! i Ani!", '~S8rbalo~ Fe ricite· s i "U n an n01J feridtr •

Va uraaza Mlrela Elrebu.

.. iIIIIIIiIiI __ IIJ!!!!!!!!III,_- .... - __ .__._.,,·

Cu ccazla sarbatorilo r de larna, va do resc sanatate, ferrClire'. lrnplinlreatuturor dorlntelor si un sincer "La multi anil"

, A,n d reea Sfokhll~o iu

••• ,. ••••••••• II • II ~ • ~ ....... ,. '!! •.•• 1 •••. II Acum, eand omLJI se-nchina sunetulul, rand sufletuls

·vrea sa-l vcrbsasca in llrnba sa,'prim1ri cU'l:}unaV(linta ~'

:Ufl gand sincer de ~a cmeva care nu v-a ultat, ':

• LEI multi ani! •

• Dornnula director, rnulte impliniri si ss natate. aMi:l!

: dumneavoastra, cat si intregii familii.' :

• Cu draqoste ,r;;i :stima, lory •

••••••••••••••••••••• I •• Iii ••••••

Cu OCelzia' S3rbatorifor de Craciun 91 a A.llului Nou, va ruqam, sa primiti sincere U~Ji de sanat.ate, prosperitate ~ i dep Ii ne sueces e pe p Ian persona I si p rofes.iona~, "Sll.rbatori fericite" si "La mul.i ani!"

Co nsta nti n Pu reel

St i ma.te do mn ule p rofesor,

C u oca zia sa rbatori lor de iams va do resc sa rbato ri fericite. implinirea tut,uror dorin~elor 81 mul.ta sam'.itate dLlml1eavoastra cat ~i celor drac;i dumneClvoastra,

"La multi ani!" '"

MaglJreanu Corina

C u oca.lia sa rbatori lor de iama, va dOn':Jsc du mneavoasfrEi ~i Intregii familii "Multa sani3Jta.l;e ~i mult noroc in activitatea pe care Q desfa~um~i In (:adrul c()mui"liti'1~il, Impreunfli cu tffidi~ionalul "La multi ani!"

S"'rb~to.ri Fericite l •

PUlrdescu Camelia

Domnule profeso'r J

Dumneaoaa,9t»a rt~ famiJiei dumn.e~~·~tra vei uree

.., " I

SutullatPr feridre Itli' i1~,tr(l.'·e ell 8UCce~ fiji per~p'p.ctilw

,'n(to,PitMlrc il'l secolul' at XXI-liUi. ,';Ii mtl,miul "1 lll-iW)..

Reoi8lei ':"Murmurq:l .IU{ulu';.'" Ii W"f1~ S'li dIU'ffZf!' c{j.t mtleltitd hi care «In' il1lr"flL Tutu.n:m EHtlt(ll1atariif)r ci ~dniita te ,i for~'i ereatoare !

La mul,i ani 1

Vola. pens,ionarilor

in noiembrie '~lOuaz:eci ~i sasa Am veta t pe ntru sc h i rnoare Mai speram inca-rttr-o 9ansa Dar sdTdmbtJirea n-a {ost mare

Patru ani plini ds epersnte B.-au scurs greu 9i, cu arnar Au adus doar suferinte BietLJ lui pension iii r,

An de afl. prin o'rd:onan~~t S-a rtIarit pen s fa, br~j til -lnsB acelea$i oroonante o fat s iii fie rnai scu rta

N E:'H:j m 9 €mdi t acorn, ill fine, Si-am votat ce odata a lost Poate asa va (i mai trlne $r"am avea {>i l10i LIn rest,

Sa-nteJeaga demnitarii Am mu ncit ln a,sta ~ara

~1 n "am v re S t con d udi tort! Sa se faca de ocara,

Noi pierini, a~a r1i~i uah,li Oar uqt,a9ii rnult a~teapta C! Guvernul, astfu:1 altlJr Sa I reacEi di rEilct la fapta

Ta.ra rJoastra sar~cLlta

Sap rospe re, ,IS 8~nfl 0 reas ca ~j prin mlJnca inzecit~

Traiul bun nua,j mull sa' Cteasea

Fie, deci, cum s·a promis harnte de alegeri

Sa nu fie doar iJrI V~$

Cs !?i dup~ aHa a.legari,

Sa t"!u credeti d poporul Poate fi rn e re u mint it

Ef lupta ta viitorul

Sa fie mai 'feric;it

Dar;;aincrecierea. acordata N u va. f I luat~~n Mama

S a H~~ s ig LJ rJ c-,.ts.mdat~ Pentru fapte v,e~i da, saama,

Epigrame ,$I catrene cu' te .. e diferile

Unui ",ratop Se-,pre'face ca nu-i prost 9ti e totul P~' de !"Qat [;taca·~i pierde ~artllJfa $i-a tarminat .co,nferinta

Un ui pJag/a tor

eA E:H?ti de~tept, 0 .!?Hm bi,ne $j~~i ffie!t-ge totul die mi!lune Ai g'nja insa ia macaz

Ca s·ar pLl~ea -s-aJ'l:!ng,i (j,e tlaz,

~nui de~tept

Se fale.!fle splm~nd rnulte

, CA El inal~ ~i e frumos

Dac~·j 08!Jtd in~a de ~mlnt9~ E,01i! lam nu I' g~h.mQs.

La~itate

Sra aproep€l ~i ss-ndeasa Cand 1'pl,lnga" fa e m~i groasa. Dadt·i vorba sa ts-ajute

l~i raspunde -(;lJ un "du·W J"

Unu{ fosf demn/far Casa vsche cu enlrls Mi soar cam cuveni rnie

N Limai C.B n-ern p rea fest ,~r6'St Sa I1I:J ~tj LJ sa" ml tac I,.In rQS t,

Revenlre la PltJtere (P.N,T.C.O) A-f1C6rG6t s.i sa lot iupta Rasuscitare sa-!?i fad~,

par galu~ca inghititii

Ii sta-n, gBt, ca n-a fast ~sfiii1'!a"

Recunoljltin,;J Desecri m-al aJutat

$tiu ca~ti sunt dator prea muir ins-acurna am uitat

FUrl de-am deven it mal "cu tti'

CaUmara

C41i mara de cs meals Nu~1 nu mai pe rrtru i;>coa.1 ~ Ea a jut?! unsori

La spolt concucarort,

Lui S.M.

eEl neeSl !;>i c~ durere C~nd rarniJ t~ra plJtere Ce"o mar fl in nOt,J1 drum

De mal da:u de vre-un i1ebun?!

Am dus lafa~n ~~.r~ie

Nl.i ea mi~ar fj placut mie

Oa men if ce i~am Co ndus Prea m ·au .-;a m M.cu;t de ras.

t.u; M.l6iiJrescu

Fost prett1IGf nein\lschjt Pre~edint9 n·amie~it Ca sa redeVln la Banca.

M i -1;1 r m~\ i treb[JJ 0 masca. "

Lui. T.Sfolojaf)

Ca dapu,tat nu I'mi st$ 'Oin& A~a ceva i1u-1 pentn,J mil1a Avera mulW: pat sili. fac

9i imb1'sce.nd uhiar un aU frac

Lui P.Roman

p rft~ edlnte Ja Sanat Eraml,r!Jl1tea in ast stat Ramas nUFnai Ii\ P,O·eu Ma Gt:ll:ts!der tu~ un zmeu,

Lui v.Sto~ca Ministru justitiar

Nu prea am avut. haoor Cadr(;)-ptatea unsari ApiJca alte cigarl

J '

PenfJ'u em/slttnea fSGarantat 100%"

G aral1ta t ,s uta la s uta Na adUeEH1 feta multe Numai eli uneort lljta ca. relera SlJnl in frunte,

Rado ~ ~ 02))1 ,~OO'

T;!in;arul,

U rl 1a'ntar venit din baJta intr-o casa de :sarmani Tr~ja CUi ei raolatt~

Fa fa h rana, fa rii. ban I.

O. T.u Doomne: Doamne Emote.

T:nlBtlJ m ca €I rau j ,

Fa os. rJuhu,rrle rel~ sa. sa ri·' s:ipeasc,i-n h~u

5ufleru·mi sfi~ml ~tr.lluc '*lsoa. qe lmpllnin, rea.!izan

,f'entfu CIa. ce mi·n.cofl]oaIti f;i"mi Suparali ~i pU$i pe re/e,

, oa r da rlJri l,; i com;orr ' Pleacii a funci fa cercetat

lar furia for fe cre$te C~nd prea mufte au at/at

S -8 g~ndJt b.i etu I tantar Ca nu-I bino s~ Tn1epe Oarnani ca au trai arnar ~i sta Irp.it de perste

Dar; ;ne mai rabd~nd !an~unjj Si na mar fiino milos,

l-a i'ilI~it ps tHl S a m arul 9i·a deyenit turios

A·ntepat inril mez:lrtul QB~avSa a an gale fl rav lar apol ~f pe batramd Ce zlicea in pat boJnav

Au c91rcat viteJi din casa SS:.I gase~s'cGi. prln .ungMre Dar,fliFJdca nu-l rtl~epi3isa, I·au mai, da.t 0 gratiare

r nsa lr!Cat, i~ cet ts1nt!;lJIJI~' A uitat ljii de eel mart . ca s.a~:'iIll~mple buzunarut, "i:

lnttlPa ~j pe cei lar] ' < ' ,

Pear atuoel a-a pus pastlla GEl' uCide .r:llilmllos Pa tanta,rul eel cu pile Ce pi1raa mal ~fectUQs'

91~ntre oarneni Sf3' 1ntiimpla.. Cum,va Spufl~a.m, dragil mal, Ca sarmatl sens !dirt ri10cirla S~ te~n!apa can!;! nu vrei '

Oe 9.(lee~. cand se-ntAmpJi!J '

S~ aIu~i pe c!MlI"a' '

Sa prevezl Qa fara mila Oricand te poats;Trllepa

Flado,~ ~ ~O. ~ 2.2000

Rugar.:;rme

Sel inalt~ ca 0' flaara g.a~diJl me~i 'eeJ mal trul"nos

, $oi ind'e~mnt\ tot rri~1 tafe sa' ijjungfi'la, Crla10s

EJ strab-ij;l:a tot vti(!:;OJ,Ifj u' 1'l6zu tnd spre infinlt

,$tl;''Cssri dElia Preasfantul doar un vi:s de tmplitl rt

Da se.ntArnpla-n cauta re ~. ~I:wca cal ra!ijclte

Indrea,pta'i Stapa.ne calea apr€! meieaguri in.!30rita I

N u"J la:sa sa F&taca~sc~ apr-a

Infemul prln de zmoa'a .

OI.!~J Inl llJmea:-n C'lr6 poats sa

a}l,.mgfi tot ,de}a~a r '

,

poa.r atllrlci s~ Stl d.estrame viati=l mea delung.i di~cenH

C.fu1d vat mlJl1Urn~ cu {apte IJ& ce I '

, care·mi suntaiti s.emeni "

$1 Tn lctLtI vle~[r lrrs.1e pe pimlnt

~tamt·n gfl!lU, . "

Viata va~nicij, .sa·ml He aproaps 96 Dumnetell.,

AadQ$ • 01,01,2001

'sp .. r.' •• ' Sri".;

Un ieoure aomeettc statea pe liinga cteie , Cerca sa SS' hraneasca, ~i et cu ni~(e pale Gr;vei, duMlu de curte, vazandu~l OCUPE!U j~i pueo-n giJnd sa~i eeat:~ un dulce sarutat

Fara sa ietre tare S'8U cnier Si1' maraiGi , !?-aproprie de ,rj~msul ~i fI rmbri1f;~e

t! rnirotsi ell {niJa, hit chief i-a'sigura .. Ca nu-i face nimica daca nu-t sl.Jpika.

Lil [j'$8 dr.del cuvinte iepurete tnauoteca: '~8 $i prom;s pe data un dulce sfiwtat

N urn a; ca damn U G rivei uU a de sa rata t Sf, dintr-o fnghititura.. pe toe i-e st mancat

Asa se rna; fnt'limpfl1 !ii intra no; cre~tinii Unt! sa tim blanzi iepuri ler a/~ji sa tim ctlifli Si-n toe de serut dulce primit cu oesiune S.s ti ee dea cu gmaz8 un sMut de caine

De aceea. ortce vorb'a spus[f de un eproepe Sa fie' cimtarita ea nu cumva sa~n,ape

Cad eel cam in fat2i so pere "etectuos: ,

Fadi ca sa.~ri dei S!3ama te mU$ca veninos: (fnt€Miipa) • Radof _ 14,.1.2001

Li".,fa'ea

Libe'frate-a cii f,> Ugata se destramli uneon

Daca e orost intefeasca. chiar t;;i de cooaucmor! Sunfem Jibed s~ lIorbim, Sa rfpam chiar sa jignim Da r lipse{> te liberta~eEl a tunoi ca nd vrem s £i muncim

Mergi pe strada ca. e$ti tiber so;'l te pJimbi $i sa priVl9$tI

$i te-a~tepfi ca-n orice clipa eniaf lin glonl pOfi sa prim€J'$ti Liber s ~i w;iga!?wJ sa ucidli la=ntflmp(are ' FHndca, dacii va fi prins, pedeapsa nu e pree ma re

La televizo« e~ti fiber sa pn've$t'i ee-l d&$iflntat Chi~r cte fiui !f>; eu iiice n-au nimic de tnvatat AfJi fnsa peste ani Iji r:limai s.ttJf)eriat

Ca teciorul ~i cu fUca tntr-o banda au intre:

Ei stmt pU$i numai pe mli!!J, Mlh{iresc sau clliar omoara C~EW fcst liberi sa fnveHe tot ce'~au vwt in as,fa tara

CU regret il?i spun atuncea tata, mama $i matu~a-

CGl la. fij $1 I~ nepoli Ii oS·o3 pus til rzil.J c~ tu~,:t

~

Nimeni nu ne ingra.ds~re dreptul sMnt la, Hbertate Cand €I vorba sa privim sal..!' Sa cumparBm de toat-e' Singuri fnsakltlm ciHu~a ~i /a main; 0 aruncam Fiindca banii necesari flu~i aI/em sa cumparam

Ni s-a dar libel' lEi Ilrnna sa mancam arlee pMitim NUrnai eli fa aste bumm' Hbed suntern sa prfv.im

Ce' fwmos miroase painea cand e scoasa din euptor irlsa cei ell ptmga goa{a 3-Q cumpe're nu au spor

Sunfem lib~r.i .sa~mbracam haine noi din galantare Dar pr/vim numai 'a ere, n-avliIm bani in b~Jzunare Mergem fib(;}ri, f!!ira jeniJi, ,dupa h'ains arunca'te

De cei de peste hotare ce au dreapta libertat'e'.

Noi, umifi $l fara Sprijifi incercam sa vle',vim

La huzur au drept doaf unii iar noi dreptul sa murim Dacl1 a~a e Jiberratea ce putrni 0 mai iubesc

Eu va spun fi'H-a retinf!l,rj ca din suflet 0 urasc.

• Rado, ,_ 27.1.2001

Pas';'.IIIJ"itur;e

MuNe fllcruri deocheate

De se"ntampl.iHl ram naBS tr;,ii

Organs abifitlfite •

fnceB rca ,sa Ie cunoasca

Dispun de ~pastila" forte Ce port a Ie furi'o~i'i

"Barna vii" e,e-o {oioses€; Bunt traffcanti fJi coruM{ Si-ntr-ufl mod m.1 prea: firesc N·;w drepta te ~~ ia multi"

Mal ales la, seslzijri Ete- s' G.ul1'GsGute clar Sf ai'Wlci anch eta tori Se·nfurie C!J amar

Cand pasWa aruncatfj ,Are miros de doter

Pi'i mfmruJ ee poarMf v.lflerf Poate aJunge demnitar

Uneori fe fae: a creas Gli parintii vinmrati

N·ar ma,! "Iede8l' iarMverde Cael Tn t'emnifi sunt Mgati

Fiindcade, anclletalowl Ce·i atras de·acest miros, Cand [!pi fncheie .raportu}, L8 spune toate fJ8 ,dos,

Ce sa~i faci, ac~a 9-i'1 lIiara De cand e I?i cat mal este Orie,e furfs pomitJ

, Cu past#a ,(dok"lrul) se opr~te', • RadQ{O ~ 1.8.11.2001

,A sta e rJaivita'te

eli pArafii nu sunt pro~tf

0, MAMA ..•

La rs ianuarie 2001 s-au implinit 151 de ani de 18 nasterea celu i mai mare poet al romanilor, Minai Emtn~scu, care, ca poet, s-a situat singur In cateqorla rornentlcjor in poazla "Eu nu cred nici in lehova", astf91 : ,.Nu rna-ncantatl n id ell clasici,lN icl cu stil curat -'iii a.ntlc,lToat'GHml surn doopolriva,JEu raman ce-am fast: romantlc.i.", dsst in poezia inegaiabHului poet exist1i.'?i 0 e'arnnonenta clasica, reliefata printr-o cunoaste re :',)i prB~ u i,re a a rte i anfice, prin P ro rnovarea idealurilor de· b'ine, trurnos si ndevar, prln stilullimpede. clar, armenios,

A test n personalltata coptealtcare. care i-a irnpras ionat pe conternporanl dupa opinia lui Titu Madorescu • prin intElligenta, mernnne, eultura de nivel auropcan.Poatul a copllarit la lpotestl 9i a invatat la .Natlcnal H8Jupts.cllulsu dill CarnaL4i, av~ndu-I ca profesor De Aaron Pumnul, la a carul rnoarts, ~n emu I, 1866. compusase prtmels sale versun menita publicarii, a hlcut UI1 tirnp pe conloptstul la Tnnunalul Botosani, panii ln , 874, cano s-a atasat trupel tsarrale a ~lefanie'i Tardini, urrnand-o in furnee, lar doi ani mal tA rziu, d uoa un popas ta B laj {"m iea Aomit"}, s-a angajat In alia trLlpa ambulal'lta (condu58 de lorgu Caragiale, Matei Pascali) ca stJrleu r si, la nevoia" ca actor, pril,ej de a stra.bate intregul pamtiint dintre Prul ~i Tisa. difllre DUI'1.are 9i Carpatti Ilordoci ~i. imp1kit, de a-:;;i CLlrJ08i~te nE3amul in IntimiUlIe,Slagiul studentes.c vienez i-a urmat altu1 bertinez (1869 - 1872 - 1 B72

- 1874). nelncununat de doctoratul t1ecesar liderilor Ju !limii pentru a-I propulsa pe poet lOpre 0 r.atedra universitanl, de~i di 11 datele recoltate !?L 5 isl9matizate de marele istoric iiii Grilie literar George Calinescu, rezul'ta ca Mihai Emir;jescu era suficient de Initial In istoria filozoflei sprc a fi in stare sa 0 predea Is 0 catedra I.miversitara . .sa III economia politica avea cunostin~F.l Int.egmle .o;;i terneinice, ca PU7 seda flo(iuni de m~dicina. ca a fost p[lw sian ~ t de $'lii nte IE!' rmtura Ie si fizice, ca nu-i eraLi straine capodoporele artelor plastiee si Glile muzicii, ca in rnatede de Iilologie' rorni.ina era un erudit, fiind, de aseme n sa, CLf nos cafo r al m itolog i iI 0 r 9 recoIaliMI. germanica. al rnaril9r reiigii. fa.tToiliar~zat Cll marile literaturi.ln loc d,e pro· fesor, Mlhai ErninesclI a devarlit doar biw • hliotecar, desfa!?Unlnd, temporar, 9i ac· hvi(ate didactica, ca supl1nitor, dupa care va exorclta un an tunctia de revizor scalar. pentru ca dupa aceea sa lucreze (pana la epLJizare) in presa, irltai lSi ."Curierul" din la$i. tlpoi la .. Tlmpi.JI" dil1 Bucure:,;;ti.La 15 iunie i 889, "Luceafdrul" asfint€$-te.

Marile Ierne din care $-8 i,nspiral poetul au fost timpul., cosmicul, istoria, natura 9i dragostea, cultiv.3,nd, totodata. mail mu~te specii lirice .?i poszii cu forma 'fixa, precum : idila pastorala. (.,lJorinIa", ,,!La!-

, cui", ,.LMt.wtl I~mea''', .. , "Sara pe dea.l"}, idila cu di,alog-eglog!a - ( .. F'loare- albastra", "Povestea teiului'l satira - ("Jullii corupt(, "Scrisorile", "Cl"iticilor men. 0p istola - ("5c ri S 0 tile''', ro n1f)J1ta "Pe lEi n~l'~ plopii rara sof,"D® ce nu-mi \lil, canteeul "Ata,t die frag~di:i", "0 ,ram.31~_. ~.somnoroase pasarele", meditatia "lrl1parat si proleta;r", ~La steaua","Mortua est"~, eiegia. "Reved€! re~,"M,elalicol ie","O, marn~",,,., "Mai am Lin singur dof', sonetLJI- ''Treclltw aU a.nii ... ;V@J1etia","Sone,te". glosa - "G lossi'j", gazel iJl "Gazer - motto la ~Calin", Od8 "Ce-~i don3sc '19U ~ie, dulce' Romanie". "Od~", poemul - "Cadin~, ~Luceafarul".,"Strigoii","Fata din gradin8 de aLi !,","Memento mori~ .doina - "Ce te legeni", "lJoina", poelia gnomica - "Cu rnane zI1ele-~i adaLlgi","Glosa", epigrame - "Epigrame", "Epigran18Iice", strig~tiJra "Strig,aturi",Ne \lorn opri 0 clipa asupra remarcabilei elegii "0, mam.a!" .... 1.J;t1ica, prin rnesajul tra,n:smis, prin tlirnbrul .specific, prin sentimcntele profunde pc care ni Ie iflocLlieaza poez.ia Cll ocazia studier'ii So Ie, cand Ile patnmd. In sufllilt ~fl In gand, riorii dragosl®i materne. al bucuriei ca mai us ieste sau nostalgia proOvoca,la de disparit ia creatoarei .. , , In pri rna st rota, cand __ . "saldlrnii de toamniL. se bat ilncot difl ramuri" ... deasulpra marmantului manloi poetului; care "va ,dormi mereu",

Poetu I indeplineste do,nin1a mamei sale, mai bin6 spus chemarea din prima st rof§, jar G re atoa rea, care&1 i u bes te a t£U: de mUIIt, in visul genialului poet - li1Ivie ~i

iUulf,umesc,. iuhild. mamr.i ...

Corndiu Vadim Tudor

are posibi,litatea sa-i planga la crsstet, sa rupa 0 creanga. din ornnjprazerrtul t9~ al llrismului S8LJ. care, inqropata, fiind, 9i udata de !acrim~le rnarnsi. va crests peste rrrormantul poelului. care-t va simfi pana sl umbra."

SI, ca tinalnat,e, pentru a ocof pe moment sufsrlntele provecatede moartea crsatoaret, de posibila sa moarte, ps un ton lrnparatlv, relaflv redus, pcetul prevede -0 rnoarte simultana ("Ia.r daca irnpreuna ar fi ca s~ rnurim"], dorirJ~j sa aiM rnormantut ala:furi de 81 rnamei, 'ta margine de rau", unde sornnul le va '!i deranjat de "plansul apei" .. ,

Probabtl, in preairna ivirii zorilor secolului XX, a anului 1900, copilfiir')d ps atunoi, poetul Ernll Isac (1888·1954), care detine 0 pozitle aparta tn miscaraa sirnbollca, poet eli apetenta psntru social, interpret modem al jelii transilvana, In 11 caru i poezle, unaori, totul vorbeste de Av ra m I a ncu, a cifit aeeasta pcezie, careI va ramAn e in gaild toata vi a ta, ia r d u pa rnoartea rnamai sale a ccmpus poezla "Mama", dureroasa t3 firlal. in momenllJl 'trezirii din vis a pootullJi, cand constat§ ca "Si dimineala cand m-am trezit du· rerea de a te $'[i piBrduta pGl veei. Mi-a trecut arnif1tirea_;~i risrbinte ca W'l cantec pe ulltele reel"_"

Inspiratia propriu-zis!'!i se ive.'}te di~ mineata. cu OCazid trezirii din sornn, cand, in mod obi~nu1t, reulul i~1 face apari1ia. irll~tLlrand "amprelltele" visului lUI Emil lsac.Parca-1 vad pe poet In s~area de ~GC provocat~ de trezire, privind 0 fotografie a mamei sale, sPLJnAndu-i cu durore ;''Te-am visat azi-Iloaple, mama mea. cea moarut, Ai stat ca. 0 umbra de aur la a cerului poarlEi/Nu flveai fiin~a, numai 5uflelul taLI era lumina_l~i erai lJ.';'OEIrEt Cll. 0 ?Qapta co intristeazEi strum rje mandolim3:'.

Chiar :;;i-Il vis poetul este Induterat la con stataroa ca i mag il'lea mamei eSle "tara 1'iinVi" (Nu [jveai fiinla} ~i, pe Lln tall vehemerJt, Tn strora Bi ll-a, I~i roaga mama sa lOe piolrifice-n cea reala, sa ~nvie, sa devllla ee·a fost candv<.'t, eland traia : 0 mama delicalEi, care-I ma!lgaia pihul l?i-i sr:wnea 0 poveste ;'Te cllE::marn : vine. mama, ca. bra!e, ca s.;3,nge, ca gura.Nino C'a ma m" ce n-a i bEl ut din. pa ha I'ul ell u ra.l Vino J?i-mi rnCc~[)gaie parul, ~Hni spune e poveste,NirlO si·~rni spulle en. moarte .~i Clmitir nu €Isle. _. ~ll'lsa, Tncet. Incet. realul pune sU~pamre P€ po,et ~i, probabil, reamintindu-si de un canlec auzit candva P€ ., u I ite I s reci", a soc iaz a. i rlvollmtar vi s ui CUI unul din canlece, fapt can~ cluee la uitarea durerii ; Mi-a trecut. aminti rsa-ti fierbinte ca un cantec pe uli~ele recl".

PO€lziile decjicate mamei r'lU au gra~ nita, limit , s-au scris In toa!e timpurile, i'nsa. cert est€! f.;wtul ca, din neguri~e B\lului mediu, I!?i arata frapanta imagine, per mall e nta co ntem poran i'late, ce leb re Ie ~tBstament8" si "balade" ale Gelei mai mad personali'tati a lirismlj~lJ i medieval rrancez, - poetul Francois. Villon - '431 - 1463.in cuprillsu:! c5Jrora. Ttl ''Testamentul e@1 mare-", gasim excelentul poem: "Huga.ci IJ n ea ca tre M a ica Do m nul u i", st i t1 uita la ruga mam.si sale, Poetl.ll 00 zugrc veste ell dlJio9-ie ~i cu mila pe crealoarea sa, prezentandlHle 0 lemeie imbatrfmita inainte de vreme. istovita de munc'" si de grijile viejii, ramasa farA sOf ell UI1 copil' carlJia 'Ii dorea un rost lin via~a cil sa IllJ indilJre mizeria. 0 femeie putiJnti IS.lriJp. ee nu ~t~a nki sa scrie, nicisa ci~easct;i, Cycernica $i simpla ill credinfa €Ii :~StF.ipananee ru ri. pre pAmant reg i na/C ra ias ~ peste-a iadului valtoare,JPr~ma$te pe lOar" ma.na. t,a cre$tinat1n ceata drep~ilor, deiili sub soare,lNicl cal un fir de pral n·am cautare,., .I'Fl!imeie' salit, batrana ~i pu~ina,/Nim1c nu ~tiu, nu pot citi scriso,are, .. JVreaLl in credinti!i. ,sii traiesc, sa mor".~ In OCh3tlli 79, care precede 8- ceast" "R ug s!Ciu ne~, poet ul vo'rbe!i'te c u 0 emotie cutremur,atoare de @EIi, despre Ira.manUirile !?I grijila mameil ei pentru Wl 'fiu (poetul} ell 0 viata atM eJe lbl~ciumata ~i care ~~a pricinuit at£i1.ea necalU ri ~i 'In-

. grijorari : ;oI\MiJicl~fei mele bllne-i las,/O rug~ pentru Maica Sfarrta .lea. pentru mille multrHl tra~,lSi inca rnult,e ownsp~ifmanta.lN· alfn n i ca ~::;.eta.ti, n i G i tu m d·~ ps.nda,/ Sa-mi apere, cand rea·i pri'goana.l$i (rup

~i suflet de osand~,/Pe cat rna ap~ra, sarrnena .. ,"

Oaca marele poet roman Tudor Arghezi, in arta po,etica "Te siaJ me nt" , las,a drept bumJlri dupa moarteun nurns adunat pe-o carte", urrnasilor sai" ill esel'i'~a 0 valoara spiritualii. Francois Vi1lon lasa 0- rug~ psntru Maica Domnulul, dorind ca mama sa sa fie protejat~ de Fecioara Maria, sa. nu sutere dupa dlsparitla sa, presimtil'a doar, atune', care s-a implinit in 8 lanu arl 9 1463, CaMI 1MB. re le D a rnn at. • obligat sa tifaiasca CIJ spactrul justitiei "in spat a, haitu i t de tea te a lltorita~i'e r'ega· tului Irancez, va sucorta cornutarea pede JJS e i Q U mO~lFtHa I II pedeapsa flU rgl! i u~

nu lui, parasind Parisu I l:;li 32 de ani _.:' varsta la care s-alJ stins din vista multi / din Nil me n i,i mari 1:'1 I Pamantu lui, d is pare undevOi ulI1de nimeni rlU i-a mai putut aJla numele.Frar1cois Villon nu r'l'~O:;He.EI dispare, trednd in legend~.dar Marele Dam n at I asa. In u rma sa a oper8i nem Jjritoare. alJreolata. de acea profunda omen Ie, ce da clF8at ie i ate rnitate si creato ru lui o perrnanenta'contemporariei~ate ; lasa

a pe·ra buc urii lor ~~ n ecazuri lor sal e, N@culai Chirica - un 'E!xcelent trad'ucator al poetu,lui, al;th,iri de Emil Bona 9i Romulus Vulpescu.

9 i traversand, cu rep ez iei U n ea fu I ge· rului,Eufopa Evu lui Medilu" ajungem in marea Rllsie, Ia. Inceputul secalululi XX, ~i-I inta.lnim pe alt '"Damnat 811 literaturiil un i\le rsale~ (!;>i -a pu s capat zi le~o r la :30 de alli p rin spallzu rare), poetul Serghei Esenill 1895 - 1925, care s-a il1spirn:t din natura, lmeori, fiind impresionat de "fulgii den sa ca re I m.b rae au un mesteaca,n cI e la fereastm sa": "Un tragil mesteacan, I' La Ie reas t ra. meal A - mbracal a rg i I"l'tul., / FlIlgilor de nea.l$i sUi "drept mesteacaa nu I, IP'icoti no ~a ga.rd. 1'1 n vapai de au r, J Fulgi1 pardi ard", - copac atlat7n pao,ur.e Tn veeinatatea teiu1lui (prezent lEi Minai IErninescLJ), - chiar fihil.e poetilor sunt vecine. Alteori poetul lHI inspirat din suferinfele pricinuile de di@t.anta ce-I despa ~ ea de iubita. de- b atrana sa ma ma, pe care 0 intsrogheaza bl:.ind. suav, dulce chiar III poezia ~Scrisoare mamei~.Tu tot maij traie~ti batran2i mama?fTfiE! eu SU= ppnere rn~-flchin/Mica-ti casa, seara de ara.mal lJ mill e az -0 pa~'njc ~ i s e ni n, IPooetului i se mai scr,ie ca mama sa ®ste wlburata de dorullui, ca bate dnJmul SUo parat~ Tntr-un palten vechi 9i demodat .',li-i prornite ca se va intoarce acasa, rugando sa nu-I scoale d~ dimineati:'i. Mama-i instanta siJlprema a sperantei-este ill poezie reazemul tristetei po®tului {'i-i da vietii sale rost: 'L~umaj tu-mi e9ti reazemul. 181 lristete/Nlurnai tu dai vie~ii mele rost".

"N-am mai torecut ds mult prin sat. ~iimi spune/Un om ce de pe-acasa a venit, ICum c-a- nflorit la nOi, malinul, lSi a.!i a.lbit, maicu~'§', ai allbitlAIt om mi-a SPLIS o-ai stalla pat, bolnav.a, lEu nu ~ti!J ClIm sa cred atatea ve~ti!Cand din scrisori au vftd precum matal®, lOin zi lfi zi mereu Intinere~li, spune ell Insufle!.il"e, cu ~ewetul d[!spartiril de MaJinii §libiultiil, de lublta sa mamli, al treilea Damnatad 8Jceslu i articol, dl,Jp! unii un vii'tor "luceafar" al poeziei romane~1:i, stins pr-e<:t dew'eme .. , intr-o crulda dimif1e.a~a de iama. a anyluli 1956.

P09tulse afl~ in BUCUf€s,ti.Era stLldent la Facultatea de Fillologie a Universit~tii Btl ell r€l ~t i-

.AI doilsl.'I pastelli@t remarcabil, dupa Vasile Alecsandri, care a avut ca obiect al evocluii, omul p~miml'uILJi, peisajul availld doar fUlnctia de a-I pnElci.za 'acestuia cadru I die mal'lifesta.re, a compus poez~a "Mama~, care exprima de dor nemarginit al mameil dUlpa fi~1 pl@cat depoute. SGn~imentele marnei de drflgoste' 9,i dor sunt plJilernice, scapa fusu I j,os, sa,r'e ,lEI ge~m, I mpresionant este ca din poezie desprindemsen·

tlmantels PSletulu1i fata de fiinla cine l-a ,dat viala : "In vaduri ape repezi cLlrg, lSi vulst dau in cale, liar plopii-n urned u I amurq/Dolnssc sterna [ala, zlce poetul allat Ia studil, departs, In tlrnp ca-s: ij mag i neaza p elsa] u ~ natal, du pa care "tu torci" va spune poetul, g~nc:HndLJ-se la rnarn a sa "cu t i n,e d Q us' fete stau" - se m~ nificii. coru I decele dou surori, lar III fineJ, ca 0 imp!care, marna. sa culca CUI fiul in gand, ca s~·1 vlsezs . "S-adQrmi CLJ mlns-n gand, lea sa visezt de mine" ...

"Poetul patimirii noastrs" Octavlan Gaga 1880 - 1938 - herald si rapsod al UlfTu] popor fieiridreptalit ~i lasat ill ultare, care se imp'une cu 0 vointa orqolloasa ~i totalitara In fruntea luptatorilor ardelenl len Vasile ~erban, S~ inspira III poezla "Mama" din privellstaa oferits. de "ealfilori ·in [urul lumil, care si-au sc51dat ochil in lumina p€mzelor lui Tlzlan. lnchlnandu-s], lntr-ua rnuzeu, sutletul !':lUPUS In fata lcoane'i cu rastignirea lui Is LIS". La. poala crud

e Maria va spune poetul.. _ III g.8.ndul ei ancremsmt. .. copilul ei care-a rnurit.Dar peetu I se a:fIa pri nt re cal ~tori ~i s e-nt re a,M brusc ;"IOe· ce ~,i chlnul uns] mime/E-

n pretul unel rnantuiri ? insa 11[1 lee de raspulfls. siomte cum "ton n~stignitli mici ai sorf i!Pe r@ind, in rfJijrl te ml se abat")~ i a - _ cest "proroc 211 durerii", aceasta lumin tArz ie a nea rlfn.ilu i romanes'c O. Goga - c uprins de sufel"inta celor dill1 Transilvania. Ilasa priveli~l(5a muzeului ,deoparte; strigand parca : "Ce~o fi ,@:and acum 0 mam Eit Ac-010· n sa tul din A rd eal ?, reaRzii.nd - I;) coeziune.peliecfilt irllre mama spiritllala

a cre9tillilor ,(Fecioara Maria) 9i acea ma.ma din Ardeal. cares. existat In fiecare casa de r0rl18.11, iar mame~a Til momenlul pub'licarii poezie'l1. anul 19112, plimgeau "feciorii dusi in SllujM la-mpEira.tul" .. ,

PI;l,nait Cerna 1881 - 1913, in "Mam~l". zi:ireste 0 cBsa, In care, illtr-'IJIi colt rrlllJ,~ !lecaL _ "Vac1 un copil de marna Ilui cerlaf'. care-i cere ien1are, ,~a ]n,sa tace, rlu-I iiillrta, iar copillul plange si adoarme ... Mama sec hi nu ie. Peste n01'lpte-o bi ru iest€' doru I, s e inc:hina pestecopil .~i-I sarut~ pe obra.z, iertaloam 9i pl.§.llgand, jar copilul illlinde bral,ele IlUi mici spre ea t;.i s-atarna de gatul marne L . _ Poetu I zlIg rave~te i nltreg u~ tablou pe fundalul respectul.uil fa~§. de matnele care sunt blinds; duioas.fl, iertEitoarE!, in rapoi't oCLJ porti1e .straine 181 can~ '·cer.sise iLlbire", insa 50-au Tnctlis ...

fn poOezia contemporan8 !f1talnim mE)· rea Cll Is gere I i rica "'He cvi e rn pe rrtru rnamaIO a poelullili Cor.neli'u Vadim Tudor, apa rl.fta i rio 1989, umi ~ id e I1thfi,cam 0 f~n10- ~ionanla itwocatie filiala, pralnLmtata GU sutl etu I la 9 ill Fa 1 nl "rv1lu I~u m esc, iu 9 ita mama" ;"Mama frurnoas ., primul meu ral, / Fa. 0- mi nune, te rog m.a.i stai/dulce lumina, ram de maslin, linea nu-j vr~rnea, mai stai putln", poem C8_ntat de inegabila Mirabela Dauer,

Simtim dil sa scu rg6 viata din hinta iublt.a, inexorabil, §'i ca nu pO~i opri acest exDd a'i s ufletu lui. _ .In "Spovedanie", illtainim poezia dedicata rflCUtlosfilltei si cererji de iertan;:>, asHel : ''TLJ, marna, sa mill ieni Tnltli de toate, Iprea mull te--ai z.bulciumat de cand te ~Iiu, / toH9,criman(j de dorul gliij~i mele/ ai strans Ull lac mil nte, aorgi I1tiu" .. ,

Cat ad~ar 5,e afla in ac'aste versuri, a .SpliS regret.atul om de litelre Edgar Papu, cat EildtioVar ooserv.am rlOi, i! ,ocul;~mJu-ne. poemlJ I te ntali ei de a ne Of! re ierra re, dea fi mai iJuni,

o clipa ne oprim ~i asupra poezfe'i "Maicu~ail' a ma.rerui poet oltean Adrian PaurnesclI, Ulnde 9asim " e maicu~a Hha margini ~i fara suparare~, careia poetlJl ii care sa mai odihf1e~lOca @ dill1 mila sa eea mare, incheind eu re,cljt'ioal~tere-a penect.ei identita~j dintre Iii !;ii mame, a,stfell :"Maicuttt ia aminte, ca noi santem ea tine/la Iel 'de tri,~'ti,. de singLJl'i. In mila ~i rUI~ine!~i sMramat e podul ~,i apei l1u-j e bine, fee vest~a de Iia tine de-atata lirnp nllv~ne, invocandl freamatu'l apei, 'In tT!Omentu~ in cars se ~ntreF1upe cOITIlJJnicar-ea difiVe copui ~,i creatoarea lor_ ..

In PIJ~inel,e poeme anallzPlte Tn articol, (exista fOSJrte multe dedicate marnei) se simte. cu oca~ia studiului, 0 diraF:'la I~.utri,cj3. a poe'tilor. CSJre iz.tJ.ut~$t'e pe c~i neClJInOSGlIte sa 5e ellbere~e "iii pOGzii.ll1 toate put,en'il spune ca drama launtrica, adica subst:ratul vilU al poezijilor" se ~Ii~ bereazr31 artistic prinlHi imensa can~e· s i u n e ~i 0 i men sa i m p'lmar,e, Ce .a Itc-eva ppa:le constitui mai adecvat nobl,eJea poez i eli a.de-va rate ~Ii invaria bil pmfu nd e ?

• n nasoi u Con s;ta nti n

P,OES.lS • POESIS • POESIS • POESIS • POESIS • POESIS

o gingura imiHl!!i$Bra·tI cer $1 la iublroB ta

Mereu ~m sa sper:

• Vlif,dea'nu Anama.rill'. vm B

GIasul pasirelelor

masul fJ~$iirer8!Or, 5e ;:HJdIH~ deparfare CinpIWllor frl.JmGs

Ma jnveseJeste cu drag,

Dragi piJ:..;il r1, Cc'ilatoilfe

Nu fJlec:a ~i din tam noastra, o sa-mi (if) oo« de vi».

Dar (;I 5 a n e fnt a Inlm. ("lin Il(W

Cirrpituf VO$ rr.u,

o sao] a:scultam din notl,

Numai prirnaVl'lft'l, vara, Ic:nlmn.:l, DB'r $1 Jama csteooet».

• D.ragota tulia, Vi B

In varlejul viIJtii fe-am gasit

Sf de manOi ta mi-aq,'H €ill SOOirta rngriio~le-D ~i trd-o apafa cinstil Cj ci vie fi,i noas rre ii dascll,ldom poarta

D~NIClJm ta bJ.!'JG s r la rav De-a fi (JSO( sau ce-o ti grel1 Prin ii<irna, vrsc 01 ~ I' ploi Pomfm aiatvrr amandal

D'e v-a rrtCeIL3 elm.M!i sa ne oosp8r18 SOlU ,,;.fJiar sa IJGl ran ea sell Dumnezeu $8-1 pedepscasca, Cael oraqos 1·98' i n is'virlOvafa,

• • CO{jnete SilvJu ... Vf 8

Mama

h.Jama tWllti. mama drolga:

Ell pe tine te wbo.sc

rl/nlB ca re mi-al ddt via till. $1 vegh.8zi l'rrare sti c;reSC.

G/aSt .. lr~u mereu imJ spuIle Cum .In viBIc'i sa pi!isesc

C€ e rdu Sl CI;'! e bine,

T081e sa Ie chibzuiesc.

Anii tree si pfJste mine.

Va ramane Bminllma. VorbraJ.or dulci de 1;;1 tine. PeMru caw-il pa(,r j,ubir~l1I,

, • Ma.r,cu Alina, VII B

Primavara

jn bj'<im;feln r:;;ize de soare" Mieii pe c.§'rn/J zbengtJiescFrirn~vara- r COl [) fioare

Cu-,a fJi muguri cand plesn95C

ble calda ~i senine, N6meU-ncriJ ~ I) ~'{Jpesc, Apa r ilutLJri Iii l:j Ib In e

Si- n Dotrri, pasfiri clrfp.esc,

• Marcu A.llrta, Vir B

R · eVlnc ...

Ma· nchm la (uceOif br iCOBllii, A;;tepr in gimd suf/eWI (j,G viipaie, lumina m61' prinde·n c%ar,a,

. lEI fiSl Mara fa ta c;J()a balaie

51 i'loaptea [ml dim.!lne do!)r el,

etr ar.pr de fnger, Cf) suflet de gheatii, D{J!;;.r;tlide sl sLIfjul cu negrr.Ji pene/, Si soarelfl·mi rE15<1 re pnn panza de a ttl

Q fl:lZtj GU tiilll ifni frfwf)fl Inima -mi verde,

$i suflel'uJ r.egru fmi pla'nge

JOir p/{)ara de lacrimi, •. ma pierde

ReVfn€l, . ,caei r r€lee $1 ploB'iOi, $) gafldll/ s9:-neaca,

$1 i'f1ima-mi crud.ili imi artie, ,far suf!eJul_ .. seaca,

• BfJdo I A (ina 'VI( B

Pcntru tin.e am plins

in wma ta, met,eu- am prlbegil', Sf sufleitu/ mi- e goro u sf is ravil,

Un cantec sea cfesprms cu dartlri vii Dar c.JlrH'ecul s-a stins fara' sii .$W.

Pentns tine am pMns

$I-n tac~fe 8m suferit,

Numijj nop!ilor filrii $far$it L~-am spus cs mut! re-am iubil.

Lacrima ItN3'a, cirra til. Ce din oct» rru-a c.azl.lf Tu n· a i vrulnicrod.ltil S-Q culegi c-~m s.5rut

Nu moritl iarasi clrpele da-Bcum Sf gsndurite bune care ti i6'-am da;l, De pa rca ma ririJ norohJ d~ pe drum Peral~Je care peste IJ/ s-au sCIJwrat

N-as ti crozul' eli sularinra poa1e De 1(;1 UI'l timp, plac" re s.il davina, Cil! deopotn\'a, se 98Se$ta~n toale, A mestsca te vmbra $i rumina.

Dar ror ;3c(;'aa~1 taiM.i, care face,

Sa se·nrilJnaasca sutlets' fii st~le, Mi fS-il aaus CIl til, a'e-Oleum inCOBce. Sa fii pul'elea sUibicitmii mete,

Eu {>tI'u CJ nu meritl drl1yastea, ,?i-mi place rotll~1 si1 ti-O danri{],s,c Dar pareiJ, Dolta meriia Vfi§jO stee SJ tQat~ c:.iH~-tlrraJ1sa oglindesQ~

fl'uzele tale d.[Jici,ma rl1gar,~, Pecetluindu·mi inimOl' taC!1i'e,

Sa rru las aminlirite sii rnOa ra' Grind numar slt;l n-or mei fi trccul'e_

• Pos tefnicu Icnell!1', '11m B

Do; ochl cap'cui

Am l(.Jblt doi ochi c~pwi, inca, ii iubese .:;;i-acum,

illir·o searB amyazut a/Iii Mai frumCJ$i, mar nu ~hl1 cum

Erau m,lri, adanei f;j negri Prea frtml{J~1 din caf.e-afara, Cll privw.'a lor re-nde21mna Sa-j iuoesti, darte omoara.

Sunt frumo~i Qelli! cer flogrr Dar Co] ce-i c apnri ci I"iu-S ... Sti-i tl1be'i"fl e,:]nd sum apml'lpe f;i sa-J plangi ci3nd ei S-,WdIlS,

Din ochii pl{;jn~j .o;e tot rasfrijnge o tericlre ce-a ,apus,

J;;Jf pes:re e1 s-a{>teme (Irma Acefor och r ca r{l s-.;:w dus

DO'i oeni care-mi f6fama firea Si eana sunt tr/!pti nu pot luel Ei dau C~ soare-le de tOlm'lj, Lumina fffril a-ncalzi,

• Postelnii;:u Jonela, Viii B

Tu c'ln ...

Ii) Efj Ii /scrlma me ..

Ce cUfge·n miez ds noapte, Cand ma gandesc la tine

:;;i 1u o~tI' departe

Tu e$fi. ai meu s uspin O,in noapteB-nttmacaf., Cand e~J ntf po r sa dorm Sj lacrimOi jmi eade

Tu e$ti inima mea

C cue in piopt s e zoa te, Cand dar.ut mii cuprinde Si Vi'Ei<l If sa' LJit de ,Ioal'€l

Til f)S ti 101 ce am

Ce mi-am dorir vreodata,

EfJti r.e-,~m mar scurnp pe lume: '·Dragos te adev<'l ~1.iI ttl"

• Pos teinic:u loneta', V.l'Il B

Mi-e dot

Mi·e do. de oc.hiJ tltii adanci ScanteJ,rori CEl sOBreil3 de tnai, MJ- e' dor de vraja ce-o a WflCJ, Prinos al paru/u.i Mlai.

[JjJrO di!umierc/are I,ar mi-e· dor

$1 da sa rulul apnirrs Cfl m-a s 0 r~blt Cil vantu'l adifnd u;jior

Sa- n ill:e enipuT ce-am ivb!!

Mi-o dor de saruiareOl' llii

Ce patimasatu ml·al daroit .. Mi-e dor ele nopl'ife de mar Cand OImjndof Iile-am inlafnit.

• Postelnicu lone,la, VIJI B

D.ialog

AZJ arn aVLJ~ lin cjlO] 109 cu Mea Lf<l mea !vii-a spus c.a iii b8 rranli ~J nepU!illCIOasa GJ a mai fos~ odat' s teaua cLlivB C.:lnd era sa mai t~narB', fwmoOlsB

Mf-a SpLiG ca 0 s~ moara po'in'la urmli Sf Q sa mman singur, par.;lisit

0. DM.mne, daw! vre1i sa of1"a1 fii W 51eiirJa CB vel ramtine vie-n in Onit

'. Popescu A'c¥atutra

Poet am sa raman mereu

Poe I am so) rjm.!l n me reu

Chiar de e eosre SilUf) ceara frecand eli gr~u prin crunfa-ml via~ii 5J cJ?inuind sLlf/eM meu

Poet mareu am sA ramEln

Cael I1V am alte idea furl

Dec~t s-opresc a vremli vaJuri ~i sa-mi fill .scfalf~ dar s! s tapan

Daf spre neCU.flQSCJ...it !JJer{j $1 sper intf-una ~i visez

$1 J n' fina I realizez

Ca doar poetii mjj.fl!eleg .. ,

• Popescu A1exandra

Vedri1'e mO,m,ent,e

St.w {>i privlJSc 113 cervI ins feral

E nOflple ... $!·rHr'-o Irnjsie pl'ofvl1d.iii im, simt bMaui .inimii ~i sim.t

Cum in propriu/ ei sal1ge S8 scllf-um;l;jl

E oare penlru c·a-ndurar pree mulref' A mea e 0161 re 0 parto din vil1~ ? Nu creel cael am '[leur pe piacul ei $1 i-am dar v{)je sa-ml fie sUlpanii

Dar ~ m gr€$it o-am aSGuitat de ea Sf am crezl1l' ,mr-o fa/sa iubir8 Clici ClU de muIr speram {it mil n;.rgar .. Sa-mi ,gil sese 0 Glip~ de ferlcir€:

Si-BGum cJnd rna gandesc c-al spufberat Ace)'e-a cianci, profunde sentimente SlloW $1 prblase fa cer'r.Jl fns.fel!tH

Sl m,oj g.§ndesc fa !,!(JctJife fr]omenlE3'

E'\ilti !"(;lee, caci ni.mic nl1 ,i·a ~asat Mi-or/ ara,r iii r ce-nseamnoi amagireOl lar dupa cM8-n hlme-am fndurat 1\;1J·;1 m;;!1 riimas BCHm doa r Ilmintiree

_~tJ mce, s r asa vei fl memu SufJ(jf de pialiii, fJras~ntimente' $,:-alJ ma) ramas acum in ga'ndul m8'l1 Dow CCfl.i{ .. sle/ele, .. ~i ~'C!~i41 matr1.et1le.

• ,Pope-SCI) A ieX'Bndra

,Spuneai ...

Spimeai:;'lfi VOl da luna $1 G9(,UJ am 5<1-ri dau,r~ Dar ce folos ,cand eu Petine datu te vre~w ?

Spun ea i ;~ A til eo lumea, Oriee pori sJi i'mi Geri I" Zadfunic, caol iubin;!

Tv nu pc* si'l-mi oferi!..

• PO,pesC'u )lle,xandra'

Ne-am desparpt

M-ai parasit $1 til re·a~ V.r8a Sa f>tii c:<il te-am lubU

Mr~ i plitBS il ~i :rare-a~ v(e8 Sa stii care iubesc $1 Beum

Mereo de milnillwi mergaam MJ miing.!ll.ai; rna sarut<lf

$1 mereu tu Im.r spr;neai'

ea mer lubesi

Am fo!)t nadesparW Q vreme $1 tos til lumea mil [UDea Asta mi-o ar.'itai tu

P,in irJbll"€'~ ta

Prin prol m~r~u noi ne·am pUmbB t De m~hl,\'1, doi indragosUrf eram Pr.in' "loaia Cel ne-aeoperea

1m! sp(lm~ a / ; \rei fj numai~' mea I

IE prna frumOl; ca sa dU'fJZG Un go'ind m~.3 fulgerat

Nu, "d dureze

Eu am slrigat.EI m~ Iube~te au Oidev~mt

Dar mj,jSte zits n-au (recut De 113 aceidlJntu/ gtlnd Oare cilia r e[ m.!l iube;] Sau P'OIOil to mt'l mintea

Am crozut Fn il1birea mu fnsJ n-OI' fost sa fie a~a o drago'ste ne-rltoarsa

A-~ fi dorU sa' rio' dragostaa noa,s!rli

Cl dorin! fl GU carill cinGVB N-a fosl de ace rd sa' fie a~Ol L-am facUlinsa sa r~gr;eie tub/rna mea

'.' ViiidsanuAnamarla •• VIII S

Din (Jdrii tai, negr! ,~i recr .Eu am simtIt cti ma iul;u~fiti frn;aarmonie n 'iii m sim ~it C.§nd ttl mira/ spus

Te-am parasU

M-ai par.;is it $Itare-a{> W~O'i! Aq vrea sli cred eli rlv·j B$a Hal spune-mr c~ ff~ iubsol'ti $i IlU wei s~ rna pacale$ti

Ntl v,reorl! sa fi ou alia rata IlJb€!~ M-rna v-rata mi- e curaM ~!iu, nu PO,I lub; pe orf{>ieine Dar te mg iutm~!e-ma P6J mine_

EU' vreau sa $tiI cii I'e itJbesc Ca p6'ntru tine eu troIiesc

SImt cJi mii dUG $1 Mre·s$ vrea As vma s.a creel ell flU-! a~a A$ vrea sa cred ca rna jub~~ri $1 m.J wei ,sa ma para$tl~ti

• Vfiideanu A.namaria, '11m B

If; cec 0 sarutace

III noaptea pto.roasa Si caida ca luna

rtf car din dlJpiT!;rtii1re ttj eer 0 stJri11'SfB'

o sarutare dulce de la tiM

P,1l) bu,zele mefe ,ea,lde .~i seninfl' o S8futare cale niciodata

NtJ VOl. fl ui/aM

PrimuI s.!lrut ~'n fJloaia cea deasa L-am primit dG la tine

Dulce mireBsma

Si]rulam oa·n veci rru va fi uitati1 De la tin,e primiMi dtJle,~ mireasm.i

,.Vliirleanu An,amaria, vms'

Suierinta

Cu inimlll fnfJam'iraMi de iubi.re Zaclamrc caut clipa "Ferjcire~ Ct'lci is unt cuprlns6 de a t~ priviy,e Dar iubire,l'J-mi pentru tine

Va .st a mereu 1n nemurire

Eu fe pril;iesc cu ochl senrni

7:L1 ma priw~ti ffl ochi eu spinl C~ mil rai~esc in inlma-mi curafi

- FilndcB te mi lubl viarB foaM

De ce I,Ifl3l W sa rna rani.>~ti memu

Nu !'i-e miraoa re, '

De su~letur meu ?

De oe' prive{iti cu Dcni pAgl}ril $i "eon PI) Ul[1g~ mine GU indiferenf,a

(Ie CB tred ?

Sum mult9 lntreMri fara rasp-tins Sa mo\'! iube;;:ti in viata ml·e ,de·ajuns

Autcecut abitia anj_.~

Se ivl pe mei(;agufi MlfanG Un prinr a/ grtiirii [,omane Cuprinz;iifld Fr; tsme giindMi lntreg L1njver:~lrJl iuoirri.

E I este crItl ma'! mmantic dintre zei indrilgo.sril'de f!orii(i de tB'i

De oodwl, COdrilor Cil f~ rr~OO;C<lte De daw! CG in suffat t-e purtat

EI e luceafar mtln.rjru 1nlr8 s fel.e, Troc~nd cu fmflt~<:I sus prin cripe greltJ;) Noi inca-! mai simpm in preajmiJ nooslra Prin lac, prin N.ma, prin fIoore aib8stra.

PurUl na in octlJ' seninul !nfiml It vol puttB I'll vets 1,03 ncsfiir$it Bfa vind g<'l'nd[rea emine~ciafl~ Mi-nohin 101 Ll.1cell'f'iir - ICOOln",

• Pope\scLi' luNa Ma.ria. VfJ D

Ma~nchJtlla tuceafiJr ICOallS

M,;'f-ncl1,rn fa hJCfJ'iil far ieva nil,

Cu inim<i! # surlelul striiinB', M~-nchiJ1 .C<l s~Jfte~f1Jl1i meu 00 g,hea~a Sa-j deiU din n~murlrea sa divina

\ !' . .,

Pe ceru Sial'll braga-slowt de luna

Te fna/ti, ca inf]Grul cu aripi de /urrnna Si·n sufl.etlJf irlGonjural de ura

TLI l.r~i s,(li treaclf raZ6i til S,MinB

Sf-n ce,le ~ apte zii ri str:.il.ine Awncand sage,; de foe $1 de iubire Te arunci falnic C<l into td'eaunB, CanMnd rn noapte, ten)i, faoul si FlOlfvf"

$f.rl trecerea griib#a dill /lIme catre ~:C1 TtJ Inger sMnr 3J nop~i, stll ~r$ re- rog! Te mg!, ,Pentru padurea~i OIstreh;o Cfrresli -re ro[}l, ~ iuf;;Wp ... 1.jii" frurooesa r.Ifl p:J~I'l~i

$1 re-flectii nd tn a nri ce au tMcut carrnn;:triil·"iJoIYrta ~ii1 p:iezi Ci.J M;\'W stl_nr Ne c..mtil ?I a.~IMi, dn'ar oocili In ooapm sus Pe cer, el G iuc,eafiJrtll eel menH,

• Ci)pri,li A nCB Ramona, IX A

i:n lumoo aceaSla aspRi ~i pIJstie, Jj, care nu e nJmlWli M ~ngli penlru rln9, fred .singur 'ru a Llmbril Cllm ga[buifl Te prmbl', Ie mi$ri oor m.r gilse$~ pe nimenr

$i gil ndurf Ii SB' nfl ruie In jt/r,

De parca totlJl ~r fi un joe nsbun, Tv tf"f]'ci, nspasatoa![(l 11mbrn,

Cu s[liJef.a-'ri galb9n~ $1 sumlJ,J

5i dnimut p"in Yi~ fa Cf)-tsrrMlati mer04J E un drum r:Je )aorimi .' are este grell, Abia reu~e{' ri a regas! putin Unl$:tea ~i pacen, illgS'rul divln

pion dwmul U'iu, $pre Ijnj~e dGpiinj lri apar in dmm, imagim' de rutil1a re rmt~rti, Ie ocole'$ti pe toate, Im<'lginl dlsper:ilf,e se dSJ)!:t.f1w in spate

• Ciiprl,a Anca Ramona ... IXA

Viata

V!l'eAU sa -mi vlld via/a Cea' aspra si pus tie, Ce a I~sat in urma sa 'maginfttii ei cea dus,;'l

Dar daca l.OW{>i (I {Xl! vedea, Weau sa i~'u tOW.1 de la rncepu I' Dar tot[1r fti apare atunci

ea p€l un negru nas d~ cea! a'

Ce re agat;a cu spera.nt.a to! ,mat mu!1 De a vietii lucldUare falsa

Sl d.ac~ tot nu-I'J&! po1l.11edB'<:i VJlaf8 Acol" umj'e 59 na~te ea;

A ruller nu vreau [JImlc d~ ,Ia ea Vre8u sa am t,o,t

rot.ce e !,flu {>i fll iibenale imagJnfM vietH fnfrucl1ipala

• Caprits Anca Ramona, f>{ A

----~ -- --- --- -

SelHfJaJ editorial

I,Branco .. i' -

•

-II I

,M;!); t'l:;;r,.·t"/ • .r4)#~~,,,;tt'(l , A,;,r¥.:'jr)~. ('.l".{u"uY~.# u: ;i,-/./, k"i.u. fn J;fJ·NO,. r.h~ .~ i".J U"'''J~ (';'

Cartea cupri rid 8 stu dii rno nografice asupra cslor rnai de seama contnourl' ~i ,exegeze, aparule in ultima jurnatate de sscot relevand irnportanta craatls] brancusiens in context natlcnal ~Ii U nivs rs ~I. 8 rancusi ologi romani ~i straini Stint de gasit in paginile acastel cartl, lrnr-o prezentars em mal exact2i fa~~ d 8 texts ,f ara a-t Ilps~ autoruhn p ropriul gust astatIc 9i oppunee, Tn CadrLJI judecatller de valoare.

Valut c3Jld din unghiul etnofolclotiSlicii autohtone (Petru Comarnescu, lonal Jiancu, caroia Gicdion-Wclcke r, Ion Pogori-

lovsch l, Nina Sta nc ulescu, Ed ith Balas, DumitrLl Daba, Ion Mocioi s.a.), ell arrenaale radadnr in rruturile prelstorlce sl atlantlrflce ale utnlillniUi!ii (Mircea Eliade, Mircea Deac, Adrian Petringenaru. _.), cand, sub specia hvresculul, in orlzontul filosofiei platoniclene, pitagore ice sa 1I on enta Ie, I ncl u s lv in sfsra initierii ezoterice (Sidney Geis(, Se rg!u AI. George, C nsnartRobert Valescu, Hadu Varia, Werner Hoffmann, Friedrich Teja Bach s.a.), - BranClJ$i a devenit 0 terra rrurabills de nccucorlt a eX8gezeior de larg orizont idealic 5i SIJ rsoloplc, Inr.efcilindiJ-se ln

T '~

de Z. Cu,'IUXl'(J:

Tncuietorile OPEREI toate chelle posibile ~i imposibile., .Este teemal caea ce pune ln evidenta lucrarea recent aparuta ln Editura Ministerulul de Interne, prin grija Direcliei Traditli, Edw;a~ie si Sporl. condusa de brevul gorjean, colone lu I Co nsta nrln Codita, avand vocatla sclldaritatii cuturale 9i a pLJrrlilor dsschlsa catre societatsa civila.

Cartoa recent apiiirulA vesta;;te deja eproplsrea "Anului Brancusl - 2001 ", anul cand Ansarnblul sculptura.l de la Tg-Jiu I~i va asIapla oaspetil din Itumea larga_

• C. Z{iilovl@

Spiritul go rlenesc - numit, deseori, si "spirit uandur", printr-o deja censacrara sintag rna - a devenit, ln ulurna [urnatate de t>eto', 0 lernti de mudilatle pontru etnn-folclorI~,ti. SDCIOlogi, filosnfr, lltoratr, <'lrti~ti",

E vo rba de 0 pecete ineon!undabila a rnentalitetil ollane. care a tssclnat r;;i incitat spirljele creatuare Tn deflnlroa I1lxst::til a unul spaclflc sociu-psiho-rneotal.

in primul rand trnbulu nmintlli oarnenh di1 Clllturit carl? au intcmtionrlt sa idel'ltilice marca SI emblemele spirilualila\ii regionale. diferenTa speclfica a unui modus viven.di si cogltandi - ace;:] <)xpn%lvitate aoagulanta ue tormn mflntis lIsor O[l idantrticat in eH1Q-folcloris;tica gorjeneasca, dar ~i opera unor genii {j.e talis lui Constantin Bril.ncur;;j si Tudor ArghoZi. _.

Pentru inlegrarea fon{]ului de specialitate trebLiie, mai itltai, saapellirn la cultLiFa poplJlartl, ~i, in cadrul accstOl6l, ng·am putea raporta, bunaoara, la. una din figurile r-eprezen1ative. personalitalea ma.rcc nti!.i lia cees ce privo$h:l portul popular gorjenesc, dar mai ares spirit civic in dqillne, constunta Feforma.to.::ue a SILltLilui taronesc. intr-o pBrloada cI e rna ri r r~':jrnjnt?il i ~oc i <11 0, ide ntitatG i nCOrlrund;)bili'i wcmorg6Joare Marpi Uniri din 1918,

E I1QrOa an Gclol:Jrul DI NcA SCH ItERU, lJn 1[11 np. ;'M(l~ Ion Roala al gor,jeliiilor~,

milHant de seam@, al cauzeli '" ri1rH::~ti do 1<1 sl&.r~illLlI secolul ui a~ XIX-Ioil :,;i Incoputul seeolului nostru_

Dar, SpF~ dco$cbim de pilduitorlll personaj allui Crean-ga, care da 0 lnalls.loctie do rnorala clvic,~ spiri!t1lor margmite' F.i obtuze, Dind SchilerlJ expnma un pragmBtism eficace, caei, dlncolo de personajlJl p~jofesc pe care-I intnjehip~aza e:::l ~In~m~le.elm" al portului qorwn~sc, e'l (lsta. ma. intfu (Ie toate, t.Jn rnifit<1.rlr pe tarmul cauzei tarane~ti, Lllrl !idm al tiir<lnismului I u m inat si 8:1 e rnanoi pari i ecestci C IDiSO.

Pu~ni conjude~eni $!IU ca portretul lui Dinc~ Schileru - fr,esca Tn marime mrturoli.l1i • poat,e Ii admiral at at la ~chilul Locuri . Flale. cuib de 'iLiUm p~ 'iil;f de munte ~i metoc al Marl~slil"ji L~!tl,iei, elf.) pi3 deWeul Jiului. eat ~i 18. i?coala, gonortJ.~a cl~tl Galileni - in .ernbele s,itu;;lW se imp une 0 Li r~lenta ope-rii de cons6rvare,

B r';ilVtJ~ tjr;:] n (nas(:lIt in 1846, ra Sct1 els :jll mort I;], 21 in".U i 918} ~aGea par~e d~n c ate.gu,i8! ;;!calor '5r~nr luminati, inzestral eLi dLirul Cil' vfintulUl :?i eu duhul convingeril, Ce6iS 00 i-a permis sa urce treptele ierartlioi socl(lle. de la I p ostaza de ct)[losiil ier ~lJd(}tean -( 1877) pima la aceei:i de depulat 011 Gorjllini in parlamerltLiI Romf.lnlei-(18tl1.1910), Linde; Goleg .deci cu Mihail k<ogiilnicQanu, C.A RoseW Sau Va$ilo Lmsctir, ;:]. r:I.evenit celebru prir1b·Q or<:ltorie sineera, ell mgumenle cursive, pusa ilil slujba cfluze~ tara.ne~ti; militilnr:l pen1F11 reduce-rea pr8sta~iilor $i- irnpozite'lor.Era constienl ca oorjeanul foCuie~!e ~Inutul "cel mai sarae ~l pietros din regl!..Jn~'·. dupa cuvintele lUI T.Arghczi. QC (liei 6olidari!atea lui rmlit~lflt£i eLi li.w:H1i din multG IQcalita!i. lIlal ales din pmtoa de nord 8. GOFjului_Ca.satOdt ell huilloasa lala

AS

a lui Z.Cilibiu, din comuns B&lteni rvezl tresca in marime naturale a. sotiei sale allata pe holu I Scnlii Gen .Baltenn, Dine.) Scnileru, care, $EI zjce, a rrnpus 0 llnls specilica in portul goqo;:]n (cama:;;a tssura "In ochlu ri, coloc 51 rtan cu vel ute - as.tfel apar e In frescele menncnare) era, asadar, 0 pcrsnnalltato do saama !;Oi un gaspodar cu tinlJta exponQn~18la in randu: gorjenilar de odlnloara,

Ne"lntrecut la tlOre ~i de 0 vitiJlitate debordanHllolipsitoare, ehipulllJi "m,lca Dlnea'; a. clevemt 0 irn<:lgiM proverhi;] Iii, onnerfmd, la ranellli e i; i r I r nenl allLi::l1.El s pOpOrB n ii, ox p ra 51i re ferenfi ale si, des i 9 u r, LI n fo lei or p (] m8 ~lJra,

Taranul TnsUiri! de p(] Hiir;:i[}or, binecunosc:ut 1n salba de sate de la pO<:lleJEl V6i1canurui. se ocupa5e rnai Tnlt&1 e~J nogotul de vite, dupa care ,dElvllnise lin intraprinzator fOllrto prOSPEl r. detlnand mai multe rnori si j oa gare pe Va I ea Gtlortulul.

JIles pre~edlnt[] do onOJ re al Banei. ~Viclorir:( din Bfllfonl (~atlll snt ei sale). Dir1d 3ch iloru s·a ortJtnt inle I eSflt ~! de valoriticarChl unor boga~ii naturale. fiincl. in acost jel, un plOnier a! irldust(iBi Bx1ractivo in Gorj.AstieL parlarnerl1:ar fli nd, 01 ;] <1rJlI nat t}ulgarl de c.'3.rbunc rlslpi~i p rcilltrndeni la Scheta. ~j i-a dU5 la BucurG~ti, cQdlvingand, in acest fel, po S m: e-c :;; i pe co leqi i pari a tn e r1tarr ~s.l.Ipra acostoi +mporlante bagd~ii notlJrnlc, AGeJ08a~i Illostre de carbunc le-;:] dus la tondra, prezentandu.h~ lor::l:ilor, Qn parlarnentul ma relui rQQoat britanic, rew~ind, astfel, sa alraga, in Gmj. in'Jestilori anglozi. AsCI' s-a deschis rn!nr'l dGl ;)ntracil de 1£1 Se h e I a , ram :lisa, In e:>:pl o;:]t;) re rima azi, ..

AceleaSh resurSQ c<lrbonil,ere ( de atits. deta lignin a idElnWIC,1i in zon,q l1ovinari, Tn p!,.mct~le "Spuza" ~i "La arderea", r1lJmita astfal dupa musuroadele furnegando."

~i in ceea ce prive~te identiflcn foa unor hogate reSLI rse petrolife(e (inainte ca savanlul gorjean 1011 POPCSCI,J- VOitesti sa EI.loatIJIClsci:i h"'irt.a prospocliunilof geologice gnrjfme), numele lui DineS. Schileru cap~ta proemil'lanta, caci, chjp~ casaloria sa cu 0 1iica a Baltenilor, el a sa.pat <l,iei cale dinldi pu~lJti de ti~oi, sootand cfpn aoestea, CIJ ajlJtOrill scriperi1or, bUloaie TntregldH "aur negru" t;Ji {JQterminilnd <lsllel 0 intcrventie indU5triaia eficace in zona.

Foarte inleresanl8. esto lansarea sa in viata parlolmenl,f:1ra.Acei'lsta IFebuie legala 5i de apdritia, pe 0i'ichiorul polilic. a Gongrc- 5ului Tiirnf)csc cliill~111satesli-Arge¥, ini!ial de man !anarul II1Vatatol CO~STANTIN DOBA'ESCU • AAGE~ (1 B56-19C13}, bun prieten al renumitlJlui gorjealil,Organul de presa al acestei formaliuni politice era. ga.zBtn TARANUL", CoP. s.e tiparea la Pite~tl (primul ziar de I .. Floi pe problernei spfJcifice) {ii Ja apillfit~a ca re ia co ntt ibuis e sub.5ta nti al 'i'i dap utatu I eli n Billte n i i' Co rjuilll.A iei, la resedi nt<l din B§lIeni; Ii va av~a COl oaspe'~i pe frunta!,'>iil tarani!?ti din tlnLltlJril,", n1l1scelene, y5.lcenc, leleormanene, meh8dinrene.La 20 iulio

ph1"/t'h~j . ("(') J ;I;~( 4)~ I~:~'i. .cY""'A i//" f..1;,~~ ; ~ /11,..,., fl#..'

1582, [a banct-Ialul de' la Ballani, sa i1Ofara9te G} VII t orul Con wes 1 a ra nes c sa ai ba toe I a Curbeni-Arqee i?i se slabi lese Insernnele s teaqu tu i de I u pta al rn I~ catll tit ran i ste.

Tn memuriile ,o;aI0,. fruntasul taranis~ C.Dobreanll·Arge~, arruntindu-sl de amploarea 1?i irnpactul popular al unor <Lctiuni d~ acest fel, preclza : "pa loa 20 ale lul lunls . 1'81:12, mlscarea taraneascii, Inc'IJPut~ 111 lHB1, avu prima SOl intwnke mat numeroasa S! In alta parle deefH in Arge,?,

Pentru ca £Jepulatul taranilo'r gorjenf In· trase "In mr~care eLi mare zgOrT'iot ~i se rnanilestasa a$8 de hot6r.§.t ~I pela.!a, penlm 0 Clctiune cijJ mai \,Ije, era r"lecesar Ca 0 Tlltmni{e sa fad Certli~etlJl r~ GorJ, de ~mde sa rocn.rtczo :s i <lIt i m 8 mbn, I?i can dint ra r,e a deputatllilli gorjean In mi~care sa fie publNdl. ~i solemn confirmata."

L;:] bancnetull de la Balteni. liderul iEiranist arge!;>ean anul11a si prograrnuL misei'l rii : "renovarea claselor C8rmUitoare ale ora~elor ; formarea un91 pmtide democratice rurale ( .. -J ~i d, UrlCi politici cural Uirane$ti : elimin~rc~ Cl~ tolul - ramas.itelor slri\ine din sanul claselor noas1re dirigLli!oare, penlrIJ a S9 Ll,junge la acest p~1 trebuie ca tiiriilllmoOi 11.1- rl"linal.a ~t cQn~trenti!i, s5-!il1 Q(J<l m~na, alcatuind un paFtid maro",

Inca de: la Inceput forma~iunea ~araI1C~ 5C<l a lui C. Dab resell -Arge~ i:';l i prop u ri E: a "Qcuparea de salen~ a celor 32 de sC<'Iune de deputa~i, da.te lor prin logoa alectoralfl",

Un ::Jstiol de program H anima, eu mult 8nluziasm, pe Dineil Schlileru, c~ro lsi declare. Iota Is i'lclez:rune lata, de ~elurile mj~car,ii ~ cees ce jj dolQJmina pe lide{ul arge~ean Mi. rw10ZQ in mQ-moriile salle:

~Ca meta ristl(;a go rje nil o-r tara.n i este : fiecare se crede in stare a vo,rhi.$i to!i \lmb~sc card; entuziast *i convine-i.GorjGailUI de ba~tina e ndtura 5imlito;;l.re, m';lndra de tmclItul sell, sincera 5i g<lt[l rio lupta t;;i sacrificiu ; sunt mlnlJnatl_S·au Inscri5 in mi~care au torii ~i au promis a lucra si a lupla solidari ell arge~enfi",

La 28/29 august 1 FlS2 <:Ire lac. la CorbeniArge~, CongresLJI miscfJrii UiranislB; la oare vin deleg;,l,tfdin mai toa.te jllde!ele ~arii.i n fruntea delegapei gorjer1ese afla. brrHllnfales, Dil"lc:ili. Schileru.intrunirea, deci a clat i heat ~ i d,e zb5M probleme de i'n ie re::; m aj or pentru cSJuza, .~ fost indeaproape sabotati!i. de poh~ifl.Chiar stei'lgul mi$carii din matase vefcJo, ad u.s cle Dine B. Schile ru cle la Budapesta ('se pasheaza unul asoman5tor ~i ad la Muzeul din Golof,'ti) a trobuie .sa lie inqropat Tn curlea casCii d(J clelegalul vii'eean."

Aeest Congros Taranesc de la MU$ete~ti (prect}dat de manil.esU.hi de i:mnploare C{;,h'lU ol\.lHt 1'00 la BJrleni, Corbeni si f>,j,imao!;>1i) s-a destram at rep e d e df"ltmita r:lla I II no r jm pedi ment6 soci <,],1 e c,at mai ales sup ~ave 9 h er'i i ,p 0 I it1enfl{'ti, In s.a rill atat cle me leo rr c .;';l lQst cr,ezul frunt,a~ului gmjElfU"h PQ laramul taranismului militant.

Legalura deputatului gorjoan ell liderul (ar;3nist arge$ean a ramas una de vie ami-

•

aD

"Foaie verde de trel bajj,/Cine-a fost sti.pan-n Gorj/Fost-a Tudor ~i Magheru/~j-a tnsi fost Dinca Schilecu ... "

t I iI SiJ i!Oiiliy acl:ilt • Cnrol;t Ole- I dID!l"W~ldu~ .... Ath£'i:I"lI Ta.cllili sp-!!ii.r • l"e~HJ Cumurn!!!~1.i ".

, "Ireg. l"UII.d.e • ~oll.cl Jlaoou .. Ororge U!M:~ .. I!4.Ith !DaiWl

.. K;ii;l'oo ftrC!1.!al!J! _ V;O. !"~Ol.og

• ~tJd:.b Ge(l~!1~·uu.(lOlJDn • M!rt~ Dcil~ ~ 1011 f"iI~dk:!"Khl

• NIBQI Still~u.ll!!liIc.u .. "dd.n , f'cb:hllftililhl '" Dllmltnl Dilb~ •

(; r~"lljll!l.R (Ih ~rt Ve I~~ ell '. ~oIll8tlilndn. Zil'OelSl:U .' Ion 1'Ii:>duI. ~ c;J.p'.JdOpo!'...m

,': .r:orroAA ~lIN!S'rElmE,ur DE IN're.RN:E::

Bn.Clllfe$ll. :2000.

citie, astlel ca, "in 1390. acosta partlcipa, alatur: de IO;;JItO oficialiHili. la nu nta lui C.Dob'roscu-Argas cu Tnvafatoarea Mari,f;l' Avida Poenareanu,Celebra a rlirnas "can· ta rea" ce ruta de dep utatu I g.orJ~fln J<'iutarlll u i vlllcearN "gLJ[,]ui", C.'.ln~ ''t-(OF(;j01 ". in armostera de m<:HO vBselie ~i chet, cam asa ~Aolicfl, n e i cal DdlllC a /Geaba a i casa de st ie Iii ,/~ i n· i'l i nici 0 ibovniea.iCa eu stau lntr-un bmael,l$i rnai am vreo doua, trh __ "

Dinca Schll·oru exprima, "i"n intreaga lui faptlJr.'), un spirit de solidaritate cu clasll. din CilrB ptovenea (ca rno!?nea.n; din tala in liu}, Tn a,cost tel sa explilca marea infiLlerilla po c 1l n;l 0 avea as u p'ra c al'or n apastui ~ I.la sr j, r~;jlul IUli martie 1907, el es,te acelr'l c:"m~ reu~ e,~ te sa· i cicl:erm inC! po t,;i ran~i st ra n si la en p alu I po dlilu i die rw ste J iu sa ref'lll rr~e la i nte'nti a. cI e a patrund e in Gr8.{;, !'!IOra ra~ I <I mmge la gars. pel"1trLJ a se d()~Ii'lsa la Aomana!i, ~I;;l rcvolutiG",Dinea ii lamure!;lte pe tarani (;;;i, ,Ia capatuillodului, ii a*teapta. tlJnurile ~i Ie da cAle 5 lei, splln.iInL'u-lo : "Du..;eti-va acasa_ -m ,!;]i la.sa~i rlJvollJ~iil, dj~:;:;tia dau eu tu-

nUFilo in \/oi", '

Tntr-un moe! asemanatGr proeedase porn rlie Ao~oga (deplIlat $j, mai apoi, sf.)nator), 101. TlIrbln(ea $i Tn !:lite gate d~n SUOlll Gorjului, el Tllsusi Llnui din colaboratorii Illi DobresouArg es, la c rea rea partlou I un ra ranesc (189 5), desfiintot in 1897, cand liderului argesan i so il118nteaza Lin proces de banerlJta.

Aoest ~r'~O$ Ion RoaM. al Gorjotlilor" ca e a fost "neica DlnctJn, at5:1 de Llmintil in versurile populare mai ales Tn partea do nord a Olteniei, a lost prlmuj !;\han ror'n.an "i'ntf-un pa.r~am~nt,Aminlim nce'asta azi hf'! co-nclitille Tn care a~::l-mJmi~~ Loge a tondiuluilunciblr (1991) a fost d(,!7'b8!~uta in bra~ 1I1 nostru p'arlament limp ,ndelungat, fara a se "-llJzi de la tribuna ganduril venite din rnijlocul a'::C'stoi clase, c~reia., de fapt, i 5~ ;;Idro.sase aceast<i lege ...

Tn personalitatea lui "rlelca Dinca' gasirn, a:;mdar, ace-a mentalitale in ~ureelioni:lhl i.1 s.piritului palldur, izvor.-§M dintr'lW sim\amant de justi~jari!ate mlectcva,

Gas i m, cle aso men e a, vitall,ii atea uneil rezistente s.otiale i!'Jlimp :si, ,deSigur" :;lean ex· - presi v ita te d I;] pitorflSC (l t n 0 -fo I,clo ri c, LI n fe I d:e rep re zefitaliv[late ,fj 1.1 n u i mode I recep! at C8! atom de '0 c,oloctivitate ~i !ransmbi;i, ul· terior, gm-n8r.atilior.$i, dirnpreuna eu teare . aeestaa, acea "noima de aristocrati'El'" pe- cam un Tudor Arghezi Q, cites pe f.o.!;;!. gOI"jQI"lIIdr (mai larziLl, Uln Marin Sorcso'u va aprecia. intr-o, tablets inspiralfl de I~ fOlIa Ilocului. ca. daca olteanul C osenfa de roman; alLinci gorjeanul 9 spuma de ollean - 0 lice-re alst de a necdotica in gt a \J itates e~ !) ,

Amintirea lui Dinc.'ii Schi,eru se contu· reaz.ii, iaW, intf-o lagenda. vie ~i produclivain datele ei esen!iaj.e, eapabil.1J sa II.oImineze, dintr-un anumi! IJnghf, compfexitatea spiritului pan dm si rTlO ntnllttl tea gor.reneasca, i ntr-url c·u .... iint pecelea difcrlln\ierii regionale."

• Z,enovie Carlugee

if:]

O,daseal sflnt cD-argint in gen,e!

M(J11.tflj lilerur~mtaiooJ re(fli~gl, o;J,_,r@:pec~ de datre p"Qter~()aro Graur~.Qon:!Jnica,la. ntKdml~,ltea aomnului iugilHw Pu,rat Lucian: "pl'inmrul oonH~n:ei Drdgpte¥ti. .Ml;;¥t~(lJu.l (l f()~t int·er.pret,at de u~· grup de e'I~"Vi (Ii clflS~i a :Vll-tt.. cu p'rilejid ;fnfalnirii' dQrm1>ului lnlu:i~'o"

vkui Nicoluc ,t'[l f()~tii 8iU t:l e'vi. .'

spune arnlntlre, spune Cane baiat din 8rad,e:t Avu laac ia. 131 s-adune MIJI~ime de tinaret ;

~i fetite si baiet~ .

CIJ eondsiul sa-l tncrume irw~t~tura s6 aoune

TlI sa stli ca.pentru tina E tata ell-ad eva rat

Copilaria 1'1-0 vorn uita J Nu ne rna! Jnt.iilnim CU en

DfJlr scumpul nostru !rwa.~·ffitor I t-avern in SLJfl~t ell mult dor~

Tanarul Invatator

I-a atras ca-n bssm ps-o ap~ ~i vaslind cutezator.

A pornit ell ~ancii·n zbor. SlovelQ s~ Ie pncsapa.

Moc:nit a ars faclia-Il vrerns In scuza ei Invalltoare ! Prezentul vine s-o recheme Din vadu I v@chilor lzvoa re !'

Parca I e"a r li fast e I t rate Asil, prlns-au drag de carte Si-n lJrCU1?, C8i .'1;1 la prora, Dupa fiacare ora,

Ravneau drum tot mai departe.

Be fn!ng noptatice IfAgazuri A par val 0 rl eli n vech i t recut, Pe puntea marllor talazu ri Un ideal a renascul

Ca-n basrne vechr, invatatoru~ Os ta ~ pe cai rnp nebi ru it,

A fest si eSle purtatorul Facllilor ~nsprE! venit.

Am prilsjuit mornentul

Sa sarbarn pe-al nostru dornn, CMI:Nlf iscars toa rn n a,

Dupa datlna mat)lil1~L

E I 'HNl P LIS condeiu - n rna na Si-a facut din nui.,; UN OM.

Uf1 A.8_C. - Abecedar lntaia slova de iubire

Ca in str~burlul sanctuar, Plamaditor e de simtire

Az i avem atat de m u n ca Fiecare dintre noi:

Fiar de rnai avern ragazul 3d priviri'i putln'napoi.

[) 13 oarnen i, ere s cater 13 I fast-a Diiltll.HQr de tapta-n gand,

eEl In migali'i platrlsdit-a Aluatul tanar ~i fla.mand

Dar privind III arnintlrea Urun inceput de dru rn, Pe rnvatatorul nostru

II vom zari ca sl-atunci,

Aici in basrne de demult Sen as G valorile die mal ,18 Sa duca-n secoll de turrarlt Lumina marilor destine.

Masurandu-ri8 cu ochll Din fereillstra mai departe, Urmarind in gaFid POh~C8 F~ecarLlia, ill parte.

Pe tralnlcil de ternelie Clil.d~rea sutletului cresto, oSi pe stindardul de amenia V lasta ru I viet ii Trrf 10 ref,it@

$i privi"nd Tn amit1tire Un ponret n,i se-nfiripA Mult stirnam TnvalMorul1 Ce Fl8-a darllit aripa

Aiei pulseala sentirnente lubire. draqoste Tildemn 8i creSG Dorni rile ardente In pas.ul man!llu i solsrnn.

Dac- a I 'lliu i r LV ~ ta tor Fara mila te"a eertat.

Salu~. lumina din lumina

in careel inva1atorlJJ, .DeplJs-a dragaste ~eplina Des.~f31 en i nd ell s~rg 0 goru I

Au t re c ut ca ga.ndll an i i $i-au lasat ln urrna lor

A rnl nt i r i sapate-n i ni rn i

Crescut-au, ocrctlte, ale vletll flori.

A.i pus ~i aripl visului mel! In d n3.z:ne~,

T esall d 1",11" I e din f~ rEi de l,tJ min ii, Sa rna IrlIal'l pe plscul eel sernat,

0, sfant p~amaditor de suftet, R~dic spre Un e calda ru ga Tu, ce rna lumir1a.l! ln cuget,

$icai~mi lrtdreptai cuochl de mllgJur,

Crascand sperenta-n lujeri nei, Pa~i rnici, calaUizifld. l1esiguri

1~ Indreptal spre-al vieUf glreu suvoi

Spre line, cral al IlJminEir.i1 I naltfi e rbirrte Ie rneu cant,

M~ rog lu i Durnrneze u de-a purulri S a fi~ fe ric e ps p~ rnant

Din oehl-f de apestol, calzl s-arurc: vap~i de aur mcelo, Lasts r sa·ndr!llp~i CU m~maJ blanda

-$ i sa-I ri d lc i C ufru I1te a-n S care

Slt~i i .a~ neamtl lu~ ana r

$i urnerii s~-ti plsci sub glie Trecan d p rin ti mp Call n eGO 1..1 • Ce peste ani msrau i!lvie

0, dascal sfant, cu-arqint ln g~n9'r

C u pasu I bl!~nd, ell graiu I cald Ts vol avea mereu afatl",l ri

De mafllB.-tl drumul spre lnalt

va rsta n LI va fi povara ! I n~ m~le noaSlr,e s p IJ n,

Ca ra ne-al daw it d iWl t i FIe

Tot ce-a fost rna i sfant I" mai b Lin

M Uri u natl s -arat.a a n,i i, ~i saninul fa.ra. nori !

C~<.wem drum dsschls de tine 3e IJ mplJ I n ostru-nva t2UO r

Copl lari BI 1100 vom u ita 1

Nu ne mal Intalnlm ttl ea, Dar scurnpul 1l0S~TU~IlVatEdOIF L-.B!vem in suflet cu rnult dar

Fitlal

, . Pa!:ruzec,i de am In ml",l nca f'! 0 b i la dEl-l'1va talo r

Nu-i u1f"'lfapt divers in viateL ci·i mom€lnt inaltMor

Car'ld un sat intlreg de-a ramdUI d a, alaa s a preWi re

Celui care-o viaHl.-ntr~aga. 5HI dist~n$ pr~n darurre.

E~t i ea un :zm eru, !"! UI din pove~ ti, Pe care I e sp~ Flea i ad eseari

~i til gradina sufl€ltului tau

A ~ stal I a cap.MAi ud meu dEl veghe

illllleJHOTllUn

i'lvltitarulloni,i Vlleeanu Idin Drigote$t:i

Fi i nd .aprecial in aGtiv itatea I?COh1lJa ~Il e)(tra~colla.r;\i. dl60 c~tre mOl,! mari! .zilei, devII."e prieN:m. a.pmpiat al lui Spiru Hare'I, ministriJ aI1nv!~amantului, care· in mai mulls dati a venit personal,!n Dragote:;:ti.

to! !ndemnLII ~cestuia rnfiinteaL:~ 0 statiune met.eo rologic.at caF~ ~rOl in st~n~;l I egi1l.u ra cu oea din Bu ome:;;tL

In arm~1890, Infliin!eaz:a_ 0 bOl. nca populara, denumlt<il banc:a 1 poplUla.rI!l ~IIQ1i'I Valcesnu". a treia. baflca dli n j u datu I G or~ $i M aha" .J i n~i, ,c~.:i scopul de a a.jIUrla- taranH s.'il-~ i cwnpe re i,I i~e, tine lie agricole ~i p®.ma nt.

A Tn,demnal ~i a reu~it sill. convrnga til ra n i i sa. GWTr~peN) v~ie d~ ["as;l, ~a cultive !porni fructileri 9-1 vita de vie, elfiind primu' care· a ad~s in sat t® u rOl~i, \lien.!::;;i, baJb~cu~i :;01 a. fosl de· asemenedi plMimul care a sadil pruni altQit~ :,::; i \,I~a de VI@"">'obiM, - aJp-oi 'U rma:t de foarte rnultitarani.

Ca semn de pratu~r9, in cmtea ~collii elf n Dn;igo'till~ti, al carlJi n ume· i~ poa.rtili.,. j So-a. iridicat die catr,e' nepotU'1 lui ,dr. Gh. V V8J~ceaJrlu un OU st di n branz, care H face oe rneuUal

~~..::.J atilt p€:f1tru generati~. de aoum vilWare.

'. V~.!iH:I Nlco~!li.Il', in;\!'. pelilslonalr ~ Ilragote~tir, Gorj

Si-lJ!1 ch~p drag de-nvatAtor

.AI va.rstei me Ie, de sps rant<i plina.

Te reva.a ~i gain d u-rn i zboa ra Catre anll de-nceput

Cand rni-ai pus ccndeiu-n mana:

Azi mao plec ~i te sarut.

Nilisc ut In <!Jinu! 1857 in satu I Dragota!?ti, co ti'Illifia Dragote:;>l.i, apa.r,ilrJ,~nd pe .at!.mci de jude~ul Mehedinti. ur1'n~~zii GU rsurri le6ioolii primare i;n5a:~u I n<'l.tal, 8.pO~ la $coala Normala din Bucura~ti! conhnuilnd apo~ la ~coala Nowmalti. di.rTI CampIJ-Lung. judl.MlJSCGI. Flevine in :satul nata! Hi n d p ri" ~~~~ mul inva!almabsolv€nt al~colii F1QrmaIB, di lauzit de gandul de a rrd ico satu,1 {ii sa InvE!te c arrte copii ~aranflo(. al cli.ror Inlems fa!a de in\,I~.tatura die carte em total negl ijat Prima nrij,-lla \lerli~E:la il1l satul natal a fQgl sa cC<MlnJ iasca 10(:1'11 de (,'ic~a, Garn Dana atl.mci era improvizat !nU-D Cl1l'lf1fJra a pnim5riei. A ~eu~i I saf8Jcti aeBa sta Iluc~am,. donand !n primul ranci te" rerlul IP€ Oil re s~. (:·0 nshlU iascti ~oala ~i apoi dapun.ancl toate erorturi~e fizice· si mari aJes mate male de 'c~.re dispuflea, penl ru con 5~ruirea localului ~i apo! pen~ru InscrietB<li ,o;:i aduoerea. la ~coala a copillor, ca Fe In scurt timp, totaln:za LIn nums,r de 90 el(;vi din localhaftl,. cat q:i din satele vecin e cs. : 8ol':!orel, CmoM~. Trestioa.ra, CQ,imane~~i, SHvi~e~ti. 'f~ caWlid GU rsuri ~ ide ,d imi neata ~j dupiii.mad.

in 18 9 9 ilf'lfiii nl!eaz8. 0 $0..;1 et.ate c u 'cu Ii,JI1 sta-

tut PrQP~[llJ, in cadrul ccareia a organiza,t un care cultural

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~CU~;d:en:,U;~~:j~:~;.~:~De,lept~~a $~t~anulur

Copilaria n-o vern ulta Nu ne mai TntAlllim GU aa

Da r :3 C Ll m p UI~ nostru-nvatil!tor Loavem lin suflet cu mult door

M i,tli pus ~n suflet mugLlri de lumina Sa Ilnfloreasca sub scllpir,i, Tn zori. S en~n Ur~ din p riv 1 re a ta Dlajli na

M a ocr-ote ~te, domn u' nva~~tor

Copi I ikia n-o \fOm uita

Nu Fie mai intAlnim cu ea, blair Be urn p u I nostnJ -nvilitiUor L-€lvem 'In suflet GU mul~ dor

-_- -_ --

Ideea Ide patri,e in literatlura

lncercarea dicticnarslcr de B dellmita continutul cenceptulul de patrrs prin expunsrca seaca a catorva principii gen rale ramana mcomplsta $1 moperanta III 'f<.!~a rnultltudlnil de sernnlllcapl pe care lstorta le-a pl'.>;imadit in substanta terrnenulul ,Celci d i neola de SSIl S Lwi l;e sool al e sl po I it ice 01:1 iectlve, mate ri ahzate in rolLlI dete rrni n.mt poe care il are esupra unet grupari de oarneni, cornurstatea de tsntoriu, de llrnba, cultura., lstorle, tactura pS'ihnc.a., vleta econornlca, obic~i uri ew., na~lunea. a imaginat III dClcursul timpurilor 0 mare bogatie emotionrili.l, 0 valoare afectiviJI CU 0 pute-mica forta do Inraurire a psihojogiei !?i atltudinilor indivizilor, greu de sintetizat intr-o formula_

Patria, ea izvor de energi i crsatoare. factor generator de a,tiotudini inaltatoare ~i de idni nobile. este lowl in care odihne~te co.JrtlJ~;-;a stramo~ilor, pamilntul pe CB r~ n~tim nasout :;;i ne bri!ine9te, sallgele vars~l d6 inai !ltasi JJ6ntru apararea lui ~i SLldoarea depusa ca Of rand a pentru a-I smulge Dri 11 ml~n(.:A p~i nea cea de to::J Ie zllele "$1 rmnlru a-I spari frumuset€!I'] ; esle sanul ot':rntitor al mamel, l-iuTIt1etul nS'ofinovat <ill pruncilor, este c-enll suo care, neabatut. nO [nenii aLJ visat ~i ilU priJgfHit peJieetiuneOl !j1i I,ibertatea lor,

lJraqost~[::l de patrie se mo~tenesle $i il.i amplific~ in~F'llesurilie eu flec<lrc generatie. Fellomen i.storie prin excelen~,a, COI'Iceptul In permanarrtul sau proees de Imbogatire :;;i diversificare c.. reprezenta.t q;i reprezintu una. din condiltiile esentillJe ale progresu~lll.GraUe patriei s-a Ivit posibilitatea sJabili:2;Ai'ii gtmdlJlui i?i a traducerii sale ill fapfa., emul capata.lld ragazlll9i ca· drul prielnic de a seotaei marLInta:iell3 pa· mantului ~i de a iscodi m isterele UI1lWH' slIlui pemru a obtine mijloaeele cu care sa stasis- Intuneric~d ignoran~en 9i prin aceasta sa-t;ii rens!,;e, creator, "umbra" apasato<m:1 :;;1 tremJrit~~ 13 modestiei :;>ifiravei sale origini $1 condi~ii biologice.

Astlel inteleas~1, patri8 este modul de existen~a allllTl<mit:litiLirl lorme ~articulare, noti une<J exprimii, ~n esenta sa eea mai pur,,). unillersalil·a.tea.lHespectul pentru pro pria patrie, Il~pl:a pentru umplrnirea drepturilor si inflorirea ei, al.rag, firesc. respectul :?i prntlHr[}a paltiei celorlalte popoare, c;onstillJie premisa schimbari~or de va10ri rTl<1t-eri<JIG $i spirituElle, 0 cheza$ie .a instaurtiri principiilm de justi~ie !?i de libertate 111 rell'lliile dintre oarnen!.

inc.a din antichitats, deviz.a cO$rnopolita ~i mercantila. d,esprinsa dinU-t.H1 vers allui Paw\.' ius ''Ub i tI enem ubi pazr iilt", a Inta I n i [ rezisten~e ace rbe 51 respi ntl(i)rl viclente_Renegarea p'llriei in virtutea utlor interese Ingllste, subieClive. cOrlstituia t;>i constltuie un atentat la condilia socia.la ~i mOfal a a olnului, fiind 9cllivalBflti'i Cl~ re·' nUl1'tat~a la a.tributele majors ell care nalu r(l ~~ i ~oci etatea I-a. Investit.

TrMatorii ~i apatnzii sunt dispre~uih !)Fet[Jtindnrli, In sdlimb, exernplele de daruire 5i de jertt& in slujba patriei obtin sentimente de lauda si admira~ie. tnmspuneri In I·EjIqenda sau maretiOi ~rr1nsfl)rm~iri~ In simbol. I.,ector, Dempstene. Lenidas, D@cabal. MirC:Clf] col Bj1trJn. ~)t!:llan cel Mare, Mihai Vil.aazuL Jeanne D'Arc. NiGolae Balcescu etc, all d eve 11ft pe ntn. po ste ri til t9 E),:o:emp I B

m atatori ce al e co ntop i ri i pro pri ei existe nft1! C1J ce a Eli p rocesel 0 r pe ca re Ie re prs zi nt~, modele de lntaqrare totala in lupta dusa lmpctriva tiranlei axterne ~i iruerne.ln aceasta pnvlnta constiinta unlversals pastrea.za neatirbite sensurile nefencltei drarne a lui Oedip, ca sl 9J tiller sal, oonteslunits tu~~)u'Fatoare ale lui Ovjdiu, dursrea ultirnulul supravietuitor al Troiei, silili sa piece, sub conducerea lui Eneas, spre alte meleaquri.

~Dulce et decorenu este pro patrla rncri", oplna Horatiu In "Ode" (111,2,13) adresandu-se tineratului cu irHJemnul de a. urrna pllda Inaintasilor si de a cnnlrlbul ell energia ~i ii;~ngele lor la inllorlrea :;;1 ,1pararsa rnarstlei Romei.

Ce rcetarsa a paril i ei 9i evo luti ei id ei Ide palrla In cu ltura si ~iteratLJra rornana illsearnna, practin, studi ul intregii noasi re oreath splrituaje.Cac], departs de a COr'lstilui tenomene de conjuncnrra, llustratlve pentru o perloada data, serrtimentul si <ltlltJdineB patriotlca rsprezlnta substantafurtdamentala a nn u ro r etortu ri I or pe cam posta ri tataa I e-a retlnut din clipa In care cuvantul scris s-a impus co acesie meleagufI,

Silitil diri cauza vltregiei vrcmurilcr $~ apa r a tarzi u. cI arl n Imp re jura. ri In teme ~i externo care puneau sub sernnol tntrsbarll illsa~i e;.:is~n,a noastra. ca popor, literatura romaneasd Illlbrariseaza deliberat Inca de 113. cele mai fira~'e ineeputuri, eu toata vigoarea, Idealuri na1iona.le 9i socials mihtante. fac;indu-~I dhl I"mpletirea. proprlsi tiinte cu Gsa til ii"ltregii tar!. obiectivul suprem al ra~iunii rig a fi.

Caracterul .mtJajanl alliteraturii romflne se material il'~aza in prinml rand in alegerea eu preferlrl'tii a. 'Iernelor nationale si sociale, In utilizarea ell intentii pragmatlce a sensmilcir multiple. <;lIe folclol"lIlul $1 istoriei nationale, irl elogiul frumusetilor p.amantului, El:';;j Ila r"€ a eroismului dovedit in lupta penlru ap~rarea libertatii :;;1 demnitatll si, eoncomitent Hnalila critica., antiteNca a prezentului, in sfa r9i1 in eultul omului 5i pledoritJ penlru ernanciparea SCi.

RatUicII1ile direqiei istorie-na~ionale. 121 care se vor adauga mei t~l'2iu preocuparHe sociale ~i populam c"rc imprima un timlJrlJ unic literaturu nOO,stre pe 0 mare zona. din intinderea sa, prinid COrllU r Inca din momentul apmill~1 'IPrcdosloviilor". trad ucalo ri I or ~r autori I Of d" eMf relig io ase ~ i mai .ales. in opera marilor cronic.;:trl ~i uma.n i.'?li, I ntenti i Ie domi nante consti ttl in d 11-$(;: in alirmarea ea.pacitatilor expreslvo alQ limbil rorMlne !?i 7n acela~i timp, Tn inzestrar8Cl cL.J~turii rla~ionale eu instrllmentullndispensdbii oricaruD proqn=!s - I imb1'l IltMarJi - , demonstrarea originii latlne, a contiJluiU"ltii $i unit~iiti i poporul ui roman pe pam2lntLlI v{lchii Dm~ii 9i asigurarea., in conditiile unei d!'!zrnernhrari irnplJse, a unei clezvoltari cultLJr;alQ unitare :;;;i eficiente,

Ace~ti primn emlJrioni de afirmme fl."'· pi i Clt~. a. GC n$lli i nte i i nd ivi dua I itati i nat ion ale ~i de pn~figLHare a marlior. avanturi de mai tfl rzi J vor gasi un wren prielnic de d.ezvnltfJ re, rJiversificare .?i inf10rire in activital~a ~c(Jlii .:mlelene, episod emotionant din turnultosul proces de rena~tere a uri1Ui popor, moment ,oare impLine pentru totdeau na Tn reeuno~tinto posteritt.itli tlpu I csnurarului apostol, scriitorul tribulI1 care so d aru ie integral I u pte i pentru adev,~ r ~i droptale, ElictilJlll i de lum inare multilaterala <li semenilor sai.

Pe orizonturile descrus8 de Sco[:!la ardeleana S8 vor inscrie ~i initiativels lui I. H. Raduleseu 9i Gh,AsElchi, concretizate Tn crea.rea 9colii. presei, a teatrulul in limoa. rorniin~, in alcatllirea de gramaliai, manuale de pOllticll si ralorica, ineUrajarea tradu· cenlor, etc:., to'it€! menilB sfi inclJrajeze sr;rl:;l 1 I. ci I I tul ~i du ri Ii! a (M i n'fo rm a re p ri ntre _ con I,ern po ra n i_sa dete rm i n e aspl ra ti a sp re plJnerea in vaioare a propriei avutii. Actiunea lui Heliade :;;i Asachi reprezil1ta. primul pas spre emanciparea tematica ~i form tJ'.1. Int!i.n ITW rn r,p.li~~ti'i de roma n iztlrG <J limbii nationale. a exp,eri,enrei universare_

Gil nd ace asta pa ri cads de i niti e re este censiderata C8J lncheiata cand gn;li'~i~ lui I ancu Vacarescu. Vasile Carlo,va, Cf'Jegruzzi, D- Bollntineanu. Gr, Allexalldrescu, Heltade etc., apar lucrarl in care iiiodelUl1 universal este asirnllat organic 9i utillzat sprs puaersa In \I~lo~r"'e a unor idei :;;i sentirnente originale, lin dcrneniu: ideologiei literate se produce 0 declasare a II1teresull.li de Ie. ooltlll formei -rnodet spre evidentierea primatulu' contillutuk~i de iden, 211 spBCificLJlui national In opera litarar~,

Concretizarea acesnn sentiment de maturlzare, prevsstlt de scbirrtbul descrison intre Heliads !?i Nlitgruzzi, de unele dintre operele lor, de "Foala penlru rnlnte, illirni1 ~i literatura " a lui Baril" de "Alauta rcmaneasca" si ohlar de' ;'Cur~Gr'LIl (j,e aruba saxe" s~ lui Hellada, ii va reveni "Daciei literare", programulul Mu intmduetilv ~i mal ales lucrarilor lnsarats 7n paqlnlle ei. A· cti u nea fui KQ 9,e.1 rueeanu nu era d ivergenta celai a lui Helrads, ci. dimp,otwiva, compie menta ra, E ti cui prevaleaza eststl cu I ~I~, tnteresaaza cclltatea. sensurile masajului :;>i mai putln forma in care este exprimat. Ideea slu]i rii de palrie, a in.altarui ei, repreztnta suprema linilil de conduita.Din analele tstorlel figum lui Mihai Viteazu I, loan de Hunedoara, R~du de la AfLlmati, Ion Voda cel Curnplit etc. aJFUrlCa. peste Ve,lCLJri, ilumina Indemnll~uil pentru jertfa dll sine. Ex-presie dir'ecta ~ sansibilitatii :;>i gtlndirii populare, foldomllmprumuta creatorilorceniWc!ine'El ca, In pofida. aparitiei tardiv€! ... ~iti;'iraIWii culte. poporul roman sa expnirnat pe sine, !?i-a ridicat la niv~liJl I"J1I~llt'ai ariel judecata @.Supra vrelT1lJrilOf care j·au incerca:t exrstenta .';>1 t;>i·a afirmat vitatlilat~a, optHlIlismul. increderea Tn VmOi", incf1 din tirTipuri rnemariale,

U?agan cle erai $i de legendii, pflmlltnltil tari!. presarat de mormlntele slrabutte, de mom Jrrt ente Ie care armntesc mo ment~1 e de q I Dri B 5i de d ispretuire a. m ortii. este G5.nt~ l' cu c!;'lrtli!'e naSlramulata. I"n stransa le1.liltur.l!!, Cll cei cnre·i sporeso frumLisetea :'?i ,prin truda lor 11 asigura rodnicia; oamenii simplij.

Poe zhl e I ut AI eCSB nd ri ~i Boli nt i n eMU, ale lui Alexam:irescu, BoHi,!c sau Mum.?Hatnu_ scriGlrile lui Russo, Balcescu, f(ogalnilcoanw devin glasuri ale con~tiinfoi, marturii ale illtogrArii totale a OI1lUIUI de ta I ent I n I u pta \Item i i sa I,e. calr,ei a i se vre a purtawdi re de CUV8trlt,

Cominuarea acestora a VB. face Odobescu, Ha9deu :;;i ma,i ale's Titu Maiore.scu $i "Convorbirile literare~,Sp'irit clasic, indrtj'Qostit de armonie, Maiorsscu va milita 'pentru ideea Iit.eraturii ca arta der.;lml.ln(j un rax bDi n ecm!:3to rim postu riil, fa 105610 r V(i lori. IfnpunL'!lrea, principiuiIL.li dupa. care opera literaral.Jste' mzulta.l'ul imbiniirii organice In aGee",:;;i uniUite a condifiei ideale eu cea matf(l ri <'11 ii. Ii n'g v~sti ca, jn sea m na pe ntru liter~l ill Fa rwastra I..m mom ent de rep I iere ~i de m edltme asu pra (j rum u lui p arcu rs, avail d d rel[ll rez.ulti:lt Irium ful ideii cle cantate in fatn celai de CtH)litBte. Este de prefemI pu~inul ·sJici(.)nt in lata mullului inert.

Unels exceSiil alE'! i,deologiei maiores· done, ca :;;i j"je Gru..Jl~um i rea U nor i I1te resati, i<ttJ adu·s marelui critic $i i'ndlrumator literar. a.cuza~ia de cosmopolitism, de lipsa dill pa'triolism.Fiind Intru totul de acord C~I Eug@i1 Lcwi.nescu, j I citez : loS ituati a lu i (T. M.) estQ prea Iiixat13, In! i storis I~te raturii romEm 9 pentru l3 s.e mai relua 0 'disclJ'Iie inutilar.StlJdiil~ "A~lJP,ra poe-ziei noastre populare ,1 (1868), "Po~li ~i crific!" (1.8B6}, ''Comediile domnuluil Caragiala" {1 885). ~Poeziile domnuilli Octavi an G oga (1 9006). ~Pavta sM I e dom nu lui M. -8 ad ovea nu (1 9U6), '.~ n d 1I sIr i a po ezie i popurare~ (1909) diemonstreazalaptLlI ca insistentele repetate ale leoretidanului a,$upm Interaturii ea arta. a Guvantului, C~. realita.te transfigurata, IlU elirnirla necesit:sttea investig~rii de catre tal'~ri;lfiI a sl'S.rilor sociale si natlonale autoh1one. ba, dimpotriv.a, 0 presupunere Cll acuitate ca singl1r :;;i si9lur drum spm cih;lti garea ori 9 i rna I ita.tili !?i in Ultima analiza, a eficacit5tii.

romanA

Aceluia"i'i ellrnat de sporire a exigen~ei, de meditate asupra pr~2erJ'I:lJILJi r,li perspectlvelor creatlsl lltsrars nanonale, de I.argire a orizontu rilor tematice ~i de ,'mbogafire :;;i pertecticnare 9 torrnelcr de ,expresie, de larga Tmbrati$e.re a problernelor mmal19?ti In toa.t~ cornptexirataa 'lor apartin e pi e lada dam ari creeteri, s em n i nd iscutabll (3,1 depllnai $i d~~l"!i~'iei rnaturizari a serisului nostru, constehl'liei in care straluceso nume intrate plro'fund in zastrea n oastra s pi rltu ala ; Err),i n eseu, Ca rag i ale, Creanga., Xencpol, Conta, ~tc.Apoi,spr9 sfan;iiltuI V~.iiM~LJIUi, in contextul vidului ramas prln dispa.ritia lui Erninesou, Ardealul daruieste literaturili rornane un poet surpri nzator COl ta I ant ~ i no U ta te ,. G. C 09 bUG, care se !!1SCri6 orgll'l.nic in necesitat~le :;;i perspsctlvele ei. Este un moment de rssuractle a lntaresului psntru problematica nlll'!iOr'l'(llii :';Ii soclala.Se lrnpuna praocuparea pentru investiqarea vieUn oamenllor slrnpll, analiza critica a prezsntului ~i atitueli nea asarn blativafillld ca racte ri sti ci tundarnentale.Sudura dintra observarea lucida. crilica .9. realitatii ~i orlantarea patriotici.i. concretizata in lupta poporulu roman pentru progres, libenate sl desavarslrea unltatll sale polltlce, realizala la inallimea marii artEl If"! opera, lui Eminescu, se lral1smite GU resurse ~porite in activitatea llllOIf scri.tori de mare pr stigiu CB. : .B.$t. Dela.vrancG@, At V~ahuta" .:;;'t.O.1Iosif, Duil~L1 Zamfi resew, AI ,MaG>1£dOrJski , N .:orga, O.Goga, G,lbra' ile anu, M, Sa d OV€) ah! IJ .etc_

Revlstele CaJli flpar Tn epoea 19i prop un d,eschis inspirafia din rradlitiile ~i existen~ cOllcreta a maselor populare, in special a taranimii, demascarea "infeml.llui rural". promovarea I u min Ii. a serilim erl~'u I i j i ,d e respo nsabilitate in fata prez®ntu.li,ii $i .'1 viitorului.

PrimtJl rftzboi rrtQndial a Glvut. primre alt,e consecinlH, ~i pa ar:eea a spulberarii tuluror illJziilolr privir'ld (') evenlua!;§. puri'fiea r,e a COri !?ti i ntelor ~i 0 at~m[ja re a contradiqiilor sOGiala In f~iC'JI rnarelLli catacljsm.

Intelectualitat€la Iraie;;te drama neputilltei sub spectrLJI amenintiirilar. a'i ~omajl.llui GronidncorseUH~ ill legi dracohdce, ~,nl:idemocra tiee, sub 9 L1vGma ri d i CT~lO ri",,1 e $1 insensibile la iJnterms~l~ na,~i(j!iale. Romania cade prada c~pitOlJuh.Ji inlerna~iOrlal car'e s,ouce cu sine, dupa fericita par~bola a lui Cezar PetresQu din ;'ComGara r,l1lg€lui Dro miol'H~'t" - rui na si jale a pe pama I1tU~ tiJ ri i,

in cultu ra j nteroehca drag oste a de patrie se ampllficil: eei mi3Ji talentati scriitori 61.1 vremii T9i faG din slLljil"ea. devotata. a poporu I u!". id ealul supm tTl al aC'ti vil.i.i.'tii 10 r_ Poezliil'El :;oj pa rnf l~talG lu i T. A rg h ezi, rom ane Ie. I uil L i"1eb rea n u lSi M _ Sadmreanu sunt la u d.e aeJuse poporuluf rorna_rl ~j puterii sale de a rezis:ta vicisitudinilor ; In rata dramaticelor ca.utM a sensu rilar drepta~ii, $i litlerta'tii - Ca mil Petrese u , I n fa \.a ecf,ij I i t)rlj I ui cl asi c :

E. Lovi n es.c u, tu I bu rei toa nlllOi r:a paci li3 ~i c reatoare $i ,interpretative ~ G.Cdlin®sclJ, yrr'io'!'lnismul inseta.~ de aflauea adevEirului$i parIectllJrt i i sale - T_ Vi aflU : po ezi Ll !?i filoz;o'fi a lui L.Blaga. ; lirnpezimea de cU1.let din poezla lun Ion Pillat

1!1 I itemtUlF8. contempor.an Bt. N, Stilnoscu, M, So rescUl, Ana 91 amliana & eel sa UllitTl daar c'ateva vantlri. at:centul cad® pe ceea ce se spL.lne 9i mai PIJ~il1 ps Jmm,ele exprlirllla.rii, ISoxpertienta unfrversala fi i n d cOr'!tWl rti'ti1 in $~nleza de incliscutab ila orGgi nal itate,

PATRIA $~ PRopASIREA EI ~$ta obiecliivul suprem .<:>i dUlltotdec;.uma al tUMor initiativelor, fie ele modeste sau de <lllvergura, te lu I I.Illim Tn fa.tEt. c.a mi 8J nem u Itum i ril e i rntnme- pale 8 c, 'iax lenta I'ive Ie de evazi u n e apa r Get 0 ratEiccita de G~ lifica.re .ind em nul lui Cantemir din "Hronicul v€lchimii a rornanomoldo- vla~lIi1or : "BatEHe penh''ll rnosiA", strajuie nelrtlrerupt IiteJ~tura lloasuO'i pa toata ilntilndere.a eA, illtr-o $U bl i rn~. co ntop i re a destinelor individuale, Tn eel general, colectiv. a repr'8'z9ntarii prin int~rrTl@diul artei a vointei de viat(i ~I a dOnJrillor inlirne ale ullui papor,

• Pro-f.Gr,E'iure Damnie ..

: Nr .. 1.-18

Carnil Petrescu (9/2.2 aprllle 18.94 - 14 mal '1957) llustreaza In llteratu ra rornana tip,t" 'scrip ltorului total. spirit modern ;:;i unlversallst, autor a.1 unel opere in care lrearnata neltnlstea unsi co n ~t i illle 9 i • mal prssus de teatel acel complex allllcjdit~Hiie)(frame. care. desl I-a "crutat" pe autor, a prins III vertijul ssu, in ace: "joe al ielelo( mult' din eroit lit®raturi~ sale, conducanou-l 1a sulcid.E cazul ncstulu' l.adirna din Patul lui ProCiJst, dar .'?'i al lui Galu Ftuscanu din .Jocul i,erelor ... sub acest aspect, l-as considera pa Gami I drapt un splrit helladic, proteic in actiunea lui literara si "doctrinar' III ernerqenta ps rscnalitatn sale catre 0 filosofie "substarnialistspirrtualista" (v, DOCTR I NA SUBSTANTE I, ljparita in ani i nostn. dupa manuscrisul depus de autor ta Vatican, pantru valorificarea lui ~n posterltata.c.).

Literatu ra secolu lui nostru es te pi in a de auto ri c a roe, prjn ~i in panza de palanien a constlintel problemalice extreme, $i~ai:l' gasit Ins i n lie ide re 0 ';salva re", 0 "m.=mtuire", 0 '·ie$ire" onombila din incaleeala di~ematica a destinLllu~. Camii Petrescu :;;i-i3J regasit, insa, ec hilibru, dovedindu" .~€, 'i'n viat.], 0 fire ·'rationalist.st", trEHml, su b pres iunea I u mii "raalului" (REAUA opresoare),

carsla Incerca slL-1 gasaasdi. 189ita:~i sxplkablle, cauzalitaf ~,i determinalril intarrela~ionale,

Poet transcsndentallst, cam rnartu rlsests prog rarnatlc a fi valut idei (VERSURI, 1923, prozator de un ac u t. modern ism, ctitorjlnd romanul modern (ULTIMA NlOAPTE DE DRAGOSTE, ~NT.AIA NOAPTE DE RA2801 si PA UL LUI PROCUST, ',933); dran1aturg de mare anvergura oroblemattca (SU FLETE TARI, JOCUL IELELOR, DANTON ... ) eselst de clasa ('fremMf:ind cu tot splrltul intr-o coerenta dictue a ldeilor ), filosof ~mbitiolli'illd un sistarn oriqlnal C'substantia lismul.")' teoretician al prozel moderne ~i estatic ian al genuilli dramatic, ln acsaasi nota de autenticltate 9i subetantlalltate, q a zeta r de co nce,p,'~ i 9 ~nt e lectualisla (s[Jstini'md teza "noocratiel necesare", simi!ara cu ideea actuala a guvernarii prln tehnlcient). Cami! P~tr9sCU rarnans, alatLJri de George Ctilinescu ~i Eugen Lovinascu, una din rnarile constllnta literars ale epocii inte rbelice. f~(a de cafe libe,rtatea romana ar flfost mai saraca ...

Ceefl ce umpu ne de 181 btJIl incepUi 18. Camill~etrescu este acea p reg na nta. mod ern ita t\9 : in viziul1e', conceptie $i stil, men ita a grai de 181 sine d,espre ade-

varata sincronizaee a llteraturli rornane lnte rbellce cu rnarea litel'alurA europe-ana. concentla ~sincranistit' a autorului (care in 1933, dupa ee scrisesa rornanels rnoderniste, se desparts de parlntele smcronisrnulul sburarorlst, E Lovlnascu, p rintr-un pamltet desrul d.e acid - gesl desiglJr urnoral si I1U justltlcat In ordinea conceptiei artisuce.i.) se rsvendlca din intuiticmsmul tllosorulu i Irancez H. 8ergson, dar ~i din lenomenologia lu i E. H LJSSHI. Teoretieia nul d etestili caracterul "rationalist" si "upizarn" 811 prozel clasica, susli,nand su pe riorltatsa "mernoriel lnvoluntara ~i a lntrospecnei, men.te a pulveriza I, cronolagia" statica 9i a rnuta lnteresul epic pe problerns de..con~WI'1!a, pa tactorul sublecttv, pe aspsctele "substantlallete'', concrete ~i lrusts. Sa observat. de tapt, Co prozatorul lsi ccnstrulests romaneIe sale pe 0 paslune sau pe 0 id e e, ace stea fi i nd asadar " rnanografib ale unor ldei" (ULTIMA NOAPTE., ,j, dar 9i "dosaH~ de existerr~;lt" (PATU L ... ), di ntr-o perspeCliv8. a unei lucidntEiti teribile, necrutato~lIre , .. ) Gu UN OM INTRE OAMEt'-J I, Camil fevenea de fapt 11:1 proza de evocare i sIo rica, la c rOlio~og i.a e pica, rornanul revBrbera.nd, ill 5urdina. cOf'lceptia modemismulLii

saiJ lnterbellc].

Aces t proust al rornanu I ui FUmal1EHiiC interbelic s-a vrut, vorba IlLIi C~linescu, un "antlcalofil, partizan all dlcteulul automat", insa, cu tears tsorla din NOUA STRUCTU RA $1 OF' ERA LU I MARCEl PROUST, opera sa PlU cade in capeana u nul "suprareailsm" de nctatle spontana, onirie@., fiind una din eels rna: "elaborate" opere, din cale mai eleva te can struct iii itera re. Su nt svidente, afat in poezia, cat ~i ill P roza sau teat ru I sa [J, Soc pi it ura intelectualizanta. tervoarea inami'labil§ a i,deilor, reflexlvrtataa dig resi u nil or" ti poloqla a ntinomi ca a doua eateg,orii de personaja popUlla.nd doua lunl (REALlA ~i IDEAUA}, dlctlunea spontansltafii ~i estatica frazarii epics, vibratia nervoasa a stllulul ~i Iluclcltatea analltica a " substan~ialita~ii~ epics, in gelleral acal spectacel al ~nt€ll igen~:ei. jucat pe scena dllemeloraxistentiale, vi.zibilin pretufindenl in opera sa .. ,

58 cuvins, totusl, 0 nuantare, pentru a-I ferl, IOhJ~i, de intelegeri imuabile, meca!1iciste.in 8Ic€l'eaq;i conferin~a (NOUA STRUCTURA.,." Cami! 5e diso~ ciaza de "flLlxLlI con~tiintei~, ea proc:edeu epic, in spetti de metoda unui J'.Joyce, simp I,a autellticitate a trairii parandu-i-s.e; la un moment dal, Ynesatisfa-

catoare", In acsst fel. 131 incearca Sa corecteze concsptul de "autentlcuete" prin aceta de "substantlalltats" in aensIenomenoleqic.lar de aiel, la reflactaraa In c(in~tiill~a a inluitivulolJi nu e decat un pas. I ntalnlrea autorulul ell Proust va fi, de fapt, defif]itorie, c0l1strucliv8."Nimic nu este III object, totul e in spirit", decretasa rornanclerul trancez. ~i pel aceasta carte se va [uca, de tapt, soarta erollor carnilaetrescienl.

Puss la rnodul rnal general, relana dintre pianul transcendsntulul !;Oi eel al realului (REALlA) dUGS la conflicta solufionate, de reglJili, dramatic,"Con~tiin~a rniseluei mela", de care vorbsa ladima lntr-o poezie de tonalitatea psalrnilor arghezieni, e de fapt, dil erna Bxist@nlij(;llat, confl ietul eLi sine al unel consflinte ce face gestul s up rem pennu a s e e!it)ern de "lncomoda" condltle "procusnana". Aceasta ,de fapt, ~i "problernatlca" romanelor sale mod em isle, dar ;:; i acuta "dezbatsrs" din teatrul sail ~d9 idei",

Totul poate fi PLUS SLlb geniu'l davician al untii replici memorabile, de 0 refle:xivita,te metalica, a persona.jului "problematic" GalLi Ruscanu din JOCUL IE LELO R : "e ata I uci ditate, atata drama ~';.

• Z.Carlu.gea

'neide .. ,' cr'e,',illesc'

Un poptJ, beti", din fire,

Bfa in cra4'm,:~r s-a~tepla

Nw cumva din intamplare Vre-urr crw;tin v,a da ceVil ?!

;;;i cLim sta a~a pe ga.nduri Intra ton, crestil1 same, B/stu! om. cu pungi7 goa/a, incepu rH Imp/ora

Si~1 ruga sl~ intre In rfmdmi Cu [In litru de ccmiac

ea sa-l ierl'e de".asta data Flindca nrc! un ban n-cwea

_ Popa beat ~j fara mila

A Ilia! tHida cu eonitile Si i-a $PVS lui Ion cu sila

"0 pia W$ ti '~a u p,a ~ 0 fae ?!"

Rehuc~'rld $i de-asta dat~ 1011 prirne$le ca raspt.H"Js Sfrop,eaia din stiefa sparta, Papa Nt us ~ de ajr,ms

Cre~firwf i·a zit> ell pica. "Parinte, ai .bal1i pr€a multiTaxa ce ne-o lei flrJ-i mica C~11'8r r;J'aca ne fal!J~i deseultl.

De-atunci Ion s-a supamt Pe 1'03 cra.!1ma flU m8i vine, Tt1xa popii n"":1 mlJl i d~t

~i $(J S imfe taa lie bine.

• Gh.Oanescu, Rada$, 07. '.2.0.0'1

Mllsca

o mus cai s·~ - n ta~pptat , Sa intre-n parlamen.t

~i a funcG'a a l'l fi.1'l t

Cum e sa fll pruden!.

A ajuns biata musca Pe post de demnilar Susfinula de-.o ·'piUj" Uf) V8C1f"Ji pa'riamefltar.

Cand i1u era pe vremuri Niel pe post de {}ortar, BJiz3ia far'de retineri $1 rw avea fl'abar

CQi deranif.lti de daflsa Erau toti ca ~i unul

Sf n·o ime~R'sa , Cilial'd9 unlB ca tunul.

Acum, ea sa reziste, Es bJzaie mai r<1f

ea n u CUfltWa s~~-n tepe Vr,Q·/jn mare demm.tar,

A inieies sJrm~l1a C etrebuie Sa faca Si ca intotdeaul'lBI Ea trebuie sa taca

BondarU ce-o-nconjoaril o urmaresc atent

lar, daca-i suptlfti,

o scot din par/ament

De acssBl', intofdeaum3',. Ea lace ~i aproba, Giliat de H:!jr (Llpe gura, Nu scoate nici 0 vorba

A$a se ma i inla mpla !?i-n ParfamerrM tarii,

Cei h ali din cent rul slrazii $.f.Jtf wea cam dat ,facer!!

$1 lac $1' doar aprob'?i' eniar dacti n.u Ie pf&. ee',

Tot ce,-j zgomot dat de tOoM' Si-n lIiata nu se face

Sunf ,siguri eJ "pastil'a" La pa tru a n.i se puna

51 fac cum zice "pifZl" Ca sa Ie fje bine

• Gh.,Danesclu, Rada~, "5.1.2'001

Pr.,'Bsfgl batra.illlr

Copti fiind am toM crBsGufi i.'1 respect pen truM t rani

lar .;lCUm suntem [JaW FiindctJ nu mai SLJtltem buni

Ni se spune chiar rn siltJ Ca :s un tem azi hodoro gi Si·ajufati fara de mila Ga sa devenifn miloqi

Chiar de /egea dte odara Inctlarca sa ne ajute

eel e-o tlmctie inafta Conduc PI3 dii .oco/fle .

Nu deparh~, ci la Crasna PrimtJti<:! a ~mlarar

Nu in lege, ci dB-a razna

sa-I ~cond(Ica - ajuteW spm mormanl

D8ca flU pot face paza

Sa piateasca prettif .s.jiu Caci eel tlneri nU-$ pe faza $1 la paza Ie e rau (greu)

sa pla.t€~a$ca. pentrrJ paza, VilduVB de v,e!e rA ni

Dace' soti{ n-au trait

S· 0 ac.t7ife ei in bEl ni

No conteaza ca prirr lege Femeife sun! scutite,

Mel una din sat flU fllge. !?i tfebuie s tr~j~Jile

Aces! fel d.e viz/r.me Din)'ai € cum se' pune

De oameni cu sludii 'naJte

eniar de este 0 gr9$eala Nu-s de/Dc de coneJamnat Pot ff rartaN ctJ sffafa

Ca (I-au dr,eptuJ terminal,

Pfm.9 atunci, Mtrfjm~ MI'fan§!, fncerca ti sa viefuirr

Poale alunci va fi m~1i .bine, Prirlli'ti dreptul sEl rnuri;i.

Ace-st dre'PI va va conduce C~trb' fad S.;:lU catre Rai Care cum se poate dl.Jce Osca ,Ia R a i "pjIJ" n-af.

• G'h.D.anescU', Rado" 05. tl.2oo1

•. B.

La Crasna nu s1,1rrt dofari, Noi avem paslifa noastra Ziari{ltf S80 chiar mai mCi~i o a flii-n JJrdJu sub coas ta

FuriO$ii I!i!()cnetatori

Dace .ajung langa canton Din c.e-f fEW fac oumai flori

ia r din palma rH' ~ mare domn ~ • Gh.Danescuj RauCl'{i

A~/(Jnt qrcuit

A' .. b·" I' '

~ semon· n:m u( "

Dea,~·up.l'(I rtlt{lui " ';,Sta{rfiri'f'.~grit (

. Aprigul val" Bate in:cfcl1'icme, im,:epe $(i--{i sem'~!1e 7b'Kf/m,~n 'li wd.; .. ' "

Tot rut/f.l g{indul

;, Un viadu,ct

, Diu sop re, rop,

Diiiuuie, bldhdul

')i61l~;"e~n portal'ul .Vi:~'u[ui :.'kric Nemi!tJ,i; ''Vat!,! > Tjl.~' infaneric.

~ I I.

Santirnente superloaro ds stima 9i respect, spirit umanUaf guslul pur 811 adavarului demnitatil perscnalo, placarea de a. ajuta pe ceilalti sunt sentimente la care trabuie sa asplre.Creand In jurul lor un medlu prlalnlc de eclabcrare, de munca, o atmcslera care sa sugars,z,e frumusetea sirnplltati: si mocestlei ~i antranandui in actluni ala.turi de ceilaui, ii vorn putea aj uta sa -:;; i maS-OBI re rna i co rsct to rte I,e pe terenul realit.s,ur $i ac~illnii, sa devina mal lucizi, mai ccncrstl in autoapararea inS LJ9 i ri~or lor sa sea propi e de cole gi, sa -si fad~. prlsteru. sa-si lntareasca tot tlrnour comportaraa, sa-sl controleze g8,Adurile, sa-~i exerclta st~panirea de sine.

Lasttats QJ • 0 bi actul de a nu recu noaste 'fapteje cornise, sau proprllle Insustrl negative, prin fuga de rasoundere, sustragere din Iata obllqatlllor, ceearca de principii In f8i.~8J oricarLli perlcol, ocohrea acttvitrtlilor grele, tradarea rrtersselor sernenilor.Lasul este egoist. mincmos, lata FI1 c, sa'Nit (ex, Copiat '1il tsza, abse nta ri),

I nvidia - tntotd €i.a: un a ~eg ata de suecesere alter persoans i~i exprima Intotceauna averslunea nepunncioasa fata de rnerltele ecestora.saoa uneori ca 0 apa, pe decesubt, lea. tet'liefia unai prietenll. se aseaza ca o ruginii peste re~a~ii~e de coleqlalltatate.tnviclcsulut trebuis sa-l aratam ell curaj adevsrlll. sa-l dezvalujm defecteledar sl conditiile care l-ar putea aduce la succes, sa-t convingem ca singuru I luj raspu ns bu n, Ir*:J lept fata. de succesle celorlalf este Tntrecerea, dori nta vie ~ i sana toas';' d e depas ire, vo~nta_ de a activa cinstit.

N€cinstea ~ Tnsusirea bLJIll.lrilor c@lor· lal~i • furtul- 1'i3spuns'uri date 161 ora Cli caiatul sau cartea deschlsa pe banc~t obi· ceiul de a prezenta caietlJl calE!9UILli, CIJ irnbracamintea SI eticlleta schimbate ca sJ:i.·1 dai drept ai tau, de a mBtitiona. ca tTiaterial bibliogmfic la diverse lucro3ri. carti pe care nu le·ai vtizut nieiodata prostul obicei de a zgarti.ia bancile-, de a. dOl clan~ele LJ~ilol' peste capat, -'iii de fI 5e pr®face ca nu stie Cine a faclJt toale aCCSlea.

Fuga de la :;>coaM" de Glcasa • ea incepe pri n Itlcerc;3Jrea de a cti~LlI~ de la anumite or@ care rlu-i plac sau la C8 re clevul nu So-a pregatit.Aces,t comrorta· n"lElnt desllJl de perieulos poste dues li:'l lei de fei de accidente. poate deveni obi$nu,inta $i se poste transforma lnlr·o forma. de deviere: va.gabondajul.La randul sau poate deveni tot mai perJ.culos prin laptul cBi se va insoti CLJ mirJr.iuna, 'furtul, alcoolismul,fumatul, poate cI-!iar CLI drogurile si co orostitutia care c(ll1stilui6 intracliuni

~i su~t pedepsite de lege. .

N egativls mLJ I la copdi se mmJ if,est~ p ri n 1m:: apal.anare , Indaratnrcde. fleSupllnGr8, capricii.Cauzele instSiltirii rtlctipa~an2irli - rasfatlJI, TngrMirea libert5lii, lipsa de cE\ldura 9i intGlegerQ fata de copil, ea $i pedepsele militare pe care Ie apliea. unii pa.tinti. G r~$e-li d in pEl rlea unor cad re dm:l!cti r.e care flU v~id la unii elevi numal' defede', d<9$i ace~tia au ~ i ca I ita~i, nota rea neco rosp un· zatoare ii face pe unii elevi 8€i rellunte la Invatatufa, Ja obiectlJl respectiv si s~Hp piarda illerederea III judecata obi@ctiva U protesorului, atitudinea distanta, rece, undi· lerenta, severitatea excesiva, asprirnea ne justrficata a p rotesorullii.

Capri'Cii' - caJld nu i se s61tisfac dorintele, II cuprlnd furiile, gesticLlIGaz~, striga, lipa, plilllge, iar cand toM Ti rfierge bille, SIB cail meaza, irnediat. Manih:lsta ilflstablI itate emotiva pu te rn ica, freca nd u~m de la o star,e elrforiG~ la una. depresiva, de la veselie 181 lrisiete, de la satisfaetie la ins{l" tisfactie, N iJ nu ma i fam ilia c i 9 i 9coal ~ poa· te cantrib'Ui la 'formarea capriciilor atunci cand d~ dovadfl de slabiciullie, B,ra.tii,nd la ~ n elev oi n gad uin ta ne I i mitatEi, I a C,§,nduTi tlstfcl slt creada ca Ie este pe rmis s~ pretinda sau sa fac.3. arice do'E'sc.

Cel mai Tnsemnai ral in prevl'mirea ~i Tn latu ra rea trasEi:t LI riro r ne gatl VEl iI joaca i fldrumarea pmfesorilor, dirigintilor prin sti· mularea Llnor discu~ii In acest sens, individuals sau coleetive, prinfectucirea de anctiste, compuneri au'tobiograficEI, metoda apmc,ierii obiective, prin fl.utoeducatre,

'. Fotescu Elella

~rebu1' sa ammnm dsspre rnarea lui ernctwltste, lend i ni~a c<\t~e pas iVlitate, lipsa de il1litiatrva, de cura] viala slaba, lipsa de Tncredere in fortfijl~ proprii i?i preoeuparea exaq e rata pentru p~ rs rea pe care sl-o tac ceila~i des pre el, nerlat~ rarea, nesigurallta, ssntrnentul de inferioritate.

Tempera rnentu I rnetancollc cu energ,ie nervoasa red u sa, Cauza - protect ia exage rata a parifl'tlior, 'feri rea. copl lu lui de co ntactul cu viata, ell greuti1tile, sacurltataa exagerata, autorltatsa asuprirli, cum 0 numea Makaren.ko, ce lntrlcoseaza pe copil, II rapeste inftiatjva, ii submineaza Tncrederea in sine sau nemll~LJmirile ·parintllor. lata de copil, cnticismul fara discernamlmt: apoi prete nt ii P rea mari ca re depa9%C po· sibiiita~ile capilulul. lipsa de incurajar€l, de stimulare, lipsa de tact.Uneori timiditatea provine sp din jena copi 110 r pe nt ru an IJrnite sitLJa~i i nep lacUil:e (divortu I, prills r,p,a de libe r· tate a parintdior).Timiditatea nlJ este fara leac,Cei din'juful sa.u trebuie so3.-1 ajute sa se aulocunoasGa, SEi-I cOr[vinQ.fi de cal imtile pe CElre Ie poseda, s~H incLJrajezEl, s~_·i asigure un nucleu din care sLJnt eliminate pre!entiile exagemte, ironia. brusca rl~in· credere.TreblJie antrenat in activltalea sa, pUIS in 'ata ur10r sarcini gradate, accesibi1c.Exerci~iile de vOlnta legate de allltQstapanire, de invlngerea frieli, 81 rU9inij I1Elmo· ti va te, d e ~Tecere I a a c:~i LJ nip rom pte vor co nduce trepta.t Ja fonnarea u nor deprrnde ri pozftive in aces1 sens.

Agresf'li1~.tea constituJe un de-z.ee h i Irb ru p5illic ~i de comportament ce SGl mani· festa prin lipSoll autoC(lntro~u lui ~~ a stap2'mirii de sine, a lipsei vain~ei de a~i infrana reactiile,lmpllIlsivitatea ~i crizele de furie caracterizeaza pe aCG~ti oameni" (;onducandu-Ila acte neslapanite, violsnte cu caracter reprobabil ~ttoarte dauM· toa re pe ntru re la~ii I eo dint re oamen i.

Un tilozof spu nee. pe d rep!: cuvarrt ca ''tIJ ria es te 0 mi(;a nebunie~.1 nfiranarea de Ia astlel da acte este necesara. Pe langa tapaJ I di dn\I~d~~e lipsa Qe pditete, a.gresivita~ea te rIslor2eadl foar1e mlJlt relatii Ie dintre oamoni.

Ingamfarea_Recunoa~teti desigur poe il'lQarnfat ~i II numiti InflJmurat. plin de 121, trtJ'ra_~, rajas, arogi3irlt, vanitos, ~tc,Umbra ell DClSLlI pe sus privilld prea dincolo de tine, Abia .l21rnbeste, dar a.re tm zamiJ.et ironic, dispre~uitor, s.uperior.Sau dOlce e vesel ma n ifesla 0 ves el'i,e c EIIr'e ~e 'face sa t9 srmti rau, Indinala calre persiflare, urnHjre.DaG~ ii spui cava, iti dai 0 parer,e, ori te contrazice, ori It[ Tntoa,f(:e spatele,EI am fntot· deauna drBptflte, elq.tie totil'fntrebi ceva,1i.ntai tti rade flenrnatic Tn lias, apoi te judeca.

Cum nu ~ti i at;3Ja lucw, asta 0 9titJ ?I cnp;i,., ~j nLP-ti spune 11 imic (cel rna i adesea nrci el nu sIie :f_A re un sentiment fl):'ageral ~i adesea ridicol, al impo rto_tlle i a co rda te pro p rie i pe rSOB n e. Iisi vQde 5e me ni i.rn ie i, ind eparal i. II ennse mnati, Ie nesoco til) ~ to meritel9, Ii igl1ora. TI dispretuieste "Precum Irugin<.~ strjca fleru~" 8i\lil. se slricii :;;1 onm,1 de trufie cand in ima lu i se ap ropie d,e dansa spullea Nea.goie Basa rab In "invaM.turile cat re fiuf sa IJ Teodosi a"! ingamfarea are halii ~ i • ego,s mul, g rosolania, nepasa,rea, rlEl" cinstetl, I ipsa dB respect.

IMarmurul :''''111.1' , - =~= ~,-~- .'.1.-1,-:J

P'reveni r ea sl in lit ur area I risit ur ilor negat iva de car acte r 18 ellevi

lalor.ii, poare nu au stlut sa, lerte, sa se aprople de ei pentru a le ca<$tiga. 7ncre· derea sau poate nu le-au dat suticients lndrurnari in aeest sens.Athudinea aproplata. manifestarea lncrcderll Til fondul bun al Ilecarula, exemprelG care sa 9VIdentteze clnste, sillcerilate in contrast cu chipul odlos al neclnstei, al mlncnrni, exi· genta, controlul sunt rssurse renenaratoare, mijloace de actiune.

Egoismul sr lndtviduahsmul reprazmla devisri de condulta ~I deci de mteprara norrnala in vlata sccretatu, exortrnata printr-o exagerata dragoste de SIne, sau datorita. lJrtLli sentlmEml de inferioritate fala de ceilalti. De regula s e mallifesta pnn orgoliu, infunlurare SJ relldinta de a se liiuda mereu.Oamemi de aeest fel Sl.ml putini simpatizati si ades ironimti.

Alegerea prietenilor nu 0 face k:l irl~ tamplare, CI numai 'in masura. in care din~ tr-o amiei!ie poate ob!ine un folos personal, de natura maleriala sau morala..

R.asfatul peste masura. a.l cupiilor, satiS facerea exas pe ra tA n tutu 1'0 r dori n!e lor acestora ctliar cand nu si ~e mallileslf-i ii lac sa cr ada cd. rlLlmai parintli au obli· gatiefat8i dG copii, In timp ee ei n-au t1ICI o obligal.ie fata de nimeni.

I mpertinenta sau obrAznicia se ma.nifesta atat prin felul de a vorbi cat !?i prill comporta m e ntu I n@cuviim::ios sj Ii psit de respect fata de semeni supraaprE:ciindu·~i ca liti'ltile. de tllulte of,i imagina re, im· pertinentului ii place Sa contraz:IC§. spre a arata ca 81 e mai Eline illformat si ea nIJJl'k"l.i el este in pos'esia ad9varului pe cand parerile alfora sunt Iipsih3 de valoare si nu merita atenlie, I n convorbirile Cll al~ii ari· $eazJ SlJ pe riOlritatc ,t;;i d isp ret, iar cs nd j se arata netemejnida 8rirma~iilor, aa raspun. suri abraznice, pe un ton imnie.Exista pa· ~il1~i care i~i amta 8Jdmira~i.a fa~a d~ cop iii lor nu rtLJrTlai I"n prezenta altor pG(soane, d .:;;i a copiilor, care, auzind s,ernenea aprc:ciGri laudative, incep mai rntai sa c read a, ia r apol ch iaJ sa se Gonvi ng.3. ca e i sunt Tntradevar slJpcrrori fa~a de ceilaltl st· I privesc dispretuitor, cOrlsiderandu-1 infe· riori. in -,?CGal§ profesorii Golre nu mai cont~r18,sG ell laudele la adrasa unm elev! chiar fOE-lfte bunl, deschid 0 poarta im-· p@rtinenta, aee~lia ilicepand sa afi!i'eze SU perioritate ~ i dis p r~1 rata de co leg i.

Grosolania - dsspre grosolan se SpIJ· no : "E delicat ca versLiI pe ploaie", "E; polilicos ca gardLJl.tlti jl.ipoaie obrazul", Compo rta rea brutal a, ex p resil u fa te, !1l a· niera nedvilizat&,fata neillQrfjit2l, par illurdar.Unii p~rin~i ~f profesori cand vtld asemenetli manifestari tree eu vederea, fiind corwin~i ca vor dispare eLi timpuLO alta cauza 0 COl1stltU ie imitaUa actelor gro:solane ale celor din jl.lr_AtituclirIl1[j grosolana a LHilui parinte fata. de allul, fala de copil, fata d Q V'eci n i, fa! a. de rud Ci, etc, il stimuleaz2~ pe copil la imitatie,

Ttmiditaloa do_bEtndlfa printr·o educatre gre'1?ita. pe un anumit fond innascul se manifestS. prin reac~ii neadecvate (ernotie exagerata, nesigul'a.nta, startgacie) In prezenta anumitor persOime cam ne intereseaza· reaclji de care suntern (;On~tJierl~i ~i q re n e tac sa sLlferirn Daca arr i sa cr-efofllam in diteva linii portretul '[imidului ar

A avea caracter, in sens moral, insaamna a poseda spirit de dreptate. fermiW.'t6, a ti enerq ie, notarat, persevarent, egal ell lTIine lnsust in condutta sa, a da covana de 501 ldarltate. i ndspe'ld erlt~ in conduita, princlpial itate, (fepli na responS8bilitate in ceea cetacl, smcerltate si corectuudtne in ceea ce 9.:indG$li :;;i lntaptu iesu. Sa poats atirma ca nu are coracter cel care ,9 lipsit de convinqen propril, inconstant In COIlduita. indecis, slab, Incalca cu w?urinla norrna le morals a Ie societatl i In care ~r8. i S9t S, ur rna rin d u --'? i cu ts nac it at e scopurile sale strict egoiste, in orice Tmprejurara.Caracterul apare ca 0 expresie a vclntei, daoarece prin volnta sustinuta ne inla~u rEt defectele s i vic iile, lnconsecvanta In cornporta rnent. ires" ponsabilitataa, mcorectltudinea. Oarna- 11 if cu caractar farm rmpu n adm lratle, respect 9i ne strad u i IJl sa-i i mits m "Oarnerul de mare qeniu ccereaza asupra sociotatll cu ajurorul inteligentei lor; eamenn de caraeter dimpo~tiva, cu ajutorul cons [iin'[,ei. idear ar fi COl oamenii cu i nteli~,Wlflt~l .supanoara sa nu fie lipsit: do caracter. deo<Hsce proqresul social 21.1 u rnanitatl i lIste Tnf,aptLlit de acsste c10 uA mar: ro qe : in telig enta q;i caracte ru I, Una dill a titudini le n~gative tata de rnunca esla generata (Je lene,Se rnanifesti'i. prln itldiferenta sau dispr et fata. de rnunca : prin lrdnd~·vie. prin rsndinta de a evita permanent etcrturile ~i a dluta nurnai dlstraculle. Repulsia fa~a cia 0 QnlJmita munca poate determina aparitia IOllei.Exigenta slaba din partea factorilor educatiei la elevi contribule mai IntEII la neglija'rea activitEitli ~i apoi la rene. M~IIl[;ind nesisternatic, superficial, r;u inrreruperi si fara plaeere, nu Ie mai fOFrneaZd dcprind-erile necesare procesulLJi mLi ndi, se mrlrlifes'tiil kmea,

Exigenta exagerata. C Fe acelea.~i con~ secinte aeDarece individul neputandu·se ridica la pretentlile formulate de fa:ctorii de CQrtdueere i-$i pierde irlCnBderea Tn forteie rroprii. se crcde il"lcornpatibil, se deseurajeh za, renunl~-i la elort. Mltudinea necivilizata 0 ed ucatorului, care jiglle9te permElllent elevul, dues la impotrivire, la anura rea placerli de a mUi"Ici, do a face efort ~I in eele din lirttla. poate duee la Ie lie. N iei I a lJ da exaq e rata n u este indicata, ,jeoarece rlenereal[-L fnfurnLi rare, II la.e pe Ind vid ~fi so croada superior Illzestrarii si realizarilo( sflde, consider~J sElrcpnile- care i se increalntea2R1 Ilflindicate pentru el, incepe sa. ren u nte ja efart • .sa nLl-i plata munca, pe care 0 conSidi;na plicticoasa.

Lipsa cOlltrollJ lui Tn fTlW1Ca duce la neglijarea munc:li, 8c;easta i'ncepand sa devina plicticoasa.

o alta. trasatura neg8tiva de cLlraeler fa~a, de semeni • minGiun~ ,Reprezinta un comporlfl ment I'Gp robabfl ee refl.ect3. obi:;;nLlfnta copilului de a dezvolfa In mod intentionat realitaleEll, adevarul, pentru a induce Tn ero~re. La IneepLlt se poate manik~5ta sub forrna Ulle! mici exag9rari sa~J a a.scunderli p_artiale a auevarului, suhfnrtl'iO'! iJflor "glume l1evinovate". sub· terfugri I..l,entru n~alizarea unor dorirJie, ;'gluma" Illgro58.rYJu·SO lr,eptal devenind 0 obi~nuini~ e)(trern de d~una.toa,re, Dupa 5urSfl si, tl1incjUfW poate Ii de imitare. d® frica :;; i apa rare, poe nt ru a ca~Ii ga an wni t e avan~'ilje de ~antaj.De 121 aceste forme de minciuni fie a.junge rSfJede si la altele ; r:alomnie, Mtia, intriga nzvmata dil1{NIf1 sp.n!irnefl[ de irrrerioritate, tjU1~md Sll aco· pere nnlJmite realitEiti precare, t~nillciulla din laurJaro~enle "eLf minciuna primz.esti", Jar rninciulla, sr,June un VQct)i proverb FOrm.tn8sc. "Fafa sinc,erit8te rlU fad nimic, ~PLJnoa .A,I.Vlahuta'·_Vei Insela un om, a generape, dOlla - dar timpuL ., pe 81 rlu·1 vei i i1-?e 1<1, rv1 i n ci u na este "asasi nu I" inte,1 ig ente i cu m d rat~i fi Iozofur f rancez P rOC9dhon,

Minciuna 8iscunde d cclG rnai multe ori SL...I,b ctliPlll ei unsori grav, alleori $agaJllIc., 0 r:onccp!,c gresita despr.e vial!. munca, enadre in fdta efarturilor, aluenl<'l simturilm de ra~pui'idere. Poate parin'lii au manifestat_ prea rY'IU Ita toleranlafa,la de co p ii, au p rlVlt nep as", tori sau cilia r zam~ bind la micile sau mai marile lor Tn~ea

Sc'rtso rt de la cititori . . .~'.. " .

. ". .

---- - - -- --- -------

Domnule Director,

In calltats de parinte .. vin cu ruqamlntea prin interrnadi IJI a~es~ei scoll, si tot odata de a va cere sprijinul de a ma ajuta sa aflu despre situena liului msu pe nurne Raileanu Claudlu Valentin fiulIui Raileanu Marian ~i Popa Mana M ioara.

in anu I 1990. in urrna detasa rji rnele In cornuna Matasari impreuna cu concubina mea, am ant naarore rranoruiul sus menuonat, Men!ionElz ca ta data res" p ociv ~l nu m-as fi 08 ndil r: a n ie i in cB,le mal Ur.3J9 visuri casnicla ncaatra s~ esueza. Pe ntru ca destinul nu ests do rlltJlte ori asa CUi!! ne doum, vista ne-a jucat 0 festa. tiiindu-ne "Tardwa" 9i desparpndu-ne unu I de celalalt.Eu ajun gemd a ie i IJ nd e rna anu u nde pe mru rnme personal, viata nu a r rnai insernna nimic, resemnand u· rna ~i privind lnapol, pacatale sortii, trebule Invrnsa si eliminandu-ma de cele rale rns rnantlne acest copi!. care are IlA\I'l)ie in \fiRt~ de 1m spriji n ,?i

, ajutor .leJ r toMe dceslefl Ill~ Ie pORle primi decal de 18. mine.

N u vreau sa fae pe "Lupu Moral i st" (11 ie i sa c:erses C rTl i la. eEl IJ rI om puti Ilcios 9i clllca.nd in

eroara IUrrlE!8Ii din jur},Apelez la "rnorala" dumneavoastra in speranta ca. 9~~ti sentirnantele fata de un copil, ce Ie are un psrlnts fala de proprlul lul copll !iii nirn!c n u poate ega la 0 IU bi rs pa" ri nta Elsea,

N LI ,21.$ vrsa sa va pl~crisesc si nici sa va. r~pesc din pretlosul durnneavcastra tlrnp pe care-l avati, Rilirl'Hln cu sparanta asteptaril $i sultataste va rog sa-rru raspu ndeti despre sltuatla lui scola ra, sl nici 0 fenclre mal mare pentru mine nu a r fi d('.(;At sa p rlrnesc in rasp II nsu I durn nsavcastra do u a rand u ri scris e CIJ rnanuta lu i, doca reG€! marna lui la tea te tnsistentele mete nu vrea sa-rnl dea cu rs relatiei noastre Intra tata ~i fiu de aceea am ajuns la concluzia de a apela la d u rnne avoastra ca timd fo r al 111- vatamantului ~i tot odata "Mentor" 3:1 educatlei copllulul.

Dill clipi'! in c:a{fl am inceput sa astern aceste randurl pe ZI.ceasti3 (:ORI§ de hartte, Elm avut sentimentLl I cert, ci'.i voi p rimi rilspu ns (] in parteil dUll1nei:lvoastra 51 tineinteles nLHllai prln interf11ed~u I dlJmneavoastra 5i doua [and Llri dill partea IlJi. Mai apelez. la Intelegerea dumrllea-

voastra 9i totouata va, cer consimtarnentul din rnernentul ln care Irni ve~i da raspunsul, daca pot corespo nda pri n i nterme diu I durnneavcastra sa pot corespanda cu fiu] rneu,

In speranta ca cele relatata de mine va vor rasernna si lrnl veti intelege sentirnentul de pari nte n ui rru raman e d ecat sa' va

Do rnn ule RaU€lanu,

Iti spu n asUe~ fi i ndea ru te CIJnose f?i nici n u vrsau sa te cunosc

Mi-e ~i rusine ca iti port numale. Scrii lnecrisoarea de la scoal a ca rna mill vrea sa ma d eparteze de tine.Nu este adevarat pe mine nu ms. intereseaza, Mai sunt cop!i ce paJint~i lor sunt

rnunurnssc c"l"n lnima.

Cu deosebit respect,

RA.He an u Ma rian N ico I ae Adresa mea Elste: Raileanu

Mflrla n Nlcolae; Penitsl1IciarLl I Bra 118: SIr. Carantillei mA:JIJd. Brf1ilil: Cod 6100,

Mentionez C\~t liul meu este elell In clasa a III-a 18 9Goala dum rle avos strs,.

Scrisoaroa al'of,t primit8, lOll C6leg!1.J1 Ntltlonal Tie hn 0 I 0 gJc de dom nu~ d i mcto r DM;ll~au Di rr1itru_

Dansul .a purtat 0 Ois,GLJtie cu soti;;! s.i copilul dumrJ~evoastra) adLlcandu,le Is cunOft[n~a cele semilala't~.: Tn 5cr1so;are, eLi rugafninlea: ca b!ia!ul s~ va serie r:atewa rf:lnduri.

Va facem cunoscut Cd R611eanu CI[ji,JId:h..J. j1SI.13 e I ev I El Co.! eg i u I N ati an a,j T e h nolog i 0 MaUasari Til

Clastl, a 111-a"EM~ cL,Jn'linls. a-EouIM,to'r ii'i silitor.

Mai m"Lii t€J d"Gtali i I~ a'na,ff 011"1 suri S09.rea sc risa de eLVa trirnit~ri'1":;i,tiiJrrr,tiEl l:a TilVilfi~,tl.l'r~ p~ ~'emastrull, an $(;0101 r IJMD- 200,. eLi !,Irm~1oarel& cal iificative ~ Umha r{)manit~' binG;' Limllu 1rMcela: ~ sutlciQnt:

Mfltemal~ca ~ bine;. :$ti~lite ~:1'lufi.c.(lilnt Ed.civ~ca ~ sutici®nt; R@ligie- ~ bun~; Ed.plF.ts."tl6~ , foarla',blna:' Ed, nlU licali!. .. bin~~ Ed~flz:ic:a ~. pirie; BclJeh 11010(li<:* - tqarta bfne; rvlatemai'iGA distra(:t~va .... -suf.lcient:

Pu rtare - b~l1e. .,:. f nY'. BdbQc~ .Ma~la

despartlti dar Ie trirnlt Uri Dan pe fi eca re luna. Pe ntru min s tata e'5- te c e,1 ca re m- acre sc IJt nu care m-a facut

Tata~ meu adevarat mao ore!?Ie de la v€lrsta de 4 alli..Ma I1l"ari e9t e, ma 1 mbraca, ma edu dL Nu mai tr.imite sGrisofii Ila. :;>cuala. ~r nk:i aC2Isa 161. mama sau mamaia ca.G,i mHi mai scriu. Aceas.ta ElsIe p ri ma ~i u Iti ma scrisoare.S8i nu crezi ca. mama ma i nil uenteaz§ r. L.I ceva, am 1 0 an i :;; i suiLi ceea ce gEmdes.c sill gm.

Tu nu-mi cre,ezi decat probl>eme pe viitor,

Vreau s~ dau cand voHi mare loa 0 !?coala de politis ~i tre· cut ul. pre zentu I ~i v~i[o ru I Hl.u rna imptledici;i,

eLi rn am cn~sc ut pAn~. seu m

Crilninalul'

vel creste 9i de acurn lncolc.

N u msle tall nici nLJ vrsau sa II mal port.M !..9 . .'jl dorll Inane mlll[ si\:! po rt numelsl:a1.aJu i car~ ma cr(N~~e.

Dacia tu t"IUI veifi de acord c8Jl'ld voi f~ mare si ma voi insura lrni vel scblmba nurnele CU cell al nevestal.

Eu sunt tericlt alatu rl de mama. Mai am3 ftFa~i.Te rag! nu fi s upa rat dar n u rna mal derarja, imi creezl numal problema.

ACLlm ml-s ruslns la ~coala caci Tmi vor spurre coilegii c:a am tatal puscarlas, Daca vai ajunqe rniliardar vrsodata donsaza-l unei biserlcl sa te ierte de pacate, eu nu am nevoie, pEmEi acurn nu am dus llpsa de nlrnlc.

Dol ani de grad:inita l-am liii· cut~~ci la M.1t~sari, clasa I rM~i la rnarnaia, iar clasa a. doua ~i a treia a lc i la M afasa.wi. N U· rnai r rni trlmite nici 0 scriscars la ~co.a,la e:a nu lrnl trtmstl ttl vreun ban [Ia sccala.

Mai sunt oarnan i clespaniti ce nu se mai interesaaza de Copiii los. i nchipuie-ti ca. IlU sxist caei pentru mine nu extsti,

lMi-e 5ila calld aud de tine !?i nu Incewca sa fati vrewl mu cui· va din I'amilia mea dad~ dor~~ti .sa~iu terkH,Aici am casa. mast'! ~i un viitor aSiglJre'ltTu nu ai ce sa~mi oferi deeM lini$tea eEl f.-a

cer de acum incoh

Imi .spunea mamaia ca vrei sa 0 0 rna rit pEl rna rn 13!, Pent.rlJ ce:/ Ca m-a facut :;;i rna cre9t8? s.a. 1'11.1 ne mai deri3injezi. N u te vreau Tn viata mea, N IJ ne stricB fericirea familieil.

Dad, sus,~ii ca ma iubes,ti nlJ mfi mai caut a,

eu stLlT!a; Cla~Jdill!

Motto: "j Un p'luton.icr in teligen t! Cc ? (~ .• ) nu prea .se potrivcftcI" (Nicolae BTeban~ "Animale bolnavc") s,e aHa VladlJ li" liana, alatlJfli de,., criminal. eu oca.zia leg~tlmarii , ;;i.cesta !iii de· clarat ~nitial ca 11 u es te liC8Jete Ion. L-ztm con· d us la 19,iro ul d~ politie Matasari eli ma~'in[l ell ScBf1teiF.: Cons" tanli n, ~Hlde ~J-a dat adevarata idef1titah~, re· ell n,oseandiU-~ i faptelG comise. Cu ocazia

"in ziua de 21 septembrie 2000, in jll rul or.ei 16,00. Lid.rete lon, de 10 an i, dun cornlJna Bolbm;iI, judetuf Gmj, S8 afia la

~iQculnta sa, din satul Bolboasa. Consumasewata zlua v~n :;;i se afia sub influenta bEll I!lJrilor a,icoQlice "Chine;;:1 lJ" - Gum i 5 e mai s.pu n ea, In localltate - i a un moment dat a Eluzit-o pe vecina tHI OHeanlJ Elen81 de 69 ani, suduind in curt~a cAsed sale, fapt pentrLI care 9i-a·lndrepta~ atenri a spre C I J rtea aces lei a.

Desl dominat de alcool. 8-ntel®s ci;i blestema hO~1j1 care·1 fLlrase pasariie cu mni ~rl u rma.," iSi care·i mai facea fau 1?i alGum, nelasand"o In lini9te, observase cEl.-1 mai disparuse 0 pasare.

Intr-ull moment de Itlciditate, Ur:Arete ion a Inteles ca-i vorba. de eL ..

F usese condamnat cu ani in LlrmEi pen-, trLl kJrtui Dssarilor vedrlli sale, iar acum aceasta II banu a ca-Iluase tot el pasan1l.a, Is-afaclJt negurEi. In fala ochilor .. , Bruse a pa.rasil cu !'tea. easei sale .$i a patrlJ ns, in clJrtea iocLJintei vecinei sale,

lar cand a Inta.!nit-Q, a luat-o la bataie pit·

113 cand a coborilt-o la pa.mallt... Din ultirna m~'I-~ina. controlata a cobo-

A luat"o pe SLiS si a dus-o In casa 81. rat Vladu LiiianQi, din BolbQ~i. Cam ne"i3i

unde a v~olat·o, dupa care, i"a aplicat cu spus di este posibfl C1l Lica.rete Ion sa Ii

un cutit PL!lSlG 30 (ie lovitUH pe Gorp, i-a fug~t spre satere CovriQi SBu Costeni, ve"

t 8Jat galu lin nebu n ia Ca re··i cup ri nses e !? i Ctll e 80 Ibo ~ i lor, pe care lar r@CV€Hlta, ••

i-a ciopal1it un ochi., , Dupa aceea, Vladll lil~ana, a plec<3Jt

RevenindLl"$i un moment, criminalul a spre piat~l.

scotocit timp de 0 iUJmataJe de orR. caR(l La 22,10, Scanteie Constantin, din

victirnei. g.a.sind rnlr-un duiap 5iuma de COmLinEl Slivile~ti, a oprit 3utoturismu! sau

290.000 iEff pe carP. a IlJat-o. Dacia 1310, ell nr..2 Gj 2i81i\nga mine sit

La piecare i'I lasat cutitul Iritr·O bu~ colegul melJ ~ i ne-a rLl gat sa merg@ffi

cat~rie a vir::tim,ei.,. pana la pia~a. deoarece se i'lfl~1 ja 0 mas!

A ITh3r:; lEi locuintfl sa $i co. .$i c~rlid nu LIn tip ciudat, despwe care i-a spw; 0 Ie-

s-ar fi it)tamp~at nimic, s-a dezbracat de meie c-ar hi!icut 0 crima.,.

tiainele plme de sange, S-.8 spal;"t, aTm· Ne·am depfasat la piata !,>i am itF'ltrat Tn

brac2It aH,e toale ~i a plecat prin comu- teraJH.l. Jxuului, observand ca. la 0 ma,sa

n~. La pri rnllli Da r a bEi ut 0 ca fea ~ i Utn sue, a jucat b~JJard, iar la 20.40 a ie~it la statia munCltoriior ~i s-a urcat in autQbuzul c~we venea de 131 Filia~i, pied(ld spre Milita" sari, unde a a,LHls dupa ora 21 ,00 a mel's la t)arul SC Oandulo SRL Matasari, de Is ng a Plata M atasari, s- a a~ ezat la masa, comil.nd~.mdlh?i caf€l<:i 5i sue.

Ora 21 ,30.Ma aflam !ntimpulliber.Am trecl~t p~ 111 sediul bimului de politie Mata sari.A S Llrl at te le1o!1u I. A ra spu n s ofite ru I de servici u, pllJtonier old]. Madman Gheorghe. In bi rrlU a il'1nat ;o;;i plt8reaz:u Liviu.Ohterul de serviciu ne·a spus ca I" a anuntat Postul de politlo Bolbo~i despre Qmor, spun~t!du·i c-ar ti posibi! ca c ,,1- tTlinalul sili sofi Tndreptat spre Mat3sari, dupa crima, fllg§ndu-ne sa ne deplas.am in strada pentru a opri ~i c(Jrl~fOla ma$inile de rnlJncitori.

Ne·am depldsat In strada, in fata Po.~tei Mat~sdri -$i pana 18 22,00 am contmlat tacH€! rna5inilt9 c;are veneau de la ~8olbo~i. Nimic, insa .. , sa IlU 88 h meat crirninalul Tn m8i~inile de muncitori ?

pe rc h ~ zit i@i et®ctuaw, s-au gasit Intr~un buzlJnar al pantalonilor ban;ii IUllIti de 121. vietima • SOU ma de 252,500 I Eli: c;~leltLi i>se 3.7,500 I eli din ei'.P@ unele bancnot@ de 5,000 !@i se o bse rva sang €) I e vieti me~,

La~ 23,30 all sos it p roc u to rUil, me d ie ul ~eg i st, ofite ru I judicia ri st ~ i c~imi nal istu I dill la IPJ GOlrj, care :i-au dep~asat in oomLI[J8 130 I bast, u' n d e au efe ct ual C'El rceta rea ~a ~a~a lor.ului.

La 0,50 am f'eVen it Ie. Po I it~a M ata.sa ri, 1-8Iu ridicat de la noi pe crim~nal, in va· derea introducerii Trn a.restul Politiei JU1~ d08tene Garj,

'in timplJl a.lJdierii, Chinez!.JIlne-a. !Opus c<.'l. do rea sa. pile c e cu mill e rili la F~ I iasi, la 23,45 dupa. care ar fi pleca.t spre Timi~oara CLJ rapidul de la ora 2,00 urmand sa Illcerce sa tre",ca kewdu'os frontiera spre lugoslav~a .. ~i, este posibi~ sa fi r@u$it, avand lin vedere ca de la varsta de

11anii ~i p&n5 I~ 19 ani reu~ise sa tre.9x;a de ctHeva. ori gwan i~a, plecAnd de mai rnu Ite 0 ri p§ na in Ge nm a nlia.

in final,. aduc mii de mu ItLlm~1ri Win 03- cest intermediu (nu panlwu prima data.) domni~oartJi V~aQ\u Lilians, ~i domnulLl i Sdinteie COllstSinlin, fara sprijilliLiI carora Ilus-arffli reu~it p rin de.rea criminaJ u I u'i. relaHv repede. Vladll LiHana •• -;t m'ers II;;it piata, i-a WBeuno:;cLlt pe criminal, fiilld amandoi din acelaq:i sat a coma ndat un SL!e ~a bar 9i I-a rugat pe Seantei e Consta.r!ti nsa ne anlln~e urgent ,despre pnn;enta crimi~ nalllllui ~n bm,

Crimina.! Lli L.ica.nllte lion Llrm~a.za SJt pri m es.s ca. 0 pedeap s a c'u pdn sa i ntm15 ~25 at'lli peflitru faptel,e sale, prevazute 9i pedepsite de arU 92 aliln 2, 174, 175, 176, 197, 208 ~,~ 209 din Codul P·enal.

• PIL'farlaso~lu Constantin

-- - __ - --

Energia este capacltatea dB a stectua un luau (rnecanlc, electric, asrnanc. atc.j.Sl rrwers, electuaraa unul lucru necesita enerqla.

Orice deplasara a unui sistern material cere consurnarea unel anurnlte 'forte, adrca cere un raport a@ energie.

Un motor. lunctioneaza n LI mai daca i ss da S~I rsa de energie necesera, intr-o forma adacvata ~i rrurnal atilt l'imp cat ests aprovizionat.Dupa consumaraa resursalor energetice, efsctuarea lucrulul Inceteaza.Este. oare, valabita aceasta imagine !?i pentru celule ?

Sa poate asirnlla celula sau organlsm!]1 calular ell 0 maslna? ~i. in acest caz, care este combustibllul celular, sursa die energie o::l celulei ?

Mul~i savantl au fast dornici de a obtlne un tablou cal mal uimiter al natu rii dar lips~ti de UI1 sprijin !?tiintific corespunzator.Ei au asirnilat celuta eLI 0 rnaslna, mitocondria sau cloroplastul eu o uzina.

Un sistsrn mecanle se deosebsste fundarnsi nal de un sistom vlu,Comparatia ar putea·ser. vi claar I a formarea u nei imag i n i sugestive d.$upra celulei ca sistern ce produce lucru ~i, deci. cam necesita resurse enorgeticfl.

t.uc ru I este deflnlt ca flind prod u sui di ntre 0 an U mitiii torta (F) ~i dista.nta (I) de-a lunqul careia se exarcita:

L - F * I

l.ucrul necesar a fi parnru a rldica 1 kg la inallimea de 1 rn este egal cu prcdusul 1 kg • 1 m sau , kilogram rnetru .Kilogram rnetru este, ds alUral folcsit ca uniforrnltate de lucru rnecanlc. Oriunde exista matene in rniscare fie in sisterna nevll, fie in cele vii - se efectueali=!l dilerite forme de lucru

E)o:istenta sisternalor Vii este, astlel, eonditionara de un aport corespunaator de energie. Cclula, tiind sediul unsi nelncetate sl i nterrso mi~ca ri a materiei,

. este, in conseclnta 9i sediul unor intense circulatii si variate t ra n storrna n de en erg ie.

Se poate vorbl despre JOlla tipu ri de mi!;?cari la nival celular;

Exisf§: a rnlscare a cslulelcr in ansarnblul, ca organism€! indcoencente (bacteriile, algele. arnjhale, etc.)

Este Tnsa si 0 miscars intracelulara toarte intansa care, in p Eli rt e! peats ii 0 esa rva ta la rmcroscop. Pet1tru as igu rarea acestor mi.o;;cari. care condltioneaz§. via~a rormElli:i care cons· liruie viata este necesara 0 sursa. puternicfi de energie III stare

itali

sa turnizeza energie contlnuu ~i fara pierderi.

Forta vltala

omui a. content fenomenului vital ;>1 purtatorllor lui, Insuslri spsciale.Asttel. intumd CEl organlsmsle vii nu pot 1i aslrnllate unor masinl, orrul le-a atnau it 0 ,,[ona vltala" nscunoscuta.

MerlirHa el era, tnsa, clara: spre de oseb i re de mas in l, ca re reprezlnta surna partilor lor COrl1- pen ante, la ca re se ,~da.uga comtiustibaul, ce sursa de energis, organismele vii nu consfhule pur 9i sitTipllJ surna parti or cornponente.

Vml ar reprezenta tocrnal 1:1. ceasta Q;IJma, plus 0 Iorta "vltaIEt care te tace capabile sa reali- 202:(' vlata. Prln extansie, 0 rice comportement al orqanismului vru trebuie sa cantina snergie "vitaLfl"

DedinlJl conceptlei vltaliste a lnceput in anu11828. cind Wohler a reuslt sa prepare. pentru prima data in laborator 0 cunoscuta suastanta orqanica - ureea.

Pe vrernea lui Wohler. stilnta nu re prezenta 0 Iorta, ea flU pulea sa impuna. p~.[erl, mal ales dadi erau in flag rantil! COllt rad ictl e cu GoncElp~ii Ie oficlale,

• Popescu A.drian, X A

abordat cu pasiLlrlG ~i ill plinA libertate 08 COrlceptiile claslce problE!mele criticQ alc fizicii Pozitia gelle rala a lui Einstein intre experimellt 5i gilndireA fenomeilul JI a fast intoldeaLlna 8iCeeilSI. Expe iellta ded ucc piln~ la urrna dad teoria reptezint S1'IU nu adevarul. Da r Q,andirea poate me rge, 9 i adesea melrge of~ctiv, Inainte~ experi rnentului, tinand .seam$. de intreaga. (; u ~ ~oa9 te re. In' an ii 1905 " 1907. Einstein s-a (jdrLlil LJrlor lue ra ri i mporta nte (In!! Ii zica curente,Una din.lre ale a privit miscarea b row·n iana eu lm ind'i c alar posib il asu pra rn i~ca Fll mol eCLi la re a U,Il u i flu icJ, ad uca n dun adeva rat prog res in t ermod i na m iea acsstor II u ide.

o alta importallta I ucrare, '-- .....

aparutBi in acest raslimp, E1 prezentat • pentru explicare·a ultimelor decEfnii ale primei Jumat a ~ce$tLJi secol.

ferilOmenului cuantic de <lbsortie a luminii, observat de Einsteiln a fast 1m animator adeseori critic, dar totdeaLJna

Planck 1n 1900 - ipoteza strLJctu rii cuantice a util, al pmgreselar inregistrate de j·izica il1sa el 5-a trnut

fenornenului lurnitlOs.Era desigur Lill Pq$ catre D depa.rte de mecanica cLlantidi, care, pe ne5im~ite, a

Inlelegere cln,ra a ceea ce denumim viteza de propagare ocupat 10(;1)1 central in teoria fizica Gea mill medema, eLi

·a lu minii. daca ea cOllsta In particulo pu rt~Heafe de [oate ca la originile ei Einstein adusese 0 GontribLJtie asa

ellergie ~i nu In simpie unde ca Tn teoria care dominill de vale roasa, rll fond, a fost un .conservator ca ~e

r-------,-'---------------~-------. fizlca I n ace! moment. consid€lra masura ca singura garantie a ori.carei tearii.

Cea rna.r i rnport~ml~ lucrars din €licest i.narnic nestapallilt al razboalislor ~,i al aSlIprini. 031

rastirnp 2Ii fost electrodinel:mica corpurilor ~n inegalitatii :;;i discriminar"or. ~~alJ r~cut sa f!e fidel i:;Jailor

rni9care care punea b8.zele revolutiona.rei gel1eroase aie tillere~ii, e:dinzand ~j asupra ?tiintei ace-

temli a relcttivMitii reslrAns(!!, rezolvand toa.te ea~i atmosfera care a facu[ din Albert Einsteill un cre·-

greutEiti,le care oprisera III lOG pe fizicienii de dincios atl vizilJnii spatiulLli si tirnpulu~ con1opite illtr-o

talia lui Socutz. unica. plasma cpntinlJ8-

Partea din univers din vBcinatat@a uraselor eLi laale ingrijlirile su.rerii sale,. care I-a ilitov ra$it in

materiale apare curba. eu a conclu.lie t teoriei exil, s-a MinoS din viata l.a 18 aprilis 1955ir1 locuillta sa

la care Ei nstein a gandit zece ani, eu din Princeton, depliute de prietenii c.are i-au imbogatit ~i

IllcordElre,ECLJalliile dlferentiale de ordillu~ II, imfrumuse~al parlea eea rnai rodnica ~i straluciloare

asemellea celor dill teoria newiOlliall3, aveau pelltru ~tiill~a a existent'ei sale.

10 nBcunoscute ifltre potentiali gravitationali "?'i Personi3Jlitate cerrtr~la a $tiintei veacu~tli nostru, AI·

eompone ntele simetrice gjk <:de forme i bert EinstHill a mod@lat geome~ric, arhitectural 0 parte

patratice cafe defin ea structu ra metrica a din Blceasta :i1'iiint,l, intr~un efort contilluu de parfee-

IJniversului. tiollare care i-a implicat lntreagEl fiinta ~i ga.lldire; mul-

In !?edintele Academiei berlilleze de $tiinte tiplele ei eeOU ri sunt indemnlJ n nepie·ritoar.e eEl ne-au

ea !?i in toate marils rell..miuni alB fj idenilor ramas pontru cercetarea ade-v.3.rurilor ~j frLlml.Jsolilor

vie!Ji. • Balan Claudia, XI A

MLiHe din teori'ile ~hintifice mari par. 1."1 un tlloment dal ci:i·~i epLJi7eaZa tOElte capnciriitile creflt()~re, obligandu-i pe allditoni· $tii ntei respective la efortul Urlor reillnairi tundarn8rl[aIG.A~a s-a, int3mplat GU rnecanica newtollian-saugraugea na, cafre sfarsitul secolLilui lroC,l. dnd a fast pusa OdflW. cu cercetarea problemelar de proparJare a lum.nii, "in tala contra(Jictiei ca.egorice d int r~ regu ile date pent ru calclIla Feil. vi ezelo r In llli~carE relativa .o;;i refUl.Llllurninii de i'l se supu ne acestsi rf~gIJIi. refuz pus In evidcrlUI. de celebrele experiente ale Illi r· .. Hrlreison :;>1 Morly. Prima rni~care a fost de a incerea o acoillodare printr-o lJx.plica~ie simpla : un corp solid - cum ar fi Parnamtul - ti·Urf~ra (J contra.c~ie in directia deplasadi sale CU 0 viteza conslderabliELEI a dat chiclr marele fizician Albc rt Einstein s-a n;§scut la 14 martis '879, la U 1m pe Dunare, in ccltul sud-vestic al Germanlai nu departe de Elvetia ~ Franta.Familia se muta Illai intal la Munchen. apoi la Parri Si Milano in Haha. la:<;,andu-I pi? Albert, incepand de la varsta de 10 ani. irltr-un iniemal pentru a urma Gimnaziul Suilpold din rv1U[lc'len.

Acest prim contact cu \lia~a :;;colara i-a arniiirai li" lele. Dupa. propriile-i c:uvillte "i"a lnabu$il bucuris. sfSmta. a5pira~ie catre cercetare. ~lceasla drilllicata mica. planta, are nevoie III primul.ralld de libertatio'''.Desl[lIJ r, afirillatra. 8ste mai tamE si retlect.~. irnpre:siile ace;lm t:ile de scalar inte ITI. 0 rictH ar fi de succi nti:i pm:.'€tltarfla vneti i ILli Einstein care a r scolit s cole ell ideile .. eu cruzimea tli asupm universtJJ.ui, m.l vorn tmce mal departe tara a arninti de paSiUn(la sa pentorlJ rTIllZIC8, trnnsmisa. de la marnCl sa, pianista do 0 mare valoa re.

Odata liber dG prcocuparile materiale .;oi didactice. a

ste.in

plea. •. ale· dispozilivelor optoelectronic,e ·semicon·duCloar,e

. '

P robte me gel nera Ie.

Dispoljti\l~Ie-opto~lactrOJ'1'ice ale carer principii de tunctlonars ~i mod de construcne a fast deserts in capitQlele pretledante. $1J11i! lItilizt:l.tEl' nstazi Intr-o rnultltudins de dornenii ale~ehnlc.ii.Pentru: a illJstra djYersitatea aplicaliiror dam in oqntinuare 9 sarie dQ G>cern· pie semnifir:ative.

A.Aplica,lli ale dispoz:itiye.lor fotosensibile.

I.Aprinderea aLJton1~~ll!.a unor [umini la lasa!'ea lnfunericulul ~i

sti n gerea 10 r a U to mat~ Ziu1t.

2.0ettlctarea U.e inaancli~ care sesizeaza lurnjrl"," fo-cullJi:

3,S1.Jpravegherea flaci3.ril la arzatoars, ..

4.0etectareia prelenta i m stalu lui ill candesce nt in uti I aj ale din

illdL)'stria metalul'9191 (Ia benzlle de transport, lamineare), 5.D6clan~area slncronlzata a uner lampl hilger fotografice datoririt fIIJXU'IUi IUminm. ~I altel Jampi. ~

. 6, Detectars3 !!i C a.i'lteilor eXCel s i ve I a coleetorul e I act rnmotoarelo r de plJterQ, pantn.l iev~ta rea date rio rari i •

7. fe lecom~nda: 'Jinor:dispali~~'IIe pnn tasclc tJ I IU rnl flO·S. SJntre:n.JJ)€lrBiI autorl;~ta a hJnction<ilrot .. mar mai;iin1 • unel!c cand I operatorul a int~at trltr.O~7.o11~ .l:Jrlde aste pericol de accidsrsare, 9.limit.area oursel la mMinile • unejte cu rniscare rectlllnle, , O,Sesi'zarea rl.lperil fiwtu'j '~axtij sau mstauc) orl a bon (rnetalica, rnagnatlce, de f1lm) ~i oprin~a iflstalajiei respective -.

, 1.Sesizarea marimii bl.fclei de arnortlzare a unor ben~i (mag-

netica, de filrn, ~nn1ural~, pentru calclll~torl fara !'of11act rnecanlc:

12.NurnMarea unor oblecte in mi~care. .

13.Ma8iJfarea oiv·e!ului l'ichidel,or 111 rezerVbare~. .

14. Cit i re a. be n zjlor sau ~a~t()le~o r pe rlQ:~Je de calou lata r 15.Sesizarea. momentului 8Q"hiHb~tii uMl.Ii csntEWlri instala~.iile

au1·omate de donne.

. ..

16.PornJrea ~i opriraa manometrului ele(;lrof1i~ ~aiJ dedan-

. . (cr;rUirltnu·~ 'i~~_llf!libU~ 2i;)

clWl,UUQi/,e ,_ m j)a.r.'lIlU sarea aparatulul fotograric la soslre in unale cernpetit] sportive. i 7.Masurarea unor' cbiects (vetlicule) prln dB~errnfni3iraa timpLJIIWi scurs ir1tn~ mornentele trecarll prln daLIa .barisre de lumini~t. 18lSesi.zarea automats a suprapunerl! Ul10r nlese, laolalta

: concic;jEmtei l.HilQr orltioll prln care trees lumlna .

19.DstGrmin.area pozitLei unui oblect (prln urnbrlrea unul fa.· tod etecro r).

20.M~tsurarea ilurnirlarii !i'i eventual reqlarea automata a expunerll in tOfogratie, clnernatoqratie. tellevizil.lflEL 21.Deterrninarf;Jil! ternpsraturii de euloara a surselor de lurnina. 22.Reglf:lJul automat al stralucirU ccranulul TV ssu a Jlurnlnarli tabloului de bard al unul vahlcul In runt;:lie de lumina ambianla, .23.MasLlr<:m<!2t transparentei sau retiectlllntei uncr ccrpurl pen. lru vsrltlcarea calitetii lor {Mrti®, colorann, teidile ~i a,ltele~.

24. R.eg larea automats a CIJ rentulu I prtntr-un bee, T01 scopul

: obth)(3rii unsi iluminari constanta 111 tlrnp.

25.Ma.sura.rea r"diatiei solare In !)ta.~iiI8 rneteoroloqlce. 2f.l.Citirea pistei sonore optics a 'filrl11f)lor cinematograflice. 27.Detectarea radiatiei din spectrul vizib] sl itlfraro~1J1 sau ultre-

violetul aproptat 1n spectrornetrle. valorlrnatrioe, erornatoqrane, 2B.CaplaJrea imaginilor de televlzlune (earners TV) 29,Corwertirea Tn vizibjl: a im<.3ginilm din infraro~u. 30.Conversia ellergiei solara in ellergie el.ectrrca. 31.Copierea docurncntanei scrlse, desenate sau fotografia:te

pe Mrtiie.

32.C,artarfJ~ automata a docurneritatlel prin citiraa 'optica a.

Ul10r codurl scrise pe ea.

I 33.,1derrtificarea EIi~tomata' a vehlculului ce trece pe llir gill un

post di3 conrrol datorita t.Hlej pl.1lci eLI 09,lillli ref[et:toare asezate du~a un anurnt cod, pe care U pOGlrti!i vehiculul.

34.Masurarea fara conta . .c;t CI h~I'atiei Wier pies.~ afl~t~ in rctelie. 8.5. Transtorrnarea uns! dieplas~ri llnlare S1lI1J unqhlulare in sernnal electric, prin urnbrirea 'traptata aunul totodetector, 86,Ma.SLlrarea fata .ccntact a temperaturllor mart, loiosjnd l

radiatia ornlsa de c:orp. . ...

•• ' I,

37,Apljca~ij ale dlspozltlvelor fotcernlsive.

. '"

B. Aplicatiial e dispozitkl/e·lo rfotoe mislv€. I.Indicato3Ni lumlncase ell I..,ED·ur~ pentru :·Pa.r'lQurri de sern-

, nallzars, aparate, .':-' .... .

2,Afi~f;l,re(j de. c:if re, J~re ~i [dlle 5imbolu ri irr aparatura e~ectmnPc~. J.Surse de Ii.Hnrna !'fJIotlocrorliatic~ (diooa1$ser) 4,$tratosc1oapf;l ~i StJfse de JlJm~na mOdu~ar~. folosire.a U~D~uri

s.au diad e JaseI.

C.Aplicatii ale cuptoarelot optice. I.Trili'lSll"literea semnaluiui catre JJf1ul ::;au mai.mLl,lii raceptori.

fara reactie !iii interactiLJne intra Acestia .... _'. :.'

2 .. lzol·area alectrir:B. adn:;uitlJluj de comanda fala de Cfrcuitefe

'. 1- .

comanlda ~e in in s~ la ti i led e auto maHza reo "

:3.Tra.nsmHerea. ir<formatiUor frtr~ oonti:lC~ g?llllanf,iJ intra sursa ~~

raoeptor. . .. :.. {:'" .

" ,',

D.Aplk;a~ii GiJ ddSpOlihvG ·fotQemisi.v8 si fotodetecfoare.

I. MOOLJla r·ea ~i de roodularafl.. pe cala optica a urll.J.i s~mnal electr1:c. 2. Te:lecomanda op~idi pe drst~f'it~ 'relaUV mlco§. prin lumina'

rnodulata III .amplrtudine sau ttecventa~. :.:

3..Gh!darf;a a.utomat.a PEl trasee rectilinii a unDf utHaje prin

fa,sci III I las e F. . .:'

4, T ra nsrn isia~h~ in:r9rrna~ii (oi mare; ~emli ale de aud iofre<cven!4)

,

pt~~ aer sa.u optirt::e, :' '. ::. .

Pe rJuu a da cans lr L1CW r ilior an-lato rn po-~ ibnitatea expe rimen~lri i $oi fam,fliari;z:arii cUr cClmpOl1sntele optoelecUoi1,icEi, \fom p,rezenta rn corltiniJ8re 0 .selFie de 22 de montaje electroniCS Cafe tolOSGSC as~'" rei d®.disp.ozitivl3 in sDOpul :realizarii (mar automatizi;lJi~. tn~:S!)rtUorj

I de inl~Ui$.itate ItJminuasa, afi~i;lIr8 a activitaFr·i;lin.ylSl.~a: Qatpat'e. zilele.Aprinderea, autpma:Laa. lu mlnii cilnd se i:n~~reca:, .t~leCQ~:· m~m:ja unlJi aj:Jara.1' de radio SBU te!eV'.zor~. niasuraI9.a expYllerfi Ia-

. totagrafiere sl.mf )iJcrl,Jrl a Caro~ IJtilitat~:es1e: cUfloS'cuta pentru o ric I ne. Od at~Tn rGI9aSGafunc~ionar'e.i;1 unQt as ~ mehea Cir~.lJllte" cititorlJl T~i va .f:lLJtea da seama ~'i de.modiJl Tn c<lIm'dtspolitivele apoele-ctl'o,nioe sunl IJtilizate in aHe domenij de actMtate .. oum SlInt

r.ele enl.lmerate ,rnai sus. .

[).ou.a example: rntre· circuitul prel.entat in cane C~Je .. sern· nalizeaza 1aptul banal ca Tn cutia de scrisori a f!}~t lntrodusa 0 hEirtie - ~i u:n citito:r optiC de cerlele. perrorate pentru irltrodu!Jerea datal'or ]ntr·-un sistem de prelucrare a informaliilor nu aste nici o· dife:re~.t5 de pdnelpilLl. ~ . . ' . ;

I 1:-& fel, relelJ~ fot(Jelectril;l :ear.e ne ijrrJlJza; f!lcAnd.s!:sune 0 I son er~e Ia. tIF6cerea unejpersoana pri n :s pa~ul CiU prins intH;l I.J 1"1 bee 9~rokidetector poate fi fQ~ute bine 'rQI Qsjt I a ~mrf'lruperea a I,!tQmElt€lc a fun6tional"ii unei J:jr&se atunei candoperatorul inlroouc;e'f118Jna

lntr~o zoni1. peiFicL.llo88a. .'

date rrnine rn tscarsa unu i corp dat sub innueUl~a unel forte date, !?i a PLIS bazele rnacanlch ceresti, cesceperind legea gravitatii unlversaie, fiind una din marlla leg~ ale naturu,

Legea gravitati i unlvarsala, stablllte de Newton, a Iost conlirrnata psntru Intrspul Cosmos, pentru sis'teme de stele situate la 0 dlstanta de 30 de ani lumina de la Boars,

Problema cauzai qravitatlei universala ridlcata dar nelarnu rita de Newton a preocu pat pe fizic ienii secolelor al XVIIII-lea l?i al XIX-lea.Sau faclJt nanurnarate lncerearl de a da 0 exphcatis rnecanica gravitatiei sau a reduce la atractil electrostatice, fara inSBI ca In tizlca claslca sa se aj u n gEl. la un rez IJ ltat sati sfac£rto r,

Potrivlt teorisi relatlvltatii genera!e 9 ray ltatia este de ace easi nan, ra cu forta ce.ntdfuga 9i celelalte torte de lnertle.Grevitatea este cuprlnsa szl ill slsternu I notlunilor Iundarnentale ale fizicii.

Tot atat de aetuale sunt ~i descoperirile optice ale lui Newton.Conceptia ca lumina alba este cornpusa dintr-o lnflnltate de culorl simple sta la haza optlcli Iizice rnoderne.Razele simple, nonacrcmatlce care nu se schlrnba prln retlsxle SElIJ rsfractie su Flit elernantele cu ajuto rul carora FIe· sxpllcam culorlle.Proprletatlie perlcdlce ale culorilor simple, deduse din lnelele lui lsaac Newtqn. permIt caracterizares ln mod oblectiv, numerlc, cu alutorut notlunllor de lunqlrne de unda si de freevenM (Thomas Young),

Oescoperirile IlJi Newton constituie 0 tnBlapUi tnsemnata a propresulul stllniific reallzat In oocursul veacurllcr.Nurnal prin descoperlrea Qlfavltatlal universals, Eli acelei legi simple carela ii 5U nt s upu s east rei e eEl I e mali marri drn Un ivers, ca. ~Ii partile cele rna'! intime ale materieL atomi ~p mQlecule. INewton ne-a df3.1 0 imagin" nOLIa a Universului. neMnuitzl. pan8 la el.

Doci se poato spune C,3 Newton a gasit un haas in ~tiin~a iar 131, prin lucrarile sale cruciale, a pus un Illceput de ordine in acest haos; deschizand drurnuri pe care !?tiin~a avea sa pageasca cu succes.

"NatLlra ~i legile ei zikeau Tn bezna

Domnul a z:is sa fie Newtol1 ~i se face lumina" Ve rs mile poetlJ lui Pope.

Ma.reJe rea.lizari ale Illi Newton in CI)noasterea na.turLli, un fUlldamenta.rea 1I nor sti in~€ ca. rnatemstica, astwnomia, fiz'ca ~i teilrnica rlEl T.ndrep· 18. lese Sa· I camCle ridi rn d rapt un ar h i'lect al s tiit ~~el rnoderne. • pgp~SCU Elena, XI A

Isaac ewton - arhtteet al $tii- tel moderne

In randul rnarllcr des cope ri ri ale I umu sa sttueaza la lac de frunte rnareats creatle ~tiif'!tifiea a lui Isaac Newton.

Dcsi au trscut mai mult de dOLJa secole ~i ill" matate de card a fost elsborata. opera Illi Newton sl-a pastrat integrar acfualltetea ~i tnsemnatatsa, constltuind un fundament solid pe care s·au dszvo ltatt izlca, rnscanica i mate mat lea .;; i ast ro no mi a.

"Eu nu sttu cum vol aparea lumii, dar ml sa pare ca nu sunt decat un eopll care Se [caca pe ~a.rmLJI rnarll si dlstrandu-ma, gasesG din cand In cand cate 0 pietricica mai lucie sau 0 scoica mai frumoasa decat de oblcai, In timp ce rnarele ocean al adevaruiui zace nadascoperit inalntaa mea ", spunea Isaac Newton.

Opera stuintifidi a lui f'Jewtorl a lnsernnat 0 cotitura irnpo'rtanta ln lstorla snlntelor.ln ce pri\fe~te valoarea ~tiinlifica Eli ope rei lUi Newlon, sa sa ·elli· d~mtiaza. mai Illtai Tn domeniui mmetnalicii. Bill10rnul lu i Newton si se riirle infi nita sntms I eg8ite d·e aC earn sunt folosite ~n modul curent, alat 1[1 pradiGa, cat ~i Tn matematicile superioare.CalculiJl infinitezimal descoperft de Newton este astazi atat de utilizat Tncat nu ne pUlem imagina maten~atica fara el.

EI Sl~ la baza stiintelor IlfltUrI! ~i a tehnicii contemporano 9i mzultaJele sale atBit teo ret ice cat ~i practice sunt nepretllite.Pri!1cipiiie CQIQ mai generals ale fizieii slmt s)(primato eli ajutoruI eClJatiilor dPferentlale .'\'i integrale ~i ale calculultli variational.

La mecRnic:a lui Newton ii datorum pr-ecizarea notiU'nitor fLlndamentale ale aceslei discipline ca ma.sa, forta, cantitate de tlli$care.EI a stabilit legile fu ndamelltale ale dinarnicii, care permit sa. sa

rlene "Romeo :;;i Julieta", desl este localizata in Verona svului medlu. ramans, de fa,pt lndlteranta de cooroonatele ei de timp 9i de spatio.Evemmentele care compun sublactul se pot petrece oriunde sl oricand, CIJ ccnditia sa existe doi indragostiti care fac uarts din familii sau grupurl socials allato tn contlict.Aceasta clrcumstanpi oxplica atAt indelungata cariera teatrala a opem! lui W.Shakespearoe sl succesul de care s-a bucurat, cat ?i actualltatea el, la fel d~ mare, neurnbrita de timp. N U nu mal caracrerul Ioarte general al suuiactului -lubirea traqica a doi adolsscenti - lustitica celebrltatsa sl unlversalrtatea personaielor rnarelul autor enqlez, cl ~i valoarea estetica a acastel traqedu, careia In mod unanlrn l-a fast recunoscut regimul de capodopera.

Emii lui W.Shakespeare sunt doi adolescenti carE! aparun unor farrul!i bopate aflate in dusmanle.Montaque ~i CapuleL Ro meo !? i J u Ii ~t[j sa i mal nesc print r -u n joe al hazardului :;;i se irldr~gostesc., urtand cu totul de lira care Ie des parte farniliile. Dar lubrea lor este, totusi, atectata de ura dintre psrlrm, fllnd obllpati sa-si ascunca nu nu m ai d ra gostea, ci 81 casa to ria prl n C 11 rs se leaga in tf'linii. (;U ajutorul partntelui Lorenzo. conlesorul :;;1 ocrotitorul lor. a sulla do intamplan!.'ii eoincidente, legste ~i de spalma ca iubirea lor ar plIt.ea fi descop e rita, aj Ull ge sa Ii separe.

Alte coillr.idente. confuzil, neconcOFdante, prin care destillu I s.e ames.tecal Tn dragostca lor, clue in cele don u rrna, la SiflLlcider,ea celor doi adolescenti. Sinuciderea nu este numai Ull serrHl al dispermii IJHJragostitilor, CI 1?i expresia refuzullii lor de E:I nu Ii lmpreulla, 0 m.a.rturie s uprerna a itlblrii. N u mai putin, sinuciderea tinEifilur devine ~i 0 mustrare, neformul~td, la ad resa III mii lor ~ i a prejudecalilur ei.Est.e 0 rnustrare postumaj pe care fflrniliile aces tors 0 int€,leg ~i care. la jllmormanlarea tinenior. face ca vechea ur;~ dintre Montague ~1 Capule1 sa inceteze, fa.ra ca aceasta sa pOi:1.ta. risipi si sufennta adusf.:i de moartea eopiilor.

Ce rjmane din orice fiint<c ? Actele ei cele mai perfecte. intre care actul iubmi ca suprema evidena.Cum numai rlilligia po.£ite ::ita alaturi de dragoste, i se peale

reprosa acastela netncrsdersa in om. Tensiunea emotlilor a rldlcat arnoru I pe verticala, transtormanou-l in catedra la urnana.Draqostaa dep~~@~te religia. care a transtormat timpul ln morrmnte. Sinuciga~ii din dragoste lntrac c_L.I rnult slnuciga9ii din motive r~ligioase.

Anzotropica, precurn timpul, draqostea caura Ai elimine prima cadere a 0- rnu lul.Ea se opu ne condltlonatul ui, Incearca s~ abole8iSca raul de dezordlne, raul de descompunere 9i rau I de solitudins.Dace-s: lntarzla contactul, aproplorea dintre "extrernele care se lubasc nu mal are lac" 'Nlci 0 zn tara lacrirni" boicoteaza t non 0 Q'en i s rnul poetu lui.

Romeo. ~i Julieta erau doi Indfagoshn care SEll iubeau atat de mult [neal sl-au dat viata unul pentru celalalt :;;i in acslasi tirnp si-au sacnfcat vietlle penrru illbire~ p cam 91 0 credeau irnposibila ; IlU se $tie nic~oda.'ta dacet eel dol nu se slnucideau

d aca n II rezo Iva LI preble me led i nlre c el6 doua famWi. pentru ca aiurcl cand lubesti totul e posibi'Dar Gel doi au vut un destin mai putin terlclt ; de 'rapt asa II vedern nol de aici, caci nu putern $'t~ ce S6 intampl§ • "acolo sus" ; d racoetea dintre eel doi

d LJ reaza pana. dupa mea rtea acestora,

, chiar !iii dupa mea rte, Dragostea este ca 0 vraja de care nll po~i sc-apa LJ1?or, nu vrel sa scapi de ea ·'1 u beste-ma tand ru, iube $te- ma ad eiVi'ii ra t. tea ta dra gost ea mea e pentru tine" spunea Elv'is.

lubirea lui Romeo pentru Juli ta em. at8t de mare incat viatil nu 0 ptea cIJ~1rinde. nici macar timpul $i nornarginirea, nlJmai viata ve!?nica de dupa moarte, unde to~i Sl.mt fericiti; ei s-aU unit pentru 0 iubire ve~nica.rntotdeBuna au existat 9i vor exis.ta un Romeo tid 0 Julieta. acolo undev". urll::Je iubirea este singurullucru pentru care lraiese eei doLDestirllJl lor, al iubirii lor nu poate fi stabilit decal de @i ; oricare a( fi destjn~J I, ,iu bi rea nu va dis parea n iCiodala : aa va dainLJi peste tif11puri ~i se V~ opri la toti, indiferent de varsta, de rizie, de intelect sau de situalia materials csci ea este oarba ; va dainlli la fel. cum capodopera. "Romeo ~ i J ul ieta" a SLIP ravi e~L.! it peste ti mpu ri ca un viteaz. eel 0 ana care I'lB fn\!a~a cum sa iubim !?i In care linear! M r@nasim.

• Bou~e,~.fi Mirceal, IX A

Two GentlemEn of Verona" {Cei doi tinerl liu] Verona), Love's Labours Lost {Zadarnice Ie cl'unllrJ ale draqostel), ·'RlChard 111'\ "A Midsummer Night's Dream" {Visul unel noptl de vara) "Tha Merry Wives of Windsor" (Nev.8stele ves€il€l dtn Windsor), '·King John" (regele loan), Romeo and Juliet (Romeo 91 Julieta), etc.

Dc asemsnea a publicat $i 111ulte traqedii, rnulte GU subiect de roman, precurn si cornedile "intuaecata" (Twelfth Night' ~ A douasprazecea noapte ; Trcilus and Cressida - Troilus ~i cresica : Me"l.sure for Measure - Masurtl pentru masura : All's Well that End Well -Totul e lAne cane se starseste eu bine ; Julius Caesar, Hamlet. Oth(:lllo, Anthony and Cleopatra - An~onilJ ?i Cleopatra) _ Fol osi nd 5 u blocte J e ci rCIJ I ati e suropeana 1.51 acaa vrern€' reoetablle Intra pcvestaori prsnum Matteo Bande'llo. Boecacclo, ori intra scriitorl eli antict-lit.iitii precum Plutarh, l.uclan, Ovldlu sau din vechi cronici engleze, Shakespeare acorda, in spiritul Henasterii, 0 importanta dsosebaa zugravirii sufletului urnan, surprins in sttuatii • lirnit~, !I""! dezvaluiri de forte contratictoril, violenta adesea dlstrugaloare, 111 lntenorul acaluiasl indiwLPentru Shakespeare. ln consens cu fitosofia anricrlor, reactualizata prin ganditorii Re rasteru, ornol, produs al narurt sste chinteserrta energJilor cosmice, E rou I tradeglel shake speanene, titan Tnzes· trat cu tensiu ne enarma. desf6.$umta Tn Clcliunl ptJternir.e ~I de exceptie, asem2i.natoare. prill O(gOIiLl1 neJ"l18swat. eu ;'hybrisul" antic, mintra Tnsa. prin zbuciumarea fara precedorlt a cOllstiintel, care se auwanalizeFlza. cu lueidltate. in wordonate Ie eDna it is i LI rna n e. S 'take speB re &ste aeel poet care. de 18 Homer incoace, a clinoscut rnaj bina pe oarneni, d& la regi la cer:,;etori, de la luluJ Cezar la John Falstaff si care i-a vazut eu 0 putere Cl Intuit ei ra;eori irM!lrli!.a (Wieland). rntelegerea filosofieE! a vietii a precurl1panit f?i aSLJpra cornpozitiei open::!i, in care scene ,ourlesti ori tragice. grotesti ori magico~feerice alterneaza. corespullza.nd varieta~ii ~i pferl@.rili:ilii ~xistentei, si, in acela:;>1 timp, fanteziei Uflei imClgir1ati i inepuizabi Ie lrans1i'9 LJ rate in Iii nbajul rnetaforle tensionaL fluid 5i dons, f.ldc3-ea flfonstic. de pregnanta indJl.,'Kl alizare.

ACliunea ep.lebreJ tragedii shakespeu.-

Shakespeare William (1564 - 1616} a test un rnare drarnaturg sl poet'enqlez. Personalltate covarsltoare a litsraturli unlversale, lrnpus in mod absofut in circultul valor lor mondiale gralie recsptaril operel sale In epoca rornantlca, ShakespBare a devenit sirnbolLlI geniului natural. Tn?p.slrat cu o c reanv ltate de m,u r'gi ca, ptas mu itor i neqalabll Dr fr@smatuh .. ;i vietii umans in cere

~ .

rrai specllicc, dar 151 mai subtile rnanrestarl

a e sale. ~i totodata. prin magia vcrbulu' sau, unul dlntre rnani poeti ail III rrai, BlOqm fi a, restra n s a 1101 G.:1. trNi:t date Si.J rna re ( a fOct actor din 1582, Tn trupi3 lui Richard Burbage, a prelLJcrat apoi in rnod gefllal plese rnediccr ,a caror identitate astfi7i e pl8rdutti a devertll proprietar asuciat fl.1 teatrului ·'Globe'· Tn 1597, numit ulterior sub protectia re-gelui lames I. 'The King's Man·', S"D lansa! eEl autor geniaL original. cunQScand r;elebntatea in epoc~ ~i 5"a retras Tn plinfl. [llorie in ora~elLiI natal. Stra fordupr)f1-Avon. pe 1101 1610), a contrit-)uil i"ntr-a bLina mas.J ra, la con lura rca unei au re I~q(]ndare In Jurul lu~ Shakespeare.Opera stiakesperiana, Tnsumand 37 d(:l piese, [JoBfTltJle r1t'lratilfe ·'Venus and Adonis" (159-..1, Venus ~i Adonis) si The. Rape Qf Lucrece (1594 Rar)ireB L ucretiei} !?i so'llete 7rl marlicm.t f_lOlrarctlizanta (Sonetts, 1609). a ios:! eld~Xlrala. dupa opinia maJoritatii stmkesperolog lor, fn patrlJ penoade.Gpere CU 0 s em '1 ificatiQ doos eb itA a LJ fast : "Gamme dy of Errors" (Comedia incu rcaturilor),. ;The

SfEmtul Vdlerrlin as! e 103 data de 14 feb!'1 tarie. PentnJ tmenl ineJtd.gostlti Sfalltut Valentin cste eGa mai frumoas.a sarbatoare din LJltnltl luna a lerrtiLAceasta sarbaioarEl este impFlJm..Jt.51ta din Ame· rica .Ea mai este CUfIOSCI Jta sub denumirea de z~ua indragostitilnr.ln

... t.lcaasla Li, tOli bilietii trebuie sa dea 0 mid. dtentie persoane'l iubite_ f,n ziua de SfEmtul Valentin ellisr mie l11i s-a Int8.f11plat, 18. ~coala, (1 Tmfimplare hazlie.

Dupa a aOlla ora am inta~llit-o pe prieter18 trlt3f1. care trecea spre ClqSil ei.Eu camd am vaLut-o <im intrl'lt in clasa am luat floarea caro wma sa i (J darulesc.Am plecal Cll gandul sa-i dlHlllesc lIoBrea.Dln grflba card 8-0 ajung m-am irnpiedicaLin a.eel momellt domnul dircc.;lor i1 itltra{ ill 110ILJI etajulul UIlU. Dumnea.lui no-a luat de Qat 9i

. ne-f'l TndrEptat spre cancelarie.pana sa ajl.lllgem, dumllealul m-a critic,}t (;2'1 rill -$tiu slit ofer 0 floare ullei fete.O dOita [jjuns Tn cancelarie domnul director m-a Lrwilt1:lt clJI'n se afera 0 floare unai fete.

Dupa aceste reguli spuse de durnnealui i-am ofent floarea spunalldu-I c2ll8vd cuvinle si am stiJutat-o pe obraz.

Domnu I di r.ector ne-a pu pat pe ami=tndoi 5i ne-a dat voie sa

p Im;arn. . . • Ma.no~ e JU lin. VII D

Un gcst frumos

De SfantuT Valentin~ zi a lui Cup/don, b&iieJtii fae. mfci afenril ff~(elor

PrJ ott/a de 14 :februarie, ,and a fast sarbti!'oorBa Sf. Va'entin, am primil. 0 fIoo m de la tJn Miat CI'l re .'3 mai fEicLJt mici atenlirf~telor ~1' sf miG.

Cand rreC8i:lITi spre class A/in f:J .~tergi:lt sa ma prfnda sa-Illi dea floama ct}nd domnu! diredor tacmal a intraf la etajui I.

Dcxnnu[ director /'l1.4tmt di A/in a vrut ss-nw dw {;I !loam !jJ l-ll crlticat C~.l r:t{lF.l frni da 0 ffoaw ? Ne-a fuat til canceiarie ca S".1.m;; de~7 ftoeroa. Dupa ce mi-a dat f/oarea, domnul r/irootor {l(N1 pupat pe amill'ldoi.

Fe~eJe din clasa all rnceput sa radii de faptul cd domnuf dr~

reotor ne-a lust in cBrlceiarie. .

Mre mi t::h,i parut Uri g&5 t fwmos din pattea lul.

• Sii_ftau 9ana, VII B

de recitari, ultima fiind proba la cam il3telG au fost puse sa spuna clefinrtia dra.gostei.Asta S-C;l int.iimplat pe scena, dar oare ce s-a in Eill'lplat Tn elise?

Sus, fntre vestia ul etelor 5i eel al baie'tilo r se aflau eei dOl D.J. (Mire,ea si Dragos) cafe se aeu pa u C IJ rfIljZ iea.

j ntfe prob el e COIlCU (su lui .f8- tele aveau cateva minute pentru a SI? sChirnba Tlltr-UrtU~ dill cele 3 costume (de z~, de saara si sport) .

~ n II€) st i a re pe bam;; i .zace.a u tot felul de l1aine, truSH de Illactiia.j. pantofi, iar parfumu rile pilitsau Tn aero

Cli tQate ast,ea, toate ~artlcipi3inte',e mJ h"iU~lt sa fie gata Int.Nm timpfoa.rte SCl..JrL

La sfar~it ju niiJl, (format din domllul protSaceanu len; damIll:;;oara prof,Cirsl.6a Loredana si 3 elevi din clasele a. Villi-a) ajutat de cele do U a f ru mQas e pn!ixe ntatea re (Popescu Alexandra ~i VladealllJ Ancu(.a) a ales ta.s~ tigatoarel,e :

Locullll-IPostelnleu Ma.dalil"w.

~ VII Ii.

Loculill - Ba.doi Alina • V~I 10 Locu~ I - RtJSU Oana - VIII B eLI tOlii am sarbatorit mal tar-

ziu la BallJI ~ndj'Eigosti~ilor.

• Eladoi IU~na

LOGul ~ • clasa a VI·a 8,.: 83.doi Alexand ra, Pamfiloi ul AdeIi na, Tamar~ L~JlUl, Dodenci Rm:.a 113 - di ri g. C eau9 esc u Zizi - CIJ gg de pUllcte.

Lor.ul II - clasa a VI~a B - dirig. Graul's Domnicfl.

lLoCLlI I ~I - elasa a. VI-a C - dlri9_ Fotescu Elena

LocYI IV - e la.sa, a VI~a D - dirig. fillip Elena

Ca$-tig5itorii au fast f,elicitati de pn:rfesori ~i de colegii lor, dupa. ce fus~s9ra sustinuti c u a· plauz.e iri timpul cot1c'ursului.

A urrnat COflClHsul de Miss pe Glasa a VII-a, participand 12 eOllcu renle : G iOrlea IOlleia, rv1t1J1lteanlJ Geanir'lfl, Postelnicu Mcldciluna, 8adoi Ali rna. R USlJ Dana. Pamfiloiu Madalina, Daeseu Dani,ela, Filip Elvir.a, Uta Mire la, Drag he sc LI AnClJ~a, Pet ra ru· OanSl, !'1amescu lIe6iria. '

Au existat cinei probs, insa concurSlJ1 s-a bazat pEl frumusete, inteligenta, discutie, elegant-it.

9i d8di proba de cultura.-generala ( la care ,emotiile ~i-au p'us amp re nta) a fost cu m a I'osl, iata ca la proba de dans felele (cait'El mai de care) s~ fa.tai8!u prif'l fata juriului, dallsand dupa rtitmurile manelelor_

U rmatoa re 8i p roba. a fos.t ce aJ

'14 februarie - Zlua In care tot i indrsg 0 st it Ii ;;;l1J sa rbBttori t_

. $i cum era sa: lipseasca aceasta zi din calendarul scolii noastre? Afd~ele care ne anull~au tUn SU PER. PROG RAM au itnpanzil ~ooala inca din primete zile ale siiptarnaniL

Multa muzica, distraetie ~ i concursuri peste COIlCLJ rsu rL Prugrarnul a inceptft eu un gr'up de recitari dedicate lui Brilncu~i. Ijrmand ape! Concursu! pe te· ma Constantin BrElFlcusi, irltre cias,ele a VI-a.

Au fost puse 10 il1tmbari, fiecare rasplJns comet prif11ir'ld 10 pUllcte.

Juriul (format ,din domnul prof.

GollJmbeam.l Teodor, doamna. prof.paduret Carmen ~i domnul prof,Saceanu 1011) au desemnat ta~t ig ator ii a sHe I :

...

:: ;~. :'=_~===:=;=~::~~;:.~.~r.pi"11Inut@

Charl!es Baudalai re - fo'ndator 81 premiselor

,noii structur'iri a poetiic:uiluli

Incercand sa. lzolam oiornentele pri n care Baudelaire ni sa releva ca un profu nd na rater ~i creator al "rnoderrutatii' ca mare precursor, constetarn dl m tatla rLldical<~ pe care a reejzat-o el se rnani~est~ m.3 i ale~ Ttl noua viziuna asupra fsnomerusul poetic,

lntr-un moment In care- se declansass 0 criza acuta a limba,iului poetic, Baudelaire a avut inlultla ~i psrtlnenta nscesara a 9andirii pentru a gasi soluna care se va dovedi, apoi a stat 16 naza prtnciplulul formal al Tnlregii arto nodsrna.

Baudelaire atost prirnul care a C onst is nti zat pe r ico I ul care decurge pentru arta din ';C redo" -lJI pornenilor epocli sale, conform caruia "ada este :;in nu poate fl decal reproc uce rea sxacta a na tu ril. demonstrand cs tnrerogeFl~a lirnitat " pozitlv "si "naturallsta" 'genera 0 sroara tundamentala, caci in viziunsa una arts bazate pe prineiptul "imitatrei exacte", ';'Industria totoprafie'::!" arnenlnta sa-si asu me ronn de "a rta absctuta" cano in realnate tmlxuunca ol id' arta s€ dovedea a fl un pericol "mortal" centru aceas a.

S periontatea artel consta. en Qii Baude] ire ocmai infaptul ca cJatorita na.lulrii :?ih.iii'1qiilor ei. <lcGstcia ii rcvCrlCa Tnalta obligativrt&te de a sesizficeea ee ., fot-ografia" riu put~9r1 surpr.inde de a inventa rlU ;'c8Ba c,€! se vede" ci ceea ce e "dillcol.o" de a revedea ceea ce nu a "vazut, niciodat<.;'{,

Baudelaire, chiar daca nu e primul care irwests9te deliberat arta eLi sensul profunzimii. est-e incont stabil primul care iii avut intu itia ne,:;es ItRtl ii Iltllj i Ii m, b'lj politlC apt de a erGo 0 "0stetica a

profunzimii". I

f\Joua modalita~e de abordare 9i intelegere a lumii ca~e v!za S U b,sta nt ial itat ea $ i e sent ial itat ea lsi la{;ealoc prin Baudelaire.

In viziunea. poetului "nalura" sa cOlls1:I'lllie ca 0 "pad u r de Sinll)o!u rJ" eft un "clictionar enor -n", "'j'ltregul univers vizibil" 'lefiind dedit "un magazin de rmaglnl ~i de semne", care trebuie ueGo~21tEl pentru s-~i revela

asanta, sensu rile $i sernnlftca~iile ascunsa.

in materia ,dB arIa "Stint supranaturaltat' devine deviza lu i Baudelaire care preluand ac 1lIS(~ oxpresiQ do la Heino, 0 va transtorrna inlr~o suoerlanva, rastu mand asttal funnamenta' norrnele rep rezentarll 1111 arta, Principiul imita:~j@i, al rnlmsslsuILli psntru prima data @S~8 violent contestat.

N I sste verba ... "de a copia, ci de a int rpreta", de alci libertawa artlstulul de a "ne:glija nat ra" si ue a ns "reprazenta 0- alta, analoaqa spiritului", rnuland u-s e p B for me Ie "gand i ri i inti me structurancu-se dupa no rrnele "sutlatulul". .

in acesf tenneni nol in care se punsa problema refl6darii j'n art2i rill ~ surprtnzatcr ca Baudelaire considera "imaqinatia" ca "reqlna aptitudinilor" dar totodata 9i ca "regina adevaru ui",

Ba.udelaire se dovedea a fi pro-fund novator mal ales in rnadifica,rile etectuata in lnsusi concootul imaginatitli.

Pornl nd de la convinqerea capacitatii irnaqinatiel de a craa in sens dernlu rqlc, el e preOCLI" pat nu alar de calltatile antologiG!;;: ale tmaqinarului. cat de nosib!lita.tile acestuia de a g5.si un Ilmbaj care, concomitent cu Bondarea n ecunoscutulu i, SEt dea expresie structurii invizibiJe a lumil. Or, lin limba.j a,decvSlt feted a~Linse. irnplic~t8 a lumii. era un Itrnbaj opus in prrmul rand" prillclpiului imitstiei".lntr-lln gest lemera r a I gandiril, Ba udelaire reallza 0 rasti,lmare a opticii haditionale.Problerna "fid@lita!ii"' nu se rnai pldnea in raport CIJ "natura exmriofHa", ci in mport de ;oVis i mplicat imagi na rulul" ~i lIneo ri c 11 iar as imilat c u eLDe fapt, ir,:collcepr~a pe C~ re tlalldelaire 0 da visului .survine tll0 d i'f ica rBa C ea rna i i m porta nta la mvellil imaginarului.Vlsul e inleles :~a "\dziune" provocata de 0 inensa medittllle si coneoeliltrare ca rezultat al uflei sHhi de sureri ntelectualitate, ~i e opus simplei reverii sau visului nocturn, Baudelaire scotand categori;31 irnagjnatiei diri para.metrii

fanteziei romantlce, care partial Insaarnna 0 exaltars €'I "irnaginarului in sine".

"I'- aturs" illteleas8J ca "pMure de slrnboluri" e un spatiu ideal" irnaqinat de Baudelaire, ca loc crucial in care limbajul comic ,-;.i limbajul urnan ss lntalnesc, gaS~rHj un canal de co m un lea re, un F@gistru uornun prin care constiinta cosrnlca, constllnta universului lsi trlmlte masaiul ei olruz spre ccnstinta urnana, sugerand ca ar putsa deveni 'transparenta" prin deseitrare, prin deccdare Y coloanela vi,i - lasa careooat sa iasa confuze cuvinte".

Pie c an d os la poe rp osct iva i nFi n ita a intelegerii pe care si-c deschldea principiloll corespondentstor, Baudelaire acorda slnestsziilor un lee pnvtleqiat re· levandu-le ca aspecte mcoerns ale rnetatorlcu lui, Prestigi'ul CIJ care a lnvestit Baudelaire sinesteziile re elva rocrnal In taotul cit el nu Ie-a lnteles ea raducandu-se 121 u n slmptu aspect tehnic, reprezentat de translerul asoclarlv olntr-o cateqorle ssnzoriala in alta, ci ca tlind e:o::presia unor u corespu ndari" intr-un plan mull mai adanc al lumd.ln culoare se 9'3.seste arrnonia, melodia. ~i contrapunctul, iar melodia arrnonie~ If'! ra,nrjul ei ,. sa tran,sforma intro vasta op€lr'atie arilmetica".

r n mQ(Jul aCHsta 91 introdllcea -0 rnoaificare eS6f1tia.la In concep[uJ de cLJloare ca"ci €senta tlllJzDcala a eularii. care viza de fapt. stfUctum tonals, armof1lca D. lumii. va fj preluata. in moduri difente de mai toU simboh~tili ~i transformata intr-un prim:ipiu de baza al naii poezii.

Parfu murile, cie qsemcnea, Win natura lor situalldu-se la limil.a extremei mer erialit£ql, i sa n~hwa Cil avEi IlId ex pans I U[l ea. I LJcrLl rilar infinite ~ I ca, at.a re fijnd apte de a da expresie " transportului spiritiJ~ui si ;311 simtLlrilor".

In dascelldel1~(l li~ic~'i

Baudelaireana. par urnLJrile- devin Ierne obs€tsiv(J 5i de~i FlU Cunose intotd@auna a expresa direqJonare sproe transcendere, LJ t"leori chiar 121 simboli~tlr aparent fJiSI8in!ati de spiril:ualitate,

do band esc functli cnto~oggce datOlrita caliltatii lor structurate.

"Oa.ca rostul raprezantarll - slmbol este de a patrunde In lum 80. ssentel 0 r, ell ev ltarea IIll m i i inti nse, a tu nci scou ri I Ei cele rn a i in consl stente s i rnai ad,i1nc:i sou nt III i rosu rll e SI.J ave ori f,etid e ,. cafe destainu ie organizarea. ~ i decornpunsrea crsane!".

De~i ideile estetic@riiie lui Baudellaire sum dispersate, €lIe il']Jrninand odin cand In dind l'mcont din trauma cmnicilor deslinat.e af1alizeil feflomeJl u lui artistir: la zi. alaI curiozitatile esteticecat ~ i arta romanhdi fac evident faptul dl. ele-9i YCOr@spund" Tntw-illn invi::':ibiil :sistem, conve rgand toa te, in u Iti ma i nstan~a" ir!tr-o figu:tii cemtraJa a gandi rii sa.le teo retice ~ i anu me d eschiderea spre posesia Inlunitului.

"Ntl exist~i va.rf mai aSGlJlit decM acel tlIllnfinitului".

in ultima ills.tanta inti nitu I poate aparea ca metaron~ obsedanHi -$i structuranta a g~ndi rii $a~e ®ststice $i poe[ic~ ~j a.c~asta se coreleazaclJ necesilatea aClJta de trallscendere a apafentelor, de lansare Tn spa7 ! iu I de dineolo, de plonjare 1IrI marea avel1tma a pmfunzimii, care va. deveni 0 caracterist1ca a artei modeme,

P.Sartre e tentat sa descifreze chiar in ipostaz[l, lui Bal!.Jdelai re de poet a I deca·

dentei concretizarea acastei tendinta tiranice a spirltualitatii Baunalairene de a defini " ornol, pri n t ra I1SC ed e nta s a",

Temele : voluplati rnslefice, 11 b~stialitatii. CZiI spa~iu dsconcerta nt alfiU:rLJ ril 0 r ascu nse, al O'r:ra· vurilor rnaqice, al civ~ullJi devorant etc. ar derlva logic IS! Baudela i re din cats goria ," irisati'elliHi i" in care ®I vsdea 0 forma d€'Via't ~ gustului, .. psntru infinit",

"In aceasta dapravare a sensl..Ilu i infinitullJi sta ascunsa, dLJpa mine, ratiunea tuturor exceS e 10 r \I i l1ovat'EI ",

lD~n pacfllte la 0 parte din sinnboli~ti se va pierde poe pal'turs subtiritatea ~i rafjnamentul cornpr'ehensiunii lu i Bamj~~a_in3 care. facand din nOli" 0 cOF!cli'~ie esen~iala i?"l. art.ei, a revelal mode rI1ita~ii incarcatu ra poetica continllta de orice- aspeGt!:! de- realitati, chiar de cele mai repro· babile, ell conditia sa ~tirn sa Ie elibera tll cis pr€lzenta ecelor "scerii'" ca r,e Ie tu IblU ra adarilc in'1<'3<:t

Priln Ho,itLiI ~i Tablouril'e pariziene a deschi,s, Ins-a, marilor po~~i eu ropeni largi perspective spl'e extensia Ill! riu mai a motivelor. ci ehiar a mateF,iei si obiectu lui poeziei, relevandu-Ie adancile resurse de illspiratie ?i semnifica!ie pe care Ie ofera 0- mului modern "estetica uraJlJlui~.

• IFlag ne jer G ~org'eta

\.

Zf! r era 0 p ifidl iar Pa'ta n bt~· et~l, \J u -?liu c LI m au fc cut dar au c~1oI1l3 p,e 0 planeta ciudata unde e au chiar si oameni de ciocolati:iSi ei sr oamenii ci u dati. au fost speriati U I ih de adti i,Dar palla la u rrrl~. Zar 9 i P21ta au fost de mare ajuta r pentru c.a aCG 10 I1U ex ist~ 11 iCI 0 fi I nta Ci3! re sa gonea sea $-oareci i C.3 rQ) p€lritr u @ i ~l'a!J 'foarte rnH 1'1 si I'lI.J p utea LI sa" i alll n~e deoarecG f~Ge II mu Ite stri caciurll.

Dar pemrlJ Zar a fast foarte U90r placandu-i ciocolata, i-a mancaLAcolo el au aj 11 ns reg i. pitici i 'Iii rtd toartc bUGuro;;'i./lo, lrebu il HluitEi ciocoiata. pelltm a f' ce castel ul si tot ce ,este "In e L da J' p ilici i nu sau rasat batu, i ~ i au fac t taate 3icl".'stea in opt z.il e care la r:i CS1e 0 sii ptCimtlna dar lor i'i se pare inuit r.hiar si 0 zL

Du pa ce autermi nat all dat 0 petrecere la Callre aLi PlItut VEl ni $ i ~oarec ii. E i In ace asia z i n u vo r fi rnal1cati £i nici alungilti.P@h'ecer,ea a du rat 0 sapt<: mara intr,eaga in care tData planeta ;s-e bucllrat.Oar chiar In a 110IJB zi all aU7i't Zor:ili Pat~ u IJ zg nnlot. 5e fl.propUil -0 fa ta ~ i un pi soi. Pusica ~ i baietelul f1nvindu-i s-au itnprietenit s-au Intf'l~bal

fost poft'i~i iarii~i toata plan e a 9 is-au bucli rat ca la ospatu I de d u pa facerea castelu lu i, Zar $i Da r a plecat sa. prinda ~oricei, iar Pats, ~i Paticica lili-au pove,s~it de c~lla tori i I e 10 [.At LI n cia allal Pata ca PiUicica 9i Dar aufQst pe plain eta PamanLZa r :;> i Pal~ all SPIJS c~ ~i eoi su nt de p® acea planets. ~i ca este- foa rte f ru moasa da r aco 10 nlU ests- a$2i d 8 m LIlta cioco laULA. S plU S ~ Etl nu um i c u 1108 G n ic i mama nicli tata, pentru ca am Inta In it a vl"aj itoare cand eram mic care mHI. POLIS nurnele PaU\. ~i pis-iea Zar ea mi-a d at-o ~i a Spll s ca. dadi 0 vol ingriji -ea Ii!. va duce u nd e vrea lJI. Am II..tal-o blJ C IJ res ~>I am in 9 rij it -0 d ali" int r-o zi rni·a m adlu s am i nte de spusele vrajitQarei ~01 am spus ca vreau sa ma. d uca. U I1deva Uli de' vom ti amand oi reg i,

Si 8!CUrTi iata-m! tn loculi mult darit d@ mif'le-.

(ntr-o z.i Pat.~ si pa.tidca all P I~cat sa se ptimbe III ti mp ce L,ar 1?i Dar prindea 'J $oareci i d in castel. Sea ra caM Pa~! ~i P aticlica aLI aj u ns aca.sa S-,(,) U hotaJat sa piece. I n Z.lilolS II rmatmue PaL~ ~Ii Pa.'ticic,Cl, .la r ~i IDar 5 -au intors pe p a ma I1t u nd e au t ra it fericlF. '. Chlllln::ulescu 'IleorgliHiiil, V B

Fuecare cum se ,clheam,a. P,e 'feti'~a 0 chema Patidca iar pe pisoi Dar.Ei au diU all!:i pause,ere Ia. care au .

I _

POESIS ·POESIS·

invatataarca mea

•

Mama

Cu ochii lumllla~'i de sosre Doatf1r1a ne privea oe tot! ell Gehli dansei mcclf1gaieton Si OJJzeJ"e ca 0 porwcala Zamhea ada/a ell noi

Parca am fl fast nisle pclsare!e Veste.:l 0 pl3sare fa geam

Ce sa j'nV<7rarn

Cu IUGrl;',r acesta sa pl.Jtem (r'!wlci C a sa pulmn tr.M

• Neba ncea ,8 ian ca, V B

Miiicuta znea

MarcuM draga, priefem'j GasB.;ot,e-ma-n casa I $i rti vol spune 0 varNi.

Ga 0 lumina grea

De tre! luni tot Ie·am CAIJtat 51 vezi, ca-;! '!line plarisul Mi-e bille-BlGUm, {ii-a$8 socot, C a. nLJ va r re ce luna

o fl cam sfrengard, lIesela Gum a ios! etunci

Pe tamos cea vecbe.

• Nebancea Bianca, IV.S

Mama

C!Me tlln ta de p e fume, Te inwije~18 pe tine,

SI de bine 1'19 sffitLJief;le ?

Este marna noastra, De copill(ldrag'ita,

SI iubita.

Ea ue iubeste. Ne. tngrije$le,

51 bineie ni-t dort!$te

lEa muncBste pentru ai Mi copii, Sa Ie fadA' muUe bLlCUOfii.

Si1 te cumoere C.§rtl {ii .lucarii.

• Vteja Andreea lone/a, V B

Pui de rata

,

Rara noastra a oLla! Dupa aceea a cfocil S<3pte pui mid aLi lefiit

M, rna pnceputa-n toate ~ .I1l'/61at pe pui sa rl10ate in IlaSe curOlte

Au plecat iC:J 0 balloOlCEi Ce em /.;ii(lqct f€lMJr')~

Baie (~? sa (~ca pwi !l'i,lcvU de 0 sar~iimana

S-aJi intors acasa MacRnind c:u gura plina

Mama Ie-a ser\.{/i til nlAS8 vrzic/f:,' cu tamil, • Vreja Andreea lonela,V B

o "ad burm •. Fir"allai,

$i pJapa ndE'l

o vad veset»,

Si ests ma bucLJr:a,

Nu vresu s-o vi,jd U'ista

CanCi e irist8

N~J a m chef de Joactr Siau singura pe banc.a

Cand epere veselil, Eu ma due fa joaca

1~11 tuq

• Vrej,a Andree-a ,'enela, VB

Close a are 0 ra,.u~ cal $i e fare frurrnJ.';>id

E moe a $i nazdra va na

Ea /(JlrUOfT mifcal1o~l'e $/ cere mc1ncare

Da Mi creascii' maf@

Ri3tu.~ca vr~a sa fno"de Dar nu ?lie

Ee'J vl'e<l' sa. 7irvere'

Mama $tie sa ({loa/a R.3tU$Ca de ea se rifle

Si 0 roaga' sa o-m'et,e sa frlaale

Ra(a 0 tnvatfi Ratu$ca ex@rsaaza Si tnvata

Ra ta ~st'b' DUCtJ rotwa Vtizand co riHusca fnoata

ctaa s

Sunt V'J'et:O mid, nim€n!' {Ii_'; Ie poate vedea Ele ne ame.nillta sai"lMat,ea

.' Vreia Andr:eea kmel,Il" V B

in umbra

Scds,ese doua lIe/Buri, Sau poate chiar mai multe, ACLIm stil'tea 1/1 umbra Tacerea s-o asculte

Lumina-/ tjrmarea In ~Imbra, ReviMa desprrfJ Rusla $1 ,Mi, Pe masa lui s,l'a f®au

smout ~i·oc.helillrii

Pn:vea peste fereastra,. Cum cads piaait.! pe alee,

·POES.lS •

POESIS • POE'SIS

$t1$i nora pe fOEiia ve.che, Deodatii ce gasea cate-a idee

• AJina Bado i, VI .D

Apus

A!unci era apus,

51 S 08 rete ceoe», Dar :om8iiuc€a pe sus o 'loam saLJ 0 stee.:

ii ascultam ,(acerea,

Pnvind la ee dill linda

Ee: fmi sfrangea durerea Eu.,. 0 fasam sa. se Liprinda

Dar me! tarziu. spre sori,

in urma-mi noaprea 0 lasam, Cad intra rulai de non,

Eu ma gaseam.

Dor de p- arinti

. ~

E duroros sa siai aeoerte De cmsvs cs ti-e iubir

S.::i nu pO~1 sa sen 0 carte' P'a,,;nte,lui ce) l'1lun do/N,

Nu pol, ,rllruca, ca sa-U senu Col c; rnima mi~e· f'id~) rera ta

La gandrA ca eu sunS pust,;u !jJi n-am sa va mai WJct 0 cIa/a

p~ frufWi: mi se vad brazdate Trei cote-eoenci ce rus (J,!spa( $i !J ioe-es fi sa nu S e -E;l fa 1'6' A$.il e drumL'i spre ceivs«

Sa m,J se-arate fiindca-ml frange Tot zDuc!J..rmul oor si i,;lf dor

Oh., maicura, (JU rrmi pfange Caci clrumuf meu e-n viuor.

'. Popescu .Ion; pensjonar, fast jnva,afor

Vara

V,ilra, vara, dulce \lara, A I~I(J gil SOJa ! a din tani o aitmgi peste harare,

3i-1 eiiuc! pe rnandru scare

Cetul strsveziu iuceste

Ca erou: din PQIlBste, Vremaa-i Garda, epe-! rece. Ziua ca $i nO@pte~ trece.

IX., .....

n slnguratate

Ce rristii-i viara cand e$r'l singw~f flU 8'.1 pe nimen.i sa te eiute

Sa stsi langa cei, cei iubesti Lilngii ei sa slai mel'eu

Pemn: ca in vlara toene greu

Sa nu ai pe l1imeni OJproape

Tori /a care tin sunt 2'l:?L'.i departe Ei t'I~'EJ vor fi rnercu

DlfJf nu 8$8 'Vol fl $i eu

Sa fi in aceasrs !ume

E greu dar rur e tonne greu Nlciodata I1U va ii

DaCE! nOI o'lll ne-am (1u~(rla'fl'i

Singur in sl'ngurJti3te E tos rt e greu

Pent fU ca SUn{ dapa rte De tnt ee e at meL!

Dar nlJ asa vai fj mereu,

• Danciu D.aniela; vm s'

Prlvesc

Ptivesc IrJ zarGd departatj Vufturi ce plwesc I1S0r A~B e de minun.5I!.:'i;

$/ imma fzm da no ri

/?i v.:'lnl'lJI C€) o'ome{!le'-n Ian Ce um!Jla $1 prin veiur! urii..! into!deauna se distra

Prill ape/e din veour! lir"r'l(if8z.i

FrUrlzisul padurii batrane

Sa og,ilnde:;;te vag /'1'1 lac •

Se aUng irunzete inl'!G' ete Cfmd S8 "mJflca l!reUtl61 in lac,

;L\ud privlghetori

Can.land veisu! prim~w~rii Si·acefe canlar,! de ZOti sum gl'as~I(lle a$~ept,~rii,

• Capri,ii ArlO.".! Ramona, vm ,9

911'uri (I@9(f: de cocott, , All freCUf de: rm..;J't prin zfui, NLl.'ll'ai fete. $i felit(:l Guleg liori din poenifG

• Cosneanu O'ana Monica, VB

Cla,sa no.astra draga

Ne pa.re ra:u c§d am pfec at Din elase! nOitJstr~ ,draga

De invar-at, am (nVMAt

$l mutt nol am mai repe'ta( Ptmtru ex~men.e 51 nllmplElrie

Din clasa l.I IV~8 ne AminNm De fnviitatofii nostri dragi C~i care gri!a ne-o purtau

Si chiar atunei rand (lu $li~m, 8}iindfm;Ja ei, n8 ii"lvata

Clasa drag,a, das3J ctraga" D,e tine ne riespart1m, Fiindca $Ui car te iubirn. $i fie pare r,:fw aCJ1m,

(Jar mefgem pe-·al n~stw drum. .60fOd} Alina Marine:la, IV C

Prieteni

Ce bine e 52j ai p.rieteni. Pr.i.e!~mi ouni, c.Nar foarte bunl, $i s.Ei Ii il1be~(1

Sa ai cui s.d-! fJoves!ef~'i

E 11 .am mu/~i priefen i Pe care il It.tbe.<;c

Si la ranoullor

£i ma sfaluiesc

Am dOl.la prie'tene

Dill Comuna DfSlgoli~'$li P,e luliana SI Adelina Ca re Ie· (lOra (JrJS C

Sun! c:ete mal bun,e prietene, Pe' care l,e am de mui't,

Cu e.le ma sWJuiesc mereu La bine sf fa rau.

, • Pirvtl Catalina CJefia, XI A

C.hilmia

-

t-- t-- - t I'"

$,_1110 .. 8 experlmlana a

Chimia sste una din rarnurlle stilntelor naturn -aiaturl ~tori" care Tnregi'sl.re,az! toata dlvarsitatsa tantelor sl pe cea a transtormarilor acestora - prln axis-

de matematica, fizFca ~i biologie. aspectel m ltestate 11'1 cu rsul desfEiSLJrarii unu i fe" tanta unor princlpli fundamentals.Chlmla a luat nastere,

Mai rnult ce oricars stiinta a naturii, chirnia este I@- nomen stl' _~', - capacnatea de a patrunde III esenta "se crede, in secolul al ll-Iea d.Hr., in Alexandria,

gala d"i!' tot ceea C9 W3 Ircorucara. calor consn tate. Arabii sunt eel care au dat nurnele alchimiei • "arta a

Vlata cricars: cellll~ vii nu ar fi positlila faJ~ inter- Mom€lt] @ din svolutla chimlel ca 1?tiinta- transformarii substantelor".

w:+ll!i;~ unor process chlrnlce : in atmosfera; 111 mari-saue~a h~o~ul mllenlllor, cu mult lnainte in cadrul chimiei evului mediu - alchsnla - se continua

oceana, pe sol sau in adancui patnallhJ~I:.I' • se proOllC cllimiei ca,'§tiil9Hi rimenl.al- !?i teoretica, - II au l?i sa largesc practlclle mestesuqaresn ale ilIntichita~ii, de

nacontanit pro~ese chirnlce car.@' aSi;;Jura_ltJrflii fdxistef~----at:Llmulal plrin ~, ,'eriatJ~a lor de z~ CLJ !-i, un vas aterial obtinere a unor produse ca : sticla, coloranti, rnetale etc.

pe care (J a ra.In oius, ornul a u,viil' 'I S<'3 r~prodUc~. a· de c,LJnO~~lrlta Sl.~de,n legatura cu l:ra.nsf rrnarea Dsnumlraa de alchirnre esre ltilgata insa ~i de crt-

coste ,~mJceGe In uzlne sau I' boratoare, si doscop€tm S~bSh)n~,~~ din 1'1 ~.u~ ,t§l,Jje,~j~ms sa en~ l'Ieram entarea gr®~ita a activitatii . in directia transtormaru

C) mlJlwn~ do alte proc(J';;o_, care nu au loe/n rncc natural catsva dUlf,pe,le m~~ee - ffuentll $~ d~scoperJr .e~nl,ru rnatodslor Tn am, prln int€lrmediul "pietmi tilczotale'' I?i a

SI care sa-II aSlgllre~ n:~ten21lelE!_ de c, .r~Hafe nsvore si pa a ne da ~'~a:r:f'If!;,C;,~:'ijlJ I nsemn~t ,€lIe in Istor~'~IVI:~12~tl,el obtlnarf u nu i mad lcarna nt universal. "'81 ixiru] vlatii".

ca re nu Ie 'p~ate gasl I,n n~tLlra_, ;J ~ , & omel1e~tl:~ extr,~~;rea cuplrulUI dln mlnereum,: 'Iabr~carea Alclffl!Slii au i ~lt~odus metoda de luc ru Jl~mita

Prin c.hl~le, Ot;1LJr 51-a facut vlata PI~:cuta" ~I-a tnteles brQ~z~lw, Obll~i~rea he,rujtft':. P,'~. ' uc. e_ri!:a o~,.e!Uly., !. "Jien nt", obtmimd unale substants cum ar il : al-

propria vlata. s-a tnarrnat fa~a de vitregille eXlslentel sale cQ;~;:lrea .va~e~~f~ef:lLlSC~;~-trcl_a; WJVitanrul, OOlul, ,a' lUI azotic sl unele saruri.Chirnia. ca stlinta, a

'.!"t9are- t'1Brt! '. fa ncarea voP~~I.~~o~ :t,5b Cit, . pleilor, cfblrllere<A,l'- __ ,"U'o't a re nascut elactiv, abia atunci cand s-

In, ultimri ani. a crescut interasu I ~i dorlnta oan:enilo~ Mmm9ntului. vinul :si (J~etul, u~tul. e masnne!JrlifiilB , emonstrat . xp 'im-ental lipsa de ternei a teoriei ai-

de a inte ege tortele rnajore care Ie contrcieaza ata.Ei plasfiiri ,de leac prepa~al-CjJ..m,Sini naw rale_NIrti,iI irnistilor,

I~' dau din cain ee rnai rnult searna de imp~)f!arlta-kl~ __ pcate a~rJoia-1I'Q nurne d 'inventalor vr unela di{l"a,ceS:le Doua progr€lsa marcho La lnceputu rile clurnlel ca

telegerii SI apreclerii la Justa lor valoare Eli tortelo natu rii :crea~ii ale il~HF1iU1l!;1j. iJman. t,~,: .:'. .<~' ~tijn~a.Ele sunt descoperlrea (Jxigenului (in 1774), nlrcuta.

si a caractenzarii corects a Iumii rnateriale. " Pra,ctlia traastormarll substantelor din~,,a~lu ra s-a de F.Pries'IJey sfefucidarea ultericara a sens u lui

, Omnia rnoderna a contrbult substanpal la cresterea Imbagatlt ed~,. a cu n~9t9rea'.'?i perfetilo[~area adevarat al arderil, apartinandu-l lui Al.Lavcaler.

caliratii vietu, prin alaboraraa IJl conditii avantajoase a me:;;te~ugu ~ rnetalurqie, in prouuctia mq:e.I:Jl~~Hlor Ansamblul cunostlntelor care constltuie chimla a tosr

unai (jdme larg I de materials : rnatariale plast.ce, sa- de ~Qn~tructle~ lntesatorle ~~ vopsitorie -~\~gaij~SC creat de oarneru care au incercat sa Inteleaga. si, poe cat

punurl, dsterganti. medrcarnente, alimente prelucrate, Ince.jlJuturrle sl prima epoca d@ dezvoltara a ~tlactrGafrn e osfbll, sa corrtrolaze lumea matarlala.

ingras~~intB, catllbl.l~ti~ili nUGI~ari =. ,_ -s. §caJ~ larg,' a.chirniei. '" , ~ . ./ . r dupa spusele rnarelul Galfl.;1o Galile: : "Cercetarea

Chlt~1 este 0 .'?1I~nt~ ex.~~enrne·~11 ja.ExP€rlrr~TlttJY""" .:,.plr~ e_~p€!nen~a de rnllenii a vachllor poP6'a:~e. s-au ' Ic<tuirii ,Iumii este una dlntre cele rna: rnarete si mal

este a tntrabare pusa naturil.Experirnentaroru! are ns nascut prmlele Ide I dsspra substante l?llraiinsformanle lor. nobil~ probleme puse de natura"

voie neaparat. t;.i inalnre de teats, de dOUEI "instrtJmen~e": Fito ofii greci au Irlc€lrcat sa explice natura subs- • Popescu Alex<;Indra

"l~u nu ,'1tiu CUln f.·oi apiir~,(:l, lutnJi~" de..r mt s:c p,q.re 'c;a",,;;,fi S:~l1f:· i-JeciU un· cup il C(H'f; ;<,l:ll jrUHJa pl' (ii t''irml mii,.J,l',i! flt~ tr~ n.l1~:~~; ~'ri.se.s!c din calld in ca·t'ld ca.te 0 piet1'icica »ltti hUJi'e s{lU'Q,S'(It1~~a mai (rwnoasa deMit. df~ obicei; in limp ce mnrele oce~n "I IU:t(~. varn/u;' Zllce nedescoperil' i"uintea mea ....

Isaac NeWlan

in lin'$tca de I~ ~a ra Newton fl, avut rf:lgaz sa tnediteze ~i asupra fl ravlt,;qiei, Este foarte rasp.§.f1ditiiJ an8cdota pol.rivit r.f:ireia rrJF.eil, geniala. a (3lractiei universale I-~ venit \iJzand cum cade un ma r di n pamlJ I din gr,~dirJa, Este a~easta aneeclot.3. 0 le~v;nda S;;I1j un adevar? Unii bi·

categorii : grele ~i u~oare,Corpurile' grele cad la pama nt. cele u~oare se naics., Cauz2l acestor mi~cari 0 constrluie faplul ca ii@ca.re corp tinee .spre liocul sa.u InaTLi ral, (jar loeLiI natural ~.I corpurilor grele B"",tf:lo cGntrul P~fl1IantLlILli, Un progrss important pe uwu mul ce ducea spre g.mvitatia universala a fast descoperirea

Qgrafi SUllt de p,a.rere ca N.~wton a ajuns fa ideoa gravitatioi uniw:H'Sale observand prin geamul locLiintei ~ale de la tara cade ea unLii mar clrnlr-un pom,SLJb aceas~a forma am:lcdota ia caracterLJI unei legends din cele care se nasc in imaginatla populara pentru a ma.ri !iii mai mLiH aureola oarnenilof celeb ri. Newton tns Llsi. Ifltrebat fiind cum a descopel'it legea gravicEltiei, a raspurls : "Gandinduma ia ea in continuu"_De aH.fe'l el 8, d,e~'init intreaga sa metoda de lucrlJ asHe! ' "Eu I in S IJt)ieClul c@rc@tiiirii rr!l~I~ pennanent inainlea uLhilor ~i f\~lept eEl primele licariri s~ inC8apa [) 59 deschide pe 111- cellll, puti cate pullrl. pana ce se sei1itTICo, inlr-o c IUritate plina 9i intreaga" _Sa. vedem aCUIl"l in Ce cOllsta problema. gravit<1tiei unive sale.Faptul ca lin mEn cade la pa,mant cand se desprinde di n porn este eu nOSCLJt de dmd e lumea" [Jar la

'irltrebarea : de ee cade ? oamani i c:le stiinta premergatori lui Newton a IJ ras" puns i'n diferite chipuri,

Marele filozof gree Aristotel, educawn .. Jllui Aloxnndru Macedon, sustmea ca oate co rpu ri Ie se pot imparti III 0 a

Isgi!or lui Kepler, Ja Illceputu! s-ecolului al XVIII-lea Kepler a reu~it ca, din ot;)ser· va~iile lui Tycho 8rahe sa ale sal'e proprii, rna.i ales asupra plan@!f!li Marte. !?i in IJ 'rna, Imar r.alcule die ... tul do complic.ate" sa. stablll,easca celie trei legi Care guverneaz.§. miscarile ptanetelor,

Ele -sum 'formulat,e asUel ;

I.Planetele se mi~G~ pH elipse aval1d 7ntr'wutiul din bears Soarele :

2, Ra.za V~Gtoa re de Ia: Soar€' la 0 pIan etadesG ri e a wi i pro portion al s C IJ ~i mpu I; 3,Patrate~e timpurillor dEl revolutie Eli dotla p,lanete se raporteaza intre elle 'precum cuburile axelor mariaie orbitelor lor.

Keple , lns8. '[iirlel adept al dinamic,ii lui Aristotel, ca.r@, s-a <lovedit a Ii gre~ita, nUl a putul Ml d a Q explic:a,ie acceplabila, a leQjllolr sale, diei f1L1 a putut gasi legatur,a Tntre flli9carile pla.netelor 51 cMer~a corpuri lor, Gal ilei sustinea di. nu ex ist-a corpu ri u~9are., ci toate COfp,lJ rile' iHH1t 9 rele.Contra r lui Aristotel, el slJstirlea exisrej)l~ vicMui $i afi rill a ca In vid teate corpuril(~ c<ld la fBI. Noua dinamicaa fast desffl.\itir~it . de Ne';','ton, care a lamLJ rit Ilotillnile de masa. :;;i tortii, inaintea lui

a.c este l1o~,i LD n i nil,.! e ra~,J des part ite Llll a de aHa_EI a [jefiniti mass ea 0 cal1titate de materii care mflsoara i'rH!lr~ia corpuhJi. iar forta ca 0 cauza care produt,;@ saLi tiMe sa produca 0 schimbam a mi~carii.

Legile fUlldamenlal·~ ale dinarnicii :

, _ Oriee corp i~i p6.s,tre z~ stama de mpaus. sall de miscare IJniform~in linie d reapta, atalQ timp cat In u as Ie con st rfms d€' forte Imprimate sa-~i schimbe sta.rea, Ac easta, Ie ge pOil.rta rlWTle Ie de pri n ci p i ul sau leges inet\iei.

2,Accelera~ia primita d® un corp este proportionala ell foi1a ce i s® imprirna 9i 'e dirrijata dupa linia dreapli\\ de~a lungul careia este Indreptata forta.

3.R@aetiuf'lea este totdeauna. conlrara. si egala CILI actit:Jlflea! sau, actiurlile reciproce a doua corpLJr'i sunt totdeauna egal'e ~i irldrepta.te III sellsuri cOl1trare ..

G e n ialil:a,tea lu i N ewtOf1 s·a, rna· nifestat in aceea ca a a~ribuil rni~C8ir9aJ Ltlin ii atractiei Pamantu lui.Potrivit i fl· lJentiei Lun8i ar trebu i sa se' depiirtel9 de Pamanl pe 0 linne dreapta, tangenta de orbita sa, daca IIU iSlf fli mentinuta pe orbita de 0 forta.

I\J91Nton a procedat JI:li fel ca Hoolte ~i I·a depa,$ it C LJ tnlJ lit. EI raj n u mai ca a. de 5.coperit C8. Lu ria este atr8Js,a spre Pamant eLl 0 ~orts irlvers propor~ionala CUI patratull distantei dintre ele, c.i, dupe cum am amintit mai sus a identificat fo rta de atratc!i e a Lli n i ide caIre Pm mant Cl.l 9 reutatea e,orpurilor Iia s uprafata. acestuia. ei N ewton, a rna.i l!cut CGva cJensebit de important: a supus legea unor verif,idiri @xpEHirnen'lale.EI Cl pre· su pus ca orbita Lunii es·te LI f'I ceJC de raza egadii ell 60 de raze terestre.Prin IU rmar@ for~a. care mef'lti Ile Lu na 'pe oriJita sa. fiind invers proportiol1aL3, eLi pBitratul razeli cerculu i Sall lalura sa fie de 60 .. 60 = 3600 de ori ma.il mica decat greutatea pe ea,r~ ea. ar avea·o 103. slJprafa~a Parnan!.u lui, a carui razi;\ 0 luam egal! CLI unilla'tea,Ac,easta nnseamna ca LLlna 'lre,buie Sa cada. spre Pamant ell 0 accelemfie de 3600 de ori mal midi decl3J1 acpel@ra~i8igravitCl~iGnal@. la SILl· prafa.~a PamAnl:rJlui luata ca Lmitate_

Treca.nd de la pia n ete 121 sate I iti, N ewlOIi constata ca ei SUllt s ulPu~il mu n LI mai atrac:tiei liar spre plain eta, d ~i spre Soare_

Apoi apl icalld legea ac~iLJnii 9'i reactiunili, descoperita. de ei, conchude ca ~ i Soarele este atras de planete ~ i acestea tntre ele 9i de sa'telitii lor ~i cil

insu!;>i Pamantull 'eMe atras de Luna. ~i; spre orieB corp care filllconjoarii

De aiei Newtol1 ex:tinde pmprieta.tea atractiei la intregu I Un ive rs 9 i stabile~te le'gea. g ravitalien u nive'rsale care' splJne ca orice p:arrticula de mate rlie lei a:lrage pe' toale eel e~a lte, ell 0 fo rte propor~ionala cu masele 10 r 9u i nvers proportionalla CIJ patnltl~~ distantei saie de 16. particlJIra atrasa_

.Tlucili OUlla, XI ,A

- - -- - ----- - ------ ~------ -

Copiliirie

Copilul

Sa te iubesc curn n-arn iubd

V}seaza fa lumea de basr.ne

La zmei ce se-m1reaptii spre munli Le fumeS! uitat ,3 de-a duJti

ViSCEila fa lumee de basmc

itu (jcnmi ce curl] ts dwere pJ.reaza surletu.! for

iar Q.]nd.il/,lor pfUtitOf

Se-neaca in",marea sul'erinrfl ~i piers Va s ite An drM8 Maria r VI D

intr-o zj Gl: 502'4(0 ,Mi-a I:e~il IT! G<~le Un cete! ~rnarat

Si efa ioerte ff§mfHvj'

Si pe drum morgea pfal1gand

Eu 1·"'Hit It);~t, I-am illgniit TD.:.'l'!.~ rama I-am tinui Dar CarlGi' far r7<~ < treco:

C~(elusw' a fllgir

Si eu nu J-am mai gasH.

• Ciortsn Elena Ramona, VB

Eocul natal

rJ/la rlLlmesC Ramona

$i, In Tg·J'u. Tn-am n,lscut Eu p~n:( Jlil fml w/Jf1SC

$,' riuoa $coa.r.<l ma tcpesc

Co/ega .mea e rasffHala Pamantul e cural

Loculi natal eLi r',l iutwsc

$i flU voi renunta te ai, s~ :;oUtf I

• Ciortan Elena Ramona, V,8

Mama,

Spune·mi infPJf p,"j.7,'io(

Cum sti tee se-! "'pm) d,in aou e'G iuf)esc asa de mut:

Curti n-ar credo (,.) oicictmd

PDBlA ca cdala o sa-i spun ceva Dar ce r

Cc {mi spune in/rna

., ctone» Elena Ramona, VB

in livada

$oareip. bi3tea ell' uri Clv,;lnt tafJar CJ a I'/)!'na VB ['liS e clln sp n~ li/ieci

/:1r,:n rU/[Jenl,~ ammate ale sfJarel'ui

CJldura soare!ui de PrI'mavara Oes!epta 2cel miros de salcam Sa/cam CIJ i(I.1,'17.11 f{agee/a t;;i Inf/amtf':l

Cu toporfJS! S,' gflrolite, ~i;Wktice G' J iZVOA re $ i $ i" rpi

in fi'le.da erau {wei rnlJ,'!I'

Sii wmi eM/ar lr3tlOci gi7.ro'ul inrj'epal'Ud ,'vfirosw' .lp.Jburilor ·fill al fn.:!nZI.',iLmlor Se simlea apasalor peniru orish;I:l1e

,r.:',e trur'crl.'!.11 unw nuc .'J1I3rnaU are de paran.len

Oar .b;:J!e {9Ge vantul

f?i- toala pnvel,'sfea IUfa .lumina ocll,'/ol" • Pu rdesc u Camelia, X II B

Iubirea

o adisre de vam

Din :fmmoasa etemitate a i.'JSlJ/ui Cu tecna« rn Oc/71, 121 star~lt

Unde ;zj de zi. seart'i de seara Clasa noi am paras/t,

StatU 13,1 ma gandesc la tre-cereJ rlmpufuli • Petrescu Gabi, IV

o adiG're de van! salbaficEi

Care asre pen/'w toti 0 i(}tllln8 eaJda

Oare e5to lubil'('} ETERNA petur» TOTDEAUNA 'J

ln iumc« .e ren/a si toene rea

r'J'u suu, daca "OCI}/ de nade pnvesc Este eel Ok11 bun

P&nlru r:weasta iabne dar.

Co folos. ca dr3gosfea fncepe {ara sa: ~til Si se 1'cl'mina f,~rij .sa vrer.

• Purdescl:J CameiJa, .XU B

~coala

Ce ~coalEi maw

Cam a~a se perc Oar ce e <~ici '? Ba ,crtbifiCI ?

Nu re pot: uJta

tnrma inca mJ-e pIma De ourere

inca eu nu re-arn uilat

51 lm! educ mereu emiru« De tine

Tree me reu .z ile ama re

Mull ,iii$ vrea sa te d.au uitam Dar I1U pot

Acum cand (oh)! e PUS{i[_.,1 5i (limen; flU observa

Ca eo rc'iman tfllOldeaunlt in qimd cu line

Aiieseot! ml se rnMmpla Sa lilT! piero'u'i de gcjnduri.

• Pu.rdescu Camelia, XU B

Dulce ~i:-aromata De a/Nne a faeula Br.ma copinor J'~Uerea bucunuo«

Om sa/cam din tei din itori Albine Ie m uncese din zori G a Ib £Ina C&li!lUtu/

$i gaibena eEl grauf

E s te buna sl past ra ta

Si apoi este mallcata

Mierea are vitamine

SI are 5,1 proteine VI£Jspj/e mereu 0 ([Jra Mia; r;J('t buna ca 0 [lU m2i

COPII Va place mier8Ei!,

Ea va ,s ch rmb,§ ,,/7ia r s i st fl rel'l,

iP Petre$CU G abi; IV

. Adio, clasa. a IV-a!

Iml pare .rau ca ne d'espartim Dar 0 sa ne mal; intlHnrm j~d,'o doainna·nvatatoare Treouie s a va dam 0 flQa re far fnainte de p,le.cme

Va muftumim p enf ru Ofloa r,e Tori copii Tn Glasa plrngeflU Peniru cil se o'espa.rteaI,J, Adio Glasa mare,

Lwninala mult dE! SUdr~

Ca sa sti la bJrranefe

Ca s-ajungi cevs in vlata

irwatit invar2i '

Scaald e o cladire mare, Penu» tiecete

Totl Im'ald aic.:i

Sj miN man si mar rtl/ci

!?coala ne irwala Luctuti bune tnutte, o sa iLJam vsc ant a N-o sa avern ier note

• Petresc« Gabi, cis. A ·IV-a

Soerclc

Ce saara ~j ce sparer o b,'ffj mare, man! RO$i8 ~i arztHoare Lumjna mult.~ ea are

Ea Ile dli rrtuf!ti ci:f11durti ~i mai tnut! SI pe /TI21SUr~i Ge planeia mare, mare E pustie:si e rare

Dimilleata e! apare

Pe cewl foar1e mare

~i ce disc ro tun li Z 02 Cel Tuturor s:oareJe Ie place.

• .Petrescu G a hi. IV

Fanlilia

Tf.ta twn $1 serios,

Mfltrla exempJu frumO$

Cel rr'ldre merge fa i'lcoafa Fatt.lml/,loG,ie C~j piipLJsa-p roal,a Cel m;;c la Inama fuga BAbe,IU$UI in paiuf s,e duce.

• PetreSClJ Gabir .cis. A IV-a

A fost candva

A fOS1 c8ndva 0 zi c~1 soare !;)i razvl~·ml or,bo&lu iubirea II ap.i:irul' de S liS 0 Slea

$1 mi-a des'chis i!)i)ir,el,'l

Juuile 5teal..la ta de SLJS M-a zEtrn ~i .mi·a SplJS .:

Sa stab) a~a ptJrr' ia sfar~lt

Privireia fa raz.3 de soare Calda si mFfil1gaitoare

M5 apfeaca sub prill/rea ra ell 8 oe $) $I-l fci,']

Ii / nu te uita in sus Ul saare,,'e ce-a ecus:

Apleaca ptiviree-» jos Peste chipw! tneu irvmos

• (Jr ii S {mona ,Mirel<'i, Vii D

Ominunc

Sunt 0 uuaane venita am tome

eLi soapte o'ulci (razittl' din adormire Trimisil sa sndesc ooer ganduri j"xme Ca 0 cr~ifasa ?i 0 minune

VeniUi din cerunt« senlne

fmpr.eunJ cu sooret« erzeu»

Ca re p/out1 oe pa rna m

Cu mzele imbujcta!& $i irnpra~mfjte Ce cad oe curcub@ul ,formal

Pe iminse dmpie

Soiur! o'e ,f.futur{J$i vesresc pnrn[wfJm fnctinlttfoarc $r .mirosii'Oare

Imbaitl (i'ufurct$!i ell parfunwl imbieior ~i limperf&' ca 0 picJ!iH8. Crista,III1B OUl roue vrajitJ

FlutLini se irlval't ametiti

De WIRl vrdtllEl

A prirnii"tlerii i:spirlioare ~i ,'ncaI11·jtoare • ILJbife I1L','llcli duur-o cilliltori9

Sa a ft'J .Ill ,orimEwa re fe rrn E:U;d r El

De inireaga natura,

• Moritrtl-iiu Mi.fMtda'r Vir o

Intorsacasa

in cusca fw Azo rei Roadp. brallza-UI1 sonce! 1M cutoeree-! visnne,

S-i'l (&~cu,f portoceiie

tsr CL'sea oe ciileJ'u58 Deseruns ell' brc1nduse E de mLiIi [ndoiial'a.

A ramas earn o'evasfalii

Pomi~ 0 rji din livt: d.~i

Sunt de men'/, 0 nl<Hcnrada Crsngile lor au crcscu:

Dar sspectu-I de ,:JLlrut

n. btour! spsrte Haine tti"iale Rasters tupte Vopse,'e }!~'puite.

Papusil G,laL/dda

, ,5-,sj ("upt de I'J1LII/ rochl!a $i-urslJletlll Mar(inei StA-n1r"un COif mal smgl..o'rel

PrQful a pus stapanire ea erow' pe un/re

Fe ioate emnerele A·mbiksit perde,'eJe

• ,COSfl~anu O,anfl, W Be

Ji1tu1

Jilfulet. fall' terrt'lcncm Cine naibi .Ie-a creal

De murmuri asa tn/mas

Azi e zilla ti1

Te safbatoflm Pefltfu tt'ne-am vrea Sa ne' reunim

E zilla saterliloi'" A mtd6isaremlof Jucam. caniilm, Si ne' bUGurarll

• Cosneallu Oanar VI B

[Nr. 18-~_!!::

i-'rilllill1 hi redsctie

Domnule Director Dildiiliiu;

Fiindca an zorit Inchrdarea telefonului in ultima noastra dlscutl8. rna. v'M nevort sa vh SGrlU, Erarn dater la dvs. cartea pe care vi-c expediez SI unele exp icath.V-ati suparat neintemeial 11I1ld(;~ in cartea "Calanda ul credrntei. .." nu am cilat la surse dnnumentare "t ... [urrnur II Jiltului".

Arn ri=isfoit materialele primite de ILl uvs tpentrll ca re ~i acurn va mult.nncscl, da va tog Sf! rna credat Cd Irl I u,*~ ~e. tar.eau referi -I la h rarnu P l;ar~ a-rnntlt de mWE! la rnodul W~Hlural itl carter.

In t::_kite aparltiilc r iete editoriale unae am gasit ceva deosebu am preluar 5i am mdicat su (sa (v(~Li '"[)r~HnUrt".·' LI nde apare 5i "Murrnurul J iltul ul")

In ata: volu-n de dale rn~ii pot sxista 51 Rdpi=lri. dar In nici LI" C<~L n,J relluie S8 liB suparati Cale.odata fata vina nirnanui rarr-ancm "MARII f"N 0 f'oJ I Mi" care contribulrr- la cristallz:-.ll' valorcase.

EL mdi tucrcz aciualrnenta la doua cart. 'Laotarn GorJL,Ui"' si "Oerceiuri de nastero. nunta si inmcrrnanta-s '1[1 Gor(.

ArTI r',~voir) de sprijmul dvs., dar daca s unleli

sup I nu-rru spu

Chtar daca-rru va fi mal greu, sa

dascurc 5i ell LOn.3 JillUnlor, Ar I rotusi pacar s~ nu colaborarn.

Sa auzim nurnai d~ bins,

• AI,exandru Doru $E RBAN

oala sau bin.efacere?

I -

Te

r nc.S! din epoca st-avocne. c;,3r1d p rog r€ sui sccieta Ii i cstc lent, nrnu descoperu arme de piatra cicpllta, ~Id U i<;:~lG pIe! 'e, ".iu·H](~ ~":l-:;i raca arcul CLi saqeti, plugul cii'l lerr n. -nva}i sa preluc-ezs metalul, apar ~<lI'a 51 unal:e dill rr etal. 08 n-enll, r:him 9i ~ei di'l flC:L';~ vreme, erau inrClbili In slujba crcatlvuatll. DaGa n <'JceFi vrems s- ai.lacut d SQ-

t ienea descopertrl. atunci ·(dpvizor .11. cornpu: rn II, rnaslmle de r"lclre vil08~<~ si let ·el'.JI de rrunun: <:\Iid 'T]inl ii orr 1.1 I. I nu SLI'1t dedit r li:~rf) dnscoperiri ocisnu 11EO : au fC'Sr 51 Eli:.' la ra-idu lor ni~le perlB. lnsa r'l,nte;:;, nrnului evo ueaza ~i pc",w pe.s~e rutin WTlP 56 lior raCll ll'1t e cipsccpeflri ~ rlai C.I- oas e des ~~ r6 care nOI, eei de Cl(,:IJrll, nu n6 putem imag Jm, A}3" ~~JZI c(llldill P. nei fa'.lcrabile. cre,j"(! [J -, ~l,jl celar ce m,Jncesc, '8"':' ca prtceparea {ohnicienilor 5i cercet~r lor sa f e Pl., sj din plin in V.310dr6. Cdl \d [leu' 111.1 tn;.~1 Gsle sug'ltrnat ca Cl. ~t~ddtil, dr_' 'lr"!B)!Irl! fer'llEmtul cI i 'lra nsfnrr"lC! tn' [18 Gel re il r:c I I line. CI stlr1ulat 51 djut!'ll sa. 58 nJ.sca ~i sa afirmoa. c~nd tAhntc@ 5i ~tiinta rl'Odi:Hfla bunt ,qtrodLJse 18rg in produ:::tie,

,8d lenll Iruncil acorcta :) i'1Hliti pmlu,r;~ craditiilcr cmnlic;1 10')111:::::)snir.IifI:9 ~i tau ri~m lor ei,

Capacitfllea cr8<.tloafO, L)n;::orului nU.:;l ru f'; -,'=1 r!ovecJit eJln- 1cJtrjflCluna v goarea. De-a ILflgul rnile liilo[' de mLIF"ic<i umQn~ 8['1 ro. nfl-au precedm generat Jlo cr~l sat.. sLiccedat nu s·au mull,lfnlt si'i se roIO;WdS·c;i de L nellele 81 proGccicc:le pr(~rlLJctiel aRa ca Ie-au Illnoit ni'cnntfltlit. lA-au perfeclif)I1;~l n',ereu, ::::er>crL ... a Ie face tot mai prClductlve.

Cf.I pxpn~sit ale aCHstei inventivilati trel:;u ie com; iderate • Intre allele - toporasteJ de I n~rk'i (din pialr(l) ~jp' ac.I.H11 Cinel SUle ,jo mii (J,e ani, gas te p8 teraseie ViiI! Da rjovul LI i, ca re ac ~arte di.-,tr€ cele mal \ie::;~li ve::;tigil de Vi81L ire Ur'1i·11l'~ cunoscute, Ort~J Irmle 1& cui tUI .Et Ie neali Ie' 1ui d8Lvcltatc. crea~iil8 remarcaol e elle pe"ir:.kuJui de tol05 re a i:::tr!l1fli si uDoi ale epoch l)ronz'~Jlui, care cluo.tins I'-':l poi 0 m;=m:l Tnllorire p,tralucilO:i1re opere a 9 geto-Clacllor - rJe la IJfleltele 51 klcrarile lor '1 n iU']lrt 5i pana la imp' e.slore:r ul sistem de fcrtih~atil GIrl ~.,;lurll" OrttSllel.

ln vremea teudahsmuhn, mester r.u rnarm de aut". ale caror nurns nu s-su rransrnis pan a la noi, dar care au realizat rnari valon rna crlale st splrlruare, au l;'iL.'rit ,"'ldev;irate comon de terJn C:J SI arta, reallzand .. cu rnate rialele de care dispuneau (adssea nu cere rnai pctnvltc). constructii de o mare ingerilozitate, ohrecte de mestesug si de

rrh.strie casruca ~Clarte variate, rr stala] ii originale pentru lulusitea foriel apelor curqatoare, cocrur ti de 0 lr.imnsese sl 0 durduilila19 CoHO uunesc S astazi.

in CQ'1eJltllle propnetatit obsiesn RSLIpra rnijloacalor oe oroduel e. progo~l.! I tC'hn co-stiint tic

teia care sa se bucure de acasasl atent e, ba chiar rnai rnulta,

A drsuarut ci [1 arna touralla rnul A. dar a apa ru t cinematografia eu sonar SI, in sfa rsit , rnuh iunita si rnult indragita cutie rnaqica - televizoru I.

Inlr.;_:H.lew:ir, unsorl devii robul terevlzorulut. dar cu aj utorul tolevizorulul pati ave-a si de castigEit dar uneorl potl avea $i de pierdut, nastu oe rnult.Putern asemana de scuperi rea te evlZOrLJIUI C J 0 pestera escopenta if! epoca st aveche, in care cand Intll pentru prima data nu stii daca e nericulos sau nu, dar risti 9i urn, Descoperi 0 mmune, o cornea ra 9i atune rtU te mai

''Ai IlaliCfJcit pe-neetut uneUe, (:u r;(.l;"f~

Ti 8~a factil rna;' dar~Q oointo: ~i m«t ~are

Cand te creeueeei toemai m;""i ''jilu·ed fi mai mic. Atunei ri-ajufl.se bra'ful molatec mai rJl}irtic

Tot cautilnd 2udarnic ,i inceJ'(!<ind aiurea,

A i m:~.'lIco cit tdilil ui, cutitl,l.l ",i "4c~"'f:a.

Ai nasca,cU odala

$i Q n ;'m,ica to ala,. .

Cal; ghimpete, 8Q"t~C'"~ De m i.o IJl i u.l er q:(J'ul'" '.

"!\liUlu(u!ito1"ul" Tudor Arghezi

un lucru fantastic Sd. tlpe~i pe un buton si oats irrfor"latiile ce care dorestl sii Ie ~tji MHi h,p' ahsate ps mlcul ecran .Toate aceslea se tac pri n i ntermsdi ul Ie· levizorulul cu ajutorul unor sateliti. Mi.ntea omulti i este nascocitoare dar cine ~i-a rl:j ul1flqlnflt aserr'lenea luc.ruri. adev,3 rate perle ale mintii omone:;;ti.

Dar binf~-a spus cine"a 5fJLS ca la copacul cilzut to!i ale;U98. sa tai . Gr~mni ·'.NlCi bine n-a af-l~lrU t lelevizorul ca a.u si aparut tot rullil ae telenovele tragice care indobi+ocesc te'9SpGctEltorli, Mai sun~ ~i blmele ·violento ca rfl IlU Elr~ rebui urma rite de copiti care nu au 0 arHl,m it@! vR,rs,ta, macar pana ci!lnd ajung s;:i C1Jnoasc.a consecintolc Vllbrl~rti.

U neoribolnavii care suff,: ra . eu illima pot dev,eni vi:::time ale u nor films de 9 roaza Si:lU ale u flor meciu ri de fotbal . .Au fDst tes1ate televizoarele color ~i s·n ajuns la concluzia ca, elo pot a.ta.ea vedereaJ cmului.

U flU I di f1tre ee Ie ma i mari dezaval'll"lje este ca. telev;zorul a ajt ns Sfl1'ie un adevaJ'al rncin· dl'tor de timp_Dar Gutia rrngicfi, ma.ncaroru I de timp. rninune i'l mintii omu1ui totw;;i a trilJrll'fat si omul nu tine cent de u nele strtcaciuni, pe caro Ie poate aduce televizQrul ,OrnlJI ,a, f(ascocit tm rBlul de curiozitafi 5i tol el va sfan;n inainte dE! 'FIN ISH pentru ca. rlU rTliJl tino 'cont de stricaeiuni, din 01 ce face vrea sa ~(;(l.fllii ba ni. Oar pOElle n LI ne este a~a ursit, dar odata ~-oJa.t8 tot ne \10m stinge astupati pu r si 5implu de toate eu r9ozita.l~le pe care Ie-a HlcLlt ~i urmema s~ Ie Idea Otllul.

,Ded, in condLizie • lelEMl.O' rul este tooals sau binefa.C-E! m? 0[1 re va raspu nde cineva vreodata?

• Boulean Mircea. IX A

mal des ascultata asts la tetevizor. aioritalca marlier COf1- carte ale rnarilor tenon (Pavarotti, P'acido Domingo ~i Jose Carreras) sunt televizate denareee ma i mu It de 70% d i rn tJopu~ 'atla 9 10 bu lu i a Fe tel 8vizoa re, r ntradevar Elste 0 diferenW Tntre a vedea uri concert '"live" ~l at \fSdes acela~lI concs rI dar Ia. televizor.Totw;li, televizorLiI a fost Inve ntat pentru a 'fi tolosit flU pentru a ra mil ne llItal. Filmele documentare SLint foarte vizlunate de catre oarneni.

in oplnla mea, filme.le documenta re s u nt sinon ime eu ~Q ~'t(, Es~e exact turn ai citt 0 carte, cum a desct1ide carlea. ~i te-ar itwada cl..lnoa~terea.Au aparllt programe TV special conceplJte numai cu fi me docul1lentare, EmlsiLinile politic€!, pe care tlQi copiii nu Ie prea indragim. S\,mt vitale oarncnilC)r (flU ca apa si m!i.rwarea) deoarece fara. ele 11- am put ea ~t i situ ati a en re S G a fIi'.l - in~ara, mai ales 1n aceasta pe-

r;oada de tranzi~i@, ~

Noi copiii, poate si cei de 18 - 14 ani ne mai ultilm la televilor. ~i anume la desene animate. Aventuri CLi eroii indragiti ~Tof1l ~i Jery", "Bugs 8tHlrlY;'. .,Daffy Duck" pe care Ie vizionam pe orice program, in sp,eci<ll pe "Carto n N etwo rk" ,A tn P I Jt~!'Ii cHi :,;:i (j cart~, dar este mai comod sa ape9i pe un hula fl $i SB! vizionezi desenels,

Si totus; cel mal mUll! limp il petreC€irn infata micului eeran urmarind filme. r-J u tnate filmale pot fi vizionate cu aceea~i pla~ c:e rG, Celc mai vlziQl1at,e fil me sunt cela de actil)lle, S. F_, filme d8'spm viaJa of1lului de zi cu ii, filril9,le is-wries ~,i filmele pres.a.rate eLi Lin pic de comedie.

Dar eel mai important motiv C:'l re ffltace sa ape~1 pe bLltcrluJ i 1aglc este INFOflMATIIAEsl'~

d g'vine tot mai mu II rodul unei Grea~ii larg~, dG' rnasa, tiG;c<:lre orn ."If t-pUr"rC i c()n<;inNAndu-1 [jrepl q

GJ.UtiJ l'\ 5(:] proprie,

S,j reve III ill la 0 perla a seeD ului XX - televizorul. Cea rnai VeCI1El rLJdiJ a !8ltwizorului este cinematagraful.La -ncepul, cinematografuf a apEiru t lar~~ sonar, dam CIJ irna~-1ini, inlai a 'test lin mornonl lung nurnit I inistc, Di n lini~h;) GU dintr-u~l hi:loS primor7 dial. ~~·AlJ n~~Gut zgomotele, apel sunetele.Dar -,?i asa specta~orii 5e irnbulzOdU s~i-1 vada pe 1'21lfrosul Chatrlle Ct aplin si pe Stlpororoii [lcelor timpun Stan si B[an, C3 re au inveselit mutte ·si rnulte generatii, penlru eEt porta 1m de ras 9i de bUGuri,e este infinito'l., ~a ~i navoia de bLJGurie 51 r<3S a oamellilor de O!"ic~md ~i de Drill nde. To@[e ac:estea s-.au reallzat prin mama televizorului, c i n e matog raft! I.

Insa fi6care 1dee Ij!me~te prin

• s,:;octw::utozitatea oi, dar esto d~ paSl1a ;;>1 uitata spre 8! IElsa lac GlI-

dezhpe1;>li de ea.Visezi a doua n ca ai vrea sa 0 rnai vezi () (lata ~.I cievii dBpendent, Vii in tiecare zi. UnLl1 oi ntrf,l mLtltflle motive care te-ndeamna sa te Ulti la teievizor, este sa pMrunzi i"rl minu nata Iwnc a in1ormaW"Ji,

Un all rnotiv al vil.ionarulul es't8 teatrul sub care se an~ 0 multirne de A.ctori, Mef' eriil, de acto r se praclica inca. din antich.ta~e. Ciirtd er,;;:), un spectacol toti oamen ii ca re IOCLI iau in a,propiere veneau, se u ilaulu lJieso. prezenta~.a $oi se tf1lnunal,. . la Ile':derea <l.ctorilor r:Bre ~IJllef.l atata suflet tn olu I f)fl (Care II jucau. De C§.nd 5-a inventat televizorul, oamenii rlU mai trebuie sa S8 deplaseze pa.lla la teatw. ci pot vedea acasa piess dorit2L Intr-ull mod mai cDmod.~i ac esta poat e e ste un d ezavantaj d eoarece Tlum£lrul oameni 1m care rnerg la teatru este fpar&e

: = ::

Paradis cu piisari

Cdmpui ,'ar£J.~1 ,,-nveWl

far (umoR toar~ e-n nli$C<lfO Do poste mtiri si Ii'm·

Vin p&"1n Gi:HilWi.lrG

In p;id,_,'rJ $j in campJ.l p,lori(r.. sunr mli G!l,'()ClSi 51 lJicrelo

Sa In dau miJiculGi me,fe

Pat1UrGI:::I nMe o-ncdniarn Un /Jar;9dis (.'u pas;'lll m!Jlk~ CG nllm,l'1 ptio11dV,<rra apiJre

Cap», mJI nu plJ'tom sa·,' darn u,'t3r'~ • Popescu Mild.9lina. V B $c_G~",Slivile{iti

File de pooesie

A p.lf~cat iarrld (fin Ta,r;] , Prima va ra f) Lioml i~l rii Cu gingasil g.f1iOCC!I, vtorete, hrfJbonn,'

a no,', c<J rlJplIf a-n verzi: j>[(siirefeie-i:lU venil

Fl'utu r i:l$ I din (,'naro-rJ no'] ra S tau i rl C a I'ef') [/lJmit !!Ji!31

ll(ari;1-i card Sf fDJl!].arrL.fJldliuf,i Umbra rrepwt s() face tot mal mica ~I dza'<ih !JI trJ I rus se-i I f.ioa r L~'

De nics un z.bor d~ rdndun.ic;:i

)n .<;I·rainl"f non,lo·s truo,lle

!In crrn rim c[ind In c,jnd se-nooete Sf ,'rma pri!/es/e-n Sus, sa vada

Nu $(1 purcede-url lIor Lie ploaie ?

Dar intri~tat in pjmaflt I~u<~sr f~r rnflge r rupui i,j( in (iava, •

Ce rl-tl.r da ttori/e sa fNbJ fJClIm : ,MAC,; r LI'n strop de roua ,r

. "

Flo',' r)irile alearqa acuma fara cie

cdr/tria '

Ptl o','lJrl)Uri aiJJ6 (l'e fum,in/i IVI.'fesme du.'r.r pllJlesc in 'l8r $,' barza sia !rltr-un ,?Iclnr

V,ip, tLi itot] m m,'Cf r, I m.:w P,,',li liir;tl! drum pomesc P'c cal'eiOl mate e.'e

Nu se mLi"i rd1'ilC"~tic

Toatd Natura S-B tTeZ/T Dirltr-ull somn dl~ nr::sf,ir,~it fl,i '/950"',1 Rr.Ur11.'l Of; tn

(;;J (]',IJ1fr r:: fN.c.1 ("h~ pO'.le~rt1.

• T;u Lodes, VI A $c.Gen.SIJ"Ue~ti

Bun venit

Pomil au (n.floril l'drLoa a i"nverz;'t

PiJSSre/efe oW sosd

5i GU diCl_q no) IQ-am prlmli1

"-

Deeiun, var, piiduri sunr verzi

Tcruf e (J primlillard

Oun vanil· arTI ~PIlS nol ioti Sl-nrt: oiecet vese« alara

Esfe aerut curar

Os mrremiomifl improspMar 1/01 fJ larj .sjrb;'lkJi:lre

PEl cil mpu,le c u ,f(Od r·e

P t ima va r rl, r rima va rtf AI WJmt CIJ JJl.JCl1rii

P6Sti1 r.o'lmpii t€-.:;;i ssteavu .Sa ou f.le 10 r I.J! mut

Pdrf);;1l1l:Ha a 505it Totu! i.:lras.1 a i"(wl':,1"Zlt

CI.,ICW' c.:lnt"]-f1 dumbl".:wioata Scli'ufare prrm,iv[-lj'a !

• stoichitcscu Marie Gabriela, V~ B ~c-Gen-5Iivilel'fi

Proiesoarei mele

Un oet m.;li $cump (10 pDate fi Dec;;it 0 ffo~re de pOli darui

Colei mai diGlQI f[1·nre din rvma Pro(esoiJrei mele do ru,s;j SI romana

E", .se nume~;t8 ct'lt.r;mmJ .DJd<ilau 51' Si:I slit! cv lot) c/i irm tm pa.re rau Atune! cand, ev fimpu,1 ne lI8 pB",isl Si HI IrIlH'f i'i I1vre.re-17 S ufJet n e vo n dBSparii

An,',' VO, f)(ICC oe: cu dmg.rle '/OI7! ao'rl,'[II,' Oe acci chip f}lrlg.ls cu octlli c~pfLli Cu par"_il Wng, itumos de eu:

S! de 0 bl,.m.:itate lilr/!J de seo 11io9IJ

As ,)('!(I {;",1 ;u1Io'sa slea l7l.3i n7u.'t oe toe $': GIJ dOdmrra prCI'eSOc;Jrtl mOll mvN r,imp sa oe I tee

Ca ne jrl'lat8i pOOZJj {ll can.recefe I\il'..j c.itnd dorm n~1 m,J det;p.art de ese

.~II','-a r1pilrIJI 111 V,IS sl ml-'" v{)rbil

Gil glas dulce ca rfJ.'erea, (Iar cand J7hlln trezi:

'If,'Slli Off! ral'liH~t(J c,~ci !,l sto.dll 5 So:JsU AGe! ing[;r rllJ!~!t s.' CL','af'ce h:lo'l"i dotU

A f 1100',· ,je as piJ.'e<.i saniuale sa -i Q,fer I~Of','Clr"l L)I_'GIJf.I~, t:::r::.:e e~te ,7:'rli fn!.'ll.:Js Acest g<llld C!J drag tJ{> vrea sa-I iinp (in Q,!; C

h!ndca mar,'ta mal mui'f sLIfieWI ei ce,' duio,'l.

Singw" fn pddure

Ell' ~um sinqur, smgvm(, Sunt pla.pimd si miM,'l1 S;' nu pot i::lee nimlc,

C.;;i Writ foana pilic

Elf Stir7[ singur III piJdlJj"Q Lan_CIa mine rllf-S fHel mJJm 5i CO,r)!'t vrrl s;] m.:l furs

• P,@trescu Gab!, {V

Bucuria vietii

t

Vine ca,'dJ pnmavara, A lesit I'il soarc OilniJ r-cmr;ila, bvcuroa~.4, (;-0 iloricic"l frumo;Js,j ,I=~dqi':-acum flU m.1i carj ,Pe pa man IU,I GO,I USCfl I NUnlili azr a rQ;,olnl

Un r;jh"O'~Di, m,'c, pil,;c_

F!'utwi) pe-afar-:a ztlOarii, Athma-ll I nma zh(JO'l ra Ce blfWfJe mare,

Ca, ssa 513 prOf)

V!lm vlnn CIJ bUCIJril NU-I ol;;l:! GQ{Jli ?

• Petrescu Gabi, IV

Ghiocelul

I-' nma [.0<3 r.l <1 sasH Gh,iocorvf o'l ,'e.srt" Ghloccr m;jndm SI urul.) lu scof or:;meni In prdG $ i cupii! JfI graa'fll8

S,~ ie pd·veascd ell l1li·lj GIJ!{Jcel til miCA uoore TJ-ai ales so' 0 r.1J/(J,qre

Sa rna sr:o;ti p~"J tmna n pr,lg $1 sil Ie IlilJ{Jsr; CU rlr.1 go SN"lQ11wl mcl..' gh to ce!

Co g,rOLJ mi (:) fl ffrdl 111'

eli r-am dar mamci (:';;QOU DQ ZILJi'l miimiCI.tr:!r

To ju!Jesc ",tat de mull

(' a pe un fngo)", nu Ie IJir

tu t'{;tl f!OilFC<J mea [t,leasd Co-o sa fa nun in fcre;';~:i'[(d $1 mil voi wta ,1,'1 tlrlE!

De mi-e qreu Sdu ae ml-e .blm]

.' Staic Elena FI,ori.dEJ. V C

Glasuri de- copii

vino i a fa ;>,1 pnmclvCl ra Cu b81$ug b09at fn lara FhJrice,le pe campi,i Cl,'ast.·,'"i (r)d uare Cie coo« Pomi! iariis! Intl'oresc Piisare,fe cinpesc

Flu tUfAS I in znor ,'1,1 IIfv1 Carduri de aocem .s11 ntnrr: 8IJcurIG t)),Jro·n t,lr.:~

E.sle iari!i pf,;o'tla,itu<:i Primi'lvard_ prlnlal,ara

Tu SC011 oarnenil' afara Sa-$I; dreaga lItlSilelR S,i-;;i pfL'i$e,<;sci-1 v,',rn

A$[1 omc pnm[ivi~r,l [lLlCUfiO n to'lI;1 tntn

Sa cante cucu: fie znr teema un oieveetuo:

• Staie cllm;;, r=lorida. V C

Flnricele pe ca.mpii

['rim81larj fa ,'1~rep!aITI NOo' pet cil mp sift ne It/C:I'1r JnCI..'ri multo 56 lJ1l1jiam

COLECT

UL DE REDACTIE

POPESCU CRISTI (redactor !?ef). ALiN DOB ROMi R ESC U (redactor sef ,adjunct), PARJ OL DAN I E LA (secretar de redaC'~ie),· ADA I ANA PU R,CEL, CAM E UA PU RDESCU, MIRELA POPESCU, DUNTAN EMILIA PA RVU CAT AUNA. BOULEA!N M I RC EA OANA RUSU, ALiINA BADOI (redactori)

FUNDATIA .,MURMURUL JILTULUI"

, ,

COLEGIUL NATIONAL TEHNQLOGIC MA TAsARI - GORJ

TE L. 376,3-51 - 376,556 - 376,883 FAX 376.992

-:'

.1'" 18~19

1liooII' '""

ava.ca .

••

A!Jtd~ sa repslam, ,far cOpiil bL~CUro.5i

Sa lie ioece mEiI volf}{ll

La siupina eu nectar

Jclra$1 spunet» prrmiivad 5,1 vorL),'m de dra ga $codfa. h'orice!e pe cBrnpii Prlrni'l'!lara iar sa Vii,

S<li iTlV'iH<im si sa cant,(1m ,to.,'ote b~;ne sJ IUel rn .

Cine sptme ca in lund, G,~zel'_ Jl!J au cJe munca ~~ Un ,r.5ntar, d.fJ GU var

L d .5 t upiIl6i cu necta r

o rt'lda$ca .s i-un b 0 n d", r, Cara- pemru sob<l/Br, Ciliar de-i s.r~L)j o'tt.Jt,'ca, VreasCLJri Ol ndus fU!"rlica

PrimL~t/ara zs wbml Prirr)avar.:i t aMorti'!m Cu iucwi si fforice!O, Cd,lde sum zilaie tala, DthICJ. stmt noptrla pust», Co can/an $i bvcuni,

.. Boroen Alina M~{jnC'.18, JV C

g>argt'iriia,

ts! spa,'f} mcnJ[,1, ~,llawra find,], Spata og!mdfJ

Bagheta .fennecalii

Ocupal eon chip ~f (01', Fieca.re wmdfH::e;l,

C /7i ar f.,' g,'b~lfl prin· larbci, Au d·El J(J,m:,~ ~I de !reaba.

'. Cosneamj O.;5In<l, VB

Primi'ivl:!ra /uci:iU$a,

Arc chef de JAs $i iOc, FpKe semn cu 0 brandLl~a Spre za .... oi 0 ia rJin Joe

in grddfua easei mele

G-o ba:]hd,] fermeC81.3, b1 c)QsfereuJ i2ltOare, SHI ceta!ea de ve.rdHfJtfi ruri copaci/ [1<lU In t.'0;1re,

in gradma easel me,le

La' ferea.s trr.i o".ln Dd,'3I;e Sid un GUi.b as r/ln rJLm de Legtwanou-se in pJoa!(~

,/0,1(:,':! bilz<l CU-JI bondar Ti'tila CU-f( r,~(f!,ar, Fugtmra o'e lacLJsta LOCUi'LJi 0 (;,11.08 fill sti:!

Floril'e lucesc In apii' Ffjrij gl':'15 $1 (!:'ira feama

Vr .. ind ,s,j-fm· LI ... ·6j ce~'a, parr::A Nob6gandl1-i'rlj in s-s-ama

5i .in tIona! de Clf/or,',

Sare 'rHr-llf1 p,lcror po cilltlJri, Tr"a:QB iarbfl de must a ti, intr-un Joe de nod sl f/uturi

,Iar cupLicii iJifiorifi, ,In U"1l.;Jgini cc/()r<i~f:)

"De 'tErzduh rmpodoqi!i, I/ain;:; vor S;J .'1e"o a.ra.!e

Cu b':l ghb'l<:J ei LIe soC! re, E r-:'o~nasa $Ii s.orinlocrsa. Vltila diJ moral) nallJrii,

• Casne8i1'U Oa na, V B

.Primavara fI .s051't ,r

Nu 6 nJci 0 fnaoi,lli;J

$i oEm[1 zilla .s." mdril Tow-) pur:; 1(;1 5 Ot::ofe8,fJi.

• Bifdo; Alexandra, VB

'Tiparul:

S,C, TIPOGRAFIA PROD COM rARGU JIU

liEL: 053-212.991

superpnnt

Tehnmedactare compute'rizata asist. univ .. PUIIU-FLORINEl GUREANU