REVISTÃ A COLEGIULUI NAÞIONAL TEHNOLOGIC MÃTÃSARI - GORJ

X
Anul XIV Nr. 54 februarie 2010 16 PAGINI

l „ c a un În căutarea identităţii COŞBUC LA

Poetu e o stea” Viaţa poartă cu sine nenumărate între-
pr
a rc s
bări. Odată cu primele cuvinte pe care le
2 rostește, copilașul face cea mai mare desco-
perire: întrebarea. Tot ceea ce află mai târ-
ziu în viaţă vine în urma adresării celor mai
importante întrebări. Căci întrebările ne ur-
măresc de-a lungul întregii noastre vieţi; nu
MIHAI EMINESCU putem trăi fără ele. Însă nu toate sunt la fel
de semnificative. Există una care a făurit și
așa. Eu sunt altfel.” Si de multe ori prin
TISMANA 10
aceasta vrem să spunem că suntem ,,mai
buni”. Este ușor să compari niște lucruri sau
niște oameni și apoi să scoţi în relief deose-
birile. Dar este mult mai dificil să exprimi
în mod direct, afirmativ, cine și ce suntem.
Într-adevăr, este important ca în răspunsul
Mănăstiri
nostru să spunem și ce nu suntem, și la ce să
nu se aștepte oamenii de la noi; însă restul

- 160 DE ANI -
a influenţat istoria gândirii omenești. Si
care, deși a fost pusă din cele mai vechi tim-
puri, își păstrează încă importanţa. Este o
4 întrebare la care fiecare om trebuie să dea
răspuns, cel puţin o dată în viaţă: Cine sunt
eu? Să fie aceasta o simplă întrebare?
Nicidecum; căci de răspunsul pe care îl dă
este chiar și mai important. Ori de câte ori
nu primesc un răspuns clar, persoanele din
12 din
jurul nostru vor căuta să găsească singuri
răspunsul în ceea ce privește identitatea
noastră. Dacă nu ne prezentăm clar locul
Oltenia
sau identitatea, oamenii se vor gândi singuri
la niște răspunsuri, care vor reflecta, de fapt,

CREDINŢA...
5 im
persoana respectivă depinde întreaga sa via- propriile așteptări și interese. Prin urmare,

Să folos ...
ţă. În clipa când răspundem la această în- cine suntem? În această lume care pune la
trebare supremă Cine sunt eu? va începe să îndoială toate valorile, standardele și ade-

orul se arate fie frumuseţea vieţii noastre, fie de- vărurile cunoscute, avem nevoie să putem

calculat
gradarea ei. Si să nu credeţi că doar gândi-
torii de profesie, teologii sau filosofii își pun
această întrebare. Ci noi toţi trebuie să știm
care ne este rolul în lume, ce responsabilitate
susţine răspicat cine suntem. Însăși lumea în
care trăim ne provoacă zilnic cu aceeași în-
trebare: ,,Cine ești?”. Însă identitatea noas-
15
tra nu este limitată la cartea de identitate pe

Alegerile avem faţă de ceilalţi și faţă de noi înșine.

Încercând să găsim răspuns la această între-
bare, trebuie să remarcăm că este categoric
care o purtam zilnic cu noi. Nu este limitată
la ceea ce ar putea fi scris într-un CV. Nu
este limitată la statutul nostru social, la ca- IUBIREA
prezidentiale mai ușor să afirmăm cine sau ce nu suntem
decât cine sau ce suntem.
lităţile sau la studiile noastre. Cu alte
cuvinte,noi insine suntem o întrebare în că-

2009 6-7
De multe ori preferăm să ne definim în
comparaţie cu alte persoane, sub forma unei
utarea ”Răspunsului”.
MEA 16
negaţii: ,,Eu nu sunt ca el. Eu nu procedez Mădălina Ivan XII B

Istoria unei localităţi gorjene

gorjene
Mătăsari – file de monografie
monografie

8-9
 M u r m u r u l J i l þu l u i Nr. 54

Poetul „ca un arc spre o stea”

Autoflagelarea, autosacrificialitatea reprezintă pentru De Nobilis două
căi mântuitoare. „Cerșetor la poarta lumii”, poetul izbutește a-și transcen-
de condiţia de umil purtător de har, inabil politic, dezavantajat economic
și inadaptabil social, revoltat civic. Pentru că poetul este și rămâne însă și
purtătorul de cuvânt al celor sensibili, umani și transumani (adică des-
chiși spre oamenii adevăraţi, nepervertiţi de diabolicul simţ al banului
câștigat rapace și necinstit), îi revine lui sacra misiune compensatoare.
Rămânând în discursul său liric tradiţionalist, poetul din „Axis
Mundi” rimează și ritmează credibil prozodic și motivat ontologic.
Reușește deseori imagini de-o prospeţime aurorală. Un anume impuls va-
ticinar iniţial nu se prăbușește în iluziile postmodernismului consumist și
inutil parodic. Ideile și motivele poetice bine/atent conservate, în structu-
rile transparente ale unui soi de romantism întârziat, de simbolism și ex-
presionism tardomodernist, îi oferă kairotice prilejuri de a ieși din situaţi-
ile limită cu care se confruntă eroic.
Patetic ori pur, trimbulind ori melancolic, De Nobilis declamă trans-
retoric, transfigurează simbolic, convingând că e poet: singuratic, autocon-
fesional, templier al unei dicţiuni ritualice, oficiant al unui ceremonial
orfic și mai deloc narcisiac. O sisifică luptă de „titan necugetat” îl ajută
să-și transceadă asprul regim al solitudinii creatoare. Ispitele unei herme-
neutici aplicate, de tâlcuiri săracă, îl modifică fundamental din simplu ins
căzut în istorie care baudelairizând repetitiv nu se teme a rescrie marea
poezie la care ucenicește cu talent și veridică vocaţie, desprinzându-se în-
cet și sigur într-o voce care are toate șansele a se personaliza distinct și
frumos.
Teluric sau celest, doar în trecere sau neclintit într-o stabilitate clasi-
cizantă, De Nobilis vrea nemurirea. Între agonie și extaz, poeziile sale
sunt involuntar tributare unor ilustre modele dar și orgolios autocenzura-
te înspre o claritate aproape cristalină. Între căderea din vis și evadarea
înspre absolut acolo este intervalul în care se exprimă emoţional și stilistic
creatorul liric practicant în subsidiar al delirului suprarealist sau al meto-
dologiei reducţiei rostirii la esenţial.
Unde performează însă De Nobilis? În lirica de notaţie exactă trans-
lucidă, similitudinal cumva cu un Laurian Stănchescu sau Lazăr Popescu.
„Întoarcerea” pare a fi un text antologic. În sfârșit ciclul „Axis Mundi”
care dă și titlul volumului este cea mai izbutită secţiune a cărţii. „Ca un
arc spre o stea”, poetul tânjește purificarea finală, iluminarea, înzeirea.
Preot păgân și/sau mag, el „o citire dă înspre Fire” (Magul – o bijuterie
rotundă, plină de sens, cu bătaie lungă, clădită temeinic/durabil). Și furat
iremediabil de mirajul poeziei se resimte dureros din prea multa iubire
pentru ea, demiurg și rob totodată.
Ion Popescu-Brădiceni

AXIS MUNDI de Alensis de Nobilis

Umilinţă
O să vă mângâi în tăcere
Și-o să pornesc spre miazănoapte
Când timpul revolut îmi cere
Secunde-n margine de fapte.
O să cerșesc la poarta lumii,
Soios și plin de-absurditate,
Scuipat în ochi de toţi milogii,
Umil, răspunsurile toate
Și copleșit de resemnare,
O să le cântăr c-o părere
Când clipa cade-ameţitoare
În goluri pline de tăcere…
Să-mi fie pâinea, ca și trupul,
Aceeași zilnică povară,
Asupra mea să cadă crima
Și vorba plină de ocară…
Ostenit de vise și de așteptare,
Ai uitat de tine și ai adormit.
Și de-atunci milenii, așteptării noastre,
Vin s-aducă rănii trecerii prin viaţă
Rostul ce în rugă poate vom cunoaște
‘nghenuncheaţi pe ţărmuri într-o dimineaţă…
Pedeapsă
Blestem lumina să mă ardă
Și pomul vieţii să mă-nfrupte
Cu frunze moarte ce-or să cadă
Din ramurile putrezite;
Sfârșit și spânzurat de ceruri
Și prins că-s hoţ la drumul mare,
Să recunosc c-am luat asupra-mi
Păcate de la fiecare;
Să fiu bătut, în loc de pietre,
Cu două mii de ani rușine,
Să nu mai știu ce-nseamnă sete,
De ce se face grâul pâine.
Stăm la margine de timp și fapte De ce nu pot pătrunde nebănuiri celeste?
Spânzuraţi dramatic de-o-ntrebare…
În seara ta de rugă te voi chema la mine
Suntem luaţi de vise în robie, În labirintul vieţii de tâlcuiri săracă
Nesfârșirea-i albă de vedenii, Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume
Stăm pe-acest pământ de-o veșnicie, Să vezi profetul beat în șanţul plin cu apă…
Suntem goi de sensuri, de sfinţenii…
Arunc cu pietre-n stele și vremurile-n noapte
Rătăcim aiurea pe cărări nebune Fioru-aduce-n mine veninul și extazul
De iluzii albe prinse-n întâmplare, Stau între gânduri goluri și raze printre șoapte
Spre un cap de lume, fără nume, Și simt cum Universul mă umple de mirajul…
Fără dor de nimeni, fără zare…
Teluric
Titan Bate-n răstimpuri
Plouă cu raze si cu vis Clopotul inimii
Tămăduind orice proscris Curg în descânturi
De lunga asteptare ce Durerile lumii
Îi sângerează rănile
Fumul uitării
Învins de arsiti si chemări Învăluie-n zare
Beau nesfârsitul plin de nori Clipele-amare
Ca un titan necugetat Rostul de-a fi
Dus de lumină spre păcat
Ruga și fapta
Vâslesc nebun pe marea caldă Cer cu iertare
Ca un ghetar de foc cuprins Grăuntele vieţii
Mi-e dor de creste,de zăpadă Neștiutoare
Și de tării, și de abis…
Lumi înstelate
Las cârma liberă s-aleagă Curg înspre hăuri
Un vis născut dintr-un blestem Cară furnicile
Doar candela rămâne-n rugă Hrană în găuri…
Cu ochiul ei de untdelemn…

Și, condamnat la veșnicie,

Aşteptare
Șoapta apei susură ispită,
Vântul serii bate-n valuri verzi,
Cântă-n mare-o fată dezgolită
Înspre nesfârșire sufletul să-ţi pierzi.
Luminat de clipa unei revelaţii,
Te oprești pe ţărmuri să aștepţi un vis,
Taina ce se lasă prinsă-n incantaţii,
Raza ce sărută florile de iris.
Dar veghind asemeni unui far în zare,
Moare-ncet lumina crudă-n asfinţit ;
Din oase raze să îmi crească,
Să încălzească pe oricine
Ce-ar vrea din nou ca să se nască…
Suflete albe
Ne-au căzut zăpezile pe umeri
Troienind în suflete-nserare,
Tu începi tristeţile să-mi numeri,
Eu trăiesc la tine-n sărbătoare.
Ascultăm cum urlă lupii-n noapte
Luna-n geruri plini de disperare,
Singurătate
Te vei ruga în șoaptă în ceas de înserare
În locuri liniștite,învăluit în clipe
Când timpul doarme-n voie cuprins de resemnare
Între ceasloave vechi,rămase necitite
Când câinii ling trotuare în furnicarul lumii
Și templul este iarăși un adăpost de vite
Răcnesc în nopţi de beznă prelung și rar nebunii
La ziduri și la păsări de noapte,la morminte
Urlă pustiu-n mine,îl plimb iar din altare
Ies tot la fel de singur și urc în vârf de creste
S-azvâl spre veșnicie aceeași întrebare

2 FEBRUARIE 2010
 Nr. 54 M u r m u r u l J i l þu l u i
Doar în trecere Aceleași prăbușiri Stau stâlp în lună Să explodez uimit lumini
Clepsidra e spartă Recăderile-n sine În vraja Ţâșnit din orbitoare nea
Nenăscut Și gândul e ceaţă Putreziciuni și absenţe De raze
Stau Se-ntunecă raza Noaptea Un somn extatic mă desparte
În faţa oglinzii Subţire de viaţă Însetat de abis Și visul Cu mii de ani de zborul frânt
Mă zbat în mocirlă Încolăcite De-oglinzi cu ape tulburate
Cerul răsfrânt Păsări rămân În trup În legea primului cuvânt
Peste chipul meu În aerul tare Urlu că sunt
Simt veșnicia Merg la plimbare Spun lumii că eu Liniștea-i umedă În inima îmi cresc fisuri
Curgându-mi Călare pe zare Fiorii de lup Fiinţarea-n raze-o să mă rupă
Prin trup Memoria zilei Lent curg Sorbindu-mi trupul în abisuri
Lumina-i bolnavă Sfârșește în somn În mine Ca pe a visului nălucă
Liniștea galactică De rai și de goluri Diavoli dansează…
Îmi destramă fiinţa O teamă concavă Abia de mai știu Se scurge-n mine galaxia
Curg ca o pasăre Dansează-ntre poluri Că totu-i la fel… Și mă transformă în geneză
Peste întinsuri De viaţă ce pleznește glia
Se stinge se stinge Și urcă-n stele să pulseze
Lumina se stinge Evadare
Nu știu
Ce-i durere Am inima piatră Vis chinuitor pentru fiinţă
Nici iubire Zidită în sânge Evadarea înspre absolut
Zborul lin în fiecare noapte Axis mundi (1)
Nu simt Este-o noapte de-nceput de lume,
Lumea se-afundă Ca un har pe care l-am pierdut…
În nimicuri de ere Ape trec cu fâșâit de șarpe,
Sunt Ard departe stele fără nume,
Doar în trecere Rămâne-o oglindă Înhămat la clipa pământeană
Să vândă tăcere… La-nceput de viaţă și de moarte.
Aici Mai răsuflu doar pe la răspântii
Pe pământ Să mă uit la coastă și la rană Curge-n mine-o lentă melodie,
Pe furiș să nu mă vadă sfinţii… Sunt atât de singur pe planetă…
Agonie Vreau să am în palmă galaxie,
Împietrire Vreau să fiu copil călare pe cometă.
Căzut printre valuri
Cu fruntea-n nisip
Delir
Vorbesc cu păsările Simt cum urcă seva înspre ceruri,
Te rogi și aștepţi Urlă-n noapte câinii și nebunii, Latr-un câine-amarnic a pustie,
Răsăritul… Cerșetorii-și numără avutul, Zbor Luna este ciobul spart de geruri,
Ne oprim din spusul rugăciunii Zbor tot mai sus Înţeleptul, o furnică în chilie.
Cerul căzut -nfioraţi că o să-nceapă rutul Mă înalţ
În bobul de rouă, Peste gunoaie Fără nume sunt și fără mine
Timpu’ alunecă În lumina lunii se aprinde Peste oameni Cade clipa în nemărginiri să moară,
Pe-ntinderea mării… Sângerând în muguri răzvrătire Și păsări Curg lumini din stelele virgine,
Un profet la colţ de stradă vinde Eu mă nasc pentru întâia oară…
Lacrimi în ochi, O salvare pentru omenire. Plutesc,
Murmur de șoapte, Plutesc
Neputinţă zdrobită Viaţa stă-ntre glorie și jale De parcă abia
De veșnicie… Îngânată-n crize de demenţă, Mai exist
Și întoarce îngeri de pe cale
Se-apropie-o barcă, Să acorde morţii asistenţă În fiecare noapte
Mai trece o pasăre, Căutând la insuccese pricini, Acest vis
Tu intri-ncet Se tot nasc biografii în gări Care doare
Departe căţelul În agonie… Împărţind cununile cu spini
Spre hristoși ce-atribuie chemări… Am început
Pământului latră Să vorbesc
Focuri dispar Cu păsările
Sorbite de vatră Căderea din vis Diavoli dansează Poate…
Steaua se stinge Preot păgân al plăcerilor cărnii Ca iarba
Și-n apă îngheaţă Sfinţesc nopţile Și vântul Sete
Plânge În care mă tăvalesc în iluzii Buzele arse
Profetul c-o hartă Și rămân la fel de pustiu Pe floarea Un strop de Univers aș bea
În faţă De iris Din stele-n fulgerări de crini

BIOGRAFIE
Alensis De Nobilis
Pseudonim al poetului Cornel Bălescu, născut la data de 18
iulie 1975, în satul Şiacu, comuna Slivileşti, judeţul Gorj, al
patrulea fiu din cei cinci ai lui Ştefan, muncitor şi Eugenia,
casnică.
Şcoala primară în satul natal, clasa a patra şi ciclul gimnazial
în satul Bolboşi din comuna cu acelaşi nume.Liceul Industrial nr.
3 CFR Craiova un trimestru, Liceul Industrial Minier din
localitatea Mătăsari, judeţul Gorj, până la absolvire în 1993.
Din 1994 şi până în 2000 este miner la Exploatarea Jilţ-Sud
Mătăsari Gorj după care se mută la Bucureşti .Între 2000 şi 2001
ocupă funcţii mărunte, neplătite, după care este paznic (2001-
2002), jandarm (2002-2005), agent de poliţie.
Debut cu poezie în anul 1997 în revista « Murmurul
Jilţului » a Liceului Mătăsari-Gorj unde devine colaborator
permanent.În 1997 apare ca autor în volumul colectiv de poezie
“Fereastra Sufletului” antologie de poezie a scriitorilor gorjeni.În
acest an este admis la Facultatea de Filosofie şi Jurnalism a
Universităţii Spiru Haret şi începe colaborarea la cotidianul
« Gorjeanul » Târgu-Jiu unde semnează articole de opinie,
reportaje, ştiri.
În 1998 publică volumul de poezie Suferinţa Stelelor, Editura
Punct, Târgu-Jiu care este bine primit de public şi critică, volum
publicat sub numele real.
Amână anul universitar 2000-2001 din lipsa banilor.
Licenţiat în Filosofie şi Jurnalism în 2004.
Masterat în Mass-Media şi Comunicare 2004-2006.
Este un singuratic, participă foarte rar la lansări de carte şi
cenacluri literare, nemulţumit de tendinţele actuale din literatură.
Din 2007 scrie şi publică poezie pe siteurile literare Noduri şi
Semne, Europeea, poezii.biz, Hermeneia, Vulcanul de poezie,
Agonia, Hiperliteratura, cafeneaua.com şi altele.
În august 2009 publică volumul de poezie Axis Mundi la
Editura Anamarol, Bucureşti.
Pregăteşte al patrulea volum de poezie pentru luna noiembrie
2009, Referendum.
În prezent trăieşte în Bucureşti, este căsătorit şi are un copil.

FEBRUARIE 2010 3
 M u r m u r u l J i l þu l u i
Desi au trecut 160 de
ani de la nasterea poetului
Mihai Eminescu si 121 de
ani de la moartea
acestuia, fenomenul
eminescian ramane si
acum inca nou, unic.
Odata cu aparitia poeziei emi-
nesciene, o literatura noua a
inceput,o literatura cladita intr-un
anumit stil,creata in constructii
sonore superbe,cu un limbaj si o
muzica cu totul diferita, noua.
Prin tonalitatea ei ampla, aceasta
se dovedeste solida si cu o sugestie
inca eficace si acest lucru ii confe-
ra o originalitate. Calitatea poeziei
eminesciene ramane si astazi
proaspata, intacta, neegalata de
nici un poet contemporan.
Tanara generatie se afla astazi
sub influenta poeziei lui Mihai
Eminescu. Ce a fost si ce a devenit
Eminescu este rezultatul poeziei
lui, a geniului inascut. Chiar daca
ar fi fost crescut in Romania sau
Franta si nu in alte tari, Eminescu
ar fi fost acelasi, soarta lui nu s-ar
fi schimbat.
Nascut la 15 ianuarie 1850 in
satul Ipotesti de langa Botosani, a
primit prima invatatura in gimna-
ziul din Cernauti. A fost numit re-
gizor scolar si bibliotecar la Iasi.
Acolo a stat doar doi ani,din toam-
na anului 1874,pana in toamna
anului 1876. Amintirea lui fata de
satul moldovenesc este una foarte
stransa . La orice pas facut prin
Iasi este imposibil ca umbra poe-
tului sa nu o zaresti sau sa nu-ti
rasara din toate colturile ulitelor
sau gradinilor.
Teiul numit “ Teiul lui
Eminescu” arata autenticitatea ca-
drului eminescian . Acolo de ju-
matate de veac generatiile de visa-
tori, de tineri visatori se odihnesc
pe banca de sub ramurile lui stu-
foase. Nicaieri, poate, prezenta lui
Eminescu nu se simte mai bine de-
cat acolo, pe banca de sub teiul din
legenda.
Dintre toate locurile prin care
a fost Eminescu, redactiile unde a
lucrat el nu mai exista cum nu mai
exista nici localurile de noapte
prin care amintirea lui a plutit
multi ani, nici macar o placa de
marmura nu-I materializeaza exis-
tenta. Toate acestea au cazut pra-
da civilizatiei sau au intrat in ano-
nimat. Dintre toate aceste cladiri
4 FEBRUARIE 2010
prin care Mihai Eminescu a umblat
acum multi ani, nu a supravietuit
decat teiul,pe care l-am putea numi
de asemenea si “teiul sfant”,pe care
oricine il poate evoca intr-o poezie
autentica, de legenda si de istorie.
Copacul insusi poarta in ramurile
sale amintiri eminesciene si ii ocro-
teste memoria. Amintirea lui rama-
ne semnificativ in Iasi pe banca de
sub teiul lui Eminescu. Insa si aici
are anumite zbuciumari morale,are
si amintiri neplacute,autorul Mihai
Eminescu. Acesta se confrunta cu
politica. I se face un proces de sus-
tragere a mobilierului bibliotecii
fiind acuzat de furtul a doua scau-
ne, un dulap nou si altul vechi, fo-
losite in uz personal.
Opera poetica a lui Eminescu
are o valoare
atat istorica, ac-
tuala, probabil si
viitoare. Valoarea
expresiei lui este
incomparabila
cu a tuturor po-
etilor dinaintea
lui. Inca nu s-a
nascut poetul
care sa-l intreaca
pe luceafarul
poeziei roman-
esti. Nu totul a
ramas intact in
cea mai buna
parte a operei
sale,s-au sters
multe cuvinte
Prin trecerea
timpului aceasta
se incarca pro-
babil pentru generatiile noi care
vin. Oricum in poezie Eminescu,
ramane prima noastra valoare cu
radacini adanci in sensibilitatea ac-
tuala, facand din marele poet
aproape un mit.
Eminescu era omul cel mai sili-
tor, vesnic citind, meditand, scri-
ind. Era lipsit de orice interes ego-
ist. La biblioteca isi imbogatea
memoria . Elementul principal al
memorarii amintirii poetului la
Iasi este dragostea lui cu Veronica
Micle, dragoste foarte putin cunos-
cuta amanuntit.
El era prieten de asemenea si cu
Ion Creanga. Intre ei era o legatura
foarte stransa, plecau uneori si trei-
patru zile de acasa si nu stia nimeni
de ei unde sunt sau ce au devenit.
Mihai Eminescu l-a introdus pe
acesta la “Junimea”. Iata si o scri-
soare din care ne dam seama ca Ion
Creanga isi facea cu adevarat griji
pentru Eminescu :
“Badie Mihai,
Ce-I cu Bucurestiul, de ai uitat
cu totul lesul nostru cel oropsit?
O fi musai viata burlaceasca pe
acolo, dar nu se cade sa ne uiti prea
de tot. Veronica a fost azi pe la
mine si mi-a spus ca si cu dansa
faci ca si cu mine. De ce?Ce rau ti-
am facut noi?
De Craciun te asteptam sa vii.
Tinca a pregatit de toate si mai ales
“sarmalele “ cari tie iti placeau foar-
te mult.
Eu am inceput, de, ca prostul,
sa scriu, draga, Doamne, o came-
die. Cand voi ispravi-o, nu stiu.
Atata stiu,ca subiectul e copiat, asa
cum prea bine stii ca pot copia, e
luat din viata de mahala unde stau
de cand am parasit Humulestii.
M-am intalnit cu fratele Conta.
La Iesi ninge frumos de ast-noap-
te, incat s-a facut drum de sanie.
Ciricl parca e mai frumos acum.
Vino, frate Mihai, vino, caci fara
tine sunt strain.
Te sarut pe frunte,
Ion Creanga”.
La fel cum
Mihai Eminescu
era inconjurat de
prieteni, asa si co-
drul ii era ca un
adevarat prieten.
Pentru el codrul
era un adevarat
izvor al inspiratiei.
In el se regasea cu
adevarat. Isi dorea
sa moara la mar-
ginea marii si co-
drul sa-I fie aproa-
pe cum spune si
in versurile “Mai
am un singur dor/
In linistea serii/ Sa
ma lasati sa mor/
La marginea ma-
rii/Sa-mi fie somnul lin/ Si codrul
aproape…”
Majoritatea poeziilor au ca tema
de inspiratie natura, ca de altfel si
iubirea care la Eminescu este neim-
plinita, el este mereu in asteptarea
adevaratei Iubiri, pe care ajunsese la
un moment dat sa o creada imposi-
bila. Eminescu considera ca amorul
era un lung prilej de durere, scriind
Nr. 54
acest lucru in poezia “Ce e amo-
rul?”, in versurile “ Ce e amorul?/
E un lung / Prilej pentru durere/
Caci mii de lacrimi nu-I ajung / Si
tot mai multe cere. ”
A iubit natura din copilarie si
simtea ca o parte din el se regasea
in ea. In opera sa se regasesc urme
puternice ale primilor ani de viata
si a copilariei sale cu traditii popu-
lare si multimea de basme care l-au
fermecat.
“Trecut-au anii ca norii lungi
pe sesuri/Si niciodata n-or sa vie
iara/Caci nu ma-ncanta azi cum
ma mascara/Povesti si doine, ghi-
citori, eresuri/ Ce fruntea-mi de
copil o-nseninara,/Abia-ntelese,
pline de-ntelesuri . ”
Intr- adevar au tecut anii, din
nefericire si odata cu trecerea lor
s-a stins si Mihai Eminescu, dar nu
si poezia acestuia pe care fiecare
dintre noi o avem In sufletul nos-
tru si o vom pastra mereu.
Viata lui Eminescu era nere-
gulata, uneori se hranea doar cu
narcotice si facea abuz de tutun si
de cafea. Petrecea nopti intregi ci-
tind si scriind, zile intregi fara
mancare si apoi dupa miezul nop-
tii manca fara masura si alegere:
asa era viata lui Eminescu.
Bineinteles nu acesta viata i-a
cauzat nebunia,ci germenele de
nebunie inascut i-a acuzat aceasta
viata.
De la nasterea sa si pana as-
tazi a lasat o amintire de neuitat.
Au trecut 160 de ani si el este inca
prezent in inimile noastre datorita
talentului sau si geniului sau in-
nascut. Din anul 1850 si pana as-
tazi, Mihai Eminescu a ramas ace-
lasi-“poetul nepereche”,”poetul cel
mai poet”, de neegalat, luceafarul
poezieie romanesti.
MUNTENU MIRABELA
CLASA A-X-A B
 Nr. 54
STEGANOGRAFIE !
Derivat din limba greacă, cuvântul steganografie înseamnă
“scriere ascunsă”, o colecţie de tehnici, vom vedea, care mai de
care mai originale, dedicate camuflării unui mesaj astfel încât,
chiar dacă mediul de comunicaţie este interceptat, existenţa
vreunui alt transport de informaţie decât cel implicit al mediului
să fie nedetectabilă. Steganografia este chiar mai veche decât
criptografia și nu este greu să înţelegem de ce: subiectiv, șirete-
nia este mai răspândită decât inteligenţa, iar obiectiv, acum 2000
de ani se punea problema trimiterii unei solii de taină, dar mai
puţin a criptării textului de pe papirus. Herodot este printre pri-
mii istorici care menţionează o tehnică steganografica:
Demeratus dorea să îi avertizeze pe spartani ca Xerxes plănuia
invadarea Greciei. Pentru a nu avea surprize la graniţă, tableta
de lemn acoperită cu ceară folosită curent de curieri a fost răzu-
ită de stratul moale de ceară, mesajul a fost incizat în lemn, iar
tableta a fost reacoperita cu ceară, parând nefolosita. Solul a scă-
pat, altfel nu se auzea de el... Ulterior, tableta a fost înlocuita
cu... capul solului: acesta era ras, pe piele se inscripţiona mesajul
apoi părul era lăsat să crească, acoperind complet literele. Solul
probabil mergea regulat pentru un tuns “zero” în regatul vecin!
Inventarea cernelurilor simpatice, vizibile doar în ultraviolet sau
după o developare, a deschis un capitol nou în spionaj, și scriso-
rile inocente purtând între rânduri date secrete au proliferat. Tot
în domeniul textului scris, ascunderea unui mesaj prin crearea
unui text ale cărui cuvinte începeau fiecare cu câte o literă a
mesajului original a fost o tehnică steganografica larg răspândi-
tă, mai ales prin intermediul anunţurilor de mică publicitate
prin care spionii aflaţi dincolo de linia frontului putea
comunica anunţuri scurte. Germanii au mers mai de-
parte, prin dezvoltarea tehnicii micropunctului prin
care o întreaga pagină A4 era redusă la dimensiunea
unui punct, aplicat ulterior pe un pliant oarecare sau
pe colţul lentilei de la ochelari. O metodă înrudita cu
steganografia este utilizată de câteva decenii în trans-
misiile radio militare și mai recent și civile: frecvenţa
de comunicaţie este schimbată, printr-un algoritm pse-
udo-aleator, de sute sau mii de ori pe secundă. Dacă
inamicul asculta doar anumite frecvente, indiferent
care ar fi acestea, nu va putea detecta prezenţa vreunei
comunicaţii, căci transmisiile cu spectru împrăștiat
(spread spectrum) produc semnale mult mai slabe de-
cât zgomotul inerent prezent pe un canal radio.
CE OCHIUL NU VEDE ȘI URECHEA NU
AUDE... Motivul pentru care acest articol apare în re-
vista școlii noastre este ușor de intuit: toţi folosim cal-
culatorul și cu toţii trebuie să fim de acord că prelucra-
rea digitală a adus un impuls extraordinar steganogra-
fiei. Mediul preferat de transport a devenit imaginea -
și, mai recent, sunetul din mai multe considerente: 1.
Alterarea ușoară a unui astfel de fișier nu este deran-
janta, uneori nici măcar perceptibilă 2, inserarea/extragerea me-
sajului ascuns este o sarcină banală din punct de vedere algorit-
mic .3. Schimbul de imagini este o activitate extrem de răspân-
dită și, ca atare, un mediu ideal pentru steganografie.
Steganografia algoritmica folosește cel mai adesea drept suport
fișiere imagine sau audio, speculând imperfecţiunile organelor
umane de simţ. O imagine obișnuită în tonuri de gri (grayscale)
utilizează un octet/pixel pentru păstrarea nivelului de gri.
Considerând mesajul secret ca un șir de biţi (nu de bytes/octet),
am putea stoca fiecare dintre acești biţi în cel mai puţin semni-
ficativ bit (LSB) al fiecărui pixel. Astfel, nivelul de gri este modi-
ficat cu cel mult o treaptă (din maximum 256 posibile), modifi-
care prea mică pentru a fi sesizabila, mai ales în lipsa originalu-
lui. În imaginea înţeleptului Yoda din Star Wars a fost ascuns
programul PKLITE.EXE (din simplul motiv că s-a nimerit să fie
primul fișier de mărime potrivită pe care l-am găsit pe disc).
Camuflarea este atât de reușită încât primul impuls a fost să ve-
rific dacă nu cumva operaţia a eșuat și am obţinut tot imaginea
originală. Fișierele grayscale sau cele indexate cu 256 de culori
pot ascunde un număr de biţi egal cu numărul pixelilor. O ima-
gine RGB, având 3 octeţi/pixel, are o capacitate de stocare triplă.
Atenţie însă la formatul alesă pentru transportul imaginilor, mai
ales prin Internet unde se dorește reducerea la minim a mărimii
fișierului: un format popular pentru imagini RGB/grayscale este
JPEG pentru că ratele de compresie sunt foarte mari. Formatul
JPEG este total contraindicat steganografiei bazată pe codarea în
cel mai puţin semnificativ bit din pixel, deoarece compresia uti-
lizată de algoritmul JPEG este una care folosește aproximaţii,
imaginea decomprimată fiind diferită de cea originală.
De-a v-aţi ascunselea... Steganografia fiind destinată ascun-
derii existenţei unui mesaj, camuflarea trebuie înţeleasă la nive-
lul întregului proces și nu doar la nivelul rulării unui program.
Un mesaj de e-mail conţinând o imagine GÂF de 1000x1000 de
pixeli, destinat să ascundă aproape un 1MB este suspect prin
lungimea neobișnuită. Pentru a defini o minimă terminologie,
vom numi “container” mesajul aparent care este transmis și
“mesaj” chiar mesajul real, ascuns. Câţiva pași elementari sunt
necesari pentru un James Bond așezat în faţa unui PC. Alegerea
unui container (grafic, audio, etc.) suficient de mare încât să
poată înmagazina mesajul; Containerul să nu fie distorsionat
sensibil de mesajul secret. De exemplu imaginile de sinteză care
conţin zone mai mari uniform colorate nu sunt adecvate, deoa-
rece “zgomotul” introdus de mesaj va fi vizibil și poate atrage
atenţia unui ochi versat; Nu întotdeauna o variaţie de un bit
produce o modificare greu sesizabilă! De exemplu, paleta de cu-
lori a unei imagini indexate nu conţine neapărat culori adiacen-
te în spectru. Apusul de soare este vizibil afectat de ascunderea
fișierului WIN.INI prin introducerea unor pixeli albaștri și ver-
zi pe un fundal galben. Soluţii sunt mai multe: încercarea altor
imagini, utilizarea unui format grayscale sau true-color sau
adaptarea paletei. Nu vă bazaţi exclusiv pe steganografie pentru
a secretiza un mesaj! În criptografie exista principiul lui
Kerckhoff care se aplica perfect și în cazul de faţă: în tentativa de
trimitere a unui mesaj confidenţial se pleacă de la premisa că
inamicul cunoaște atât procedeul, cât și detaliile de implemen-
tare, singura sursă de protecţie a mesajului fiind cheia de cripta-
re, cunoscută doar de utilizatorii autorizaţi. Fără aceasta cheie,
inamicul nu trebuie să poată decripta mesajul, în cazul stegano-
grafiei aceasta însemnând că în lipsa cheii existenţa unui mesaj
ascuns să nu poată fi bănuita. Pentru că suportul să reziste la
analiza statistica, includerea mesajului nu trebuie să producă
modificări faţă de cele induse de zgomotul canalului/mediului
din care provine suportul. De exemplu, ascunderea unor fișiere
în piesele de pe un CD audio trebuie să producă distorsiuni cu
aceleași caracteristici statistice ca și cele datorate convertorului
analog-digital folosit la înregistrarea audio originală. Similar,
transmisia prin radio în care datele sunt aparent paraziţi trebuie
să se conformeze modelului perturbaţiilor radio reale. De aici, o
întreaga teorie a dispersiei biţilor mesajului în cadrul containe-
rului și de analiză a containerelor pentru a avea “la îndemâna”
suporturi pentru mesaje cu diferite caracteristici; Implicit în ca-
drul spionajului, un alt strat de protecţie este criptarea mesaju-
lui. Dealtfel, unul din scopurile principale ale acestei operaţii
este transformarea unui mesaj într-o secvenţă aleatoare de date
și de aceea criptarea este strâns legată de pasul precedent.
Subiectul criptografiei depășește articolul de faţă, dar, ca regulă
generală, folosiţi programe consacrate (de pildă Pretty Good
Privacy, disponibil pe Internet) și nu algoritmii originali, rapizi
și imposibil de “spart” incluși eventual în programul de stegano-
grafie sau în produsele shareware. O măsură suplimentară de
protecţie este eliminarea din mesaj a antetului fișierului, care
permite identificarea aplicaţiei cu care acesta a fost generat, mă-
rind astfel spaţiul de căutare al celor care au interceptat comuni-
caţia. În practică va exista întotdeauna un compromis între cos-
tul criptării și nivelul de secretizare dorit; Înainte de a trimite
fișierul, verificaţi dacă extragerea mesajului secret are loc fără
probleme. Doar e vorba de mesaje importante, nu?
DINCOLO DE MULTIMEDIA. Până acum am discutat cu
predilecţie despre suporturile grafice și audio, dar aceasta nu
înseamnă nici pe departe ca acestea sunt unicele disponibile ste-
ganografiei computerizate. Fiind vorba de ascunderea unor in-
formaţii, este vorba și de imaginaţie în dezvoltarea unor tehnici
noi. De exemplu, datele pot fi păstrate în zonele neutilizate în
mod normal al unui disc. Un text poate fi și el folosit drept con-
tainer. Am menţionat deja cazul în care iniţialele (sau tot a N-a
literă, sau ultima etc.) cuvintelor dintr-un text formează mesajul
secret. O dezvoltare a sistemului este metoda prin care fiecărui
simbol din alfabetul mesajului i se asociază un set de cuvinte,
cât mai larg posibil, containerul fiind un text scris cu cuvintele
FEBRUARIE 2010
M u r m u r u l J i l þu l u i
din aceste seturi. Dezavantajele sunt datorate atât cerinţei unui
dicţionar de conversie, cât și caracterului cel mai adesea artifici-
al al textelor obţinute astfel. Aparenţele mai pot fi salvate dacă
textul-container este prezentat drept poezie modernă sau litera-
tura experimentală, dar impresia depinde și de gradul de famili-
aritate al ascultătorului neautorizat. Este foarte posibil ca un
critic literar să nu fie de acord cu cele afirmate mai sus. O idee
ingenioasă a fost folosită la începutul anilor ‘80, când din interi-
orul guvernului Thatcher se scurgeau informaţii confidenţiale.
Pentru a se afla sursa, fiecare editor de text din Downing Street
10 a fost configurat cu un mod de aliniere (justification) diferit.
După ce documente interne au mai fost reproduse în facsimil în
presă, analiza spaţierii dintre cuvinte și dintre linii a dus la iden-
tificarea angajatului vinovat. Exemplul anterior dezvăluie și o
utilizare mai “ pașnică” a steganografiei: marcarea documente-
lor. Aplicaţia este direct legată de subiectul drepturilor de autor
în lumea modernă, în care o operă de artă audio-vizuala poate
fi creată și poate există doar digital. Publicarea unei imagini pe
Web permite oricui să o copieze și să o utilizeze în scopuri co-
merciale la antipozi, fără ca autorul să poată avea un control.
Soluţia este varianta modernă a filigranului (watermark): prin
procedee steganografice în operă de artă este inclusă informaţia
de copyright. Problema este chiar mai complexă decât simpla
ascundere, căci această informaţie trebuie să se păstreze invari-
anta faţă de prelucrările uzuale la care poate fi supusă lucrarea.
Din acest motiv, semnătura digitală are caracteristici statistice
definite, pe Internet existând deja servere publice dedicate la
care artiștii se pot înregistra și pot primi o semnătură. Pus
în faţa unui produs audio-video de origine suspecta, un
editor al unei reviste poate extrage informaţia de copyright
din imagine și verifică dacă are într-adevăr de a face cu o
operă originală. Ultima versiune a editorului Adobe
Photoshop, include un plug-in produs de Digimarc desti-
nat exact acestei marcări a imagini lor. Marcarea documen-
telor nu se limitează doar la artă: chiar și executabilele pot
fi marcate, prin tehnici similare celor folosite de virușii po-
limorfici, pentru a depista persoana dintr-o organizaţie
care duce în exterior software de uz intern sau pentru a
urmări traseele prin care softul este copiat și difuzat de pi-
raţi.
DO IT YOUR SELF -Dupa atâta teorie, veţi dori pro-
babil să încercaţi practic unele dintre metodele de mai sus.
Poate mai puţin cea cu râsul în cap... Pe Internet veţi găsi
mai multe programe de steganografie, în general axate pe
ascunderea mesajelor în imagini, eventual fișiere audio.
Am testat două dintre ele, ambele freeware. Pe cei interesaţi
în evaluarea unui set mai mare de programe, îi rog să se
uite pe Web. Astfel de evaluări exista, dar sunt sub semnul
copyright-ului și nu le pot reproduce aici. Primul program
văzut se numește Hide & Seek 4.1 (De-a v-aţi ascunselea,
pe limba noastră) scris de Colin Maroney în 1994.Al doi-lea este
S-Tools 4.0 scris de Andrew Brown. Containerele pot fi imagini
GÂF sau BMP ori fișiere audio în format WAV.Există ţi o meto-
dă care stă la îndemâna tuturor și care nu necesită softuri speci-
alizate, ci d oar un pic de atenţie. Deci, pe scurt vom proceda
astfel; 1.Va trebui mai întâi să facem extensiile fișierelor contai-
ner/mesaj vizibile. Pentru asta vom da clic pe My computer=>
Tools => Folder options => View => aici vom debifa “Hide ex-
tensions for known file types “=> Apăsam Enter. Toate fișierele
au extensie din acest moment. După aceia putem să revenim și
să ușurinţa scoatem fișierele “container” și “mesaj “pe Desktop.
Voi folosi o fotografie drept “container” și aceasta se numește
Cosmos.jpg (are extensia.jpg!), iar ca “mesaj”, (fișierul pe care îl
voi ascunde în fotografie), voi folosi un clip muzical - Desperado.
Mp4.; 3. Voi arhiva fișierul mesaj (clic dreapta pe el => aleg apoi:
Add to “Desperado.rar” –in cazul în care folosesc Winrar, dar
merge și cu alt arhivator -7zip etc); 4. Mergem în Start => Run
=> scriem: cmd =>ok =>în linia de comandă apăruta scriem: cd
Desktop =>Enter; 5.În nouă linie de comandă scriem să copieze
(în binar) în fișierul “container”, fișierul “mesaj “, iar fișierului
rezultat îi vom da un nume, dar va trebui să aibe extensia fișie-
rului “container “adică.jpg. Altfel spus vom scrie: copy/
BCosmos.jpg + Desperado.rar Cosmosul.jpg =>Apăsam Enter.
Vom primi răspunsul următor: Cosmos.jpg; Debifăm opţiunea
la loc să nu ne încurce la redenumiri de fișiere (eu așa fac!).; 2.
Pentruesperado.rar; 1 files copied.Pe desktop trebuie să apară
fișierul Cosmosul.jpg. Dacă dăm clic pe el și-l deschidem vom
vedea fotografia. Dacă dăm clic dreapta=>Redenumire=> și îi
schimbăm extesia din jpg în.rar=>enter=>fișierul se transformă
într-o arhivă rar => Clic dreapta => Extract files => obţinem
fișierul mesaj - Desperado. Mp4. Această tehnică poate fi folosi-
tă și în scopuri bune, dar și în scopuri rele prin folosirea de fiși-
ere ce conţin keyloggere sau servere de remote... Chiar așa, pu-
teţi fi absolut siguri că acest articol nu e doar un container pen-
tru un mesaj ascuns? Mult succes!
Flavius Purcel XIIB (mate-info)
5
 M u r m u r u l J i l þu l u i
Sunt un cetatean major cu dreptul de
a decide si de a alege pe cineva pentru tara
noastra. Anul 2009 am votat pentru prima
oara, fiind fericita c-am putut alege un
presedinte pentru tara noastra. Pana acum
votau alti, dar de anul acesta, multi tineri
au putut sa mearga la vot . A fost o batalie
intre doi presedinti, amandoi doriti de tara,
numai diferenta de cateva procente, dar in
final unul a iesit invingator, care sper sa
faca ce nu a facut pana acum, sa ajute
Romania, sa scape de saracie, sa dea
locuri de munca, sa faca ce a promis
inainte de alegeri. Campania electorala
prezidentiala, dupa parerea mea nu trebuie
sa coste atatia bani, poate politicienii ar fi
trebuit sa ajute oamenii din tara asta care
n-au ce manca, care abia mai traiesc de pe
o zi pe alta. A fost o campanie cu multi bani
aruncati pe afise, geci si mita, pentru ca
ambii presdinti care vroiau sa conduca
Romania au constatat ca e o batalie
puternica intre ei. Vom vedea daca
presedintele, Traian Basescu o sa-si dea
interesul pentru tara asta, nu doar cand
l-au ales oamenii dupa care uita lucrurile
promise. Ambii candidati din turul II,
Mircea Geoana si Traian Basescu au promis
lucruri placute pentru care merita sa ii
votam, sa-i alegem pentru tara asta, de
aceea a fost si un rezultat foarte apropiat
intre ei, pentru ca amandoi erau buni sa ne
conduca tara .Dupa promisiunile facute,
ar trebui ca toata lumea sa aibe locuri de
munca si ce manca, dar nu se stie, daca
presedintele Romaniei o sa-si dea interesul
si sa se tina de promisiuni. La cateva
procente unul de celalat, Traian Basescu a
iesit invingator. Balan Claudia .
Sunt cetatean major si am dreptul de a
decide, pentru a alege un presedinte. Acum
cateva luni am implinit varsta de 18 ani si
sunt foarte bucuroasa deoarece sunt majora
si am dreptul la vot. Cred ca oricarui
cetatean ii place sa mearga la vot pentru ca
in felul acesta are dreptul de a alege
presedintele pe care si-l doreste, chiar daca
uneori nu iese candidatul pe care si-l
doreste.In ceea ce priveste campania
electorala, mie una imi place foarte mult,
deoarece fiecare candidat spune ce ar face,
daca ar iesi presedintele Romaniei. De
exemplu mie imi place cand se cearta e la o
televiziune si isi spun fel si fel de lucruri pe
care le-ar face si pe care nu le-ar face. Fiecare
cetatean are dreptul de a vota pe cine doreste
si pe care considera ei ca ar face ceva in tara
asta. De asemenea Romania are nevoie de
un presedinte care sa-i ajute pe romani .Tara
noastra e cuprinsa de o criza financiara,
asa ca are nevoie de un presedinte care sa
lupte impreuna cu cetateni pentru pastratea
locurilor de munca, dar si dorinta de a trai
intr-o tara sigura. Boceanu Ana-Maria
■Anul acesta am votat pentru prima
oara si a fost o onoare pentru mine, de a
alege un nou presedinte pentru tara mea,
insa nu a fost asa. iesind invingator tot
domnul Traian Basescu. Am vrut o
schimbare, deoarece actualul presedinte
nu a facut foarte multe lucruri bune pentru
6 FEBRUARIE 2010
tara noastra ai carei locuitori o duc din ce
in ce mai rau, fiind afectati de criza
mondiala, cu un prim effect- cresterea
somajului. Cred ca unele voturi au fost
furate, deoarece sondajele il favorizau pe
Mircea Geoana 50, 4%, iar Traian Basescu
49, 6%, insa spre dimineata totul s-a
schimbat radical iesind invingator domnul
Traian Basescu. As fi vrut sa iese presedinte
Mircea Geoana, deoarece cred ca ar fi putut
sa ne scoata din criza mondiala si sa reduca
cresterea somajului, asigurand locuri de
munca atat la tara, cat
si la oras.In legatura cu
campania electorala,
nu sunt de acord cum
au procedat cei de la
Partidul Democrat
Liberal, acestia
amenintand oamenii,
daca nu vor vota pe
Traian Basescu ca li se
vor desface contractele
de munca, vor reduce
din numarul
muncitorilor.De aceea
am vrut o noua
schimbare, dar nu a
fost sa fie. Sper ca in
urmatorii 5 ani sa ne
fie mai bine.Ciortan
Vasile
■ Eu sunt un cetatean major care are
drepturi depline de a alege, insa alegerea
mea nu inseamna ca este si a altora. In
primul tur al alegerilor prezidentiale am
fost de acord ca presedinte al Romaniei sa
iese Crin Antonescu, insa acest lucru a fost
imposibil. Eu am dorit o schimbare, sa pice
aceasta mafie care i-si pune pe functii doar
oamenii lor, de aceea, eu am votat un
candidat care in trecutul lui nu a avut de a
face cu politica. Aceasta campanie a fost
una murdara, cu santaje, cumpararea
voturilor contra unui sume de bani,
amenintari punand viata in pericol a
pooliticienilor .S-au folosit jocuri de
campanie in cazul PD-L, care au zis ca vor
micsora numarul de parlamentari, insa
acest lucru este imposibil, deoarece
constitutia nu se poate schimba, decat cu
ajutorul cetatenilor care trebuie sa fie mai
mare de 50% pentru a vota acest lucru.
Traian Basescu, candidatul PDL, a profitat
de naivitatea poporului. dandu-le speranta
ca va face ceva pentru poporul roman in
mandatul trecu, insa nu a facut decat
lucruri negative, dand jos oamenii capabili
de pe anumite functii si punadu-si oamenii
lui .In algerile de anul acesta, in turul doi
aceste fraude au crescut semnificativ, atat
din partea Partidului Democrat-Liberal cat
si din partea PSD, care prin toate
mijloacele au incercat sa castige. In acest an
a castigat partidul care a reusit sa fure cat
mai mult. Din punct de vedere politic, cine
candideaza corect la functia de presedinte
al Romaniei, nu are nici o sansa de a
castiga. In turul doi, eu as fi dorit, , ca
presedinte al Romaniei sa fi fost Mircea
Geoana,, deoarece am fi putut avea parte
de o schimabare si poate ca ar fi reusit sa
scoata tara din criza aceasta, insa acesta a
pierdut la o diferenta foarte mica fata de
contra-candidatul sau Traian Basescu.
Ciutureanu Adrian ■Pentru Romania 2009
este anul in care se desfasoara cele mai
importante alegeri prezidentiale din ultimii
20 de ani .Nu spun asta pentru ca asa scriu
ziarele, ci pentru ca sunt cetatean major,
cu dreptul de a fi ales sau a alege. Cuprinsa
de o criza financiara care pare a distruge
usor si sigur, stbilitatea
romanilor, aceasta tara
are nevoie de un
presedinte care sa lupte
impreuna cu cetatenii
pentru pastrarea
locurilor de munca si
pentru dorinta de a trai
intr-o tara sigura in care
copii sa aiba ocazia de a
invata, fara a fi nevoiti
ap oi sa plece in
strainatate pentru a-si
intretine la randul lor
familia. Datorita
numarului mare de
stundenti care termina
facultatea, fara a fi
prezenti la cursuri,
Romania a devenit o tara in care, meritele
la invatatura, recunoscute international au
scazut, vazand cu ochii. Romania nu are
nevoie de un presedinte care sa dezbine
partidele, are nevoie de un presedinte care
sa sustina si sa ajute romanii. Cei doi
candidati la presedentie, Traiana Basescu
din partea Partidului Democrat Liberal si
Mircea Geoana, din partea Partidului
Social Democrat, si-au putut demonstra
priceperea si convingerea in cele doua
saptamani, care au despartit turul I, de
turul II, al alegerilor pentru functia de
presedinte al Romaniei, In data de 06-11-
2009, romanii mergand la vot in proportie
de 57%. Ivan Madalina ■Sunt un cetatean
major cu dreptul de a decide ce este mai
bun pentru Romania. Acum cand am ajuns
la varsta la care sunt considerata la fel ca
parintii mei, o persoana care pot lua decizii
foarte importante pentru tara noastra, cu
gandul de a fi mai bine pentru toti cetatenii
acestei tari. Nu stiu daca votul meu este cel
mai important si acela care poate sa decida
ce este mai bun pentru tara mea, dar pentru
mine este foarte important ca pot sa iau si
eu o decizie ca toti ceilalti romani. Privind
campania electorala prezidentiala, dupa
parerea mea, este bine deoarece cu ajutorul
altor persoane putem auzi si noi informatii
privind aceste alegeri, dar nu cred ca a fost
forte bine ca s-au dat atatia bani, deoarece
consider ca un om nu poate sa fii influentat,
deoarece el trebuia sa ia aceasta decizie ce
este mai bine pentru tara., Campania
electorala prezidentiala trebuia sa informeze
cetatenii cu privire la aceste alegeri.
Nr. 54
Cuprinsa de o criza financiara care pare a
distruge stabilitatea romanilor aceasta tara
are nevoie de un presedinte care sa ajute
romanii. Cei doi candidati la presedentie,
Traian Basescu din Partidul Democrat
Liberal si Mircea Geoana din partea
Partidului Social Democrat si-au
demonstrat convingerea ca ei sunt buni la
functia de presedinte care o sa-i revina
unuia dintre cei doi. Jujan Mihaela ■Ca
orice cetatean major cu dreptul de a decide,
anul acesta am participat ca ceilalti cetateni
la sectiile de votare pentru a vota candidatul
favorit in lupta de a conduce tara, pe o
perioada de 5 ani. Fiecare cetatean are
dreptul de a vota pe cine considera el de
cuviinta si de a-si exprima opinia in fata
tuturor. Odata cu alegerile prezidentiale in
lupta de a alege presedintele Romanieie,
oamenii spera intr-un viitor mai bun, trai
cat mai decent, mai multe locuri de munca
pentru cei nevoiasi. Este pentru prima data
cand am votat pentru presedintele
Romaniei, insa acum cand am reusit sa
votez, am facut-o in speranta ca tara
noastra va fi un exemplu pentru noi toti, ca
fiecare cetatean isi va putea castiga existenta
intr-un mod cat mai cinstit, ca nu vor mai
exista atatea conflicte intre oamenii si ca nu
va mai exista violenta. Dupa parerea mea
presedintele va avea posibilitatea ca in
urmatorii 5 ani sa realizeze multe lucruri in
folosul tarii noastre, sa faca din Romania
o tara producatoare, dar in acelasi timp va
avea si o responsabilitate foarte mare pentru
ca nu cred ca o tara se conduce usor si de
asemenea fara responsabilitatea, Insa cu
speranta si cu foarte multa incredere, totul
va fi asa cum ne-am propus noi. Speram ca
alegerea pe care am facut-o la alegerile
prezidentiale, sa fi fost una buna si nu rea
cu credinta intr-un viitor mai bun.Mindruti
Gabriela ■ Alegerile pentru desemnarea
unui nou presedinte al Romaniei din acest
an, au fost oarecum spectaculoase si foarte
stranse, mai ales in turul II. Daca in turul I
se stia dinainte cine vor iesi invingatori, in
turul II rezultatul a fost neasteptat,
marinarul nostrum, Traian Basescu,
obtinand inca un mandat la carma
Romaniei. Ca in fiecare an, metodele de a
convinge romanii sa mearga la vot, sa
voteze sau nu, un anumit partid, au fost
variate, legale sau mai putin legale. De la
traditionala masa cu fasole si ciolan si pana
la mituirea unor cetateni de a sustine sau
nu, un partid politic, toate s-au desfasurat
intr-o ordine fireasca si dupa bunul plac al
organizatorilor. S-au impartit de asemenea
pliante, umbrele, cizme si alte lucruri
pentru a convinge romanul de a iesi la vot
pentru un anumit partid. Invingatorii in
turul I, Traian Basescu si Mircea Dan
Geoana, s-au pregatit intens pentru marea
finala. Desi se preconiza ca Traian Basescu
nu are nicio sansa in fata lui Geoana, acesta
a resusit sa lupte si sa invinga cea mai mare
coalitie din ultimii 20 de ani, realizata de
PSD, impreuna cu PC, PNG si PNL. Fata
de alti ani, românii au mers in numar mare
la vot, mai ales tineretul si au decis soarta
presedintelui pentru urmatorii 5 ani.Seara
 Nr. 54
 continuare din pagina 6
dupa inchiderea sectilor de votare, Mircea
Geoana s-a bucurat prea devreme,
autoproclamandu-se presedintele Romaniei.
In final, Traian a castigat cu ajutorul
romanilor, mai alses acelora din strainatate
detinand un procent de 50, 33% in fata lui
Geoana, care a obtinut doar 49, 66%.
Aceasta mica diferenta a insemnat cele
70000 de voturi in plus, majoritatea venite
din diaspora . Aceste cifre ne-au fost
prezentate de BEC (Biroul Electoral Central
), astfel ca Traian Basescu va mai sta in
fotoliul de la Cotroceni inca 5 ani. Acesta a
facut si o declaratie ironica, spre deliciul
mass-mediei :” Un fleac, i-am ciruit!” Dupa
parera mea, ramanerea in functie a lui
Basescu pentru inca 5 ani, constituie un
pas inainte pentru Romania, si
sper ca domnia sa, va putea
scoate tara din criza si va schimba
in linie soarta tarii: „ Sa traim
bine!” Motateanu Catalin
■Alegerile prezidentiale din
Romania din anul 2009 au avut
loc la expirarea mandatului
actualului presedinte al tarii,
Traian Basescu. Acesta a fost pus
la conducere tarii la data de 20
decembrie 2004 si detine,
potrivit Constitutiei, un mandat
de 5 ani. Acestea au fost primele
alegeri prezidentiale din Romania
care vor avea loc separat de
alegerile legislative, primele
alegeri prezidentiale care se vor
desfasura odata cu un referendum
si primele alegeri prezidentiale
din Romania, dupa aderarea la
Uniunea Europeana. S-au inscris
12 candidati dintre care 3 independenti.
Alegerile prezidentiale au avut loc pe 22
noiembrie, niciunul dintre candidati nu a
obtine 50% plus unu din voturi, atunci s-a
organizat un al doilea tur de scrutin pe 6
decembrie. Primele doua locuri al alegerilor
au fost ocupate de catre reprezentantul
Partidului Democrat-Liberar, Traian
Basescu cu un procentaj de 32, 44% si cel
al Partidul Social Democrat, Mircea
Geoana cu un procentaj de 31, 15%
(sondaje facute de Bec). Romanii care au
implinit varta de 18 ani au dreptul de a
vota. Votul este direct, secret si liber
optional. Eu sunt un cetatea major cu drept
de vot, si ca cetatean al acestei tari am mers
la vot la sectia de votare din localitatea mea
si spre surprinderea mea am asteptat la
coada pentru a vota. Matasarenii s-au
gandit ca si votul lor conteaza si s-au dus la
vot cu gandul spre un viitor mai bun. In
primul tur presedintele Traian Basescu a
decis prin decret sa convoace in aceeasi cu
alegerile prezidentiale un referendum
pentru a consulta poporul in privinta
reducerii de parlamentari de la 471 la 300 si
la transformarea Parlamentului in unul
unicameral. Referendumul a fost votat de
mai bn de 70% de catre cetatenii veniti la
vot.Un rol important in alegerea si
cunoasterea candidatilor il are campania
electorala unde sunt cheltuite sume mari
de bani, prin reclame la tv, afise,
pancarde, obiecte uz personal date
cetatenilor cu semnul partidului si numele
candidatului, dar in campanie electorala
are loc si prezentarea programei politice si
speak.ul in care candidatii spun ce doresc
sa fac in urmatorii 5 ani la conducerea tarii.
In data de 06 decembrie 2009 romanii au
iesit din nou la vot.Votarea a inceput la ora
7.00 si s.a incheiat la ora 21.00. La ora 21.30
datorira sondajelor exit-poll pe primul loc
se clasa Mircea Geoana, anuntandu-se si
proclamandu-se deja presedintele tarii, la
fel facea si Traian Basescu declarand ca a
castigat, si avea dreptate datorita voturilor
venite din strainate s-a clasat pe primul loc
spre dimineata dupa numararea in pararel a
voturilor cu un punctaj de 50, 33% iar
concurentul sau cu un punctaj de 49, 66
%. Marinarul nostru Traian Basescu a luat
pentru a doua oara la carma Romaniei,
speram sa nu o scufune si sa o ne duca si pe
noi la mal, unde „traim bine”(sloganul
noului presedinte). Traian Basescu nu este
chiar preferatul meu, doream poate o
schimbare, dar tot ce ne ramane de facut e
sa speram ca totul va fi bine.
Nebunu Dani■ Cu ocazia alegerilor
prezidentiale din anul 2009, fiecare cetatean
major are voie sa mearga la vot pentru a-si
exercita acest drept .Fiecare persoana are
dreptul de a vota pe cine doreste si de a-si
exprima opinia cu privire la presedintele
tarii. Anul acesta, presedintele tarii a fost
ales la o diferenta mica de puncte fata de
celelalt candidat. In urma acestor alegeri
candidatii au facut campania electorala,
impartind tot felul de anunturi, afise,
calendare si chiar obiecte pentru a
determina pe oameni sa ii voteze. Unii
oameni au incercat sa fraudeze alegerile
dand mita, iar altii au votat de mai multe
ori, riscand propria libertate.Tot in jurul
campaniei electorale a aparut un film la
televizor in care Traian Basescu lovea un
copil cu pumnul in fata. Desi el spunea ca
nu l-a lovit si ca a fost un trucaj, aceasta
fapta l-a facut sa piarda multi sustinatori,
dar in ciuda acestui fapt el a fost ales.
Nicolovici Daniel ■ Ma consider un
cetatean major cu dreptul de a alege ceea ce
cred ca e mai bine pentru mine si tara mea.
In ceea ce priveste campania prezidentiala
sunt oarecum nemultumita. Acest
presedinte care a fost ales pentru a doua
oara, a mai avut un mandat in care nu a
facut altceva decat sa nemultumeasca pe
unii cetateni. In acesti 5 ani de presedentie
nu a schimbat in bine cu nimic tara noastra.
Sunt foarte multi oameni care lucreaza
in mina, la societatea sindicatului din
Matasari si carora li s-au luat si
bonurile, dupa ce ca au un salariu de
nimic…. Mai sunt si elevi care de cinci
luni de zile nu si-au primit alocatia .
Parerea mea despre presedintele
Romaniei nu este tocmai buna, a-si fi
fost mai multumita daca era schimbat
cu Mircea Geoana, deoarece mi s-a
parut mult mai diplomat si mai
puternic pentru tara noastra, capabil
de a conduce spre bine. Au trecut doar
doua zile de la alegerile prezidentiale si
au aflat ca avem acelasi presedinte,
acum nu avem altceva de facut decat sa
mai asteptam 5 ani, speram sa faca
ceea ce a promis pentru tara noastra.
Ceea ce m-a nemultumit la Traian
Basescu a fost faptul ca atunci cand a
fost in campanie in fiecare judet, nu a
facut altceva in afara de faptul ca a incercat
sa arunce cu noroi in Mircea Geoana,
vorbin despre datoriile si ce face celalt, nici
de cum de tara noastra si cum traiesc
romanii. Ei se lupta pentru a castiga tara,
iar altii pentru o bucata de paine.Olaru
Silvia ■ Eu sunt un cetatean major cu
dreptul de a decide, de a fi ales, sau a
alege. Ca si cetatean al acestei tari am avut
dreptul de a alege atat pentru binele meu .
cat si pentru binele tarii. Aceste voturi au
fost foarte importante ca si altele de altfel,
pentru ca am avut de ales intre continuitate
sau schimbare. Din punctul meu de vedere
aceste campanii electorale sunt o mare
cheltuiala de bani, deoarece eu consider ca
toate acele postere, panglici sunt inutile.
Aceste campanii electorale sunt doar pentru
a influenta oamenii sa aleaga anumite
FEBRUARIE 2010
M u r m u r u l J i l þu l u i
partide. Aceste campanii au fost pline de
santajuri de fraude electorale, cumpararea
oamenilor pentru o anumita suma de bani,
darea de umbrele, pixuri, zaharuri, faina
si altele doar pentru a vota un anumit
partid. Eu consider ca fiecare om are dreptul
de a vota ce vrea, cum vrea si in ce fel, nu
sa fie influentati de alti. Si mai cred ca
fiecare cetatean trebuie sa-si impuna
drepturile, pentru ca este o tara
democratica si suntem liberi sa alegem ce
dorim. Am ales, Traian Basescu, deoarece
consider ca este un om cu scaun la cap, stie
ce face si nu in ultimul rand mi-a placut
ideea cu reducerea numarului de
parlamentari si formarea unicameralului,
pentru ca sunt prea multi parlamentari.
Popescu Claudiu ■ Pornind de
la fraza ”sunt un cetatean
major cu dreptul de a decide si
de a face o alegere”, in anul
2009, am votat si am avut
dreptul de a lua o decizie, de
a allege, nefiind influentata
sau indrumata spre alegerea
unui partid. Desi ambele
partide din acest an, au avut
argumente pro si contra, ne-
au incantat urechile cu multe
promisiuni si au inceracat,
care mai de care, sa incante
cetatenii cu anumite bunuri
alimentare sau materiale,
Desigur parerea mea este ca,
asa fac toti politicienii la
inceput, isi dau interesul
pentru cetateni pentru o
anumita perioada de timp si
anume, atata timp cat tin
algerile, iar pe urma se fac uitati de noi,
de promisiunile facute, de tot ce au vorbit
pana la alegerile prezidentiale si desigur,
asa cum zice si o zicala ” vazandu-se cu
sacii in caruta”, dau uitari promisiunile
facute, facand pentru tara in care traim,
cat mai putine lucruri bune, iar buzunarul
lor umflandu-se cu trecere zilelor.Scorul
final din acest an, a fost unul uimitor,
surprinzandu-ne pe toti de diferenta de
cateva procente. Intr-un final, s-a decis,
iesind la conducere Traian Basescu,
vazandu-si visul implinit, noi cetatenii,
speram totusi, ca ceea ce s-a vorbit, nu
s-a vorbit degeaba. Speram ca de la anul sa
ne mearga mai bine, locuri de munca mult
mai multe, ajutorarea nevoiasilor, etc.
Daca ar face cate putin din fiecare, ceea ce
a promis, noi cetatenii am fii mai mult
decat multumiti, ca am fost luati in seama.
Rohozneanu Adriana ■ Implinirea a 18 ani
a fost un pas inainte, obtinand dreptul de
a fi votat, sau a putea exprima un vot
pentru tara mea si pentru o lume buna si cu
mai multa pace intre noi. Chiar daca nu
sunt de acord cu presedintele ales pe
urmatorii 5 ani, sper ca au cel care a
astigat alegerile sa faca o tara mai unita si sa
ne scape de datorii si de criza mondiala.
Mi-as fi dorit enorm ca pe urmatorii 5 ani
sa se fi schimbat presedintele, pentru ca
cel care a fost ales, a mai fost ales un
mandat in Romania si nu a facut mai nimic
pentru tara noastra, in afara ca a fost
introdusa in Uniunea Europeana(UE).
Acum nu mai putem face nimic, doar sa
speram ca va face ce a promis pentru tara
noastra. Parerea mea ramane ca Mircea
Geoana de la PSD, era cel mai bun
candidat pentru presedentia tarii romanesti,
deoarece e mult mai diplomat si mai
destept decat Traian Basescu, un om care
ar fi fost capabil sa imbunatateasca traiul
romanesc. Trebuie sa ne multumim si cu cel
care a fost ales, pentru ca oricum nu mai
putem face nimic si sa speram ca actualul
presedinte sa faca bine pentru tara noastra,
nu numai pentru el si familile lor, cum fac
de obicei majoritatea politicienilor. Saftau
Gabriel ■ Alegerile prezidentiale din anul
acesta s-au desfasurat in doua tururi,
deoarece candidatul Partidului Democrat
Liberal, Traian Basescu si candidatul
Mircea Geoana, sustinut de Partidul Social
Democrat, au reusit sa stranga in urma
alegerilor din data de 22-11-2009 numarul
necesar de voturi pentru a se desfasura al
doilea tur de scrutimi in 6 decembrie 2009.
Perioada de doua saptamani dintre cele
doua zile in care au avut loc alegeri, a fost
insotita de o campanie electorala mult mai
extinsa, astfel incat intalneai mereu
reprezentanti ai celor doua partide peste tot
in drum, incercand prin diferite metode sa
te convinga ca omul pe care il sustin, este
cel care trebuie sa aiba puterea in stat, insa
cum una din caractersticile votului este
discretia, nimeni nu poate sa afle pe cine
votezi. La varsta pe care o am, desigur ca
as putea face parte dintr-un partid, dar
politica nu-i tocmai un domeniu ce ma
caracterizeaza, insa ca un simplu cetatean
am fost la vot in ambele zile in care s-au
desfasurat alegerile prezidentiale, lasand la
o parte promisiunile candidatilor, am
votat dupa propria constiinta. Dorinta
oamenilor de a iesi un presedinte, persoana
pe care acestia au sustinut-o, le-a adus pe
fata emotii datorita scorului foarte strans
intre cei doi candidati.Cand au fost
numarate toate voturile din Romania, cat
si cele ale romanilor din strainatate, a fost
anuntat presedintele tarii, acesta fiind
Traian Basescu avand un procentaj de 50,
3% si Mircea Geoana de 49, 7%. Stetco
Danut ■In data de 22 noiembrie 2009 au
avut loc primele alegeri prezidentiale,
Pentru mine a fost prima data cand am
votat si mi s-a parut foarte important ca
cetatenii sa aleaga conducatorul Roamaniei
pe o perioada de 5 ani .Romanii s-au dus la
vot intr-un numar destul de mare. Au votat
atat oamenii aflati in tara, cat
si oamenii aflati in strainatate.
In lupta prezidentiala au
candidat mai multe partide
cum ar fi: PSD, PNL, PRM,
PDL, PNG. UDMR, PNTCD,
fiecare cu perspectivele lor
cum ar fi : PSD-promitea ca va
da locuri de munca, va
contribui la dezvoltarea
Romaniei si multe alte lucruri,
PD-L-promitea ca vor reduce
numarul de parlamentari de la
471 la 300. Fiecare partid avea
propriile decizii pentru ca
Romania sa se dezvolte. Inainte
cu cateva saptamani toate
partidele care aveau candidati
pentru presedentia Romaniei,
au facut propaganda, fiecare
par t id avand cate un
reprezentant .De-a lungul acestei campanii,
acestia au mers prin localitati, au lipit afise,
ba chiar unii au impartit pixuri, umbrele,
caciuli, geci si cizme. La primele alegeri
am votat de trei obiective : pentru alegerea
presedintelui, pentru reducerea
parlamentarilor la 300 si pentru formarea
unei singure camere legislative.Din primele
alegeri au iesit doua partide, deoarece
diferenta de procentaje a fost foarte mica,
adica PSD 31, 8% si PD-L34, 4% . Acest
lucru a dus cele 2 partide in turul II care a
avut loc pe 6 decembrie 2009, la acele
alegeri am ales doar pentru presedintele
Romaniei -un singur vot. In cel de al doilea
tur a iesit presedinte reprezentantul
partidului PD-L – Traian Basescu.Vilsan
Dumitru
7
M u r m u r u l J i l þu l u i Nr. 54

Istoria unei localităţiţ gorjene

Mâine, Liceul Tehnic din Mătăsari, începând cu ora
12.30, va fi gazda lansării “Monografiei” acestei localităţi
realizată de Ion Dădălău și colaboratorii săi, la care vor
participa membrii ai administraţiei locale, profesori și elevi
alături de reprezentanţi ai Centrului Judeţean de
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Vor
fi prezenţi de asemenea, reprezentanţi ai USME Jilţ –
Turceni și senatorul Ion Rușeţ, care au contribuit major la
materializarea lucrării deosebit de importantă pentru me-
moria acestei zone gorjenești.
Poeme albastre și muzică bună. Casa de Cultură a
Sindicatelor din Târgu-Jiu, Joi, 28 ianuarie 2010, de la ora
19.30 va fi gazda unui spectacol „Blues Poems” – proiect re-
alizat de cunoscutul muzician Mike Godoroja și poetul Dan
Mircea Cipariu.”Un spectacol special pentru o curte cu prie-
teni”, așa cum a remarcat poetul Andrei Novac, căruia eve-
nimentul i se datorează în mare măsură. Intrarea liberă!
Directorii așezămintelor culturale, prezenţi la
Seminarul metodic anual
Strategiile și politicile culturale în Gorj vor face obiectul
întâlnirii anuale a Consiliului Judeţean, prin Centrul
Judeţean de Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiţionale Gorj, cu directorii de case de cultură și cămine
culturale din judeţ. Seminarul metodic, definind parteneri-
atul dintre administraţia publică și așezămintele culturale
locale, programat la începutul fiecărui nou an, se va desfă-
șura vineri, 29 februarie, de la orele 10.00, la Sala de
Conferinţe a Muzeului Judeţean Gorj. Programul acestui
eveniment va debuta cu Lansarea Revistei Jiului de Sus
(publicaţie a așezămintelor culturale din judeţul Gorj, nr.
8-9/2009 și a revistei de cultură Portal Măiastra, nr.4/2009
apărute la Editura CJCPCT Gorj, aceste două momente vor
fi urmate de prezentarea Comunicării cu titlul - „Câteva
consideraţii asupra stării culturii de tip neprofesionist din
Judeţul Gorj în 2009; strategii culturale 2010”. După aceas-
tă primă parte, care va fi susţinută de Ion Cepoi, director al
CJCPCT Gorj, va avea loc Dezbaterea - „Oportunităţi și
necesităţi culturale în Gorj; parteneriatul dintre adminis-
traţia publică și așezămintele culturale locale”, în cadrul
căreia vor avea intervenţii oficialităţi ale administraţiei ju-
deţene, directori de instituţii culturale judeţene și directori
de cămine culturale și case de cultură. La secţiunea Atelier,
a seminarului, coordonată de specialiști ai CJCPCT Gorj se
va lansa „Monografia” comunei Mătăsari, autori Ion
Dădălau și colaboratorii săi, în continuare prezentându-se
Agenda Culturală a Judeţului Gorj pe anul 2010,
Calendarul istoric și cultural al Gorjului 2010 și Proiectul
„Strategii culturale pe termen scurt, mediu și lung în Gorj”,
autor al acestuia fiind Ion Cepoi.
Viorel SURDOIU

Monografia localităţii Consiliului Judeţean, împreună cu Alexandra Andrei,

Peisajul împovărat de albul zăpezii și al frigului in-
sistent al Mătăsariului a fost înnobilat, ieri, de un eveni-
ment important în fapt, care vine să completeze actuali-
tatea cu crâmpeie de amintire din viaţa acelor meleaguri,
fie că este vorba despre oamenii care au sfinţit locul cu
existenţa și faptele lor, fie că se amintește despre întregul
plan al fiinţării materiale și spirituale din zona mătăsă-
reană. Editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea
și Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj (CJCPCT),
apariţia volumului fiind posibilă datorită sprijinului ma-
terial oferit de Uniunea Sindicală Mine-Energie Jilţ-
Turceni și de senatorul Ion Rușeţ, cartea intitulată
“Mătăsari – file de monografie” scrisă de fostul profesor
Ion Dădălău, încă simbol pentru comunitatea din
Mătăsari și pentru generaţii de elevi care i-au păstrat o
vie amintire. La realizarea acestei Monografii au contri-
buit și Nicolae Racoceanu împreună cu Matei Ioachim,
încă două personalităţi locale iubitoare de lucru bine fă-
cut.La această lansare, care s-a desfășurat în Amfiteatrul
Colegiului Tehnic Mătăsari, instituţie care a fost ridicată
prin strădania și efortul, recunoscut de cei de azi, „pe
loc gol” așa cum se exprimă în Prefaţa volumului prof.
Domnica Graur, au pariticipat reprezentanţi de la
Sindicatul Mine-Energie Jilţ-Turceni, senatorul Ion
Rușeţ, actuale și foste cadre didactice de la Colegiu, elevi
și reprezentanţi de la CJCPCT Gorj. De asemenea au
fost prezenţi și reprezentanţi de la Direcţia Judeteană de
Cultura. Întâlnirea a fost moderată de directorul
Colegiului Tehnic, Ion Săceanu, împreună cu prof.
Luminiţa Dădălău, soţia autorului monografiei, a cărui
evocare, ca dascăl și om devotat Mătăsariului, a fost re-
alizată în alocuţiunile rostite de cei prezenţi la eveni-
ment. Gorjanul -29.01.2010 Viorel Surdoiu
Mătăsari
„Mătăsari-file de monografie”,
scrisă de fostul profesor Ion Dădălău,
un simbol al localităţii gorjene, a fost
lansată ieri în localitatea cu același
nume, în prezenţa mai multor invi-
taţi, printre care s-a numărat și sena-
torul Ion Rușeţ. Volumul a fost editat
de Centrul Judeţean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiţionale Gorj și conţine crâmpeie
din viaţa de zi cu zi a localităţii. La
realizarea monografiei au contribuit
Nicolae Racoceanu și Matei Ioachim,
iar lansarea a avut loc în Amfiteatrul
Colegiului Tehnic Mătăsari. „Peisajul
împovărat de albul zăpezii și al frigului insistent al
Mătăsariului a fost înnobilat, ieri, de un eveniment im-
portant în fapt, care vine să completeze actualitatea cu
crâmpeie de amintire din viaţa acelor meleaguri, fie că
este vorba despre oamenii care au sfinţit locul cu exis-
tenţa și faptele lor, fie că se amintește despre întregul
plan al fiinţării materiale și spirituale din zona mătăsă-
reană”, spune Viorel Surdoiu, reprezentant al Centrului
Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiţionale Gorj. Gorj Domino 28.01.2010.
Necesitatea unui proiect bine
structurat - „Promovarea imaginii
culturale a Gorjului”
Cu bună participare din par-
tea directorilor de așezăminte
culturale din judeţ, Seminarul
metodic organizat de Centrul
Judeţean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiţionale
Gorj , în sala de conferinţe a
Muzeului Judeţean, s-a dovedit
o întâlnire nu doar formală, ci
una cu teme și dezbateri de bun
augur pentru activitatea cultura-
lă din acest an. La întâlnirea
moderată de Ion Cepoi, director
CJCPCT Gorj, a participat și
Vasile Râbu, vicepreședinte al
director Biblioteca Judeţeană și Sorin Lory Buliga, șeful
Centrului de Cultură și Artă „Constantin Brâncuși” din
Târgu-Jiu.Programul acestui eveniment a debutat cu
lansarea Revistei Jiului de Sus (publicaţie a așezăminte-
lor culturale din judeţul Gorj, nr. 8-9/2009 și a revistei
de cultură Portal Măiastra, nr.4/2009 apărute la Editura
CJCPCT Gorj. De asemenea a fost prezentată recenta
apariţie a volumului „Mătăsari, file de monografie” rea-
lizată de cel care a fost și rămâne admirabilul dascăl gor-
jean Ion Dădălău. Au participat la acest seminar prof.
Luminiţa Dădălău, soţia autorului monografiei și repre-
zentanţi de la Sindicatul Mine-Energie Jilţ-Turceni.
Seminarul a continuat cu prezentarea comunicării -
„Câteva consideraţii asupra stării culturii de tip neprofe-
sionist din Judeţul Gorj în perioada 2006 - 2009”, în care
s-a reiterat, conform legislaţiei în vigoare și a nevoilor
culturale ale comunităţilor din teritoriu atribuţiile fun-
damentale de cercetare, conservare, protejare, transmi-
tere, promovare și valorificare a culturii tradiţionale a
CJCPCT reliefate prin rezultate, din care vă prezentăm
câteva: înfiinţarea de Centre Culturale în zone de mare
tradiţie – Tismana, Crasna, Runcu, Hurezani; Cercetare
specifică domeniului prin Tabăra anuală de cercetare et-
nofolclorică; înfiinţarea de muzee și colecţii muzeale,
realizate până acum în 21 de localităţi; editarea a peste
15 monografii; revitalizarea meșteșugurilor tradiţionale
prin organizarea de Târguri ale meșterilor populari; con-
servarea și promovarea muzicii populare tradiţionale
prin organizarea de festivaluri specifice și amplificarea
marilor festivaluri organizate în regie proprie – Festivalul
de literatură „Tudor Arghezi”, Festivalul de umor „Ion
Cănăvoiu” și Gorjfest, tabără și salon de arte vizuale etc.
 continuare in pag. 9

8 FEBRUARIE 2010
 Nr. 54 M u r m u r u l J i l þu l u i

Mătăsari – file de monografie

monografie
 continuare din pag. 8
Totodată, a fost ie să înceapă de la nivelul
pus în discuţie localităţilor către capitala
proiectul Strategii de judeţ”, a subliniat în ex-
culturale pe ter- pozeul său Ion Cepoi.În ca-
men scurt, mediu drul dezbaterii
și lung în Gorj, „Oportunităţi și necesităţi
realizat de către culturale în Gorj; partene-
Ion Cepoi. „Pe riatul dintre administraţia
termen scurt și publică și așezămintele cul-
mediu, conside- turale locale”, la invitaţia
răm că toate cele vicepreședintelui CJ, Vasile
3 programe cultu- Râbu, câţiva dintre directo-
rale derulate – rii de Case și Cămine cultu-
Programele cultu- rale și-au prezentat câteva
rale multianuale dintre propuneri și proble-
„Rădăcini”, „După me cu care se confruntă în
Brâncuși” și activitatea lor. Spre exem-
Coordonarea și plu s-a exprimat necesitatea
monitorizarea ac- unei săli de spectacole la ilor și a statutului de oameni buni la toate cum sunt
tivităţii așezămin- Motru, Casa de cultură de la Peștișani este încă neter- consideraţi de către administraţiile locale, cei care au
telor culturale din minată, Casa de cultură din Novaci fără căldură și ne- fost angajaţi în fapt să se ocupe de activitatea culturală.
judeţ” trebuie voia de reabilitare a clădirii, Muzeul de la Arcani nu Vasile Râbu, în afara răspunsurilor pe care le-a oferit la
continuate, aces- este într-o stare foarte bună, dar viceprimarul Dan întrebări promiţând că va merge în fiecare localitate
tora, însă, fiind nevoie a li se adăuga încă unul, anume: Pupăză și-a afirmat preocuparea pentru acest muzeu. pentru a se informa și a înţelege mai bine situaţiile.
„Promovarea imaginii culturale a Gorjului”, care trebu- De asemenea, a fost adusă în discuţie problema salari- Viorel Surdoiu –Gorjanul 01.02.2010

Ungureanu Dumitru: Exista oameni care ne
fac viata sarbatoare si sarbatori ce ne aduc
aminte de oameni minunati.Craciun
fericit!*Istudor Ion:Fie ca lumina noptii de
Craciun sa va daruiasca ceea ce oamenii nu
pot:sanatate, pace sufleteasca si prietenia lui
Dumnezeu.Sarbatori fericite! *Milosteanu
Gheorghe: Sarbatori fericite, multa sanatate,
ca-i mai buna decat toate, bucurii cu toti cei
dragi si un sincer la multi ani.*Bucalaie
Gheorghe:Va doresc ca sarbatorile de iarna
sa va aduca sanatate si fericire, implinirea
tuturor dorintelor si sanatate celor drag.La
multi ani.*Paralescu Iustin: Craciun fericit si
tot ce va doriti! *Simescu Eugen:Nasterea
Mantuitorului si Anul Nou 2010 sa va aduca
bucurii, sanatate, prosperitate si implinirea
dorintelor de mai bine, alaturi de cei dragi.
Craciun fericit! La multi ani! Cu stima.
*Garbaciu Viorel: Bate-n poarta Anul Nou/
Sa v-aduca drept cadou, /Inca un veac in
sanatate, /Bucurii nemasurate, /Pace-n suflete
si-n tara/Si o criza mai usoara!/La multi ani!
*Buzianu Costel: La multi ani 2010!
*Munteanu: La multi ani! Va doresc sa aveti
parte de tot ce va doriti si fie ca Anul Nou sa
fie unul mai bun.*Branzan Nicolae: Hura,
Hura! *Dan Iulian:Un an de nota 10.La multi
ani! *Macarie Tiberiu:La multi ani cu
sanatate!Multumesc mult. *Cornea Catalin:
La Multi Ani! *Mergea Nicolae: Sfanta zi de
azi si Anul Nou sa va aduca sanatate si
bucurii.La multi ani! *Cinciulescu Minel:La
multi ani 2010, un an nou fericit si plin de
bucurii, sanatate si tot ce va doriti alaturi de
cei dragi.*Balescu Sevastian:Si in anul 2010
sa aveti multa sanatate si fericire alaturi de
cei dragi.Ureaza cu drag si recunostiinta,
Sevastian Balescu. *Dadalau Dorel: Bonne
Annee de la Roumania.*Andra, Relu si
Luminita Popescu:Buchet de artificii eu va
trimit in dar/Sampanie rece si clinchet de
pahar, /Petrecere frumoasa si La multi ani!Sa
aveti parte de multa iubire si un ocean de
fericire, toate visele sa vi se implineasca si
mult noroc ingerii sa va daruiasca.*Gabi si
Mesaje de sarbatori
Adi Popescu :La multi ani!*0749270958: La
multi ani! *Purcel Puiu:Va doresc un an
2010, asa cum vi-l doriti, cu multa sanatate,
bucurii si multe impliniri.La multi ani!
*Mitica Stoichitoiu:Anul 2010 sa va aduca
sanatate, fericire si numai bucurii.La multi
ani!*Panduroaica Ion:Sa ninga incet deasupra
casei dumneavoastra cu fulgi de fericire, sa
va fie visele un zbor de implinire.Povara
vietii sa fie car, cu sanatate si sufletul scladat
in stropi de bunatate.Sa aveti oricand in drum
un soare zambitor, mereu alaturi chipuri dragi
si un inger pazitor.La multi ani!*Severineanu
Mihai:Fie ca noul an sa va aduca multa
fericire, bucurii si impliniri.La multi
ani*Pecingina Ion:Noul an sa va aduca
bucurie, sanatate si spor in toate.Un an nou
fericit, alaturi de cei dragi.La multi
ani!*Vacaru Ion:Fie ca noul an care vine sa
va aduca dumneavoastra si familiei, multa
sanatate, fericire, bucurii si implinirea tuturor
dorintelor.La multi ani!*Tanasoiu Costel si
Laura:La cumpana dintre ani, sa privim
inainte cu speranta, inapoi cu iertare, in jos
cu ingaduinta si in sus cu dragoste.La multi
ani!*Godinel Catalin:De sfintele sarbatori sa
va ninga cu bucurii, sa fiti inzapeziti de
fericire, sa va inghete toate necazurile, dar sa
va ramana mereu sufletul cald sis a va pastrati
inima de copil.La multi ani!*Ion Elena:Va
doresc un an nou-2010, cu multa sanatate,
liniste in suflet si implinirea tuturor
dorintelor.La multi ani!*Adriana Tanasoiu:Va
doresc atatea clipe fericite cat fulgi de nea
intr-o iarna ca-n basme.Un an nou mai bun
cu pace si liniste in suflet si cu multa dragoste
in inima.Un an plin de bucurii si impliniri.La
multi ani!*Paralescu Iustin:La multi ani si tot
ce va doriti!*Nebunu Vasile:La multi ani cu
sanatate, Domnul sa va dea de toate, poate un
strop de fericirie, poate unul de iubire, poate
unul de noroc, poate toate la un loc.La multi
ani 2010! *Popescu Vasile:Anul 2010 sa va
aduca sanatate, fericire si multe impliniri.La
multi ani!*Carcalicea Ion:Va uram un an nou
fericit si multa sanatate!*Bertea-Valea:Sa
aveti un an plin de impliniri, sanatate, fericire
si pace in suflet.La multi ani!*Ceaonca
Cornel:Multa sanatate si impliniri in noul
an!La multi ani!*Stelu Pamfiloiu-
Nasaud:Fiecare a zi a anului care incepe sa
va aduca spor in casa si in viata, iubire si
credinta.La multi ani!*Dragoiescu
domnului profesor Dumitru Dădălău
Alexandru:Un an nou cu sanatate, bucurii si
impliniri.La multi ani!*Lungan
Gheorghe:Bucurie, voie buna, fericire si
noroc va ureaza noul an, al dumneavoastra
Lungan.*Ungureanu Dumitru:Va dorim un
an nou fericit si plin de impliniri.*Buiurea
Stefan:Dupa datina strabuna, un an nou cu
voie buna si la anu trai usor, sanatate si mult
spor.*Bucalaie Gheorghe:La multi ani, Noul
an 2010 sa fie presarat cu realizari
remarcabile, impliniri, sanatate,
fericire.*Bunaiasu Grigore:Anul Nou si
credinta stramoseasca imi ofera prilejul de a
va adresa sincere urari de sanatate, noroc si
fericire dumneavoastra si celor dragi.La multi
ani!*Carmen Paduret:Un an linistit in care
fantana sufletului sa va stropeasca cu
sanatate, iubire si iertare.La multi
ani!*Manolache Mihai:Cand clopotele vor
suna/vestiind ca anul sa sfarsit/Prin crengi
de brad si fulgi de nea, noi va uram din partea
noastra/un an nou si fericit.La multi
ani!*Geamanu Vasile:Spune-i anului ce vine,
sa-ti aduca numai bine si mai spune-I sa iti
dea, tot ce vrea inima ta…fericire, sanatate si
multi bani, La anu si la multi ani!*Balescu
Stefan:La multi ani si multa sanatate.Fie ca
noul an sa va aduca sanatate si implinirea
tuturo dorintelor.*Dutica Ion:La multi ani!*
Pasare Ion:La multi ani!fericire si multe
bucurii, alaturi de cei dragi.*Cristi
Racoceanu:Din gama fulgilor de nea si din a
lor sclipire, eu va doresc tot ce-I ai drag, la
multi ani si fericire!*Fane Racoceanu:La
ceas de an nou, Domnul sa va aduca bucurie,
fericire langa cei dragi si liniste pe deplin
sufleteasca. La multi ani! *Dadalau:Anul
2010 sa va aduca sanatate, fericire si mult
noroc.*Carabis Ion:Anul 2010 sa va aduca
multa sanatate, satisfactie si bucurii.La multi
ani!*Predoiu Constantin:Acum cand roata
timpului a mai tesut un an, vadorim sa va
bucurati , alaturi de cei dragi, de minunea
vietii, asteptand clipele viitorului.Un an nou
fericit*Gheorghe Porumbel:Cand ultimile
file se rup din calendar, si inca se mai simte
mireasma de Craciun, cu mare drag v-aducem
un gand curat, in dar, urari de sanatate si un
an nou mai bun *Cornea Catalin :Sa aveti
multi ani buni, sanatate bucurie si binele cel
de folos celor dragi.Sarbatori fericite.*Mija
Vasile:Sarbatori fericite alaturi de cei dragi.
La multi ani.*Adriana Butaru:Stralucirea
Sfintelor sarbatori ale craciunului si ale
anului nou sa va aduca sanatate, pace
sufleteasca si indeplinirea tuturor dorintelor,
alaturi de cei dragi. *Munteanu Mirabela:
Prasmuierea nasterii Domnului sa va aduca
numai bucurii, sanatate si implinerea tuturor
dorintelor pentru dumneavoastra si cei
apropiati.Sa fiti calauzit, in tot ce faceti, de
lumina adevarului si increderea intr-o lume
mai buna.La multi ani!*Severineanu
Mihai:Fie ca sfanta taina a nasterii Domnului
sa va calauzeasca pasii si sa aduca pace
sufleteasca si sanatate.La multi ani!*Pospai
Mircea:Sarbatoarea Craciunului sa va aduca
liniste si bucurie sufleteasca, iubire si
intelegere, sanatate si dorinte implinite alaturi
de cei dragi.*Alina Lupsoiu:Frumustea
sarbatorilor de iarna sa va gaseasca in casa
alaturi de cei dragi, Sa va aduca multa
sanatate si fericire, un an plin de realizari,
multe impliniri si un calduros la multi
ani.*Dima Lori:Sanatate optimism, iubire si
prosperitate sa fie coordonatele viitorului.
Sarbatori fericite!*Martoiu Mihai:va dorim
sanatate, liniste si impliniri.*Geamanu
Vasile:La casa de oameni buni, Dumnezeu
face minuni, pune ingeri langa ea, sa le vada
inima.Pace, un gand implinit si un Craciun
fericit.La multi ani!Morosean Dan:In fiecare
cutie de sub brad sa gasiti un vis frumos, in
fiecar glob, o dorinta implinita si in fiecare
zambet de colindator, un miracol.Craciun
fericit!*Cinciulescu Minel:Visele de azi sa
devina realitate, sperantele de maine
impliniri, orice clipire un pas inainte, gandul
bun si fericirea sa va insoteasca
mereu.*Barbieru Cornelia:Sarbatori fericite,
cu sprenta intr-un an mai bun.Craciun fericit
si la multi ani!*Popescu Maria:Cu colinde de
Craciun, va doresc un an mai bun, si cu
dragoste crestina, sa primiti in dar lumina,
zurgalai de flori de gheata, sa va bucure de
viata, multa noroc sa aveti in toate, la multi
ani cu sanatate.*Isfan Ion:Craciun fericit si
un an nou plin de impliniri.La multi
ani!*Ilarie Pasareanu:Nasterea Domnului sa
va aduca sanatate, impliniri si bucurii.Craciun
fericit si la multi ani!*Racovita Ion:Fie ca un
fug de nea vessel sa bata in usa casei tale si
sa iti aduca bucurii si lumina in seara sfanta
de Craciun.Craciun fericit si la multi ani!
 continuare in pag. 10

FEBRUARIE 2010 9
 M u r m u r u l J i l þu l u i Nr. 54
 urmare din pag. 9
*Seva Balescu:Fiii Gorjului, sucursala Timis ureaza la toti Craciun va dorim un an mai bun, si cu dragoste crestina, sa
Craciun fericit si an nou mai bun.Intalnirea pe 16 si 17 primesti in dar lumina, zurgalai cu flori de gheata, sa va
aprilie 2010 la Casa Armatei.*Grivei Gheorghe:Hristos s-a bucure de viata, mult noroc sa aveti in toate, la multi ani cu
nascut sa ne aduca lumina si bucurie in suflet.Sa va fie sanatate!*
Craciunul alb si senin, plin de lumina si pace.Craciun
Au mai fost primate urari de la :Popescu N. , Vasiliu C.,
Fericit! *Pecingina Ion:Cu ocazia sarbatorilor de iarna va
Purcel D., Trotea V. , Ciochia C. , Ghigulescu L. ,
uram un Craciun fericit si un calduros la multi
Ghigulescu D. , Anutu G. , Scortariu M. , Stochitoiu T.,
ani!*Paraschiv Ion:Miros de brad, parfum de flori , bat in
Ceausescu T. , Cazan O. , Gorun A. , Balan G. , Balan C. ,
ferestre uratori, clipesc pe cer mii de culori, fiti fericiti de
Baleanu V. , Balescu C. , Visan N., Popescu O. , Panfiloiu
sarbatori acum si in anii urmatori.Sarbatori Fericite!
N., Petrescu S. Statescu A., Bojinca M., Ceausescu I.,
*Cocarla Cornel: Sarbatori fericite, anul nou sa va aduca
Garjoaba N., Balan N., Isac M., Branzan M., Radu D.,
sanatate, bucurii alaturi de cei dragi.*Panduroaica
Chisega M., Burciu N., Maruta C., Popescu M., Parvu M.,
Ion:Craciun Fericit plin de lumina si iubire, alaturi de cei
Moraru I., Gorduza N., Badoi A., Calinoiu I., Stoichitoiu I.,
dragi.*Alina Popescu:Craciun fericit!sarbatorile de iarna sa
Racoceani C., Gosa C., Lupu T., Popescu C., Dadalau Gr.,
va aduca liniste, pace sufleteasca si fericire alaturi de cei
Dadalau R., Danescu G., Purcel N., Nebunu G., Corega
dragi.*Buzuloiu Ion:Nasterea Domnului si anul nou 2010
G., Fugaru E., Hinoveanu L., Dadalau N., Manoliu F.,
sa va aduca lumina in suflet, sanatate si bucurii alaturi de
Ciuperceanu M. , elevi .
cei dragi.La multi ani!*Balan Roxana:Cu colinde de

COŞBUC LA TISMANA
Tismana este un loc care a atras din
timpuri indepartate calatori si carturari.
De la sirianul Paul de Alep, pe la 1657,
toti cei care au tre-cut pe aici: Grigore
Alexandrescu, Ion. Ghica, Anton Pann,
Nicolae Iorga Alexandru Vlahuta. St. O.
Iosif, Barbu Stefanescu Delavrancea, sau
mai recent. Marin Sorescu , au lasat pa-
gini emotionante despre acest loc binecu-
vantat. semanat de Domnul pe pamant.
Printre acestia George Cosbuc ocupa
un loc aparte, fiind legat de Tismana ca
urmare a inrudirii sale cu editorul si libra-
rul C.Sfetea a carui sora, Elena a devenit
sotia poetului in anul 1895.
Editorul C. Sfetea a construit o vila la
Tismana, pe malul apei, mai sus de mana-
stire, impresionat de frumusetea si salbati-
cia peisajului dar si de importanta cultu-
rala si istorica a manastirii, unde se gaseau
carti vechi si o atmosfera propice schim-
bului de idei. In fiecare vara, cu prilejul
sarbatorii de la 15 august o multime de vi-
zitatori veneau sa respire un aer mai curat,
atat la propriu cat si in sens spiritual pur-
tand aici discutii cu privire la viata publi-
ca, politica din acele vremi sau purtand
discutii aprinse pe teme literare. In mijlo-
cul lor era tot timpul poetul George
Cosbuc, cumnatul familiei Sfetea, care se
afla aici mai in fiecare vara.An de an se
perindau la manastire fel de fel de persoa-
ne si, cum multe dintre ele gaseau gazdui-
re deosebita la Vila Sfetea, proprietarul
acestei constructii a considerat ca era ne-
cesar un registru, nu de evidenta contabi-
la, ci, un registru in care vizitatorul sa-si
exprime gandurile si sentimente. Astfel a
luat fiinta acel registru pus la indemana
vizitatorului incepand cu anul 1908.
Registru despre care vorbeste intr-un ar-
ticol din ziarul Gorjeanul profesorul
George Carstoiu reluat apoi de profeso-
rul Nicolae Tomoniu. Printre insemnarile
scoase la lumina iata prima in care este
amintit numele poetului George Cosbuc:
sculptorul Constantin Balacescu, cel care
a ridicat in Tg-Jiu statuia lui T.
Vladimirescu, scria la 15 august 1908:,.am
fost in anul 1907-1908 si sper sa continui
a veni in aceasta splendida localitate plina
de aer, de liniste si de inspiratie. Numai eu
si badea Gheorghe (Cosbuc) stim cat pre-
tuieste vila lui Sfetea.”Vara anului 1915 a
fost, cum dovedeste cartea de onoare a vi-
lei Sfetea, un deosebit prilej pentru dis-
cutii politice, literare, avand in centrul lor
pe poetul George Cosbuc. Pe langa
11
Castaldi, dr. Vasile Lucaciu, Milosescu,
fratii Petre, Vasile si Gogu Hasnas si multi
altii, se afla si profesorul de la Universitatea
din Bucuresti - Ramiro Ortiz.
Cosbuc ridicase pe raul Tismana. mai
sus de vila, intr-un loc retras. strajuit de
fagi seculari, un chiosc , unde se retragea,
scria poezii sau diverse articole, pe care le
10
trimitea revistei Albina sau altora din in-
treaga tara. Aici traduce ..Divina
Comedie” a lui Dante Alighieri si tot aici
scrie comentariile la aceasta frumoasa
opera. Aici poarta discutii pe marginea ei
cu profesorul Ramiro Ortiz in 1915, asa
cum mentioneaza criticul George
Calinescu in Istoria literaturii romane si
cum dovedesc fotografiile celor doi prie-
teni facute la Tismana, la fantana Chihaia
sau la fantana Basarabilor.Atunci Ramiro
Ortiz n-a notat nimic dar revenind peste
ani, la 30 iulie 1922 in aceste locuri va
nota amintirile de neuitat ale lungilor dis-
cutii purtate cu poetul in mijlocul splen-
dorilor naturii de la Tismana: ,,In aminti-
rea zilelor petrecute la Tismana cu G.
Cosbuc, In 1915, copiez aici sfarsitul co-
memorarii mele a lui Dante Alighieri la
Academia Romana: ,,Cu toate ca ideile
noastre (despre interpretarea simbolica a
Divinei comedii) erau divergente, ba une-
ori chiar diametral opuse, discutiile noas-
tre pastrau seninatatea si calmul unor dia-
loguri platonice si niciodata tanarul n-a
uitat respectul si cuvioasa admiratie ce se
datorau pletelor albe si geniului nemuritor
al batranului intelept care-i faceau cinstea
de a sta de vorba cu el; dupa cum, nicio-
data batranul nu a abuzat fata de tanar, de
autoritatea ce anii si numele lui glorios i-o
confereau. Procedeurile erau printre
cele mai delicate. O carte uitata deschisa
pe masa din gradina,cu cateva randuri in-
semnate alaturi cu creionul reprezenta fe-
lul obisnuit al tanarului de a sprijini opi-
niile sale cu cele ale unor oameni mai cu
greutate; niste insemnari adaugite de ba-
tran langa randurile insemnate cu creio-
nul era felul lui obisnuit de a raspunde
atunci cand cu greu am fi putut sa ne inte-
legem printr-o discutie orala. Pastrez cu
sfintenie aceste carti cu insemnarile lui
Cosbuc si, cand le mai citesc. parca imi
aduc aminte de acele clipe de neuitat, cand
in tacerea solemna a noptilor de vara,
adancurile de umbra, care se deschideau
in padure, acolo unde raza lunii calatoare
printre varfurile copacilor nu izbutea sa
patrunda prin desul frunzis, lua inaintea
ochilor nostri infatisarea prapastiei infer-
nale: muntele din fata lua forma sfantului
munte al Purgatoriului si stelele sclipind
deasupra capetelor noastre ni se pareau a
se invarti cu cereasca melodie, de care
Dante pomeneste in Paradis. Ramiro Ortiz
“ Dar urmele lui George Cosbuc la
Tismana nu se opresc aici, ele ne conduc
si la scoala din localitate, in registrele ca-
reia gasim insemnari despre trecerea li-
brarului si editorului C. Sfetea si a poetu-
lui G. Cosbuc. Primul, om de cultura dar
si patriot constient de insemnatatea lectu-
rii, a inzestrat scoala cu o biblioteca cu
peste 1000 de volume, infiintata in anul
1920, iar cel de al doi-lea a participat la
FEBRUARIE 2010
sedintele Cercului cultural de la Tismana
fiind impresi-onat de vorbitori si de serba-
re felicitandu-i pe organizatori .Ne putem
imagina cum in parcul din fata scolii, unde
erau adunati parinti si co-pii, dascalii sco-
lii si invitatii de onoare, dupa discursurile
invitatilor si a invatatorilor, elevii au pre-
zentat un program de cantece si dansuri
populare gorjenesti si au recitat din poezi-
ile lui G.Cosbuc. Si astazi la serbari elevii
din Tismana recita cu placere si cu talent
din poeziile ce ne vorbesc de lumea satului
de alta-data, dar care sunt atat de actuale
si vii si astazi , precum Dusmancele,
Mama, Numai una, lama pe ulita!
Prof.Mihaela Lupu , Director Grup
Scolar Industrial Tismana
Ma numesc Motateanu Catalin si m-au facut sa ma simt ca si cum as fi fost
m-am transferat de curand la Colegiul dintotdeauna elev al acestui liceu. Ma
Tehnic Matasari, o adevarata perla a in- simt foarte bine, alaturi de noii mei co-
stitutiei de invatamant liceal, care, chiar legi din cadrul clasei a XII-a B si tin sa le
daca apartine mediului rural, sunt de multumesc mult pe aceasta cale. Nu stiu
parere ca, la ora actua-
la, poate concura cot la
cot cu multe dintre li-
ceele din mediul ur-
ban.Intr-o societate
moderna, in care se
pune din ce in ce mai
mult pret, poate mai
mult decat altadata, pe
valoare, pe principii,
pe rezultate, intr-o so-
cietate moderna roma-
neasca, in care invata-
mantul se scalda inca
intr-o mare de nereusi-
te, intr-o astfel de soci-
etate exista undeva,
intr-o comuna din Gorj, un liceu unicat daca peste ani, imi voi aminti exact ,asa
in Romania, Colegiul Tehnic Matasari. cum arata liceul : intrarea, scarile, clasele
Situat intr-o localitate defavorizata din …sau, daca profesorii imi vor ramane in
multe puncte de vedere, Colegiul Tehnic minte asa de rai sau de buni, cum ii am
Matasari se inalta maiestuos, ca o adeva- in suflet acum… oare imi voi pastra pri-
rata ” Coloana a Infinitului”, fiind cladi- etenii de acum si va valora la fel de mult
rea cea mai de pret, semeata si cea mai prietenia lor ? Sau anii de liceu se vor
des cautata din zona.Desi am venit din contura in jurul lor si a amintirilor bune
cadrul unui liceu urban, Colegiul si rele… Oare ei vor reprezenta mitul
National Traian, cel mai bun liceu din anilor de acum ? Oare distanta ma va
judetul Mehedinti, unul dintre cele mai desparti de ei, colegii mei alaturi de care
bune din tara, renumit si in strainatate, trec prin aventuri nebune ? Peste ani va
m-am acomodat de minune la Colegiul mai ramane ceva din ceea ce sunt as-
Tehnic din Matasari. Cei care m-au aju- tazi?
tat sa ma integrez au fost, in primul rand Motateanu Catalin ,XII B
colegii, dar si domnii profesori, care
Nr. 54
Bună dimineaţa
domnule profesor
Dincolo de oameni si de
vorbele fara noima,dincolo de
momentele mai buna sau mai
rele alea fiecaruia dintre
noi,ramane totusi o imagine
de ansamblu care ne definste
–chintesenta a calitatilor fun-
damentale, neetalate poate in
glas de trambita, dar vizibile
in fiecare act al nostrum.
Modelul unui om constii
ncios,punctualitatea,implicar
ea,umorul sec, sarcasmul la
adresa politicienilor si a celor
imbuibati peste noapte,a me-
diocritatilor si a ipocritilor
intretineau zi de zi atmosfera
din cancelaria profesorilor de
la Bolbosi si aveau un singur
nume dl.Prof. Bobocu Victor.
Era primul om sosit la
scoala,dis-de-dimineata,si ul-
timul plecat acasa.Din
pacate,la sfarsitul unei sapta-
mani ,s-a grabit sa plece pri-
mul din cancelaria profesori-
lor de la Bolbosi intr-o alta
cancelarie,a cerului,unde sa-l
amuze si pe altii cu “bobocis-
mele” dumnealui.
L-am cunoscut de cand
eram eleva prin clasa a VII-a
si ne-am pomenit intr-un an
fara porofesor de matematica.
Am auzit ca o sa vina domnul
Bobocu…Am avut senzatia
ca-l cunosc demult, desi nu-l
vazusem niciodata.Anii au
trecut si destinul a facut ca
dupa absolvirea facultatii de
litere sa ma titularizez chiar
la scoala din comuna mea
natala,unde am devenit cole-
ga cu fostul meu profesor de
matematica, dl. Bobocu.
In cei doi ani si cateva
luni petrecuti in compania d-
lui,am avut de invatat de la
un om deosebit ce inseamna
profesionalismul si respectul.
In fiecare dimineata ii au-
zeam vocea in cancelarie ,in-
tampinandu-ma apoi cu o
gluma buna si cu un suras in
coltul gurii.Si in fiecare dimi-
neata de acum inainte o sa va
spun mereu in sufletul meu:-
Buna dimineata, domnule
profesor!
Prof. Dima Elena ,Scoala
Generala Bolbosi
M u r m u r u l J i l þu l u i
Mondenitatea în Romania
Pe internet , la televizor apar me- conflicte in direct .Motivul pentru totalitate stiu ca aceste incercari au un
reu diferite personaje , unele ce au un care acestea nu sunt retinute a aparea numar finit de pasi care se poate con-
rol in muzica sau actorie si altele ce in media este ca folosindu-se de ele , suma mai repede sau mai incet.
cred ca au acel rol si apar pe ecran ne- producatorii acumuleaza un numar Ca si calitate a unei vedete pot sa
gasindu-si locul .Aceste personaje sunt mare de vizualizari a emisiunilor TV numesc misteriozitatea , abstinenta la-
cunoscute si sub expresia de „ persoa- acest fapt aducandu-le un enorm pro- udei de sine pentru ca in asa fel publi-
ne publice ” care fac aproape orice fit . Acest tip de actiune se numeste cul apreciaza mai mult personajul .
pentru o fotografie in ziarele de scan- audienta .Pentru a reduce audienta Pentru ca nu isi dezvaluiesc bunele
dal , o aparitie pentru cateva minute la trebuie sa aratam neinteres fata de secrete publicului ci doar cateva detalii
televizor sau publicitate persoanei lor aceste persoane ce doresc sa se afirme sunt aduse pentru a multumii ziaristul
si al domeniului pe care il practica .Cu impusiv . Astfel manifestandu-ne ii este postata imaginea pe coperta din
o simpla minciuna ele reusesc sa atra- aceste personaje vor fi mai putin invi- motiv ca cititorii o doresc . Astfel cali-
ga un imens conflict si in acelas timp tate si dorite in televiziune . Acum sa tatea articolului creste si totodata va-
camere de filmat si reporteri in jurul vorbesc putin si despre cealalta parte loarea personalitatii starului .
lor iar „peste noapte” se autointitulea- unde exista vedete frumos apreciate Pentru a aprecia in mod negativ fa-
za vedete. de presa scris si de public .Datorita zele aparente ale „iubitorilor de publici-
Desii par ofensate aducand vinova- carierei lor acestea se prezinta la tele- tate” grupuri de actori si buni imitatori
tii oamenilor , numiti paparazzi , ce le vizor in diferite ipostaze si aparitii apar in situatii ironice , prin rolul re-
„pandesc” la orice ora din zi si pas uneori ajungand modele din punct de spectivului parvenit in lumea mondena
din drumul lor , aceste vedete numite vedere al personalitatii si al stilului , spre amuzamentul publicului .Ce
nu joaca decat un rol pentru a insela vestimentar Mondenitatea a ajuns in vreau sa ilustrez prin aceasta afirmatie,
cititorii , respectiv vizualizatori , si prezentul deceniu o „barfa” de nivel este ca, acest grup ne transmite un me-
adora sa aiba parte de o imagine des- national. Multi sunt curiosi de viata saj prin acele scene parodice . Un mesaj
chisa .Prin limbaj verbal si corporal persoanelor publice , de problemele ce ne spune sa nu mai acordam impor-
care de multe ori depaseste limita ori- acestora , dar cel mai mult secretele tanta tuturor emisiunilor TV ce prin
carei bune mentalitati fac sa adune lor starnesc publicului interes .Din prostie , scandal , batai sau alte afirmatii
aprecieri din partea semenilor .Acest punctul meu de vedere cred ca pentru in direct ce conduc spre absurditate de-
act continua prin desele aparitii chiar o persoana care vrea sa aiba o reputa- vin tot mai pupulare. Prin aceste cazuri
daca cativa „batrani” artisti previn in- tie de grad superior nu trebuie sa se de nonimportanta la care se refera me-
direct prin versuri si direct prin publi- alature multor domenii publicitare si sajul de mai sus pot spune ca vom reusi
catii in presa scrisa si televizata .Cauza prin primele accese sa isi laude perso- sa reducem , poate partial dar cu folos ,
principala a acestor implicatii este pu- nalitatea . Multe incearca sa domine animarea in stupid .
blicul majoritar doritor de a vedea presa prin toate incercarile dar nu in
Ceausescu Gabriel , X B
Ce este un virus de calculator?
Un virus de calculator este de obicei un program proiec- de tip antivirus create pentru a elimina virușii informatici.
tat să se autoreplice și să se împrăștie, infectând cât mai Dacă primele programe antivirus erau extrem de simple, ca
multe calculatoare, fără ca utilizatorii să își dea seama de si virușii de pe atunci, programele din ziua de astăzi sunt
acest lucru. Virușii se imprăștie atașându-se de alte progra- adevărate “capodopere” de algoritmi si cod. Cum se răspân-
me, fisiere EXE sau COM, iar mai recent, si documentelor desc virușii? Virușii pot proveni dintr-o varietate de surse.
WORD, EXCEL, chiar si fisierelor HLP, sau unii pot să in- Pentru că un virus reprezintă cod executabil, el poate fi
fecteze sectorul de boot al discului. Când se lansează în transmis pe toate căile normale de transmitere a informaţi-
execuţie un fișier infectat, sau când se pornește calculatorul ei între calculatoare: Într-un studiu din 1991 al companiei
de pe un disc sau o dischetă virusată, se lansează și virusul Dataquest realizat la cererea National Computer Security
in execuţie. Adesea, virusul rămâne rezident în memoria Association din Statele Unite, cel mai des virușii se transmi-
calculatorului, pentru a putea infecta următorul program teau prin dischete infectate (87 %). 43% din dischetele in-
lansat în execuţie, sau următoarea dischetă accesată. Ceea fectate, responsabile pentru introducerea virușilor pe calcu-
ce fac virușii periculoși este abilitatea lor de a executa acţi- latoarele întreprinderilor erau dischete aduse de acasă.
uni în calculator. În timp ce unele din aceste acţiuni sunt Aproape trei sferturi (71%) din infecţii au apărut în între-
sâcâitoare (cum ar fi afișarea unui mesaj la o anumită dată prinderi cu reţele de calculatoare, crescând pagubele prin
sau ca răspuns la o anumită acţiune a utilizatorului calcula- rapida împrăștiere a virușilor în toată reţeaua. În mediile de
torului) iar altele enervante (cum ar fi reducerea perfor- reţea, riscul infectării cu viruși este mult crescut. Șapte la
manţelor calculatorului), există viruși care pot provoca ade- sutã (7%) din viruși proveneau din fișiere preluate de pe
vărate catastrofe, distrugând fisiere de date, documente, sau diverse BBS-uri (la acea dată reţeaua Internet nu avea răs-
fãcând calculatorul inutilizabil. Primii viruși au apărut pândirea actuală). Alte surse de dischete infectate erau dis-
acum câteva decenii, însă nu au cunoscut o răspândire la chetele demo sau conţinând software arhivat – circa 6% din
scară mondială decât după aparitia primelor PC-uri. În infecţiile raportate. Ce pot face virușii? Așa cum am spus și
1981 firma IBM scotea pe piată, alături de gigantele main- mai devreme, unii viruși sunt enervanţi, iar alţii pot fi deo-
frame-uri care îi aduseseră succesul, un calculator “perso- sebit de periculoși. În cazul cel mai fericit, virușii cresc di-
nal” bazat pe noul (pe atunci) procesor produs de firma mensiunea fișierelor și reduc viteza de răspuns, afectând
Intel, 8088. Preţul acestuia era extrem de ridicat, însă pro- performanţele calculatorului dumneavoastră. Mulţi viruși
dusul a fost un succes. Ca sistem de operare IBM a cumpă- caută doar să se răspândească, nu să afecteze calculatorul,
rat MS-DOS de la firma Microsoft, care la rândul ei l-a scris astfel încât nu produc daune în mod intenţionat. Totuși,
pe baza sistemului de operare CP/M. Primele versiuni de există posibilitatea ca si viruși benigni să interacţioneze în-
DOS erau extrem de compacte (numai câteva zeci de Kb) și tâmplător cu alte programe sau chiar cu hardware-ul și să
nu aveau nici un protocol de securitate inclus. încetinească sau să oprească sistemul. Alti viruși sunt mult
Trec 5 ani si ajungem în 1986 când apăreau primele ra- mai periculoși. Aceștia pot modifica sau distruge datele, sau
poarte publice indicând entităţi virale pe IBM-PC. Era vor- pot șterge fișierele și pot reformata hard-discul.
ba de virusul Brain, un virus de boot. Apar astfel programe Nasta Alexandra Lavinia IXD
FEBRUARIE 2010 11
M u r m u r u l J i l þu l u i
MANASTIREA SFÂNTA ANA
Se afla pe Dealul Mosului in orasul Orsova ,
un loc ce ofera un peisaj foarte frumos si unic.
Mânastirea a fost construita in stilul bisericilor
traditionale din lemn intre anii 1936-1939.
Picturile interioare au fost sterse in timpul
perioadei comuniste, pastrandu-se doar picturile
din lemn. Sfintirea manastirii a avut loc pe 2
decembrie 1990 si a fost infaptuita de episcopul
Damaschin Severineanu. In timpul regimului
comunist manastirea a fost tabara pentru copii,
biserica fiind transformata pentru o perioada ,
intr-un bar. În anul 1995 a fost inaugurat muzeul
manastirii , iar in 1996 a fost terminata constructia
turnului cu clopot. În mare parte asa am descris
eu aceasta manastire si nu am sa uit niciodata
peisajul ce o inconjoara , un peisaj frumos, unic
, de neuitat si in acelasi timp un peisaj sfant.
*Această manastire a fost facută din dorinţa
lui Pamfil Șeicaru , ziarist interbelic , intr-o latura
a manastirii a fost organizat muzeul Pamfil
Șeicaru in anul 1894-1980 , iar in 2005 a fost adus
aici si mormantul ctitorului pentru a se odihnii in
tinda casei sale. Complexul monahal initial a fost
alcatuit dintr-o biserica de lemn cu elemente de
stil traditional romanesc si chili, pe ambele parti
ansamblul avand forma literei „u”.În fata manastiri
sunt plantate multe flori asezate dupa specia lor .
De cand am fost pentru prima data la aceasta
manastire, am ramas cu o imagine foarte placuta
si sper sa o vizitez in continuuare.
Moldoveanu Adelina , Pârjol Ramona .
12
Mânăstirea Tismana
Este situata la nord de satul Tismana
in depresiune subcarpatica. este cel mai
vechi lacas monahal din Oltenia.
Ctitorirea acesteia poarte numele de
hramul Maicii Domnului si este atribuita
de domnitorul muntean Radu cel
Mare(1377-1383).Pictura interioara a
fost realizata in jurul anului 1564 de
mesterul Dobromir de la Targoviste , iar
in 1766 zugravul Dimitrie Diaconu a
pictat Pronaosul, in 1877 in timpul
luptelor pemtru independenta Romaniei
ostile romane care au cucerit Vidinul au
recupart usile care au fost aduse inapoi .
La Manastirea Tismana calugarul
Nicodim a redactat pe la 1405 cel mai
vechi manuscris pastrat pana azi in
Romania.Infatisarea de azi a manastirii
este o imbinare a transformarilor in stil romanic
cu elemente din sec al XIX-lea (intre 1844-1849.
*Sfânta Mănăstire Tismana este cel mai vechi
așezământ monahal din Tara Românească – un
important monument de
reculegere și închinăciune, de
cinstire a credinţei noastre
ortodoxe.
Construită tot prin râvna
cuviosului Nicodim, sora ei,
Mănăstirea Vodiţa a fost
distrusă puţin timp după
construire, singura citadelă a
ortodoxiei noastre cu o
nepreţuită și neobosită activitate
rămânând, timp de peste șase
veacuri, Mănăstirea Tismana ,
deoarece cu Vladislav Vodă
începe pomelnicul mănăstirii,
fratele lui Vlaicu, Radu Vodă
asociat la domni, fiind al doilea
în pomelnic, istoricul
Alexandru Stefulescu susţinea
că la începutul domniei lui
Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit
mai întâi biserici din lemn și s-au făcut danii prin
hrisov.Tot ceea ce se făcea danie mănăstirii Vodiţa
s-a dat și Tismanei - scria istoricul - amândouă
mănăstirile fiind sub conducerea unuia și aceluiași
stareţ, Nicodim”. abia după aceea a început
construcţia Vodiţei din zid, iar sub Radu
Vodă, zis și Radu Negru Vodă, s-a realizat
biserica din zid a Tismanei intr-un peisaj
fermecător, asemenea unui castel medieval
cu bastioane la colţuri, Mănăstirea
Tismana este așezată pe vârf de stâncă, pe
muntele Stârmina, înconjurată de culmi
împădurite și stâncoase, lângă gura
întunecată a peșterii sfântului Nicodim și
de sub ale cărei ziduri ţâșnește apa,
rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de
cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător
– Diaconul Paul de Alep, împreună cu
patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat
mănăstirea Tismana în iulie 1657 și
menţionează în cartea sa, scrisă în limba
arabă, „Note de călătorie”, printre altele:
„…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici
în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea
locului și a așezării, prin mulţimea apelor
sale și întărirea pe care o are, ajutată și de
ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.
*Mânăstirea Tismana este cel mai vechi asezamant
monahal din Tara Romaneasca, avand un rol in
mentinerea credintei ortodoxe de-a lungul a peste
600 ani.se afla pe teritoriul orasului Tismana din
jud Gorj la 36 km de orasul Tg-Jiu.reprezinta un
monument de reculegere si inchinaciune, de
FEBRUARIE 2010
Nr. 54
cinstire a credintei stramosesti un edificiu de prea
frumoasa arta straveche, construita de cuviosul
Nicodim , intr-un peisaj fermecator Manastirea
Tismana este asezata pe varf de stanca pe muntele
Starmina , inconjurata de culmi impadurite si
stancoase, langa gura intunecata a pesterii
Sfantului Nicodim si de sub ale carei ziduri
tasneste apa.Cititorul manastirii este cuviosul
Nicodim cel sfintit de la Tismana (1310-1406).
Constructia din zid a fost realizata cu sprijinul
material al domnitorilor Basarabi.In tara
Romaneasca, sfantul Nicodim a venit prin che-
mare divina cu misiunea de a ridica o manastire
intr-un loc ales de dumnezeu.Documentele
istorice mentioneaza mai multe manastiri-cititorii
ale sf Vrotna si Manastirita in Serbia Vodita si
Tismana in tara Romaneasca.Biserica manastirii
Tismana a fost infintata la 15 august 1378 cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului„.ea este
construita in stil bizantin, cu ziduri de piatra
foarte gorase, cu 3 turle pe naos.Manastirea Tis-
mana a suferit mai multe distrugerii si
transformari dar si multe refaceri si donatii din
Mânăstirea Tismana
partea voievozilor basarabi.La inceput pictura a
fost zugravita intr-o singura culoare, in ocru cu
figuri geometrice si florale , aici pentru prima
data sunt pictati totii sfintii daco-romani
descoperiti in ultimii ani ai secolului xx alaturi de
toti sfintii roamani.*istoria <<celei mai vechi si
batrane manastiri>>din tara romaneaca-Tismana,
ca si viata ctitorului ei, calugarul Nicodim, au
intrat inca de mult in domeniul legendei.pe de
alta parte, la faima de care s-a bucurat neintrerupt
manastirea a contribuit in mare masura si
farmecul asezarii sale.Traditia sustine chiar ca
frumusetea imprejurimilor a fost hotaratoare in
alegerea locului lacasului si ca Nicodim a cautat
timp indelungat, pe <<valea raiului cu apa vie>>,
stanca Starminei cu cascada care izbucnea de sub
ea.Povestea incepe in momentul in care
domnitorul roman Radu ii acorda lui Nicodim,
un calugar de origine greco-sarba , o serie de dari
ca despagubire pentru posesiuniile pierdute de
acesta pe teritoriul unguresc si o mica obste ,
numarand numai 10 calugari , pentru a incepe sa
zideasca o biserica pe apa Tismanei, la loc ales
dupa indelungi cautari, langa o cascada.
În ceea ce priveste averea manastirii Tismana,
la un veac de la intemeiere, a celui mai mre
domeniu manastiresc din voievodat. Calugariiei
stapaneau 10 sate pe pamantul tarii romanesti si
alte 10 sate in Serbia , 40 salase de <<atigani>>,
gradul din judetul Jalesului (gorjul de azi),
veniturile vamilor de la Calafat , Balta Bistretului
si Valcan zeciuala minelor de arama de la
Bratilovo, iazuri cu peste, numeroase pasuni.
 continuare in pag. 13
 Nr. 54
 urmare din pag. 12
Dar existenta bisericii lui Nicodim nu a fost de prea lunga
durata, desi din marele numar de hrisoave de intrare, pastrate
in secolul xv reiese ca manastirea si-a continuat neintrerupt
activitatea ca institutie, o cauza nedeslusita pana acum a dus la
ruinarea lacasului si a facut necesara o refacere totala a lui cea
de-a doua constructie de la Tismana dateaza din vremea domniei
lui Radu cel mare.Ea reprezenta unul din monumentele de seama
ale arhitecturii muntenesti de la inceputul secolului XVI , o
biserica de mari dimensiuni pentru acele vremi , compusa din
exonartex, pronaos, naos, altar , incununata cu trei turle a caror
inaltime crestea de la vest catre est. Exonartexul era deschis,
zidurile sale fiind strapunse de un sir de mari deschideri
terminate semicircular. Fatada nordica avea 4 deschideri, iar pe
fatada vestica, in jurul intrarii, se gaseau 2 arcade spre
miazanoapte si doar una spre miazazi in dreptul lespezii de
mormant.un element particular al exonartexului este micul
baldachin de lemn care inainta spre fatada deasupra usii
principale. Pronausul, pe plan usor dreptunghiular, comunica
cu exonartexul prin 2 usi exterioare.pentru a solutiona boltiera,
mesterii constructori au redus spatiul prin 2 arcuri transversale
late, alpite peretiilor nord si sud, in asa fel incat patratul central
obisnuit sa poata fi acoperit cu o turala. Naosul formeaza
impreuna cu absida altarului un triconc de tip sarbesc , structura
devenita traditionala in tara romaneaca.
Altarul isi amplifica mult spatiul fata de cele obisnuite prin
alipirea unor incaperi speciale afectate proscomidiei si
diaconului, legate prin intermediul a doi stalpi. Pictura frescele
lui dobromir din targoviste reprezinta unul din relele ansambluri
de pictura pastrate din secolul al xvi-lea. iconografia pronausului
cuprinde , deasupra obisnuitelor draperii zugravite, un registru
de mari dimensiuni, reprezentand o teorie de sfinti parinti,
sfinte si pustnici precum si o mare scena de glorificare a Maicii
Domnului. Deasupra usii de intrare in biserica, in spatiul
semicircular al timpanului, Dobromir a reprezentat <<somnul
lui Iisus>>.este una din putinile scene patrunse de liniste si
seninatate din intreaga iconografie a noului testament. este
redata odihna unui copil, cu o mana la obraz, cu cealanta tinand
un filacter, vegheat cu gingasie de mama sa.Coloritul
armonizeaza cu multa stiinta celei 3 culori fundamentale.
Insotita de inscriptia liturgica <<am adormit ca un leu si m-am
trezit ca un pui de leu>>, luata din textele profetice , aceasta
duioasa maternitate semnifica in conceptia teologica invierea lui
iisus. In timpan, a fost reprezentanta maica domnului ca <<izvor
al vietii>>, intre 2 sfinti pictati in glafuri.
Din registrul mare, se afla, pe un fund abstract , jumatate
verde, jumatate albastru-semnificand pamantul si cerul-figurile
albastre ale pustinicilor si parintilor bisericii , dintre care se
remarca printr-o severitate parca inspirata efrem sirul , Antonie
cel Mare, Ioan din Rala. O biserica identica tin in maini si
ctitorii de pe panoul din stanga usii-2 voievozi incoronati.cei 2
domni sunt Petru cel tanar si tatal sau Mircea Ciobanul. in
sfarsit, Tismana a dat si oameni de cultura care au calcat pe
urmele primului staret, ca de exemplu Serghie, ajuns sub Mihai
Viteazul episcop de Munacaciul Maramuresului, sau Dionisie
Lupu, luminat sprijinitor al vietii culturale din manastire, acum
doua secole. *Biserica Manastirii Tismana a fost sfiintita la 15
MÂNĂSTIREA HOREZU
august 1378 cu hramnu adormirii Maicii Domnului.ea este
construita in stil bizantin cu ziduri foarte groase.de-a lungul
timpurilor Manastirea Tismana a suferit mai multe distrugeri si
transformari si donatii din partea voievozilor basarabi.In 1520
voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb in 1541
domnitorul Radu Paisie a facut chenarele si usile bisericii mari.
Matei Basarab a facut biserica spitalului manastiresc 1650,
Clopotnita si a daruit un clopot mare.Importante obiecte de cult
a facut Constantin Brancoveanu.Manastirea Tismana a fost si va
ramane cel mai vechi lacas de cultura, un urias muzeu al tre-
M u r m u r u l J i l þu l u i
cutului, un sanctuar pentru marile arderi umane ale prezentului
si o fereastra deschisa spre aspiratiile viitorului.Inca din luna
iulie 1944 , Guvernatorul BNR luase masuri ca sa transporte si sa
depoziteze aurul BNR la Manastirea Tismana datorita
contraofensivei sovietice care ajunsese in Basarabia .Mai intai a
fost ascuns in una din pivnitele din subsol , considerandu-se un
loc nesigur s-a amenajat un spatiu in pestera Manastirii si au fost
depozitate: monezi:1641 casete in greutate de 133.160, 34 kg din
care 67.575 kg aur; lingouri tip international 1372 casete in
greutate bruta de 73.495kg din care 54.337 kg aur; linguri
standard 1022 casete in greutate bruta de 56.007 kg din care
54.337 kg aur .Total general:4035 casete in greutate bruta de
212.245kg din care 189.673 kg aur.i se atribuie sintagma „Sfanta
Manastire„ Tismana deoarece este o recunoastere a faptului ca
manastirea a fost construita de un sfant numit Sfantul Nicodim
cel sfantit de la Tismana.Considerat inca sfant din timplu vietii ,
iar in decursul secolelor intregul cler numindu-l sfantul Nicodim
de la Tismana. In anul 1955 Bisrica Ortodoxa Romana la
consacrat prin act oficial. Chirila Ramona, Chiritescu Daniel,
Balosin Adrian, Frintu Madalina, Schinteie Alexandru .
MÂNĂSTIREA HOREZU
Este situata in judetul Vâlcea, la poalele munteluii Căpăţânii
și este considerata cea mai importanta si mai reprezentativa
constructie in stil brâncovenesc. Se intinde pe mai mult de 3
hectare , si cuprinde mânăstirea propriu-zisa, Biserica Balnitei
facuta de doamna Maria sotia lui Constantin Brancoveanu.
Numele manastirii vine de la huhurezii, o specie de pasari de
noapte.Legenda spune ca de teama turcilor, erau nevoiti sa
lucreze numai noaptea cand cantau huhurezii. Ansamblul
manastiresc este format din doua incinte , prima incinta este
delimitata de ziduri de caramida, iar cea de-a doua are pe trei
dintre laturii cladiri , iar la rasarit un zid. Intrarea principala in
manastire se face pe sub o balta larga , care pe vremea aceea se
inchidea cu o mare poarta de lemn si fier.In turnul clopotnitei se
afla 4 clopote, avand intre 300 si 1000 de kg, iar pe trei dintre
ele este trecut numele domnitorului Brancoveanu.In interiorul
manastirii se afla multe portrete, reprezentand pe domnitorul
Constantin Brancoveanu cu familia sa.De asemenea picturi cu
scene din Vechiul si Noul Testament, momente din viata
manastirii si bineinteles Sfintii Imparati Constantin si mama sa
Elena.Din pacate, osemintele domnitorului , decapitat de turci ,
nu au fost aduse nici macar acum .La inceput manastirea a fost
de calugari, dar apoi a devenit manastire de maici , iar in
fiecare an trec multi turisti , dar cel mai mare pelerinaj are loc in
timpul Pastelui.Manastirea Horezu se afla situata la 50 km vest
de Ramnicul Valcea.
Pupaza Elena

Călimanul ocupă partea
nord-vestică a grupei centrale a
Carpaţilor Orientali, reprezen-
tând cel mai extins masiv vulca-
nic din ţara noastră. El se desfă-
șoară pe direcţia nord-vest-sud-
est, fiind delimitat la miazănoap-
te de zona depresionară a
Dornelor (Vatra Dornei) și mun-
ţii mărunţi ai Bârgăului; la est -
șirul depresiunilor Păltiniș,
Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă
de munţii înalţi ai Bistriţei și de
munţii Giurgeului (sud-est); la
sud - defileul Mureșului consti-
tuie limita spre munţii vulcanici
ai Gurghiului; în vest - piemon-
tul colinar al Călimanului face
trecerea spre partea estică a
Podișului Transilvaniei. Limita
septentrională este greu de tra-
sat, datorită caracterelor com-
plexe ale unităţilor ce vin în con-
tact: zona Călimanului în sud și
aceea a Munţilor Bârgău și
Depresiunea Dornelor în nord.
Ea trece la nord de Dealul
Tănasa (1.001 m), intersectează
cursul mijlociu al văii Pietroasa
de Jos, urcând spre nord până la
localitatea Bistriţa Bârgăului. În
continuare, către est, urmărește până în apropiere de confluenţa pârâului Călimanelul și străbate la confluenţa cu Mureșul.
valea Bistriţei până în apropiere pârâului Haitii cu Neagra depresiunile Păltiniș, Drăgoiasa, Contactul Călimanului cu
de Colibiţa, de unde se abate Sarului, de unde se abate către Bilbor, pentru a se orienta apoi Podișul Transilvaniei se face prin
spre sud, și întretaie cursul supe- nord-est, pe lângă Piciorul spre sud-est urmărind valea intermediul unei prispe largi -
rior al Pănuleţului și pârâul Cerbului (1.650 m) și piciorul Secului și cea a Topliţei, până la Piemontul Călimanului - ce rea-
Colbul, pe sub Vf. Ţiganca. Ţiganului (1.700 m), până în va- localitatea cu același nume. lizează trecerea spre depresiunile
Limita se orientează către nord- lea Călimanului. Limita estică Limita sudică este jalonată de Livezile-Bârgău, Budac, Deda-
est, ocolind valea transversală Porcești delimitate la vest de
Vf. Dălbidanu a Mureșului (defi- Culmea Sieului și alte coline din
(1.648 m), leul Topliţa-Deda), dealurile Bistriţei. Această deli-
Vf. Tomnatec care separă mitare corespunde Masivului
(1.542 m), C ă l i m a nu l d e Căliman privit ca unitate mon-
Vf . Buba Munţii Gurghiului, tană propriu-zisă, dar, din punct
(1.670 m), și formată dintr-o de vedere turistic, aria lui de in-
traversând serie de bazinete fluenţă gravitează spre Vatra
cursul supe- presărate de așe- Dornei (punct de plecare în tra-
rior al râului zări umane, între seele 1 și 8), cuprinzând Ţara
Dorna până care se înterpun Dornelor (drenată de râurile
în valea sectoare mai în- Neagra Sarului și Dorna cu
Negrișoarei, guste, cu aspect de Dornișoara). Situată pe flancul
pe care o în- chei. Limita vesti- nordic al masivului, Ţara
soţește către că începe la nord Dornelor coboară treptat alcătu-
nord până la de Dealul Tănase, ind o depresiune largă, cuibărită
Măgura Mică trece pe la vest de în inima munţilor. Spre nord-est
(1.226 m), vârfurile Paltinului zona de influenţa cuprinde și va-
ocolind în sau Pârjoliturii lea Bistriţei cu viitoarea staţiune
continuare, pe la nord-nord-est, marchează contactul dintre (1.147 m), Dealul Negru sau climaterică Colibiţa - poartă de
Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre munţii cristalini ai Bistriţei și Raglitci (1.152 m), Pleșa (1.136 intrare spre potecile ce duc spre
comuna Saru Dornei, limita sud- masivul vulcanic al Călimanului. m), Bistrei (1.144 m), la sud de creasta înaltă a Călimanului.
estică a depresiunii cu același De la localitatea Panaci ea se în- Dealul Vătavii până în valea
nume pătrunde adine în masiv dreaptă către sud-est de-a lungul Bistrei, pe care o urmărește până
Movileanu Oana

FEBRUARIE 2010 13
 M u r m u r u l J i l þu l u i
Stau si acum si imi amintesc
care a fost reactia mea, atunci cand
dupa eforturi si sacrificii, tatal meu a
trebuit sa treaca printr-o perioada
nu destul de usoara, pentru el dato-
rita acelor eforturi fizice nerecoman-
date organismului sau... si totul da-
torita dorintei acestuia de a avea o
gospodarie si o gradina pusa la
punct in fiecare an.
Toate acestea au dus la proasta
stare a sanatatii sale ceea ce a dus la
operatie Atunci, cand am auzit lu-
crul acesta, desi numai un copil fi-
ind, am simtit cum asupra mea ca-
deau picaturi de ploaie cu gheata
care imi strapungeau obrajii imbu-
jorati, si ca toate orizonturile mi
s-au inchis odata cu aceasta veste
proasta. Spre surprinderea, dar tot-
odata dorinta mea, desi aveam mul-
te intrebari fara raspuns si apasari
sufletesti mult prea grele, totul s-a
rezolvat datorita credintei familiei
mele cat si a mea in Dumnezeu,
care ne-a fost alaturi ori de cate ori
am trecut prin greu. De atunci totul
s-a schimbat intr-un fel sau altul,
pentru mine, deoarece am capatat
mult mai multa incredere in
Dumnezeu fata de cat aveam inain-
te, care desi poate nu meritam sa
imi asculte dorinta care imi mistuia
sfletul, a facut-o fara nici o favoare
in schimb. Acum stiu sa pretuiesc
fiintele dragi mult mai mult si caut
cu tot dinadinsul sa ii fac sa fie
mandri de mine si sa le provoc cat
mai putine neplaceri. ■Acum 6 ani
eram si eu un copil de 9 ani cand
intr-o zi m-am gandit impreuna cu
familia sa facem o excursie la mun-
te propusa de ceva timp, dar s-a in-
tamplat ceva tragic si inspaimanta-
tor mi-a decedat cea mai scumpa
bunica care mai ramansese, cea din
partea tatalui. Aceste tragedii supa-
ratoare si neplacute, sa le avem in
acea vacanta de vis nu ne asteptam
deloc la asa ceva. Dupa ce am ter-
minat cu totul, amanand acea ex-
cursie n-am putut sa avem un un
week-end timp de un an de zile, ti-
nand doliu. Era asa o neplacere si o
gaura neagra in inima noastra de-
cedarea acestei femei pe care am
iubito atat de mult. Elev: Paiusi
Ionut■ Intr-o zi de vara frumoasa
pe cand afara era o caldura foarte
puternica, eu si un prieten de-al
meu am plecat in vacanta la mare.
Intr-o dimineata, am plecat si intr-
un timp nu prea lung am ajuns, am
mers sa cautam un loc unde sa ne
cazam si dupa aceea, am plecat sa
vizitam si noi locuri pe care nu le-
am vazut niciodata. Nu am stat aco-
lo foarte mult, dar intr-o saptamana
ne-am relaxat si a fost o vacanta pe
cinste. Elev: Simescu ■O caracteris-
tica a speciei umane este capacitatea
de a inventa unelte si masini care
sa-i faca muncile dificile sau peri-
culoase , de aceea calculatorul a fost
inventat de om pentru a prelucra
informatia. Informatia are un ca-
racter obiectiv. Opinia nu este o in-
formatie, pentru ca este subiectiva,
dar rezultatul unui sondaj de opinie
este o informatie, deoarece ca rezul-
tanta de opinii reflecta obiectiv sta-
14
rea populatiei. Din cea ce am citit si
am invatat la scoala, stiu ca un cal-
culator este o masina care prelu-
creaza automat informatia. Pentru
aceasta, trebuie sa i se furnizeze da-
tele pe care trebuie sa le prelucreze
(datele de intrare)si o lista de in-
structiuni (programul) care sa ii
spuna cum sa prelucreze aceste
date. Calculatorul va realiza o lu-
crare la fel ca si omul, adica la un
moment dat, va executa o singura
operatie. Daca pentru a ajunge la
un rezultat, trebuie sa se execute
mai multe operatii, el le va efectua
pe rand. Operatiile si ordinea in
care acestea trebuie executate, ii
sunt date calculatorului de catre
om, prin intermediul calculatorului.
Calculatorul va furniza utilizatoru-
lui rezultatele obti-
nute in urma pre-
lucrarii (datele de
iesire). Bal can
Naomi-Irina■ Era
o zi de iarna frigu-
roasa, ningea nein-
cetat, totul in jur era alb, iar copii se
dadeau bucurosi cu saniutele. Imi
doream foarte mult sa ma aflu si eu
printre ei, insa dintr-o mica gresea-
la, parintii ma pedepsisera. Eram
asa de trist stand la geam si privind
cum ceilalti copii se dadeau cu sa-
niuta fara mine. La un momendat,
am hotarat sa-mi pun hainutele pe
mine, sa-mi iau saniuta si sa plec
fara ca parintii sa stie la sanius. Am
plecat din casa linsitit, ajuns afara,
am inceput sa ma dau cu saniuta
linistit fara sa-mi pese de ce facu-
sem, dar totusi eram mirat de fatul
ca nimeni nu veneam dupa mine.
S-a facut tarziu, toti copiii au plecat
acasa, insa mie imi era foarte teama
ca parintii ma vor certa pentru ceea
ce facusem. Am hotart dupa ceva
timp sa intru in casa indiferent de
ceea ce se va intampla, deoarece sti-
am ca facusem o fapta foarte rea ti-
nand cont ca eram pedepsit. Ajuns
acasa am fost surprins de faptul ca
parintii nu m-au certat, insa foarte
usor mi-au prelungit pedeapsa. Am
regretat foarte mult ceea ce am fa-
cut, mi-am dat seama ca am gresit,
mi-am cerut iertare fata de parintii
mei si am promis ca nu se va mai
repeta. Borlan Liviu ■ Era anul
2007. Parintii mei mi-au zis ca o sa
mergem la mare. Eu m-am bucurat
foarte mult pentru ca nu fusesem
niciodata. Dupa doua zile am ple-
cat, iar cand am ajuns la mare, totul
mi se parea ca intr-un vis. Fiind
foarte obositi, am mers la hotelul la
care am fost cazati. Dupa ce ne-am
odihnit putin, am mers la plaja. Eu
impreuna cu doi prieteni am mers
sa facem baie. Cand am intrat in
apa, am avut o senzatie foarte pla-
cuta. Am vrut sa vedem daca apa
este foarte adanca si am inotat spre
largul marii. Dintr-o data a aparut
un val foarte mare, care l-a bagat pe
unul dintre cei doi prieteni la fun-
dul marii. Din fericire un slavamar
se afla prin locul acela si l-a salvat.
Cand am mers la hotel le-am poves-
tit parintilor nostrii despre aceasta
intamplare periculoasa. Ei au fost
foarte ingrijorati pentru ce putea sa
ni se intample. Dupa ce ne-am linis-
tit am mers sa vizitam locurile din
Mamaia. Aceasta intamplare m-a
marcat foarte mult, deoarece m-ar fi
putu afecta toata viata. Branzan
Liliana ■ Era o zi minunata de Mai.
Eu impreuna cu toti elevii claselor a
opta si a doisprezecea si cadrele di-
dactice, am hotarat sa facem minu-
natul banchet de sfarsit de an
Asteptam cu nerabdarea ziua pleca-
rii. Am plecat sambata dimineata si
am ajuns la ora 17:30. Acolo era un
frig cumplit, chiar ningea, iar noi
eram imbracati in haine adecvate
verii. Ajunsi in Valcea am vazut ca
ploua foarte tare si noi eram imbra-
cati subtire si ne era frig. Din Valcea
am mers spre Balea Lac, unde era
zapada si tremuram cu totii de frig,
am mers cu telecabina, iar acolo sus,
era zapada mare. Am ajuns dupa
ceva timp la locul de cazare, unde
am fost repartizati in camere si ne-
am aranjat pentru seara festiva.
Am mers in sala de festivitati,
am dansat, am cantat, am mancat,
dar timpul a trecut foarte repede.
Dupa ce s-a terminat distractia ne-
am facut bagajele am luat micul de-
jun si am pornit spre casa.
Am ajuns acasa am povestit pa-
rintilor si fratilor totul si am fost
fericita ca am ramas cu amintiri
placute si de neuitat. Chirila
Ramona ■Era inceputul lunii iulie.
Vacanta de vara tocmai incepuse,
iar eu ma plictiseam. Mama imi
spunea mereu ca pentru a-mi im-
bogati vocabularul trebuie sa citesti,
dar pe mine nu pre ma incanta ide-
ea. Intr-o zi m-am decis sa merg la
biblioteca. Ajunsa acolo doamna
ÎNTÂMPLĂRI
bibliotecara m-a intreabat ce carti
as vrea sa citesc. Tot ea mi-a reco-
mandat “Amintiri din copilarie”de
Ion Creanga. Pe prima fila era por-
tretul autorului. Priveam cuprinsul.
Erau povesti parca te rugau sa le ci-
testi. Am inceput sa citesc si nici nu
mi-am dat seama ce repede a trecut
timpul. Din aceea zi am descoperit
o lume fantastica a cartilor. Era o
lume in care puteai intra si te puteai
transforma in orice personaj vrei.
Asa cum si Ion Creanga isi povestea
amintirile sale. In povesti ca si in
amintiri traieste aceeasi lume tara-
neasca harnica si curata sufleteste
miscata de instincte simple, uneori
sireata, plina de umor. “Amintiri
din copilarie” de Ion Creanga, este
o opera valoroasa a literaturii noas-
tre. Autorul reinvie intamplari la
care a participat oameni pe care i-a
cunoscut in copilaria sa si locurile
in care a trait. Lumea cartilor este o
lume frumoasa in care poti sa eva-
dezi ori de cate ori vrei. Daca esti
trist citeste o carte, fii tu personajul
principal si vei vedea ca te vei simti
mult mai bine! Lunile au trecut, iar
noi ne-am intors la scoala. Vacanta
aceasta a fost pentru mine cea mai
FEBRUARIE 2010
frumoasa pentru ca descoperisem
ceva nou:”Lumea Cartilor”.
Chiritescu Daniel ■ Intr-o zii eram
foarte suparat ca nu reusisem sa fac
ce-mi propusesem. Stateam prin
curtea casei si am vazut cum catelul
vecinului a trecut gardul in curtea
mea, atunci m-am apropiat de el,
am luat o piatra si l-am lovit atat de
rau incat nu sa mai miscat nicio
palma din locul de unde era. Cand
am vazut ca bietul catelus era mort
mi sa facut rau si in ziua aia nici la
masa nu mai puteam sa stau, avand
intiparita in minte imaginea catelu-
sului. De atunci toti cainii care-mi
ies in cale, oricum ar arata si ar fii,
ma duc langa ei si ii mangai gan-
dindu-ma la acel catelus. Cruceru
Bogdan Adrian ■ Intr-o zi frumoa-
sa de vara, am hotarat impreuna cu
familia si niste prieteni foarte buni
sa mergem la un picnic, la care eu
am decis sa-mi invit si cele mai
bune prietene ale mele, mi-am in-
trebat parintii si au fost de acord cu
ideea mea, mi-am sunat prietenele
si le-am invitat, bineinteles in scurt
timp au fost la mine. Am pus in
masina mingea de fotbal, cartile de
joc si toate cele necesare unui pic-
nic reusit, ne-am urcat in masina si
am plecat la drum. Dupa ce am
mers aproximativ doua ore, am
ajuns la poenita, acolo am ajutat-o
pe mama sa aseze picnicul. Era un
peisaj splendid, cu o priveliste foar-
te frumoasa. Dupa un timp am ple-
cat cu prietenele mele sa facem o
plimbare prin preajma. Plimbandu-
ne, am dat de un lac, noi bucuroase
am ajuns langa el sa-l vedem m-ai
din aproape, malul fiind umed eu
am aluncat si am cazut in lac, nesti-
ind sa inot si
lacul fiind an-
danc, m-am
panicat si am
inceput s a
s t r i g dup a
a j u t o r .
Prietenele mele nestiind nici ele sa
inoate, una a ramas langa mal, iar
cealalta a plecat dupa ajutor, noro-
cul meu ca prin preajma se afla un
om care a venit imediat sa ne ajute.
Daca mai intarziau cateva minute,
riscam sa ma inec. M-a scos pe
mal, eram inca foarte speriata si pa-
nicata, nu imi venea sa cred ca mi
se intamplase asa ceva. Dupa ce mi-
am mai revenit, i-am multumit fru-
mos acelui om pentru ajutor, si am
hotarat impreuna cu prietenele
mele sa nu spunem parintilor cele
intamplate, ca sa nu se sperie. Nu
voi uita niciodata acest picnic cu o
intamplare nu tocmai frumoasa.
Frintu Madalina■ Activitate jurna-
listica este cel mai frumos lucru,
deoarce ziarul liceului nostru, re-
prezinta cartea de vizita a unei in-
stitutii, prezinta spiritul gospoda-
resc al comunitatii, iar in acelasi
timp suntem informati de contexte-
le largi al scolii, ale societatii, per-
formantele intelectuale si fizice ale
elevilor la diferite discipline.
Ziarul scolii prezinta in mod
ideal un ansamblu profesional tra-
ditional care se manifesta intr-o
discutie sociala, intr-o activitate si-
Nr. 54
gura pe noi insusi pe baza informa-
tiei, a calculatorului, care este util
in aplicatii educationale. Recomand
tuturor elevilor sa citeasca mereu
ziarul scolii si chiar sa contribuie si
ei cu cate un articol important, o
poezie etc. Lupu Mihaela■ Era o zi
friguroasa de iarna, cand eu si prie-
tenii mei ne-am hotarat sa iesim pe
afara sa ne jucam cu minunata za-
pada alba si pufoasa. Ne-am strans
foarte multi si am hotarat sa ne ba-
tem cu zapada. Toti au inceput sa
arunce in mine cu zapada, cand
dintr-o data eu ferindu-ma, am ca-
zut si m-am prefacut ca m-am lovit
la mana. Ana si Costi speriindu-se
au venit sa vada ce am patit. Ajunsi
langa mine, eu neavand nimic la
mana, i-am tras jos si am inceput o
joaca minunata cu bulgari mari de
zapada. Dupa terminarea jocului,
am hotarat cu totii sa mergem acasa
la mine sa bem un ceai cald si sa
povestim parintilor superba joaca
cu zapada de afara. Am ajuns acasa,
ne-am asezat, mama ne-a facut cate
un ceai fierbinte, iar noi am inceput
sa povestim bucurosi totul.
Movileanu Oana ■ Stau cateodata
si-mi aduc aminte cum plecam aca-
sa prin scoala primara cu ghiozda-
nul greu de teme la romana: com-
puneri cu inceput dat, compuneri
cu sfarsit dat, compuneri cu plan si
compuneri libere. Pentru un om
care acum scrie asa cum respira, e
greu de inteles ca a fost o vreme
cand uram cu pasiune compunerile
libere. Hai, treaca-mearga alea cu
inceput dat, ca ma mai taram de
acolo vreo 2-3 paragrafe si iesea
ceva, dar la compunerile libere, sim-
team ca ma urc pe pereti. N-am pu-
tut sa fac niciodata o treaba careia
nu i-am inteles rostul. De aceea
compunerile libere ma plictiseau:
preferam sa vorbesc. Iar nepredarea
lor la timp se asocia cu note proaste
(inca am o aversiune pentru 5, care
mi-a fost mereu cea mai nesuferita
nota. Desi in cei 8 ani am avut toata
gama, inclusiv 1 pentru soptit. Dar
tot 5 mi-a ramas cel mai nesuferit).
Asa incat ar fi mai bine sa spun ca
compuneri libere ma terorizau. Asa
ca le facea mama. Sau macar mi le
incepea si eu, cu chiu cu vai, le con-
tinuam. In scoala primara, scrisul mi
se parea o povara. In gimnaziu ma
descurcam binisor la compuneri; in-
cepusem sa mai citesc si altfel se lega
scrisul: cuvintele se inlantuiau mai
usor. E vremea scolii, e toamna, e
frig, e vremea mirosului de petrosin,
a luminii galbene din clasa, a galagiei
din pause, a frunzelor care cad, a cas-
tanelor, a mesei mari din sufragerie,
unde ne faceam temele. Neghina
Valerica ■ In excursie.
La sfarsitul anului scolar am ho-
tarat sa plecam in excursie cu clasa.
Dimineata ne-am urcat in autocar si
am pornit spre locul unde trebuia sa
ajungem. Am ajuns acolo, ne-am in-
stalat in camere si am plecat sa ve-
dem frumusetea din jurul cabanelor.
Mergand am vazut un lac sclipind
de la razele soarelui. Era incarcat cu
nuferi albi si galbeni. Ne-am apropi-
at langa el sa vedem nuferii si din
intamplare era umed pe mal. Din
greseala am calcat unde era umed si
am cazut in lac. Nestiind sa inot, am
strigat la colegii mei sa ma salveze.
Am fost norocoasa pentru ca un co-
leg a sarit repede sa ma salveze.
I-am multumit si mai tarziu l-am
ajutat si eu cu o problema. De atunci
am decis sa nu mai apropii atat de
aproape de in lac sau o apa. Norocea
Cristina ■ Intr-o zi de vara, mergan
cu niste prieteni printr-o padure din
apropiere, trebuia sa parcurgem un
traseu putin periculos.
Ajugand la o cale ferata in care
trenul era oprit acolo, si pentru a
ajunge in padure trebuia sa urcam
prin tren ca sa coboram pe partea
cealalanta, in timpul acela trenul,
pornise si zdruncinandu-se mi-a
scapat mana de fierul de care ma
tineam si am picat jos. Dar din fe-
 continuare in pag. 15
 Nr. 54
 continuare din pag. 14
ricire nu m-am lovit, doar am ra-
mas cu o sperietura pe care nu o
voi uita niciodata. In cele din
urma am ajuns in padure am admi-
rat frumsetile ei si ne-am intors cu
bine spre casa. Chiar si in ziua de
azi ne amintim de aceasta intam-
plare. Pirjol Ramona ■O experien-
ta persoanala. Era o zi obisnuita de
duminica. M-am trezit si am pornit
spre biserica a treia cum procedam
in fiecare duminica cand preotul
avea slujba la biserica din satul
meu. Lucrurile decurgeau ca de
obicei cand pe neasteptate usa bise-
ricii s-a deschis si a aparut
Mitropolitul Olteniei. Toata lumea
era cuprinsa de uimire, chiar si pre-
otul care nu se astepta la o aseme-
nea vizita. Am fost profund impre-
sionata ca aveam ocazia pentru
prima data sa-l vad pe Metropolit
in carne si oase. M-a fascinat dis-
cursul sau despre importanta cre-
dintei in viata oamenilor si am rea-
lizat atunci ce important este sa ci-
testi si sa ai cunostiinte din diferite
domenii. Aceasta intalnire m-a
marcat si m-a facut sa doresc sa stiu
mai multe. ■Popescu Alexandra-
Placintele gustoase din cuptorul
fermecat al bunici… Dimineata
anunta o zi superba de vara. In casa
bunicilor se raspandise mirosul pa-
cut al placintelor abia scoase din
cuptor. M-am trezit si somnoroasa
m-am indreptat spre bucatarie. In
bucatarie nu era nimeni, placintele
se puteau vedea rumenind in pal-
pairea de jaratic a focului viu,
aprins de unul dintre bunici. Ma
gandeam la ce ocazie speciala o fi
in aceasta zi, daca, in zori, bunica
se apucase de copt placinte. mi-am
spus ca poate isi celebrau casatoria
casatoria si ar fi trebuit sa le cum-
par un cadoua ca sa le fac o mica
surpriza. M-am hotarat sa merg la
magazinul aflat nu prea departe ca
sa merit placintele minunate, asa ca
le-am cumparat cea mai frumoasa
rama de fotografie pe care am ga-
sit-o, vanzatoarea mi-a impachetat-
o frumos in folie inflorata si man-
dra ca anticipasem evenimentul,
m-am indreptat spre casa. In buca-
tarie bunica spala vasele, cuptorul
era gol, iar palcintele disparusera ca
prin farmec, desi nu trecusera mai
mult de zece minute si doar o um-
bra de miros mai dainuia prin cot-
loanele incaperii. Desi salivam tot
drumul, am gasit puterea sa intreb,
unde sunt acele minunate placinte,
dar am aflat ca vecina noastra nu
avea un cuptor asa grozav ca al bu-
nicii si ii ceruse ajutorul fiindca as-
tepta niste invitati la micul-dejun.
Trebuia sa vina si fii, Nicu si
Dragos, cu sotiile lor Maria si Gina.
Bunica a ras afland ce imi imagina-
sem si pentru ca m-a vazut asa de-
ceptionata, s-a pus imediat pe trea-
ba si facandu-mi placerea a copt
cateva placinte si pentru noi.
■Radoi Nona. O intamplare …
Era o zi frumoasa si insorita de
vara. Impreuna cu parintii, ne-am
hotarat sa mergem la padure.
Prietenul meu cel mai bun, Ionut, a
fost de acord sa mearga cu noi. Zis
si facut. Ne-am luat cele necesare,
inclusiv paletele de badminton si
mingea de fotbal, ne-am urcat in
masina si am plecat. Fiind o zi cal-
duroasa, toata lumea iesise la pic-
nic. In sfarsit am gasit un loc pe
placul nostru. era o poienita linisti-
ta cu iarba multa, floricele frumos
colorate si pasarele care ciripeau
bucuroase, parca de sosire noastra.
-Cu ce vrei sa ne jucam? /Cu pale-
tele? vrei? /Sigur. si jocul s-a incins.
Am incins o partida pe cinste im-
preuna cu parinti si am jucat pana
la extenuare. / Nu vrei sa ne odih-
nim putin pe patura? / Ba da, si eu
am obosit Eu as vrea sa mergem la
rau. / Da, dar nu avem costumele la
noi si apa este destul de adanca. /
Nu-i nimic, nu facem baie, doar ne
uitam si noi la ceilalati. Am cerut
voie parintilor si am plecat. Raul nu
era departe. Se auzeau chicotele co-
piilor care se balaceau veseli. Hai sa
ne udam si noi putin picioarele!
Din neatentie, lui Ionut i-a alunecat
piciorul si a cazut in apa. Nestiind
sa inoate, am intrat in panica si am
inceput sa strig dupa ajutor. Un om
care a vazut toata intamplarea, a sa-
rit in apa dupa el si l-a scos la mal.
era foarte palid din cauza sperietu-
rii. Incetul cu incetul si-a revenit.
Ne-am hotarat sa nu le spunem pa-
rintilor. Cand l-au vazut cu hainele
ude ne-au intrebat mirati: -Parca
a-ti spus ca nu faceti baie? / -Ei, am
incercat si noi putin apa !si ne-am
facut complice cu ochiul….. ■O zi
de vara la bunici. Este vara. M-am
trezit dae dimineata, pe la ora sap-
te. Eram la bunici. Dimineata dupa
ce m-am trezit am instintat-o pe
bunica, ca am sa fac o plimbare
prin natura. Ea mi-a aprobat dorin-
ta si mi-a pregatit de merinde. Apoi
am plecat mai devreme pentru ca
soarele era pregatit sa ma stropeas-
ca cu lacrimile sale de foc. Cum am
urcat dealul din spatele casei, dintr-
o data mi sa parut ca am intrat intr-
o alta lume. Totul mi se parea mai
frumos. Regele soare si-a impus
stapanirea pe marele albastru, ce-
rul. Roua cea rece era asternuta pe
iarba cea verde si pufoasa. Stoluri
de pasari zburau deasupra mea, im-
preuna cu fluturi de diverse culori
care dansau in aer. Cerul era senin
si de un albastru pur, iar racoarea
diminetii se face simtita. Am mai
stat un timp si am admirat natura
din picioare apoi m-am asezat la
umbra stapanului paduri un stejar
inalt de ametesticand te uiti la el si
batran cat lumea. M-am asezat si
dintr-o data aud un latrat m-am
speriat de mama focului, incercand
a ma urca in copacul copilariei
mele, stejarul cel batran. Apoi fiinta
care latra si-a aratat fata. Din ferici-
re era dragalasul meu caine, Rex,
care m-a speriat de parca inima ba-
tandu-mi asa de tare, incat vroia sa
iasa din piept, dar s-a linistit vazan-
dul pe Rex. Catelusul parca vroia sa
imi spuna ceva. Atunci am hotarat
sa il urmez. El m-a dus acasa unde
parinti mei sosisera si ei aveau sa
imi dea un cadou. Eu nerabdator
fiind i-am rugat sa mil arate. Era
ce nu ma astempam o bicicleta.
Apoi parinti mei au spus ca trebuie
sa ne intoarce acasa. De atunci eu
am mers la bunici de fiecare data
cand puteam sa ma duc si ma du-
ceam cu drag pentru bunici si pen-
tru natura fermecatoare care mi-a
furat sufletul. De fiecare data il
luam si pe catelusul meu nazdravan
al meu, Rex, care de fiecare data ma
speria groaznic la fel ca in intam-
plarea pe care v-am povestit-o.
Semenescu Nicolae Cosmin■ Eu în
anul 2004, mi-am petrecut de cră-
ciun la o staţiune de munte unde
vin mulţi turiști, acolo era foarte
frumos, cine vroia putea să meargă
și noaptea la schi. Așa că eu și prie-
tenii mei ne-am hotărât să mergem
pentru că era distractiv și noi eram
foarte curioși să vedem cum este,
Zona aceea de munte parcă era un
paradis. Crestele munţilor si pârtia
de schi era plină de zăpadă. brazi-
lor nu le dispăruse verzeala așa fru-
moasă. Zăpada era foarte rece dar
nu am reușit să facem un om de ză-
padă. La hotel unde eram cazaţi tot
personalul hotelului se ocupa de
clienţi să aibă o vacanţă cât mai
bună și să-i servească cât mai bine.
A doua zi am mers să cunoaște, m
împrejurările și să ne facem prie-
teni noi, nu ne-am făcut noi prie-
teni dar împrejurimile erau ca într-
un vis. Seara făceam un foc mare
de tabără și povesteam fiecare câte
ceva despre noi, alte seri ne uitam
la televizor stând în faţa șemineului
pentru că era foarte frig. Aceasta a
fost cea mai frumoasă perioadă si
cea mai frumoasă întâmplare. Solea
Florin ■ Intr-o zi de vara eu impre-
una cu colegii mei am organizat o
excursie in apropierea scoli.
Ajugand in locul stabilit ne-am pus
L Ă R I
P
corturile si am aprins focul de taba-
M
ra deoarece se lasase seara.
ÎNTÂ
Aflandu-ne langa un lan de po-
rumbi noaptea au venit viezurii.
Ne-am speriat si am iesit afara din
corturi. I-am alungat cu lemnele
care au ramas aprinse de la foc.
Dupa aceea cineva a ramas afara de
paza ca sa ne asiguram ca nu se mai
intorc. Dimineata ne-am trezit de-
vreme si am plecat dar eram inca
speriati. dupa aceea noaptea nu
am mai organizat excursi mai ales
la campie. Staic Loredana ■Iata..
a sosit din nou anotimpul rece.. ce
trist! Parca mai ieri alegam dupa
fluturii gingasi si multicolori... si
parcama lasam invaluita de adierea
calda a vantului pe acele calduri to-
ride…Si parca doar acum cateva
clipe incepuse scoala.. Si voiosi
mergeam prin parcul cu castani..
si vedeam frunzele cazand, si,
vedeam cum trece timpul. Dar
acum? Atmosfera e cu totul
alta.Defapt.. . ar fi trebuit sa
fie...Visam ca va fi o iarna lun-
ga... foarte lunga... asa cum
fusese anul trecut... A fost o
iarna grea, dar fru moasa...
Parca inca mai simt mirosul
de ger proaspat.. si scartaitul
omatului sub picioare. Fulgii
parca se jucau in zborul lor
zglobiu. Copacii dantelati par-
ca dansau si ei in zborul lega-
nat al diminetii reci de iarna.
Era un peisaj de vis. Cristale
sclipitoare parka iti luau ochii
in jocul lor vessel si zburdal-
nic. Eram si noi intr-o zi cu
saniuta... Fusese o noapte
lunga si a nins mult. As fi
vrut sa ninga si azi tot asa. Se
facuse un omat mare cat casa.
Campul era acoperit cu mar-
garitare sclitoare. eu, marcela
si marian ne-am gandit sa iesim san
e imbujoram putin. Desi era putin
ger, ne-am luat saniutele si am por-
nit pe derdelus. Acolo mai erau
multi copii veseli, imbujorati si ei,
dar foarte bucurosi. Era minunat.
Am facut un om de zapada, am
FEBRUARIE 2010
M u r m u r u l J i l þu l u i
alergat, am patinat pe lacul in care
vara trecuta inotam si pescuiam,
darn u ne-am sfiit nici acum;
Marian a spart putin ghiata si a
pescuit la copca.. A prins ceva
peste, asa ca ne-am potolit si foa-
mea, si apoi ne-am continuat jocu-
rile. Ce zi superba a fost atunci. Si
au mai fost multe. O luna a tinut
asa, dupa care putin timp a mai du-
rat si si-a facut aparitia discul rosu
al soarelui. Pe o parte ne bucuram-
scapsem de hainele grele si de bo-
cancii incarcati de zapada pe care
abia ii mai caram. Dar.. pe o parte
ne parea rau...se termina vacanta de
Craciun sin u mai aveam cum san e
jucam. Ne intalneam tot mai rar si
eram tot mai tristi. Abia asteptam
din nou sa vina iarna. Mi-as fi dorit
ca si anul acesta sa fie tot asa. Dar
nu a fost sa fie. Sa speram in conti-
nuare ca ne vom mai juca si in alti
ani asa cum ne-am jucat atunci, sis
a revedem acel peisaj din basme,
care nu va disparea niciodata din
mintea mea. Ador anotimpul
iarna!Tanasoiu Florin ■ Cartea.
Intr-o perioada in care lumea me-a
s-a schimbat, eram extrem depri-
mat si o prietena foarte buna mi-a
recomandat o carte scrisa de osho.
Nu stiu cum m-a convins dar am
reusit sa constientizez faptul ca fe-
ricirea sau nefericirea nu sunt lu-
cruri absolute si depind de realitivi-
tatea fiecaruia. in carte iti era de-
monstrat foarte logic ca tu esti sin-
gurul prieten adevarat si trebuie sa
te comporti cu atare si sa te ajuti nu
sa iti pui bete in roate. Si poti face
asta prin gandire pozitiva. Pe mine
asta m-a schimbat fundamental...
Tughin Marinel ■ O zi de iarna.
Intr-o zi de iarna, fiind la scoala,
clasa mea impreuna cu doamna di-
riginta a hotarat sa facem a doua zi
o excursie la munte deoarece ince-
pea week-end-ul si eram liberi. A
doua zi ne-am urcat in autobuz si
am luat-o la drum. Ajungand acolo,
pe munte a inceput a viscoli si sa
ninga. Autobuzul nu a mai putut
inainta si am ramas inzapeziti.
Ningea din ce in ce mai mult cu
fulgi gigantici, iar noi nu mai pu-
tem de frig. Noi uitandu-ne pe
geam obsevam cum totul se invelea
intr-o patura alba. Am asteptat, am
asteptatdar, dar nimeni nu venise
dupa noi. Am stat acolo zece ore
pana a venit un greder sa dezepe-
zeaca drumul. Din acea zi am inva-
tat sa nu mai ma aventurez iarna
pentru ca nu sti ce pericole te pan-
desc. Aceasta a fost o zi de iarna! ■
Intamplare de vara. Era vara. Totul
era asa de frumos. Soarele stralucea
puternic pe cer, era foarte cald si
toata lumea parea fericita si multu-
mita de o vara minunata. Intr-o zi
eu si prietenii mei ne-am gandit sa
mergem intr-o mica excursie in
munti. Am vorbit cu totii si am ho-
tarat ca plecam a doua zi dimineata
la ora opt. Ne-am pregatit de seara
cum nu se putea mai bine, am luat
corturi, saci de dormit, hrana si im-
bracaminte adecvata. Eram hotarati
sa ramanem o zi doua acolo, iar fri-
ca nu exista deoarece eram foarte
multi si ne gandeam ca totul va fi
perfect. A venit momentul plecarii,
ne-am adunat toti, am luat tot ce
trebuia si am plecat in mica noastra
excursie. Pe drum spre locul in care
ne hotarasem sa mergem s-au in-
tamplat multe. Am facut poze,
Maria sa certat putin cu Gabriela
dar s-au imapcat. Ajunsi acolo am
observat ca lipseste Ioana. Nu stiam
ce sa facem, la cine sa apelam, eram
ingrijorati cu totii. Am discutat si
am hotart sa ne intoarcem si s-o
cautam. Am plecat in cautarei ei am
mers ore intregi dar nici urma de
Ioana. La un momendat am gasit
rucsacul ei. Am continuat drumul
si dupa ore intregi de cautarea nu-
mai aveam nici o speranta sa o ga-
sim cand dintr-o data am auzit o
voce... , , Hei ma aude cineva am
nevoie de ajutor’’?toti ne-am bucu-
rat ca o gasisem pe Ioana care era
cazuta intr-o prapastie si avea frac-
turat piciorul. Ne-am unit cu toti si
am dus-o acasa. Ajunsi acasa parin-
tii ei au inceput sa se ingrijoreze,
iar noi le-am povestit cum s-a in-
tamplat totul si lucrurile s-au linis-
tit. Intr-un final am realizat ca
exursia noastra s-a transformat in-
tr-o experienta pe care nu o s-o uit
nici eu nici prietenii mei niciodata
si ne-am bucurat cu totii ca totul
s-a terminat cu bine si nu s-a in-
tamplat ceva mai rau si mai grav.
Vladu Diana Andreea■ Cele mai
triste zile fara tata... Intr-o zi
destul de obisnuita, dar de fapt una
care mi-a schimbat total viata...
eram linistita, fara nici-un fel de
grija... dealtfel la fel ca toti copii,
am primit o veste care desi mi-e
greu sa povestesc despre ea, o fac
pentru ca a avut o mare importanta
in viata mea si acea veste, a fost
aceea ca tatal meu a decedat intr-
un accident in urma caruia am su-
ferit enorm, nu eram in stare nici
macar sa mai judec cum trebuie,
Imi lipseste chiar si acum cand am
cea mai mare nevie de el, dar prin
sprijinul dat de mama si sora mea
am reusit sa trec cu bine peste acel
moment pentru care sufar de cele
mai multe ori cand imi amintesc,
dar datorita mamei mele care este o
luptatoare.... am gasit in ea mereu
tatal de care duc lipsa si acum o
pretuiesc pentru ca ea a fost, este, si
va fi, singura care a luptat sa imi fie
mie bine. Desi imi este greu sa ma
obisnuiesc cu aceasta idee, caut cu
tot dinadinsul sa o multumesc pe
mama si desi nimeni niciodata nu
ii va lua locul tatalui meu.. imi e
deajuns sa stiu ca m-a iubit si ca de
acolo de unde este.... e mandru de
mine.
Incercam cu toata puterea sa
uitam de acele momente destul de
dureroase si sa mergem inainte,
caci chiar de nu am vrea...
nu avem alta alternativa, dar prin
indurarea lui Dumnezeu, totul a
trecut cu bine pentru ca el ne-a in-
zestrat cu rabdarea care in zilele
noastre este grea de gasit. Vladu
Ionela
15
 M u r m u r u l J i l þu l u i Nr. 54

e c e nzie IUBIREA MEA

R
O APARIE DIN SUFLET PENTRU SUFLET
IUBIREA MEA-este iubirea tuturor celor ce
muncesc, simt si traiesc intr-un prezent etern
pe plaiuri matasarene si al celor care, aflati
mai aproape sau mai departe, poarta ceva in
sufletul lor ce-I leaga tainic de aceste locuri ce
au sa devina cândva meleaguri de legenda si
de referinta. E prima idee ce mi s-a conturat in
minte dupa lecturarea cartii destinului si
inegalabilului meu professor, Dumitru
Dadalau, intitulata magistral IUBIREA
MEA.A fost ca si cum as fi lecturat co ochii
mintii articolele de neuitat aparute de-a lungul
vremii in paginile revistei MURMURUL
JILTULUI si metamorfozate de catre un om
incomparabil intr-o iubire de suflet. Titlul
cartii este simbolic, caci intreaga revista
reprezinta o mare iubire si de patima creative
depusa de atâtea si atâtea suflete de la
infiintarea sa si pana in prezent.

Cartea adusa in inimile noastre de mentorul revistei
Murmurul jultului, Dl. Prof. Dumitru Dadalau, reface
cu fidelitate drumul parcurs de publicatia scolara
evocata, de la ideea infiripata in sufletele unor liceeni
inflacarati de muzeele creatiei si transfoarmarea
acesteia intr-o nesperata certitudine prin sprijinul
domnului profesor, la perfectionarea actului creator si
publicistic si pana la inaltarea spre culmulie gloriei si
atingerea unor momente din viata Murmurului:
-debutul, impressile si propunerile elevilor
matasareni supa aparitia primului numar,
corespondenta cu unii absolventi ai liceului,
semnalarea valorii publicatiei de catre mass-media;
-debuturi literare remarcabile, articole semnate de
elevi, reprezentative prin tema abordata, aprecieri de
valoare apartinand unor nume sonore ale presei
gorjene, participarile de exceptie ale revistei si elevilor
matasareni la concursurile de reviste scolare si in
taberele de creatie literara sau de jurnalism, lansari de
carte ale unor scriitori consacrati, articole despre
obiceiuri si traditii romanesti, rezumate ale numerelor
aparute ale Murmurului si nu in ultimul rand, ba chiar
as indrazni sa spun ceea ce da personalitate cartii o
colectie de fotografii ce surprind momente inedite din
viata liceului.din activitatea extrascolara desfasurata
in cadrul scolii, precum si in afara acesteia:tabere,
banchete, parteneriate, s.a.diplomele
si distinctiile obtinute de revista si de
elevii liceului, spre mare lor cinste si
consideratie din partea noastra.
Personal, mii de lianturi nevazute ma
cheama mereu si mereu spre lucrurile
despre care v-am vorbit…Am ramas
in sfera lor si sper ca intr-o zi sa
izbutesc a atinge macar o farama din
ceea ce a realizat mentorul meu. Va
doresc o lectura frumoasa, neintarziata
a cartii, fiindca aveti a descoperi taina
ce da nastere afirmarii uei generatii si
a unei viziuni despre viata si despre
scoala la un loc, urmand astfel
dictonul latin Miscere utile dulci!

Prof. Dima Elena , Scoala

Generala Bolbosi

COLECTIVUL DE REDACÞIE: REDACÞIA: PRE-PRESS

FLAVIUS PURCEL (redactor ºef), FUNDAÞIA „MURMURUL JILÞULUI„ & TIPAR:
ALIN DOBROMIRESCU (redactor ºef adjunct), COLEGIUL NAÞIONAL TEHNOLOGIC
CISMARU LAURA (secretar de redacþie), S.C. TIPOGRAFIA
MÃTÃSARI - GORJ
PANFILOIU ADRIAN, MĂDĂLINA IVAN, DRĂGUŢ ALINA, PROD COM S.R.L.
CEAUŞESCU ION (redactori)
Tel/Fax. 0253 - 376.351, 0253 - 376.883;
Târgu-Jiu
Tehnoredactare computerizată: MARIANA JDEICĂ
ISSN 1583 - 2287 Tel. 0253-212.991
16
16 FEBRUARIE 2010