www.digibuc.

ro
www.digibuc.ro
 //

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 ?,

www.digibuc.ro
/4
0/9

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Apare jumitate pe sptmana. ABONAMENTUL pentru o-Un a: pe an 8 pe 6 4 40 pe 3 40
pentru Romani a: an 20 pe 6 pe 8 6 -Un numr 20 45 ban!. - volum 0 6 70 110. -
La 10 rabat. Abonamentele fac la editorul Roman Si bi la colectantl, la postal! la tOte

Amor si
istoricd.

Era de din cele frumse. arcele, atcnd spadele sulitele aprndu - se cu

Domnul muntenesci, Vlad V.,*) pavza.
sedea la o ferstr despre curte a din De voevodul privia iteres
Sta rcymat pe cotul dela la ast -fel de ale voinicilor ;
cu resucia din cnd acum ins sma nu le bga.
dese Privirile sale nid o Vre-o patru, ce se
cer pmnt. fr lucru pe o lavit de aprpe de
Vlad era de totul afar din obiceiul s. cea mare. Acestia pe o privire la
De ordinar el nu cauta nid repausul ; trndvia stpnul nu se mira indestul,
o din tot Neastmprul sburdarea stare ca aceea. sta nu-1 mai
o de frunte caracterul lui. Ori de ori Ce va avnd Mria sa, de st pe gnduri?" -
nu era grijile el esia la vntre, unul pe tovarosil - Ca nu
alerga cu calul, se deprindea arme
curtii sale. Pte, se desce de faptele - rspunse al
Acum lui se de tot Sl- douilea. - Pe va pentru
ce caracterisz6 de mult boeril
dispruse din - lui esprima Al treilea adause : Pe legea mea, nu ce
un fel de duiosi o blndetA, care ar putut pune nu are tntr'un ca al sale.
uimire pe ce'l mai de aprpe. Pe Nu pare de ci din se va
buzele de alt dat de red amerinttre, acum gndind, pe se mai Tineti minte, e,
rsria un suris, - semn era v spun
mai putin impetrit. vorba de aur tntrerupse al patrulea. -
Junele voevod era cufundat Mcar de-ai da un bun Mriel sale
Dar la se ? S'a mosia de neghin , frate , mai trebue pli-
Nu se nid la rsboiul cu nid la trebile vit - Acesta n'apucase a sfrsi vorba bine, cnd
niel la de El pe un moment voevodul o miscare rpede, se de scaun
de-a domnitor tiran. Vlad redevenise scse capul ferstr.
ce nu i se tntmpla frte a rare ori. Corbene - strig el cu o voce puternic, de se
Gardistii din cask faimosii zidurile, se uita prin curte, ea cum ar
toti prin curtea palatului. armele, vrut caute pe cine-va
altii se intrecea la lupt Atund unul dintre se pasi sprinteni
spre palatulut Era un trup, cam
*) A domnit in Tra in a jumtate a secolului intunecat la fat o euttur era vtaful
al XV. s'a celebru prin prin de tot felul. tepelusilor,, spaima boerimel favoritul lui

www.digibuc.ro
 -00 2

El se sui pe trepte repaliciune un moment sta pe mine, boer dumneata, nurnai pe mine.
tnaintea casa cea a palatulut Am port de lui
Maria Corbeanu pe mai boeri, ca ne mai bine.
alba a Bine, Vintil, prea bine ; dar m fi
btu pe umr grgi astfel : prea Ar trebui tragem pe mai multi partea
MI Corbene !
vngtre,
aduci aminte, fata
deunklile,
pe la casele Stanciului
a fost
ne
orb.
cu furca
dela

pe la toti
- adause
acest
-
le
colinda
descoperi
sci, i-am cerut ap, Mi s'a de tot planul lui Boerii duc grza tiranului
tot acea a Stanciului ; ea luat ar se scape de curnd.
furat Corbene. Pare, mi-a dat Numai nu avea cine inceputul ; acum noi
de nu pot mai mut gndul dela duc De aci tte vor merge pe
ce s m fac de dragul Tra trebue de acest neom !"
dreptate, ta" - rspunse Corbeanu. - Staciu sus. Abia s'a
Vor mai fete de dar ca a Stanciulig, scaunul Domniei vrsgtorul de
Sci, ce am pus de Corbene ? se de strvuri. De va isbuti cumplitul mai
pe fata Stanciului s fac Domnia, apoi sci, va mai rmnea picior
pe cel mai bun cal din curtea mea o de boer acsta. parte de
la casa Stanciulut Spune acelui boer, Domnul a ca nu mori Tepes."
; spune-i se de Fi pe pace, boerule !" intrerupse c'un ton
nu mai pot de dorul sale. .Acum Mai sunt tra acsta cu cari
dute ca ca nu vor ca tronul Radu-Negru Mircea
Corbeanu n'astept, de due ; el f o de un monstru. Tra preste curnd va
apoi de de-a srba mare, boerimea sugrumat va resufla preste
trecu casa cea mare, unde avea s
pe ce trebile Dea cum respunse orbul
stringnd Darg trebue
lui Vintil. ne grbim,
Casele Stanciulul se pe nu togmai rtul nu scie omul, ce aduce de
departe Desi erag cldite din lemn, ele togmai acum perirea
totusi un esterior destul de Lemnul Tepele de vr'o tiranul e deprins
era cioplit coperisul de imita a face strvuri. Apetitul de cere
pescelut Intrarea o forma o , de victime . . . .

patru
de
acoperite de
de stejar. Curtea era
se estindeag
;
c'un zid primitiv
mnse,
cu mai
Tinrul se
din ce ce devenia tot mai
timpul cu vorbe",
-
frte ptruns de cuvintele Stanciulul
nu
el sculindu-se de pe
vit de pe cele erbse turme duc, boerule, caut de drum.
de de vite o herghelig de despre ate. Te las cu
veni te
Tte acestea averea orbului Stanciu, care se , - respunse btrinul.
din Domnilor ce-i lui - Dar sti, iubitul stt iea
averile acestea ? lipsia cel mai mare scump tesaur : dela
lumina ochilor, de care cine s se fericit Orbul acsta se ivi prisp.
lume ? Ce fiint ce chip ingeresc!
Singura a era sa Ttupusorul ei , tras prin se mldia cele
murise mult. mai perfecte forme, se ca trestia Fata
Precnd Corbeanu se din era o de tte misteriile
ce se petrecea la casele Stanciulut frumusetei femeesci. In acel magic
o de stejar In costume boeresct care a fost stare
Unul putea ca de 60 de ; el avea trup robust, cum era a lui Tepes. Era Imbrcatg
purta mare prul Al la cu fir cu
se a trecut de de ; era de aur, impodobit la pe piept cu tot
la guler
legat la trup, osos de-o ca felul de broderil. i-1 curma un ornat cu
murele prul ca pna corbulut In espresiunile fetei arta petre scumpe, la ea purta de
vioiciune indrsnlg. mai mult blond negru, era In
Era Stanciu un fecior de boer, anume Cel lungi, care i se pe spate, pe
se proptia pe inea capul ; Junele din fire la vederea acestei fiinte, care
tinrul aruncase piciorul drept preste cel cu mai nu smn lume. El o ce e
atingea usor umrul drept al btrnului. drept ; o vedea mai des, cu mai
Asa, cum spun Vintilg," - Stanciu i se mai frmechtre. Nici l'ar
junele boer. va a ; tu mosteni se misce de nu l'ar chiemat
averea mea ajuti, ftul meti, rsbun o dela a Implinire parte cgstorirea bor.
lui care mi-a strinse cu foc Paunet pe

www.digibuc.ro
 3

un cal, ce era legat de prispei. dete nu te prea bucuri de vestea, ce ti-am adus. Intru
rmase la nimica socotesci onrea de-a socru de Domn? de
se el. Perend pe ursitul din de ce a face. Nu sci, cum
vedere, frageda de pe nenorocitul e
duse curte In umbra nue; ea se apol In Stanciu acum masca respunse sincer
spre vedea de resolut :
cum va ! Ed nu am pentru ;
Preste cate -va momente Stanciu pe la prt fata mea e fecior de boer. Mergi, Corbene,
tropot de cal. Simtia, vine cine-va. de spune , va da
Era Corbeanu. El curte, apu- ochilor, pe mea
calul de se apropie de Stanciu dise : - mai curnd nu."
Bine gasit, boer dumneata, mintea
Bine la not" , respunse orbul din nu s'a copt !"
cap. Dar cine esci, n'am te Cu aceste cuvinte cal
Sunt din sunt Corbeanu,
din sa m'a trmis la dumneata." Rmani el deprtandu-se.
Stanciu tresgri ca din vis la audul acestor cuvinte Cale respunse Stanciu cu ton apsat.
fata cum e turta de crg. Singur numele Bietul nu scia ce face : ura de orbise,
Voevodulul era de ajuns pentru de de nu se de la urgia, ce conjura pe
Nenorocitul era p'aci; a capul
gura mare pe acela, dela care socotia, i se trage tot
rul; se cum putu, ascunde Corbeanu pe prta
adevratele cugete a simula altele totul contrare. curtii domnescl. Calul era tot alb de spume, de
dela curtea continua orbW cu tare alergase.
glasul cam emotionat. M dragul Voevodul togmai atunci se de boeril
Maria sa mai adus aminte de un amartt ca mine. ai divanulut, pusese la cale nisce de-ale
Tot e bun sa : caut de le dragoste. El era pe aci de fata ;
Dumnede Domnia! . . cum pe Corbeanu, deschide ua,
Dar aducnd vre-o veste de pe la curtea ?" se aprinse din
Aduc veste bunk, jupane", respunse Corbeanu. Maria Ce veste, Corbene?" favoritul
sa a pus o cas de boer." Acesta povesti din In tot ce petrecuse.
Stanciu surise ironia, vorba mai departe : asculta, ca fata, ca
S'ajute Mriel sale ! Dar mir, ftul arete un singur semn de de tulburare.
ce acest cretinesc al Avea dreptate, cele din ce i-ar psat lui
venirea ta la mine. De sigur, nu voi fi acela, de Stanciu, ar voit s-si pe
pe care caut sa Pentru de cele mai multe ori cea
Ba dumneata acela, Stanciule, lege era propria sa voint ; ce l'ar putut deci
dumneata casa d-tale." impiedeca, de-a se pune mai pe sus de unui printe ?
cum s'ar putea una ca acsta, Prea ocard , ta", - dise Corbeanu
Stanciu mirare. nimic n'am meritat mila terminase povestea. Un orb ca Stanciu
sale : ar deci, m fericsca? De de ta? suferi batjocurg,
ftul pentru mine nici pte vorba de fericire
lumea acsta. nu ca Nu-ti din fire, Corbene ; nu m fac
Aa este,
Am pe
pe
dar ai
- mare
ce mi-a mai n'ar
nu e cale
orb, nu mi-ar refuzat
Dar orb nu se
nu se
fiica sa."
refuze."
Stanciu de

bine, ca nu lungirn vorba, boerule, Aseult, Corbene, spun una Mie

sa a te socru de Domn." se pare, Stanciu nu e mintea la
Stanciu oblu sus ca un om desperat : am ta, ce folos?"
Ed, socrul trecute, precum bine sci, a
Dumneata, dumneata" - respunse Corbeanu. Huniadi ste in la El a pus pe nisce Unguri
Vedi de te de de-ai Stanciulul, avea pe
Stanciu c'un ton pe jumtate pe nu pentru ce. Huniadi
jumtate ironic : pe drept, pe nedrept - judece - a luat
Apoi bine, pe mine m'a gsit lui lumina ochilor. Stanciu ce face acum?
sa mai bun? Multi sunt acsta, cu fete, Prepune, am Invtat Huniadi In
cu avere cu vedere. de m'a ales chiar pe mine de- blstma pe fgptuitorul nenorocirel sale, el nebunul
dintre E prea prea mult m uresce pe mine. Corbene, de
Corbeanu se mira de aceste respunsuri ale boerulut, nedrpti? lumea m numesce tiran, vede,
care cam smna a refus. trag pe boeri In
fel, el cam ncjit. Pare-mi-se, lumea ce-i place, ta; dard te rog,

www.digibuc.ro
 4
de macar odat. Trage pe Stanciu Vornicul cel mare spusese, pe la se
In nptea multime de furturi de hotii, chiar Imprejmuirile
, Corbene dragul vedea capitalei sunt de Ineredintase pe vornicul,
voi face. duce cu se va duce el caute pe
Stanciu., de-1 putea Acum alta pe de cumva s'ar tnt6mpla le dea In urmh.
spun tie, Mete. copiilor din cash, era firea acestui Domn : pe de o parte el era tiran
cal; tu de-mi de apoi de parte chuta
hainele mele de boer. binele, s binele prin sine Era
Corbeanu tot deuna cu capul a mn, se
cale
espunea orbesce pericolului; el de Dumne4e se temea,
Ce avea de voevodul? Pentru ce poftia dar de meni, ba. acsta putem c
un cal nptea? Cu ce scop voia el se nu-si are smn In istoria Romnilor.
portul de boer ? (Va urma).

La griji.
Crescurrn la din frageda : Ba chiar hymenul mi-a pus cap cununa,
grijilor, Zimbindu-ml fericirl, -
Ce legdtur, ce negre ca 'n tot deuna,
Pastrarm vom pstra crudele cu tainice cobiri.

Zimbiam la caldul de De-stunci nesupdrate la mine 'n

nvlit; nu md
veste urc asternutu-ml, pun la a mea
traiul cel vesel, timpul De nutrite I

md culcam in ldgn - dr' voi in jur de mine, van v deschid usa, c nu place,
Fidele Locasul
la o s suspine, Nu destule, a-mi face,
cu densa mine nu gol pharul, din care

Am fost copil cu dar joc, rsf glum, Plcerile paces dus din
nu mi
smnam a flre, erati o
Ce bine, dc mrtea d'atunci m'ar fi cules!
- jurul
un
Sperantele
e in
dus;

vesced - la ce ma!
e ghiat -
?

md vddurti mare plaiul Dar nu mi-a albit n'am pe frunte...

mai dati rgaz!
gerul Doresc es din lume cu crunte,
Dar nu pregetarti de grab s'o duc urmele smnate pe

pndiati destepte ; ce crare, cnd sbrcita-mi va

urma mea; De plete argintif;
cum pleptu-mi speranta c Atunci de la lopat!
V neguri o stea. dca la culme nu vor
1875. I.

Constantin Negri.
La Octomvre trecut clopotele mrtea smulge din pe printele eel bun
Oena , judetul , cu sunet iubitor.
trecerea din lume pe cine acel de
Ceremonia funebral nu se distingea
bunk. prin lacrime Pe nimenea altul, pe Constantin
parade estraordinare, prin pompe alese; tte acestea, Negri, marele , distinsul de stat ilustrul
ea area imposant , nu pentru Mrtea l'a de cercata sa
pentru de rudeniile se natiune In al 64-lea an al vieti de fapte
pe persne de distinctiune Principele fapte fapte neperitre.
D-nul Vas. Alesandri; vestitul de stat, Co nstantin Negri, al cgrui portret presenthm ceti-
In lupte politice, orator, fostul de torilor nostri In numrul de se trage dintr'o
ministru , D. Manolache Costache , care rosti famili din Moldova. Rposatul G. Asachi credea,
funebr; un al Negri _fost genovezi origine.
de de -ai Proprietatea tatlui celui bun era Minjina,
comunelor. Jalnicul public consta Ins mai v6rtos din Covurluiului, - Minjina, care va trebui ocupe
trani; acestia lacrimi ferbinti fata si- o strlucit In istoria national. Mai
criulul; , dor cu durere, Negri un printe vitreg, persna vestitului boer

www.digibuc.ro
 5

moldovn, Conachi ; acesta pro puse Constantin, s caracter patriotismul de tineri

conumele Conachi, ca preste Dnii Coglnicnu, doct. Ftu, Mesandri,
o avere Negri nu accepta propimere, pe Ruso, Cuza, etc. Negri veni din Italia, ca s se
care de-ai nostru ar fost stare Inroleze irurile acestd pleiade , creia Provedinta
s o ; el se proprietatea Minjina, pe atribuise o misiune att de De ad Inainte rnarele
care i-o lsase tat. patriot strlucita sa se patriei
Ca boeri de pe acele Negri pn la nu-1 vom vedea lipsind din nici o
studiele strintate. etatea de 24 national.
de el ar putut se punk cu succes In serviclul La Intrcerea sa In Negri gsi junimea desbinata
sale. Avea idel despre situatiunea de In partisanil germane
a Moldovei, despre relele din ba pte chiar despre partisanii francese. Desbinarea degenerase
remediele, ce aplicate. s nu pe certe care de multe complanate
hospodarul era Mihai Sturza ; se scie, prin duel. , carele
sub domnia Sturza un patriot nu putea Unchiaul, junimea In
servi sale n'avea
pedepsit. Acest mare, de-
pe care s o s
judece, r con- a disprea din
deiul sinul ei cele
acest Domn tabere. Pe de
de pe parte, el se nevoia
-nu se s puna In contact
cu pe din Moldova
genersa cei din Muntenia
de prin chiar din
Din Ardeal. Casa
junimea gri dela Minjina de-
de ideia era veni de intrunire
luat In ris de al crturari;
dela ; In de SS.
drept se Constantin Elena,
prin era srbtre
subalterne, frumse, la
ca cum n'ar fi care
de un Blcescu
Cu un cuvnt, un Alesandri, mai
dulce al
frte Negri, un g-
prive- sufletul
de aprpe ; stui din urm.
tte scrierile ajunse
supuse la o pe la 1835
de gravitatiune al
Negri vgu, c tuturor acelora, cari
preste un
jurri nu va putea schimbe
Constantin
fi de mare fata

se
silit",
sale,
pe
putin pentru moment.
timp
escelentul s biograf,
se duse In Italia : instrinare
G. Misail, pe care
a jina
ci ca
nu se mai
ca
escelentul s
ai -
ca Moldoveni Munteni,
dnul G. Misail
despre Const. Negri. dar
urinm In schitana evenimintelor principal din farmecul, care Negri scia s la pe junii
vita Negri petrec.ea In ; moldoveni munteni, farmec era ideia propagat
nedesprtite de patria suferitre. de ansul focul adevratului apostolat !
Pe timpul Negri o frums apruse In scientifick
de tablourl, pe care apoi o drui Universi- r p e a", fundat de Cogelnicnu, I. Ghica, P.
din Italia petrecu pn pe la Vasile Alesandri. Negri se grbi a colabora In pros
1844. versuri, la acst fi, care era un organ
anil 1840 1844 se reIntorseser Moldova nerimel preste tot. Dei colaboratorii ei"
pe la din strintate o multime de nu bine de Sturza, totui
ei celor familii e mai de a se , dca In Adunarea dela
cu cartea , onestitatea , de 1844 se decise desrobirea guvernului

www.digibuc.ro
 mnstirilor, se decretar alte reforme despre justele Nu ne
importante. Negri saluta acest eveniment printr'o el va fcut acsta tot zelul, de care era
se artaa Domn. capabil. Tot In acesta Gr. Ghica
Tot an a suprimata Prop averilor mnstirilor Inchinate pe C. Negri pe
din publicase o de C. Ralet. la Constantinopole In luna lui
Toderick de -Cuprinsul nuvele D'aci tnainte C. va pune tte
displacu frte mult menilor dela Dar pentru ca desrobsca o a de supt
? . . . dominatiunea calugrilor bune
Anul 1848 se apropia ideia tot mini nu putea o afacere ca acsta.
teren. La 1847 , cu ocasiunea srbrel Moldovei servicie domnia
Stefen cel Mare , la 27 decemvre , Negri lui trig nu timp Indelungat. La an. 1856
tntrunire un celebru toast pentru Unire. Toastul ludatul Domn trebui caimacamiet Era o
se termina cu urmtrele cuvinte din cele mai simtite pentru pentru
aspiratiunile
junimea din Moldova stindardul La an. 1857 22 septemvre , se
reformel; petitiune de 35 de puncte ea Adunarea ad hoc. C. Negri fu ales vice-presedinte.
reforme sociall unirea Miscarea Adunare Unirea ereditar.
bine; ea fa de guvern. nouilor luna lui decemvre C. propune Adunare
idel arestati 29 Improprietrirea ; propunerea nu a fost
tare -C. Negri, de majoritate , terenul nu era bine
Cuza, Alesandri, Cogklnicnu. Cei se pentru realisarea unei de ;
la Paris de acolo vor putea servi bine de aceea , ea atrase lui Negri dusmnia multor
conservatori.
C. Negri fusese deja la Paris rna an, La an. Negri era pus candidatii la ;
pe timpul, isbucni revolutiunea din februaria. lui era sustinuta de un Cogalnicnu de
Proclamndu-se republica , junimea ca dnsul. Negri ar putut ajunge Domn, nu a
capitala Franciei, cu presedintele Negri frunte, desvli voit. lui nu era tronul , ci lupta sub drapelul
tricolorul se duse guvernul provisoria. progresului al Alegndu-se Alesandru
fu ; Francezii numesc pe fr Cuza In Moldova, Muntenia, unirea
le promit ajutor pentru bor. de fapt era visul de aur a lui Negri era realisat.
Pe timpul esiliului , Negri presedinte In
e Mai acum, ca puterile garante, dar mai ales
tinerimel. El alaturea cu Golescil guvernul otoman unire. Negri fu
prin sacrificie aduse In favrea esilatilor ; nu ca agent la Constantinopole, scop
avea bani , se ipoteca proprietatea de-a lucra favrea Unirei. Dnsul primi
Minjina a face binele ca mai Ce pentru purtarea putini oferit
generositate , de imitat ! mai multe Negri se formase binisor In scla
Pe tronul Moldovel , Sturza , se sui a avea energia faptei era
Ghica (1849). Acesta deschise junilor de arnorul Pe acestea, el era cunoscut de
portile le functiuni Ce Turciel, precum de multi diplomati
diferint Gr. Ghica Sturza ! urm europeni, cari- trecere la
persecuta tot chipul pe patriotici ; postul de agent rmase dela 1859 la 1864.
se ingrdi ca ca un zid de Pe tot timpul acesta, el o deosebita activitate ;
aprare imprejurul tronului Gregori Ghica era cu pe de o parte aduse la bun capt cestiunea manstirilor
cauta bindle. Cine i-ar Inchinate , pe de parte isbuti a Indupleca pe
putut da mai bun de ajutor, C. Negri? ambasadorii puteriloru , lucreze a se recunsce
adevr, Negri se face ministru alaturea cu Pan Unirea principatelor lui i s'a
Ralet, cari tot la un cu dnsul. In Constantinopole o primire de ostentativ, apoi
Acum a se Introduce In Moldova un de pentru acsta meritul revine cea mai mare lui
reforme cele mai favorabile progresulul ; se C. Negri.
totul sclavia mai vrtos lui Cu anul 1864 se activitatea
Negri ; se proclam libertatea de , se favorisza diplomaticl a lui Negri.
literatura, se deschid se sporesc sclele. La 1855 Prin retragerea lui de pe arena
op e a sub redactiunea D-lui V. Alesandri. In perdu frte mult ; junel stat fu lipsit de una din acele
privinta politick Domnul ministril sl liberali, necltite, pe care edificiul politic-social se
Pan Ralet , fac o zels propaganda pentru rclimase sigurant timp de mai multi ani.
Ghica Const. Negri cutreier ca nisce Negri dela afacerile politice era una din durerile
apostoli poporul reclame Unirea dar durere a rmas pentru tot deuna nealinata.
La an. 1855 C. Negri e trmis la Viena calitate de-a pe acest vita
de al Imputernicitului la conferintele de actele memorabile, care
pace ; aci el avu cea mai ocasiune, pe nedesprtite de numele lui prin care i se eternisza
representantii celor-lalte puteri despre situatiunea memoria.

www.digibuc.ro
 7

Ele sunt : desrobirea , unirea desperatiunea ; acsta pe sama altora. Spre a

ncipatelor, secularisarea averilor ,vom reproduce cate-va cuvinte dintr'o scrisre
privatg, prin care se cum Negri timpul din
C. Negri s'a artat tot deuna mare ducea de eremit: Cgsuta, care locuia,
sentiment ; deosebire mare s'a artat "smna o fundul muntilor;
;pect moral, ca un caracter tot deuna neptat, tot aci din se
una desinteresat. El a Scut Orel sale bindle la El, iubit venerat de
a face bine, nu pentru a primi recompense. cari avut fericirea a-1 cunsce."
votamentul abnegatiunea fost pentru dnsul se opintesce din pentru
purtare, dela aceste nid nu s'a elupta deplina oria
chiar atuncl, i se oferia corna Negri trbue s cu deosebire uturor
Dela 1864 Negri retras vita Romanilor. Serviciele, ce a el sale gent la
oprietatea o sacrificase pur patriotism, Constantinopole, cu
mai rmase avere, casa de Negri a lucrat pentru recunscerea
Trgul- Ocna. 10 ani din dnsul se Unirea, la a devenit Junele
afacerile lucrul model se , care sunt a lupta d'ad
tase el vita model a fost vita pentru drepturile ar din C. Negri
Nu vom discuta aid tntrebarea, retragerea model de patriotism de onestitate! . . .
din a avut drept motiv descuragiarea

Armata
Nid mornentul de-a vorbi despre armata sunt : armata permanenta,
ni s'ar fi putut mai nimerit mai bine ales,
acum , privirile Europei stint Reposatul Nic. dovedesce, armata din
reptate spre Tra a fost cea permanenta
Credern, cetitoril nostri nu ne vor lua nume Europa. E de presupus , Radu-Negru a fost
r, le vom pune un scurt resumat organisatiunei militare. la 1383
istoria I a Intogmit mai corpul
militare ale de de La armata din Tra se
pati nu de eri; ele tot de de 1000 sub comanda
principate, unite singur stat. Preste 500 poruncia un Cetele se
Istoria din se centuril; acestea frunte pe
urmatrele patru periode: sutasl, Centuria cuprindea
I. Dela intemeierea principatelor la venirea conduse de
pe la anul 1716. Armata permanent Tra trecea preste
II. Dela venirea Fanariotilor la Regulamentul 30,000 de timp de se mal
anic, an. 1830. corpurile, care compuneaa permanenta:
III. Regulamentul organic la Unirea 1. Cetele de pedestrime grea ,
an. 1859. numr de 10,000 de meni. Acestia la
IV. Unire nstre. ne vom cu arcurl cu inventarea
i la 1873, aci ajung informatiunile, de de dat pusci Darobantil
ne servim. comandant pe numitul capitanul cel mare
prim. cgpitanul dorobantilor. 2. comandat
Acest prim period e glorios de ; numrul pe la an. 1679 era de
.storia armelor proportiune cu durata luI, 6000 3. de sub
produs nisce personage, care prin faptele de arme comanda paharnic. , pedestrasl numr
fruntile laurul nemurirel. Vom aminti de 1000; frunte pe capitanul de 5.
pe Mircea-vod eel Btrn, pe Alesandru-cel-Bun, pe spatarului, 500 la numr, comandati
an-cel-Mare, pe pe Viteazul. ceausul 6. V pedestrime ;
acestor Domni n'a fost un de biruinte comandantul care dela 1620 purta titlul de
e triumfe neintrerupte asupra inimicilor Romanismului. a , era capitalel. 7.
imortalisat pentru numele Bucurescilor, avnd
romanesc. frunte pe 8. cu
mai de puterel armate la numire
organisatori numr de 1000 sub comanda
Oriodul, de care vorbim, fost Mircea I, post einic. 9. asemenea
Alesandru-cel-Bun , Stefan-cel-Mare numire Acestia se la numrul de 2000,
eazul. Elementele organisatiunei Tra parte pedestrime, parte avnd comandant pe un
10. , comandati de
Albumul romne, publicat 1873. o , tot cind sute la numr ;

www.digibuc.ro
 8

frunte pe un vataf la ordinile postelnic. 12. care se pot compara

din , 500, sub vtaful de numitul din Prusia.
garda domnesc; garda a In Mircea
o t en 14. , teritoriul de dincce de din de vedere
15. Fustaii, la , sub comanda 18 consta din 1000 de
de 16. i pedestri, sub comanda In mica deosebite
cu cu 17. numiti catane slujitori,
de corp compus din boerii In mare, in cea In timp de
din functiuni. 13. , numr de , pace garniznele trgurilor, pe
de dorobantesc, rnd frontierele teret In timp de sub
de marele comanda
Rom:Ania avea sa proprig, comandat de de catane trebue s mai amintim
Banul, era ca un al Domnilor pe etc. se
Armata a ajungea timpurile din contingentele sate Intogmite In timp
de la efectiVul de 40,000 de pace acesti militari pe la la
se cete de 1000 sub comanda cas de armele sub comanda boer.
500 sub un de 100 sub un Moldova se cornpunea din :
bulucba, de 10 sub un 1000 meni fig-care.
chichaia. Armata a Moldovel cuprindea parte din 19,000 sub vornicul de
urmatre de sus, parte sub de de jos. Mai
ob de 8000. 2. sub comanda hatmanulut Cetele de pe
de 11,000 numr. la frontierele, cele din ltntru
al carei numr nu e cunoscut. 4. servicie 2. enil Sebganii
d.e cei de Tarigrad; acestora era , 5, 10 la
de 1000. 5. de Hotin de Sor oca, Aga. 3. de Soroceni
tot 1000 numr. 6. Vtia de 7. sub comanda serdar. Corpul acesta era destul de
, nm de boer , dar la tare spre a putea apra de Ttarilor. 4.
boeresci. EI 8 ca fel V n timp de
Acestia
de geandarml. P a , comandatl de o gard pe Domn ; In timp de pace
cgpitanul cel mare al dorobanil or. pentru masa intr'un
Trupele aci sat la Munt ascultaii de un 5.
Moldova compuse numai din meni de Campulungeni Hngani era pusel
topre 6. Tigheciului,
se In mod considerabil din 12,000 numr. intr'un codru
causa rsbie a invasiunilor dincolo de Prut.
nu mai In stare dea contingent ele t e al treilea element al militare
obicinuite. se a armata ambele romanesci. Ele se pot compara
meni din strgine. Dar timpu de
landst prusian. In ele se
acelea, cand avea brate pentru de st In de pericole
Domni mai ales ordinare toti , capabili de a purta armele,
trebuinta d'a se sprijini pe pe de rsboill. Stefan Mare
In ostaii se la odd& a sciut cu de luati
de 14,000. acestia dela crnele pluguluI.
1. hatmnesci, pedestrhne In decursul secolului al XVII-lea militari
din Srbi, Bulgari, Greci; de a Romanilor Incepu a merge spre Terile
un ba-bulucba. 2. Patru de de totul In urma rsbie ,
de cate 1000 meni 3. Patru vecinilor. de ori In cele din
4. lipcani. 5. biruitori. Ei acum bunul
de V e sub comanda lui plac de de armatele
Vesli-aga si. obligati ajute contingentele
In Muntenia chiar un ca Viteazul se pe Turci tte espeditiunile intreprinse In contra
Ardeleni, Poloni, a Austriel. asemenea era lucru prea
Cazaci, corp de
Basarab ca Incetul Incetul amorul
Srbi, Bulgari numirea de S eim e ni. armelor, vitejia din timpurile trecute. Deja tnainte
Era nisce lnceri comandati de un polcovnic. de venirea Fanariotilor, Domnii fost a se Incungiura
Osta$ adeseori o adevrat calamitate cu spre a nu renunta cu totul la institutiunea
pentru romane pe Dom ni militarg. Turcil, acum armata
prin reniten pretensiuni esagerate. Revolta Seime nilor permanenta de odinira. bune Bucuresci
sub Basarab deveni frte re ca apere persna Domnilor prade
pentru Domn, pentru lfa nu li se esactitate.
douilea element al armate la Romani era Cu tte acestea la finea secolulul, de care vorbim,

www.digibuc.ro
 9

Constantin Brncovn se silia, conserve cel putin se , s nimicsca din urm ale
o de Cantemir, romne. Dar fine ,
Moldova, de sigur ar armate ale locul
reorganisat vedea ce pus. desfiintate.
, cum fuseser pe timpul Domnilor Despre Moldova nu avem mat nid o informatiune
ar fi fost norocos incheiat cu ceea ce se atinge de pe timpul Fanariotilor.
Petru cel Mare. catestrofa dela Prut a Dar e de presupus tot vor fi lucrat
mormntul nationall moldovene. Moldova, cum lucrat cu Tra romnsc.
Periodul al douilea. Nicolae Mavrocordat cea
Despre epoca Fanariotilor s'a vorbit att de mult, Tra romnsa. Constantin Mavrocordat reduse acst
ar fi de prisos adaugem ceva dela not. la 1860 de acestia
Tronurile gloriosilor Domni fost date arnd vre- o va sute de ,
unor al ConstantinopoleI, garda domnsca.
numit Fanar. Prta nu cerea dela Fanarioti La 1775 Alesandru Ipsilanti reorganisl armata,
supunere fata acestor pretensiuni trupe :
ale romne s s'astepte din partea 100 comandati de un ; 100
nouilor Domni dect la jaf sub comanda ; 400 seiment sub un

Moldova cu desvrsire des- ; 50 atane la ordinele cpitan ; 100 pompieri

urma catastrofel dela Prut ; Tra cu 400 de avOnd In frunte 8
ce e drept, preste o stare de lucruri putin 50 comandati de un 120
compromis. Ar fi fost datoria acestor ca sub comanda polcovnicului din Bucuresci; 120 Cazad sub
armata moldovna, pe cea muntn s o polcovnicul ; 120 slujitori sub stgul
conserve o completeze. 500 slujitori cu 30 de
togmat contrarul. acestia corpul numitilor uj itort
cine le va lua acsta nume de din Se mai la acestia alti 3144 de
nu la ca s le bine, ori din af a r cu 78 de
ci din ca s-i esploateze cu Slujitorii din frontierele.
tot. trebue s , cea mare Petru Mavrogheni a cercat perfectioneze opera
a bine interesul. Cum ar fi Alesandru ; dar ce putea s un , pe
putut tronurile romne nisce strini, care nebun ?
cari nid nu limba , ce ajunsese armata romn sub o
terile ar fi dispus de -o bine organisat? parodi pocit a de odinir!
Acsta inteles'o de minune Fanarioti de aceea .(Va urma.)

Bosnia
Causa a insurectiund din Bosnia transporturI cu spina.rea: era impositul
Hertegovina a fost greutatea impositelor modul barbar, numit e. Aceste Prta nu le scotea de-adreptul
se scotea ele dela locuitori. Cele prin functionari anume de guvern, ci le da
imposite era urmtrele: e percep sumele le
karie, impositul pentru scutirea dela serviciul ai guvernului, cari se afl cu
militar : pltia cu suma de frand de locuinta Seraievo Mostar. de imposite
ori-ce cres,tin dela etatea de 16 pn 60 de devenit o pentru bosniaci
impositul fonciar pe imobile , de 4 la 1000. Dicima hertegovineni. se revars prin comune ca nisc
deset a se lua dela cereali , tutun, legumi, fructe, ciocul de fer storc sufletul din contribuabill.
struguri etc. Bosnia se cultiv o nuinit c, timp petrec sate , ei sunt cu chetula
care se folosesce la vpsit ; - care de cuitorilor. Cnezii, comunelor, trebue s urmeze
plantat cu broc , era supus contributluni de 4 pofta s le In tot chipul nenumratele
piastri. se pltia pentru la munte esactiuni. de ordinar pe
cu 4 piastri de tot capul de mare; un alt imposit de gemmche, din ciubuc din narghilea,
psunit se numia porez, asemenea pe vite cu se tremurand cu o adev-
15 20 de piastri. Pentru vitele mrunte se pltia rat de sdavi le trn pe banit de dare.
tacsa r cu piastri. Darea Dar neajunsuri, nu
porci, era de 4 piastri. Nimic nu asupria se cu prilegiul scterei impositelor ! Dicima din
pe crestini mai mult , dect numitul d. Se cereali se Dup ce bucatele , de es. grul,
presupunea un , care posede un cal, ar putea s secerat s'a ele trebuesc lsate pe
pe an 500 de din acest venit vine timpul acesta se usua de
ginar statul pretindea a 40-ea parte. Afar de acestea, se de de plot Vine perceptorul
de lucru pentru repararea pentru sine tot ce e bun; el nu
drurnurilor. se , de prin dica de pe , ci o aci la alt
Bosnia, raiale s ocasiune. s'ar tntOmpla s o fure nisce de

Nr. 1. 1877.

www.digibuc.ro
 10
tot contribuabilul are s de Vitele Apoi un alt cas curios. Dela struguri se iea
mrunte se de luna , ; pentru vin se pltesce o deosebita;
scse la Peste an se pot epi- cine-va face rachia din trevele din drojdiile
, care nimicesc o parte din vite. Despre el trebue pentru acest o tacs
prejurare nu se tine o socotl : el Acesta era, este sistemul In Bosnia
trebue s pentru tte vitele , cte le avut Hertegovina , el a de repetite ori pe la
nu are bani s pltse, atunci ultima desperatiune la cele grozave asupriri.
care pretuesc
vite , , deck ar Dar greutatea povara impositelor, ,
In bani a impositulul. Cu ocasiunea avut mai de
bilelor se o de abusuri srma- numrul viitor al vom vorbi mai pe larg despre
nului : el platese uneori pentru o Hertegovineni Bosniaci.
mult begul o cash cum se cade.

CONVERSATIUNI.
Mania de a face politice vor cedeze Intru nimic parla-
De ce vor rsbie mentelor. Ba putem , pe
de In acest secol al un ceea ce mania de-a face politica. nu tre-
pe altul. bue ne acsta le este meseria!
Pentru lumea se In e de
rspunse Intrebatul. talente recunoscute. Acestia , frte putini la numr , se
In sine e fais ca rspuns; tte acestea, prin bunul simt, prin cunoscinte profunde,
vom abstrage dela Intrebarea trebue mrturisim, , prin sobrietatea In espresiuni prin demnitatea
el contine o dos de adevr, tot adevarul. In ce In tot ce
E adevrat a a o Dar cnd o legiune de vorbesc de
a In alte cari principie pe care nu le nu le respectA
se cu politica ; frte putini aceia, public nisce sclciate perverse silind pe
cari nu se - nu cei cetitorl eu cnd
ce precepeaa s o ; mai nechlemati vin reorganiseze statele re-
mult aceia, cari nici idea nu politica. scornsca spre a nelinisci
Cel mai nepreceput -gur are modesta publicul, pe un plan diplo-
pretensiune de-a , nu un Bismarck , dar cel ; cnd unele ca acestea vine arunci In
putin un Cavour, un Thiers, un de spune foc chiar serise instructive.
asemenea orn', nu e un candidat pentru casa Presa de avea pe drapelul nobila
nebunilor ,- ceva poti fi sigur , : de-a face se pare, devisa s'a
ncazul. schimbat, a ce
multe parlamente din Europa politica predomina se mult la producerea Intunerecului,
tte cestiunile politica cea politica plmdit creeril acelora cari nu
precep o din ?
alegtori , ca le Se e Acsta putin
apere interesele locali Indrepteze administratiunea , s Principalul e, publicul mal putin pacient.
justitia , controleze Intrebuintarea banilor de s'ar politica la cele terene,
s reguleze s echilibrege bugetele, s despre care am vorbit , tot ar fi ce-ar a
salutare pe terenul economic ect. ect. molipsit , ca o Intregul teren
Dar dintre , se ocup vietii
cu nisce cestiuni serise acestea? putini! Nu e rspAnti, cafenea, nu e local
ar se ocupe ast-fel de cestiuni , trebui public , nu se
studieze npte capul probleme economice Comerciantul taraba comptoriul;
financiare, Incarce memoria Intunerece de cifre. fuge din atelier; functionarul abia scape din
lesne este a face tot la o advocatul dela tribunal, profesorul din
interpelatiune
se crede la largul
care de care
acest term
apol ifos
care ignorant preotul din

Se face
frase,
Unii se
mare
dela alte

la o rspanti, altil
? -
nisce acestea: e cafenea restaurant.
politica, e e n- drumul spre acestia i-ar
politk Intelepciune mna strechia.
ce adeseori din acestea? ce , pe unde se ? Cu ce petrec timpul?
o fusiun Vo rbesc de afacerile private comunall, de
Dar acum pe pape patiuni, de feresce!
grasele diurne, trecem la Totl fac politica!

www.digibuc.ro
 E interesant urechia la cele ce se spun intime amid amanti nu pot scutite de
stinga drpta. din de se sparge face Ba, de pe
la sa un de sclei se mai mutt politicai studiele.
de nesciinta.
Un
secretele cabinetelor,
pe un diplomat
pe altul. Un
medic causele, din
care provine mrtea
nebunia Sultanilor. Un
barbier verdictul
despre diferitele
politice ale
rade pe redactori
sa
preotul tace ;
dnsul dovedesce ,
tte
tice sorgintea
originea pcatul
Adam. Un
pune In vedere
tele viitoriului ; nenea
prooro-
resultatul rs-
bielor stabilesce
Un
profesor iscusit desem-
po-
a Europei; un
cismar o taie due
croesce alta, care se
mai bine pe
calapdele sale.
se
contrare , apoi se
dispute netermi-
nabile. se
cu pumnul
In mas,
f)

Acestea se
I
In
de
sra de sra
la noptit A
a
mai departe,
e anul.
La economia de
timp nime nu se
desce. -
timpul drept bani. Dar
ce mi-a un glu-

nu se mai tin de acest

principia al ,
-fel n'ar fi perdut
timp pentru a mantinea o pace imposibil. vine dela Nevasta vrea
Nid cercul vietii , nid cele vorbse dnsul despre trebile economiei casnice. El

www.digibuc.ro
 12

tns din buzunar un politic , silesce pe bleta din gura vorbe

articolul de fond s dea de amor,, jurminte Nimic din tte acestea!
despre dnsul. Amantul cu desvrsire amorul , a vorbi de
de nevast, nu ascultA; e stare esplic sale situatiunea
s de acas o lase pe dansa s nu s o orienteze pe charta ce teatrul ect.
Fata e , despereze.
Cunosceam doul , cari din copilri Copiil din scl se dispute despre
de until altuia, pe strade. Mese ori se , se crt se
ar fi fost stare unul pentru altul. la btai.
Cu ocasiunea erumperil rsboiuluI ruso - turc ce s'a Bine lumea se
? Unul cu altul cu politicA.
desbinat pentru tot-deuna. Se ocolesc pe strad nu Peste curnd adevratiI politici eel
s se trag la o parte de pe scena
se uit

astpt
la altul.
amanti se iubesc de turturea. Bieta
foc pe iubitul sA. El vine sr. nebunii!
vor
cu - s

femeilor cetitrele Frumos compliment Noi vom damelor din America

nu cu vederea aceste ! Un scriitor german E. Berg una femeile de ginte latini bunul ; ele
descrie astfel frumusela femeilor : frumos in tinerete se departe de ori-ce estravagante !
cu numire; n'am vedut la nid un
popor figuri de adevr frumse For- a anul 1875 produs in Germania
matiunea a ovalul frumos mai 2,520000 hectolitri de vin de pe 96,000 hectare de in Lota-
regular, nasul e de o ochii, cu gene lungi ringia 490,000 hectolitri de pe hectare; Francia (a. 1872) 2,613,614
cu sprancene dese, sunt de cele multe intunecati, mai adese hectare produs 50,123,000 hectolitri de vin, Ungaria
ori de tot negri, ca prul, o espresiune am putea hectare dat 13,000,000 de hectolitri; Austria (an. 1870)
dice fantastica, care in de iritatiune, d. e. la concepe de pe 298,450 hectare scos hectolitri. Helvetia pe 35,967
un foc dar nid odat selbatic. lung se considera ca hectare a produs vinuri in valre de 24 miline de marce, Italia a
deosebita . . Figura statul sunt svelte defect, 20,274,000 hectolitri ; Rusia produqiunea vinului se urca la
forme frurnos rotundite o Picirele suma de ruble. anul 1875 Germania 5o de
i sunt fetelor tinere, ca fabrici pentru producerea de spumegAtre; .anul 1873
sunt elastice la un grad prin acsta ele fabricat in Francia 22,381,838 de de vinuri spum : din

ori-ce salon dela ar pe tte damele cred, ca acestea esportat 18,917,779, 3464,059 consumat
facilitate a impreunata cu in pro- Statistica tabaonlul anul 1875 cultivat in
vine de acolo, ele de tinere se deprind a poveri mai pe Europa de mji de tabac anume : in Turcia 1,000,000, in
cap.. - Mai rar german, i putea Austro-Ungaria 950,000, Germania 900,000, in Rusia
atribui asemenea Francia in in Italia 66,000, Belgia
principelul nostri vor fi aducend 5o,000, Grecia 40,000, in 40,000, in 10,000. Fabrid
aminte, principele Gorciacoff se in suita Alesandru II, de tabac in Germania 4000, in Austria (an. 1873) 27, in Ungaria
acesta visitase pentru prima Bucurescii. Un corespondent in preste 3oo, (an. 1872) 98, Danimarca
francez ne trei aventure ale diplomat capitala 69, in Norvegia , in Francia in Italia , in Spania 7, in
La principele Gorciacoff domnisrei 2.
Rosetti o alunec pe parchet se urca in testament interesant. Marseille a nu de mult o
spre a la un cal se sus care a lsat orasului testament suma de
cu tot. Pe podul Mogosei se rupse de franci. e menit a servi la fundarea
osia echipagiului principele cadu a dimpreund cu d-nul pentru Acest testament credem, e
I. Bratianu, Nid una din aceste nu avu felul
grave; din ele dat prine Gorciacoff ocasiunea de-a
face o gluma. El Oise d. Ion : am avut trel
de Pte d. CogAlniceanu, dca fi fost de Avis on. public !
fi reflectat la acestea: ! nu t semne bune
pentru un diplomat ! - Fia a fost onoratului sub
titlul Inaltul minister reg. de interne
femeilor face progrese in America.
tinuturile Kansas Wyoming femeile dreptul de vot, prin ordinul dela 5 Aug. 1877 Nr. 2523 ne-a inteNis
parte la alegeri politice, ba chiar functiuni pub lice ; functiunea formal folosirea Drept aceea am fost
de de pace din America o s modificAm numirea foiei de
'Statul New-York principalele la universitatile din am adoptat titlul prin acsta
Cornell din sunt ocupate de Cu ocasiunea unei conditiunile de abonament nu schimbat
reuniuni, anul trecut la New-York, a fost vorba de sp re
femeilor in staturile europene. S'a constatat, in Numrul I al se trmite ca
Germania cestiunea a Mceput stagnez e de un timp de numrul nu se va trmite la
Anglia lucrurile merg cu mult mai bine. Francia DoritoriI de-a abona acst foi stint a ne trmite
despre celelalte latine nu s'a fcut nid o ce
de-odat cu adrisele d-lor abonamentului,
damele americane despre de ginte : ele se
multamesc cu ce le-a dat natura, nu pretind alte arme pe asteptare fia nimnul nu se pte da. Pe timpul dela
pentru drepturilor secsului ele se preoc de plceri 15 Aug. la 31 abonamentul e de 3 20
de mode, conduc afacerile pe - de nas. - 8 lei.

Redactor: I. in Brasov. Editor: Visa on Roman in Tiparul lui W. Krafft

www.digibuc.ro