Sunteți pe pagina 1din 29

CINTUL

Aga vorbit-a llcrimind, gi flota


O lasl-n sama vintului gi-n tine
Ie"1-qlii:d_*$jg*paf ul" ce"l "eubeic,
L*"9-Cume-^Pro rele sp re I a rg le-n dreapti,
Iar ancora, cu indirjitu-i dinte,
Implint6 navele pe tirndul apei;
$i pupele boltite se ingiri
Cheniruind Ii manul. Tineretul
Pe tdrmurul hesperic se avinti:
A focului simin!-o cearc[ unii,
Pitit[-n vina creirenii. Iar altii
Conesc prin incilcitele hAtiqilri
Din codri, unde flarele s'e-ncuib6.
De cite ori gisesc gi cite-o api,
' Ei uniiCucernicul
altora igi dau de qtire.
Enea suie insi
p" raE"r[ys i*,,J*{c ci+ .0Bo1q-o C**n )
"siil{eAffi'.
Acolo, intr-o peqteri uriaql, L.i

In covru-i tiinuit Sibila gade,


.l ur-imprejur temuti pin' departe.
Ei ii strecoarl gindul siu cel vajnic .
$i duhul slu,piorocul cel din Delosz, [\ot-.";
Invederindu-i toate cite fi-vor.
Cu sotii sii Enea intr-acuma
sub bblta codrului zeitei Trivia3: t biul u I
Au giajuns la dauritultenrplu.
Fugind, cu aripi iuti, din a lui Minos
271
CINTTJL VI
PVBLIVS VERGlLlvs MeRO: Eryqgl

Crlie, D6dalusa - Pe cit se spune - Ciderea ta s-o incrusteze-n aur;


A cutezatvlzduhul s6-l desPice De doui ori lisi al tiu pdrinte,
3r&;'{;?iffi;;;[u"ut',
lin, pin[ la urmi,
^
I i'[ s\d.
) Neputincioase, bra{ele s[-i cadi.
gi toate pin' la capit l"-or cuprinde
Piin ger. Din zboru-i
El se opri deasuPra cetlluii Sorbindu-le din ochi troienii, daci
Calcidice. Atunci, intiia oarl Nu s-ar fi-ntors trimisul lui Enea,
Redhruit tZrdmu h"ri acesta, Ahate, adurcind pe slujitoarea
Arioile-lopeti el ti le-nchin6, Lui Febus gi a Trivieiqi tiica- c-;rlilo )
Lu i Claucu s, Dei fobe tu.€a grdiegte
Apolo, 1ie, ciitorindu-[i temPlu .
Flr[ pdreche. E-ncrustat omorul Asentenea cuvinte cltre rege:
[ .[' e ]ui Lui Androg6u6, pe-o pgarta, -ntii- Urmeazi ,, - irnprejumrea de Acum, Enea,
Nu-n g[duie si-!i desfhtezi privirea.
Vlistarele lui CecroPs', osindtte
dri.*ro,) Sl deie gapte prunci pe an - durere!"' Mai bine, dintr-o tunnl nenceputi,
S-a tras la sorti: se hodinegte urna. .lertfeqte gapte junci qi tot atitea
Pe poarta ceealalti se ridicb
Mioare, dupi datini alese".
Pimintul Cretei, inhltat din valuri. Cu asttbl de voroave-l agrliegte
n ici e-ntbtiqati Pasittes Sibila pe Enea, iar troienii
Cu taurul in taini-mPreunat[ - Nu pregeti porunca ei cea s{inti
Spurcati dragoste! - gi minotaurul: S-o-ndepl ineascl, -apoi, chemati de dinsa,
Vldstar jumate om, jumate tiari, Pitrund gi ei in pegtera adincd.
Un soi iorcit, amintitor iubirii lntr-un pirete uriaq de stinci
Nelegiuite. Dincoace se Pbate. Al murntelui eubeic e sipati
Vedei clidirea trudnic ridicatb O.grotl, c[tre care duc o srrt[
A Labirintului: cdriri Pe care De tinde, ugi o snti: pe acolo
Ritlcitorii pagi nu duc nicir'rnde. Se 'napoiazl tot atitea glasuri:
Dar, de uriaqa dragoste-a domnitei Prorociturile Sib ilei. Iatl
M ilosirdindtt-se Dedil, el insugi Ci au ajuns pe prag: ,, - Venit-a ceasul
$erpuiturile amIgitoare
S[ cercetim oracolul" - ea spune -
e-,r';fit le desciliegte lui Tes6use, ,,8 zeul, insugi zeul e in preajnrS!"
Orbetiipaqi cu el clliuzindu-i. Aqa in f'ata uqilor griit-a
intr-d lucrare meqterl ca asta, $ideodatd se schimbd la lati,
Ti-ai fi g[sit gi tu ttn loc de cinste, lar plru-i se zburli. Din greu risufli,
Icare, daci nu-l oprea durerea Silbatic i se um116 pieptu-n zbucium
De tatl. CIci de doud ori cercat-a Cumplit; ea pare-a cregte tot nrai mare,

I I- Eneida 273
2'12
PVBLIVS VERCILWS MARO - ENEIDA ciNrUL VI

Iar glasu-i nu mai sunl onrenegte, Cei prigoniti. Nu cer decit atita:
De iind de-aproape, mai de-aproape zeul O tari hotlriti de ursita-mi.
Cu duhul siu o cerceteazd:,,- Pregeti, AtLncea ctitori-voi lui Apolo
Troianule Enea, incd pregeti $i Triviei un templu, tot din marmur'
S[ te inchini la zeu cu juruinte? $i zile-sirbitori orindu i-voi
Dar, pini nu lbci asta, f'ereoat[ Cu nunrele lui Febus botezate13.
Rimine-va intrarea in licagul Pe tine inci te agteapt-acolo,
Cutremurat, parcl lovit de trisnet"- ln tara mea,l'ecioari milosirdZr,
Aga vorbi giamu{ipe dati. Un sanctuar mdret in care fi-vor
Fior de ghea[i le pitrunde-n oase Oracolele tale ageiate la
Troienilor, iar regele Enea $i fi-va-nscrisi soarta cea de taini,
Din f'r.rndr,rl inimii-qi revarsd ruga: De tine, citre neantul lneu, rostitl.

'D" Apolo,
,,- totdeauna ti-a tbst milir I
Birbati de soi ti-oi rindui ca preoti.
'
.un,tp"trele grele rile Troiei... Atit te'rog: prezicerile tale,
Doar tu i-ai indreptat lui Pdris bratul Nu lturrzelor le-ncrede: sd nu zboare,
$i suli[a dardani ce pe-Ahile -
De iu!ile-adieri invirte.jite,
O biaii jucirea a vintririlor!...
Rdpusir-l-a. Obladuit de tine
Atitea mlri ce-nconjur liri intinse Rosteqte-rni-le inslti tu, cu v iersu-ti !"
Am str'lbitr.rt de am aiuns la neamul Acesta l'u, griirii lui, stirgitul.
lr Dar; rreribdindu-1, inci, pe Apolo,
indeolrtatilor nrasil i ; bhtut-am
Si taiina Sirt"l"lr vecini. Avart se zbate-n pegteri Sibila,
"'u iat, -am pus piciorul
piila la urm[, Doar ar putea, pe zeul cel^puternic
Pe al Italiei 1Irm, ce ne sciPase Si-l scuture din pieptu-i. lrrs-acela
Mereu dirr ochi. O, dac-ar fi s[ tle Mai abitir i-nfrinl gura-n spume,
Ca si ne bintuie doar Pin-aice Silbiticita inimi i-o moaie,
A Troiei piazlrea. O zei,zeite, $i-ncearci, asuprind-o, s-o mlidie.
Voitoticirora Ilium qi fhima $i iati, aducind pe vint rispunsul
Dardahiei v-au stat in cale. Haide{i, Sibilei, se ciscari de la sine
Cuvine-se de-acum ca neamul nostru Tocaturile pegterii, o sut[:
S[ capete a voastrd indurare. ,,- O tu, cel ce abia scirpat-ai teafbr
$i tu, care cunogti ce va si fie, Din grelele prinrejdii ale nririi:
Preaslintl preoteasi, ha i, videgte Mai grele, altele, pe-uscat te-agteapti.
Cl teucrii s-or statorniciin Latiu Aiunge-.vor troienii pe meleagr.rl
Cr-r-ai lor Penati pribegi, cu zeii Troiei I-avinicr); leapida-ti din suliet grija

275
cirvru vr
PVBLIVS VERGILIVS N4ARO- ENEIDA

Aceasta giindatd ei dori-vor ,,- Fecioari, nu e chip al suferin[ei


S[ nu fi-ajuns nicicind. TAresc rizboaie, Surprinzitor sau nou sd mi se par6.
Rizboaie crincene. PotoP de singe In sinea mea le-am presimtit pe toate
V6d riurind pe Tibru-umflat de spume' $i toate le-am plinit pini la cap[t.
Si nu-ti va fi lipsit nici Simoisul, Un singur lucru te mai rog: aicea
Nici *antul16, nici danai in alte staniqti, Se zice ci e poarta care duce
Pe celilalt tirim. Aici biltegte,
Nici inci un Ahil, dintr-o zeitl
Nbscut gi el, in Latiu". Iar lunotra Din Aheronlo prelinsi, o biitoacl
Va fi mereur in preajme, hlituindu-i Posomoritl. Fie-mi dat si intru,
Pe dardanizi. $i-n tot ristimpu-acesta
Sd-l v1d pe preaiubitul nrer.l pirinte.
Cercat de grea restrigte, indurare
Invald-mi dar drumul qi deschide-mi
La cite neamuri gi cetali itale Intraiea slinti. Eu l-am scos din flicdri,
fi;i uei cere. Pricind acestei Din iuregul puzderiei de suliti,
Nenorociriva fi, din nou, o soati Purtindu-l pe-ai meiumeri gi smulgindu-l
De neam strlin gi o clsitorie Din mijlocul vrijmagilor. Pe mine
Di;;; "fir'din larl incheiatirs. M-a inso{it in drumul meu, pe-atitea
Ta I azu ri, infiuntind deopotrivl
Tu nu lisa sl te-ngienunche greul'
Ci-nfruntl-l cu mai mult6-ncumetare Urgia cerului g-a mirii, b6lnav.
Chiar si decit (i-nglduie ursita. A indurat mai multe decit poate
De necrezut, dar calea mintuirii Un biet bitrin nevolnic si indure.
Deschide-ti-se-va dintr-o cetate Ba inci m-a indatorat,la tine,
De greciditratale". La pragul t[u sI vin smerit, cu-aceast[
- Cu- astt'el de cuvinte, Rugare. Fie-li mi16 deci, preabuno,
Din peqtera-i, Sibila de la Cume De tat[ qi t'ecior, te rog, aibi mili,
Prezice intimpl lri intortocheate, Cicitoate-s in puterea ta. Hecate
Fiornice, qi url6-in vigiuna-i, Doar nu degeaba te-a fbcut stipini
Pe sfintele Avernului dumbrave.
Cu taine adevlrul mestecindu-I,
Pe preoteasa de delir cuPrinsl
Dac, -ajutat de lira sa din Tracia,
Atii de crunt o zgil{iise zeul De sunetu-i riscolitor, putut-a
Cu fiiul lui; atit ieladinc sucise Orf'eu2l sd cheme umbra Euridicei;
in pieptul ei, Apolo, strlmurarea-i' Dacd, murind la rindul lui, gi Poluxr
Cind t'uria Profeticd se stinse Putut-a si riscumpere din moarte
Pe l'r'ate-sitr, gi-acuma bate calea,
$i i se potoli sPumata guri,
Erou-Enea incePut-a astf'el : De-atitea ori, de pe-un tirim pe cellalt;

277
27 (t
chrrurvr
PVBLTVS VERCILIVS IVTARO - ENEIDA

Daci gi marele Teseu, gi-Alcide3... $i nu poate picior dc om pdtrunde


In subpdmint, pin[ ce omu-acela
La ce-ag mai aminti gi de acesta,
Ci doar gi mie neamul mi se trage Nu va fi rupt de pe copac mlddila
De aur. Iar frumoasa Proserpina
Din Joe preaputeruicul". Cu astt'el
De vorbe se ruga,linindu-gi nrina A datporunc[: daru-acesta sieqi
Pe-altar, Ettea'*. Preoteasa-atuncea S[-i fie-adus. $i daclrupi lEstarul,
Se gi iveqte,frr'zAbavn, altul
Aqa-ncepu: ,,- Fecior al luiAnhise,
Troian nhscut dintr-o cereasci stirpe, De aur, gi-i dau frunze din acelagi
Ugor e coborigul sPre tlrimurl Madem. Deci, ridicindu-li ochii, cat[
De sub pimint: gi zi, qi noaPte, Poarta $i, de-o g[segti, cum datiira o cere,
Posomorit-a nror[ii e deschisi. Cuminarumpe-o. Creanga de la sine,
Dar s[ te napoiezi, s[ iegi albrl-n De bunlvoie s-o 16sa desprins[,
Lumina cea de sus, acesta-i greul, Darnumai daci egti chemat de soart6..
Aceasta-i truda. Doar citiva - pe care Altftl, cu nici o sill de pe lume
ii indrigise .Ioe, sau virtutea, Nu-i izbuti s-o smulgi, ba nici cu fierul
Arzindu-le in piePt, ii ridicase Cel aspru s-o retezi. Pe ling6 asta:
La stele, soi zeiesc, - au fost in stare- In timp ce tu wei de la mine sfaturi
Meleagul tot p-idrrri il inrpresoari, $i pregeli ling[pragul meu, aice,
Cocitul lirrced) irnprejur le scaldd, Din sotif t[iitizaceunul teao[n.
Cu negrele-i meaudre. Dac[ totuqi Cu le$i-i floti-nneage piigdrindu-1i,
Atit de mare-ti este-n suflet rivna, Iar tu nu gtii nimic: redE-l tlrinii
gi-aqaz6-i in mormint, unde-i e locul.
Atit de mat= iindtrl de-a strlbate -.
iiid*iaiitrdJri mlastina stigiani'o ., Mioare negre du acolo, asta
$i Tartarul cel negru-n doul rinduri'' Si fi e-ntiia j ertfr -a isplqirii.
Aga vedea-vei, pin' la urm6, crtngul
De a-l vedea; de-[i place !ie-o trudl .
De onr nebun si-ntiunti, itunci asculti De lingl Stix gi {ara-n care viii
Ce trebuie plinit tnaiinainte. Nu pot rdzbate"'. Astfel ea griit-a
Pitit pe-un arbure cu umbra deagg $i, gura ferecindu-qi, amuleqte.
sia rimul cel cu frunzele de aur3, Posomorit, cu ochii in tdrin[
Cn, tot de aur, gingaga-i tulPin[' Pdgegte-Enea, pogtera lisind-b,
Se zice ci-nchinat l'u Proserp inei' $i tulbwi intimpl[ri frImint[-n sinea-i.
Iunona din lnferne. il ocrotegte Allturi merge credinciosu-Ahate,
De pretutindeni o PIdure: ulnbre Greoi cllcind, impresurat de-aceleagi
il ferecl in vli de-nturtecime. Nelinigti. Ei se sfEtuie-ntre dingii

278 279
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA CINTUL VI

in fel gi chip: de care sot, Sibila Cel vechi - afunde vizuini de fiare
Cad brazi; de loviturile slcurii
-
Ziceacl-i {eapdn? TruPul cui, acuma, -

Au sl-l astiuce ei? Cind colo, iati, Huiesc ste-iari; despici trunchi de frasini
De cum ajung, il gi vdd Pe Misenus $i lemnul tare de gorun, cu icuri.
Zdcindpe prund, rlpus de-o moarte cntnti... De sus, din munli, ei prlvilesc la vale
Misenus Eolidul, decit care Mojdreni inalti. In fruntea tuturora,
Mai vrednic nu se aritase nime Trudind aliturea de soti- Enea
in megtegugul de-a-i chema pe oameni ii gi indeamnd, ingfEcirid s[curea
La lupti, de-a incinge b[tllia $i el. Privind pldurea lEr'de caplt,
Fbcind si sune goarna de aram6. Frlmint[-n sinea sa cea tristl ginduri,
Lui Hector falnicul, cindva lo Troia, Llsindu-gi rostulasttbl s[ se roage:
Tovarig ii t'usese. Ling5 Hector ,,- O, daci-n codrul ista pururelnic,
in l;rptl se-avinta, la f'el de meqter Pe-un arbure, ni s-ar ivi mlIdita
Si iufle-n goarni qi s-arunce lancea. De aur! Ci doar nunrai adevdrirl,
Iar dupl ce pe Hector, de viatl Misenus, despre tine spusu-ni-l-a
L-a despuiat, b iruitor, Ah ile, Sibila". N-apucase-a-nch ide gura,
Atunci, viteaz intre viteji, Misenus Cind doui porumbile-nrr zbor veniri
Se-al5turi dardanului Enea Din slivi ii fala lui !i se-aq ezari,
Ca so[, nevrind pe altul s6-l slujeascd, Pe iarba verdelCunoscu viteazul
Mai mic la vrednicie decit Hector. Atuncea paserile nraicii sale;
Dar, cind cinta din scoica lui scobitl, $ i-nvoioqati incepu ru garea-i :
Ficind intinsul mlrii sb risune ,,- De e vreo cale, t'iti-miciliuze
$i-n nebunia-i, chiar pezei chemindu-i $i, din vizduh, petrdceti-mi-n cringul
La-ntrecere, atunci rivnaciul Triton - Unde un ram de pret qi-arunci umbra
De-i vrednici povestea de crczare - Pe rodnicul pdnrilrt. Iar tu, zeitl
inconiurat de-un briu de stinci pr^inzindu-1, $i maic-a mea, nu-ti oropsi feiiorul
il cut'undd sub spuml de talazuris. La ceas de cumpini!" Criind aceste
Acuma to{ijeleau cu bocet mare, Rimase nesmintit, in adistare:
.lur-imprejur, mai abitir Enea Ce semn i-or face, incotro vor lua-o?
Cucernicul. Duc grabnic la-mplinire, Porfimbele, la mic[ iniltime
Plingind, invS{[tu rile S ibilei, Zburind gi pigulind ici-iolo iarba,
Cl nu-i rdgaz.Adunl lemnirie Se tot duceau, dar nu prea mult, ca ochii
Pe intrecute, si tocmeasci rugul, Urmiritorilor si nu le piardS.
Nlllindu-l pin'la cer. Se duc in codrul La poafta duhd itoru lu i Avernus

280 281
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA CINTUI, VI

Cind ele-ajung, cu sprintene aripe I)e p r"rrpu rI aru nci, -nrbrlcri ln i nte
Se naltl gi, vlzduhul spintecindu-1, Obignuiti lui. Pe umeri, altii
Pe arburul cu indoitl tlre, Prind uriaqa targd - datorie'
Cuibarul indelung rivnit, s-agazd. .lalalnici - g i, fetele-ntorcindu-gi,
De-colo, printre celel alte ramu ri, Sub rug ei potrivird torta-aprins[,
Striluce izbitor rnlddita de-aur. Aga curn cere datina vechimii.
in toiul iernii, astf'el in'verzegte, De-a valnra irnbulzite, ard acuma
Cu fiunzl noui, viscul. Nu copacul Prirroase de tinriie, jertt'e, -ulcioare
Pe care s-aciueazl, -l odrlslegte, $i oleul vdrsat cu-rnbelgugare.
Dar el, cu mlade gofi'lnii, cuprinde Du pri. ce'luneci cenuqa-lt tirni_
Ale copacului rotunde ramuri. $-a l'outrlui vipaie se potoale,
Aga-n stejarul celcu umbra deasb $i ranriqi(ele cu vin le spald,
Se-n litiga inldstiritul aur $i scrunrul sugitor. Iar Corineusi2
$i s-auzea, la orice adiere, Cu nrare gri-ji oasele le-alege
Cum tistuie metalica tlblitd. $i-n chiupLrl de ararni le astruc5.
O-ngtbcl gio rupe-atunci bnea Tot el, de trei ori sotii-gi inconjoari
Cu rivnl lacorni, gi i se pare Purtind un ol cu apa isplgirii:
C[ ramul pregetl; q-aga il poarti Un rarrr de-oliv mirnos in ea nruindu-I.
La pegtera Sibilei. lar troidnii, Cu roua cea uqure ii stropegte.
Pe tdrnr, se tingr-riar"r dupi Misenus Pe cei de Iati-astlbl ii llrnLrreazl
Cu nesecate lacrimi prinosindu-i Rostind, de'btrrt rinras pe veci, voroflve.
Nep[sltorul scrum. Int?i ridici Cucernicul Enea ii durelzi
Un f'alnic rug, din loazbe rdginoase Mormilrt setnet (deasLrpra a gezindu-i
$i ciompurri de gorun, a clrui margini Irrsenrlrele vietii lui: o visll
Le impletesc cu liunze-ntunecate. $-o trinrbitl) lh poala unui murrte
Agazl ch iparogi de-ngropiciune Inalt, ce-i vegn iceqte arn irrtirea:
ln fafa rugului, impodobindu-l Misenus - gipurta-va acest nume
Cu arnre care tirlgerl la soare. De-a pururi. Slvirgind Enea asta,
Irr vase de aranrd dind in clocot Porr,rncile Sibilei le urnreazl
Pe fbcul viu, duc altii apl flarti CLr s?rg. O pegteri era acolo,
$i trupul cel pe veci'ricit il spali De necuprins, cr,r-o guri uriagir
$i-l ung cu iruri. Se aude geamit. Tiiat[-n stinc6, bine stri.iuiti
Apoi pe-o nisllie-agazl mortul De-un negl'Lr tbu'i3, cle belna cea codreani.
Cel irrdelung jelit. Deasupra, straie $i nici o zburitoare pe deasupra
282 283
PVBLIVS VERCILIVS [4ARO - ENEIDA CINTUL VI

Nevitlmatd nu putea si treacl: La drumte-aqterne. Trebuie acuma


Aga se revdrsa, din hiu ca smoala, Viteaz si fii, cu inimi birbati".
Duhoarea, risip indu-se-n tdrie. Atit a spus gi-n pegtera deschisi
(De-aceea greiii ii qi zic,,Aornon"s Vifornic dete busna. Iar Enea
TErimului acest). Iar preoteasa Neinfricat Ei-urmeazi cdl6uza,
Aduce patru junci, pe spate negri, Dup-al ei unrblet potrivindu-gi pagii.
Le varsl vin pe frunte; dintre coarne O zei-, stlpini pe-a sufletelor mini,
Smulgindu-le un smoc de pdr, il pune Tu Chaosa2, gi iu Fldgetonas, rneleaguri
Pe focul stint, ca prinr prinos Hecatei, Ticute pin' departe-n bezna noplii,
Cu glas ?nalt chemind-o pe zeita Lisati-ml sd.spun in clipa asta
Puternicl-n Infern ca qiin ceruri. Ce-am auzit. Cu-ngiduinta voastrl
ii hAcuiri altii cu junghere Voi da-n vileag intunecat6 lucruri,
$i singele fierbinte-l adunard .-* fu bezna dirr adincuri tdinuite.
In cupe-adinci. Cu sabia-i, Enea ^-
.lertf'egte-n cinstea maici i Furi iloP * Sub lincedinaintau
lffirbrateci ?n noapte singuri
lumin[, prin coclauri,
$-a sorl-sii, Tlrina36, o mioari Degartele tirimuri ale Mo(ii.
Cu mite negre; tie, Proserpina, Aga e drumul prin piduri, bind luna,
O vacd stearpi itiorinduieqte". Acum iegind din nori, acum ascunsl,
Apoi, spre slava'regelui din Tdrtafs, Lu mina-gi rrr icgoreazi, iar[ .loe
Ridicl un altar s-aducl iertlb Cu umbrb podidegte tcit vizduhul;
La miez de noaptee, aruncind in fliciri $i toatelor, din lumea asta, lucruri,
$i c[rnurile taurilor, toate{, O noapte maqteri le-a qters culoarea.
$i, peste m[runtaiele cuprinse In fa{a tindeichiar*u, in defileul
De foc, uleiul unsuros virsindu-1. Inf'erhului, s-a tbst cuibat .Ielania
Dar iat[ cI, spre ceasul inzoririi, $i Frlmintirile neiertltoare.
Cind sta a risiri goimanul soare, Acolo sint gi sarbedele Boale,
Pimintul prinse-a geme sub picioare $i trista Bhtrinete, mihn itoare,
$i se cl[tiri arburii din codri $i Spainra, Foanrea ce te-nva[[ R[ul,
In virffurile lor, gi incepurl M izeria, de care ti-e rugine, '
Citelele sd urle.la sosirea $i alte ar[tiri ingrozitoare:
Ze'rteiat. Stri g1-atuncea preoteasa: $i Moartea, gi anrara Sr,rf'erire,
,,- Cei nechemati departe si rimin[, $i Somnu-apoi, al Morlii fiate geanrin,
Departe; gi si piard din pidure. $iticiloasele Pllceri din cuget,
Iar tu, smulgindu-{i sabia din teaci, $i-uci gdtor, pe praglll di mpotrivl,

284 285
PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA CTNTUL VI

Rizboiu I, q-ale,Furi ilor lavili Cirunti barbi pe obraji se-ntinde -


O" n"t, qi'Vrajba cea clescrei'eratd: Purcoi ne{esilat: in ochi -jiratic;
Cruntate panglici iiinnoadi pirul $linoase lclrente, clr Ln'r nod legate,
in care colciie nipirci. La miiloc li curg de pe un urnlr. Elimpirrge
Un ulm gigant, umbros iqi destbqoari, Cu o pr{jinl luntrea nrg-inie
La nigte brate, cloatttbele bltrine. $-o cirnruie cu pirrzele. lntr-ilrsa
S-au aciuat cold - aqa se zice - Petrece ale nroftilor niluce.
Nimicnicele visuri, stind liPite Bltrin e zeul, dir vin-ioasi incl
Pe liecare trunzi - cite unul. $i verde bitrinetea lui rimine.
Pe lingh asta, soiuri peste soiuri Mu lti nrea rdsfi rati, intr-acolo,
De I igh ioarre-s adunate-acolo. Cltrb liman clidea nivali, toat'[:
La poarti chiar slliqluiesc Oentauri, Neveste gibirba{i; gi sulletele
$i Scilele cu indoiti fire, Vite jilor eroi; qi uenuntite
$i Briareu, cu bratele-i o sut[, Fecioare; gi f'eciori; gi tineri, care
$i gadina din Lertta, cu-al ei guier Fuseserf, zvirlitipe rug, sub ochii
De groazi, gi Hinrera-ncinsi-n fllclri; Plrintilor'.
Harpiile, Gorgortele gi ulnbra ..,< Lalntiiul fiig al toamnei
t.u i berion, nXhoada'cu. trei tnrpuri6--- *.$ Aluneci la fbl de multe f'runze
Cutrenrurat de spaimi dintr-o dat[ in codri. gi la l'el de nrulte paseri,
Errea-gi smulge palogul din teacl Venind din largul volbr.rrat al rnirii,
$i iazmelog ce cltri el se-ndreaptb, La {6rm se bulucesc, atunci cind iarna
Li-l pune intpotrivi. Dac-atuncea Le iuglreqte dincolo cle ape,
Nu i-ar li spus Sibila cea cuminte Gon indu-le sprc insorite plair.rri.
CI-s aritirri tirave, lbri trupuri, Star"r rughtori, sI treaci primii riul
Nlluci deqarte filfiind pe-acolo, $i bratele intind, cupringi de-iindul
Se nlpustea asupri-le cu sPada, Linranului potrivnic. Dar luntragul;
Lovind - zadarnic - lriqte biete umbre... Burzuluit, ii ia acr-rnr pe unii,
De-aici itrcepe drunrul care duce Acum pe altii. Izgonindu-i insl,
Spre riul Taftarului - Alreronul: De-al tdrnrulu i nisip departe-i {ine
Btulbure de nril gi-i tierbe valul Pe ceilalti. Riscol it cle-nvblnriqire,
in gtioalne-adinci; nisiptrl gi-l degartl Griiegte.luimit Enea: ,,- O I'ecioard,
ScLr ipindLr-1, tot, Cocittr lu i. ]egheazi Te rog si-nri spui ce-nseanrni valma asta
$i riu, gi ape liorosul Caron4n, La riu? $i sul'letele astea toate
Spiimintitor de scirnav el se tine: Ce-i indtl iesc? $i care-i deosebirea

287
WBI"IVS \lERdLM IvIARO - ENEIDA
clrrul vr
Cdunele de tlrm se-ndep[rteaz[ Cirmaciul Palinur, cel ce cizuse
Trigindu-se hapoi, iar cilelalte Deunizide lo[iip6-n sorb de valuri,
Brdzdeazl apa verde-vine{ie cild
Cu vislele?'t Batrina Preteas[
Pe scruta, pe marea libiani,
A stelelor umblare. Cunoscindu-l,
in citeva cuvinte ii rispunde: Cum trist trecea prin umbra-mbelqugati,
,,- Fecior al lui Anhis, neindoioasd r-o la nalnte-Enea, agrdindu-l:
A zeilor ml[dit6. ai in fatd ,,- Au cnre zeu brilrcitu-te-a-n genune,
Ale Cocitului idinci moiirle l.ipsindu-rni de tine, palinuruJ?
$i smircul Stix, pe care inqiqi zeii llai.spune, cici Apoto, pin-atuncea,
Se tem sd jure stimb, ademenindu-I. Nicicind 1ir! rnine nu mi viclenise.
Iar liota ce-o vezi aici e-a celor Doar despre tine m-a-nqelat rispunsu-i,
R[magi neastruca{i. Vislagu-i Caron, Cici prorocea ci vei rirrnine tealir
Iar cei purtati pe v'al - sint astnrcatii. Pe mdri qi veiajunge.irnpi-rltni
Dar hfnu-i'esie d4t, din!6nnul gloazei Cu n9i pe-ale Ausorriei nreleaguri.
S6-itreac6, peste riguqitei Aqa igi [ine-un zeu fisiduintc?..
"bi*iin fine,-odihni
pecit cind gi-au aflat, Iar Palinurus ii rispuride astltel:
In potrivit silaq - ale lor oase.
Ei r[t6cesc o sutd de v6leaturi
,; O clpitane, tiu il lui Anhise,
Nu te-a min{it oracolul lui Febus,
Tot filfiind in jurul [stor !5rururi. Nici de uruh zeu n-am fbst brincit in mare.
Abia atunci ii va primi luntragul Pe cind pizeanr cu striqnicie cirma
$i vor str[bate apajinduiti. Cu care indrumam plutirea navei,
Se-opregte-atunci feciorul lui Anhise Vru marea,-n silnicia-i, si mi-o smulgi.
$i nesmintit rimine-n chibzuire, lar eu, tinind-o strirrs, cu ea in nrini -
Cdci multe se involbur6 in sinea-i, Mi pribuqii, tirind-o dupi mine.
lar mila de-a lor zodie nedreaptl Mi jur pe marea-n veci incrincenati
il covirqegte. Tiigti ii vede-ac6lo
$i v6duviti de cinstea-ngropEciunii
!i nu de dragul meu mi prinse llrica.
Nu. Mi temeam ca nu curnva linsiti
$i pe Leucaspis, gi pe cdpitanul De cirmi gicirmaci, impresurati
-
Cor[biilor Licieni - Oronte*'. De-umtlate valuri, - nava si te lase.
Pe cind pluteau pe marea-nfurnmati Trei nop{i de vijelie nri tirise
De Tioia depirtindu-se, Austrul Tu rbatu I vint pe-u riegegti talazuri...
I-a nimicit, rostogolind gi nava, Abia irr zorii zilei cei de-a patra
$i pe niieri sub maldirul de ape. De pe un virfde valzirii in zare
$i iat[, ii venea-n intimpinare Italia! M-apropiam de coasti
288 l9 - Encida
289
PVBLIVS VERCILNS tvlARO - ENEIDA
CiNTUL VI
Incet, incet, inot. Ocrotitorul
De spaima multelor din ceruri semne
-
Uscat l-ag fi atins; nigte silbatici
Inrpinqi, vecinii tdi, pinl depafte,
Pe cind cercam cu miinile-nclegtate
De-a lungul gi de-a latul, prin oraEe,
$i-mpovlrat de ligtavele-mi straie Cinsti-1i-vor rdmdqitele, durindu-ti
S-apuc un coll de stincd - tiblriri
Mormiht gi prinosirrbu-te acolo. '
Cu fier asupri-mi, socotind - neghiobii - Iar locu-acela, dincolo de veacuri,
C1-s pradi. Marea-mi stipineqte trupul
Chema-se-va ca tine, Palinurus".
Acum; gi rni tot zvirl spre coasti vinturi.
Din sufletu-i mihnit, cu aste vorbe
Deci: pe a cerului lumind dulce,
Nel inigtea-i ogoaie qi durerea-i,
Pe-al vietii duh, pe duhul lui Anhise,
Un pic se ntulcomi. Se-nvioreazi
Pe mugurul nldejdii tale, Iulus, - Cd-n veci un llrm purta-va al siu nume.
Te rog, nebiruitule, mi scapi
Deci, in'cepuiul 4tUrn il ispriveqte
De blestemul acesta qipresar6,
Apropiindu-se de riu. Indatd
Cl-ti st[-n outere- tdrnl oeste mine Ce il vdzu, din luntrea sa, ndierul
gi citre portul veiihas telndreapti.
Cd rrainteazd prin ticutul codru
Sau, dac[ e vreun chip qi ti-l arati
Plgind citre liman, i-o ia nainte
Divina maic[-a ta (cdci nu-mi inchipui - $i-l agriieqte astfel, probozindu-l:
Cd fhrA voia zeilor te-ncumeti
,,- Oricine egti tu, care vii sub arme
Sd treci asemeniriuri, tiul stigic),
La apa noastri, haide, zi,ce cau(i?
Atunci, intinde-mi mina mie bietul Te afli-n lara Umbrelor, tlrimul'
$i-aburc[-mI in luntre lingir tine, E-al Somhu lui g-al Noptii-aromitoare.
Ca, dincolo de apI, dupd moarte,
Poprit e celor vii si treaci riul
Micar, si allu un ungher de tihni. in luntrea stigiani. Rdu imi pare4e
Aga grdise el, Sibila insi
' R[spunse-aqa: ,,- De unde, Palinure,
Cd-n drumul lui, l-am luat cu mine-n barci
Pe-Alcide, pe Teseu gi Piritous$,
Nesiburita asti rivni-ti vine?
Mircar ci spila lor era zeiasci
Chiar vrei, neastrucat', si vezi tu Stixul
Cu apa lui gi riul Furiilor, $i de nebiruit - a lor putere.
Pe paznicul Tartarulu i, pe Cerber)r,
Splimosul? $i pe tirnrul dimpotrivl
Ce incepuse-a dirdii de t'rici,
Si treci, fhr'de a zeilor porunci? L-a pus in lanturi Hercule, smulgindu-l
Inceatl si nidijdui ci, prin rugd, De lingi jiltul insugi al lui Pluto.
Po[i si indupleci zeii giursita. Iar ceilal{i doi au cutezat si fbre,
Dar ia aminte la ce-ti spun, cl-i dulce, Din patul'sotului, pe Proserpina,
A greleitale cazne, rningiiere: Pe Doamna Iadului".
290
291
clrm-n vr
PVBLIVS VERCILIVS IV{ARO - ENEIDA
Iar prin despicituri, duium de api
La toate astea Pitrunse-n ea. Pe amindoi ii trece,
Rispunse preoteasa lui Apolo Pini la urmi, dincolo de fluviu
In scurt: ,-Nu gind viclean ne min6-ncoace; $i teferi iiagazi, pe Sibiln
. Nu te ldsa intdrttirii pradi. $i pe Enea-n milul cel scirbavnic,
Nu-!i sint vrdjmaqe, Caron, aste suliti. In pipurig verzui. Tirimu-acesta
Din partea noastrd, poate si tot latre. Il face si risune cu lltrahr-i,
Din vizuinea lui, al Mor{ii paznic, Din trei gitle.iuri, ditamai dul[ul:
Huiduma de duliu, punind pe tugd E Cerber, tologit in vigiuna-i
Sdrmane umbre,lbrb strop de singe. Potrivnici drumetului ce vine.
Iar Proserpina poate sl-iplstreze De gerpi colciitoii zburlit ii este
Neprihinit, lui mogu-siu)r, ietacul. Crumazul intreit. Sibila-l vede
Vestit prin vitejie qi evlavie $i-i qi arunc[-o turtd-adormitoare,
Coboaii-n lumea Umbrelor Enea Cu miere gicu buruieni vrdjite.
jTroianul, ca si-l vadi pe-al siu tati Iar el, turbat de himeseali, -ngfbci
I In T6rtar. Dac[ nu te migci semnul Gilugca ce-i f'usese azvirlitl
'Unei iubiriatita de smerite, $i-n clipi chiar, i se innroaie trupul,
Te uitd, recunoaqte creanga asta $ i, agternut plmintulu i, se-ntinde,
($i scoate-n priveliqte ramul de-aur Cit e de lung, in toati vigduna.
Ce-ascuns stituse-n straiul lui Enea)". Vizind ci paznicul de somn topit e,
Atunci se potolegte ca prin farmec Enea umple cu ftptura-i poarta
Minia cea turbati a lui Caron: $i iute piriseqte tirmul apei
N-a fost nevoie de mai multe vorbe, Ce indlrdt n-o poate trece nime.
Cici el privea uimit prinosul sacru Pe dati s-auziri glasuri, scincet
Al ramului vrljit, pe care-l vede Prelung: pe-ntiiul prag al Mor[ii
Din nou, dupi amar de vreme lungi. Sint suflete de prunci, tinguitoare.
Deci, luntrea cdtrln i.-' o urneqte Lipsindu-i de lum ina blindi-a vie{ii,
Apropiindu-se de tirm. Pe urmi Snrirlgindu-i de la sinul dulce-al mamei,
Conegte sut'letele celelalte, Sorocul maEter ii ripi pe dingii
Ce se-aciuaseri pe lunge laviti, $i-i cufundi in moafte devremie.
$i pirtie croiegte printre ele, Al6turi sint cei osindili si piari
$i-n barcd il primegte pe Enea, in urma-nvinu irilor n jdrepie.
O namili de muritor. ScriEnit-a, Dar rostuit le-a tbst silagul ista
Din tresti i impletitd, luntri goara Prin tragere la sorti, de cltre-un jude,
Sub greutatea viului Enea.
293
292
P\IBL|VS VERCILIVS t\,lARO - ENEIDA chrruLvr
Iarjudele e Minos53, care urna Feniciana, infr-o selbl-adinc6,
O scuturi; el cheamb si se-adune Iar cind eroul cel din Troia-ajunse
4.
Tlcutul slht al umbrelor qiaflli In preajma ei gi-o cunoscu prin umbrd
Ce-au sivirgit in viatl, ce picate. (Aga cum la-nceput de luni nou[
Stau trigti in preajml cei ce, lbr'vreo vini, Sau vezi, sau crezi clvezi,pe cerul noplii,
Cu mina lor gi-au cigurrat sfrrqitul Cum se ridic[ dinhe neguri luna),
$i-urind, cu-asupra de m[sur1, viata, Atunci il podidirl lacrimile
S-au lep[dat de ea. Acuma insl
$i astfel dr[g[stos ii gl[suiegte:
-
Cit ar dori - in slava nalti-a zilei ,n- Nefericit[ Dido, aqadarl
$i truda qi mizeria si-ndure!... Era adev[ratd vestea care
DestinLrl e-nrpotriv[. Smircul groazei Mi-ajunse la urechi, ci eqti pierduti,
Ii fbrecl cu briul lui de unde. Cd singurl cunnatu-li-ai via!a?!
f)e noul ori incir-joiat, acolo Vai mi6, c[ !i-am folt pricirii morlii!
litintuiegte Stixul. Pe zeii cei de sus ii iau ca marturi,
Nu departe $i aqhii, gi sfinlenia intreagd
Se destEgoari, cit cuprinzi cu ochii, De-aici de sub iremint, c[ f6rb voie
Cinrpiile Jelirii. Astl'el lumea M-am dep6rtat de ![rmul t[u, regini.
Lezice. Sint aici poteci de taini Minat am fost de-d zeilor porunci
Pe unde se ascund acei pe care Ce printre umbre m[ silegte-acuma
I-a mistuit cu apriga-i otravl Si umblu, prin paraginile-acestea -
Necrutitoarea-nrol i nr[-a iurbirii. Prin locuri mucede, m[rdcinite.
Plduri de mirlsa ii ocrotesc. Dar chinul Nici nu mi-ag fi inchipuit weodate
Nici duph moarte nu-i rnaipiriseEte. C6, prin plecarea mea, i1i c[qun {ie
in ist ungher pe Fedrass gipe Prociiss6 O-asemenea durere. -Ofreqte-li itaqii
Le vede, gi pe trista Erillla)':
$i nu te-amistui privirii mele.
Ea rana igi arat5, ce-i llsese De cine fugi? E cea din urmi oar6
De crudul ei f'ecior pricinuiti. Cind pot s[ te-agr[iesc: a$a ni-i scrisa".
Evadne58, Pasithe sint acolo Cu-atare vorbe incerca Enea
$i merge-n prea-ima lor Laodamiae S[-i stimpere pomirea arzdtoue,
$i Cenisro, tinir tirlnic odinioari, Privirea-i fioroasl s-o imbune
Acum f'ecioari, liindci dupi rnoarte
$-o lacrimi din ochi m[car s[-i stoarc6.
Redobindise vechiu-i chip de fati. Dar al ei chip tot timpul cuvint[rii,
$i iat?r, printre ele r'[ticegte, Rdnase-aqa de neclintit, de parc[
Cu rana inci proasplti, Didona De piatri ar fi fost, de piatr[ duri

:91 29s
PVBLIVS VERGILIVS TVIARO - ENEIDA clNtur- vr

Sau dintr-un cleant de marmuri din Paros. Cutremuratu-s-au cu mare spaim6:


Dai pin' la urmi, imulsu-s-a din locu-i O parte dintre ei diduri dosul,
gi-nvrijmigiti a fugit in codrul Ca odinioard, cind citre coribii
Umbros. Acolo, vechiu-i so[, Sih€us Se indreptau; o parte incercari
Cu-aceeaqi dragoste-i pufta ite grijn Si scoat[ fimv sunet, ce rlmase
$i nu rimine mai prejos, cu dorul. Nenrairostit, in gurile ciscate
Cu ochii-n lacrinri o petrece-Enea Zrdarnic. I I zir egte-atunci Enea
$i cind o vede cunr se-ndeplrteazi, Pe Deilbb, lbciorul lui Priamus,
Se t'ringe ininra in el de nrili. Cu truoul tot I'erlbnitit- cu tbta
Apoi, pe drurnu-ursitei iar porneqte. F{cutlzob, - amarniii cruzirie! -
Erau acum la capltul cinrpiei Cu bra[ele-a m indoui sliftecate,
$-acolo se-adunaser.i in taini Cu pusiiite tinrplele-amindou[j
Blrbati ce striluciserl-n rizboa ie. Urechile - din ridicini smulse,
irr locti-acest il tirnpini Tideus, lar nasul crinrpotit: ce hidi rani!
Partenopdu, vestit prin vitejie, _. Abia-l r""urtor",i*, pe cind acesta
$i umbra shrbeziti-a lui Adrastus"'. Cerca s-ascundi-uriiele-i metehne.
Aicea, iati, sint gi dadanizii Cu glasul din trpcut aga-igriieqte:
Cizu[i irr lupte, rnult jeliqi deasupra ,,-O Deilbb, puternicule-n arme,
pe pinrinteni. El genre cind ii vede Vlistar dirr vechiul sirrge al lui Teucru,
in lung Elrag pe tofi: pe Clnucus,.Medon, Au cirre-a cutezat si te supuni
Ters ilocn-, citeqitre i Arttenorizi i-, La o ispagi-aqa de-ngrozitoare?
$i Polibet,. zeilei Ceres preot, Au cui i s-a ingiduit aceasta?
$i pe ldeu*, rninnrul lui Pridnrus, La ntine ajunsese numai zvonul
$-acum pe car rimas, E-acum sub arme. C5,-n noaptea cea din urnri de la Troia,
La dreapta gi la stinga lui Enea Tu, dupi ce-ai dat iama prin grecime,
Se imbulzegte-a sulletelor droaie De istoveali aicizut pe-un nraldir
$i nu le-ajunge ci-l vizuri-o dati, De lequri vilmigite laolalt6.
Ci igidoresc si ziboveasci-n preajmi-i Atunci, pe [irmurul reteic, insumi
Cu dinsul pagii si gi-i potriveascir, fi-am ridicat nronnilrt, pe diniuntru
Si afle ce virrt il ntinase-acolo. Fustiu6?; qi cle trciori pe nranichemat-anr
Dar cipitanii grecilori arntia Cu glas irralt. Sirlagul gi-l pirstreazl
Ocirmu itl cindva de-A gamemnon*, $i nunrele gi arnrele. Pe tine,
Cirrd il vizurl t'ulgerind sub arnte, Cind anr plecat, prietene, din Troia,
Acolo printre unlbre, pe Enea, Nu te-nm putut descoperi, ca trupul

296 297
PVBLIVS VERCIUVS MARO - ENEIDA cil.tTUL Vt

SA ti-l astruc in tdrina strdburrd. Atare dar, iar ea putea-va astl'el


AtJnce glnsuirri Priamidul: g Sd stingi faima vechilor picate.
Dar, ce s-o mai lungesc? D5dur[ busna-n
,,- NirniEa nu trecut-ai cu fderea,
Prietene. Cu-asupra de misurl Al meu ietac. Cu ei odat6 vine,
Plltitu-ti-a i indatorirea toati La moarte z[dirindu-i, gi Ulise.
O zei, asupra grecilor abate[i
$icltre'Deifob, gi c[tre umbra Asemeni grozivii, dacl din buget
Fiintei lui. Destinul meu m-aduse
La phcosta de-acum, nelegiuirea Curat vi cer s[-i pedepsigi aqi-ideri.
De moarte a lacedemonieneis: Dar haide, ci e rindul tidacuma
Ea mi-a lisat pe trup, ca amintire, Si-mi spui, pe tine, viu, ce intilnplare
Aceste rlni. Tu n-ai uitat, desigur, Te-aduse-aici: tot r[ticind pe mare,
Cum petrecurlm noaptea cea din urmit Fau din a zeilor porunci fosta-i
in toi de bucurii amdgitoare Impins incoace? Sau ce soarti neagrh
($i trebuie si tinem bine minte). Te hiituie, si ba[i tlrinrul ista,
Cind calul bleltemat, urcind, ajunse -
$i mohorit, gi ocolit de soare,
Meleaguri tulburi..."- Astf'el de voroave
Deasupra naltului, Pergatn, in burti
Purtind ogteni arntati, atunci Elena, In tinrp ce ei schintbau, ilr clruceanu-i
Un dan{ inchipui, cinstirtd pe Bahus Trandafi riu, trecuse Aur ora
in ti'urrtea unui gir de ti'igiene De jumitate-n drumul ei pe bolti
Ce chiuiau; iar ea tinea in tuinl, $i poate c5, Iuindu-se cu vorba,
La nrijloc intre ele stind, o torti Fi ar fi irosit intreg rbstimpul
Uriaql qi, din virfirl cetl{uii, I_ngiduit/u, dar soata lor, Sibila,
^
''lr rmbra pe grecl sal vini.Atnrtcea Cu vorbe strinse-a$a ?i do-ienegte:
Ripus de griji, in somn mi cuf'undasen'l ,,- Coboari noaptea pestanoi, Enea,
in patu-af'urisit. O dtrlce tihni, lar noi ne tinguint gi vrenrea trece.
Adincl,liniqtitn ca qi moaftea Aicea e riscrucea, unde calea
Se taie-n doui: una, care duce
M-a-nrpresurat pe cind zlceanl acolo-
Estimp, neasemuita mea sotie@ La dreapta, spre palatele lui PlutoTl,
Din casa toati armele le-aruncd, Slivitul. Pe aici e drumul nostru
Dup[ ce-n:i luase, pe furig, gi sPada . La Eliseu. Cdrarea de la stinga,
Cea credincioasi, de sub cap. Deschide Ducind citre nelegiuitul Tdrtar,
E-a riilor, ce-qi isplqesc osinda.
$i poarta gi pe Merrelau il cheanri Dar Deifob: ,,- Mirit[ preoteasl,
S[ vinl in ietac: trhgea nldejde
SZr nu te nrinii impotriva noastri.
Cd-ntiiul ei libovnic Prettri-va

298 299
PVBLTVS VERCILIVS [\,IARO - ENEIDA

CINTUL VI
Pleca-voi, ca si umplu iar giragul .
Nilucilor, din cari mi desprinsesem... in codrii din Avern, ea pretutindeni
Pleca-voi, si mi recut'und in bezn6.
!1-a qelre9ut, inlhtiqindu-mi toate
Te du, te du, mindrie-a noastr5, parte Osindele de zei stdtornicite.
Si ai de-o mai prielnici ursire". Stdpin e ppste-acest tirim al groazei
A zis. $ i-astGl zicind, se-ndep7rrt eazd. Cretan u fRadamantusT: el a Jculti.
Deodat' se uit[ indirit Enea: El di pe/depse, el pe to(i ii pune
La stinga, sub un stei, un zidel vede, SI dea-n vileag ce lhpti blistemate
Ce-nfrguri de trei ori o cetate Au sivirqit acolo sus pe lume
lntinsi. O-nrpresoari-n briu de fliciri $i cum s-au voiogat, printr-o degarti
Al T:irtarului fluviu, Flegetonul Scorneali, si amiie dupi moarte
Cel repede, rostogolind cu sine I spaqa lirdelegilor, tirzie.
Bubuitoare stincirii. Se nalti. $ i-ndati dup-osindi, Tisifone
in faln chiar, o poarti uliagi?J Rizbunitoarea, -ncinsi c-un harannic.
Cu stilpi puternici de otel, ca omul, Pe pdcltoqiamarnic ii lovegte,
Oricit ar ti de zdmvin, ba nici zeii, Badocorindu-i; iarcu mina stingi,
Cu nici un chip, si n-o poati distruge. Nipirce hide citre eiintinde,
Un turn semet de tier se suie-n nouri. Chemindu-gi ceata de surori hapsine.
incinsi cu o niantie cruntati, Atunci abia, cu scriqnet de titini
Pe prag sti TisitbneT3 qi vegh eazd; Asurzitor, al'urisita poarti ' '
Rimine nop[i gi zile-n gir degteapti; ln fine, se deschide.Yeziacuma
lar diniruntru geanrit lung se-aude, Ce strajnic gade-n tind[? Ce-aritare
$i pocnete silbatice de zbiciuri, Pizegtepragul? Are cuib n[untru
Scrignit de liare, lanturi tiriite. O nanrili haini de bilaur,
Incremeni Enea gicu teami Cu cinzeci de gitlejuri cum e smoala.
Ciuli urechea la spiimosul zgomot. $-apoi Tartdrul insugi se deslbce
,,-'-Fecioari, spune-nri, ce soi de picate, $i se afund[-n beznele genunei
Cu ce osinde-aici sint pedepsite? De doud ori pe-atit cit se ridicl,
Ce bocet sliqiat se nalti-n aer?" Privit de pe pimint, spre cer, Olimpul.
Atunci incepe astl'el prLoteasa: Acolo-i vechea stirpe-a maicii CliiTs,
,,- Vestiti cipetenie troiani, Sint tinerii TitaniT6: ripuqi de tirlger,
Nici unui onr neprihinit nu-i slobod Se zvircolesc pe f'unduri de genune.
Pe pragul ist mirrjit, picior si puie. gi pe ceidoi fbcioriai lui AToisz
Dar cind Pros€rpina m-o pus de straji Vizutu-i-am - ce trupuriuriaqe!
Cu bratele-au c€rcat si spargi cerul
300
30t
PVBLIVS VERCILIVS MARO - EMIDA

O stincd neagri. Strllucesc in f'a{i,


$i din cerescu-ijet si il doboare Pe paturile nalte de petreceri,
Pe Iupiter. Vizutu-l-am agijderi
Pe Salmon6u
a, sttpus la grea osind6: Spitarele de aur. Prinzu-i gata.
Maimu{irise fulgerul lui .loe Regeasci e pohfala. Dintre Furii
Cea mai bitrin[ e allturi ?nsi
$ilnginase tunetul din slav6...
... Intr-un ridvan cu patru cai, o tortl $inu-i lasi cu nrina si atingd
in minl scuturind, prin toat-Fhda, Bucatele: ndltind in aer torte-
Prin mijloculcet[1ii sale Elisru, Ea se ridici qisllbatic urli.
Cutreiera tot chiuind in goani, ' Aicea sint gi cei ce, cit trdird,
Sldvit cazeii pretinzind sI fie. Bitut-au pe plrirrti; gi viclenit-ari
In nebunia sa, credea ci poate Pe-ai lor olienti. gi mare e nrultimea
Sd-nchipuie cu caru-i de aranri, Acelor care, dobindind avere, '
Cr"r tropotr.rl trlpagilor, - gi norii,
S-au nipustit asupr[-i singuri, lErl
Sn-i fhcl qi pe-ai lor pirtagi. Acolo-s
$i l'ulgerul luiJoe, nepereche.
Dar preaputernicul din cer Pirinte $i cei ce, preacurvind, uciqi pierirb;
A cunrpinit, din norii degi, un trisnet $i ceice se-nhiitari cu migele
(Nu tor(e cu lumind lbmegoasi, Ordii; qi cei ce nu se ruginard
Din lenrn de pin fbcut, ca Salmoneu) SI-ngele jurimintul de credintl
Citrg stlpinii lor. To{i igi agtelpti
$i, durigindu-l peste cap pe-acesta,
L-a mistuit intr-un virtej niprasnic. Acolo-nchiqi, osinda cuven itb.
Puteai s[-l vezi aiolo'gi pe Titiose, Nu ciuta sI afli ce pedeapsl
Vlistar al Maicii Clii, din care toate Pe ticdloEi ii paqte gi ce vind,
S-au zlmislit: r.rriagu-i trup se-ntinde Ce soartd aprigi-i thcu sd piari...
Pe noui iugire intregi; cu ciocu-i De-a dura uniidau colos de stinci;
incirligat, o namili de vultur De spitele-unei roti atirni altii
Ii nrurseci llcatii lirl moarte CLr trupul rupturit.'Aicea gade
gi-n veci gedea-va-aici nel'ericitul
$i-i scornrone i.lit't" in miruntaie Teseu. Iar Fl€giassl - nipistuitul
(Ce cresc la loc, osinda vegnicind-o).
Intre nipistuiti- ii dojenegte
$i tocma-n miezul pieptului se-ncuibh,
Pe toti, strigind cu glas inalt prin bezni:
$i clrnii ce mereu se renfiripl
O clipl nu-i di pace. Sb-i adaug, . Pitania rnea vi-nvete ce-i dreptatea;
$i pe Lapiti, pe Piritou gi lxion.'? Si nu-i nesocotiti pe zei". Acesta
Virrdut-a pentru aur insiqi tara,
Deasupra lor, s-alunece sti gata - Punindu-i nemilos stipin in circi.
$i parcl gi amenintl s[ cadi -
C|NTUL VI
FTBLNS vERClLlvs MARoI E!!E!q!
Iar cei de-acolo-Ei recunosc un soare
Ficut-a pravili pentru-bani,.gi tot el Al lor, precum gi propriile stele.
Le-a deslhcut. in Patul fiicei sale, O parte dintre eiiEi inmlIdie
Nuntindu-se cu ea-mPotriva firii, Pe-arene in ierbate, trupurile.
S-a repezit acesta. SPiimintoase Se-ntrec in jocuri gi se iau la trinti
Nelegiuiri au cutezat cu tottt .. Pe galbenul nisip. Bat cu piciorul
gi-cticiqtigat din rodul cut6zirii' P[mintul, altii, gi se prind in danturi,
Eu,lirnbi ql guri dac-ag avea o sut6. $i stihuiesc. Purtipd o lungi mantie,
Si ui".t cte-o-tel, tot n-aq putea cuprinde Cu cintul siu,Orleil ilcadcnteazl
-$rpte
Atitea chiptrfi de nesibuin[e Pe-al lirei, .iiE coardb suni:
bilil in-hiitacuma, p"-oi lornnme, ""
Cind atingindu-le cu degetele,
Atitea soiuri crincene de-osinde"' Cirrd cu un plectru, tiurit din fildeg.
$i cind sfirgide zis acestea toate, Aicea sint odraslele lui Teucru,
Adiugi bitrina Preoteasi : Strimog al unei semintiivestite,
-ha
..- C i icte-acuma, drumulu i te'agterne Viteji niscutiin ani mai nrari la sut'let:
indatorinqa pin' la caplt du-!i-o'. - $i llus, qi-Asar6cus, qi Darddnus,
56 rte gribinr: ziresc cum se-artolca' AlTroiei ctitor. Nu tirri uimire
Pe veirele CicloPilor, Palatul- Priveqte el din depirtare-acele
Lui Pluton. Chiir in t'a{n e o bolti Inchipuiri de arme qi de care
5;;;;-; porlile. Avein Porunci Lipsite de birbati, - doar niqte urnbre.
Sl leoldlrn acolo darul nostru-"' Stau sulitele in plnrint infipte,
Aga gr[i. $i unul lingi altrrl' lar caii, risipiti pe cirnp, pasc slobozi.
inaintind Pe ciide intuneric, Aceeagi rivni-a carelor de lupti,
Postata clrumului rimas, in grabl $-a armelor, pe care-au lbst avut-o
Ei o stribat qi sint de porti aproape' Cit vii l'useseri, aceeagi gri.jI
Enea se rlpede la intrare: De-a cregte zdravenicai, ii urmireqte
il;i;i;:qil;'ili pragul "u-ope
nenceputds,
dinrpotrivb'
$-acurn cind, astrucrti, ei zac sub gti"*.
in tlie ra nru-n La dreapta gi la stinga,.ios pe iarbi,
Aceitea sivirgind gi aducindu-i Ii vede os;rltindu-se pe altii
Zeiteidarul, au ajuns, in fine, ln nriilocul dunrbrivilor de laur
Pe dulcele meleag al seninlrii' lnnriresnrlt. De-acolo, tot prin codri,
Desfhtltoarele poierri din cringu.l . . Se prirvile la vale Eridarruls
Unde hlllcltriesc de-a pururi t'ericilii' Cu ap[-rnbelqugatl. StI aicea
Un cer nrai larg cinrpiile le-nrbraci 0 nrinl de viteji, rnnili irr luptl
irrtr-o lurninh dulce PurPurie,
l0 - Eneida 305
304
PVBLIVS VERGILM tvtARO - ENEIDA
CINTUL VI
De dragul tlrii;
gide preoti, care
in vremea asta, petrecea cu
Neprihinili rimas-au cit tiiirA, eindul
- -- e-"'
Pirintele Anhise sutietele
$i de poeti evlavnici, care-n viatl Ce-aveau sI iasi-n flrmurul luminii
Cintat-au thpte vrednice de-Apolo. De sus, gi cu privire'a-igrijulie
$i cei ce aftele le iscusiri, El cuprindea ii urmirea-qiragul
Ficindu-ne via{a mai fiumoasl, Nepo{ilor sii scunrpi: a lor rierrire,
$i cei ce, slvirg'ind doar fhpte birne, Norocul lor gi lhptele de arme
Fdcur[ pe nepoti si-i ponreneascd.
$i datinile lor. Vlzind cd vine
( Panglici la f'el de albe cum e neaua Din thtl,.naint?nd prin iarba verde,
Pe toti acegtia-i incing pe timple.
Enea,-htinse brateie-amindoui
De umbrele acestea-mpresuratl, gi lacrime obralii-i podidirl
Vorbitu-le-a S ibi la, a gri indu-l
Naintea tuturora pe frusaiose;
$i vorba astl'el ii cizu din guri:
Aflat in mijlocul multimii, gloata
,,- Venit-ai in sfirqit; qi drumul silnic
L-a dovedit iubirea ta fiiascd,
In sus la el se uitd, cdci pe ceilalti
Pe toti i-ntrece falnica-i fipturi. f9. care indelung arn j indu it-o?...
Mi-e dat, copile, sh-!i privesc iar chipul
,,- Sp'trneti-mi, sutlete t'erice, gi ttr, $i viersul si-ti aud, iaier,, la rindu-mi,
Sllvitule poet, pc ce nreleaguri, Sn-ti qi rispuid, gi asta si o tacem
In ce ungher se afl[-acum Anhise? Cu glasurile noastre cunoscute?.-.
De dragul lui venirlm noi aicea Aga in sinea-mi chibzuiam gi astfel
Trecind ale Erebului mari ape". Crcdeam ci va si fie, ceasuiile
La intrebarea asta ii rispunse Simdluind; gi iath; marea-mi griji
Musaios in putine vorbeo asttbl:
!:.a nu mi amigi: uscat gi nrarS_"
,,- Silag statornic n-are-aice nime; $i cit - ai stribltut pinl la nrine,
Hiliduim prin umbra ciingurilor Feciorul nreu iubit! prime.idii cite _
$i ne culcim pe prispa riurilor Te-au vintumt! Temutu-m-am anrarn ic
-
$i prin plguni, de ape-nviorate. Si nu te vatime tirimul libic......
Dar voi, dacl aceasta v[ e rivna,
Iar fiu-atunci: ,,- Niluca ta, pirinte,
Vetitrece nrigura din lhtl, apoi Niluca ta duruti, prea adesea
V[ scot eu la liman pe-o cale buni". I v_indu-m i-se, nl-a ilnp i ns, ilrcoace
Aqa a zis g-a luat-o inainte uil la pragul tlu. La tirmul mirii
$i de pe virf le-arati jos in vale ll
Tiren iene navele ln-agteiptl.
Cimpiile-n lucoare. Iar pe urmi Pirinte-al meu, intinde-mi mina mie,
Coboari de pe-a migurii sprinceanl. Intinde-rni-o gi nu te da in lituri,
r
PVBI,I\iiS \lERdII\6 lvlARO - ENEIDA
civnil vl
Cind voi si te cuprind br6!iq, pdrinte". Au trehuie si cred,:nr cii, dc-aicea,
Pe cind aqa vorbea, cu-mbblqugare Vrcunele din su llctele-acesr.ea
Curgeau pe-obrajii-i lacrimi. In trei rinduri I:;i iau spre tirrmurii luminiizborul.
Cercd grumazu-nbrale s[-i cuprindd:
Ndluca-mprejuratd, in trei rinduri lla ilr Sr.:caie tnlpuri sa pitr.untlii
Din nou? (tc doai silbrilc cle viath
Din brale-i lunecd, zadarnic prinsl, Ii birrtuie pc piiilnagii i,;tii?... !
Ca boarba de ugoarb sau ca visul,
-. Ji-oi sp!'lJe fitul nrc,.r, lirrii zlbavl,
fugarnicul. Estimp, Enea vede gr nu te voi lisa nrai mult si pregeti
Intr-o vlioagd dosnic[, -o dumbrav[ (A,$a_-ncepu Anhise qi pe toati
Ferit6 qi tufiquri fognitoare Cu r?nduiali i le desiiEoari). o.!
Prin codri. $i mai vede riul Lete
lf t!9."0r,.;i cerul, gi pinrinrul, o. )

$cildind acele cuiburi liniqtite. $i ariile rnirrii necup,:i,ise, .!,,. c

injurul lui, nenumdrate neamuri gi discul lucitoral iunii piin",


$i semin{ii roiesc fiiri astimp[r $i soarele, cerescrrl policandrti, _
Cum priri livezi, in toi senin de var[, Un duh le-a plinridit pe diniuntru:
Albinele pe mii de flori s-agaz6
lopit in ale lumii miciulare,
$i crinii cazdpada-i impresoar6 C.ugetu-a ;rus ntaterin-n migcare
$i pin' departe cimpu-i numai zamzet. $i.s-a lEcut, din trup qi cuget, una.
Fiorde spaim[-l prinde pe Enea Ivitu-s-au pe urnri o,r,n*rii, tunne,
La astd de nlpraznd priveligte. $i soiul zburdtoure lor clilr aer,
Ce ape sint acelea - wea s[ gtie; .liganii din adinc, pe cili.L: nurea
Ce liot6 de umbre,^-atit de multen Sub nrinnuriu-i Copcr.iq lc-ascurrde.
Implut-au tdrmul? Ii r6spunde-Anhise: A su lletelor astel obir.qie
,,- Sint sufletele clrora destinul Oereasci e q-a 1ocului vinute
Le-a rinduit o noui intrupare. E-n ele, crit nu le irnpovireazl
Aici, pe malul fluviului Lg!g, Dlulritour-c trupuri, qi cit inci
Sorb ele impdcarea gi negrija
11y fe-gsjriesc nici irivetiEul humei,
$i-uitarea-ndelungat6. Muke-i wemea Nici urir<iu lare, moftii hlrizite.
De cindmi-e dor sljipomenesc de dingii, De-aici le vin gi spaime si dorinte.
Sef-i arit anume, s[-i ingirui Dureri gi bucrrrii ji toate cele,
Pe-irrmagii mei, ca astfel s[ te bucuri Dc uiti pin' gi cenrl sd-l priveascl,
Mai abitir c[ totugi, pin' la urm6, I rrfcrecate-n veqn ic intuncric

Ajuns-ai in Italia cu bine". $i irr prinsoarea trupur.ilor, oarb5.


,,- Pirinte-al meu, a zis atunci Enea, lJa nici nrircar in clijra cea din urnlil,

308
309

\_
WBLIVS VERCILI\/S MARO - ENEIDA
CiMTUL VI

Lumina vie[ii cind le plrisegte - D.e unde,-n lung girag, pe to{i si-ivad6
Nefbricite rirflete ! - nu scapi gi, cum veneau din fIld, si qi poati
De tot veninul, cicinu pierdeodati
Acele rele ce sint strins legate
!l "t,ip s5-i deslugeasii. ,,- i-Iiide-acuma,
. fi-oi lumina, cu spusa-mi, citi faim6
De-o minl de pimint. Nevoie este Va insoti pe-urmaqii lu i Dardrinus.
Ca unele din ele, inchegate Cu ce nepoti te vei mindri, italici...
In lung ristimp, si prindi ridicini Iar strfletele-acestea sus vor nrerge
In chip ciudat. Deci ispdgesc pedeapsa Ca, mindre, si sporeasc-al nostrri nume.
Plitind cu munci lErldelegi trecute, Ti-oi da-n vileag, astfBl, gi propria-tisoarte.
Cici unele, in joaca vintr.rrilor, Prirr ei, destinul nosrru ti-i dezvdlui.'
Atirni prin vlzduh. Nelegiuirea, I) vezi pe-acel ce s" sp,:iiini, tin[r,
Siditi-n ele, altora le-o spali Pe sulita-i de lemn? El, Cel dintiiul,
Noianul miriisau le-o aide tbculs. Amestecat cu singele italic,
Blestemul siu qi-lduce fiecare. Se va urca pe tirmurii lurninii.
Abia apoi in Eliseu ajungem, Alban e nunreie-i: il cheamd Silvius
Dar prea putini rimine-vom aice, $i fi-va cea din urm-a ta odrasl6.
Pe-acest tirim al fericirii. Asta Bitrin vei I-r, cind soata ta Lavinia
Se-ntimpli cind o zi-ndelung rivniti, Ca pe-o sdlbiticiune fi-l va creste
Soroacele-mpl in indu-se, te smulge Prin selbe. Dar el devJni-va rege
Necur[[iei ce cu truptr-o dat[-(i $i-un girde regi dirrtr-insul se ia naqte.
CrescuJe. i1i rAmin*-atunci, drbpt sutlet, Prin el, alnostru neam la Alba Longa
Urr simt neprihinit, ceresc, lucoare Va stipini. Aliturea e procas,
Din lbcul lirnurat de la-nceputuri. Cu care s-o mindri troiana spiti.
'
$i, dupi ce se-ntoarce roata vremii, $i Numitor, qiCapisel, qi aceli
Prin ani o mie, iati cI le cheaml Care purta-va altlu nume: S.ilviu
Un zeu la tluviulacesta, Lete. Enea, deopotrivi de evlavnic
Cu mare lioti vin ele-acolo: $ide viteaz, de-i va fi dat vreodati
Desigur, ca si vadi iarigi bolta, Stdpin si fie peste Alba Longae.
Uitind de tot ce fbst-a pin-atunce. la uitd-te la ei: ce mindritineri!
Ca asttbl si rivneasci rentrupareas". $i ce puteri vbdesc ale lor trupuri!
Grii Anhise gi, deopotrivd, Iar cei a ciror timpli o unrbregte
$i pe fecior, gi pe Sibili-iduce Cetdteneasca, de stejar, cununi,
Cu sine-n mijlocul multimii-acelei
Ce freanriti. Fe-o m[guri se suie $.ctl|i1,n mun(i vor citori Nornentum,
giGabii, gi Fidenaer; iari algii

3r0
\l

PVBLIVS VERGIUVS t\,lARO - ENEIDA CINTUL VI

Cetatea Colatindq vor nilta-o, Ai ouzit tEglduit cd-[i este:


Pometii qitabira lui Inuus, Vlistar div'in el e, Adgustus CaesarlCI.
$i Bola, q-apoi Cora. Toate asteas in Latiu, pe ogoarele domnite
Aqa numite fi-vor intr-o vreme, Alt'dat[ de Saturnus, aEeza-va
Darastizi sint pimintufi tErd nume... Din nou vileatul de-aur; gi va-ntinde
Ci iati-l gi pe ltomuluss, feciorul Puterea Ronreidincolo de lndii
Lui Mavors: elurnra-i-va la domnie gi dincolo de garamanti'o'. Plmintul
Bunicului siu Numitor. Pe-acesta-l De Rorna stlpinit se destigoari
Va cregte maica lliae, din neanrul Pin' dincolo de zodii gi de calea
LuiAsarac.Yezitu cum i se nalld $-a anului, q-n Soarelui, pin'ulrde
Pe cregtet coif cu indoiti creasti? Spri.iinl Atlas cerul pe-al siu umir
Vezi cum l-inseamni-al zeilor Pirinte
-- -
$irlsucegte bolta cea bituti
Cu strllucirea Lui? Vestita Ronr[, Cu stele-aprinse. inci de pe-acuma!
Prin veghea lui, va st[pini plnrintul, In aqteptarea lui, grozav se-nspaimi
Cu-Olimpu I aj ungind deopotrivi De semnele ceregti, tirimul caspic,
'
Prin sufletele fiilor, viteze; Meotialol; cutremuri-se Nilul
$i gapte inillimi, cu briu de ziduri Cu ingeptita-igur6. Nici Alcide
Ea singuri qi le va-ncinge siegi;- Atit pinrint n-a izbutit sI calce,
Ferice. prin birbatii ce-iva naste. Micar ci sigetat-a odinioari
ca maida Berecintlas, cea care. Cerboaica-avind picioare de aramd
Cu o coroani zim^tuiti-n creqtet $i-n codri i de pe rnuntele-Erimantus
Strabate ale Frigidi oraqe Adus-a pacea; gi-a-.rlfticat cu arcu-i
Purtatl-rr carul siu. $i ea f'erice, Bilaurui dirr Lernal0r. Nice Bahus,
Ci zei din ea se trag: nepoti o suth Cel ce, biruitor, igi mini carul
La sinu-i stringe; to[iigi au silagul Cu hiluri impletite-n corzi de vit[,
in ceruri, sus, itipirri peste vizduhuri. Conindu.-qi tigri i de pe naltul cregtet
Incoace-ntoami ochii tii acuma, AlNisei'*. $i maipregetim noiinci
irrcoace; hai, privegte-li scmin[ia S[ ne sporim prin thpte vitejia?
Cea mindrl. _Pe rornanii tni privegte-i. Ce team[ s[ ne-mpiedice mai poate
Aici e Cezare giintreg alaiul De-a ne statornici-n pimint ausonic?
Urmaqilor lui [ulus, ce Llrca-va Dar cine-i cel ce, -nrpodobit cu ramuri
Cindva-n lunrin6, sub inalta bolt[ De-oliv, se vede colo-n depdrtare,
A cerului. Dar iat-acuma, iati-l Purtind cu sine sfintele odoare?
$i pe birbatul despre care-adesea Cunoscu-ldupi plete, dupi barba

3t2 313
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA CINTUL VI

Cdrunti: rege-al Romei este, ctitor, Curn f'ulgerd sub arme deopotrivi!
Ce va statorniciprin legi cetateal05. Dar, cind vor fi ieqit in zorii vietii,
Puroes de pe-un ogor sirac, din Curesltr, Ce aprige rdzboaie intre dingii
Oraq m[runt, va cirmui odati Vor izbucni, ce lupte, ce miceluri!
O mindrl-mp5ri{ie. ii urmeaz[ Din meterezele-Alpi lor semete.
Cel ce va rurnpe tihna lirii sale Din a MoneculuillT cetate, so'crul
$i pe birbatii trindivitl g-oqtirea Va cobori; iar ginere-su, oaste
Ce-u itase br.rcu ri i le izbinzii, Vrijmagl dinspne risirit aducells.
ii va-ntirta si-ngfhce iarigi arnrel07. . Vai, tiii mei, cu asttbl de rlzboaie
iln preajma luisti sd-i urnreze Ancuslffi Si nu deprinde[icugetele voastre,
Filosul fbarte: de pe-acum se-ncrede Nici nu intoarceti bratele viteze
Prea mult in ale vulgului hatiruri. Potrivi qnrii, sfi{iindri-i sinul.
Dar poate gi doregtlsi- i vezi pe regii Tu, mai ales,.tii crutitor cu tam.
Tarquini l@ gi bravul sutlet al lui Brutusllo, Tu, care eqti a zeiloi mlnditii:
Rizbu nitorul; fascele pri m ite Azvirle armele din miini, ti singe
De dinsul, ca insemne-ale puterii: Din al meu singe!...
C[ci el va fi intiiul consul gi-astfel Cucerind Corintul,
Va dobindi gicrincena slcure. Biruitoracela igi va duce
De dragul dulcii libertlti, pirinte Sus, pe mdritulCapitoliu carul,
Fiind, igi va trimite el fiiciorii Slivit, cd pe ahei ii nimiciselle.
La moarte, cici puseseri la cale Iar celdlalils supune-va gi Argos,
Rizboaie noui impotriva 1lriilll. $iurbea lui Agdmemnon, Micena,
Net'ericitul ! Ori giiu m urmhgii $i pe Perseu, urmaE al luiAhile,
Aceste fapte crude tdlmEci-vor, Prea vajnicul in arme. Rizbuna-va
In sufletu-i va birui iubirea AstGl pe moqii sii din Troia, templul
De tari qi tierbintea fbimei rivni... Minervei pingirit de dugmani. Cine
la uite-acuma colo-n deo[rtare Pe tine-ar ti in stare si te uite-
Pe Deciill2 gi pe Drusi"t qi p" Torquatuslla Slivite Catol2l? Sau pe tine, CossuslP?
Cu groaznica-i sdcure; pe CamilusrrJ Sau neamul Grahilorls? Sau Scipionii
Ce napoiazi flamurile Romei Cei doil2a, ce furi tiulgere-n rlzbbaie,
Ripite de vrdjmagi. Pustiitorii Libiei; sau pe tine,
Acele doui Fabricius, miret in sfu{ciel5?
inci-nfr6fite suflete-ntre ele I l6
- Cine-ar putea pe tine si te uite,
Cit timp aceeagi bezni le-mpresoari - Serranui, tu, sinrin[tor in brazdEtx?

314 315
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA ciNTUL VI

Iar voi, care-ncotro mi duceti, Fabiil', De neguri presurati, gi cu ochii


Pe mine, ostenitul? Doar tu singur, Citind ?n jos, intreab-atr"rnci Enea:
O Maximus, adus-ai lecuire, ,,- Pirinte, cine e insotitorul
Tiriglnind intruna, {irii tale... Blrbatului, la drunr? t fir.r-i, oare,
... Lucra-vor altii bronzuri cu mai multi Sau, din multimea de nepoti, vreunul?
i n nr lirdi ere, clindu - le'su fla re ; Cu m fiea mith, ju r-inrpre_i u ru-i, soti i !
Din nrarrnur, altii chipuri vii vor scoate, Cu celilalt, la chip, ce nrult aduce!
Vor qti sir apere mai bine pricini Dar intuneric negru-i inconjoar5,
Lajudeciti; vor trage cu conrpasul Cu umbra lui posomoriti, fiuntea".
Mri iscusit ciririle din ceruri; Atunce, nipidit de lacrinri, astl'el
$i nrai meqtequgit vor spune altii Pornit-a a grdi Anhise tatdl:
Cum nasc pe bolta cea senini stele'-n... ,,- Feciorul rneu, nu cluta si afli
Tu, nearn ronlan, anrinte adu-ti bine Ce.jale grea pe-urnragii tii ii paEte.
Cu bratultdu s[ cirrnuieqti noioade; Pe-acesta soarta doar o s[-l arate
Iar nregtequgul tiu, acesta fli-va: Pinrintului, dar nu ingidui-va
Si statoregti deprinderile picii, Mai nrult si vietuiascl. Cirrta noastrl
Sa-i cruti pe cei $upuqi, iar pe cei trufaqi Ronran[ vis-ar]i pirut c-a.iunge
Sir-i nirnicegtiIiY". Prea tare, zei, daci un dar ca hsta
Aqa vorbiAnhis.e; Al nostru-ar fi rinras. Acea cinrpie
Dar, curlr rimaserir uimiti Enea De lingi marea urbe a lui Mavors,
$i preoteasa, astA nrai adhuse: - Cum va mai genre! Ce ingropiciune
,,-ia uitd-te acuma la Marcelusls Vedea-vei, Tibrule, trecind pe lingi
Inaintind cu prlzile-i bogate, Morrnintul proasplt! Din troiana stirpe
Izbinditor: pe toti ceilalli i-ntrece Nici un f'ecior nu-qi va nllla stribunii
in strdluciri. et qi cu cairrii Latini pe-atare treaptl a splrantei.
Din nrare cunrpini gi zdruncin nrare $i niciodatir a lui Ronrul tari
Vor scoate tara, la pdrnint culcindu-i Nu s-o mindriatita cu vrdunul
$i pe cartaginezi, q-apoi pe galii Din fiiiei! Vai! unde ni-i evlavia,
Cei rizvrititi. Va li al treilea. dinsul. Credinta veche unde-i. unde-i bratul
Care-nch ina'-va tatil u i Qr.r irinu s I 3 | Nebirult in harte? Nime-n h"rme '
Trol'ee-n lupta de la dfrqmani smulse". Nu l-a-nfiuntat, nepedepsit, in lupte,
Vizind ci nrerge-alituri de Marcelus $icind mergea pedestru ilnpotriva
Un tinir de-o aleas[-nfitigare, Vri.jmagului, gi cind izbea din pinteni
Cu arme care f'ulger', dar cu fi'untea In pintecele caluh"ri in spunre.

3t6 1.17
CINTUL VI
PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA

insotitori i. Tirmul tot tinindu-l.


Flei, biet fbcior! Dac-ai putea inttinge
Se-nbreaptd citre portJl zis Cailtal33.
Ursita masterd. vei fi Marcelus
Se-ai'uncd ancorele de la prore,
$i tut32. Hai, risipitiacuma crinii Iar pupele spre tirmur se ingiri.
Cu nriini diruitoare. Flori de purpur
i i voi agterne, sufletu-astrucindu-i
Nepotului, nricar cu aste daruri,
$-astllel pl inidu-mi o indatorinfd
ZadarnicI".
Aga, cind ici, cind colo, NOTE $r COMENTARil
Cutreier' ei intreg rneleagul mortii
| 'l'ernplul lui Apolo de pe rrruntele de lingi Cunre.
Cu gesurile-i largi, innourate, 2
Arxrl.r-
Iscoditor privind la toate cele. J
Dlnurnile purtati cle Hecate. zeitate subpinrinteani. Si plotectoate a rnagiei. Statuile ei
Iar dupl ce Anhise prin tot locul se giseatr la t'ispintiile drurrrulilor (lat. ttiviunt ,,ritspintie"). Este identiticati adeseori
Igi petrecu t'eciorul gi-iaprinse 4
cu Diana-
In suflet jindul lainrei viitoare, l-egenclnralhitect sculptor $i pictoratenian. lnvicliincl talerrtul nepotului s.iu Talos. il ucicle
qi tirge in Cleta la regele Minos. Aici construieEte Labirintul. Dugnrinit de Minos, este
lipovestegte girul de rizboaie, inchis in Labirint irnprenni cu lcar, fiul s.iu. Cei doi evadeazi, tlcindu.gi aripi, pe care
Ce trebui-va sl le poarte-urmagii, le lipesc cu ceard. lcar se aplopie prea rnult de Soare Ei se pribuqegte. Dedal ajunge
in Sicilia, unde. pe lingi alte editicii. r'idici tenrplul lui Apolo de la Currre. A tbst ucis de
I-aratl nearnurile laurentine, regele sicilian Cocal. care se ternea de rizbunarea lui Minos. lcarii de pe Atge1se
Cetatea regelui Latinus; lpoi intinrleazi o dr:rrni a lui lon Luca, inchinati lui Manole Ei celor ,,noui rneqteri mari".
L'inva(d curn s[ scape de obide 6
A zburat spre norcl, cleoarece Cume se afla la nord-vestihti de Creta.
n
Fiul lui Minos. Victorios in toate Joculile Panatenee. a ibst ucis de rivalii atenieni
$i cun'r's[ le indure,'la nevoie.
Sint doui porti acolo, stipinite , invidioqi.
' Prirnul rege al Atenei cunoscut din tladitia legendali. Minos, pentnr a-l lizbuna pe
De Sonrn, iar despre una dintre ele Androgeu. cucerc$te Atena r;i pretincle anual gapte tineli qi qapte tinere drept hrani
Se spune ci-i din lemn de corn: pe-acolo, trcntru Minotnur.
I boqia lui M rnos. peclepsiti de Neptun cu o cllngoste netileasci pentru un taur tirlios ce
Pentru aievrrice nIluci, ugoarh-i (levasta Creta. Din irnprerrnarca lor s-n niscut Mirrotaurul.
Ieqirea. Cealaltd e thcuti e
Erou legendal vestit pentru vitejia sa. fiul regelui atenian Egeu. Vine in Cleta qi ucide
Din lildeg alb; gi netedi strlluce. Minotattrrrl. scipind Atena de singerosul tribut. lnchis in Labirint. scapi deqilind ghernul
.. driruit de Ariadna. fiica lui Minos. care se inchigostise de el.
Pe-acolo rnanii risipesc in h"rme l0
Nunre al Sibilei din Cume. ciliuzitoarea lui gnea in lnfem. Em socotiti fiici a zeului
Anrigitoare nlluciri. Anh ise, rnari n Glaucus. inzesttat cu darrr I pr ofb(iei.
rr Populatie norrr:rrli
Cu aste vorbe petrecindu-qi tiul r/ C'oastele f-eniciene,
din Nunticlia orientali.
irr aplopierea Cartaginei.
$ideopotrivl pe Sibild,-i scoase ''' Aluzie la ternplul lidicat de Augustus pe colina Palatin qi dediclt lui Apolo 1i Dianei.
Pe poarta cea de tildeg.
,, Arrgusttrs n initiat gi.ioculile in cinstea lui Apolo (tadr Apllinnrcs).
Iar Enea "' ('irrile sibiline. atinte in it ia I in terrrplul lui .lupiter cle pe Ciapitoliu 1i clistruse in urrna nnui
incendiu. atr tbst leconstituite qi depuse in tenrplul tui npoio.
iqi taie drunr spre nave gi-gi revede

3r8
3t9
PVBLIVS VERGII,IVS RO - ENEIDA CiNTUL vI

li [;**,*, i se .iorttba o vaci stcarfr. tiindc{ co nu avea copii.


15
Este prinra prorocire farr arnti locul sigul al stabililii lui Enecr.
r6 Nurnele lmulilol t\oi sugereazi ideea ci Enea qi insoqitorii lui vol pulta ssacriticiile aduse
in ltalia lupte la lbl de ca gi acelea duse contrn grecilor. la Troia. zeilor lnfbrnului aveau loc noaotea.
lTAluzie * A.nimalele sacriticotc ailor subpdminteni erau oio
ta Trrrlusi rcgele in int .girn..
18
Aluzie la cisitoria Ju Lovinia. ]l Hocate, al cirei alai ora format din ciitele silbotice.
le Referire ln oraqul intemeiat pe
Palatin de citre arcnclianul Evandru (vezi Cintul al "' Haosul. divinitate stltvechc a spagiuliri netfirgit qi intunecaq €xistent
fnaintea crcarii
VIII-lea). .^ tuntror lrrcnuilor" Este considetat 6dl lui Erebus.
20
Riu in lnfbln. "u ,,Riul de tbc", cel mai instriimintf,tor fluviu ee inconjura Tarfirul.
Hamul gi Flogetoh
2l Fiul nruzei Caliope qi al lui Eagru, r'egele
Traciei: celebru cintiret din lira cu $apte .. pemonitici Intbmul irsuqi.
coarde, diruiti de Apolo. Coboari in lnlbrn pentru a o scoate de acolo pe so[ia sa 'd [n vcstibulql lnfemului.'Vergiliu situeazi nenorocirile gi slibicirnilc chinuirroore ale
Euridice. Miqcali de sunetele lirci sale, zeii lntbrnului o lasi si plece, dar Orfbu,
nerespectind interclictia de a nu privi in urmi. o pierde pentnr totdeaufa. Vezi '6 urribrc-a.le ronr.trilor-mitorogici: cennariiuriaqi jundtatc onmcni, jurnitntc cai,
Eminescu, fulemento rnod: Rainer Malia Rilke. Orlbu. Euridice. Hemtes qi ciclul
intnrpiri ale unirii fo4ei uman_c cu. cea animali. invinqi d; t"p,-ii;i apoi dc
Hercule: Briarcu, uriaq crr g .$1 d: brage inarm.ate qr cu lin"izc;'t"inp"r.
Sonete cine Orlbu etc.. etc. pu
22 Polux qi
Castol elau copiii Ledei: pe prinrul l-a avut cu lupiter. pe al doilea cu tliciri qi filrn. trf,snit de z*us:' Hidra din Lima, uot"," qapio capetc,
snrc v6rsa
ucis.de.Helculo; Himen, anirnnr rnonstruos. cr cap de l.u. "u
regele Tindar'. Ernu uniti printr-o puternici iubire linterni. Dupi nroade.r lui caprri qi
coadi de {arpo, ucis de Belerofbu Gcrion. monstr.u cu trei'cot'te-'ti "oip'J! qur.
Castor'. Polux obtine tigiduinla lui Zeus de a rirnine cu tiatele s.iu o zi in Olirnp
nripi. personificarc a f'ulgerutui. Avea turme de vite hrinitc ou &rroei. "u
gi nlta in tntbrl. Ernu cunoscuti Ei sub nurnele de Dioscuri. n
^^
'" Teseu cobolise in lntbrn pentlu ir o ripi pc Proselpina. iar Hercule pentlu a-l tt lbst rrcis de Hcrcule. "rn.
aduce pe (ielber'(aXll.a nrunci a lui llercule). I:,:l ll l*t T"ptr:. Tr.ecen cu barca sutletele rnofiilor. peste Stix. Era inti-
^.
'u.,Orplreus n pitruns intr-insul (lnt'eln n.n.) (latoriti thrrnecului artei sole. Polux
,, tt$at ca un batrin"tzdrcnliros qi umuz.
"l lnsogitori ai lui Enea rirn:rsi neinqroDilti-
dus de iubirea thti de prietenul siu Castol qi liscurnpirind invoilea cu renuntiri. au ornq
ce va ti fbndat.in Luc-ani'a.'in apropiere de capul palinurus (azi,
Teseu irnpins cle patinra iubirii pentru Proserpina. Hercule pe terneiul fbrtei.
Aeneas cere si stidbati lurnea tirnbrelor in nrirnele, acelei pi'eras, cornplex de .^ Cnstellamare della Brucn).
ae
re1q1 c.i i-a t'ecut pe Hercure, Teseu qi piritor. carcn a tbst pedepsir stind
insuqiri rrrolale qi leligio:rse. caracteristic lornan. nu tbrmecind. nu lbrtind, nu un
an inlSntuit.
sacliticincl o pnrte clin nerrulire. ci rugindu-se divinitilii cireia ii infifipazi doar m Fiu al ltii lxion,
rcgele lapigilor. prieten cle'otat al lui reseu, a coborit in lnfern
sutletul incercat 1i pios" (C. Cugu). p-...ntl'y a-l ajuta si o r.ipeasci pe prcser.pina.
^-
zo
Cocitrrl (Rirrl plingelii) inconiooli lnlbrnul qi iEi uneqte apele cu ale Aheronului. .,
o' Ciinele cu
26
trei capete, prznic al lntbr.nuiui.
Mlaqtina Stixului. "" ceres- mama .Proscrpinei, este sora lui pruto. proserpina em. prin .rmare,
27
O .lnti pentlu a-l intilni pe Anhide gi a doua oar:i dupi moarte. cind sutletut lui neDoata acestuia.
Enea vn cobori detinitiv in lntbrtr. 53
28
Regr al c.etei. t'iul lui Zeus Ei Europei. pentr.u spiritul seu justiqiar, clevine dupli
.,C."nng" cle aur"' pnle a li crearrga de visc. care la greci. celli qi gennani em - . rnoarte judecitor al sufletelor ^alin lntbrn.
corlsAclrt lntbrnului. Legendn crengii de aul este insi italici $i riporturile ei cu Mi rtul et a
lnfbrnul sint inci nelirnurite. ii"" _cons.lcrot Mi nen,ei, ptotectoat ea inddgostiti lor.
Fiica lui Minos_qi.a rcginei pasifae. sotie a rui reieu. stipiniti de o dragoste
2e
Fiica lui Zeus qi a Dernenei. iipiti de Pluto qi dusi in lnfbrn. Ca sotie a celui rnai nefr-
rcasci pentru fiul ei vitreg._Hipo1it. Ei respinsi de acesia. il invinuieqie ci ar
puternic zeu al Infbrnului. se bucurn acolo de aceeaqi demnitate co qi lunona vrut si o necinsteasci. Drrpi ce-llipolit a fbsr ucis. se spinzurt, riinJ cirprinsa fi
dc
inOlirno. remugciri. Protngonista drarrrei tui Racine. Ferlra.
30
T,'iton peclepseqte olgoliul lui Misenus de a se intlece cu zeii. Un cap al golfllui *.. sogitt regeltri tesnlian Cefalrrs. Gelonsi din cauza deselor expeclitii cinegetice
alo
Nnpoli se nurneqte. nstizi. Miseno. solurur. il.urrnireSte prin pidure qi este ucisf, de o sigeati r-iticitd, sloboliti
3l Ponlnbelul err chial
ll:rsilea cons.llcr'flti Venerei. din arcul lui.
32 57
Unul dintre troieniicare l-nu inso{it pe Enea. prczicitor qi rege al Argosului. Este ucis.i de fiul ei Alcmcon,
soEi.a lui.A.rnfiarau.
$ Lacul Avern. cu pulemice ernanatii sulhrroase. penhu ci destiintrise ascunzitoare.r in car e se retrisese sotul ei pentru
a nii pleca in
34
Aomon, in grenci ..(cel) tili plslri". -^ rizboiul irnponiva Tebei.
35 cd
Marrra Fuliilol este Noaptea (Nox). Solin titanului cnpaneu. trisnit de Zeus la Teba. Neputincl indura rnonrtea
36
snhrlui, s-a
Geea(Pinrintul). aruncat pe rrrgul acestuia.

120 2l - Eneida
32t
i C'NTIJL VI
:-:----.- -
PVBT.IVS VERCII-IVS MARO - ENEIDA
\----*----uciSi tle Hector la Troia' $i-a ttt'tnat soful plolirnd netbricit, pentru ci vede - nrartor neputincios - chinulile fiului qi pe ale
se
Sotia hri Profesilaus. prirnul din\recii
--\ rrerxrrului siu.
iri"le-. cle Neptun gi trarrstblrnati
: .-- r..-+
din voinla ei in luptritor" In
lrt (:rlnnua de aur.
@ Tiniri din T'es"rlia, iubiti Ritunl ie pulilicare.
l'erneie' ^a
rh LJrrrbrele
lnt'ern a t'edevenit din Clirnpiile Elizee iqi continuiiactivitilile rlin tirnpul vielii.
5' Fiut lui f,neu. regele cnli<lonului, in urrta ttnei cl.irne. firge.la ,Adrast' r'egele
d6
ltirl Cirnpiilol Fllizee. A tbst identificat cu Ronul. Rinul, dar rnai ales cu Pndul. care la
Argosulrri.qrseinsoar.icutjicaacestuia.EstetatilluiDiornede.Adrnstiln|ttti izvoate ctrr ge. pe o portirrne, subtelnn.
pe Polinice. tiur lui ad,p, s.l.qi-..'".,""u.1 trorrtrl
trzttrpatde Eteocle.'-l
qi.Tideu'
"lr1itil
cnre dovedelte vrteile qr o 'll (.'intiret rnitic'clin ,\til:r. inruclit cu Oll'eu. Legencla:rtr'ibuia cintecelor sale puter-i
celor qapte itnpott'rta'febci. participi tniracuioase.
salvat prin
neobiqnuitri ctrtzitne. fvlt"t" i" iitptn' i"t Atl'""t singtrnrl ?a'-e-Ta. 08
"'r" tjut lui Meleag'tr qi al Cjuvintele lui Anhise exprirni sensibilitntea slgise a poetului. ,.Fotrivit prnteis-
f.uga cnlului p"iliit Tebei. Partenopeu]
ain t,pta'je'ia rnrrlui stoic. spilitul lurnii (pneurna), care este fbe pur (eter) de esenti divini,
este Lrnul din cei ppte participanti la expedilia
contra Tebei'
niii",ttti. iclentic cu rafiunea (logos), stribate li insuf]ele$te intreaga rnaterie. Douf, sint
62
Vitei i n oierr i. rnor ti srrb zidtrrile cetitii' principiile vietii: spiritul gi rnnteria. arnbele eterne: spiritul (logos spernratikos)
e Fiii inPlepnrlrri rege Antenor' lrlrirre5te dirriurrtlu cerul. pirlinrul. cirnpiile urnetle nle rrririi, globul lucitor al lurnii qi
e vizitiril lui Priarn. nstrul titanic rl soarelui: rnintea (spilitul) rniqci rnasa rrrateriei. anrestecindu-se ?n
65 Celebru ero, grec qi rege al cetilii_Micene..colnnnclantul armatelor greceqti
in
Mllele Corp: de aici se nasc vie[uito.rrele: oarneni. anirrrale, pisiti. peqti. Toafe au un
titirot,l Jzb"i,,l,ii t,.oi"n. dovedit multi viteiie'
in care a :ihnbure d ivin" de origine cc,reasci. lhl elernentul oliginal clivin este irnpovirirt de hrrp
* ;;;;;;,;,,ii, ii in"t t""nite irr thla trnrbrei rnutilate a lui Deitbb' qi corpul nruritor il irrgreuinzi. il constringe. il irrtuneci. Utrnnlea acestei stinieniri Ei
67
Un cenot:tt'. ocestei intunecili sint al'ectele: durere. do; in(i. bucurie. Capfiv"'.eale corpudlor,. ., f
6s
Elena,Jin Sparta, cale-i devenise so{ie' sufletele plir.esc cerLrlca niite corrclnrnnali intrro tcl1ni1i o:rlbi: penhrr ele rnoartea
6i
69 ironiclr.
'i"giduit
E,tplirnate csre elibir a-re*ffi.,Cnqiq:' "
qi -_
lirnitat. Ea incepe inainte de revirsatul zo'ilor
toTii"o*i se ee
er.a 1,1""" nreteiirpsihozei eite pitagoreici.
'izitei
stiqeqte irrainte de rnieztrl noplii' 'm l iul lui.En""! ni't;Uiirief:-xlingnrtfe tiatete siu Ascaniu, a rriit prin Scluri. cle unde
r' /"ii fiate al lui lupiter'qi al ltri Nepttrn,
frru,""lui. tiu al lui Saturir qi al Reei. , qi ntrrnele Silr iu (lat. srTra,.pidure").
t)l
72
Sirtrlrol al neindrrratei zeite Dike (Dreptatea)' liesi latini leqerrclnri.
e'r
73 este una dintle Frtrii' D.,-pri rno.lrt; lui Ascaniu. r,a dornni in locul tiatelui siru. Mult tirnp a tbst linut depnrte
, Tisitbne lcltrntfl)
ilg;;l )"tllii Cnn."". J'ii "f ui Zeus qi al Europei. tinte
f
al.lui Minos. Fiind rege cle tron de un tutore avicl de putere.
in lnfbrn' 'rl oraq in Latrurrr.
;;6; {i legirritor pliceptrt. clupi nloatte a deve^nitjuclecitor
75 personificar" pfnriiiiitui.'ntanta ttrtrtrot' irrsirf'tetitelor', cea nrai veclre divinitate' ''a liirau ,,cetili colatine". oraqele ridicate de-r lungul ciii Colatine ( Via Collatinal,din
La t:ornani. a "
lbst asinlilati Cerer-ei' . : ,, nrrrouielel Rorrrei.
invingi de Zeus gi
76
Fiii lui Uranus qi i;;;i. Rllvlititii inrpotliva zeilor', att tbst ''t' Cilr,i ale liui i nlbane.
aruncati in Tlrtar.
"; ed
I,iu al lui N,iarte qi al Reei Silvin. intemeietolul legenclar al Rornei. l-a ulrnat la tron
ttct;;;r;i; ,in,r ri'rri"rr". tiii lri qi
Ateu. Dorind sa-i inr.ingi pe zei. arrtncirrnuntiiossa bunicLrlui siu Nurnitor'.
o colo.rlra ln lnrctn. ')/ Velgiliu atribuie tui Rornulus origine troiarrn. nurrrincl-o pe Rea Silr.ia: illrh nurre ce
feiion'p"rt. Oiirrrp. Au lbsr ripuqi <le Apolo qi inl5ntuiti cle Orgolios-fiind. s'a
7s *g" ffla.i'fi'tbn.lrito, or"E,,iuiSalnronin' nrrrinteqte cle Troia ( lliunl.
Fiu al lui Eol. "i
"i
crezut egalul lui Zeus Ei a ciutni sir irtrite n'is.etele 1i ttrnerele ltri' Pentru c(lteznnt. sa' ''8 C:ib"le. Poarti acest nun're ( ntaica Bc'tecintial cle la cel al nruntelui tijginn Berecin4
rrncle era venelati. Ela leplezentatli purrinrl o coroarri zinrtr.rit:i (cotona tnutalisl,
Zeus l-a trisnit.
distirrctie a fbndatolilorde cetiti.
TeCapitala Elidei. , ,r--.^ -^ Latona'
r ^+^
*ili""',,"it ae sngelite tui Apolo gi ale Dianei. tiindci o instrltase pe
tnatna 'l) C:ai,,, lirlius Caesar: celebru orn politic. gener:rl qi scliitor rolnan ( l0O-d4 n.C.n.). $i-:t
l[irrnat descendenta din [uIus.
lor'. l{x)Octrr.ianus Augusius (63 rl.C.n. l4 p.C.n.). plirnul irnpirat rorlran. tiul adoptiv al lui
sliipitii erau lxion 1i titrl sitt -
au lbst un popor rnitic clin Tesalia. ai cirtri legi
piritou. lxion a vlut sii o necinsteasci pe lttnona. clar Zeus l-a privalit in lnl'eln' Cairrs lulius Caesar'. Era nurnit uneoli Divi lilius. tiulzeului.
l(rl Itopulalie seclentnri care locuia in orzele din sudul 1i'ipolitrniei (nord-vertul l-ibiei, pe
tuncle etr legat cle tbc' Piriiou l-a ajutat pe Tesett si o ripeasci pe
";;"1i.[
Proserpinn qfa fbst irrlinlrrit in lnt'eln'
Linrrul Mediteranei).
l'r:'i'ilrrrturile de lingi lacul Meotis (azi. Malea cle Azov). lirrritn norclicir a crrcelililor lrri
tt ;i;;;';i'i;;itir"t. t".ei iiii r*io". etri"a cri t'ica lrri n tbst sedtrsi de citre Apolo' a
incendiat rerrrplul r.i,tui ain Delfi. in lnf'em a tbst conda'rnat la intbnretare' Este r\rrgrrstus.

323
322
I
\
PVBTIVS VEROII.IVS I\dAR,O - ENEIDA.\ qiMTUL VI
ls Alnzie la unele ,,rnunsi"* ale lui lfercule: c6prioara etl picioam de arnmi, rnistre{tll de l?/ Farnills
r'omani celebri prin pafriotismul ei. Purtase singur"& rfrzbol hnpotriva *tnrs-
ne Erirnant, Hiclm din [*ma. cilor" C.el mfii Eutlosc$t nrerntrru a! ei a fost Quinfus Fabius lvtaxitnus Cunctafor; care
le Munte in lndia. crrcerit cle Bnhus.
ls$ .
-- sahni
a p'in inteligengi qi prudenli Rorna asediati de lfannibal.
Este Nums Pompilius, al doilea rege legendar al Ronrei, lcgislntor qi organizator ol rru
A lueie In greci (,fllliit), cftnra piretu! le recunoa$te superioritarea ln cuttrrr'f,. qtiinti,
reli{iei rcrnane.
lfrodr or?tor!e.
tll tuttussabin.
l??
Afitmzue"r supre.ma$ei politioe qi milihle" a rplului prcificatornl poporului roman.
ruostilius. al tmilea rcgeal Romei,
l!! Ancus Mnrclns ela curros'ctidrept rege prqnie. ''* Claudius Mnrcellus. geneml nrrnnn. inving$tor al galilor cis*lplni in 32? a.C.n. gi al lui
l@ I lanrihol irr lupta de la Nola, in 2 l6 il.C.n. Este rl rle ilea, dupd Rorn*lus gi Cornelins
Adi*6 Torguinius Friscus, ginerele sfu Seft ius Tullius qi gir,erele acesnrin din nnni.
. - . Cos*us, *ore consiacrase trofbele c*pturate de la duqnranl.
Tarquinius Supertus. uitimul rege nl Rornei. |
ll0 Ludius luniris Bnrtus il detrineaefr pe Tnrquinirrs $up*rbtrs gi insfaure*z& in ]] Oupl rnonrte. RotnuIus a tbst v€nemt ca aeu sub nuiiele de Quirinr"ls.
500 a.C.n" republica, Inilinl, a fost cosrdtrs$ do doi consuli. Fasaiile sirnbolir.enzi
'" M. Clntrditts Mareellus. ttrtra5 tl celui mentionat nnterior. Era tiu al C)ctaviei. sora lui
Augtistlrlr. A, fbst ginerele irnp{ratului. ccrc i.a desemnetdrcpt sil€cessr tl lui. A murit
aici uuterea consulari.
ll1 cei doi fli *i lui Brutirs nu conrplotatcu scopul reintronhrii regalitifii. Au lbst in anul 33 c.C.n., la nurrrni l9 ani. Fnsajul este in esen{5 s €useter€ nmari asupla
cond;rrnnafi ln rrro:rne de tatil lor. tinsilititi r comlitiei ulnane.
r33
Il?Trei generili rorrrani ou pudat nurl!€le Decius: Publius Decius Mus a nrrrit in anul 340 Oril Ei port in sirdul Latiutui(nzi, Gaera).
a.C.n. in luptn cle pe Vezuviu; t'lu! siu a rnurif ilr 295 a.C.n. la Sentinurn, iar nepotul
siu in 279 a.C.n. la Asculum.
Il3 Ftmilie unrrnni ilustrntfr. Marcus Liviu* D"usus *rlinator'. invingitonrl lui tfasdnrbal la
_ Metaurus, in lO7 c.C.n.. era sttitnopul Liviei. solin
.. lui Augusftrs.
rra
T. Manlius Torqunnrs. comandant rcrrurn in lugeie cu g.rlii. lqi condarnni tiul la Inoarte
---
in 340 a.C.n. pennrr incilcare.r disciplinei rnilitare.
l15
Marcus Fuscius Carnillus a salvat Capitoliul in 389 er.C.n. A rccucerit steagurile
._. rolnane cnptumte de gali in luptn de la Allia, in 39O a.C.n.
'16 cei doi s?nt Caesar qi Pompei.
! 17 plor*l1o6,r
in Liguria (azi, ivlonaco).
rl8 Aluzie la r{zboiirl civil dintre Pornpei gi Caesar. Polnpei se cisitorise cu lulia,
fiica lui Caesar. Socml (Caesar), pentru a veni clin Oalia in ltalia, coboari Alpii.
Pornpei iqi nduni oaste in Egipt $i Asia Mici, dar este ucis din ordinul regelui
EuiDtril$i.
lle Riibrire la Lucius Mununius care a distrus liga aheeani qi a cuceritCorinttll in 146
a.C.n. Pe Capitoliu, cea rnai inrportanti colini a Rornei. era locul unde cornandantii
invinuitoli isi celebrau tliurntulile.
120
61,tri" la Paulus Aenrilius. L-ailnvins in 167 a.C.n. pe Pelseu" rcgele Macedoniei,
prctins descendent din Ahile, gi a tmnstbr:nat Crecia in provincie rotnani.
l?l itrtarcrrs Porcius Cato, Cenzortl (sec. al llJea a.C"n.). om politic rorran, vestit prin
seriozitatea si liuoar'6n lui.
l?2
Aulus Cornelitr"s Cossus (sec. al V-lea a.C.n.) l-a invins pe Tolurnnus. conducitorul
cetitii etlrrsce Veii.
!23
Tibdrius Sernpronius Ciraccltus, consrtl romnn in Xl5 9i 313 n.C.n.; Tiberius gi Caius
,- . Gracchus, tribuni ai poporrrlui, t$ritori ai drepttrrilordernocntice-
lza
Publius Cornelius Scipio. invingitonl lui Hannihrl in 104 a.C.n. qi nepohrl sirr Scipio
.., Aen'lilianus. cnre a distrus Cnrtaginc in 146 a.C.n.
lzs
Fabricir,n Luscinius" $nvingntonri sirrunitilor, vestit pentnr incoruptibilitate. Deqi sirac,
nu a ouhrt ti curnpirat de Pirus.
126
Atiliils Serrnrrrrs.'consul ln 15? gi ?50 a.C.n. A prirnit clernnitatea venind cle-a dreptul
cle la rnuncilc cimpulni.

324