CINTUL

Aga vorbit-a llcrimind, gi flota

O lasl-n sama vintului gi-n tine
Ie"1-qlii:d_*$jg*paf ul" ce"l "eubeic,
L*"9-Cume-^Pro rele sp re I a rg le-n dreapti,
Iar ancora, cu indirjitu-i dinte,
Implint6 navele pe tirndul apei;
$i pupele boltite se ingiri
Cheniruind Ii manul. Tineretul
Pe tdrmurul hesperic se avinti:
A focului simin!-o cearc[ unii,
Pitit[-n vina creirenii. Iar altii
Conesc prin incilcitele hAtiqilri
Din codri, unde flarele s'e-ncuib6.
De cite ori gisesc gi cite-o api,
' Ei uniiCucernicul
altora igi dau de qtire.
Enea suie insi
p" raE"r[ys i*,,J*{c ci+ .0Bo1q-o C**n )
"siil{eAffi'.
Acolo, intr-o peqteri uriaql, L.i

In covru-i tiinuit Sibila gade,

.l ur-imprejur temuti pin' departe.
Ei ii strecoarl gindul siu cel vajnic .
$i duhul slu,piorocul cel din Delosz, [\ot-.";
Invederindu-i toate cite fi-vor.
Cu sotii sii Enea intr-acuma
sub bblta codrului zeitei Trivia3: t biul u I
Au giajuns la dauritultenrplu.
Fugind, cu aripi iuti, din a lui Minos
271
 CINTTJL VI
PVBLIVS VERGlLlvs MeRO: Eryqgl

Crlie, D6dalusa - Pe cit se spune - Ciderea ta s-o incrusteze-n aur;

A cutezatvlzduhul s6-l desPice De doui ori lisi al tiu pdrinte,
3r&;'{;?iffi;;;[u"ut',
lin, pin[ la urmi,
^
I i'[ s\d.
) Neputincioase, bra{ele s[-i cadi.
gi toate pin' la capit l"-or cuprinde
Piin ger. Din zboru-i
El se opri deasuPra cetlluii Sorbindu-le din ochi troienii, daci
Calcidice. Atunci, intiia oarl Nu s-ar fi-ntors trimisul lui Enea,
Redhruit tZrdmu h"ri acesta, Ahate, adurcind pe slujitoarea
Arioile-lopeti el ti le-nchin6, Lui Febus gi a Trivieiqi tiica- c-;rlilo )
Lu i Claucu s, Dei fobe tu.€a grdiegte
Apolo, 1ie, ciitorindu-[i temPlu .
Flr[ pdreche. E-ncrustat omorul Asentenea cuvinte cltre rege:
[ .[' e ]ui Lui Androg6u6, pe-o pgarta, -ntii- Urmeazi ,, - irnprejumrea de Acum, Enea,
Nu-n g[duie si-!i desfhtezi privirea.
Vlistarele lui CecroPs', osindtte
dri.*ro,) Sl deie gapte prunci pe an - durere!"' Mai bine, dintr-o tunnl nenceputi,
S-a tras la sorti: se hodinegte urna. .lertfeqte gapte junci qi tot atitea
Pe poarta ceealalti se ridicb
Mioare, dupi datini alese".
Pimintul Cretei, inhltat din valuri. Cu asttbl de voroave-l agrliegte
n ici e-ntbtiqati Pasittes Sibila pe Enea, iar troienii
Cu taurul in taini-mPreunat[ - Nu pregeti porunca ei cea s{inti
Spurcati dragoste! - gi minotaurul: S-o-ndepl ineascl, -apoi, chemati de dinsa,
Vldstar jumate om, jumate tiari, Pitrund gi ei in pegtera adincd.
Un soi iorcit, amintitor iubirii lntr-un pirete uriaq de stinci
Nelegiuite. Dincoace se Pbate. Al murntelui eubeic e sipati
Vedei clidirea trudnic ridicatb O.grotl, c[tre care duc o srrt[
A Labirintului: cdriri Pe care De tinde, ugi o snti: pe acolo
Ritlcitorii pagi nu duc nicir'rnde. Se 'napoiazl tot atitea glasuri:
Dar, de uriaqa dragoste-a domnitei Prorociturile Sib ilei. Iatl
M ilosirdindtt-se Dedil, el insugi Ci au ajuns pe prag: ,, - Venit-a ceasul
$erpuiturile amIgitoare
S[ cercetim oracolul" - ea spune -
e-,r';fit le desciliegte lui Tes6use, ,,8 zeul, insugi zeul e in preajnrS!"
Orbetiipaqi cu el clliuzindu-i. Aqa in f'ata uqilor griit-a
intr-d lucrare meqterl ca asta, $ideodatd se schimbd la lati,
Ti-ai fi g[sit gi tu ttn loc de cinste, lar plru-i se zburli. Din greu risufli,
Icare, daci nu-l oprea durerea Silbatic i se um116 pieptu-n zbucium
De tatl. CIci de doud ori cercat-a Cumplit; ea pare-a cregte tot nrai mare,

I I- Eneida 273
2'12
PVBLIVS VERCILWS MARO - ENEIDA
Iar glasu-i nu mai sunl onrenegte,
De iind de-aproape, mai de-aproape zeul
Cu duhul siu o cerceteazd:,,- Pregeti,
Troianule Enea, incd pregeti
S[ te inchini la zeu cu juruinte?
Dar, pini nu lbci asta, f'ereoat[
Rimine-va intrarea in licagul
Cutremurat, parcl lovit de trisnet"-
Aga vorbi giamu{ipe dati.
Fior de ghea[i le pitrunde-n oase
Troienilor, iar regele Enea
Din f'r.rndr,rl inimii-qi revarsd ruga:
'D" Apolo,
,,- totdeauna ti-a tbst milir
.un,tp"trele grele rile Troiei...
Doar tu i-ai indreptat lui Pdris bratul
$i suli[a dardani ce pe-Ahile
Rdpusir-l-a. Obladuit de tine
Atitea mlri ce-nconjur liri intinse
Am str'lbitr.rt de am aiuns la neamul
lr
indeolrtatilor nrasil i ; bhtut-am
Si taiina Sirt"l"lr vecini.
"'u iat, -am pus piciorul
piila la urm[,
Pe al Italiei 1Irm, ce ne sciPase
Mereu dirr ochi. O, dac-ar fi s[ tle
Ca si ne bintuie doar Pin-aice
A Troiei piazlrea. O zei,zeite,
Voitoticirora Ilium qi fhima
Dardahiei v-au stat in cale. Haide{i,
Cuvine-se de-acum ca neamul nostru
S[ capete a voastrd indurare.
$i tu, care cunogti ce va si fie,
Preaslintl preoteasi, ha i, videgte
Cl teucrii s-or statorniciin Latiu
Cr-r-ai lor Penati pribegi, cu zeii Troiei
ciNrUL VI
Cei prigoniti. Nu cer decit atita:
O tari hotlriti de ursita-mi.
AtLncea ctitori-voi lui Apolo
$i Triviei un templu, tot din marmur'
$i zile-sirbitori orindu i-voi
Cu nunrele lui Febus botezate13.
Pe tine inci te agteapt-acolo,
ln tara mea,l'ecioari milosirdZr,
Un sanctuar mdret in care fi-vor
Oracolele tale ageiate la
$i fi-va-nscrisi soarta cea de taini,
De tine, citre neantul lneu, rostitl.
I
Birbati de soi ti-oi rindui ca preoti.
'
Atit te'rog: prezicerile tale,
Nu lturrzelor le-ncrede: sd nu zboare,
-
De iu!ile-adieri invirte.jite,
O biaii jucirea a vintririlor!...
Rosteqte-rni-le inslti tu, cu v iersu-ti !"
Acesta l'u, griirii lui, stirgitul.
Dar; rreribdindu-1, inci, pe Apolo,
Avart se zbate-n pegteri Sibila,
Doar ar putea, pe zeul cel^puternic
Si-l scuture din pieptu-i. lrrs-acela
Mai abitir i-nfrinl gura-n spume,
Silbiticita inimi i-o moaie,
$i-ncearci, asuprind-o, s-o mlidie.
$i iati, aducind pe vint rispunsul
Sibilei, se ciscari de la sine
Tocaturile pegterii, o sut[:
,,- O tu, cel ce abia scirpat-ai teafbr
Din grelele prinrejdii ale nririi:
Mai grele, altele, pe-uscat te-agteapti.
Aiunge-.vor troienii pe meleagr.rl
I-avinicr); leapida-ti din suliet grija
275

PVBLIVS VERGILIVS N4ARO- ENEIDA
Aceasta giindatd ei dori-vor
S[ nu fi-ajuns nicicind. TAresc rizboaie,
Rizboaie crincene. PotoP de singe
V6d riurind pe Tibru-umflat de spume'
Si nu-ti va fi lipsit nici Simoisul,
Nici *antul16, nici danai in alte staniqti,
Nici inci un Ahil, dintr-o zeitl
Nbscut gi el, in Latiu". Iar lunotra
Va fi mereur in preajme, hlituindu-i
Pe dardanizi. $i-n tot ristimpu-acesta
Cercat de grea restrigte, indurare
La cite neamuri gi cetali itale
fi;i uei cere. Pricind acestei
Nenorociriva fi, din nou, o soati
De neam strlin gi o clsitorie
Di;;; "fir'din larl incheiatirs.
Tu nu lisa sl te-ngienunche greul'
Ci-nfruntl-l cu mai mult6-ncumetare
Chiar si decit (i-nglduie ursita.
De necrezut, dar calea mintuirii
Deschide-ti-se-va dintr-o cetate
De greciditratale".
- Cu- astt'el de cuvinte,
Din peqtera-i, Sibila de la Cume
Prezice intimpl lri intortocheate,
Fiornice, qi url6-in vigiuna-i,
Cu taine adevlrul mestecindu-I,
Pe preoteasa de delir cuPrinsl
Atii de crunt o zgil{iise zeul
Cu fiiul lui; atit ieladinc sucise
in pieptul ei, Apolo, strlmurarea-i'
Cind t'uria Profeticd se stinse
$i i se potoli sPumata guri,
Erou-Enea incePut-a astf'el :
27 (t
cirvru vr
,,- Fecioari, nu e chip al suferin[ei
Surprinzitor sau nou sd mi se par6.
In sinea mea le-am presimtit pe toate
$i toate le-am plinit pini la cap[t.
Un singur lucru te mai rog: aicea
Se zice ci e poarta care duce
Pe celilalt tirim. Aici biltegte,
Din Aheronlo prelinsi, o biitoacl
Posomoritl. Fie-mi dat si intru,
Sd-l v1d pe preaiubitul nrer.l pirinte.
Invald-mi dar drumul qi deschide-mi
Intraiea slinti. Eu l-am scos din flicdri,
Din iuregul puzderiei de suliti,
Purtindu-l pe-ai meiumeri gi smulgindu-l
Din mijlocul vrijmagilor. Pe mine
M-a inso{it in drumul meu, pe-atitea
Ta I azu ri, infiuntind deopotrivl
Urgia cerului g-a mirii, b6lnav.
A indurat mai multe decit poate
Un biet bitrin nevolnic si indure.
Ba inci m-a indatorat,la tine,
La pragul t[u sI vin smerit, cu-aceast[
Rugare. Fie-li mi16 deci, preabuno,
De tat[ qi t'ecior, te rog, aibi mili,
Cicitoate-s in puterea ta. Hecate
Doar nu degeaba te-a fbcut stipini
Pe sfintele Avernului dumbrave.
Dac, -ajutat de lira sa din Tracia,
De sunetu-i riscolitor, putut-a
Orf'eu2l sd cheme umbra Euridicei;
Dacd, murind la rindul lui, gi Poluxr
Putut-a si riscumpere din moarte
Pe l'r'ate-sitr, gi-acuma bate calea,
De-atitea ori, de pe-un tirim pe cellalt;
277

PVBLTVS VERCILIVS IVTARO - ENEIDA
Daci gi marele Teseu, gi-Alcide3...
La ce-ag mai aminti gi de acesta,
Ci doar gi mie neamul mi se trage
Din Joe preaputeruicul". Cu astt'el
De vorbe se ruga,linindu-gi nrina
Pe-altar, Ettea'*. Preoteasa-atuncea
Aqa-ncepu: ,,- Fecior al luiAnhise,
Troian nhscut dintr-o cereasci stirpe,
Ugor e coborigul sPre tlrimurl
De sub pimint: gi zi, qi noaPte, Poarta
Posomorit-a nror[ii e deschisi.
Dar s[ te napoiezi, s[ iegi albrl-n
Lumina cea de sus, acesta-i greul,
Aceasta-i truda. Doar citiva - pe care
ii indrigise .Ioe, sau virtutea,
Arzindu-le in piePt, ii ridicase
La stele, soi zeiesc, - au fost in stare-
Meleagul tot p-idrrri il inrpresoari,
Cocitul lirrced) irnprejur le scaldd,
Cu negrele-i meaudre. Dac[ totuqi
Atit de mare-ti este-n suflet rivna,
Atit de mat= iindtrl de-a strlbate -.
iiid*iaiitrdJri mlastina stigiani'o .,
$i Tartarul cel negru-n doul rinduri''
De a-l vedea; de-[i place !ie-o trudl .
De onr nebun si-ntiunti, itunci asculti
Ce trebuie plinit tnaiinainte.
Pitit pe-un arbure cu umbra deagg
sia rimul cel cu frunzele de aur3,
Cn, tot de aur, gingaga-i tulPin['
Se zice ci-nchinat l'u Proserp inei'
Iunona din lnferne. il ocrotegte
De pretutindeni o PIdure: ulnbre
il ferecl in vli de-nturtecime.
278
chrrurvr
$i nu poate picior dc om pdtrunde
In subpdmint, pin[ ce omu-acela
Nu va fi rupt de pe copac mlddila
De aur. Iar frumoasa Proserpina
A datporunc[: daru-acesta sieqi
S[-i fie-adus. $i daclrupi lEstarul,
Se gi iveqte,frr'zAbavn, altul
De aur, gi-i dau frunze din acelagi
Madem. Deci, ridicindu-li ochii, cat[
$i, de-o g[segti, cum datiira o cere,
Cuminarumpe-o. Creanga de la sine,
De bunlvoie s-o 16sa desprins[,
Darnumai daci egti chemat de soart6..
Altftl, cu nici o sill de pe lume
Nu-i izbuti s-o smulgi, ba nici cu fierul
Cel aspru s-o retezi. Pe ling6 asta:
In timp ce tu wei de la mine sfaturi
$i pregeli ling[pragul meu, aice,
Din sotif t[iitizaceunul teao[n.
Cu le$i-i floti-nneage piigdrindu-1i,
Iar tu nu gtii nimic: redE-l tlrinii
gi-aqaz6-i in mormint, unde-i e locul.
Mioare negre du acolo, asta
Si fi e-ntiia j ertfr -a isplqirii.
Aga vedea-vei, pin' la urm6, crtngul
De lingl Stix gi {ara-n care viii
Nu pot rdzbate"'. Astfel ea griit-a
$i, gura ferecindu-qi, amuleqte.
Posomorit, cu ochii in tdrin[
Pdgegte-Enea, pogtera lisind-b,
$i tulbwi intimpl[ri frImint[-n sinea-i.
Allturi merge credinciosu-Ahate,
Greoi cllcind, impresurat de-aceleagi
Nelinigti. Ei se sfEtuie-ntre dingii
279
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA
in fel gi chip: de care sot, Sibila
Ziceacl-i {eapdn? TruPul cui, acuma, -
Au sl-l astiuce ei? Cind colo, iati,
De cum ajung, il gi vdd Pe Misenus
Zdcindpe prund, rlpus de-o moarte cntnti...
Misenus Eolidul, decit care
Mai vrednic nu se aritase nime
in megtegugul de-a-i chema pe oameni
La lupti, de-a incinge b[tllia
Fbcind si sune goarna de aram6.
Lui Hector falnicul, cindva lo Troia,
Tovarig ii t'usese. Ling5 Hector
in l;rptl se-avinta, la f'el de meqter
Si iufle-n goarni qi s-arunce lancea.
Iar dupl ce pe Hector, de viatl
L-a despuiat, b iruitor, Ah ile,
Atunci, viteaz intre viteji, Misenus
Se-al5turi dardanului Enea
Ca so[, nevrind pe altul s6-l slujeascd,
Mai mic la vrednicie decit Hector.
Dar, cind cinta din scoica lui scobitl,
Ficind intinsul mlrii sb risune
$i-n nebunia-i, chiar pezei chemindu-i
La-ntrecere, atunci rivnaciul Triton -
De-i vrednici povestea de crczare -
inconiurat de-un briu de stinci pr^inzindu-1,
il cut'undd sub spuml de talazuris.
Acuma to{ijeleau cu bocet mare,
.lur-imprejur, mai abitir Enea
Cucernicul. Duc grabnic la-mplinire,
Plingind, invS{[tu rile S ibilei,
Cl nu-i rdgaz.Adunl lemnirie
Pe intrecute, si tocmeasci rugul,
Nlllindu-l pin'la cer. Se duc in codrul
280
CINTUL VI
Cel vechi - afunde vizuini de fiare
Cad brazi; de loviturile slcurii
-
Huiesc ste-iari; despici trunchi de frasini
$i lemnul tare de gorun, cu icuri.
De sus, din munli, ei prlvilesc la vale
Mojdreni inalti. In fruntea tuturora,
Trudind aliturea de soti- Enea
ii gi indeamnd, ingfEcirid s[curea
$i el. Privind pldurea lEr'de caplt,
Frlmint[-n sinea sa cea tristl ginduri,
Llsindu-gi rostulasttbl s[ se roage:
,,- O, daci-n codrul ista pururelnic,
Pe-un arbure, ni s-ar ivi mlIdita
De aur! Ci doar nunrai adevdrirl,
Misenus, despre tine spusu-ni-l-a
Sibila". N-apucase-a-nch ide gura,
Cind doui porumbile-nrr zbor veniri
Din slivi ii fala lui !i se-aq ezari,
Pe iarba verdelCunoscu viteazul
Atuncea paserile nraicii sale;
$ i-nvoioqati incepu ru garea-i :
,,- De e vreo cale, t'iti-miciliuze
$i, din vizduh, petrdceti-mi-n cringul
Unde un ram de pret qi-arunci umbra
Pe rodnicul pdnrilrt. Iar tu, zeitl
$i maic-a mea, nu-ti oropsi feiiorul
La ceas de cumpini!" Criind aceste
Rimase nesmintit, in adistare:
Ce semn i-or face, incotro vor lua-o?
Porfimbele, la mic[ iniltime
Zburind gi pigulind ici-iolo iarba,
Se tot duceau, dar nu prea mult, ca ochii
Urmiritorilor si nu le piardS.
La poafta duhd itoru lu i Avernus
281
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA
Cind ele-ajung, cu sprintene aripe
Se naltl gi, vlzduhul spintecindu-1,
Pe arburul cu indoitl tlre,
Cuibarul indelung rivnit, s-agazd.
De-colo, printre celel alte ramu ri,
Striluce izbitor rnlddita de-aur.
in toiul iernii, astf'el in'verzegte,
Cu fiunzl noui, viscul. Nu copacul
Pe care s-aciueazl, -l odrlslegte,
Dar el, cu mlade gofi'lnii, cuprinde
Ale copacului rotunde ramuri.
Aga-n stejarul celcu umbra deasb
Se-n litiga inldstiritul aur
$i s-auzea, la orice adiere,
Cum tistuie metalica tlblitd.
O-ngtbcl gio rupe-atunci bnea
Cu rivnl lacorni, gi i se pare
C[ ramul pregetl; q-aga il poarti
La pegtera Sibilei. lar troidnii,
Pe tdrnr, se tingr-riar"r dupi Misenus
Cu nesecate lacrimi prinosindu-i
Nep[sltorul scrum. Int?i ridici
Un f'alnic rug, din loazbe rdginoase
$i ciompurri de gorun, a clrui margini
Le impletesc cu liunze-ntunecate.
Agazl ch iparogi de-ngropiciune
ln fafa rugului, impodobindu-l
Cu arnre care tirlgerl la soare.
Irr vase de aranrd dind in clocot
Pe fbcul viu, duc altii apl flarti
$i trupul cel pe veci'ricit il spali
$i-l ung cu iruri. Se aude geamit.
Apoi pe-o nisllie-agazl mortul
Cel irrdelung jelit. Deasupra, straie
282
CINTUI, VI
I)e p r"rrpu rI aru nci, -nrbrlcri ln i nte
Obignuiti lui. Pe umeri, altii
Prind uriaqa targd - datorie'
.lalalnici - g i, fetele-ntorcindu-gi,
Sub rug ei potrivird torta-aprins[,
Aga curn cere datina vechimii.
De-a valnra irnbulzite, ard acuma
Prirroase de tinriie, jertt'e, -ulcioare
$i oleul vdrsat cu-rnbelgugare.
Du pri. ce'luneci cenuqa-lt tirni_
$-a l'outrlui vipaie se potoale,
$i ranriqi(ele cu vin le spald,
$i scrunrul sugitor. Iar Corineusi2
Cu nrare gri-ji oasele le-alege
$i-n chiupLrl de ararni le astruc5.
Tot el, de trei ori sotii-gi inconjoari
Purtind un ol cu apa isplgirii:
Un rarrr de-oliv mirnos in ea nruindu-I.
Cu roua cea uqure ii stropegte.
Pe cei de Iati-astlbl ii llrnLrreazl
Rostind, de'btrrt rinras pe veci, voroflve.
Cucernicul Enea ii durelzi
Mormilrt setnet (deasLrpra a gezindu-i
Irrsenrlrele vietii lui: o visll
$-o trinrbitl) lh poala unui murrte
Inalt, ce-i vegn iceqte arn irrtirea:
Misenus - gipurta-va acest nume
De-a pururi. Slvirgind Enea asta,
Porr,rncile Sibilei le urnreazl
CLr s?rg. O pegteri era acolo,
De necuprins, cr,r-o guri uriagir
Tiiat[-n stinc6, bine stri.iuiti
De-un negl'Lr tbu'i3, cle belna cea codreani.
$i nici o zburitoare pe deasupra
283
PVBLIVS VERCILIVS [4ARO - ENEIDA
Nevitlmatd nu putea si treacl:
Aga se revdrsa, din hiu ca smoala,
Duhoarea, risip indu-se-n tdrie.
(De-aceea greiii ii qi zic,,Aornon"s
TErimului acest). Iar preoteasa
Aduce patru junci, pe spate negri,
Le varsl vin pe frunte; dintre coarne
Smulgindu-le un smoc de pdr, il pune
Pe focul stint, ca prinr prinos Hecatei,
Cu glas ?nalt chemind-o pe zeita
Puternicl-n Infern ca qiin ceruri.
ii hAcuiri altii cu junghere
$i singele fierbinte-l adunard
In cupe-adinci. Cu sabia-i, Enea ^-
.lertf'egte-n cinstea maici i Furi iloP
$-a sorl-sii, Tlrina36, o mioari
Cu mite negre; tie, Proserpina,
O vacd stearpi itiorinduieqte".
Apoi, spre slava'regelui din Tdrtafs,
Ridicl un altar s-aducl iertlb
La miez de noaptee, aruncind in fliciri
$i c[rnurile taurilor, toate{,
$i, peste m[runtaiele cuprinse
De foc, uleiul unsuros virsindu-1.
Dar iat[ cI, spre ceasul inzoririi,
Cind sta a risiri goimanul soare,
Pimintul prinse-a geme sub picioare
$i se cl[tiri arburii din codri
In virffurile lor, gi incepurl
Citelele sd urle.la sosirea
Ze'rteiat. Stri g1-atuncea preoteasa:
,,- Cei nechemati departe si rimin[,
Departe; gi si piard din pidure.
Iar tu, smulgindu-{i sabia din teaci,
284
CINTUL VI
La drumte-aqterne. Trebuie acuma
Viteaz si fii, cu inimi birbati".
Atit a spus gi-n pegtera deschisi
Vifornic dete busna. Iar Enea
Neinfricat Ei-urmeazi cdl6uza,
Dup-al ei unrblet potrivindu-gi pagii.
O zei-, stlpini pe-a sufletelor mini,
Tu Chaosa2, gi iu Fldgetonas, rneleaguri
Ticute pin' departe-n bezna noplii,
Lisati-ml sd.spun in clipa asta
Ce-am auzit. Cu-ngiduinta voastrl
Voi da-n vileag intunecat6 lucruri,
.-* fu bezna dirr adincuri tdinuite.
* Sub lincedinaintau
lffirbrateci ?n noapte singuri
lumin[, prin coclauri,
Degartele tirimuri ale Mo(ii.
Aga e drumul prin piduri, bind luna,
Acum iegind din nori, acum ascunsl,
Lu mina-gi rrr icgoreazi, iar[ .loe
Cu umbrb podidegte tcit vizduhul;
$i toatelor, din lumea asta, lucruri,
O noapte maqteri le-a qters culoarea.
In fa{a tindeichiar*u, in defileul
Inf'erhului, s-a tbst cuibat .Ielania
$i Frlmintirile neiertltoare.
Acolo sint gi sarbedele Boale,
$i trista Bhtrinete, mihn itoare,
$i Spainra, Foanrea ce te-nva[[ R[ul,
M izeria, de care ti-e rugine, '
$i alte ar[tiri ingrozitoare:
$i Moartea, gi anrara Sr,rf'erire,
$i Somnu-apoi, al Morlii fiate geanrin,
$iticiloasele Pllceri din cuget,
$i-uci gdtor, pe praglll di mpotrivl,
285
PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA
Rizboiu I, q-ale,Furi ilor lavili
O" n"t, qi'Vrajba cea clescrei'eratd:
Cruntate panglici iiinnoadi pirul
in care colciie nipirci. La miiloc
Un ulm gigant, umbros iqi destbqoari,
La nigte brate, cloatttbele bltrine.
S-au aciuat cold - aqa se zice -
Nimicnicele visuri, stind liPite
Pe liecare trunzi - cite unul.
Pe lingh asta, soiuri peste soiuri
De I igh ioarre-s adunate-acolo.
La poarti chiar slliqluiesc Oentauri,
$i Scilele cu indoiti fire,
$i Briareu, cu bratele-i o sut[,
$i gadina din Lertta, cu-al ei guier
De groazi, gi Hinrera-ncinsi-n fllclri;
Harpiile, Gorgortele gi ulnbra ..,<
t.u i berion, nXhoada'cu. trei tnrpuri6--- *.$
Cutrenrurat de spaimi dintr-o dat[
Errea-gi smulge palogul din teacl
$i iazmelog ce cltri el se-ndreaptb,
Li-l pune intpotrivi. Dac-atuncea
Nu i-ar li spus Sibila cea cuminte
CI-s aritirri tirave, lbri trupuri,
Nlluci deqarte filfiind pe-acolo,
Se nlpustea asupri-le cu sPada,
Lovind - zadarnic - lriqte biete umbre...
De-aici itrcepe drunrul care duce
Spre riul Taftarului - Alreronul:
Btulbure de nril gi-i tierbe valul
in gtioalne-adinci; nisiptrl gi-l degartl
ScLr ipindLr-1, tot, Cocittr lu i. ]egheazi
$i riu, gi ape liorosul Caron4n,
Spiimintitor de scirnav el se tine:
CTNTUL VI
Cirunti barbi pe obraji se-ntinde -
Purcoi ne{esilat: in ochi -jiratic;
$linoase lclrente, clr Ln'r nod legate,
li curg de pe un urnlr. Elimpirrge
Cu o pr{jinl luntrea nrg-inie
$-o cirnruie cu pirrzele. lntr-ilrsa
Petrece ale nroftilor niluce.
Bltrin e zeul, dir vin-ioasi incl
$i verde bitrinetea lui rimine.
Mu lti nrea rdsfi rati, intr-acolo,
Cltrb liman clidea nivali, toat'[:
Neveste gibirba{i; gi sulletele
Vite jilor eroi; qi uenuntite
Fecioare; gi f'eciori; gi tineri, care
Fuseserf, zvirlitipe rug, sub ochii
Plrintilor'.
Lalntiiul fiig al toamnei
Aluneci la fbl de multe f'runze
in codri. gi la l'el de nrulte paseri,
Venind din largul volbr.rrat al rnirii,
La {6rm se bulucesc, atunci cind iarna
Le iuglreqte dincolo cle ape,
Gon indu-le sprc insorite plair.rri.
Star"r rughtori, sI treaci primii riul
$i bratele intind, cupringi de-iindul
Linranului potrivnic. Dar luntragul;
Burzuluit, ii ia acr-rnr pe unii,
Acum pe altii. Izgonindu-i insl,
De-al tdrnrulu i nisip departe-i {ine
Pe ceilalti. Riscol it cle-nvblnriqire,
Griiegte.luimit Enea: ,,- O I'ecioard,
Te rog si-nri spui ce-nseanrni valma asta
La riu? $i sul'letele astea toate
Ce-i indtl iesc? $i care-i deosebirea
287
WBI"IVS \lERdLM IvIARO - ENEIDA
Cdunele de tlrm se-ndep[rteaz[
Trigindu-se hapoi, iar cilelalte
Brdzdeazl apa verde-vine{ie
Cu vislele?'t Batrina Preteas[
in citeva cuvinte ii rispunde:
,,- Fecior al lui Anhis, neindoioasd
A zeilor ml[dit6. ai in fatd
Ale Cocitului idinci moiirle
$i smircul Stix, pe care inqiqi zeii
Se tem sd jure stimb, ademenindu-I.
Iar liota ce-o vezi aici e-a celor
R[magi neastruca{i. Vislagu-i Caron,
Iar cei purtati pe v'al - sint astnrcatii.
Dar hfnu-i'esie d4t, din!6nnul gloazei
S6-itreac6, peste riguqitei
"bi*iin fine,-odihni
pecit cind gi-au aflat,
In potrivit silaq - ale lor oase.
Ei r[t6cesc o sutd de v6leaturi
Tot filfiind in jurul [stor !5rururi.
Abia atunci ii va primi luntragul
$i vor str[bate apajinduiti.
Se-opregte-atunci feciorul lui Anhise
$i nesmintit rimine-n chibzuire,
Cdci multe se involbur6 in sinea-i,
lar mila de-a lor zodie nedreaptl
il covirqegte. Tiigti ii vede-ac6lo
$i v6duviti de cinstea-ngropEciunii
$i pe Leucaspis, gi pe cdpitanul
Cor[biilor Licieni - Oronte*'.
Pe cind pluteau pe marea-nfurnmati
De Tioia depirtindu-se, Austrul
I-a nimicit, rostogolind gi nava,
$i pe niieri sub maldirul de ape.
$i iat[, ii venea-n intimpinare
288
clrrul vr
Cirmaciul Palinur, cel ce cizuse
Deunizide lo[iip6-n sorb de valuri,
cild
Pe scruta, pe marea libiani,
A stelelor umblare. Cunoscindu-l,
Cum trist trecea prin umbra-mbelqugati,
r-o la nalnte-Enea, agrdindu-l:
,,- Au cnre zeu brilrcitu-te-a-n genune,
l.ipsindu-rni de tine, palinuruJ?
llai.spune, cici Apoto, pin-atuncea,
Nicicind 1ir! rnine nu mi viclenise.
Doar despre tine m-a-nqelat rispunsu-i,
Cici prorocea ci vei rirrnine tealir
Pe mdri qi veiajunge.irnpi-rltni
Cu n9i pe-ale Ausorriei nreleaguri.
Aqa igi [ine-un zeu fisiduintc?..
Iar Palinurus ii rispuride astltel:
,; O clpitane, tiu il lui Anhise,
Nu te-a min{it oracolul lui Febus,
Nici de uruh zeu n-am fbst brincit in mare.
Pe cind pizeanr cu striqnicie cirma
Cu care indrumam plutirea navei,
Vru marea,-n silnicia-i, si mi-o smulgi.
lar eu, tinind-o strirrs, cu ea in nrini -
Mi pribuqii, tirind-o dupi mine.
Mi jur pe marea-n veci incrincenati
!i nu de dragul meu mi prinse llrica.
Nu. Mi temeam ca nu curnva linsiti
De cirmi gicirmaci, impresurati
-
De-umtlate valuri, - nava si te lase.
Trei nop{i de vijelie nri tirise
Tu rbatu I vint pe-u riegegti talazuri...
Abia irr zorii zilei cei de-a patra
De pe un virfde valzirii in zare
Italia! M-apropiam de coasti
l9 - Encida
289
PVBLIVS VERCILNS tvlARO - ENEIDA
Incet, incet, inot. Ocrotitorul
-
Uscat l-ag fi atins; nigte silbatici
Pe cind cercam cu miinile-nclegtate
$i-mpovlrat de ligtavele-mi straie
S-apuc un coll de stincd - tiblriri
Cu fier asupri-mi, socotind - neghiobii -
C1-s pradi. Marea-mi stipineqte trupul
Acum; gi rni tot zvirl spre coasti vinturi.
Deci: pe a cerului lumind dulce,
Pe-al vietii duh, pe duhul lui Anhise,
Pe mugurul nldejdii tale, Iulus, -
Te rog, nebiruitule, mi scapi
De blestemul acesta qipresar6,
Cl-ti st[-n outere- tdrnl oeste mine
gi citre portul veiihas telndreapti.
Sau, dac[ e vreun chip qi ti-l arati
Divina maic[-a ta (cdci nu-mi inchipui
Cd fhrA voia zeilor te-ncumeti
Sd treci asemeniriuri, tiul stigic),
Atunci, intinde-mi mina mie bietul
$i-aburc[-mI in luntre lingir tine,
Ca, dincolo de apI, dupd moarte,
Micar, si allu un ungher de tihni.
Aga grdise el, Sibila insi
' R[spunse-aqa: ,,- De unde, Palinure,
Nesiburita asti rivni-ti vine?
Chiar vrei, neastrucat', si vezi tu Stixul
Cu apa lui gi riul Furiilor,
Splimosul? $i pe tirnrul dimpotrivl
Si treci, fhr'de a zeilor porunci?
Inceatl si nidijdui ci, prin rugd,
Po[i si indupleci zeii giursita.
Dar ia aminte la ce-ti spun, cl-i dulce,
A greleitale cazne, rningiiere:
290
CiNTUL VI
De spaima multelor din ceruri semne
Inrpinqi, vecinii tdi, pinl depafte,
De-a lungul gi de-a latul, prin oraEe,
Cinsti-1i-vor rdmdqitele, durindu-ti
Mormiht gi prinosirrbu-te acolo. '
Iar locu-acela, dincolo de veacuri,
Chema-se-va ca tine, Palinurus".
Din sufletu-i mihnit, cu aste vorbe
Nel inigtea-i ogoaie qi durerea-i,
Un pic se ntulcomi. Se-nvioreazi
Cd-n veci un llrm purta-va al siu nume.
Deci, in'cepuiul 4tUrn il ispriveqte
Apropiindu-se de riu. Indatd
Ce il vdzu, din luntrea sa, ndierul
Cd rrainteazd prin ticutul codru
Plgind citre liman, i-o ia nainte
- $i-l agriieqte astfel, probozindu-l:
,,- Oricine egti tu, care vii sub arme
La apa noastri, haide, zi,ce cau(i?
Te afli-n lara Umbrelor, tlrimul'
E-al Somhu lui g-al Noptii-aromitoare.
Poprit e celor vii si treaci riul
in luntrea stigiani. Rdu imi pare4e
Cd-n drumul lui, l-am luat cu mine-n barci
Pe-Alcide, pe Teseu gi Piritous$,
Mircar ci spila lor era zeiasci
$i de nebiruit - a lor putere.
Pe paznicul Tartarulu i, pe Cerber)r,
Ce incepuse-a dirdii de t'rici,
L-a pus in lanturi Hercule, smulgindu-l
De lingi jiltul insugi al lui Pluto.
Iar ceilal{i doi au cutezat si fbre,
Din patul'sotului, pe Proserpina,
Pe Doamna Iadului".
291

PVBLIVS VERCILIVS IV{ARO - ENEIDA
La toate astea
Rispunse preoteasa lui Apolo
In scurt: ,-Nu gind viclean ne min6-ncoace;
. Nu te ldsa intdrttirii pradi.
Nu-!i sint vrdjmaqe, Caron, aste suliti.
Din partea noastrd, poate si tot latre.
Din vizuinea lui, al Mor{ii paznic,
Huiduma de duliu, punind pe tugd
Sdrmane umbre,lbrb strop de singe.
Iar Proserpina poate sl-iplstreze
Neprihinit, lui mogu-siu)r, ietacul.
Vestit prin vitejie qi evlavie
Coboaii-n lumea Umbrelor Enea
jTroianul, ca si-l vadi pe-al siu tati
I In T6rtar. Dac[ nu te migci semnul
'Unei iubiriatita de smerite,
Te uitd, recunoaqte creanga asta
($i scoate-n priveliqte ramul de-aur
Ce-ascuns stituse-n straiul lui Enea)".
Atunci se potolegte ca prin farmec
Minia cea turbati a lui Caron:
N-a fost nevoie de mai multe vorbe,
Cici el privea uimit prinosul sacru
Al ramului vrljit, pe care-l vede
Din nou, dupi amar de vreme lungi.
Deci, luntrea cdtrln i.-' o urneqte
Apropiindu-se de tirm. Pe urmi
Conegte sut'letele celelalte,
Ce se-aciuaseri pe lunge laviti,
$i pirtie croiegte printre ele,
$i-n barcd il primegte pe Enea,
O namili de muritor. ScriEnit-a,
Din tresti i impletitd, luntri goara
Sub greutatea viului Enea.
292
clrm-n vr
Iar prin despicituri, duium de api
Pitrunse-n ea. Pe amindoi ii trece,
Pini la urmi, dincolo de fluviu
$i teferi iiagazi, pe Sibiln
$i pe Enea-n milul cel scirbavnic,
In pipurig verzui. Tirimu-acesta
Il face si risune cu lltrahr-i,
Din trei gitle.iuri, ditamai dul[ul:
E Cerber, tologit in vigiuna-i
Potrivnici drumetului ce vine.
De gerpi colciitoii zburlit ii este
Crumazul intreit. Sibila-l vede
$i-i qi arunc[-o turtd-adormitoare,
Cu miere gicu buruieni vrdjite.
Iar el, turbat de himeseali, -ngfbci
Gilugca ce-i f'usese azvirlitl
$i-n clipi chiar, i se innroaie trupul,
$ i, agternut plmintulu i, se-ntinde,
Cit e de lung, in toati vigduna.
Vizind ci paznicul de somn topit e,
Enea umple cu ftptura-i poarta
$i iute piriseqte tirmul apei
Ce indlrdt n-o poate trece nime.
Pe dati s-auziri glasuri, scincet
Prelung: pe-ntiiul prag al Mor[ii
Sint suflete de prunci, tinguitoare.
Lipsindu-i de lum ina blindi-a vie{ii,
Snrirlgindu-i de la sinul dulce-al mamei,
Sorocul maEter ii ripi pe dingii
$i-i cufundi in moafte devremie.
Al6turi sint cei osindili si piari
in urma-nvinu irilor n jdrepie.
Dar rostuit le-a tbst silagul ista
Prin tragere la sorti, de cltre-un jude,
293
P\IBL|VS VERCILIVS t\,lARO - ENEIDA
Iarjudele e Minos53, care urna
O scuturi; el cheamb si se-adune
Tlcutul slht al umbrelor qiaflli
Ce-au sivirgit in viatl, ce picate.
Stau trigti in preajml cei ce, lbr'vreo vini,
Cu mina lor gi-au cigurrat sfrrqitul
$i-urind, cu-asupra de m[sur1, viata,
S-au lep[dat de ea. Acuma insl
-
Cit ar dori - in slava nalti-a zilei
$i truda qi mizeria si-ndure!...
DestinLrl e-nrpotriv[. Smircul groazei
Ii fbrecl cu briul lui de unde.
f)e noul ori incir-joiat, acolo
litintuiegte Stixul.
Nu departe
Se destEgoari, cit cuprinzi cu ochii,
Cinrpiile Jelirii. Astl'el lumea
Lezice. Sint aici poteci de taini
Pe unde se ascund acei pe care
I-a mistuit cu apriga-i otravl
Necrutitoarea-nrol i nr[-a iurbirii.
Plduri de mirlsa ii ocrotesc. Dar chinul
Nici duph moarte nu-i rnaipiriseEte.
in ist ungher pe Fedrass gipe Prociiss6
Le vede, gi pe trista Erillla)':
Ea rana igi arat5, ce-i llsese
De crudul ei f'ecior pricinuiti.
Evadne58, Pasithe sint acolo
$i merge-n prea-ima lor Laodamiae
$i Cenisro, tinir tirlnic odinioari,
Acum f'ecioari, liindci dupi rnoarte
Redobindise vechiu-i chip de fati.
$i iat?r, printre ele r'[ticegte,
Cu rana inci proasplti, Didona
:91
chrruLvr
Feniciana, infr-o selbl-adinc6,
Iar cind eroul cel din Troia-ajunse
4.
In preajma ei gi-o cunoscu prin umbrd
(Aga cum la-nceput de luni nou[
Sau vezi, sau crezi clvezi,pe cerul noplii,
Cum se ridic[ dinhe neguri luna),
Atunci il podidirl lacrimile
$i astfel dr[g[stos ii gl[suiegte:
,n- Nefericit[ Dido, aqadarl
Era adev[ratd vestea care
Mi-ajunse la urechi, ci eqti pierduti,
Cd singurl cunnatu-li-ai via!a?!
Vai mi6, c[ !i-am folt pricirii morlii!
Pe zeii cei de sus ii iau ca marturi,
$i aqhii, gi sfinlenia intreagd
De-aici de sub iremint, c[ f6rb voie
M-am dep6rtat de ![rmul t[u, regini.
Minat am fost de-d zeilor porunci
Ce printre umbre m[ silegte-acuma
Si umblu, prin paraginile-acestea -
Prin locuri mucede, m[rdcinite.
Nici nu mi-ag fi inchipuit weodate
C6, prin plecarea mea, i1i c[qun {ie
O-asemenea durere. -Ofreqte-li itaqii
$i nu te-amistui privirii mele.
De cine fugi? E cea din urmi oar6
Cind pot s[ te-agr[iesc: a$a ni-i scrisa".
Cu-atare vorbe incerca Enea
S[-i stimpere pomirea arzdtoue,
Privirea-i fioroasl s-o imbune
$-o lacrimi din ochi m[car s[-i stoarc6.
Dar al ei chip tot timpul cuvint[rii,
Rdnase-aqa de neclintit, de parc[
De piatri ar fi fost, de piatr[ duri
29s
PVBLIVS VERGILIVS TVIARO - ENEIDA
Sau dintr-un cleant de marmuri din Paros.
Dai pin' la urmi, imulsu-s-a din locu-i
gi-nvrijmigiti a fugit in codrul
Umbros. Acolo, vechiu-i so[, Sih€us
Cu-aceeaqi dragoste-i pufta ite grijn
$i nu rimine mai prejos, cu dorul.
Cu ochii-n lacrinri o petrece-Enea
$i cind o vede cunr se-ndeplrteazi,
Se t'ringe ininra in el de nrili.
Apoi, pe drurnu-ursitei iar porneqte.
Erau acum la capltul cinrpiei
$-acolo se-adunaser.i in taini
Blrbati ce striluciserl-n rizboa ie.
irr locti-acest il tirnpini Tideus,
Partenopdu, vestit prin vitejie, _.
$i umbra shrbeziti-a lui Adrastus"'.
Aicea, iati, sint gi dadanizii
Cizu[i irr lupte, rnult jeliqi deasupra
pe pinrinteni. El genre cind ii vede
in lung Elrag pe tofi: pe Clnucus,.Medon,
Ters ilocn-, citeqitre i Arttenorizi i-,
$i Polibet,. zeilei Ceres preot,
$i pe ldeu*, rninnrul lui Pridnrus,
$-acum pe car rimas, E-acum sub arme.
La dreapta gi la stinga lui Enea
Se imbulzegte-a sulletelor droaie
$i nu le-ajunge ci-l vizuri-o dati,
Ci igidoresc si ziboveasci-n preajmi-i
Cu dinsul pagii si gi-i potriveascir,
Si afle ce virrt il ntinase-acolo.
Dar cipitanii grecilori arntia
Ocirmu itl cindva de-A gamemnon*,
Cirrd il vizurl t'ulgerind sub arnte,
Acolo printre unlbre, pe Enea,
296
clNtur- vr
Cutremuratu-s-au cu mare spaim6:
O parte dintre ei diduri dosul,
Ca odinioard, cind citre coribii
Se indreptau; o parte incercari
Si scoat[ fimv sunet, ce rlmase
Nenrairostit, in gurile ciscate
Zrdarnic. I I zir egte-atunci Enea
Pe Deilbb, lbciorul lui Priamus,
Cu truoul tot I'erlbnitit- cu tbta
F{cutlzob, - amarniii cruzirie! -
Cu bra[ele-a m indoui sliftecate,
Cu pusiiite tinrplele-amindou[j
Urechile - din ridicini smulse,
lar nasul crinrpotit: ce hidi rani!
Abia-l r""urtor",i*, pe cind acesta
Cerca s-ascundi-uriiele-i metehne.
Cu glasul din trpcut aga-igriieqte:
,,-O Deilbb, puternicule-n arme,
Vlistar dirr vechiul sirrge al lui Teucru,
Au cirre-a cutezat si te supuni
La o ispagi-aqa de-ngrozitoare?
Au cui i s-a ingiduit aceasta?
La ntine ajunsese numai zvonul
C5,-n noaptea cea din urnri de la Troia,
Tu, dupi ce-ai dat iama prin grecime,
De istoveali aicizut pe-un nraldir
De lequri vilmigite laolalt6.
Atunci, pe [irmurul reteic, insumi
fi-am ridicat nronnilrt, pe diniuntru
Fustiu6?; qi cle trciori pe nranichemat-anr
Cu glas irralt. Sirlagul gi-l pirstreazl
$i nunrele gi arnrele. Pe tine,
Cind anr plecat, prietene, din Troia,
Nu te-nm putut descoperi, ca trupul
297
PVBLIVS VERCIUVS MARO - ENEIDA
SA ti-l astruc in tdrina strdburrd.
AtJnce glnsuirri Priamidul: g
,,- NirniEa nu trecut-ai cu fderea,
Prietene. Cu-asupra de misurl
Plltitu-ti-a i indatorirea toati
$icltre'Deifob, gi c[tre umbra
Fiintei lui. Destinul meu m-aduse
La phcosta de-acum, nelegiuirea
De moarte a lacedemonieneis:
Ea mi-a lisat pe trup, ca amintire,
Aceste rlni. Tu n-ai uitat, desigur,
Cum petrecurlm noaptea cea din urmit
in toi de bucurii amdgitoare
($i trebuie si tinem bine minte).
Cind calul bleltemat, urcind, ajunse
Deasupra naltului, Pergatn, in burti
Purtind ogteni arntati, atunci Elena,
Un dan{ inchipui, cinstirtd pe Bahus
in ti'urrtea unui gir de ti'igiene
Ce chiuiau; iar ea tinea in tuinl,
La nrijloc intre ele stind, o torti
Uriaql qi, din virfirl cetl{uii,
^
''lr rmbra pe grecl sal vini.Atnrtcea
Ripus de griji, in somn mi cuf'undasen'l
in patu-af'urisit. O dtrlce tihni,
Adincl,liniqtitn ca qi moaftea
M-a-nrpresurat pe cind zlceanl acolo-
Estimp, neasemuita mea sotie@
Din casa toati armele le-aruncd,
Dup[ ce-n:i luase, pe furig, gi sPada .
Cea credincioasi, de sub cap. Deschide
$i poarta gi pe Merrelau il cheanri
S[ vinl in ietac: trhgea nldejde
Cd-ntiiul ei libovnic Prettri-va
298
cil.tTUL Vt
Atare dar, iar ea putea-va astl'el
Sd stingi faima vechilor picate.
Dar, ce s-o mai lungesc? D5dur[ busna-n
Al meu ietac. Cu ei odat6 vine,
La moarte z[dirindu-i, gi Ulise.
O zei, asupra grecilor abate[i
Asemeni grozivii, dacl din buget
Curat vi cer s[-i pedepsigi aqi-ideri.
Dar haide, ci e rindul tidacuma
Si-mi spui, pe tine, viu, ce intilnplare
Te-aduse-aici: tot r[ticind pe mare,
Fau din a zeilor porunci fosta-i
Impins incoace? Sau ce soarti neagrh
Te hiituie, si ba[i tlrinrul ista,
-
$i mohorit, gi ocolit de soare,
Meleaguri tulburi..."- Astf'el de voroave
In tinrp ce ei schintbau, ilr clruceanu-i
Trandafi riu, trecuse Aur ora
De jumitate-n drumul ei pe bolti
$i poate c5, Iuindu-se cu vorba,
Fi ar fi irosit intreg rbstimpul
I_ngiduit/u, dar soata lor, Sibila,
Cu vorbe strinse-a$a ?i do-ienegte:
,,- Coboari noaptea pestanoi, Enea,
lar noi ne tinguint gi vrenrea trece.
Aicea e riscrucea, unde calea
Se taie-n doui: una, care duce
La dreapta, spre palatele lui PlutoTl,
Slivitul. Pe aici e drumul nostru
La Eliseu. Cdrarea de la stinga,
Ducind citre nelegiuitul Tdrtar,
E-a riilor, ce-qi isplqesc osinda.
Dar Deifob: ,,- Mirit[ preoteasl,
SZr nu te nrinii impotriva noastri.
299
PVBLTVS VERCILIVS [\,IARO - ENEIDA
Pleca-voi, ca si umplu iar giragul .
Nilucilor, din cari mi desprinsesem...
Pleca-voi, si mi recut'und in bezn6.
Te du, te du, mindrie-a noastr5, parte
Si ai de-o mai prielnici ursire".
A zis. $ i-astGl zicind, se-ndep7rrt eazd.
Deodat' se uit[ indirit Enea:
La stinga, sub un stei, un zidel vede,
Ce-nfrguri de trei ori o cetate
lntinsi. O-nrpresoari-n briu de fliciri
Al T:irtarului fluviu, Flegetonul
Cel repede, rostogolind cu sine
Bubuitoare stincirii. Se nalti.
in faln chiar, o poarti uliagi?J
Cu stilpi puternici de otel, ca omul,
Oricit ar ti de zdmvin, ba nici zeii,
Cu nici un chip, si n-o poati distruge.
Un turn semet de tier se suie-n nouri.
incinsi cu o niantie cruntati,
Pe prag sti TisitbneT3 qi vegh eazd;
Rimine nop[i gi zile-n gir degteapti;
lar diniruntru geanrit lung se-aude,
$i pocnete silbatice de zbiciuri,
Scrignit de liare, lanturi tiriite.
Incremeni Enea gicu teami
Ciuli urechea la spiimosul zgomot.
,,-'-Fecioari, spune-nri, ce soi de picate,
Cu ce osinde-aici sint pedepsite?
Ce bocet sliqiat se nalti-n aer?"
Atunci incepe astl'el prLoteasa:
,,- Vestiti cipetenie troiani,
Nici unui onr neprihinit nu-i slobod
Pe pragul ist mirrjit, picior si puie.
Dar cind Pros€rpina m-o pus de straji
300
CINTUL VI
in codrii din Avern, ea pretutindeni
!1-a qelre9ut, inlhtiqindu-mi toate
Osindele de zei stdtornicite.
Stdpin e ppste-acest tirim al groazei
Cretan u fRadamantusT: el a Jculti.
El di pe/depse, el pe to(i ii pune
SI dea-n vileag ce lhpti blistemate
Au sivirqit acolo sus pe lume
$i cum s-au voiogat, printr-o degarti
Scorneali, si amiie dupi moarte
I spaqa lirdelegilor, tirzie.
$ i-ndati dup-osindi, Tisifone
Rizbunitoarea, -ncinsi c-un harannic.
Pe pdcltoqiamarnic ii lovegte,
Badocorindu-i; iarcu mina stingi,
Nipirce hide citre eiintinde,
Chemindu-gi ceata de surori hapsine.
Atunci abia, cu scriqnet de titini
Asurzitor, al'urisita poarti ' '
ln fine, se deschide.Yeziacuma
Ce strajnic gade-n tind[? Ce-aritare
Pizegtepragul? Are cuib n[untru
O nanrili haini de bilaur,
Cu cinzeci de gitlejuri cum e smoala.
$-apoi Tartdrul insugi se deslbce
$i se afund[-n beznele genunei
De doud ori pe-atit cit se ridicl,
Privit de pe pimint, spre cer, Olimpul.
Acolo-i vechea stirpe-a maicii CliiTs,
Sint tinerii TitaniT6: ripuqi de tirlger,
Se zvircolesc pe f'unduri de genune.
gi pe ceidoi fbcioriai lui AToisz
Vizutu-i-am - ce trupuriuriaqe!
Cu bratele-au c€rcat si spargi cerul
30t
PVBLIVS VERCILIVS MARO - EMIDA
$i din cerescu-ijet si il doboare
Pe Iupiter. Vizutu-l-am agijderi
Pe Salmon6u
a, sttpus la grea osind6:
Maimu{irise fulgerul lui .loe
$ilnginase tunetul din slav6...
... Intr-un ridvan cu patru cai, o tortl
in minl scuturind, prin toat-Fhda,
Prin mijloculcet[1ii sale Elisru,
Cutreiera tot chiuind in goani, '
Sldvit cazeii pretinzind sI fie.
In nebunia sa, credea ci poate
Sd-nchipuie cu caru-i de aranri,
Cr"r tropotr.rl trlpagilor, - gi norii,
$i l'ulgerul luiJoe, nepereche.
Dar preaputernicul din cer Pirinte
A cunrpinit, din norii degi, un trisnet
(Nu tor(e cu lumind lbmegoasi,
Din lenrn de pin fbcut, ca Salmoneu)
$i, durigindu-l peste cap pe-acesta,
L-a mistuit intr-un virtej niprasnic.
Puteai s[-l vezi aiolo'gi pe Titiose,
Vlistar al Maicii Clii, din care toate
S-au zlmislit: r.rriagu-i trup se-ntinde
Pe noui iugire intregi; cu ciocu-i
incirligat, o namili de vultur
Ii nrurseci llcatii lirl moarte
$i-i scornrone i.lit't" in miruntaie
(Ce cresc la loc, osinda vegnicind-o).
$i tocma-n miezul pieptului se-ncuibh,
$i clrnii ce mereu se renfiripl
O clipl nu-i di pace. Sb-i adaug,
$i pe Lapiti, pe Piritou gi lxion.'?
Deasupra lor, s-alunece sti gata - Punindu-i nemilos stipin in circi.
$i parcl gi amenintl s[ cadi -
O stincd neagri. Strllucesc in f'a{i,
Pe paturile nalte de petreceri,
Spitarele de aur. Prinzu-i gata.
Regeasci e pohfala. Dintre Furii
Cea mai bitrin[ e allturi ?nsi
$inu-i lasi cu nrina si atingd
Bucatele: ndltind in aer torte-
Ea se ridici qisllbatic urli.
Aicea sint gi cei ce, cit trdird,
Bitut-au pe plrirrti; gi viclenit-ari
Pe-ai lor olienti. gi mare e nrultimea
Acelor care, dobindind avere, '
S-au nipustit asupr[-i singuri, lErl
Sn-i fhcl qi pe-ai lor pirtagi. Acolo-s
$i cei ce, preacurvind, uciqi pierirb;
$i ceice se-nhiitari cu migele
Ordii; qi cei ce nu se ruginard
SI-ngele jurimintul de credintl
Citrg stlpinii lor. To{i igi agtelpti
Acolo-nchiqi, osinda cuven itb.
Nu ciuta sI afli ce pedeapsl
Pe ticdloEi ii paqte gi ce vind,
Ce soartd aprigi-i thcu sd piari...
De-a dura uniidau colos de stinci;
De spitele-unei roti atirni altii
CLr trupul rupturit.'Aicea gade
gi-n veci gedea-va-aici nel'ericitul
Teseu. Iar Fl€giassl - nipistuitul
Intre nipistuiti- ii dojenegte
Pe toti, strigind cu glas inalt prin bezni:
. Pitania rnea vi-nvete ce-i dreptatea;
Si nu-i nesocotiti pe zei". Acesta
Virrdut-a pentru aur insiqi tara,

FTBLNS vERClLlvs MARoI E!!E!q!
Ficut-a pravili pentru-bani,.gi tot el
Le-a deslhcut. in Patul fiicei sale,
Nuntindu-se cu ea-mPotriva firii,
S-a repezit acesta. SPiimintoase
Nelegiuiri au cutezat cu tottt ..
gi-cticiqtigat din rodul cut6zirii'
Eu,lirnbi ql guri dac-ag avea o sut6.
Si ui".t cte-o-tel, tot n-aq putea cuprinde
Atitea chiptrfi de nesibuin[e
bilil in-hiitacuma, p"-oi lornnme,
Atitea soiuri crincene de-osinde"'
$i cind sfirgide zis acestea toate,
Adiugi bitrina Preoteasi :
-ha
..- C i icte-acuma, drumulu i te'agterne
indatorinqa pin' la caplt du-!i-o'. -
56 rte gribinr: ziresc cum se-artolca'
Pe veirele CicloPilor, Palatul-
Lui Pluton. Chiir in t'a{n e o bolti
5;;;;-; porlile. Avein Porunci
Sl leoldlrn acolo darul nostru-"'
Aga gr[i. $i unul lingi altrrl'
inaintind Pe ciide intuneric,
Postata clrumului rimas, in grabl
Ei o stribat qi sint de porti aproape'
Enea se rlpede la intrare:
il;i;i;:qil;'ili pragul "u-ope
nenceputds,
dinrpotrivb'
in tlie ra nru-n
Aceitea sivirgind gi aducindu-i
Zeiteidarul, au ajuns, in fine,
Pe dulcele meleag al seninlrii'
Desfhtltoarele poierri din cringu.l . .
Unde hlllcltriesc de-a pururi t'ericilii'
Un cer nrai larg cinrpiile le-nrbraci
irrtr-o lurninh dulce PurPurie,
l0
304
C|NTUL VI
Iar cei de-acolo-Ei recunosc un soare
Al lor, precum gi propriile stele.
O parte dintre eiiEi inmlIdie
Pe-arene in ierbate, trupurile.
Se-ntrec in jocuri gi se iau la trinti
Pe galbenul nisip. Bat cu piciorul
P[mintul, altii, gi se prind in danturi,
$i stihuiesc. Purtipd o lungi mantie,
Cu cintul siu,Orleil ilcadcnteazl
-$rpte
Pe-al lirei, .iiE coardb suni:
""
Cind atingindu-le cu degetele,
Cirrd cu un plectru, tiurit din fildeg.
Aicea sint odraslele lui Teucru,
Strimog al unei semintiivestite,
Viteji niscutiin ani mai nrari la sut'let:
$i llus, qi-Asar6cus, qi Darddnus,
AlTroiei ctitor. Nu tirri uimire
Priveqte el din depirtare-acele
Inchipuiri de arme qi de care
Lipsite de birbati, - doar niqte urnbre.
Stau sulitele in plnrint infipte,
lar caii, risipiti pe cirnp, pasc slobozi.
Aceeagi rivni-a carelor de lupti,
$-a armelor, pe care-au lbst avut-o
Cit vii l'useseri, aceeagi gri.jI
De-a cregte zdravenicai, ii urmireqte
$-acurn cind, astrucrti, ei zac sub gti"*.
La dreapta gi la stinga,.ios pe iarbi,
Ii vede os;rltindu-se pe altii
ln nriilocul dunrbrivilor de laur
lnnriresnrlt. De-acolo, tot prin codri,
Se prirvile la vale Eridarruls
Cu ap[-rnbelqugatl. StI aicea
0 nrinl de viteji, rnnili irr luptl
- Eneida 305
 PVBLIVS VERGILM tvtARO - ENEIDA
De dragul tlrii;
gide preoti, care
Neprihinili rimas-au cit tiiirA,
$i de poeti evlavnici, care-n viatl
Cintat-au thpte vrednice de-Apolo.
$i cei ce aftele le iscusiri,
Ficindu-ne via{a mai fiumoasl,
$i cei ce, slvirg'ind doar fhpte birne,
Fdcur[ pe nepoti si-i ponreneascd.
( Panglici la f'el de albe cum e neaua
Pe toti acegtia-i incing pe timple.
De umbrele acestea-mpresuratl,
Vorbitu-le-a S ibi la, a gri indu-l
Naintea tuturora pe frusaiose;
Aflat in mijlocul multimii, gloata
In sus la el se uitd, cdci pe ceilalti
Pe toti i-ntrece falnica-i fipturi.
,,- Sp'trneti-mi, sutlete t'erice, gi ttr,
Sllvitule poet, pc ce nreleaguri,
In ce ungher se afl[-acum Anhise?
De dragul lui venirlm noi aicea
Trecind ale Erebului mari ape".
La intrebarea asta ii rispunse
Musaios in putine vorbeo asttbl:
,,- Silag statornic n-are-aice nime;
Hiliduim prin umbra ciingurilor
$i ne culcim pe prispa riurilor
$i prin plguni, de ape-nviorate.
Dar voi, dacl aceasta v[ e rivna,
Vetitrece nrigura din lhtl, apoi
V[ scot eu la liman pe-o cale buni".
Aqa a zis g-a luat-o inainte
$i de pe virf le-arati jos in vale
Cimpiile-n lucoare. Iar pe urmi
Coboari de pe-a migurii sprinceanl.
CINTUL VI
in vremea asta, petrecea cu
eindul
- -- e-"'
Pirintele Anhise sutietele
Ce-aveau sI iasi-n flrmurul luminii
De sus, gi cu privire'a-igrijulie
El cuprindea ii urmirea-qiragul
Nepo{ilor sii scunrpi: a lor rierrire,
Norocul lor gi lhptele de arme
$i datinile lor. Vlzind cd vine
Din thtl,.naint?nd prin iarba verde,
Enea,-htinse brateie-amindoui
gi lacrime obralii-i podidirl
$i vorba astl'el ii cizu din guri:
,,- Venit-ai in sfirqit; qi drumul silnic
L-a dovedit iubirea ta fiiascd,
f9. care indelung arn j indu it-o?...
Mi-e dat, copile, sh-!i privesc iar chipul
$i viersul si-ti aud, iaier,, la rindu-mi,
Sn-ti qi rispuid, gi asta si o tacem
Cu glasurile noastre cunoscute?.-.
Aga in sinea-mi chibzuiam gi astfel
Crcdeam ci va si fie, ceasuiile
Simdluind; gi iath; marea-mi griji
!:.a nu mi amigi: uscat gi nrarS_"
$i cit - ai stribltut pinl la nrine,
Feciorul nreu iubit! prime.idii cite _
Te-au vintumt! Temutu-m-am anrarn ic
-
Si nu te vatime tirimul libic......
Iar fiu-atunci: ,,- Niluca ta, pirinte,
Niluca ta duruti, prea adesea
I v_indu-m i-se, nl-a ilnp i ns, ilrcoace
uil la pragul tlu. La tirmul mirii
ll
Tiren iene navele ln-agteiptl.
Pirinte-al meu, intinde-mi mina mie,
Intinde-rni-o gi nu te da in lituri,
r
PVBI,I\iiS \lERdII\6 lvlARO - ENEIDA
Cind voi si te cuprind br6!iq, pdrinte".
Pe cind aqa vorbea, cu-mbblqugare
Curgeau pe-obrajii-i lacrimi. In trei rinduri
Cercd grumazu-nbrale s[-i cuprindd:
Ndluca-mprejuratd, in trei rinduri
Din brale-i lunecd, zadarnic prinsl,
Ca boarba de ugoarb sau ca visul,
fugarnicul. Estimp, Enea vede
Intr-o vlioagd dosnic[, -o dumbrav[
Ferit6 qi tufiquri fognitoare
Prin codri. $i mai vede riul Lete
$cildind acele cuiburi liniqtite.
injurul lui, nenumdrate neamuri
$i semin{ii roiesc fiiri astimp[r
Cum priri livezi, in toi senin de var[,
Albinele pe mii de flori s-agaz6
$i crinii cazdpada-i impresoar6
$i pin' departe cimpu-i numai zamzet.
Fiorde spaim[-l prinde pe Enea
La astd de nlpraznd priveligte.
Ce ape sint acelea - wea s[ gtie;
Ce liot6 de umbre,^-atit de multen
Implut-au tdrmul? Ii r6spunde-Anhise:
,,- Sint sufletele clrora destinul
Le-a rinduit o noui intrupare.
Aici, pe malul fluviului Lg!g,
Sorb ele impdcarea gi negrija
$i-uitarea-ndelungat6. Muke-i wemea
De cindmi-e dor sljipomenesc de dingii,
Sef-i arit anume, s[-i ingirui
Pe-irrmagii mei, ca astfel s[ te bucuri
Mai abitir c[ totugi, pin' la urm6,
Ajuns-ai in Italia cu bine".
,,- Pirinte-al meu, a zis atunci Enea,
308
\_
civnil vl
Au trehuie si cred,:nr cii, dc-aicea,
Vrcunele din su llctele-acesr.ea
I:;i iau spre tirrmurii luminiizborul.
lla ilr Sr.:caie tnlpuri sa pitr.untlii
Din nou? (tc doai silbrilc cle viath
Ii birrtuie pc piiilnagii i,;tii?... !
-. Ji-oi sp!'lJe fitul nrc,.r, lirrii zlbavl,
gr nu te voi lisa nrai mult si pregeti
(A,$a_-ncepu Anhise qi pe toati
Cu r?nduiali i le desiiEoari). o.!
lf t!9."0r,.;i cerul, gi pinrinrul, o. )
$i ariile rnirrii necup,:i,ise, .!,,. c
gi discul lucitoral iunii piin",
$i soarele, cerescrrl policandrti, _
Un duh le-a plinridit pe diniuntru:
lopit in ale lumii miciulare,
C.ugetu-a ;rus ntaterin-n migcare
$i.s-a lEcut, din trup qi cuget, una.
Ivitu-s-au pe urnri o,r,n*rii, tunne,
$i soiul zburdtoure lor clilr aer,
.liganii din adinc, pe cili.L: nurea
Sub nrinnuriu-i Copcr.iq lc-ascurrde.
A su lletelor astel obir.qie
Oereasci e q-a 1ocului vinute
E-n ele, crit nu le irnpovireazl
Dlulritour-c trupuri, qi cit inci
11y fe-gsjriesc nici irivetiEul humei,
Nici urir<iu lare, moftii hlrizite.
De-aici le vin gi spaime si dorinte.
Dureri gi bucrrrii ji toate cele,
Dc uiti pin' gi cenrl sd-l priveascl,
I rrfcrecate-n veqn ic intuncric
$i irr prinsoarea trupur.ilor, oarb5.
lJa nici nrircar in clijra cea din urnlil,
309
WBLIVS VERCILI\/S MARO - ENEIDA
Lumina vie[ii cind le plrisegte -
Nefbricite rirflete ! - nu scapi
De tot veninul, cicinu pierdeodati
Acele rele ce sint strins legate
De-o minl de pimint. Nevoie este
Ca unele din ele, inchegate
In lung ristimp, si prindi ridicini
In chip ciudat. Deci ispdgesc pedeapsa
Plitind cu munci lErldelegi trecute,
Cici unele, in joaca vintr.rrilor,
Atirni prin vlzduh. Nelegiuirea,
Siditi-n ele, altora le-o spali
Noianul miriisau le-o aide tbculs.
Blestemul siu qi-lduce fiecare.
Abia apoi in Eliseu ajungem,
Dar prea putini rimine-vom aice,
Pe-acest tirim al fericirii. Asta
Se-ntimpli cind o zi-ndelung rivniti,
Soroacele-mpl in indu-se, te smulge
Necur[[iei ce cu truptr-o dat[-(i
CrescuJe. i1i rAmin*-atunci, drbpt sutlet,
Urr simt neprihinit, ceresc, lucoare
Din lbcul lirnurat de la-nceputuri.
$i, dupi ce se-ntoarce roata vremii,
Prin ani o mie, iati cI le cheaml
Un zeu la tluviulacesta, Lete.
Cu mare lioti vin ele-acolo:
Desigur, ca si vadi iarigi bolta,
Uitind de tot ce fbst-a pin-atunce.
Ca asttbl si rivneasci rentrupareas".
Grii Anhise gi, deopotrivd,
$i pe fecior, gi pe Sibili-iduce
Cu sine-n mijlocul multimii-acelei
Ce freanriti. Fe-o m[guri se suie
3r0
CiMTUL VI
D.e unde,-n lung girag, pe to{i si-ivad6
gi, cum veneau din fIld, si qi poati
!l "t,ip s5-i deslugeasii. ,,- i-Iiide-acuma,
. fi-oi lumina, cu spusa-mi, citi faim6
Va insoti pe-urmaqii lu i Dardrinus.
Cu ce nepoti te vei mindri, italici...
Iar strfletele-acestea sus vor nrerge
Ca, mindre, si sporeasc-al nostrri nume.
Ti-oi da-n vileag, astfBl, gi propria-tisoarte.
Prirr ei, destinul nosrru ti-i dezvdlui.'
I) vezi pe-acel ce s" sp,:iiini, tin[r,
Pe sulita-i de lemn? El, Cel dintiiul,
Amestecat cu singele italic,
Se va urca pe tirmurii lurninii.
Alban e nunreie-i: il cheamd Silvius
$i fi-va cea din urm-a ta odrasl6.
Bitrin vei I-r, cind soata ta Lavinia
Ca pe-o sdlbiticiune fi-l va creste
Prin selbe. Dar el devJni-va rege
$i-un girde regi dirrtr-insul se ia naqte.
Prin el, alnostru neam la Alba Longa
Va stipini. Aliturea e procas,
Cu care s-o mindri troiana spiti.
'
$i Numitor, qiCapisel, qi aceli
Care purta-va altlu nume: S.ilviu
Enea, deopotrivi de evlavnic
$ide viteaz, de-i va fi dat vreodati
Stdpin si fie peste Alba Longae.
la uitd-te la ei: ce mindritineri!
$i ce puteri vbdesc ale lor trupuri!
Iar cei a ciror timpli o unrbregte
Cetdteneasca, de stejar, cununi,
$.ctl|i1,n mun(i vor citori Nornentum,
giGabii, gi Fidenaer; iari algii

PVBLIVS VERGIUVS t\,lARO - ENEIDA
Cetatea Colatindq vor nilta-o,
Pometii qitabira lui Inuus,
$i Bola, q-apoi Cora. Toate asteas
Aqa numite fi-vor intr-o vreme,
Darastizi sint pimintufi tErd nume...
Ci iati-l gi pe ltomuluss, feciorul
Lui Mavors: elurnra-i-va la domnie
Bunicului siu Numitor. Pe-acesta-l
Va cregte maica lliae, din neanrul
LuiAsarac.Yezitu cum i se nalld
Pe cregtet coif cu indoiti creasti?
Vezi cum l-inseamni-al zeilor Pirinte
--
Cu strllucirea Lui? Vestita Ronr[,
Prin veghea lui, va st[pini plnrintul,
Cu-Olimpu I aj ungind deopotrivi
Prin sufletele fiilor, viteze;
$i gapte inillimi, cu briu de ziduri
Ea singuri qi le va-ncinge siegi;-
Ferice. prin birbatii ce-iva naste.
ca maida Berecintlas, cea care.
Cu o coroani zim^tuiti-n creqtet
Strabate ale Frigidi oraqe
Purtatl-rr carul siu. $i ea f'erice,
Ci zei din ea se trag: nepoti o suth
La sinu-i stringe; to[iigi au silagul
in ceruri, sus, itipirri peste vizduhuri.
Incoace-ntoami ochii tii acuma,
irrcoace; hai, privegte-li scmin[ia
Cea mindrl. _Pe rornanii tni privegte-i.
Aici e Cezare giintreg alaiul
Urmaqilor lui [ulus, ce Llrca-va
Cindva-n lunrin6, sub inalta bolt[
A cerului. Dar iat-acuma, iati-l
$i pe birbatul despre care-adesea
3t2
\l
CINTUL VI
Ai ouzit tEglduit cd-[i este:
Vlistar div'in el e, Adgustus CaesarlCI.
in Latiu, pe ogoarele domnite
Alt'dat[ de Saturnus, aEeza-va
Din nou vileatul de-aur; gi va-ntinde
Puterea Ronreidincolo de lndii
gi dincolo de garamanti'o'. Plmintul
De Rorna stlpinit se destigoari
Pin' dincolo de zodii gi de calea
$-a anului, q-n Soarelui, pin'ulrde
Spri.iinl Atlas cerul pe-al siu umir
-
$irlsucegte bolta cea bituti
Cu stele-aprinse. inci de pe-acuma!
In aqteptarea lui, grozav se-nspaimi
De semnele ceregti, tirimul caspic,
'
Meotialol; cutremuri-se Nilul
Cu ingeptita-igur6. Nici Alcide
Atit pinrint n-a izbutit sI calce,
Micar ci sigetat-a odinioari
Cerboaica-avind picioare de aramd
$i-n codri i de pe rnuntele-Erimantus
Adus-a pacea; gi-a-.rlfticat cu arcu-i
Bilaurui dirr Lernal0r. Nice Bahus,
Cel ce, biruitor, igi mini carul
Cu hiluri impletite-n corzi de vit[,
Conindu.-qi tigri i de pe naltul cregtet
AlNisei'*. $i maipregetim noiinci
S[ ne sporim prin thpte vitejia?
Ce team[ s[ ne-mpiedice mai poate
De-a ne statornici-n pimint ausonic?
Dar cine-i cel ce, -nrpodobit cu ramuri
De-oliv, se vede colo-n depdrtare,
Purtind cu sine sfintele odoare?
Cunoscu-ldupi plete, dupi barba
313
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA
Cdrunti: rege-al Romei este, ctitor,
Ce va statorniciprin legi cetateal05.
Puroes de pe-un ogor sirac, din Curesltr,
Oraq m[runt, va cirmui odati
O mindrl-mp5ri{ie. ii urmeaz[
Cel ce va rurnpe tihna lirii sale
$i pe birbatii trindivitl g-oqtirea
Ce-u itase br.rcu ri i le izbinzii,
ii va-ntirta si-ngfhce iarigi arnrel07. .
iln preajma luisti sd-i urnreze Ancuslffi
Filosul fbarte: de pe-acum se-ncrede
Prea mult in ale vulgului hatiruri.
Dar poate gi doregtlsi- i vezi pe regii
Tarquini l@ gi bravul sutlet al lui Brutusllo,
Rizbu nitorul; fascele pri m ite
De dinsul, ca insemne-ale puterii:
C[ci el va fi intiiul consul gi-astfel
Va dobindi gicrincena slcure.
De dragul dulcii libertlti, pirinte
Fiind, igi va trimite el fiiciorii
La moarte, cici puseseri la cale
Rizboaie noui impotriva 1lriilll.
Net'ericitul ! Ori giiu m urmhgii
Aceste fapte crude tdlmEci-vor,
In sufletu-i va birui iubirea
De tari qi tierbintea fbimei rivni...
la uite-acuma colo-n deo[rtare
Pe Deciill2 gi pe Drusi"t qi p" Torquatuslla
Cu groaznica-i sdcure; pe CamilusrrJ
Ce napoiazi flamurile Romei
Ripite de vrdjmagi.
Acele doui
inci-nfr6fite suflete-ntre ele I l6
- Cine-ar putea pe tine si te uite,
Cit timp aceeagi bezni le-mpresoari -
314
CINTUL VI
Curn f'ulgerd sub arme deopotrivi!
Dar, cind vor fi ieqit in zorii vietii,
Ce aprige rdzboaie intre dingii
Vor izbucni, ce lupte, ce miceluri!
Din meterezele-Alpi lor semete.
Din a MoneculuillT cetate, so'crul
Va cobori; iar ginere-su, oaste
Vrijmagl dinspne risirit aducells.
Vai, tiii mei, cu asttbl de rlzboaie
Si nu deprinde[icugetele voastre,
Nici nu intoarceti bratele viteze
Potrivi qnrii, sfi{iindri-i sinul.
Tu, mai ales,.tii crutitor cu tam.
Tu, care eqti a zeiloi mlnditii:
Azvirle armele din miini, ti singe
Din al meu singe!...
Cucerind Corintul,
Biruitoracela igi va duce
Sus, pe mdritulCapitoliu carul,
Slivit, cd pe ahei ii nimiciselle.
Iar celdlalils supune-va gi Argos,
$iurbea lui Agdmemnon, Micena,
$i pe Perseu, urmaE al luiAhile,
Prea vajnicul in arme. Rizbuna-va
AstGl pe moqii sii din Troia, templul
Minervei pingirit de dugmani. Cine
Pe tine-ar ti in stare si te uite-
Slivite Catol2l? Sau pe tine, CossuslP?
Sau neamul Grahilorls? Sau Scipionii
Cei doil2a, ce furi tiulgere-n rlzbbaie,
Pustiitorii Libiei; sau pe tine,
Fabricius, miret in sfu{ciel5?
Serranui, tu, sinrin[tor in brazdEtx?
315
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA
Iar voi, care-ncotro mi duceti, Fabiil',
Pe mine, ostenitul? Doar tu singur,
O Maximus, adus-ai lecuire,
Tiriglnind intruna, {irii tale...
... Lucra-vor altii bronzuri cu mai multi
i n nr lirdi ere, clindu - le'su fla re ;
Din nrarrnur, altii chipuri vii vor scoate,
Vor qti sir apere mai bine pricini
Lajudeciti; vor trage cu conrpasul
Mri iscusit ciririle din ceruri;
$i nrai meqtequgit vor spune altii
Cum nasc pe bolta cea senini stele'-n...
Tu, nearn ronlan, anrinte adu-ti bine
Cu bratultdu s[ cirrnuieqti noioade;
Iar nregtequgul tiu, acesta fli-va:
Si statoregti deprinderile picii,
Sa-i cruti pe cei $upuqi, iar pe cei trufaqi
Sir-i nirnicegtiIiY".
Aqa vorbiAnhis.e;
Dar, curlr rimaserir uimiti Enea
$i preoteasa, astA nrai adhuse: -
,,-ia uitd-te acuma la Marcelusls
Inaintind cu prlzile-i bogate,
Izbinditor: pe toti ceilalli i-ntrece
in strdluciri. et qi cu cairrii
Din nrare cunrpini gi zdruncin nrare
Vor scoate tara, la pdrnint culcindu-i
$i pe cartaginezi, q-apoi pe galii
Cei rizvrititi. Va li al treilea. dinsul.
Care-nch ina'-va tatil u i Qr.r irinu s I 3 |
Trol'ee-n lupta de la dfrqmani smulse".
Vizind ci nrerge-alituri de Marcelus
Un tinir de-o aleas[-nfitigare,
Cu arme care f'ulger', dar cu fi'untea
3t6
ciNTUL VI
De neguri presurati, gi cu ochii
Citind ?n jos, intreab-atr"rnci Enea:
,,- Pirinte, cine e insotitorul
Blrbatului, la drunr? t fir.r-i, oare,
Sau, din multimea de nepoti, vreunul?
Cu m fiea mith, ju r-inrpre_i u ru-i, soti i !
Cu celilalt, la chip, ce nrult aduce!
Dar intuneric negru-i inconjoar5,
Cu umbra lui posomoriti, fiuntea".
Atunce, nipidit de lacrinri, astl'el
Pornit-a a grdi Anhise tatdl:
,,- Feciorul rneu, nu cluta si afli
Ce.jale grea pe-urnragii tii ii paEte.
Pe-acesta soarta doar o s[-l arate
Pinrintului, dar nu ingidui-va
Mai nrult si vietuiascl. Cirrta noastrl
Ronran[ vis-ar]i pirut c-a.iunge
Prea tare, zei, daci un dar ca hsta
Al nostru-ar fi rinras. Acea cinrpie
De lingi marea urbe a lui Mavors,
Cum va mai genre! Ce ingropiciune
Vedea-vei, Tibrule, trecind pe lingi
Morrnintul proasplt! Din troiana stirpe
Nici un f'ecior nu-qi va nllla stribunii
Latini pe-atare treaptl a splrantei.
$i niciodatir a lui Ronrul tari
Nu s-o mindriatita cu vrdunul
Din fiiiei! Vai! unde ni-i evlavia,
Credinta veche unde-i. unde-i bratul
Nebirult in harte? Nime-n h"rme '
Nu l-a-nfiuntat, nepedepsit, in lupte,
$icind mergea pedestru ilnpotriva
Vri.jmagului, gi cind izbea din pinteni
In pintecele caluh"ri in spunre.
1.17

PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA
Flei, biet fbcior! Dac-ai putea inttinge
Ursita masterd. vei fi Marcelus
$i tut32. Hai, risipitiacuma crinii
Cu nriini diruitoare. Flori de purpur
i i voi agterne, sufletu-astrucindu-i
Nepotului, nricar cu aste daruri,
$-astllel pl inidu-mi o indatorinfd
ZadarnicI".
Aga, cind ici, cind colo,
Cutreier' ei intreg rneleagul mortii
Cu gesurile-i largi, innourate,
Iscoditor privind la toate cele.
Iar dupl ce Anhise prin tot locul
Igi petrecu t'eciorul gi-iaprinse
In suflet jindul lainrei viitoare,
lipovestegte girul de rizboaie,
Ce trebui-va sl le poarte-urmagii,
I-aratl nearnurile laurentine,
Cetatea regelui Latinus; lpoi
L'inva(d curn s[ scape de obide
$i cun'r's[ le indure,'la nevoie.
Sint doui porti acolo, stipinite
De Sonrn, iar despre una dintre ele
Se spune ci-i din lemn de corn: pe-acolo,
Pentru aievrrice nIluci, ugoarh-i
Ieqirea. Cealaltd e thcuti
Din lildeg alb; gi netedi strlluce.
Pe-acolo rnanii risipesc in h"rme
Anrigitoare nlluciri. Anh ise,
Cu aste vorbe petrecindu-qi tiul
$ideopotrivl pe Sibild,-i scoase
Pe poarta cea de tildeg.
Iar Enea
iqi taie drunr spre nave gi-gi revede
3r8
CINTUL VI
insotitori i. Tirmul tot tinindu-l.
Se-nbreaptd citre portJl zis Cailtal33.
Se-ai'uncd ancorele de la prore,
Iar pupele spre tirmur se ingiri.
NOTE $r COMENTARil
| 'l'ernplul lui Apolo de pe rrruntele de lingi Cunre.
2
Arxrl.r-
J
Dlnurnile purtati cle Hecate. zeitate subpinrinteani. Si plotectoate a rnagiei. Statuile ei
se giseatr la t'ispintiile drurrrulilor (lat. ttiviunt ,,ritspintie"). Este identiticati adeseori
4
cu Diana-
l-egenclnralhitect sculptor $i pictoratenian. lnvicliincl talerrtul nepotului s.iu Talos. il ucicle
qi tirge in Cleta la regele Minos. Aici construieEte Labirintul. Dugnrinit de Minos, este
inchis in Labirint irnprenni cu lcar, fiul s.iu. Cei doi evadeazi, tlcindu.gi aripi, pe care
le lipesc cu ceard. lcar se aplopie prea rnult de Soare Ei se pribuqegte. Dedal ajunge
in Sicilia, unde. pe lingi alte editicii. r'idici tenrplul lui Apolo de la Currre. A tbst ucis de
regele sicilian Cocal. care se ternea de rizbunarea lui Minos. lcarii de pe Atge1se
intinrleazi o dr:rrni a lui lon Luca, inchinati lui Manole Ei celor ,,noui rneqteri mari".
6
A zburat spre norcl, cleoarece Cume se afla la nord-vestihti de Creta.
n
Fiul lui Minos. Victorios in toate Joculile Panatenee. a ibst ucis de rivalii atenieni
, invidioqi.
' Prirnul rege al Atenei cunoscut din tladitia legendali. Minos, pentnr a-l lizbuna pe
Androgeu. cucerc$te Atena r;i pretincle anual gapte tineli qi qapte tinere drept hrani
trcntru Minotnur.
I boqia lui M rnos. peclepsiti de Neptun cu o cllngoste netileasci pentru un taur tirlios ce
(levasta Creta. Din irnprerrnarca lor s-n niscut Mirrotaurul.
e
Erou legendal vestit pentru vitejia sa. fiul regelui atenian Egeu. Vine in Cleta qi ucide
Minotattrrrl. scipind Atena de singerosul tribut. lnchis in Labirint. scapi deqilind ghernul
.. driruit de Ariadna. fiica lui Minos. care se inchigostise de el.
l0
Nunre al Sibilei din Cume. ciliuzitoarea lui gnea in lnfem. Em socotiti fiici a zeului
rnari n Glaucus. inzesttat cu darrr I pr ofb(iei.
rr Populatie norrr:rrli
r/ C'oastele f-eniciene,
din Nunticlia orientali.
irr aplopierea Cartaginei.
''' Aluzie la ternplul lidicat de Augustus pe colina Palatin qi dediclt lui Apolo 1i Dianei.
,, Arrgusttrs n initiat gi.ioculile in cinstea lui Apolo (tadr Apllinnrcs).
"' ('irrile sibiline. atinte in it ia I in terrrplul lui .lupiter cle pe Ciapitoliu 1i clistruse in urrna nnui
incendiu. atr tbst leconstituite qi depuse in tenrplul tui npoio.
3t9
PVBLIVS VERGII,IVS RO - ENEIDA CiNTUL vI

li [;**,*, i se .iorttba o vaci stcarfr. tiindc{ co nu avea copii.

15
Este prinra prorocire farr arnti locul sigul al stabililii lui Enecr.
r6 Nurnele lmulilol t\oi sugereazi ideea ci Enea qi insoqitorii lui vol pulta ssacriticiile aduse
in ltalia lupte la lbl de ca gi acelea duse contrn grecilor. la Troia. zeilor lnfbrnului aveau loc noaotea.
lTAluzie * A.nimalele sacriticotc ailor subpdminteni erau oio
ta Trrrlusi rcgele in int .girn..
18
Aluzie la cisitoria Ju Lovinia. ]l Hocate, al cirei alai ora format din ciitele silbotice.
le Referire ln oraqul intemeiat pe
Palatin de citre arcnclianul Evandru (vezi Cintul al "' Haosul. divinitate stltvechc a spagiuliri netfirgit qi intunecaq €xistent
fnaintea crcarii
VIII-lea). .^ tuntror lrrcnuilor" Este considetat 6dl lui Erebus.
20
Riu in lnfbln. "u ,,Riul de tbc", cel mai instriimintf,tor fluviu ee inconjura Tarfirul.
Hamul gi Flogetoh
2l Fiul nruzei Caliope qi al lui Eagru, r'egele
Traciei: celebru cintiret din lira cu $apte .. pemonitici Intbmul irsuqi.
coarde, diruiti de Apolo. Coboari in lnlbrn pentru a o scoate de acolo pe so[ia sa 'd [n vcstibulql lnfemului.'Vergiliu situeazi nenorocirile gi slibicirnilc chinuirroore ale
Euridice. Miqcali de sunetele lirci sale, zeii lntbrnului o lasi si plece, dar Orfbu,
nerespectind interclictia de a nu privi in urmi. o pierde pentnr totdeaufa. Vezi '6 urribrc-a.le ronr.trilor-mitorogici: cennariiuriaqi jundtatc onmcni, jurnitntc cai,
Eminescu, fulemento rnod: Rainer Malia Rilke. Orlbu. Euridice. Hemtes qi ciclul
intnrpiri ale unirii fo4ei uman_c cu. cea animali. invinqi d; t"p,-ii;i apoi dc
Hercule: Briarcu, uriaq crr g .$1 d: brage inarm.ate qr cu lin"izc;'t"inp"r.
Sonete cine Orlbu etc.. etc. pu
22 Polux qi
Castol elau copiii Ledei: pe prinrul l-a avut cu lupiter. pe al doilea cu tliciri qi filrn. trf,snit de z*us:' Hidra din Lima, uot"," qapio capetc,
snrc v6rsa
ucis.de.Helculo; Himen, anirnnr rnonstruos. cr cap de l.u. "u
regele Tindar'. Ernu uniti printr-o puternici iubire linterni. Dupi nroade.r lui caprri qi
coadi de {arpo, ucis de Belerofbu Gcrion. monstr.u cu trei'cot'te-'ti "oip'J! qur.
Castor'. Polux obtine tigiduinla lui Zeus de a rirnine cu tiatele s.iu o zi in Olirnp
nripi. personificarc a f'ulgerutui. Avea turme de vite hrinitc ou &rroei. "u
gi nlta in tntbrl. Ernu cunoscuti Ei sub nurnele de Dioscuri. n
^^
'" Teseu cobolise in lntbrn pentlu ir o ripi pc Proselpina. iar Hercule pentlu a-l tt lbst rrcis de Hcrcule. "rn.
aduce pe (ielber'(aXll.a nrunci a lui llercule). I:,:l ll l*t T"ptr:. Tr.ecen cu barca sutletele rnofiilor. peste Stix. Era inti-
^.
'u.,Orplreus n pitruns intr-insul (lnt'eln n.n.) (latoriti thrrnecului artei sole. Polux
,, tt$at ca un batrin"tzdrcnliros qi umuz.
"l lnsogitori ai lui Enea rirn:rsi neinqroDilti-
dus de iubirea thti de prietenul siu Castol qi liscurnpirind invoilea cu renuntiri. au ornq
ce va ti fbndat.in Luc-ani'a.'in apropiere de capul palinurus (azi,
Teseu irnpins cle patinra iubirii pentru Proserpina. Hercule pe terneiul fbrtei.
Aeneas cere si stidbati lurnea tirnbrelor in nrirnele, acelei pi'eras, cornplex de .^ Cnstellamare della Brucn).
ae
re1q1 c.i i-a t'ecut pe Hercure, Teseu qi piritor. carcn a tbst pedepsir stind
insuqiri rrrolale qi leligio:rse. caracteristic lornan. nu tbrmecind. nu lbrtind, nu un
an inlSntuit.
sacliticincl o pnrte clin nerrulire. ci rugindu-se divinitilii cireia ii infifipazi doar m Fiu al ltii lxion,
rcgele lapigilor. prieten cle'otat al lui reseu, a coborit in lnfern
sutletul incercat 1i pios" (C. Cugu). p-...ntl'y a-l ajuta si o r.ipeasci pe prcser.pina.
^-
zo
Cocitrrl (Rirrl plingelii) inconiooli lnlbrnul qi iEi uneqte apele cu ale Aheronului. .,
o' Ciinele cu
26
trei capete, prznic al lntbr.nuiui.
Mlaqtina Stixului. "" ceres- mama .Proscrpinei, este sora lui pruto. proserpina em. prin .rmare,
27
O .lnti pentlu a-l intilni pe Anhide gi a doua oar:i dupi moarte. cind sutletut lui neDoata acestuia.
Enea vn cobori detinitiv in lntbrtr. 53
28
Regr al c.etei. t'iul lui Zeus Ei Europei. pentr.u spiritul seu justiqiar, clevine dupli
.,C."nng" cle aur"' pnle a li crearrga de visc. care la greci. celli qi gennani em - . rnoarte judecitor al sufletelor ^alin lntbrn.
corlsAclrt lntbrnului. Legendn crengii de aul este insi italici $i riporturile ei cu Mi rtul et a
lnfbrnul sint inci nelirnurite. ii"" _cons.lcrot Mi nen,ei, ptotectoat ea inddgostiti lor.
Fiica lui Minos_qi.a rcginei pasifae. sotie a rui reieu. stipiniti de o dragoste
2e
Fiica lui Zeus qi a Dernenei. iipiti de Pluto qi dusi in lnfbrn. Ca sotie a celui rnai nefr-
rcasci pentru fiul ei vitreg._Hipo1it. Ei respinsi de acesia. il invinuieqie ci ar
puternic zeu al Infbrnului. se bucurn acolo de aceeaqi demnitate co qi lunona vrut si o necinsteasci. Drrpi ce-llipolit a fbsr ucis. se spinzurt, riinJ cirprinsa fi
dc
inOlirno. remugciri. Protngonista drarrrei tui Racine. Ferlra.
30
T,'iton peclepseqte olgoliul lui Misenus de a se intlece cu zeii. Un cap al golfllui *.. sogitt regeltri tesnlian Cefalrrs. Gelonsi din cauza deselor expeclitii cinegetice
alo
Nnpoli se nurneqte. nstizi. Miseno. solurur. il.urrnireSte prin pidure qi este ucisf, de o sigeati r-iticitd, sloboliti
3l Ponlnbelul err chial
ll:rsilea cons.llcr'flti Venerei. din arcul lui.
32 57
Unul dintre troieniicare l-nu inso{it pe Enea. prczicitor qi rege al Argosului. Este ucis.i de fiul ei Alcmcon,
soEi.a lui.A.rnfiarau.
$ Lacul Avern. cu pulemice ernanatii sulhrroase. penhu ci destiintrise ascunzitoare.r in car e se retrisese sotul ei pentru
a nii pleca in
34
Aomon, in grenci ..(cel) tili plslri". -^ rizboiul irnponiva Tebei.
35 cd
Marrra Fuliilol este Noaptea (Nox). Solin titanului cnpaneu. trisnit de Zeus la Teba. Neputincl indura rnonrtea
36
snhrlui, s-a
Geea(Pinrintul). aruncat pe rrrgul acestuia.

120 2l - Eneida
32t
 i C'NTIJL VI
:-:----.- -
PVBT.IVS VERCII-IVS MARO - ENEIDA
\----*----uciSi tle Hector la Troia' $i-a ttt'tnat soful plolirnd netbricit, pentru ci vede - nrartor neputincios - chinulile fiului qi pe ale
se
Sotia hri Profesilaus. prirnul din\recii
--\ rrerxrrului siu.
iri"le-. cle Neptun gi trarrstblrnati
: .-- r..-+
din voinla ei in luptritor" In
lrt (:rlnnua de aur.
@ Tiniri din T'es"rlia, iubiti Ritunl ie pulilicare.
l'erneie' ^a
rh LJrrrbrele
lnt'ern a t'edevenit din Clirnpiile Elizee iqi continuiiactivitilile rlin tirnpul vielii.
5' Fiut lui f,neu. regele cnli<lonului, in urrta ttnei cl.irne. firge.la ,Adrast' r'egele
d6
ltirl Cirnpiilol Fllizee. A tbst identificat cu Ronul. Rinul, dar rnai ales cu Pndul. care la
Argosulrri.qrseinsoar.icutjicaacestuia.EstetatilluiDiornede.Adrnstiln|ttti izvoate ctrr ge. pe o portirrne, subtelnn.
pe Polinice. tiur lui ad,p, s.l.qi-..'".,""u.1 trorrtrl
trzttrpatde Eteocle.'-l
qi.Tideu'
"lr1itil
cnre dovedelte vrteile qr o 'll (.'intiret rnitic'clin ,\til:r. inruclit cu Oll'eu. Legencla:rtr'ibuia cintecelor sale puter-i
celor qapte itnpott'rta'febci. participi tniracuioase.
salvat prin
neobiqnuitri ctrtzitne. fvlt"t" i" iitptn' i"t Atl'""t singtrnrl ?a'-e-Ta. 08
"'r" tjut lui Meleag'tr qi al Cjuvintele lui Anhise exprirni sensibilitntea slgise a poetului. ,.Fotrivit prnteis-
f.uga cnlului p"iliit Tebei. Partenopeu]
ain t,pta'je'ia rnrrlui stoic. spilitul lurnii (pneurna), care este fbe pur (eter) de esenti divini,
este Lrnul din cei ppte participanti la expedilia
contra Tebei'
niii",ttti. iclentic cu rafiunea (logos), stribate li insuf]ele$te intreaga rnaterie. Douf, sint
62
Vitei i n oierr i. rnor ti srrb zidtrrile cetitii' principiile vietii: spiritul gi rnnteria. arnbele eterne: spiritul (logos spernratikos)
e Fiii inPlepnrlrri rege Antenor' lrlrirre5te dirriurrtlu cerul. pirlinrul. cirnpiile urnetle nle rrririi, globul lucitor al lurnii qi
e vizitiril lui Priarn. nstrul titanic rl soarelui: rnintea (spilitul) rniqci rnasa rrrateriei. anrestecindu-se ?n
65 Celebru ero, grec qi rege al cetilii_Micene..colnnnclantul armatelor greceqti
in
Mllele Corp: de aici se nasc vie[uito.rrele: oarneni. anirrrale, pisiti. peqti. Toafe au un
titirot,l Jzb"i,,l,ii t,.oi"n. dovedit multi viteiie'
in care a :ihnbure d ivin" de origine cc,reasci. lhl elernentul oliginal clivin este irnpovirirt de hrrp
* ;;;;;;,;,,ii, ii in"t t""nite irr thla trnrbrei rnutilate a lui Deitbb' qi corpul nruritor il irrgreuinzi. il constringe. il irrtuneci. Utrnnlea acestei stinieniri Ei
67
Un cenot:tt'. ocestei intunecili sint al'ectele: durere. do; in(i. bucurie. Capfiv"'.eale corpudlor,. ., f
6s
Elena,Jin Sparta, cale-i devenise so{ie' sufletele plir.esc cerLrlca niite corrclnrnnali intrro tcl1ni1i o:rlbi: penhrr ele rnoartea
6i
69 ironiclr.
'i"giduit
E,tplirnate csre elibir a-re*ffi.,Cnqiq:' "
qi -_
lirnitat. Ea incepe inainte de revirsatul zo'ilor
toTii"o*i se ee
er.a 1,1""" nreteiirpsihozei eite pitagoreici.
'izitei
stiqeqte irrainte de rnieztrl noplii' 'm l iul lui.En""! ni't;Uiirief:-xlingnrtfe tiatete siu Ascaniu, a rriit prin Scluri. cle unde
r' /"ii fiate al lui lupiter'qi al ltri Nepttrn,
frru,""lui. tiu al lui Saturir qi al Reei. , qi ntrrnele Silr iu (lat. srTra,.pidure").
t)l
72
Sirtrlrol al neindrrratei zeite Dike (Dreptatea)' liesi latini leqerrclnri.
e'r
73 este una dintle Frtrii' D.,-pri rno.lrt; lui Ascaniu. r,a dornni in locul tiatelui siru. Mult tirnp a tbst linut depnrte
, Tisitbne lcltrntfl)
ilg;;l )"tllii Cnn."". J'ii "f ui Zeus qi al Europei. tinte
f
al.lui Minos. Fiind rege cle tron de un tutore avicl de putere.
in lnfbrn' 'rl oraq in Latrurrr.
;;6; {i legirritor pliceptrt. clupi nloatte a deve^nitjuclecitor
75 personificar" pfnriiiiitui.'ntanta ttrtrtrot' irrsirf'tetitelor', cea nrai veclre divinitate' ''a liirau ,,cetili colatine". oraqele ridicate de-r lungul ciii Colatine ( Via Collatinal,din
La t:ornani. a "
lbst asinlilati Cerer-ei' . : ,, nrrrouielel Rorrrei.
invingi de Zeus gi
76
Fiii lui Uranus qi i;;;i. Rllvlititii inrpotliva zeilor', att tbst ''t' Cilr,i ale liui i nlbane.
aruncati in Tlrtar.
"; ed
I,iu al lui N,iarte qi al Reei Silvin. intemeietolul legenclar al Rornei. l-a ulrnat la tron
ttct;;;r;i; ,in,r ri'rri"rr". tiii lri qi
Ateu. Dorind sa-i inr.ingi pe zei. arrtncirrnuntiiossa bunicLrlui siu Nurnitor'.
o colo.rlra ln lnrctn. ')/ Velgiliu atribuie tui Rornulus origine troiarrn. nurrrincl-o pe Rea Silr.ia: illrh nurre ce
feiion'p"rt. Oiirrrp. Au lbsr ripuqi <le Apolo qi inl5ntuiti cle Orgolios-fiind. s'a
7s *g" ffla.i'fi'tbn.lrito, or"E,,iuiSalnronin' nrrrinteqte cle Troia ( lliunl.
Fiu al lui Eol. "i
"i
crezut egalul lui Zeus Ei a ciutni sir irtrite n'is.etele 1i ttrnerele ltri' Pentru c(lteznnt. sa' ''8 C:ib"le. Poarti acest nun're ( ntaica Bc'tecintial cle la cel al nruntelui tijginn Berecin4
rrncle era venelati. Ela leplezentatli purrinrl o coroarri zinrtr.rit:i (cotona tnutalisl,
Zeus l-a trisnit.
distirrctie a fbndatolilorde cetiti.
TeCapitala Elidei. , ,r--.^ -^ Latona'
r ^+^
*ili""',,"it ae sngelite tui Apolo gi ale Dianei. tiindci o instrltase pe
tnatna 'l) C:ai,,, lirlius Caesar: celebru orn politic. gener:rl qi scliitor rolnan ( l0O-d4 n.C.n.). $i-:t
l[irrnat descendenta din [uIus.
lor'. l{x)Octrr.ianus Augusius (63 rl.C.n. l4 p.C.n.). plirnul irnpirat rorlran. tiul adoptiv al lui
sliipitii erau lxion 1i titrl sitt -
au lbst un popor rnitic clin Tesalia. ai cirtri legi
piritou. lxion a vlut sii o necinsteasci pe lttnona. clar Zeus l-a privalit in lnl'eln' Cairrs lulius Caesar'. Era nurnit uneoli Divi lilius. tiulzeului.
l(rl Itopulalie seclentnri care locuia in orzele din sudul 1i'ipolitrniei (nord-vertul l-ibiei, pe
tuncle etr legat cle tbc' Piriiou l-a ajutat pe Tesett si o ripeasci pe
";;"1i.[
Proserpinn qfa fbst irrlinlrrit in lnt'eln'
Linrrul Mediteranei).
l'r:'i'ilrrrturile de lingi lacul Meotis (azi. Malea cle Azov). lirrritn norclicir a crrcelililor lrri
tt ;i;;;';i'i;;itir"t. t".ei iiii r*io". etri"a cri t'ica lrri n tbst sedtrsi de citre Apolo' a
incendiat rerrrplul r.i,tui ain Delfi. in lnf'em a tbst conda'rnat la intbnretare' Este r\rrgrrstus.

323
322
 I
\
PVBTIVS VEROII.IVS I\dAR,O - ENEIDA.\ qiMTUL VI
ls Alnzie la unele ,,rnunsi"* ale lui lfercule: c6prioara etl picioam de arnmi, rnistre{tll de l?/ Farnills
r'omani celebri prin pafriotismul ei. Purtase singur"& rfrzbol hnpotriva *tnrs-
ne Erirnant, Hiclm din [*ma. cilor" C.el mfii Eutlosc$t nrerntrru a! ei a fost Quinfus Fabius lvtaxitnus Cunctafor; care
le Munte in lndia. crrcerit cle Bnhus.
ls$ .
-- sahni
a p'in inteligengi qi prudenli Rorna asediati de lfannibal.
Este Nums Pompilius, al doilea rege legendar al Ronrei, lcgislntor qi organizator ol rru
A lueie In greci (,fllliit), cftnra piretu! le recunoa$te superioritarea ln cuttrrr'f,. qtiinti,
reli{iei rcrnane.
lfrodr or?tor!e.
tll tuttussabin.
l??
Afitmzue"r supre.ma$ei politioe qi milihle" a rplului prcificatornl poporului roman.
ruostilius. al tmilea rcgeal Romei,
l!! Ancus Mnrclns ela curros'ctidrept rege prqnie. ''* Claudius Mnrcellus. geneml nrrnnn. inving$tor al galilor cis*lplni in 32? a.C.n. gi al lui
l@ I lanrihol irr lupta de la Nola, in 2 l6 il.C.n. Este rl rle ilea, dupd Rorn*lus gi Cornelins
Adi*6 Torguinius Friscus, ginerele sfu Seft ius Tullius qi gir,erele acesnrin din nnni.
. - . Cos*us, *ore consiacrase trofbele c*pturate de la duqnranl.
Tarquinius Supertus. uitimul rege nl Rornei. |
ll0 Ludius luniris Bnrtus il detrineaefr pe Tnrquinirrs $up*rbtrs gi insfaure*z& in ]] Oupl rnonrte. RotnuIus a tbst v€nemt ca aeu sub nuiiele de Quirinr"ls.
500 a.C.n" republica, Inilinl, a fost cosrdtrs$ do doi consuli. Fasaiile sirnbolir.enzi
'" M. Clntrditts Mareellus. ttrtra5 tl celui mentionat nnterior. Era tiu al C)ctaviei. sora lui
Augtistlrlr. A, fbst ginerele irnp{ratului. ccrc i.a desemnetdrcpt sil€cessr tl lui. A murit
aici uuterea consulari.
ll1 cei doi fli *i lui Brutirs nu conrplotatcu scopul reintronhrii regalitifii. Au lbst in anul 33 c.C.n., la nurrrni l9 ani. Fnsajul este in esen{5 s €useter€ nmari asupla
cond;rrnnafi ln rrro:rne de tatil lor. tinsilititi r comlitiei ulnane.
r33
Il?Trei generili rorrrani ou pudat nurl!€le Decius: Publius Decius Mus a nrrrit in anul 340 Oril Ei port in sirdul Latiutui(nzi, Gaera).
a.C.n. in luptn cle pe Vezuviu; t'lu! siu a rnurif ilr 295 a.C.n. la Sentinurn, iar nepotul
siu in 279 a.C.n. la Asculum.
Il3 Ftmilie unrrnni ilustrntfr. Marcus Liviu* D"usus *rlinator'. invingitonrl lui tfasdnrbal la
_ Metaurus, in lO7 c.C.n.. era sttitnopul Liviei. solin
.. lui Augusftrs.
rra
T. Manlius Torqunnrs. comandant rcrrurn in lugeie cu g.rlii. lqi condarnni tiul la Inoarte
---
in 340 a.C.n. pennrr incilcare.r disciplinei rnilitare.
l15
Marcus Fuscius Carnillus a salvat Capitoliul in 389 er.C.n. A rccucerit steagurile
._. rolnane cnptumte de gali in luptn de la Allia, in 39O a.C.n.
'16 cei doi s?nt Caesar qi Pompei.
! 17 plor*l1o6,r
in Liguria (azi, ivlonaco).
rl8 Aluzie la r{zboiirl civil dintre Pornpei gi Caesar. Polnpei se cisitorise cu lulia,
fiica lui Caesar. Socml (Caesar), pentru a veni clin Oalia in ltalia, coboari Alpii.
Pornpei iqi nduni oaste in Egipt $i Asia Mici, dar este ucis din ordinul regelui
EuiDtril$i.
lle Riibrire la Lucius Mununius care a distrus liga aheeani qi a cuceritCorinttll in 146
a.C.n. Pe Capitoliu, cea rnai inrportanti colini a Rornei. era locul unde cornandantii
invinuitoli isi celebrau tliurntulile.
120
61,tri" la Paulus Aenrilius. L-ailnvins in 167 a.C.n. pe Pelseu" rcgele Macedoniei,
prctins descendent din Ahile, gi a tmnstbr:nat Crecia in provincie rotnani.
l?l itrtarcrrs Porcius Cato, Cenzortl (sec. al llJea a.C"n.). om politic rorran, vestit prin
seriozitatea si liuoar'6n lui.
l?2
Aulus Cornelitr"s Cossus (sec. al V-lea a.C.n.) l-a invins pe Tolurnnus. conducitorul
cetitii etlrrsce Veii.
!23
Tibdrius Sernpronius Ciraccltus, consrtl romnn in Xl5 9i 313 n.C.n.; Tiberius gi Caius
,- . Gracchus, tribuni ai poporrrlui, t$ritori ai drepttrrilordernocntice-
lza
Publius Cornelius Scipio. invingitonl lui Hannihrl in 104 a.C.n. qi nepohrl sirr Scipio
.., Aen'lilianus. cnre a distrus Cnrtaginc in 146 a.C.n.
lzs
Fabricir,n Luscinius" $nvingntonri sirrunitilor, vestit pentnr incoruptibilitate. Deqi sirac,
nu a ouhrt ti curnpirat de Pirus.
126
Atiliils Serrnrrrrs.'consul ln 15? gi ?50 a.C.n. A prirnit clernnitatea venind cle-a dreptul
cle la rnuncilc cimpulni.

324