Parinfelg eleopa
CUM iN$EALA OIAVOLUL PE OM
,,La toate pecatele ne-a smerit 9i ne-a
supus P€ noi diavolul, ca sd ne
cunoagtem robia noastre, Decj, cali se
cunosc pe sine gi starea lor, aceia
biruiesc pe satana cel ce i-a zdruncinaf.
rsBN 9,t-a7051-5-5
E ra un calug:r puslnic, mare
I- sihaslru in puslie in parlle
Alexandraei. cu numele llarion. Avea
aproape o sute de ani, El s-a rugat lui
Dumnezeu caliva ani de zile: ,,Doamne,
araii-mi mi6 cun ingeale diavolul pe
oameni, ca eu, cand vin oamenii aici sd le
spun: "Oameni buni, pazi!-vA, uito a$a,
a9a,. Care-i mestesugul lor 9i meloda de
a-i intoarce pe oameni de la calea cea
bun; 9i de a-i face robi pecalului 9i a-i
duce in iad? Cum ca$ige ei mai multe
suflete peoAu iad, decat ingeii pezitori
pentru Lnpir4ia cerului?". S-a rugat
pdrintele un an, doi, irei 9i nu i-a respuns
Dumnezeu.
inir-o noaple, $and el la rugaciune, in
pulerea noptii fiind, afari era lund ca ziua,
s-a deschis uga singud 9i a intral ingerul
Domnului. Un taner, frumos ioarle. Cu o
cununa de aw po cap 9i avea o lichie de
aur la frunte. Cu loiag de aurin mana 9icu
vesmintele ca fulgerul pe el.

$i a lnlrebat ;Pbrin_te, ce te rogj, mata?"
,,Sa-ti spun drept,,eu:me dg la Mar':Iuitorul
sa-mi arale cum ii insala dracul pe oameni
ii-i duce la iad".
,Uile, perinte, ia Slanta Cruce ln mane,
ja loiagul tau, fe semnul Sfiniei Cruci, ie$i
din chilie 9i mergi pand in poiana din
apropiere Si, cand vei ajunge in poiana,
stai lange un copac, acolo. Dar se nu ie
temi de ce vei vedea! Eu sunt cu mata 9i
ce-i vedea noaptea asta in poiana $i ce vei
a!zi, ai se scrii, ca sa reman5 la neamurile
din urmd, ca se ltie cum in$ale diavolul pe
oaineni. Sa nu te lemi, ca ai sa vezi lucruri
lniricogale". 9i ingerul a disparut
El. cand a auzil cd I,a invdlal se se
inarmeze cu semnul Slinlei bruci, a
cunoscd ca esie de la Dumnezeu
chemarea 9i s-a dus, zicand in minte
rugeciuni, 9i a ajuns ln poiana. Era lini9le
mare; nu betea vantul in noaptea aceea.
Nurnai luna t sielele se vedeau. S-a dus
bitrarul lange un copac A' sr61ea luand
aminte.
Deodata vede cd in mijlocul poienii
apare un jill, un Iron lmparaiesc. Parcj
era de fulgere, ca para locullri. inlal
scaunul ,a aparui $i s.a minunat. Dupa
aceea vede ca vine saiana gise a$azd pe

Avea umerii ca nrcovala- Pielea lui era
ca cerneala, cu peri ca de urs, cu gheare
pulernjce. Cu patru perechi de coarne, un
codanau de vreo 70 de melfi. Ochii ca
luceferii, dln gura lui ie9ea o pare de loc
de Lrn meiru. Avea o coroane fecuta
numai din lee, $ilinea in nrane un toiag
Cand I'a vezut, b;lranul s a insenrnat
cu semnul snnlei ctuc. salana s-a a9ezai
pe scalrnul acea Q a belul de tre of dln
palme Cand a be1ut, s'a umplui vdzduhLrl
de cele drecestr. Au aperd m lioane de
cleta$amente, regimefte, baialioane de
drac. Erau pe deasupra pdduri pan5 a
cer, poiara p ne. Lange dansul erau nigle
general marl, cu cale lrei perechi de
coame. cu o sp nare at5 de do{rei metri,
curn n-a maivdzLri n meni
Cand a vazut ce ugarLl atala amar de
iad acolo $rateta dravoll, Sr-a adus aminle
de cuvantul ingerl]llri care i a z s ,,sa nu le
lemi', s a inarmat cu semnul Slinlei Cruci
$i sl5lea aleni.
AtLnci, dupa ce s-au adural cel nisipul
mdr i, in toate p:i(ile nu se vedeau decat
cele de diavol, s-a sculal salana ln
picioare Qia zls:
Atentiune, draci, v am adunat aici in
miez de noapte ci vreau se fac !n
exarn,on cu voi. Treblie sa dal un
examen greu. $titi voi de ce v-am

Sia zis unul:

- SlepAne, nu stiml
- de ce v-am chemat aici, Se iase
'ata liecare din voi: caae gtie cel mai
la raport
bun me$teiug de a insela oamenii qi a-i
aduce la impdrelia rnea? 9i se-mi arale
cum ingeali el lumea Si cum il proslesle
pe om $i-lin$eah del aduce la munca cea
vegnice 9i la irnpdrdtia noasra. Care'i
meloda, care-i megtegugul vosiru, d voiin
toate lumea aceastA ireabe aveli, sa in$elali
sul etele oamenilor? Sd vd ved cat de
iscusiti sunleli vol in a insela suflelele

Cel ce me lovs$to in gandire, daca are

si-mi spuna un sfal cum ingeale lumea
aiJa cum gandesc eu, iale i voi da sA
conduca lrei minute iadul, il voi pune q
imp;rai irei minule in locul meu, Fi-l voi
lace mare seneral pesle ceilalli.
Toli tremurau, erau urali groaznic.
St5leau 9i tremurau inainlea lui 9i pin
vbzduh 9i pe jos. Atunci a ielit unui slibul,
cu o barbd surr, doua cornile ca la - Sa lreieili, thlunecirhea ta
cdpriorul cel din pedure. Ochii holbalj, nas - Cuhr te cheamS, bdiete?
caligat ca un qarpe. - Aghiule ma cheanie.
 - Mii aghluia, cum ingeli tu pe oameni
9i iiducila iad?
- lnrunecimea la, eu ir spun omuluia$ai
Mei, omule, maj hai 9i la biserica, mai hai gi
la menestre, mai poslegle, dar nici cu
dracul nu te strica, mai hai 9i la nunli cu
lduta , mai hai $i la jocuri cu butari, hai la
meciui, hai la baluri, hai la bufel, hai la
cra$md, hai la lelevizor, o tigarA trebuie s5
mai fumezi, mai ta culare. ESli om, mdi,
trebuie se lreiegliviata asta. [Iaifa giale tui
Dumnezeu, dar nicicu draculnu te strica.
Cu aceasli metoda am ingelat pe
loarle multi. Le dau in gand, ca ana putere
n-aml Din iad alta pulere nu ni s-a dar
nou5. lngerii din rai au putere de la
Dumnezeu numai se'i dea in gand omului
se fac, bine. Noi avem pulere numai sa-i
dam ln gand omului sa face rbu. Dar ca
se-l silirn, nu putem, ci omul are de sine
sEpanhea lui datd de Dumnezeu. Nu lar eu ii dau in gand omului 9i el crede
putem cu sila si-l facem se pecaluiasce;
ca e gandul lui: ,, Sa mai iau o bere, se mai
numai daca-i prost 9i ne asculta ce-i ddm
iau o !uica". lJnul mai ia o ligare, mai vine
in gand.
un lautar cu scripca sa-i mai canie. ,,Hai
Si aga am amagit pe loarte mulli_ Cand noroc, cumdtrel Haida bd, de-l pe gat cu
ies de la biserice, unii se opresc la norocl" Din cauza asla omul s-a
carciuma. Acolo fiecare se inialnegte cu impiedical, nu i-a maifolosil nimic ce a fost
nearnuri, cu prieteni,
dimineata la biserica, dci seara s a iniorc
la slujba noaslre. $ilol ala tac cu fiecare.
9i a inlrebai salana:
- Pe mulli ai ingelal?
- SA traieqti, inlunecimea ta, pe mullil
- Ai in9elat pe cei mai prosti decal
line, dar n'aifecut nicio isprava.
- De ce, inlunecimea ta?
- Tu ii spui omului se mai mearga Fi h
bise ci, s: mai meargd 9i la carciune, se
mearga 9i la pel€ced, sd rnearga Si /a
locud sfinte, sa mai cileasca, se se mai
roage, pe urme sa mearga la disvaclii
nepermise, dar H stos ii spune in Evan-
ghelie: Nimeni nu poaE sluji la doi domni!
s,
Sau de unul vei griji 9i de alul te vei
lepeda. Sau de unul vei asculta $i de altul
te veilepeda.
L-ai indemnai lu, poate omul n-a fosl
preg:lit sulleiegle Sise duce de cateva ori,
dar dupe o vreme vine inqeru $Fi de in
gand: ,,Mai omule, nu poli umbla pe doua
cerari; ori cu dracul, ori cu Dumnezeu". 9i
omul, fiind cerlal de frica lui Dumnezeu, se
lasi.,,N4ei, mA lin de una, cd nu este
mantuire umbland pe doue cdi!". l\,4erge el
oleaca a9a, dar .., Gata, nu mai bea la
cragme, se duce, se spovedefle la popa.
 Si n-ai ca$igat mutte, nu mi-ai idcut mare
isprave. Ai pdlil aga?
- Am pdlit Si a9a'
- Vezil Ti-am spus eu cd tu ai inielal
pe cei mai progti d€cat tine. Deci se gtii ca
n-ai rispuns bine.
9i j-a spus la unut cu spinarea tatd, ci
era unul cu o spinare de vreo trei-pairu
metri, cu palru perecht de coame si a.etr.
,,la-lin spare". A[utcu o jaea de fol:..Da_i.
d5-i,. $i lrimite-t in gheena' Gheena esle un
potop de foc negru, de mitiarde de orj mai
lierbinte decat iocut de pe pamant. t_o dat
9i bitale 9i t-o l.imis Si in oheena. L_a betut
in loc se-i mutlumeasca! Nu i-a DEcui
slalul lui. Cauta attut mai bun. Acum
tremurau ceilalli_
Altul, ba. s6 iasa ta raport, s6 spure
-
cum rn$eab,
lese unul carunt, cu dou6 oerechi de
coarne, LJracios $i aceta, cu r.rrecfrite ca ta
megar, prcioarete strambe, cu un
codedau... lese rnaintea tuigidi raoodut:
- Sa keie$i, intunecimei ial
- Cum te cheaha, mo$Ule?
- scSrebuF md cheam6.
- [rai, scaEbuE, cun inseti tu De
oem6ni?
- lata cum, miria ta. Eu ii spun omutui
ala: [,{ei omule, nu sste Dumnezeu, nu
este drac, nu este inger, nu este iad, nu
esle rai, nu este muncA veqnica, nu este
slava vegnice, lotul 6ste aici ln tumea astal
Daca ai ce mAnca 9i ce bea Si ai $i bani
muili dace ai cinsle de ta oameni, casa Si
bogat mu[e, aici este raiul. Sr daca n-ar,
Jc esre iadul. Deci atSta-i lot, cat n pe
- $ile-or ascultat mulli?
- [,44i Empitule, prosfute. rnai prosl
decal cel dinEi. t tu ai inqetar pe cei mar
pro$li decat tine. gtru eu ca ar in9etat, dar
pe c€i progr', cd pe cei ce $liu Scriotuflle
nu poli s5,i inqeli. Penrru ca Sc ptura ii
spune omului ci este Dumnezeu. ce esle
drac, cd este lng€r, este jad, este rai, este
munc5 vesnica, esie slava vesnrca. este
pedeapsa penlru pacal, esi; rasobte
penku lapla buna in ceruri. Ce s;-i spui
tu? Cand bate scdpturite spun, si aposlotii.
Si p.oorocii, poti lu sa-t ingeti pe om Si sa-i
spu nebunii de-ale tate ca nu-i Dumnezeu
ce nu-idrac? Scriptura €6te Diina de a.esi
fel de rnvalitun ;i cei care o crtesc, nu le
l5
 Ba $i mai mult. Dumnezeu, cand I'a
sddil pe om a pus ln sLifletul 9i irupul lui
simtirea de Dumnezeu. Cat de pegan ar fi
cineva, simte ce este o pulere nevezule in
sulleiul lui $i aceasia esie congtilnfa.
Conatiinla il mustrd cand lace rau $i-l
bucuri cand face bine. $i glasul conliiinlei
nu poale fi un reflex al materiei, ceva
material, ce-i de nalura nev;zui5.
Constiinla este glasul lui Dumnezeu ln
om 9i, indale ce a gregit, i muslre: ce
'De
aifecu a9a?" Poal€ sA nu.lmlsire nimenl.
Poale sa nu-l vade nimeni cand tace
pecaiul. Oricand gregegre, aceas6 lege
pusd d€ Dumnez€u lui Adam inlai, numite
Si legea firii sau a consliirlei, il musire
Uneori aga de tare il mListra, dace esie
picatul mare, incat il da aproape in
dezn;dejde. Se ifipl ne$le atunci cuveniul
care spune ln psalmi: /ntru musteri pentru
fdtedelege ai pedepsit pe on Si ai subliat
ca panza de pdianjen sufletul siu lPsalm
38, 14-15). Adica s6 sublie nAdejdoa luica
panza unui piianjen Si, de mare muslrare
de cuget, maice-!i pierde nadejdea.
Con$tilnla, dacA se pdteaze cu multe
pacale, aqa de tare ilmuslra pe om uneoi,
cd se lace lui aceasle mustrare chinuirea
chinuirilor. Din cauza congtiinlei nici nu
poale manca bine, nici nu mai poate
dormi, nici pace nu mai are, nici nu s6
poate ruga, Congtiinla roade, roade ca gi
caiul ln lemn. ,De ce ai fAcut Si de ce ai
maniat pe cu asemenea
Dumnezeu
pecate?".
Deci, degeaba li spui lu ca nu-i
Dumnezeu, ceci consliinF ii spune Fi,
dupe congliinF, ii spun€ 9i Scriplura. Tu
zici cal inveli pe om c, nu-i Dumnezeu, cd
nu-idrac, ce nu-ilnger, ce nu-iiad, ce nu-i
rai, dar congtiinta ii spune ce'este 9i
Scriptura esle plinA de mrrturii din care se
aralA cA exisE Dumnezeu, ca este inger,
este munce vegnica, este slava vegnica_
Deci Si tu - i-a zis salana la acel cu
raponul, care se Euda cd prin acest sfat
ln$eaE mulli lume - esti p.ost Si nu aduci
mare aporl pentftr imparana iadulur; nu
aduci mare folos!
N-ai lucrat, scdribula, bine. lal, be, cet
cu spinarea lald. De-i, dd-i. De"l ln gheena
ci-i prosl, n-o cagtigat mutli pentftr
impiratia mea. Allul!
t7
 mearge $i la biserica 9i h cragma 9i sa
face €i de-ale lui Dumnezeu 9i de-ale
salanei, Adice in loc se{ hude, sdl facd
mai mare pesle mulle cele de draci, l-a
beut Si cu rusine l-a trimis ln fundul
iadului, cd-i prost 9i nu 9li6 sA inqele pe
oameni. A inselat, dar a in9elal prea putin
9i prea puline suflete a dus la iad!
Satana sldlea pe scaun Si aQlepta sa
rnai iase vreo unul la raporl, zicand:
- Dace cel ce iese a treia oare ma
loveete ln gandire, adice imispune un plan
de-a cagliga suflete pentru impdrefa
iadului mai bun decat al celor doi care mi-
au dat rapodul mai inainle, aluncj eu pe
acela il voi lace general peste multe ostiri
dracegli 9!l voi pune sa stea pe scaunul
meu de impdral al iadului trei manule.
Dupi ce-a zis satana aga, din polcuile
cele nenumdrale de dract n-a vrut sa mai
iasi nimeni, penlru ca se lemeau se nu
pd!6asce ce au pelii ceilalti doi, ca, ln toc
de laudi, ii bale Si ii lrimiie ln lundut
iadului. 9i era o iacere intre polcurile
dracilor. ce erau miiioane de demoni in
jurul pedu i Si a poienij aceleia.
Deci a pall 9i
cu al doilea Eport inaintea satanei,
pdlil Si cel dintai care lnvela pe
t3

Tolugi dupi un timp iese un mosneag
ghebos, cu lrei perechi de coame, un nas
carligal, un picior de rald, unulela de cal.
Avea semnele iadului pe lrunlea lui,
coada era lunga, de nu $tru cati metri jn
urma.9i cand a €$rr, s-a dus inainiea
satanei, cum sldtea pe scaun acolo in
mijlocul poienii, qi i-a spus:
- Se treiesli, inrunecimea tal
Salana l{lni€abil
- Cum le cheame?
- Sarsaild mA cheamd!
- Ehei, le vad betran $i grebanos. Mi se
pare ce Slii iu ceva meqt€gugu de a
insela suflete, sd e aduci la imparatia
 Niciintunecimea la nu Sliice Siiu eul
- Si le ved, mognegel I\,{i se pare ca
e91i mare megter de-a cagtiga suilele.
- Nici lu nu gtii ce qti! eul Eu am un
megte9ug, ce am lmbelranft in luPH cu
sulletele oamenilor de atatea mii de ani,
prin care mulle suflete duc la iad. Cum cad
iama fulgi' de zepad5, a$a dobor in iad
su{ ele in liecare zi.
- $i cum ai reugii se aduci ata@a
su{lete la imperelia mea?
- Ehel? Crezi ca eu sunl hai prost ca
aqh u1d se-i spun omului: ,,Mai la9i
biserica, mai hai 9i la cra9m6", sau ca
celaht nebun sA zic ca ,,nu e Dumnezeu,
nu e drac". Doar $liinla de Dumnezeu e
s5dita in orn, in congliinle.
Eu atet iispun omului: ,,MAi ornule, este
Dumnezeu, esle drac, este lnger, este Eu li zic: ,,N(r cumva sa-$ pierzi tine-
munce veSnica pentru pacal $i shve relea aga clegeaba, doar viala trebuie
vegnice penlru lapla bun5, dar .nai ai lrdil5l Dupd ce te v€i cesab 9iili veiface
vremel E i prosi? Chiar de azi incepi o gospoderie, dupe aceea ai sa lncepi
fapla buna?". fapla buna. Acum menance, bsa,
Dacd'l cop I ii spun: ,,Las, cand ai li rnai distreazd-le, fa toale reutetile, ca doar esti
mare"- Daca ii flicau: ,,Mdi beieie, tu de tanar. Te va ierta Dumnezeu, c: El Otie
acum ai cle ldill Vine tinerelea, gebuie sa nepulinla omului. Penlru pocdinla mai las,
te cdsito€9li, tllebuie se peteci in lume!" pe maine, lasa pe la anul, mai rncolol , il
Vine inqerul Aii 6pu ne: ,,lvlai roaga-tel" lnvet, pe om sa amane pocainla de azi pe
maine, de maine pe poimaine!

ingerui flspune cand v€de un s5rac:
,,Da-i, mei, ceva'. Eu ii zic: ,,Lasa bdi, Ssta
nu-i snrac. Dai banii la loli golanii? O sa-i
dai mal lncolo, cand o sa ai. Ce milostenie
vrei se taci acum? Taci din qurSl LasA,
cand o se vina unul mal sdrac o sA dai 9i tu
miloslenie', larcelsarac nu maivine ia el
ingerul ir spune: ,,Pocaie9te{e, la$
mai, p6calul". Eu ri zrc: ,,Te poc;iefli
aproape de rnoarle! vrei sa te poceie9ti
acum, sa radd lumea de tlne? Vrei s5 zica
ca ai innebunit, ca babele? N'ai vezut la
biserica ca sunt numai babe? Vrei se te
rogi? Se pjezi tu aialea ceasuri rugandu_te
lui Dumnezeu? Apoi acum ai treabd taie,
ai de crescut copii, ai de lecut casA 9i
zestre la feie, ai de lnsurat 9l meritat Ai
atateal". $i-l incurc cu grijile vielii 9i lol ii
spun:,,Lase Pe afte daE".
Sau vine ingenil $i-i spune: ,,lVAi om ule,
spovedetle te sr lasa pdcatul. lase
desfriul, las; bela, lasa tulunul, bsa
nturaturllel . ,,Ei, dar de pe acLrm? Mai
incolo, aproape de moade, rn_oispovedj la
!n preot, ma va dezlega $i gala..-Qoar
ca ea spune se te apuce sJarsilulcel bun,
dar pan atunci poli pelrece a$al
Cend rngerul iispune:,,1\,4ai, omule, f5 9i
tu un praznc penhu mo4rl". Elr ii spun:
,,Dar e$ti prosl? Acum arde imbdcal coprii,
aideiicut nunte. aide facut cutarel".

0 lgara, Si zice ingerul:,,Frate, mai lasd liqara,
ingerul vine Si-j spune: ,,[,lei, omule, ia
incepe a posti posturile de peste an,
mercurea 9i vinereal". Eu ii spuni 'Nu
posli cA iI pierzi senelaieal Tu lrebuie se
muncegli, se aduni averi, ai de crescui
copiil Cand o sd iegi la pensie, arunci o se
poste91i".
Tot aQa le zice, fie h berbati, fie la temei.
ca au obicei 9l uniigialtiisd mditraga cate o
lulunul, o s; le imbolnevesli. nu vez ca-n
casa e fum, duhoare. im6oinave$t coplr,
cheltuie$ii banii in zadar; nu vezi cd totut e
scunrp?". Dar vin eu 9i ii zic: ,,Da, omute, o
se te laqi de lurnat, da' vezi pachetut dsla,
doar n-o sel arunci. Ai dat bani pe et,
trebuie se-l lermini".
Tol a$a ii ;opiegte ingerul Ai la cet betiv:
,,Mei, omule, hse cra$ma, du-le acasa,'te
aqtea a femeia, copiii". Dar eu vin qi ii zicl
,,Da, o sd lagi beuiura, dar uite, tocmai te-aj
intAlnit cu cumalrul Si el face cinsle nu pon
s5 pierzrocazia'. $rse maiduce o zr.
Dimineata ii Sople9te lngerut pdzitor:
,,Frate, scoahle 9i tu cu o iumdtate de ore
sau cu o ori maj devreme, citegte rugaciu-
nile de diminealA, ba mai ai timp sa faci $i
acalislul lvaicii Domnutur. Vezi ca etr ranar
Si in pulere, poli sd faci si careva metan .
sau caleva inchinec uni, ba chiar maiaitimp
se mai citegti 9i din Psatiire vreo catismd,,.
Dar vin eu 9i li gopiesc pe cealafta parte:
,,9tii ce dulce e somnul dimineala? Cinci
minute sd mai siai giapoi o s; ie scoti". gi el
se inloarce pe padea cealaltd, Si cand se
scoale zice: ,,Vai ce tarziu el Trebuie se
rnerg la servicu, la gcoald, la lacullate,
trebuie sa dau a qeini, la porci a rate . Eu
zic: ,,Nu i nlmic, asd, l€ rogi cand vll de a
Scoala, de la treabe, lasi ca aiimp'
larcand vine acasa, iaralli zice ingerul:
,Fra1e, nu te ai rugai azi dimlneala, mecar
acum slai vreo lumetale de ore la
rugaciune". 9ivln eu 9i i soptesc: ,,$i icd li'e
loame, rienanca sa le inleregli". Apoili zic:
burta pLina nu ie poti rr.rga, ba e$t 9l
'Cu
obosii. Odihne$tele 9l dupd aceea ai sa ie
rogi". El mdnanca, se odihnegle 9i cand se
l€ze$te: ,,Vai de mine ce-i 1arziu, trebu e se
spal, sa fac curat, vlneiemeia, vin copiil. Am
de reparal magina, am de inveFi". lar eu il
zic: ,,Nu-i nimic, mei, hsa, ai se le rogl
Seara cAnd a ierrnfal c! lreaba. iar ii
spune inqerul: ,,Frate, nu ie-al rugai loatd
ziua mecar acum se le rogi 9i tu vreo ora-
doue sau sa mai citeqti o carie sEnia". 9i
vin eu, Sarsaila, Si zic: ,,Da, omule, ai sa 1e
rogi, dar mai iniai vezi ce e la lelevizor, nu
cumva se piezi ceva imporlant. Poate este
ceva de folos'. lardaca l-a pomii, ii9oplesc:
,,Aaa, esle I lm, este meci, este dlscotece..."
dupe aceea lernin 9i

9i trece o jumatale de od, o ord, doud,
trei, patru, cinci, gi se lace miezul noplii-
e ceasul? Vdleu, doisprezecel Pdi la
'Cei
ora asta se rcage numai celugdrii prin
menastii, las5 cAle scolide dimineald..."
9idjmineaF o ia de la capat.
lar cand e serbatoare, numai vezi ce-i
spune ingerul pdziior: ,,Fraie, azi e dumini-
ce, e serbeloare, vino Silu la bise ce, h fe
ca loi cregllnul" lar eu vln 9i-i $oplesc:
line, toat5 sephmana aimuncit,
'Seraculde
ai lnvalat, e$li obosil, stal 9i te odihne$le,
slai la televizor, mai repard ma$ina, nu vezi
ce aglomeralie e la biserice, aer greu,
inchis, trebuie se staiin picioare, acasa stai
pe un loioliu, mai o ligara, mai o calea, dar
nu-i n mic, o sd rnergigila biserice duminica
viloare, mai la Pa9li, mai la Creciun, lasd ca
A9a ma asculla loli 9i iapla bun5 tot o
amane de azi pe maine. Sfanla Scripturd
spune alliel. Duhul sfani li lrezesle pe
oameni, zicand: Asqzi de veli auzi glasul
Lui, se nu ve invArtogali inimile voastrc.
Glasul lui Dumnezeu in om este con$iiinla,
care-l muslra pentru pacat sr-i spune:
,,Omule, pdrdsesie pecatull Lase-te de
furat, lasa-le de curvit, lasdie de injurat,
bsa{e de belie, lasa{e de turmai, lasd-le
de lucrui rcle, de zavislie, de pizma, de
I
 Dumnezou ii poruncesle azi, iar noi ii
sounem lui:'Nu astizi, cimaine, poimaine,
la b:trane!e|".
$i-i zicem a$a: ,,De'mi mie zira de azi
qi lu ia o pe cea de mainel" 9i a$a, zice,
esle p:catul la om, cum ai lua un cui mare
Qi cu un ciocan incepi at bale intr-un lemn
de slejar uscal. Dac5"i dar un cocan,
doue, trei, cuiul il poli scoate usor- Dace'l
bali pe jumatale, este mai greu, iar daca il
balide tol, irebuie se crapl lemnull
A9a-i Si picatul! Se bale in lire prin
obignuinle. Si dupa ce-l lnval cu lenevia $i
cu pecalul, stau deoparte Si rad. N-am
nevoie sa mai fac ceva. Se obignuiegte cu
pecatul, se bagA in fire 9i obignuinla e a
doua nalura. Singur se duce la pAcal. Eu
siau numai Qi rad, dar mi-e greu pand il
invel sa amane iapta bune pe maine,
poirnaine. La bevanele, la anul mo4ii,
culare. Si e amanand aceea, se invaF cu
picatul.
9i dace omul nu lase azi pecalul, cand
este proaspat, cu cal se invechegte, cu
alat mai greu se poate dezobignui de
dansul.
vazur-aiin arame rugine verde? Arama,
dace o curelai in fiecare zi, strelucea ca
aurull inse, dac6 s-a lesat ani de zile, a
prjns rugine verde, n o mai poli speb cu
nimic in lume, numai daca o topesti- Aaa'i
sufletul cand imbelranesie ln pacat. Daca
nu a lasai azi picalul, sd nu cread; cd
maine sau poimaine il lase mai ugor. Ca
pe mdsurA ce lrece wemea, Pecatul se
invecheQle, se baie in lire 9i obiceiul
devine a doua naiure; obignuinla se face a
doua fire 9i omul iace p5catul vrand-
nevrand, Sicu mare nevoie se maidezbad
omulde picat, dupa ce s-a invechii ir ell
Obisnuln!a, dupa legile canonice ale
Bisericii, esle a zecea treapid a pacaiului,
ca de alci umeazd deznadejdea,
penuliima lreapiA. Si cand l-am vezut pe
om cA s-a obisnuii cu pacatul, un an, doi,
zece, nu Sliu cali, este al meu penlru
toideaunal 9iasa reusesc eu sd-iingel, ce
mi 9i milioane de oameni amana pocdinla
de azi pe maine, 9itoli se robesc de pacal;
ceci pecalul care nu I'a lesal azi, maine-
poimaine toi prinde redecini $ieste tot mai
greu. lar cand vrea omul sa lase pacatul,
pacatul se ridica cu mare putere asup€
lui: ,,E9ti prod, mei? Cu mine ai treifl Cum
sa le lagi de firine? Ce mai este? Sa
lreieqti cum te invel eu 9i cum te-ai
obi9nuit cu minel".
A9a cum !i-am spus mai inainle, am
inv:tat Si am inselat atatea suflete, incat
acestea cad in iad cum cad fulgii cand
ninge, cu un singur sfat: ,,Oameni buni,
pentru fapla buna mai este vreme; nu fili
pro$jsa incepelichiarde azisau chiar din
Deci i1i spun, r^ntunecimea ta, acesia-i
sfatul Si me9ie$Ugul meq 9i am o ceata in
iad cie mij 9i sute de mii de ucenici de-ai
mei, pe care i-am invetal aga, gi-i trimit in
tot pemantul se Sopleasce omului Ja
ureche:'omule, pentru Japta bune rnai
este vreme. l"4aine, poimaine, pesle un an,
pesle doi, la bairanele'. $i am reu$il 5i
reuSesc. Du{e 9i vezi in iad ca! am
pogoral gi pogorcu acest sfat!
Alunci salana s'a sculat de pe lron $i a
batut clin palmei
Asla-i mai buni, asla a lui sarcail5.
Aienliune, asia-i cea mai bun6: a-l lnvala
pe om sa amane fapla buna de oe azi oe
maine si sd fac, inlai oecalul. Ce pe ume
se invale cu pdcatul Ai fapla tlund nu o mai
tace. Deci oite c6-i- . .
34
S-a dat satana d6 pe lron 9i l-a suil pe
sarsaila. l-a dal coroana cea cu balauri Si a
- Atenliune, ioate gloatele, hai s5-i
can6m cu tolii ca acesla a g:sit cel mai
bun stat omul se amane fapta buna pe
maine, pe poimaine. Sd-i can6m cu totji
,,Mulli ani iraiascal.
9i s'au pus se canie ,,[,lulti ani". Huiau
munlii, cutare. $ia luatcununa Qia zis:
Brava, mosnege sarsaila, ce ne-ai
spus cel mai bun sfai. I\,lergeli, gloatele
drece$ti, cu sialul lui sarcaila, ca sa aduceti
cat mai mulie suflete in imparelia mea. ca
se se chinoiasci cu noi ln vecii vecilor.
Spuno unul: Dumnezeu!" Tu li zicii
'Este
,,Da, esle, dar rnai las5 fapta bune. Maine.
Maine. Poimaine. La batranele. Chiar azi
vrei sa te spovedetli? Chiar azi vrei se te
impdrtegesti? Chiar azi vrei se facj
miloslenie? Nu vezi ca n-ai limp? Lasa pe
mainel". Cd dacdl inveli a$a el te ascult $i
se invala cu pecabl 9i pe unni se duc toli
in iad.
CSlugArul, dup5 ce-a vazul Si a auzll
toate aceslea, a vazut pe satana cd a
baid de trei or' din palme 9i ca o scanteie
s a stins in vazduh 9i n-a mai vezul nimic,
nici nu s-a mai auzil nimic. 9i el a rernas
ulmii de cele ce a auzit, cum instruie$te
satana pe ucenicii lui $i pe cei iara numer
draci din iad, ca sd i lnvete pe oameni sa
amane pocain!a.
Alunci a venit ingerul Domnuiui Sl i-a
zis:
Aivazd perinte? Te-airugat atala ani
sa-I araie Dumnezeu cum inseale diavolul
pe oameni 9i cum ii duce in imparelia
iaduluil late ai vazul cu ochii lei 9i ai auzil
cu urechrle lale cuml Ai vdzut cA unul ii
spune: Hai Si Ia manasiire, dar hai 9i la
cragme, afiulzice ce nu'i Dumnezeu, dar ai
vdzut cel mai bun sfal, cel al lui sarcaib. S:
amane fapta bund de azi pe maine 9i sd
fac5 pecatul.
Du-le la chilia ta, ia un caiei, pune
mana pe condei !i scrie lot ce ai vezul, lol
ce-ai auzit cu urechile tale, sA rimane
pentru neamurile ce vor veni, penlru cele
din urme, acest m€gtegug al salanei. Caci
trebuie se gtie toata lumea ce cel rnai bun
siat al dracilor de-a ca9tiga suflele pentru
imparelia iadului, este de-al invela pe om
sa amane lapla bune de azi pe maine, de
maine pe poimaine, de la tinerele la
betranele, pe patul mo4ii, 9i aga si-i duci
pe loliin iadl
$i aqa s'a scris slatu dracilor pentru a
cagiga sufletele. Eu .eram copil d€ 13-14
ani cand clleam aceasta.9i anr llnut-o
minte de atunci, iar acum a aiuns pane la
urechile voastre. A$a a vrui Dumnezeu, ca
se line1i minle ce alunci cand gandul ne
invaF s5 nu 6sam pecarul, sel bsem mai
incoio, sd nu facern fapta buna acurn, ci
maiincolo, e lreaba l!isarsailS.
'vazur-ai
in
aErne rugind verd6?"
inlreabd Sfantul Efrem. 'Arama cand
ruginegte cu rugin: verde nu o mai poli
curSli, a$a-i pecatul cand se invecheqle in
om. Cu cal se invecheqle, cu alat rnai lare
ne inrobe$le 9i ne duce la pierzare
vremelnica 9i vesnic:".
Deci cand ve vedea ce li-a spus
ingeruli omule, hai la m5tuisire",
'Ma,
atrnc se te duci. Dace zlci ca o se te duci
atadaE, ei, gaia, ie-a cagtigal sarcaild.
Cand vezl ca !i spune gandul:
'Splne
pacalele toate din copiHrie, nu cumva sa
mori 9l se rAmainespovedil" 9iapoivine all
gind:,.Nu, mai lasS'. Acela-l sarsaila slarul
lur sarsaila. lli spune qandul: ,,rVI5i ornule
l7
mei, uite ce-i, bse lutunul, sau holia, sau
belia, cutare". Dar vine aft gand: ,,Eh,
trebuie sa mai lreiosc gi viata asta, mai pot
lua un pahar, mai pot fuma o ligar5". Asla-i
slalul lui sarsaila. Cand ili spune ingerul:
,,Mii, scoahle la miezul .oplii 9i zi Tatel
nostfir mecar cle gaple ort 9i vreo gapte
meianii". lnsd li vine in mintei ,,Eh, tocmai
cand e somnul mai duice, o se fac maine
noapte, poimaine', E sarsaih acolo. Deci
se luam aminle: de cate ori ne invali s;
aman5m fapta buna, acela e slalul
sarsaild, cu care se umple lot iadul.
33
CUM NE DEPRINDEM SA LUCRA[4
FAPTA BUNA
- cuvant de la AwaZosima -
Vine cineva sa invele un meFtegug. La
incepll se oslenegle, slrica mais alul $i de
mulle or ilarinca, dar nu lasA lucrul, ciiar il
incepe. Si degi de multe o ll sirica, dar nu
inceteaza lucrand, ardtandu-i meqterului lui
lui
br,na sa voinl5. lar dac5 s-ar fi suparat de
ceva 9i ar fi fugit, nu poate invila acel
meste$ug. Dar dace va rebda, ostenindu-se
Si lucrand, 9i nu va fugi, degi va li cerlat 9i
indreptat de multe ori, cu ajutorul lui
Durnnezeu se obignuiegle 9i pe toale le face
fire o$eneale gicu odihna.
A$a qi in cele duhovniceqti. Dace cineva
vrea sa face fapta bun5, se nu crcadd cu
mintea sa ca o va lucra indald, cdci este cu
neputinla, ci se inceapr. 9i cu toaie cd la
incepul o va strAmba de mull€ ori, sa n-o
lase lenevindu-se, ci aga nu va isprevi
nimic, ci se lnceape iaresi; precum face 9i
cel ce vrea sa lnve1e vreun megte9ug. $i
dacd va rabda de multe od 9i nu se va
lenevi, atuncigi Dumnezeu va privi la vointa
lui cea buni $i la osteneala sa !i-i va da lui
39
se face loiul fird sila, precum am spus. 9i
totul sta in asla: Cand va cedea se nu se
impulineze cu suiletu. cise inceape iara€i.
Aslte este llcrarea celor ce voiesc se
caitige lapla bund. ToaE lapta bund are
nevoie de osteneab Si de vreme mulle. A
vrea 9ia iubioslenslile sta in voinla noaste,
insa avem trebuinl: $i de ajuiorul lui
Dumnezeu, Caci daca Dumnezeu nu ar
ajula voinla noasld cea buna, ne'am osteni
in zadari la fel ca Si cu lucrelonil de pemant,
carc lucrcaze larina sa Si o seamene, dar
daca Dumnezeu nu va da ploaie peste
semanalura lui. in zadar esle ioaia os'

ASa Si rugeciunea Si osleneala noaslri

are trebuinlA de ajutorul lui Dumnezeu, pe
care-lalragem, spre folosulnoslru. lar daca
ne vom enevi de rugecrune, sau ne vo'
supara dandu'ne in Eturi (de la osteneala/
cum va privi Dumnezeu spre lucrarea
noasae. deweme ce nu aducem nlmic cu
osteneale, penlru care nici nu vom lua
ceva? cdci Dumnezeu p ve€te la voinla
noaste cea bune 9i, pe mesura ei, ne
deruiesle $idarurle.